Zona Turistica Bran-Moeciu

 

 

Referat la disciplina Turism şi patrimoniu

Tănase Denisa Paula  Masterand anul I ADT

Grupa 3

 

Zona turistică Bran-Moeciu

Teritoriul Romaniei prezinta: o mare varietate de valori culturale istorice - arta  populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice - un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural romanesc in mod special. Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief inca din vremea traco-dacilor, asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltarea turismului rural. Atât în practica turistică internaţională, cât şi în literatura de specialitate, se constată o îndreptare a populaţiei oraşelor spre recreere către mediul rural. În acelaşi timp se remarcă faptul că formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul (adeseori mai aglomerat şi mai trepidant) nu mai satisfacurbane, aspiraţiile, motivaţiile, opţiunile turiştilor, ale unei însemnate părţi din rândul populaţiei ca urmare căutarea mediului rural pentru odihnă şi recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului şi în ultimii ani şi în România. Treptat însă, turismul rural a început să fie privit ca o posibilitate concretă de dezvoltare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o şansă reală pentru zonele rurale defavorizate, dar şi pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potenţial natural şi cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei acestor perimetre, stabilizarea forţei de muncă locală prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor, construcţiilor, creşterea rapidă a echipamentelor  de cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc. Zona Bran-Moeciu este situată între Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului. Cadrul natural prezintă particularități deosebite, datorită îmbinării armonioase a diferitelor forme de relief (munte înalt, platou, formă valurită de-a lungul râurilor  și văilor ce străbat terenul modelat de o rețea hidrografică bogată), toate acestea creând un valoros poten țial economic şi turistic. Bran – Moeciu, paradisul turismului rural

Zona Bran – Moeciu, din judetul Brasov, a devenit încet si sigur cea mai cãutatã zonã agroturisticã din tarã, pe de o parte datoritã interesului constant al proprietarilor de  pensiuni, care s-au unit rapid în asociatii de turism pentru a promova zona în întregime, iar pe de altã parte datoritã apropierii de Brasov, unde se poate ajunge relativ usor din capitalã.  În zonã se poate ajunge pe DN 1, spre Predeal – Râsnov – Bran – Moeciu (ramificatie din 2

 

DN1) – 25 de kilometri pe DN73, de la Brasov. Un alt traseu la fel de frumos este cel dinspre Câmpulung – Rucãr – Moeciu – Bran – Brasov sau dinpre Sibiu - Fãgãras Zãrnesti – Bran. Leagãnul turismului rural românesc

Branul si localitãtile din jur sunt de altfel leagãnul turismului rural românesc. Asezat la intrarea în culoarul Bran–Rucãr, vechi drum comercial si strategic între Tara Bârsei si Tara Româneascã, Branul este pretuit pentru frumusetile naturale, fiind considerat centru national al turismului rural, ecologic si cultural. Comuna Bran este una dintre cele 44 de comune ale judetului Brasov, o zonã pitoreascã, ce a reusit performanta de a atrage atât turistii români, cât si pe cei strãini. Zona Bran – Moeciu a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare fãrã precedent în agroturism. Privelistile extraordinare si relaxante, Castelul Bran situat la doar 10 kilometri si alte atractii turistice fac din aceastã zonã un loc vizitat de mii de turisti anual. Bioclimatul din zonã este tonic, stimulator, cu aer curat si fãrã praf si alergeni, radiatii ultraviolete si cu o atmosferã care are un bogat continut de ioni negativi. Pãdurile de brad si fag de pe înãltimile din jur asigurã un aer   puternic ozonat. Temperatura medie este de 16 grade Celsius. Zona este vizitatã de sute de turisti si pentru cã existã pârtii de schi aproape de statiune. Iubitorii schiului pot ajunge astfel cu masina în mai putin de 30 de minute la mica pârtie dotatã cu cablu, din satul Fundata, la noua pârtie din Bran, sau la Poiana Brasov. Prima atestare documentarã a statiunii Bran a fost în anul 1367, într-un act de danie. În zonã au fost adusi de altfel, pe vremuri cavaleri teutoni, a cãror misiune era asigurarea unui punct de sprijin pentru supravegherea drumurilor peste Carpati. Prima mentiune documentarã a celorlalte sate  brãnene dateazã din anul 1729 si 1732 (satul Fundata). Evolutia Branului graviteazã astãzi în jurul Castelului Bran, al lui Vlad Tepes, despre care multi strãini care viziteazã tara cred si acum cã a fost vampir. Pe lângã castel au crescut însã astãzi vile frumoase, amenajate cu grijã, case pregãtite permanent pentru oaspeti. Pentru zona Bran, ofertele sunt de la 15 dolari pe zi de persoanã, pret în care se include si un mic dejun, compus din alimente reci, specifice zonei. Istoria Branului se învârte în jurul castelului

Istoria Branului se învârte de altfel în jurul castelului cu acelasi nume, care a fost condus mai întâi de secui, rãspunzãtori de apãrarea sud-estului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara fiind voievodul ce trece conducerea cetãtii în mâinile voievodatului Transilvaniei. Cu trecerea vremii, Cetatea Bran a îndeplinit un rol de bastion de apãrare împotriva invaziilor otomane, faptele ei de arme fiind înscrise cu sânge în istoria zbuciumatã a neamului românesc. Ca semn de recunostintã fatã de Regina Maria a României Mari, castelul a fost donat ei la 1 decembrie 1920 si a cãpãtat o fatã nouã. Între anii 1920-1927 a fost restaurat de arhitectul Curtii Regale, Carol Liman, fiind transformat într-o frumoasã resedintã de varã, cu parc si alei de promenadã, lac, terase, fântâni, construindu-se atunci si Casa de ceai. În anul 1938, Regina Maria lasã prin testament Castelul Bran si întregul domeniu fiicei sale, Principesa Ileana, care-l stãpâneste pânã în anul 1948. Evenimentele tulburi din anul 1948 lasã castelul fãrã ocrotitorii lui regali, urmând o perioadã de degradare si devastare pânã în 1956, când este inaugurat Muzeul de 3

 

Istorie si Artã Medievalã. Fiind într-o stare avansatã de degradare, în anul 1987, Castelul Bran intrã în restaurare, lucrare terminatã în 1993. Acum, castelul este un important punct turistic. Mestesugurile traditionale se pãstreazã

În zona Bran – Moeciu se pãstreazã încã mestesugurile strãvechi, iar pentru turisti se pot organiza chiar itinerarii etnografice pentru prezentarea acestora. La Bran, Simon, Moeciu, Cheia, Fundata, ªirnea se pãstreazã în continuare vechile traditii etnografice si folclorice. Vechea asezare de pãstori ªirnea oferã o priveliste unicã spre creasta Piatra Craiului si spre masivul Bucegi. Este primul p rimul sat turistic din România, cu multiple manifestãri folclorice specifice zonei. Fundata, unde se aflã de asemenea si pârtiile de schi, este pe culoarul Bran-Rucãr, la poalele Masivelor Piatra-Craiului si Bucegi. Iarna este frecventatã pentru practicarea schiului, iar vara pentru drumetii. Piatra Craiului a rãmas în continuare cel mai frumos si cel mai sãlbatic munte din Carpati, o rezervatie naturalã si parc national, care începe de la marginea orasului Zãrnesti pânã la confluenta râurilor Dâmbovita si Dâmbovicioara. Versantul vestic este unicul loc din lume unde creste garofita Pietrei Craiului, monument al naturii, la fel ca si capra neagrã si cocosul de munte. Turistii, atrasi de traditiile românesti

Tot mai multi turisti sunt atrasi în zonã de traditiile românesti. La Bran – Moeciu se mai pãstreazã câteva dintre cele mai vechi. Una dintre acestea se referã la „învoiala agricolã” privind pãmântul, localnicii fiind foarte atasati de pãmântul pe care îl detin. Familiile mai în vârstã care nu îsi mai pot lucra pãmântul , îl dau „În parte” cu un procent de 50%. Cele mai multe obiceiuri tin însã de oierit. Fiecare stãpân de stânã, predã  proprietarului pe parcursul anului, pentru fiecare oaie 4-5 kilograme de brânzã de burduf  si un kilogram de urdã, sau 7-8 kilograme de telemea si primeste de la proprietar pentru  pazã si tratamente zooveterinare, 70–80.000 de lei. Un obicei asemãnãtor se pãstreazã si  pentru vaci. Urcatul la munte, un alt obicei pãstoresc, începe la data de 1 iunie atât cu ovinele, cât si cu taurinele. Ovinele încep pãsunatul pe pãsunile de la ses, începând cu data de la 1 mai, iar Tunsul taurinele pe fânetele proprietarilor înainte cu o sãptãmânã sau douã urcatul munte. oilor se desfãsoarã în perioada 1 martie-10 aprilie, pentru a de rãmâne în adãposturile proprietarilor 3-4 sãptãmâni, pânã la iesirea la pãsunat. „Alesul” sau „rãvãsitul” oilor este cea mai mare sãrbãtoare a ciobanilor din zonã. Are loc dupã coborârea de la munte, când stãpânul de stânã înapoiazã fiecãrui proprietar oile, predã  brânza si încaseazã sumele de pãsunat si tratament. Cu aceastã ocazie, în prima duminicã din luna octombrie, la Bran se desfãsoarã si o sãrbãtoare traditionalã denumitã „Rãvãsitul Oilor”. Zona Bran intre legenda si realitate

Legenda spune ca batrânul Bran, având mai multi fii le-a daruit spre stapânire vesnica fiecaruia câte unul din cele 14 sate si catune de astazi: Simon, Poarta, Sohodol, Predelut, Moieciul de Jos, Cheia, Moieciul de Sus, Zbârcioara, Pestera, Magura, Drumul 4

 

Carului, Sirnea, Fundata si Fundatica. Branul este una din zonele cele mai cautate pentru turism rural. Lucrul acesta se datoreaza atât frumusetii peisajului zonei, cât si ospitalitatii gazdelor care va asteapta. Sa nu uitam si atractia deosebita a Castelului Bran, cunoscut si sub numele ddee Castelul lui Dracula. Pe lânga Castelul Bran, atractia turistica de care se bucura zona este rezultatul numeroaselor posibilitati de drumetie si de practicare a sporturilor. Tot in aceasta zona se poate admira în toata splendoarea sa versantul vestic al muntilor  Bucegi, iar în partea vestica abruptul Pietrei Craiului. Partea de nord ofera o priveliste de neuitat asupra Tarii Bârsei, care se desfasoara de la Magura Branului pâna la centura Oltului, în apropierea vechiului oras sasesc Feldioara. Putina istorie

Zona Branului se afla in zona de trecere dintre doua provincii istorice, Transilvania (la Nord) si Muntenia (la sud). Separate de lantul Muntiilor Carpati (sectorul meridional), cele doua provincii sunt in legatura prin numeroase trecatori si popasuri transcapatice. Dintre acestea, cel care a jucat mult timp un rol principal in istorie a fost trecatoarea Branului, situata la intrarea in zona de culoar transcarpatic Bran-Rucar. Satul Moeciude Jos, situat la 843 metri altitudine, este unul dintre cele 8 sate (care alaturi de Sohodol, Poarta, Predelut, Simon, Fundata, Sirnea si Magura) formau comuna Bran de odinioara. Asezarile amintite apar treptat in documente din secolul al XVI-lea, dar prima mentiune asupra existentei locuitorilor dateaza abia din 1695. Cai de acces    

soseaua DN73 Brasov - Bran, aproximativ 25 km drumul Campulung - Rucar - Moeciu - Bran - Brasov (transmontan) soseaua DN Sibiu - Fagaras - Zarnesti - Bran ruta feroviara spre Brasov, de unde se ia microbuz

Tip turism

trasee montane, cicloturism (trasee dificile), odihna , agroturism, turism cultural. Tip zona   

montan, cu vai si depresiuni, rauri, culoar intre muntii Bucegi si Piatra Craiului valuroasa , cu numeroase asezari tipic montane cu specific preponderent oieresc

Climat

temperat continentala ierni moderate fata de culmile montane, veri calduroase (apriximativ 20?C medie),   toamne lungi, calde si uscate temperatura medie anuala 7?C 





5

 



vanturi periodice datorita depresiunii in care se afla

Obiective turistice Castelul Bran

Renumit ca monument de arhitectura medievala, dar si considerat castelul lui Dracula, a fost ridicat de catre brasoveni in 1377. Gazduieste un muzeu de arta feudala romaneasca si straina din secolele XIV-XIX. Din 1960 este inaugurat si Muzeul etnografic in aer liber organizat inparcul dela intrare, care cuprinde tipurile specifice de asezari gospodaresti, de complexe pastorale, instalatii tehnice taranesti si obiecte realizate in lemn de catre iscusiti mesteri ai acestei zone. Cetatea Rasnovului

Restaurata de catre un investitor privat, cetatea taraneasca de la Rasnov (secolul al XIV-lea) adapostete in prezent o valoroasa unitate muzeala ce ofera vizitatorului o sugestiva cronica a asezarilor dacice, romane si romanesti din zona si a Rasnovului medieval si modern. Orasul Brasov

edificata intre secolele al XIV-lea si al XVII-lea, a fi unaCetatea din celeBrasovului, mai puternice din Transilvania, pastreaza numeroase vestigiiconsiderata care, in urma rastaurarilor efectuate in ultimii ani, au devenit obiective de mare atractie. Zidurile innegrite de vreme, turnurile de observatie si bastioanele care au supravietuit timpului sunt in masura sa ofere astazi aspecte cu elemente de epoca din puternica cetate de odinioara. Case memoriale din zona Bran •

•

• •

•

•

Sextil Puscariu (1877-1948) - lingvist, filolog si istoric literar, membru al academiei Române Dr. Aurel Stoian (1866-1972) - Presedintele Consiliului National Românesc din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si  primar localitatii(1889-1965) Bran. Dr. IosifalPuscariu - Fondator al Spitalului oncologic din Brasov. Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) - om de stiinta si neurolog de renume mondial, membru al Academiei de Stiinte Medicale. Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei si membru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat de Bran prin origine si iubire. Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) -; decan al Facultatii de Istorie din Bucuresti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.

Moeciu – zonã pitoreasca

6

 

Comuna Moeciu este situatã la extremitatea sudicã a judetului Brasov, între masivele Piatra Craiului si Bucegi, la o altitudine între 800 si 1200 de metri. Comuna ocupã o suprafatã de 103,4 kilometri, cu o populatie de 5.575 locuitori si dispune de o suprafatã împãduritã de 5482 de hectare. Asezarea a fost atestatã documentar în anul 1405, în cadrul acesteia existând si câteva monumente istorice de artã si arhitecturã, cum sunt Biserica ortodoxa-românã „Sfântul Nicolaie” din secolul al XVIII-lea si „Adormirea Maicii Domnului”, din 1818. Comuna are în componentã sase sate care au fuzionat în 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Mãgura si Pestera. Accesul în Moeciu din Bucuresti se face pe drumul european E60, distanta între localitãti fiind de 182 de kilometri. ªi aici, locuitorii au încã ocupatii pastorale, fiind vestiti crescãtori de oi. De-a lungul timpului, locuitorii acestei asezãri si-au câstigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din retete strãvechi. Comuna este slab industrializatã. Pe crestele montane, mai ales în Bucegi si Piatra Craiului, turistii pot admira capra neagrã, iar dintre mamifere ursul, lupul, vulpea, mistretul, veverita, cãpriorul, râsul, toate fiind ocrotite. În zonã se gãseste si cocosul de munte, acvila de munte, ciocãnitoarea, mierla, cinteza,  pitigoiul, iar în apele de munte trãiesc pãstrãvi, scobari si clean. Comuna Moeciu - prezentare generala

Comuna Moeciu este situata în centrul tarii, la extremitatea sudica a judetului Brasov, între masivele Piatra Craiului si Bucegi, în culoarul Rucar-Bran. Aflata la o altitudine cuprinsa între 800 si 1200 m, ocupa o suprafata de 103,4 km, cu o populatie de 5.575 locuitori si dispune de o suprafata împadurita de 5482 ha. Aceasta asezare a fost atestata documentar în anul 1405, în cadrul acesteia existând ca monumente istorice de arta si arhitectura: Biserica ortodoxa-romana "Sf. Nicolaie" din sec. XVIII si "Adormirea Maicii Domnului", din1818. Comuna Moeciu face parte din unitatea geografica social-economica a localitatilor branene. Este situata la 30 km distanta de resedinta de judet - Brasov -, pe DN 73 si are în componenta sase sate care au fuzionat în 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Magura si Pestera. Accesul în Moeciu din Bucuresti pe drumul european E60,Bucuresti-Brasov distanta între localitati fiindsi de 182 km. Accesul pe30 cale ferata face folosind reteaua (166 km) Brasov-Zarnesti (cca. km). Câtse  priveste accesul cu autobuzul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecarile efectuându-se zilnic, din 30 în 30 de minute, sâmbata si duminica din ora în ora, desi nu este foarte confortabil si circula cu viteza relativ redusa. Profilul de baza al comunei este unul agricol, în special zootehnic, si este dat de ocupatiile pastorale ale locuitorilor, de altfel vestiti crescatori ai ovinelor si bovinelor). De-a lungul timpului locuitorii acestei asezari si-au câstigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din retete stravechi. Comuna este slab industrializata, sectorul de stat fiind reprezentat în trecut de trei societati ce activau în domeniul transportului de calatori, întretinerii pasiunilor si exploatarii fondului forestier. Clima din zona Moeciu este temperata de depresiune intramontana caracterizata  prin veri racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar în zonele vecine se înregistraza valori cuprinse între 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (Câmpulung). 7

 

În luna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie temperatura variaza între -10 si -15°C. Zona Moeciu este bogata în  precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zapada este de 40-50 cm. Vânturile predominante în zona au o viteza de 3-5 m/s. Deschiderea depresiunii catre capete conditioneaza permanenta miscare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe vaile adânci ale râurilor. Sunt prezente si brizele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost de vânturi puternice, umezeala relativ redusa, strat de zapada bogat si îndelungat, insolatie ridicata cu valente turistice deosebite. Reteaua hidrografica este bogata, caracterizata în general de prezenta cursurilor  de apa temporara. Întreg teritoriul se încadreaza în bazinul hidrografic al râului Turcu, afluent al râului Bârsa. Fauna: pe crestele montane cu deosebire în Bucegi si Piatra Craiului turistii pot admira capra neagra. Dintre mamiferele cu valoare cinegetica amintim: ursul, lupul, vulpea, mistretul, veverita, capriorul, râsul, toate fiind ocrotite. Avifauna este reprezentata de cocosul de munte, acvila de munte, ciocanitoarea, mierla, cinteza, pitigoiul. În apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean si boistean. Flora: altitudinea culoarului încadreaza Moeciul în zona padurilor de fag, care la limita inferioara se afla în amestec cu gorunul iar la partea superioara cu coniferele. Paduri compacte de molid sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Craiului, Muntii Bucegi îndeosebi în versantii nordici. Ca urmare a popularii îndelungate, regiunea a fost puternic despadurita, pajistile si fânetele luând locul codrilor de altadata. Dintre plantele medicinale care se gasesc în zona sunt: sunatoarea, musetelul, coada soricelului. Pentru iubitorii de zmeura si mure, Moeciu este o destinatie ideala. Nu lipsesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, p eri, visini, ciresi. Cadrul natural prezinta particularitati deosebite, datorita îmbinarii armonioase a diferitelor forme de relief (munte înalt, platou, forma valurita de-a lungul râurilor si vaIlor ce strabat terenul modelat de o retea hidrografica bogata), toate acestea creând un valoros potential economic si turistic, slab exploatat pâna în prezent. Zona montana în care este amplasata comuna Moeciu, între cele doua parcuri nationale Bucegi si Piatra Craiului, creeaza conditii favorabile organizarii si dezvoltarii turismului rural. Ca puncte de atractie pentru turisti Prapastiile Magurei, etc.se enumera obiectivele: Pestera Liliecilor, Cheile Moeciului,

Bogăţia cultural-istorică a zonei Bran-Moeciu Comuna Moeciu păstrează o inst instalaţi alaţiee tradi tradiţional ţionalăă pentru prelucrar prelucrarea ea lânei lânei,, o pivă, un joagăr, o moară, acestea numărându-se printre puţinele piese originale rămase în România. Satul Peştera reprezintă un alt punct de atracţie prin existenţa “Peşterei cu lilieci”. Satul Măgura atrage turiştii prin casa tradiţională Runceanu, construită în totalitate din lemn, în vreme ce satul Şimon este o localitate recunoscută prin portul popular, ţesături, împletituri din lână şi arta cojocăritului. Vecinătatea Vecinătate a Castelului Bran, precum şi toate aceste valori culturale şi istorice reprezintă atractive destinaţii pentru turiştii ce vizitează zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un 8

 

moment în istorie străină de practicile turismului rural, însă începând cu anul 1994 această formă de turism a fost aplicată într-o manieră organizată prin sprijinul Asociaţiei naţionalee de turism rural, ecologic şi cultural - ANTRE ţional ANTREC, C, în zona Bran – Moeciu activând  principala filială a asociaţiei coordonată de Mioara Stoian. Muzeul Muze ul etnografi etnografic c în aer liber liber din din Bran este amenajat în parcul din vecinătatea Castelului Castel ului Bran. În acest muzeu au fost aduse şi reconstit reconstituite uite unele din cele mai vechi şi mai tipice construcţii din zonă. Deschis pentru public în 1961, muzeul număra în 1981, 14 gospodă gospodării rii ţărăneşti şi inst instalaţi alaţiii tehnice. tehnice. Monume Monumentele ntele au fost selecţi selecţionate onate şi grupat grupatee  pe baza cercetărilor din 1958-1960. Muzeul Vămii, supraveghea trecătoarea care face legătura între Transilvania şi Muntenia. Din 1377-1382 când a fost construit, până astăzi, el a fost martorul unor evenimente-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin poziţia şi rangul său, era pus să dea seama. Jos, în vale, la baza stâncii, odihneşte simbolic inima Reginei Maria, semn al preţuirii de care Branul şi brănenii s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei româneşti.

Circulaţia turistică în cadrul unităţilor de cazare Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat în zona Moeciu, asemeni întregii zone a Branului, aparţin pensiunilor încadrate agenţiei BranImex. Acestea reprezintă, de altfel, cea mai reprezentativă formă de cazare pentru turismul rural. De la înfiinţarea agenţiei, numărul turiştilor care au apelat la serviciile de cazare şi masă oferite de pensiunile acesteia a crescut din ce în ce mai mult, o dată cu creşterea numărului gospodăriilor ce fac parte din agenţie. În tabelul III.1. prezentăm situaţia statistică a turiştilor cazaţi în pensiunile Bran-Imex şi în fermele agroturistice, pentru a ilustra creşterea semnificativă a numărului lor, în paralel cu creşterea creşterea numărului pensiunilor pensiunilor ce colab colaborează orează cu agenţi agenţiaa Bran-Ime Bran-Imexx pentru oferirea serviciilor de cazare şi masă. Tabel III.1. Numărul turiştilor în turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000) An Tip echipament Turişti cazaţi Total turişti Români Străini 1998 Pensiuni turistice 2987 1316 4303 1999 Pensiuni turistice 3031 1548 4579 2000 Pensiuni turistice 3214 1624 4838

Ferme agroturistice

874

171

1045

Sursa: Bran-Imex (2001)

În anul 1998 au fost cazaţi în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turişti din care 2987 români şi 1316 străini Media sejurului a fost de 2 zile în trimestrele I, II şi IV şi de 6 zile în trimestrul III, această medie rămânând valabilă şi pentru anii următori (1999, 2000).

9

 

În anul 1999, ca urmare a creşterii numărului de locuri în pensiunile turistice, a crescut şi numărul de turişti, turişti, acest acestaa ajungâ ajungând nd la 4579 (3031 români şi 1548 străini străini), ), cu 6,41% mai mare decât în anul precedent. În anul 2000 se observă modificări în totalul turiştilor cazaţi în pensiuni – 3214 români şi 1624 străini, ambele categorii cunoscând cunoscând creşt creşteri, eri, iar în cadrul ferme fermelor lor agroturistic agroturisticee au fost cazaţi în total 1045 turişti (874 (87 4 turişti români şi 171 turişti străini). După 1998, fluxul de turişti a început să crească şi să nu mai fie concentrat doar în trimestrul III, ci şi în trimestrele I şi IV când satele din zona Bran-Moeciu sunt solicitate  pentru diversele manifestări tradiţionale. Tabel III.2. Ponderea în timp a numărului de turişti cazaţi în pensiunile turistice din zona

Bran-Moeciu (1998-2000) An 1998 1999 2000

Români

%

2987 3031 3214

+ 1,47 (‘99/’98) + 6,03 (‘00/’99)

Straini

1316 1548 1624

%

Total turişti

%

+ 17,63 (‘99/’98) + 4,9 (‘00/’99)

4303 4579 4838

+ 6,41 + 5,65

Sursa: Bran-Imex (2001)

Numărul turiştilor români şi străini cazaţi în pensiunile turistice, ca urmare a creşterii numărului unităţilor deacazare, a cunoscut o creştere perioada(faţă 19982000. Astfel, ponderea în 1999 numărului de turişti cazaţi încontinuă pensiuniînturistice de 1998) a crescut cu 6,41% (creşterea mai mare a cunoscut-o numărul turiştilor străini cazaţi), iar în 2000 creşterea a fost de 5,65%, numărul turiştilor străini cazaţi în pensiuni fiind în creştere, dar nu atât de semnificativă ca în anul precedent. În 2000 o creştere semnificativă a cunoscut numărul turiştilor români cazaţi în pensiunile din zona Bran-Moeciu  – 6,03%. Tabel III.3. Evoluţia numărului pensiunilor din zona Bran-Moeciu în perioada 1998-

2000  

Localitatea

Moeciu-Cheia Moeciu de Jos Predeluţ Moeciu Bran Poarta Bran Sohodol Şimon Poarta Şirnea Peştera TOTAL

1998

1999

% ‘99/’98

4 21 2 4 1 24 5 4 3 1

6 34 6 6 4 23 3 12 6 2 1

+ 50 + 61,9 + 200 + 50 + 300 - 4,16 + 300 + 140 + 50 - 33,3 0

69

103

+49,27

2000

11 41 14 24 9 41 13 19 17 12 3

% ‘00/’99

+ 83,3 + 20,6 + 133,3 + 300 + 125 + 78,3 + 333,3 + 58,3 + 183,3 + 500 + 200

204 + 98,06 Sursa: Bran-Imex (2001)

Tabel III.4. Evoluţia numărului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

10

 

 Localitatea

% ‘99/’98

2000

% ‘00/’99

1998

1999

Moeciu-Cheia Moeciu de Jos Predeluţ Moeciu Bran Poarta

16 167 8 9 6

79 263 33 39 35

+ 393,75 + 57,49 + 312,5 + 333,3 + 483,3

124 299 65 96 79

+ 56,96 + 13,69 + 96,97 + 146,15 + 125,71

Bran Sohodol Şimon Poarta Şirnea Peştera TOTAL

1612 28 16 11 3

12696 110 35 9 8

+ 4388,32,133 + + 292,85 + 118,75 - 18,18 +166,66

24627 192 63 39 20

+ + 6404,,8843 + 74,54 + 80 + 333,3 + 150

376

806

+114,36

1286

+ 62,67

Sursa: Bran-Imex (2001)

 Numărul de pensiuni şi implicit de locuri de cazare a crescut în fiecare an (cea mai mare creştere a fost înregistrată în 2000 în Şirnea unde numărul pensiunilor a crescut cu 500% faţă de 1999, an în care, faţă de anul precedent, acest număr scăzuse cu 33,3%), aceasta datorită datori tă încura încurajării jării dezvoltă dezvoltării rii acestei forme de turism prin acordare acordareaa de facil facilităţi ităţi pentru  persoanele care investesc în turismul rural.

Propuneri cu privire la amenajarea turistică a zonei În România, turismul rural s-a practicat de mulţi ani, dar nu a existat o legislaţie adecvată care să permită diferenţierea pensiunilor după criterii de clasificare specifice în clase de confort, fapt ce s-a realizat ulterior (a se vedea anexa 1) şi nu erau agenţii specializate în cazarea la ferme ţărăneşti. Mergând la Bran, am întâlnit turişti care veneau pentru prima dată şi erau impresionaţi de buna organizare a localităţii din punct de vedere turistic. Cel mai clar poţi afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turiştii care se opresc în Bran cu ocazia petrecerii vacanţelor sau de la cei care doar tranzitează zona; sunt mulţi cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran. Pentru îmbunătăţirea imaginii staţiunii,construirea precum şiunei pentru înlesnirea accesului, ales ce în zona muzeului, unii turişti au sugerat parcări şi a unei şşosele osele mai laterale, ar diminua traficul în localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate stringentă amenajarea amenaj area unei pieţe agroalim agroalimentare entare pentru asigu asigurarea rarea unei mai bune aprovizionări, aprovizionări, cu atât mai mult cu cât, o parte a turiştilor nu au asigurată masa în unităţile de cazare. Crearea unei pieţe ar oferi turiştilor posibilitatea să cumpere renumitele brânzeturi de Bran. O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efect benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinătatea munţilor nu poate constitui decât un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numeroşi turişti neîncumetându-se să pornească singuri pe cărări de munte, necunoscând zona. Se constată nevoia orientării ghizilor şi către un alt segment de vârstă al vizitatorilor Castelului Bran, asupra copiilor. 11

 

Zona Branului este o zonă turistică care se bucură de un cadru natural foarte pitoresc şi sănătos, de o bogăţie cultural-istorică inestimabilă şi de o bază materială de cazare şi alimentaţie bine pusă la punct. Ceea ce nu este încă bine pus la punct la Bran este modalitatea de petrecere a timpului liber al turiştilor într-un mod care să îi facă pe aceştia să cheltuiască mai mult. Pentru aceasta propunem: - amenajarea unui parc de distracţii cu dimensiuni medii în apropierea Castelului; - organizarea în incinta Castelului Bran unor întâlniri pe înserat cu Contele Dracula (legenda care a adus atât de mulţi turişti la Bran, mai ales străini); - amenajarea unui centru de echitaţie, turiştii urmând să înveţe să călărească şi totodată având posibilitatea realizării unor plimbări călare în împrejurări; -  prezenţa abundentă a zăpezii face posibilă amenajarea unei pârtii de schi; - valorificarea Cetăţii Râşnovului aflată la 14 km de Bran; - asigurarea serviciului de ghid în zonă; - dezvoltarea căilor de acces (mijloace de transport care să asigure un nivel calitativ mai ridicat al serviciului de transport); Branul va continua să atragă turiştii atâta timp cât va şti să le ofere noi atracţii. Priceperea şi talentul conducătorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turiştilor care au fost deja în Bran să revină, nu prin faptul că vin turişti pentru prima dată, căci aceştia din urmă sunt atraşi în special de renumele castelului sau de calităţile naturale ale zonei.

12

 

BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu Dunăreanu Ion: “ Munţii Piatra Craiului”, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986; 2. N. Popescu: “Munţii noştri”, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986; 3. Monit Monitorul orul Of Oficial icial al României României,, parte parteaa I, Nr. 242 bis/31. bis/31.V.1999; V.1999; 4. Mon Monito itorul rul Ofici Oficial al nr. 3374 74 di dinn 31 dec decemb embrie rie 19 1994; 94; 5. Mon Monito itorul rul Ofici Oficial al nr. nr.245 245 di dinn 30 aug august ust 11994; 994; 6. Pri Primăr măria ia Moeci Moeciuu – dat datee sta stati tisti stice ce 199 1999. 9.

13