Yoga Sutras - Patanjali

YOGA A SUTRAS - Patanjal ali

Prefata INTRODUCERE Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Index termeni folositi

Prefata

Scopul sistemului YOGA asa cum apare el in diferite tratate fundamentale "YOGA SUTRAS" (sec. II sau III e.n.) - Patanjali = Absorbirea Intru totul a adeptului In "eul" sau real (In constiinta sa pura, fara obiect). In stadiul respectiv, constiinta individuala se topeste In constiinta cosmica, iar "eul" real se topeste In fiinta universala. Stabileste cele 8 YOGA: 1. Abtineri 2. Respectarea prescriptiilor (non-violenta; castitatea; izolarea; reguli dietetice) 3. Posturile 4. Respiratia controlata 5. Retragerea simturilor 6. Concentrarea 7. Meditatia 8. Samadhi Trateaza In detaliu cap. 1 si 2 trecand repede si In termeni generali peste cap. 3 si 4. Referitor la Posturi se spune, pur si simplu, ca este preferabil de a se adopta "o postura In care adeptul se poate mentine mai multa vreme usor", iar In privinta Respiratiei controlate, este la fel de laconic. Pentru a-si putea permite si tehnici mai avansate, adeptul trebuie sa stapaneasca perfect diferitele practici de purificare. Pe primul loc se afla purificarea sistemului digestiv: Practici de purificare a sistemului digestiv: a. introducerea si scoaterea lenta pe esofag a unei tulpini de trestie. b. Inghitirea unei cantitati de apa calduta, atat cat poate Incapea In stomac si apoi scoaterea ei din stomac prin vomare. c. Inghitirea unei bucati de panza (fasa) de 7 m lungime si 10 cm latime, si apoi scoaterea ei afara. (Sunt necesare 1-2 luni de practica pentru ca adeptul sa se obisnuiasca sa Inghita cei 7 m de panza In 10 minute). Prin acest procedeu se curata bine deseurile ce acopera peretii stomacului.

- YOGA In general pare a fi aparut sub forma de "RAJA YOGA" (=Unirea Suprema cu Absolutul, cu ajutorul meditatiei). - RAJA YOGA a fost treptat Inlocuita, acum mai bine de o mie de ani, cu HATHA YOGA (= Unirea fortata, cu ajutorul tehnicilor fiziologice). - HATHA YOGA a ramas In esenta sa neschimbata pe parcursul ultimilor o mie de ani. - Simpatizantii europeni nu cunosc (din pacate) - In privinta doctrinei pe care ea este bazata - decat versiuni cenzurate. Astfel, parerea generala In Occident este ca HATHA YOGA nu e decat un sistem de exercitii de gimnastica, destinat sa destinda corpul si spiritul In vederea facilitarii meditatiei. Fata de europeni, indienii trec sub tacere faptul ca ar exista si ceva misterios sau ocult In HATHA YOGA. In realitate toti adeptii indieni considera ca HATHA YOGA este o cale ce duce si la puteri supranaturale. Ei vad In fiecare postura sau exercitiu o semnificatie simbolica si un scop fiziologic In relatie cu datele medicinii Ayurvedice, preferand sa nu vorbeasca nimic strainilor despre aceasta. (Ronald Hutchinson spune: "Nu se poate progresa In domeniul YOGA fara a ajunge la ceea ce oamenii numesc cu respect . Cu YOGA totul pare posibil".

HATHA YOGA PRADIPIKA (Aparent prima lucrare de ansamblu asupra HATHA YOGA-ei, compusa, se pare, In sec. XII e.n., dar bazata pe o traditie mult mai veche)

= A servi ca scara neofitilor care, In confuzia creata de numeroasele metode recomandate de diferite secte, sunt incapabili de a ajunge la "Calea Suprema" a RAJA YOGA-ei. Treptele scarii sunt (direct) exercitii corporale (cap 3 si 4 din Patanjali pe care le trateaza In detaliu, trecand repede si In termeni generali peste partea de purificare fizica si morala (cap. 1 si 2 din Patanajali).

Bhagavad Gita: Orice pas facut pe calea YOGA este un castig, neexistand riscul niciunui pericol. Si cel mai mic progres facut este o eliberare de teama".

SHIVA SAMHITA

- Prin aceste exercitii devine posibila inversarea peristaltismului si crearea de efecte de sugere In tractele digestive si urinare. "Prin practicarea acestor exercitii se permite atingerea unor rezultate la care nu s-ar putea ajunge prin nici un alt procedeu modern cunoscut de stiinta" - (L'Hygicne Yoga simplifie -Santa Cruz Yoga Institute - Bombay 1957).

GHERANDA SAMHITA

Cuprinde practici de purificare: -DHOUTIS -BASTIS (Yoga enemas)

DHOUTIS: Debaraseaza corpul de impuritati.

Cele 4 feluri de DHOUTIS: 1. Vatasara-dhouti - Se contracteaza gura ca un cioc de corb si "se bea aerul" Incet, umpland (Incet) stomacul. Dupa ce se agita In interior, se da drumul acestui aer prin anus. Este un exercitiu foarte secret, ce determina purificarea corpului, suprima toate bolile si mareste focul gastric. 2. Varisara- dhouti - Se umple gura cu apa pana la gat, apoi apa va fi Inghitita Incet. Se agita stomacul si se forteaza apa sa iasa prin anus. Acest procedeu trebuie pastrat foarte secret. El purifica corpul. Practicandu-l cu grija corpul va deveni luminos (stralucitor).- Este DHOUTi de gradul cel mai inalt. Cel care ajunge sa-l practice cu usurinta isi va purifica corpul de necuratenia sa facandu-l luminos. 3. Agnisara-dhouti, sau "purificarea prin foc". Se apasa nodul ombilicului sau intestinele spre sira spinarii de o suta de ori. 4. Bahiskrita-dhouti - Stand In apa pana la ombilic, se scoate afara intestinul gros (saktinadi), se spala cu mana pana ce a fost curatat de toate deseurile, apoi se reintroduce In abdomen.

BASTIS (YOGA enemas)

1. Jalabasti - Stand "pe vine" In apa pana la ombilic, se aspira apa prin anus. 2. Vajroli mudra (stadiu mai avansat) - Aspirarea lichidelor prin penis. E necesar un antrenament considerabil, In special prin exercitiile: Uddiyana Bandha; Nauli Kriya (= izolarea si actionarea independenta a muschilor abdominali longitudinali si transversali); Ashwini Mudra (= manevrarea sfincterului anal si a anumitor muschi viscerali).

Practicarea YOGA-ei urca pana In preistoric. Stau marturie sigiliile gasite In sapaturile efectuate pe valea superioara a Indului, ce reprezinta unele personaje asezate In anumite posturi YOGA. YOGA este forma cea mai veche imaginata de om, care urmareste eliberarea spirituala si dezvoltarea armonioasa a personalitatii. Se cunoasc prea putine lucruri despre istoria sistemului YOGA, datorita urmatoarelor 4 cauze: - mentalitatea indiana respinge preocuparea de a recenza faptele istorice. - dificultatea de a distinge In India deosebirile dintre realitate si legenda. - cunostintele (si mai ales cele secrete referitoare la YOGA) au fost totdeauna transmise oral, prin demonstratii, de la maestru la discipol. Posibilitatile, nu Intotdeauna exceptionale, de a memora, au determinat raritatea documentelor scrise. - YOGA a fost timp de milenii o tehnica foarte secreta, care era transmisa numai direct. Tinuta departe de notabilitati, ea trecea drept "nerecomandabila de a fi cunoscuta de orice NECHEMAT (nepregatit moral si mental)". Spre deosebire de yoghini, fakirii (la origine magicieni musulmani, deveniti apoi o casta de amuzatori publici ce traiau din cersit) adoptau, numai ca sa uluiasca, unele tehnici de YOGA, Insa obiectivul lor ramanea exclusiv comercial; ei nu urmareau deloc un mod de viata divin, superior, si nici nu aspirau sa atinga o Intelegere mai buna a cosmosului pentru a-l descoperi pe DUMNEZEU - scopul adevaratului yoghin. Un yoghin se poate, de exemplu, culca precum un fakir, pe un pat de cuie, dar daca el ar face aceasta ar fi numai pentru a demonstra In mod detasat ignorantilor si incredulilor puterea spiritului asupra materiei. Datorita dificultatii sarcinilor (cautarea adevarului), yoghinii s-au tinut Intotdeauna "departe de societate". Vechile legende vorbesc de oamenii plini de Intelepciune, cu parul lung si "Imbracati numai de vant" (goi), sau de fiintele

umane Inzestrate cu puteri paranormale (SIDDHIS) care Isi faceau "din cer salasul lor" In munti. Precursorii yoghinilor au fost "VRATYAS". Mentionati In incantatii magice ce dateaza din 1300 I.e.n., ei erau Imbracati complet In negru, cu o blana de berbec (cu negru si alb) pe umeri. Ei cantau melopee, asezati pe un fel de scaune numite "ASANDI". Vocabularul lor tehnic era uimitor de modern si a fost reluat aproape In Intregime de yoghini. Zeul lor principal era RUDRA, zeu vantului (devenit apoi SHIVA). De la VRATYAS s-au inspirat adeptii lui VISHNU cand au compus mai tarziu Bhagavad-Gita (poemul epic YOGA). Yogii au avut o influenta uriasa, din Orientul apropiat si pana In Extremul Orient. Se spune ca unul din profesorii lui BUDDHA ar fi fost maestru de YOGA. Primul nume de maestru YOGA (si magician In acelasi timp) ce s-a pastrat, a fost cel al lui NAGARJUNA (Intaiul mare conducator al miscarii Mahayana ramura a budismului). Apoi, In secolul 4 I.e.n., PATANAJALI a scris celebra sa lucrare Yoga Sutras - primul text pe care se bazeaza YOGA din era noastra, cu cele 8 etape ale sale. Acest text a provocat aparitia si a altor scrieri, fapt ce a antrenat dezvoltarea tehnicilor YOGA. Apar primele doua ramuri: 1. YOGACARA - baza budismului ZEN; 2. TANTRISMUL. Dezvoltarea tehnicilor YOGA s-a facut mai ales pe calea TANTRISMULUI, unde exista credinta ca polaritatea din cosmos este existenta si In corpul uman (cei doi poli fiind situati la extremitatile coloanei vertebrale) In energia numita KUNDALINI (ce poate fi determinata sa circule Intre acesti doi poli), si mai ales In existenta unor puncte de conexiune Intre corpul fizic si corpul subtil, la nivelul CHAKRAS-urilor si NADIS-urilor. Nimic pozitiv nu poate exista fara corespondentul sau negativ: nici o fiinta masculina fara una feminina. De aceea in arta tantrica orice zeu este reprezentat In unirea sa cu contrapartea sa feminina, numita SHAKTI. Din Tantrism au decurs tehnicile corporale cunoscute azi In Occident sub numele de HATHA YOGA - sistem incomparabil pentru Intarirea corpului, dar al carui obiectiv initial era acela de a-l determina sa contina energie KUNDALINI, energie care , la rIndul ei, necontrolata corespunzator, poate avea un efect vatamator asupra Intregului sistem somatic. Eficacitatea YOGA-ei este dovedita de continuitatea existentei sale de 3-4 milenii. Desi pornita odata cu religiile, scopul suprem al YOGA-ei fiind adevaratul progres uman la cel mai Inalt nivel, scop dovedit In timp ca eficace, a facut ca YOGA sa se mentina cu vigoare intacta, evoluand In timp ce religiile ce o Insoteau la Inceput, tind sa se fosilizeze In jurul Invataturilor fondatorilor lor. Studierea aprofundata a YOGA-ei necesita timp si liniste. Multi yogini se retrageau In munti, In ASHRAM-uri, la adapost de elevii novici "chela" turbulenti si neadaptati, pentru care prima problema era gasirea unui maestru (ceea ce implica adesea lungi peregrinari prin toata India, si deci si Indepartarea celor insuficient de entuziasti sau de tenace pentru a suporta formarea data cu multa zgarcenie de maestri). De atunci dateaza anumite accesorii de YOGA folosite de "chela"- de exemplu: o curea de piele ce-i ajuta sa se instaleze Intr-o postura noua; o carje ce-i ajuta sa-si controleze respiratia, prin apasarea pe nervii situati sub

Incheietura mainii. Chiar cand "chela" Isi gasea GURU-l, acesta-l punea la grele Incercari, Indepartandu-l apoi, daca-l gasea nedemn. Astfel, maestrul yogi din Tibet MILAREPA (cca anii 1000 e.n.) a ordonat unui "chela" sa-i construiasca singur o casa cu 10 etaje pentru ca acest "chela" sa scape de KARMA nociva acumulata In el In timpul unei perioade anterioare, cand respectivul "chela" fusese magician. Sistemul presarat cu greutati, In gasirea unui GURU si In acceptarea de catre acesta, s-a mentinut pana In secolul 19 cand s-au produs influente reciproce Intre Orient si Occident, In urma carora unii mari maestrii YOGA au Inceput sa caute sa-si faca cunoscute Invataturile si sa atraga atentia lumii asupra acestora. Astfel, catre sfarsitul sec. 19, marele filosof yogi RAMAKRISHNA, si-a trimis un discipol, pe VIVEKANANDA sa faca cunoscuta YOGA In America, unde a produs un mare efect, dar fiind indian, parea supect anumitor persoane, ca sursa de informatie. Alt mare yogi, YOGANANDA, a fondat prin anii 1920 In America "Confreria Realizarii de Sine", care exista si astazi. In India, SRI AUROBINDO GHOSE a scris nenumarate lucrari despre YOGA ca mod de viata. Alt yogi, SAI BABA, s-a straduit In scrierile sale sa atraga atentia lumii asupra necesitatii unei schimbari. Un alt gigant, SWAMI SIVANANDA, a fondat "Societatea de Viata Divina" si a Inceput sa dezvolte "Yoga Integrala" ce combina BHAKTI (YOGA devotionala) cu HATHA (YOGA fizica) si RAJA (YOGA mentala), proces ce continua In prezent. ASHRAM-ul lui SIVANANDA se afla la Rishikesh, din "Societatea de Viata Divina" creata de el iesind un mare numar de profesori (internationali) de YOGA. Desi poate avea un efect imens asupra Intregii societati, YOGA sufera datorita faptului ca este foarte dificil, daca nu imposibil, de a fi studiata In mod obiectiv din exterior. Pentru a-i Intelege efectele extraordinare trebuie sa fie experimentata, altfel nu veti putea crede In ea. Primii Occidentali ce au izbutit s-o studieze din interior, practicand-o temeinic Inainte de a scrie despre ea, au fost: Sir JOHN WOODROFFE (pseudonim ARTHUR AVALON)- judecator la Inalta Curte, care a scris "The Serpent Power", tratand despre tehnica KUNDALINI; EVANS-WENTZ - profesor la Universitatea din Oxford. El a trait 12 ani In Tibet, a devenit yogi. A scris numeroase carti, printre care celebra "Tibetan Book of the Dead", ce descrie diverse tehnici pentru a ajunge la o constiinta transcendentala, fara a recurge la droguri. Mentionam aici ca ulterior, Dr. TIM LEARY s-a servit de cartea lui EVANS-WENTZ pentru a analiza starile de superconstiinta atinse prin utilizarea

L.S.D. De notat ca yogi n-au recomandat niciodata utilizarea de droguri In acest scop, socotindu-le inutile, daca nu nefaste. Cei doi occidentali au oferit europenilor toate garantiile stiintifice posibile, astfel ca abia dupa publicarea lucrarilor lor YOGA a fost luata In serios In tot Occidentul, Incepand a fi studiata cu mijloacele stiintifice actuale. Astfel, rezultatele de laborator au dovedit posibilitatea: 1- controlului asupra ritmului cardiac 2- Inghitirii de otrava In cantitati mari fara afectarea subiectilor (1 si 2 - la Centru LONAVLA (Bombay) 3- controlarii functiilor corpului (la Spitalul KAROLINSKA (Stockholm) 4- contrabalansarii efectelor de stress si creerii unui efect benefic asupra chimiei somatice prin tehnica de TM a yogi-lor (MAHARISHI MAHESH - Ancheta efectuata la California University -USA. Aici s-a putut demonstra si cu mijloacele tehnice moderne ca tehnicile de meditatie au un efect pozitiv si benefic asupra chimiei corpului). Pana recent, YOGA era rezervata numai unei elite In masura sa se izoleze de viata profana timp de ani de zile. Sistematizata In forma scrisa, ea a putut patrunde In viata cotidiana din Occident, aducandu-si binefacerile si unor persoane care nu-i pot consacra decat o mica parte din timpul lor. YOGA (atat In general cat si In particularitatea anumitor practici) se Invata mai bine prin demonstratie decat prin lectura. Alti cunoscuti yoghini contemporani: B.K.S.IYENGAR, RICHARD HITTLEMAN. Adeptii YOGA se pot Imparti In general In doua mari categorii: 1-cei ce urmaresc beneficii fizice 2-cei ce urmaresc un aport spiritual Lumea se Imparte In: 1.- cei treji (cei care au luat cunostinta de semnificatiile profunde ale existentei) 2.- cei adormiti (cei ce nu sunt constienti decat de viata cotidiana; somnambuli ce nu se gandesc decat la placerea imediata si care-si petrec timpul agitanduse pentru a si-o procura. YOGA este un mijloc de a trezi virtutile profunde ce dorm In strafundurile individului. Psihologii moderni sunt de acord cu yoghinii cand spun ca omul mijlociu nu traieste la nivelul aptitudinilor sale reale. De fapt aici, yoghinii sustin ca potentialul uman este mult mai Inalt decat admit psihologii. Avem In noi o comoara a carei cheie este YOGA.

INTRODUCERE

Doi pandits [Invatati (In textele traditionale Orientale)] au intrat In ashram pentru a participa la satsang (discutie filosofica). Era o seara racoroasa si pe pajiste era asternuta o rogojina mare. Pandits-i (Invatatii) erau primii ajunsi si s-au asezat direct pe rogojina In fata locului guru-lui. Curand au venit si alti oameni si satsang-ul (discutie filosofica) a Inceput. Initial a fost vorba despre asanas, pranayama si alte tehnici yoga dar dupa un timp pandits-i (Invatatii) s-au adresat guru-ului: "Noi am venit aici sa discutam lucruri mai importante; am venit sa te Intrebam despre implicatiile filosofice ale lui samadhi dupa doctrina lui Patanjali". Dezbaterea a Inceput. Un pandit (Invatat) a insistat: "Asamprajnata samadhi e cu siguranta aceeasi cu nirbija samadhi". Celalalt l-a contrazis: "Nu, nu, te Inseli... ele sunt diferite". Fiecare a Inceput sa citeze din diferite scripturi pentru a-si demonstra afirmatia si curand au ajuns la o disputa furioasa. Guru-l n-a putut scoate o vorba asa ca a ramas tacut. Nu a mai fost atent la cearta celor doi pana ce, la un moment dat, unul s-a Intors catre el si l-a Intrebat: "Tu ce crezi?... este samprajnata diferit de nirbija samadhi, sau nu?". Dar Inainte ca guru-l sa poata raspunde, tot el a continuat: "Cartile pe care le-am citit spun ca acestea doua sunt cu totul diferite". Guru-l a ramas tacut si pandits-i (Invatatii) si-au continuat disputa. Dupa un timp au Inceput sa tipe unul la altul si aproape ca au ajuns la bataie. Discutia aprinsa a durat cam jumatate de ora cand, deodata, o vaca mare si grasa ce trecea Intamplator pe acolo s-a asezat pe rogojina ca si cand ar fi fost la ea acasa. Toti cei prezenti erau amuzati de venirea noului vizitator... cu exceptia celor doi pandits (Invatati) care erau atat de prinsi de discutia lor Incat nici n-au observat-o. Oamenii au facut loc si vaca s-a asezat tacuta In spatele celor doi. Vaca parea sincer interesata de discutia lor, contempland In modul cel mai serios fiecare cuvant spus de cei doi. Deodata, vaca a mugit: "M-u-u-u-u-u-u-u-u-u", aratandu-si astfel aprobarea. Cei doi pandits (Invatati) au sarit In sus cu groaza. Pentru prima data In jumatate de ora nu-si mai gaseau cuvintele. Toata lumea a ras, iar vaca s-a ridicat si a plecat, probabil pentru a cauta alt satsang (discutie filosofica) interesant In alta parte. Vaca spusese cele mai Intelepte cuvinte din respectivul satsang (discutie filosofica). Fara sa stie, sau poate tocmai pentru ca stia, ea a spus tuturor, chiar si pandits-ilor (Invatati) ca YOGA SUTRAS a lui Patanjali nu a fost scrisa pentru a servi la dezbateri intelectuale si speculatii. Ea a fost scrisa pentru a explica procesele si metodele practice de elevare a constiintei, de dobandire a

Intelepciunii profunde, de explorare a potentialelor mintii si, eventual, de a trece dincolo de minte. Textul este orientat In primul rand spre practica; el nu are intentia de a fi un exercitiu intelectual despre samadhi (extaz total). Cu siguranta ca Patanjali Insusi ar fi zambit daca ar fi auzit cuvintele Intelepte ale vacii. Multe versuri (aforisme) se refera la lucruri care sunt dincolo de sfera experientei obisnuite a vietii si a Intelegerii umane. Acest lucru nu s-a facut pentru a da nastere la Intelegere intelectuala numai; el s-a facut pentru ca un sadhaka (aspirant la spiritualitate) care practica Yoga lui Patanjali, sau orice alt sistem YOGA, sa-si dezvolte progresiv introspectia si Intelegerea aspectelor cele mai profunde ale fiintei sale. El va Intelege gradat versurile (aforismele) criptice ale lui Patanjali prin prisma propriei sale experiente. Aforismele Ii indica daca se afla pe directia cea buna sau nu, ajutandu-l de asemenea sa mearga mai departe. Aforismele nu pot fi Intelese niciodata la nivel intelectual si nici n-au fost scrise In acest scop si In acest mod. Ele au fost scrise pentru a servi drept harta, ele sunt un ghid pentru calatoria de la nivelele obisnuite ale constiintei la cele superioare, ducand In cele din urma la eliberare. Textul arata calea spre libertate perfecta prin practica yoghina sustinuta. Tot ceea ce este necesar de spus este continut In versurile lui Patanjali si In comentariu. Scopul acestei introduceri este: 1. De a da informatiile de baza 2. De a scoate In evidenta incredibila consistenta si perfectiune a versurilor astfel Incat tu, cititorule, sa-ti poti da seama de adevarurile yoghine stiintifice si psihologice continute In textul principal. 3. De a sublinia unele lucruri pe care trebuie sa le remarci, lucruri pe care le-ar putea omite datorita extremei conciziuni si simplitati a versurilor (aforismelor).

Structura textului

YOGA SUTRAS este o scriere secreta sacra care numara 196 sutras (versuri) scrise de Inteleptul Patanjali. In traducere textul s-ar putea numi "Versuri despre yoga" dar, de fapt, cuvantul "sutra" Inseamna "fir". Acest cuvant implica faptul ca cele scrise constituie un gand care se continua, prin diferitele idei conexe, precum margelele pe o ata, formand o filosofie completa. Scrierea mai este numita YOGA DARSHANA ceea ce se traduce prin "Filosofia yoga", dar de fapt cuvantul "darshana" are un Inteles mult mai adanc. Literal, el Inseamna "a vedea". El este derivat din cuvantul "drish" = "a vedea", si e legat de "drashta" = "cel care vede". Darshana este procesul de "a vedea".

Prin urmare, yoga darshana Inseamna "un proces de a vedea prin yoga", dar asta nu Inseamna a vedea cu ochii si nici cu alte simturi din lumea exterioara. Inseamna a percepe ceva dincolo de simturi si dincolo de minte. Este un proces de a vedea cu ochii si cu alte simturi Inchise, si cu mintea complet controlata. Yoga darshana este o metoda de perceptie superioara... este un mod de "a vedea invizibilul" sau "de a vedea cu patrundere spirituala interioara".

Scrierea e privita ca fiind cel mai precis si stiintific text despre yoga care a fost scris vreodata. Ea este Impartita In patru capitole, dupa cum urmeaza:

1. Samadhi Pada (capitol despre samadhi) cuprinzand 51 de versuri. Acest capitol se ocupa de urmatoarele subiecte: - definitia sistemului YOGA - scopul sistemului YOGA - vritti (modificare mentala) - practica si detasarea - samprajnata si asamprajnata samadhi - moduri de a experimenta (practica) - ishwara (pura constiinta) - AUM - obstacolele progresului - metode de a armoniza mintea - sabija si nirbija samadhi 2. SadhanaPada (capitol despre practica) cuprinzand 55 de versuri. Se ocupa de urmatoarele subiecte: - kleshas (tensiuni de baza ale vietii) - Indepartarea lui klesha - scopul pentru care se distruge klesha

- cunoscatorul si cunoscutul - constiinta si lipsa de constiinta - calea prajna (cunoastere intuitiva) - cele opt parti ale sistemului yoga al lui Patanjali - yama (cod social si moral) - niyama (cod personal) - metoda de a controla gandurile negative - rezultatele procurate de yama si niyama - asana (pozitie) - pranayama (controlul prana-ei) - pratyahara (retragerea simturilor) 3. Vibhuti Pada (capitol despre puterile psihice) cuprinzand 56 de versuri. Se ocupa de urmatoarele subiecte: - dharana (concentrare) - dhyana (meditatie) - samadhi (superconstiinta) - samyama (identificarea totala) - parinama (transformari ale constiintei) - natura aparentei externe - puterile psihice 4. Kaivalya Pada (capitol despre izolare) cuprinzand 34 de versuri. Discuta urmatoarele subiecte: - cai de a atinge puteri psihice - cauza individualitatii - mintea individuala si mintea cosmica - karma (actiuni si ganduri predestinate) - unitatea tuturor lucrurilor

- teoria perceptiei - mintea ca instrument inconstient - calea catre kaivalya (izolarea finala) - kaivalya (izolarea finala) Toate versurile (aforismele) sunt In secventa metodica; fiecare Isi are locul lui pentru un scop bine definit. Patanjali trece de la un aforism la altul, de la o topica (sau subiect) la alta cu o logica perfecta. Fiecare cuvant sanskrit are un Inteles exact In contextul scrierii. Multe cuvinte tehnice sunt definite chiar In text. Acest lucru minimizeaza Intelegerea gresita si confuzia care pot aparea datorita schimbarii Intelesului unor cuvinte de-a lungul timpului. Multe cuvinte n-au echivalent exact In limba romana; cateodata, doua sau mai multe cuvinte sanscrite au acelasi Inteles literal In romaneste, dar au implicatii cu totul diferite In contextul practicii yoga. Traducerea a depasit aceste probleme, pastrand totusi Intelesul si cursivitatea. Textul este o capodopera de conciziune si claritate. Patanjali a eliminat toate cuvintele inutile din mai multe motive: 1. pentru a usura memorizarea; trebuie sa ne amintim ca In acea vreme nu exista tiparul; 2. pentru a permite aforismelor sa fie obiect al meditatiei; prea multe cuvinte duc la confuzie; 3. pentru a preveni citatele gresite si interpretarea gresita. Cu toate ca sunt extrem de scurte, versurile contin esenta sistemului YOGA al lui Patanjali de la Inceput si pana la sfarsit, deoarece ele contin maximum de informatie In minimum de cuvinte. Aforismele sunt poezie pura combinata cu precizie stiintifica sublima.

Definitie

Patanjali si-a numit sistemul "YOGA". El nu i-a dat vreo denumire specifica pentru a-l deosebi de alte cai yoghine. Totusi, Inca de pe vremea lui Patanjali, metoda lui a fost numita Patanjali Yoga (Yoga lui Patanjali).

Patanjali Yoga e identificata amplu ca fiind aceeasi cu Raja Yoga (calea regala Yoga). Totusi, noi preferam sa definim Patanjali Yoga ca fiind un sistem specific In vasta varietate a tehnicilor Raja Yoga. Conform cu definitia noastra, Raja Yoga include urmatoarele sisteme:

1. Kundalini Yoga; numita si Laya Yoga 2. Kriya Yoga 3. Mantra Yoga 4. Dhyana Yoga asa cum e descrisa In Bhagavad Gita 5. Patanjali Yoga

Raja Yoga (incluzand Patanjali Yoga) este stiinta mintii. In loc de a explora lumea exterioara ca orice alta stiinta, Raja Yoga se ocupa cu explorarea lumii interioare si cu eliberarea puterilor si cunoasterii continuta In ea. Este stiinta disciplinei mentale si include diferite metode de a focaliza mintea. Insusi Patanjali Isi defineste metoda ca fiind: "eliminarea fluctuatiilor mentale". Preferam sa numim mintea "piscul vizibil al purei constiinte", ceea ce cuprinde constientul, subconstientul si inconstientul (sau superconstientul). Prin urmare, noi traducem definitia lui Patanjali dupa cum urmeaza: "Yoga este controlul sabloanelor constiintei". Patanjali Yoga este acel sistem care consta din cele opt stadii: yama, nyama, asana, pranayama, pratyahara, dharana, dhyana si samadhi. De aceea ea se mai numeste ashtanga yoga (yoga celor opt stadii).

Bazele si datarea Yoga Sutras-urilor

O traditie spune ca Hiranyagarbha (Brahma) a fost cel care a formulat pentru prima data Yoga Sutras. E posibil, dar de dragul simplicitatii putem spune ca el le-a formulat prin intermediul unui om numit Patanjali. Unii experti spun ca Patanjali a trait In secolul IV e.n.; altii spun ca el a trait prin anul 400 I.e.n., iar altii, ca el ar fi existat acum 5000 de ani. O data larg acceptata, desi nesigura, este anul 400 I.e.n. Aceasta data e estimata prin diferite metode. Una din aceste metode este compararea practicilor si filosofiei

Yoga sutras-urilor cu acelea continute In alte texte cum ar fi Upanishadele timpurii si scripturile Samkhya si Buddhiste. Necazul cel mare este ca textele vechi nu pot fi datate corect. Mai mult, e dificil de spus Intr-adevar cine a influentat pe celalalt si care text a fost primul si Inca, o scriptura nu fixeaza deloc data aparitiei unui sistem filosofic; scriptura poate fi scrisa cu sute de ani dupa formularea, dezvoltarea si proliferarea unei filosofii specifice. Un om numit Patanjali se pare ca a mai scris Inca doua texte despre gramatica sanskrita si despre medicina, numite MAHABHASHYA si CHARAKAPRATISANSKRITA. Nu se stie sigur daca este acelasi Patanjali care a scris Yoga Sutras. Daca da, atunci se poate ca Yoga Sutras sa fi fost scrise cam In vremea lui Buddha si a marelui gramatician Panini... adica prin anul 500 I.e.n. Baza Yoga sutras-urilor consta cu siguranta In filosofia Samkhya, care se spune ca a fost formulata de rishi (Intelept) Kapila. Acest sistem a existat Inainte de aparitia buddhismului. Insusi Buddha a studiat Samkhya la un ashram numit Alarkalam, In cautarea lui dupa iluminare. Samkhya era o filosofie foarte populara In acel timp In India. Sistemul Samkhya se dispenseaza de toate teoriile despre Dumnezeu; el sustine ca existenta sau non-existenta lui Dumnezeu este irelevanta pentru sadhana (practica spirituala) personala. Buddha a spus acelasi lucru. El nu a propovaduit nici credinta si nici necredinta In Dumnezeu. In aceasta privinta, influenta filosofiei Samkhya asupra doctrinei lui Buddha se vede clar. Patanjali, pe de alta parte, are o parere diferita atat fata de Samkhya cat si fata de buddhism. Referitor la acest lucru el introduce conceptul de Dumnezeu, dar o face foarte inteligent, pentru a ajuta sadhana (practica spirituala) acelora care sunt Inclinati spre bhakti yoga. Totusi, nici una din aceste informatii nu fixeaza data la care a fost scrisa Yoga Sutras. Unii spun ca Patanjali a fost influentat de Jaini, altii spun ca el a influentat pe Jaini. Unii spun ca buddhismul e bazat In parte pe Yoga sutras, In timp ce altii spun ca Patanjali s-a bazat mult pe buddhism cand a scris Yoga sutras. Probabil ca toti au dreptate, deoarece nici un sistem n-a aparut izolat. Fiecare sistem a fost si continua sa fie influentat de cele anterioare si de cele contemporane. Oricine care cunoaste cate ceva din buddhism va observa stransa asemanare Intre Invataturile buddhiste si acelea ale lui Patanjali, In special la regulile de baza yama si niyama si In conceptele filosofice de baza, dar daca Yoga sutras au fost scrise Inainte sau dupa Buddha nu se stie precis. Influenta Yoga sutras-lor poate fi observata clar In textele buddhiste tarzii, cum ar fi Vishuddhi Marga, dar nici aceasta nu fixeaza data Yoga sutrasurilor. E interesant de notat ca Patanjali nu citeaza In mod direct si nu se refera la nici un alt text. Acest lucru ar putea sugera ca sutras-urile au fost formulate Inaintea multora din binecunoscutele scripturi si sisteme religioase din India. Pe de alta parte, limbajul folosit In Yoga sutras e ulterior celui folosit In timpul lui Buddha. Acest lucru se pare ca fixeaza In mod concludent data la care a fost scrisa ca fiind In jurul anului 400 I.e.n., dar din nou apar alti factori care trebuie considerati. Limbajul Yoga sutras-urilor poate fi acela folosit In vremea cand

acestea au fost copiate dupa manuscrisul original, care s-a pierdut, sau Yoga sutras-urile poate ca existau mult timp Inainte ca ele sa fie puse pe hartie. Data ramane nesigura. Parerea noastra este ca toate tehnicile de Raja Yoga au existat cu mult Inainte de Patanjali, chiar daca numai In forma embrionara In subconstientul colectiv. Yoga sutras sunt probabil o compilare a unor aforisme anterioare care au fost transmise oral de la guru la discipol. Geniul cuiva numit Patanjali a sintetizat acest sistem Intr-un tot comprehensiv. Nu suntem interesati In mod deosebit de identitatea sau data la care a trait Patanjali, deoarece el e numai un intermediar al Intelepciunii fara varsta care este mostenirea Intregii omeniri. Nu are importanta capitala daca numele lui a fost Patanjali sau Buddha, Singh sau Smith; daca a fost indian, chinez sau arborigen. Nu conteaza nici macar cand a fost scris textul, deoarece el contine Intelepciune care e vesnica si care nu apartine unei anumite zone geografice. Ea e aplicabila tuturor varstelor si tuturor natiunilor, indiferent de origine. Important este continutul si aplicarea Yoga sutras-urilor.

Comentatori

Multi comentatori au scris despre Intelesul ascuns Yoga Sutras. Cei mai cunoscuti sunt: 1. Yoga Bhasya -

de Vhyasa (data nesigura)

2. Tattva Visharadi -

de Vachaspati (sec.IX)

3. Bhoja Vritti -

de Bhoja Raja (sec.XI)

4. Yoga Vartika -

de Vijnana Bhiksu (sec.XIV)

5. Raja Yoga -

In versurile

de Swami Vivekananda (sec.XIX)

Toate aceste comentarii sunt disponibile. Mai exista multe alte comentarii traditionale, si chiar comentarii la comentarii. De exemplu, Ganesha Bhatt a scris o explicatie la comentariul Yoga Vartika. Multe comentarii au fost scrise In acest secol, incluzand si pe acesta de fata.

Cele opt stadii Patanjali da o mare varietate de tehnici care armonizeaza treptat mintea si induce gradat o perceptie din ce In ce mai subtila. Totusi, calea principala a lui Patanjali e continuta In opt stadii fundamentale. Primele cinci sunt: 1. Yama (cod personal + moral) 2. Niyama (cod personal) 3. Asana (pozitie, atitudini corporale) 4. Pranayama (controlul prana-ei sau a suflului) 5. Pratyahara (retragerea simturilor)

Aceste prime cinci stadii sunt stadiile exoterice sau bahiranga (extern) ale practicii Yoga. Ele pregatesc progresiv corpul-minte pentru ultimele stadii:

6. Dharana (concentrare) 7. Dhyana (meditatie) 8. Samadhi (superconstiinta sau extaz)

Aceste ultime trei stadii sunt stadiile esoterice, sau antaranga (intern), ale practicii Yoga. Primele cinci stadii neaga constiinta, In timp ce ultimele trei o dilata. Stadiile avansate pot fi practicate numai dupa ce se stapanesc perfect stadiile preparatorii. Stadiile pana la Pratyahara (retragerea simturilor) Indeparteaza gradat distractiile externe, In timp ce practicile de la Dharana (concentrare) In jos distrug gandurile care deranjeaza si manifestarile psihice, astfel Incat mintea Inceteaza sa functioneze. IDA (lumea interna) e echilibrata de PINGALA (lumea externa) astfel Incat SUSHUMNA (transcendentalul) Incepe sa functioneze In SAMADHI (superconstiinta sau extaz). Cele opt stadii armonizeaza progresiv cele cinci koshas (Invelisuri) ale omului: annamaya (fizic); Pranamaya (pranic sau bioplasmatic); manomaya (mental); vijnanamaya (intuitiv); anandamaya (divin). Scopul final este de a transcende limitarile acestor Invelisuri. Miscarea este de la grosier la subtil. Vom considera acum pe scurt cele opt stadii.

YAMA si NIYAMA (codul moral si codul personal)

Yamas-urile constau din cinci aspecte: ahimsa (starea de non-violenta fata de orice, fie om animal sau altceva); brahmacharya (control sexual sau continenta); asteya (onestitate); aparigraha (non-posesiune). Niyamas-urile sunt de asemenea cinci la numar: saucha (curatenie); santosha (multumire); tapas (austeritate); svadhyaya (studiul spiritual individual) si ishwara pranidhana (supunerea fata de vointa cosmica si consacrarea actiunilor). Yamas-urile sunt destinate sa armonizeze interactiunile sociale si Niyamasurile sunt destinate sa armonizeze simturile interioare. Ambele, yamas-urile si niyamas-urile, au drept scop de a reduce frictiunile Intre actiunile exterioare ale omului si atitudinile interioare ale lui. Exista o relatie mutuala: mintea stimuleaza actiunile exterioare si actiunile exterioare stimuleaza mintea. Daca actiunile exterioare nu sunt armonioase, atunci mintea va fi deranjata. Invers, o minte deranjata tinde sa produca acte dizarmonioase. Acesta e un cerc vicios, In care tulburarea interioara duce la tulburarea exterioara si invers. Yamasurile si Niyamas-urile tind sa rupa acest cerc vicios si prin urmare sa calmeze mintea prin actiuni Intelepte si atitudini Intelepte fata de sine, fata de viata si fata de mediul Inconjurator. Cu toate ca yamas-urile si niyamas-urile constau numai din zece imperative, ele cuprind o marja Intinsa a activitatii umane. Ele abordeaza problema tulburarii mentale din punct de vedere extern, periferic, dar aceasta constituie startul catre schimbari mai profunde care pot lua nastere din explorarea mai profunda a mintii. Regulile nu sunt usor de aplicat, dar chiar si o aplicare aproximativa va duce la o pace mentala considerabila. Aplicarea perfecta vine numai odata cu realizarea de sine.

ASANA (atitudine corporala)

E definita de Patanjali ca fiind stabila si confortabila. Teoretic ea poate include multe dintre asanas-urile din Hatha-Yoga, dar practic ea include numai cateva posturi de meditatie, cum ar fi padmasana, siddhasana etc. In Patanjali-yoga scopul unei asana este de a echilibra diferitele impulsuri nervoase, sentimente de durere sau placere, caldura si frig si toate celelalte senzatii opuse.

PRANAYAMA (controlul prana-ei sau al suflului)

E practicata pentru a concentra fortele prana-ice ale structurii umane. Acest lucru duce la control si focalizare mentala.

PRATYAHARA (retragerea simturilor)

Inseamna "a se retrage Inauntru". Practica se ocupa cu controlul si stapanirea tendintelor mintii Indreptate spre exterior, astfel Incat constiinta poate fi dirijata la vointa spre interior. Este imposibil de explorat taramurile interioare ale mintii atata timp cat suntem atrasi, deranjati si distrati de experienta externa a simturilor. Prin urmare, experientele simturilor, cum ar fi sunetul, mirosul etc., sunt suspendate. Toate tehnicile meditative, cum ar fi antar mauna, ajapa japa, trataka etc. au drept scop initial inducerea acestei stari de pratyahara. Pratyahara (retragerea simturilor), Intr-un sens mai elevat, include de asemenea eliminarea senzatiilor interne psihice si mentale.

DHARANA (concentrare)

Inseamna concentrare a mintii. Este pasul dinaintea meditatiei si se ocupa cu fixarea constiintei asupra unui obiect, excluzandu-le pe toate celelalte. Daca starea de pratyahara (retragerea simturilor) a fost dobandita, atunci toate distractiile exterioare ar trebui sa dispara, dar totusi mintea e Inca plina de divagatii sau flecareala interioara care ia forma amintirilor si a anticiparilor viitorului. Mintea gandeste si Incearca sa retraiasca experientele trecute placute, e obsedata de experiente neplacute, sau face planuri si se teme pentru viitor. Se pot folosi diferite metode pentru a induce focalizarea mentala. Religiile In general Incearca sa o faca prin intermediul ritualurilor, a slujbelor bisericesti, puja (adorare), canturi, kirtan, rugaciuni s.a.m.d. Patanjali-Yoga foloseste un simbol psihic ca punct focar pentru concentrarea interioara. Acesta poate fi guru-l (Invatator spiritual) personal, o zeitate, o mantra (cuvant care se repeta), o Intrebare; poate fi aproape orice, chiar si un deget de la mana. Trebuie sa fie ceva care atrage In mod spontan atentia si trebuie ales In conformitate cu natura inerenta a mintii si personalitatii fiintei, simbolul psihic, proiectat In fata ochilor Inchisi, trebuie sa fie atat de covarsitor Incat Intreaga fiinta sa fie focalizata asupra lui. Trebuie sa existe atractie spontana, altfel psihicul ramane Imprastiat. Dharana (concentrare) cere practica regulata si persistenta. Gradat se vor percepe aspecte din ce In ce mai adanci ale obiectului concentrarii; natura

sa arhetipala va Incepe sa se reveleze. Practicantul va intra In mod spontan In dhyana (meditatie).

DHYANA (meditatie)

Este numai o extensie a lui dharana (conentrare). Ea survine atunci cand practicantul e capabil sa mentina un flux neted, continuu al concentrarii asupra simbolului intern o perioada adecvata de timp. Mintea devine un mulaj al simbolului psihic. Fluxul de constiinta e adesea comparat cu scurgerea continua a uleiului. In cele din urma acest lucru duce la eliminarea dualitatii; vazatorul, vazutul si vederea fuzioneaza In ceva unic si fiinta intra In starea de samadhi (superconstiinta). Patanjali enumera diferite nivele de samadhi, dar o definitie buna este urmatoarea: "Atunci cand cele cinci simturi Impreuna cu mintea se odihnesc, cand chiar si intelectul a Incetat sa functioneze atunci, spun Inteleptii, este atinsa starea suprema". Katha Upanishad, III:10

Aceasta este starea In care lipsesc complet atat modificarile externe cat si cele interne ale mintii; tot ceea ce ramane este constiinta. Samadhi (superconstiinta, extaz) aduce realizarea de sine. In Bhagavad Gita se spune: "Cand intelectul, uimit de cuvintele auzite din scripturi, sta nemiscat In samadhi, atunci vei obtine realizarea de sine". Alta explicatie si definitie a lui samadhi este: "Douasprezece (cicluri prelungite de) pranayama (controlul suflului) duc la pratyahara (retragerea simturilor). Douasprezece (durate prelungite de) pratyahara (retragerea simturilor) duc la dharana (concentrare). Douasprezece astfel de dharanas (concentrare) duc la dhyana (meditatie) si douasprezece astfel de dhyanas (meditatie) duc la samadhi (extaz)". Yoga Chudamani Upanishad, III: 113

Cele opt etape sunt destinate aspirantilor avansati.

Yoga Sutras sunt bine cunoscute, si totusi, cele opt etape constituie tehnici cu adevarat avansate si extrem de puternice pentru aceia care si-au eliminat majoritatea problemelor si conflictelor mentale. Ele nu sunt destinate oamenilor obisnuiti. Chiar la Inceput se spune: "Acum, prin urmare, urmeaza instructiuni complete cu privire la yoga". Cuvintele "Acum, prin urmare" Inseamna ca practicantul va fi In stare sa practice cele opt etape numai dupa minutioase si Indelungi pregatiri. Yoga Sutras sunt o continuare a unor texte anterioare si a unor Invataturi fundamentale. In Hatha Yoga Pradipika se spune: "Plecaciuni lui SHIVA, cel care a predat Hatha Yoga ca pe o scara ce permite urcusul pe culmile Raja Yoga-i). Din cauza confuziei si prejudecatilor majoritatea oamenilor sunt incapabili sa practice Raja Yoga; de mila Swatmarama descrie Hatha Yoga ca o torta care Indeparteaza ignoranta". Hatha Yoga Pradipika, I: 1,2,3

"Hatha Yoga, sub forma asanas-urilor (pozitii), a pranayama-ei (controlul suflului) si a altor practici, trebuie stapanita perfect, pana ce practicantul e gata pentru Raja Yoga". Hatha Yoga Pradipika, I: 68, 69

Fara aceasta pregatire, practicantul nu va reusi cu adevarat In Raja sau Patanajali Yoga. De ce sunt cele opt etape avansate? Un motiv este ca ele cer oamenilor sa-si restranga gandurile si pentru majoritatea oamenilor care au mintea tulburata acest lucru va face mai mult rau decat bine. Numai atunci cand fluctuatiile mintii sunt mici se pot restrange gandurile. Omul poate cu usurinta sa distruga gandacii de bucatarie care ameninta curatenia unei gradini, dar e mult mai dificil sa Imblanzesti un elefant salbatic. Nu este deloc de dorit suprimarea gandurilor haotice care exista In mintea unei persoane obisnuite. Regulile fundamentale Yama (cod social si moral) si Niyama (cod personal) sunt de asemenea foarte dificile pentru omul obisnuit. Aceste reguli sunt pentru aceia care si-au epuizat o mare parte din turbulenta mentala si dorinte. De exemplu, daca majoritatea oamenilor, In loc sa practice continenta sub forma brahmacharya-ei, Incearca sa practice castitatea totala, atunci ei vor deveni nevrozati; Ea poate fi practicata, ca abstinenta deplina, numai de oameni care si-au consumat cea mai mare parte a dorintelor si si-au purificat deja mintea.

Cele opt etape superioare ale sistemului Patanjali Yoga sunt destinate aspirantilor avansati si NU sunt pentru Incepatori. Inainte de toate, omul trebuie sa-si purifice mintea prin Karma Yoga, Hatha Yoga, Bhakti Yoga si tehnici generale de meditatie care cer mai mult participarea constiintei decat concentrare. De asemenea, omul poate practica unele tehnici afiliate celor sugerate In text. Aceste metode Il vor pregati pentru practica celor opt etape si pentru Intalnirea cu guru-l (Invatator spiritual) care-l poate Invata personal.

Tehnici yoga afiliate

Calea YOGA formulata de Patanjali nu e Ingradita de practica numai a celor opt stadii. Ea este un sistem integral care contine multe alte practici yoga. Patanjali enumera si sugereaza o mare varietate de tehnici care ajuta la armonizarea mintii si a vietii; totusi, explicatiile sale si descrierea tehnicilor sunt foarte scurte si neclare, ca sa nu spunem mai mult. Este foarte usor de scapat semnificatia profunda a afirmatiilor lui Patanjali fara Indrumarea experta a unui maestru si guru (Invatator spiritual). Guru (Invatator spiritual), cu intima sa cunoastere si experienta personala yoghina, scoate clar In evidenta implicatiile ascunse In multe versuri obscure. De exemplu, versurile I: 32-39 descriu baza majoritatii tehnicilor meditative, incluzand Yoga Nidra, Antar Mauna, Khechari Mudra, Trataka etc. Mantra sau Japa Yoga e descrisa clar In versurile I: 27-29. Comentariul explica clar si scoate In evidenta aceste Intelesuri ascunse.

Personalitatea umana poate fi Impartita, In mare, In patru categorii fundamentale: emotionala, activa, intuitiva si volitionala. Patanjali a Inteles clar acest fapt, precum si faptul ca fiecare persoana are un temperament diferit si Inclinatii conforme cu una sau mai multe din aceste categorii. El, prin urmare, stia ca Yoga trebuia sa convina caracterelor specifice ale unui individ. Deci el sugereaza:

BHAKTI YOGA pentru cei cu Inclinatie emotionala si devotionala (vezi versurile I:23; II:1; II:23; II:45 etc).

JNANA YOGA pentru cei cu natura intuitiva. El recomanda reflectie si investigatie asupra adevaratului Inteles al lui AUM (aforismele I:27-29 - si explica de asemenea o mare parte din filosofia Samkhya (aforismele II:2028 etc.) ca un mijloc de realizare de sine. El spune de asemenea In mod clar ca toate cunostintele mentale sunt limitate.

RAJA sau PATANJALI YOGA pentru cei cu o vointa puternica; aceasta este tema Intregii scrieri.

KARMA YOGA pentru cei care sunt activi prin natura nu e mentionata In mod specific, dar ea e continuta implicit In multe aforisme. De exemplu, Yamas-urile (cod social si moral) si Niyamas-urile (cod personal) implica practica Karma Yoga-i In actiunile si Indatoririle zilnice. De asemenea, Karma Yoga este implicit Inteleasa In aforismele sale despre Bhakti Yoga. Patanjali stia ca succesul In Bhakti Yoga duce In mod automat la succes In Raja Yoga; Jnana Yoga duce la perfectiune In Raja Yoga, si asa mai departe. El stia ca o persoana angajata pe calea Raja Yoga trebuie sa-si integreze Intreaga sa fiinta. Ingustimea mentala si egoismul trebuie Indepartate prin orice metoda disponibila. Toate functiile negative si limitate ale mintii trebuie distruse. El a spus: "Oprirea Vritttis-urilor (modificari mentale) poate fi realizata prin vairagya (detasare) si abhyasa (practica Yoga)". Aceasta afirmatie include toate caile si tehnicile Yoga. Nici una nu e exclusa. Toate duc la succes In Yoga.

Viyoga (practica yoga) duce la yoga

Multi oameni stiu ca cuvIntul yoga Inseamna uniune, dar In Yoga sutras, Patanjali se refera la yoga ca fiind un proces de separare. Cum se poate explica aceasta contradictie? Ea poate fi explicata In termenii filosofiei Samkhya, care constituie baza Yoga sutras-urilor. Samkhya Imparte existenta si fiinta individuala In doua aspecte fundamentale: purusha (constiinta) si prakriti (natura; energie, fiinta manifestata). Reamintiti-va ca este numai o filosofie si ca orice filosofie, oricat ar fi de sublima, nu poate reprezenta cu adevarat realitatea. Existenta si fiinta individuala iau nastere cand purusha si prakriti se unesc. Purusha (constiinta) implica drashta (vazatorul) si prakriti implica drishya (vazutul). Purusha Inseamna fiinta subiectiva si prakriti Inseamna existenta obiectiva, externa. Procesele si practicile yoga se ocupa de viyoga (practica yoga), separand purusha (constiinta) de prakriti (natura), vazatorul de vazut; adica, separand constiinta de identificarea cu vehiculul minte-corp. Aceasta separare si diferenta Intre constiinta si minte-corp poate fi Inteleasa numai prin

experienta personala. Nici vorbaria si nici cititul nu vor convinge pe cineva de adevarul si realitatea acestei diferente ci numai experienta personala. Aceasta experienta va transforma profund viata practicantului; Ii va da o baza pe care sa Isi reaseze viata si fiinta. El va vedea atunci o noua dimensiune, nebanuita pana atunci, a fiintei lui. Procesul yoga are drept scop de a aduce aceasta separare Intre vazator si vazut; ceea ce duce la yoga - uniune, ca punct culminant. La Inceput purusha (constiinta) si prakriti (natura) trebuie separate si apoi, dupa ce acest lucru s-a realizat, ele sunt vazute ca formand acelasi lucru. Astfel, viyoga (practica yoga) duce la yoga la un nivel superior. Alta explicatie a aceluiasi lucru este ca pura constiinta (purusha) e trasa In jos spre nivele inferioare ale constiintei prin identificarea gresita cu minteacorp (prakriti). Scopul yoga-i este de a elibera purusha (constiinta) de Incatusarile limitatoare ale lui prakriti (natura). Inteleptul Satyananda defineste yoga astfel: "(O metoda) prin care constiinta e deconectata de minte si de lumea manifestata. Yoga (uniune) rezulta de aici". Experienta prin traire directa a diferentei dintre pura constiinta si mintecorp, si separarea lor, duce la realizarea ca toate lucrurile fac parte din Unic. Toate caile yoga si tehnicile respective folosesc acest proces de Indepartare a limitarilor mintii si corpului astfel Incat jnana (cunoasterea transcendentala) sa poata straluci In toata gloria sa. Perfectiunea mintii duce la iluminarea spontana a purei constiinte.

Natura mintii

Psihologia moderna are tendinta sa priveasca mintea ca fiind sursa cunoasterii si a constiintei. Patanjali afirma clar punctul de vedere yoghin atunci cand spune ca mintea nu poate fi sursa constiintei deoarece ea (mintea) poate fi perceputa de asemenea ca un obiect (aforismul IV: 19). Mintea NU se autoilumineaza. Stiinta moderna tinde sa priveasca atat mintea cat si constiinta ca fiind expresii si manifestari ale materiei. Yoga, pe de alta parte, spune ca materia este forma grosiera de manifestare a mintii; materia e controlata de minte, si nu mintea de materie. Lumea materiala pe care o vedem In jurul nostru este o expresie a aspectelor mentale subtile ale existentei. In afara de aceste doua diferente fundamentale, yoga si gandirea moderna concorda In multe privinte referitor la minte. Conform cu psihologia lui Jung, mintea poate fi clasificata In trei dimensiuni diferite: Constient, Subconstient si Superconstient. Acestea pot fi legate de terminologia yoghina dupa cum urmeaza:

- mintea constienta

- sthula (dimensiune grosiera) - jagrat (stare de veghe) - gandirea superficiala ("maimuta mentala") si perceptia lumii exterioare

- mintea subconstienta

- sukshma (dimensiune subtila) - swapna (somn (cu vise)) - memorie individuala - samskaras (tendinte mentale)

- mintea superconstienta

- karana (dimensiune cauzala) - sushupti (somn profund) - samskara cosmica si memorie cosmica

Aceste taramuri contin aspectele instinctive, intelectuale, psihice si intuitive ale omului. Scopul sistemului Patanjali-yoga este de a explora aceste sfere mentale astfel Incat ele sa devina cunoscute. Telul este de a pleca de la constient la subconstient si de la subconstient la superconstient. Putini oameni Inteleg sau apreciaza, chiar vag, incredibila adancime a mintii. Nici un sistem psihologic modern n-a Incercat sa-i defineasca continutul; cu toate acestea, Vhyasa, unul din cei mai profunzi comentatori al Yoga sutras-urilor, care se pare ca a trait acum doua mii de ani, a Impartit si clasificat mintea subconstienta si cea superconstienta In sapte aspecte. Acestea sunt: 1. Samskaras (impresii mentale) refulate cauzate de reprimare 2. Samskaras care Il fac pe om sa actioneze Intr-un anumit fel. Aceste amintiri pot fi prenatale, determinand actiuni, boli, talente si asa mai departe. Acesta este aspectul ereditar al omului. 3. Date latente neexprimate si amintiri al evenimentelor trecute, Acestea sunt ascunse si stocate In inconstientul colectiv, dincolo de limitarile normale ale constiintei individuale.

4. Reflexe instinctive care controleaza functionarea vegetativa a corpului fizic si prana-ic (corpul subtil vital). Noi nu Invatam sa digeram hrana; Acest lucru este deja pre-programat In mintea individuala. 5. Prana (energie bio-plasmatica). Mintea, indiferent cat e de subtila sau de grosiera, e compusa din prana. Prana (energie bio-plasmatica) este de asemenea modalitatea prin care mintea executa actiuni exterioare In conformitate cu gandurile. 6. Fluctuatii mentale Innascute. Mintea, prin Insasi natura sa, are tendinta sa se schimbe odata cu ritmurile cosmice. 7. Puteri psihice. Puterile supranormale tind sa se manifeste In Superconstient sau mintea cosmica. Aceasta e o lista foarte comprehensiva si are cu siguranta darul de a pune pe ganduri. Ea da o indicatie despre scopul si natura mintii. Aceste aspecte diferite se manifesta progresiv pe calea yoga. Toate secretele universului sunt In minte. Ea contine toate cunostintele care au existat, exista si vor exista In viitor. Ea are straturi succesive de exprimare, de la cel mai subtil la cel mai grosier. Scopul sistemului Patanjali- yoga este de a Indeparta progresiv restrictiile existente si voalurile mintii individuale, de a explora si scoate la lumina potentialul sau inerent si de a transforma gradat mintea individuala Intr-un instrument si o reflexie a mintii cosmice, din care este o parte. Scopul sistemului Patanjaliyoga si a tuturor celorlalte cai yoga este de a evolua si de a sari In prapastia non-mintii... superconstiinta.

Puterile psihice sau supernormale

Puterile psihice sunt numite siddhis In sanskrita. Ele includ telepatie, clarauz, clarviziune, premonitie si o paleta vasta de alte puteri mai putin cunoscute. Ele se manifesta prin intermediul taramurilor super-individuale ale mintii. Ele apar In superconstient unde fiecare persoana, fiecare minte individuala si fiecare lucru e legat In mod intim si inefabil de toate celelalte. Ele se pot manifesta In trecut, In viitor si chiar In taramurile de dincolo de spatiutimp. Cu toate acestea, indiferent cat de minunate ar parea, ele sunt doar expresii interne ale mintii. In ultimii ani, experimente stiintifice efectuate In Rusia si In alte parti au masurat diferite fenomene psihice cu ajutorul instrumentelor, dar aceste experimente nu sunt cu adevarat necesare, deoarece fiecare le va descoperi personal pe calea yoga.

Multe din versurile textului Yoga-sutras descriu o mare varietate de siddhis (puteri psihice sau supranormale) cunoscute si mai putin cunoscute. Totusi textul atrage In mod clar atentia ca practicantul nu trebuie sa aspire la ele sau sa le foloseasca In scopuri degradante. Ele pot fi periculoase, atat pentru sine cat si pentru ceilalti, daca sunt folosite In scopuri egoiste. Scopul sistemului yoga NU este de a dezvolta aceste siddhis (puteri supranormale), ci de a aduce realizarea naturii veritabile a fiintei. Siddhis-urile constituie numai un decor trecator care va veni cu siguranta de Indata ce mintea va deveni focalizata si purificata. Fata de ele trebuie sa fim perfect detasati. Pe calea yoghina tentatiile devin din ce In ce mai subtile, pe masura ce progresam. Este dificil sa rezisti tentatiei de a folosi puterile psihice, si daca nu rezisti vei regresa si vei plati un pret mare pentru aceasta. Toti marii sfinti, yoghini etc. vorbesc despre batalia lor Impotriva tentatiilor, inclusiv Buddha si Isus. Din fericire, aceste siddhis (puteri supranormale) apar rareori la indivizi egoisti; daca ar apare, ele ar produce un haos total In minte si In taramurile mult mai subtile ale psihicului. Deci, nu practicati yoga ca sa obtineti siddhis (puteri supranormale); In primul rand satisfaceti-va dorintele In planul fizic, armonizati-va fiinta si cautati sa realizati o stare de echilibru interior si pace.

Sublimul sistem psihiatric-psihologic

Majoritatea sistemelor psihiatrice contemporane se ocupa In special cu restaurarea "normalitatii" individului, indiferent de ce Inseamna acest termen. Patanjali-yoga Incearca de asemenea sa aduca aceasta normalitate, dar ea merge mult mai departe. Ea Incearca sa-i dea posibilitatea individului sa-si exploreze limitele propriei sale minti, sa-i confere realizarea de sine si apoi libertatea perfecta. Patanjali-yoga poate fi numita ultimul sistem psihiatricpsihologic Inspre care toate celelalte Isi vor Indrepta privirea pentru a se ghida, si cu toate acestea el contine mai putin de doua sute de versuri si a fost scris acum mai bine de doua mii de ani. Cand veti citi textul si comentariul veti vedea metoda folosita pentru a aborda problemele mintii. Iata cateva exemple: Patanjali a enumerat pe scurt tehnicile de baza pe care psihiatria moderna le aplica In terapie. Acestea sunt date In aforismele I: 32-29. Versul 32 sugereaza cultivarea interesului intens pentru un lucru unic - acesta poate fi un hobby sau o munca si constituie terapia ocupationala. Versul 33 sugereaza cultivarea atitudinilor pozitive fata de altii - aceasta implica un grad de autosugestie, care poate fi Impartasit de psihiatru pacientului sau. Versul 34 sugereaza controlul respiratiei. Relatia Intre tulburarea mentala si respiratia neregulata e binecunoscuta; respiratia profunda poate fi folosita pentru a induce linistea mentala. Aforismele 35 si 36 propun concentrarea asupra unui singur simt. Acest lucru poate include terapia prin muzica, masajul etc., si poate aduce repede calmarea mintii. Versul 37 sugereaza meditatia asupra

unei persoane care a atins Inalte stari de constiinta. Acesta poate fi un yoghin sau guru-l (Invatatorul spiritual) personal, dar se poate aplica de asemenea la un psihiatru; de fapt, majoritatea terapiilor sunt total dependente de Increderea pe care o are pacientul In terapeut. Fara acest sentiment de Incredere tratamentul nu poate reusi. Aforismul 38 sugereaza terapia prin vis, care aproape constituie baza unor sisteme psihiatrice moderne. In final versul 39 recomanda meditatie; psihiatria moderna a Inceput In ultimul timp sa Inteleaga semnificatia unei astfel de terapii. Toate aceste metode ajuta la purificarea mintii si ajuta amintirile (Samskaras) sa iasa la suprafata si sa fie distruse. Simptomele tulburarilor mentale sunt de asemenea enumerate In versul I: 31; acestea sunt bolile propriu-zise, depresiune, nervozitatea si respiratia grea si neregulata. Nefericirea e problema universala a omenirii. In cateva versuri scurte dar profunde, Patanjali defineste cauza nefericirii umane precum si terapia ei; el a explicat ceea ce mii de carti, filosofii si sisteme psihologice au Incercat sa faca fara succes. El sintetizeaza Intreaga situatie In cateva cuvinte, fara sa se piarda In vorbarie prolixa si detalii. Deoarece aceste versuri sunt atat de explicite, cuprinzatoare si logice, le vom discuta pe scurt aici, cu toate ca ele sunt explicate pe larg In comentariu. Pentru a scoate In evidenta unele lucruri, am modificat putin traducerea. In primul rand, Patanjali spune: "Tensiunile fundamentale ale mintii (care aduc nefericire) sunt ignorarea adevarului, egoismul, atasamentul, aversiunea si frica de moarte". Acest vers sintetizeaza Intreaga cauza a nefericirii. Urmatoareale aforisme definesc implicatiile tensiunilor fundamentale: "Ignorarea realitatii e tensiunea-radacina de la care apar toate celelalte tensiuni; tensiunile pot fi latente, atenuate, conflictuale sau manifestate". (vezi II: 3,4) Patanjali explica faptul ca motivul de baza al nefericirii, constiente sau nu, este ignoranta veritabilei naturi proprii. Pana ce fiinta nu-si cunoaste natura sa proprie, vor exista totdeauna tensiuni si nefericiri, Intr-o forma sau alta.

Patanjali defineste tensiunile ca actionand pe diferite nivele. Ele pot fi:

1. Latente (prasupta) - Inradacinate adanc In mintea subconstienta si neconstientizate Inca. Ele vor apare pe masura ce perceptia va deveni mai profunda prin practica yoga. 2. Atenuate (tanu) - tensiuni minore, nesemnificative

3. Conflictuale (vichchhinna) - tensiuni care aduc nevroze, fobii, depresiuni etc. Yoga va dizolva In cele din urma aceste tensiuni, permitandu-va sa va armonizati actiunile. 4. Manifestate (udara) - tensiuni constiente care pot fi recunoscute clar In activitatea zilnica.

Aceste tensiuni acopera toata paleta de la cele mai grosiere pana la cele mai subtile. Ce este Insa aceasta tensiune de baza numita ignoranta? Patanjali explica In aforismul urmator: "Ignoranta poate fi definita prin faptul de a privi drept nepieritor ceea ce este efemer, drept pur ceea ce este impur, drept fericire ceea ce este nefericire, drept sine ceea ce este non-sine". (vezi II:5) Ignoranta este necunoasterea swarupa-ei (naturii veritabile a fiintei). Aceasta este cauza profunda a nefericirii. Ignoranta este progresiv dispersata prin lumina Intelegerii care vine de la practica regulata si perseverenta yoga. De fapt, mintea Insasi este o sursa de ignoranta, deoarece ea lucreaza pe principiul separarii si diferentelor. Ignoranta este treptat dizolvata prin patrunderea naturii mintii si, eventual, trecerea dincolo de minte. Mintea este aceea care realizeaza falsa identificare a constiintei cu mintea-corp. Cand viyoga (separarea) constiintei de minte-corp este realizata, atunci fiinta se Indreapta spre distrugerea ignorantei sale fundamentale si deci a tuturor celorlalte cauze ale nefericirii. Ignoranta duce la egoism. Acest lucru este explicat In urmatorul vers: "Egoismul poate fi definit ca fiind identificarea gresita a vazatorului (purusha) cu instrumentul minte-corp." (vezi II:6) Oamenii se identifica In mod fals cu mintea-corp; acest lucru produce un puternic simt al individualitatii. Fiecare Incearca sa-si impuna propria vointa asupra altora In scopuri egoiste. El cauta placerea personala cu orice pret. Pretul este In general frustrarea si nefericirea, deoarece ego-ul nu poate fi niciodata satisfacut. Simtul ego-ului duce la aversiune si atasament fata de lucrurile materiale; Atasamentul poate fi definit ca fiind cautarea placerilor lumii. Aversiunea poate fi definita ca fiind repulsia fata de lucrurile lumii". (vezi II:7,8)

Aceste tensiuni, atasamentul si aversiunea, placerea si neplacerea, duc la un conflict continuu si nefericire In viata, deoarece situatiile vietii rareori, ca sa nu spunem niciodata, asigura satisfacerea nevoilor personale. Aceste placeri si neplaceri duc la frica de moarte, deoarece fiinta doreste sa-si continue status-quo-ul de placere si individualitate. Patanjali spune: "Frica de moarte este o forta inerenta si dominanta In toate fiintele, chiar si la cele foarte Invatate". Acest lant de cauze ale tensiunilor si nefericirii este foarte rational. Ignoranta duce la egoism; egoismul duce la placeri si neplaceri si acestea duc la frica de moarte. Indepartarea ignorantei si a tuturor celorlalte tensiuni duce la fericirea perfecta. Cum se face acest lucru? "Aceste cauze de nefericire pot fi anihilate prin resorbtia lor In sursa care le-a produs si prin Indepartarea starilor mentale asociate, prin meditatie". (vezi II: 10,11) Astfel, tensiunile pot fi Indepartate prin explorarea mintii cu ajutorul tehnicilor meditative. Aceste cateva aforisme scurte sintetizeaza natura problemelor mentale, a tensiunilor si a nefericirii precum si metoda de a le elimina. Se poate scrie o Intreaga enciclopedie pentru a le elucida. Se poate dezvolta un Intreg sistem psihiatric In jurul lor. Patanjali-yoga are drept scop abordarea chiar a surselor nefericirii umane; orice alta viziune poate doar zgaria suprafata suferintelor umane. Patanjali da dovada de patrundere psihologica a cauzelor fundamentale, si fara aceasta patrundere, cum poate fi vindecata nefericirea? Prin urmare sutras-urile definesc cauza si apoi indica modul de Indepartare a lor. Numai In acest fel omul poate gasi fericirea durabila care salasluieste dincolo de cele mai Indraznete visuri ale lui. Patanjali a scris o comoara de cunoastere condensata In cateva sute de versuri. Din punctul nostru de vedere, ea trebuie sa fie cartea de referinta pentru toti psihiatrii. Ea trebuie sa fie "Biblia" psihologiei si psihiatriei. Acesta este respectul nostru pentru aceasta capodopera a Intelepciunii practice.

Necesitatea acestui comentariu

Patanjali, sau cine a scris Yoga Sutras, a fost un spirit superior. El a fost mai stiintific decat toti oamenii de stiinta; mai logic decat toti logicienii. El a facut economie stricta si drastica de cuvinte. El a evitat repetitia. Uneori structura frazei sale este incompleta, cu toate acestea fiecare cuvant contine o comoara de informatie si semnificatie, cateodata evidenta, dar de cele mai

multe ori ascunsa. Este foarte usor de omis sau de Inteles gresit implicatiile din spatele versurilor. Intelesurile criptice pot fi revelate numai de un maestru; mai mult, versurile trebuie explicate In termeni pe care omul modern sa-i poata Intelege.

Capitolul l

SAM AD H I PADA

CAP I SUTRA 1

Atha yoganushasanam

Atha = acum prin urmare; yoga = (cu privire la) yoga; anushasanam = instructiuni complete

Acum prin urmare instructiuni complete cu privire la YOGA.

Atha: vom face o pauza si vom Incerca sa aflam de ce autorul a folosit cuvantul "atha". El ar fi putut sa spuna "atra yoganushasanam", care Inseamna: "aici sunt instructiuni despre yoga", dar el a folosit cuvantul "atha". "Atha" Inseamna "acum prin urmare", ceea ce Inseamna ca aceste instructiuni despre yoga sunt continuarea unor alte instructiuni anterioare. Cuvantul "atha" e folosit aici pentru a sublinia faptul ca instructiunile cu privire la yoga sunt date aspirantului dupa ce acesta s-a purificat prin karma-yoga (forma de yoga) si dupa ce si-a unificat tendintele mentale prin bhakti yoga (forma de yoga). Prin aceasta se spune ca acele instructiuni despre yoga care urmeaza, vor deveni inteligibile si palpabile numai acelora ale caror inimi sunt pure si ale caror minti sunt linistite, altfel ele nu vor fi inteligibile. Aceia care au mintea impura si tendinte schimbatoare nu vor fi capabili sa practice ceea ce se spune

In aceasta shastra. Prin urmare, cuvantul atha a fost folosit pentru a sublinia necesitatea reusitei prealabile In karma yoga, bhakti yoga si alte sisteme pregatitoare. Yoga: Intelesul cuvantului yoga e explicat In sutra urmatoare. Anushasanam: De fapt cuvantul este shasanam, anu fiind un prefix pentru a sublinia completitudinea. Shasan este un cuvant care Inseamna a da reguli, comenzi, ordine, instructiuni. Cuvantul shastra s-a dezvoltat din cuvantul shasan. Shastra literal nu Inseamna scriptura. Shastra Inseamna un proces de instruire si de precepte. Din acelasi cuvant a evoluat cuvantul Ishwara, care Inseamna stapanitor, guvernator, comandant, si care este folosit pentru a-l desemna pe Dumnezeu. Deci veti Intelege ca anushasanam Inseamna instructiuni. Poate ca ati citit alte comentarii la Yoga Sutras In care cuvantul anushasanam e tradus prin redeclarare, expunere, explicare. Daca analizati Insa cuvantul cu atentie, veti ajunge la concluzia ca aceasta traducere este total incorecta. Ea nu este deloc In conformitate cu textul, deoarece yoga-sutras sunt In ele Insele atat de simple, de concise, de scurte, Incat ele nu pot constitui nici o explicatie, nici o expunere; ele nu pot fi decat instructiuni. Yoga e asta; asa se practica; acestea sunt starile mintii; asa trebuie experimentat; acesta este locul lui Dumnezeu In yoga - si alte asemenea, constituie subiectul acestei carti. Desigur, exista expuneri, note scurte, explicatii, comentarii, critici etc. despre yoga, scrise de mari carturari cum ar fi Vhyasa, Bhoja, Vigyan, Bhikshu si altii. Deci, In cele din urma, putem considera cuvantul anushasanam ca Insemnand instructiuni complete.

CAP I SUTRA 2

Yogaschitta vritti nirodhah

Yogah = yoga; chitta = constiinta; vritti = forma sau forma circulara; nirodhah = blocare, stopare, estompare lenta si completa.

YOGA este suprimarea sau blocarea (NIRODHA) formelor, transformarilor sau modificarilor mentale fundamentale (VRITTIS),

care apar in toate dimensiunile paralele ale constiintei, pe care le ia, prin care se manifesta si pe care le manifesta constiinta (CHITTA).

Sutra aceasta este compusa din patru cuvinte - yogas, chitta, vritti, nirodhah. Nu vom explica cuvantul yoga acum, deoarece dupa citirea celor 195 de sutras Il vom Intelege mai bine. Chitta este derivat din ideea fundamentala de chit, care Inseamna a vedea, a fi constient de, a-si da seama. Prin urmare, chitta Inseamna constiinta individuala, care include constientul, subconstientul si superconstientul. Totalitatea acestor trei e simbolizata prin cuvantul chitta. Chitta are acceptiune diferita In Vedanta, dar aici chitta reprezinta totalitatea constiintei individuale compusa din trei stadii - constiinta simturilor sau constiinta obiectiva, manas-constiinta subiectiva sau astrala si superconstientul, sau starea de potentialitate adormita. Aceste trei stari ale constiintei pure sunt desemnate In aceasta sutra prin cuvantul chitta. In Mandukya Upanishad cele patru stari sau dimensiuni ale constiintei sunt tratate Intr-o forma foarte lucida. Daca cititi un comentariu la aceasta Upanishada, structura constiintei dvs. va va deveni clara. In aceasta sutra, chitta reprezinta toate cele patru dimensiuni ale constiintei, dar este un simbol al celor trei dimensiuni ale ei. Aceste trei dimensiuni ale constiintei se numesc chitta, iar a patra se numeste atman. Pe scurt, putem spune ca atman (sinele) plus chitta (constiinta) este jivatman, constiinta individuala; atman minus chitta este constiinta suprema (a patra dimensiune); jivatman (constiinta individuala) minus chitta (constiinta) este atman (sinele). Aceasta este doar o explicatie indirecta a cuvantului. Ce Intelegem prin blocare? Inseamna oare blocarea gandurilor, a viziunilor, a respiratiei, a dorintelor si a complexelor personale? Daca ar fi fost asa, atunci Patanjali ar fi folosit cuvantul suprimare. Acest lucru este adevarat numai cand se are In vedere chitta ca semnificand mintea, instrumentul cunoasterii generale, dar cand prin chitta Intelegem constiinta totala a individului, care da nastere la diferite manifestari pe plan mental sau astral, atunci Indoiala cu privire la actul suprimarii va fi data deoparte. Expresia nirodha Inseamna aparent un proces de blocare sau estompare lenta si gradata, dar nu trebuie sa Insemne un act de blocare a substratului fundamental al constiintei. De fapt din aceasta sutra e clar ca acesta este un act de blocare a formelor pe care le ia constiinta, si nu a constiintei. Fiind un practicant yoga, veti fi, fara Indoiala, de acord cu aceasta exprimare a sutraei, si anume ca formele pe care le ia constiinta sunt blocate In starea de meditatie. Un pic mai tarziu In acest capitol veti Invata mai multe despre structura fundamentala, natura, actiunile si reactiunile lui chitta, dar In aceasta sutra se sugereaza ca o stare diferita si fundamentala a constiintei se poate obtine prin blocarea fluxului mental al constiintei.

Cand va duceti seara la culcare si intrati In starea inconstienta a constiintei, ce se Intampla cu constiinta simturilor, cu corpul si cu creierul? Acestea mor oare, sau acesta este numai un proces de blocare a fluxului constiintei simturilor si a constiintei mentale? Cu siguranta este o stare In care functiile fiziologice sunt deconectate de constiinta individuala. Fluxul vrittisurilor difera si, prin urmare, voi experimentati un plan paralel de existenta, diferit de planul fizic, vedeti obiecte diferite, traiti evenimente diferite, vedeti persoane diferite, locuri si procese diferite. Toate acestea sunt vrittis (modificari mentale) care patrund Intr-o stare diferita a constiintei datorita blocarii vrittis-urilor comune. Daca analizati toate aceste stari In care constiinta individuala se manifesta In moduri diferite, In forme si dimensiuni diferite, veti realiza ca procesul vrittis-urilor e diferit de constiinta si ca acest flux de vrittis(modificari mentale) poate fi blocat si ca fiinta poate transcende limitarile constiintei sau, mai curand, ca poate pune capat acestui flux de vrittis(modificari mentale) care revine vesnic. Aceasta ne duce la concluzia ca exista un proces definit, aparte si nelegat de tot ceea ce e legat de corpul fizic, minte, simturi si prana (energie bioplasmatica), si ca aceasta constinta este aceea care se modifica continuu dintro stare In alta. Acest proces este constiinta, o stare de constanta si neIntrerupta atentie. Existenta constiintei din noi nu este legata de corp; ea poate fi In corp si In acelasi timp ea poate fi si In afara lui, sau fara el. Aceasta e constiinta care trebuie blocata. Nu gandurile obisnuite sunt acelea care trebuie suprimate. Aceste ganduri sunt o nimica toata, doar o scaparare a constiintei noastre. Se pare ca exista o arie fantastica a constiintei, inimaginabila, dincolo de acest corp, cu acest corp, dar cateodata fara acest corp, si aceasta este infinita. Noi o numim ananta - nesfarsita, infinita. Deci, prin anumite practici pe care le vom Invata In capitolul urmator, se poate produce, si se va produce un eveniment In care acest proces invizibil al constiintei poate fi blocat. Sa Intelegem bine acest lucru. Fluxul constiintei la care ne referim nu este acela al mintii si al gandurilor, nu este fluxul sentimentelor, pasiunilor si dorintelor, nu este acumularea emotiilor si experientelor, ci cuvantul chitta Inseamna constiinta luata ca Intreg, Inauntrul si In afara corpului, cu si fara corp. Pe scurt, constiinta este ca un fir ce leaga multe vieti si Incarnari. Prin urmare, cuvantul nirodha nu Inseamna blocarea gandurilor, dorintelor, ambitiilor, pasiunilor s.a.m.d., ci Inseamna actul sau actele de blocare a proceselor constiintei responsabile de ciclul reIncarnarilor. Vritti Vritta Inseamna cer si vritti Inseamna circular. Cand aruncati o piatra In apa, miscarile apei sunt circulare. Analog, constiinta Isi are formele ei circulare; acestea nu sunt nici orizontale, nici perpendiculare, ci circulare, miscandu-se circular. Prin urmare, atitudinile lui chitta, modurile mintii, sunt numite chitta vritti.

Nirodhah vine de la radacina rodha, care Inseamna un act de blocare. Exista multe cuvinte derivate de aici - rodha, avarodha, nirodha, virodha. Avarodha este obstructie, nirodha este blocare, virodha este opozitie. Deci, ideea de blocare e clarificata. ReIntorcandu-ne la punctul initial - ce este yoga? Sutra spune ca yoga este blocarea formelor care apar In toate dimensiunile constiintei. Ea nu este numai retragerea din experienta zilnica, ci este punerea la o parte a viziunilor pe care le avem In meditatie profunda sau In samadhi. Cand expresiile constiintei individuale, care apar In diferitele planuri, sunt depasite, atunci apare starea de yoga.

Cinci stari mentale si Kundalini Yoga

Aceasta este ordinea sau secventa evolutiei constiintei voastre. Voi practicati acum yoga sau Invatati yoga, sau veti preda yoga. Evolutia constiintei In om e clasificata In cinci stadii. Constiinta umana se va dezvolta ajungand libera de Incatusarile lui prakriti (natura), sau a celor trei gunas (Insusiri fundamentale), ceea ce va fi discutat pe larg In capitolul urmator. In discutia despre cuvantul chitta-vritti, noi am mentionat cele cinci stadii ale minti. Comparand aceste stadii cu procesul de trezire al lui kundalini, se poate spune ca stadiul moodha apartine lui muladhara chakra, unde constiinta individuala e latenta sau adormita. In sanskrita se spune ca kundalini e adormita, puterea sarpelui doarme. Dupa un anumit timp de practica, ea devine efervescenta, stimulata sau agitata, Incat ea urca pana la manipura chakra. De la manipura, sau centrul buricului, exista Intotdeauna posibilitatea pentru un aspirant spiritual sa fie aruncat Inapoi pe muladhara. Constiinta se trezeste, urca pe swadhisthana, apoi pe manipura, dar revine Inapoi pe muladhara, deoarece asta e natura ei. Totusi, atunci cand constiinta a atins manipura si a stat acolo un timp, fiind apoi transmutata si sublimata, atunci constiinta devine pregatita, In sensul ca vikshipta (stadiul al doilea) continua pana la ajna chakra, si de la ajna chakra In sus are loc starea de concentrare. Sahasrara, cea mai Inalta chakra, este locul lui nirodha. Ea este dincolo de cele trei gunas (Insusiri fundamentale). Toate functiile corpului, mintii si lumii sunt dependente de interactiunea celor trei gunas (Insusiri fundamentale). Multe s-au scris despre gunas, dar nicaieri nu sunt mai bine explicate ca In filosofia Samkhya. Natura cosmica are In natura sa un caracter Intreit; In acest sens fiecare actiune, gand sau eveniment sunt create datorita interactiunii celor trei gunas. Mintea de asemenea este mult influentata de interactiunea lor. Cand predomina sattva guna, mintea ramane linistita, vrittis-urile (modificari mentale) raman concentrate si nimic nu poate cauza tulburare. Cand predomina tamas, atunci nimic pe lume nu va poate face sa fiti activ, spiritual sau fericit; mintea va fi totdeauna greoaie, inerta si tensionata. Acesta este efectul lui tamas asupra constiintei.

O singura guna nu influenteaza personalitatea. Exista totdeauna o influenta combinata a tuturor celor trei gunas. Cand rajas predomina, dominand asupra lui sattva si tamas, mentalul este Imprastiat, disipat, rupt In bucati, Inclinat spre sinucidere, crima, realizand o ruptura a personalitatii. Aceasta este starea mintii numita kshipta. Cand tamas predomina, dominand celelalte doua gunas, mintea intra Intr-o stare de inactivitate. Rezulta o gandire greoaie; uneori aceasta Inceteaza sa se mai manifeste. Cand aceasta stare se accentueaza, non-activitatea mentala devine acuta, manifestandu-se Intr-o stare de nevroza profunda. Aceasta este starea mintii numita moodha. Starea vikshipta este o stare oscilatorie a mintii. In aceasta stare, constiinta individuala oscileaza Intre stabilitate si distractie. Aceasta este conditia obisnuita a tuturor aspirantilor spirituali cand se aseaza sa faca puja, meditatie, concentrare sau antar mauna (liniste launtrica). Aceasta este starea mintii unui bun student care, cu toate ca Isi da silinta, e supus la instabilitate, datorita interactiunii gunas-urilor. Cand fluxul concentrarii, nascut din sattva, e Intrerupt de instabilitate nascuta din rajas, se spune ca avem starea constiintei numita vikshipta. In aceasta stare de constiinta apar viziuni si perceptii subtile ale misterioaselor energii interne. Aspirantul este foarte senzitiv si uneori e supus la capricii. Il veti vedea meditand ore Intregi si apoi, deodata, lasand totul balta pentru cateva zile. Acest stadiu este foarte important; aici Incepe yoga. Aici cele trei gunas au libertate completa de exprimare individuala. Cand sattva se exprima liber, apare unitatea gandirii. Cand rajas predomina, mintea este Imprastiata. Cand tamas apare In joc dispare atat unitatea gandirii cat si Imprastierea; exista numai estompare si inactivitate. Este foarte important pentru un aspirant spiritual sa analizeze predominanta celor trei gunas (Insusiri fundamentale) si sa descopere care guna domina la un moment dat. Sunt rare momentele cand toate cele trei gunas sunt In echilibru. Totdeauna o guna domina peste celelalte doua si guverneaza, chiar daca celelalte gunas au sanse egale de manifestare. De exemplu, cand rajas e la putere exista tot timpul o contra-balansare a celorlalte gunas, rezultand o stare de concentrare alternata cu una de Imprastiere. Prin urmare, fiinta trebuie sa realizeze care guna este la putere la un moment dat si ce contra-balansari au loc. Daca exista mai multa Imprastiere si mai putina concentrare, atunci este rajas. Daca exista mai putina concentrare si mai putina Imprastiere dar mai multa somnolenta, Inseamna ca predomina tamas. Daca este mai multa concentrare si mai putina Imprastiere si somnolenta, Inseamna ca predomina sattva. Dupa ce am analizat influenta gunas-urilor asupra constiintei, trebuie sa gasim modalitati de eliminare a influentelor negative si de dezvoltare a influentelor pozitive. De exemplu, daca dupa o observatie atenta si minutioasa ati descoperit influenta lui tamas In timpul meditatiei, trebuie sa gasiti mijloacele de a o reduce si de a dezvolta predominanta guna-ei opuse, printr-o

metoda corespunzatoare. Tehnica de a dezvolta influenta pozitiva este mai importanta decat Incercarea de a suprima influenta sau guna negativa. In acest scop trebuie folosite asanas (pozitie, postura), pranayama (tehnica de ritmare a suflului) si anumite tehnici de Hatha Yoga. Nu are importanta daca tendinta tamas -ica este constitutionala, mentala sau temporara - Hatha Yoga va elimina presiunea tamas-ica In mare masura. Lucrul fizic este o mare putere pentru exterminarea chiar a existentei tamas guna-ei, nu numai In timpul meditatiei, ci chiar In timpul Intregii vieti. Daca sunteti condusi de forta rajas guna-ei In timpul meditatiei sau In viata In general, In asa fel Incat sunteti incapabili sa va concentrati asupra unui subiect datorita tulburarilor mentale, samskaras (tendinte mentale), dorinte, probleme de viata si deprimari, trebuie sa Incetati sa luptati cu voi Insiva si sa folositi toate acele practici care reduc elementul rajas chiar din radacina vietii. Astfel de practici sunt, de exemplu, Bhakti si Japa Yoga. Karma Yoga trebuie practicata; de asemenea trebuie facuta si munca fizica. Aceasta nu pentru ca aveti nevoie de ea, ci pentru ca este o necesitate a vietii voastre spirituale. Sa presupunem ca ati descoperit ca rajas guna este foarte puternica In timpul meditatiei si drept rezultat sunteti incapabili sa va concentrati mintea asupra unui obiect, iar cand va duceti la culcare mintea Incepe sa o ia razna, gandind la vrute si nevrute; nu o puteti controla. Ce trebuie sa faceti? Trebuie sa folositi tehnicile prin care se reduce rajas guna si va amintim ca acestea sunt Bhakti si Japa Yoga. Uneori va dati seama ca sattva guna este puternica, cu toate ca si celelalte gunas opereaza de asemenea una dupa cealalta. Desigur, sattva guna nu trebuie eliminata. Ea trebuie Intarita, deoarece sattva este dezirabila. Tamas guna este indezirabila si ea trebuie redusa. Rajas guna este de asemenea indezirabila si trebuie de asemenea redusa. Predominanta tamas si rajas gunas trebuie redusa, dar sattva guna trebuie Intarita prin diferite metode, enuntate In textele yoghine. Trebuie sa va ganditi bine care din tehnici vi se potriveste pentru a va Intari sattva guna - poate dharana (concentrare), poate satsang-ul (frecventarea Inteleptilor), poate studierea cartilor, poate dieta corespunzatoare. Fiecare aspirant spiritual trebuie sa analizeze, nu 24 de ore, ci macar un timp suficient, influenta celor trei gunas. Deci, daca va dati seama ca timp de o luna Intreaga mintea a fost concentrata si numai uneori au existat stari de zapaceala, aceasta este starea oscilatorie a mintii sau vikshipta. Sa zicem acum ca, de exemplu, starea voastra e nestabila. Nu va dati seama exact cum, dar o simtiti. Care guna este mai puternica? Daca tamas guna este mai puternica, veti avea tendinta sa regresati; sadhana (practica spirituala) voastra se va reduce. Daca predomina sattva, concentrarea va fi usoara si veti putea sa intrati cu usurinta In meditatie. Astfel, In general, nu aveti decat sa va urmariti starea din meditatie si conform acesteia sa luati masurile care se impun.

Se spune ca yoga Incepe atunci cand s-a ajuns la starea mintii numita vikshipta. Cele doua stari anterioare, kshipta (starea mintii In care predomina rajas guna) si moodha (starea mintii In care predomina tamas guna), sunt neyoghine. Ele constituie ceea ce numim starile lumesti (obisnuite) ale mintii. Starea moodha e departe de orice concept yoghin. Acum am ajuns la ekagrata. Ekagrata Inseamna focalizare, si In aceasta focalizare rajas guna si tamas guna sunt absente; Numai sattva guna exista. Cand mintea atinge starea de focalizare, atunci rajas si tamas sunt ambele absente; numai sattva predomina. Urmatoarea stare spre care se tinde dupa atingerea acesteia este nirodha, Incetarea completa a activitatii mentale. In aceasta din urma stare nu functioneaza nici sattva, nici rajas, nici tamas. Aceasta este o stare a mintii numita trigunatita, cea de dincolo de cele trei gunas, cand constiinta e complet eliberata de limitarile celor trei gunas. Cand constiinta voastra individuala e eliberata de limitarile celor trei gunas si cand ea sta singura, fara sentimente de prietenie sau alianta fata de aceste trei gunas, ea a atins starea numita nirodha. Aceasta este comparatia dintre trezirea lui kundalini si terminologia yoghina asa cum s-a detaliat aici.

CAP I SUTRA 3

Tada drastuh swarupeavasthanam

Tada = atunci; drastuh = vazator; swarupe = natura proprie esentiala; avasthanam = stabilire.

in starea de YOGA, sau cu alte cuvinte atunci cand VRITTISurile sunt blocate, vazatorul (DRASHTA, SAU PURUSHA) e stabilit (locuieste sau se odihneste in el insusi sau in propria sa natura esentiala (SVARUPA).

Realizarea de sine poate avea loc numai cand chitta-vrittis (modificarile mintii) Isi Inceteaza complet activitatea, cand mintea, sau chitta, nu mai e afectata de jocul celor trei gunas (Insusiri fundamentale) si de sentimentele

nestatornice, si cand nu mai exista sentimentul de identificare cu lumea obiectiva. Noi nu suntem capabili sa cunoastem sau sa Intelegem starea kaivalya (realizarea de sine), sau sa Intelegem starile elevate de constiinta care apar In samadhi, cu Intelegerea noastra foarte limitata. Realizarea vine dinauntrul nostru si nu poate fi Inteleasa de nivelul actual de constiinta, Imbibat cum este de placeri si neplaceri, false crezuri, conceptii eronate, falsa gandire si asa mai departe, care constituie schema noastra de gandire si care este legata de asmita, principiul eu-lui. Puritatea mintii, completul control al simturilor, lipsa de dorinte si asa mai departe, sunt toate necesare Inainte ca omul sa atinga scopul sistemului yoga, care este kaivalya - realizarea de sine. Cuvantul avasthanam indica reIntoarcerea la stadiul originar, si acest lucru va fi discutat In capitolul al patrulea.

CAP I SUTRA 4

Vritti sarupyamitaratra

Vritti = modificare, sablon; sarupyam = identificare; itaratra = In afara acestei stari.

in afara starii de YOGA are loc identificarea lui PURUSHA sau DRASHTA cu modificarile (VRITTIS) lui CHITTA.

Ce se Intampla cu purusha, Sinele Suprem, cand nu e stabilit In natura sa esentiala se spune aici. Cand chitta vrittis (modificarile mintii) nu sunt In starea de nirodha (blocare) atunci sabloanele sau modificarile lui chitta (mintea, constiinta individuala) sunt suprapuse peste purusha (Sinele Suprem). Suntem toti obisnuiti cu acest fel de identificare gresita. Cand urmarim un film sau o piesa de teatru, avem tendinta sa ne identificam cu ceea ce se vede si traim intens experientele vizionate, participand emotional la ele. Cu toate ca actorii interpreteaza numai un rol, noi tindem sa ne identificam cu ei, uitand ca suntem numai spectatori la ceea ce se Intampla In acelasi fel, purusha este

numai o constiinta martor, dar ea si-a "uitat" natura sa veritabila, identificanduse cu chitta (mintea, constiinta individuala) si cu transformarile ei In asa masura Incat Ii este foarte greu sa se elibereze de aceasta eroare. Stiinta YOGA, asa cum este prezentata de Patanjali, recomanda diferite tehnici aplicabile diferitelor caractere individuale, care au drept scop de a aduce mintea (sau chitta) Intr-o stare de nirodha (blocare). In aceasta stare purusha (Sinele Suprem) devine constient de natura sa veritabila.

CAP I SUTRA 5

Vrittayah panchatayyah klistaklistah

Vrittayah = modificari ale mintii; panchatayyah = de cinci feluri; klishta = dureros, lit. greu, dificil; aklishtah = nedureros.

Modificarile fundamentale ale mintii (VRITTIS) sunt de cinci feluri; ele pot fi dureroase, neplacute sau impure (KLISHTA), sau nedureroase, placute sau pure (AKLISHTA).

Aceasta sutra este o combinatie de patru cuvinte. Cuvantul vritti v-a devenit cunoscut, dar cu toate acestea el mai necesita o explicatie amanuntita si de la aceasta sutra Incepe explicatia detaliata a lui vritti. Sutra spune ca vrittis-urile mintii sunt de cinci feluri, sau de cinci tipuri. Modificarile sunt de cinci tipuri si aceste cinci tipuri de modificari sunt ori dureroase ori nedureroase. Aceasta Inseamna ca modificarile mintii sunt zece toate; cinci din acestea sunt dureroase si cinci sunt nedureroase. Acest lucru necesita o lamurire. Mintea vede o floare; cu ajutorul ochilor ea sesizeaza forma florii, si-i place floarea. Aceasta este numita aklishta, placut. Apoi mintea vede un corp In descompunere al unui caine mort peste care a trecut un autovehicul. Mintea priveste prin intermediul ochilor si asimileaza perceptia, dar nu o agreeaza. Aceasta este numita klishta, sau dureroasa. Deci, modificarile particulare ale mintii In cazul florii au fost nedureroase sau placute. In cazul cainelui mort, au fost dureroase sau klishta. Modificarea este la fel: perceptia se face prin ochi, dar vederea este de doua feluri - klishta (dureroase) si aklishta (nedureroase).

In acelasi fel, mintea are, sau sufera, In general, modificari de cinci feluri. Ce sunt aceste cinci vrittis? Le vom discuta In urmatoarele sutras, dar Inainte de a face aceasta trebuie sa Intelegem bine ce a vrut sa spuna Patanjali. Este vorba de manifestarea mintii In diferite planuri sau sfere de viata, cum ar fi: priviti un copac, un om sau un peisaj. O faceti prin intermediul ochilor, dar ea este In realitate una din manifestarile mintii voastre. Ascultati o melodie sau o povestire. Aceasta este de asemenea una din modificarile mintii. Inchideti ochii si va ganditi la trecut, la prezent sau la viitor, la relatiile voastre, la prieteni sau dusmani. Aceasta este una din modificarile mintii, una din formatiile mintii, unul din sabloanele mintii. Cand sunteti Ingrijorat, anxios sau plin de manie, invidie, gelozie, compasiune, iubire pentru oameni, iubire pentru Dumnezeu, acestea sunt de asemeni sabloane ale mintii, si aceste modificari particulare sunt numite vritti. Conform sistemului yoga, fiecare dimensiune paralela a cunoasterii, fiecare fel de gand si fiecare plan de constiinta este un vritti al mintii. In yoga, chiar si somnul este considerat a fi una din conditiile mintii. Acesta este o stare mentala, o conditie mentala. Visul este de asemenea o conditie mentala. In mod asemanator, Indoiala, iluzia, greselile de gandire - cum ar fi confundarea unei radacini cu un sarpe - toate acestea sunt de asemenea stari ale lui chitta (minte), sau vrittis (modificari mentale). In sanskrita si mai ales In textele yoghine si In textele filosofiei Vedanta cuvantul vritti apare iar si iar. Este un termen atat de ambiguu Incat uneori filosofii si ganditorii n-au fost In stare sa-l explice In mod adecvat. In secolul XVII a trait un mare carturar al carui nume era Goudapadacharya. El a scris un comentariu detaliat la o mica Upanishada, si anume Mandukya Upanishad. In comentariul sau, marele carturar scrie: "Cuvantul (VRITTI) se pare ca nu Inseamna altceva decat una din formele modificarilor mentale pe care le sufera constiinta suprema". Intreg cosmosul, nu numai Pamantul, poate fi dintr-un anumit punct de vedere ireal; el poate ca este numai o expresie a gandirii mentale, a gandirii Fiintei Supreme, o forta cosmica ganditoare. Deci cand folosim termenul modificare mentala Intelegem diferitele sabloane sau personalitati ale mintii, diferitele stadii, sfere sau dimensiuni paralele ale personalitatii. Intr-o piesa de teatru, acelasi om poate aparea pe scena ca cersetor, ca rege, ca talhar, ca sannyasin ((In India) fiinta umana care renunta total la lume pentru a trai In totala detasare si care se consacra realizarii eliberarii spirituale), ca barbat sau femeie, si asa mai departe. In acelasi fel, exista o singura constiinta care se manifesta In om sub forma starii de veghe, a visului, a somnului, a gandirii, a placerii sau neplacerii. Este o constiinta unica, care se pare ca joaca diferite roluri, acestea fiind diferitele vrittis-uri (modificari mentale).

CAP I SUTRA 6

Pramana viparyaya vikalpa nidra smritayah

Pramana = cunoastere corecta; viparyaya = cunoastere incorecta; vikalpa = fantezie, imaginatie; nidra = somn; smritayah = memorie.

Cele cinci modificari fundamentale (VRITTIS) ale mintii sunt: cunoasterea corecta (PRAMANA), cunoasterea non-discriminativa incorecta sau falsa (VIPARYAYA sau AVIDYA), imaginatia sau fantezia (VIKALPA), somnul (NIDRA) si memoria (SMRITI).

In ultimele trei sutras am vorbit despre cuvantul vritti. Pentru un aspirant yoga este important sa Inteleaga corect acest cuvant. Dupa mult timp de gandire veti realiza ca scopul final In yoga nu este altul decat distrugerea totala a sabloanelor manifestarii constiintei. Se poate lua exemplul urmator: diferiti idoli (sau sabloane ale formei) pot fi facuti din lut, dar cand sunt distrusi ei devin din nou lut. In mod asemanator, fierarul face diferite ornamente din fier care sunt cunoscute prin diferite nume si forme, dar atunci cand sunt distruse, amestecate, ele devin din nou fier. La fel, diferite lucruri si structuri iau nastere din minte fiind numite In mod diferit In decursul proceselor cosmice ale naturii. Mintea sau constiinta trebuie dezgolita de toate formele ei astfel Incat constiinta sa ramana fara nume si fara forma, ceea ce constituie scopul ultim In yoga. Yoga nu se ocupa numai cu stingerea lumii, si acest lucru e gresit Inteles de multi aspiranti. Ei Isi Inchid ochii si urechile, uita de toate peisajele si sunetele, vazand minunate privelisti Inauntru. Ei cred atunci ca au ajuns la stadiul final In yoga, dar chiar si acest lucru trebuie distrus. Orice - care are natura mintii, trebuie eliminat. Prin urmare, Inainte de a va apuca sa faceti yoga, trebuie sa Intelegeti semnificatia a ceea ce veti face, iar Patanjali va ajuta In acest sens. Uneori ni se spune sa ne retragem constiinta, dar ce este oare constiinta? Va retrageti constiinta de la sunetele exterioare, dar v-o puteti retrage de la somn? Nu, pentru ca nici macar nu credeti ca somnul este o stare mentala; credeti ca somnul nu este o stare mentala. Yoga spune ca somnul e de asemenea o stare mentala si In sutras-urile urmatoare, Patanjali spune ca chiar si samadhi este o stare mentala care trebuie eliminata. Savikalpa

samadhi este de asemenea o modificare a mintii, trebuind prin urmare sa fie depasita. Scopul ultim In yoga este un proces de rafinare extrema si In acest scop Patanjali ne da o mana de ajutor. Cele cinci vrittis (modificari mentale) sunt clasificate cu grija. Tot ceea ce vedeti, auziti traiti, tot ceea ce vrittis-urile voastre fac prin intermediul mintii, al simturilor, e clasificat In cinci grupe, si anume, cunoastere corecta, cunoastere incorecta, imaginatie, somn si memorie. Aceste cinci modificari constituie constiinta mintii. Ele formeaza cele trei dimensiuni ale constiintei individuale. Acestea constituie factorul mental al omului. Fiecare stare mentala e inclusa In aceste cinci modificari, cum ar fi visul, starea de veghe, privitul, vorbitul, atingerea, bataia, tipatul, sentimentele, emotiile, actiunea; de fapt, totul este inclus In acestea cinci.

CAP I SUTRA 7

Pratyakshanumanagamah pramanani

Pratyaksha = cunoastere directa izvorata din experienta practica, evidenta simturilor; anumana = inferenta; agama = marturie, revelatie; pramanani = surse ale cunoasterii corecte.

Cunoasterea prin experienta directa (PRATYAKSHA), inferenta (ANUMANA) si marturia sau revelatia celor care au perceput direct Adevarul (AGAMA) sunt sursele cunoa!jterii corecte (PRAMANA).

In aceasta sutra, rishi (cei care au experimentat In mod direct aproape toate subiectele discutate In Agamas) Incearca sa explice cunoasterea corecta, pramana. Ea a fost deja mentionata In sutra precedenta ca fiind o manifestare a mintii. Mintea nu ia totdeauna forma numai a cunoasterii corecte; ea poate manifesta de asemenea cunoastere incorecta. Aceasta sutra explica ce se Intelege prin cunoastere corecta. Cunoasterea corecta poate fi obtinuta prin intermediul a trei surse, si anume evidenta simturilor, inferenta si marturia. Evidenta simturilor este cunosterea produsa de contactul unuia sau a

mai multor simturi cu obiectul cunoasterii; de exemplu, vedem o floare, o mirosim, auzim pe cineva tipand, simtim ceva ca fiind fierbinte sau rece, etc. Daca simturile sunt intacte, daca nici unul din ele nu e bolnav, atunci evidenta simturilor este una din sursele cunoasterii corecte. Trebuie sa nu uitam totusi ca aceasta nu este singura sursa de cunoastere corecta deoarece uneori simturile ne dezamagesc; de exemplu, mirajul produs Intr-un desert datorita curentilor calzi de aer. In acest caz, In realitate nu exista apa dar ochii nostri ne fac sa credem ca existenta apei este o realitate. In acest caz evidenta simturilor nu constituie cunoastere corecta, deoarece ne putem da seama de iluzie atunci cand Incercam sa ne ducem In acel loc si sa aducem apa. Anumana, inferenta, devine o sursa de cunoastere corecta atunci cand se bazeaza pe judecata Inteleapta. Vedem fum si imediat tragem concluzia ca trebuie sa existe foc. Aceasta inferenta se bazeaza pe experienta care nu ne-a Inselat niciodata si anume aceea ca ori de cate ori sesizam prezenta fumului gasim de asemenea si prezenta focului. Acest lucru se numeste concomitenta invariabila (samanyato sristam). Cand doua lucruri sau fenomene sunt legate Intre ele invariabil, putem deduce prezenta unuia dintre ele atunci cand Il vedem pe celalalt. Agama Inseamna marturie. Ea este folositoare In anumite circumstante cand nu e posibila evidenta simturilor si cand nu exista suficiente date pentru deductie. Aici depindem numai de ceea ce spun altii, cu o conditie importanta Insa. Persoana a carei autoritate poate fi considerata ca o sursa suficienta de cunoastere corecta, si care este numita apta, trebuie sa Indeplineasca doua conditii. In primul rand, ea trebuie sa posede cunoastere corecta si In al doilea rand, ea trebuie sa dea acea cunoastere fara nici o greseala. Cand aceste doua conditii sunt Indeplinite, putem lua agama (marturie) drept adevarata cunoastere. In yoga autoritatea aceasta este numita guru (Invatator spiritual) si ceea ce-i spune el discipolului este luat de catre acesta ca atare, dar, totusi, constituie cunoastere corecta, deoarece un guru (Invatator spiritual) este o persoana care cunoaste corect. Scripturile mai sunt numite AGAMAS deoarece ele sunt revelatii ale rishis-lor care au experimentat prima oara subiectele discutate acolo. Mai mult, afirmatiile scripturilor nu sunt demonstrabile nici prin evidenta simturilor si nici prin inferenta.

CAP I SUTRA 8

Viparyayo mithyajnanamatadrupaprathistham

Viparyayah = cunoastere gresita; mithya = fals, iluzoriu; jnanam = cunoastere; atat = neadecvat, impropriu; rupa = forma; prathistham = bazat.

Cunoasterea non-discriminativa, incorecta sau falsa (VIPARYAYA sau AVIDYA) este cunoasterea care nu este bazata pe o forma adecvata (cunoasterea in care unui obiect i se atribuie in mod fals proprietatile altui obiect).

Patanjali se ocupa aici cu al doilea tip de chitta vritti (modificarile mintii) pe care trebuie sa-l blocam. El defineste viparyaya ca fiind falsa cunoastere care nu se bazeaza pe, sau nu corespunde unui obiect real. Aceasta e opusa cunoasterii corecte. Cunoasterea corecta se bazeaza pe corespondenta dintre obiectul real si cunoasterea noastra despre el. De exemplu, vedem culoarea unei flori, o mirosim, simtim catifelarea petalelor si cunoasterea ca aceasta este o floare se naste In mintea noastra. Aceasta este cunoastere corecta deoarece este tadrupaprathistha, adica, exista un obiect real pe care se bazeaza cunoasterea noastra. In cazul lui viparyaya nu este nici un obiect existent pe care cunoasterea sa poata fi bazata, fiind prin urmare numita atadrupaprathistham. De exemplu, cand confundam o radacina cu un sarpe, cunoasterea noastra e incorecta deoarece lucrul care exista In realitate In fata noastra este o radacina, In timp ce noi credem ca e un sarpe. Aceasta falsa cunoastere poate fi corectata prin crearea conditiilor necesare unei corecte cunoasteri (ca, de exemplu, lumina suficienta). Viparyaya (falsa cunoastere) mai este numita si avidya, deoarece toate cunoasterle noastre sunt bazate pe o Intelegere gresita a naturii reale a lui purusha (Sinele Suprem) si prakriti (natura, fiinta manifestata). Aceasta cunoastere gresita e In cele din urma Inlocuita de viveka (discriminare), care implica Intelegerea corecta a naturii adevarate a lui purusha si prakriti.

CAP I SUTRA 9

Shabda jnanupati vastu shunyo vikalpah

Shabda = cuvant, sunet; jnana = cunoastere; anupati = a decurge; vastu = obiect; shunyah = gol; vikalpa = fantezie, imaginatie.

Cunoasterea care decurge numai din cuvinte sau alti factori dar care n-are un obiect real corespunzator, adica obiectul ei nu exista in afara mintii, este fantezie (VIKALPA).

Vikalpa este imaginatia fara baza unui obiect real. Asta nu Inseamna ca ea n-are obiect, ci ca obiectul mentionat este inexistent In planul fizic obiectiv. De exemplu, cand citim povesti minunate despre zane, sau "Calatoriile lui Guliver", gasim lucruri si cuvinte care au un sens cand stau Intr-o fraza, dar de fapt nu exista nici un obiect real carora ele sa le corespunda. Acestea sunt exemple de vikalpa, imaginatii sau fantezii. Vikalpa este numai o creatie a mintii noastre. Ea nu este totusi complet lipsita de substanta. Noi ne luam ideile din experiente si le combinam, pentru a forma idei noi despre lucruri care de fapt nu exista. Necazul pentru majoritatea dintre noi, chiar si In cazul aspirantilor spirituali, este ca uneori mintea devine plina de fantezii si gargauni. Exista multi aspiranti spirituali In aceasta lume care cauta sa atinga un tel imaginar. Ei traiesc Intr-o lume de idei, creata de propria lor imaginatie, care nu este altceva decat vikalpa. Uneori In meditatie are loc o fuga a imaginatiei In dhyana (meditatie). Acest lucru este foarte placut si interesant conferind placere si satisfactie mintii care mediteaza, dar, conform cu Patanjali, aceasta forma de vikalpa trebuie de asemenea Indepartata. La fel, In India exista o ramura de meditatie fantezista care se numeste chiar reverie. Ea constituie o sadhana (practica spirituala) aparte prin ea Insasi, dar conform lui Patanjali aceasta este o stare mentala greoaie si trebuie depasita prin cunoastere adecvata. Aceasta sadhana (practica spirituala) este foarte folositoare unui Incepator In masura In care Il poate transforma Intr-un aspirant capabil sa intre din ce In ce mai adanc In starea de concentrare. Totusi, nu trebuie uitat ca acest fel de sadhana (practica spirituala), cu toate ca folositoare unui Incepator, trebuie evitata ulterior. In starile de dharana (concentrare), antar mauna (liniste launtrica), dhyana (meditatie), aspirantul Isi imagineaza anumite obiecte si calitati. Acestea pot fi considerate, In ultima analiza, drept ireale si fanteziste, dar ele sunt foarte folositoare la Inceput si Incepatorul In yoga trebuie sa se ajute de ele pana ce va fi capabil sa intre In starile mai profunde. Multi mari ganditori au spus ca pana la starea de nirvikalpa samadhi diferitele experiente prin care trece un aspirant nu sunt decat planuri ale constiintei sale mentale. Cunoasterea corecta (pramana), cunoasterea incorecta (viparyaya) si imaginatia (vikalpa) sunt de asemenea procese ale constiintei, dar ele se deosebesc In aceea ca cunoasterea corecta (pramana) are un obiect real, cunoasterea incorecta (viparyaya sau avidya) are un obiect fals, In timp ce imaginatia sau vikalpa nu are nici un obiect real. Aceasta diferenta trebuie bine Inteleasa.

CAP I SUTRA 10

Abhava pratyayalambana vrittirnidra

Abhava = absenta; pratyaya = continut al mintii; alambana = suport; vritti = modificare; nidra = somn.

Somnul (NIDRA) este acel vritti care are drept suport absenta activitatii mentale (PRATYAYA).

Aceasta este o sutra foarte importanta. In comparatie cu ultimele trei vrittis (modificari mentale) mentionate anterior, acest vritti e caracterizat prin lipsa constiintei, a atentiei sau a inconstientei. Somnul e de asemeni o stare a mintii. Este foarte important sa Intelegem acest lucru, deoarece daca suntem capabili sa analizam starea de somn a mintii, putem sa Intelegem cu usurinta starea de samadhi. Somnul este o stare a mintii care ascunde sau tainuieste cunoasterea lumii externe. In Mandukya Upanishad se spune ca In somn omul nu doreste nimic, nici nu exista vis sau orice alta perceptie. Toate vrittis-urile (modificarile) mintii se concentreaza la un loc si energia acestui proces le fuzioneaza. Capacitatea facultatii de perceptie este introvertita; obiectele exterioare nu mai sunt auzite sau vazute, nu mai exista nici un simt. Este o stare inconstienta a mintii. Aceasta este exact ideea pe care Patanjali Incearca s-o expuna In aceasta sutra. El spune ca In somn nu exista nici un obiect In fata mintii ea nu vede, nu aude, nu simte nimic. Toate formele de cunoastere au amutit. Atunci cand avem experienta mentala a unui obiect, acea experienta e numita pratyaya, continut al mintii. Putem avea o pratyaya cu sau fara ajutorul simturilor. Putem, de exemplu, sa vedem un trandafir In mintea noastra or sub forma unei viziuni, ori sub forma unui vis, sau a unei idei. Continutul mintii In toate aceste stari e numit pratyaya. Cand chiar si ideea acelui obiect, adica Insasi continutul mintii e Indepartat printr-un procedeu oarecare, mintea ramane fara suport. Somnul este un vritti In care continutul mintii este absent. In aceasta stare, gandurile

exista dar nu sunt prezente In fata mintii, astfel Incat mintea nu vede, nu simte, nu aude si nu are nici o experienta mentala sau prin intermediul simturilor. Din punct de vedere psihologic, In aceasta stare creierul si mintea sunt deconectate si gandurile sunt suprimate temporar. In mod similar In dhyana (meditatie) devenim uneori inconstienti atunci cand activitatea mintii se opreste. Starea de somn e comparabila cu starea de samadhi In ceea ce priveste faptul ca In ambele se constata absenta constiintei lumii exterioare. Singura diferenta dintre somn si samadhi este ca In ultima persista notiunea eu-lui Intr-o anumita masura, In timp ce In somn nu exista aceasta notiune. In starea de samadhi constiinta existentei separate si a calitatilor, cum ar fi faptul ca un individ este hindus, ca are un nume si o forma, Inceteaza complet, ramanand totusi un anumit fel de constiinta. Aceasta Insa este lipsita de orice particularitati care apartin lumii exterioare. Constiinta pe care o avem In stare de veghe e exact ca aceea din starea de samadhi, dar diferenta consta In faptul ca In samadhi obiectele sunt absente, dar constiinta (lor) e prezenta. Aici au aparut multe conceptii gresite, multe false Intelegeri si multe interpretari gresite. Se presupune ca samadhi este o stare de totala inconstienta, In timp ce ea este exact contrariul, anume o stare de superconstiinta hiperlucida.

CAP I SUTRA 11

Anubhutavisayasampramosah smritih

Anubhuta = Inregistrat; visayah = obiecte ale perceptiei simturilor; asampramosah = a nu lasa sa dispara; smritih = memorie.

Memoria (SMRITI) este cunoasterea trecuta, care a fost inregistrata prin procesul de a nu lasa sa dispara sau sa scape din minte obiectele inregistrate anterior. Aceste obiecte sunt readuse in minte prin intermediul SAMSKARAS-urilor.

Memoria este al cincilea vritti al mintii. Ea este de doua feluri: memoria constienta si memoria subconstienta. Memoria constienta implica amintirea

lucrurilor deja traite, rechemarea experientelor trecutului. Memoria subconstienta este visul. In acest caz fiinta nu-si aminteste constient ci inconstent. Aceasta memorie este de asemenea de doua feluri: una este imaginara, cealalta este reala. In vis omul are uneori experiente fantastice care nu sunt nicidecum relevante pentru viata reala. Visatorul se poate vedea pe sine Insusi taiat In bucati de rotile unui tren, sau se poate vedea pe sine murind. Acest lucru e o fantezie a mintii si prin urmare e numit memorie subconstienta imaginara, dar totusi trebuie sa ne reamintim ca fiecare vis are o baza si ca nu exista vise fara baza. In cazul memoriei subconstiente reale, fiinta Isi aminteste In vis ceva care s-a Intamplat Intr-adevar In trecut, fara distorsiunea faptelor. Aceasta memorie care scoate la iveala Inregistrarile preconstientului si le desfasoara In plan constient, este una din facultatile constiintei noastre. Este una din modificarile constiintei, fiind prin urmare clasata drept vritti (modificare a mintii). Obiectele experientei sunt de cinci feluri, acelea care pot fi percepute prin intermediul ochilor, urechilor, pielii, limbii sau nasului. Cand cunoastem aceste obiecte, mintea noastra vine In contact cu ele prin intermediul indryas-urilor (organele de simt). Cand, dupa un timp, avem un contact similar, memoria experientei trecute se desteapta, daca nu i s-a permis sa dispara din minte. Daca experienta dispare din minte, atunci memoria ne lasa. Astfel, Patanjali a folosit cuvantul asampramosha pentru a sublinia faptul de a nu lasa experienta sa dispara din minte. Intelesul cuvantului este urmatorul: a=nu; sam=complet; pra=Inalt sau mare; mosha=a elibera, a scapa. Astfel, literal, cuvantul Inseamna a nu lasa sa scape. Putem rezuma cele cinci vrittis (modificari mentale) mentionate de Patanjali In modul urmator: primul vritti se ocupa de cunoasterea corecta; al doilea de cunoasterea incorecta; al treilea de cunoasterea imaginara; al patrulea de nici o cunoastere sau cunoastere vida si, In sfarsit al cincilea, de cunoasterea trecuta. Aceasta acopera Intregul camp al constiintei noastre. Cand a definit YOGA, Patanjali a spus ca esenta sistemului YOGA consta In stoparea sau blocarea tuturor vrittis -urilor (modificarilor mentale). El descrie tehnicile care trebuiesc folosite In acest scop In sutra urmatoare.

CAP I SUTRA 12

Abhyasavairagyabhyam tannirodhah

Abhyasa = practica repetata; vairagyabhyam = prin vairagya; tat = acesta; nirodhah = stopare, blocare.

Stoparea (NIRODHA) acestor cinci VRITTIS se face prin practica repetata (ABHYASA) si VAIRAGYA (deta!jare).

In aceasta sutra, Patanjali descrie doua metode de a opri fluxul chitta vrittis (modificarile mintii). Aceste doua metode sunt abhyasa si vairagya (detasare). Abhyasa Inseamna practica repetata si persistenta. Vairagya este o stare mentala de non-atasament, sau detasare, care reprezinta eliberarea de raga (atractie) si dwesha (repulsie). Cand mintea devine eliberata de acestea doua, starea ei In acel moment e numita vairagya. In India, vairagya desemneaza un ordin traditional de sannyas. Patanjali a descris raga (atractie) si dwesha (repulsie) In capitolul urmator. Raga (atractie) este, am putea spune, atitudinea de a simpatiza si de a se simti irezistibil atras de un obiect oarecare. Pe de alta parte, dwesha (repulsie) este o atitudine a mintii care implica nesimpatia sau repulsia necontrolata pentru un obiect. Eliberarea de aceste doua atitudini e numita vairagya. Intalnim multi aspiranti spirituali care Incearca sa se concentreze fara sa practice In prealabil abhyasa (practica repetata) si vairagya (detasare), fara sa stapaneasca mai Intai raga (atractie) si dwesha (repulsie). Nu are rost sa impunem liniste mintii fara sa Indepartam In prealabil factorii care produc tulburare, si anume raga (atractie) si dwesha (repulsie), care confera instabilitate mintii. Patanjali spune deci, pe drept cuvant, ca abhyasa (practica repetata) si vairagya (detasare) sunt mijloacele prin care fiinta trebuie sa se stapaneasca, dupa acestea meditatia urmand cu usurinta.

CAP I SUTRA 13

Tatra stitou yatnobhyasah

Tatra = acolo, din cele doua; sthitou = fiind fixat, stabilit; yatnah = efort; abhyasah = practica.

Din cele doua (mentionate in sutra anterioara) ABHYASA inseamna stabilitatea efortului de a estompa VRITTIS-urile.

Patanjali explica In aceasta sutra Intelesul lui abhyasa. Cuvantul tatra Inseamna de fapt "acolo", dar cu referire la contextul sutrei, cuvantul tatra Inseamna "din cele doua". Abhyasa Inseamna a fi fixat perfect In efortul spiritual (sadhana). Aici efortul implica practica lui chitta vritti nirodhah. El poate include meditatie, sau Karma Yoga, sau Bhakti Yoga, sau introspectie sau alte practici. Trebuie amintit ca practicarea a ceva numai pe o perioada anume de timp nu este abhyasa. Abhyasa Inseamna practica continua; ea nu poate fi abandonata. Ea devine o parte din personalitatea voastra, o parte din natura voastra individuala. Pentru a sublinia acest aspect, rishi (cel care experimentat In mod direct subiectele discutate In Agamas) a folosit cuvantul sthitou, care Inseamna a fi ferm fixat sau ferm stabilit. Cuvantul urmator - yatna, efort - indica orice efort consacrat, fie Kriya Yoga, fie Hatha Yoga sau meditatie. Exista un punct important In ceea ce priveste abhyasa (practica spirituala repetata) si care trebuie bine Inteles. Atunci cand abhyasa (practica repetata) devine ceva natural, ferm, Inradacinat si complet, ea duce la samadhi. Deci, fiecare aspirant spiritual trebuie sa acorde cea mai mare atentie practicii regulate si continue care, atunci cand devine perfecta, duce la completa blocare a vrittis-urilor (modificarile mentale).

CAP I SUTRA 14

Sa tu dirghakala nairantaryasatkarasevito dridhabhumih

Sah = aceasta (abhyasa); tu = dar; dirgha = lung; kala = timp; nairantarya = fara Intrerupere; satkara = adoratie; asevitah = practicat; dridha = ferm; bhumih = Intemeiat.

Ea devine ferm intemeiata fiind continuata fara intrerupere o lunga perioada de timp, cu adoratie si aspiratie infinita catre telul suprem, cosmic, al fiintei umane.

Sunt trei conditii pentru practica plina de succes a lui abhyasa (practica repetata): 1. Ea trebuie practicata cu o Incredere deplina; 2. trebuie sa fie neIntrerupta si, 3. trebuie sa dureze un anumit timp. Cand aceste trei conditii sunt Indeplinite, abhyasa (practica spirituala repetata) devine ferm Intemeiata si parte din natura fiintei. Se observa adesea ca multi aspiranti sunt foarte entuziasti la Inceput, dar credinta lor diminueaza pe masura ce trece timpul. Acest lucru nu trebuie sa se Intample cu un student yoghin care vrea sa atinga telul In viata aceasta. Un aspirant spiritual trebuie sa-si continue sadhana (practica spirituala) pana ce obtine ceva foarte concret si substantial de pe urma ei, dar din pacate, foarte putini aspiranti pot face asta. Cuvantul nairantarya este foarte important. El Inseamna practica neIntrerupta. Antar Inseamna diferenta; nairantarya Inseamna absenta acestei diferente. Inseamna deci continuitate. Acest lucru este foarte important deoarece daca practica e Intrerupta din cand In cand, studentul nu poate profita pe deplin de pe urma ei. Aceasta Inseamna maturitate spirituala. Aspirantul trebuie sa fi atins maturitatea spirituala Inainte de a Incepe sa practice, si practica trebuie continuata mult timp. Uneori se observa o conceptie gresita la unii, conform careia sarcina evolutiei spirituale poate fi Indeplinita numai In cateva luni, dar acest lucru este fals. Ea poate necesita multe nasteri pana la realizare. Aspirantul nu trebuie sa fie nerabdator; nu trebuie sa existe graba sau pripeala. Literatura yoghina veche e plina de povestiri In care se spune ca unui individ Ii poate lua multe nasteri atingerea celui mai Inalt tel yoghin. Nu durata timpului e Insa importanta, ci faptul ca practica trebuie continuata fara nici un fel de Intrerupere pana ce telul este atins, indiferent cat timp ia acest lucru. Aspirantul nu trebuie sa-si piarda entuziasmul; el trebuie sa continue sa practice cu credinta. Credinta e cel mai important factor, deoarece numai prin credinta obtinem rabdarea si energia de a continua practica In ciuda tuturor necazurilor vietii. Daca aspirantul are Incredere totala In faptul ca el va atinge cu siguranta telul prin practica sa, atunci putin importa cand se va petrece acest lucru. Un alt aspect important este acela ca sadhana (practica spirituala) trebuie realmente Indragita In cel mai Inalt grad. La fel cum o mama se tulbura daca copilul ei nu se Intoarce acasa la timp, tot astfel aspirantul nu trebuie sa ramana indiferent daca nu si-a facut practica zilnica. El trebuie sa Indrageasca ceea ce face la fel cum Isi Indrageste propriul corp. El trebuie sa fie atras de practica la fel cum este atras de o prajitura preferata. Practica poate produce rezultatul dorit numai daca e facuta cu dragoste si afectiune. Nu trebuie sa existe sentimente de constrangere ci ea trebuie practicata cu placere. Acesta este Intelesul cuvantului satkara. El Inseamna onestitate, respect si devotiune. Daca fiinta are aceste calitati rezultatele dorite sunt asigurate. Atasamentul fata de practica poate fi dezvoltat prin auto-analiza constanta si satsang (frecventarea sfintilor, Inteleptilor, marilor yoghini). Patanjali declara deci ca daca practicam abhyasa cu credinta si convingere, continuu, pe o perioada lunga de timp, ea va aduce In mod sigur blocarea celor cinci vrittis (modificari) ale mintii.

CAP I SUTRA 15

Dristanushravika visayavitrisnasya vashikarasanjna vairagyam

Drishta = vazut; anushravika = auzit; visaya = obiect; vitrisnasya = aceluia care e liber de dorinta (trisna = dor, dorinta); vashikara = control; sanjna = constiinta; vairagyam = absenta dorintei.

Cand individul se elibereaza atat de dorintele pentru obiectele cunoscute prin simturi, cat si pentru acelea de care a auzit vorbindu-se, starea aceasta de constiinta este VAIRAGYA.

Cand o persoana e fara de dorinte, fara sete, cand nu tanjeste dupa toate obiectele placerii, etc. pe care le-a auzit sau vazut In viata sa, atunci starea mintii lui e numita vairagya (detasare). Drishta include si placerile sau obiectele care aduc placere prin simturi. Toate experientele care intra In raza de cunoastere prin simturi sunt numite drishta. Anushravika sunt acele obiecte pe care individul nu le-a experimentat, ci de care a auzit vorbindu-se sau despre care a citit In carti. Astfel, vairagya este In totalitate un proces care apartine lui buddhi (inteligenta); ea nu e o categorie In ea Insasi. Daca cineva crede ca pentru a practica vairagya (detasare) va trebui sa-si schimbe viata, se Inseala. Vairagya este evaluarea finala lucida a tot ceea ce individul a experimentat In viata. Vairagya (detasare) este posibila chiar si atunci cand trebuie Indeplinite responsabilitatile fata de familie si societate. Nu este deci deloc necesar si nici recomandabil, sa renuntam la datoriile noastre. Ceea ce trebuie facut nu este sa renuntam la acte, ci sa renuntam la raga (atractie) si dwesha (repulsie), care produc agonia subconstienta. Acest lucru e explicat foarte bine In Bhagavad Gita, unde se spune ca individul poate fi liber In viata sa chiar daca Indeplineste diferitele acte necesare vietii sale, singura conditie fiind sa se detaseze de efectele bune sau rele ale actiunilor sale. Ceea ce este important pentru meditatie nu e ceea ce individul face sau nu In viata exterioara; viata interioara, viata inhibitiilor, suprimarilor si complexelor, viata erorilor mentale si psihice, aceasta joaca un rol decisiv In meditatie. De aceea vairagya

(detasare) trebuie sa fie prezenta permanent astfel Incat atitudinea corecta sa poata apare. Practica lui vairagya (detasare) Incepe totdeauna dinauntru si niciodata din afara. Nu are importanta ce haine purtati sau In ce companie traiti. Ceea ce conteaza cu adevarat este atitudinea pe care o aveti fata de diferitele lucruri, persoane si evenimente cu care veniti In contact de-a lungul vietii. Vairagya (detasare) realizeaza o atitudine echilibrata si o abordare integra, un sentiment de iubire si compasiune pentru toti, si cu toate acestea un fel de detasare care este prezenta In toate actiunile Indeplinite de persoana respectiva. Vairagya constituie astfel o manifestare a puritatii si pacii mentale a individului. Ea confera o fericire de netulburat si o liniste care ramane neschimbata, In timp ce practicantul este confruntat cu evenimente care Il Incanta sau cu evenimente care-i displac. Aici apare o Intrebare importanta. Se poate sustine In mod fals ca un student Isi poate purifica mintea, facand-o sa taca In starea de samadhi chiar fara practica lui vairagya (detasare). Se poate sustine ca celelalte tehnici yoga, cum ar fi pranayama, meditatia, etc, sunt suficiente pentru a aduce un student In stari superioare, dar opinia aceasta e falsa. Daca va analizati mintea In mod impartial, veti deveni constienti de faptul ca la nivelele profunde ale constiintei si ale subconstientului, fiecare dintre noi are anumite dorinte, ambitii si sperante pe care vrem sa le Indeplinim. Aceste dorinte nesatisfacute dau nastere la conflicte si tensiuni. In viata de toate zilele noi putem sa nu fim constienti de aceste conflicte si tensiuni, dar atunci cand vrem sa meditam descoperim ca este imposibil sa ne stapanim mintea pana ce aceste conflicte si tensiuni nu sunt Indepartate. Asa cum Patanjali va explica Intr-un capitol ulterior, exista cinci tipuri de astfel de porniri fundamentale, care pot fi numite agonii subconstiente sau mizerii (kleshas). Ele trebuie toate Indepartate, deoarece pana ce acest lucru nu se face, mintea nu se poate mentine ferma In samadhi, vairagya (detasare) fiind singura cale prin care agoniile subconstiente pot fi Indepartate. Exista trei stadii de vairagya (detasare). In primul stadiu, toate placerile si neplacerile sunt active In minte. Se face efort de a controla pasiunile naturale si dorintele, cum ar fi tendintele de ura, violenta etc. Acest stadiu este caracterizat de lupta de a depasi efectele lui raga (atractie) si dwesha (repulsie). In al doilea stadiu unele raga (atractie) si dwesha (repulsie) sunt controlate, dar mai exista altele care nu sunt Inca sub controlul mintii. In al treilea stadiu, aspectul constient al lui raga (atractie) si dwesha (repulsie) e complet evoluat si mintea devine libera de raga si dwesha (atractie si repulsie). Astfel, In primul stadiu exista efort fara prea mare succes, In stadiul al doilea succesul este partial si In al treilea stadiu aspirantul reuseste complet sa extermine raga si dwesha (atractie si repulsie), cu toate ca radacinile lor subtile mai pot exista Inca.

CAP I SUTRA 16

Tatparam purusakhyatergunavaitrisnyam

Tat = acela; param = cel mai Inalt; purusakhyateh = adevarata cunoastere a lui purusha; gunavaitrisnyam = eliberarea de dorinta fata de gunas.

Aceea este cea mai inalta VAIRAGYA in care exista eliberare chiar si fata de dorinta pentru GUNAS, (adica deta!jarea fata de toate aspectele lui PRAKRITI) pe baza cunoa!jterii adevarate a lui PURUSHA.

Exista doua feluri de vairagya (detasare) - una este forma inferioara de vairagya, pe care am discutat-o deja, iar cealalta este forma superioara. In forma inferioara aspirantul transcende atasamentul pentru obiectele simturilor, dar acestea raman totusi active la nivel subtil. Acest lucru a fost explicat de asemeni In Bhagavad Gita. Forma inferioara de vairagya (detasare) implica un proces de suprimare In sensul ca exista discriminare si control prin dezvoltarea constiintei spirituale si satsang (frecventarea sfintilor, Inteleptilor). Mintea exercita un control constient si dorintele sunt tinute sub control. Paravairagya implica nu numai renuntarea la placeri, ci Indepartarea chiar si a radacinilor placerii. Din forma inferioara de vairagya (detasare) exista posibilitatea recaderii dar cand fiinta a atins paravairagya nu mai exista Intoarcere la viata placerilor si pasiunilor. Paravairagya e caracterizata prin absenta dorintei sub toate formele. Nu exista dorinta pentru placere, bucurie, cunoastere, nici chiar pentru somn. Acest lucru se Intampla cand exista constiinta naturii reale a lui purusha (Sinele Suprem). Aspirantul spiritual devine constient, In timpul meditatiei sau In samadhi, de purusha din el Insusi. El are atunci o cunoastere intuitiva directa a lui purusha si acest lucru duce la paravairagya. Aspirantul depaseste toate atractiile si ramane neclintit, chiar si atunci cand i se ofera toate placerile lumii. Exista o poveste In Katha Upanishad, care descrie cum Natchiketa, arzand de dorinta sa stie ce se Intampla cu sufletul dupa moarte, Indeparteaza toate placerile lumii oferite lui de catre Yama, zeul mortii. In final el dobandeste cunoasterea adevarata deoarece s-a dovedit demn de a primi cea mai Inalta cunoastere, renuntand la toate placerile lumii. Starea de paravairagya (Indepartarea chiar si a radacinilor placerii) nu se poate obtine citind carti sau participand la satsang

(frecventarea Inteleptilor) ori printr-o tehnica speciala. Ea apare cand aveti cunoasterea intuitiva directa a lui purusha (Sinele Suprem). Trebuie sa Intelegem clar ce Inseamna purushakhyateh (adevarata cunoastere a lui purusha). Cuvantul purusha e format din doua cuvinte puri, care Inseamna oras si sha, care Inseamna somn. In limbaj filosofic, corpul nostru fizic e considerat a fi un oras cu noua porti. Corpul mental e considerat a fi un oras cu patru porti. Mai exista de asemenea un corp numit corpul pranic. Constiinta despre lume se presupune a fi o functie a corpului subtil. Purusha nu este altceva decat constiinta adormita, nemanifestata, din corpuri. Cand purusha (Sinele divin Absolut) intra In relatie cu prakriti (natura, fiinta manifestata) se creeaza Universul. Prakriti (natura) consta din cele cinci elemente primare (panchabhuta), din cele cinci karmendriyas (cele cinci organe ale fiintei umane), din cele cinci jnanendriyas (organe de simt ale cunoasterii), din cele patru functiuni ale mintii, din cele cinci pranas (energii subtile vitale), din cele trei corpuri si din cele cinci obiecte ale placerii simturilor. Toate acestea la un loc formeaza tattvas-urile fundamentale din filosofia Samkya. Ele sunt componente ale lui prakriti (natura). Conform cu Samkhya, Universul a aparut In urma unirii lui purusha (constiinta, fiinta subiectiva) cu prakriti (natura, fiinta obiectiva). Conform cu yoga, purusha este constiinta golita de continutul mintii. Ea este eliberata de orice continut al mintii. Este o manifestare a constiintei fara nici unul din cele cinci feluri de vrittis (modificari mentale). In yoga, purusha e privit ca fiind cea mai Inalta forma de manifestare a constiintei, eliberata de vrittis (modificari mentale) si de orice tangenta cu prakriti (natura). In mod obisnuit, constiinta noastra functioneaza buddhi. In meditatie ea prin intermediul simturilor, a mintii si a lui functioneaza la un nivel mai profund, existand totusi pratyaya (sau continut al mintii) prezenta In acea stare, fiind numai un singur neajuns, si anume notiunea de "eu" (AHAMKARA), sentimentul ca "eu sunt". In final, dincolo de meditatie, acel sentiment de "eu" dispare de asemenea; ceea ce ramane este constiinta numita purusha. Aceasta constiinta suprema a lui purusha este dincolo de cele trei gunas (Insusiri fundamentale), care sunt numite: sattva guna, rajas guna, si tamas guna. Prin sattva guna putem Intelege cunoastere, pace si lumina; prin rajas guna Intelegem lacomie, furie, tensiune; prin tamas guna Intelegem amanare, lene, Ingreunare, s.a.m.d. Eliberarea de gunas Inseamna ca mintea nu mai este influentata de cele trei gunas si acest lucru se petrece numai atunci cand se manifesta constiinta lui purusha (Sinele divin Absolut).

CAP I SUTRA 17

Vitarka vicharanandasmitanugamat samprajnatah

Vitarka = judecata verbala, gandire; vichara = reflectie, ratiune discriminativa; ananda = beatitudine; asmita = simtul individualitatii; anugamat = prin asociere; samprajnatah = samadhi cu prajna.

in SAMPRAJNATA baza subtila pentru fixarea sau concentrarea mintii (PRATYAYA) este judecata (VITARKA), reflectia (VICHARA), beatitudinea (ANANDA) sau simtul individualitatii (ASMITA), fiecareia din aceste baze corespunzandu-i o stare de SAMADHI.

Samadhi este scopul sistemului yoga. El este aspectul pozitiv. Aspectul complementar negativ este reprezentat de chitta vritti nirodha. Exista foarte multe neIntelegeri cu privire la acest subiect important despre samadhi. Putem defini samadhi spunand ca In aceasta stare aspirantul ajunge la un punct culminant al constiintei, dincolo de care nu mai ramane nici o constiinta. Inseamna a atinge cel mai profund nivel al constiintei, In care nici chiar simtul individualitatii (ahamkara) nu mai functioneaza. Cei vechi descriau samadhi ca pe o stare de constiinta superioara In care corpurile mentale nu mai functioneaza. Numai vehiculul atmic functioneaza In aceasta stare. Nu este nevoie de un continut sau o baza a cunoasterii. Samadhi Incepe numai dupa ce constiinta s-a eliberat de sfera fizica. Linia de demarcatie dintre lumea simturilor, sau maya, se sfarseste acolo unde Incepe pura constiinta mentala. Daca cineva este capabil sa-si retraga atat constiinta fizica cat si constiinta pranica, ramanand numai cu constiinta mentala, acesta reprezinta Inceputul lui samadhi. Acest samadhi Incepe atunci cand constiinta a patruns adanc In manomaya kosha (corpul mental) In care nu exista nici o urma de constiinta fizica sau pranica. Mentionam aici cele trei sfere ale mintii, si anume manomaya kosha, vijnanamaya kosha si anandamaya kosha. ATMAN e mai subtil si mai fin decat oricare din acestea. ATMAN nu este o sfera a mintii, ci e pura constiinta. Exista cu totul cinci sfere de constiinta; deja am mentionat trei din ele. Celelalte doua sunt annamaya kosha, care este corpul grosier si pranamaya kosha, care este mai subtil decat annamaya kosha. Apoi avem manomaya, vijnanamaya si anandamaya kosha, care sunt din ce In ce mai subtile. Anandamaya kosha este cea mai subtila sfera de constiinta, care nu este altceva decat pura beatitudine. Nu exista continut fizic. Dincolo de aceste cinci sfere de constiinta exista constiinta ultima, cunoscuta sub numele de purusha. Samadhi este realizat atunci cand constiinta patrunde din ce In ce mai profund In stari din ce In ce mai subtile, transcenzand sferele obiectelor, a miscarii, a instinctului, atingand In cele din urma sfera constiintei. In acest proces constiinta se elibereaza de sferele fizica, pranica si altele. Toate sferele constiintei sunt

legate de prakriti, dar atunci cand constiinta atinge anandamaya kosha, ea devine practic libera de limitarile lui prakriti (natura). Toate nuantele starii de samadhi sunt clasificate In doua categorii: anume sabija, cu samanta; nirbija, fara samanta. Sabija este starea inferioara si nirbija este starea superioara. In sabija samadhi avem o baza, un continut, un centru sau un simbol. In sabija samadhi mintea e fixata asupra unui simbol grosier sau subtil, si exista pratyaya, adica continutul mental al simbolului. Incepatorul trebuie sa foloseasca o anumita baza pentru a fixa mintea. Exista patru feluri de astfel de baze, fiecareia corespunzandu-i o stare de samadhi. Notiunea de pratyaya (continut al mintii) e extrem de importanta pentru Intelegerea starii de samadhi. In Intreaga lume exista o mare neIntelegere cu privire la termenul pratyaya. Unii Il agreeaza, altii dimpotriva, dar, conform cu yoga, ambele puncte de vedere sunt partiale si imperfecte. In filosofia yoga se spune ca pratyaya depinde de cele trei gunas (Insusiri fundamentale), existand deci pratyaya sattva-ica, rajas-ica si tamas-ica. Astfel, samadhi e un domeniu special In care Incepatorul porneste cu minimum de pratyaya, minimum de obiecte asupra carora mintea se odihneste. Gradat, el patrunde din ce In ce mai adanc pana ce la un moment dat pratyaya (continutul mintii) dispare. Chiar si ultima baza de sprijin a constiintei e Indepartata si mintea devine libera de pratyaya. La Inceput, pentru pratyaya se poate folosi japa mantra sau rupa (forma) pentru meditatie, dar mai tarziu acestea sunt Indepartate. Astfel, pentru pratyaya se poate folosi o chakra, un lotus, un sunet, o mudra, pranayama, un miros, o senzatie pe muladhara, sau o lumina In brumadhya, sau guru-l personal, dar atunci cand, printr-un proces de rafinare, pratyaya e In cele din urma Indepartata, fiinta atinge starea de samadhi.

CAP I SUTRA 18

Viramapratyayabhyasapurvah samskarashesonyah

Virama = oprire; pratyaya = continut mental; abhyasa = practica continua; purvah = a veni dupa; samskarashesa = In care numai urmele raman; anyah = celalalt samadhi.

ASAMPRAJNATA desemneaza starea meditativa in care activitatea mentala subtila responsabila de cunoasterea (PRAJNA) obiectului este eliminata complet, in minte ramanand numai obiectul, reflexia mentala si SAMSKARA acelei activitati.

Exista o Intelegere gresita, creata de intelectuali, cu privire la acest samadhi. Trebuie sa ne reamintim ca fiecare profunzime de samprajnata samadhi este urmata de o stare de asamprajnata samadhi si ca asamprajnata samadhi nu e nirbija samadhi. Asamprajnata samadhi apartine categoriei sabija samadhi. Nirbija samadhi e cea mai Inalta forma de samadhi, samprajnata samadhi si asamprajnata samadhi fiind prin urmare varietati de sabija samadhi. Cand aspirantul pleaca de la dhyana (meditatie) si intra In samadhi, aceasta stare e cunoscuta sub numele de vitarka samprajnata. Daca este perfectionata, ea este urmata de asamprajnata. Urmatorul stadiu este vichara samprajnata, care e din nou urmata de asamprajnata. La fel se Intampla cu ananda si asmita samadhi. Asmita samprajnata samadhi culmineaza In cele din urma cu nirbija samadhi. Revenind la sutra, virama Inseamna stopare sau punere a punctului final. Pratyaya este continutul mintii. Constiinta noastra trebuie sa se sprijine de ceva In timpul concentrarii. Acest suport, care poate fi un simbol sau o idee oarecare, grosiera sau subtila, e numit pratyaya. Atunci cand meditati asupra lui AUM, forma AUM este pratyaya pentru minte; la fel este si cu alte simboluri. Uneori se sustine ca nu este necesar nici un simbol deoarece Fiinta Suprema nu are forma, dar acest lucru este doar o confuzie teologica si filosofica creata de oameni. E adevarat ca Dumnezeu sau Suprema Fiinta nu are nici forma, nici greutate, nici alte atribute, dar mintea aspirantului trebuie sa se sprijine pe ceva In timpul meditatiei. Diferenta dintre samprajnata si asamprajnata este prin urmare expusa clar de Patanjali. In asamprajnata nu exista constiinta nici unui simbol. Acest lucru e numit virama pratyaya, Incetarea constiintei despre simbol, dar simpla absenta a constiintei unui simbol nu Inseamna asamprajnata. Asamprajnata are In spate o stare dinamica de constiinta. Aceasta stare de laya care vine Intre vitarka si vichara, vichara si ananda etc., nu este libera Inca de samskaras (tendinte mentale). Aici constiinta nu este statica, cu toate ca simbolul e absent. Chiar si In timpul starii de laya exista un dinamism numit samskara; Cand samskara (tendinte mentale) Inceteaza cu desavarsire, constiinta este complet dizolvata; aceasta stare este nirbija samadhi pentru ca aici nu mai este nevoie de constiinta. Astfel, In asamprajnata exista doua caracteristici distincte: prima, Indepartarea lui pratyaya si a doua, prezenta lui samskara (tendinte fundamentale). Aceasta stare este precedata de o perioada necesara de practica. Practica include starile de vitarka, vichara etc. In vitarka samadhi, aspirantul e constient numai de un singur obiect, fara a exista constiinta altui lucru. Cand aceasta practica continua, constiinta acestui simbol (pratyaya) Inceteaza de

asemeni, aceasta fiind starea de laya. De la aceasta stare de laya, aspirantul ori e proiectat In sus In starea mai Inalta, ori el poate recadea Intr-o stare In care constiinta simbolului e iarasi prezenta. Se poate Intampla chiar ca el sa recada In starea de dhyana (meditatie) sau dharana (concentrare). Starea asamprajnata este aceeasi cu starea de nirodha (blocare). De la ea, fiinta poate ori sa intre Intr-o stare de constiinta superioara, ori sa fie reIntoarsa la o stare mai grosiera. Acest lucru este foarte important. E important de notat ca atunci cand fiinta intra In starea vitarka, puterea constienta de vointa Isi opreste activitatea, Intreaga gama de operatii fiind executata de samskara, adica de constiinta dinamica care-l duce pe aspirant mai departe. Aceeasi constiinta dinamica Il aduce Inapoi In starea de dhyana (meditatie), dharana (concentrare) sau vikshepa (distractie, oscilatie a mintii). Cuvantul samskara poate fi tradus si ca Inregistrare latenta, sau impresie trecuta sau adormita, dar probabil acesta nu este Intelesul corect. Samskara e samanta constiintei care supravietuieste pana la starea de samprajnata samadhi. Dupa aceasta stare ea dispare, dand nastere la nirbija samadhi. Nirbija samadhi nu e nicidecum o stare; ea e o stare lipsita de constiinta. Conform cu yoga, constiinta exista sub forma de miscare sau vibratie, dar nirbija samadhi nu e o stare de miscare sau vibratie. Ea implica stabilitate. Astfel, asamprajnata samadhi, conform cu aceasta sutra, e obtinuta atunci cand numai samskara ramane, constiinta obiectului disparand datorita practicii (abhyasa). O confuzie des Intalnita printre carturarii care nu practica, ci abordeaza numai intelectual aceste lucruri, necesita sa fie clarificata. Confuzia consta In credinta ca constiinta obiectiva (samskara) e In cele din urma Indepartata, dar de fapt nu e asa. Constiinta despre obiect nu dispare complet; ea doar schimba nivelele experientelor noastre trecute. In mod obisnuit noi experimentam simbolul prin intermediul acestor nivele, dar atunci cand ele sunt dizolvate prin practica, obiectul poate fi vazut clar. Acest lucru se Intampla cand un student trece de la vitarka la vichara, etc. In dharana (concentrare) obiectul apare ca un sablon al constiintei grosiere; In dhyana (meditatie) sablonul se concentreaza; In vitarka samadhi exista un sablon supra-mental al constiintei; In vichara exista un sablon contemplativ; In ananda exista sablonul beatitudinii, etc., dar pratyaya (continut al mintii) ramane pana la sfarsit. Ea Inceteaza numai cu intermitente, cand e numita virama pratyaya. In asamprajnata samadhi, pratyaya, sau constiinta simbolului dispare, dar numai temporar. Ea apare din nou, dar nu In aceeasi stare de constiinta. Noua stare de constiinta poate fi acum ori mai Inalta, ori mai grosiera. Asamprajnata samadhi nu e o stare permanenta; ea e doar o stare intermediara In care constiinta Incearca sa transceanda diferite planuri. Este ca o persoana care se da jos dintr-o masina si se urca Intr-un avion. E doar o perioada de tranzitie, trecerea de la un plan la altul. Se poate spune ca majoritatea dintre noi experimentam vitarka si celelalte stadii, la fel ca si starea asmaprajnata, dar singura dificultate este ca acestea nu sunt stabile; ele fluctueaza. Deci nu trebuie sa renuntam

niciodata la obiect sau la simbol, oricare ar fi acesta - o cruce, o shivalinga sau orice alt obiect de genul acesta. Trebuie, prin practica continua, sa Incercam sa intram In stari din ce In ce mai profunde pana ce, In cele din urma, se atinge starea asamprajnata, ceea ce este Intr-adevar foarte dificil.

CAP I SUTRA 19

Bhavapratyayo videhaprakritilayanam

Bhavapratyayah = nasterea e cauza; videha = yoghini dezincarnati; prakritilayanam = yoghini care sunt fuzionati In prakriti.

Yoghinii VIDEHA (dezincarnati) si PRAKRITILAYA (fuzionati in PRAKRITI) au nasterea drept cauza a lui ASAMPRAJNATA SAMADHI. Aceasta este BHAVAPRATYAYA ASAMPRAJNATA SAMADHI.

De obicei samadhi e atins prin credinta, curaj, memorie si forme superioare de inteligenta si prin aceste diferite metode, conform cu intensitatea practicii si a aspiratiei, aspirantul poate atinge samadhi mai devreme sau mai tarziu. Totusi, exista unele fiinte care n-au practicat nimic si care intra totusi In starea de samadhi foarte usor. Aceasta este pentru ca la nastere ei au avut toate urmele karma-ei lor trecute. Astfel, exista exemple de persoane care au trecut barierele constiintei obisnuite Inca de la o varsta frageda. De exemplu, marele Intelept Jnaneshwar si la fel Ramana Maharishi din Arunachala, care a atins samadhi In adolescenta. In aceasta sutra Patanjali spune ca exista doua tipuri de yoghini, si anume, aceia dezincarnati si aceia care sunt fuzionati In prakriti (natura), care pot atinge asamprajnata samadhi direct de la nastere. Ei nu trebuie sa practice stadiile preliminare cum ar fi dharana (concentrare), dhyana (meditatie) sau vitarka ("Intrebare" sau gandire verbala), vichara (reflectare intuitiva) etc.

CAP I SUTRA 2O

Shraddhaviryasmritisamadhiprajnapurvaka itaresam

Shraddha = credinta; virya = energie, vointa puternica; smriti = memorie; samadhiprajna = inteligenta cognitiva care izvoraste din samadhi; purvaka = precedata de; itaresam = altele.

Ceilalti (decat cei dezincarnati (VIDEHA) si fuzionati in diferite aspecte ale lui PRAKRITI (PRAKRITILAYA)) ating ASAMPRAJNATA trecand prin stadiile de credinta (SHRADDHA), vointa intensa, efort sustinut si energie puternica (VIRYA), memorie (SMRITI, adica reamintirea starilor identice) si inteligenta cognitiva derivata din SAMPRAJNATA SAMADHI (SAMADHIPRAJNA), respectiv.

Cele doua tipuri de yoghini, anume videha si prakritilaya, asa cum am vazut deja, ating samadhi Inca de la nastere, dar acestia sunt rari. Majoritatea celorlalti aspiranti trebuie sa practice regulat diferite tehnici. Acestea sunt descrise In sutra de fata. Cuvantul shraddha e constituit din doua parti: shrat, Insemnand adevar; si dha, a stapani. Astfel, shraddha Inseamna ceea ce stapaneste adevarul. Cuvantul "credinta" nu e poate o traducere corecta a cuvantului shraddha. Credinta e de obicei oarba, Increderea e totdeauna ferma, dar shraddha vine numai dupa Intelegerea adevarului. Shraddha ia nastere din experienta veritabila. Credinta se Invata totdeauna de la altii. Ea nu este un rezultat al realizarii adevarului, In timp ce shraddha nu esueaza niciodata. Shraddha este primul principiu esential cerut unui aspirant yoga. Ea se deosebeste de simpla credinta. Shraddha se poate dobandi numai dupa ce s-a Intrevazut o licarire de adevar, la fel cum Swami Vivekananda si Swami Yogananda au Intrevazut o licarire de adevar In clipa cand au luat contact cu gurus-i lor. Adevarul nu este, totusi, Intreg, ci doar o licarire; este doar Inceputul caii yoga. Guru-l introduce In discipol o experienta de adevar, sau samadhi, prin puterea sa si astfel shraddha apare. Ceea ce avem majoritatea dintre noi nu este shraddha, ci numai Incredere sau credinta.

Urmatoarea calitate esentiala e numita virya, adica energie - atat fizica cat si psihica, sau mentala. In contextul lui samadhi ea Inseamna curaj, prin care putem depasi numeroasele obstacole care apar pe calea yoga. Ea implica vointa puternica si determinare. Calea trebuie continuata cu orice pret. Mintea trebuie controlata In mod corespunzator, iar o minte controlata e plina de curaj, virya. In Vedas exista o rugaciune In care rishi cere virya si ojas (forma de energie) pentru a dobandi curaj si energie. Al treilea factor este memoria. De fapt cuvantul smriti Inseamna aici dhyana (meditatie) In care aspirantul Isi aminteste din cand In cand simbolul. Prin smriti putem obtine realizarea constiintei In planul constient. Apoi ajungem la samadhi prajna. Acesta este esential pentru a atinge asamprajnata samadhi. Inteligenta, conform cu sistemul yoga, este de doua tipuri: inteligenta obisnuita, de care avem nevoie In viata de toate zilele, si un tip superior de inteligenta care se dezvolta ca urmare a lui samprajnata samadhi. Acest tip de inteligenta e absent la majoritatea dintre noi, dar ea poate fi dezvoltata prin practica regulata. Cand ea s-a dezvoltat, aspirantul poate face progrese uimitoare Intr-un timp foarte scurt. Ea poate fi descrisa ca fiind un punct de vedere particular sau favorabil. Ea presupune realizarea spirituala. Se poate spune ca Swami Vivekananda avea aceasta facultate si datorita ei el a putut face progrese rapide, In ciuda diferitelor idei conflictuale care erau In mintea lui cu privire la religie, Dumnezeu, destinul uman etc. Deci, acest samadhi prajna este o facultate speciala; ea este atitudinea spirituala sau viziunea spirituala pe care fiinta si-o dezvolta prin satsang (frecventarea Inteleptilor) si prin autopurificare.

CAP I SUTRA 21

Tivrasamveganamasannah

Tivra = intens; samvega = dorinta; asannah = foarte aproape.

Aceia care au o dorinta (SAMVEGA) extrem de puternica ating ASAMPRAJNATA SAMADHI foarte repede.

CAP I SUTRA 22

Mridu madhyadhimatratvattatopi vishesah

Mridu = slab; madhya = mediu; adhimatra = extrem de puternic; tvat = datorita; api = de asemenea, mai mult decat atat; vishesah = special, particular.

Cu dorinta (SAMVEGA) crescand in intensitate, de la slaba la medie si apoi la extrem de puternica, ASAMPRAJNATA SAMADHI poate fi atins mai tarziu, mai repede sau foarte repede.

Intelesul general al acestei sutra este ca samadhi, care se atinge prin efort sustinut, este destul de usor pentru aceia a caror dorinta este foarte puternica. Se observa ca dintr-un numar de aspiranti care practica aceeasi saddhana, unii ating telul repede In timp ce altii Intarzie. Viteza depinde de onestitatea si sinceritatea fiintei. Onestitatea este o atitudine mentala. Ea trebuie sa fie tot atat de intensa ca si aceea a lui Dhruva, marele adorator al lui Vishnu. El a ajuns la Dumnezeu datorita sinceritatii sale si dorintei intense. Analog, un aspirant trebuie sa aibe aceste atitudini mentale. Onestitate nu Inseamna o saddhana (practica spirituala) grea sau dificila. Chiar si cea mai usoara saddhana (practica spirituala) va poate aduce aproape de realizare, cu conditia sa aveti samvega (intensa). A nu se confunda intensitatea dorintei cu nerabdarea. Patanjali spune ca pentru cei onesti, samadhi e aproape. In urmatoarea sutra sunt descrise stadiile dorintei. Ele sunt numite, respectiv, slaba, medie si extrem de puternica. Multi aspiranti sunt foarte entuziasti la Inceput, dar impulsul lor slabeste curand, astfel ca ei nu obtin rezultate foarte promitatoare, chiar daca practica saddhana (practica spirituala) foarte mult timp. In decursul timpului, interesul lor scade, ei pierzandu-si curajul si energia cu care au Inceput. Ei pot continua In aceasta stare fara prea mari sperante. Ei sunt exemple de intensitate slaba a dorintei. Intensitatea medie este fara Indoiala onesta, dar aspirantul care o poseda nu e Inca pregatit sa treaca printr-o saddhana (practica spirituala) intensa pentru a atinge samadhi repede. Intensitatea extrem de puternica a

dorintei e un lucru rar, dar aceasta Il impulsioneaza pe aspirant In asa masura Incat acesta nu-si mai gaseste linistea pana ce telul nu e atins. Aceste trei tipuri de aspiranti au trei tipuri diferite de sadhanas (practici spirituale), conform cu intensitatea dorintei lor. De obicei cei care predau lectii spirituale Isi dau seama de intensitatea dorintei aspirantului si-l ghideaza In consecinta. Un bun aspirant nu trebuie sa ceara o sadhhana (practica spirituala) superioara Inca de la Inceput. El trebuie sa practice cu onestitate sadhana primita de la guru (Invatatorul spiritual), deoarece la Inceput nu exista sadhana (practica spirituala) superioara sau inferioara. Onestitatea este lucrul cel mai important.

CAP I SUTRA 23

Ishwarapranidhanadva

Ishwara = Dumnezeu; pranidhanat = devotiune; va = sau.

Sau prin devotiune pentru ISHwARA (ASAMPRAJNATA SAMADHI poate fi atins).

De obicei Ishwara se traduce prin cuvantul Dumnezeu, dar prin Dumnezeu nu trebuie sa Intelegem o persoana, ci o constiinta spirituala SUPREMa. El nu e nici fizic, nici mental, ci pur spiritual. Daca aspirantul descopera ca e incapabil de credinta, energie, etc., atunci el trebuie sa foloseasca alte mijloace pentru a atinge telul suprem, cum ar fi devotiunea intensa pentru Dumnezeu. Unii yoghini ating samadhi Inca de la nastere, altii trebuie sa faca un efort cat mai onest de o intensitate cat mai mare, pentru a atinge acest tel. Sunt multi aspiranti care nu pot depune efortul necesar pentru ca nu poseda facultatile necesare. Si totusi exista speranta si pentru ei. Patanjali recomanda intensa devotiune catre Dumnezeu, ISHwARA, aceasta fiind de asemenea o cale sigura pentru atingerea telului. Cuvantul "va" din aceasta sutra indica faptul ca metoda indicata este optionala. Cuvantul pranidhana Inseamna a Incredinta complet, absolut, In

totalitate. Este Incredintarea completa a constiintei, mintii, gandurilor si atentiei lui Ishwara, prin consacrare. Aceasta sutra a fost explicata In diferite feluri de diferiti comentatori. Se spune, de exemplu, ca Intelesul ei este ca samadhi se obtine prin autoabandonare lui Dumnezeu, sau ca samadhi se obtine fixand mintea asupra lui Dumnezeu. Unii spun ca, constiinta este aceea care trebuie Incredintata lui Dumnezeu. Pentru a Intelege sutra corect, trebuie sa avem Insa o idee justa si clara despre Dumnezeu. In diferitele religii, cuvantul acesta este folosit In mod diferit. Unele religii cred Intr-un Dumnezeu personal, altele Il privesc ca pe stapanitorul si creatorul Universului. Unii oameni nu cred In existenta lui Dumnezeu, ci numai In existenta constiintei universale. Trebuie notat aici ca yoga este un produs al filosofiei Samkhya, care este o doctrina ateista. De asemenea, nici In buddhism nu exista Dumnezeu. Este Intr-adevar o minune ca Patanjali, care si-a luat ideile filosofice din Samkhya, vorbeste de Dumnezeu si devotiunea catre El. Poate el a adus conceptul, de Dumnezeu In discutie pentru binele umanitatii. Trebuie subliniat ca un profesor de yoga nu trebuie sa propovaduiasca ateismul, chiar daca el Insusi este ateu, deoarece majoritatea oamenilor din toate tarile gasesc mare consolare In ideea de Dumnezeu. Patanjali a adus ideea de Dumnezeu In ale sale Yoga-sutras, cu toate ca si-a dat seama ca nu se potriveste cu ateismul filosofiei Samkhya, deoarece stia ca principalul scop al sistemului yoga era de a da o cale practica de viata omenirii, In care fiinta sa poata progresa pe calea spirituala conform cu credintele sale, limitarile si supozitiile sale. El era pe deplin constient de faptul ca un Indrumator spiritual nu trebuie sa prezinte propria sa experienta atunci cand da instructiuni unui Incepator, si prin urmare el trebuie sa admita ideea de Dumnezeu, cu toate ca el Insusi poate fi ateu. Exista trei conceptii despre Dumnezeu. Prima - filosofii Indiei L-au considerat a nu fi diferit de om, ei spunand ca atman este Paramatman. A doua - unii cred ca Dumnezeu este In inima omului si ca omul nu trebuie sa-L caute In alta parte decat In el Insusi. A treia - majoritatea oamenilor cred Intro dualitate om - Dumnezeu. Ei cred ca Dumnezeu este In ceruri si ca omul trebuie sa se elibereze de legaturile sale cu lumea pentru a-L atinge. Prin urmare, conceptia lui Patanjali despre Dumnezeu este o idee minunata din punct de vedere practic, cu toate ca din punct de vedere teoretic ea nu are poate, loc In filosofia Yoga.

CAP I SUTRA 24

Kleshakarmavipakashayairaparamristah purusavishesa Ishvarah

Klesha = necazuri; karmavipaka = fructul actiunilor trecute; ashaya = depozit al urmelor karma-ei trecute; aparamristah = neatins; purusavishesa = fel aparte de suflet; Ishvarah = Dumnezeu.

ISHwARA (esenta purei con!jtiinte macrocosmice) este supremul PURUSHA transcedental, neatins de necazuri sau tensiuni fundamentale ale mintii (KLESHAS), actiuni (KARMAS) consecinte si fructe ale actiunilor.

In aceasta sutra s-a clarificat natura lui Ishwara. Patanjali nu crede Intrun Dumnezeu personal. Ideea sa despre Dumnezeu este aceea despre o constiinta spirituala care este atat de pura, Incat e complet libera de orice legatura cu karma (suma tuturor consecintelor actiunilor unei fiinte umane comise In aceasta viata sau Intr-o viata anterioara) si cu efectele sale. Intelegerea acestei sutra presupune o Intelegere clara a spiritului fundamental al sadhana-ei (practica spirituala) hinduse. Exista multe varietati de yoga incluse In sadhana (practica spirituala) hindusa, cum ar fi Raja Yoga, Hatha Yoga, Mantra Yoga, Karma Yoga, Laya Yoga si Tantra, dar baza fundamentala a sadhana-ei (practica spirituala) hinduse este supunerea fata de Realitatea Suprema. Acest lucru este valabil atat pentru laici cat si pentru filosofii hindusi. Un individ se poate supune lui Dumnezeu numai daca este constient de limitarile sale. Cand individul Isi cunoaste limitarile el nu va mai fi purtat de colo colo, si se va supune complet lui Dumnezeu. Atata timp cat individul crede ca are anumite calitati importante, el nu poate fi un bhakta veritabil. Bhakti Incepe atunci cand va cunoasteti cu adevarat, cand va cunoasteti natura voastra veritabila si sunteti siguri de ea. Omul este slab, dar din ignoranta el crede ca este puternic si capabil. Ishwara pranidhana nu Inseamna numai a te duce la biserica; ea necesita supunere completa lui Dumnezeu printr-un proces continuu de introspectie pe o durata mare de timp. Pe langa Ishwara pranidhana, aspirantul trebuie sa practice si propria lui sadhana (practica spirituala). Supunerea fata de Dumnezeu este una din cele mai rapide cai spre realizare. Ishwara e un purusha(Fiinta eterna, Suprema) special care ramane neatins de cele cinci necazuri, de cele trei feluri de actiuni, de cele trei feluri de fructe ale actiunii si de samanta karmaei. Necazurile sunt cinci: ignoranta, simtul eu-lui, raga (placerea, atractia), dwesha (repulsia) si frica de moarte. Aceste necazuri Isi au radacini In mintea fiecaruia, dar Dumnezeu e eliberat de ele. Actiunile sau karma sunt de trei feluri: bune, rele si combinate. Ele au fructe bune, rele si combinate, cum ar fi

durata vietii, bucuriile si felurile de nasteri. Dumnezeu este liber de toate aceste aspecte. Datorita karma -ei noastre trecute noi ne nastem In circumstante favorabile sau nefavorabile. Sanatatea noastra, bucuriile, nivelul de dezvoltare mentala si durata vietii noastre sunt efecte ale faptelor noastre trecute. Cu acestea noi continuam sa acumulam noi efecte ale faptelor noastre. Astfel, depozitul efectelor, numit karmashaya, se mareste si vom avea de suportat efectele sale bune sau rele In urmatoarele nasteri. Dumnezeu e complet liber de aceste karmashaya. Conform cu Samkhya, exista multi purushas In Univers si Ishwara este cel mai superior dintre ei, la fel ca un rege, care cu toate ca este si el o fiinta umana ca si celelalte, are un statut special In virtutea faptului ca este conducatorul. Analog, Dumnezeu este un tip special de purusha, complet liber de aspectele care influenteaza ceilalti purushas. Acestia sunt de asemenea liberi de prakriti prin natura lor, dar ei vin In contact cu prakriti si datorita acestui contact ei trec prin diferite nasteri si renasteri. Ishwara este vesnic liber. Purusha vishesha este o stare speciala de constiinta care este dincolo de toate cele mentionate aici, si cu toate acestea ea se manifesta In fiecare om. Prin urmare, e posibil pentru fiecare om, pentru fiecare individ, sa atinga Fiinta Suprema care este purusha vishesha, dar pentru asta fiinta trebuie sa aibe o idee despre Ishwara dobandita pe cale practica, deoarece numai conceptul intelectual pe care Il avem In mod obisnuit nu e suficient.

CAP I SUTRA 25

Tatra niratishayam sarvajna bijam

Tatra = acolo (In Dumnezeu); niratishayam = nelimitat; sarvajna = omniscienta; bijam = principiu, samanta.

in ISHwARA este condensata sub forma de esenta samanta (BIJA) omni!jcientei nelimitate (SARVAJNA).

CAP I SUTRA 26

Purvesamapi guruh kalenanavachhedat

Purvesam = al acelora care vin Inainte; api = chiar; guruh = maestru, Invatator; kalena = prin timp; anavachhedat = fiind nelimitat de timp.

Nefiind limitat de timp, el este GURU-l GURUS-ilor.

CAP I SUTRA 27

Tasya vachakah pranavah

Tasya = al lui; vachakah = desemnand, indicand; pranavah = AUM.

AUM e cuvantul sau sunetul subtil de rezonanta care il desemneaza sau il manifesta pe ISHwARA.

CAP I SUTRA 28

Tajjapastadarthabhavanam

Tat = acesta; japa = repetare a cuvantului; artha = obiect; bhavanam = examinand mental.

Acesta (cuvantul AUM) trebuie recitat in mod repetat (JAPA), examinandu-i mental semnificatia (BHAVANA) (sau meditand asupra intelesului acestuia).

Natura lui Ishwara si a lui Ishwara pranidhana a fost clarificata In aceste patru sutras. Ishwara este cea mai Inalta manifestare a constiintei In om. In el exista samanta oricarei cunoasteri. Culmea ultima a constiintei divinitatii In noi este samadhi. Am vazut deja ca purusha este manifestarea constiintei In cursul evolutiei, si ca exista un numar infinit de stadii ale acestui proces deoarece exista un numar infinit de purushas In Univers. Atunci cand trecem prin diferite experiente ale vietii, constiinta mentala a lumii exterioare e descrisa In Vedanta sub numele de vaishwanar purusha. Constiinta din starea de vis e numita tejomaya purusha. In somn ea e numita prajna purusha. Dumnezeu e supremul purusha care guverneaza peste toti purushas. Purusha nu trebuie sa Insemne spirit In sensul obisnuit al cuvantului, ci trebuie sa Insemne o manifestare particulara a constiintei. Supremul purusha este Ishwara. El nu este In planul manifestat ci In plan nemanifestat (avyakta). Acesta e numit Parabrahman, fiinta transcendentala. In el samanta e samanta cunoasterii nelimitate. El e numit sarvajna (omniscienta), deoarece nu exista nimic In Univers care sa fie In afara sa. Stadiul cel mai Inalt de evolutie include cunoasterea nelimitata. Aceasta este cunoasterea a tot ceea ce exista, dar aceasta cunoastere nu e primita din afara. Ishwara manifesta aceasta cunoastere, si un aspirant care a atins cea mai Inalta stare de constiinta este In legatura cu toata cunoasterea, cu toate ca nu e neaparat necesar ca aceasta sa fie adusa la nivelul cunoasterii simturilor. In viata de toate zilele fiecare manifesta numai o urma a acestei cunoasteri. Ishwara este guru-l (Invatator spiritual) chiar si celor mai vechi gurus-i, deoarece el nu e conditionat de timp. El este maestrul maestrilor. Chiar si marii Intelepti si vazatori, profeti si Invatatori sunt posteriori lui Ishwara. Starea de constiinta care se presupune a fi cea mai Inalta si care este totusi In noi, dar care nu moare niciodata, odata cu moartea corpului fizic, e In afara timpului. Diferenta dintre om si Ishwara este ca omul este starea manifestata a constiintei, In timp ce Ishwara este starea cea mai Inalta sau manifestata a constiintei. Starea manifestata continua sa se manifeste de-a lungul a diferite nasteri, In diferite Incarnari, prin intermediul a diferite corpuri - om, animal etc.

In cele din urma ea capata un corp mai subtil si mai fin atunci cand atinge cel mai Inalt punct al evolutiei. Astfel, Ishwara, fiind nelegat de nastere si moarte, fiind In afara timpului si fara Inceput, este guru-l (Invatator spiritual) chiar si al acestor profeti si maestri. Ishwara este punctul culminant al supremei constiinte. El nu poate fi atins numai prin intermediul gandirii. Nu-l putem atinge nici prin vorbarie sau discursuri, nici prin intelect, nici prin Invataturile despre el date de oameni realizati sau din scripturi. Gandirea si experienta sunt doua lucruri diferite. Intreaga structura a filosofiei indiene e Impartita In tattva chintana si tattva darshan. Tattva chintana Inseamna contemplare si reflectie a constiintei supreme, In timp ce tattva darshan Inseamna perceptie a constiintei supreme. Tattva chintana da nastere la cele sase sisteme ale filosofiei indiene. Este o abordare rationala a constiintei supreme, dar ea ramane incompleta. Prin urmare tattva darshan trebuie dezvoltata prin yoga, bhakti, practici mistice si oculte etc. Chintana este cunoastere, In timp ce darshan este experimentare. Patanjali a sugerat o schema de a ajunge de la starea de cunoastere la starea de perceptie sau experienta. El spune ca AUM este cuvantul care Il denota pe Ishwara; Ishwara e descris de AUM. Am vazut ca suprema constiinta, sau Ishwara, e fara forma, dar trebuie sa existe un vehicul care s-o exprime. Acest vehicul e descris de yantra, mantra si tantra. Acestea trei sunt expresii ale constiintei fara forma, la fel cum In matematica se folosesc diferite formule pentru a exprima diferite procese; de exemplu formula E=mcL. Aceasta ecuatie a fost data de Einstein. Ea este expresia materiei In energie, pe care n-o putem vedea, dar care se exprima In procesele naturii. Acesta este Intelesul lui vachaka. La fel cum In stiinta se folosesc formule, noi avem mantras, yantras folosite In Tantra Shastra. Asa cum omul de stiinta exprima principiul energiei pe care Il vede sau Il experimenteaza prin intermediul intuitiei, la fel Patanjali a dat o exprimare, o desemnare a constiintei supreme a lui Ishwara. Aceasta exprimare poate fi sub forma de mantra, yantra sau tantra. Mantra Inseamna o desemnare sub forma unui sunet. Suprema constiinta e desemnata printr-o formula-sunet. In tantra simbolismul este sub forma figurilor umane sau animale, cum ar fi figurile In forma umana sau In forma animala. Yantra este un simbol psihic. AUM e atat mantra cat si yantra. El nu e tantra, deoarece tantra trebuie sa aibe un simbol uman. Oamenii din diferite tari au formulat Intotdeauna anumite simboluri pentru a desemna fortele subtile, cum ar fi gandul, furia, pasiunea, viziunea sau cunoasterea suprema. AUM e o mantra si fiecare mantra are doua forme - un sunet si o forma. AUM are o forma vizibila cu ochii, si In acelasi timp are un sunet. Astfel, AUM ca mantra este subiect al perceptiei vizuale si auditive. Yantra are de asemenea diagrame si sunete, dar tantra nu are sunete. Ea poate fi numai vazuta, nu auzita. In yantra se adauga o bija mantra, formandu-se astfel o combinatie de sunet si forma. Nu putem avea perceptia lui Ishwara cu ajutorul ochilor sau urechilor, dar Il putem percepe cu ajutorul unei mantra. AUM este mantra care Il desemneaza pe Ishwara.

Patanjali recomanda ca mantra AUM sa fie repetata si Intelesul ei sa fie contemplat. Aceasta este probabil o deviere completa de la filosofia Samkhya, deoarece sistemul Samkhya nu crede In nici o fiinta suprema. Ea considera ca cea mai Inalta cunoastere se poate obtine numai prin Intelegerea corecta a celor douazeci si cinci de tattvas-uri fundamentale. Probabil Patanjali a realizat faptul ca acest lucru era posibil numai In cazul unei minoritati foarte evoluate, astfel ca el a elaborat aceasta sadhana (practica spirituala) cu mantra-japa lui AUM. Aceasta este o abordare cu totul noua, si anume o abordare din punct de vedere bhakti. In loc sa va ceara sa meditati asupra unei fiinte fara forma, el a introdus un suport In forma lui AUM. Prin repetare constanta a cuvantului AUM si prin dhyana (meditatie) asupra Intelesului sau, meditatia devine completa. Numai japa (repetarea unei mantra-e) nu e suficienta. Japa si meditatia trebuie sa mearga mana In mana. Patanjali recomanda ca In timp ce aspirantul executa japa lui AUM, el trebuie sa devina constient de aceasta japa si sa-si puna mintea la contributie pentru a Intelege. Pentru aceasta trebuie sa Intelegem semnificatia lui AUM. O gasim clar expusa In Mandukya Upanishad. Ea e expusa In termenii supremei constiinte a fiintei cosmice. Cuvantul AUM e alcatuit din trei litere si anume A, U si M. A este In relatie cu lumea simturilor, cu corpul, cu placerile obiective si cu vishva purusha ("lumea" MACROCOSMOSUL lui PURUSHA(Sinele Suprem DIVIN). Silaba U e legata de subconstient, de placerile subiective sau de starea de taijas a lui purusha. Silaba M e In legatura cu inconstientul, cu uitarea, cu lipsa de placeri sau starea prajna a lui purusha. Acestea sunt numai o privire fugara luata din Mandukya Upanishad. Ea explica faptul silabele A, U si M sunt legate de starea de constiinta. In acest fel, aspirantul transcende cele trei stari ale constiintei manifestate, atingand In cele din urma cea de-a patra stare, numita starea turya, care este nemanifestatul, neauzitul si neexprimatul.

CAP I SUTRA 29

Tatah pratyakchetanadhigamopyantarayabhavascha

Tatah = din aceasta (practica de meditatie cu AUM); pratiyak = Intors, In directie opusa; chetana = constiinta; adhigama = atingere; api = de asemenea; antaraya = obstacol; abhava = absenta; cha = si.

Prin aceasta practica se ajunge gradat la sesizarea aspectelor ultime ale fiintei (introspectie) si obstacolele pe calea YOGA sunt depasite.

Doua lucruri se Intampla ca rezultat al practicii japa cu AUM: 1. constiinta se introverteste si, 2. obstacolele dispar. Cand un aspirant Incearca sa mearga pe calea yoga, el Intampina multe obstacole care-i blocheaza calea. Patanjali va da o lista a acestor obstacole In urmatoarea sutra. Avem astfel o sadhana (practica spirituala) complet descrisa pentru omul obisnuit In sutras-urile 2329. Aceasta sadhana (practica spirituala) numita Ishwara pranidhana, e destinata acelora care nu sunt nici videhas (yoghini dezincarnati) nici prakritilayas (yoghini fuzionati doar In prakriti), si pentru cei care n-au shraddha (credinta), veerya si celelalte calitati. Ea e destinata celor care au o minte instabila, oscilanta, care au atasament pentru lucrurile inferioare ale vietii. Patanjali a fost foarte amabil cu acestia descriind sadhana (practica spirituala) preliminara In sutras-urile 23-29. Practicand aceasta, omul obisnuit va obtine In cele din urma inteligenta superioara si agerime a mintii, astfel Incat el va putea urma sadhanas-urile superioare si mai profunde, putand astfel atinge telul suprem.

CAP I SUTRA 3O

Vyadhistyanasamsayapramadalasyaviratibhrantidarsanalabdabhumikatv anavasthitatvani chittaviksepasteantarayah

Vyadhi = boala; styana = moleseala; samsaya= Indoiala; pramada = amanare; alasya = letargia; avirati = dorinta de placeri; bhrantidarsana = perceptie eronata; alabdhabhumikatva = incapacitate de a realiza o stare superioara; anavasthitatva = instabilitate; chittaviksepah = obstacole ale mintii; te = ei; antarayah = obstacole.

Boala, mole!jeala sau lenea mentala, indoiala, amanarea, letargia sau lipsa entuziasmului, dorinta pentru placerile simturilor, perceptia eronata, incapacitatea de a realiza stari superioare de

concentrare si instabilitatea starilor superioare odata obtinute sunt obstacolele pe calea YOGA.

Am vazut ca practica lui japa(repetarea unei mantra) duce la introversiune si la Indepartarea obstacolelor. Obstacolele sunt enumerate In aceasta sutra. Acestea sunt cele noua forte care scindeaza constiinta. Aspirantii spirituali trebuie sa stie calea de a le Indeparta prin practica lui japa, astfel ca progresul pe calea spirituala sa fie nestanjenit. Trebuie notat ca aceste obstacole nu sunt exterioare constiintei, ele sunt o parte din ea. Ele constituie puncte distincte In tesatura constiintei. Un aspirant sincer trebuie sasi de-a seama ca In decursul practicii sale aceste obstacole apar In mod necesar. Suferintele vor veni mai repede sau mai tarziu, fiind de obicei tulburari de stomac sau care sunt legate de creier sau alte organe. Din stiinta secretiilor glandulare stim ca atunci cand constiinta e introvertita, metabolismul si celelalte functii ale corpului sunt modificate. Cand va asezati pentru meditatie, uneori va fura somnul. In acelasi fel, dupa o practica Indelungata, apare uneori o stare de perceptie eronata. Aspirantul spiritual e deseori neglijent In ceea ce priveste viata sa personala, Indatoririle de familie si alte obligatii. Poate exista Indoiala In mintea sa cu privire daca o anumita sadhana (practica spirituala) e corecta, sau daca pana la urma el va atinge sau nu telul. Indoiala e obligatoriu acolo.

CAP I SUTRA 31

Duhkhadaurmanasyangamejayatvashvasaprashvasaviksepasahanbh uvah

Duhkha = durere; daurmanasya = depresiune; angamejayatva = agitatia corpului; shvasaprashvasa = inspiratie si expiratie; viksepa = distractie; sahabhuvah = simptome auxiliare.

Durerea sau suferinta, depresiunea (apatia psihica), agitatia corpului sau nervozitatea si respiratia neregulata sunt simptomele auxiliare ale distractiei mentale (VIKSHEPA).

Oricine, fie ca este sau nu un aspirant spiritual, este supus celor noua obstacole si simptomelor lor auxiliare. La unii, acestea devin stari permanente. Distractiile care au loc In procesul de introversiune trebuie studiate cu atentie. Fiinta trebuie sa-si dea seama daca un obstacol apare In mod natural, sau e datorat meditatiei si altor practici. De exemplu, chiar si o persoana care practica meditatia poate fi plina de Indoieli, nascociri, teama. Boala poate aparea ca un proces natural sau cand fiinta se introverteste In procesul meditatiei. Sutra ne spune ca daca exista durere, depresiune mentala, sau agitatie a corpului, ori respiratie neregulata In timpul sadhana-ei (practica spirituala), puteti fi siguri ca chitta (mintea) sufera de o stare de distractie. Simptomele prezentate sub forma de distractii si acelea enumerate In sutra anterioara nu sunt procese mentale; ele sunt manifestari psihice. Ele sunt comune atat omului obisnuit cat si aspirantului a carui minte trece printr- un proces de introversiune In timpul meditatiei.

CAP I SUTRA 32

Tatpratisedharthamekatattvabhyasah

Tat = aceasta; pratisedhartham = pentru Indepartarea; eka = unu; tattva = principiu; abyasah = practica.

Pentru indepartarea acestora (a obstacolelor si a simptomelor auxiliare) practica concentrarii mentale asupra unui principiu (TATTVA) unic (este recomandata) (EKATATTVABHYASA).

Am vazut deja ca Patanjali a recomandat aspirantilor care au vointa puternica si curaj, cele patru calitati care sunt shraddha, veerya etc. Pentru aceia care sunt slabi si infirmi spiritual el a recomandat devotiune intensa catre Dumnezeu si japa (repetarea cuvantului) lui AUM. In aceasta sutra el arata o cale de a depasi obstacolele si simptomele auxiliare. Aceasta cale implica concentrarea mintii asupra unei singure tattva (principiu). Trebuie sa Intelegem ce Inseamna acest lucru. Daca practicati mantra (cuvant sau grup

de cuvinte prin repetarea caruia se pune In rezonanta cu anumite energii), mantra trebuie sa fie unica. Daca practicati dhyana (meditatie), practicati-o pe un singur simbol. Aceia care schimba Intr-una metodele, tehnicile si simbolurile vor suferi de pe urma obstacolelor. Aceia care au intentii serioase despre realizare, despre atingerea starilor profunde de constiinta, trebuie sa Inteleaga bine aceasta sutra. Simbolul meditatiei nu trebuie schimbat, deoarece procesul de meditatie e doar o baza prin care constiinta patrunde din ce In ce mai profund. Daca aceasta baza e schimbata Intr-una, va rezulta confuzie. Prin urmare Patanjali a expus In aceasta sutra o sadhana (practica spirituala). Daca o schimbati mereu fiti siguri ca veti esua. Acest lucru Il Intalnim In cazul acelor secte In care accentul se pune pe simboluri diversificate. De exemplu, In India, sadhana numita tantra foloseste multe simboluri, ignorand principiul ekatattvabhyasa, si ca urmare sunt multi practicanti care sufera din aceasta cauza. La fel se Intampla si cu anumite sadhanas (practici spirituale) din vechiul buddhism, care n-au Inflorit niciodata, datorita faptului ca erau folosite prea multe simboluri pentru concentrare. Adevaratii gurus (Invatatori spirituali) tin seama de acest fapt si nu schimba mantra odata ce au dat-o discipolului, chiar daca ea a fost data acestuia si de catre alt guru (Invatator spiritual) anterior. Daca mantra e schimbata, poate aparea confuzie In mintea discipolului. Un guru (Invatator spiritual) Intelept nu va permite niciodata aparitia acestei confuzii. El nu va da o sadhana (practica spirituala) care-i place discipolului, ci o sadhana care i se potriveste acestuia, conform nivelului sau de evolutie. De fapt, nu exista diferenta Intre diferitele simboluri. Cineva poate fi devotat lui Ganesha sau lui Shiva, sau lui Kali s.a.m.d., dar daca el schimba obiectul devotiunii dupa ce acesta a fost ales, atunci apare confuzia. Cea mai buna cale de a evita aceasta confuzie este de a pastra un singur simbol, este ekatattvabhyasa (practica concentrarii mentale ferme si continue asupra unui principiu). Obstacolele pot fi Indepartate din calea aspirantului numai daca acesta nu-i permite mintii sale s-o ia razna, ci o fixeaza pe o singura tattva (principiu).

CAP I SUTRA 33

Maitrikarunamuditopeksanam sukhaduhkhapunyapunyavisayanam bhavanataschittaprasadanam

Maitri = simpatie; karuna = compasiune; mudita = bucurie; apekshanam = indiferenta; sukha = fericire; duhka = mizerie; punya = virtute; apunya = viciu; visayanam = ale obiectelor; bhavanatah = atitudine; chitta = minte; prasadanam = purificare, Impacare.

in legatura cu fericirea (SUKHA), mizeria (DUHKA), virtutea (PUNYA) si viciul sau nebunia (APUNYA), cultivand respectiv atitudini de simpatie (MAITRI), compasiune (KARUNA), bucurie (MUDITA) si indiferenta (APEKSHANA), mintea (CHITTA) devine pura si impacata.

Este imposibil sa se practice concentrarea mintii daca aceasta nu e purificata, adica linistita, Impacata. Cea mai buna cale pentru a obtine acest lucru e aratata In aceasta sutra. Este calea de a cultiva atitudini de prietenie, compasiune, bucurie si indiferenta fata de oamenii care ne provoaca fericire, mizerie, care sunt virtuosi sau viciosi. Mentinand aceasta atitudine, adica simpatie pentru fericire, compasiune pentru nefericire, bucurie pentru virtute si indiferenta fata de cei viciosi, mintea aspirantului se elibereaza de influentele perturbatoare, devenind linistita si netulburata. Procesul de introversiune are loc atunci cu usurinta. Mintea, prin natura sa, e nelinistita, la fel ca un lac a carui suprafata se tulbura ori de cate ori cad frunze, pietre etc. Mintea nelinistita nu se poate concentra usor. In Katha Upanishad se spune ca mintea are o tendinta naturala de a fi atrasa de lumea exterioara. Nu e In natura mintii de a se introverti. Prin urmare, atunci cand Incercati sa introvertiti mintea, trebuie sa Indepartati In prealabil obstacolele si impuritatile. Gelozia, ura, elementul de competitivitate, cauzeaza multe impuritati In minte. Atunci cand vedem o persoana fericita si prospera suntem gelosi pe ea. Acest lucru provoaca tulburari In subconstient si Impiedica concentrarea mintii. Cand Intalnim o persoana care sufera ne bucuram daca aceasta se Intampla sa fie un dusman de-al nostru. Aceasta este de asemenea una din impuritatile mintii. La fel, criticam adesea pe cei virtuosi si-i respectam, pe cei viciosi. Toate acestea provoaca tulburari In minte Impiedicand pacea mentala si meditatia. Patanjali a aratat o cale de a Indeparta aceste tulburari. Cele patru atitudini care se cer dezvoltate dau nastere la pace interioara prin Indepartarea factorilor perturbatori, nu numai de la nivel constient, ci de asemenea, si de la nivelele profunde ale subconstientului.

CAP I SUTRA 34

Prachchhardana vidharanabhyam va pranasya

Prachchhardana = expiratie sau rechaka; vidharanabhyam = retinere, kumbhaka; va = sau; pranasya = a respiratiei.

Sau prin expiratie (RECHAKA) si retinerea respiratiei (KUMBHAKA) se poate controla mintea.

Din punct de vedere temperamental, nu toti oamenii se pot supune lui Dumnezeu. Chiar daca cineva crede In Dumnezeu, e posibil ca el sa nu poata face Ishwara pranidhana (supunere completa sau daruire de sine lui Dumnezeu). Pentru astfel de oameni, Patanjali da aici o cale prin care se poate purifica mintea. Unii dintre noi sunt dinamici prin temperament, altii sunt emotionali iar altii sunt mistici ori rationali. Deci, Intreaga structura mentala poate fi Impartita In aceste patru categorii. Pentru cel dinamic, cea mai potrivita e Karma Yoga. Bhakti e mai buna pentru cei care sunt emotionali, caci ei se pot supune lui Dumnezeu prin adoratie; ei formeaza majoritatea populatiei. Al treilea grup, adica cei mistici, sunt potriviti sa practice Raja Yoga si tehnici afiliate de Hatha Yoga, Swara Yoga, Kriya Yoga, Nada Yoga si Trataka, etc. Al patrulea tip Il constituie putinii jnana yoghini. Lor le place sa citeasca Upanishadele, Bhagavad Gita, etc. In care sunt descrise aspectele profunde ale vietii, Universului si meditatiei. Multi dintre noi avem un amestec al acestor patru tendinte, prin urmare trebuie prescris un amestec al acestor practici si deci Patanjali a descris o mare varietate de practici. Noi ne putem alege sadhana (practica spirituala) care e cea mai potrivita pentru noi. Incepand de la videha (yoghini dezincarnati) si prakritilaya (yoghini fuzionati doar In prakriti), Patanjali a descris diferite tipuri de sadhana (practica spirituala) pentru diferite tipuri de aspiranti. In aceasta sutra el descrie pranayama (controlul suflurilor subtile vitale). Trebuie sa Intelegem semnificatia lui prachchhardana si vidharana. Primul cuvant Inseamna exhalatie iar ultimul Inseamna retinerea suflului afara. Aceasta constituie maha bandha, care include cele trei bandhas-uri la un loc, si anume jalandhara, uddiyana si mula bandha, In timp ce se face kumbhaka. Incepatorul nu trebuie sa practice maha bandha. El trebuie sa faca numai rechaka, adica expiratie - de 21 de ori, de 51 de ori sau de 100 de ori. Aceasta se poate numi kapalbhati sau agnisar.

Mintea poate fi adusa Intr-o stare de liniste numai prin practica lui rechaka (expiratie), kumbhaka (retinere) si a celor trei bandhas (bandha=a obliga, legatura). Intr-una din cartile vechi, se spune ca constiinta are doua suporturi - prana (totalitatea fortelor vitale subtile ale naturii) si vasana (samskaras(Intipariri mentale)). Acestea sunt suporturile pe care mintea se odihneste si pe care constiinta lucreaza. Daca unul din ele este Indepartat, celalalt dispare automat. Prana e atat subtila cat si grosiera. Prana subtila se manifesta sub forma de energie, iar prana grosiera sub forma de respiratie. Exista cinci pranas-uri majore: prana, apana, udana, samana si vyana. Cele cinci pranas-uri minore sunt: devadatta, nada, kurma, krikara si dhananjaya. Toate sunt responsabile de diferitele activitati din corpul uman. Prana e responsabila de inspiratie, actionand la nivelul gurii si nasului, digera hrana, separa materialele digerate, converteste apa In sudoare si urina si controleaza secretiile glandulare. Sfera sa de actiune este de la nas pana la inima. Apana provoaca excretia si elimina impuritatile din corp. Sfera sa de actiune este de la buric pana la talpile picioarelor. Ea provoaca miscarea spre In jos. Samana e formata In membre si nadis. Sfera sa de actiune este Intre inima si buric. Udana mentine tonusul muscular si e responsabila de separarea corpului karmic de corpul grosier In momentul mortii. Prin controlul lui udana yoghinul poate calatori prin aer. Sfera sa de actiune este de la gat la cap. Vyana guverneaza circulatia sangelui si se misca prin nervi. Ea e situata In regiunea anala. Dintre pranas-urile minore, nada provoaca tusea si stranutul, kurma provoaca contractiile, In timp ce krikara provoaca foamea si setea. Devadatta provoaca motaiala si somnul. Dhananjaya Intretine hranirea. Pe langa acestea mai exista Inca cincisprezece curenti fini de prana. Ei sunt numiti nadis. Nadi Inseamna nerv sau curent subtil de energie, sau suvita de sange. Nadis-urile transporta impulsurile la si de la creier. Numele lor este: sushumna, ida, pingala, gandhari, hastijihwa, poosha, ashwini, shoora, kuhoo, saraswati, varuni, alambusha, wishwodari, shankhini, chittra. In total, exista 72000 de nadis In corp, nadis care transporta senzatii si impulsuri extrem de fine. Trei dintre ei sunt de o importanta majora, si anume ida, pingala si sushumna. Acesti trei nadis sunt foarte importanti In yoga deoarece ei transporta curentii cunoasterii superioare. Sushumna e cel mai important din cei trei. Sushumna este un traiect foarte fin situat In centrul maduvii spinarii, la nivel subtil. Plecand de la radacina anusului (muladhara chakra), el urca pana la ajna chakra, sau medulla oblongata. Cei trei nadis pornesc din muladhara, care e numita muktatriveni. Constiinta, senzatiile sunt eliberate aici, unificandu-se. Ei se Intalnesc din nou In ajna chakra. Triveni e un loc In India unde cele trei rauri, Ganga, Yamuna si Saraswati se Intalnesc. In comparatie cu aceasta, ajna chakra e numita yuktatriveni. Inauntrul lui sushumna mai sunt alti trei nadis-uri; unul e numit vajra nadi (cel exterior), iar cel interior e numit chittra. Inauntrul lui chittra exista un canal fin numit brahmanadi. S-a descoperit ca procesul de respiratie are un program stabilit si ca fazele lunii au o influenta asupra miscarii si controlului lui swara, adica

respiratia. Respiratia are un efect direct asupra comportamentului individual. Respiratia controleaza atat gandirea cat si evenimentele trecute, prezente si viitoare ale vietii. In decurs de 24 de ore omul respira de 12 ori pe ora pe nara dreapta de 12 ori pe nara stanga. Nara stanga e numita ida, sau chandra; nara dreapta e numita pingala sau surya. Analog, ida e numita Yamuna. Dupa fiecare ora, respiratia Isi schimba pozitia la nivelul narilor. In timpul schimbarii de la ida la pingala sau de la pingala la ida, sushumna se activeaza pentru un moment. Acest lucru Il cunoastem de la stiinta numita shiva swara yoga. In primele trei zile ale perioadei lunii pline, respiratia curge prin nara stanga la rasaritul soarelui, si apoi la fiecare ora se schimba nara. In urmatoarele trei zile respiratia curge prin nara dreapta timp de o ora de la rasarit. In timpul perioadei de luna noua, respiratia curge prin nara dreapta la rasarit In primele trei zile. Astfel, acest ciclu se schimba la fiecare trei zile. In timpul unei boli aceasta ordine poate fi inversa. Bolile se pot prezice cu ajutorul stiintei swara yoga. Munca fizica grea se poate face cand respiratia curge prin pingala sau nadis-ul soarelui, iar munca fizica usoara si migaloasa se poate face atunci cand respiratia curge prin ida sau nadis-ul lunii. Meditatia trebuie practicata atunci cand respiratia curge prin sushumna. Fluxul respiratiei poate fi schimbat prin anumite tehnici. Inchizand ochii si meditand asupra narii stangi, se poate schimba fluxul respiratiei de la aceasta nara, dar acest lucru depinde de profunzimea concentrarii. Respiratia poate fi facuta sa curga prin nara dreapta culcandu-ne pe partea stanga si tinand o perna la subsoara. Alta metoda de a schimba fluxul respiratiei este de a Infunda nara prin care nu vrem sa curga respiratia cu un ghemotoc de bumbac. Mai exista multe alte metode. Respiratia In pranayama trebuie facuta foarte Incet. Aceia care respira Incet si profund traiesc mult. Iepurele respira de 80 de ori pe minut si traieste numai opt ani. Maimuta respira de 32 de ori pe minut si traieste 10 ani. Cainele traieste 12 ani si calul 25 de ani. Ei respira de 29 si de 19 ori respectiv, pe minut. Omul respira de 13 ori pe minut si ar trebui sa traiasca 120 de ani. Sarpele, care traieste 1000 de ani, respira numai de 8 ori pe minut, iar broasca testoasa respira de 5 ori pe minut si traieste 3000 de ani. Acest lucru arata importanta retinerii respiratiei. Kumbhaka la care se refera sutra este facuta pe vid.

CAP I SUTRA 35

Visayavati va pravrittirutpanna manasahsthitinibandhani

Visayavati = senzorial; va = sau; pravrittih = functionare; utpanna = ivit; manasah = al mintii; sthiti = fermitate; nibandhani = care leaga.

Altfel, mintea poate fi stapanita si facuta ferma concentrand-o asupra experientei simturilor, astfel incat sa simtim vie, intensa si constanta placerea pe care aceste simturi ne-o procura.

Aceasta sutra descrie o tehnica aditionala care poate fi practicata de aceia care nu pot face Ishwara pranidhana (supunere completa sau daruire deplina de sine lui Dumnezeu), mahabandha (tehnica yoga importanta) sau pranayama (controlul suflului). Este adevarat ca multi aspiranti gasesc dificila practica pranayama-ei din lipsa unei Indrumari competente, datorita incapacitatii sau din cauza lipsei de hrana corespunzatoare. Aceasta sutra furnizeaza o metoda mai simpla de a controla mintea prin trezirea activitatii perceptiei simturilor. Aici, mintea e pusa sa se autoobserve In decursul procesului de perceptie senzoriala; adica, perceptia prin intermediul vederii, auzului, mirosului, gustului si pipaitului. Fuzionand constiinta mentala cu aceste perceptii senzoriale, mintea intra sub control. Altfel spus, constiinta mentala poate fi fuzionata cu constiinta sunetului prin intermediul mantras-urilor, bhajan, kirtan, etc. O fiinta rafinata poate ca nu gaseste aceasta metoda ca fiind interesanta, dar adevarul este ca daca se patrunde adanc, ea poate aduce controlul mintii. Acesta e un principiu de Nada Yoga. Mintea poate fi de asemenea controlata dezvoltand constiinta formei prin trataka, care consta din concentrarea asupra unei forme oarecare, si In mod similar, prin dezvoltarea constiintei pipaitului si a mirosului. Prima apare atunci cand guru-l Il atinge pe discipol pe cap, iar cea de-a doua survine odata cu practica lui khechari mudra (tehnica speciala yoga). Concentrand mintea asupra varfului nasului, apare un miros subtil sau psihic, care poate fi folosit pentru a controla mintea. Constiinta gustului e dezvoltata prin concentrarea asupra varfului limbii. Viziunile colorate apar prin concentrare asupra palatului In khechari mudra. Pipaitul psihic e experimentat prin concentrarea asupra partii centrale a limbii. Auzul psihic e dezvoltat prin concentrarea asupra radacinii limbii. Toate aceste procese psihice devin baza pentru auto-control. Cand ele sunt dezvoltate, studentul Incepe prin concentrarea asupra lor, iar dupa un timp mintea le depaseste, atingand nivele mai profunde. Aceasta este starea de complet control mental. Toate acestea implica activitatea simturilor, indriyas, In dharana (concentrare) si pratyahara (retragerea simturilor). In anumite scoli de meditatie buddhista, preotul bate toba si mediteaza asupra sunetului. Aceasta e o sadhana (practica spirituala) elementara, dar e folositoare multora dintre noi. Bhajan e una din cele mai populare sadhana

din India. Cantaretul poate canta ore Intregi numai o singura nota sau numai un singur cantec, neauzind si nevazand nimic altceva decat sunetul bhajan-ului. Aceasta e o sadhana elementara, dar e importanta deoarece ea poate duce usor la dharana (concentrare) si dhyana (meditatie). Kirtan (reuniuni publice In care se recita cu fervoare si se canta anumite texte spirituale si chiar se danseaza In cinstea lui Dumnezeu) e de asemenea una din cele mai usoare si mai eficiente sadhana. Ea se face cu o persoana care conduce si celelalte o urmeaza. Exista metode diferite. Uneori ea poate dura 24 de ore, producand efecte extraordinare asupra auditoriului.

CAP I SUTRA 36

Vishoka va jyotismati

Vishoka = fara suparare; va = sau; jyotismati = luminos, plin de lumina.

Sau meditand asupra lotusului luminos din inima (ANAH) (JYOTISMATI) care e dincolo de orice suparari (VISHOKA) (se poate controla mintea).

Mintea poate fi facuta sa fie ferma prin manifestarea luminozitatii senine interioare, care se obtine prin concentrarea asupra nada-ei sau asupra lui bhrumadhya, centrul dintre sprancene. Luminozitatea interioara e senina, calma, tacuta si linistita; ea nu e o lumina vie. Ea poate fi experimentata In timpul meditatiei profunde. Ea e de doua feluri. Uneori, In somn apare o explozie brusca de lumina, care e foarte neplacuta. Patanjali nu vorbeste aici despre aceasta. El vorbeste despre lumina interioara care e tacuta. Mintea poate fi controlata prin experimentarea acestei lumini senine. Exista multe metode prin care aceasta lumina poate fi vazuta. Una din ele este concentrarea asupra centrului dintre sprancene; alta, este concentrarea pe o nada (sunet).

CAP I SUTRA 37

Vitaragavisayam va chittam

Vitaraga = persoana lipsita de pasiuni, care a depasit raga; visayam = obiect; va = sau; chittam = minte.

Altfel mintea poate fi controlata prin concentrarea si identificarea telepatica cu fiintele extrem de evoluate care au atins realizarea suprema si care sunt total lipsite de pasiuni (VITARAGA).

Vitaraga este o fiinta care a renuntat la raga (placerea); adica pasiunea umana. Concentrandu-ne mintea asupra unor astfel de persoane, ea poate fi facuta ferma si poate fi controlata.

CAP I SUTRA 38

Svapnanidrajnanalambanam va

Svapna = vis; nidra = somn; jnana = cunoastere; alambana = suport; va = sau, ori.

Sau altfel, mintea poate fi facuta ferma dandu-i ca suport (al meditatiei) (ALAMBANA) cunoasterea (JNANA) din vis (SVAPNA) si somn (NIDRA).

Mintea poate fi controlata si prin metode de somn constient. Somnul constient e stadiul ultim In antar mauna (liniste launtrica). Exista o metoda de a visa constient, dar este periculoasa si numai initiatii o pot practica. Acest proces poate fi benefic mai ales acelora care sunt nervosi. Prin tehnicile de visare si somn constient se dezvolta constiinta visului si a somnului In timp ce fiinta se gaseste In aceste stari. De obicei visele noastre sunt inconstiente; ele sunt traite, dar nu vizionate. Noi nu avem control, asupra acestora, dar In cazul metodei recomandate aici, aspirantul devine capabil sa le produca si sa le controleze In mod constient. Noi ne putem controla gandurile In mod constient, subconstient sau inconstient. In acest proces nu sunt controlate numai actiunile constiente si intelectul, ci chiar si actiunile subconstiente. In timpul viselor constiente practicantul nu aude nimic din ceea ce se Intampla afara. Cunoasterea sau constiinta acestor doua stari poate fi facuta suportul pe care mintea sa se poata concentra. Aceste metode sunt desemnate acelora cu un temperament special; ele nu sunt pentru oricine.

CAP I SUTRA 39

Yathabhimatadhyanadva

Yatha = ; abhimata = dorit; dhyana = prin meditatie; va = sau.

Sau prin meditatia asupra obiectului de adoratie mintea poate fi lini!jtita.

Aici se da libertate completa de alegere. Aceasta pentru ca dhyana (meditatie) facuta asupra unui obiect care atrage, cum ar fi obiectul devotiunii, e calea cea mai sigura de a linisti mintea, de a o controla si de a o focaliza. Obiectul ales poate fi o cruce, swastika, un idol sau pur si simplu AUM - orice este agreabil (abhimata). Aspirantul trebuie sa-si aleaga acele obiecte asupra carora sa-si poata concentra mintea.

CAP I SUTRA 4O

Paramanuparamamahattvantoasya vasikarah

Paramanu = ultima particula; paramamahattva = ultima extindere (imensitatea); antah = a se sfarsi; asya = a acesteia; vasikarah = stapanire.

Astfel prin lini!jtirea si controlarea mintii yoghinul dobandeste stapanire completa asupra tuturor obiectelor meditatiei, de la cel mai mic (PARAMANU) pana la cel mai mare (PARAMAMAHATTVA).

Se poate pune Intrebarea: aceste practici descrise In ultimele sutras sunt capabile sa duca la atingerea starii de samadhi? Raspunsul este: nu. Samadhi nu se poate atinge prin aceste practici, dar prin ele se poate ajunge la puterile psihice sau spirituale necesare pentru starile subtile de samadhi. Este ca si cum am da examenul de bacalaureat, fiind apoi pregatiti sa intram la facultate. Astfel, prin practica diferitelor sadhanas (practici spirituale) mentionate, aspirantul pune stapanire atat pe cel mai mic atom, cat si pe cea mai mare infinitate. El devine stapan atat al fortelor cele mai mici cat si al fortelor cele mai mari. Aceste sadhanas (practici spirituale) Ii confera puterea omnipotentei. Aceste practici sunt absolut necesare pentru a putea progresa spre perceptia subtila a starilor de samadhi. Asa cum savantul ajunge la o conceptie elevata despre materie si energie, In mod analog yoghinul devine capabil sa mediteze atat asupra lucrurilor cele mai mici cat si asupra infinitului. Intotdeauna se gasesc oameni care sa nu-si dea seama de Intelesul ascuns al lucrurilor. Aceasta este pentru ca ei n-au control asupra mintii lor. Practicile de concentrare mentionate pot rafina foarte mult constiinta. Mintea poate fi introvertita la vointa. Acest lucru se observa atat In cazul rezolvarii problemelor de matematica cat si In cazul meditatiei. Prin antrenament, mintea poate fi facuta sa se concentreze In mod adecvat. In lipsa antrenamentului, este dificil sa controlam In mod eficient mintea. Prima putere psihica In yoga este dobandirea acestui control. Apoi mintea poate fi fixata asupra oricarui obiect grosier sau subtil. Iata un exemplu interesant. Cand Swami Vivekananda era In S.U.A., el obisnuia sa Imprumute zilnic cateva carti de la un bibliotecar, si a doua zi le aducea Inapoi. Bibliotecarul, Intrebandu-se daca atatea carti pot fi citite In

numai o singura zi, a vrut sa-l puna la Incercare pe swami si, spre marea sa surprindere, el a descoperit ca acesta Isi reamintea fiecare cuvant citit. Aceasta arata felul In care un yoghin stapaneste atat lucrurile cele mai fine cat si pe cele mai grosiere. Fiinta poate intra In samadhi numai atunci cand ea e capabila sa perceapa chiar si ideile si gandurile. Si aceasta pentru ca In starile subtile da samadhi, fiinta trebuie sa sesizeze constiinta dinamica (samskara) si s-o blocheze. Exista stari de samadhi In care aspirantul nu e constient decat de efortul de control pe care-l face. Acest efort trebuie sa ia forma unei idei, care este Indepartata apoi. Este foarte dificil de Inteles, la nivel intelectual numai, acest lucru. In acea stare fiinta e capabila sa anihileze toate celelalte ganduri cu exceptia gandului de anihilare si acest lucru se poate face numai daca se stapanesc perfect cele patru procese care nu constituie procese de gandire. In starile mai subtile de samadhi, fiinta trebuie sa aiba control asupra numelui, formei si obiectului desemnat prin numele respectiv; de exemplu, numele vaca, forma vaca, si obiectul vaca. Trebuie sesizata diferenta dintre acestea. Acest lucru nu e posibil fara antrenament deoarece, din obisnuita, avem tendinta sa amestecam aceste trei lucruri In Intelegerea noastra. Un yoghin care are control asupra mintii sale poate sa Inteleaga acesti factori separati. Pana cand acest lucru nu este realizat, este imposibil sa se progreseze mai departe. Fiinta trebuie sa fie capabila sa practice meditatia asupra unui obiect, fara ca interventia numelui sau formei sa fie necesara.

CAP I SUTRA 41

Kisnavritterabhijatasyeva manergrahitrigrahanagrahyesu tatsthatadanjanata samapattih

Kisnavritteh = In care vrittis-urile au slabit; abhijatasya = bine finisat, purificat; iva = la fel; maneh = al cristalului; grahita = cunoscator; grahana = simturi; grahyesu = In obiectele cunoasterii; tatstha = pe care sta sau se odihneste; tadanjanata = a lua culoarea aceea; samapattih = absorbtie completa.

SAMAPATTI este acea stare de identificare perfecta, de completa absorbtie a mentalului care a devenit complet liber de

VRITTIS, in care acesta (mentalul) devine ceea ce reflecta [(cele trei tipuri de obiecte, cum ar fi) cunoscator, cunoscut si cunoastere] la fel cum un cristal pur ia culoarea obiectelor pe care sta.

Cuvantul samapatti Inseamna acceptare completa, la fel cum oceanul accepta toate apele care se revarsa In el prin rauri. Este o stare a mintii la care se ajunge prin diferite practici, cum ar fi pranayama (controlul suflului), penitenta, sadhana (practica spirituala) etc. Este stadiul imediat anterior practicii lui samadhi. Pana ce samapatti nu a fost atins nu se poate vorbi de practici superioare, Intelesul expresiei "practici superioare" si "practici inferioare" depinzand de capacitatile individuale. De exemplu, un om cu o constiinta superioara nu are nevoie de japa (forma de yoga) sau kirtan (forma de practica yoga); el poate intra In stari profunde doar Inchizand ochii; dar pentru acei a caror minte e plina de ganduri, aceasta stare poate fi considerata foarte profunda. In loc de a folosi cuvintele "superior" si "inferior", putem sa folosim expresia simplu sau greu. Nu se poate intra In meditatie daca mintea nu a fost limpezita. Daca mintea e limpede, starea de meditatie poate veni la fel de usor ca si somnul. Pentru aceasta vrittis-urile (modificari mentale) trebuie diminuate. Trebuie reamintit ca vrittis-urile nu trebuie anihilate complet; ele trebuie doar diminuate, slabite. Este ca si cum am dormi Intr-un tren. Suntem constienti de forfota oamenilor, de plecarea si oprirea trenului, dar constiinta noastra nu e complet treaza, ca atunci cand ne plimbam, de exemplu. Aceasta stare e numita stare de constiinta redusa. Ea poate fi obtinuta prin diferite tehnici de linistire a mintii, tehnici mentionate In precedentele sutras. Atunci cand chiar si constiinta fragmentara dispare, mintea devine la fel de pura ca un cristal. Ea poate fi pusa pe orice obiect. Este samapatti. O bucata de creta alba pusa pe o hartie colorata nu ia culoarea hartiei dar daca puneti In locul bucatii de creta un cristal, acesta va lua imediat culoarea hartiei. Acest lucru se Intampla pentru ca bucata de cristal e absolut pura. Analog, exista o diferenta Intre o minte care e In samapatti si o minte obisnuita. In momentul cand vrittis-urile sunt Indepartate din minte, aceasta Incepe sa functioneze ca un cristal. Acest lucru da nastere la pura constiinta obiectiva a obiectului asupra caruia mintea se concetreaza. Cand practicati trataka sau meditatie asupra unui obiect, cum ar fi o shiva-linga, vrittis-urile (modificarile mentale) se diminueaza Incet, Incet, In cele din urma aparand o strafulgerare brusca a constiintei In momentul cand mintea fuzioneaza complet cu obiectul. Cele trei fatete ale obiectului, si anume, numele, forma si Intelesul pot fi experimentate separat. Exista sase tipuri de fuziune, numite respectiv, savitarka, nirvitarka, savichara, nirvichara, ananda si asmita. Ele sunt stadii de fuziune a constiintei cu obiectul asupra caruia meditati, In final venind o vreme cand obiectul dispare. Trebuie sa retineti ca numai atunci cand obiectul a disparut puteti spune ca ati obtinut ceva.

Cand apare fuziunea, transformarile constiintei sunt aproape anihilate din constiinta. Acest lucru se numeste ekagrata - focalizare. In aceasta stare, meditatia, obiectul si constiinta devin un singur lucru. Atat timp cat fiinta nu a atins starea de samapatti (absorbtie completa), ea e constienta de aceste trei lucruri. Exista o constiinta simultana a celor trei vrittis (modificari mentale; sablon). In samapatti aceste trei feluri de constiinta fuzioneaza Intruna singura, asa Incat nu se mai percepe nimic cu exceptia formei. In acea stare numai forma meditatiei straluceste.

CAP I SUTRA 42

Tatra shabdarthajnanavikalpaih sankirna savitarka samapattih

Tatra = aici, In aceasta stare; shabda = cuvant; artha = obiect propriuzis; jnana = judecata; vikalpaih = prin alternare; sankirna = amestecat, confuz; savitarka = cu gandire In vorbe; samapattih = absorbtie completa.

Acea stare (de SAMADHI) care apare atunci cand constiinta alterneaza intre cuvant (SHABDA), obiectul propriu-zis (ARTHA) si cunoasterea mentala (JNANA) este o stare amestecata a mintii (VITARKA) si e numita SAVITARKA SAMAPATTI.

Trebuie subliniat ca samapatti sau samadhi nu e o stare anumita; ea acopera un Intreg evantai de stari de constiinta care includ un camp de superconstiinta. Starea de veghe poate fi descrisa ca fiind de asemenea un camp de constiinta, deoarece In ea sunt incluse anumite activitati cum ar fi vorbitul, mersul, rasul etc. In mod analog, samapatti include diferite stari. Pe masura ce samadhi devine din ce In ce mai profund, aspirantul patrunde In taramuri din ce In ce mai subtile de constiinta. Primul stadiu al mintii superconstiente e numit savitarka. In acest stadiu, mintea continua sa se miste Intre trei lucruri, si anume cuvantul, cunoasterea si perceptia simturilor. In acest fel cunoasterea noastra despre obiect e realizata prin amestecarea acestora.

Cand ne gandim la un trandafir, ne trec prin minte multe calitati ale acestuia - culoare, greutate, miros, structura etc. Cunoasterea acestor calitati e amestecata In mintea noastra In legatura cu conceptul de trandafir. Aceasta stare e savitarka si ea trebuie depasita In decursul meditatiei. Atunci cand mintea trece dincolo de aceste calitati si devine una cu obiectul, fara nici o referire la vreo calitate anume, rezulta starea de samadhi. In primul stadiu, numit savikalpa, exista un amestec de trei elemente, numite shabda, artha si jnana. Shabda este cuvantul - vachaka - desemneaza obiectul. Obiectul propriu-zis e numit artha. Stim ca, cuvantul shivalinga e una, In timp ce obiectul shivalinga e alta. Mai mult, cunoasterea care apare In mintea noastra cu privire la shivalinga este cu totul altceva decat celelalte doua lucruri; aceasta este pratyaya (continut al mintii) care apare In mintea noastra si e numita jnana. Toate aceste trei elemente sunt aspecte necesare ale procesului de concentrare. In savitarka ele sunt amestecate. Uneori apare constiinta simultana a lui shabda, artha si jnana, alteori exista constiinta a numai una dintre ele odata. Aceste doua stari trec una In alta In mod continuu. Daca sunteti concentrati pe o forma, forma ramane, dar continuitatea constiintei se schimba neancetat. De exemplu, uneori sunteti constienti de shivalinga, alteori de mantra, alteori de linga, etc. De fapt, trebuie sa existe o constiinta continua a unui singur factor, dar acest lucru nu se Intampla, elementele amestecandu-se. Acest lucru e datorat lui bija, samanta. Aceasta samanta are nivele diferite; nivelul exterior este Invelisul; nivelul interior constituie partea cea mai importanta. Datorita acestei seminte adica impuritati cauzate de experientele trecute - elementele cunoasterii se amesteca. Samanta este o baza pentru minte. Ea este constiinta suportului pe care se sprijina mintea. Atunci cand meditam, ne imaginam la Inceput forma; este ca si cum am Indeparta Invelisul exterior. Apoi pot fi vizualizate aspectele mai profunde, iar In final se Indeparteaza Invelisul cel mai interior. Savitarka este Invelisul exterior al semintei, iar dincolo de ea exista Invelisurile numite nirvitarka, savichara si nirvichara. Constiinta simturilor este Invelisul exterior al semintei. Cand ea trece de pratyahara (retragerea simturilor), dharana (concentrare) si dhyana (meditatie), ea transcende si savitarka samadhi si celelalte stari mai subtile. In cele din urma ea percepe cea mai subtila entitate, numita drashta sau atman (Sinele Divin Suprem). Fara o samanta constiinta nu poate functiona. In yoga samanta e numita pratyaya, baza. Apoi trebuie de asemenea un simbol, numit linga. In savitarka acestea doua nu pot fi separate; ele sunt amestecate. Aceia care practica japa si meditatie cu mantra si forma Isi reamintesc probabil ca dupa ce au vazut forma In meditatie, constiinta alterneaza Intre shabda, artha si jnana. Shabda e un proces de gandire In cuvinte. Este argumentare mentala. Jnana este perceptie interna si artha e obiectul, cum ar fi shivalinga. Artha Inseamna scopul ultim, si acest lucru e foarte dificil. Este adevarata cunoastere despre obiect. Cand atingeti samadhi prin intermediul unui obiect, aveti control complet asupra constiintei obiectului asupra caruia meditati. Aceasta este ceea ce se Intampla In samyama, care include cele trei

procese numite dharana (concentrare), dhyana (meditatie) si samadhi. Samyama Inseamna mentinerea completa a obiectului In constiinta si controlul complet al constiintei obiectului. Rezultatul absorbtiei complete sau fuziunii cu diferite obiecte e diferit. Este absolut fara sens sa spuneti ca obtineti numai un singur lucru meditand asupra a diferite obiecte; de exemplu, daca meditati, sa spunem asupra bumbacului, rezultatul va fi cu totul diferit fata de acela obtinut daca meditati asupra altor obiecte, cum ar fi puterea fizica etc. In timpul procesului de samyama rezultatul ultim pe care-l obtinem este artha, dar scopul este acolo, cu toate ca puteti sau nu sa fiti constienti de asta. La scop se ajunge prin separare, si separarea are loc In mod spontan. In savitarka samadhi constiinta e eliberata de imperfectiuni. Exista pace absoluta si liniste. Nu exista oscilatii ale mintii. Mai exista un alt fel de samadhi numit nirvitarka. Este important de notat ca exista deja In noi un fragment de stare superconstienta, dar aceasta dureaza numai cateva clipe. Atunci cand aveti un obiect pentru meditatie, trebuie sa Incercati sa vedeti cele trei aspecte ale obiectului In mod separat. Trebuie sa le vizualizati, alternand numele, forma si Intelesul. Trebuie sa Incercati sa vedeti propria voastra constiinta pe baza acestor elemente. Apoi trebuie sa Incercati sa le vedeti ca fiind un singur lucru. Trebuie sa fiti constient de nume, forma si Inteles In acelasi timp. In cele din urma Incercati sa le vedeti pe fiecare separat. Aceasta e una dintre cele mai importante metode de dhyana (meditatie). Aceasta va fi o metoda minunata de concentrare. Daca vi se pare dificil sa constientizati alternativ aceste trei stari, trebuie sa practicati numai japa (forma de yoga care se realizeaza prin repetarea unui cuvant sau a unui grup de cuvinte) In care nu se aude cuvantul. Intai ganditi-va la cuvant si rostiti-l; apoi puteti adauga si forma obiectului. Dupa asta, va puteti gandi la diferitele sale calitati. Este dificil sa se dea o explicatie corecta a acestei stari mentale, dar este o metoda minunata de control mental separarea celor trei elemente ale constiintei si apoi fuzionarea lor iarasi In ceva unic.

CAP I SUTRA 43

Smritiparisuddhau svarupashunyevarthamatranirbhasa nirvitarka

Smriti = memorie; pari = complet; shuddhau = purificare; svarupa = forma proprie; shunya = lipsit de; eva = ca si; artha = obiect, scop; matra = numai; nirbhasa = stralucind; nirvitarka = fara vitarka.

Dupa limpezirea memoriei (SMRITI) (adica eliminarea sau atenuarea SAMSKARAS-urilor), cand mintea e ca si cand ar fi lipsita de constiinta de sine (SwARUPASUNYAEVA) si cand numai cunoasterea pura a obiectului (JNANA) mai exista, aceasta e NIRVITARKA.

Nirvitarka este samadhi fara amestecarea celor trei aspecte ale unui obiect, si anume numele, forma si Intelesul. In aceasta stare nu exista nici constiinta subiectiva a obiectului, nici aceea a cuvantului. Memoria devine absolut libera de impresiile trecute (samskara) si de asocieri. De obicei, memoria noastra nu e limpede; pentru noi memoria constituie acumularea impresiilor trecute. Smriti este o constiinta independenta In care impresiile sunt acumulate, si chiar si atunci cand totul din trecut dispare, smriti ramane. Pe placa lu smriti exista impresii trecute (samskara) care se reveleaza In starile profunde. In starea de veghe reproducerea se face prin gandire constienta, dar In samadhi ea are loc spontan. Uneori In aceste stari profunde de constiinta sunt vazute imagini din copilarie, dar daca toate acestea sunt Indepartate, atunci memoria nu dispare, deoarece memoria e altceva decat impresiile. E la fel cum creierul este diferit de minte si gand. In mod similar, acel vritti numit memorie e diferit de impresiile trecute. Smriti e constiinta despre propriul sine. Smriti poate fi purificat prin diferite sadhanas (practici spirituale), el devenind atunci swarupashunya-eva. Este o stare de constiinta de sine care apare ca si cand totul ar fi devenit vid, dar de fapt nu e vid. Cuvantul "eva" e folosit pentru a arata faptul ca desi nu sunteti constienti de obiect, el este acolo. Adica, atunci cand impresiile trecute despre obiect dispar, nu mai sunteti constienti de el si este ca si cand mintea ar deveni absolut lipsita de impresiile despre obiect, dar nu este asa. Smriti nu devine liber de impresiile obiectului, ci impresiile infiltreaza Intreaga structura a constiintei. Fiecare parte a ei devine Imbibata cu impresiile obiectului. In aceasta stare mintea Isi pierde constiinta subiectiva. Mintea pierde cunoasterea obiectului, cu toate ca aceasta cunoastere, precum si constiinta, sunt prezente In minte. Acesta este specificul acestei stari. Va amintiti ca va concentrati asupra unui obiect, apoi ramane numai obiectul, nereamintindu-va ca va concentrati asupra lui. Dupa un timp, obiectul e prezent, dar constiinta ca meditati asupra lui a disparut. Mintea pare ca a devenit In Intregime vida, dar de fapt nu e asa. La fel cum apa se amesteca complet si inseparabil cu sarea, In acelasi fel forma sau constiinta obiectului umple Intreaga minte, astfel Incat ea nu poate fi cunoscuta separat. Aceasta este pentru ca mintea este complet umpluta cu memoria obiectului. Acest

fenomen este numit parishuddi - purificarea memoriei. Astfel, purificarea memoriei este cauza lui swarupashunyaeva. Este necesar sa reamintim ca daca smriti (memoria) nu e pura, mintea va recadea In stare de tulburare. Daca smriti e purificat, atunci obiectul va umple In totalitate constiinta si va deveni una cu starea mintii. Mintea si obiectul vor deveni una. Mintea si memoria formei devin inseparabile; memoria nu exista separat. In acest moment apare o stare momentana de vid shunya. Este starea de laya In care constiinta memoriei obiectului fuzioneaza complet cu mintea. Pentru moment mintea doarme. In acea stare de somn prezentarea memoriei nu e prezenta. In acea stare apare adevarata cunoastere a obiectului. Aceasta e diferenta Intre nirvitarka, samadhi si laya. In prima exista adevarata cunoastere; de exemplu shivalinga a disparut si dincolo de ea vedeti numai lumina stralucitoare. Adevarata cunoastere va apare; ea e revelata aspirantului. Diferenta dintre starea interioara si starea exterioara s-a pierdut. In vis experienta e foarte intensa, dar In samadhi e si mai intensa. Trebuie sa fiti constient de cunoasterea reala sau de forma reala a obiectului concentrarii, deoarece altfel puteti fi Inselati de propria minte. Cand ajungeti la starea de nirvitarka, trebuie sa cunoasteti forma reala a simbolului, fie acesta un trandafir sau o shivalinga. Cand apare adevarata cunoastere In starea de nirvitarka, forma trebuie adusa din nou, si acea forma nu e a lui Shiva ci a lui Shakti, deoarece subiectivitatea mintii s-a pierdut. Nu mintea este aceea care gandeste, doarme sau viseaza. Aceasta stare a mintii e foarte bine definita prin absenta memoriei, astfel Incat nu va reamintiti niciodata experienta meditatiei pentru ca constiinta normala nu functioneaza. De exemplu, o furnica nu e capabila sa vada un elefant; pentru a-l vedea, furnica trebuie sa mai creasca In marime. In acelasi fel, constiintei nu i se permite sa patrunda starea de meditatie. In consecinta, o stare diferita a mintii ia In primire constiinta. Purusha (Dinele divin Absolut) cel constient se opreste din lucru si un alt purusha Ii ia locul. Aceasta stare continua pana la un anumit punct, si acolo se opreste. Apoi al treilea purusha vine si va preia. In acest fel puteti trece prin diferite plane de constiinta. Nu mintea e aceea care viseaza sau care Isi aminteste visele dimineata sau care e constienta In timpul visului. Aceasta e o stare diferita a mintii si, daca cumva ati avut vreodata aceasta stare binecuvantata, e posibil ca nici macar sa nu v-o reamintiti din cauza absentei memoriei, din cauza absentei mintii. Acea stare a mintii e diferita si aceasta stare a mintii e diferita si pana ce nu sunteti In stare sa puneti la treaba acea minte, nu veti fi capabili sa va reamintiti ceea ce ati vazut. Chiar daca va reamintiti experienta meditatiei, a lui samadhi, tot n-ati realizat meditatia, si daca ati realizat-o, atunci constiinta voastra normala e foarte elevata. In acest context putem cita una dintre cele mai gresit Intelese fraze din Garuda Purana. Ea este de obicei recitata atunci cand moare un membru al familiei. Ea vorbeste despre cer si iad si despre torturile din regatul Zeului Mortii. Ea spune ca jiva (fiinta umana vie) dupa moarte e dus In diferite plane de catre diferiti devatas - zei - dar de fapt nu exista moarte deloc. Noi trebuie sa Intelegem purana ca vorbind despre pozitia transcendenta a constiintei. Acest lucru trebuie Inteles In felul urmator: diferiti purushas conduc mintea In stari din ce In ce mai profunde de constiinta. Acest

lucru se Intampla deoarece mintea nu functioneaza In starea de nirvitarka. Deci, pentru a concluziona, starea de nirvitarka implica purificarea lui smriti (memorie), ceea ce da nastere la veritabila cunoastere a obiectului concentrarii.

CAP I SUTRA 44

Etayaiva savichara nirvichara cha suksmavisaya vyakhyata

Etaya = prin aceasta; eva = numai; savichara = samadhi cu reflectare; nirvichara = samadhi fara reflectare; cha = si; suksma = subtil; visaya = obiect; vyakhyata = explicat.

Prin aceasta s-au explicat si SAVICHARA SAMADHI, NIRVICHARA SAMADHI si celelalte stadii mai subtile de SAMADHI.

Dupa nirvitarka mai exista Inca patru stadii si anume savichara, nirvichara, ananada si asmita. Cuvantul suksma visaya desemneaza stadiile mai subtile de samadhi - ananda si asmita samadhi - In care obiectul fuziunii este beatitudinea si constiinta, respectiv. In samadhi de dinainte de savichara aspirantul este constient de un obiect, de numele sau, de forma si calitatile sale. Acestea trei alterneaza sau se percepe natura esentiala a obiectului. In savichara Intregul proces are loc prin intermediul reflectiei: nu exista nici o forma prezenta. Acest lucru e dificil de explicat. Trebuie sa stati jos tacuti si sa meditati asupra lui Shiva sau a oricarui alt obiect. Concentrarea este sub forma de reflectie, nu exista nici un cuvant. Procesul de reflectie nu are limbaj In timp ce gandirea obisnuita (vitarka) Intotdeauna amesteca si limbajul, de exemplu, cand ne gandim la geografie, stiinta, religie, istorie, prezent sau viitor, noi folosim un anumit limbaj. Limbajul este prezent si In starile de savitarka si nirvitarka. Cand gandul este golit de limbaj, el se numeste vichara. In savichara exista trei lucruri - timp, spatiu si idee. Exista diferente Intre Samkhya si yoga cu privire la meditatie; In Samkhya nu exista diferente Intre starile de dharana (concentrare), dhyana (meditatie) si samadhi. In Samkhya aspirantul devine constient de nirakara (Brahman- Supremul Absolut ca fiind dezgolit (dezvelit) de orice calitate si de

orice forma); el nu gandeste despre un obiect In termenii Intelegerii normale, cum e cazul limbajului. El e constient numai de forma viziunii. Este o sadhana (practica spirituala) superioara. In savichara mintea alterneaza Intre timp, spatiu si idee. Nu exista fuziune. Exista constiinta absoluta pura a fiecaruia separat. Timpul, spatiul si ideea sunt numite vichara. Nu este gandire. Vichara este atunci cand constiinta pluteste fara a avea drept baza limbajul. Trebuie notat faptul ca meditatia asupra unei forme implica limbajul; chiar si focalizarea mintii se bazeaza tot pe limbaj. Fiinta poate transcende baza limbajului numai printr-o viziune. In ananda samadhi apare sentimentul de pace absoluta si beatitudine absoluta, dar aceasta beatitudine nu e rezultatul experientei simturilor. Cand argumentarea specifica mintii, sub forma limbajului (vitarka), a fost Indepartata, se ajunge la savichara. Acesta e un plan profund de constiinta. In savichara constiinta e numita pratyabhijna, care Inseamna cunoastere iluminata. Ea va ghideaza toate procesele din starile mai profunde de constiinta. In nirvichara spatiul, timpul si ideea sunt Indepartate, dar dincolo de acestea ramane ceva care e numit natura esentiala a gandirii. In asmita constiinta e absolut pura, nu exista nici un gand, nu exista notiunea timpului si spatiului si apare Intelegerea deplina sau realizarea esentei acelei notiuni.

CAP I SUTRA 45

Sukshmavisayatvam chalingaparyavasanam

Sukshmavisayatvam = stadiile subtile de samadhi; cha = si; alinga = prakriti; prayavasanam = extensie.

Stadiile de SAMADHI referitoare la obiectele subtile (adica VITARKA, VICHARA, ANANDA si ASMITA SAMADHI) se extind pana la ALINGA (indisolubilul).

Domeniul experientelor In ananda si asmita samadhi se extinde pana la alinga. Alinga Inseamna ultima stare In care cele trei gunas (Insusiri

fundamentale) mai sunt amestecate In mod egal si complet una cu celelalte. Exista patru stadii ale gunas-urilor, ultima numindu-se alinga. Ea nu are nici o marca sau caracteristica care s-o diferentieze. Primul stadiu al gunas-urilor (Insusiri fundamentale) este un stadiu particular numit specific. Al doilea stadiu este arhetip, sau non-specific. Al treilea este cu semn distinctiv, iar al patrulea este fara semn distinctiv. Dupa meditatia In savitarka, nirvitarka si asamprajnata, savichara, nirvichara si asamprajnata, ananda asamprajnata si asmita asamprajnata, Incepe nirbija samadhi. Pana acum am discutat despre samadhi cu samanta. Uneori el are o samanta specifica, o baza specifica, cum ar fi Rama, Krishna sau Shiva. Cu cat mergeti mai departe apare arhetipul, care e universal, dincolo de care exista o marca, un semn distinctiv. Un simbol poate veni sub forma lui Christos, a unei cruci, a lui Shiva, a lui AUM, dar acesta va fi diferit de acela pe care l-ati vazut deja. Este numai cu semnul distinctiv. Constiinta va apare atunci numai ca semn distinctiv. In al patrulea stadiu nu mai exista semn distinctiv; aici nu mai puteti spune unde e constiinta. Aici exista numai Constiinta, prin urmare alinga este cel de-al patrulea stadiu al celor trei gunas, sattva, rajas si tamas. In primul stadiu exista combinatia celor trei gunas (Insusiri fundamentale). In al doilea stadiu sattva se dezvolta, rajas si tamas devenind subordonate. In al treilea stadiu ramane numai sattva iar In al patrulea stadiu sattva, rajas si tamas sunt In echilibru. Atunci cand cele trei gunas sunt In echilibru, stadiul alinga a fost atins.

CAP I SUTRA 46

Ta eva sabijah samadhih

Tah = acesta; eva = numai; sabijah = cu samanta; samadhih = samadhi.

Stadiile subtile care au fost explicate anterior constituie numai SAMADHI cu samanta.

Obiectul asupra caruia meditati este bija, sau samanta. El formeaza baza sau suportul pentru constiinta. In cele din urma, cand constiinta devine concentrata sub forma acelei bija, acestea doua devin una, precum sarea dizolvata In apa, si subiectivitatea mintii dispare. Mintea se pierde In samanta si vice-versa, dar dincolo de asta exista un stadiu In care chiar si constiinta trebuie eliminata. Constiinta asmita este ultima, cea mai Inalta stare de constiinta. Aici constiinta nu e nici pierduta, dar nici obiectul constiintei nu e pierdut, ci acestea doua se gasesc Intr-o stare de interdependenta una cu cealalta. Nu exista diferenta. Dupa aceasta, constiinta starii de asmita trebuie eliminata. In acest fel, atat constiinta cat si samanta trebuie eliminate. Este la fel ca si cum am evapora apa dintr-un amestec de apa si sare. Este eliminat chiar procesul constiintei, si acest lucru este foarte dificil Intr-adevar. Intregul proces de la vitarka (primul stadiu al gunas-urilor) la asmita (simtul individualitatii) este sabija samadhi asamprajnata. Aici superconstiinta are o baza pe care sa stea. Dupa aceasta este nirbija. Constiinta personala este sageata care trece prin diferite planuri sau lokas. In fiecare loka (plan) avem savitarka si nirvitarka; adica Intai se dezvolta pozitivul si apoi negativul. La Inceput exista un limbaj ca baza a constiintei, apoi baza e sub forma de reflectie, si dupa asta este numai experienta. Nu mai exista cuvant, idee, nimic. Nu stiti ce este; este numai constiinta. Trebuie notat faptul ca exista o diferenta Intre samprajnata si sabija samadhi. Asamprajnata, nirbija si nirvikalpa sunt stadii diferite de samadhi. Ele nu trebuie confundate sau considerate ca fiind acelasi lucru.

CAP I SUTRA 47

Nirvicharavaisharadyeadhyatmaprasadah

Nirvichara = nirvichara samadhi; vaisharadye = dupa ce a devenit absolut expert; adhyatma = spiritual; prasadah = iluminare sau puritate.

Dupa ce s-a atins perfectiunea in NIRVICHARA SAMADHI rasare lumina spirituala.

Nirvichara samadhi este cea mai Inalta forma de superconstiinta. Iluminarea spirituala e dobandita de minte In ultimele stadii ale lui nirvichara samadhi. Dupa aceasta constiinta se sfarseste - functionarea intelectuala Inceteaza complet, iar o noua constiinta se reveleaza aspirantului. Sub forma de povesti s-a spus In multe puranas (stravechi culegeri de legende indiene) ca dupa moartea lui jiva (finta umana Incarnata), acesta e condus de diferiti purushas In diferite plane, lokas-uri sau lumi. Aici moarte Inseamna moartea intelectului si nu a corpului fizic. Exista un stadiu In meditatia spirituala In care constiinta, Imbibata si permeata de constiinta intelectuala, moare complet. In mod analog, constiinta intelectuala da nastere la diferite feluri de constiinta. Acest stadiu e atins de fiintele realizate, de cei care percep sinele. El este un instrument special, o forma speciala de constiinta; aceste fiinte sunt numite atmadrashta. Atunci cand stadiul nirvichara este perfectionat, se naste un nou aspect al constiintei. Aceia care practica dhyana (meditatie) Isi dezvolta un aspect diferit al constiintei, despre care se spune ca este umbra vazuta In trataka (forma de practica yoga), atunci cand nu mai exista constiinta despre lume si despre sine Insusi. Acea umbra, numita chhaya purusha, este ultima urma a intelectului, ea fiind Inlocuita din nou cu altceva. Cei care practica magia neagra nu pot ajunge mai departe de acest stadiu. Prin intermediul acestui stadiu ei realizeaza multe minuni. In mod analog, acei siddhas (adepti) care sunt Inzestrati cu puteri psihice pot face minuni, dar ei ignora fructele superioare ale existentei. Stadiul lor de constiinta este materializarea constiintei sub forma unei umbre, In care principiul lui buddhi este eliminat.

CAP I SUTRA 48

Ritambhara tatra prajna

Ritambhara = plin de experienta adevarata (justa); tatra = aici; prajna = constiinta cognitiva superioara.

in NIRVICHARA SAMADHI superconstiinta cognitiva (PRAJNA) devine plina de veritabila experienta cosmica (RITAMBHARA).

Ritam si satyam sunt doua cuvinte pe care se bazeaza Intreaga structura a credintei hinduse. Credinta oarba si superstitia nu constituie baza filosofiei hinduse si a religiei - aceasta baza este ritam si satyam. Filosofii hindusi considera ca aceasta lume si creatia sunt procese de evolutie, dar ei nu considera ca acest univers este numai o manifestare a naturii sau a materiei. Ei considera ca energia este cauza primara a Universului. Sat e mai subtil decat energia; sat Inseamna existenta. El are doua aspecte, numite ritam si satyam. Satyam este aspectul relativ al creatiei si ritam este aspectul absolut sau cosmic. Primul aspect e perceptibil de catre simturi si inteligibil de catre minte; In el pot exista modificari. El este interdependent; ritam nu este asa; el este neschimbat. Acestea sunt cele doua aspecte ale Intregului univers. Lumea planetelor si a stelelor este satyam deoarece ea este relativa, dar absolutul, ritam e dincolo de energie si schimbare. Ritam este adevarul ultim de dincolo de materie si energie. Dupa nirvichara, superconstiinta aspirantului devine plina de ritam, cunoastere absoluta, In care simturile nu lucreaza. Este la fel cum sunetul nu se mai aude atunci cand atinge o frecventa de vibratie foarte Inalta; atunci cand lumina atinge o frecventa de vibratie foarte Inalta ea devine Intuneric. Analog, atunci cand experienta interioara atinge cea mai Inalta vibratie, ea apare ca fiind vid. Aceasta stare particulara de vid, shunya, vibreaza cu o frecventa foarte mare, devenind In acest fel nemiscata. Ea nu e vazuta si se spune ca e cosmica - ritam. Creatia Universului a Inceput cu ritam si satyam. In cele din urma satyam a devenit o parte din ritam. In filosofia hindusa se considera ca creatia este eterna - nu exista nici creatie, nici distrugere. Universul n-a fost creat niciodata. Energia si materia au existat In diferite forme si In urma cu milioane de ani. Ele nu pot fi create. Nu exista nici Creator, nici zi a creatiei, deoarece Universul nu poate apare din nimic, si cum poate fi, la urma urmei "nimic"? Cum poate da el nastere la ceva? Prin urmare, folosofia hindusa nu crede Intr-un Creator. Asa cum este fara Inceput, Universul trebuie sa fie si fara sfarsit. Materia si energia Isi vor schimba numele si formele, dar aceasta lege cosmica poate fi Inteleasa numai prin intermediul constiintei spirituale.

CAP I SUTRA 49

Shrutanumanaprajnabhyamanyavisya vishesarthatvat

Shruta = auzit; anumana = inferenta; prajnabhyam = din cele doua tipuri de constiinta; anyavisaya = alt obiect; vishesarthatvat = deoarece are un obiect particular.

Aceasta cunoastere (prin RITAMBHARA) e diferita de aceea dobandita din auzite (SHRUTA) sau prin inferenta (ANUMANA), deoarece ea are un obiect special.

Constiinta este de doua tipuri - grosiera si subtila. Cea grosiera depinde de simturi pentru a dobandi cunoasterea; adica noi nu putem vedea sau auzi fara ochi sau urechi. Aceasta este tipul de cunoastere shruta si anumana. La constiinta subtila se poate ajunge In doua feluri; exista o cale directa, ca In Vedanta, cealalta cale e indirecta. Auziti de atman de la guru (Invatator spiritual) sau din scripturi. Shruta desemneaza Vedele, deoarece ele sunt revelate. Prin intermediul lor noi cunoastem fiinta suprema si pe atman (Sinele Divin Suprem). Anumana este inferenta. Noi putem avea cunostinte despre lucruri imperceptible prin inferenta. Prin inferenta stim ca aceasta lume trebuie sa aiba un creator. Inferenta e bazata pe teologie, ontologie si cosmologie. Cunoasterea prin inferenta si marturie difera de la individ la individ. Acesta este motivul pentru care exista discordie Intre indivizi si natiuni, dar oamenii realizati nu difera prin cunostintele supreme. Senzatiile transmise prin indriyas (organele de simt) sunt diferite, dar cunoasterea suprema este una. Diferenta Intre constiinta grosiera si cea subtila este ca ultima vede lucrurile direct asa cum sunt ele, In timp ce prima depinde de simturi, marturie si inferenta. Cunoasterea bazata pe informatie, fie de la o persoana, fie dintr-o carte, nu e suficienta. Aceasta e cunoastere indirecta, un tip inferior de cunoastere. Al doilea tip este cunoasterea directa. Ea nu e clasica, ci reala. Acela care a vazut sinele nu poate vorbi despre el, cu toate ca are cunoasterea directa a lui atman, deoarece acesta nu e un subiect al vorbirii si al mintii. Natura spirituala a constiintei poate fi cunoscuta numai prin experienta personala. Constiinta grosiera are doua faze, indriyas sau simturile, si buddhi (inteligenta).

CAP I SUTRA 50

Tajjah samskaroanyasamskarapratibandhi

Tajjah = nascut din aceasta; samskarah = constiinta dinamica; anya = a altuia; samskara = constiinta dinamica; pratibandhi = ceea ce preIntampina.

Constiinta dinamica nascuta din acest SAMADHI depa!je!jte cu mult in elevare si anihileaza celelalte SAMSKARAS-uri nascute din starile inferioare.

Samskara este o stare dinamica de constiinta care apare In Invelisurile profunde ale semintei (bija) si care poate fi trezita In constiinta; de exemplu shivalinga este samanta, sau un alt simbol. Samskara nu e o stare de constiinta adormita. Ea este o stare de constiinta dinamica. In stadiile superioare ale lui sabija samadhi, constiinta lui bija ramane, dar constiinta altor obiecte este eliminata. Chiar si In viata obisnuita, atunci cand un gand predomina In minte celelalte sunt subordonate lui. In mod analog, o samskara poate preveni sau preIntampina celelalte samskaras. Atunci cand chitta (minte) e plina de constiinta exterioara, cum ar fi vederea, auzul, pipaitul, etc., aceasta este de asemenea o constiinta dinamica si trebuie sa fie prevenita. Acest lucru e facut prin pratyahara (retragerea simturilor) si dharana (concentrare) ca si prin dhyana (meditatie). Atunci cand mintea nu se gandeste la nimic sau nu e concentrata, apar multe ganduri. Acest lucru se Intampla la stadiile inferioare ale lui sabija samadhi chiar. In aceasta stare exista viziuni ca si chitta vrittis (modificarile mintii). Cand apare ritambhara prajna (constiinta cognitiva superioara), atunci s-a atins cea mai Inalta stare de sabija samadhi. Atunci celelalte samskaras (tendinte mentale) sunt nu numai prevenite, ci si eliminate. Cele trei stari, si anume concentrare, meditatie si samadhi la un loc constituie samyama, care este controlul mental complet asupra constiintei obiectului. In samyama celelalte stari de constiinta dispar, dar samanta ramane. Samanta, cum ar fi shivalinga, mai este numita pratyaya. Ea este baza constiintei. Acest lucru se Intampla In asamprajnata In asmita. Din asmita, aspirantul plonjeaza In nirbija samadhi. Pana acum, constiinta a patruns din ce In ce mai adanc, dar nu a devenit una cu drashta (vazatorul). Dupa sabija samadhi exista oceanul numit identitate cu drashta. Aici trebuie reamintite doua lucruri: In primul rand, trebuie sa Indepartam credinta gresita conform careia calea spirituala e o cale scurta. Aceasta e o greseala a studentilor entuziasti; ea trebuie Indreptata. In al doilea rand, trebuie sa existe Intelegere clara, prin meditatie, asupra formei concrete de constiinta. In momentul In care aspirantul a depasit sagunopasana (cu calitati) el poate intra In nirgunopasana (concept care desemneaza divinul din punctul de vedere a celor doua aspecte ale sale: cu calitati si fara calitati) dupa ce a realizat ritambhara prajna. De exemplu, In

cazul lui Ramana Maharishi, care era un mukta (eliberat spiritual) Inca de la nastere. El nu a practicat sadhana (practica spirituala). Dar aceia care nu sunt dezvoltati spiritual, care n-au control, voluntar asupra functiilor lor mentale, trebuie Intai sa practice sagunopasana. Conform cu yoga, Intreaga Increngatura a upasana-ei e Impartita In doua categorii, si anume - mijloace si teluri. Meditatia este mijlocul de a ajunge In samadhi, dharana (concentrarea) e mijlocul de a ajunge In dhyana (meditatie), pratyahara (retragerea simturilor) e mijlocul de a ajunge In dharana (concentrare); In variatele stari de samadhi, fiecare stare inferioara este mijlocul de a ajunge Intr-o stare superioara. Prin urmare toate aceste practici Indeparteaza mai Intai anumite sabloane ale constiintei si In cele din urma duc dincolo de sfera lui prakriti.

CAP I SUTRA 51

Tasyapi nirodhe sarvanirodhannirbijah samadhih

Tasya = a acelora; api = de asemenea; nirodha = prin blocarea; sarva= toate; nirodhan = prin blocarea; nirbijah = fara samanta; samadhih = samadhi.

Dupa blocarea chiar si a acelor SAMSKARAS datorate blocarii tuturor CHITTA VRITTIS-urilor, se atinge SAMADHI fara samanta.

Samanta are calitatea de a se Inmulti. Ea trebuie arsa, astfel Incat sa nu se divida si sa nu Incolteasca. Chiar si aceasta samskara care are forma lui purusha (Sinele Divin Absolut), lui Shiva, lui AUM, etc. trebuie eliminata. Pentru aceasta aveti nevoie de o constiinta speciala, numita ritambhara prajna, care face toata treaba. Atunci cand samanta care constituie baza upasana-ei este distrusa exista o alta constiinta, si pana cand aceasta samanta nu e eliminata, samadhi fara samanta nu poate apare. In timp ce alte samskaras (tendinte mentale) se multiplica, ritambhara prajna (constiinta cognitiva superioara) da nastere starii fara samanta. A vedea, a auzi, a pipai, etc. constituie seminte ale constiintei. Chiar si studiul Yoga sutras-urilor e o samskara. Ea s-a multiplicat ca o samanta si ajungeti

sa credeti ca cititi Upanishadele, etc. Totusi, In stadiul final toate samskarasurile (tendinte mentale) sunt eliminate prin ritambhara prajna (constiinta cognitiva superioara). Acest lucru se petrece deoarece hotarele intelectului sunt depasite si aspirantul atinge o stare de beatitudine. Forma a disparut. Aceasta stare de shunya (vid) nu e statica, ea e dinamica; ea este o statica transcendentala. Ea apare ca vid numai In aspectul dinamic. Starea ultima este linistita si totusi dinamica. Lumina lui purusha este aceea care ilumineaza Intreaga constiinta. Acea lumina particulara care a luminat obiectele pana acum a fost retrasa; acesta este unicul proces. Ea este retrasa din lumea exterioara si patrunde In interior, iar In timp ce patrunde In interior, ea lumineaza calea, ea lumineaza camerele interioare unde se gasesc vitarka (gIndire verbala), vichara (reflectarea intuitiva), ananda (beatitudine) si asmita (simtul individualitatii). Acest lucru este foarte dificil de explicat. Nu este posibil sa se explice natura exacta a lui nirbija samadhi deoarece acela care o cunoaste nu o poate exprima sau ascunde.

Capitolul 2

S A D H A N A P A D A

CAP II SUTRA 1

Tapahsvadhyayeshvarapranidhanani kriyayogah

Tapah = austeritate; svadhyaya = studiu individual, studiul scripturilor; ishwara pranidhana = supunere lui Dumnezeu; kriya yoga = yoga practica.

TAPAS, SVADHYAYA si ISHwARA PRANIDHANA constituie KRIYA YOGA.

Literal, cuvantul tapas Inseamna a arde, a crea caldura sau energie. De obicei tapas este tradus prin cuvantul ascetism, austeritate sau penitenta, dar In realitate el desemneaza un proces care elimina complet impuritatile, zaturile personalitatii interioare. In Bhagavad Gita se spune ca focul lui jnana (cunoastere) arde Intreaga acumulare karmica, ceea ce Inseamna ca el arde karma acumulata, karma prezenta si karma care este deja sacrificata. Nagarjuna spune ca numai o singura samanta, atunci cand nu este arsa, e capabila de a da nastere la multe seminte si plante. In acelasi fel, atunci cand chitta (minte) nu este eliberata de samskaras (tendinte mentale), ea este capabila sa produca mult mai multe samskaras, corpuri si reIncarnari. O samanta prajita sau arsa devine incapabila de a se reproduce. Acest proces este tapas, care implica auto-purificare. Uneori impuritatea este mica si necesita putina curatire, dar cand avidya (ignoranta) este prea mare, este necesara actiunea focului. Tapas este o sadhana (practica spirituala) care curata o minte extrem de murdara si plina de avidya (ignoranta). Tapas Inseamna de asemenea conservarea caldurii si energiei. Ea creeaza chiar caldura fizica, ca In pranayama (forma de yoga). In cazul de fata cuvantul tapas este folosit Intr-un context foarte elevat. In sutra 32 a acestui capitol va apare din nou cuvantul tapas. Acolo Insa el va desemna o sadhana (practica spirituala) elementara. In sutra de fata tapas nu e folosit numai In sensul de austeritate sau penitenta, ci si In sensul de a genera un fel de caldura. Aceasta caldura poate fi generata prin pranayama (controlul suflului), prin Hatha Yoga, prin mudras (gesturi de punere In rezonanta) si bandhas ("legaturi") sau prin concentrarea mintii, prin brahmacharya (continenta sexuala) sau ahimsa (non-violenta). Aceasta caldura nu e numai fizica, este In acelasi timp caldura pranica, mentala sau spirituala. Ea are o natura psihica. Atunci cand vreti sa eliminati un obicei prost, cu cat vreti sa scapati mai mult de el, cu atat el devine mai puternic. Cand adormiti, va urmareste In somn. Daca este oprit In vis, el devine o parte din comportarea voastra, sau daca nu, el va da nastere la boli. Acest obicei trebuie distrus chiar de la radacina sa, care e psihica, si nu numai la nivel constient. Samskara sau complexul trebuie de asemenea eliminat. Pentru aceasta este necesara o activitate psihica cum ar fi pranayama (controlul suflului) sau ahimsa (nonviolenta), care va actiona chiar la nivele subconstiente daca este cazul. Acesta este sensul cuvantului tapas.

Cuvantul svadhyaya necesita o explicatie similara. Etimologic, el Inseamna analiza personala, sau studiu, dar este folosit pentru studiul scripturilor cum ar fi Bhagavad Gita sau Biblia. Nu acesta este Intelesul lui svadhyaya In aceasta sutra. Acesta este Intelesul In sutra 32, dar aici el Inseamna Incercarea de percepere a propriului sine In diferite perspective. Atunci cand va priviti nasul sau dintii In oglinda, acest act se numeste adhyaya; adica studiu detaliat. In mod analog, svadhyaya Inseamna studiul detaliat al propriului sine, ceea ce include studiul Intregii structuri a personalitatii voastre, adica aspectele fizic, mental, emotional si spiritual. Diferitele practici din Kriya Yoga duc la perceptia sinelui. Acesta este procesul de a va vedea propria constiinta. Daca Incercati sa percepeti un miros psihic, Il veti percepe sub forma unui miros. Aceasta este svadhyaya, In care va uitati la propria voastra constiinta. Astfel, In aceasta sutra cuvantul svadhyaya nu Inseamna studiul scripturilor sau practica lui Japa. Rishi Patanjali foloseste acelasi cuvant In locuri diferite si cu Intelesuri diferite. La fel este si cu Ishwara pranidhana. Acest cuvant Inseamna de obicei supunere lui Dumnezeu, dar aici se desemneaza prin el plasarea completa a fiintei In constiinta cea mai intima, ceea ce Inseamna fuzionarea completa a constiintei cu constiinta cea mai profunda. Ishwara este constiinta interioara. El nu este un sine personal exterior. El este In noi, si In Kriya Yoga mintea este pusa In Intregime la dispozitia sinelui interior. Kriya yoga Inseamna yoga practica - adica yoga Impreuna cu tehnicile practice. Ea implica tehnici de purificare, auto-observatie si dezvoltare a constiintei. Aceste trei acte constituie Kriya Yoga. Ea mai poate fi definita ca fiind anumite kriyas care produc si conserva caldura, ceea ce implica constiinta sinelui, si kriyas-uri prin care mintea este pusa la dispozitia constiintei interioare. Kriya Yoga este una din metodele de Raja Yoga. Deoarece nu este un lucru obisnuit sa se scrie despre Kriya Yoga, rishi a dat numai o sutra despre ea.

CAP II SUTRA 2

Samadhibhavanarthah kleshatanukaranarthashcha

Samadhi = samadhi; bhavanarthah = pentru a dezvolta starea de; klesha = cauza suferintei; tanu = disipare; karanartha = pentru a face; cha = si.

Pentru dezvoltarea constiintei din SAMADHI si pentru a disipa cauza suferintelor (KLESHAS) se practica KRIYA YOGA.

Kriya yoga se practica In scopul de a dezvolta constiinta din samadhi si de a disipa kleshas-urile. Samadhi nu mai are nevoie de explicatii acum. El este unul din scopurile tehnicilor de Kriya Yoga. Al doilea scop este Indepartarea kleshas-urilor. Cauzele suferintei sunt diminuate gradat si In acest scop trebuie practicata Kriya Yoga. Acestea constituie cele doua teluri In Kriya Yoga. Prin practica Kriya Yoga se atinge o stare emotionala de samadhi, numita transa. Acest samadhi este complet diferit de starea de transa Bhakti (yoga devotionala) intensa sau prin intonarea obtinuta prin cantecelor devotionale. Totusi, ea este o stare de fuziune, dar o fuziune la un nivel emotional. Probabil ca prin Kriya Yoga corpurile fizic, psihic si emotional sunt In mare masura modificate. Ca rezultat al acestui lucru, Intreaga structura a starii de samadhi se manifesta pe un nivel diferit. Prin Kriya Yoga kleshas-urile sunt Indepartate, starile superioare de samadhi fiind prin urmare usurate.

CAP II SUTRA 3

Avidyasmitaragadvesabhiniveshah kleshah

Avidya = ignoranta; asmita = sentimentul eu-lui; raga = placere; dwesha = repulsie, neplacere; abhiniveshah = frica de moarte; kleshah = suferinte.

Ignoranta (AVIDYA), sentimentul eu-lui (ASMITA), placerea (RAGA), neplacerea (DwESHA) si frica de moarte (ABHINIVESHA) sunt durerile sau tensiunile fundamentale ale mintii (KLESHAS).

In primul capitol chitta vrittis-urile (modificarile mintii) au fost Impartite In dureroase si nedureroase. Acolo s-a folosit cuvantul klesha si s-a spus ca klesha este Indepartat prin samadhi. Acum rishi da detaliat kleshas-urile. Datorita tendintelor materialiste, omul crede ca mizeriile egoiste sunt singurele sale mizerii. Filosofii si psihologii au Incercat sa gaseasca baza durerii si au descoperit ca durerea sau suferinta nu Isi are radacinile In prezent, ci In trecutul Indepartat. Klesha este un fel de agonie care are loc chiar In interiorul fiintei noastre. Fiecare om are dureri subconstiente, dar activitatile noastre zilnice superficiale nu ne permit sa le constientizam, altfel am simti durerea In toata vivacitatea ei. Este dificil de Inteles ca omul exterior este foarte diferit de omul interior. In psihologia abisala se spune ca exista diferite faze ale vietii umane, si ca sinele intim al omului se comporta In mod diferit. Atunci cand omul spune adevarul In exterior, el minte In interior. Comportamentele omului exterior si ale omului interior sunt exact opuse. Yoghinul trebuie sa cunoasca psihologia abisala, care ne spune ca adevarata fericire nu este la nivel superficial. Viata interioara poate fi foarte diferita de viata exterioara, asa ca nu putem judeca un om dupa viata exterioara. Astfel, chiar si un om bogat si educat, care pare a fi fericit din exterior, poate fi extrem de nefericit In interiorul fiintei sale, sau poate fi Intr-o continua beatitudine. Explicatia lui Patanjali despre kleshas trebuie Inteleasa din punctul de vedere al psihologiei abisale. In mod obisnuit noi nu suntem constienti de frica de moarte, dar ea exista In subconstient. Atunci cand cineva vrea sa faca ceva si Ii este frica, aceasta frica este frica de moarte - abhinivesha. Aceasta este o actiune reflexa, analoaga actiunii reflexe de a ne feri de un automobil atunci cand Il auzim venind. In acest caz noi nu suntem constienti de moarte, dar ne ferim de ea. Frica de moarte este radacina cauzei care ne face sa ne ferim. Chiar si animalele au kleshas.

CAP II SUTRA 4

Avidyaksetramuttaresam prasuptatanuvichchhinnodaranam

Avidya = avidya; ksetram = camp; uttaresam = al urmatoarelor; prasupta = adormit; tanu = disipare, atenuare; vichchhinna - dispersat; udaranam = In plina activitate, extins.

AVIDYA este campul acestor KLESHAS care pot fi in starile adormita sau latenta (PRASUPTA), atenuata (TANU), dispersata (VICHCHHINNA) sau in plina activitate (manifestate) (UDARANA).

Kleshas-urile nu se exprima numai prin durere, ci prin Intreg comportamentul uman. Ambitia si efortul pentru succes Inseamna klesha. In acest context cuvantul klesha nu este individual - el este colectiv. Datorita unui impuls klesha un individ sau o natiune se poate mobiliza pentru atingerea unui tel nou. Evitarea situatiilor neplacute ale vietii se face tot sub un impuls klesha. Animalele nu stiu asta, dar ele se comporta, In consecinta instinctiv si natural. Daca analizati psihologia comportamentala umana de-a lungul a diferite anotimpuri si In conditii diferite, veti observa ca schimbarile de comportament au drept baza kleshas. Vara vrem racoare si aer conditionat, facem baie de multe ori pe zi, iar cand e iarna facem baie mai rar si nu ne da prin minte sa aruncam hainele de pe noi. Acest lucru pare complet natural, dar daca veti analiza psihologia comportarii veti observa ca schimbarea aceasta nu se datoreste iernii, ci In spate ei este filosofia kleshas-urilor. Nu dorim sa suferim iarna de frig. Aceasta dorinta nu este la suprafata ci In interior. Avidya (ignoranta) este sursa lui asmita (principiul ego-ului), raga (placerea), dwesha (repulsie) si abhinivesha (frica de moarte). La fel cum samanta este cauza existentei Intregului copac, In acelasi fel avidya (ignoranta) este sursa celorlalte patru kleshas. Kleshas-urile au patru stadii de exprimare. Ele pot fi adormite, cand nu le puteti percepe. Uneori ele devin atenuate si pot fi sesizate vag. In starea dispersata ele dau nastere la o stare oscilatorie sau alternanta; In ultimul caz ele pot fi In plina activitate. Aceste stadii diferite ale kleshas-urilor pot fi observate la diferiti oameni In diferite momente. In mod obisnuit nu suntem niciodata liberi de ele. Exceptand cazul marilor yoghini, care le stapanesc, kleshas-urile sunt prezente In orice om. Atat timp cat acestea sunt prezente, nu se poate realiza sinele. Avidya (ignoranta) este cauza tuturor. Scenariul este urmatorul: din avidya se naste asmita (principiul ego-ului); din asmita, raga (placerea); din raga, dwesha (repulsia), iar din dwesha, abhinivesha (frica de moarte). Cauza radacina a tuturor acestora este avidya (ignoranta), prin urmare ea trebuie Inteleasa bine. Daca fiinta e capabila sa controleze avidya, ea va fi capabila sa controleze toate celelalte kleshas (tensiuni fundamentale ale mintii). Intregul proces de dezradacinare trebuie sa Inceapa de la radacina. Acesta este un proces de involutie. Procesul de evolutie este de la abhinivesha (frica de moarte) la dwesha (repulsie), apoi la asmita (sentimentul eu-lui), apoi la avidya (ignoranta) si apoi la vidya sau iluminare.

CAP II SUTRA 5

Anityashuchiduhkhanatmasu nityashuchisukhatmakhyatiravidya

Anitya = non-etern, efemer; ashuchi = impur; duhkha = durere; anatmasu = non-atma; nitya = etern; shuchi = pur; sukha = fericire; atma = sine; khyati = cunoastere; avidya = avidya.

AVIDYA este confundarea a ceea ce este non-etern, impur, rau si non-ATMA, respectiv cu ceea ce este etern, pur, bun si ATMA.

Aceasta sutra da cea mai clasica definitie a lui avidya. In mod obisnuit avidya Inseamna ignoranta, dar In aceasta sutra ea Inseamna ceva diferit. Ea reprezinta confundarea unor anumite lucruri cu alte lucruri, total diferite. Ea este o eroare In perceptia spirituala. Atunci cand o radacina este confundata cu un sarpe, constiinta ia atunci o forma numita avidya. Avidya este un fel de psihoza, dar nu In sens de nevroza. Ea are calitatea de a fabrica ceva care poate fi folosit. In Bhagavad Gita se spune ca sub influenta lui avidya, dharma (termen desemnand "ceea ce constituie Adevarata Natura a noastra") este confundata cu adharma si vice-versa. In Vedanta se spune ca simturile, corpul si buddhi Isi au limitarile lor; dincolo de acestea exista o nelimitata constiinta unica. Constiinta este perfect pura, In timp ce baza ei este impura. Constiinta este eterna, In timp ce baza este non-eterna. Prin urmare avidya trebuie sa fie diferita de atman deoarece avidya este identificarea cu corpul. Avidya este iluzia divina, un voal amagitor, un drog halucinant, un defect sau o neputinta a perceptiei noastre psihice. Noi Intelegem gresit relatia noastra cu oamenii datorita lui avidya, la fel cum confundam o radacina cu un sarpe. Eroarea influenteaza creierul si gandirea. Avidya este o mentalitate gresita care a aparut odata cu jivatman (ATMAN, Sinele Suprem Etern, manifestandu-se sub forma unui Sine Incarnat) chiar de la Inceput. Incetarea ei marcheaza Inceputul iluminarii. Acest lucru este posibil numai printr-o distinctie completa Intre constiinta si corp, dar acest lucru este foarte dificil. Nici chiar In meditatie nu putem separa constiinta de buddhi (inteligenta). Din punct de vedere intelectual numai, nu este posibil sa realizam acest lucru, dar In realitate corpul este complet diferit de atman si de minte. Numai In anumite forme de meditatie profunda le putem percepe

separat. In prezent, In noi materia si energia par sa fie un singur lucru. Din punct de vedere intelectual putem admite si le putem considera ca fiind separate, dar nu le putem sesiza direct din cauza lui avidya (ignoranta). Nu putem Intelege si percepe esenta ultima a lucrurilor deoarece noi cunoastem lucrurile numai superficial si marginit. Noi putem percepe direct si putem Intelege In mod corespunzator si complet esenta numai prin intermediul lui viveka (discriminare). In mitologia indiana exista o pasare legendara, numita hamsa, care poate separa laptele de apa. Acesta este un proces de viveka, adica un proces care Indeparteaza avidya (ignoranta) si reveleaza vidya (cunoasterea). Tarancile arunca taratele si pastreaza graul, dar Inainte de aceasta a trebuit ca cele doua sa fie separate. Aceasta este viveka (discriminare). Avidya (ignoranta) este un aspect negativ; este absenta starii pozitive. Este la fel cum atunci cand este Intuneric noi nu trebuie sa luptam cu el pentru a-l Indeparta - el este Indepartat prin lumina. In mod analog, avidya (ignoranta) este Indepartata prin viveka, adica iluminare. Iluminarea este de doua tipuri - temporara si permanenta. Viveka este primul tip de iluminare, prin care noi putem distinge Intre corp si atman. Avidya este numita maya In Vedanta. In context cosmic, ea este maya; In context individual ea este avidya. Notiunea de avidya poate apare numai pe o baza pozitiva, si aceasta baza este Brahman.

CAP II SUTRA 6

Drigidarshanashaktyorekatmatevasmita

Drig = purusha, putere a constiintei, putere de a vedea; darshana = ceea ce este vazut, cunoscut; shaktyoh = una din cele doua puteri; ekatmata = identitate; iva = ca si cum; asmita = sentimentul eu-lui.

ASMITA consta in a identifica in mod eronat PURUSHA cu BUDDHI.

Constiinta faptului ca "eu sunt" este amalgamata cu existenta, cu corpul, cu actiunile si cu mintea. Este ca si cum un print In haine de cersetor s-ar identifica cu rolul pe care-l joaca. Aceasta este asmita. Atunci cand constiinta interna (purusha), reprezentand cel mai Inalt adevar din om, se afirma prin intermediul corpului, a lui buddhi si a simturilor, este asmita. Ea are stadii diferite. In cazul omului primitiv care are un intelect nedezvoltat, asmita este bazata pe identificarea cu corpul si organele. Ideea omului primitiv despre sine se identifica cu corpul fizic. O persoana dezvoltata intelectual se identifica pe sine cu functionarea superioara a mintii. Astfel, asmita este o constiinta care identifica In mod eronat purusha cu vehiculul sau; de exemplu, atunci cand spunem ca vine autobuzul, Intelegem prin asta ca autobuzul este condus de un sofer. Buddhi este numai un vehicul si la fel este si cu simturile. Atman sau purusha este acela care realizeaza cunoasterea. Puterea de a vedea, de a gandi si de a auzi apartine lui purusha, dar aceasta putere este transferata sau transmisa lui buddhi si simturilor. Conceptia aceasta de amestecare este numita asmita. Shakti, puterea lui purusha este aceea care gandeste, vede etc. dar acest lucru este transmis vehiculului sau, astfel Incat noua ni se pare ca ochii sunt cei care vad, etc. Atunci cand purusha este perceput interior, nu mai exista identificare cu corpul sau intelectul, dar noi In mod obisnuit nu putem realiza aceasta perceptie, si aceasta non-constiinta este asmita. In Katha Upanishad se spune foarte clar ca numai prin puterea sinelui (atma) ochii vad, urechile aud, pranas-urile (totalitatea fortelor subtile ale naturii) se misca si mintea gandeste. Mintea nu-l cunoaste pe atman, dar ea cunoaste totul numai prin intermediul lui atman. Mantras-urile din Katha Upanishad arata clar distinctia dintre puterea de cunoastere (drig shakti) si vehiculul ei (darshanashakti). Puterea de a vedea adevarul nu se poate obtine nici prin citirea textelor filosofice, nici prin ascultarea marilor carturari. Chiar si filosofii si ganditorii identifica purusha cu corpul si buddhi, deci nu este posibil sa se Indeparteze asmita numai prin intelect. Acest lucru se poate face numai prin meditatie. Se Intampla uneori In meditatie sa iasa ceva la iveala astfel Incat sa-l puteti vedea. Ramana Maharishi a avut aceasta experienta la o varsta foarte tanara. El si-a vazut propriul corp In meditatie, si a vazut de asemenea, ca el statea si observa propriul sau corp. Deci erau trei persoane - corpul, cel care-l vedea, si cel care-l vedea pe cel care-l vedea. In acest fel, asmita este amestecarea acestui principiu dublu sau triplu. Majoritatea dintre noi suntem In asmita, prin urmare, In aceasta sutra se spune ca acest aspect particular al lui asmita nu este altceva decat "eu sunt". Acest "eu sunt" constituie identificarea lui atman cu vehiculele inferioare. Exista o poveste despre Indra si Virochana, care erau respectiv, regele zeilor si regele rakshas-ilor (demoni). Amandoi s-au dus la Prajapati pentru a primi instructiuni. Acesta le-a spus cele doua mari instructiuni, si anume AHAM BRAHMASMI (Eu sunt Brahman) si TATVAMASI (tu esti acesta). Virochana

a confundat aham cu corpul sau si a fost In cele din urma distrus datorita lui asmita. Indra a meditat asupra Intelesului real, si a ajuns fericit. Astfel, daca sunteti capabili sa patrundeti adanc In meditatie, trecand dincolo de avidya, puteti realiza natura reala a lui purusha (Sinele divin Absolut). In acest moment asmita (principiul ego-ului) e depasita. Acest lucru este realizabil prin doua metode; una este metoda puternica, dar dificila, a dhyana-ei (meditatie), iar cealalta este metoda analitica din jnana yoga (yoga cunoasterii), care a fost folosita de Indra, dar aceasta metoda necesita o purificare a inimii si a intelectului. Astfel se poate depasi asmita (sentimentul eu-lui), un vlastar a lui avidya (ignoranta).

CAP II SUTRA 7

Sukhanushayi ragah

Sukha = placere; anushayi = care Insoteste; ragah = atasament.

RAGA este ata!jamentul care insote!jte placerea.

CAP II SUTRA 8

Duhkhanushayi dvesah

Duhkha = durere; anusayi = care Insoteste; dvesah = aversiune.

Dwesha este aversiunea care insote!jte durerea.

Atunci cand exista un obiect al placerii si cand mintea Il cauta, voind cu tot dinadinsul sa repete Intr-una experienta placuta oferita de acesta, avem dea face cu raga (placere). Raga nu este foarte dificil de eliminat; fiinta Il poate elimina printr-un mic soc, creat de natura sau creat artificial. Dwesha (repulsie) este opusul lui raga (placere). Amandoua Incatuseaza nenumarate fiinte si lucruri, pozitiv sau negativ. Ele sunt stari bine definite ale mintii noastre iar aceste stari se bazeaza pe simtul placerii sau repulsiei. Raga (placere) si dwesha (repulsie) ne trag In jos, spre nivele inferioare ale constiintei. Atat timp cat ele se manifesta, mintea nu poate fi ridicata spre culmi spirituale. Trebuie reamintit ca ele sunt doua fete ale aceleiasi monezi. Ele constituie expresia dubla a unei raga (placere) interne. Placerea pentru un lucru implica repulsia fata de altul, asa Incat ele nu sunt opuse unul altuia, ci reprezinta doua fete ale mintii noastre. Dwesha (repulsie) trebuie Indepartata prima si apoi raga (placere) va dispare de la sine. Chiar si aspirantii spirituali au raga (placere) si dwesha (repulsie). Dwesha (repulsie) este forta cea mai puternica care Incatuseaza. Ea constituie un mare obstacol. Atunci cand dwesha (repulsie) este Indepartata, meditatia devine mai profunda si apoi raga (placere) poate fi Indepartata usor. Se spune ca omul este afectat mai mult de dwesha (repulsie) decat de raga (placere), prin urmare ura trebuie Indepartata.

CAP II SUTRA 9

Svarasavahi vidusoapi tatharudhoabhiniveshah

Svarasavahi = sustinut de propria sa forta; vidusah = a celui Invatat; api = chiar; tatha = ca aceasta; rudhah = care domina; abhiniveshah = frica de moarte, instinctul de conservare.

ABHINIVESHA este dorinta de a trai, sustinuta de propria sa forta, care-i domina chiar si pe cei invatati.

Chiar si celor Invatati le este frica de moarte. Ei au o dorinta puternica de a trai. Acest lucru se aplica atat filosofului, cat si omului obisnuit. Aceasta se poate vedea In orice corp, fiind prin urmare numit svarasavahi; el reprezinta o forta naturala inerenta. Ea este asociata cu fiecare Incarnare. Vidushah Inseamna Invatat sau Intelept. Nici acestia nu sunt liberi de aceasta dorinta. In copilarie ea este adormita, dar cand crestem si vedem pe altii murind ea devine activa. Ea poate apare din cand In cand. Acest lucru apare pe la 35-45 de ani si se intensifica In ultima parte a vietii. Reamintim ca aceasta este una din cele mai dominante kleshas (cauza suferintei). Procesul de involutie este exact opus procesului de evolutie. El Incepe cu abhinivesha (frica de moarte), apoi continua cu dwesha (repulsie), raga (placere), asmita (sentimentul eu-lui), avidya (ignoranta) si In cele din urma vidya (cunoasterea). Aceasta este calea Intoarcerii. Pentru a depasi kleshasurile (cauza suferintei), fiinta trebuie sa Inceapa cu abhinivesha (frica de moarte) si sa ajunga In cele din urma la avidya (ignoranta). Abhinivesha (frica de moarte) este un adevar universal. Il veti gasi Intro creatura oarecare, o insecta, o maimuta sau o pasare, printre oamenii bogati sau saraci, Invatati sau analfabeti. Veti gasi aceasta klesha (cauza suferintei) In stare latenta, adormita sau activa. Ea este latenta la sannyasini (fiinte care renunta total la lume si care se consacra In Intregime realizarii eliberarii spirituale). Aceasta klesha (cauza suferintei) este pe cale de disparitie la cei care au dobandit viveka (discriminare), dar In majoritatea oamenilor o veti gasi Intr-o stare cat se poate de activa, In asa fel Incat daca cineva este bolnav, toata lumea intra In panica. Aceasta panica se datoreaza lui abhinivesha (frica de moarte). In scripturile hinduse se spune ca abhinivesha (frica de moarte) se datoreaza atasamentului fata de corp. Daca acest atasament este redus de la o stare activa la o stare potentiala sau latenta, atunci frica de moarte se poate reduce la minimum.

CAP II SUTRA 10

Te pratiprasavaheyah suksmah

Te = ele (kleshash-urile); pratiprasava = involutie; heyah = care pot fi reduse; suksmah = subtil.

KLESHAS-urile pot fi reduse prin involutie atunci cand ele sunt subtile.

CAP II SUTRA 11

Dhyanaheyastadvrittayah

Dhyana = meditatie; heyah = reducere; tadvrittayah = transformarile lor.

Transformarile KLESHAS-urilor pot fi reduse prin meditatie (DHYANA).

De fapt cea de-a unsprezecea sutra trebuia pusa Inainte de cea de-a zecea. Cele cinci kleshas (tensiuni fundamentale ale mintii) au fiecare cate patru stadii, si anume latent, atenuat, alternativ si activ. Acest lucru se aseamana cu un parau care izvoraste din munte si devine din ce In ce mai mare. Atunci cand ajunge la ocean este deja foarte mare. Kleshas-urile Isi maresc forta la fel ca un rau. Astfel, la Inceput ele sunt latente, dar devin treptat din ce In ce mai active. Fiinta poate Intelege aceste kleshas (tensiuni fundamentale ale mintii) numai prin meditatie asupra mintii sale. Ele nu sunt numai In subconstient, ci exista si In mintea constienta. Ele trebuie aduse din starea activa In starea alternativa, de aici In starea atenuata si, In cele din urma, In starea latenta. La Inceput, forma alternativa trebuie redusa la starea inactiva. Acest lucru este foarte important si prin urmare trebuie facut primul. Stadiile diferitelor kleshas nu pot fi vazute la nivelele constiente si subconstiente ale mintii. Toate Insa pot fi aduse la forma latenta de la forma atenuata. Astfel, meditand asupra diferitelor stadii ale kleshas-urilor, acestea pot fi In cele din urma anihilate. Acest lucru include atat procesul evolutiv cat si procesul involutiv. Procesul evolutiv este de la avidya (ignoranta) la abhinivesha (frica de moarte) In timp ce de la abhinivesha (frica de moarte)

la avidya (ignoranta) este procesul involutiv. In ambele procese exista stadiile subtil, activ, etc. Nu putem percepe kleshas-urile (tensiuni fundamentale ale mintii) decat daca suntem foarte atenti. De exemplu, puteti spune ca nu aveti frica de moarte, dar acest lucru nu este adevarat, deoarece numai dupa ce s-a atins dharmamegha samadhi se spune ca semintele au fost complet arse, nicidecum Inainte. Deci, pana la kaivalya (eliberare), exista oricand posiblitatea ca semintele kleshas-urilor sa devina din nou active. Aspirantul spiritual va descoperi ca multi ani nu este tulburat de vrittis (modificari mentale) si ca se simte bine pentru o perioada mare de timp. Uneori crede ca a eliminat toate samskaras-urile (impresii mentale) si toate kleshas-urile (tensiuni fundamentale ale mintii), dar Intr-o zi brusc Isi da seama ca esueaza In mod neasteptat. Acest esec neasteptat se datoreaza prezentei semintelor kleshas-urilor din mintea sa. Dupa cum stiti, exista trei faze si anume, faze capabila de a produce dar care nu produce si care este numita faza latenta; faza care produce este numita faza activa; Atunci cand samanta devine incapabila sa produca ceva ea este numita arsa, epuizata. Pentru a arde semintele kleshas-urilor (tensiuni fundamentale ale mintii), fiinta trebuie sa Inteleaga Intregul proces involutiv In actiune, nu numai intelectual, deoarece abhinivesha (frica de moarte) trebuie resorbita Inapoi spre dwesha (repulsie). Acestea doua trebuie resorbite Inapoi spre raga (placere), acestea trei spre asmita (sentimentul eu-lui), iar In cele din urma cele patru trebuie resorbite In avidya (ignoranta). Astfel, aspirantul trebuie sa taie Intregul copac al avidya-ei (ignorantei), de la varf pana la radacina, dar lucrul cel mai straniu care se petrece cu acest copac este ca varful lui este la radacina si radacina lui este la varf. Acest proces nu apartine intelectului. Pentru acest proces va trebui folosita Intreaga disciplina yoga, inclusiv yama (cod social si moral; autostapanire), niyama (cod personal; reguli fixe) si Kriya Yoga (yoga practica). Dhyana (meditatie) practicata pentru reducerea kleshas-urilor (cauza suferintei) include observatie. Trebuie sa fiti capabil sa observati kleshas-urile printr-un proces de dhyana (meditatie) In care nu meditati numai la Ishta, ci sunteti capabil sa vedeti diferitele faze ale fenomenelor mentale care au loc In interiorul vostru. In practica lui antar mauna (liniste launtrica) veti observa cum aceste vrittis (modificari mentale) apar; ele trebuie suprimate. Atunci cand practicati acest fel de observatie, trebuie sa urmariti toate gandurile, bune sau rele. Atunci cand kleshas-urile (cauza suferintei) sunt aduse Intr-o stare latenta, aspirantul trebuie sa Inceapa procesul de viveka (discriminare), metoda rationala a Raja Yogai, sau metodele de Kriya Yoga. Daca aplicati viveka (discriminare) atunci cand kleshas-urile sunt active, ea poate esua, deoarece viveka (discriminare) necesita o anumita pregatire mentala. Acest fel de dhyana (meditatie) nu este focalizare, ci este antar mauna, sau observarea transformarilor kleshas-urilor active. Prin observatie atenta, vrittis-urile (modificarile mentale ) active se reIntorc la starea atenuata si de aici la starea subtila; prin urmare veti observa ca aspirantii spirituali care practica meditatia devin din ce In ce mai calmi.

Astfel mintea rautacioasa, mintea neastamparata, poate fi linistita prin meditatie si Kriya Yoga. Acest lucru nu se Intampla deoarece fiinta a devenit eliberata de vasanas (impresii ascunse), ci deoarece kleshas-urile (tensiuni fundamentale ale mintii) sunt subordonate. Aspirantul devine Impacat si linistit. Prin meditatie fiinta depaseste tensiunile create de kleshas-uri. Viveka (discriminare) trebuie introdusa atunci cand acest lucru s-a produs. Cauzele kleshas-urilor trebuie gasite prin abordare rationala, si Indepartate. Se poate descoperi astfel ca exista atasament fata de mama sau fiu; sau ca se urmareste un mare succes Intr-un anumit domeniu. Procedand astfel fiinta trebuie sa Incerce sa Indeparteze aceste cauze prin examinare, ceea ce este foarte dificil. Aici se poate profita mult de pe urma Kriya Yogai (yoga practica). Daca procesul de gasire a cauzelor este Inceput chiar din start, prin Jnana Yoga (yoga cunoasterii), atunci acesta este un proces intelectual profitabil. Veti dobandi astfel cunoastere completa, dar acest lucru se Intampla rar. O cale este aratata In cea de-a zecea sutra. Aspirantul trebuie sa se retraga Intr-un loc singuratic pentru o perioada de timp pentru a descoperi semintele kleshasurilor In forma lor manifestata. In acest fel el poate depasi sau elimina kleshas-urile (tensiuni fundamentale ale mintii). Prin retragerea In pustiu si prin revenirea Inapoi In societate kleshas-urile pot fi eliminate. Apoi se poate aplica viveka (discriminare) pentru a dezactiva complet semintele. In forma lor subtila, kleshas-urile sunt In totalitate psihice. Ele sunt Incrustate In viata noastra. Procesul de a le elimina este format din doua parti: dhyana (meditatie) si viveka (discriminare). Prima este o metoda de Raja Yoga, ultima de Jnana Yoga. Alaturi de acestea trebuie practicate Karma si Bhakti Yoga, deoarece uneori presiunea produce o explozie atat de mare Incat ne gaseste nepregatiti. In acest caz e posibil sa nu mai puteti sa va retrageti In pustiu Inca odata, si In acest caz Karma si Bhakti yoga va vor fi de un ajutor imens. Ele constituie colacul de salvare pentru cel care se arunca In oceanul realizarii de sine. Este foarte dificil sa observati kleshas-urile subtile si sa descoperiti daca le aveti, deoarece ele fac parte din natura voastra intima. Intr- o sutra urmatoare se va spune ca aceste obstructii sau baraje trebuie sa fie Indepartate.

CAP II SUTRA 12

Kleshamulah karmashayo dristadristajanmavedaniyah

Klesha = suferinta; mulah = radacina; karma = actiune; ashayo = rezervor; drista = vazut, prezent; adrista = nevazut, viitor; janma = nastere; vedaniyah = a fi experimentat.

Acumularea de KARMAS (KARMASHAYA), care isi are originea in manifestarea suferintelor (KLESHAS), este experimentata in na!jterile prezente si viitoare, in sfera vizibila sau invizibila.

In aceasta sutra se face referire la legile karmei si a reIncarnarii. Se spune ca suferintele (kleshas) sunt Inlantuite de-a lungul nasterilor trecute, prezente si viitoare. Aceasta Inseamna ca karma este cauzata de suferinte, si ca odata cu Incetarea karmas-urilor aceste legi nu mai actioneaza, dar atata timp cat suferintele exista, ele vor da nastere la experiente In vietile prezente si viitoare, experiente care vor genera noi karmas. Acest lucru se petrece deoarece fiecare individ trebuie sa sufere In mod ineluctabil, consecintele karmei sale trecute. Daca se doreste anihilarea karmei, devine esentiala Intoarcerea la sursa ei, si anume, cele cinci suferinte (kleshas). Acest proces are doua cai; karmas-urile dau nastere la kleshas iar kleshas-urile dau nastere la karmas-uri noi. Odata cu noile karmas se acumuleaza noi samskaras (tendinte mentale), care sprijina si mai mult cauza suferintelor.

CAP II SUTRA 13

Sati mule tadvipako jatyayurbhogah

Sati mule = atata timp cat radacina este acolo; tat = a acesteia; vipakah = a se coace, a se maturiza; jati = nastere, categorie, clasa sociala; ayuh = durata vietii; bhogah = experienta.

Atata timp cat radacina lui KARMASHAYA este prezenta, ea se maturizeaza si roadele ei sunt: nasterea sau situatia sociala, durata si evenimentele vietii, si experienta.

Atata timp cat radacina este prezenta, copacul trebuie sa Infloreasca, si daca nu este deranjat, atunci el trebuie de asemenea sa dea fruct. Copacul este viata aceasta iar suferintele (kleshas) sunt radacinile sale. Daca radacina este taiata - cele cinci suferinte sunt Invinse - acest copac al suferintei va deveni un copac fara viata. El nu va produce nici un fruct, viata constand numai din nastere, durata si experiente. Experientele sunt de trei feluri, si anume placute, dureroase si mixte. Durata vietii poate fi lunga sau scurta. Nasterea Intr-o anumita tara, societate sau familie e numita jati. Toate acestea trei sunt fructele lui karmashaya (depozitul efectelor). Deoarece orice fruct e legat de copac si fiecare copac e legat de radacini, In mod analog nasterea, etc. sunt legate de viata, care este urmarea karmas- urilor trecute. La fel, karmashaya (acumularea de karmas) depinde de radacinile suferintei (kleshas). Daca coacerea fructelor trebuie oprita, atunci copacul trebuie distrus si pentru aceasta radacinile lui, adica suferintele (kleshas), trebuie taiate. Cei care cunosc teoria reIncarnarii au spus ca orice actiune lasa In urma ei o Intiparire. Acumularea acestor Intipariri e numita karmashaya. Doctorii fiziologi cunosc bine diferitele activitati ale creierului, si ei spun ca noi suntem capabili sa ne reamintim ceva din trecut datorita Intiparirilor (samskaras) pe care trecutul le-a produs In creier. Aceste Intipariri nu se pierd niciodata si ele dau nastere memoriei. Astfel, orice activitate a corpului si a mintii este fidel Inregistrata. Aceasta karmashaya (depozitul efectelor) este aidoma unui film al actiunilor trecute; uneori el se deruleaza iar alteori ramane ascuns. Karmashaya are trei diviziuni. Prima consta din Intiparirile si samskarasurile acumulate; acestea se numesc Intipariri stocate (sancita). A doua consta din depozitul de unde se nasc noi karmas. Aceasta este karma prezenta; In cursul timpului ea este transferata primei diviziuni. A treia diviziune include Intiparirile care se manifesta In viata si care sunt luate din stocul de Intipariri. Toate acestea se numesc prarabdha, soarta sau destin. Fructele lui sunt experimentate In nasterea prezenta si In cele viitoare. Orice act facut acum se numeste karma curenta (agami). Intiparirile lasate de acesta se adauga stocului de karmashaya, rezultand astfel noi karmas-uri. Aceste trei diviziuni ale lui karmashaya fac parte din corpul cauzal, numit In Vedanta, karana sharira. Acesta este unul din vehiculele subtile ale constiintei care este dincolo de manomaya kosha. Karana sharira se manifesta prin transmigrare In viata prezenta sau viitoare. De exemplu, un fermier se duce si ia un sac de seminte de care are nevoie. Acestea reprezinta prima diviziune a lui karmashaya. Apoi el se duce pe camp si seamana semintele. Acest act de a semana este karma prezenta. Dupa cateva luni el culege recolta; aceasta se numeste vipaka, fructificare sau coacere. Dupa culegerea recoltei, o parte din ea este din nou pastrata. La fel este si cu karma. Astfel, karmashaya este locul unde karmas-urile dorm. Aici karmasurile Isi asteapta efectele, ramanand In stare latenta.

Din aceasta teorie putem Intelege In mod logic teoria reIncarnarii. Ar fi ilogic si absurd sa credem ca Intiparirile karmas-urilor sunt distruse odata cu corpul. Este absurd si imposibil sa postulam o cauza care n-are efect sau un efect care n-are cauza. Conform cu teoria transmigratiei, nu corpul este cel care transmigreaza, nici chiar mintea; numai Intiparirile actelor noastre trecute (samskaras) transmigreaza. Acesta este locul unde dorm karmas-urile care se deplaseaza de la un corp fizic la altul, acest lucru fiind numit karana sharira In Vedanta. El nu este un obiect In plan fizic. Trebuie sa admitem ca ceva extrem de subtil din noi continua sa existe chiar si dupa ce corpul fizic a murit si a fost ars sau Inmormantat, iar acest ceva este chiar karana sharira. El Isi are radacina In suferinte (kleshas). Prin taierea unui copac nu-l puteti distruge complet - radacinile lui sunt acelea care trebuie distruse. Prin urmare nu corpul ci karana sharira, si In special radacinile lui - adica suferintele (kleshas) - trebuie distruse. Atata timp cat exista suferinte, vor exista karmashayah care vor da nastere cu siguranta, mai devreme sau mai tarziu, la efecte. Pentru a ne convinge ca exista reIncarnare, se pot folosi doua metode. Una o cunoasteti - este practica yoga, si In special puterile psihice. Cealalta metoda este epistemologia logica si analiza impartiala a legilor cauzei si efectului.

CAP II SUTRA 14

Te hladaparitapaphalah punyapunyahetutvat

Te = ei; hlada = bucurie; paritapa = tristete; phalah = fructe; punya = merit, virtute; apunya = non-merit, viciu; hetutvat = depinzand de.

Fructele lui JATI, AYUH si BHOGA sunt fericire sau tristete, depinzand de merit sau virtute (PUNYA) sau non-merit sau viciu (APUNYA).

Conform cu meritul sau non-meritul nostru, noi ne bucuram de doua feluri de fructe ale karma-ei (consecintelor actelor fizice, psihice, mentale sau spirituale) trecute. Meritul da nastere la bucurie si fericire; non-meritul da nastere la suferinta. Acestea se pot manifesta In nastere, In durata vietii sau In

diferite experiente. Fericirea si suferinta nu depind numai de situatia financiara si sociala. Fericirea si suferinta depind de natura actelor (karma) realizate In trecut. Daca acestea au fost acte merituoase, ele vor da nastere fericirii, daca nu ele vor produce mizerie. Nu este necesar sa specificam ce Inseamna merit (punya) sau virtute, si ce Inseamna non-merit (apunya) sau viciu. Religia ortodoxa considera acest lucru de la sine cunoscut, si nu explica ce este virtutea sau viciul. Noi trebuie sa le Intelegem Insa In mod stiintific, In conformitate cu legea morala universala. Actiunea legii karma-ei si aplicarea ei este implacabila si universala. Efectele karma-ei se obtin cu precizie matematica, rezultand astfel nasterea, durata vietii si diferite experiente; acestea pot fi la randul lor placute sau neplacute. La fel cum calitatea unei fotografii depinde de calitatea hartiei, de timpul de expunere, etc., la fel experientele noastre actuale depind de actiunile noastre trecute - bune sau rele.

CAP II SUTRA 15

Parinamatapasamskaradukhairgunavrittivirodhachcha duhkhameva sarvam vivekinah

Parinama = rezultat, consecinta; tapa = suferinta acuta; samskara = Intiparire; duhkhaih = prin aceste trei dureri; guna = (cele trei) gunas; vritti = modificare a mintii; virodhat = pe seama, opunand; cha = si; duhkham = durere; eva = numai; sarvam = tot; vivekinah = aceia care au putere de discriminare.

Pentru cel care are putere de discriminare (VIVEKA) totul este in cele din urma suferinta, din cauza consecintelor datorate schimbarii (PARINAMA), a suferintei (TAPA) generata de anxietatile si grijile inerente vietii intrupate a SAMSKARAS-urilor care raman si dau nastere la dorinte si, de asemeni, datorita GUNAS-urilor si VRITTISurilor in opozitie.

Pentru acela care si-a dezvoltat puterea de discriminare, care a analizat viata cu atentie, care este capabil de a deosebi adevarul de neadevar si lumina de Intuneric, pentru un astfel de om totul este dureros, chiar si asanumita fericire - succesul, pozitia sociala, puterea s.a.m.d. Acest lucru se datoreste faptului ca orice actiune este totdeauna Insotita de trei lucruri si anume: schimbarea, mizeria si Intiparirea. De exemplu, cineva poate avea o mare avere. El poate parea fericit, dar In adancul sufletului sau va exista anxietate acuta. In acest fel, orice este placut In ultima analiza este dureros. Este durerea din profunzime. Este durerea psihica. Prima durere este schimbarea (parinama). De exemplu, laptele devine lapte batut, viata se schimba In moarte s.a.m.d. Urmatoarea este suferinta acuta (tapa). Succesul, bogatia, iubirea etc. dau nastere mai devreme sau mai tarziu la suferinta. Inselatoriile, afacerile ilegale etc. dau nastere la anxietate. A treia durere este samskara, sau obiceiul. Ne obisnuim In asa masura cu fericirea si cu luxul Incat ne temem sa nu le pierdem. Omul devine In acest fel sclavul circumstantelor, obiceiurilor, ceea ce da nastere la durere. Bogatia si sanatatea pot deveni cauze ale suferintei daca omul se teme sa nu le piarda. Acest lucru nu este de obicei Inteles de psihiatri, si ei continua sa puna accent pe cauze marunte, care pot sa nu aibe nici o legatura cu cauza anxietatii. Numai daca se ajunge la radacina acesteia ea poate fi eliminata. Trebuie sa se Inteleaga ca orice este dureros In profunzime, daca nu chiar si la suprafata. Un alt factor important este acela ca exista totdeauna conflict Intre cele trei gunas (Insusiri fundamentale) si tendintele mentale (vrittis). Acest lucru trebuie bine Inteles. De exemplu, vreau sa ma relaxez, n-am chef de lucru. Aceasta este cererea lui tamas guna. Dar daca vreau sa-mi hranesc nevasta si copii, trebuie sa lucrez. Acest lucru da nastere la conflicte. Gunasurile ma Indeamna sa fac un lucru, In timp ce eu asa vrea sa fac un cu totul alt lucru. Astfel apare conflictul Intre gunas si tendintele noastre mentale; ele nu sunt niciodata In acord. Atata timp cat exista aceasta neIntelegere, va exista durere. Acest lucru se aplica oamenilor inteligenti, sensibili. Exista totdeauna un conflict la nivel constient sau la nivel subconstient. In acest fel, orice este dureros In esenta. Poate ca nu va place slujba pe care o aveti, dar trebuie so faceti. Poate ca doriti o schimbare care nu apare; acest lucru da nastere la durere. Chiar si cei Invatati au conflicte mentale. Cu toate ca citesc si Invata scripturile, filosofia, religia sau stiinta, mintea lor nu e libera de conflicte. Nici chiar un aspirant spiritual nu are o minte libera de conflicte. Mintea sa poate dori o sadhana (practica spirituala) mai profunda sau una diferita; el ar vrea sa Invete de la mai multi odata, ceea ce da nastere la conflict. Existenta conflictului In personalitatea noastra dovedeste ca tot ceea ce experimentam pe aceasta lume este plin de durere. De ce este asa se descrie In sutra urmatoare.

CAP II SUTRA 16

Heyam duhkhamanagatam

Heyam = a fi evitat; duhkham = mizerie; anagatam = viitor.

AGAMI KARMA sau suferinta care n-a venit inca poate si trebuie sa fie evitata.

Suferinta trebuie evitata, dar noi putem evita numai ceea ce nu s-a produs Inca. Suferinta prezenta trebuie eliminata si depasita. Conform cu legea karmei, suferinta prezenta care a apucat sa se maturizeze nu poate fi eliminata. Ea trebuie eliminata prin consumare, dar durerea si mizeria viitoare trebuie evitata. Atata timp cat omul are un corp, el trebuie sa sufere, dar In ceea ce priveste viitorul acesta poate fi schimbat. De exemplu, recolta pe care trebuie s-o strangeti nu poate fi schimbata, dar recolta viitoare poate fi modificata prin schimbarea calitatii semintelor. Glontul care a fost tras nu mai poate fi Intors, dar acela care este Inca pe teava poate fi oprit. Analog, viitoarele fructe ale karmei pot fi modificate daca va platiti In mod corespunzator karma prezenta. In viata umana exista anumite karmas care s-au maturizat si efectele lor trebuie consumate sub forma destinului, sub forma fericirii sau mizeriei. Fiinta trebuie, pentru a le consuma, sa faca tapasya (austeritate), discriminare, sadhana (practica spirituala) etc. dar acele karmas generate prin actiunile noastre prezente si care urmeaza sa se maturizeze pot fi Indepartate acum prin actiuni corespunzatoare. Conform cu legea karmei exista un domeniu (prarabdha karma) care nu poate fi controlat de voi, dar mai exista un alt domeniu al karmei (agami karma) pe care-l puteti ameliora sau modifica. Prin urmare, sutra spune ca suferinta care n-a sosit Inca poate fi evitata.

CAP II SUTRA 17

Drastadrishyayoh samyogo heyahetuh

Drastri = vazator; drishyayoh = vazut; samyogo = uniune; heyahetuh = cauza lui heya, cauza a ceea ce trebuie evitat.

Uniunea sau identificarea dintre vazator (DRASHTA sau PURUSHA) si vazut (DRISHYA sau PRAKRITI) este cauza lui HEYA (suferinta care poate si trebuie sa fie evitata).

Este foarte important sa stim cum sa evitam suferinta care n-a venit Inca. Fiecare karma (actiune) este capabila sa produca un efect, fructul. Aceasta este o lege universala. Karma noastra trecuta si prezenta face parte din Intiparirile stocate (samskara). Nu puteti contracara manifestarea fructelor unei karme rele trecute prin fapte bune prezente si vice-versa. Trebuie sa suferiti atat efectele bune cat si pe cele rele Impreuna, dar exista o metoda prin care stocul vechilor karmas care se gasesc In karmashaya (depozitul efectelor) poate fi anihilat. Sutra de fata ne spune ca exista o cauza a karmas-urilor, care trebuie evitata pe viitor daca vreti sa evitati suferintele, adica efectele. Aceasta cauza este uniunea sau asocierea vazatorului, purusha, cu vazutul, buddhi. Se pare ca are loc un fel de identificare, un fel de uniune sau asociere a lor. Suferinta Incepe datorita acestei identificari. Deci, pentru a evita cauza suferintei, va trebui sa Intelegem procesul de uniune dintre vazator si vazut, dintre subiect si obiect. Drashta este vazatorul iar drishya este vazutul. Acest subiect al lui drishya va fi discutat In sutra urmatoare.

CAP II SUTRA 18

Prakashakriyasthitishilam bhutendriyatmakam bhogapavargartham drishyam

Prakasha = lumina, iluminare; kriya = activitate; sthiti = fermitate; shilam = calitati; bhuta = elemente; indriya = organe de simt; atmakam = avand

natura; bhoga = experienta; apavarga = eliberare; artham = de dragul; drishyam = vazut.

Vazutul (DRISHYA) sau PRAKRITI are proprietatile sau calitatile luminii (PRAKASHA), activitatii (KRIYA) si stabilitatii (STHITI); el are natura elementelor (BHUTAS) si organelor de simt (INDRIYAS) si obiectivele sale esentiale sunt experienta (BHOGA) si eliberarea (APAVARGA).

Vazutul are trei calitati, si anume, kriya (actiune), prakasha (lumina) si sthiti (fermitate). Acestea sunt cele trei gunas (Insusiri fundamentale), si se spune ca vazutul este facut din cele trei gunas. Elementele si organele la un loc alcatuiesc drishya (vazutul). El are doua scopuri, si anume experienta si eliberarea. Drishya reprezinta tot ceea ce este vazut. El nu Inseamna numai vazut cu ochii fizici, ci vazut cu toate simturile, cum ar fi pipaitul, auzul s.a.m.d. A vedea, a auzi etc. Inseamna a cunoaste prin intermediul oricaruia dintre simturi. Inseamna experienta. Aceasta include de asemenea si gandirea. Gandirea este Impartita In patru varietati; de exemplu, cunoastere prin gandire, prin ratiune, prin memorie si numai prin simtire. Acestea sunt respectiv, apanajul lui manas ("capacitatea de reflexie"), buddhi (inteligenta), chitta (minte; constiinta individuala) si ahamkara (constiinta partiala atma-ica). Astfel, drishya Inseamna tot ceea ce este cunoscut prin intermediul acestor mijloace, iar drashta Inseamna subiectul care cunoaste. Cunoasterea nu e limitata la starea de veghe. Ea poate avea loc chiar si In vis sau In meditatie. Puteti cunoaste constient sau subconstient. Astfel, drishya include toate manifestarile obiective, toata lumea. El Inseamna prakriti plus toate obiectele cognoscibile, iar drashta este vazatorul, manifestarea subiectiva. Prakriti are trei proprietati, si anume sattva - adica prakasha (lumina); rajas - adica activitatea; si tamas - adica stabilitatea. Prakriti este compusa din aceste trei calitati. In stiinta moderna ele sunt numite vibratie, miscare si inertie. Daca vrem sa cunoastem proprietatile naturii universale trebuie sa Intelegem bine cele trei gunas. Vibratia este prakasha sau sattva, care are un fel de ritm. Miscarea este rajas, iar inertia este tamas. Ritmul poate fi ilustrat de soldatii care merg In ritm de parada. Miscarea poate fi ilustrata de miscarea unei multimi de oameni - ea se face In directii diferite; aceasta este rajas. Tamas este o multime de oameni care sta pe loc. Astfel ritmul, miscarea si inertia sunt proprietatile fizice ale naturii. In filosofia Samkhya ele sunt numite sattva, rajas si tamas. Cand exista armonie Intre rajas si tamas se dezvolta sattva. Prin urmare, sattva nu este ceva anume, ci este efectul armonizarii acestor doua principii ale miscarii si inertiei In natura lor proprie. Astfel, o armonie Intre rajas si tamas da nastere la sattva. Prakriti are natura elementelor si organelor de simt. Elementele sunt de cinci feluri - pamant, apa, aer, foc si eter. Simturile sunt zece, din care cinci

sunt simturi ale actiunii si cinci sunt simturi ale cunoasterii. In plus, exista patru organe interne numite manas, ("capacitate de reflexie"), buddhi (inteligenta), ahamkara (constiinta partiala atma-ica), si chitta (minte). Toate acestea Impreuna sunt manifestarile lui prakriti (natura) sau drishya (vazutul). Pentru prakriti exista doua scopuri finale: ele sunt experienta si eliberarea lui purusha. Drashta (vazator) vede pe drishya (vazutul) si astfel au loc diferitele experiente In viata. In cele din urma, cand se dezvolta constiinta suprema, vine eliberarea.

CAP II SUTRA 19

Vishesavishesalingamatralingani gunaparvani

Vishesa = cu diferenta; avishesa = fara diferenta; lingamatra = numai cu o marca (semn distinctiv); alingani = fara nici o marca (semn distinctiv); gunaparvani = starea gunas-urilor.

VISHESHA, AVISHESHA, LINGAMATRA si ALINGA sunt stadiile GUNAS-urilor.

In legatura cu procesul involutionar al superconstiintei exista patru stadii ale gunas-urilor (Insusiri fundamentale. Ele corespund cu cele patru stadii ale lui samprajna samadhi. Primul stadiu, vishesha, este stadiul mental al lui vitarka (gandire verbala; primul stadiu al gunas-urilor). Este stadiul experientelor particulare. Al doilea stadiu, lipsit de particularitati, este stadiul astral, numit vichara samadhi; aici avishesha este suportul mintii. Al treilea stadiu, numit ananda (beatitudine), e legat de constiinta cauzala a lui lingamatra, iar al patrulea, numit asmita samadhi, este starea atmica legata de alinga (prakriti(natura)). Ea este fara nici o marca. Vitarka este primul stadiu al gunas-urilor. In el exista diferente si le puteti constientiza. Al doilea stadiu implica lipsa diferentelor, existand completa fuziune cu obiectul. Acesta este numit avishesha, iar starea de samadhi corespunzatoare este vichara. In al treilea stadiu exista numai o singura marca, vazuta prin samyama (cunoscatorul, obiectul de cunoscut si cunoasterea care rezulta fac una), cand exista control complet al obiectului

exercitat de minte. Aici puteti vedea arhetipul obiectului, adica esenta sa. Natura esentiala a obiectului este perceputa cu o marca. Atunci cand percepeti o marca In acea stare profunda de constiinta, sa stiti ca sunteti In ananda samadhi, iar marcile sunt diferite In functie de obiect. In stadiul final al gunas- urilor, cand sunteti complet stabilit In cea mai Inalta stare de constiinta, nu mai exista nici o marca. Aici constiinta patrunde In cu totul alt domeniu. Dincolo de acesta este aria lui nirbeeja samadhi. Prin urmare, acestea sunt cele patru stadii ale gunas-urilor, care pot fi subtile si fine, conform cu nivelul constiintei noastre. Trebuie retinut faptul ca si constiinta are de asemenea trei gunas, care se schimba pe masura ce procesul involutiv avanseaza.

CAP II SUTRA 20

Drasta drishimatrah suddhoapi pratyanupashyah

Drasta = vazator, purusha; drishimatrah = numai pura constiinta; shuddhah = pur; api = de asemenea, desi; pratyaya = concept; anupashyah = pare ca percepe.

Vazatorul (DRASHTA sau PURUSHA) este constiinta pura, dar in ciuda puritatii lui, atunci cand se afla inglobat in natura, el percepe numai prin intelect (BUDDHI).

Aceasta sutra si urmatoarea sunt importante deoarece ele contin filosofia Samkhya. Tot ceea ce este subiect al experientei, cunoasterii, este drishya. El poate fi o forma, un sunet, un gand, un vis sau somnul. Tipatul unui copilas, conversatia si rasul unui tanar, precum si gandurile unui batran sunt toate drishya. El se schimba vesnic si prin urmare si cunoasterea se schimba vesnic. Omul civilizat are o cunoastere superioara aceleia a unui tigru sau a unui copilas. Cunoasterea este aceeasi In ceea ce priveste tigrul sau omul civilizat, dar exista o diferenta In ceea ce priveste expresia cunoasterii; aceasta este drishya.

Drashta este vazatorul care cunoaste drishya. Cunoasterea n-ar mai avea loc daca n-ar exista subiect, ci numai obiect. In Brihat Aranyak Upanishad avem un dialog Intre Inteleptul Yajnavalkya si Maitreiy. El spune ca daca n-ar fi nici un subiect In starile superioare de samadhi, cine pe cine ar mai mirosi si vedea? Cunoasterea apare numai atunci cand exista atat subiect cat si obiect; daca exista numai unul din acestea doua atunci n-ar mai exista cunoastere. In yoga, vazatorul este pura constiinta. El nu poate fi vazut sau perceput. El e foarte pur, dar vede prin conceptul mental. Daca o veioza aprinsa este acoperita de un voal colorat, noi ne putem da seama din exterior ca acolo este lumina, dar nu vom putea cunoaste lumina asa cum este ea. Analog, purusha este pur dar el apare a fi impur datorita lui pratyaya. Purusha iscodeste lumea prin intermediul conceptelor mentale cum ar fi raga (placerea), dwesha (repulsia), ura etc. Atunci cand acestea sunt Indepartate cu grija, lumina se poate manifesta mai clar, iar In final, atunci cand ultimul voal a fost Indepartat, ea straluceste In toata splendoarea ei originara. De fapt lumina nu s-a schimbat, ci voalurile care o acopereau au fost Indepartate, astfel Incat apare o diferenta In ceea ce priveste cunoasterea. Lumina n-a fost afectata, ea a aparut numai diferit datorita lui pratyaya; astfel, pentru a purifica cunoasterea, este totdeauna necesar sa Indepartam conceptele mentale, adica pratyayas-urile. La fel cum apa tinuta In pahare colorate pare ca este colorata, la fel este si cu purusha care, cu toate ca este pur, pare sa aibe constiinta datorita diferitelor pratyayas. La fel cum apa cu toate ca e incolora pare colorata datorita culorii paharelor, exact In acelasi fel purusha, cu toate ca n-are nici o calitate, pare ca poseda cunoastere. Purusha este pura constiinta fara nimic altceva, dar el pare afectat de pratyayas-urile fericirii, ale lui avidya (ignoranta), ale mortii, ale nasterii.

CAP II SUTRA 21

Tadartha eva drishyasyatma

Tadartha = de dragul lui (purusha); eva = numai; drishyasya = a vazutului; atma = natura.

PRAKRITI (DRISHYA sau vazutul) exista numai de dragul lui PURUSHA si existenta lui PRAKRITI nu e decat o vaga reflectare a existentei veritabile a lui ATMA.

Prakriti exista numai de dragul lui purusha. Intregul proces al evolutiei, Inca de la Inceputuri, e destinat pentru a servi scopului lui purusha. Prakriti este numai un biet vehicul. Purusha este cunoscatorul iar prakriti este mediul In care se exercita cunoasterea. In scripturi se spune ca Intreaga structura a Universului este manifestarea unirii dintre purusha si prakriti. Prakriti da nastere la Univers numai pentru instruirea lui purusha si In final pentru eliberarea lui. Este la fel cum un cal si un calaret merg In pelerinaj. Calul Il ajuta pe calaret si acestia doi merg din ce In ce mai departe. Din cand In cand calaretul descaleca si Ingrijeste calul. Calul serveste calatoriei si scopului terminarii ei; el este numai un vehicul pentru ca scopul calaretului sa fie atins. La fel, prakriti este numai o modalitate pentru purusha; adica serveste experientei acestuia, precum si eliberarii lui. Prakriti actioneaza totdeauna pentru a Indeplini Intregul plan al evolutiei, iar atunci cand purusha atinge eliberarea finala, deoarece scopul lui prakriti a fost atins, ea se retrage complet cu privire la acel purusha.

CAP II SUTRA 22

Kritartham prati nastamapyanastam tadanyasadharanatvat

Kritartham = o persoana care si-a atins telul; prati = Inspre; nastam = distrus; api = cu toate ca; anastam = nedistrus; tat = acesta; anya = celalalt; sadharanatvat = deoarece este comun.

Pentru acela care si-a atins telul (adica s-a eliberat), vazutul (PRAKRITI sau DRISHYA) devine non-existent (in sensul ca finalitatea sa a fost realizata), dar pentru ceilalti si prin ceilalti el continua sa actioneze, deoarece el este comun tuturor.

Atunci cand pelerinajul lui purusha si-a atins telul, calul este parasit, el nemaifiind de folos, dar calul poate folosi In continuare altora. La fel, atunci cand un purusha este eliberat si experientele lui sunt consumate, el nu mai are ce face cu prakriti. Pura constiinta care trece prin diferite faze de evolutie, trece de fapt prin diferite tipuri de experiente, si cand ea atinge starea de eliberare, atunci prakriti devine non-existenta pentru acel purusha. Totusi, atunci cand un purusha este eliberat, cand si-a atins scopul, cunoasterea poate deveni nonexistenta pentru acel purusha, dar faptele cunoasterii vor continua sa se manifeste In individul respectiv - el va vedea, va auzi, se va misca s.a.m.d. Aceasta este starea de jivanmukti ("eliberat In aceasta viata"), In care fiinta nu Inceteaza sa existe. Un jivanmukta actioneaza pe taramul lui prakriti. In ciuda faptului ca el este eliberat, prakriti continua sa actioneze, deoarece ea este proprietatea comuna a mintii, a lui chitta, a simturilor etc. si prin urmare acestea continua sa experimenteze lumea deoarece ele nu mor odata cu atingerea starii de eliberare. Astfel, prakriti se elibereaza, dar prakriti supravietuieste si-si face treaba prin intermediul corpului unui jivanmukta. Constiinta, sau purusha, nu vine In contact cu prakriti (natura), dar dupa ce stau separate mai multi ani, prakriti devine searbada. La fel cum un calaret Isi lasa calul dupa ce si-a atins scopul calatoriei, si nu-l protejeaza, nu are grija de el, la fel purusha eliberat nu mai are grija de prakriti. Calul va slabi si Intr-o zi va muri. Analog, prakriti va deveni searbada si slaba, parasind In cele din urma pe jivanmukta. Acest lucru este numit videhmukti.

CAP II SUTRA 23

Svasvamishaktayoh svarupopalabdhihetuh samyogah

Sva = al sau propriu; svami = maestru; shaktayoh = dintre cele doua puteri; svarupa = natura esentiala a sa; upalabdhi = dobandire; hetuh = cauza; samyogah = a se uni.

Scopul uniunii (SAMYOGA) lui PURUSHA cu PRAKRITI este dobandirea cunoa!jterii ultime prin experimentarea sau realizarea directa a naturii eterne esentiale (SVARUPA) si prin dobandirea de catre ei a puterilor inerente lui PURUSHA si PRAKRITI adica natura nu exista decat pentru si prin constiinta, iar constiinta se elibereaza numai prin natura.

Purusha si prakriti se unesc din doua motive - unu, pentru a dobandi realizarea de sine; doi, pentru a manifesta puterile inerente din fiecare din ei. Aceasta este o sutra foarte importanta, care spune ca realizarea este scopul unirii dintre purusha si prakriti. Pentru prakriti, scopul este de a manifesta puterile si Universul care sunt inerente In ea. Exista de asemeni unele puteri inerente si In purusha. Purusha este pura constiinta. Prakriti este vibratie, miscare, inertie, cele cinci elemente, indriyas-urile etc. Corpul, mintea, gunas-urile, toate sunt In prakriti. Creierul unui salbatic si creierul unui om civilizat este alcatuit din aceeasi materie cenusie, dar Intre cele doua exista diferente. Salbaticul nu si-a manifestat puterile inerente, dar omul civilizat si le-a manifestat. Omul dezvoltat din punct de vedere spiritual le manifesta In cel mai Inalt grad, In timp ce sarpele sau tigrul le manifesta foarte putin. Diferenta se datoreaza diferentei In manifestarea puterilor inerente, si aceste puteri apartin ori lui purusha, ori lui prakriti. Exista anumite puteri spirituale si anumite puteri naturale. Puterile spirituale sunt inerente lui purusha iar puterile naturale apartin lui prakriti. Prin evolutia lui purusha si a lui prakriti are loc manifestarea si In acest fel fiecare dintre noi a evoluat din punct de vedere spiritual si supernatural, chiar daca suntem sau nu constienti de acest fapt.

CAP II SUTRA 24

Tasya heturavidya

Tasya = a acesteia (uniunii); hetuh = cauza; avidya = lipsa constiintei interne.

Cauza, la nivel Macrocosmic, a uniunii (SAMYOGA) este manifestarea supremei iluzii MAYA sau AVIDYA.

Trebuie sa existe o cauza pentru uniunea dintre purusha (pura constiinta) si prakriti (natura). Aceasta cauza este avidya. Prakriti si purusha sunt amandoi fara Inceput; ei existau Inca de la Inceputul Universului. De fapt, purusha este totdeauna eliberat, dar se poate pune Intrebarea - daca purusha este totdeauna eliberat, atunci ce sens are ca el sa se elibereze din nou? Aceasta este o chestiune care transcende logica; ea poate fi rezolvata numai In meditatie. Se spune ca avidya este cauza uniunii, dar aceasta avidya nu este ignoranta. Nu este aceeasi avidya despre care am discutat atunci cand a fost vorba despre kleshas-uri (tensiuni fundamentale ale mintii). Aceasta avidya este suprema putere numita MAYA, pe care scripturile n-au fost In stare s-o defineasca. Se pare ca aceasta avidya este cauza primordiala, esentiala, a relatiei mutuale dintre purusha si prakriti. Acest lucru poate fi Inteles numai prin intermediul filosofiei Advaita, deoarece In Samkhya, purusha si prakriti sunt eterne. In Vedanta ele sunt una, numit Brahman, care este mai presus decat orice. Este baza tuturor energiilor si tuturor constiintelor, dar In aceasta constiinta exista o putere care este numita maya. Pe seama acestei maya se creeaza un voal din care se naste prakriti, apoi atat prakriti cat si purusha devin procese iluzorii. Pentru Samkhya ele nu sunt iluzorii deoarece Samkhya crede In dualism, dar Vedanta este monista, si deci ea poate explica Brahman si maya ca fiind o singura entitate.

CAP II SUTRA 25

Tadabhavat samyogabhavo hanam taddrisheh kaivalyam

Tat = acesta; (avidya); abhavat = prin absenta; samyoga = uniune; abhavah = absenta; hanam = evitare; tat = aceasta (stare); drisheh = al vazatorului; kaivalyam = eliberare.

Prin absenta sau indepartarea lui AVIDYA (sau MAYA) uniunea (SAMYOGA) (dintre PURUSHA si PRAKRITI) dispare. Aceasta este HANA (evitare), numita eliberarea lui PURUSHA.

Odata cu Indepartarea lui avidya, cauza contactului dintre purusha si prakriti este de asemenea Indepartata, iar prin Indepartarea acestei cauze, efectul - si anume, contactul, Inceteaza de asemenea sa existe. Acest lucru este numit hana, si aici purusha este izolat de orice. Este eliberarea (kaivalya). Topica lui kaivalya va fi discutata complet In alt capitol, asa ca nu este cazul sa dam detalii aici.

CAP II SUTRA 26

Vivekakhyatiraviplava hanopayah

Viveka = discriminare; khyatih = constiinta; aviplava = statornic; hanopayah = caile de evitare (hana).

Constiinta statornica a realului (VIVEKAKHYATI) este calea pentru evitarea sau indepartarea lui AVIDYA (sau MAYA).

Exista diferite tipuri de cunoastere, cum ar fi cunoastere prin indriyas (organele de simt), prin intelect, prin ratiune, prin experienta personala, prin intermediul auzului, imaginatiei si memoriei. Daca vrem sa realizam natura reala a lui purusha, nu ne putem baza pe cunoasterea izvorata din aceste surse. Acest lucru necesita un cu totul alt tip de cunoastere. Aceasta cunoastere este numita vivekakhyati. Acesta este un proces de cunoastere care nu se desfasoara nici prin intermediul simturilor, nici prin intelect, nici prin perceptie superioara. Pentru a cantari Pamantul nu putem folosi un cantar deoarece este imposibil; acest lucru se poate face prin calcule matematice. Daca vreti sa masurati distanta dintre Luna si Soare, nu o puteti face folosind vreo unitate de masura, dar o puteti calcula folosind legile fizicii. In mod analog, daca vreti sa cunoasteti Sinele Suprem, daca vreti sa Imprastiati avidya (voalul iluziei, ignoranta), trebuie sa folositi procesul numit cunoastere prin viveka (vivekakhyati). De obicei viveka Inseamna discriminare, cunoastere a diferentelor. Ea este un fel de bun-simt, dar aici, In acest context, Intelesul sau este diferit. Ea Inseamna ca pe baza practicii constante a cunoasterii-de-sine, la un anumit stadiu, constiinta trebuie sa se devolte In voi. Aceasta constiinta este o constiinta duala - vedeti doua lucruri In acelasi timp. Puteti nega unul din ele, dar acest lucru se Intampla pe taramul reflectiei, al contemplarii si meditatiei.

CAP II SUTRA 27

Tasya saptadha prantabhumih prajna

Tasya = al acestuia, purusha; saptadha = sapte stadii; prantabhumih = zona de hotar; prajna = constiinta cognitiva.

Exista !japte stadii sau faze ale cunoa!jterii (PRAJNA) directe a lui PURUSHA.

Vivekakhyati confera constiinta celor sapte stadii, fiecare stadiu fiind superior celuilalt. Prantabhumi Inseamna o zona sau provincie particulara. Prin urmare, In procesul vivekakhyati, purusha sau constiinta trece prin diferite stadii de experienta. Aceste experiente sunt contemplative; In primul rand, vine realizarea a ceea ce trebuie evitat; In al doilea rand, constiinta cailor posibile pentru aceasta Indepartare; In al treilea rand, constiinta evolutiei spirituale; In al patrulea rand constiinta desavarsirii si Implinirii; In al cincilea rand, constiinta scopului experientei si eliberarii; In al saselea rand, constiinta Indeplinirii misiunii gunas-urilor; In al saptelea rand, constiinta propriului sine. Prin intermediul acestor sapte stadii se dezvolta un nou tip de constiinta, numita vivekakhyati.

CAP II SUTRA 28 Yoganganusthanadashuddhiksaye jnanadiptiravivekakhyateh

Yoganga = parte a sistemului yoga; anusthanat = prin practica; ashuddhi = impuritate; ksaye = distrugere; jnana = cunoastere spirituala; diptih = radiatie; avivekakhyateh = pana la constiinta realitatii.

Prin practica partilor sistemului YOGA impuritatile se diminueaza pana ce are loc nasterea cunoa!jterii spirituale (JNANA) si

culminarea ei in constiinta realitatii (VIVEKAKHYATI).

Pentru a cunoaste sinele suprem (ATMA), trebuie sa ne dezvoltam adevarata constiinta a realitatii, care nu este nici mentala nici intelectuala, ci ea se dezvolta numai prin iluminare spirituala, la care se ajunge odata cu distrugerea gradata a impuritatilor. Impuritatile mintii sunt distruse prin practica yoga. Diferitele aspecte ale sistemului yoga trebuie practicate gradat, In acest fel impuritatile sunt distruse, ceea ce da nastere la iluminare spirituala, care la randul ei duce la adevarata, profunda constiinta a realitatii. Indata ce apare aceasta constiinta, avidya (ignoranta, iluzia) si prakriti (natura) dispar. Prin urmare, din acest punct de vedere, yoga nu Inseamna unire, ci separare. In mod obisnuit se sustine ca yoga este uniune, dar trebuie reamintit ca ea este mai Intai separare. Este un proces de evitare a legaturii dintre purusha Patanjali subliniaza faptul ca yoga este separare, si prakriti. disjunctie, viyoga, deci el a explicat sistemul yoga din punct de vedere al lui viyoga. Acest lucru trebuie Inteles bine.

CAP II SUTRA 29

Yamaniyamasanapranayamapratyaharadharanadhyanasamadhayoast avangani Yama = auto-stapanire; niyama = reguli fixe; asana = posturi; pranayama = control al respiratiei; pratyahara = retragerea simturilor; dharana = concentrare; dhyana = meditatie; samadhi = samadhi; asta = opt; angani = parti.

Auto-stapanire (YAMA), reguli fixe (NIYAMA), posturi (ASANA), control al respiratiei (PRANAYAMA), retragerea simturilor (PRATYAHARA), concentrare (DHARANA), meditatie (DHYANA) si SAMADHI sunt cele opt parti (ANGAS) ale disciplinei YOGA.

Cu aceasta sutra Incepe Raja Yoga. De obicei se crede ca yoga Incepe numai odata cu meditatia, dar de fapt ea include o gama larga de discipline care pregatesc si purifica aparatul mental. Raja Yoga a lui Patanjali este

Impartita In opt parti, iar aceste parti sunt interdependente si au valoare egala. Yama, niyama, pranayama, si pratyahara formeaza aspectul extern, bahiranga sau yoga exoterica. Dharana, dhyana si samadhi formeaza aspectul esoteric, antaranga, al sistemului yoga. Este interesant faptul ca Intregul sistem yoga este Impartit In doua bahiranga si antaranga. Prin bahiranga se Intelege acea yoga care se practica cu ajutorul obiectelor exterioare In relatie cu corpul, In relatie cu societatea, In relatie cu multe alte lucruri exterioare. Asana, pranayama, yama, niyama si pratyahara formeaza bahiranga yoga. Dharana, dhyana si samadhi formeaza yoga esoterica, deoarece In aceste practici aspirantul trece de la metoda de contemplare obiectiva la cea subiectiva. Partile interne si externe sunt interdependente. S-ar putea ca pentru unii oameni, nascuti cu samskaras-uri (tendinte mentale) corespunzatoare, sa fie posibila practica directa a meditatiei, aparent fara a mai trece prin stadiile initiale yama si niyama. Pentru majoritatea Insa este necesara parcurgerea pas cu pas, Incepand cu yama (cod social si moral) si niyama (cod personal), deoarece o viata In care omul nu se stapaneste si nu urmeaza o anumita disciplina poate duce la o explozie subconstienta care poate crea tulburare mentala. Uneori astfel de explozii au loc In timpul meditatiei, deranjand astfel acest proces. Acesta e unul din motivele pentru care meditatia esueaza. Meditatia nu trebuie practicata In graba; ea trebuie lasata sa vina de la sine. Nu trebuie sa existe pripeala. Fiecare stadiu din Raja Yoga deschide calea pentru stadiul imediat superior, prin urmare toate aceste parti sunt interdependente. Granitele nu pot fi cunoscute dinainte; ele pot fi cunoscute numai prin experienta practica. Aceasta este o cale completa care-l duce pe aspirant pe culmi. Impartirea In opt este facuta numai pentru a-i atrage atentia aspirantului. Yama si niyama sunt universale, deoarece ele sunt respectate peste tot. Cea mai Inteleapta cale pentru aspirant este practicarea tuturor acestor stadii cat mai Incet posibil, astfel Incat sa nu apara reactii de oprimare. Partea preliminara Raja Yoga trebuie practicata In sanul unui grup, In care aspirantul trebuie sa traiasca un timp. Atunci cand mintea este stapanita perfect, puteti sa va reIntoarceti In societate si sa va duceti viata acolo. Pretutindeni, societatea a exploatat individul; ea a Incercat sa-l abata de la telul spiritual, de aceea practicantul trebuie sa stea un timp sub supravegherea unui guru (Invatator spiritual).

CAP II SUTRA 30

Ahimsasatyasteyabrahmacharyaparigraha yamah

Ahimsa = non-violenta; satya = veracitate; asteya = onestitate; brahmacharya = abstinenta sexuala si senzuala; aparigraha = non-posesiune; yamah = auto-stapanire.

Non-violenta (AHIMSA), adevarul (SATYA), onestitatea (ASTEYA), controlul energiei sexuale (BRAHMACHARYA) si nonposesiunea (APARIGRAHA) sunt cele cinci auto-stapaniri (YAMA).

Aceasta sutra enumera yamas-urile. Ele vor fi discutate pe rand In urmatoarele sutras, deci nu este necesar sa le explicam aici.

CAP II SUTRA 31 Jatideshakalasamayanavachchhinnah sarvabhauma mahavratam

Jati = fel de nastere; desha = tara, loc; kala = timp; samaya = circumstante; anavachchhinnah = neconditionat, nelimitat; sarvabhauma = universal; mahavratam = marea disciplina.

Cand sunt practicate in mod universal, fara exceptii datorate na!jterii, locului, timpului si imprejurarilor, acestea (YAMAS-urile) devin mari discipline.

Se observa ca locul, timpul, nasterea (Intr-un anumit cadru social) etc. pun oprelisti In practica yamas-urilor (autostapaniri). Ele sunt dificil de practicat, datorita limitarilor personale, dar se recomanda ca acestea sa fie practicate In mod universal, fara exceptie. Nu trebuie sa existe modificari datorate tarii, nasterii, timpului, locului si Imprejurarilor.

CAP II SUTRA 32

Sauchasantosatapahsvadhyayeshvarapranidhanani niyamah

Shaucha = curatenie; santosa = multumire; tapah = tapas, austeritate; svadhyaya = studiu individual; ishvarapranidhana = supunere lui Dumnezeu;

niyamah = reguli fixe.

Curatenia (SAUCHA), multumirea (SANTOSHA), austeritatea (TAPAS), studiul individual (SVADHYAYA) si supunerea prin activitate integrata si subordonata fata de ABSOLUT (ISHwARA PRANIDHANA) constituie regulile fixe (NIYAMA).

CAP II SUTRA 33

Vitarkabadhane pratipaksabhavanam

Vitarka = pasiuni; badhane = tulburare; pratipaksa = opusul; bhavanam = a chibzui, a argumenta, mental.

Cand mintea (CHITTA) este tulburata de pasiuni (VITARKA) sau porniri inferioare datorate gandurilor negative sau tentatiilor, trebuie sa se mediteze intens asupra contrariilor lor (PRATIPAKSHA BHAVANA).

In timpul practicii lui yama si niyama, pasiunile sau impulsurile negative apar datorita obiceiului, tendintelor rele etc. dand nastere la tulburare. Suprimarea acestor pasiuni sau impulsuri nu este suficienta. Cel mai bun lucru ar fi sa se mediteze asupra opuselor lor. In acest fel, ura se depaseste prin iubire, pentru ca acestea doua sunt opuse una alteia. Astfel, cand apare vitarka, sau tulburarea datorata gandurilor negative, trebuie sa se practice pratipaksha bhavana. De exemplu, daca cineva vrea sa fie onest, si observa ca adesea oamenii necinstiti reusesc In viata, In timp ce aceia cinstiti esueaza, In mintea lui se poate naste gandul negativ ca si el trebuie sa fie necinstit. Aceasta este vitarka; este partea rea a argumentului. Cand aceasta parte rea este acceptata de minte, ea creeaza tulburare si poate sa-l Indrepte pe aspirant pe drumul cel rau. In aceasta situatie trebuie cultivat opusul necinstei, adica cinstea, prin meditare asupra ei. Atunci cand In minte apare gandul ca cinstea nu tine de foame si ca nimanui nu-i pasa de un om cinstit, trebuie sa existe gata pregatit gandul opus, si anume ca numai prin cinste fiinta poate reusi pe calea spirituala. Acest lucru este numit pratipaksha bhavana (Inlocuirea pornirilor negative cu contrariul lor).

CAP II SUTRA 34

Vitarka himsadayah kritakaritanumodita lobhakrodhamohapurvaka mridumadhyadhimatra duhkhajnananantaphala iti pratipaksabhavanam

Vitarka = pasiuni negative; himsadayah = violenta si alte asemenea; krita = facuta de sine; karita = facuta prin altii; anumodita = aprobata; lobha = lacomie; krodha = manie; moha = confuzie; purvaka = precedata de; mridu = slab; madhya = mediu; adhimatra = intens; duhkha = durere; ajnana = ignoranta; ananta = infinit; phalah = rezultate; iti = astfel; pratipaksha = opusul; bhavanam = a gandi.

Gandurile negative (VITARKA), (cum ar fi violenta si alte asemenea) contin in ele durere si ignoranta infinita, indiferent daca sunt realizate de propria persoana, intentionate, realizate prin altii, sau tolerate (aprobate), si rezulta din lacomie, manie si confuzie. Acestea pot fi slabe, medii sau intense. PRATIPAKSHA BHAVANA consta in a gandi intens contrariul lor.

Uneori individul nu este el Insusi violent, dar el poate actiona violent prin intermediul altora, sau poate tolera violenta facuta de altii. Acest lucru trebuie evitat In yoga, deoarece fiinta este facuta responsabila chiar si atunci cand tolereaza violenta sau o exercita prin altii. Aceasta se aplica si altor vitarkas, cum ar fi minciuna, hotia etc. Uneori aceste vitarkas sunt realizate datorita lacomiei sau furiei, sau confuziei, dar toate acestea trebuie evitate. Vitarkas-urile pot fi ori slabe, ori medii, ori intense; ele trebuie Inlaturate, indiferent de cauza lor, de intensitate sau de efect. Toate aceste pasiuni rele aduc In cele din urma doua lucruri si anume durere si ignoranta. Daca acest lucru este realizat sau controversat In minte, acest lucru devine pratipaksha bhavana. Fiinta se poate gandi sa manance si sa bea alimente interzise, dar daca realizeaza ca acestea Ii vor face rau, acest argument se numeste pratipaksha bhavana. Atunci cand el este acceptat, mintea depaseste pasiunile rele, se formeaza un complex pozitiv, si aspirantul poate urma calea lui yama si niyama fara dificultate.

CAP II SUTRA 35

Ahimsapratisthayam tatsamnidhau vairatyagah

Ahimsa = non-violenta; pratisthayam = fiind stabilit ferm; tatsamnidhau = In vecinatatea ei; vaira = ostilitate; tyagah = abandon.

Fiind ferm stabilit in AHIMSA, apare abandonul total al ostilitatii atunci cand ne aflam in vecinatatea ei.

Ahimsa Inseamna iubire, non-vatamare, non-ucidere, non-violenta. Ea Inseamna absenta dusmaniei, a ostilitatii si a vatamarii. Pentru aspirantul spiritual, ea trebuie sa Insemne de asemenea absenta intentiei negative. Pratishta Inseamna a fi ferm stabilit. Atunci cand fiinta este stabilita In ahimsa, ea creeaza un fel de magnetism In jurul ei, care influenteaza pe oricine se apropie. El este liber de un complex foarte periculos si rau - acela al violentei si ostilitatii. In istoria Indiei au existat multi oameni care puteau Inmuia chiar si cele mai crude si demoniace inimi. Mahatma Gandhi, care era un devotat lui ahimsa, nu nutrea nici un gand rau, dar cu toate acestea avea si el dusmani, si pana la urma a fost doborat. Acest lucru este concludent pentru a dovedi cat de greu este sa se practice ahimsa. Buddha a dezvoltat practica lui ahimsa la un asemenea grad Incat putea sa transforme cel mai crud om Intr-un inimos. Odata el s-a Intalnit cu un talhar care venise sa-l omoare, si numai privindu-l la facut pe acesta sa-i Imbratiseze doctrina. Aceasta este puterea lui ahimsa. In ashram-ul lui Patanjali vaca, capra si tigrul puteau vietui Impreuna datorita ahimsa-ei practicata de marele Intelept. Este foarte usor sa spui ca nu trebuie sa fim violenti, ca trebuie sa ne iubim Intre noi, dar conceptul de iubire este prea mare pentru a-l putea Intelege. Pentru noi, iubire Inseamna securitate sau pavaza Impotriva fricii de moarte, si nimic mai mult. Aceasta este o necesitate psihologica, dar iubirea este ceva mult mai mare. Christos a fost crucificat, Mohamed a fost ucis cu pietre, marele sufit Mansur a fost torturat de muslimi si i s-a jupuit pielea. Toti acestia au avut dusmani, dar In India au existat multi oameni care n-au avut nici un dusman pentru ca practicau ahimsa perfect. Cel mai important lucru este sa nu ne opunem nici chiar celui mai violent om. Acest lucru este de asemeni ahimsa, iar daca vrem sa discutam subiectul mai profund, atunci ahimsa Inseamna eliminarea complexului de dusmanie, de

dezaprobare. In India, o astfel de persoana este numita ajatashatru - nascut fara dusmani. Astfel, se pare ca nici chiar cei mai mari sfinti si profeti n-au fost ferm stabiliti In ahimsa. De exemplu, Buddha, Krishna, Shankara obisnuiau sa critice scolile celelalte care existau pe langa cele ale lor, dar disciplina yoga spune ca ahimsa trebuie practicata complet. Trebuie sa existe o cale demna de a face fata neuniformitatii societatii. Acesta este Intelesul cuvantului satyagraha. Prin urmare Intelesul sutrei este ca atunci cand aspirantul este ferm stabilit In ahimsa, chiar si ultimele urme de violenta dispar, sufletul se manifesta In exterior sub forma unui camp magnetic, numit vairatyagah, care este abandonarea ostilitatii. In acest fel chiar si uciderea animalelor trebuie sa fie suprimata. Cultul Jainilor este faimos pentru practica lui ahimsa.

CAP II SUTRA 36

Satyapratisthayam kriyaphalashrayatvam

Fiind ferm stabilit in SATYA (adevar), rezultatul actiunilor va fi dobandit cu u!jurinta fara realizarea propriu-zisa a actiunii respective, el depinzand in intregime numai de vointa noastra si nu de actiune si efort.

Atunci cand aspirantul devine ferm stabilit In veracitate, prin practica acesteia ca lege universala, neconditionata de timp, tara, nastere si circumstante, el capata un buddhi (intelect) divin. El este capabil sa dobandeasca fructul karmei sale conform cu dorinta sa. De obicei, rezultatul karmei este independent de dorintele noastre, dar acest lucru nu este valabil In cazul unui om care a realizat perfect satya (adevar). Sutra mai poate fi interpretata si In felul urmator: semnificatia ei este ca individul capata adevarul vorbirii. Tot ceea ce spune va deveni adevarat, se va realiza. In yoga acest lucru este numit vorbire psihica. Prin practica lui satya aspirantul dobandeste o anumita putere, mintea sa devine la fel de clara ca o oglinda, astfel Incat ea reflecta tot ceea ce spune. Astfel, rezultatul oricarei actiuni este In totalitate dependent de el - rezultatul nu mai depinde de schimbare sau prarabdha (destin)). Sau, se poate spune ca acela care a atins perfectiunea In satya (adevar) e capabil sa cantareasca perfect orice cuvant pe care-l rosteste. Poate pentru ca el are control perfect asupra vorbirii, dar acest lucru este

foarte dificil. Numai acela care stie sa-si cantareasca fiecare cuvant poate spune adevarul; acest lucru devine o conditie a vorbirii sale. El nu exprima nimic care sa nu fi fost cantarit prin puterea spirituala. In acest fel el poate controla In asa masura vehiculul vorbirii Incat orice Ii iese din se realizeaza. Acestea sunt cele doua Intelesuri ale acestei sutra. In gura primul rand, ea Inseamna ca orice spune fiinta se realizeaza, si In al doilea rand, ea Inseamna ca rezultatul actiunilor depinde numai de vointa sa.

CAP II SUTRA 37

Asteyapratisthayam sarvaratnopasthanam

Asteya = onestitate; pratistayam = a fi ferm stabilit; sarva = tot; ratna = comori; upasthanam = a veni singure.

Fiind ferm stabiliti in ASTEYA, toate comorile, atat fizice cat si spirituale ni se prezinta singure.

Cand aspirantul spiritual s-a stabilit ferm In virtutea yoghina a onestitatii el capata o putere de cunoastere asemanatoare clarviziunii (constiinta intuitiva). Este exact aceeasi facultate pe care o poseda profetii. Prin intermediul acestei facultati de cunoastere aspirantul devine constient de pietrele pretioase din apropiere. Exista unele persoane, cum ar fi Swami Sivananda, care-si pot da seama cat de bogat este un om din apropiere. Aceasta este un fel de constiinta intuitiva, posibila datorita unei onestitati absolute, neconditionate, universale. Scopul ei este de a face Intreaga viata curata, de a purifica Intreaga structura a personalitatii. Cand acest lucru a fost realizat, personalitatea devine ca o oglinda In care mintea divina se reflecta. Atunci cand oglinda este curata, va puteti vedea fata clar In ea. Virtutea de a fi onest (asteya) confera un fel de constiinta prin intermediul careia puteti deveni constient de comorile ascunse.

CAP II SUTRA 38

Brahmacharyapratisthanam viryalabhah

Brahmacharya = abstinenta sexuala; pratisthanam = a fi ferm stabilit; virya = curaj de neInfrant; labhah = castig.

Fiind ferm stabilit in BRAHMACHARYA, se dobandeste energie pe toate planurile (VIRYA).

Brahman Inseamna fiinta suprema iar charya Inseamna a trai, dar aici cuvantul desemneaza opt feluri de placeri sexuale. Virya Inseamna sperma, despre care se spune ca o picatura este facuta din patruzeci de picaturi de sange. Ea confera vitalitate. Ea este esenta vietii, transformandu-se In final In energie. Multi oameni de stiinta sustin ca ea nu este nimic altceva decat secretie hormonala; totusi, Patanjali nu este de acord cu asta. Virya mai Inseamna si curaj de neInfrant, care este esential pentru sadhana (practica spirituala). Deci, atunci cand devine ferm stabilit In brahmacharya, yoghinul dobandeste vigoare, energie si curaj, eliberandu-se In acelasi timp de frica de moarte. Prin urmare, brahmacharya este o cale de a Indeparta klesha (tensiuni fundamentale ale mintii) numita abhinivesha, care Inseamna frica de moarte. Brahmacharya are opt parti. In yoga este binecunoscut faptul ca exista o legatura intima Intre energia sexuala si energia psihica si spirituala. Pentru a avea putere spirituala, trebuie sa ne pastram energia sexuala numita ojas. Ojas este formata din conservarea lui virya. Atunci cand fluidul fizic numit sperma este conservat si transformat In ojas prin transmutare, procesul acesta este numit reta energie seminala. Cand ea este sublimata si transmutata, confera energie atat corpului fizic cat si structurilor subtile. Fiinta care a realizat acest lucru este numita urdhvareta. Intr-o Upanishada se spune ca prin practica lui brahmacharya zeii si-au Infrant complet frica de moarte. Bhisma, de exemplu, n-avea frica de moarte deoarece practicase perfect brahmacharya. El era un mare luptator; el a Infrant moartea. El n-a murit pe campul de bataie, ci moartea a survenit la vointa lui. Acest lucru a fost posibil deoarece el n-a pierdut nici macar o singura picatura de sperma pe toata durata vietii sale.

CAP II SUTRA 39

Aparigrahasthairye janmakathantasambodhah

Aparigraha = non-posesiune; stairye = devenind ferm; janma = nastere; kathanta = cum si de unde; sambodhah = cunoastere.

Devenind ferm stabilit in APARIGRAHA, aflam prin simtire directa cum si de unde vine nasterea (trecuta, prezenta si viitoare), precum si scopul acesteia. (Realizarea cauzelor ultime ale existentei).

Aparigraha este una dintre cele mai importante virtuti. Ea Inseamna renuntarea la tendinta de a acumula obiecte de utilitate si placere. Aspirantul pastreaza numai acele obiecte strict esentiale pentru trai. Acest lucru elibereaza mintea de preocupari si de griji. Multi aspiranti nici nu folosesc focul pentru a se Incalzi si au numai un schimb de haine. Ei nu au un loc fix de viata. Mintea lor este atat de libera si relaxata Incat ei pot face orice, oriunde. Aceasta este aparigraha; dupa antrenarea corespunzatoare a mintii, aspirantul poate avea si alte lucruri, cum ar fi scaun, masa etc., daca are de facut o munca speciala. Samskaras-urile (tendinte mentale) posesiunii trebuie mai Intai eliminate complet, fiinta putand apoi Incepe o noua viata. Astfel aparigraha (non-posesiune) constituie o sadhana (practica spirituala) temporara In viata aspirantului. Daca acest fel de sadhana este continuata dincolo de limitele obisnuite, ea da nastere la slabiciune si obsesii, dar ea este necesara la Inceput, pentru a Indeparta obiceiurile rele. Cand acestea sunt eliminate, fiinta poate poseda diferite lucruri care sa-i serveasca pentru lucru si pentru ajutorarea umanitatii. Atunci cand aceasta sadhana (practica spirituala) este ferm stabilita, aspirantul ajunge sa cunoasca vietile sale anterioare - felul lor, cand s-au desfasurat si ce scop au avut. Fiinta poate sa ajunga sa-si cunoasca chiar viitoarea nastere. Tot asa cum atunci cand vedeti nori pe cer stiti ca va fi ploaie, similar aflati informatii despre viitoarea nastere daca ati ajuns sa fiti ferm stabiliti In aparigraha (non-posesiune).

CAP II SUTRA 40

Sauchatsvangajugupsa parairasamsargah

Sauchat = din curatenie; svanga = propriul corp; jugupsa = indiferenta; paraih = cu altii; asamsargah = non atasament.

Din SAUCHA rezulta indiferenta (in sensul de non ata!jament, deta!jare) fata de propriul corp (care este perceput acum ca vehicul al SINELUI (ATMA)) si aversiune fata de unirea spiritului cu alte corpuri (unire care se realizeaza prin reincarnare).

De la aceasta sutra Incepe discutarea niyamas urilor. Aceste discipline sunt necesare pentru practica meditatiei si a lui samadhi. Toate acestea sunt modalitati si nu scopuri. Prima regula, si anume curatenia sau puritatea, este descrisa In aceasta sutra. Se spune ca prin curatenie fizica sau corporala apare In decursul timpului un fel de indiferenta (sau detasare) fata de propriul corp si In acelasi timp non atasamentul sau repulsia vis a vis de transmigrare, adica fata de unirea spiritului cu alte corpuri.

CAP II SUTRA 41

Sattvashuddhisaumanasyaikagryendryajayatmadarshana yogyatvani cha

Sattvashuddhi = puritate interna; saumanasya = veselie; ekagrya = focalizare; indryajaya = control al simturilor; atmadarshana = viziunea sinelui; yogyatvani = corespondenta, potrivire; cha = si.

Prin practica puritatii mentale (SAUCHA) se dobandeste reglarea si echilibrarea GUNAS urilor, stare inefabila de bucurie, focalizare u!joara a mintii, control al simturilor si viziunea sinelui (comunicare directa cu ATMA).

Acest lucru este descris de asemenea In Bhagavad Gita. Atunci cInd mintea este purificata sau cand se practica purificarea mentala, fiinta devine capabila sa practice concentrarea si controlul simturilor, e vesela si, datorita puritatii mentale, este capabila sa aibe viziunea sinelui (atmadarshana).

CAP II SUTRA 42

Santoshadanuttamasukhalabhah

Santoshat = din multumire; anuttamah = netarmurit; sukha = placere, fericire; labhah = cIstig. Fericirea SANTOSHA.

netarmurita si perfecta rezulta din practica

lui

Santosha este una din niyamas urile care se impun unui aspirant spiritual care are ganduri foarte serioase In ceea ce priveste yoga si realizarea de sine. Este imposibil pentru cineva care este nemultumit de sine sau

de ceea ce l Inconjoara sa realizeze constiinta suprema. Nemultumirea este unul din voalurile lui avidya (iluzia, ignoranta), trebuind prin urmare sa fie Indepartata, deoarece ea provoaca multe complexe indezirabile si induce o stare de boala psihica, iar daca mintea este bolnava nici o sadhana (practica spirituala) nu este posibila. Yama si niyama trebuie practicate perseverent de acela care vrea sa ajunga In stadiul de meditatie. In meditatie constiinta trebuie eliberata de toate erorile mentale, voalurile si complexele inhibitoare, prin urmare fiinta trebuie sa practice santosha (multumire). Fericirea care rezulta de aici este neegalata. Ca rezultat al acestui lucru, fiinta poate ajunge la nivele foarte profunde In meditatie. In absenta multumirii, diferitele complexe mentale ies la iveala si o astfel de persoana este nepotrivita pentru meditatie.

CAP II SUTRA 43

Kayendriyasiddhirashuddiksayattapasah

kaya = corpul; indriya = organe de simt; siddhi = perfectiune; ashuddhi = impuritate; ksayat = distrugere; tapasah = prin austeritate.

TAPAS distruge impuritatile si confera puteri oculte corpului (KAYA) si organelor de simt (INDRIYAS). Meditatia necesita un corp perfect si organe de simt care sa functioneze perfect. Toate organele trebuie sa fie sanatoase si perfecte, altfel meditatia este Impiedicata. Pot exista dureri In articulatii sau pot fi produse toxine In corp. Aceia care practica meditatia avInd un corp bolnav pot avea de suferit. Daca vreti sa practicati zilnic meditatia, pe perioade mari de timp, trebuie sa aveti un corp sanatos. O meditatie care se Intinde pe durata a mai multe ore este un lucru obisnuit, si deci Patanjali recomanda ca organele de simt si corpul sa functioneze perfect, pentru a putea practica meditatia. Nu trebuie sa existe stanjeneala sau disconfort In timpul meditatiei din cauza slabiciunii unui organ. Toate functiile corpului, cum ar fi respiratia, circulatia sangelui, digestia, secretiile etc., trebuie sa se desfasoare perfect, si pentru asta este necesar sa se practice tapas. Acest tapas nu este acelasi tapas ca In Kriya Yoga. El implica supunerea corpului la austeritati, astfel IncIt el sa poata Indura caldura, frigul, otrava s.a.m.d. Pentru meditatie este necesar un corp puternic.

Impuritatile fizice trebuie Indepartate din creier, ochi, urechi, nas, piele, s.a.m.d. Exista cinci tipuri de austeritati: 1. Expunerea corpului la soare, pentru a face pielea rezistenta. 2. Supunerea corpului la caldura focului pentru a l face subtire si maroniu. 3. Pranayama, se face pentru a crea caldura In corp. 4. Focul concentrarii asupra unui singur punct trebuie Intetit 5. Focul postului. Aceste cinci focuri Indeparteaza toxinele si Intaresc corpul, astfel Incat el devine apt pentru meditatie.

CAP II SUTRA 44

Svadhyayadistadevatasamprayogah

Svadhyayat = prin auto observatie; istadevata = zeitatea de predilectie; samprayogah = comuniune.

Prin SVADHYAYA se obtine comuniunea cu ISHTADEVATA (zeitatea care e obiectul devotiunii interioare).

Svadhyaya Inseamna a Inchide ochii si a observa propriul sine, ca In antar mauna (liniste launtrica). Cand acest lucru este practicat, el da nastere la o facultate prin care fiinta devine capabila sa se concentreze profund asupra zeului sau zeitei de predilectie (zeitatea interioara istadevata).

CAP II SUTRA 45

Samadhisiddhirishvarapranidhanat

Samadhi = transa; siddhi = perfectiune; ishwara = Dumnezeu; pranidhanat = supunere.

Realizarea transei identificatoare (SAMADHI) se obtine in urma supunerii complete fata de ISHwARA.

Prin supunere completa fata de ABSOLUT, ceea ce este Inca foarte greu de realizat, fiinta devine capabila sa intre Intr o stare speciala de transa. Aceasta transa nu este chiar starea de samadhi descrisa In capitolul anterior. Ea este un fel de transa In care aspirantul nu mai are constiinta corpului fizic, putand astfel sa abordeze starile superioare de constiinta, si ramane Intr-o stare de liniste completa si uniune cu ABSOLUTUL. Acest lucru este posibil prin supunere totala fata de Dumnezeu. Aici Dumnezeu desemneaza ideea pe care o are aspirantul fata de divinitate. Aceasta tehnica (ishwara pranidhana) este inclusa si In Kriya Yoga, dar acolo ea are un scop diferit. Aici ea este descrisa ca o parte a niyamas urilor; ea este folosita In special pentru a realiza Indepartarea tulburarilor corpului si mintii, cu scopul de a se ajunge la constiinta necesara pentru meditatie. Astfel, aspirantul trebuie sa practice cele cinci yamas si cele cinci niyamas.

CAP II SUTRA 46

Sthirasukhamasanam

Sthira = ferm; sukham = confortabil; asanam = postura. Postura (ASANA) trebuie sa fie ferma (stabila) si confortabila.

CuvIntul "asana" este pentru a desemna postura pentru meditatie. Aici "asana" nu Inseamna exercitii posturale yoga. In general, cuvIntul "asana" desemneaza exercitiile yoghine, dar aici el desemneaza numai postura In care se face meditatie. De exemplu, swastikasana, siddhasana, padmasana, sthirasana, sukhasana si samasana; acestea sunt posturile pentru meditatie. Totusi, nu sunt excluse si celelalte posturi care trec drept asanas. Deoarece cuvIntul ASANA Inseamna de fapt "o metoda de a sedea", el trebuie Inteles In acest fel. Mult mai tIrziu, rishis (cei care au experimentat In mod direct aproape toate subiectele discutate In Agamas) au inclus si alte exercitii sub numele de asanas, cum ar fi sirshasana etc. Nu exista nici un impediment ca un raja yoghin sa practice aceste asanas. Asta nu Inseamna ca ele nu sunt necesare, ci numai ca ele nu sunt incluse In sutras urile lui Patanjali. Astfel, asanas urile care confera echilibru corpului trebuie de asemenea practicate, cu toate ca ele nu sunt mentionate de Patanjali.

CAP II SUTRA 47

Prayatnashaithilyanantasamapattibhyam

Prayatna= efort; shaithilya = pierdere; ananta = sarpele numit ananta; samapattibhyam = prin meditatie.

Prin disparitia treptata a efortului fizic (RELAXARE) si prin meditatia (SAMAPATTI) asupra infinitului (sarpelui ANANTA, sau KUNDALINI) ASANA este stapinita perfect.

Pentru a deveni perfect ferm si confortabil In asana aleasa pentru meditatie, trebuie sa se depaseasca tensiunile si efortul. Deci trebui sa se realizeze relaxarea musculara In acea asana; apoi mintea trebuie concentrata asupra lui ananta. CuvIntul "ananta" Inseamna "infinit". El desemneaza de asemenea sarpele pe care sta Vishnu si se odihneste In oceanul de lapte. Deci, In mod simbolic, ananta Inseamna "sarpe", dar In aceasta sutra sarpele se refera la Kundalini shakti (forta colosala nesfarsita, creatoare, cosmica care exista In stare latenta In fiecare fiinta umana). Studentul trebuie sa se concentreze asupra puterii sarpelui din Muladhara chakra, sau el poate folosi orice alta metoda de concentrare asupra lui kundalini. Cuvantul relaxare sau pierdere a efortului Inseamna ca nu trebuie folosita nicidecum forta pentru a realiza asana. Asana trebuie sa fie perfect agreabila, fara sa existe nici o tensiune musculara sau nervoasa; prin urmare, acea asana pe care practicantul poate s o realizeze fara efort trebuie aleasa pentru meditatie.

CAP II SUTRA 48 Tato dvandvanabhighatah

Tatah = din aceasta; dvandva = cuplul contrariilor; anabhighatah = lipsa impactului. Drept urmare, cuplul contrariilor (DVANDVA) nu mai actioneaza. Dvandvas urile apartin atIt planului fizic cIt si celui mental. Acelea care apartin planului fizic sunt caldura si frigul, foamea si setea, durerea si boala s.a.m.d. Dvandvas urile psihice sau mentale sunt fericirea si tristetea. In fiecare clipa, mintea noastra este supusa acestora de catre Imprejurarile

exterioare sau interioare. Acest lucru produce tulburare. In timpul zilelor calduroase transpiram si nu ne gasim locul, iar In timpul iernii ne e frig. Astfel, noi am vrea ca vara sa ne fie racoare si iarna sa ne fie cald. In acest mod mintea este deranjata de cuplul contrariilor. Aspirantul trebuie sa devina rezistent la acestea, fie mentale, fie fizice, si acest lucru este posibil numai prin yama, niyama si asana. Aceste dvandvas trebuie depasite daca vrem sa progresam In meditatie, astfel IncIt trebuie sa ne marim rezistenta la tulburarile produse de dvandvas. Trebuie Indepartate toate dvandvas urile. Trebuie sa fim capabili sa mentinem echilibrul fizic si mental. Starile psihice nu trebuie sa se schimbe din moment In moment. Corpul nu trebuie sa fie deranjat de caldura sau frig. Trebuie sa avem rezistenta atat fizica cat si psihica. Rezistenta joaca un mare rol In contracararea actiunii microorganismelor. Astfel, atunci cand un membru al familiei capata guturai, ceilalti membri sunt sfatuiti sa nu aiba contact cu el, deoarece rezistenta lui este micsorata de actiunea microorganismelor care provoaca aceasta boala. Mintea noastra slabeste daca ne gandim tot timpul la boala. Exista multe slabiciuni In personalitatea umana care micsoreaza puterea de rezistenta, dar un aspirant spiritual trebuie sa aiba un nivel Inalt de rezistenta, care poate fi dobandit prin practica asanas urilor.

CAP II SUTRA 49 Tasminsati shvasaprashvasayorgativichchhedah pranayamah

Tasmin = dupa aceasta; sati = fiind; shvasaprashvasayah = inspiratie, expiratie; gati = miscare; vichchhedah = Incetare, pauza; pranayamah = pranayama.

Dupa ce s a realizat ASANA (postura), PRANAYAMA este controlul suflului, realizat prin incetarea mi!jcarilor de inspiratie si expiratie (KEVALA KUMBHAKA).

Dupa ce a practicat suficient timp yama, niyama si asana, aspirantul trebuie sa abordeze pranayama. Aceasta este Incetarea inspiratiei si expiratiei. Nu este nici puraka, nici rechaka; este numai kumbhaka (KEVALA KUMBHAKA). Trebuie subliniat ca pranayama nu Inseamna respiratie profunda. Analog, retinerea respiratiei pIna la limita rezistentei nu are nimic de a face cu pranayama. Prana Inseamna respiratie, ayama este lungire sau largire conrolata. Atunci cInd respiratia este controlata cu scopul de a o opri, aceasta este pranayama. Este interesant de notat ca serpii, elefantii, broastele testoase etc. traiesc foarte mult deoarece ei respira de mai putine ori pe minut

fata de fiintele umane. Viata omului poate fi de asemenea prelungita daca respiratia este retinuta, dar acest lucru necesita antrenament si practica sistematica. Se spune ca prana este precum un elefant salbatic. Daca vreti sa Imblanziti prana trebuie sa aveti tot atata grija ca si cum ati vrea sa Imblanziti un elefant salbatic. Trebuie sa aveti rabdare si perseverenta, nu trebuie sa va grabiti In nici un fel. Retentia trebuie practicata Incet si cu atentie. Daca apare vreun neajuns, fie fizic, fie mental, practica trebuie Intrerupta timp de cateva zile, saptamani sau luni. Inainte de a Incepe practica trebuie luate In considerare conditiile atmosferice, dieta, varsta, starea fizica si alti factori. Trebuie sa se procedeze cu grija. In HATHA YOGA este subliniat clar ca tehnicile de control al respiratiei nu trebuie practicate In timpul asanas urilor. Este o eroare sa controlam respiratia In anumite pozitii. Pe de alta parte, exista anumite posturi In care pranayama poate fi practicata, dar aspirantul trebuie sa stie precis care sunt acestea. Pentru aceasta, trebuie Inteles bine sensul cuvIntului "prana". Acesta n are nici o legatura cu plamanii, dar are legatura cu energia vietii. Scopul final al tehnicilor de pranayama este de a deveni capabil sa retineti respiratia. Exista trei tipuri de pranayama, si anume, puraka, rechaka si kumbhaka. Al patrulea tip, numit kevala kumbhaka, este de doua tipuri antaranga si bahiranga. Retentia suflului provoaca o anumita stare In creier, o anumita schimbare In maduva spinarii si In corpul fizic. Pranayama influenteaza sistemul nervos, prin urmare si creierul. Ea nu e legata de plamani. Puraka, kumbhaka si rechaka provoaca diferite efecte In corp. Astfel, metoda pranayama ei este oprirea respiratiei ori In afara, ori Inauntru. Ayama-distanta sau lungimea suflului sau prana ei este marita, dar numarul de respiratii pe minut este micsorat. Astfel, daca In mod normal noi respiram de 14 ori pe minut, In pranayama respiram numai odata sau de doua ori pe minut.

CAP II SUTRA 50

Bahyabhyantaranstambhavrittirdeshakalasankhyabhih dirghasuksmah

paridristo

Bahyah = exterior; abhyantara = intern; stambhavrittih = suprimare; desha = loc; kala = timp; sankhyabhih = numar; paridristah = masurat; dirgha = prelungit; suksmah = subtil.

PRANAYAMA este externa (expiratia), interna (inspiratia) sau suprimata (retentie), legata de loc (DESHA) timp (KALA), de numarul repetarilor si devine prelungita si subtila.

Pranayama are trei stadii numite puraka, kumbhaka si rechaka. Ea este legata de locul practicii, cum ar fi un climat tropical sau unul temperat. Ea depinde de asemenea de dieta. O descriere detaliata a acestui subiect este data In cartile de Hatha Yoga. Factorii determinanti sunt variati. Timpul Inseamna durata relativa a lui puraka, rechaka si kumbhaka. El mai desemneaza si anotimpul. Astfel, daca practicati de 15 ori iarna, puteti practica de 20 de ori vara. Samkhya Inseamna numarul repetarilor. Acesta este determinat de numarul matras-urilor sau unitatilor de timp. In acest fel, pranayama este legata de desha (loc), kala (timp) si samkhya (numarul repetarilor). Tehnica de pranayama trebuie Invatata de la un guru. La Inceput, durata relativa trebuie sa fie 6:8:6. Dupa un timp puteti merge pana la 20:80:40. Acum ea devine 1:4:2, adica o unitate de timp pentru puraka, patru unitati de timp pentru kumbhaka si doua unitati de timp pentru rechaka. O matra este timpul necesar pentru doua lovituri si o pocnitura. Daca un aspirant este capabil sa practice pranayama In ritmul 20:80:40 matras, atunci el este considerat a fi cel mai bun sadhaka (aspirant spiritual). Acesta este ritmul cel mai bun. Calitatea depinde de numarul de repetari; In cele din urma, respiratia devine prelungita si subtila. Toate cele trei stadii, si anume puraka, kumbhaka si rechaka, trebuie prelungite. Incepand cu ritmul 6:8:6 matras, trebuie sa se ajunga In cele din urma la ritmul 20:80:40 matras. In acest fel pranas urile sunt prelungite si retentia este realizata pe o durata mai mare, si In felul acesta procesul devine subtil.

CAP II SUTRA 51

Bahyabhyantaravisayaksepi chaturthah

Bahya = extern; abhyantara = intern; visaya = obiect; aksepi = transcenzInd; chaturtha = al patrulea.

Cea de a patra PRANAYAMA este aceea care consta in absorbtia PRANA ei si directionarea ei spre obiectele din interior sau exterior.

pranayama nu rebuie sa faceti nici In acest al patrulea tip de antaranga nici bahiranga kumbhaka. Este exact ca In Bhagavad Gita. In Gita se spune ca apana (energia subtila descendenta) trebuie unita

cu prana (energia care actioneaza la nivelul gurii si nasului) si prana trebuie unita cu apana. Prin urmare, aspirantul opreste senzatia de intrare si iesire prin unirea suflului care intra cu acela care iese. In al doilea rand, suflul care intra trebuie unit cu suflul care iese. In al treilea rand, In acelasi timp trebuie sa faceti kumbhaka. Senzatiile organelor de simt nu trebuie lasate sa se infiltreze. Experientele exterioare ale obiectelor trebuie lasate afara, iar samskaras urile (tendintele mentale) sau experientele interne trebuie lasate Inauntru. Manifestarea exterioara nu trebuie lasata Inauntru si samskaras urile interne nu trebuie lasate sa se manifeste In exterior. Aceasta este cea de a patra pranayama. Puteti s o faceti respirand In ujjayi (forma de pranayama) si Incercand sa va concentrati mintea asupra unui pasaj psihic oarecare, fara a controla sau opri respiratia sub forma lui antaranga sau bahiranga kumbhaka. In mod gradat trebuie sa deveniti capabil sa eliminati experientele, sa blocati calea experientelor simturilor si ajungeti astfel la cel de-al patrulea tip de pranayama. De fapt, acesta este ajapa ajapa.

CAP II SUTRA 52

Tatah ksiyate prakashavaranam

Tatah = prin aceasta; ksiyate = dispare; prakasha = lumina; avaranam = Invelis.

Prin aceasta voalul (AVARANA) care acopera lumina cunoa!jterii (PRAKASHA) dispare.

Prin practica lui pranayama (controlul suflului) se activeaza centrii psihici (sau chakras) si drept rezultat voalul care acopera cunoasterea este Indepartat. Aici prakasha (lumina) desemneaza centrii psihici. Acesti centri psihici sunt de obicei acoperiti sau voalati datorita experientei simturilor. Luminozitatea acestor vehicule subtile este limitata sau acoperita de materia fizica a creierului. Acest Invelis este Indepartat prin pranayama (controlul suflului). Aceasta Indepartare a Invelisului de materie fizica de pe materia psihica este numita Indepartarea voalului care acopera lumina. Acest lucru Inseamna ca atunci cInd practicati pranayama se Intampla ceva In voi prin care puterile psihice sunt eliberate de voalul sau controlul ori obstructia mecanismelor fizice ale creierului. Energia este eliberata chiar si atunci cand apasati pe un buton. Pranayama (controlul suflului) creeaza o situatie similara In creier, prin care facultatile psihice inerente sunt eliberate.

CAP II SUTRA 53

Dharanasu cha yogyata manasah

Dharanasu = In dharana; cha = si; yoghyata = potrivit; manasah = a mintii.

si mintea devine astfel pregatita pentru concentrare (DHARANA) (prin practica lui PRANAYAMA).

Prin practica lui pranayama (controlul suflului) se dezvolta o capacitate de concentrare a mintii si fiinta devine pregatita sa realizeze concentrarea mintii In dharana. Acest lucru se datoreste faptului ca voalul care acoperea cunoasterea a fost Indepartat. Urmeaza stadiul numit pratyahara (retragerea simturilor).

CAP II SUTRA 54 Svavisayasamprayoge pratyaharah

chittasyasvarupanukara

ivendriyanam

Sva = al sa propriu; visaya = obiect; asamprayoge = a nu veni In contact; chitta = minte; svarupa = forma proprie; anukarah = imitand; iva = ca si cInd; indriyanam = al simturilor; pratyaharah = retragere.

PRATYAHARA este faptul de a imita cu simturile orientarea spre interior a mintii (interiorizarea), adica de a introverti simturile prin retragerea lor de la obiectele respective.

Trebuie subliniat ca pratyahara Inseamna retragerea mintii de la obiectele experientei simturilor. In acest fel, simturile functioneaza conform cu mintea, si nu invers. Mirosul, gustul, vederea, pipaitul si auzul sunt retrase de la obiectele lor si simturile Incep sa urmeze mintea Inauntru si nu In afara. Retragerea mintii de la activitatile simturilor se face In asa masura Incat

organele de simt se introvertesc odata cu mintea; ele imita mintea si o urmeaza Inauntru.

CAP II SUTRA 55

Tatah parama vashyatendriyanam

Tatah = prin aceasta; parama = cel mai Inalt; vashyate = stapanire; indriyanam = al simturilor.

Prin aceasta se dobandeste stapanirea completa a simturilor.

Unii carturari considera ca a stapani simturile Inseamna numai a le suprima. Ei considera acest lucru ca fiind o stare anormala, dar pentru acela care vrea sa mediteze si sa se cufunde In profunzimile mintii sale este foarte important sa fie capabil sa se introverteasca. Pentru a ajunge In profunzimile mintii, contactul cu obiectul trebuie Intrerupt. Atunci cand mintea este In contact cu lumea exterioara, ea nu este constienta de fatetele profunde ale constiintei. Atunci cand fiinta devine constienta de aceste aspecte profunde, ea nu mai este constienta de lumea simturilor. Este important de subliniat ca atman sau sinele, deci constiinta, de fapt nu evolueaza. Nu exista evolutie a lui atman, sufletul. Prin practica lui pratyahara (retragerea simturilor) nu evoluam de fapt; pratyahara (retragerea simturilor) este un proces de involutie. Nu este adevarata afirmatia ca sufletele noastre au evoluat de la stadiul primitiv la stadiul actual. Existenta suprema ATMA, sau sufletul, este aceeasi ca si acum o mie de ani. Ea nu sufera schimbari. Singura diferenta este ca sinele nostru inferior sau sinele individualizat devine constient de aceasta forma suprema In mod gradat. Atunci cand ne retragem mintea din lumea exterioara In lumea interioara, aflam ca exista o fateta infinita a existentei In noi, care poate fi experimentata numai In samadhi. Ea nu este abordabila prin intermediul intelectului, prin urmare acest capitol are drept scop sa dea o sadhana (practica spirituala) care porneste de la yama (cod social si moral) si nyama (cod personal) si se termina la pratyahara (retragerea simturilor). Exista multe feluri de pratyahara (retragerea simturilor); de exemplu, Trataka, Nada Yoga, Japa, muzica, kirtan s.a.m.d. Toate au drept scop sa purifice constiinta simturilor si s o introverteasca. Unii pot realiza aceasta stare dupa numai o practica a lui Nada Yoga; Altii, poate ca vor gasi ca e mai usor cu japa. Uneori puteti mentine pratyahara (retregerea

simturilor) mult timp, iar alteori nu va reuseste deloc. Prin urmare aceasta problema a lui pratyahara devine foarte dificila. Daca stapaniti tehnica de pratyahara (retragerea simturilor), atunci concentrarea devine foarte usoara. Este imposibil sa ajungeti la dharana (concentrare) si dhyana (meditatie) pana ce nu s a trecut la pratyahara (retragerea simturilor). Exista multe sadhanas (practici spirituale) care duc la pratyahara (retragerea simturilor). Guru-l alege sadhana (practica spirituala) potrivita pentru discipol In momentul initierii.

Capitolul 3

V IB H U T IPA D A

CAP III SUTRA 1

Deshabandhaschchittasya dharana

Desha = loc; bandha = a obliga; chittasya = a mintii; dharana = concentrare.

Concentrarea (DHARANA) este obligarea (BANDHA) mintii (CHITTA) sa se fixeze sau sa stea focalizata intr-un singur loc (DESHA).

Aici "loc" Inseamna loc fizic sau psihic. In diferite scripturi se spune ca exista trei baze pe care se poate sprijini concentrarea si anume, obiectiva, subiectiva si vizionara. Deci, dharana (concentrare) Inseamna Ingradirea mintii Intr-un singur loc, asupra unui singur punct sau obiect. In Mahabharata se da un exemplu bun despre ce Inseamna atentie focalizata. In timp ce-i Invata pe Pandavas sa traga cu arcul, guru-l (Invatatorul spiritual) lor, Drona, i-a Intrebat care era obiectul pe care-l vedeau. Arjuna a raspuns ca el vedea numai ochiul pasarii care era tinta si nimic altceva. Iata un exemplu de concentrare. Atunci cand mintea este concentrata asupra unui punct, perceptia devine intensa. Cand ochii sunt Inchisi obiectul, care poate fi un gand, o idee sau un cuvant, apare intens In constiinta. Mintea nu se misca si nu paraseste obiectul concetrarii. Daca ea se misca, acest lucru este numit vikshepa. Vikshepa Inseamna oscilatie. In timpul concentrarii nu trebuie sa existe decat constiinta obiectului concentrarii, si nimic altceva. Se spune uneori ca puteti avea doua locuri asupra carora se realizeaza concetrarea. De exemplu, atunci cand faceti

japa mantra (repetarea unei mantra (a unui cuvant)), mantra este un factor si forma este al doilea factor. Pentru un Incepator, concentrarea cu japa asupra a doi factori este mai buna. Mai tarziu, concentrarea se poate face fara japa. Atata timp cat va exista fluxul de sange din creier vor exista si vibratiile, iar concentrarea va fi dificila. Fluxul de sange trebuie redus si nu trebuie sa existe nici o vibratie. Pentru aceasta, ne folosim de sistemul optic (ochi). Prin intermediul sistemului optic, vibratiile creierului fizic sunt reduse. Daca va uitati la un punct cu ochii deschisi si nu clipiti un timp, iar apoi Inchideti ochii, veti adormi In cateva minute. La fel cum opriti valurile sau unduirile de pe suprafata unei ape lasand ca acea apa se se linisteasca, In mod analog vibratiile creierului pot fi oprite prin Indepartarea diferitilor factori perturbatori. Chiar si creierul fiziologic trebuie sa fie oprit. Pentru asta, noi fixam mintea asupra unui singur punct, cum ar fi o chakra din corp, de exemplu muladhara, manipura sau ajna, fixandu-ne constiinta asupra acesteia. Daca mintea oscileaza, nu-i permiteti acest lucru. In acest fel activitatile cerebrale Inceteaza pentru un timp; In acest timp are loc concentrarea. La Inceput nu este posibil sa se realizeze concentrarea pe durate mari de timp. Concentrarea nu este o stare de uitare. Daca uitati totul, inclusiv obiectul, aceasta stare este numita shunya samadhi sau laya, dar concentrarea trebuie sa includa atentie dirijata asupra unui singur obiect. Daca va concentrati asupra unei mantra-e (cuvant), atentia trebuie sa fie complet captivata de aceasta, fara sa existe nici cea mai mica Intrerupere. Daca apare Intreruperea, atunci starea este concentrare; daca nu exista Intrerupere, atunci starea este dhyana (meditatie). Trebuie subliniat ca In timpul concentrarii suntem constienti ca ne concentram. Meditatia nu difera de concentrare; ea este numai o concentrare de o calitate superioara. In dharana exista constiinta obiectului, care este din cand In cand Intrerupta. Atentia poate fi Intrerupta datorita unui zgomot exterior sau datorita unor ganduri care trec prin minte. Astfel, dharana este concentrarea constiintei cu pauze intermitente. Uneori Intreruperile sunt de asa natura Incat nu ne mai putem concentra din nou. Acest lucru este numit vikshepa. Este o tulburare, o distractie. Incepatorul se loveste Intotdeauna de aceasta dificultate. Uneori el este capabil sa-si readuca mintea la loc, alteori nu. Acest lucru se Intampla deoarece corpul fizic nu are o pozitie stabila. Odata cu cea mai mica miscare a corpului, inima Incepe sa bata mai repede, respiratia se precipita si acest lucru da nastere la tulburare. Atunci cand corpul este absolut stabil, ca o stanca, concentrarea devine ferma. Iata de ce stabilitatea corpului este atat de esentiala.

CAP III SUTRA 2

Tatra pratyayaikatanata dhyanam

Tatra = acolo (In desha); pratyaya = baza sau continut al constiintei; ekatanata = continuitate; dhyanam = meditatie.

DHYANA este fluxul neantrerupt al activitatii constiintei (PRATYAYA)

mentale a

Pratyaya Inseamna activitate mentala aconstiintei, care poate fi focalizata pe o idee, un sunet sau un obiect oarecare, subtil sau grosier. Daca In dharana (concentrare) constiinta sau atentia devine fluida si continua, astfel Incat ea nu este Intrerupta de nici un gand auxiliar, atunci dharana (concentrare) este Inlocuita, sau se transforma In dhyana (meditatie). Se Intampla uneori sa realizam dhyana atunci cand practicam dharana (concentrare). In dhyana (meditatie) exista un flux neIntrerupt al activitatii constiintei. Daca vizualizati un obiect, nu trebuie sa vizualizati numai acel obiect, ci trebuie sa va vizualizati si pe voi practicand dhyana. Acest lucru este important. Uneori puteti neglija obiectul, dar ramane constiinta dhyana ei, numita sakshi bhava. Ceea ce se Intampla de obicei In timpul concentrarii este faptul ca, daca mintea o ia razna, nu va dati seama de asta. Acest lucru nu trebuie sa se Intample. Prin urmare, dhyana (meditatie) include doua lucruri: 1, o activitate mentala neIntrerupta, al carui flux este focalizat asupra unui singur obiect; si 2, constiinta starii de dhyana, adica constiinta faptului ca practicati concentrarea neIntrerupta. Aceste doua tipuri de constiinta merg mana In mana.

CAP III SUTRA 3

Tadevarthamatranirbhasam svarupashunyamiva samadhih

Tadeva = aceeasi; artha = obiectul dhyana-ei; matra = numai; nirbhasam = a apare; svarupa = forma proprie; shunyam = gol; iva = ca si; samadhih = samadhi.

Aceasta stare devine SAMADHI atunci cand se percepe interior, prin fuziune totala, numai obiectul (ARTHA), fara constiinta propriului sine.

Trebuie remarcat ca dharana (concentrare) se transforma In dhyana (meditatie) si dhyana (meditatie) se transforma In samadhi. In dharana (concentrare) constiinta este intermitenta, In dhyana (meditatie) ea este neIntrerupta, In timp ce In samadhi ea devine una cu artha, adica obiectul concentrarii. Acesta poate fi subtil sau grosier. In samadhi fiinta nu este constienta ca practica concentrarea. Uneori se spune ca In starea de concentrare profunda obiectul dispare, dar aceasta sutra ne spune ca obiectul nu dispare; din contra, numai el ramane. Astfel, daca va concentrati asupra lui AUM, simbolul lui AUM (numit artha) va fi prezent In samadhi. El nu va dispare, ci va straluci singur In campul constiintei. Obiectul meditatiei devine din ce In ce mai clar, imaginea sa devine din ce In ce mai vie pe masura ce patrundeti mai profund In stadiile lui samadhi. Apoi, mai este un punct important; nu ramaneti constient de propria existenta, nu mai exista nici macar constiinta ca practicati concentrare. Deci, samadhi are doua caracteristici: unu, tot ceea ce ramane este obiectul si doi, nu exista constiinta acestui proces sau al sinelui. Deoarece nu exista decat constiinta obiectului, mintea pare ca nu mai functioneaza, dar ea nu este goala; pentru a sublinia acest lucru s-a folosit cuvantul "iva". Pe masura ce studentul progreseaza pe calea concentrarii, la Inceput aceasta este Intrerupta din cand In cand. Astfel, concentrarea merge bine un timp, si apoi intervine o cadere. Acesta este primul stadiu. In al doilea stadiu exista mai mult dhyana si din ce In ce mai putine "caderi". In al treilea stadiu, Incepeti cu dharana si imediat intrati In dhyana; apoi deodata totul devine vid. Acesta este primul stadiu al lui samadhi ; va amintiti obiectul, dar nimic altceva. De fapt, mintea sau constiinta nu este anihilata, ea pare numai temporar a fi non-existenta, deoarece nu sunteti consienti de voi Insiva In tot acest proces de concentrare.

CAP III SUTRA 4

Trayamekatra samyamah

Trayam = cele trei; ekatra = Impreuna; samyamah = samyama.

Cele trei realizate impreuna (DHARANA, DHYANA si SAMADHI) constituie SAMYAMA.

Samyama este totalitatea celor trei procese descrise mai sus. Ea contine doua parti; sam Inseamna perfect sau complet, yama Inseamna control. Deci, samyama Inseamna stapanire completa a procesului psihic sau control complet al concentrarii mentale. Acesta este un subiect foarte important din yoga. El ne reveleaza secretul puterilor yoghine. Aplicarea lui samyama asupra diferitelor obiecte sau ganduri va da nastere la puterile psihice numite vibhutis. Samyama nu poate fi completa pana ce nu exista fuziune a celor trei procese de concentrare. Obiectul meditatiei trebuie sa devina foarte clar si nu trebuie sa existe constiinta personala. Obiectul poate apartine corpului, mintii, societatii sau bunurilor personale, dar indiferent de acestea, trebuie sa existe acesti doi factori. Samyama Incepe cu constiinta subiectiva si obiectiva; aceasta este o constiinta duala. Esti constient de obiectul meditatiei atat In lumea interioara cat si In lumea exterioara, dar portile lumii exterioare se Inchid treptat, astfel Incat vezi numai lucrul care este In interior. Aceasta este dhyana (meditatie). Apoi, lucrul vazut In interior devine din ce In ce mai clar si In acelasi timp constiinta personala se pierde. Aceasta este numita samadhi. Cele trei Impreuna se numesc samyama.

CAP III SUTRA 5

Tajjayatprajnalokah

Tat = acesta; jayat = prin stapanirea; prajna = constiinta cognitiva superioara; lokah = iluminare.

Prin stapanirea ei (SAMYAMA-ei) rasare lumina constiintei cognitive superioare (PRAJNA).

Atunci cand contemplarea este continuata asupra unui obiect, si cand obiectul devine foarte clar, nemaiexistand constiinta personala pentru moment, se realizeaza starea de samyama (identificare). Ea da nstere constiintei cognitive superioare a obiectului concentrarii. Daca se mediteaza asupra lui AUM , acesta se manifesta cel In stadiul de constiinta superioara. Atunci cand vad un lucru cu ajutorul ochilor, aceasta este constiinta senzoriala. Atunci cand Inchid ochii si Incerc sa vad acel obiect prin vizualizare, aceasta este constiinta mentala. Cand acel obiect - de exemplu AUM apare sub forma unei umbre, este constiinta profunda. Atunci cand el straluceste deodata Inauntru In toata splendoarea sa, este constiinta cognitiva superioara. Aspirantul poate fi constient de corpul sau, de existenta sa, de constiinta sa si de lucrurile lumii exterioare, dar din nou el clipeste. Simbolul sau obiectul straluceste clar, apoi din nou constiinta revine. Dupa aceasta, constiinta percepe din nou stralucirea obiectului In chidakasha (domeniul Constiintei Absolute si Omniprezente (CHIT)), dar de data aceasta constiinta sinelui este pierduta. In aceasta stare apare manifestarea lui prajna (constiinta cognitiva superioara). Acest lucru este numit prajnaloka, ceea ce Inseamna rasaritul luminii constiintei cognitive superioare, In care obiectul meditatiei straluceste In forma sa cea mai pura.

CAP III SUTRA 6

Tasya bhumisu viniyogah

Tasya = a acesteia; bhumisu = In starile subtile; viniyogah = aplicare.

SAMYAMA trebuie practicata gradat in diferitele stari subtile ale constiintei, anume in starile de VITARKA, VICHARA, ANANDA si ASMITA.

De acum Incolo cuvantul samyamam (identificare) va fi folosit pentru dharana (concentrare), dhyana (meditatie) si samadhi (extaz, identificare totala). Samyama trebuie practicata asupra diferitelor obiecte. Acestea sunt stadiile subtile ale constiintei numite bhumi. Cu alte cuvinte, acestea sunt starile de vitarka ("Intrebare", gandire verbala), vichara (reflectare intuitiva) ananda (beatitudine) si asmita (simtul individualitatii). Aceasta aplicare a samyama-i (identificare) asupra stadiilor subtile trebuie facuta nu numai In starea de samadhi, ci In toate stadiile sadhana-ei (practica spirituala). Aceasta aplicare este un proces foarte dificil. Sa presupunem ca un om de stiinta abordeaza o problema care apartine lumii simturilor; el se gandeste la ea In toate stadiile muncii sale. El Intretine o gandire si o atentie continua. Acest proces este un fel de samyamam (identificare). Prin intermediul lui, el ajunge sa cunoasca adevarul care se ascunde In spatele acelei probleme. Acesta i se reveleaza In starea de cea mai profunda absorbire. El continua sa contemple acel adevar si dupa un timp ajunge sa descopere un adevar Inca si mai profund. Il abandoneaza pe primul si-l ia In consideratie pe acesta din urma. Nu se mai gandeste la nimic altceva si In cele din urma ajunge la un fapt fundamental care i se reveleaza In cel de-al treilea stadiu. In mod analog, un sannyasin sau un aspirant yoghin practica samyama asupra unui obiect grosier, ajungand treptat la fundamentul problemei. Atunci cand apare o noua idee sau un nou adevar, el se tine de acestea, ajungand la adevaruri si mai fine, si mai adanci. In cele din urma el ajunge la esenta, care este dincolo de orice limitare sau maya (iluzie). Dincolo de nume si forma, el sta fata In fata cu adevarul sau realitatea fundamentala. Acest proces este numit aplicarea lui samyama (identificare). Astfel, samyama (identificare) poate fi practicata asupra unui individ sau unui lucru, asupra calitatilor lui, si In cele din urma asupra principiului fundamental (SINELE sau ATMA). Aceasta este aplicarea lui samyama (identificare) asupra stadiilor subtile si grosiere.

CAP III SUTRA 7

Trayamantarangam purvebhyah

Trayam = cele trei Impreuna; antarangam = intern; purvebhyah = In legatura cu precedentele.

Cele trei impreuna (DHARANA, DHYANA, SAMADHI) sunt interne in relatie cu precedentele (YAMA, NIYAMA, ASANA, PRANAYAMA, PRATYAHARA).

Trinitatea care consta din dharana (concentrare), dhyana (meditatie) si samadhi (extaz, identificare totala) este interna In comparatie cu primele cinci parti ale sistemului yoga, adica yama (cod social si moral), niyama (cod persona), asana (pozitie, postura), pranayama (controlul suflului) si pratyahara (retragerea simturilor). Intern Inseamna mai subtil sau mai fin. Primele cinci parti apartin lui buddhi (intelect, inteligenta), caracterului, obiceiurilor, manierelor, mintii, organelor de simt si prana-ei (totalitatea fortelor vitale subtile ale naturii). Ele apartin lui annamaya kosha (corpul fizic), pranamaya kosha (corpul vital) si manomaya kosha (corpul mental), prin urmare sunt numite Partile externe sau exterioare bahiranga. Ele apartin lumii exterioare (lucreaza preponderent cu energii exterioare). Antaranga Inseamna intern, introvertit. Cand stati pe pragul unei usi sunteti constienti atat de interior cat si de exterior. Aceasta este pratyahara (retragerea simturilor). Atunci cand nu sunteti pe prag, ci va uitati Inauntru, este antaranga (intern, introvertit); cand va uitati afara, este yama (cod social si moral), niyama (cod social), asana (pozitie, postura) si pranayama (controlul suflului). Toate cele cinci parti pana la pratyahara (retragerea simturilor) apartin obiceiurilor voastre personale; ele apartin lumii exterioare. Ele n-au nimic de-a face cu straturile profunde ale constiintei; prin urmare, In aceasta sutra se spune ca dharana concentrare), dhyana (meditatie) si samadhi (extaz identificator) Impreuna constituie disciplinele interne (ele opereaza cu energiile intime, interioare, ale fiintei).

CAP III SUTRA 8

Tadapi bahirangam nirbijasya

Tadapi = iar acestea; bahiranga = extern; nirbijasya = lui nirbeeja samadhi.

Iar acestea (cele trei stadii sau trinitatea (SAMYAMA)) sunt la randul lor externe lui NIRBIJA SAMADHI.

Nirbija samadhi este cea mai interioara sau mai fina stare, deci chiar dharana (concentrare), dhyana (meditatie) si samadhi (extaz ) sunt externe In comparatie cu nirbija samadhi. In nirbija samadhi nu exista pratyaya (continul al mintii), nici obiect nici samanta, ci numai pura constiinta. Samyama (identificare) apartine lui sabija samadhi, deci cele patru stadii ale lui samprajnata trebuie considerate ca fiind externe lui nirbija samadhi. Astfel, primele cinci parti, si anume yama (cod social si moral), niyama (cod personal), asana (pozitie, postura), pranayama (ritmarea suflului) si pratyahara (retragerea simturilor) sunt externe lui dharana (concentrare), dhyana (meditatie) si samadhi. Acestea din urma la randul lor sunt externe lui nirbija samadhi; scopul pentru care se mentioneaza ca sabija samadhi este externa lui nirbija samadhi este ca, chiar daca noi obtinem puteri supranaturale prin samyama (identificare), acestea nu constituie cel mai Inalt stadiu. Cel mai Inalt stadiu, si anume nirbija samadhi, este cu totul diferit. Facultatile psihice pe care le dobandim prin samyama (identificare) apartin lui sabija samadhi, care nu este stadiul final. Prin urmare, aspirantul spiritual nu trebuie sa se multumeasca cu sabija samadhi, ci trebuie sa Incerce sa ajunga la cel mai Inalt nivel, adica nirbija samadhi. Samyama (identificare) poate fi practicata asupra unui obiect care exista In propriul corp sau care este In lumea exterioara; acesta poate fi grosier sau subtil sau poate fi o parte a corpului vostru, cum ar fi varful nasului sau al limbii s.a.m.d. Samyama (identificare) poate fi practicata nu numai asupra unui obiect prezent, ci si asupra obiectelor trecute, cum ar fi nasterile anterioare, sau nasterile viitoare, dar trebuie subliniat ca orice fel de samyama (identificare) este externa lui nirbija samadhi.

CAP III SUTRA 9

Vyutthananirodhasamskarayorabhibhavapradurbhavau nirodhaksana chittanvayo nirodha parinamah

Vyutthana = a iesi la iveala (renasterea constiintei precedente); nirodha = a opri; samskarayoh = a celor doua Intipariri; abhibhava = suprimare; pradurbhavau = emergenta; nirodhaksana = moment de suprimare; chitta = mintea; anavayah = patrundere, infiltrare; nirodha = suprimare; parinamah = transformare.

NIRODHA PARINAMA este acea stare de vid a mintii (CHITTA) care apare in momentul suprimarii sau anihilarii obiectului meditatiei, moment care apare in spatiul dintre manifestarile succesive ale acestui obiect.

In aceasta sutra se explica starea fundamentala a transformarii mentale implicata In practica yoga. Atunci cand atingeti samadhi trebuie sa stiti ca, constiinta voastra a suferit o transformare bine definita, si ca aceasta schimbare are loc pe taramul constiintei. Parinama este schimbare. De exemplu, laptele batut este o parinama a laptelui. In samadhi, sau chiar si In sadhana (practica spirituala) preliminara, mintea sufera transformari. Acestea au loc In puncte diferite si sunt de grade diferite. Intreaga gama a acestor transformari este clasificata In trei. Sutra prezenta descrie transformarea sub forma suprimarii. Mai exista Inca doua forme, care sunt descrise In urmatoarele doua sutras. Ele sunt numite transformari sub forma linistii si transformari sub forma concentrarii. Astfel, mintea sufera aceste trei feluri de transformari dupa ce a atins samadhi. Trebuie subliniat ca samadhi parinama este primul, ekagrata parinama urmeaza dupa aceasta, si nirodha parinama este ultima. Iata care este procesul: Cand ati Inceput practica lui samyama (identificare), mintea sufera transformari In trei stadii. Primul stadiu este samadhi, al doilea ekagrata (concentrarea Intregii noastre atentii asupra unui singur focar) si al

treilea nirodha schimbata.

(blocare). Aceasta este ordinea, dar

In sutra ea este

Nirodha este suprimarea obiectului meditatiei. Acesta este un subiect foarte interesant. Cand practicati samyama (identificare), de exemplu asupra lui AUM, Incercati sa fiti constienti de el si de nimic altceva. Toate distractiile sunt Inlaturate, chiar si gandul la guru (Invatator spiritual), la Dumnezeu sau orice alta idee. Totul este suprimat, cu exceptia lui AUM. Acest lucru se numeste samadhi parinama si voi atingeti deci, starea de liniste. Apoi AUM devine clar, luand forma unui flux continuu In mintea voastra. In acest proces, un AUM este urmat de altul, existand continuitate. Este la fel cum flacara unei lampi de ulei este continua. In acea stare, mintea sufera o transformare numita ekagrata parinama. Daca continuati, deodata apare o idee (parazita); aceasta nu este nirodha (blocare), ci este vyutthana, care este numai renasterea constiintei precedente. Apoi are loc suprimarea ei si AUM apare; acea perioada de suprimare este numita nirodha. Aceasta este o parinama. Aspirantul trebuie sa stie cum sa Indeparteze complet pratyaya (continutul mintii). In samadhi parinama, pratyaya factorilor care deranjeaza este suprimata. Apoi vine o perioada In care mintea sufera o noua transformare In ekagrata parinama. Dupa aceasta, In loc sa va concentrati asupra lui AUM, va trebui sa va concentrati asupra perioadei de suprimare survenite si sa Incercati sa-l Indepartati pe AUM din minte. Este foarte dificil sa Indepartati pratyaya din minte, deoarece In momentul cand Incercati sa va goliti constiinta, sa realizati shunya (starea de vid), AUM va apare din nou. El trebuie Indepartat. Din nou apare si din nou trebuie Indepartat. Odata cu practica, perioada de suprimare se va mari si pratyaya (continututl mintii) va dispare In cele din urma. Atunci va fi vid absolut. Aceasta este perioada lui nirodha parinama. Metoda aceasta este o metoda speciala de yoga, care trebuie Inteleasa corect. Yoga Incearca sa scoata mai Intai un cui cu ajutorul altui cui si apoi, dupa ce primul cui este Indepartat, se Indepateaza si cel de-al doilea. Yoga Incearca sa provoace o transformare In constiinta introducand o pratyaya oarecare, un simbol sau o idee, si apoi Indepartand-o. Astfel, nirodha parinama este Indepartarea pratyayaei pe care, poate, am folosit-o ani de zile. Vyutthana (ivirea) si nirodha (blocarea) sunt cele doua tipuri de activitati ale constiintei. Aceste doua feluri de samskaras (tendinte mentale) dinamice sunt Intiparirile constiintei responsabile de stadiile de suprimare si manifestare. Astfel, aceste doua stari de suprimare si expresie vin si pleaca, si odata cu ele pratyaya (continutul mintii) vine si pleaca. Astfel, chiar si atunci cand exista numai o singura pratyaya In constiinta, din timp In timp exista nirodha parinama Intre manifestarile a doua pratyayas succesive, dar acea pratyaya trebuie de asemenea suprimata. Apare atunci un vid complet, urmat de o noua aparitie a lui pratyaya. Nu trebuie sa existe nici o neIntelegere In legatura cu aceasta nirodha.

Laya (fuziune, contopire, dizolvare) este diferita de nirodha. Uneori, In timpul meditatiei, apare un vid momentan, In care totul dispare; aceasta este laya, si nu nirodha. Ea este involuntara. Nirodha este suprimare voluntara, care se deosebeste de laya. Transformarea care consta In suprimarea voluntara este ultima transformare a mintii. Corpul fizic sufera de asemenea transformari; de exemplu, copilaria, adolescenta, batranetea si moartea. Mintea sufera transformari similare, de la dharana (concentrare) la samadhi, prin intermediul celor trei transformari sau stadii, numite samadhi parinama, ekagrata parinama si nirodha parinama. In samadhi parinama Incercati sa puneti o baza solida pratya-ei si sa eliminati celelalte ganduri. In ekagrata parinama Incercati sa continuati acea pratyaya (continut al mintii), deoarece nu mai exista distractii acum, mintea este linistita. In nirodha parinama Incercati sa diminuati pratyaya pe care ati folosit-o si Incercati sa realizati shunyata (starea de vid). In acest fel, transcendeti domeniul lui sabija samadhi si realizati nirbija samadhi.

CAP III SUTRA 10

Tasya prashantavahita samskarat

Tasya = prin aceasta; prashanta = linistit; vahita = flux; samskarat = prin Intimpariri repetate.

Fluxul lui NIRODHA PARINAMA devine continuu si lini!jtit prin intipariri (SAMSKARAS) sau exersari repetate.

Stadiul final al transformarii mintii devine linistit si puternic prin practica repetata; Atunci acea stare nu este Intrerupta de aparitia unei pratyaya (continut al mintii). Acesta este un punct crucial. Daca aceasta nirodha (blocare) este practicata Inainte de ekagrata (concentrarea Intregii noastre atentii asupra unui singur focar) sau de samadhi, veti intra In laya sau Intuneric, iar aceia care urmeaza calea nirakara, fara forma, vor intra de doua

ori In Intuneric. Deci, aceasta stare de suprimare nu trebuie niciodata Incercata de un aspirant Inainte ca el sa stapaneasca ekagrata parinama. La fel cum laptele este Intai, apoi vine laptele batut, apoi untul, In mod analog samadhi parinama, ekagrata parinama si nirodha parinama trebuie sa urmeze una alteia. In timp ce practicati meditatia profunda, uneori Intiparirea dispare, si aceasta disparitie este numita nirodha. Acest lucru se va Intampla numai dupa ce exista constiinta continua. Cand constiinta devine continua si Intre doua Intipariri apare deodata un vid, shunya, acesta este numit nirodha. Deodata, constiinta trece In planul urmator al concentrarii focalizate, apoi apare din nou o Intrerupere, In care nu mai exista nici o Intiparire, fiind prin urmare numita nirodha. In viitor va trebui sa schimbati Intregul sablon. Odata ce pratyaya devine continua, fara nici o alta interventie, trebuie sa asteptati un timp pana ce apare suprimarea voluntara. Atunci pratyaya simbolului, cum ar fi AUM, devine din ce In ce mai clara si deodata apare o noua Intrerupere. Aceasta este tot nirodha; Intiparirea se sesizeaza continuu, aparand deodata dupa cateva luni de practica, o Intrerupere. Dupa aceasta, brusc, Intiparirea reapare. Din nou trebuie s-o Intrerupeti. Ea va dispare, dar va apare din nou. In momentul cand reapare, trebuie sa Incercati s-o Intrerupeti. Atunci cand ati ajuns la stadiul In care nirodha predomina iar vyutthana ("manifestarea") se diminueaza, atunci vine samadhi, deci stricati ceea ce tocmai ati realizat. Prin urmare, yoga este numita vyoga. Se Incearca realizarea unei transformari In minte, si acea transformare este realizata In trei stadii. Acesta nu este un cerc imaginar, ci este o schimbare veritabila In structura moleculara a mintii. Chiar si creierul este schimbat. Aceasta transformare speciala a mintii, care are loc In trei stadii este la randul ei Impartita In multe substadii, dar nu vom intra aici In detalii.

CAP III SUTRA 11

Sarvarthataikagratayoh ksayodayau chittasya samadhiparinamah

Sarvarthata = atentie multilaterala, discontinua si difuza; ekagratayoh = fixitate; kshayodayau = disparitie si aparitie; chittasya = a mintii; samadhi = liniste; parinamah = transformare.

SAMADHI PARINAMA este disparitia si aparitia consecutiva a distractiei (SARVARTHATA) si fixitatii (EKAGRATA) mintii (CHITTA)

Samadhi parinama este o stare In care concentrarea si distractia mintii apare si dispare. Acest proces este simultan; distractia dispare si fixitatea apare. Astfel, ea este o stare a mintii, o transformare a constiintei. Aceasta este o stare superioara. In aceasta stare speciala apare Intiparirea, de exemplu AUM, apoi simultan distractia apare si ea. Atunci suprimati distractia si AUM reapare. Distractia revine si este suprimata din nou. Astfel, AUM si distratia apar si reapar simultan. Stratul anterior de samskaras (tendinte mentale) Incearca sa suprime concentrarea, dar stratul actual Incearca sa suprime distractia. Efortul de a stabiliza o singura Intiparire, AUM suprima toate distractiile celelalte (vikshepa). Este exact ceea ce faceti In practica zilnica. Atunci cand stati jos, Incercati sa practicati ekagrata (concentrarea totala) asupra unei Intipariri particulare. Deodata un gand vine si deranjeaza Intiparirea. Apoi aduceti din nou Intiparirea In minte si suprimati distractia. Din nou, ca o explozie, un nou gand apare, Indepartand Intiparirea, s.a.m.d. Aceasta stare este numita samadhi parinama. Acesta este primul stadiu al transformarii care are loc In constiinta.

CAP III SUTRA 12

Tatah parinamah

punah

shantoditau

tulyapratyayau

chittasyaikagrata

Tatah = atunci; punah = din nou; shanta = linistit; uditau = manifestat; tulya = egal; pratyayau = continut al mintii; chittasya = al mintii; ekagrata = fixitate; parinamah = transformare.

Atunci cand obiectele (PRATYAYA) care dispar si apar consecutiv sunt similare sau identice, este starea mintii numita EKAGRATA PARINAMA.

In ekagrata parinama aceasi Intiparire apare si dispare din timp In timp. Intiparirile, de exemplu AUM, apar si dispar alternativ. Calitatea Intiparirilor care diminueaza si a acelora care apar trebuie sa fie aceeasi, dar intervalul dintre acestea este atat de scurt Incat este dificil pentru un aspirant obisnuit sa-l constientizeze. Atunci cand vedem un film pe un ecran, noi nu putem vedea fiecare imagine separat, pentru noi exista continuitate. Analog este si In cazul lui ekagrata parinama. Aparitia si disparitia Intiparirii poate fi atat de rapida Incat ea scapa atentiei noastre, si noi avem impresia ca exista un flux continuu al acelei pratyaya (continut al mintii). Cu toate ca diferenta dintre cele doua stadii este dificil de perceput, ea exista totusi, si ar fi o eroare din partea noastra sa credem ca este numai o singura stare. Mintea este ferm fixata In concentrare, si In acest caz noi percepem diferentele dintre cele doua stari, dar In mod obisnuit mintea noastra sare de la un obiect la altul, si acesta este motivul pentru care In scripturi se spune ca mintea se misca de la un obiect la altul, Incontinuu. In samadhi mintea este complet suprimata, dar In celelelate stari, chiar daca este focalizata, ea continua sa se miste. Aici este miscarea lui pratyaya (continut al mintii); o pratyaya apare, si apoi tot ea reapare. Acest proces continua un timp. El este numit ekagrata parinama al mintii.

CAP III SUTRA 13

Etena bhutendriyesu dharmalaksanavasthaparinama vyakhyatah

Etena = prin asta; bhuta = element; indriyesu = In organele simturilor; dharma = calitate, proprietate; laksana = caracteristic; avastha = conditie; parinamah = transformare; vyakhyatah = sunt explicate.

Prin asta sunt explicate si cele trei PARINAMAS suferite in timpul meditatiei de catre elemente (BHUTAS) si organele de simt (INDRYAS), si anume: natura (structura, proprietati) (DHARMA), caracterul (LAKSHANA) si conditia (AVASTHA).

Transformarile sau schimbarile din elemente sau organe de simt trebuie Intelese ca fiind analoage cu transformarile explicate In sutras-urile precedente. Asa cum mintea sufera Intreita schimbare sau transformare, datorita lui samyama, sub forma lui samadhi, ekagrata (focalizare) si nirodha (blocare), la fel elementele si organele de simt sufera trei tipuri de schimbari, numite dharma, lakshana si avastha. Odata cu cresterea corpului au loc anumite schimbari. Pe masura ce Imbatraniti au loc schimbari In corp si In organe. Semnificatia acestei sutra este ca atunci cand mintea sufera o transformare, o transformare similara are loc In perceptia simturilor si In organele de simt. Analizand aceste concepte In profunzime, mintea sufera transformari si corespunzator acestor transformari ale lui chitta (minte), au loc transformari In corp si In obiectele perceptiei. Aceste transformari sunt dupa cum urmeaza: 1. Dharma parinama - chitta este transformata din vedere al proprietatii sau structurii (dharma) ei.

punctul de

2. Lakshana parinama - chitta este transformata din punctul de vedere al caracteristicilor ei. 3. Avastha parinama - chitta este transformata din vedere al conditiei sale.

punctul de

transformare este In samadhi. Atunci cand Incercati sa Prima eliminati distractiile mintii In timpul practicii lui samyama, chitta sufera o anumita schimbare In ceea ce priveste natura sa. In ekagrata, chitta va suferi alta schimbare In structura sau proprietate, In caracter si conditie. Apoi, cand chitta trece prin nirodha parinama, va suferi o a treia transformare In proprietati, caracter si conditie. Astfel, In toate cele trei stadii ea trece prin dharma, lakshana si avastha parinama. Exact In aceeasi maniera au loc si transformarile din organele de simt si din elemente. Exista cinci elemente, pamant, apa, foc, aer si eter, si zece organe de simt, cinci din ele fiind cognitive si cinci fiind motorii. Organele cognitive sunt legate de bhuta (element) corespondenta; de exemplu, urechile percep sunetul, care este o calitate a eterului; pielea percepe pipaitul, care este o calitate a aerului s.a.m.d., dar simturile nu lucreza independent. Ele trebuie conectate cu mintea sau chitta, altfel acestea n-au cui trimite impulsurile respective. Atunci cand chitta sufera cele trei tipuri de transformari, organele de simt si cele cinci elemente sufera de asemenea In urma acestor schimbari. Elementele si indriyas-urile (organele de simt) sufera treptat schimbarile numite dharma (calitate, proprietate), lakshana (caracteristic) si avastha (conditie, stare), schimbari ce au loc In timpul lui samadhi, ekagrata si nirodha. Perceptia este dharma celor cinci simturi, si aceasta dharma este modificata odata cu transformarile lui chitta (minte, constiinta individuala).

Scopul acestei sutra este de a dovedi ca prin samyama, yoghinul este capabil sa faca multe este un fel de dovada, astfel ca sa Intelegeti cum, prin lakshana si avastha, apartinand simturilor si elementelor, pot lucru se va clarifica In discutia puterilor psihice.

In decursul timpului, feluri de miracole. Ea concentrare dharma, fi transformate. Acest

CAP III SUTRA 14

Shantoditavyapadeshyadharmanupati dharmi

Shanta = linistit, latent; udita = manifestat; avyapadesha = nemanifestat; dharma = proprietatile; anupati = comun; dharmi = substratum-ul proprietatilor.

DHARMI este substratul comun in toate proprietatile sau structurile (DHARMA), fie latente (adica nerealizate sau nemanifestate inca), fie active (prezente), fie nemanifestate (realizabile sau care urmeaza sa fie manifestate in viitor).

In timp ce au loc transformari In proprietatile, caracteristicile si starile lui chitta (minte), bhutas (elemente) si indriyas (organe de simt), trebuie sa existe ceva care ramane neschimbat, care este comun tuturor acestor schimbari. In filosofia yoga, este un fapt comun ca dincolo de toate schimbarile sa existe un factor care sa fie dincolo de orice schimbare. Corpul se schimba odata cu varsta, dar eu-l sau sinele ramane neschimbat, nu numai pe durata acestei nasteri, ci de-a lungul Intregului sir de nasteri. Starile mele schimbatoare, de la copilarie pana la batranete, Imi sunt atribuite numai pentru ca In mine exista un principiu care nu este afectat de schimbare. Acest principiu este numit "dharmi". Acesta nu este corpul sau mintea ori constiinta sau Intiparirile (samskaras), deoarece toate acestea se schimba cu timpul. Buddhi!jtii nu cred In nici un lucru permanent. Ei spun ca orice sufera o anumita schimbare In decursul vietii, ca o flacara care arde continuu, dar care

de fapt se schimba In fiecare moment. In mod similar, totul pe lume se schimba In fiecare moment. Buddhi!jtii nu cred In ideea de dharmi, dar filosofia Yoga are nevoie de ideea de dharmi pentru a putea explica posibilitatea miracolelor. Prin urmare, se spune In aceasta sutra ca dharmi este substratum-ul tuturor schimbarilor, trecute si prezente sau chiar viitoare.

CAP III SUTRA 15

Kramanyatvam parinamanyatve hetuh

Krama = ordine; anyatvam = diferenta; parinamah = transformare; anyatve = pentru diferenta; hetuh = cauza.

Diferenta in procesul de succesiune (KRAMA) este cauza transformarii (PARINAMA).

Exista o diferenta In succesiunea evenimentelor diferitelor lucruri; de exemplu, un bulgare de lut poate fi transformat Intr-o oala; el va fi distrus si va deveni din nou un bulgare de lut. In acelasi fel, o anumita chitta va suferi transformari Intr-un mod anume, conform cu legile fundamentale ale naturii sale. Aceasta diferenta In ordinea evenimentelor da nastere la diferite transformari ale lui chitta, simturilor si ale elementelor. Intreaga structura a lui chitta trebuie sa sufere o schimbare, un proces numit involutie. Deoarece In structura lui chitta este implicat Intregul proces de samadhi, ekagrata si nirodha, sutra spune ca schimbarea care are loc In structura mintii este acolo deoarece ea trebuie sa fie acolo. Chiar daca nu practicati nici o sadhana (practica spirituala), chiar si atunci, In decursul timpului, chitta va suferi aceasta stare de transformare, dar acest lucru poate lua mai multe nasteri.

CAP III SUTRA 16

Parinamatrayasamyamadatitanagatajnanam

Parinama = transformare; traya = trei; samyamat = prin samyama; atita = trecut; anagatah = viitor; jnanam = cunoastere.

Realizand SAMYAMA asupra celor trei transformari (SAMADHI PARINAMA, EKAGRATA PARINAMA si NIRODHA PARINAMA) se dobandeste cunoasterea trecutului si viitorului.

Samadhi, ekagrata (focalizare) si nirodha (blocare) sunt cele trei transformari. A realiza samyama asupra acestor trei Inseamna a realiza samyama mai Intai asupra lui samadhi, apoi asupra lui ekagrata si In cele din urma asupra lui nirodha. Aceasta Inseamna ca realizati samyama sub forma constiintei distractiilor si le eliminati. Apoi practicati samyama asupra constiintei fixitatii; la fel, samyama asupra lui nirodha Inseamna a deveni constient de aceasta. Aceste trei samyamas elimina distractiile mintii. Incet, Incet apare constiinta starii, deci, Incet, Incet, odata cu Indepartarea distractiilor, trebuie sa deveniti constient de aceasta Indepartare. Acest lucru este numit samyama asupra celor trei transformari. Atunci chitta devine atat de fina Incat ea transcende barierele timpului si poate cunoaste Intamplarile trecutului si viitorului.

CAP III SUTRA 17

Shabdarthapratyayanamitaretaradhyasat sankarastatpravibhagasamyamat sarvabhutarutajnanam

Shabda = cuvant; artha = obiect; pratyayanam = continut mental; itaretaradhyasat = din cauza suprapunerii mentale; sankara = confuzie; tat = acesta; pravibhaga = separat; samyamat = prin samyama; sarvabhuta = toate fiintele vii; ruta = limbaj; jnanam = cunoastere.

Cuvantul (SHABDA), obiectul (ARTHA) si cunoasterea sau continutul mental (JNANA) sau (PRATYAYA) sunt confundate datorita suprapunerii lor in minte. Realizand SAMYAMA asupra lor, luate separat, se dobandeste cunoa!jtera telepatica a limbajului tuturor fiintelor precum si a intelesurilor ascunse.

De obicei, cunoasterea noastra despre obiecte este confuza din cauza confundarii lui shabda (cuvant), artha (obiect) si pratyaya (continutul mintii). Daca facem samyama asupra lor separat, putem Intelege limbajul animalelor. Astfel, sunetul trebuie separat de obiect si obiectul trebuie separat de idee, cum ar fi cuvantul "vaca", obiectul "vaca" si pratyaya "vaca". Samyama trebuie facuta asupra acestor trei separat, prin urmare suprapunerea dintre cuvant, obiect si pratyaya este Indepartata. Diferiti oameni au diferite experiente mentale cu obiectul "vaca". De exemplu un hindus va spune ca acesta trebuie protejat, In timp ce un muslim va spune ca ea trebuie taiata. Aceasta este diferenta In pratyaya. In mod analog, exista diferente Intre cuvinte; de exemplu, In diferite limbi exista diferite cuvinte pentru obiectul "vaca". Atunci cand faceti diferenta Intre forma "vaca" numele "vaca" si ideea "vaca", si cand faceti samyama asupra celor trei, sutra spune ca veti ajunge sa cunoasteti limbajul vacilor sau a oricaror alte animale sau creaturi. Acestea sunt secretele yoghine, pe care oamenii nu le aplica, deoarece sunt foarte dificile. Fiecare obiect din lume are trei constituiente sau vibhaga, si anume sunetul sau cuvantul, forma si ideea. Trebuie sa fiti capabil sa faceti samyama asupra vibratiilor sunetului separat, asupra formei separat si de asemenea asupra ideii separat. Acest lucru este foarte dificil.

CAP III SUTRA 18

Samskarasaksatkaranat purvajati jnanam

Samskara = Intiparire; saksatkaranat = prin perceptie directa; purva = anterior; jati = nastere; jnanam = cunoastere.

Prin perceptia directa a intiparirilor subcon!jtiente (SAMSKARAS) (realizata prin SAMYAMA asupra lor), se dobandeste cunoasterea existentelor sau na!jterilor (JATI) anterioare.

Samskaras-urile sunt de doua tipuri - memoria si vasana. Memoria este subconstienta si vasana este inconstienta. Cand sunt In memorie, samskaras-urile sunt asezate Intr-o ordine anumita; cand sunt In inconstient, ele nu sunt In mod necesar aranjate. Samskaras-urile (Intiparirile mentale) care dau nastere la fructe sau la efecte sunt stocate sub forma prarabdha (soarta,karma activa), ca un sunet Inregistrat pe un disc de gramofon. Facand samyama asupra Intiparirilor care pot fi vazute In timpul starilor profunde de constiinta, se poate sonda atat subconstientul, cat si inconstientul. Practicand samyama asupra acestor trei samskaras, yoghinul poate avea acces la cunoasterea nasterilor trecute.

CAP III SUTRA 19

Pratyayasyo parachittajnanam

Pratyayasya = a continutului mintii; para = altul; chitta = minte; jnanam = cunoastere.

Realizand SAMYAMA asupra PRATYAYAS-urilor, se dobandeste cunoasterea (JNANA).

Contactul clarvazator dintre doi indivizi poate avea loc numai atunci cand perceptia obiectiva a personalitatii este clar dobandita In toate cele trei stadii.

CAP III SUTRA 2O

Na cha tat samalbanam tasyavisayibhutatvat

Na = nu; cha = si; tat = aceasta; salambanam = cu suport; tasya = a lui; avisayibhutatvat = pentru ca nu acesta a fost subiectul samyama-ei.

Dar prin aceasta nu se dobandeste si cunoasterea continutului mental sau a altor factori mentali care apartin imaginii mentale, pentru ca nu acesta a fost subiectul SAMYAMA-ei.

Cunoasterea mintii altora, dobandita prin samyama, nu include imaginea mentala a acelei minti, deoarece ea are o natura generala. Continutul acelei minti nu este obiectul samyama-ei. Daca sunteti constienti de o imagine anumita sau o pratyaya (continut al mintii) care domina In mintea altuia, atunci puteti cunoaste acea minte, dar gandurile pot fi citite numai In general. Nu puteti cunoaste un gand anumit din acea minte - numai natura gandurilor poate fi cunoscuta, deci pratyaya are o natura generala. De exemplu, puteti cunoaste factori cum ar fi lacomia, raga (placerea), dwesha (neplacerea, repulsia) etc. Aveti nevoie de o dubla capacitate; exista doua stadii. In primul stadiu se pot citi gandurile In general, iar In al doilea stadiu exista posibilitatea citirii amanuntite a gandurilor. Atunci cand realizam samyama asupra mintii unei persoane, cunoastem gandurile acelei persoane numai In general - de exemplu, ne putem da seama ce vrittis-uri (modificari mentale) se nasc In acea minte: ura, manie, iubire, pasiune, teama, anxietate etc. Acest lucru este realizat prin Intelegerea pratyaya-ei (continutul mintii), si nu prin intermediul fizionomiei. Pratyaya poate fi Inteleasa prin dhyana (meditatie), sau prin studiul viselor sau prin observarea comportamentului. Acestea sunt tot atatea metode de a Intelege mintile altor oameni. Deci, pentru a Intelege mintea altei persoane, trebuie sa-i induceti niste sugestii negative si sa-i Intelegeti reactia la acestea. Apoi, dupa ce ati reusit sa realizati samyama asupra reactiilor ei, puteti cunoaste natura generala a

mintii sale. In al doilea stadiu, trebuie sa Incepeti cu ganduri particulare care exista In mintea sa. Va trebui sa-i dati cateva simboluri si sa-i cereti sa lucreze cu ele. Acest lucru creeaza un fel de legatura Intre mintea lui si mintea voastra, In asa fel Incat tot ceea ce se petrece In mintea lui, orice gand sau reactie, poate fi vazuta direct prin samyama.

CAP III SUTRA 21

Kayarupasamyamat chaksuhprakashasamprayogeantardhanam

tadgrahyashaktistambhe

Kaya = corp; rupa = forma; samyamat = prin samyama; tat = acesta; grahya = receptiv; shakti = putere; stambhe = In suspensie, suspendare; chaksuh = ochi; prakasha = lumina; asamprayoga = absenta contactului; antardhanam = a fi invizibil.

Realizand SAMYAMA asupra formei corpului si suspendand receptivitatea fata de forma, nemaiexistand contact intre ochi si lumina, yoghinul poate deveni invizibil.

Atunci cand yoghinul face samyama asupra propriului corp, puterea de a receptiona forma se opreste brusc si nu mai exista contact Intre ochii observatorilor si corpul yoghinului. El devine astfel invizibil. Aceasta este o binecunoscuta siddhi sau putere psihica. Practica ei este Inspaimantatoare. Atunci, cand o forma se dizolva In fata ochilor cuiva, este la fel de Inspaimantator ca si moartea. Un obiect este vizibil atunci cand razele de lumina reflectate de suprafata sa intra In ochii unui observator. Daca aceasta lumina este oprita prin puterea samyama-ei, atunci fiinta devine invizibila. In yoga exista cinci tanmatras, sau forme subtile ale elementelor. Obiectul samyama-ei yoghinului este rupa tanmatra. La Inceput, yoghinul practica samyama asupra propriului corp In fata unei oglinzi, apoi apare suspendarea puterii de a receptiona forma, sau rupa. Pentru un timp nu exista contact Intre observator si corpul yoghinului. Astfel, mai Intai corpul fizic devine invizibil Insusi yoghinului, si apoi, pe masura ce practica Inainteaza, el devine invizibil si altora. Acest lucru se datoreste faptului ca nu exista nici o legatura Intre obiect

si observator. Acest lucru necesita meditatie asupra formei fizice asa cum este vazuta Intr-o oglinda. Nu este ceea ce faceti In Kriya Yoga, este altceva.

CAP III SUTRA 22

Etena shabdadyantardhanam uktam

Etena = prin aceasta; shabdadi = sunet si altele; antardhanam = disparitie; uktam = spus.

Prin ceea ce s-a spus, poate fi inteleasa disparitia sunetului subtil si a altor TANMATRAS.

Practicand samyama asupra propriului corp, va puteti face invizibil. In aceasta sutra se spune ca In acelasi fel, adica facand samyama asupra sunetului, pipaitului, gustului etc., acesti factori sunt facuti sa dispara. In mod analog, yoghinul poate opri alte senzatii si poate controla fenomenele care sunt legate de acestea.

CAP III SUTRA 23

Sopakramam nirupakramam tatsamyamadaparantajnanamaristebhyo va

cha

karma

Sopakramam = karma activa; nirupakramam = karma adormita (latenta); cha = si; karma = actiune; tat = acesta; samyamat = facand samyama; aparanta = moarte; jnanam = cunoastere; aristebhyam = prin semne (prevestitoare); va = sau.

Karma este facuta de doua feluri, activa, PRARABDHA (actuala) si latenta, SANCITA. Realizand SAMYAMA asupra acestor doua feluri de KARMA, se dobandeste cunoasterea momentului mortii; acesta se mai poate cunoa!jte si dupa anumite semne (prevestitoare) (ARISHTA).

Karma este de doua tipuri. Sopakrama Inseamna acea karma care a Inceput sa dea fruct. Nirupakrama karma este acea karma care este latenta In prezent si care se va manifesta In viitor. Primul tip mai este numit prarabdha, iar cel de-al doilea tip sancita, care Inseamna "acea ramasa In depozit". De fapt, karmas-urile pot fi Impartite In trei, dar In aceasta sutra ele sunt Impartite In doua. Patanjali nu include kriyamana karma pentru ca aceasta face parte din categoria nirupakrama karma. Realizand samyama asupra acestor doua tipuri de karma, momentul mortii poate fi cunoscut dinainte. Nasterea si moartea sunt efectele karma-ei, si daca facem samyama asupra karmei, putem cunoaste momentul mortii. Au existat multe asemenea cazuri In istorie. Mai exista de asemenea si o alta cale de a cunoaste momentul mortii, numita arishta. Prin cunoasterea lui arishta, oamenii Isi pot cunoaste momentul mortii cu sase luni In avans. Acesta este un lucru foarte obisnuit; chiar si oamenii obisnuiti pot face asta. Exista anumite semne, cum ar fi incapacitatea de a privi nasul, faptul ca atunci cand va priviti umbra, aceasta nu are urechea stanga, disparitia completa a umbrei s.a.m.d. Toate acestea sunt numite arishtas. Ele sunt studiate In Swara Yoga si In chhaya upadana. Deci, exista doua feluri de posibilitati de a cunoaste moartea dinainte.

CAP III SUTRA 24

Maitryadisu balani

Maitri = simpatie; adisu = etc.; balani = puteri.

Realizand SAMYAMA asupra simpatiei (MAITRI), compasiunii (KARUNA), fericirii (MUDITA) si indiferentei (APEKSHANA) se dobandesc si se amplifica in propria fiinta aceste puteri.

Simpatia fata de fericire (SUKHA), compasiunea fata de mizerie (DUHKA), fericirea sau bucuria fata de virtute (PUNYA) si indiferenta fata de viciu (APUNYA) sunt cele patru tendinte pe care trebuie sa le cultive un yoghin. Acestea au fost descrise In primul capitol. Se spune ca atunci cand se face samyama (identificare) asupra acestor tendinte, anumite puteri sunt dobandite. Astfel, diferite puteri se realizeaza prin practica lui samyama asupra celor patru tendinte, anume maitri (simpatie), karuna (compasiune), mudita (fericire) si apekshana (indiferenta).

CAP III SUTRA 25

Balesu hastibaladini

Balesu = prin samyama asupra puterilor; hasti = elefant; bala = forta; adini = etc.

Prin SAMYAMA asupra fortei unui elefant sau a diferitelor aptitudini ale animalelor, puterea corespondenta este dobandita.

Fiinta poate face din orice - un om sau un animal sau un eveniment - subiectul samyama-ei (identificare) sale. Atunci cand subiectul samyamaei este un animal puternic, cum ar fi leul, elefantul sau tigrul, se poate dobandi puterea acelui animal. Puterea acestor animale constituie subiectul samyama- ei, apoi aceeasi putere poate fi dobandita de yoghin. Daca acesta face samyma asupra agerimii tigrului, aceeasi agerime o poate dobandi el Insusi.

La fel, daca se face samyama asupra agilitatii unui tigru, acea agilitate poate fi dobandita de yoghin.

CAP III SUTRA 26

Pravrityalokanyasat suksmavyavahitaviprakristajnanam

Pravriti = facultate superfizica; aloca = lumina; nyasat = prin proiectie; suksma = fin; vyavahita = ascuns; viprakrista = departat; jnanam = cunoastere.

Cunoasterea obiectelor subtile (obscure) sau departate este dobandita prin proiectia (NYASA) asupra lor a luminii facultatii superfizice (JYOTISMATI PRAVRITI) interioare.

In sutra 36 a primului capitol s-a spus ca In minte se poate dezvolta o facultate numita vishoka (fara suparare). Mintea poate dobandi de asemenea o facultate superfizica numita jyotismati pravriti, facultatea iluminatoare. In aceasta sutra, cuvantul pravriti este folosit pentru a indica aceasta facultate. Prin dezvoltarea acestei facultati iluminatoare a mintii, care este capabila de a patrunde pretutindeni, yoghinul poate vedea obiectele ascunse sau obscure. Daca aceasta facultate iluminatorie este dirijata Inspre o persoana sau un obiect care lipseste, apare imediat cunoasterea despre locul unde se afla acea persoana sau acel obiect. Astfel, comorile ascunse sub pamant, sau obiectele foarte departate, pot fi percepute direct. Pot fi observate chiar si lucrurile subtile, cum ar fi atomii sau celulele din corp. Exista doua metode pentru a practica aceasta. Prima este metoda vedica, a doua este metoda yoghina. Metoda vedica, sau tantrica, nu trebuie discutata aici, deoarece este o metoda absolut ritualistica. In practica yoghina, cristalul joaca un rol foarte important. In India de sud exista o stiinta numita anajanam, care Inseamna necunoscut. Ea consta din diferite metode de a proiecta facultatea iluminatorie superfizica printr-un cristal. Acelasi lucru se poate face prin reflexia luminii realizata de

orice suprafata stralucitoare, dar este necesar ca persoana respectiva sa aibe dezvoltata facultatea superfizica numita jyotismati pravriti.

CAP III SUTRA 27

Bhuvanajnanam suryesamyamat

Bhuvana = sistem solar; jnanam = cunoastere; surye = asupra soarelui; samyamat = prin samyama.

Cunoasterea sistemului SAMYAMA asupra soarelui.

solar

este

dobandita

facand

Cunoasterea sistemului solar are trei parti: 1. Structura sistemului solar, care constituie un tot In Cosmos. 2. Aranjamentul stelelor In grupe numite galaxii. 3. Legea care guverneaza miscarea planetelor si stelelor. Aceasta cunoastere poate fi dobandita practicand samyama asupra soarelui. Cuvantul "soare" poate Insemna diferite lucruri, cum ar fi surya nadi, sushumna, soarele fizic s.a.m.d. In timpurile vechi, tehnicile actuale ale astronomiei nu erau disponibile, si cu toate acestea, rishis (cei care au experimentat In mod direct aproape toate subiectele discutate In Agamas) erau capabili sa calculeze foarte corect diferite evenimente astronomice. Ei ar fi putut ajunge la extraordinarele lor descoperiri numai In doua feluri. Ori ei si-au dezvoltat mintile prin samyama (identificare), ori au construit un aparat, asemanator cu un telescop, altfel ei n-ar fi fost capabili sa faca calcule atat de corecte. Nu stim daca ei au folosit vreun aparat, deci Inclinam sa credem ca aceasta cunoastere a fost dobandita prin samyama asupra soarelui. Cand Incercati sa faceti samyama asupra soarelui fizic, sau asupra imaginii lui mentale, deveniti treptat capabili sa localizati soarele microcosmosului din voi, ceea ce se Intampla In ekagrata (focalizare). Atunci

cand ati devenit capabili sa faceti asta, veti afla totul despre structura si aranjamentul Universului, ca si despre legea care Il guverneaza.

CAP III SUTRA 28

Chandre taravyuhajnanam

Chandre = Luna; tara = stele; vyuha = aranjament; jnanam = cunoastere.

Realizand SAMYAMA asupra Lunii se dobandeste cunoasterea pozitiei stelelor.

CAP III SUTRA 29

Dhruve tadgatijnanam

Dhruve = realizand samyama asupra Stelei Polare; tat = aceasta; gati = miscare.

Realizand SAMYAMA asupra Stelei Polare, se dobandeste cunoasterea mi!jcarii stelelor.

In sutra 28 s-a aratat ca prin realizarea lui samyama asupra Lunii, se poate cunoaste pozitia stelelor. Daca vreti sa cunoasteti miscarea lor absoluta si relativa, trebuie sa faceti samyama (identificare) asupra Stelei Polare. Vechii nostri rishis stiau o multime de lucruri foarte exacte despre stele si corpuri ceresti. Aceasta se datora probabil faptului ca ei au realizat samyama asupra lui surya, chandra si asupra Stelei Polare.

CAP III SUTRA 3O

Nabhichakre kayavyuhajnanam

Nabhi = buric; chakre = centru; kaya = corp; vyuha = aranjament; jnanam = cunoastere.

Realizand SAMYAMA asupra centrului buricului se dobandeste cunoasterea aranjarii corpului fizic.

Trebuie subliniat ca nabhi chakra nu Inseamna manipura chakra, ci desemneaza centrul buricului de unde pornesc diferite nadis spre toate partile corpului.

CAP III SUTRA 31

Kanthakupe ksutpipasa nivrittih

Kanthakupe = realizand samyama asupra scobiturii gatlejului; ksut = foame; pipasa = sete; nivrittih = Indepartare.

Realizand SAMYAMA asupra scobiturii gatlejului foamea si setea sunt indepartate.

Aici prin "scobitura gatlejului" se desemneaza centrul care corespunde glandei care secreta fluidul ce provoaca uscaciunea gatului, ceea ce da senzatia de sete, si care provoaca arsuri In stomac, ceea ce da senzatia de foame. Realizand samyama asupra acestui centru, se poate controla secretia glandei respective, prin aceasta yoghinul stapanind setea si foamea.

CAP III SUTRA 32

Kurmanadyam sthairyam

Kurmanadyam = realizand samyama asupra lui kurma nadi; sthairyam = stabilitate.

Stabilitatea mentala si fizica SAMYAMA asupra lui KURMA NADI.

este dobandita

realizand

Aici stabilitate Inseamna atat capacitatea obisnuita, cat si capacitatea aparent miraculoasa. Yoghinul poate deveni atat de stabil, Incat el nu poate fi miscat nici chiar prin aplicarea unei mari forte. Stabilitatea mai poate Insemna stabilitatea corpului In timpul starii de meditatie. Ea mai poate Insemna si stabilitate mentala perfecta. Toate acestea pot fi dobandite facand samyama (identificare) asupra lui kurma nadi. Kurma nadi se presupune a fi situata dedesubtul scobiturii gatlejului. El are forma unei broaste testoase, de aici venind denumirea de kurma nadi. Cea mai usoara metoda de a practica samyama (identificare) asupra acestui

nadi este de a medita asupra punctului unde barbia atinge pieptul In jalandharabandha sau In sarvangasana. In aceste doua tehnici barbia atinge pieptul aproape de kurma nadi, fiind usor prin urmare de a localiza kurma nadi pentru a practica samyama asupra lui.

CAP III SUTRA 33

Murdhajyotisi siddhadarshanam

Murdha = crestetul capului; jyotisi = asupra luminii; siddha = adept; darshanam = viziune spirituala.

Realizand SAMYAMA asupra luminii din cre!jtetul capului (SAHASRARA) se dobandeste viziunea spirituala a mae!jtrilor yoghini.

Aici murdha Inseamna sahasrara. Lumina este legata mai mult de ajna chakra, situata Intre sprancene. Samyama asupra lui ajna chakra poate aduce rezultatul mai repede. Cand aceasta lumina straluceste In fata mintii, ea da nastere viziunii spirituale, In care aspirantul are perceptia directa a difertilor maestri yoghini. Maestrii sunt capabili sa traiasca fara corp, deoarece ei au dobandit control complet asupra functiilor lor psihice voluntare si involuntare, deci ei pot rupe legatura cu corpul. Ei pot trai fara corp fizic, fiind numiti siddhas. In mod obisnuit noi nu-i putem vedea, deoarece ei n-au corp fizic ca noi, dar atunci cand se practica samyama asupra lui ajna chakra sau sahasrara, yoghinul Ii poate Intalni si poate comunica cu ei, existand astfel posibilitatea ca el sa fie ghidat si sfatuit de ei.

CAP III SUTRA 34

Pratibhad va sarvam

Pratibhad = prin pratibha; va = sau; sarvam = totul.

Sau totul poate fi dobandit prin intuitiva transcendentala).

PRATIBHA (cunoastere

Toate puterile psihice mentionate pana acum pot fi dobandite printr-o facultate speciala numita pratibha. Deci, puterile psihice pot fi dobandite ori individual, ori toate odata, prin pratibha. Ideea de pratibha va fi clarificata In sutra 45 a acestui capitol. Ea desemneaza un fel de intuitie superioara. Este un proces de cunoastere care e dincolo de ratiune. Pe masura ce constiinta superioara se dezvolta, o lumina speciala este proiectata asupra obiectelor cu care se confrunta mintea. Acest lucru se numeste cunoastere prin pratibha. Aceasta calitate este primul stadiu al lui viveka jnana, adica cunoasterea dobandita prin separarea materiei de energie. La fel cum lumina soarelui face sa dispara orice umbra, aceasta facultate superioara devine capabila sa Inteleaga oricat si orice.

CAP III SUTRA 35

Hridaye chittasamvit

Hridaye = realizand samyama asupra inimii; chittasamvit = constiinta lui chitta.

Prin SAMYAMA asupra inimii apare constiinta lui CHITTA.

Aici inima Inseamna lotusul numit anahata chakra. Prin meditatie sau samyama asupra lui anahata chakra, yoghinul dobandeste cunoasterea naturii mintii sale. Atunci cand materia si mintea sunt asociate, acea constiinta este numita chittasamvit.

CAP III SUTRA 36

Sattva purushayoratyantasankirnayoh pratyayavishesa bhogah pararthatvatsvarthasamyamat purusajnanam

Sattva = chitta; purushayoh = a lui purusha; atyanta = extrem = asankirnayoh = distinct; pratyaya = constiinta; avishesah = non-distinct; bhogah = experienta; pararthatvat = din constiinta obiectiva; sva = al sau propriu; artha = constiinta subiectiva; samyamat = prin samyama; purushajnanam = cunoasterea lui purusha.

CHITTA si PURUSHA sunt extrem de distincte. Din cauza non- diferentei constiintei amandurora exista experienta obiectiva sau subiectiva. Realizand SAMYAMA asupra constiintei subiective, despartita de constiinta obiectiva, se dobandeste cunoasterea lui PURUSHA (PURUSHAJNANA).

In filosofia Samkhya exista un principiu de baza care spune ca chitta si purusha sunt foarte diferiti si sunt separati prin natura lor, dar ei par sa fie acelasi lucru datorita lui avidya (ignorant; iluzia). Atunci cand realizam sau simtim ca purusha si chitta sunt unul si acelasi lucru, acest lucru este numit bhoga sau experienta. Aceasta este un produs al lui avidya (ignoranta). Datorita ei cunoasterea ca purusha si chitta sunt total diferite, este uitata sau ascunsa. Realizand samyama asupra constiintei de sine, distincta de constiinta obiectiva, se dobandeste cunoasterea lui purusha. Trebuie sa Intelegem ce este constiinta obiectiva si ce este constiinta subiectiva. Constiinta obiectiva se bazeaza pe greseala ca purusha si chitta sunt acelasi lucru, dar atunci cand se realizeaza distinctia lor, constiinta obiectiva este Inlocuita de constiinta subiectiva. In samyama meditam asupra

acestei diferente. Purusha este neschimbat, In timp ce chitta se schimba. Prin samyama natura lui purusha este Inteleasa. Pentru a realiza purusha, trebuie sa treceti dincolo de prakriti. Aceasta este constiinta subiectiva sau constiinta de sine. Constiinta de sine apare dupa ce prakriti a fost depasit. Atunci distinctia dintre purusha si prakriti este realizata plenar. Dupa ce s-a realizat acest lucru, nu mai exista bhoga, adica constiinta obiectiva, deoarece avidya (ignoranta; iluzia) a disparut.

CAP III SUTRA 37

Tatah pratibhashravanavedanadarshashvadavarta jayante

Tatah = de aici; pratibha = facultatea de constiinta superioara; shravana = facultatea de a auzi; vedana = constiinta pipaitului; adarsha = vizualizare; asvada = facultatea gustului; varta = facultatea mirosului; jayante = se produc.

De aici (adica din PURUSHAJNANA) rezulta cunoasterea intuitiva transcendentala a auditiei, a senzatiei, a perceptiei vizuale, a gustului si a mirosului.

Facultatile transcendentale care privesc organele de simt sunt numite facultati pratibha, cum ar fi pratibhashravan, pratibhadarshan s.a.m.d. Cuvantul pratibha este comun tuturor celor cinci facultati. Prin practicarea lui samyama asupra lui purusha sau constiinta subiectiva, asa cum s-a descris In sutra precedenta, facultatile transcendentale care apartin organelor de simt Isi fac aparitia. Uneori Intalnim oameni care au aceste facultati, dar ele nu trebuie confundate cu telepatia, clarviziunea etc. Aceste facultati sunt rezultatul lui samyama asupra constiintei subiective. Ele apartin lui Ishwara, si sunt omniscienta, omnipotenta etc. Ele sunt obtinute prin samyama asupra lui purusha.

CAP III SUTRA 38

Te samadhavupasarga vyutthane siddhayah

Te = ele; samadhau = In samadhi; upasarga = obstacole; vyuthane = In starea de constiinta a lumii; siddhayah = puteri psihice.

Aceste puteri psihice (mentionate in sutra anterioara) constituie obstacole in SAMADHI, dar in starea de constiinta (obi!jnuita) a lumii ele sunt puteri psihice.

Din punct de vedere extrovert, ele sunt puteri psihice, dar In ceea ce priveste samadhi, ele actioneaza ca piedici. Mintea unui yoghin nu ramane tot timpul In samadhi. Ea fluctueaza, avand si constiinta lumii. In aceasta stare, aceste puteri pot fi manifestate, dar atunci cand yoghinul este In samadhi, aceste puteri creeaza tulburari daca li se permite sa se manifeste. Yoghinul poate face uz de ele dupa ce iese din meditatie. Primul stadiu de siddhi este atunci cand aspirantul este In samadhi. Chiar daca el nu doreste aceste siddhis, ele vor veni la el automat, datorita dezvoltarii constiintei superioare In meditatie profunda. Atunci cand aceste siddhis se manifesta, ele creeaza tulburare In samadhi, prin generarea unui fel de vibratie psihica. Acest lucru deranjeaza starea de samadhi, dar In afara acestei stari aspirantul poate percepe sau proba efectele acestora.

CAP III SUTRA 39

Bandhakaranashaithilyatpracharasamvedanachcha parashariraveshah

chittasya

Bandha = legatura; karana = cauza; shaithilat = prin slabirea; prachara = modalitate; samvedanat = prin cunoasterea; cha = si; chittasya = a corpului subtil; para = a altora; sharira = corp; aveshah = intrare.

Prin slabirea cauzei legaturii dintre corpul fizic si cel subtil si prin cunoasterea modalitatii, corpul subtil poate intra si se poate manifesta in corpul altei persoane.

Aceasta putere psihica este foarte elevata. Aspirantul iese din corpul sau si intra In corpul altei persoane. Pentru asta, aspirantul poate folosi si ajutorul discipolului sau. Intalnim acest lucru la multe fiinte eliberate si yoghini avansati, cum ar fi Sankaracharya. Pentru a realiza acest lucru, trebuie Indeplinite doua conditii: slabirea cauzei legaturii si cunoasterea caii sau modalitatii de intrare. Cauza legaturii este dragostea pentru corpul fizic, teama de moarte si kleshas-urile. Aceasta cauza de legatura trebuie slabita, ceea ce se face prin meditatie si samyama. Sukshma sharira sau corpul subtil trebuie separat de corpul grosier, la fel cum doua bucati de panza cusute se separa prin ruperea sau slabirea cusaturii. Analog, corpul subtil este Indepartat si separat de corpul fizic prin slabirea kleshas-urilor (tensiuni fundamentale ale mintii), fricii, etc. In timp ce corpul subtil este afara si separat de corpul fizic, acesta din urma trebuie Ingrijit, altfel va deveni imposibila reIntoarcerea, deci cauza legaturii trebuie relaxata si corpul trebuie pastrat In bune conditii. Trebuie cunoscuta calea, adica acel nadi de-a lungul caruia chitta intra In corpul altei persoane. Numai atunci devine posibila intrarea In corpul altei persoane.

CAP III SUTRA 4O

Udanajayajjalapankakantakadisvasanga utkrantishcha

Udana = una dintre cele cinci pranas-uri; jayat = prin stapanirea; jala = apa; panka = noroi; kantakadisu = spini, etc.; asanga = non-contact; utkrantih = levitatie; cha = si.

Prin stapanirea lui UDANA apare non-contactul cu apa, noroiul, spinii, etc. si corpul leviteaza.

Centrul lui udana (forma de energie subtila) este In gat, dar acesta se misca In sus In regiunea capului. In momentul mortii aceasta prana, si anume udana, elibereaza corpul fizic de corpul subtil. Metoda de a ajunge la stapanirea lui udana nu este data In scripturi. Nu se stie daca aceasta este o pranayama sau o samyama, sau daca se face prin intermediul unui nadi, etc. dar este sigur ca acest nadi Isi are functia lui specializata si daca aceasta este stapanita, atunci puteti domina forta de gravitatie terestra. Levitatia este un fenomen binecunoscut. Ea este realizata prin practica lui pranayama, deci se poate spune ca stapanirea lui udana se realizeaza prin practica lui pranayama (controlul suflurilor subtile, vitale realizat prin intermediul respiratiei constient controlate) .

CAP III SUTRA 41

Samanajayajjivalanam

Samana = samana vayu; jayat = prin stapanirea; jvalanam = stralucire.

Prin stapanirea lui SAMANA corpul straluce!jte.

Samana vayu (forma de energie subtila) da nastere la fluidul digestiv si e legat de focul care digera hrana In stomac. Sfera sa de actiune este de la inima la buric. Atunci cand samana vayu este stapanit prin dezvoltarea In fiinta a principiului arzator, corpul capata o aura In jurul sau. Acest lucru mai este posibil si prin pranayama, prin brahmacharia si prin alte tehnici de purificare.

CAP III SUTRA 42

Shrotrakashayoh sambandhasamyamaddivyam shrotram

Shrotra = ureche; akashayoh = spatiu; sambandha = relatie; samyamat = prin samyama; divyam = divin; shrotram = organul auzului.

Realizand SAMYAMA asupra legaturii dintre ureche si spatiu se dobandeste auzul divin.

Akasha este mediul prin care se propaga sunetul, iar urechea este organul care percepe sunetul. Samyama asupra relatiei acestora da nastere la sunete superfizice, care nu difera de sunetele planului fizic. Continuitatea sunetului exista totdeauna, indiferent daca planul este fizic sau superfizic. De exemplu, In Nada Yoga exista patru stadii ale sunetului, si anume sunet fizic, auzibil, mental si transcendental, sau vaikhari, madhyama, pashyanti si para. Acestea sunt cele patru nivele ale sunetului. Urechea noastra are capacitatea de a auzi sunete Intr-o anumita banda de frecvente, dar akasha, fiind mediul de propagare, are capacitatea de a transmite orice sunet. Undelor sonore le trebuie timp sa ajunga de la un loc la altul; dar odata generate, ele exista undeva In forma grosiera sau subtila. Ele nu Inceteaza niciodata. Analog, In yoga se considera ca sunetele planului superfizic nu sunt fara legatura cu sunetele planului fizic; si In planul superfizic sunetele sunt continue. Realizand samyama asupra urechii si asupra relatiei sale cu akasha, fiinta poate dobandi capacitatea superfizica de a auzi sunete; acestea sunt numite sunete superfizice. Auzul divin nu este altceva decat

capacitatea de a auzi sunetele subtile care sunt dincolo de banda de frecvente pe care le poate percepe urechea In mod obisnuit. Atunci cand un sunet grosier Inceteaza, mai poate fi auzit un sunet subtil. Cand si acesta Inceteaza, mai poate fi auzit un sunet Inca si mai subtil. In cele din urma mintea devine atat de sensibila Incat ea poate percepe cele mai subtile sunete. Cand si acestea Inceteaza, va puteti auzi inima cum bate. Dupa asta, puteti prinde vibratiile sunetelor foarte subtile, iar prin samyama asupra lui akasha si asupra relatiei cu urechile, puteti Incepe sa auziti sunete divine.

CAP III SUTRA 43

Kayakashayoh samapatteshchakashagamanam

sambandhasamyamatlaghutula

Kaya = corp; akashayoh = a spatiului; sambandha = relatie; samtamat = prin samyama; laghu = usor; tula = bumbac; samapatteh = prin fuziunea mintii; cha = si; akasha = spatiu; gamanam = a se deplasa prin.

Prin SAMYAMA asupra relatiei dintre corp si akasha si prin fuzionarea mintii cu u!juratatea bumbacului, se dobandeste capacitatea de deplasare prin spatiu.

Toola desemneaza cele mai fine fire de bumbac, care sunt extrem de usoare, putand astfel pluti prin aer. Analog, un yoghin poate pluti In aer daca el face samyama asupra relatiei dintre corpul sau si akasha, si se concentreaza In acelasi timp asupra firelor de bumbac extrem de usoare. Aici, a se deplasa prin spatiu nu Inseamna a deplasa corpul fizic prin spatiu. Atunci cand samyama descrisa In aceasta sutra este practicata, apare o stare In care corpul subtil se poate deplasa prin spatiu. Acest lucru nu implica miscarea corpului fizic, ci mai degraba aceea a corpului subtil, sau psihic. Corpul fizic va ramane pe loc, iar corpul subtil este separat de el si se misca prin spatiu. La prima vedere se pare ca numai realizand samyama asupra corpului, asupra lui akasha si asupra bumbacului extrem de usor, fiinta nu se poate misca In akasha, dar tehnica depinde mai mult de cunostintele despre particulele care

alcatuiesc corpul fizic si mental. La fel cum un dulgher poate asambla o mobila daca recunoaste structura partilor componente, analog un yoghin Isi poate dezintegra corpul daca cunoaste constitutia corpurilor fizic si mental. Acest siddhi necesita o Intelegere clara a componentelor corpului si mintii, numai In acest fel yoghinul devine capabil sa-si dezintegreze corpul. Usuratatea corpului fizic poate fi resimtita prin concentrarea asupra firelor de bumbac, dar aceasta este o usuratate subiectiva. Este numai o parere. Aspirantul spiritual trebuie sa-si dizolve mental corpul fizic In spatiu, astfel Incat, In mod gradat, sentimentul existentei corpului fizic dispare, dar acest lucru este numai o parere subiectiva.

CAP III SUTRA 44

Bahirakalpita vrittirmahavideha tatah prakashavaranaksayah

Bahih = extern; akalpita = inimaginabil; vrittih = stare a mintii; mahavideha = existenta fara corp; tatah = de aici; prakasha = lumina; avarana = voal; ksayah = distractie.

in starea de MAHAVIDEHA, VRITTIS-urile sunt inimaginabile si total exterioare domeniului corpului, si in acelasi timp voalul (AVARANA) care acopera lumina (PRAKASHA) este distrus.

Cuvantul mahavideha Inseamna marea sau universala stare a mintii care functioneaza fara corpul fizic. Continutul mintii noastre este format din doua lucruri: 1. Lucrurile pe care le Invatam si le traim In viata de toate zilele, Inregistrarile vietilor anterioare s.a.m.d. Acest continut al mintii depinde de acumularea imaginilor si Inregistrarilor trecute. 2. In plus, exista starea numita mintea universala. Aceasta notiune trebuie bine Inteleasa. Mintea individuala este compusa din Inregistrari de diferite tipuri. Ea depinde de contactul cu lumea exterioara vie, organele de simt, dar

Isi are fundamentul In mintea universala: Mintea universala este originala; ea este fundamentul comun tuturor fiintelor umane. Daca s-ar elimina toate Inregistrarile experientelor din minte, ceea ce ar ramane ar fi mintea universala, care este infinita si nelimitata. Starea de mahavideha Inseamna a fi constient de aceasta minte universala. Atunci cand acest rezultat a (identificare), fiinta poate exista fara corp.

fost obtinut

prin

samyama

Starea de mahavideha este de asemenea un vritti. Este o stare a mintii. Atunci cand aceasta stare se stabilizeaza, voalul care acopera lumina este distrus. Atunci cand perseverati In negarea impresiilor dobandite prin contactul simturilor cu lumea externa, ajungeti la o stare a mintii In care mintea universala functioneaza independent de corp, minte si simturi. De asemenea, In aceasta stare lumina spirituala straluceste clar, datorita Indepartarii voalului care o acoperea, dar acest lucru este diferit de Indepartarea voalului obtinuta prin practica lui pranayama.

CAP III SUTRA 45

Sthulasvarupasuksmanvayarthavattvasamyamad bhutajayah

Sthula = grosier; svarupa = forma reala; suksma = subtil; anvaya = interpenetrant; arthavattva = servind scopului; samyamat = prin samyama; bhutajayh = stapanirea elementelor.

Prin SAMYAMA asupra stadiilor BHUTAS-urilor sau a starilor grosiere (STHULA), esentiale (SVARUPA), subtile (SUKSMA) si interpenetrante (ANVAYA), si asupra scopului BHUTAS-urilor, se dobandeste stapanirea acestora.

Exista cinci stari ale celor cinci elemente, si anume forma grosiera, forma reala, forma subtila, forma universala si scopul lor. Practica lui samyama asupra acestor stari ale elementelor confera stapanire asupra lor. Aici tattva

nu Inseamna calitate, ci asa-itate. El desemneaza principiile componenete. El se refera la starea existentei, functiilor si naturii obiectului. In Samkhya si Yoga exista nenumarate tattvas (principii). Cu toate ca ele sunt diferite Intre ele, deriva totusi dintr-un principiu suprem Cele cinci tattvas desemneaza elementele numite pamant, apa, foc, aer si eter. Acestea constituie obiectul samyama-ei. Astfel, samyama trebuie realizata nu numai asupra formei grosiere, ci si asupra formelor subtila, fundamentala si universala. Natura fundamentala a pamantului este mirosul, aceea a apei este fluiditatea, aceea a focului este caldura, aceea a aerului este miscarea, si aceea a lui akasha, eterul, este sunetul. Samyama se practica asupra acestor calitati fundamentale. Stadiile lor subtile Insemna tanmatras-urile lor, care sunt numite miros, fluiditate, forma, pipait si sunet. Samyama se practica si asupra acestora. La fel, samyama se practica si asupra formei lor universale, care este aceeasi pentru toate. Apoi se mediteaza asupra scopului si functiei bhutas-urilor. Functiile lor Inseamna cele 25 de tattvas din Samkhya, si anume: purusha, prakriti, trei organe interne, cinci organe cognitive, cinci organe motorii, cinci tanmatras, cinci elemente. Aceste 25 de tattvas din Samkhya constituie functiile bhutas-urilor (elementelor subtile).

CAP III SUTRA 46

Tatoanimadipradurbhavahkayasampattaddharmanabhighatashcha

Tatah = de aici; animadi = anima, etc.; pradurbhavah = aparenta; kayasampat = bunastare corporala; tat = aceasta; dharma = functie; anabhighatah = non-obstructie; cha = si.

Din aceasta urmeaza aparitia lui ANIMA si a celorlalte opt puteri (MAHASIDDHIS) care duc la perfectiunea corpului (realizarea a!ja-zisului "corp de diamant") si la non-obstructia functiilor lui.

Avand stapanire asupra celor cinci elemente, asa cum s-a spus In sutra anterioara, yoghinul Isi dezvolta puteri psihice cum ar fi anima, laghima, etc.

Corpul sau devine perfect si el depaseste toate limitarile corpului si bhutasurilor (elementelor). Astfel, apar trei factori; 1. aparitia lui anima si a altor puteri; 2. perfectiunea corpului; 3. depasirea tuturor obstructiilor. Exista opt feluri de puteri psihice care sunt legate Intre ele si sunt numite ashta siddhis: 1. Anima - yoghinul Isi poate face corpul la fel de mic ca un atom. 2. Laghima - corpul poate fi facut usor. 3. Mahima - corpul poate fi facut mare. 4. Garima - corpul poate fi facut greu. 5. Prapti - capacitatea de a ajunge oriunde. 6. Prakamya- Indeplinirea totala a dorintelor. 7. Vashitva - controlul asupra tuturor obiectelor, organice si anorganice. 8. Ishitva - capacitatea de a crea si de a distruge dupa vointa. Aceste opt siddhis apar ca rezultat al stapanirii complete asupra celor cinci mahabhutas. In plus de acestea, apare perfectiunea corpului. A treia realizare este aceea ca yoghinul nu mai este influentat de obstructiile lui prakriti sau ale elementelor.

CAP III SUTRA 47

Rupalavanyabalavajrasamhananatvani kayasampat

Rupa = forma, frumusete; lavanya = gratie; bala = forta, energie; vajrasamhananatvani = duritate; kaya = fizic; sampat = sanatate.

Perfectiunea corpului fizic si non-obstructia functiilor lui include frumusete, gratie, energie si duritate.

Trebuie reamintit ca gratia este diferita de uratenie, si frumusetea este altceva decat Infatisarea.

CAP III SUTRA 48

Grahanasvarupasmitanvayarthavattvasamyamadindriyajayah

Grahana = puterea de cunoastere; svarupa = natura reala; asmita = egoism; samyamat = prin samyama; indriyajaya = stapanirea asupra organelor de simt;

Stapanirea asupra organelor de simt (INDRIYAS) se dobandeste prin SAMYAMA asupra puterii de cunoastere, naturii reale, individualizarii, atot-patrunderii si scopului acestor INDRIYAS.

Pentru a avea control si stapanire asupra organelor de simt este necesar sa realizam samyama (identificare) asupra a cinci elemente: 1. Puterea de cunoastere a organului de simt respectiv. 2. Calitatea esentiala a organului de simt. 3. Egoismul, sau individualitatea persoanei, care se exprima prin organele de simt. 4. Atot-patrunderea, care Inseamna corelatia acestor organe Intre ele, de exemplu, atunci cand vedeti un animal, puteti sa va dati seama prin intermediul ochilor daca acesta este un caine sau un elefant; Ii puteti auzi zgomotul, simti atingerea s.a.m.d. Cunoasterea care apare In minte este o combinatie Intre impulsurile tuturor organelor. Cunoasterea este una, dar ea depinde In mod egal si simultan de diferitele organe de simt.

5. Scopul. Fiecare organ de simt are un scop bine definit In schema vietii umane. Exista doua scopuri: bhoga sau experienta, si apavarga, sau eliberarea. Samyama trebuie realizata asupra tuturor celor cinci stadii ale indriyas- urilor (organele de simt), separat. De exemplu, meditati asupra naturii reale a ochilor; aceasta este perceptia. Egoismul ochilor Inseamna constiinta ca "eu vad". Apoi, cunoasterea dobandita prin perceptia oculara depinde si de celelalte organe. Astfel trebuie practicata samyama asupra organelor de simt.

CAP III SUTRA 49

Tato manojavitvam vikaranabhavah pradhanajayascha

Tatah = de aici; manojavitvam = iuteala mintii; vikaranabhavah = eliberarea de organele de simt; pradhanajayah = cucerirea lui prakriti; cha = si.

De aici urmeaza iuteala mintii, eliberarea de orice mediu de instrumentalitate precum si cucerirea si depasirea limitarilor lui PRAKRITI.

Devenind stapan asupra organelor rezulta sunt urmatoarele:

de

simt, marile calitati

care

1. Iuteala mintii. 2. Capacitatea de a functiona fara nici un instrument. 3. Controlul complet asupra lui prakriti. Yoghinul vede fara ajutorul ochilor si se misca fara ajutorul membrelor; el nu mai are nevoie de instrumentalitatea vreunui organ cognitiv sau motor. El transcende indriyas-urile (organele de simt) complet. Acesta este Intelesul cuvantului vikaranabhavah.

Pradhana Inseamna prakriti, inclusiv transformarile ei. Prin aceasta se dobandeste o putere psihica numita madhupratika. Yoghinul se poate bucura de siddhis-urile lui asa cum un om obisnuit se bucura de miere. Dobandirea puterilor yoghine este plina de responsabilitati. Este la fel cum ati tine o cobra In jurul gatului, sau un tigru In camera. Siddhis-urile pot deveni placute ca mierea numai atunci cand aveti control complet asupra transformarilor lui prakriti, altfel ele creeaza agitatie si tulburare. Este la fel ca si cum individul ar avea foarte multi bani si ar trai In anturajul unor talhari. La fel cum el nu poate sa fie cu mintea linistita pana ce nu Ii stapaneste complet pe talhari, analog este si cu yoghinul care are siddhis.

CAP III SUTRA 50

Sattvapurusanyatakhyatimatrasya sarvajnatritvam cha

sarvabhavadhisthatritvam

Sattva = chitta; purusha = sinele; anyata = diferenta; khyati = constiinta; matrasya = numai; sarva = tot; bhava = stari de existenta; adhisthatritvam = suprematie; sarvajnatritvam = omniscienta; cha = si.

in urma cunoa!jterii efective prin realizare directa la nivelul constiintei a diferentelor dintre CHITTA si PURUSHA se dobandeste omnipotenta (suprematia asupra tuturor starilor si formelor de existenta) si omni!jcienta.

Ishwara are trei calitati, si anume: omnipotenta, omniprezenta si omniscienta. Atunci cand se face samyama asupra diferentei dintre chitta si purusha, si cand aceasta diferenta este cunoscuta complet, aspirantul realizeaza faptul ca purusha (Sinele Suprem) este complet diferit de chitta (minte). Atunci Ishwara Incepe sa functioneze In om. Atunci aspirantul devine omnipotent si omniscient. Acesta este motivul pentru care fiintele care au dobandit aceste calitati sunt numite profeti sau Incarnari ale lui Dumnezeu. Purusha se elibereaza de legaturile lui chitta,

devenind capabil sa-si manifeste natura sa esentiala sub forma omnipotentei si omniscientei.

CAP III SUTRA 51

Tadvairagyadapi dosabijaksaye kaivalyam

Tat = aceasta; vairagyat = prin vairagya; api = chiar; dosa = defect; bija = samanta; ksaye = datorita distrugerii; kaivalyam = izolare.

Prin VAIRAGYA chiar si fata de aceste puteri (omnipotenta si omni!jcienta), samanta suferintei (DOSHA) sau legatura creata de AVIDYA este distrusa si se dobandeste KAIVALYA.

Atunci cand, prin realizarea diferentei dintre chitta si purusha, este dobandita vivekakhyati (procesul de Indepartare a lui avidya (ignoranta)) si, de asemenea, si cele doua puteri ale omnipotentei si omniscientei, yoghinul este complet detasat si renunta la efectele si realizarile obtinute. Atunci samanta legaturii (avidya) este distrusa. Aceasta este starea kaivalya. Kaivalya este tradusa prin eliberare sau libertate, dar de fapt ea nu este asta. De asemeni, realizarea lui Dumnezeu este diferita de aceasta stare. Cuvantul kaivalya este derivat din cuvantul "keval", care Inseamna unul absolut, fara ceilalti. Prin urmare, kaivalya Inseamna izolare, Insingurare. Este o stare de non-dualitate. S-au spus multe, si se vor mai spune, despre kaivalya. Ea nu este starea realizarii nici unei cunoasteri pozitive, nici a lui Dumnezeu sau al fiintei supreme. Notiunea de kaivalya trebuie bine Inteleasa de aspirantul yoghin. Ea nu este o stare care sa poata fi explicata. Ea poate fi dobandita numai prin renuntarea la absolut totul. Este o stare de deplinatate, de unicitate, sau advaita. In momentul aparitiei lui kaivalya apare posibilitatea folosirii sistemului Vedanta.

CAP III SUTRA 52

Sthanyupanimantrane punaranistaprasangat

sangasmayakaranam

Sthani = zei (devata); upanimantrane = fiind respectuos invitat; sanga = atasament; smaya = mandrie; akaranam = nefacand; punah = din nou; anisto = nedorit; prasangat = prin renasterea.

Atunci cand suntem invitati sau tentati de DEVATAS ori de alte fiinte celeste nu trebuie sa existe ata!jament sau mandrie, deoarece exista posibilitatea rena!jterii nedoritului.

Dupa dobandirea puterilor, yoghinul devine subiectul invitatiei respectuoase a puterilor care realizeaza diferite actiuni, de exemplu DEVATAS: In asemenea ocazii, el nu trebuie sa arate nici atasament nici mandrie, altfel apare posibilitatea renasterii actiunilor nedorite: yoghinul poate suferi de tulburari fizice sau mentale, prin urmare In aceasta sutra se spune ca el trebuie sa fie atent si sa nu aibe atasament sau mandrie. Yoghinii sunt de patru tipuri: 1. Prathama kalpika, sau Incepatori In samadhi. 2. Madhubhumika, sau acela care a gustat mierea puterilor yoghine. 3. Prajnajyoti, acela care vede lumina purei constiinte. 4. Atikranta bhavaniya, acela care devine absolut detasat si renunta chiar si la realizarea suprema. El a terminat Intregul curs al practicilor spirituale. In diferitele stadii, yoghinii sunt invitati de autoritatile planelor superioare astrale. Aici ei trebuie sa manifeste absoluta renuntare. Ei trebuie sa evite atasamentul si mandria, si numai dupa asta ei pot continua sa mearga pana acolo de unde nu mai exista Intoarcere, dar daca ei nu-si iau aceste precautii, atunci ei trebuie sa sufere o pedeapsa. Acest lucru mai Inseamna si ca atunci

cand fiinta a dobandit o putere spirituala, ea trebuie In primul si In primul rand sa Indeplineasca aceste doua conditii, adica eliberarea de atasament si eliberarea de mandrie. Pana ce aceste doua conditii nu sunt Indeplinite el nu trebuie sa-si foloseasca puterile psihice sau oculte. Prin urmare, numai atunci cand se elibereaza de aceste doua piedici, el poate merge mai departe.

CAP III SUTRA 53

Ksanatatkramayoh samyamatvivekajam jnanam

Ksana = moment; tatkramayoh = In ordinea sa de succesiune; samyamat = prin samyama; vivekajam = nascut din realizarea; jnanam = cunoastere.

Prin SAMYAMA asupra momentului de succesiune se na!jte discernamantul, cunoasterea realizarii realitatii ultime.

si ordinii sale care duce la

Ksana Inseamna cea mai mica unitate de timp, momentul. Timpul este o succesiune perpetua de momente, iar samyama (identificare) este practicata asupra acestei succesiuni de momente. Cunoasterea care apare de aici este numita viveka jnana; ea se naste din discriminarea dintre purusha (sinele) si prakriti (natura). Viveka este o idee cruciala In Samkhya si Yoga. Este Intelegerea corecta a lui purusha si prakriti. Astfel, viveka include cunoasterea absolutei diferente dintre purusha si prakriti. Prin realizarea diferentei, yoghinul realizeaza izolarea completa pentru sinele sau. Viveka jnana este cunoasterea nascuta din constiinta ultimei realitati. Este cel mai Inalt nivel de superconstiinta. Pentru a-l dobandi, fiinta trebuie sa Inchida ochii si sa Incerce sa fie constienta de neIncetata curgere a momentelor, si sa faca samyama asupra acestei curgeri.

CAP III SUTRA 54

Jatilaksanadeshairanyatamavachchhedat pratipattih

tulyayostatah

Jati = nastere; laksana = caracteristic; deshayoh = deloc; anyata = diferenta; anavachchhedat = pe seama nici unei definitii; tulyayoh = a celor doua obiecte similare; tatah = de aici; pratipattih = cunoastere.

De aici vine cuno!jterea paranormala a acelor obiecte aparent similare, care nu se disting deloc ca separate nefiind diferentiate de nastere, caracteristici sau pozitie, din cauza lipsei de definitie.

Prin cunoasterea realitatii ultime, fiinta Isi dezvolta o facultate prin care poate face distinctie clara Intre cele doua stari diferite ale unui obiect. Prin aceasta facultate sunt determinate nasterile trecute, prezente si viitoare, precum si continuitatea constiintei. Caracteristicile, pozitia si locul unui individ se schimba odata cu nasterea, dar sinele ramane acelasi. Totusi, acest lucru este dificil de Inteles. La fel cum caramizile pot fi facute din lut, redevenind lut, In mod analog sinele, desi pare diferit In diferitele nasteri, este de fapt unul si acelasi. Acest lucru este cunoscut prin constiinta superioara. Prin vivekaja jnana se dobandeste cunoasterea dintre doua obiecte similare care nu sunt diferentiate de nastere, caracter si pozitie. Prin aceasta yoghinul cunoaste diferitele transformari care au loc In jiva (fiinta umana vie Incarnata) si cunoaste substanta materiei perfect.

CAP III SUTRA 55

Tarakam sarvavisayam sarvathavisayamakramam cheti vivekajam jnanam

Tarakam = transcendental; sarvavisayam = toate obiectele; sarvathavisayam = obiectele de pretutindeni; akramam = dincolo de ordinea succesiunii; cha = si; iti = aceasta e tot; vivekajam = nascut din viveka; jnanam = cunoastere.

Cunoasterea transcendentala elibereaza de orice legaturi si include cunoasterea tuturor obiectelor, dincolo de toate ordinele de succesiune, si ia nastere din VIVEKA. Asta e tot.

Inalta cunoastere este cunoasterea ultimei realitati. Cea mai Atingand acest stadiu, fiinta trece dincolo de existenta obisnuita; de aceea s-a folosit aici cuvantul akrama. El desemneaza cunoasterea prin care fiinta poate trece dincolo. Cunoasterea ultimei realitati elibereaza pe aspirant de durere pentru vesnicie. Prin dobandirea acestei cunoasteri, sinele transcende barierele timpului si spatiului. Jiva care a fost individual implicat In limitarile lui maya este complet eliberat prin dobandirea acestei cunoasteri.

CAP III SUTRA 56

Sattvapurusayoh shuddhisamye kaivalyamiti

Sattva = chitta; purushayoh = a lui purusha; shuddhi = purificare; samye = devenind egal; kaivalyam = izolare; iti = sfarsit.

KAIVALYA este atinsa prin egalizarea si purificarea iluminarii lui PURUSHA si CHITTA (SATTVA) (adica atunci cand CHITTA, fiind la fel de pura ca Spiritul Pur, reflecta atat pe PRAKRITI cat si pe PURUSHA simultan).

Kaivalya survine atunci cand Intreaga structura a lui chitta este complet purificata si cand este recunoscuta diferenta dintre chitta si purusha. Realizarea acestei diferente vine gradat. Purificarea lui chitta Inseamna aceasta realizare progresiva si gradata. Atunci cand constiinta ultimei realitati apare pe firmamentul lui chitta, putem spune ca ea este purificata sau iluminata. Atunci cand exista distractii, chitta este plina de impuritati. Lumea exterioara este reflectata In chitta impura distorsionat, dar atunci cand chitta este purificata ea reflecta totul asa cum este, incluzand purusha. Este la fel cum am curata o oglinda, astfel Incat ea sa reflecte realitatea fara distorsiuni. In acea stare, purusha este liber de influenta lui prakriti. Exista un proces de diviziune si discriminare. Aceasta este de fapt starea de kaivalya. Atunci cand purusha actioneza prin intermediul mintii, intelectului si organelor de simt, el nu este liber. Acesta este purusha captiv. Scopul sistemului yoga este de a da o metoda de involutie prin care purusha devine capabil sa functioneze izolat, independent de chitta si prakriti. La diferite stadii de realizare psihica, purusha poate vedea fara ochi si poate actiona fara ajutorul simturilor. Prin urmare, kaivalya se atinge atunci cand chitta este purificata si purusha este eliberat de legatura efectului de colorare din partea lui chitta. Cand este atins acest proces de iluminare In sfera lui chitta si a lui purusha prin sadhana (practica spirituala), purusha devine complet izolat de sfera lui prakriti. Aceasta nu este o izolare la nivel emotiv, ci este o izolare spirituala, In care constiinta subiectiva a individului poate functiona In toate stadiile fara a fi deranjata de lumea exterioara sau de chitta. Acea stare de kaivalya este scopul sistemului yoga.

Capitolul 4 K A IV A L Y A P A D A CAP IV SUTRA 1

Janmausa dhimantratapahsamadhijah siddhayah

Janma = nastere; anushadhi = ierburi; mantra = mantra; tapah = austeritate; samadhi = samadhi; jah = nascut din; siddhayoh = siddhis.

SIDDHIS-urile apar datorita na!jterii, ierburilor, MANTRASurilor, austeritatilor sau a lui SAMADHI.

Puterile psihice pot fi obtinute In cinci feluri. Exista oameni care se nasc cu anumite puteri, cum ar fi telepatia. Acest lucru este rezultatul sadhana-ei (practica spirituala) realizate In vietile anterioare. Acest lucru este explicat clar In Bhagavad-Gita. Acolo se spune ca atunci cand un sadhaka (aspirant spiritual) realizeaza ceva prin sadhana si moare, In viata urmatoare el culege fructele acelei sadhana (practica spirituala) si Isi continua evolutia de la acel nivel. Astfel de persoane se nasc cu calitati spirituale. Ei nu trebuie sa faca nici o sadhana pentru a obtine aceste calitati In viata asta. Shankaracharya este un exemplu. El a renuntat la totul la varsta de opt ani si a scris comentarii minunate la scripturile sacre. El a doborat imperiul buddhist din India Inainte de varsta de 32 de ani. Un alt baiat, numit Gyaneshwar, care a murit la o varsta tanara, a realizat o munca spirituala imensa si s-a eliberat. Aceste lucruri nu sunt Intamplatoare, ci ele sunt datorate samskaras-urilor (tendinte mentale) acumulate In vietile anterioare. Siddhis-urile mai pot fi dobandite si cu ajutorul ierburilor, dar aici nu se includ droguri cum ar fi LSD si ganja, deoarece ele provoaca boala si tulburari nervoase. Aceste droguri produc depresiunea anumitor centri nervosi si dau stari de samadhi, dar acestea nu trebuie incluse In ierburile care confera siddhis, deoarece ele sunt de un tip inferior. Traditional, aushadi Inseamna sucul anumitor ierburi, cum ar fi anjana, rosayana, etc. dar el nu desemneaza LSD sau ganja. Metoda de preparare este cunoscuta numai de putini oameni, care traiesc In muntii Himalaya, si aceste sucuri dau nastere la stari supramentale de constiinta.

Efectele acestor ierburi este controlabil prin fenomenele mentale superioare. Exista anumite preparate ale mercurului care sunt de o mare importanta si de un folos imens pentru corp, dar ele nu trebuie incluse printre ierburi, avand In vedere proprietatile lor si cererile sistemului yoga. A treia cale de a obtine siddhis este prin mantra. Acesta este un foarte mare siddhi, de o spiritualitate extrem de elevata. Este o modalitate foarte puternica de a dobandi puteri spirituale. Aceasta metoda apartine unui ordin foarte Inalt. Siddhis-urile obtinute prin nastere sau prin aushadi nu sunt sub stapanirea vointei, dar acelea obtinute prin mantra sunt foarte importante deoarece ele se pot dezvolta dupa vointa, efortul fiind pe deplin constient. Exista multe mantras, iar In Tantra Shastra este facut un studiu stiintific al lor. Mantra contine facultatile spirituale, psihice si oculte. A patra modalitate de a obtine puteri yoghine este tapas, sau austeritati, dar cea mai importanta si Inalta cale de a realiza siddhis este samyama (identificare) sau samadhi. Acest subiect l-am discutat deja In detaliu.

CAP IV SUTRA 2

Jatyantara parinamah prakrityapurat

Jatyantara = alta nastere; parinamah = transformare; prakriti = natura; apurat = prin adaugare, supraIncarcare.

Prin supraincarcarea potentialitatilor apartinand naturii inerente (PRAKRITIAPURAT) survine transformarea fundamentala a unei substante, caracteristici (sau na!jteri) in alta net superioara (JATYANTARA PARINAMA).

Aici se descrie procesul logic prin care se poate mari viteza tendintelor naturale, proces prin care mintea obisnuita face un salt Intr-o stare extraordinara. Acest lucru este realizat prin compensare si prin supraIncarcarea diferentelor In legea naturii.

De exemplu, cineva se naste ca Brahmin, altcineva ca shudra, altcineva ca maimuta etc. Aici cuvantul "jati" Inseamna gruparea sau substanta careia fiinta Ii apartine. O schimbare In jati implica o transformare fundamentala In substanta. Atunci cand apa se transforma In vapori sau gheata, sau cand un ornament de aur este transformat In alt ornament de aur, nu s-a produs o transformare fundamentala, dar atunci cand o minte plina de avidya (ignoranta), kleshas (tensiuni fundamentale ale mintii) si impuritati este transformata In pura constiinta, acest lucru este o schimbare fundamentala. Ea este numita jatyanatara parinama. Prakriti Inseamna natura, dharma inerenta, iar apurat Inseamna a compensa. Astfel, prakrityapurat Inseamna supraIncarcarea golului In natura. De exemplu, atunci cand lemnul este pus pe foc, el este transformat In cenusa. Jatyanatara parinama este rezultatul lui prakrityapurat; are loc o transformare completa a formei si a naturii. Daca, totusi, o caramida este pusa In foc, ea nu va suferi o transformare fundamentala ci Isi va schimba doar culoarea si duritatea. Schimbarea fundamentala nu apare din exterior; ea trebuie sa fie inerenta materialului. De exemplu, mintea poate fi transformata In superconstiinta numai pentru ca sinele sau atman este deja acolo. Numai avidya (ignoranta) trebuie Indepartata. Astfel, dezvoltarea superconstiintei este inerenta naturii mintii. Potentialitatea trebuie sa existe In substanta, numai atunci ea poate suferi o schimbare fundamentala. Schimbarea de la avidya la superconstiinta poate necesita mai multe nasteri. Pentru asta, trebuie sa existe un proces de transmigratie sau o lege care s-o coordoneze. Samskaras-urile (tendinte mentale) sunt responsabile de miscarea rapida a lui prakriti (natura), miscare care produce jatyantara parinama. Daca cunoasteti cum sa accelarati procesul de evolutie - de exemplu, de la caine la elefant - atunci evolutia poate fi realizata In mai putine vieti, sau poate fi realizata chiar In viata urmatoare. Legea care decide transformarea In ordinea fundamentala a unei substante este numita prakrityapurat, supraIncarcarea lui prakriti.

CAP IV SUTRA 3

Nimittamaprayojakam prakritinam varanabhedastu tatah ksetrikavat

Nimitta = instrument; aprayojakam = indirect; prakritinam = a diferitelor tendinte naturale; varana = obstacole; bhedhah = Indepartare; tu = dar; tatah = de aici; ksetrikavat = ca fermierul.

Cauza instrumentala nu stimuleaza diferitele naturi, ci ea doar indeparteaza obstacolele.

Diferitele sadhanas (practici spirituale) si metode de a obtine siddhis (puteri psihice paranormale) nu sunt adevarata cauza instrumentala a desteptarii potentialitatilor. Nici o sadhana sau practica spirituala nu poate avea un efect direct; transformarea realizata este indirecta, si are loc datorita Indeplinirii anumitor conditii ale lui prakriti. La fel cum un fermier care-si iriga terenul Indeparteaza obstacolele, apa curgand cu consimtamantul lui prin canale, In mod analog aceste sadhanas Indeparteaza obstacolele din calea lui prakriti, si astfel prakriti face restul, cu propriul sau acord. Sadhanas-urile actioneaza numai indirect. Practicile spirituale aduc o transformare In ordinea constiintei, sau chitta. Obstacolele care In mod obisnuit Impiedica aspirantul sa aibe o viziune a naturii sale veritabile, trebuie mai Intai Indepartate, si acesta este scopul sadhanasurilor. In comentariul sau la Vedanta Sutra, Shankaracharya spune ca, constiinta individuala are trei defecte, care sunt: 1. Impuritatea (mala) 2. Oscilatia (vikshepa) 3. Necunoasterea adevarului (avarana) Cuvintele tehnice pentru acestea sunt: mala, vikshepa si avarana. Pentru a le Indeparta se folosesc diferite metode; de exemplu, impuritatile mintii sunt Indepartate prin bhakti sau iubire pentru Dumnezeu. Vikshepas sunt corectate prin concentrare, iar cunoasterea ultima este dobandita prin pura constiinta. Karma yoga, bhakti yoga sau jnana yoga nu pot conferi mukti direct. Ele actioneaza In mod indirect. Ele Indeparteaza numai obstacolele din calea lui prakriti. In acest context trebuie Inteleasa sutra. Daca apare o Intarziere In obtinerea realizarii, aceasta se datoreaza obstacolelor. Pentru Indepartarea lor trebuie continuata practica spirituala cu entuziasm si onestitate. Atunci cand Indepartati obstacolele dintr-un canal de apa, apa curge In mod automat prin canal, deoarece este In natura apei sa se scurga spre un nivel inferior. Analog, este In natura lui prakriti de a crea experiente pentru purusha si de a aduce starea de eliberare. Obstacolele din calea lui prakriti sunt Indepartate prin sadhana (practica spirituala). Prin urmare, toate tipurile

de sadhana sunt instrumentale; ele nu confera In mod direct realizarea. Ele constituie metode foarte puternice de a Indeparta impuritatile din calea constiintei si de a crea o trecere libera prin care natura divina sa se manifeste nestanjenit.

CAP IV SUTRA 4

Nirmanachittanyasmitamatrat

Nirmana = creatie; chittani = minti; asmita = egoism; matrat = singur.

Mintile create (NIRMANACHITTA) sunt nascute sau create numai de catre ASMITA (constiinta cosmica a individualitatii).

Yoghinul poate crea din asmita sa diferite minti, prin care el poate experimenta diferitele fructe ale karmas-urilor trecute In mod simultan. Aceste noi minti, sau vehicule ale constiintei, pot fi create numai din asmita. Nirmana chitta Inseamna constiinta care este facuta sau creata sau care este pusa In functiune separat. Aceste vehicule artificiale ale constiintei sunt create prin manipularea fortelor din planurile superioare prin samyama (identificare). Prin intermediul acestor minti create, yoghinul poate opera In diferite sfere ale constiintei simultan. El este constient simultan de toate chittas-urile. Acest lucru se realizeaza prin samyama asupra lui mahatattva, care este numita ahamkara sau asmita In Samkhya si Yoga. In Yoga, mahattatva Inseamna centrul individualitatii din om, In jurul caruia individul se manifesta In diferitele stari de constiinta, cu ar fi veghe, vis, somn s.a.m.d. Aceste experiente sunt transmise mintii naturale a yoghinului, si astfel acea minte se elibereaza de karmashaya (depozitul efectelor) datorita consumarii fructelor sale. Mintile artificiale sunt sub controlul complet al aspirantului. El le poate crea sau le poate dizolva, dupa vointa sa. Pentru omul obisnuit, Dumnezeu este puterea suprema, dar pentru yoghin supremul este In el Insusi. Astfel,

individualitatea sa are un suport In el Insusi. La oamenii obisnuiti, individualitatea este dependenta de multi factori ai vietii. Subiectul mintilor create este foarte interesant si folositor pentru arderea lui karmashaya (acumularea de karmas).

CAP IV SUTRA 5

Pravrittibhede prayojakam chittamekamanekesam

Pravritti = activitate; bhede = In legatura cu diferenta; prayojakam = miscandu-se; chittam = minte; ekam = unu; anekesam = a multor.

Mintea unica le dirijeaza pe celelalte, in legatura cu diferitele actiuni.

Mintea unica este mintea originara a yoghinului, mintea sa naturala si aceasta minte naturala este directorul, Insufletitorul si controlorul mintilor create. Ea decide, directioneaza si Insufleteste mintile create In diferitele lor activitati din diferitele sfere ale constiintei. Yoghinul Isi multiplica constiinta In diferite planuri si cu privire la diferite activitati cu ajutorul mintii sale originare naturale. Mintile create sunt In totalitate dependente de mintea naturala si actioneaza In conformitate cu constiinta acesteia. Uneori ele manifesta capacitati minunate In diferite privinte. In multe cazuri inteligenta din mintea unui guru (Invatator spiritual) joaca rolul mintii naturale, ea actionand prin intermediul discipolului, daca sau creat vehicule artificiale ale constiintei.

CAP IV SUTRA 6

Tatra dhyanajamanashayam

Tatra = acolo, din acestea; dhyanajam = nascut din meditatie; anashayam = fara stocul Intiparirilor trecute.

Prin aceste minti (CHITTA), cea nascuta din meditatie devine progresiv libera de intipariri (SAMSKARAS).

Atunci cand yoghinul creeaza cateva minti artificiale, mintea sa proprie devine progresiv libera de Intiparirile trecute. Mintile artificiale nu au karmashaya (acumularea de karmas), dar ele depind de, si servesc, mintea naturala. Este la fel ca un mare concern industrial care are filiale In diferite locuri. Filialele sunt deschise sau Inchise, conform cu deciziile luate la sediu. Analog, mintile create pot fi considerate ca fiind filiale temporare ale mintii naturale. Ele n-au independenta, deoarece ele au un singur scop, acela de a servi mintea naturala. Yoghinii sunt capabili de a opera In diferite minti, In diferite corpuri si In diferite locuri, facand In acelasi timp si karma. Intiparirile sunt Indepartate din mintea naturala, astfel aceasta devenind progresiv libera de karmashaya.

CAP IV SUTRA 7

Karmashuklakrisnam yoginastrividhamitaresam

Karma = actiune; ashukla = nici albe; akrisnam = nici negre; yoginah = a yoghinilor; trividham = alcatuit din trei parti; itaresam = a altora.

Actiunile yoghinilor nu sunt nici albe, nici negre; a celorlalti sunt de trei feluri.

Karma alba implica actiuni care implica virtute, adica karma buna. Karma neagra Inseamna actiuni rele, acele actiuni care implica viciu. Yoghinul actioneaza Intr-un asemenea mod IncIt actiunile lui nu pot fi clasificate ca fiind bune sau rele; ele sunt numite nici bune, nici rele. Aceste actiuni sunt posibile deoarece mintea yoghinului este purificata prin sadhana (practica spirituala) si astfel el n-are un motiv egoist care sa stea la baza actiunilor sale. Yoghinii nu opereaza prin intermediul mintii inferioare; ei opereaza prin nirmana chitta (mintile create). In timp ce yoghinul realizeaza actiuni care nu sunt nici bune, nici rele, actiunile celorlalti oameni sunt de trei feluri. Oamenii obisnuiti opereaza In aceasta lume prin mintea inferioara, iar simturile, mintea si corpul nostru sunt vehicule sau medii ale karma-ei. Atunci cand karmas-urile sunt realizate prin indryas (organe de simt), minte si corp, atunci ele dau nastere la aceste efecte Intreite, si anume, karmas-uri bune, karmas-uri rele si karmas-uri amestecate. Astfel, oamenii obisnuiti care traiesc In lumea simturilor, a corpului si a mintii, necunoscand secretele lui nishkarma (activitate DIVIN INTEGRATa), trec prin multe suferinte.

CAP IV SUTRA 8

Tatastadvipakanugunanamevabhivyaktirvasananam

Manifestarea dorintelor potentiale latente (VASANAS) are loc in conformitate, si simultan, cu maturizarea fructelor acestor actiuni (KARMAS).

Manifestarea vasanas-urilor In diferitele vieti depinde de posibilitatea si de conditiile de maturizare a lui karma. De obicei, In aceasta viata nu suferim, cu toate ca putem face actiuni rele sau, dimpotriva, suferim, cu toate ca facem numai actiuni bune. Acest lucru se datoreaza posibilitatii de manifestare a dorintelor potentiale conform cu conditiile de maturizare a fructelor. Prarabdha karma (karma activa) nu se maturizeaza conform cu secventa

karmas-urilor, ci conform cu adaptarea lor. La fel cum exista varietati timpurii si tarzii de vegetale, In mod analog anumite karmas-uri se fructifica foarte devreme, In timp ce altele se maturizeaza numai dupa multa vreme. De exemplu, daca plantati spanac azi, acesta va creste In 2-3 luni. Un copac guava va face fructe numai dupa trei ani, In timp ce mango are nevoie de 5-10 ani. La fel este si cu karmas-urile. Astfel, experientele pe care fiinta le are In viata asta pot fi urmarea actiunilor realizate In vietile anterioare. Oamenii obisnuiti au de suferit pentru ca ei n-au control asupra maturizarii karmas-urilor. Yoghinul are control complet asupra conditiilor care dau nastere la efectele karma-ei. In el exista o constiinta, o karma, o minte care este supusa suferintelor si placerii, fiind guvernata de legile naturii, dar mai exista o alta minte In el care este absolut libera. Acesta este faptul fundamental In yoga, trebuind prin urmare sa fie Inteles corect. Astfel, un yoghin are doua minti, una care este supusa efectelor lui prarabdha (karma activa), In viata de toate zilele, care se bucura de ceea ce este bun sau rau In karma sa trecuta, la fel ca mintea unui om obisnuit; dar datorita meditatiei asupra lui mahatattva, sau asmita (principiul egoului), yoghinul deschide In el un alt canal numit nirmana chitta (mintea creata), care este vehiculul superior al constiintei. Prin aceasta dispare durerea si placerea. Omul obisnuit are numai mintea obisnuita, inferioara, prin urmare el sufera. Yoghinul, Insa, nu are nici karmas-uri bune, nici rele, datorita lui nirmana chitta. Kabir a spus ca nu exista exceptie de la regula, ca acela care are corp trebuie sa fie supus durerii si placerii, dar exista totusi o diferenta. In timp ce omul obisnuit se supune legilor karma-ei cu tristete si se plange, yoghinul si jnani sunt supusi suferintei cu cunoastere, Intelegere si putere absoluta. Acesta este secretul pe care multi nu-l cunosc. Acestia nu Inteleg faptul ca chiar si un yoghin nu poate trece dincolo de prarabdha (karma activa). Nimeni nu poate anihila sau Incalca legile karma-ei, dar yoghinul poate ramane neafectat, chiar daca el se gaseste In valtoarea karmas-urilor si efectelor lor. Acest lucru se datoreaza lui nirmana chitta. Yoghinul deci decopera poarta prin care poate scapa de cruzimile vietii, dezvoltandu-si o noua metoda de a o Infrunta.

CAP IV SUTRA 9

Jatideshakalavyavahitanamapyanantaryam smritisamskarayorekarupatvat

Jati = nastere; desha = loc; kala = timp; vyavahitanam = separat; api = chiar; anantaryam = secventa; smritisamskarayoh = a memoriei si a impresiilor; ekarupatvat = datorita asemanarii formei.

Deoarece memoria (SMRITI) si intiparirile (SAMSKARAS) au aceeasi forma in minte, ele sunt inlantuite in decursul existentelor prin relatia cauza-efect; cu toate ca aparent pot fi impartite sau separate dupa nastere (JATI), loc (DESHA) si timp (KALA).

Atunci cand jiva (fiinta umana vie Incarnata) migreaza de la un corp la altul In decursul nenumaratelor nasteri, exista continuitate Intre diferitele nasteri si memoria si Intiparirile tuturor nasterilor trecute sunt continuate In viata prezenta. Acest lucru se datoreste faptului ca exista o Inlantuire neIntrerupta a personalitatii de-a lungul acestor Incarnari. Aparent, nasterea asta este separata de nasterile anterioare In ceea ce priveste faptul ca ea are loc Intr-o anumita patura sociala (jati) Intr-un loc diferit si Intr-un timp diferit, dar de fapt nasterile sunt toate ale aceluiasi jiva. Dupa ce reIncarnarea a avut loc In alt corp, locul si timpul nu pot fi aceleasi. Mai mult, cunoasterea mintii constiente nu se leaga In nici un fel de nici o nastere anterioara si, datorita acestui fapt, este foarte dificil sa Intelegem ca cele doua nasteri au ceva comun. Acesta este un subiect foarte important care priveste teoria transmigratiei lui jivatma (Sinele Suprem, etern, manifestandu-se sub forma unui Sine Incarnat). Astfel, memoria si Intiparirile fiind aceleasi In diferitele Incarnari, diferenta de nastere, loc si timp nu conteaza.

CAP IV SUTRA 10

Tasamanaditvam chashiso nityatvat

Tasam = este; anaditvam = fara Inceput; cha = si; ashisah = vointa de a trai; nityatvat = permanent.

(VASANAS) sunt dorinte potentiale latente care dau nastere la noi KARMAS si ele n-au inceput, deoarece dorinta de a trai este eterna.

Legea cauzei si efectului Incatuseaza mintea oamenilor obisnuiti, existand prin urmare continuitatea memoriei si a Intiparirilor. Aceasta sutra descrie sursa vasanas-urilor. Procesul de acumulare a Intiparirilor este fara Inceput. El este etern, prin urmare vasanas-urile sunt numite anadi. Ele sunt potentialitatile latente ale dorintelor. Ele se pot manifesta sub forma dorintelor atunci cand gasesc o Imprejurare favorabila. Vasanas sunt o parte a corpului cauzal sau a corpului subtil. De obicei, ele desemneaza dorinte subconstiente, dar In Yoga, vasana Inseamna potentialitatile latente care dau nastere la karmas. Corpul cauzal mai este numit vasana deha, deoarece vasanas-urile sunt o parte din el. Lipsa de Inceput a vasanas-urilor este dovedita de eternitatea vointei de a trai. Vointa de a trai se gaseste In fiintele umane Inca de la nastere, ea fiind prezenta de asemeni In toate creaturile vii. Nu exista creatura care sa fie eliberata de vointa de a trai, deci vasanas sunt fara Inceput. Vasanas-urile se gasesc In sferele subtile ale acestui corp, ele existand chiar si In mintea cosmica care sufera diferite transformari. Este un alt flux de constiinta, iar vointa individuala este o manifestare a acestuia; acest flux exista deasemenea In orice fiinta. Atunci cand un yoghin devine capabil sa-si dezvolte nirmana chitta, apare o manifestare a acestui flux In el. Este mintea divina. Ea a fost folosita foarte des de acei ganditori inspirati din est si vest. Pe langa mintea individuala si mintea cosmica, mai exista o minte numita mintea divina. Nirmanakayachitta este manifestarea microcosmica a descoperirii acestei minti supreme.

CAP IV SUTRA 11

Hetuphalashrayalambanaih sangrihitatvadesamabhave tadabhavah

Hetu = cauza; phala = efect; ashraya = suport; alambanaih = obiect; sangrihitatvat = deoarece sunt legate Impreuna; esam = a acestora; abhave = la disparitia; tadabhavah = disparitia lor.

Deoarece cauza acestor VASANAS (KLESHAS-urile), efectul (JATI; BHOGA si AYUH), suportul (CHITTA) si baza VASANAS-urilor (obiectele placerii) sunt legate intre ele, prin disparitia lor aceste dorinte potentiale latente (VASANAS) vor dispare de asemenea.

Vasanas-urile sunt fara Inceput, dar ele dispar atunci cand suportul sau cauza lor dispare. Cauza si efectul sunt legate. Analog, substratum-ul si obiectul sunt legate, astfel Incat daca unul dispare, celalalt va dispare si el. Cauza vasanas-urilor sunt kleshas-urile (tensiunile fundamentale ale mintii), si anume avidya (ignoranta), asmita (egoism), raga (placerea), dwesha (repulsia) si abhinivesha (frica de moarte). Efectul lor este nasterea, experienta si viata. Substraum-ul tuturor acestor experiente este chitta. Substraum-ul vasanas-urilor este chitta (mintea), iar alambana sau baza vasanas-urilor, sunt obiectele placerii. Prin urmare, cauza, efectul, suportul si obiectul vasanas-urilor fac ca acestea sa fie continue de-a lungul ciclului renasterilor. Daca acesti patru factori sunt Indepartati, atunci In mod firesc si vasanas-urile vor dispare. Daca nu exista cauza nu poate exista efect; analog, daca nu exista suport, obiectul nu va exista. Daca kleshas-urile nu mai exista, atunci nu mai poate fi viata, nastere si experienta, deoarece acestea sunt efectele kleshas-urilor, iar daca nu exista nastere, nici nu poate fi vorba de chitta (minte). Daca chitta nu exista Inseamna ca nu exista suportul vasanas-urilor. Chitta poate fi eliminata prin meditatie, dupa aceasta nemaiputand sa existe nici o vasana, cu toate ca obiectele placerii sunt prezente. Totusi, atunci cand substratum-ul si obiectele sunt eliminate, vasanas-urile vor dispare complet. Astfel, cunoscand faptul ca vasanas-urile sunt dependente de patru factori, prin eliminarea acestor patru factori vasanas-urile sunt de asemenea facute sa dispara.

CAP IV SUTRA 12

Atitanagatam svarupatoastyadhvabhedaddharmanam

Atita = trecut; anagatam = viitor; svarupatah = In forma ei esentiala; asti = exista; adhvabhedat-dharmanam = a propritatilor inerente.

Trecutul si viitorul exista in forma lor proprie sau esentiala (SVARUPA) datorita diferentei proprietatilor lor inerente (DHARMA).

Din punct de vedere al timpului, procesele lumii sunt trecute, prezente si viitoare. Exista diferite stari ale acestei lumi, care se manifesta sub forma evenimentelor sau proceselor. Ceea ce este azi va deveni ieri, iar dupa un timp un eveniment In trecutul Indepartat. Acest azi exista si va continua sa existe chiar si peste un an, dar el nu va exista In prezent, ci In trecut. In acelasi timp, lumea care va veni, lumea viitorului, este deja aici. Dupa o zi sau doua, sau dupa un an sau mai multi, lumea viitorului va deveni lumea prezentului, si de asemenea lumea trecutului. Deci am aflat ca lumea exista In trecut, In prezent si In viitor, iar trecutul, prezentul si viitorul exista In forma lor reala. Ele nu se amesteca; ele nu se pierd. Forma lor esentiala si identitatea lor nu se pierd. Exista oameni care au capacitatea de a intra In aceasta lume a timpului pe care voi o numiti viitor, devenind astfel profeti. Astfel, se spune In aceasta sutra ca lumea timpului sub forma trecutului si viitorului poate fi considerata ca separata. Aceasta este viziunea clasica a filosofiei YOGA. Forma esentiala a lumii timpului este un subiect controversat. Ceea ce este mai important este diferenta proprietatilor inerente. Exista doua cai - una este determinarea, cealalta este vointa libera. Determinarea este ca un film proiectat pe un ecran. Acesta arata numai ce este pe ecran, neputand sa proiecteze altceva. Cealalta cale este aceea a vointei libere. Se pot schimba multe Intamplari, conform cu vointa noastra. In conformitate cu aceste doua cai, exista diferenta Intre proprietatile inerente. Trecutul si viitorul raman diferite. Acest lucru nu se poate schimba. Conform cu Yoga, fiecare Intamplare trebuie planificata dinainte In spatiu si timp. Totul se petrece ca un film proiectat pe un ecran, dar exista diferenta Intre proprietatile inerente (dharmas). Aceasta diferenta se datoreaza diferentei cailor iar diferenta cailor este ceea ce numim determinare si vointa libera. In cazul determinismului, viitorul devine prezent, iar prezentul devine

trecut. Nu puteti schimba acest lucru, deoarece este dincolo de puterile voastre. In cel de-al doilea caz, viitorul devine prezent iar prezentul devine trecut, dar In fiecare moment exista schimbare, deoarece aveti capacitatea de a schimba. Deveniti capabili de a cunoaste secretul lumii timpului.

CAP IV SUTRA 13

Te vyaktasuksma gunatmanah

Te = ele; vyakta = manifestat; suksma = subtil; gunatmanah = de natura gunas-urilor.

Chiar daca sunt manifestate sau nemanifestate, proprietatile inerente ale timpului sunt de natura gunas-urilor.

"Ele" Inseamna proprietatile inerente ale lumii timpului (dharmas). Aceste dharmas sunt uneori manifestate sub forma prezentului, alteori sunt manifestate sub forma trecutului sau viitorului. Ele nu sunt simple evenimente, ci ele sunt diferitele combinatii de dharmas si de obiecte pe care le percepeti. Ele au natura gunas-urilor, ceea ce Inseamna ca ele sunt Imbibate de cele trei gunas, si anume sattva, rajas si tamas. Gunas-urile sunt principiul fundamental din individ si din cosmos. Aceste trei gunas sunt factorii fundamentali ai existentei si creatiei. Ele se combina In diferite proportii, dand astfel nastere obiectelor lumii. Prin urmare, atat calitatile manifestate, cat si cele nemanifestate ale lumii deriva din cele trei gunas. Trebuie Inteles faptul ca timpul este tot atat de important ca parte constituenta a lumii ca si obiectele. In mod obisnuit se considera ca lumea este doar o creatie de obiecte materiale, mentale si spirituale, dar trebuie sa va reamintiti ca timpul este de asemenea un factor care este implicat In aceasta creatie. Sutra spune foarte clar ca dharmasurile, care pot fi manifestate sau nemanifestate, nu sunt numai imaginatie, ci ele au o existenta definita, deoarece ele sunt alcatuite din gunas.

Atunci cand cele trei gunas sunt eliminate din individ sau din cosmos, apare posibilitatea Intelegerii si stapanirii timpului.

CAP IV SUTRA 14

Parinamaikatvadvastutattvam

Parinama = transformare; ekatvat = datorata unicitatii; vastu = obiect; tattvam = esenta.

Esenta obiectului sau unitatea esentiala a tuturor lucrurilor se datoreaza unicitatii transformarilor GUNAS-urilor.

Gunas-urile sufera procese de transformare, iar aceste transformari au particularitati si unicitati. Perceptia mentala In viata de toate zilele se datoreaza unicitatii transformarii gunas-urilor. Cele trei gunas, care sunt o parte din prakriti, sufera transformari de la avyakta la vyakta, de la nemanifestat la manifestat. Cele trei gunas nu numai creeaza si controleaza materia, ci o si diferentiaza. Gunas-urile creeaza lumile organice, anorganice, fizice, mentale, psihice si astrale ale Universului. Este foarte dificil de realizat un concept metafizic sau o cunoastere a celor trei gunas. Acesta este un proces atat de fin, Incat In interiorul structurii lui sunt produse timpul si spatiul. BineInteles, unicitatea transformarii gunasurilor este acceptata de Patanjali. Datorita unicitatii transformarii apar diferite combinatii ale gunas-urilor, combinatii care dau nastere diferitelor obiecte, grosiere sau subtile. Exista o transformare absolut unica. Realitatea obiectului este inerenta In cele trei gunas din cauza acestei unicitati a transformarii.

CAP IV SUTRA 15

Vastusamye chittabhedattayorvibhaktah panthah

Vastusamye = prin asemanarea obiectului; chittabhedat = prin diferenta mintii; tayoh = a acestor doua; vibhaktah = separat; panthah = calea de manifestare.

Din cauza asemanarii obiectului si diferentei de nivel a mintii, caile cunoa!jterii sunt diferite.

Aceasta sutra explica teoria yoghina a perceptiei. Chiar daca obiectul este unic, perceptia lui difera In conformitate cu diferenta lui chitta. Acelasi obiect este perceput diferit In momente de timp diferite din cauza diferentei starii mentale sau a instrumentului de cunoastere. Obiectul poate fi unic, dar el pare diferit datorita diferentei de nivel si de timp care corespunde facultatii care cunoaste. Aceasta diferenta a lui chitta este responsabila pentru diferenta In cunoastere.

CAP IV SUTRA 16

Na chaika chittatantram vastu tadapramanakam tada syat

Na = nu; cha = si; eka = unu; chitta = minte; tantram = dependent; vastu = obiect; tat = acesta; apramanakam = non-cunoscator; tada = atunci; kim = ce; syat = s-ar Intampla.

Obiectul perceptiei nu depinde de o anumita CHITTA deoarece atunci cand mediul cunoa!jterii nu este prezent (adica atunci cand CHITTA a fost depasita prin realizarea starii de KAIVALYA) obiectul perceptiei continua sa existe pentru celelalte fiinte care n-au ajuns inca la eliberare.

Perceptia unui obiect se face prin intermediul indriyas-urilor (organele de simt), dar ea nu este dependenta de o minte sau de o forma de cunoastere a lui chitta (minte). Daca ea ar fi dependenta, atunci cunoasterea n-ar continua In absenta mediului de cunoastere. Exista doua teorii despre acest subiect. Teoria idealista neaga chiar existenta lumii. Teoria realista sustine ca lumea exista In forma sa obiectiva asa cum o vedem. Vedanta este idealista, iar sistemul filosofic Charvaka este realist. Se pare ca Yoga este o cale de mijloc. Ea nu respinge fatetele superioare ale lumii simturilor si perceptiei si, de asemenea, nu respinge partea obiectiva. Yoga crede In existenta obiectelor la fel ca si In existenta fatetelor superioare ale existentei. Prin urmare, chiar si atunci cand chitta este retrasa, lumea va continua sa existe, deoarece lumea, ca tot, exista In materie, In minte, In indriyas-uri, In timp si spatiu. Obiectul nu este dependent de o singura minte. Acest lucru Inseamna ca lumea fenomenala este subiectiva pentru fiecare minte, dar ea nu dispare atunci cand o fiinta atinge kaivalya (realizare de sine); ea continua pentru ceilalti oameni care n-au atins kaivalya. Daca considerati ca obiectul perceptiei este dependent de o singura minte care a fost eliminata, atunci se poate pune Intrebarea: ce se Intampla cu obiectul perceptiei atunci cand nu este cunoscut de minte? Raspunsul este: obiectul continua sa existe pentru ceilalti oameni.

CAP IV SUTRA 17

Taduparagapeksitvachchittasya vastu jnatajnatam

Mintea are nevoie de reflectarea interna a obiectului pentru cunoastere.

Mintea are nevoie de obiectul cunoasterii pentru a-l reflecta, numai atunci cunoasterea acelui obiect are loc. Atata timp cat obiectul nu este reflectat In chitta (minte), aceasta nu poate realiza cunoasterea lui. Daca un obiect este plasat In fata chitta-ei, dar nu are loc nici o reflectare, atunci nu va exista nici o cunoastere, chiar daca obiectul si chitta sunt fata In fata. Mai mult, cunoasterea unui obiect nu are loc numai pentru ca obiectul este prezent. Cunoasterea se naste numai atunci cand are loc o reflectare a obiectului In chitta (minte). Prin urmare, Intelesul acestei sutra este ca un obiect este ori cunoscut, ori necunoscut, conform cu prezenta sau absenta reflectarii acelui obiect In minte.

CAP IV SUTRA 18

Sada jnatashchittavrittayastatprabhoh purushasyaparinamitvat

Sada = Intotdeauna; jnatah = sunt cunoscute; chittavrittayah = modificarile mintii; tatprabhoh = stapanul sau; purushasya = a lui purusha; aparinamitvat = datorita neschimbarii.

PURUSHA, stapanul si insufletitorul CHITTA-ei, este neschimbator, prin urmare el poate cunoa!jte intotdeauna modificarile mintii (VRITTIS).

Purusha nu se schimba niciodata; el este constant, cu toate ca orice altceva se schimba. Lumea spatiului, timpului, a calitatilor si a cunostintelor,

etc., sufera schimbari continue, dar aceste schimbari au un fundament care este permanent si nu se schimba niciodata, o baza permanenta, care este sufletul. Prin urmare, tot ceea ce se petrece In chitta (minte) este In mod automat cunoscut de suflet, deoarece el este stapanul chitta-ei.

CAP IV SUTRA 19

Na tatsvabhasam drishyatvat

Na = nu; tat = aceasta; svabhasam = auto-iluminata; drishyatvat = din cauza perceptibilitatii.

CHITTA nu se auto-ilumineaza adica nu este insufletita prin ea insasi, deoarece si ea este subiectul cunoa!jterii si perceptiei.

Soarele straluceste de la el putere, dar luna n-are lumina proprie. Analog, sufletul este auto-iluminat, dar chitta (minte) nu. Atunci cand yoghinii percep diferite sfere ale lui chitta In variatele stari de samadhi, atunci aceasta devine subiectul perceptiei si cunoasterii, dar purusha este neschimbat. In momentul In care mintea este introvertita si transcende limitarile simturilor, yoghinul poate deveni constient de purusha, care este diferit de chitta. Purusha ilumineaza chitta, cu alte cuvinte el este acela care o Insufleteste. Purusha nu este realizat prin intermediul mintii. Pentru a-l realiza, mintea este In totalitate separata si scoasa In afara domeniului experientei. In timp ce omul obisnuit depinde de simturi pentru cunoastere, sau omul de stiinta de instrumentele sale, yoghinul depinde de cea mai Inalta facultate de autocunoastere. Numai dupa ce instrumentul schimbator al cunoasterii este schimbat (chitta) se poate realiza purusha. Prin urmare, fiinta suprema sau purusha nu este subiectul cunoasterii prin intermediul mintii, ci este subiectul cunoasterii prin el Insusi. Sadhana (practica spirituala) nu se ocupa atat de constiinta lui purusha cat de eliminarea formelor inferioare, vehiculele

inferioare ale constiintei. Cu toate ca purusha se auto-ilumineaza, el nu este perceptibil prin chitta.

CAP IV SUTRA 2O

Ekasamaye chobhayanavadharanam

Ekasamaye = simultan; cha = si; ubhaya = cei doi; anavadharanam = non-Intelegere.

CHITTA fiind limitata, prin ea nu se poate realiza intelegerea celor doi (PRAKRITI si PURUSHA), cunoscatorul (mintea) si cunoscutul (obiectul) simultan.

Chitta Isi are propria ei iluminare. Aici se subliniaza ca nu puteti Intelege In mod simultan pe cel ce percepe si pe cel perceput, cunoscatorul si cunoscutul. Puteti cunoaste unul din ei odata, deoarece mintea poate percepe numai anumite experiente. Atunci cand mintea percepe, ea nu poate fi perceputa. Aceasta facultate duala a perceptiei si perceputului nu exista In minte, si acest lucru constituie o limitare.

CAP IV SUTRA 21

Chittantaradrishye buddhibuddheratiprasangah smritisankarashcha

Chittantaradrishye = Intr-o minte fiind cunoscuta de alta; buddhibuddheh = cunoasterea celor cunoscute; atiprasangah = superfluitate absurda; smriti = memorie; sankarah = confuzie; cha = si.

Daca s-ar accepta cunoasterea mintii nu de catre PURUSHA, ci de catre o alta minte, atunci ar apare cunoasterea celor cunoscute, ceea ce duce la absurditate si la confuzia memoriei.

Buddhismul nu-l recunoaste pe purusha. El spune ca mintea poate percepe alta minte, dar In cazul acesta ar trebui sa existe un lant neIntrerupt de minti care sa se vada una pe alta. Deci doctrina buddhista este foarte gresita. Chitta nu poate fi cunoscatorul; adevaratul cunoscator este purusha. Purusha nu poate fi cunoscut prin intermediul mintii, nici prin intermediul altui instrument. Yoga este de parere ca In loc sa acceptam ca chitta Insasi sa fie cunoscatorul altei chitta, trebuie sa acceptam purusha ca baza de cunoastere, deoarece el ramane neschimbat, In timp ce orice altceva sufera o schimbare constanta.

CAP IV SUTRA 22

Chitterapratisankramayastadakarapattau svabuddhisamvedanam

Chitteh = a constiintei; apratisankramayah = care nu trece de la unul la altul; tadakara = forma proprie; apattau = Indeplinind; svabuddhi = autocunoastere; samvedanam = cunoasterea.

Cunoasterea naturii esentiale a Sinelui (ATMA), realizata prin autocunoastere la nivelele cele mai profunde ale fiintei (SVABUDDHI), este dobandita atunci cand constiinta ia acea forma in care nu trece de la un stadiu la altul.

Cunoasterea prin chitta depinde de diferitele nivele de constiinta, deoarece constiinta ia acele forme de buddhi prin care trece mintea. Atunci cand constiinta capata forma acelei pratyaya (continut al mintii) In care experienta nu trece de la un nivel la altul din cauza absentei vehiculului mental, se naste autocunoasterea, dobandindu-se astfel cunoasterea naturii veritabile a sinelui. Acest lucru are o legatura cu acea stare a lui purusha numita swarupawasthanam. Aceasta stare apare atunci cand chitta ia forma acelei pratyaya care se naste din ritambhara, In care experienta nu se schimba. Atata vreme cat meditatia continua In taramul mintii, experientele continua sa se schimbe. Este pratisankram. Aceste experiente continua sa se schimbe. Atunci cand constiinta mentala evolueaza sau devine din ce In ce mai subtila, experientele de asemeni se schimba. Mintea nu e stabila, ea se dezvolta continuu. Structura psihologica si fiziologica a mintii se schimba Intruna. Schimbarile sunt mai pronuntate In meditatie. Structura interna a mintii sufera transformari colosale In timpul meditatiei. Experientele din meditatie nu sunt ultime, deoarece exista schimbare constanta. In stadiul final, chitta are o pratyaya constanta neschimbatoare; nu mai exista schimbare. Exista un stadiu al lui samadhi In care procesele experientei se opresc si nu mai exista posibilitatea transcenderii limitarilor lui chitta. Atunci vazatorul Isi realizeaza forma lui proprie. La Inceput, aceasta poate avea mai multe forme, cum ar fi shivalinga sau AUM, dar In stadiul final exista o singura forma care nu se schimba. Aceasta este numita tadakarapatti, si apartine ultimei categorii de samadhi. Acest stadiu final este descris In Upanishade si In Bhagavad-Gita. Este starea de pura constiinta care are atributele lui sat, chit, ananda. Ea ofera o experienta omogena, care nu este limitata de minte. Ea este diferita de orice concept intelectual; este pura existenta. Ea survine atunci cand fiinta transcende limitele lui chitta si se stabileste In pura constiinta neschimbatoare, care este absolut omogena si statica. In acea stare apare swabuddhi samvedanam, adica cunoasterea completa a propriei minti. Cunoasterea corpului, a simturilor si a mintii se opreste complet, nemaiexistand decat cunoasterea neschimbatoare a lui swarupa, adica a formei proprii. Cunoasterea lui buddhi este cunoasterea naturii voastre intime, buddhi neavand aici sensul de intelect sau minte. El Inseamna constiinta. In yoga, buddhi Inseamna atat intelect, cat si constiinta suprema.

In Gita se spune ca realitatea suprema este dincolo de buddhi sau constiinta de sine. Cuvantul buddhi desemneaza In aceasta sutra acea stare de constiinta suprema. Ea apare atunci cand mintea nu lucreaza, ci aceea care lucreaza este constiinta suprema. Numai atunci cand nivelul constiintei Inceteaza sa se mai schimbe, apare o unica si neschimbatoare constiinta a naturii interne. Atunci s-a realizat cunoasterea de sine.

CAP IV SUTRA 23

Drastridrishyoparaktum chittam sarvartham

Drastri = vazatorul (vazatorului); drishya = prakriti; uparaktam = colorat; chittam = minte; sarvartham = totul inclusiv.

Mintea, purificata fiind, colorata simultan atat de vazator (PURUSHA) cat si de vazut (PRAKRITI), intelege totul.

Aici cuvantul chitta nu desemneaza functiile obisnuite ale mintii, ci el se refera la expresia superioara a constiintei prin care sferele superioare ale lui atman pot fi percepute. In aceasta sutra cuvantul chitta este folosit In legatura cu transcendentalul purusha. Trebuie sa Intelegem ca orizontul lui chitta este vast, el incluzand nu numai prakriti, ci si purusha. Reamintiti-va faptul ca mintea unui sadhaka (practicant spiritual) continua sa fie aceeasi, chiar si dupa ce el a facut progrese considerabile In plan spiritual. Singura diferenta este ca In timp ce la Inceput mintea era colorata de prakriti, de constiinta obiectiva si de cele trei gunas, acum ea a Indepartat limitarile si a devenit pura, astfel Incat ea poate acum sa-l reflecte pe purusha. Astfel, ea devine capabila sa Inteleaga totul. Cuvantul sarvartham, capabil de a Intelege totul, trebuie bine Inteles. Chiar si In stadiile preliminare ale practicilor spirituale, chitta e capabila de a Intelege totul, dar ea nu functioneaza In consecinta. Ea poate percepe numai ceea ce este cognoscibil, dar atunci cand devine pura ea dobandeste o constiinta superioara, putandu-l vedea si pe drashta (vazator). Astfel ea devine cu adevarat sarvartham. Acesta este un stadiu foarte elevat al vietii

spirituale. Chitta devine capabila sa reflecte In acelasi timp si subiectul si obiectul. Cand aceasta stare se permanentizeaza, aspirantul trebuie sa stie ca starea de kaivalya (realizarea de sine) este foarte aproape, dar daca aceasta stare de constiinta atotcuprinzatoare nu este mentinuta In mod constant si daca exista Inca oscilatii ale constiintei, atunci Inseamna ca kaivalya e foarte departe.

CAP IV SUTRA 24

Tadasankhyeyavasanabhishchitramapi parartham samhatyakaritvat

Tat = aceasta; asankhyeya = nenumarat; vasanabhih = de vasanas; chitram = Impestritata; api = cu toate ca; parartham = de dragul lui purusha; samhatyakaritvat = datorita actiunii asociate.

Desi impestritata de nenumarate VASANAS, mintea actioneaza numai pentru PURUSHA, deoarece ea lucreaza in asociere cu acesta.

Mintea este facuta din nenumarate vasanas (dorinte, Inclinatii, impresii ascunse), fiind colorata In mod diferit de acestea, dar acest lucru nu este pentru ea Insasi; ea lucreaza tot timpul pentru purusha. Ea este desemnata In totalitate pentru scopul lui purusha. La fel cum un muncitor nu lucreaza pentru fabrica sau pentru ceilalti muncitori, ci pentru familia lui, In mod analog chitta, cu toate ca este colorata de nenumarate impresii si dorinte, ea este facuta de fapt pentru purusha. Nenumaratele vasanas nu formeaza scopul mintii. Este la fel cum mancam multe lucruri, din care numai o parte este retinuta de organism, restul fiind eliminat; In acest caz noi nu mancam de dragul acestor multor lucruri. Analog, chitta nu este facuta pentru vasanas, ci pentru purusha. Cu toate ca purusha este stapanul sau scopul obiectiv al mintii, mintea are atat de multe vasanas pentru ca ea trebuie sa produca diferite distractii pentru purusha.

Vasana este originalul, primitivul vehicul inconstient al dorintei. Ea nu este o dorinta ascunsa; ea este fara Inceput. Este stimulentul principal pentru toata creatia planului inferior. Vasanas-urile nu actioneaza pe planurile superioare ale constiintei supreme. Trebuie Inteles deci ca mintea noastra, care se leaga totdeauna de obiectele lumii inferioare, este plina de tot felul de atasamente, suferinte, dorinte, s.a.m.d. Scopul mintii este purusha si nimic altceva, deci aspirantii care sunt torturati de atasamente si de diferite vasanas nu trebuie sa fie pesimisti. Ei nu trebuie sa fie deprimati atunci cand vasanasurile lucreaza In minte. Ei trebuie sa Inteleaga ca telul ultim al calatorului este purusha, si ca vasanas-urile servesc In cele din urma unui scop esential al lui purusha. Viata dupa viata, nastere dupa nastere, mintea continua sa migreze de la o sfera de constiinta la alta, de la un plan de evolutie la urmatorul, pana ce In cele din urma vine un moment In care ea devine capabila sa reflecte atat vazatorul cat si vazutul, cunoscatorul si cunoscutul, In acelasi timp. Atunci vasanas-urile dispar, deoarece ele au servit scopului lor de a crea bhoga pentru purusha.

CAP IV SUTRA 25

Vishesadarshinah atmabhavabhavanavinivrittih

Vishesa = diferenta; darshinah = al aceluia care vede; atmabhava = constiinta de sine; bhavana = simtamant; vinivrittih = Incetare completa.

Chiar si constiinta sinelui (ATMA BHAVA) inceteaza complet pentru acela care vede diferenta dintre PRAKRITI si PURUSHA.

Facultatea care diferentiaza, a constiintei sinelui, Inceteaza complet dupa ce s-a dobandit Intregul domeniu al constiintei mentale. Exista doua interpretari ale acestei sutra foarte confuza. Conform cu prima, atunci cand yoghinul devine capabil sa perceapa constiintele mentale opuse, el Intelege diferenta dintre cele doua puncte ale unui proces. Procesul Incepe cu prakriti si se termina cu purusha. Dupa ce yoghinul a acoperit Intreg domeniul

procesului, el Isi poate da seama de diferenta dintre cele doua puncte unul, constiinta lui purusha, si al doilea, constiinta lui prakriti. Atunci apare In el hotararea (sankalpa) de a se retrage de la constiinta sinelui. Acest lucru se Intampla atunci cand el devine constient de prakriti si de purusha, de diferenta dintre ele, si vrea sa transceanda chiar si aceasta constiinta. Conform cu cea de-a doua interpretare, atunci cand yoghinul dobandeste cea mai Inalta stare a constiintei sinelui, el poate face distinctie Intre prakriti si purusha, distinctie prin care el devine capabil sa vada ca purusha este diferit de prakriti. In acest punct constiinta sinelui este depasita. Prima interpretare pare a fi cea mai corecta. Stim ca In cea mai Inalta stare de samadhi constiinta nu se schimba; ea devine statica. In aceasta stare diferenta dintre vazator si vazut este cunoscuta perfect. Mai mult, vasanasurile, care constituie structura generala a mintii si a constiintei mentale, nu sunt scopuri, ci numai mijloace. Prin urmare, scopul ultim al mintii este de a se transcende pe ea Insasi: Atmabhava este cel mai fin punct unde mintea, ca entitate, se autodizolva. La acest stadiu vine experienta lui kaivalya (realizarea de sine).

CAP IV SUTRA 26

Tada vivekanimnam kaivalyapragbharam chittam

Tadam = atunci; vivekanimnam = Inclinat spre viveka; kaivalyapragbharam = Inclinat spre kaivalya; chittam = mintea.

Atunci mintea este cu adevarat inclinata spre discriminare (VIVEKA), si se indreapta spre KAIVALYA.

Cand yoghinul realizeaza ca Insasi ritambhara (constiinta cosmica) si atma bhava, constiinta celui mai Inalt punct al sinelui, sunt de asemenea inadecvate pentru realizarea absolutului, si cand s-a hotarat sa Indeparteze chiar si cele mai elevate caracteristici ale factorilor mentali, atunci apare In el un sentiment special, inconstient, de renuntare la beatitudinea si cunoasterea

care se nasc din cel mai Inalt plan atmic. Atunci cand el realizeaza starea perfecta de samadhi, uita de tot ceea ce Il priveste si de tot ce-i In jurul sau, dar In acelasi timp el este capabil sa vizualizeze Intregul domeniu al constiintei, pe care l-a depasit. In acel moment, Intreaga miscare, de la cel mai Inalt punct spiritual la cel mai jos, este vazuta de el; el Isi aminteste toate experientele spirituale pe care le-a avut Inca de la Inceputul vietii sale spirituale. Atunci el devine capabil sa creeze un sentiment de distinctie Intre experientele de diferite dimensiuni. Atunci el realizeaza ca toate acestea, inclusiv meditatia si extazul sunt relative, si nu absolute. Se spune ca beatitudinea si jnana nascuta din constiinta suprema este neschimbata si permanenta, dar In timpul perioadei de sadhana (practica spirituala), de-a lungul multor nasteri, calitatea experientei se schimba. Nici chiar calitatea transei si a constiintei sinelui si cunoasterea suprema nu sunt absolute. Ca urmare, aspirantul simte ca toate aceste experiente trebuie depasite, pentru ca ele sunt inadecvate. Este o experienta deosebita sa stai linistit si sa privesti retrospectiv propria ta viata. Atunci cand mintea este introvertita, se poate vedea Intreaga serie de experiente, cu continuitatea lor. Experientele pot fi simtite. Totusi, daca comparati ultima experienta cu prima, puteti vedea totdeauna diferenta. Atunci vedeti factorii care se dezvolta. Astfel, puteti transcende Intreaga cale a sferei mentale. Atunci realizati ca toate aceste experiente au fost In planul lui prakriti. Acesta este punctul lui purusha. Pana ce nu este atins, toate experientele sunt In domeniul lui prakriti, chiar si cele mai fine. Acesta este planul constiintei mentale, senzoriale. El include constiinta supramentala precum si viziunile, curentii subtili, vibratiile telepatice, clarviziunea, clarauzul etc. Totul formeaza un proces continuu, care Incepe de la planul grosier si se continua pana la planurile mai profunde. Aici, mintea este Inclinata spre viveka (discriminare) prin analiza discriminatorie, si vede Intregul trecut In mod panoramic. Constiinta are tendinta sa graviteze spre kaivalya. Acest lucru este descris prin minunatul cuvant kaivalyapragbharama. Din fizica stim ca orice lucru graviteaza spre centrul Pamantului, avand ceea ce noi numim greutate. In mod analog, In stadiul final al sadhana-ei, mintea este atrasa spre centrul de gravitatie, adica kaivalya. Astfel, atunci cand toti agentii constiintei sunt Indepartati, purusha se umple de constiinta absoluta, fiind atras spre starea de kaivalya.

CAP IV SUTRA 27

Tachchhidresu pratyayantarani samskarebhyah

Tachchhidresu = In intervalul acesta; pratyayantarani = alte pratyayasuri; samskarebhyah = prin samskaras.

Intre starile acestea de discriminare (VIVEKA), mai pot apare temporar alte PRATYAYAS, datorita remanentei impresiilor trecute (SAMSKARAS).

Dupa ce yoghinul realizeaza starea de vivekakhyati (de Indepartare a ignorantei), apar momente cand el nu poate mentine constiinta lui viveka din cauza ca relaxarea efortului e urmata de o pratyaya. Chiar si atunci cand mintea este plina de vairagya (detasare spirituala), parasind sfera lui prakriti si fiind atrasa catre kaivalya, exista stadii intermediare In care ea este Intoarsa Inapoi, acolo unde a intrat In sfera lui nirbija samadhi. Acest lucru se datoreste urmelor de ignoranta (avidyaklesha), care nu sunt altceva decat urme ale vechilor samskaras-uri (tendinte mentale) care patrund prin starea de viveka. Aici pratyaya semnifica ultima urma care a ramas dupa arderea karmei si a samskaras-urilor, dar aceasta stare nu este constanta. Ea intervine numai printre fluxurile de viveka. Atunci cand un yoghin este stabilit In cea mai Inalta forma de meditatie, aceasta meditatie este Intrerupta numai putin si temporar, pana ce el atinge punctul final, dar intervalul de Intrerupere nu-l aduce Intr-o stare inferioara. Este la fel cum In timpul noptii ne trezim uneori pentru cateva clipe, si apoi adormim la loc. Analog este si cu mintea care se simte atrasa spre kaivalya, atunci cand urmele Intiparirilor patrund prin viveka, dar viveka continua apoi. Acest fapt nu trebuie Inteles gresit. Unii cred ca arunci cand un yoghin atinge stadiul final el nu mai este capabil sa priveasca Inapoi datorita fuziunii complete, dar In realitate nu este asa. Atata timp cat semintele sunt prezente, ele dau nastere la vyuthana (ivirea) din starea de viveka, dar acest lucru nu da nastere la tulburare, deoarece semintele sunt aproape arse.

CAP IV SUTRA 28

Hanamesam kleshavaduktam

Hanam = distrugere; esam = a acestora; kleshavad = la fel ca kleshas- urile; uktam = spus.

Indepartarea definitiva a acestora (PRATYAYAS) este realizata la fel ca in cazul KLESHAS-urilor.

Procesul de renastere al constiintei anterioare trebuie oprit complet. Acest lucru se face prin Indepartarea pratyayas-urilor (continuturile mintii) care se nasc datorita urmelor de personalitate, cum ar fi kleshas-urile (tensiuni fundamentale ale mintii). Kleshas-urile sunt Indepartate prin Intelegerea naturii lor si a relatiei lor cu karma. Pratyayas-urile din samadhi sunt datorate de asemenea karma-ei trecute si Intiparirilor ei. Aceste Intipariri Isi au radacinile In kleshas, iar kleshas-urile Isi au radacinile In avidya (ignoranta). In acest fel se face regresia pratyayas-urilor pana la radacina lor. Atunci cand avidya (ignoranta) este Indepartata, kleshas-urile dispar, puterea de discriminare evolueaza, dar datorita Intiparirilor trecute apar de asemenea pratyayas constiente. La fel cum kleshas-urile sunt Indepartate prin meditatie (dhyana) si prin starea de vivekakhyati, la fel pratyayas-urile din timpul starii de vivekakhyati (procesul de Indepartare a ignorantei) pot fi eliminate prin marirea fermitatii si stabilitatii starii de vivekakhyati.

CAP IV SUTRA 29

Prasankhyaneapyakusidasya sarvatha vivekakhyaterdharmameghah samadhi

Prasankhyane = In cea mai Inalta meditatie; api = chiar; akusidasya = a aceluia care nu mai are interes; sarvatha = In toate felurile; vivekakhyateh = prin discriminare; dharmameghah = ploaia dharma-ei; samadhi = samadhi.

Atunci cand nu mai exista interes nici chiar pentru cea mai inalta meditatie, se realizeaza DHARMAMEGHA SAMADHI, datorita completei discriminari (VIVEKAKHYATI).

Cand starea de vivekakhyati este In totalitate realizata, si Intiparirile care provoaca Intrerupere sunt de asemenea stapanite, meditatia culmineaza cu cea mai fina stare de samadhi, numita dharmamegha samadhi. Este interesant de remarcat ca la acest nivel yoghinul este detasat chiar si fata de iluminare. Exista o vairagya (detasare spirituala) totala, chiar si In ceea ce priveste vivekakhyati si yoghinul devine liber de dorinta de a atinge kaivalya. Pana acum el a fost impulsionat de ambitia de a atinge kaivalya; acum, chiar si acea sete este depasita. De Indata ce el se apropie de punctul culminant, dorinta de a atinge acel punct se stinge. Akusida Inseamna a nu astepta nici un rezultat. Acesta este o stare In care yoghinul renuta la ideea de a dobandi ceva sau de a realiza ceva prin meditatia pe care o face. Ambitia si interesul sunt depasite. Sadhana este realizata, dar nu se urmareste nimic de pe urma ei. Nu exista atasament nici chiar fata de kaivalya. Este foarte interesant de observat ca dorinta pentru a atinge kaivalya, dorinta care-l ghideaza pe aspirant de la cel mai inferior punct al constiintei pana la realizarea constiintei supreme, este In mod automat parasita chiar cand fiinta este pe punctul de a atinge kaivalya. Acest lucru da nastere la dharmamegha samadhi. In aceasta sutra toate semintele Intiparirilor trecute sunt complet arse, karma este dizolvata si portile Realitatii sunt deschise. Misterele si curiozitatile nu mai exista. Cuvantul dharma nu Inseamna aici nici religie, nici datorie. El desemneaza proprietatea inerenta sau functia caracteristica. Dharma implicata aici este SAT, CHIT, ANANDA, ceea ce este o caracteristica universala sau o functie a constiintei superioare. Megha este un termen tehnic care Inseamna o stare mistica care poate fi descrisa ca fiind o stare foarte superioara de constiinta, prin intermediul careia avem experienta lui sat-chitananda. In sanskrita, "megha" Inseamna "nor". Ea este norul care aduce ploaia experientei lui sat, chit si ananda. El nu poate fi descris prin limbaj, prin cuvinte. Se poate spune ca este o stare extrem de Inalta In care are loc experienta omogena a lui sat, chit si ananda. Acest lucru devine posibil atunci cand s-a atins ultimul stadiu al lui nirbija samadhi. Sa luam un exemplu; atunci cand un om moare, ultimul moment al vietii sale este momentul In care Isi vede Intreaga viata trecandu-i prin fata ochilor. El nu vede nimic clar, dar are un fel de constiinta mistica a tot ceea ce s-a Intamplat de-a lungul vietii sale. El Isi priveste viata ca si cum ar privi un

peisaj. Marea experienta din dharmamegha samadhi este asemanatoare si are loc chiar In momentul eliberarii. Acest lucru pune capat tuturor eforturilor, pune capat sadhana-ei, meditatiei si lui samadhi. Eliberarea Inseamna rupere, iar dharmamegha samadhi este punctul ultim al scopului urmarit de Yoga abhyasa. Dupa ce acesta a fost atins, yoghinul intra Intr-un nou domeniu al existentei si activitatii.

CAP IV SUTRA 3O

Tatah kleshakarmanivrittih

Tatah = dupa aceea; klesha = suferinta; karma = actiune; nivrittih = Incetare.

Dupa aceea apare eliberarea de KLESHAS si KARMAS.

Dupa ce yoghinul atinge sat-chit-ananda prin dharmamegha samadhi, el nu mai este afectat de kleshas-uri si de karmas-uri. Aceste doua instrumente de legatura, care Il trag pe jiva (sinele Incarnat) In lumea experientei, sunt complet dizolvate de influenta lui dharmamegha samadhi. Odata ce aceste doua instrumente sunt distruse, sadhana (practica spirituala) yoghina se termina. Trebuie Inteles ca scopul imediat al sistemului Yoga este de a elimina avidya (ignoranta) si kleshas-urile (tensiunile fundamentale ale mintii). Realizarea lui kaivalya (realizarea de sine) nu este efectul direct ci ea este un efect indirect, obtinut prin Indepartarea kleshas-urilor. Este numai descoperirea unei stari care era deja acolo prin Insasi natura lui purusha. Jivanmukti ("eliberat In aceasta viata") este radacina ultima In Yoga. Ea desemneaza starea de eliberare de captivitatea lui prakriti si a celor trei gunas (Insusiri fundamentale). Domeniul lui prakriti Incepe cu avidya (ignoranta) si se termina cu jivanmukti ("eliberat In aceasta viata"). Atunci cand jivanmukti experimenteaza beatitudinea eterna, acest lucru este dincolo de domeniul lui prakriti. Jivanmukta poate privi prakriti din afara, deoarece

el Insusi nu mai este In ea. El realizeaza In acelasi timp Intelegerea practica atat a lui prakriti cat si a lui mukti (eliberat spiritual). Cu toate ca este adevarat ca starea ultima de mukti este deja In noi, ea este Insa ascunsa de avidya si de Intiparirile actiunilor trecute. Atunci cand acestea sunt Indepartate prin yoga, starea care era deja acolo este descoperita ca noua. Prin urmare, aspirantul spiritual nu trebuie sa renunte niciodata la sadhana sa, pana ce nu a atins In cele din urma experienta beatitudinii, In virtutea eliminarii lui prakriti si a celor trei gunas. El trebuie sa continue calea yoga pana ce el devine un centru de pura constiinta In Realitatea Suprema, fiind complet separat de prakriti. Dupa ce s-a realizat dharmamegha samadhi, kleshas-urile si karmas-urile nu-l mai leaga pe yoghin. Pentru el, acestea devin non-existente. Procesul de mukti este format din doua parti, si anume mukti individuala si mukti cosmica (prakriti moksha). Cea de-a doua este eliberarea atat de prakriti cat si de purusha. Atunci cand un individ se elibereaza de kleshas si karmas acestea exista totusi undeva In prakriti, cu toate ca pentru el au disparut. La sfarsitul unui ciclu, totul se cufunda In prakriti. Acest lucru este prakriti moksha. Un om bogat care sta Intr-o camera cu aer conditionat In timp ce afara este vara si canicula, poate fi comparat cu un jivanmukta. Disparitia caldurii dupa sezonul ploios poate fi comparata cu prakriti moksha. Deci acestea sunt cele doua aspecte ale lui mukti - unul individual, celalalt universal. Eforturile facute de oamenii de aici si din alte parti vizeaza numai eliberarea individuala. Profeti ca Isus, Buddha, Sankara, sunt exemple de eliberare individuala. Eliberarea universala nu poate fi realizata de un singur individ; tot ceea ce poate face el este de a realiza o sadhana (practica spirituala) intensa pentru a obtine eliberarea pentru el Insusi. Acestea sunt cele doua fatete ale eliberarii; una este abordarea evazionista, cealalta este abordarea practica. Abordarea unui yoghin nu trebuie sa fie evazionista, ci practica. Jivanmukta care s-a eliberat practic actioneaza pentru binele umanitatii; el nu evadeza In taramul de dincolo de prakriti, chiar daca este eliberat. El cauta sa aduca mangaiere si pace indivizilor care sufera. Astfel, ei raman In dharmamegha samadhi si nu evadeaza In kaivalya, cu toate ca aceasta este chiar In fata lor. Atunci cand yoghinul considera ca si-a Implinit misiunea, el trece dincolo, In starea de kaivalya. Eliberarea individuala nu este nicidecum eliberare, ci este exact opusul. BineInteles, din punct de vedere academic, ea este eliberare, dar din punct de vedere practic, nu. Individul eliberat trebuie sa lupte. El trebuie sa-si continue lupta Impotriva durerii, mizeriei, cauzelor durerii s.a.m.d. Astfel, el raspandeste mesajul vietii fericite. In cele din urma, atunci cand simte ca a aratat calea milioanelor de oameni care sufera, el transcende domeniul lui prakriti si devine videha mukta.

CAP IV SUTRA 31

Tada sarvavaranamalapetasya jnanasyanantyajjneyamalpam

Tada = atunci; sarva = totul; avarana = voal; mala = impuritate; apetasya = a aceleia de la care este Indepartat; jnanasya = a cunoasterii; anantyat = infinit; jneya = cognoscibil; alpam = numai putin.

Atunci, datorita indepartarii tuturor voalurilor si impuritatilor, putin este ceea ce mai ramane de cunoscut, deoarece cunoasterea este infinita.

Dharmamegha samadhi permite realizarea a doua lucruri; In primul rand, el Indeparteaza voalul cunoasterii, iar In al doilea rand el Indeparteaza complet toate impuritatile. In realitate, sunt trei lucruri care sunt Indepartate. In plus, fata de primele doua, este Indepartata si vikshepa (oscilatia mintii), dar vikshepa a fost deja eliminata prin abhyasa (practica spirituala repetata), ramanand deci numai cele doua mentionate In sutra. In Upanishade si In alte scripturi se spune ca Intunericul si teama nu-l parasesc pe individ pana ce lumina cunoasterii (jnanasurya) nu rasare pe firmamentul superconstiintei. Aici se spune ca dupa dharmamegha samadhi are loc marele eveniment al Indepartarii impuritatilor si al voalului care acopera cunoasterea, si yoghinul vede ca putin este ceea ce i-a ramas de cunoscut. La Inceput, aspirantul simte ca el stie foarte putin, si ca are mult de Invatat si cunoscut, dar atunci cand voalul cunoasterii este Indepartat mai ramane putin de cunoscut sau de dobandit. Yoghinul devine aptakama, aptajnana si antasankalpa. Pentru el nu mai ramane nimic de cunoscut, de Implinit, de castigat sau de dorit. Aceasta devine natura lui, dar pana ce aceasta iluminare nu s-a produs, el are de facut progrese prin disciplina riguroasa si prin sadhana (practica spirituala). La Inceput el este un cautator. Atunci cand el devine stabilit In sadhana, este numit sadhaka (aspirant spiritual), dar atunci cand atinge dharmamegha samadhi, el devine un siddha. Setea lui de cunoastere, de Intelepciune si pace este potolita de ploaia care cade din norul lui dharma ("ceea ce constituie Adevarata noastra Natura"). Pentru el orice si oricand devine cunoscut atunci cand doreste acest

lucru, deoarece nu mai exista voal care sa acopere cunoasterea. El ajunge sa experimenteze mahavakyas, marile dictoane, In propria sa viata. Aceste mari dictoane pot fi rezumate astfel: 1. Prajnanam Brahma: adevarul ultim, realitatea cosmica este constiinta. 2. Ahambrahmasmi: Eu sunt Brahman. 3. Tatwamasi: Tu esti acesta (Brahman). 4. Ayamatma Brahma: Acest suflet individual este Brahman. Acestea sunt cele patru adevaruri nemuritoare care sintetizeaza Intreaga filososfie a Upanishadelor. Ele trebuie Intelese nu numai la nivel intelectual, ci si la nivelul experientei si realizarii, dar acest lucru este posibil numai In dharmamegha samadhi. Dupa ce a atins dharmamegha samadhi, purusha, In forma si natura sa proprie, ramane neclintit. El este eliberat acum de suprapunerea vrittisurilor (modificarilor) mintii.

CAP IV SUTRA 32

Tatah kritarthanam parinamakramasamaptirgunanam

Tatah = dupa aceasta; kritarthanam = deoarece si-au Indeplinit menirea; parinama = schimbarilor; krama = proces; samaptih = sfarsit; gunanam = al gunas-urilor.

Dupa aceasta, deoarece si-au indeplinit menirea si procesele schimbarilor (PARINAMAS) au luat sfarsit definitiv, GUNAS-urile se retrag sau se resorb in cauza care le-a produs.

Yoghinul devine kritartha prin atingerea lui dharmamegha samadhi, deoarece pentru el nu mai ramane nimic de dobandit. Procesul schimbarilor din minte si din gunas-uri se opreste de asemenea. Legea cauzei si efectului nu mai actioneaza Impreuna cu legea schimbarii, In ceea ce-l priveste pe yoghin. Intregul proces al gunas-urilor are un singur scop - acela de a crea experiente pentru purusha, si In cele din urma sa aduca eliberarea. Acest scop fiind atins, gunas-urile se retrag.

CAP IV SUTRA 33

Ksanahpratiyogi parinamaparantanirgrahyah kramah

Ksana = moment; pratiyogi = corespunzator; parinama = schimbare; aparanta = In cele din urma; nirgrahyah = complet aprehensibil; kramah = proces.

KRAMA este procesul care corespunde schimbarii sau succesiunii momentelor; in DHARMAMEGHA SAMADHI el devine complet aprehensibil deoarece acest SAMADHI este punctul terminus al tuturor schimbarilor (PARINAMAS).

Un proces este o serie de Intamplari. El poate fi cunoscut numai atunci cand este complet. De exemplu, sfarsitul acestui corp devine aprehensibil numai la sfarsitul procesului, adica In momentul mortii, si prin urmare procesul mortii are loc constant, dar el nu se opreste aici, deoarece momentele de transformare sunt urmate imediat de o alta forma de existenta. Lucrurile Imbatranesc In fiecare moment, dar noi le consideram batrane numai la sfarsitul procesului. Acest proces care este In legatura cu timpul si cu evenimentul este numit krama. Este adevarat ca orice este un produs al celor trei gunas, deoarece gunas-urile se schimba In fiecare moment. Numai sufletul, sau purusha, este dincolo de aceste transformari. Exista cinci stari de parinama: 1. De la nemanifestat la manifestat.

2. De la mineral la vegetal. 3. De la vegetal la animal. 4. De la animal la om. 5. De la uman la superuman. In aceste clase diferite exista de asemenea diferite stadii de evolutie. De obicei noi nu remarcam schimbarile individuale de la un stadiu la altul, deoarece ele nu sunt foarte pronuntate. Atunci cand ne Intalnim cu o persoana pe care n-am vazut-o de 10-15 ani, putem remarca schimbarile pe care le-a suferit. De fapt, acele schimbari s-au produs In fiecare moment, dar noi nu le putem cunoaste In mod separat In fiecare moment. Acest proces de schimbare ia sfarsit In dharmamegha samadhi, care este punctul final al transformarilor celor trei gunas. Dincolo de el nu mai exista transformare. Odata cu acesta iau sfarsit toate transformarile din toate domeniile de existenta, astfel Incat nu mai exista renastere dupa ce moksha (eliberarea) a fost atinsa, deoarece transformarile din planurile fizic si mental sunt oprite de asemenea. Tot asa cum nu stim exact cand un copil devine adolescent sau cand un adolescent devine matur, analog transformarile lui jiva de la un regn la altul, adica de la vegetal la animal, de la animal la om s.a.m.d., de la o Incarnare a lui la alta, de la o nastere la alta, nu sunt aprehensibile. Prin urmare exista oameni care nu cred In reIncarnare, dar acest lucru este pentru ca ei n-o pot vedea. Se poate spune ca nu este posibil ca aceasta sa fie vazuta; ea este aprehensibila numai la sfarsitul procesului, si nu In fazele lui intermediare. Aceasta sutra da un rationament logic pentru teoria reIncarnarii.

CAP IV SUTRA 34

Purusharthashunyanam gunanam pratiprasavah kaivalyam svarupa pratistha va chitshakteriti

Purushartha = scopul lui purusha; shunyanam = lipsit de; gunanam = a gunas-urilor; pratiprasavah = involutie; kaivalyam = eliberare; svarupa =

natura proprie; pratistha = stabilire; va = sau; chittishakteh = purusha; iti = aceasta e totul (marcheaza sfarsitul cartii).

KAIVALYA este involutia sau resorbtia GUNAS-urilor in cauza care le-a produs, datorata implinirii menirii lor, sau este reintegrarea lui PURUSHA in forma sa veritabila, care este pura constiinta.

Starea de kaivalya este definita aici In doua feluri: In primul rand, In termeni de involutie a gunas-urilor, In al doilea rand In termeni legati de purusha. Acest lucru se datoreste faptului ca In natura exista un proces dublu care poate avea loc: unul este evolutia, celalalt este involutia. In procesul evolutiei, obiectele experientei se manifesta In diverse stadii, cum ar fi asmita (simtul individualitatii), tanmatra, bhutas (elemente subtile), etc., pentru bucuria lui purusha. Procesul de involutie este opusul acestuia, In care obiectele fuzioneaza cu cauza lor progresiv, astfel Incat In cele din urma cele trei gunas (Insusi fundamentale) raman Intr-o stare netulburata. Acest lucru se Intampla atunci cand scopul gunas-urilor, anume bhoga (constiinta obiectiva) si kaivalya (realizarea de sine) lui purusha, este Implinit. Astfel, kaivalya poate fi definita ca fiind involutia gunas-urilor datorata Implinirii menirii lor, adica purushartha. Procesul de pratiprasava, sau involutia gunas-urilor, se termina In kaivalya lui purusha. Conform cu cealalta definitie, kaivalya este starea lui purusha In propria sa natura de pura constiinta. Individul cauta sa-si purifice constiinta prin diferite sadhanas (practici spirituale), cum ar fi meditatie, samadhi, samyamam etc. Datorita acestui fapt, voalul care acopera natura reala alui purusha este Indepartat, pana ce, In cele din urma, prin dharmamegha samadhi, constiinta devine extrem de pura si realizeaza natura proprie (swarupa pratishtha). Astfel, kaivalya este punctul suprem al tuturor sadhanas-urilor. Acesta este punctul de vedere yoghin, dar exista alti ganditori, cum ar fi acei rishis care au primit revelatia Upanishadelor, care considera ca kaivalya este numai un stadiu al constiintei. Nu stim cata constiinta mai ramane de dezvoltat dincolo de pragul realizarii. Buddha a scris de asemenea undeva ca kaivalya este atinsa atunci cand voalurile ignorantei sunt Indepartate unul cate unul prin practica lui dhyana (meditatie), etc., dar chiar si atunci este posibil ca sa mai ramana unele voaluri de Indepartat. Se pare ca deocamdata kaivalya este punctul cel mai de sus pentru noi, si prin urmare Intreaga sadhana yoghina este dedicata acestui scop, In mod direct sau indirect. Yoga este astfel o modalitate, si nu un scop In ea Insasi.

Index termeni folositi

A

A = nu ABHAVA(H) = absenta ABHAVAT = prin absenta ABHAVE = la disparitia ABHIBHAVA = suprimare ABHIJATASYA = bine finisat, purificat ABHIMATA = agreabil, placut ABHINIVESHA(H) = frica de moarte; instinctul de conservare ABHYANTARA = intern ABHYASA = practica YOGA; practica spirituala repetata ABSOLUT = Ca principiu prim, este un concept care defineste o cauza ce nu are alta origine decat pe ea Insasi si din care deriva celelalte existente. ADARSHA = vizualizare, reprezentarea mentala a unei imagini ADHIGAMA = atingere ADHIMATRA = extrem de puternic; intens

ADHISTHATRITSAM = suprematie ADHVABHEDAT-DHARMANAM = a proprietatilor inerente ADHYATMA = spiritual ADHYAYA = actul de a privi cu atentie nasul sau dintii In oglinda ADINI = etc. ADISU = etc. ADRISTA = nevazut; viitor AGAMA = marturie, revelatie AGAMI KARMA = suferinta care n-a venit Inca dar care urmeaza sa apara la un moment dat In viitor. AGNISARA = tehnica yoghina de curatire fizica si purificare aurica prin intermediul focului subtil AHAMKARA = constiinta partiala ATMA-ica sau o manifestare palida a EU-lui Suprem, sau simtul individualitatii; Literal, Inseamna In limba sanscrita "cel care face Eul inferior". Aceasta este de fapt egoul sau principiul individualizarii. In filosofia Samkhya este privit ca fiind unul dintre cele opt evolute (aspecte manifestate) primare ale naturii si astfel el sustine toate categoriile subtile, vibratiile ce face posibile manifestarea si evolutia (TATTVAS). Totusi cel mai adesea el desemneaza pur si simplu iluzia Eului, sau cu alte cuvinte simtul limitator (si penibil pentru cel care l-a transcens) de a fi o minte si un corp individual, de a avea anumite lucruri, energii subtile sau caracteristici proprii cu privire la care avem FALSA IMPRESIE ca ne apartin (exemplu: sentimentele mele, iubita mea, ideile mele, sotia mea, prietenii mei, copiii mei, etc.) si de a fi eu singur cel care realizeaza actiunile. Toate traditiile spirituale autentice (In frunte cu YOGA) afirma faptul ca simtul limitator si penibil al egoului trebuie sa fie cat mai repede si definitiv transcens. Uneori aceasta idee sublima (datatoare de adevarata libertate) este interpretata In mod complet gresit ca fiind doar un Indemn de a fi altruisti. In realitate este vorba de ceva cu mult mai profund si esential care implica sa se atinga cat mai repede transcenderea completa a EGO-ului care atrage dupa sine eliminarea cunoasterii partiale, efemere si iluzorii. De la identificarea totala cu EUL (EGOUL) EFEMER trebuie sa accedem cat mai repede si pe deplin la identificarea permanenta si plenar divina cu SINELE ETERN sau SPIRITUL DIVIN ce exista In centrul ultim al fiintei noastre. Scopul esential al sistemului YOGA este sa conduca cat mai reppede fiinta umana de la Constiinta dureroasa si limitata a EGOULUI la Constiinta beatifica si nelimitata a Sinelui nemuritor (ATMAN). AHIMSA = non-violenta

AJAPA AJAPA = al 4-lea tip de PRANAYAMA; (AJAPA MANTRA = repetarea sau rostirea involuntara In timpul respiratiei a unei MANTRA-e sau a unei formule sacre care faciliteaza punerea la unison sau rezonanta cu Divinul. Conform Invataturilor din HATHA-YOGA, zgomotul specific alternat al respiratiei (inspiratia si expiratia) unei fiinte vii constituie o invocatie inconstienta catre Divin ale carei sunete sunt uneori faimoasa MANTRA SO HAM "El (Divinul) este eu", alteori HAM SA "Eu sunt El (Divinul)". AJATASHATRU = nascut fara dusmani (se spune astfel In India, referitor la o anumita persoana) AJNA CHAKRA = centrul mental, secret de comanda cel de-al 6-lea dintre cei 7 centri spirituali subtili ai fiintei umane; centrul de forta situat In plan subtil In zona din mijlocul fruntii (sinonim: "al treilea ochi", "ochiul lui SHIVA").Corespunde Mentalului Divin Macrocosmic iar trezirea sa completa confera yoghinului Iluminarea spirituala, distrugerea definitiva a legaturilor KARMA-ei si Ii permite sa dobandeasca uluitoarele puteri paranormale (SIDDHIS). In centrul (focarul rezonant) al lui AJNA CHAKRA vibreaza energia fundamentala a creatiei, sunetul fundamental subtil, divin AUM. Cel care realizeaza LAYA YOGA cu acest sunet (AUM) Isi poate arde cu usurinta KARMA de suferinta, eliberandu-se de toate mizeriile fizice sau subtile. AJNANA = ignoranta, prostie. Acest cuvant sanscrit este un sinonim al termenului AVIDYA sau NESTIINTA: El semnifica starea de orbire spirituala si ca rezultat al acesteia noi traim ca fiinte egotice si individualizate ce cunosc durerea fizica si psihica, fiind ciclic supusi la nastere si moarte. Ignoranta sau prostia este opusul Intelepciunii spirituale (JNANA, VIDYA) care ne conduce la cunoasterea reala a Sinelui Nemuritor (ATMAN) si In final face cu putinta eliberarea spirituala, ultima. AKALPITA = inimaginabil AKARANAM = nefacand AKASHA = element care patrunde tot spatiul; element subtil fundamental pe care Inteleptii yoghini l-au descoperit de mii de ani ca patrunzand totul. In unele texte secrete el este considerat eterul spatial care cuprinde si Inregistreaza cu fidelitate totul. In Orient, AKASHA sau eterul atotcuprinzator este cel mai subtil dintre cele cinci elemente (1.-PAMANT; 2.-APA; 3.-FOCUL; 4.AERUL; 5.-ETERUL (AKASHA)).Eterul cel subtil sau AKASHA este o substanta fundamentala despre care yoghinii avansati si Inteleptii spun ca umple si patrunde tot MACROCOSMOSUL, fiind suportul de baza al vietii si al sunetului. In AKASHA se Inregistreaza instantaneu tot ceea ce se Intampla In MACROCOSMOS iar imaginile Inregistrate pot fi citite de yoghini si se numesc CLISEE AKASHA-ice. AKASHAYOH = a spatiului AKLISTAH = nedureros

AKRAMAN = dincolo de ordinea succesiunii AKRISHNAM = nici negre AKSEPT = transcenzand AKUSIDASYA = a aceluia care nu mai are interes ALABDHABHUMIKATVA = incapacitate de a realiza o stare superioara ALAMBANA = suport ALAMBANAIH = obiect; baza ALAMBUSHA = Nadi secret (canal subtil prin care circula energia fluidica) ALASYA = letargia ALINGA = PRAKRITI (natura) ALINGANI = fara nici o marca (semn distinctiv) ALOKA = lumina ALPAM = numai putin ANABHIGHATAH = lipsa impactului; non-obstructie ANADI = denumirea VASANAS-urilor = dorinte, Inclinatii, impresii ascunse, ambitii care persista In strafundurile fiintei, dar care pot In orice moment sa revina la suprafata. Parte integranta a Samskaras-urilor, ele sunt atat de apropiate de acestea Incat sunt adesea considerate ca sinonime. ANADITVAM = fara Inceput ANAGATAH = viitor ANAJANAM = necunoscut (In India exista o stiinta numita astfel) ANANDA = beatitudine, fericire suprema; termen ce desemneaza nu numai placerea legata de senzatiile simturilor, In mod necesar efemere, ci bucuria oceanica a unei stari coplesitoare, pure, ce situeaza gradat sufletul dincolo de orice dualitate si deorice opozitie. Dupa Yoga si Vedanta, este vorba de o stare paradisiaca de constiinta In care CONSTIINTA noastra este cu ADEVARAT libera de orice gand si care face ca In universul nostru launtric sa nu se proiecteze ATUNCI nici boala, nici batranete, nici moarte, nici teama, nici griji, nici suferinta, nici tristete, ci doar o stare intensa care ne pune In inefabila rezonanta cu INFINITA fericire pura. Gasim att In YOGA cat si In VEDANTA, In cursul unei lungi perifraze abstracte ce Il desemneaza pe BRAHMAN (ABSOLUTUL DIVIN), formularea "SAT-

CHIT-ANANDA"; ANANDA, fericirea divina absoluta, continua nu poate fi pe deplin si intens resimtita decat In starea de SAMADHI care, dupa cum sustin YOGHINII, apartine constiintei extatice divine. In scolile yoghine autentice ale traditiei SHANKARA, numele SANNYAS-ilor sau ale aspirantilor la eliberare spirituala se termina cu cuvantul sanscrit ANANDA (de exemplu: VIVEKANANDA, SIVANANDA, HAMSANANDA); al 3-lea stadiu al lui SAMPRAJNATA SAMADHI; este legat de constiinta cauzala a lui LINGAMATRA ANANDAMAYA KOSHA = ultimul Invelis care acopera Sinele Etern (ATMAN). Este numit, de asemenea, Invelisul beatitudinii sau Invelisul Cauzei. ANANTA = infinit; sarpele numit ANANTA ANANTARYAM = secventa ANASHAYAM = fara stocul Intiparirilor trecute ANASTAM = nedistrus ANATMASU = non-ATMA ANATYAT = infinit ANAVACHCHHEDAT = pe seama nici unei definitii ANAVACHHEDAT = fiind nelimitat de timp ANAVACHCHHINNAH = neconditionat, nelimitat ANAVADHARANAM = non-Intelegere ANAVASTHITATVA = instabilitate ANAYAH = patrundere, infiltrare ANEKESAM = a multor ANGAMEJAYATVA = agitatia corpului ANGANI (ANGAS) = fara nici o marca (sau semn distinctiv); parti ANIMADI = ANIMA = putere psihica paranormala: yoghinul Isi poate face corpul si constiinta la fel de mici ca si un atom ANISTO = nedorit ANITYA = non-etern, efemer ANTAH = a se sfarsi ANTAR MAUNA = tacere, liniste launtrica

ANTARANGA = forma de KEVALA KUMBHAKA; intern; introvertit; aspectul esoteric ANTARAYA = obstacol ANTARAYAH = obstacole ANTARDHANAM = a fi invizibil; disparitie ANU = prefix care subliniaza completitudinea ANUBHUTA = Inregistrat ANUGAMAT = prin asociere ANUKARAH = imitand ANUMANA = inferenta (extragerea dintr-un aspect sau asertiune data a tuturor consecintelor care pot rezulta ANUMODITA = aprobata ANUPASHYAH = pare ca percepe ANUPATI = comun ANUSHADHI = ierburi ANUSHASANAM = instructiuni complete ANUSHAYI = care Insoteste ANUSHRAVIKA = auzit ANUSTHANAT = prin practica ANUTTAMAH = netarmurit ANVAYA = interpenetrant ANYA = a altuia; celalalt ANYAH = celalalt SAMADHI ANYATA = diferenta ANYATVAM = diferenta ANYATVE = pentru diferenta ANYAVISAYA = alt obiect

APANA = energia subtila descendenta (una dintre cele 5 PRANAS-uri majore). Actioneaza din zona anusului pana la talpile picioarelor APARAMRISTAH = neatins APARANTA = moarte APARIGRAHA = non-posesiune APARINAMITVAT = datorita neschimbarii APATTAV = Indeplinind APAVARGA = eliberare APEKSHANA(M) = indiferenta APETASYA = a aceluia care nu mai are interes API = chiar; de asemenea; mai mult decat atat; desi; cu toate ca APRAMANAKAM = non-cunoscator APRATISANKRAMAYAH = care nu trece de la unul la altul APRAYOJAKAM = indirect APUNYA = viciu (sau nebunia); non-merit APURAT = prin adaugare, supraancarcare ARISHTA = cale de a cunoaste momentul mortii ARISTEBHYAM = prin semne (prevestitoare) ARTHA = obiect; obiectul DHYANA-ei (al meditatiei); constiinta ARTHAM = de dragul ARTHAVATTVA = servind scopului ASAMPRAJNATA = desemneaza starea meditativa profunda In care activitatea mentala subtila, responsabila de cunoasterea obiectului (PRAJNA) este eliminata complet, In minte ramanand numai obiectul, reflexia mentala si SAMSKARA acelei activitati ASAMPRAMOSAH = a nu lasa sa dispara (experienta din minte); a nu o lasa sa scape ASAMPRAYOGA = absenta contactului

ASAMPRAYOGE = a nu veni In contact ASAMSARGAH = non-atasament ASANA(M) = postura corporala speciala In YOGA care face posibila punerea In inefabila rezonanta cu anumite energii subtile benefice din MACROCOSMOS. ASANGA = non-contact ASANKHYEYA = nenumarat ASANKIRNAYOH = distinct ASEVITAH = practicat ASHAYA = depozit al urmelor KARMA-ei trecute ASHAYO = rezervor (acumulare) ASHISAH = vointa de a trai ASHRAYA = suport ASHUCHI = impur ASHUDDHI= impuritate ASHUKLA = nici albe ASHwINI MUDRA = GESTUL ANUSULUI DE CAL: Una dintre cele 25 de MUDRAS descrise In faimosul tratat YOGA, - Gheranda Samhita. ASMITA = principiul ego-ului (egoism); simtul individualitatii; este o stare de constiinta inferioara care identifica In mod eronat PURUSHA cu vehiculul sau; ASMITA SAMADHI = al 4-lea stadiu din cele 4 stadii ale lui SAMPRAJNATA SAMADHI; este starea ATMA-ica legata de ALINGA ASTA = opt ASTEYA = onestitate, respectul proprietatii (a bunurilor celorlalti) ASTI = exista ASVADA = facultatea gustului ASYA = a acesteia ATAT = neadecvat ATHA = acum, prin urmare

ATIKRANTA BHAVANIYA = (tip de yoghin) acela care devine absolut detasat si renunta chiar si la realizarea suprema ATIPRASANGAH = superfluitate absurda ATITA = trecut ATMA = sinele divin suprem, etern. Scanteia din dumnezeire In fiinta umana ATMA BHAVA = constiinta divina de sine; constiinta celui mai Inalt nivel al sinelui divin, etern ATMADARSHANA = viziunea sinelui Suprem, etern, divin ATMADRASHTA = denumire pentru fiintele care percep Sinele Suprem, etern, divin ATMAKAM = avand natura ATYANTA = extrem AVANGA = propriul corp AVARANA(M) = voalul care acopera lumina cunoasterii; Invelis; voal; necunoasterea adevarului AVASTHA = conditie, stare. Yoghinii disting cateva stari sau stadii distincte de maturitate launtrica pe calea spirituala. Faimosul tratat Hatha-YogaPradipika (IV.69) vorbeste despre starea initiala (ARAMBHA-AVASTHA), starea activa sau starea "uleiorului" (GHATA-AVASTHA), "starea acumularii" (PARICAYAAVASTHA) si "starea de maturitate spirituala" (NISHPATTY-AVASTHA). Acestea mai sunt numite uneori "nivele" de realizare (BHUMI). Cuvantul AVASTHA este folosit, de asemenea, pentru a descrie cele patru sau cinci stari distincte de constiinta, asa cum sunt ele prezentate In conformitate cu traditia Vedanta. Acestea sunt: starea de veghe (JAGRAT), starea de somn cu vise (SVAPNA), starea de somn fara vise (SUSHUPTI) si "a patra stare" (TURIYA), care este de fapt starea realizarii de sine. Acestora, uneori, li se mai adauga starea care o transcende pe cea de "a patra" (TURIYA- ATITA) sau eliberarea spirituala totala. In sfarsit, tot In YOGA, cuvantul AVASTHA desemneaza si diferite stadii sau etape ale controlului suflurilor subtile (PRANAYAMA) de catre yoghini. AVASTHA PARINAMA : CHITTA este transformata din punctul de vedere al conditiei sale AVASTHANAM = stabilire AVESHAH = intrare

AVIDYA = cunoasterea non-discriminativa, incorecta sau falsa; ignoranta; lipsa constiintei interne, prostia AVIPLAVA = statornic AVIRATI = dorinta de placeri AVISAYIBHUTATVAT = pentru ca nu acesta a fost subiectul SAMYAMA-ei AVISHESHA= fara diferenta; suportul mintii; al 2-lea stadiu al GUNAS-urilor; implica lipsa diferentelor existand completa fuziune cu obiectul; starea de SAMADHI corespunzatoare este VICHARA AVISHESHAH = non-distinct AVIVEKAKHYATEH = pana la constiinta realitatii AVYAKTA = plan nemanifestat AVYAPADESHA = nemanifestat AYAMA = lungire sau largire controlata (lungimea suflului subtil) AYUH = durata vietii

B

BADHAN = tulburare BAESU = prin SAMYAMA asupra puterilor BAHIH = extern BAHIRANGA = forma de KEVALA KUMBHAKA; aspectul extern sau YOGA exoterica BAHYA = extern BALA = forta; energie; putere BALANI = puteri

BANDHA = a obliga; legatura BHAJAN = forma de adoratie a lui Dumnezeu sau a unuia dintre Avataras-i (trimisii lui Dumnezeu) Insotita de cantece rostite la unison si acompaniata de muzica. BHAKTI YOGA = forma de YOGA (YOGA devotionala). Calea iubirii nesfarsite pentru Dumnezeu. BHAVA = stari de existenta BHAVANA = simtamant BHAVANAM = examinand mental; a chibzui; a argumenta mental; a gandi BHAVANATHAH = atitudine BHAVAPRATYAYA ASAMPRAJNATA SAMADHI = BHAVAPRATYAYAH = nasterea e cauza BHEDE = In legatura cu diferenta BHEDHAH = Indepartare BHOGA(H) = experienta; constiinta obiectiva BHRANTIDARSHANA = perceptie eronata BHUMI = stadii subtile ale constiintei BHUMIH = Intemeiat BHUMISU = In starile subtile BHUTA(S) = elemente subtile BHUTAJAYH = stapanirea elementelor subtile BHUVANA = sistem solar BIJA(M) = principiu, samanta subtila BRAHMACHARYA = abstinenta sau continenta sexuala si senzuala prin care potentialul sexual al fiintei umane este transmutat In energie, iar energia rezultanta este sublimata In mod armonios pentru a accelera evolutia spirituala. BRAHMANADI = canal foarte fin Inlauntrul lui SUSHUMNA NADI

BRUMADHYA = tehnica yoghina de concentrare mentala care implica sa se fixeze ferm si continuu atentia In zona focarului subtil dintre sprancene. BUDDHI = inteligenta. Componenta care permite sa se clasifice impresiile sensibile datorita capacitatii sale de discriminare. BUDDHIBUDDHEH = cunoasterea celor cunoscute

C

CHA = si CHAKRA = centru subtil energetic prin care trec anumite forme de energie subtila. Acesti centri (CHAKRAS) acumuleaza, transforma si redistribuie energiile care Ii traverseaza. CHAKSUH = ochi CHANDRA = Luna CHATURTHA = al patrulea CHETANA = constiinta CHHAYA PURUSHA = ultima urma a intelectului CHHAYA UPADANA = ultima urma de atasament, creand legaturi care Inlantuie fiintele umane In existenta si le angreneaza dintr-o existenta (Incarnare) Intr-alta. CHIDAKASHA = domeniul Constiintei absolute si omniprezente (Chit) identica cu Brahman (Supremul Absolut, DUMNEZEU) CHITRAM = Impestritata CHITTA(M) = minte; constiinta individuala care include constientul, subconstientul si superconstientul CHITTABHEDAT = prin diferenta mintii CHITTANI = minti

CHITTANTARADRISHYE = Intr-o minte, fiind cunoscuta de alta CHITTASAMVIT = constiinta lui CHITTA CHITTASYA = a mintii; a corpului subtil CHITTAVIKSEPAH = obstacole ale mintii CHITTAVRITTAYAH = modificarile mintii CHITTEH = a constiintei CHITTISHAKTEH = PURUSHA = Fiinta eterna, Suprema, una dintre cele doua realitati recunoscute de filosofia Samkhya, Sinele DIVIN Absolut, constiinta pura CHITTRA = Nadi extrem de fin si foarte important

D

DARSHANA = ceea ce este vazut, cunoscut DARSHANA SHAKTI = vehiculul puterii de cunoastere DARSHANAM = viziune spirituala DARSHINAH = al aceluia care vede DAURMANASYA = depresiune DESHA = loc; tara DESHAYOH = de loc DEVADATTA = forma subtila de energie (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore). Provoaca motaiala si somnul DHANANJAYA = forma subtila de energie (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore). Intretine si face sa apara dorinta de hranire

DHARANA = concentrare mentala ferma si continua. Conditie importanta care permite sa fie atinsa In YOGA meditatia profunda DHARMA = calitate; proprietate; proprietatile; functie. Termen generic desemnand "ceea ce constituie Adevarata Natura a noastra". DHARMA PARINAMA: CHITTA este transformata din punctul de vedere al proprietatii sau structurii (DHARMA) ei DHARMAMEGHA SAMADHI = cea mai Inalta forma de extaz divin (Samadhi) care este admis a exista In tratatele clasice YOGA. DHARMAMEGHAH = ploaia DHARAMA-ei DHARMI = substratum-ul proprietatilor DHRUVE = realizand SAMYAMA asupra Stelei Polare DHYANA(M) = meditatie, meditatie, reculegere, permitand yoghinului sa atinga starea de SAMADHI. Meditatia este o curgere neIntrerupta a gandirii catre obiectul concentrarii mintii (DHARANA). Fara DHYANA este absolut imposibil sa fie atinse de catre yoghin starile superioare de constiinta. DHYANAJAM

= nascut din meditatie

DIPTIH = radiatie DIRGHA = lung DIVYAM = divin DOSHA = defect DRASHTA = vazatorul DRASTRI = vazator = vazatorul (vazatorului) DRASTUH = vazator (sau PURUSHA) DRIDHA = ferm DRIG = PURUSHA; putere a constiintei; putere de a vedea DRIG SHAKTI = puterea de cunoastere DRISHEH = al vazatorului DRISHIMATRAH = numai pura constiinta DRISHTA = vazut; prezent

DRISHYA = vazutul (PRAKRITI) DRISHYASYA = a vazutului DRISHYATVAT = din cauza perceptibilitatii DRISHYAYOH = vazut DUHKHA(M) = durere; mizerie, suferinta DUHKHAIH = prin aceste trei dureri DVANDVA = cuplul contrariilor DVESHAH = aversiune DwESHA = neplacere, aversitate, repulsie (opusul lui RAGA)

E

EGO = EKA = unu EKAGRATA = focalizare (In aceasta stare RAJO GUNA si TAMO GUNA sunt absente). Concentrarea Intregii noastre atentii asupra unui singur (Eka) punct (focar) sau asupra unui singu obiect; situatie In care toate energiile psihice sunt focalizate asupra unui aceluiasi obiect. EKAGRATA PARINAMA = efortul de a face mintea sa sara de la un obiect la acelasi obiect; focalizarea numai asupra acelei PRATYAYA fara interventia nici unei distrageri EKAGRATAYOH = fixitate EKAGRYA = focalizare EKAM = unu EKARUPATVAT = datorita asemanarii formei

EKASAMYE = simultan EKATANATA = continuitate EKATATTVABHYASA = practica concentrarii mentale ferme si continue asupra unui principiu unic EKATMATA = identitate EKATRA = Impreuna EKATVAT = datorata unicitatii ESAM = a acestora ETENA = prin aceasta EVA = ca si; numai

F

FOCARE DE PUTERE =

G

GAMANAM = a se deplasa prin GANDHARI = un Nadi

GARIMA = putere psihica paranormala prin care corpul fizic poate fi facut sa fie extraordinar de greu GATI = miscare GRAHANA = simturi; puterea de cunoastere GRAHITA = cunoscator GRAHYA = receptiv GRAHYESU = In obiectele cunoasterii GUNA(S) = cele trei Insusiri fundamentale: KRIYA=activitate; PRAKASHA=lumina; STHITI=fermitate. Obiectele lumii fenomenale (PRAKRITI) sunt toate structurate In jurul celor trei GUNAS: TAMAS GUNA, RAJAS GUNA, SATVA GUNA. GUNANAM = al GUNAS-urilor GUNAPARVANI = starea GUNAS-urilor GUNATMANAH = de natura GUNAS-urilor GUNAVAITRISNYAM = eliberarea de dorinta fata de GUNAS GURU(GURUH) = maestru, Invatator spiritual

H

HANA: prin Indepartarea lui AVIDYA (ignoranta), cauza contactului dintre PURUSHA si PRAKRITI este Indepartata si deci, efectul Inceteaza sa mai existe. Aceasta se numeste HANA HANAM = evitare; distrugere HANOPAYAH = caile de evitare (HANA) HASTI = elefant

HASTIJIHwA = un Nadi; unul dintre cele 14 canale subtile (NADIS) prin care circula energiile subtile In fiinta. Se spune ca el ajunge la ochiul drept HATHA YOGA = forma de YOGA al carui scop este sa armonizeze HA (suflul subtil solar (+), cunoscut sub numele de PRANA) cu THA (suflul subtil lunar (), cunoscut sub numele de APANA). Aceasta echilibrare confera nenumarate puteri paranormale psihice, mentale si spirituale celui care o practica In mod consecvent si totodata, permite lui KUNDALINI sa se trezeasca si sa se ridice gradat din CHAKRA In CHAKRA. HETU(H) = cauza HETUTVAT = depinzand de HEYAH = care pot fi reduse; reducere HEYAHETUH = cauza lui HEYA, cauza a ceea ce trebuie evitat HEYAM = a fi evitat HIMSADAYAH = violenta si alte asemenea acesteia HLADA = bucurie HRIDAYE = realizand SAMYAMA asupra inimii

I

IDA = Nadi prin care circula energia subtila (-) receptiva, lunara, feminina ILUMINARE = INDRIYA(S) = organele de simt: mirosul, gustul, vederea, pipaitul, auzul Impreuna cu cele cinci organe functionale: organele de eliminare, organele de reproducere, picioarele, mainile, vocea. INDRIYAJAYA = control al simturilor INDRIYANAM = al simturilor INDRIYESU

= In organele simturilor

INDRYAJAYA = stapanire deplina asupra organelor de simt INTUITIE = ISHITVA = capacitatea paranormala de a crea si de a distruge dupa vointa nu conteaza ce In cele 3 Lumi fundamentale ISHVARA = Dumnezeu (stapan, sau cel care domneste asupra Macrocosmosului) ISHwARAPRANIDHANA = SADHANA completa pentru omul obisnuit; supunerea completa sau daruire deplina de sine lui Dumnezeu ISTADEVATA = model divin la care ne raportam cu predilectie, ideal spiritual ales. Yoghinul care are nevoie de un obiect sau fiinta concreta asupra careia sasi focalizeze adoratia si iubirea sa, cauta un anumit ideal divin ce exista (de exemplu SHIVA) si Isi concentreaza Intreaga sa adoratie si atentie asupra lui. Acest ideal divin poate sa fie o manifestare particulara a lui DUMNEZEU, un sfant, un mare yoghin, un AVATAR, sau orice alt aspect divin (de exemplu, IUBIREA lui DUMNEZEU) care Il atrage foarte mult. ITARETARADHYASAT = din cauza suprapunerii mentale ITARATRA = In afara acestei stari ITARESAM = altele; a altora ITI = astfel; aceasta e tot; sfarsit; aceasta e totul IVA = la fel; ca si cum; ca si cand; ca si

J

JAH = nascut din JALA = apa JALANDHARA BANDHA = o tehnica foarte importanta In HATHA YOGA care consta In "contractia de Inchidere a gatului", care este realizata prin plasarea si mentinerea barbiei In adancitura de sub "marul lui Adam" imediat dupa

inspiratie. Se spune ca ea Impiedica scurgerea fluidului de ambrozie (AMRITA) In zona subtila a trunchiului. JANMA = nastere JAPA(MANTRA) = repetarea continua a unei MANTRA pentru a intra In rezonanta cu o anumita energie benefica subtila sau cu o sfera sublima de forta din MACROCOSMOS. JATI = fel de nastere; categorie, clasa sociala JATYANTARA = alta nastere JATYANTARA PARINAMA = rezultatul lui PRAKRITYAPURAT JAYANTE = se produc JAYAT = prin stapanirea JIVA = fiinta umana Incarnata si prin urmare muritoare. Sinele Incarnat se identifica astfel cu un corp fizic si cu o gandire. Devenit EGO, el Isi creeaza iluzia unei dualitati si a unei cauzalitati si se Inlantuie astfel In ciclul nasterii si mortii. JIVANMUKTA = "Eliberat In aceasta viata". Fiinta umana care, cu toate ca traieste Intr-un corp fizic, este complet eliberata de ignoranta (AVIDYA) si de MAYA. JIVATMA = ATMAN Sinele Suprem, etern, divin manifestandu-se sub forma unui Sine Incarnat. El locuieste Intr-un corp pe care Il utilizeaza ca instrument cu toate ca stie ca In realitate el este si ramane totdeauna ATMAN. JNANA YOGA = forma de YOGA (YOGA cunoasterii), care implica nu numai o inteligenta foarte mare, ci si o stare de detasare spirituala dublata de o deplina renuntare la fructele tuturor actiunilor si, de asemeni, o mare puritate a gandirii. JNANA(M) = cunoastere (transcedentala) spirituala JNANASURYA = lumina cunoasterii JNANASYA = a cunoasterii JNANENDRIYAS = vezi INDRIYAS JNATAH = sunt cunoscute JNEYA = cognoscibil JUBUPSA = indiferenta

JVALANAM = stralucire JYOTISMATI = luminos, plin de lumina JYOTISI = asupra luminii JYOTISMATI PRAVRITI = facultatea spirituala iluminatorie

K

KAIVALYA = realizarea de sine KAIVALYA PRAGBHARAM = Inclinat spre KAIVALYA KAIVALYAM = eliberare; izolare KALA = timp KALENA = printimp KAMTHAKUPE = realizand continuu SAMYAMA asupra scobiturii gatlejului KANTAKADISU = spini KAPALBHATI = Este una dintre cele "sase actiuni (tehnice)" (SHAT-KARMA). Este o tehnica de PRANAYAMA care se face prin respiratie rapida. KARANA SHARIRA = denumirea corpului cauzal (In VEDANTA) KARANA = cauza KARITA = facuta prin altii KARMA = actiune, act, consecintele unei actiuni fizice, psihice, mentale ori spirituale; suma tuturor consecintelor actiunilor unei fiinte umane comise In aceasta viata sau Intr-o viata anterioara; lantul cauzalitatii lumii morale. KARMA YOGA = forma de YOGA care consta In a adapta permanent o atitudine total detasata fata de fructele actiunilor realizate, oferind In Intregime lui DUMNEZEU toate aceste roade, care altfel (In afara acestei consacrari depline lui DUMNEZEU) ar trebui, mai devreme sau mai tarziu, sa ne revina

noua (In aceasta viata sau In cele viitoare) sub forma unor consecinte (fructe) care trebuie sa le suportam. KARMASHAYA = depozitul efectelor; acumularea de KARMAS; acumularea tuturor Intiparirilor, Inregistrarilor subtile KARMAVIPAKA = fructul actiunilor trecute KARMENDRIYAS = (KARMA = activitate; INDRIYA = organ) Cele 5 organe ale activitatii fiintei umane sunt: 1-organele de eliminare (In legatura cu MULADHARA CHAKRA); 2-corzile vocale (In legatura cu VISHUDDHA CHAKRA); 3-picioarele (In legatura cu MANIPURA CHAKRA); 4-mainile (In legatura cu ANAHATA CHAKRA); 5-organele de reproducere (In legatura cu SVADHISHTANA CHAKRA). KARUNA = compasiune KATHANTA = cum si de unde KAYA = corpul; fizic KAYASAMPAT = bunastare corporala KEVALA KUMBHAKA = ("absoluta retinere a suflului subtil"); miscare de inspiratie si expiratie (tip special de control al suflului In PRANAYAMA). Textele clasice YOGA definesc aceasta tehnica ca fiind o retentie spontana de foarte lunga durata a suflului fara a mai fi nevoie de inspiratie si de expiratie. KHECHARI = acela care calatoreste complet liber prin Lumile subtile KHECHARI MUDRA = tehnica speciala YOGA foarte secreta si periculoasa care implica printre altele sa fie taiat gradat frenumul limbii si alungirea acesteia pentru a se astupa apoi cu ea, printr-un fel de Inghitire datorita rasucirii, zona gatului. Gresit executata ea genereaza moartea. KHYATI(H) = cunoastere; constiinta KIM = ce KIRTAN = reuniuni publice In care mai ales BHAKTI YOGHINI recita recita cu fervoare si canta anumite texte spirituale sacre sau chiar danseaza In cinstea lui DUMNEZEU. Aceste manifestari colective joaca un rol important In BHAKTI YOGA. KISNAVRITTEH = In care VRITTIS-urile au slabit KLESHAS = necazuri; tensiuni fundamentale ale mintii; urma;impuritate; suferinta KLESHAVAD

= la fel ca KLESHAS-urile

KLISHTA = dureros; (lit.)-greu, dificil KRAM = ordine KRAMA = proces KRIKARA = forma de energie subtila (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore). Provoaca foamea si setea KRITA = facuta de sine KRITARTHAM = o persoana care si-a atins telul KRITARTHANAM = deoarece si-au Indeplinit menirea KRIYA YOGA = forma de YOGA (YOGA PRACTICa) a actiunilor transmutative care anuleaza (anihileaza) "activatorii subliminali" (SAMSKARAS) prin ascetism (TAPAS), studiu spiritual (SVADHYAYA) si daruire plina de dragoste fata de DUMNEZEU (Ishvara-Pranidhana). KRIYA = activitate, actiune, realizare, efort. Executie eficienta cand ne aflam pe Calea YOGA. Exercitiu spiritual destinat sa ne permita sa atingem o cunoastere superioara, divina. KRIYAMANA KARMA = fel de KARMA. Face parte din NIRUPAKRAMA KARMA (KARMA latenta) KRODHA = manie KSANA = moment KSAYAH = distractie KSAYAT = distrugere KSAYE = distrugere; datorita distrugerii KSAYODAYAN = disparitie si aparitie KSETRAM = camp KSETRIKAVAT = ca fermierul KSHIPTA = starea mintii fiintei umane In care predomina RAJAS GUNA KSIYATE = dispare KSUT = foame KUHOO = un Nadi

KUMBHAKA = retinere a suflului pe o anumita perioada de timp Intre inspiratie si respiratie si invers. KUNDALINI = forta colosala nesfarsita, creatoare, cosmica, care exista In stare latenta In fiecare fiinta umana la baza coloanei vertebrale (In plan subtil In MULADHARA CHAKRA) si care poate fi gradat trezita prin exercitii adecvate YOGA sau prin transmutarea In energie a potentialului creator sexual al fiintei umane. KURMA = forma de energie subtila (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore). Provoaca contractiilede Inchidere si deschidere a ochilor. KURMA NADI = Nadi care este situat, In plan subtil, dedesuptul scobiturii gatlejului. KURMANADYAM = realizand constant SAMYAMA asupra lui KURMA NADI

L

LABHAH = castig LAGHIMA = putere psihica paranormala prin care corpul fizic poate fi facut sa devina atat de usor Incat se Inalta de la sol si se poate mentine ore Intregi la zeci de metri Inaltime In aer (LEVITATIE). Implica anularea deplina a actiunii energiilor gravitationale asupra corpului fizic. LAGHU = usor LAKSANA = caracteristic LAKSHANA PARINAMA: CHITTA (constiinta) este transformata din punctul de vedere al caracteristicilor ei LAVANYA = gratie LAYA = fuziune, contopire, dizolvare, comuniune perfecta datorata unei stari depline de rezonanta cu ceva subtil. Ascensiunea sufletului si Spiritului individual al fiintei umane la Absolutul Suprem. Unire inefabila si extatica cu Dumnezeu. LINGAMATRA = numai cu o marca (semn distinctiv)

LOBHA = lacomie LOKA(S) = planuri distincte de constiinta care au fiecare o frecventa specifica de vibratie si ne pun In inefabila stare de rezonanta cu planurile sau straturile constiintei MACROCOSMICE sau universale. LOKAH = iluminare

M

MADHUBHUMIKA = acela care deja a gustat mierea puterilor paranormale yoghine (tip superior de yoghin) MADHYA = mediu MADHYAM = sunetul auzibil MAHA BANDHA = "Marea contractie". Tehnica YOGA importanta descrisa astfel In Hatha-Yoga-Pradipika: "Trebuie sa se aseze piciorul stang cu calcaiul apasand In zona perineului (YONI) si piciorul drept va fi asezat pe coapsa stanga. Dupa ce inspiram lent si profund, imediat dupa aceea trebuie sa apasam In mod ferm barbia In piept si totodata sa contractam (mentinand astfel strans) sfincterul anal, concentrandu-ne intens mentalul asupra canalului subtil central (SUSHUMNA NADI) prin care trebuie sa constientizam ascensiunea In flux intens a energiilor subtile. Trebuie apoi sa ne retinem astfel respiratia cat mai mult timp posibil dar fara sa fortam deloc si In final vom respira Incetisor. Dupa o pauza adecvata In care vom remarca launtric efectele acestei tehnici vom trece la executarea ei invers, cu piciorul drept asezat cu calcaiul astfel Incat sa apese zona perineului (YONI). Acest procedeu printre alte efecte reIntinereste corpul si face sa se trezeasca KUNDALINI SHAKTI. MAHA SAMADHI = MAHAVAKYAS = marile dictoane MAHAVIDEHA = existenta fara corp MAHIMA = putere psihica paranormala prin care fiinta yoghinului si In special constiinta sa, poate fi facuta mare si ajunge sa cuprinda subtil planeta, sistemul solar, constelatiile si chiar tot Universul.

MAHVRATAM = marea disciplina MAITRI = simpatie profunda MALA = impuritate MANAS = "Capacitate de reflexie". Organul mental intern. Datorita lui MANAS noi primim toate impresiile din lumea exterioara care sunt apoi supuse puterii de discriminare a lui BUDDHI (Inteligenta). MANAS ne incita sa ne Indoim In anumite momente, ne ajuta sa luam anumite hotarari si face cu putinta sa ne transformam dorintele In actiuni. MANASAH = al mintii MANEH = al cristalului MANOJAVITVAM = iuteala mintii MANOMAYA KOSHA = corpul mental MANTRA(S) = MATRA = numai MATRASYA = numai MATRAT = singur MAYA = MITHYA = fals, iluzoriu MOHA = confuzie MOODHA = stadiul de trezire a lui KUNDALINI In care acesta apartine doar lui MULADHARA CHAKRA; Genereaza o stare predominanta a mintii In care predomina TAMAS GUNA MULA BANDHA = tehnica yoghina secreta In care se contracta ferm pentru o perioada cat mai mare de timp zona perineului. Ea face sa se uneasca si sa fie sublimata cu usurinta APANA In PRANA; trezeste energia colosala KUNDALINI, Intretine si stimuleaza In mod armonios focul subtil launtric, face sa se diminueze urina si fecalele deoarece amorseaza procese de transmutatie biologica prin care acestea devin energie care poate fi apoi sublimata In mod armonios In sferele superioare ale fiintei yoghinului. MOSHA = a elibera, a scapa MRIDU = slab MUDITA = bucurie

MUDRA = gest de punere In REZONANTa, sau atitudine, ce se realizeaza cu anumite zone ale corpului, organe sau chiar cu mainile, pentru a facilita trezirea, amplificarea si realizarea anumitor stari launtrice binefacatoare, psihice, mentale sau spirituale, anticipand astfel manifestarea acestora si contribuind la stabilirea unei comuniuni Intre fiinta umana si anumite nivele subtile din MACROCOSMOS. MUKTA = eliberat spiritual (MUKTI = eliberare spirituala. Acest cuvant sanscrit este un sinonim pentru MOKSHA. Markandeya-Purana (XXXIX. 1) defineste acest termen ca fiind operatia (VIYOGA) de accelerare a evolutiei spirituale care face posibila Inaltarea de la starea de ignoranta pana la zorii adevaratei Intelepciuni, JNANA. Eliberarea spirituala determina identificarea si identitatea fiintei (AIKYA) cu Absolutul si non-identificarea cu constituentii primari (GUNAS) ai Naturii. In conformitate cu textul lui Shiva-Purana (IV. 41.3) exista patru tipuri sau grade distincte de asemenea eliberare: SALOKYA-MUKTI - este eliberarea spirituala atinsa prin faptul de a locui In acelasi spatiu (LOKA) cu Dumnezeu; SAMNIDHYAMUKTI - este eliberarea spirituala prin apropierea de Dumnezeu; SARUPYAMUKTI - este eliberarea spirituala prin asumarea aceleiasi existente ca si cea a lui Dumnezeu; SAYUJYA-MUKTI - este eliberarea spirituala In care suntem perfect uniti cu Dumnezeu, fara ca prin aceasta sa disparem topiti In EL sau, cu alte cuvinte, sa ne pierdem constiinta existentei extatice ca Sine Suprem (ATMAN) divin si nemuritor. MULAH = radacina MULADHARA CHAKRA = MURDHA = crestetul capului

N

NA = nu NABHI = buric NADA YOGA = forma de YOGA In care se percepe launtric pana la o profunda identificare sunetul (SHABDA) ce este sesizat In zona inimii, la nivel subtil

(ANAHATA CHAKRA), atunci cand se astupa urechile cu degetele mari de la maini. Acest sunet face cu putinta aparitia unei stari de beatitudine. NADI = tub luminos sau canal subtil prin care circula diferiti curenti subtili de energie. Uneori cuvantul NADI se refera atat la venele si arterele care conduc sangele, cat si la canalele subtile prin care circula forta vietii (PRANA). O interpretare recenta mai sofisticata a unor cercetatori numeste NADIS-urile ca fiind matrici ale fluxurilor subtile ale energiei psihosomatice. Ele mai sunt numite, de asemenea, HITA si SIRA. NADIS-urile sunt canale subtile prin care este condusa indispensabila energie subtila (PRANA) In diferitele zone sau vehicule invizibile ale fiintei pentru a le permite sa se mentina In viata. Numarul lor este In general considerat a fi 72000 desi, asa cum TriShikhi-Brahmana-Upanishad (II.76) mentioneaza, ele sunt In realitate nenumarate. Shiva-Samhita (II.13) afirma existenta a 350000 de NADIS-uri In total. Anumite lucrari yoghine secrete spun ca 72 sunt In principal mai importante dar multe mentioneaza doar numele a 10, 12 sau 14. Astfel, Darshana-Upanishad (IV.6) numeste l4 canale subtile majore ale energiei misterioase a vietii,care sunt: SUSHUMNA, IDA, PINGALA, SARASVATI, PUSHA, VARUNA, HASTI-JIHVA, YASHASVINI, ALAMBUSA, KUHU, VISHVA-UDARA, PAYASVINI, SHANKHINI, GANDHARA. NAGA = forma de energie subtila (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore). Provoaca tusea si stranutul. NAIRANTARYA = fara Intrerupere NASTAM = distrus NIBANDHANI = care leaga NIDRA = starea de somn profund (fara vise) NIMITTA = instrument NIRAKARA = fara forma; Termen care Il desemneaza pe BRAHMAN-Supremul Absolut sau DUMNEZEU ca fiind dezgolit (dezvelit) de orice calitate si deorice forma. NIRATISHAYAM = nelimitat NIRBEEJA SAMADHI = stare de SAMADHI (superioara lui SAMPRAJNATA SAMADHI) care desemneaza starea de constiinta suprema, caracterizata prin linistirea deplina a gandirii si prin abolirea oricarei dualitati. Este numita "SAMADHI fara germeni" pentru ca ea distruge germenii KARMA-ei viitoare (AGAMI KARMA sau SANCHITA KARMA), susceptibili sa provoace o eventuala renastere (reIncarnare).

NIRBHASA = stralucind NIRBHASAM

= a

apare NIRBIJAH = fara samanta NIRBIJASYA = lui NIRBEEJA SAMADHI NIRGRAHYAH = complet aprehensibil NIRGUNOPASANA = concept extras din Upanishade care desemneaza drumul considerat din punctul de vedere a celor doua aspecte ale sale: cu calitati si fara calitati. Acest termen evoca o fiinta suprema In acelasi timp imanenta, transcendenta si superioara acestor doua stari. NIRMANA CHITTA = constiinta creata sau, altfel spus, "CONsTIINTA INDIVIDUALIZATa" NIRMANA = creatie NIRMANAKAYACHITTA = manifestarea microcosmica a descoperirii sau revelarii mintii supreme, divine NIRODHA PARINAMA = sesizarea si constientizarea momentului de salt Intre doua PRATYAYAS. Mintea intra atunci In stare de vid NIRODHA(H) = blocare, stopare, estompare lenta si completa. Vine de la radacina RODHA, care Inseamna un act de blocare. De aici deriva: AVARODHA=obstructie; NIRODHA=blocare; VIRODHA=opozitie; a opri; suprimare. NIRODHAKSAPA = moment de suprimare NIRUPAKRAMAM = KARMA adormita (latenta) NIRVICHARA = stadiu de fuziune a constiintei cu obiectul, fenomenul sau fiinta asupra caruia se mediteaza atunci NIRVICHARA = SAMADHI fara reflectare NIRVIKALPA SAMADHI = NIRVITARKA = fara VITARKA NISHKARMA KARMA = "Actiune realizata In TRANS-ACTIUNE". Principiu fundamental In KARMA YOGA care afirma ca o fiinta umana nu este niciodata afectata (din punct de vedere KARMA-ic) de nici una din actiunile ei, daca aceste actiuni sunt In Intregime realizate Intr-o stare launtrica de consacrare transfiguratoare si sacrificiu oferit cu umilinta divinului. Fructele acestor actiuni trebuie sa fie daruite In totalitate lui DUMNEZEU. NISHKARMA KARMA este o activitate DIVIN INTEGRATa , EGO-transcendenta si trebuie sa fie clar delimitata

(diferentiata) de actiunea simpla (egoista) (KARMAN) si de inactiune (AKARMAN). NITYA = etern NITYATVAT = permanent NIVRITTIH = Indepartare; Incetare NIYAMA(H) = cod personal; reguli fixe NYASAT = prin proiectie

O

OJAS = energie, sau fluid subtil binefacator.

Derivat din radacina verbala sanscrita VAJ, care Inseamna "a fi puternic", cuvantul OJAS semnifica "forta uriasa, energie sublimata, rezultanta prin transmutatia biologica a potentialului creator (sexual), vigoare (vitala, psihica, mentala, spirituala)". In Ayurveda, OJAS este CHINTESENTA constituentilor (DHATUS) ai corpului fizic. Yoghinii considera ca OJAS este mai degraba o forta benefica, subtila, ce rezulta prin transmutatie biologica (de exemplu, transmutatia potentialului sexual, atat al femeii cat si al barbatului, In energie) si, fiind distribuita In tot corpul si In Intreaga fiinta le vitalizeaza, le regenereaza si le hraneste neIncetat. OJAS este, prin urmare, un principiu vital foarte important, care este continut si acumulat (stocat) In cele sapte DHATUS (1.Plasma (RASA); 2.Sangele (RAKTA); 3.Mu!jchii (MAMSA); 4.Grasimea (MEDA); 5.Oasele (ASTHI); 6.Maduva, Nervii (MAJJA); 7.Sperma si Tesuturile reproducatoare -atat la barbat cat si la femeie- (SUKRA)). Cea mai mare cantitate sau concentratie de OJAS poate sa rezulte, gratie transmutatiei biologice, In timpul si dupa o fuziune amoroasa sexuala plenara, In care cei doi iubiti realizeaza perfect continenta sexuala si sublimeaza dupa aceea In mod armonios energia binefacatoare subtila (OJAS) care rezulta. Prin transmutatia biologica si sublimarea In energii rafinate a fortei care rezulta cu usurinta din potentialul sexual (CREATOR) atat al femeii, cat si al barbatului, are loc o accelerare a evolutiei psihice, mentale si spirituale, care se reflecta In fiinta prin trezirea anumitor puteri paranormale (SIDDHIS), cresterea

inteligentei, amplificarea puterii de patrundere mentala, dinamizarea intuitiei etc. Faptul ca atat sperma barbatului, cat si secretiile sexuale ale femeii (menstruatia) pot fi transformate cu usurinta In energie, prin transmutatia biologica care se produce atat In timpul realizarii corecte a anumitor tehnici speciale YOGA, cat si In timpul fuziunii amoroase sexuale (In care cei doi realizeaza la unison o perfecta continenta sexuala), explica de ce toate traditiile spirituale autentice recomanda fie o abstinenta activa (In care potentialul sexual este integral transmutat (PRIN PRACTICI SPIRITUALE) In energie, care este dupa aceea sublimata armonios In sferele superioare ale fiintei; aceasta realizare este confirmata la femeie de suspendarea completa a ciclului menstrual, In afara menopauzei, iar la barbat de absenta deplina a POLUTIILOR NOCTURNE sau DIURNE), fie o continenta sexuala permanenta (cu exceptia momentelor cand cuplul urmareste de comun acord sa aiba un copil), In care atat barbatul, cat si femeia transmuta la unison, In mod biologic, Intregul potential sexual In energie si, dupa aceea, sublimeaza, fie Impreuna, fie separat, energia rezultanta, canalizand-o In mod armonios In sferele subtile superioare ale fiintei lor. O abstinenta sexuala pasiva In care, In cazul femeii, ciclul menstrual este foarte abundent si dureaza multe zile, ori apare de doua sau de trei ori pe luna, este profund nociva pentru echilibrul launtric si pentru sanatatea corpului femeii, In unele cazuri aceasta situatie putand sa determine tulburari psihice si mentale serioase (PARANOIA). Acelasi gen de abstinenta sexuala pasiva, In cazul barbatului, mai ales In situatiile In care apar frecvent polutii nocturne sau diurne precedate de stari de frustrare si tensiune, este de asemenea profund nociva pentru echilibrul launtric si pentru sanatatea corpului barbatului, In unele cazuri aceasta situatie putand sa determine tulburari psihice si mentale serioase (PARANOIA si SCHIZOFRENIE). Ideea fundamentala In YOGA este ca pastrarea permanenta a controlului deplin asupra potentialului sexual atat la femeie, cat si la barbat, atunci cand acest CONTROL este Insotit de transmutatia biologica In energie a respectivului potential, fie prin ABSTINENTa SEXUALa ACTIVa, fie prin CONTINENTa SEXUALa PERFECTa, realizata Intr-un cuplu unit, transfigurator si iubitor, face sa se amplifice cantitatea de fluid subtil OJAS In MICROCOSMOSUL fiintei umane, si aceasta nu numai ca Imbunatateste si mareste In scurt timp sanatatea dar, totodata, face sa creasca extraordinar de mult campul constiintei care, gradat, devine din ce In ce mai rafinat si mai pur. Avand In vedere toate aceste aspecte, putem Intelege mult mai bine de ce fluidul OJAS este considerat de catre yoghini –In fiinta umana- drept o forta binefacatoare, atotputernica, si chiar este uneori supranumit ENERGIA VITALa SUBTILa ESENTIALa. Unele texte yoghine secrete considera ca fluidul subtil OJAS este forma suprema a energiei binefacatoare subtile In MICROCOSMOSUL fiintei umane, din care face parte si corpul fizic. Datorita unor tehnici speciale yoghine (cum ar fi: MULA BANDHA, UDDIYANA BANDHA, NAULI, YONI MUDRA, SHAKTI CHALANA MUDRA etc.), realizate cu consecventa atat In timpul ABSTINENTEI ACTIVE, cat si In timpul CONTINENTEI SEXUALE PERFECTE, anumite substante care exista In corpul fizic, printre care, In special, potentialul sexual (atat al femeii, cat si al barbatului), pot sa fie

transmutate In mod biologic In energie subtila sau fluid binefacator OJAS care, datorita proceselor complexe de sublimare ulterioara, vor deveni forme din ce In ce mai elevate de energie, care vor putea fi cu usurinta dirijate si acumulate la nivelul celor 7 CENTRI DE FORTa ASCUNsI ai fiintei umane. La nivelul lui MULADHARA CHAKRA fluidul OJAS confera o vitalitate iesita din comun; la nivelul lui SVADHISTHANA CHAKRA fluidul OJAS confera imaginatie creatoare controlata; la nivelul lui MANIPURA CHAKRA fluidul OJAS confera expansivitate, veselie si Incredere In sine; la nivelul lui ANAHATA CHAKRA fluidul OJAS confera bucurie, dilatare euforica si iubire coplesitoare; la nivelul lui VISHUDDHA CHAKRA fluidul OJAS confera intuitie, puritate, inspiratie spirituala; la nivelul lui AJNA CHAKRA fluidul OJAS confera forta de patrundere mentala extraordinara, clarviziune, idei geniale; la nivelul lui SAHASRARA fluidul OJAS confera Intelepciune, beatitudine si comuniune inefabila cu Supremul AbsolutDUMNEZEU. Termenul de OJAS-SHAKTI desemneaza efectul extraordinar produs de energia subtila manifestata sub forma unei SFERE URIAsE DE FORTa RADIANTa, In care este acumulat foarte mult fluid OJAS, atat In cazul existentei obisnuite (de exemplu, la mari politicieni, conducatori de partide, sefii natiunilor, liderii unor grupari, directorii de intreprinderi, generalii), cat si In domeniul spiritual sau intelectual, la mentorii anumitor cai spirituale, la descoperitorii anumitor sisteme filosofice sau In domeniul pur spiritual, divin, la cel mai Inalt nivel, la Marii Eliberati, la Marii Intelepti sau la Iluminati, In cazul carora fluidul OJAS cel mai pur Ii ajuta sa fuzioneze, In zonele cele mai Inalte ale constiintei, cu CONsTIINTA ABSOLUTa A LUI DUMNEZEU.

P

PANCHATAYYAH = de cinci feluri PANKA = noroi PANTHAH = calea de manifestare PARA = altul; a altora; sunetul transcedental PARAIH = cu altii PARAM = cel mai Inalt PARAMA = cel mai Inalt

PARAMAHATTVA = ultima extindere (imensitatea) PARAMANU = ultima particula PARARTHAM = de dragul lui PURUSHA PARARTHATVAT = din constiinta obiectiva PARAVAIRAGYA = Indepartarea chiar si a radacinilor placerii (absenta completa a dorintelor sub toate formele) PARI = complet PARINAMA = rezultat; consecinta; schimbarilor; schimbare PARINAMAH = transformare PARISHUDDHI = purificarea memoriei PARITAPA = tristete PARYAVASANAM = extensie PASHYANTI = sunetul sublim, subtil, mental PHALA = efect PHALAH = fructe; rezultate PINGALA = Nadi prin care circula energia subtila (+), emisiva, solara, masculina PIPASA = sete POOSHA = un Nadi PRA = Inalt sau mare PRACHARA = modalitate PRACHHARDANA = expiratie, sau RECHAKA PRADHANA = PRAKRITI PRADHANAJAYAH = cucerirea si controlul (stapanirea) asupra lui PRAKRITI PRADURBHAVAH = aparenta PRADURBHAVAV = emergenta PRAJNA = constiinta cognitiva superioara

PRAJNA PURUSHA = constiinta In starea de somn (dupa VEDANTA) PRAJNABHYAM = din cele doua tipuri de constiinta PRAJNAJYOTI = (tip de yoghin) acela care vede lumina purei constiinte PRAJNALOKA = rasaritul luminii constiintei cognitive superioare PRAKAMYA = putere psihica paranormala care duce la Indeplinirea totala, Intrun mod rapid si extraordinar a tuturor dorintelor binefacatoare pe care yoghinul le manifesta acum In mod detasat. PRAKASHA = lumina divina; iluminare PRAKRITI = natura; energie; fiinta manifestata; fiinta obiectiva, externa PRAKRITILAYANAM = yoghini care sunt fuzionati doar In PRAKRITI PRAKRITINAM = a diferitelor tendinte naturale PRAKRITYAPURAT = supraIncarcarea golului In natura PRAMADA = amanare PRAMANA = cunoastere corecta PRAMANANI = surse ale cunoasterii corecte PRANA = energie bio-plasmatica; totalitatea fortelor vitale subtile ale naturii (In care sunt incluse cele 5 PRANAS-uri principale, majore, dintre care unele actioneaza la nivelul gurii si nasului). PRANAMAYA

KOSHA =

PRANASYA = a respiratiei PRANAVAH = AUM vezi fise PRANAYAMA = control al suflurilor subtile, vitale, realizat prin intermediul respiratiei constient controlate PRANIDHANAT = supunere; devotiune PRANTABHUMIH = zona de hotar PRAPTI = capacitatea psihica si mentala paranormala care Ii permite yoghinului de a ajunge instantaneu oriunde doreste, atat In lumea fizica, cat si In astral sau cauzal (putere psihica extraordinara, care Ii permite yoghinului sa se dedubleze si sa se proiecteze, cu o viteza superioara vitezei

luminii oriunde doreste sa fie prezent, pentru a vedea si a sti tot ceea ce Il intereseaza sa afle). PRARABDHA = soarta sau destin (KARMA activa) PRASADAH = iluminare divina sau puritate PRASADANAM = purificare subtila; Impacare cu DUMNEZEU PRASANGAT = prin renasterea PRASANKHYANE = In cea mai Inalta meditatie PRASHANTA = linistit PRASUPTA = latente; adormite PRATHAMA KALPIKA = yoghini, Incepatori In ceea ce priveste intrarea In starea de SAMADHI PRATHISTHAM = bazat PRATI = Inspre PRATIBANDHI = ceea ce preIntampina PRATIBHA = facultate spirituala a constiintei superioare, prin care pot fi dobandite foarte repede puterile psihice paranormale; facultati transcedentale, care privesc organele de simt (exemplu: PRATIBHASHRAVAN=facultatea de a auzi In lumile sublime, invizibile; PRATIBHADARSHAN=facultatea de a vedea sau clarviziunea ce permite vederea In aceleasi lumi sublime) PRATIBHAD = prin PRATIBHA PRATIPAKSA = opusul PRATIPAKSA BHAVANA = a medita intens asupra contrariilor pentru a face sa dispara (datorita amplificarii energiilor benefice corespondente prin REZONANTa) foarte repede anumite defecte sau vicii, de exemplu: ura-IUBIRE; lasitate-CURAJ; prostie-INTELIGENTa; rautate-BUNaTATE; slabiciune-PUTERE PRATIPATTIH = cunoastere PRATIPRASAVAH = involutie PRATISEDHARTHAM = pentru Indepartarea PRATISHTA = a fi ferm stabilit; stabilire

PRATISHTHANAM = a fi ferm stabilit PRATISTHAYAM = a fi stabilit ferm PRATIYOGI

= corespunzator

PRATYABHIJNA = constiinta In starea de SAVICHARA SAMADHI PRATYAHARA = retragerea simturilor. Practica yoghina, care consta In retragerea sau deturnarea In totalitate a simturilor de la obiectele sensibile, pentru ca acestea sa nu mai distraga deloc gandirea yoghinului, permitandu-i sa-si poata concentra Intreaga sa atentie asupra obiectului launtric care a fost ales. Acest exercitiu constituie conditia prealabila indispensabila pentru a realiza concentrarea mentala (DHARANA). PRATYAKSHA = cunoastere directa, izvorata din experienta practica PRATYAR = Intors; In directie opusa PRATYAYA = continut al mintii; concept; constiinta PRATYAYANAM = continut mental PRATYAYANTARANI = alte PRATYAYAS-uri PRATYAYASYA = a continutului mintii PRATYAYAU = continut al mintii PRAVIBHAGA = separat PRAVRITI = facultate superfizica; activitate PRAVRITTIH = functionare PRAYATNA = efort PRAYOJAKAM = miscandu-se PUNAH = din nou PUNYA = virtute; merit PURAKA = stadiu In pranayama PURANAS = stravechi culegeri de legende indiene, care evoca si pun In primplan pe anumiti zei faimosi. PURUSAKHYATEH = adevarata cunoastere a lui PURUSHA

PURUSASYA = a lui PURUSHA PURUSHA = constiinta; fiinta subiectiva; Sinele, Fiinta eterna, suprema, una dintre cele doua realitati recunoscute de filosofia Samkhya, Sinele divin Absolut, constiinta pura. PURUSHA VISHESA = fel aparte de suflet PURUSHAJNANAM = cunoasterea lui PURUSHA PURUSHARTHA = scopul lui PURUSHA PURUSHAYOH = a lui PURUSHA PURVA = anterior PURVAH = a veni dupa PURVAKA = precedata de PURVAVAT = "dupa ceea ce precede" PURVEBHYAH = In legatura cu precedentele PURVESAM = al acelora care vin Inainte

R

RAGA

= placerea

RAGAH = atasament RAJA YOGA = forma de YOGA (YOGA regala). Una dintre cele patru mari forme de YOGA, care vizeaza unirea cu DUMNEZEU dupa sistemul descris de Patanjali In faimosul sau tratat Yoga sutras. RAJAS = una din cele 3 proprietatii ale lui PRAKRITI=activitate; cea de a doua GUNA: In cazul predominantei sale, mentalul este Imprastiat, disipat, rupt In bucati, Inclinat spre sinucidere, crima, realizand adeseori o ruptura a personalitatii (starea mintii - KSHIPTA).

RAJAS(GUNA) = a doua dintre cele trei GUNAS. Ea se manifesta In PRAKRITI sub forma activitatii, a aspiratiei, a dorintei, a agitatiei si a Indraznelii. Ea este forta care permite sa fie Invinsa apatia (TAMAS). Atunci cand RAJAS domina activitatea sau gandirea unui individ, se spune despre acesta ca este RAJASIKA. RAKSHAS = demoni RATNA = comori RECHAKA = expiratie; stadiu In PRANAYAMA RISHIS = cei care au experimentat In mod direct aproape toate subiectele discutate In AGAMAS (Izvor al Doctrinei, Demonstratie scrisa sau orala) RITAM = aspectul absolut sau cosmic vezi fise RITAMBHARA = plin de experienta adevarata, justa; constiinta cosmica. RITAMBHARA PRAJNA = constiinta cognitiva superioara, care apare datorita unei experiente spirituale adevarate RUDHAH = care domina RUPA = forma; frumusete RUTA = limbaj

S

SABEEJA SAMADHI = forma de SAMADHI In care germenii KARMA-ei viitoare (AGAMI KARMA sau SANCHITA KARMA), susceptibili de a provoca o eventual a renastere (reIncarnare), nu sunt distrusi. SABEEJA SAMADHI ASAMPRAJNATA = Intregul proces de la VITARKA (nivel de constiinta) la ASMITA (stadiu de fuziune al constiintei cu obiectul)

SABIJAH = cu samanta SADA = Intotdeauna SADHANA = practica spirituala. Derivat din cuvantul sanscrit SADH: "a ajunge la tel"; cu alte cuvinte, "mijloc de perfectionare spirituala". Exercitii care permit sa fie stapanita una dintre ramurile sistemului YOGA. SADHARANATVAT = deoarece este comun SAGUNOPASANA = cu calitati SAH = aceasta SAHABHUVAH = simptome auxiliare SAHASRARA

= centrul esential de forta care face posibila

comuniunea cu DUMNEZEU; se afla, In plan subtil, In afara corpului fizic, deasupra crestetului capului. SAKSATKARANAT = prin perceptie directa SALAMBANAM = cu suport SAM = complet SAMADHAU = In SAMADHI SAMADHI(H) = transa; liniste SAMADHI PRAJNA = inteligenta cognitiva care izvoraste din SAMADHI SAMADHI PARINAMA = starea de concentrare In care se elimina treptat celelalte ganduri. Efortul mintii de a stabiliza o singura PRATYAYA. SAMANA = forma de energie subtila (una dintre cele 5 PRANAS-uri majore). Actioneaza In zona dintre inima si buric, inclusiv asupra membrelor inferioare; =SAMANA VAYU (da nastere fluidului digestiv si este legat de focul subtil care digera hrana In stomac). SAMANYATO DRSTAM = "vazut Impreuna" SAMAPATTEH = prin fuziunea mintii SAMAPATTI(H) = meditatia; acceptarea completa, absorbtia totala, fuziune In obiectul concentrarii SAMAPATTIBHYAM = prin meditatie SAMAPTIH = sfarsit

SAMASANA = postura YOGA SAMAYA = circumstante SAMBANDHA

= relatie

SAMBHODHAH = cunoastere SAMHATYAKARITVAT = datorita actiunii asociate SAMKHYA = SAMPAT = sanatate SAMPRAJNATA = desemneaza starea meditativa In care cunoasterea se realizeaza prin intermediul fluxului continuu al uneia dintre activitatile mentale fundamentale, si anume: VITARKA, VICHARA, ANANDA si ASMITA SAMPRAJNATAH = SAMADHI cu PRAJNA (focalizarea mentala cognitiva). In aceasta forma de SAMADHI subzista Inca unele procese psihice, cum ar fi KLESHAS-urile, care Impiedica acest SAMADHI sa fie In Intregime pur, "fara germeni"; dorintele profunde si ascunse (VASANAS) exista In continuare In germene si pot sa reapara In orice moment, spre deosebire de ASAMPRAJNATA SAMADHI sau SAMADHI suprem, care este In totalitate debarasat de germeni (NIRBEEJA SAMADHI), caracterizat prin abolirea KLESHAS-urilor, extinctia VASANAS-urilor si abandonarea oricarei legaturi generate de KARMA SAMPRAYOGAH = comuniune SAMSAYA = Indoiala SAMSKARA(S) = tendinte mentale, impresii mentale, Intipariri, repercursiuni ale Intiparirilor, gusturi, potentialitati care se dezvolta In constiinta ca urmare a actiunilor sau a gandurilor trecute (din viata actuala sau din existentele anterioare). Aditia tuturor SAMSKARAS-urilor constituie caracterul unui om. SAMSKARASHE SA = In care urmele raman SAMSKARAT = prin Intipariri repetate SAMSKARAYOH = a celor doua Intipariri SAMSKAREBHYAH = prin SAMSKARA SAMTAMAT= prin SAMYAMA SAMVEDANAT = prin cunoasterea SAMVEGA = dorinta

SAMYAMA(H) = DHARANA, DHYANA si SAMADHI, realizate Impreuna In acelasi timp. In aceasta stare superioara de identificare a constiintei, care face posibila si fuziunea cu obiectul ales sa fie cunoscut, CUNOSCaTORUL, OBIECTUL DE CUNOSCUT sI CUNOAsTEREA CARE REZULTa NU FAC DECAT UNA. SAMYAMYAT = prin SAMYAMA (facand SAMYAMA) SAMYE = devenind egal SAMYOGA(H) = a se uni; uniune SAMYOGO = uniune SANCITA = Intipariri stocate (prima diviziune a lui KARMASHAYA); KARMA latenta SANGA = atasament SANGRIHITATVAT = deoarece sunt legate Impreuna SANJNA = constiinta SANKALPA = hotararea de a se retrage de la constiinta Sinelui SANKARA(H) = confuzie SANKIRNA = amestecat, confuz SANNYASIN = fiinta umana care In India renunta complet la lume pentru a trai In cea mai deplina detasare si se consacra In Intregime realizarii Eliberarii Spirituale (MOKSHA). Saracia unui SANNYASIN nu este numai materiala; ea include, de asemenea, ceea ce mistica crestina numeste "saracia In minte" sau, cu alte cuvinte, absenta conceptiilor dualiste, cum ar fi binele si raul, atractia sau dezgustul (respingerea), frica sau dorinta etc. SANTOSAT = din multumire SANTOSHA = multumire SAPTADHA = sapte stadii SARASwATI = un Nadi SARUPYAM = identificare SARVA = toate; tot; totul SARVABHUTA = toate fiintele vii

SARVABHAUMA = universal SARVAJNA = omniscienta SARVAJNATRITVAM = omniscienta SARVAM = totul; tot SARVARTHAM = totul inclusiv SARVARTHATA = atentie multilaterala, discontinua si difuza SARVATHA = In toate felurile SARVATHAVISAYAM = obiectele de pretutindeni SARVAVISAYAM = toate obiectele SAT = existenta absoluta, fiinta absoluta, eterna si permanenta, identica cu BRAHMAN, la fel precum CHIT sau ANANDA. SATI MULE = atata timp cat radacina este acolo SATI = fiind SATKARA = adoratie SATSANG = (SAT: "bun, autentic", SANGA: "frecventare") Frecventarea sfintilor, Inteleptilor, a marilor yoghini sau a fiintelor umane care Il cauta In mod sincer pe DUMNEZEU. In prezenta unui mare yoghin, este cu putinta ca o scanteie de intuitie divina sa tasneasca de la el, inspirand si impulsionand si alte persoane care sunt apte sa primeasca aceasta scanteie. SATTVA = una dintre cele 3 GUNAS-uri, In care mintea ramane profund linistita, VRITTIS-urile raman concentrate si nimic nu poate cauza tulburare; una dintre cele 3 proprietati ale lui PRAKRITI; =CHITTA (minte); =PRAKASHA (lumina) SATTVASHUDDHI = puritate interna SATYA = veracitate SATYAM = aspectul relativ al creatiei vezi fise SAUCHAT = din curatenie SAUMANASYA = veselie SAVICHARA = stadiu de fuziune a constiintei cu obiectul asupra caruia se mediteaza

SAVIKALPA SAMADHI = Stare de constiinta caracterizata prin ascensiunea la cunoasterea lui DUMNEZEU sau BRAHMAN, In ciuda supravietuirii unei relatii a subiectului cu obiectul. Spre deosebire de NIRVIKALPA SAMADHI, aceasta stare conserva o urma de dualitate, care Impiedica fiziunea totala cu DUMNEZEU. SAVIKALPA SAMADHI se poate compara cu VISIO DEI a misticilor crestini. SAVITARKA = stadiu de fuziune a constiintei cu obiectul asupra caruia se mediteaza; "cu gandire In vorbe". SESAVAT = "dupa ceea ce ramane" SHABDA = cuvant; sunet SHABDADI = sunet si altele SHAITHILYA = pierdere SHAITHILYAT = prin slabirea SHAKTAYOH = dintre cele doua puteri SHAKTI = putere SHAKTYOH = una dintre cele doua puteri SHANKHINI = un Nadi SHANTA = linistit, latent SHARIRA = corp vezi fise SHASANAM = instructiuni complete = ANU SHASANAM (ANU=prefix care subliniaza completitudinea; SHASAN=a da reguli) SHASTRA = proces de instruire si de precepte SHAUCHA = curatenie SHILAM = calitati SHIVALINGA = LINGA SHOORA = un Nadi SHRADDHA = credinta SHRAVANA = facultatea de a auzi SHROTRA = ureche

SHROTRAM = organul auzului SHRUTA = auzit SHUCHI = pur SHUDDHAH = pur SHUDDHAU = purificare SHUDDHI = purificare SHULA = grosier SHUNYA = lipsit de; stare de vid SHUNYA SAMADHI = cea mai Inalta stare de extaz divin, SAMADHI este descrisa ca fiind vid beatific (SHUNYA) si plin (PURNA) In acelasi timp. SHUNYAM = gol; SHUNYANAM = lipsit de SHVASAPRASHVASA = inspiratie si expiratie SHVASAPRASHVASAYAH = inspiratie, expiratie SIDDHA = adept SIDDHASANA = postura YOGA SIDDHAYAH = puteri psihice paranormale SIDDHAYOH = SIDDHIS SIDDHI = perfectiune sau maiestrie In practica anumitor tehnici YOGA SIDDHIS = puteri psihice paranormale SIRSHASANA = postura YOGA extrem de importanta SMAYA = mandrie SMRITAYAM = memorie (SMRITI) SMRITI(H) = memorie SMRITISAMSKARAYOH = a memoriei si a impresiilor SOMA =

SOPAKRAMAN = KARMA activa STAMBHE = In suspensie; suspendare STHAIRYAM = stabilitate STHAIRYE = devenind ferm STHANI = zei (DEVA) STHIRA = ferm STHIRASANA = postura YOGA STHITI = fermitate STHITOU = fiind fixat, stabilit STHULA = dimensiune grosiera, materiala, fizica STYANA = moleseala SUKHA = fericire, placere SUKHAM = confortabil SUKHASANA = postura YOGA SUKSHMA = dimensiune subtila; subtil SUKSHMA SHARIRA = corpul subtil SUKSHMAVISAYATVAM = stadiile subtile de SAMADHI SUKSMA(H) = subtil; fin SURYA = Soare SURYE = asupra Soarelui SUSHUMNA = Nadis-ul principal vezi fise SUSHUPTI = somn profund vezi fise SVA = al sau propriu SVABHASAM = autoiluminata SVABUDDHI = autocunoastere SVADHYAYA = studiu individual, studiul scrierilor spirituale, divine, traditionale

SVADHYAYAT = prin autoobservatie SVARASAVAHI = denumire pentru dorinta tuturor oamenilor de a trai SVARASAVAHT = sustinut de propria sa forta SVARUPA = forma proprie; natura esentiala a sa; natura reala; natura proprie SVARUPATAH = In forma ei esentiala SwABUDDHI

SAMVEDANAM = cunoasterea completa a propriei minti

SwAMI = maestru (spiritual) In YOGA. SwAPNA = vis (somn cu vise) SwARA YOGA = stiinta ce poate da informatii despre boli SwARUPASHUNYAEVA = natura esentiala a vidului beatific SwARUPE = natura proprie esentiala SwASTIKA = acest cuvant este compus din termenii sanscriti SU ("bine") si ASTI ("acesta este") care, combinate Impreuna, Inseamna "norocos" sau "de bun augur". Acest stravechi simbol al celor doua energii fundamentale ale manifestarii, ce se afla prezente de asemenea In fiinta ca YANG, (+) si YIN, (-), HA ((+), solarul) si THA ((-), lunarul), este uneori asociat In YOGA cu centrul psihoenergetic al buricului, care este considerat a fi locul sau focarul In MICROCOSMOSUL fiintei umane al "soarelui" nostru launtric (SURYA). SwASTIKASANA = postura YOGA SYAT = s-ar Intampla

T

TACHCHHIDRESU = In intervalul acesta

TADA = atunci TADABHAVAH = disparitia lor TADAKARA = forma proprie TADAM = atunci TADANJANATA = a lua culoarea aceea TADAPI = iar acestea TADARTHA = de dragul lui (PURUSHA) TADEVA = aceeasi TAH = acesta TAIJAS = starea lui PURUSHA TAJJAH = nascut din aceasta TAMAS = una dintre cele 3 GUNAS; In situatia In care, In fiinta umana, TAMAS este predominant, mintea este greoaie, inerta si tensionata; acest GUNA reprezinta una dintre cele 3 proprietati ale lui PRAKRITI; stabilitate. TANTRAM = dependent TANU = atenuate; disipare; atenuare TAPA = suferinta acuta TAPAH =austeritate TAPAS = austeritate vezi fise TAPASAH = prin austeritate TARA = stele TARAKAM = transcedental TASAM = este TASMIN = dupa aceasta TASYA = al lui; a acelora; a acesteia; a acestuia; prin aceasta TAT = acesta; acela; a acesteia

TATAH = din aceasta (practica de meditatie cu AUM); atunci; de aici; dupa aceea; dupa aceasta TATHA = ca aceasta TATKRAMAYOH = In ordinea sa de succesiune TATPRABHOH = stapanul sau TATRA = acolo; din cele doua; aici; In aceasta stare; din acestea TATSAMNIDHAU = In vecinatatea ei TATSTHA = pe care sta sau se odihneste TATTVA = principiu TATTVA CHINTANA = contemplare si reflectie a constiintei supreme TATTVA DARSHAN = perceptia constiintei supreme TATTVAM = esenta TATVRITTAYAH = transformarile lor TAYOH = a acestor doua TE = ei; ele TEJOMAYA PURUSHA = constiinta In stare de vis (dupa VEDANTA) TRATAKA = TRAYA = trei TRAYAM = cele trei (Impreuna) TRISNA = dor, dorinta TRIVIDHAM

= alcatuit din trei parti

TU = dar TULA = bumbac TULYA = egal TULYAYOH = a celor doua obiecte similare TURYA = starea care este nemanifestatul, neauzitul si neexprimatul

TVAT = datorita TYAGAH = abandon

U

UBHAYA = cei doi UDANA = forma de energie subtila (una dintre cele 5 PRANAS-uri majore). Ea actioneaza de la gat pana la cap si stimuleaza progresul spiritual. UDARA = manifestate UDARANAM = In plina activitate; extins UDDIYANA BANDHA = "retractia abdomenului, care Indreapta energia launtrica In sus"; mai este numita, de asemenea, UDDANA si este o tehnica yoghina foarte importanta si extraordinar de eficienta In HATHA YOGA. Aceasta retractie abdominala, urmata de o anumita contractie moderata (BANDHA) si Insotita de o concentrare mentala adecvata, amorseaza procesele foarte puternice de transmutatie biologica In energie a potentialelor existente In corpul uman, printre care mentionam In special potentialul sexual (sperma la barbat si secretiile sexuale specifice la femeie), si face totodata posibila sublimarea energiilor rezultante In sferele subtile superioare ale fiintei. UDDIYANA BANDHA este deosebit de utila atat pentru realizarea plina de succes a unei ABSTINENTE SEXUALE ACTIVE, cat si pentru Imbunatatirea sau mentinerea In forma In cazul angrenarii CONTINENTEI SEXUALE. Aceasta contractie (BANDHA) este descrisa In felul urmator In tratatul YOGA fundamental Gheranda Samhita (III, 10): "Dupa ce am expirat profund si am eliminat aproape tot aerul din plamani, nu mai inspiram imediat dupa aceea deloc si, ramanand In retentie pe vid (cu plamanii fara aer), trebuie sa retractam prin sugere (datorita vidului din plamani) abdomenul atat deasupra, cat si sub buric, urmarind sa tragem Intreaga zona abdominala, pentru a o lipi cat mai mult de zona din interior a coloanei vertebrale. Prin intermediul acestei retractii, mentinuta cat mai mult timp (fara a forta) si Insotita de un fel de contractie interioara ce genereaza o stare de "sugere" catre In sus, vom resimti, pe masura ce executam din ce In ce mai bine, cum apare un val de energie subtila launtrica (PRANA) care, constant este ferm determinata sa zboare cu repeziciune In sus (UDDINA), mai ales prin canalul central al lui SUSHUMNA

NADI. Atunci cand UDDIYANA BANDHA se Incheie, vom relaxa mai Intai abdomenul si NUMAI DUPa ACEEA VOM INSPIRA". Gheranda Samhita numeste UDDIYANA BANDHA: "leul care poate Infrange cu usurinta elefantul mortii". UDITA = manifestat UDITAV = manifestat UKTAM = spus UPALABDHI = dobandire UPANIMANTRANE = fiind respectuos invitat UPANISHADE = UPARAKTAM = colorat UPASARGA = obstacole UPASTHANAM = a veni singure UTKRANTIH = levitatie UTPANNA = ivit UTTARES = al urmatoarelor

V

VA = sau; ori VACHAKA(H) = desemnand; indicand VAHITA = flux VAIKHARI = sunetul fizic VAIRA = ostilitate

VAIRAGYA = detasare spirituala VAIRAGYABHYAM = prin VAIRAGYA VAIRAGYAM = absenta dorintei VAIRAGYAT = prin VAIRAGYA VAIRATYAGAH : atunci cand aspirantul este ferm stabilit In AHIMSA, chiar si ultimele urme de violenta dispar, sufletul se manifesta In exterior sub forma unui camp magnetic, numit VAIRATYAGAH, care este abandonarea ostilitatii. VAISHARADYE = dupa ce a devenit absolut expert VAISHwANAR PURUSHA : constiinta mentala a lumii exterioare (dupa Vedanta) VAJRA NADI = Nadi exterior VAJRASAMHANANATVANI = duritate VARANA = obstacole VARTA = facultatea mirosului VARUNI = un Nadi VASANA(S) = (SAMSKARAS-urile) : - memorie (constienta). Dorinte, Inclinatii, impresii ascunse, ambitii care persista In strafundurile fiintei, dar care pot In orice moment sa revina la suprafata In constiinta; - VASANA (inconstienta). VASANABHIH = produs de VASANAS VASHIKARA = control VASHITwA = putere psihica paranormala care conduce la controlul deplin realizat asupra tuturor obiectelor organice si anorganice VASHYATE = stapanire VASIKARAH = stapanire VASTU = obiect VASTUSAMYE = prin asemanarea obiectului VEDANA = constiinta pipaitului VEDANTA = VEDANTYAH = a fi experimentat

VIBHAGA = constituente VIBHAKTAH = separat VICHARA = reflectarea intuitiva VICHARA SAMADHI = stadiul astral (din cele 4 stadii ale lui SAMPRAJNATA SAMADHI) VICHCHHEDAH = Incetare; pauza VICHCHHINNA = dispersat; conflictuale VIDEH = yoghini dezincarnati VIDEHA PRAKRITILAYA = yoghinii care nu si-au angrenat toate structurile In procesul de eliberare spirituala; yoghinii care s-au oprit Inainte de a atinge eliberarea. VIDEHMUKTI : PURUSHA, o data eliberat, nu mai are deloc grija de PRAKRITI. PRAKRITI va deveni astfel serbada si slaba, parasind In cele din urma pe JIVANMUKTA VIDHARANABHYAM = retinere, KUMBHAKA VIDUSHAH = a celui Invatat; Invatat sau Intelept VIDYA = iluminare vezi fise VIJNANAMAYAKOSHA = VIKALPA = fantezie; imaginatie VIKALPAIH = prin alternare VIKARANABHAVAH = eliberarea de organele de simt VIKSHEPA = distractie; oscilatia (mintii) VIKSHIPTA = (stadiul al doilea al lui KUNDALINI). Este o stare oscilatorie a mintii In care constiinta individuala oscileaza Intre stabilitate si distractie-(YOGA Incepe cand s-a ajuns la aceasta stare a mintii). VINIVRITTIH = aplicare; Incetarea completa VIPAKA = fructificare sau coacere VIPAKAH = a secoace; a se maturiza VIPARYAYA(H) = cunoastere gresita (incorecta) sau eronata.

VIPRAKRISTA = departat VIRAMA = oprire VIRODHAT = pe seama; opunand VIRYA = energie, vointa puternica; curaj de neInfrant VISAYA = obiect VISAYAH = obiecte ale perceptiei simturilor VISAYAM = obiect VISAYANAM = ale obiectelor VISAYAVATI = senzorial VISHESA = cu diferenta; stadiul mental al lui VITARKA (unul dintre cele 4 stadii ale lui SAMPRAJNATA SAMADHI); diferenta VISHESAH = special, particular VISHESARTHATVAT = deoarece are un obiect particular VISHOKA = fara suparare VISHVA PURUSHA = "lumea" sau MACROCOSMOSUL lui PURUSHA (Sinele Suprem DIVIN) VISHwANAR PURUSHA = constiinta mentala a lumii exterioare (dupa Vedanta) VITARAGA = persoana lipsita de pasiuni, care a depasit RAGA (atractie) VITARKA = "Intrebare" sau gandire verbala; prin alternare; nivele sau stari de constiinta; primul stadiu al GUNAS-urilor. In el exista diferente si le putem constientiza; pasiuni; Indoiala; incertitudine VITARKA SAMADHI = forma de SAMADHI In care exista un sablon supramental al constiintei VITRISNASYA = aceluia care e liber de dorinta VIVEKA = Intelegerea corecta a naturii adevarate a lui PURUSHA si PRAKRITI; discriminare reala. VIVEKA JNANA = cunoasterea dobandita prin separarea materiei de energie VIVEKAJA JNANA = cunoasterea nascuta din constiinta ultimei realitati. Cel mai Inalt nivel de superconstiinta

VIVEKAJAM = nascut din realizarea; nascut din VIVEKA VIVEKAKHYATEH = prin discriminare VIVEKAKHYATI = procesul de cunoastere prin VIVEKA (de Indepartare a lui AVIDYA(ignoranta)) VIVEKANIMNAM = Inclinat spre VIVEKA VIVEKINAH = aceia care au o mare putere de discriminare VIYOGA = practica YOGA; separare VRITTAYAH = modificari ale mintii VRITTI(S) = modificari mentale; sablon VRITTIH = stare a mintii VYADHI = boala VYAKHYATA = explicat VYAKHYATAH = sunt explicate VYAKTA = manifestat VYANA = forma de energie subtila (una dintre cele 5 PRANAS-uri majore). Actioneaza In regiunea anala; guverneaza circulatia sangelui VYAVAHITA = ascuns VYAVAHITANAM = separat VYUHA = aranjament VYUTTHANA = exprimarea, manifestarea, exhibitia, ivirea; a iesi la iveala VYUTTHANE = In starea de constiinta a lumii

W

WISHWODARI = un Nadi

Y

YAMA(H) = cod social si moral al yoghinului; autostapanire YAMUNA = o alta denumire a lui IDA; Nadi. YATNAH = efort YOGAH = YOGA YOGANGA = parte a sistemului YOGA YOGINAH = a yoghinului YOGYATVANI = corespondenta, potrivire YONI = YUKTATRIVENI = o alta denumire a lui AJNA CHAKRA