winnicott natura umana.pdf

D.W.Winnicott este privit ea analistul britanie eel m influent. ,Serierile sale se numara printre eele mai impr riante ~ieondudente din intreaga literatura psihanalitie Peter Lomas il nume~te in suplimentulliterar allui Timl "eellnai influent psihanalist din perioada dupa Freud ~iJu

_ f_

Biblioteca de psihanaliza, 60 Colectie , coordonata de Vasile Oem. Zamfirescu

This book was published with the support of the Culture 2000 programme of the European Union. Aceasta carte a fast publicata . cu ajutorul programului Cultura 2000 al Uniunii Europene.

D.W. Winnicott

Opere 3 Natura u1l1ana Traducere din engleza de

Catalin Popescu Postfata de Joana Lazar

IMPRIMERIA

~ ARTA I I\J GRAFICA (olea ~erban Voda 133, s'4, Cod 70517, 8U(URE~T1

Tel.:021.336.29.10

Fax:021.337.07.35

E-mail: [email protected] web sile: www.ar1agrafica.ro

A

TReI

Editori: MARIUS CHIVU SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Redactor:

Cuprins

DANIELA ~TEFANESCU Coperta colectiei: DINU DUMBRAvICIAN Tehnoredactarea computerizata: CRISTIAN CLAUDIU COBAN Descrierea ClP a Bibliotecii Nationale a Romaniei WlNNlCOTT, DONALD W. Opere / D. W. Winnicott ; trad. din engleza de Claudia Alecu, loana Lazal~ CatiiIin Popescu; coord. ~i introd. de Catalin Popescu. - Bucure~ti : Editura Trei, 2003 -. 3 vol. ISBN 973-8291-19-4 Vol. 3 : Natura umana I trad. din engleza de Catalin Popescu; postf.: Ioana Lazar. - 2004 - Bibliogr. - ISBN 973-707-003-8

Partea I

9

Prefatii Nota editorialii

11

Multumiri

13

INTRODUCERE

14

Examinarea copilului uman: soma, psyche, minte 19

INTRODUCERE 1. Popescu, Catalin (trad.) II. Lazar, Ioana (postf.)

CAPITOLUL 1

616-053.2 159.964.2

Aceasta

carte a fost tradusa

dupa:

HUMAN NATURE, de D.W. Winnicott,

Free Association

Books, Londra,

2

1988

© The Winnicott Trust, 1988 by arrangemen t with Mark Paterson

© Editura Trei, 2004 c.P. 27-40, Bucuresti Tel./Fax: +4 0 I 224 55 26 e-mail: [email protected] www.edituratrei.ro ISBN 973-8291-19-4 ISBN 973-707-003-8

3

CONTINUUMUL PSYCHE-SOMA $1 MINTEA

24

Sanatatea

somatidi

25

Sanatatea psihica Intelect ~i sanatate

25 26

SANATATEA IMPERFECTA

28

Sanatatea Sanatatea

28 29

imperfecta imperfecta

somatica psihica

INTERRELATIILE DINTRE MALADIILE TRUPULUI ~I TULBUR.ARILE PSIHOLOGICE

Ereditatea

.33 33

Tulburarile congenitale Deficite de aport Defecte de eliminare Accidente

34 35 37 .37

Categoria Alergiile

38 .38

"Inca-necunosculului"

6

D. W. Winnicott 4

Partea a II-a

emotionala

a fiintei

umane 49

INTRODUCERE CAPITOLUL 1

RELATII INTERPERSONALE

Prima parte a descrierii Familia Pulsiunea

; '"

Relatiile de iubire 2

71

Elaborarea Psihicul. Sufletul

71 72 72

a functiilor

Stari excitate ~i 1i.ni~tite Complexul Oedip noui'i descriere Sexualitatea infantila

o

74 75 76 79

Realitate ~i fantasma Incon~ tien tu!.. Rezumat

80 81 83

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1

Stabilirea

statutului

3

67

Harta psihologiei unui bi'iietel in termenii teoriei pulsionale Api'iri'iri impotriva anxieti'itii - ameninti'irii eu castrarea Ci'iderea apararilor Partea a III-a

2

.53 .53 .56 .57

CONCEPTUL DE "SANATATE" DIN PERSPECTIVA TEORIEI PULSIONALE

imaginara

Refularea

.41

DOMENIUL PSIHOSOMATIC

Dezvoltarea

7

Opere 3. Natura umana

85 86

DEZVOLTAREA EMOTIONALA CARACTERISTIcA PRUNCIEI

89

POZIPA DEPRESIVA

91 91 101

104

Gestionarea obiectelor ~i forte1or rele Complexitatea ~i bogatia interioara

105 107

DEZVOLTAREA TEMEI LUMII INTERIOARE

Introducere

108 108

Modul de viata paranoid Depresia ~i "pozitia depresiva" Apararea maniacala

109 110 111

DIFERITE TIPURI DE MATERIAL PSIHOTERAPEUTIC

113

ANXIETATEAIPOHONDRIACA

120

Parte a a IV-a

De la teoria pulsionala

INTRODUCERE:

DEZVOLTAREA EMOpONALA

CAPITOLUL 1

la teoria eului PRIMITIvA

STABILIREA RELATIEI CU REALITATEA EXTERIOAAA

125 126

Relatii excitate ~i lini~tite Valoarea iluzie

126

~i starile tranzitionale E~ecul in contactul initial.. Creativitatea primara.. Importanta mamei Bebelu~ulla na~tere Filosofia "realului"

132 134 137 139 141 142

2

INTEGRAREA

144

3

INSTALAREA PSIHICULUI IN CORP

151

Experienta corporala Paranoia ~i naivitatea

151 153

STARILE CELE MAl TIMPURII

155

Diagrama aranjamentului mediu-individ Aetiunea gravitatiei

155 160

85

unitar

Ingrijorare, vinovatie ~i realitate psihica interni'i personala Pozitia depresiva: recapitulare

4

reconsiderata

4

8

D.W. Winnicott 5

0 STARE PRIMARt\ DE FIINTARE: STADIILE PRE-PRIMITIVE

161

6

HAOS

165

7

FUNqIAINTELECTUALA

169

8

RETRAGERE ~I REGRESIE

171

9

EXPERIENTA NA~TERII

173

MEDIUL

182

10 11

Prefata , de Clare Winnicott

MALADIILE PSIHOSOMATICE RECONSIDERATE

Astmul. Ulcerul gastric Apendice

Postfata de Ioana Lazar Bibliografie

191 191 194 196 201 207

,','~ '~"n anu11936, Donald Winnicott a fost invitat de ditre Su~ san Isaacs sa tina dHeva prelegeri despre cre~terea ~i ,,~dezvoltarea umana pentru mvatatori cu experienta, in cadrul unui curs avansat la Universitatea din Londra. In anul 1954, dind s-a mceput lucrulla aceasta carte, el tinea ~iprelegeri in mod regulat pentru studentii Universitatii de Asistenta Sociala, inca din 1947. Aceste posibilitati de a tine prelegeri intr-un mod regulat, care au continuat pilla in momentul mortii sale in 1971, erau foarte apreciate de catre Winnicott, deoarece ii furnizau un stimulent constant pentru a-~i clarifica propria intelegere ~i a-~i modifica ideile m lumina interactiunii sale cu studentii ~i a propriilor experiente. Se poate spune ca activitatea lui universitara era 0 parte esentiala a propriei lui dezvoltari ~i ca ii era profund recunoscator lui Susan Isaacs, a carei mcredere in el a fost primul pas catre participarea lui la aceasta activitate. Winnicott ~i-a dezvoltat un stil propriu special de a comunica materialul prelegerilor sale ~i, an dupa an, studentii renun tau sa ia notite ~i deveneau implicati, impreuna cu el, in procesul real de cre~tere ~i dezvoltare. eu alte cuvinte, invatau fara sa fie invatati. Prelegerile lui puteau sa fie libere ~i sa para nestructurate doar pentru ca se bazau pe un nucleu central de cunoa~tere integrata ~i pe un model formulat cu atentie al stadiilor dezvoltarii umane pe care studentii puteau sa-l

10

D.W. Winnicott

inteleagcl. Diagramele sale construite cu rapiditate pe tabla vor ramane in memoria tuturor celor care au participat la prelegerile lui ca fiind 0 trasatura esentiala a modului sau de comunicare. Scopul originar al acestei car}i a fost acela de a furniza notitele pe care studentii nu puteau sa Ie ia ~i de a Ie face disponibile tuturor celor care studiau natura umana. Prima schita a cartii a fost inceputa ~i terminata intr-un interval relativ scurt de timp in vara anului 1954, dar de atunci ~i pana in momentul mortii sale a fost continuu reanalizata ~i revizuita.

Nota editoriala

PLANUL eARTH

Winnicott a facut doua rezumate ale cartii lui despre natura umana. Primul dateaza din august 1954, anul in care cea mai mare parte din carte este scrisa, dupa cum ;>timde la Clare Winnicott, iar al doilea dateaza cam din 1967. Ambele sunt reproduse in cadrul unei anexe la sfar;>itulvolumului de fata. Se poate observa ca materialul carpii urmare;>terelativ indeaproape primele trei parti ale Rezumatului I, de;>iordinea in care este scris devine oarecum diferitii: de exemplu, sectiunea planificata despre "Studiul secventelor" incluzand fantasma, realitatea interna ;>ivisuI, ca si tranzitionale" nu s-au ma, cea despre "Obiecte sifienomene ' , terializat in conformitate cu planul, eel mai probabil deoarece aceste subiecte fusesera deja atinse in cadrul capitolelor anterioare. Se va observa de asemenea din Rezumatul I ca planul initial allui Winnicott includea inca doua parti cu capitole despre tendinta antisociala ;>i despre diversele stadii ale dezvoltarii de la latenta la maturitate, care de fapt nu au fost scrise niciodata, cu toate ca exista dovezi ca urma sa inceapa urmatoarea parte a cartii cu 0 lucrare intitulata "Cercetare asupra delincventei" carefusese publicata in 1943 in ziarul 0 noua era in carnine ~i ~coli. Se poate ca al doilea rezumat sa fi fast intentionat ca ghid la revizia cartii. Se poate observa ca sumarele partilor I ;>i III ale cartii in forma ei prezentii existii in cadrul acestui rezumat aproape identice cu modul in care apar in carte, dar se prea poate ca Winnicott sa fi

-I

12

D.W. Winnicott

intenfionat sa reduca partea a II-a existenta (care se ocupa cu relafia interpersonala pi teoria instinctelor); iar dintre ultimele opt capitole ale parfii a IV-a existente, doar eel despre "Mediu" este trecut. Titlurile diferitelor parfi, capitole pi secfiuni ce apar in volumul de fafa sunt aproape toate la fel cum au fost gasite in dactilograma. In pufinele locuri in care noi am adiiugat un titlu de secfiune in vederea unei continuitafi, am consultat rezumatele. TITLURlLE

Acesta a fost lasat apa cum afost gas it. Corecturile facute pe dactilograma in scrisul lui Winnicott sau eel allui Joyce Coles, secretara lui, au fost incorporate in text; iar in pufinele locuri unde am adaugat un cuvant sau 0 litera, acestea apar intre paranteze drepte. Grice note de subsol sau parfi de note de subsol pe care Ie-am adaugat apar, de asemenea, intre paranteze drepte.

Multumiri ,

TEXTUL

NOTE PENTRU REVIZIE

CCttevanote in scrisullui Winnicott au fost gasite impreuna cu dactilograma, aratand unde ,si cum dorea sa revizuiasca anumite sectiuni , ale carfii. Majoritatea se aflau pe bucafele separate de hfirtie, indicand numarul paginii la care se refereau; numai ocazional asemenea note au fost gasite scrise pe marginea dactilogramei. Toate aceste note apar aici ca note de subsolla text in locul unde se intenfiona revizia.

Cristopher Bollas Madeleine Davis Ray Shepherd

Suntem recunoscatori de aft putut folosi munca efectuata de Judith Issroff asupra detaliilor biografice pi asupra indexului.

Opere 3. Natura umana

15

Cititorul are dreptul sa ~tie cum am devenit capabil sa scriu despre psihologie. Viata mea profesionala am petrecut-o in campul pediatriei. In timp ce colegii mei pediatri se specializau predominant in latura somatic a, eu personal am virat treptat catre specializarea in latura psihologica. Nu am parasit niciodata pediatria generala, deoarece consider ca psihiatria copilului face in esenta parte din pediatrie. In vreme ce psihiatria adultilor trebuie din nefericire sa fie separata de practica medicala ~ichirurgicala, aceasta separare nu ar trebui sa se petreaca niciodata in ceea ce prive~te bebelu~ii ~i copiii. Din cauza unor dificultati personale, am intrat in psihanaliza intr-un stadiu timpuriu al profesiei mele ca medic de copii. In curand am inceput sa inteleg ca era loc pentru psihanaliza copiilor, atat ca metoda de terapie, cat ~i de cercetare. In 1927, am venit in contact cu felulin care Melanie Klein aplica metodele lui Freud in terapia copilului, ~i mai tarziu am descoperit ca Aichhom, Anna Freud, Alice Balint ~i altii incepusera sa aplice in diverse feluri psihanaliza la problemele copiilor, iar eu am avut ~ansa de a invata de la Anna Freud, care a venit sa se stabileasca in Londra. Am devenit student la Institutul de Psihanaliza, ~i dupa' calificarea ca psihanalist, iar apoi ca analist de copii, am putut sa intreprind analize de adulti ~i copii din aproape toate tipurile de cazuri ~i din cadrul oricarui grup de varsta. eu toate aces tea, experienta unui analist, oricare ar fi acela, nu poate fi mai mult decat experienta unei singure persoane. Un analist poate sa duca pana la sfar~it doar aproximativ ~aptezeci de analize. Prin natura profesiei mele, am putut sa ocolesc aceasta dificultate a limitarii experientei cazuistice, datorita faptului de a fi avut in ingrijire un mare numar de pacienti in practica mea ambulatorie ~i de a fi intreprins nenumarate psihoterapii scurte ~i probleme de gestionare. In stadiile timpurii ale carierei mele am evitat cazurile antisociale extrem de laborios organizate, dar in timpul razboiului am fost fort at sa iau in considerare acest tip de tulburare in cadrul practicii pe care am fost privilegiat s-o desfa~or cu copiii evacuati in Oxfordshire.

Inlroducere

(:~ arcina acestei carti este studiul 'La momentulinceperii ei, sunt naturii cat se umane. poate de con~,,'~ ~tient de vastitatea unui asemenea proiect. Natura umana este aproape tot ce avem. In pofida faptului ca ~tiu acest lucru, intentionez sa respect titlul ~i intentionez sa fac 0 descriere a naturii umane care sa inglobeze diversele tipuri de experiente ce mi-au apartinut: lucrurile pe care Ie-am invatat de la profesorii mei ~i din experienta mea c1inica. In acest fel poate voi obtine 0 descriere personala, ~i deci bineinteles limitata, a unei teme care nu are limite. Intr-adevar, este mult mai u~or, ~i mai uzual, ca un medic sa scrie despre boala. Prin intermediul studiului bolilor ajungem la studiul multor lucruri care sunt importante pentru sanatate. Dar presupunerea medicului ca sanatatea ar fi 0 relativa absenta a bolilor nu este indeajuns de buna. Cuvantul "sanatate" i~i are propriulinteles intr-un mod pozitiv, in a~a fel indit absenta bolilor nu este dedit punctul de pomire pentru o viata sanatoasa.

o sa presupun ca cititorul meu este un student licentiat (aflat in cursul doctoratului sau al specializarii) despre care putem fi siguri ca a citit 0 anumita cantitate de psihologie de tip dinamic ~i ca a avut experiente personale, atat profesional cat ~i in viata.

-

16

D.W. Winnicott

Aproximativ earn tot atunci am devenit treptat atras de tratamentul tipului mai psihotic de pacient adult ~i am descoperit ca pot invata multe Iucruri despre psihologia copilariei timpurii de Ia aduitii profund regresati in cursul tratamentului psihanalitic caci nu puteam afla mare lucru despre ea nici prin observarea directa a bebelu~ilor, nici prin analiza copiilor, fie ei chiar de 2 ani ~i jumMate. Acest travaliu psihanalitic cu adulFi de tip psihotic s-a dovedit extrem de laborios ~i mare consumator de timp ~i in nici un caz intotdeauna evident reu~it. Intr-un caz ce s-a sfar~it tragic, am sacrificat 2500 de ore din viata mea profesionala, fara nici 0 speranta de remuneratie. Totu~i, acest tip de travaliu m-a invatat mai muite dedit oricare altul. Ceea ce a unit toate acestea a fost nevoia constanta de a oferi sfaturi parintilor in cadrul consultatiilor, ~i aceasta experienta de a oferi sfaturi este cea care mi s-a parut cea mai dificila. In ultimul rand vreau sa mentionez stimulul reprezentat de predare~i conferintele radiodifuzate pe care Ie-am sustinut.

Partea I

EXAMINAREA

COPILULUI

UMAN:

SOMA, PSYCHE, MINTE

Introducere

i\

~~ m ales sa cercetez natura umana prin intermediul tinui studiu asupra copilului. Cu toate ca adulFi sa},.. ~nato~i continua sa creasca, sa se dezvolte ~i sa se schimbe chiar pana in momentul mortii, exista un model care va persista, care poate fi deja distins in copil, a~a cum ~i fata va ramane recognoscibila de-a lungulintregii vieti a individului. Dar unde este de gasit copilul? Corpul copilului apartine pediatrului. Sufletul apartine preotului-profesor de religie. Psihicul apartine psihologului dinamic. Intelectul apartine psihologului. Mintea apartine filosofului. Psihiatria revendica tulburarile mentale. Ereditatea apartine geneticianului. Ecologia i~i revendica un interes in mediul social. $tiintele sociale studiaza cadrul familial ~i relatiile lui atat cu societatea, cat ~i cu copilul. Economia examineaza fortele ~i tensiunile datorate diverselor nevoi conflictuale. Legea intervine pentru a regIa ~i a umaniza r3.zbunarea publica determinata de comportamentul antisocial.

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

In contrast cu multitudinea acestor diverse revendicari, organismul uman individual fumizeaza 0 unitate ~i 0 tema centrala, ~i trebuie ca noi sa incercam sa unificam intr-o descriere complexa comentariile care ar putea fi facute din multiple puncte de vedere. Nu este nevoie sa adoptam 0 singura ~i unica metoda pentru descrierea fiintelor umane. Este mai degraba profitabil sa ne familiarizam cu uzul fiecarei metode cunoscute de aborda-

4 ani ~i va actiona inapoi in timp, ajungand in cele din urma la inceputurile individului. Haideti sa spun cate ceva despre sanatatea fizica. Sanatatea trupului implica 0 functionare fizica potrivita varstei copilului ~i absenta bolilor. Evaluarea ~i estimarea sanatatii corporale este 0 sarcina pe care ~i-o asuma pediatrul, adica sanatatea corporala in masura in care functionarea corpului nu este afectata de emotii, de conflicte emotionale ~i de evitarea emotiilor dureroase. De la concepere pana la pubertate exista 0 cre~tere ~i dezvoltare a functiilor constante ~i continue ~i nimeni nu se gande~te sa judece dezvoltarea fizica a unui copil fara sa 0 raporteze la varsta acestuia. Presupunand ca a existat 0 ingrijire satisfacatoare a copilului, se poate afirma ca exista 0 rata standard a dezvoltarii. Se dezvolta tot timpul noi tabele pentru estimari. Putem folosi datele colectate ~i ordonate, fiind totu~i in acela~i timp pregatiti sa lasam loc ~i unor mari variatii individuale in cadrul conceptului de sanatate. Pediatria s-a bazat in principal pe studiul maladiilor somatice specifice copilariei, sanatatea fiind inteleasa ca 0 absenta a bolii. Nu cu mult timp in urma, rahitismul era frecvent, ca ~i multe alte boli datorate unei hraniri inadecvate; pneumonia era 0 problema constanta ~i ducea in mod frecvent la empiem, acum doar arareori intalnit intr-un spitallondonez; sifilisul congenital era frecvent diagnosticat intr-o clinic a pediatrica ~i nu era u~or de tratat; infectiile osoase acute trebuiau tratate prin operatii chirurgicale drastice ~i 0 dureroasa ingrijire postoperatorie. Oar in decursul a treizeci de ani intregul tablou s-a schimbat. In urma cu 0 suta de ani lucrurile stateau chiar mai rau, existand 0 confuzie aproape completa in ceea ce privea diagnosticul ~ietiologia, iar principala sarcina a vechii generatii de pediatri era sortarea entitatilor nosologice. In acele vremuri nu era prea mult timp sau loc pentru conceptualizarea sana,tatii in sine ~i nici pentru studierea greutatilor ce-l asediau pe

20

reo

Daca ale gem abordarea evolutionista a studiului naturii umane ca fiind cea care ar putea concentra diversele puncte de vedere, sper sa clarific [cum], pomind initial de la 0 fuziune primara a individului cu mediul, apare 0 emergenta, individul formuland 0 revendicare, devenind capabil sa existe intr-o lume care este repudiata; apoi intarirea sinelui ca enitate, o continuitate a fiintarii, ca un loc unde, ~i de unde, [emerge] sinele ca unitate, ca ceva legat de trup ~i dependent de ingrijirea fizica; apoi con~tientizarea incipienta (iar con~tientizarea implica existenta mintii) a dependentei, ~i con~tientizarea stabilitatii mamei ~i a iubirii ei care ii parvine copilului sub forma ingrijirilor fizice ~i a unei stranse adaptari la necesitatile lui; apoi acceptarea personala a functiilor ~ipulsiunilor cu momentele lor culminante, a recunoa~terii treptate a mamei ca fiind 0 fiinta umana distincta, ~i impreuna cu aceste lucruri 0 schimbare de la neindurare la ingrijorare; apoi 0 recunoa~tere a partii terte ~i a iubirii ce e complicata de ura ~i a conflictului emotional; toate acestea fiind'lmbogatite de elaborarea imaginara a fiecarei functii ~i de cre~terea psihicului alaturi de cea a trupului; de asemenea, specializarea capacitatii intelectuale, dependenta de calitatea inzestrarii cerebrale; ~i, din nou, impreuna cu toate acestea, dezvoltarea treptata a independentei fata de factorii ce tin de mediul inconjurator, ducand in cele din urma la socializare. Ar fi posibil sa incepem cu inceputul ~i sa mergem treptat inainte, dar asta ar insemna sa incepem cu obscurul ~i necunoscutul ~i abia mai Hhziu sa ajungem la lucrurile prea bine cunoscute. Acest studiu al dezvoltarii va incepe cu copilul de

21

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

un copil sanatos fizic din cauza faptului de a cre~te intr-o societate compusa din fiinte umane. In prezent, datorita avansului in domeniul diagnosticului ~i tratamentului maladiilor somatice, gasim medici care sunt complet pregatiti pentru a face fata tulburarilor somatice, observand in acela~i timp modulin care function area somatica este afectata de lucruri precum anxietatea ~i de gestionarea parentala deficienta.1

fata unui asemenea risc ~i prefera sa ramana la pediatria somatica, chiar daca trebuie sa se indeparteze indeajuns de mult de domeniul cunoscut pentru a gasi destule maladii somatice noi, pe care sa Ie previna ~i trateze. Dar va veni vremea cand in tara noastra nu va mai fi necesara nici 0 extindere a pediatriei somatice ~i un numar din ce in ce mai mare de pediatri tineri vor fi fottati sa intre in domeniul psihiatriei pediatrice. Imi doresc sa vina acea zi, ~i mi-am dorit acest lucru de-a lungul ultimilor treizeci de ani. Dar pericolul consta in fartul ca latura dureroasa a noii dezvoltari va fi evitata ~i se va incerca sa se descopere 0 cale care s-o ocoleasca; teoriile vor fi reformulate, sugerand ca maladiile psihiatrice sunt un produs nu al conflictului emotional ci al ereditatii, constitutiei sau pur ~i simplu al unei gestionari gre~ite. Dar realitatea este ca insa~i viata este dificila, iar psihologia se ocupa cu problemele inerente ale dezvoltarii individuale ~i ale procesului de socializare; mai mult decat atat, in domeniul psihologiei pediatrice trebuie sa intalnim conflictele prin care am trecut noi in~ine, de~i in cea mai mare parte deja Ie-am uitat sau nu am fost niciodata con~tienti de ele.

22

o

noua generatie de studenti in medicina revendica 0 instruire in psihologie. Catre cine sa se indrepte? Profesorii de pediatrie in~i~i s-ar putea sa nu inteleaga deloc psihologia. In opinia mea, exista un real pericol ca aspectele mai superficiaIe alepsihologiei copilului sa fie supraaccentuate. Fie factorii externi, fie ereditatea sunt blamati pentru orice. Entitatile nosologice psihiatrice sunt colectate ~i descrise intr-o maniera net delimitata, care este falsa; teste de evaluare a dezvoltarii sau de personalitate sunt in mod nejustificat venerate; infati~area vesela a unui copil este prea u~or acceptata ca semn de dezvoltare emotionala sanatoasa. Ce are psihanalistul de oferit? Nu ofera nici 0 solutie facila, ci in schimb il confrunta pe tanarul pediatru, deja avand in jur de treizeci de ani ~ifiind un om casatorit, cu familie, cu un nou subiect cel putin la fel de vast ca ~i fiziologia. Mai mult decat atat, afirma ca pentru a atinge in domeniul psihiatriei pediatrice 0 pozitie comparabila cu inalta reputatie din cadrul pediatriei somatice, pediatrul trebuie sa treaca atat printr-o analiza personala, cat ~i printr-o formare speciala. Toate aces tea sunt foarte grele, dar nu exista ~i nu va exista niciodata nici 0 modalitate de a Ie ocoli. Pediatrul ezita in 1 A~ dori sa-l mentionez pe Guthrie, autor allucrarii

Functional Nervous

Disorders in Childhood (1907), nu pentru ca a atins culmi de excelenta, ci pen-

tru ca a fost un pionier ciiruia ii datorez climatul deosebit de la Paddington Green Children's Hospital, care a facut posibila repartizarea mea acolo in 1923. Dupa moartea tragica a lui Guthrie, a trebuit sa continuu munca clinicii lui ~i nu am fost con~tient in acel moment di am fost numit in colectivul consultant al spitalului datorita propriilor mele inclinatii catre psihologia aplicata in pediatrie.

23

Opere 3. Natura umana

25

zele diviziunii interesului. Va fi interesant mai ales sa cerce-

Capitolull

Continuumul psyche-soma

I~ ,{',\

fiinta u~ana

~i mintea1

este 0 ilustrare temporala

a naturii

umane. dintr-un Intreaga anumit persoana estepsihologica somatica dadi ~".# vazuta unghi, dadl este este vazuta dintr-un altul. Exista soma ~i exista psyche. Exista, de asemenea, 0 complexitate in continua dezvoltare de interrelatii intre cele doua ~i 0 organizare a acestor relatii venind de la ceea noi numim "minte". Functionarea intelectuala, ca ~i psihicul, are drept suport somatic anumite parti din creier. Ca observatori ai naturii umane, putem distinge trup, psihic ~i functionare mentala. Nu yom cadea in capcana intinsa de folosirea uzuala a termenilor "mintal" ~i "somatic". Ace~ti termeni nu descriu fenomene opuse. Cele care sunt opuse sunt soma ~i psyche. Mintea apartine unui ordin deosebit prin el insu~i ~i trebuie considerata ca fiind un caz special de functionare a continuumului psyche-soma. 2 Trebuie sa mentionam faptul ca putem sa observam natura umana in toate cele trei moduri indicate ~i sa studiem cau1In original "The psyche-soma and the mind"; in continuare, in cea mai mare parte s-a tradus "soma" cu "corp", "body" cu "trup" ~i "psyche" Cll "psihic". (N. t.) 2 Vezi D.W. Winnieott: (1949) Mind and its Relation to the Psyche-Soma. [(Aparuta in traducere romaneasca in De Lapediatric Lapsi/umaLizii, Editura Trei, 2002). (N. t.)]

tam cele mai timpurii stadii ale dihotomiei psyche-soma in bebelu~ ~i inceputurile aetivitatii mentale. SANATATEA SOMATICA

Sanatatea corporala implica 0 ereditate indeajuns de buna ~i un mediu1 indeajuns de bun. Un trup sanatos functioneaza la nivelul coreet al varstei. Accidentele ~i e~ecurile mediului sunt gestionate in permanenta, astfelincat in timp efeetullor negativ se va ~terge. Dezvoltarea continua 0 data cu trecerea timpului ~i treptat bebelu~ul devine barbat sau femeie, nici prea devreme, nici prea tarziu. Varsta mijlocie apare la timpul potrivit, cu noi schimbari corespunzatoare, ~i in cele din urma batranetea limiteaza diversele functii pana in momentul in care urmeaza moartea natural a, ca 0 pecete finala a sanatatii. SANATATEA PSIHICA

Intr-un mod similar, sanatatea psihica trebuie evaluata in termeni de cre~tere emotionala ~i este 0 chestiune de maturitate. Fiinta umana si'inatoasa este matura din punet de vedere emotionalin conformitate cu varsta momentana. Maturitatea implica treptat individul in responsabilitatea pentru mediul inconjurator. Dupa cum sanatatea somatica este 0 chestiune extrem de complexa daca luam in considerare mtreaga fiziologie (de exemplu, biochimia tonusului muscular), la fel de complexa este ~i maturitatea emotionala. Scopul principal al acestei carti este sa indice treptat modalitatile in care s-a descoperit ca dezvoltarea emotionala este complexa, ~i totu~i analizabila prin metode ~tiintifice~ 1 In original "nurture", care poate fi tradus atilt prin "cre~tere, ingrijire", cat ~i prin "totalitatea factorilor de mediu eu care intra in contact copilul incepand de la na~tere, in contrast cu faetorii ered ita ri". (N. 1.)

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

Dezvoltarea intelectuala nu se poate compara cu dezvoltarea somatica ~ipsihica. Nu exista nici un inteles al termenului "sanatate intelectuala". Intelectul, ca ~ipsihicul, depinde de functionarea unui organ corporal particular, ~i anume creierul (sau a anumitor parti ale creierului). Fundamentul pentru intelect este deci calitatea creierului, dar intelectul nu poate fi descris decM in termeni de plus sau minus, in afara cazului in care creierul este deformat sau modificat din cauza unei boli somatice. Din

buna ~i 0 dispozitie stabila, capabil chiar sa fie un bun partener de casatorie ~i parinte. La cealalta extrema, un copil cu un intelect exceptional (I.Q. peste 140), de~i posibil talentat ~i valoros, poate fi, daca dezvoltarea emotionala este tulburata, extrem de bolnav, predispus la decompensare psihotica, instabil ca personalitate ~i, in cele din urma, este foarte improbabil sa devina un cetatean cu un camin propriu. In prezent este bine cunoscut ca, in cazul copiilor relativ sanato~i, coeficientul de inteligenta, calculat, a~a cum se face de obicei, in concordanta exacta cu varsta cronologica, ramane mai mult sau mai putin constant. Acesta este doar un alt fel de a spune ca intelectul depinde in mod fundamental de inzestrarea tesutului cerebral. 0 descriere a situatiilor in care coeficientul de inteligenta nu ramane constant nu inseamna decM enumerarea situatiilor in care apare 0 denaturare a folosirii intelectului, pe de 0 parte datorata tulburarilor din tirnpul dezvoltarii ~motionale, iar pe de alta parte maladiilor tesutului cerebral. In orice grup de copii deficienti pot exista cativa ale caror creiere ar fi putut avea abilitati medii sau chiar superioare ~i pentru care diagnosticul corect este psihoza infantila. Deficitul mintal este astfel un simptom al unei tulburari timpurii a cre~terii emotionale. Acest tip de deficit nu este rar. In contrast, clinicianul poate intalni copii al caror intelect este anxios ~i suprasolicitat, iara~i din cauza tulburarii emotionale (amenintarea reprezentata de confuzie), ~i al caror I.Q., care la testare este mare, scade atunci cand, din pricina psihoterapiei sau unei gestionari reu~ite a mediului, frica de haos devine mai putin iminenta. Prin urmare, intelectul nu este asemanator trupului ~i psihicului. Este ceva diferit, ~i nu este posibil sa spui despre intelect ca sanatatea reprezinta maturitate ~i maturitatea reprezinta sanatate. De fapt, nu exista nici 0 legi'itura directa intre conceptele de sanatate ~i de intelect. La indivizii sanato~i, mintea lucreaza la nivelul functionarii cerebrale deoarece dezvoltarea lor emotional a este satisfacatoare. Toate aceste lucruri vor necesita 0 examinare mai amanuntita.

26

INTELECT ~I SANATATE

punct de vedere al dezvoltarii, intelectul insu~i nu poate fi bolnay, de~i poate fi exploatat de catre un psihic bolnav. Psihicul, prin contrast, poate fi el insu~i bolnav, adica modificat din pricina e~ecurilor dezvoltarii emotionale, in pofida unui suport cerebral sanatos pentru functionarea sa. Partea din creier de care depinde capacitate a intelectuala este mult mai variabila decat cea de care depinde psihicul, fiind de asemenea 0 mai noua achizitie in evolutia rasei. Ereditatea ~i hazardul ne inzestreaza cu un creier care se situeaza sub sau peste medie in ceea ce prive~te capacitatea de functionare; sau hazardul, maladiile sau accidentele (ca de exemplu leziunile suferite in timpul procesului na~terii) ne inzestreaza cu un creier care este deficient sau afectat; sau un proces infectios din timpul copilariei (meningita, encefalita) sau 0 tumoare determina interferente reziduale aleatorii cu functiile cerebrale; sau in cursul (a~a-numitului) tratament al tulburarilor mintale, neurochirurgul diseca intentionat anumite portiuni cerebrale pentru a deregIa mecanismele de aparare puternic organizate impotriva nebuniei, aparari care ele insele constituie 0 situatie clinica dureroasa. In oricare dintre aceste moduri, intelectul este afectat sau procesele mentale sunt modificate, cu toate ca trupul (spre deosebire de creier) poate ramane sanatos. In toate cazurile totu~i, sanatatea sau sanatatea imperfecta a psihicului trebuie evaluata. La Ul}.adin extreme, un copil cu un coeficient de inteligenta de 80 poate fi sanatos trupe~te, ~i poate de asemenea prezenta 0 dezvoltare emotionala sanatoasa, devenind intr-adevar 0 persoana interesanta ~i valoroasa, cu 0 personalitate

27

Opere 3. Natura umana

Capitolul2

Sanatatea imperfecta

i.t\

~~ cum ar fi util sa privim sanatatea imperfecta dintr-o perspectiva mai larga. Se pot descrie intr-un ~mod relativ simplu maladiile ~;itulburarile ce afecteaza aHlt soma, cat ~i psyche; interactiunea dintre ele este complicata, dar se poate incerca 0 descriere bazata pe acceptarea dihotomiei. SA.NA.TATEA

IMPERFECTA.

SOMATICA.

Ereditar

(dovezile apar dupa na;;tere, sau dovezi ulterioare inainte sau in momentul na;;terii)

Congenital

In timpul travaliului anomalii ce determina dificultaF la na;;tere La na;;tere accidente ale procesului na;;terii

interToate Autolnduse Vitamine mediare Calorii, minerale, Substante Deficiente degradele PersecuFe (e;;ecul mediului)l

1 In original "failure of nurture" - v. nota 1 de la p.25. (N. t.)

Accidental

Noroc Razboi

Infestare Infectie

Noroc

(Inca necunoscute)

29

Cancer Anumite maladii, probabil infectii (reumatism articular acut, coree etc.)

Acestea acopera domeniul sanatatii imperfecte, cu exceptia categoriei vaste a functiilor tesuturilor corporale afectate de diverse situatii psihologice. Poate este surprinzator ca 0 atilt de simpla descriere poate acoperi totalitatea sarcinilor pediatrului somatician, mai ales aHlta tirnp dlt in practica acestea sunt laborioase, iar cuno~tintele necesare sunt atat de vaste. Nu exista nici 0 descriere simpla a sanaIMPERFECTA. PSIHICA. tatii irnperfecte psihice, cu exceptia afirmatiei ca, din punct de vedere clinic, este intotdeauna yorba despre 0 tulburare a dezvoltarii emotionaIe, chiar ~i atunci cand este cauzata in mod evident de factori de mediu adver~i.l Sanatatea corporala (inclusiv cea a functionarii tesutului cerebral) considerilndu-se de la sine inteleasa, sanatatea imperfecta psihica se poate clasifica in nevroza ~i psihoza. In cazul unei nevroze, dificultatile incep sa apara in cadrul relatiilor interpersonale ce tin de viata de familie, copilul avand in acel moment intre 2 ~i 5 ani. In aceasta perioada cuprinsa intre 2 ~i 5 ani, copilul poate sa fie 0 persoana intreaga printre alte persoane intregi ~i este subiectul unor experiente pulsionale puternice bazate pe iubirea intre persoane. In cadrul nevrozei, SA.NA.TATEA

1 Nota pentru revizie: Adauga definitia sanata\ii in tenneni de libertate in ceea ce prive?te rigiditatea apararilor. II/o placi? Da = sanatate E?ti plictisit? Da = sana tate imperfecta

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

dezvoltarea emotionala a copilului (sau a adultului) din timpul celor mai timpurii stadii s-a desfa.?urat in limite normale. Psihoza este numele dat starilor de boala ce au inceput sa se dezvolte mai de timpuriu, adica dinainte ca acel copil sa devina 0 persoana intreaga aflata in relatie cu alte persoane intregi. Aceasta clasificare rudimentara are 0 utilitate limitata ?i, imediat ce se efectueaza 0 examinare mai amanuntita a starilor psihotice clinice, apare nevoia unei metode mai delicate. Deocamdata trebuie doar sa atragem atentia cat de important este sa luam in considerare sursa tulburarilor dezvoltarii emotionale, incercand, de asemenea, sa utilizam termenii psihiatrici acceptati· Astfel:

descriere aproximativa de acest fel ii ofera unui student un punct de pornire pentru studiul bolilor psihice in termenii psihiatriei pentru adulti. Este mai logic totu?i sa se abordeze psihiatria pentru adulti din perspectiva unui studiu intim al psihiatriei pediatrice. Vom descoperi ca, in pofida bunelor noastre intentii, yom avea nevoie sa facem 0 noua clasificare, iar in cele din urma tot nu yom fi multumiti.1 Din punct de vedere clinic, nici macar copiii bolnavi nu sunt tot timpul anxio?i sau nebuni. In mod obi?nuit, suntem confruntati cu aparari organizate cu succes impotriva anxietaW, iar in punerea unui diagnostic suntem preocupati de tipul apararilor sau de succesul ori e?ecullor. De asemenea, este important sa cunoa?tem tipul anxietatii care constituie o amenintare; de exemplu, apararile pot fi impotriva fricii de pierdere a penisului sau de pierdere a unei functii importante asociate cu 0 pulsiune; la fel, apararile pot fi impotriva depresiei, adica impotriva unei disperari tin and de sentimentele de vinovatie care fie sunt ele insele incon?tiente, fie sunt in legMura cu chestiuni incon?tiente; ?i, de asemenea, apararile pot fi impotriva fricii de pierdere a contactului cu realitatea externa sau impotriva fricii de dezintegrare haotica. Toate acestea vor necesita 0 examinare mai amanuntita, dar idee a este ca exista intr-adevar 0 anumita justificare pentru clasificarea aproximativa a tulburarilor emotionale minore ale copiilor in functie de tipul de boala pe care ar fi predispu?i sa-l dezvolte daca, in conditii de stres, s-ar intampla sa cedeze ?i sa se imbolnaveasca cu adevarat. 0 asemenea clasificare imi permite sa efectuez 0 examinare preliminara a interactiunii dintre maladiile somatice ?i cele psihiatrice, dupa care ma voi reintoarce la studiul detaliat al cre?terii emotionale. Pentru moment, trebuie sa omit e?ecurile me-

30

TIPUL NEVROZE

STAREACLINICA Organizari defensive impotriva anxietatii: fobii, isterie de conversie, nevroza obsesionala etc.

PSIHOZE

Maniaco-depresiva Depresie Aparari contradepresive

ORIGINEA Anxietatea ce apare ca urmare a vietii pu1sionale din relatiile interumane. Ingrijorare cu privire la iubirea neinduratoare. Reactie 1apierderea obieetu1ui.

dinspre inauntru Ingrijorare eu privire la Ipohondrie: dinspre in rezultatele agresiunii. afara Aparare prin paranoia: retragere in lumea interioara

Persecutie:

SCHIZOFRENIE

Aparare prin c1ivare prin dezintegrare prin pierderea simtului realitatii prin pierderea eontactului

E;;eeu1adaptarii active a mamei in stadiile timpurii.

31

o

1 Nota pentru revizie: Schiteaza 0 reintoarcere la 0 c1asificare intr-o noua forma: de ex. dependenta + familie;;i aportul social; ate adapta/a nu te adapta.

32

D.W.Winnicott

diului in cadrul diverselor stadii, un subiect care va necesita ~i el un studiu amanuntit in aceasta lucrare. De asemenea, tipul antisocial de simptomatologie nu poate fi indus in acest punct allucrarii.

Capitolul3

Interrelatiile ,

dinlre

maladiile Irupului ~i tulburarile psihologice

EFECTUL TRUPULUI SI , AL SANATATn, ASUPRA PSIHICULUI EREDITATEA

SALE

",,~

.~'"n ceea ce prive~te ereditatea, nu exista ~ prea mult loc pentru confuzie. Dupa .,~'cat se pare, ereditatea este somatica, chiar ~iatunci cand rezultatul este psihologic (de exemplu, 0 tendinta catre un temperament depresiv sau isteric transmis de la parinte copilului). Baza pentru psyche este reprezentata de soma, iar in cursul evolutiei soma a aparut primuL Psihicul debuteaza ca 0 elaborare imaginara a functionarii somatice, avand drept cea mai importanta sarcina corelarea experientelor trecute, a potentialitatilor,a con~tientizariimomentului prezent ~i a a~teptarilor de.viitor. Astfel sinele incepe sa existe. Psihicul nu are, bineinteles, nici 0 existenta in afara creierului ~ia functionarii cerebrale. Mo~tenireatrasaturilor de personalitate ~ia tendintelor catre diverse tulburari ~i tipuri psihiatrice tine de somatic, iar aceasta mo~tenirepune limite psihoterapiei. Aceste limite sunt relativ neimportante in tratamentul tulburarilor nevrotice, mai importante in tratamentul tulburarilor psihotice ~icel mai importante in psihanaliza oamenilor sanato~i, adica a celor care

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

se afla (prin definitie) cel mai aproape de a fi ceea ce ar trebui sa fie, conform inzestrarii lor native. Trebuie mentionat ca anumite tendinte mo~tenite patologice se manifesta clinic tardiv, astfel ineat, de~i sunt mo~tenite, nu sunt congenitale.

de la asistenta de ginecologie sa manifeste interes in psihologia bebelu~ului in preajma momentului na~terii lui. Nici mama insa~i nu se afla intr-o pozitie potrivita pentru a deveni un pionier in acest domeniu chiar in clipa na~terii copilului ei. Insa ea ~tie ca psihologia copilului sau trebuie luata in considerareo Cand oare va gasi ea intelegere? Psihologul este cel care trebuie sa intervina pana eand pediatrul ~i ginecologul VOl' ajunge la studiul psihologiei infantile. data cu dezvoltarea creierului ca organ functional incepe stocarea experientelor ?i amintiri corporale personale incep sa se asocieze pentru a forma 0 noua fiinta umana. Exista multe dovezi conform carora mi~carile corporale din viata intrauterina au semnificatie ~i probabil, intr-un mod indirect la fel ?i nemi;;carea din viata din utero Cindva in preajma na~terii se petrece "marea de?teptare", astfel incat noi putem observa 0 diferenta intre un copil nascut prematur ~i unul nascut postmatur. Primul nu este inca pregatit pentru viata, iar celalalt este predispus sa se nasca intr-o stare de frustrare, dat fiind ca fusese pregi:'ltit ~i a fost facut sa a~tepte. Totu~i, in mare, psihologia bebelu~ului nu afecteaza tulburarile grupate sub denumirea de "congenitale". Pe de aIta parte, evenimentele na~terii afecteaza in masura foarte mare psihologia copilului. Acest domeniu trebuie studiat, dupa ce cititorul va fi fost familiarizat cu fiinta umana care se afla cmar la inceputul vietii. Imediat ce bebelu~ul s-a nascut, efectul psihologiei infantile asupra sanatatii corporale devine instantaneu evident.

34

TULBURARILE CONGENITALE

Ereditatea se ocupa cu factorii care au existat inainte de conceptie. Tulburarile congenitale sunt acele tulburari care sunt evidente pana la sfar~itul procesului na~terii. Termenul "congenital" se refera la doua seturi de tulburari, in primul rand la acele boli ~i dizabilitati ce exista dinaintea datei na~terii, din perioada intrauterina, ~i la acelea care reprezinta sechele ale insu;;i procesului de na;;tere. Pediatrul va judeca in termenii deficitelor de cre~tere (de exemplu, defectul mintal datorat rubeolei materne in a doua luna de sarcina), ai deformarilor ortopedice (de exemplu, luxatia de ~old), ai infectiilor transmise de mama (de exemplu, sifilisul inaintea na~terii ~i gonoreea in timpul na~terii), ai incompatibilitatii sanguine intre mama ~i bebelu~, ai injuriilor meningelui sau chiar ale creierului datorate unor intarzieri ale na~terii (pelvisul matern ingust, asfixia excesiva in timpului travaliului prelungit) ~i a~a mai departe. Pediatrul are aici un domeniu larg pentru a-~i desfa~ura munca sa foarte specializata ~i nu ne putem a~tepta sa se preocupe de experienta na~terii (psihologica) a bebelu~ilor fara malformatii ~i sanato~i car~ nu sunt nici asfixiati, nici ;;ocati in sens somatic. In ultimii ani, aproape atingandu-~i telul principal de a face na~terea 0 experienta sigura din punct de vedere fizic, ginecologul a devenit interesat in psihologia na~terii. Psihologia mamei este cel mai studiata totu~i, ~i ceea ce se preda in prezent aproape ca poate fi rezumat in cuvintele: eliberare de £rica. Aceasta s-ar putea realiza printr-o instruire corecta, care ar face posibila 0 stare de relax are la mama. Increderea personala intr-un anum it doctor sau intr-o anum ita asistenta ramane principalul suport al mamei, de~i acest lucru nu este intotdeauna mentionat. Nu ne putem a~tepta nici de la ginecolog, nici

35

o

Instituirea actului hranirii nu este deloc doar 0 chestiune de reflexe. Este bine cunoscut ca starea emotionala a mamei afecteaza capacitatea copilului de a apuca sanul ~i, de asemenea, este adevarat ca bebelu~ii variaza de la u~or de hranit la dificil de hranit, chiar de la inceput. VOl' fi multe de spus despre psihologia initierii actului hranirii ~i a continuarii lui. Asta nu reprezinta in nici un caz 0 deturnare de la latura somatica a DEFICITE DE APORT

j

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

actului hranirii, care este in continuare studiata in detaliu in cadrul pediatriei. Mai ales pentru studiul acestui subiect sunt necesare cooperarea ?i intelegerea dintre cei care cunosc multe despre latura somatica (implidmd fiziologia, anatomia, neurologia, biochimia) ?i cei care incep sa cunoasca dHe ceva despre latura psihologica. Ca un exemplu care ar putea fi instructiv pentru psihologul nespecializat in medicina, a? cita tulburarea destul de rara, cunoscuta drept "esofag scurt". Aceasta deformare somatica determina dificultati in hranire?i mai ales o tendinta la varsaturi. Postura afecteaza simptomatologia. In decursul timpului exista tendinta ca tulburarea sa se indrepte de la sine, a?a incat oricare au fost masurile luate la momentul respectiv, se considera ca acestea au functionat. Ele pot lua forma unor sfaturi cu privire la gestionare sau chiar forma unei psihoterapii a mamei. Cei ce studiaza psihologia infantila nu-?i pot permite sa ignore tulburarile somatice?i istoricullor natural, dar, din fericire, nici nu trebuie sa fie atat de competenti incat sa-?i asume total responsabilitatea pentru latura somatica, ce ar trebui impartita intre cele doua tipuri de speciali?ti. In cadrul tulburarilor de hranire la copiii mai mari, locul psihologiei devine din ce in ce mai evident. Bebelu?ii sunt in mod normal caprido?i, iar faptul ca un bebelu? accepta orice fe! de hrana, decent oferita, s-ar putea datora unei boli a bebelu?ului. Vom examina ulterior motivele. La cealalta extrema, un bebelu? de orice varsta, ca ?i un copil mai mare, ar putea deveni atat de activ inhibat fata de hranire, incat rezultatul sa fie fatal. Iar intre capriciul sanatos ?i inhibitia patologica se inscriu toate stadiile intermediare.

care se afla bebelu?ul. Cand motivele stresului bebelu?ului sunt in general recunoscute, doctorii ?i asistentele vor putea sa faca multe pentru prevenirea bolilor psihologice de tipul celor care debuteaza in pruncie, fara a fi nevoie sa recurga la cuno?tinte specializate de psihologie.

Exista toate tipurile de amestec intre somatic ?i psihologic. Un exemplu familiar este eel al copilului cu despiditura labio-palatina congenitala, incapabil sa se bucure in mod obi?nuit de actul hranirii ?i supus in mod necesar la repetate operatii ?i separari de mama. Dezvoltarea emotionala a acestui bebelu? va fi afectata, dar nu neaparat pana la limita handicapului, deoarece doctorii ?i asistentele pot cu u?urinta sa inteleaga motivele stresului bebelu?ului, acest lucru determinandu-i sa ia masuri pentru a contracara perturbarea mediului in

37

DEFECTE DE ELIMINARE

Aid nu este prea dificil sa delimitam somaticul de psihologic. Cu exceptia rarelor cazuri in care aparatul excretor este deformat sau bolnav, 0 functie eliminatorie tulburata este in mod clar 0 chestiune de conflict emotional manifestandu-se in termeni corporali. In vreme ce la un capat al scalei se afla actiunea purului hazard, la celalalt se afla predispozitia la accidente, conditie ce tine de clasa depresiilor din clasificarea tulburarilor psihiatrice. In mod similar, printre cei abuzati, exista intotdeauna cativa care simt nevoia de a fi persecutati, iar aceasta nevoie de persecutie, ce reprezinta baza bolii psihiatrice numita paranoia, poate debuta surprinzator de devreme in prunde, de fapt aproape imediat dupa na?tere. Se poate spune despre infectii ca unele depind in intregime de circumstantele fizice, de exemplu pojarul; un copil care nu a avut pojar 11poate lua de la cineva care se afla in perioada de incubatie a bolii. Pe de alta parte, anumite infectii sunt influentate de starea emotionala. De exemplu, evolutia ftiziei poate fi strans legata de evolutia fazelor depresive, de?i tipul osteo-articular al tuberculozei nu este astfe! influentat. Se poate spune ca, mai ales in vremurile de dinaintea antibioticelor, pneumonia reprezenta un test al vointei de a trai ?i deci recuperarea depindea intr-o foarte mare masura de ingrijirea primita. Cu mult timp in urma, surorile medicale obtineau 0 satisfactie imensa din succesullor in ingrijirea pacientilor cu pneumonie, deoarece ?tiau ca adeseori salvau vieti datorita propriului devotament. Asistentele de astazi pierd mult datoACCIDENTE

D.W. Winnicott

38

rita realitatii canice.

vindeearii

pneumoniei

Opere 3. Natura umana prin metode

relativ me-

Aproape toate maladiile somatice se pot incadra in aceste cateva categorii. Este totu~i necesar sa Ie reamintim cititorilor £ara CUTULUI" cuno~tinte medicale ca exista maladii ale trupului care sunt mtr-adevar somatice ~i a CarOl'cauza nu este mea mteleasa. Un exemplu 11reprezinta "cre~terea noual/I. De asemenea, corea ~i reumatismul articular acut2, care se intalnesc frecvent, au cauze necunoscute. CATEGORlA

"INcA-NECUNOS-

Aceasta nu inseamna

ea 0 maladie va fi considerata

de na-

tura psihologica doar pentru ea nu este inca clara cauza ei fizica, iar acest lucru este adevarat chiar daca reumatismul articular acut ~i mai ales corea pot uneori sa urmeze unui ~oc emotional sau unui stres acut. Mai dificil de plasat este seria tulburarilor denumite generic "alergii"3. Cei entuziasmati de alergie, sau hipersensibilitatea tesuturilor la diver~i agenti (cum ar fi polenul in febra fanului), sustin ea pot explica un mare grup de simptome despre care multi alti observatori ar presupune ea sunt in principal psihologice. Unul dintre exemple este astmul. Astmul reprezinta 0 tulburare a functionarii corporale care teoretic poate fi cauzata de 0 sensibilitate pur somatica a musculaturii netede bron~ice la substanta inhalata. Dar un atac de astm poate fi de natura pur psihologica, dupa cum va fi de acord toata lumea care are un copil cu astm sub observatie directa - de felul celei

39

care se mtalne~te m cazul psihoterapiei zilnice regulate (ca, de exemplu, m psihanaliza). Astmul reprezinta un bun exemplu de tulburare de granita, ;;i este la fel de necesar sa i se reaminfiteasea investigatorului psihologic di exista 0 predispozitie ziea ~i ea exista 0 relatie mtre astm ~i eczemele infantile, cum este sa i se reaminteasea doctorului somatician ea boala este de natura psihologiea. Alergia se dovede~te a fi 0 mare abatere de la principiile de baza, iar utilitatea termenului este vizibila m principalm domeniul descrierii starilor clinice. Cercetarea In domeniul alergiei, care parea sa creeze 0 promitatoare linie de atac i:mpotriva tulburarilor psihosomatice, a dus mai degraba eatre psihologie decM eatre fiziologie ~i biochimie. Nu trebuie uitat faptul ea astmul poate fi considerat produdHor de tulburari psihiatrice, dincolo de problema propriei sale cauzalitati m fiecare caz In parte, de vreme ce este imposibil ca un copil sau un adult sa sufere de astm (oricare ar fi cauza sa) fara sa devina adaptat m mod specific acestuia.

ALERGIILE

1 Termen general pentru cancer, adica pentru carcinom, sarcom ;;i probabi] limfoadenom ;;i leucemie. 2 In prezent se cunoa;;te cauza reumatismului articular acut, care numara printre simp tome Ie majore ;;i corea. (N. t.) 3 In acest subcapitol, autorul folose;;te termenul de "alergie" cu 0 conotatie ironica, referindu-se la intrebuintarea lui de catre cei care sunt incredintati de cauzele pur organice ale sindromului. (N.t.)

EFECTUL P51H1CULUJ A5UPRA 51 ACE5TU1A , A FUNCTIONARIJ ,

o

TRUPULU1

dezvoltare emoponali'i sanatoasa furnizeaza copilului intelegerea importantei sani'itatii corporale, dupa cum ~i 'Sanatatea corporala furnizeaza 0 reasigurare copilului, care este foarte valoroasa in cadrul dezvoltarii emotionale. Eforturile ~i tensiunile dezvoltarii emotionale normale, precum ~i anumite stari anormale ale psihicului au efecte adverse asupra corpului. Libertatea pulsiuniJor promoveaza sanatatea corporala, iar de aici reiese ea in cadrul unei dezvoltari normale ce implica cre~terea controlului aSllpra pulsiunilor, exista multe momente m care corpul trebuie sacrificat, libertatea pulsiunilor fiind in mod normal redusa In procesul de socializare a copilului. Principiul care trebuie reamintit este ca, atunci cand un conflict din cadrul psihicullli este relativ con~tient, se poate face

4°

D.W. Winnicott

fata pulsiunilor prin autocontrol; se pot face compromisuri illtre cererile pulsiunilor ~i cele ale realWitii externe sau ale societatii, sau ale con~tiintei, compromisuri care sa prejudicieze cat se poate de putin. Pe de alta parte, atunci cand conflictul illtre impulsuri ~i idealul Eului se aHa ill incon~tientul refulat, inhibitiile, anxietatile ~i compulsiile rezultate sunt rnai oarbe, mai putin capabile de adaptare la circumstante ~i mai vatamatoare pentru corp ~i pentru procesele ~i functiile corporale. Trupul unui copil este capabil sa suporte multe tensiuni, dar exact aceste tensiuni continuate pana ill viata adulta pot conduce pana la urma la stari somatice ireversibile, cum ar fi hipertensiunea benigna, ulceratia mucoasei unei anumite portiuni a tractului dlgestiv, hiperactivitatea tiroidiana etc. Ultimele stadii ale aces tor schimbari corporale ireversibile ce au fost declan~ate de conflictul intrapsihic trebuie tratate de medicul internist, chirurg sau endocrinolog, ~i acest lucru este adevarat chiar pi atunci cand se efectueaza cu succes 0 psihoterapie la 0 data atat de tarzie. 0 psihoterapie efectuata cu succes mai devreme ar fi eliminat necesitatea ajutorului medicului internist sau chirurg.

Capitolul4

Domeniul psihosomatic

C

ill cadrulpsihosomaticii careia ar trebuieste sa cautam eluei'dareapecialitatea problemelor mai degraba ~""~ pediatria deeat medicina interna. Copiii ofera eel mai bun material pentru studiul modificarilor tesuturilor ~i functionarii trupului ce sunt asociate sau secundare unor fenomene psihologiee. Medicina psihosomatica a devenit 0 ramura a cercetarii ~i practicii medieale, una ee este din nefericire separata de toate celelalte trei care se aHa in stransa legatura eu ea: psihiatria, medieina generala ~i psihanaliza. Motivele aeestui lucru sunt asemanatoare celor care au dus la folosirea termenilor "mintal" ~i "fizic" ca ~i cum ar descrie fenomene opuse. Natura umana nu este 0 ehestiune de minte ~i trup - este 0 chestiune de psyche ~i soma interrelationate, cu mintea ea 0 inflorescenta la limita functionarii psihosomatice. Tulburarile continuumului psyche-soma reprezinta modificari ale trupului sau ale functionarii trupului asociate eu stari psihice. Aceste modificari sunt eel mai bine studiate ill cadrul pediatriei clinice, nu numai deoarece eonditiile sunt mai simple la copii, ci ~i pentru ca starile psihice ale adultilor nu pot fi intelese ill lipsa unei referiri la copilaria subieetilor investigati· Baza psihosomaticii este reprezentata de anatomia vie, care se nume~te fiziologie. Tesuturile sunt vii ~i sunt parte dintr-un

••

42

D.W. Winnicott

43

Opere 3. Natura umana

organism intreg ~i sunt afectate de diversele sHiri psihice ale acelui organism. Primele complicatii ce trebuie studiate sunt reprezentate de acele modifidiri fiziologice ce tin de activitate ~i odihna; apoi modificarile tinand de excitatii locale ~i generale, ultimeIe dintre ele fiind caracterizate de trei faze: de pregatire, punct culminant ~i recuperare. In cadrul studiului excitarii generaIe, tesuturile nu pot fi studiate in afara relatiei lor cu intregul psihic. 0 data ce psihicul in totalitatea lui a fost acceptat, fiziologia se ocupa ~i cu modificarile specifice dorintei ~i furiei, ~i de asemenea iubirii afectuoase, fricii, anxietatii, suferintei ~i altor afecte ce sunt fatete ale fantasmelor elaborate, fantasme care sunt specifice unui individ. In cadrul acestui intreg travaliu, cel ce studiaza continuumul psyche-soma este preocupat de fantasmele con~tiente ~i incon~tiente care reprezinta, ca sa spunem a~a, histologia psihicului, elaborarea imaginara a intregii functionari somatice ce este specifica unui individ. Daca doua persoane mi~ca un deget, pentru anatomist ~i fiziologist exista 0 similitudine esentiala intre cele doua evenimente. Insa pentru cel ce studiaza continuumul psyche-soma, la anatomia ~i fiziologia actiunii trebuie adaugat intelesul actiunii pentru individ ~i, datorita acestui lucru, in fiecare caz mi~catul din deget este specific individului ce mi~ca din de get. Prin urmare, exist a un punct de la care fiziologia aluneca incet inspre psihosomatica, ce include fiziologia modificarilor somatice asociate cu eforturile ~i tensiunile psihicului. In primul rand, exista controlul inerent procesului de socializare, iar apoi exista controlul ~i inhibitiile patologice ~i asociate cu refularea ~i conflictele incon~tiente din cadrul psihicului. In cele din urma, in cadrul psihosomaticii nu putem asuma 0 legatura stransa intre psyche ~i soma; psihosomatica trebuie sa ia in considerare starile frecvente, cat ~i importante in care relatia dintre psyche ~i soma este sHibita sau pierduta. Un studiu detaliat al pediatriei psihosomatice nu se va putea realiza decat dupa expunerea completa a dezvoltarii emotionale a individului uman.

Se va observa ca, pentru a intelege aceste tulburari care formeaza intr-adevar un grup clinic real, de~i foarte larg, trebuie atinse toate tipurile ~i gradele de tulburare psihologica ~i trebuie incluse conflictele interioare inerente in viata, inerente in gestionarea pulsiunilor ~i in compromisul personal cu impulsurile ce tine de socializarea treptata a fiecarui individ uman. In cazul indivizilor sanato~i, exista doua curente principaIe in pediatria psihosomatica: sanatatea somatica - efectul sau asupra functionarii ~i dezvoltarii psihicului; sanatatea psihica - efectul sau asupra dezvoltarii ~i functionarii somatice. In cazul sanatatii imperfecte exista, de asemenea, doua curente: sclnatatea imperfecta somatica - efectul sau asupra dezvoWirii psihicului; sclnatatea imperfecta psihica - efectul sau asupra dezvoltarii somatice. Intelegerea aces tor lucruri provine din studiul dezvoltarii persoanei sclnatoase din punct de vedere fizic, deoarece doar presupunand absenfa maladiilor somatice poate fi efectuat un studiu atat de complex. Dadi se presupune absenta bolilor principale ale trupului, atunci se poate examina intreteserea treptata a corpului ~i psihicului unei persoane ~i se pot formula anumite principii fundamentale. S-a observat ca dezvoltarea emotionala este in mod normal dureroasa ~i punctata de conflict: trupul trebuie sa sufere din cauza acestor lucruri, cu toate ca nu exista nici 0 boala care sa fie in principal somatica.1 AsHel, studiul tulburarilor psihosomatice trebuie sa se faca prin intermediul psihologiei ~i al observarii efectelor problemelor psihice asupra partii somatice a individului. Trebuie ca lucrurile sa se petreaca in acest fel. Medicilor nu Ie place acest lucru. Lor le-ar placea sa poata aplica cuno~tintele lor despre bolile trupului in mod direct in cazul tulburarilor psihosomatice. Dar acest lucru nu se poate. Calea naturala este studiul tulburarilor psihosomatice la copilul (sau 1 Nota pentru revizie: asigura-te de punetul de vedere: tulburarea psihosomatiea eu sensul ei pozitiv de contraearare a fugii In

~ "stari inteleet de depersonalizare.

L

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

adultul) care nu are nici 0 boala somatica sau limitare fizica. Doar mai tarziu, dupa ce principiile au fost mtelese, poate aparea intelegerea bolilor trupului ~i a efectului lor asupra psihicului. Se poate observa ca medicina somatica este un teritoriu cu granite ce sunt men tin ute m mod artificial pentru a limita obligatiile medicului. Medicina somatica aluneca m mod naturalmspre psihosomatica. Partea psihica a unei persoane se ocupa cu relatiile, relatiile dinauntrul psihicului insu~i, relatiile cu trupul, cu lumea externa. Nascandu-se din ceea ce ar putea fi numit elaborarea imaginara a functiilor de tot felul ale trupului ~i acumularea amintirilor, psihicul (m mod specific dependent de funqionarea creierului) leaga trecutul trait, prezentul ~i viitorul a~teptat la un loc, da sens sentimentului de sine al persoanei ~ijustifica perceptia no astra a unui individ care exista m acel trup. Psihicul, dezvoltandu-se astfel, devine ceva ce are 0 pozitie pornind de la care poate mtretine relatii cu realitatea externa, devine ceva ce poseda capacitatea de a crea ~i de a percepe realitatea externa, devine 0 fiinta imbogatita din punct de vedere calitativ, capabila sa fie mai mult decM ceea ce poate fi explicat prin intermediul influentelor mediului, ~i capabila nu numai sa se adapteze, dar ~i sa refuze sa se adapteze, ~i devine 0 creatura inzestrata cu ceea ce pare a fi capacitatea de alegere. Nimic din to ate acestea nu apare automat ca fenomen de cre~tere. Exista, intr-adevar, un element inerent de cre~tere, dar dependenta timpurie de un mediu adaptabil este atat de mare, incat acest factor de cre~tere devine depa~it. In ceea ce prive~te dezvoltarea trupului, factorul de cre~tere este mai clar; m contrast, m dezvoltarea psihicului exista oricand posibilitatea e~ecului ~i,mtr-adevar, nu poate exista cre~tere fara distorsiuni datorate intr-o anumita masura e~ecului adaptarii la me diu.

parcurs pana la capat, fiecare pauza sau salt in dezvoltare reprezinta 0 distorsiune, iar 0 graba aici sau 0 mtarziere acolo fiecare dintre ele lasa 0 cicatrice. Mai mult decat atat, nu este nimic de ca~tigat din disputa asupra momentului in care debuteaza pediatria psihosomatica sau natura umana msa~i. Singurul moment sigur este cel al conceptiei. Data na~terii este evident de avut in vedere, dar multe lucruri s-au petrecut dinainte, mai ales m cazul bebelu~ului postmatur, iar la na~tere exista deja 0 individualitate care este atat de evidenta, incat in cazul gemenilor identici, asistentele cu experienta sunt imediat con~tiente de similaritatea exceptionala. La sfar~itul a doua saptamani, oricarui copil i s-au mtamplat 0 multime de lucruri care sunt m mtregime personale. La varsta la care 0 adoptie devine relativ u$or de aranjat, fiecare copil a fost atat de marcat de experiente reale, incat parintii adoptivi au 0 problema de gestionare care este in mod esential diferita de cea pe care ar fi avut-o daca bebelu~ul ar fi fost allor ~i s-ar fi aflat m grija lor de la mceput.

44

Dezvoltarea psihosomatica este 0 achizitie treptata ~ii~i are propria viteza, iar daca termenului de "maturitate" ii este permisa 0 referinta la varsta, atunci maturitatea este sanatate ~i sanatatea este maturitate. Intregul proces al dezvoltarii trebuie

45

Partea a II-a

DEZVOlTAREA

,

EMOTIONALi\

A FIINTEI , UMANE

-~

Introducere

t'~

.~"~ xaminarea preliminara a domeniului pediatriei psihosomatice nu a facut dedit sa arate necesitatea inte"*,,,,Jlegerii dezvoltarii emotionale a individului. Pe latura somatica, pediatrul bazeaza totul pe anatomie ~i fiziologie, iar pe latura psihica trebuie sa existe 0 disciplina echivalenta. Nu psihologia academica furnizeaza raspunsul. Singurul raspuns este reprezentat de psihologia dinamica sau, cu alte cuvinte, de psihanaliza. Acum va fi necesar sa examinam dezvoltarea continuumului psyche-soma care, daca mintea functioneaza, devine treptat o persoana individuala con~tienta de sine, 0 persoana nu numai aflata in relatie cu mediul inconjurator, ci care in cele din urma ia parte la mentinerea ~i re-crearea acestui mediu. Vom presupune absenta bolilor in principal somatice, pana intr-un moment apropiat de final, cfmd yom considera ca include rea acestei complicatii suplimentare este potrivita. Vom presupune, de asemenea, existenta unui tesut cerebral mediu lnzestrat, de vreme ce deficitul mintal ~i idiotia sunt defecte somatice cu trasaturi psihologice secundare. In mod deliberat, pentru moment, mintea nu este luata in considerare, dedit in masura in care reprezinta eeea ee eu am numit 0 infloreseenta la limita continuumului psyche-soma. Ar fi logic sa deseriu fiinta umana aflata in dezvoltare ineepand eu momentul eonceperii, treeand treptat prinviata in-

.---..----.----- ~~~-

--_!&.

--------

50

D.W. Winnicott

trauterina, na~tere, stadiile primitive ~imai putin primitive ale cre~terii emotionale, tredind in revista copilul intre 3 ~i 5 ani, copilul in perioada de latenta ~i adolescentul, ~i ajungand in cele din urma la adultul matur care este gata sa-~i asume un loc in lume, ~i care imbatrane~te ~i astfel moare. Ins a am ales sa incep cu perioada primei maturitati, cu copilul pre~colar din perioada tarzie in care relatiile interpersonale au ajuns sa aiba inteles deplin, ~i am ales a~a deoarece pot sa consider ca fiind de la sine inteles ca cititorul sa fie oarecum familiarizat cu opera lui Freud, ce urmar~~te originea bolii nevrotice a adultilor pana la conflictele ce iau na~tere in individ in timpul acestei perioade. De la 0 descriere a psihologiei dinamice a copilariei timpurii, 0 voi lua in directie inversa, intrand din ce in ce mai adanc in necunoscutul celor mai timpurii momente in care termenul ,,fiinta umana" poate fi aplicat fatului din utero Apoi va fi posibil sa inaintez ~i sa examinez trasaturile speciale ale perioadei de latenta ~i ale adolescentei. Prezentarea mea a psihologiei dinamice va fi deci restructurata in urmatorul mod: (a) Relatiile interpersonale ~i complicatiile respective. (b) Atingerea unitatii personale ~i capacitatea de ingrijorare. (c) Sarcinile primitive ale (1) Integrarii sinelui. (2) Unui modus vivendi psihosomatic. (3) Contactului cu realitatea prin intermediul iluziei. Cititorul este rugat sa-~i aminteasca, in timp ce cite~te una dintre partile descrierii mele, ca celelalte parti sunt in mod deliberat excluse, dar nu uitate. Limbajul potrivit pentru 0 parte este nepotrivit pentru celelalte. Este 0 procedura foarte artificiala aceasta disecare ~i separare a stadiilor dezvoltarii. In realitate, copilul uman se afla tot timpul in toate stadiile, chiar daca se poate spune ca predomina unul dintre ele. Sarcinile primitive nu sunt niciodata complet rezolvate ~i, de-a lungul intregii copilarii, incomple-

Opere 3. Natura umana

51

titudinea lor prezinta 0 provocare parintelui ~i educatorului, de~i initial ele apartin domeniului ingrijirii bebelu~ului. In mod similar, greutatile ce se ivesc in psihic la trecerea de la neindurare la ingrijorare ~i cand apare capacitatea de a unifica trecutul, prezentul ~i viitorul de asemenea ii intereseaza intr-o masura mare pe parintii ~i educatorii copiilor de toate varsteIe, de~i initial ele sunt de domeniul celor care ingrijesc bebelu~ul care este pe punctul de a deveni gata de a fi "intarcat", de a fi capabil sa faca fata unei pierderi fara sa piarda in intregime ceea ce este (doar intr-un sens) pierdut. In mod destul de curios, aceste probleme ale debutului tirnpuriu sunt cele care 11intereseaza in masura cea mai mare pe cititorul unei carti de psihologie, mai degraba decat subiectul primei mele sectiuni. Problemele ulterioare ale unui copil mai matur, care a atins complicatiile ~ibogatiile relatiilor interpersonale, sunt prin chiar natura lor mai mult 0 chestiune de ingrijorare particulara pentru fiecare copil ~i sunt din ce in ce mai putin (pe masura ce copilul cre~te) parte a dependentei lui. Este innebunitor, ~i nu este util deloc, sa i se spuna unui parinte sau unui educator (de~i in mod foarte corect) ca un anumit simp tom al copilului este 0 chestiune de refulare, ca motivul tulburarii nevrotice este unul care inerent rezida in incon~tient ~ica singurullucru care poate fi facut este sa-i ofere copilului 0 psihoterapie (care, in orice caz, nu este probabil disponibila sau este prea scumpa). Ceea ce ii face pe parinti ~i profesori sa fie iritati de adevarurile formulate in termenii complexului oedipian nu este doar o "rezistenW'. Aceste realitati (ce tin in principal de prima sectiune a descrierii mele) tind sa-i faca pe oameni sa se simta neajutorati. Ce pot ei sa faca? Prin comparatie, nevoile unui copil ramase din pruncie ii confrunta pe parinti ~i pe profesori cu probleme pe care Ie pot trata chiar ei, punand accent pe unul sau pe altul dintre aspectele obi~nuite ale ingrijirii ~i educarii unui copiL Cu toate aces tea, vom admite ca 0 intelegere a proceselor ce se desfa~oara inauntrul unui copil de 4 ani poate fi utila chiar ~i atunci cand nici 0 actiune din partea adultului respon-

52

D.W. Winnicott

sabil pentru copil nu poate trata un simptom manifest. Intelegerea copilului uman este deficitara daca se limiteaza la granitele sarcinilor ~i nevoilor infantile. Cu siguranta este important pentru un copil aflat in focurile complexului Oedip sa fie inteles, chiar daca 0 asemenea intelegere duce mai degraba la simpatie decat la 0 actiune utila.

Capitolull

Relalii interpersonale

PRIMA PARTE A DESCRIERII

'~'~rima parte a acestui studiu de psiho~".$'logie umana, aceea care se ocupa cu .,~, relatiile interpersonale, deriva direct din travaliul bine cunoscut al ultimilor cincizeci de ani, ce a avut drept fundament tratamentul nevrozelor. Ideile sunt aproape in intregime derivate de la Freud sau de la aceia ce i-au aplicat metoda pe care el a numit-o psihanaliza. Tot ce am de spus a fost deja afirmat in cadrul vastei literaturi aeum accesibile; eu toate aeestea, nu pot sa evit sa fac 0 expunere folosind propriul meu limbaj, astfel indH cititorul sa poata avea intreg subiectul trecut in revista de 0 singura persoana. Aceasta este partea teoriei psihanalitice ce incepe sa fie consider(lta ca fiind de la sine-inteleasa de catre toti anali~tii; aceasta este eeea ce Ie permite anali~tilor de opinii larg divergente asupra dezvoltarilor moderne ale teoriei ~i practicii sa se simta uniti in mod fundamental, astfel incat Institutul de Psihanaliza, format a~a cum este din toti psihanali~tii, sa poata pregati ~i efectua 0 schema de formare ~i sa poata oferi 0 calificare de a practica in aceasta tara. Exista aeeasta baza a teoriei ce poate fi predata studentilor inainte sa Ie fie introduse chestiuni care sunt in mod mai clar probleme de cercetare. Aproape toate aspectele relatiilor intre persoane intregi au fost atinse de insu~i Freud ~i de fapt in prezent este foarte di-

!A.

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

fieil sa se mai aduca contributii la acest subiect, cu exceptia unor noi descrieri a ceea ce este deja acceptat. Freud a facut treaba nepIacuta pentru noi, aratand realitatea ~i forta incon~tientului, ajungand pana la durerea, angoasa, conflictul care in mod invariabil stau la radacina formarii de simptom, evidentiind de asemenea, chiar cu aroganta daca era necesar, importanta pulsiunii ~i semnificatia sexualitatii infantile. Orice teorie ce neaga sau nu ia in considerare aceste chestiuni nu este de nici un ajutor. Ideea copilului aflat in dezvoltare domina - ~i pe drept cuvant - predarea psihologiei infantile, ideea dezvoltarii emotionale ingemanate cu cre~terea corporala. Datorita acestui fapt, nu este niciodata profitabil sa se studieze 0 stare de fapt in domeniul psihologiei; ca ~iin domeniul istoriei, starea de fapt din oricare moment are un trecut ~i un viitor ce tin de ea. Aceasta este 0 observatie de importanta fundamentala ~i, urmand acest principiu, psihanali~tii s-au eliberat din catu~eIe psihologiei academice ~i ale psihiatriei de spital de boli mintale ~i de medicina generala. Descrierea actuala a psihologiei copilului mic considera ca fiind de la sine inteleasa dezvoltarea sanatoasa anterior momentului in care se poate spune: acest copil este acum 0 fiinta umana intreaga, aflata in relatie cu fiinte umane intregi. $tim ca este oarecum artificial sa consideram atilt de multe lucruri ca fiind de la sine intelese. $tim, de asemenea, ca nu exista nici un moment delimitat in timp la care sa se aplice brusc o asemenea descriere. Orice stadiu in dezvoltare este atins ~i pierdut ~i atins ~i pierdut de foarte multe ori; achizitia unui anumit stadiu in dezvoltare doar treptat devine realitate, ~i doar in anumite conditii. Aceste conditii devin treptat tot mai putin importante, dar nu vor deveni probabil niciodata neglijabile. Dar este necesar sa se lucreze cu aceasta presupunere a succesului anterior in dezvoltare. Complexitatea trebuie sa ia na~tere din simplitate. Pretentia ca un copil sanatos poate fi complet inteles pe baza studiului nevrozei ~i a originii acesteia in copilarie ar fi absurda. Dar pretentia conform careia 0 buna modalitate de a

studia copilul sanatos, presupunand existenfa unei dezvoltiiri informarii de fantile sanatoase, ar fi prin intermediulintelegerii

54

55

simp tom de tip nevrotic, nu ar mai fi atat de absurda. Motivul este acela ca apararile organizate din nevroza arata calea catre anxietatea care nu numai ca sta la baza simptomului nevrotic, ci, de asemena, confera forta ~i cali tate manifestarilor sanatiitii. In cadrul analizei adultilor, originea simptomelor nevrotice poate fi in mod regulat urmarita pana in momentul eforturilor ~i tensiunilor din perioada premergi'Hoare latentei, atunci cand adultul era un copilintre 2 ~i 5 ani. Ne indreptam atentia, apdar, asupra copilului de aceasta varsta, pentru a avea o prima imagine des pre ceea ce se petrece in cursul dezvoWirii emotionale. Un argument in termeni de extreme teoretice poate fi folosit impotriva acestei metode de abordare. La una dintre extreme se afla 0 pruncie perfecta, care reprezinta baza pentru 0 copilarie perfecta, far a nici 0 tulburare nevrotica. La cealalta extrema se afla 0 pruncie denaturata, denaturarea facand imposibila cre~terea normala sau sanatoasa in toate stadiileulterioare. Se poate pune intrebarea: atunei unde se aHa copilul care construie~te aparari de calitate nevrotica? Intre extreme, ~i in mod frecvent, gasim copii miei relativ sanato~i avand 0 oarecare predispozitie catre boala nevrotica ce poate fi tinuta in ~ah printr-o gestionare potrivita ~i, de asemenea, copii miei cu 0 predispozitie destul de puternica spre boala nevrotica ~i care cu siguranta nu vor scapa fara vreo form are de simptom dar care, cu toate aces tea, vor trece drept sanato~i. Ace~tia din urma sunt cu deosebire dependenti de un me diu emotional continuu stabil. Ar trebui adaugat ca intre ace~tia din urma ~i copiii din categoria etichetata "psihotic" se aHa acei copii care prezinta 0 boala in mod in~elator de tip nevrotic dar care, sub tratament, dezvaluie 0 tulburare atat de fundamentala a dezvoltarii emotiona Ie infantile, incat termenul "psihoza" este treptat gasit a fi mai potrivit.

D.W. Winnicott Pruncie

Opere 3. Natura umana 2-5 ani

1.Pruncia perfecta

- face ca tulburarea nevrotica in acest stadiu sa fie improbabila

2.Pruncia imperfecta

- ofera 0 baza pentru anxietate nevrotica

3.Dezvoltare timpurie denaturata

- face ca tulburarea nevrotica sa fie probabila

4.Dezvoltare timpurie denaturata

- suprapunere nevrotica de calitate psihotica ce este dezvaluita In cursul psihoterapiei sau in perioade de "cadere nervoasa" - ofera insuficienta sanatate in acest stadiu pentru dezvoltarea unei boli de calitate nevrotica, adica psihoza infantila este deja realitate

5. Dezvoltare timpurie denaturata

Se va intelege ca factorii ereditari joaca un rol in toata aceasta clasificare ~itulbura ~i deformeaza orice lucru bun care s-ar fi putut strecura. Bebelu~ul relativ sanatos (matur in copformitate cu varsta) trece in stadiul fiintarii ca persoana intre~ga care este con~tienta atat de sine, eat ~i de alte persoane. In viata de zi cu zi a unui astfel de copil, exista 0 cantitate enorma ce acum trebuie ignorata deoarece apartine persistentei prunciei (din oricare stadiu ~i, in acela~i timp, toate stadiile) ~ideci nu se afla in discutie. Atingerea de catre copil a unui stadiu al dezvoltarii in care el poate fi complet con~tient de existenta a trei persoane in acela~i timp, cea proprie ~i altele doua, este pregatita in cadrul celor mai multe culturi prin asigurarea cadrului familial. In familie, copilul poate sa treaca pas cu pas de la relatia intre trei corpuri la relatii de toate gradele de complexitate. In acest simplu triunghi se regasesc dificultatile ~i toata bogatia experienFAMILIA

57

tei umane. In cadrul familial, cei doi parinti pot asigura ~icontinuitatea in timp, poate chiar continuitatea de la conceptia copilului pana la sfar~itul dependentei, ce caracterizeaza sfar~itul adolescentei. Cheia unei copilarii timpurii sanatoase (cu rezervele care au fost exprimate cu privire la reziduurile infantile importante) este reprezentata de PULSIUNE. Din acest motiv, este necesar un studiu amanuntit al pulsiunilor ~i al dezvoltarii lor. "Pulsiune" este termenul dat puternicelor tendinte biologice care apar ~i dispar in viata bebelu~ului sau copilului ~i care cer actiune. Activarea pulsiunilor il face pe copil, ca pe orice alt animal, sa se pregateasca pentru satisfacerea pulsiunilor dezlantuite atunci cand aces tea vor atinge in cele din urma un apogeu al cererii. Daca se poate furniza satisfactie la apogeul cererii, atunci va urma 0 recompensa de placere ~i, de asemenea, 0 eliherare temporara de pulsiune. Satisfactia incompleta sau prost sincronizata duce la eliberare incompleta, disconfort ~i la absenta atat de necesarei perioade de odihna dintre valurile de cerere. PULSIUNEA

In aceasta descriere, nu exista 0 mare diferenta in functie de tipul cererii pulsionale ~i nici 0 mare diferenta intre fiinteIe umane ~i animale. Nu este necesar aici sa intram intr-o discutie despre clasificarea pulsiunilor, nu este necesar nici macar sa decidem daca exista doar 0 pulsiune sau dadl sunt doua sau poate 0 multime de pulsiuni. Toate acestea sunt irelevante. La bebelu~ul ~icopilul uman exista 0 ELABORARE IMAGINARA a tuturor functiilor corporale (considerandu-se dat un creier functional), iar acest lucru este mult mai ad~varat pentru copii deeM pentru cele mai interesante animale, a~a ineat nu este niciodata sigur sa extrapolezi un argument din psihologia animala in cea umana. Din acest motiv, daca nu este foarte atent aplicata consideratiilor despre problemele umane, psihologia animala conduce de fapt pe cai gre~ite.

59

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

In ceea ce prive?te excitatia pulsionala este esential sa tinem seam a de functia corporala cel mai puternic implicata. Partea excitata poate fi gura, anusul, tractul urinar, pielea, 0 parte sau alta a organelor genitale feminine, membrana mucoasa nazala, aparatul respirator, sau musculatura i'n general, sau zonele inghinale sau subsuorile care se gadila atat de u?or. Excitatia poate fi locala sau generala, iar despre excitatia generala se poate spune atat ea contribuie la sentimentul copilului de a fi 0 fiinta intreaga, cat ?i ea depinde de achizitia integrarii i'n cursul dezvoltarii. Un anumit tip de punct culminant poate fi atins aproape oriunde, dar el e atins mai ales i'n anumite parti. S-a descoperit ea anumite organizari ale excitatiei sunt dominante, iar elaborarea imaginara a tuturor excitatiilor tinde sa se petreaea i'n termenii tipului dominant de pulsiune. Este destul de evident ca, pentru un bebelu?, aparatul de ingestie este dominant, iar erotismul oral colorat de idei de tip oral este i'n general acceptat drept caracteristic pentru primul stadiu al dezvoltarii pulsiunilor. (Trebuie reamintit ea toate celelalte lucruri care ar putea fi spuse despre bebelu?i nu sunt spuse i'n acest stadiu i'n urma unei decizii deliberate, i'n scopul claritatii prezentarii.) Exista 0 progresie a tipului pulsional de-a lungul primei copilarii, culminand cu dominanta excWirii genitale erotice ?i cu fantasmele care caracterizeaza copiluli'ntre 3 ?i 5 ani care s-a dezvoltat complet la toate nivelurile infantile. Intre primul stadiu, sau cel oral, ?i ultimul, sau cel genital, exista experimentarea variabila a celorlalte functii ?i dezvoltarea de fantasme potrivite. Functiile anala sau uretrala, impreuna cu fantasmele potrivite, pot domina i'n mod tranzitional sau pot ajunge sa domine i'n mod permanent, astfel predeterminand un tip caracterial. Exista 0 progresie a dominantei pulsionale i'n ordinea functiilor implicate ?i, de asemenea, i'n functie de fantasme: Pregenital Falic Genital

In primul rand exista bebelu?ul care poseda tot felul de excitatii, ?i probabil ?i excitatie genitala localizata, dar i'nea nei'nsotita de fantasme de calitate genitala. In acest stadiu, masculinul ?i femininul nu sunt neaparat diferite. In al doilea rand, exista un stadiu intermediar i'n care organele genitale masculine, cu erectia ?i sensibilizarea lor periodica, reprezinta tema centrala. In acest stadiu, starea feminina este 0 chestiune negativa, iar existenta acestui stadiu marcheaza despartirea drumurilor i'ntre bebelu?ul-baiat ?i bebelu?ul-fata. In al treilea rand, exista stadiul genital, i'n care fantasmele s-au imbogatit pana la a include tot ceea ce la adolescenta reapare ca actiune masculina sau feminina (penetrare, a fi penetrat; impregnare, a fi impregnat; etc.). La un moment dat, s-a crezut ea aceasta idee a progresiei de la pregenitalla falic ?i genital ar putea fi aplicata (?i) stadiilor timpurii, astfeli'ncat stadiul pregenitalla randullui a fost divizat:

58

pregenital

oral

oral erotic (a suge) oral sadic (a mu?ca)

anal sadic (control) cu uretral erotic sau sadic ca alternativa variabila anal erotic (defecare)

lanaI

S-a i'ncercat chiar 0 ?i mai amanuntita divizare a stadiilor (Abraham). Ar fi cu siguranta lipsit de i'ntelepciune sa dam la o parte cu totul aceasta munea i'n domeniul teoriei vietii pulsionale infantile. eu toate aces tea, este necesar acum sa iau i'n considerare esenta lucrarilor recente asupra acestei parti a teoriei, i'n pofida faptului ea, pentru moment, exclud i'n mod deliberat alte moduri de prezentare. Obiectiile se prezinta dupa cum urmeaza:

,~

----------

...

-- - ......

-------------------~

61

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

(1) Afirmatia di fantasmele aetivitatii orale sunt la inceput erotice (adica fara sadism sau preambivalente) ~i apoi sadice, distruetive ~i, ca sa spunem a~a, ambivalente, nu este deloc sigura. Este mai indicat sa spui ca bebelu~ul este cel care se schimba, incepand ca fiind neindurator, iar apoi devenind ingrijorat. Ambivalenta are legatura mai degraba cu schimbarile din cadrul Eului bebelu~ului dedit cu dezvoltarea Se-ului (sau a pulsiunilor) .

Cititorul trebuie sa-~i formeze 0 opinie personala in privinta aces tor chestiuni, dupa ce invata cat mai mult din ceea ce se preda intr-o maniera "istorica", pentru ca acesta este singurul mod in care teoria unei anumite perioade devine inteligibila ~i interesanta. Eu personal prefer urmatoarea schema folositoare, care totu~i nu ramane la obiect, dat fiind ca merge dincolo de cre~terea Seului pana la dezvoltarea Eului.

60

Pregenital

(2) Stadiul anal este extrem de variabil ~i deci poate primi cu greu un statut echivalent cu acela al stadiilor oral sau genital. De exemplu, pentru un bebelu~, experienta anala este una erotica, asociata cu defecarea in momentul excitant; pentru un alt bebelu~, in experienta receptiva anala exista erotism oral deplasat, probabil prin intermediul manipularii anale; pentru un altul, elementul principal este reprezentat de control, fie datorita procesului de invatare cu olita, fie datorita durerii anale (0 fisura), fie datorita privatiunilor (pierderea locului potrivit pentru defecare).

Alimentar

mges Ie . t. ~neinduratoare cu ingrijorare . anale excrehe~ , ~experiente uretrale . ~ buna" matene excretata«" "rea"

Falic

baietei, ~i baiatul din fetite

Genital (3) Experientele anale, ca ~i cele uretrale, sunt dominate de idee a excretarii de materii; iar aceste materii au 0 preis torie; au fost inauntru ~i au fost la origini un produs secundar al experientei orale. Deci experienta anala (~i uretrala) reprezinta mult mai mult de cat un stadiu al cre~terii Se-ului, mai ales in masura in care nu poate fi clasificat ~i determinat din punet de vedere temporal cu exactitate. eu toate acestea, este destul de adevarat ca in cadrul clasificarii cre~terii Se-ului etichetata ca "pregenitala", calitatea orala preceda diversele calitati anale (~iuretrale).

masculin .. genital inu parte a experientei pulsionaIe. Aici avem 0 lectie importanta pentru invatatoare, de vreme ce, daca are succes in munca ei, nu va putea fi recunoscuta in elevii ei - care, ca sa spunem a;>a,au incorporat-o pe ea ;>ilectiile ei ;>i;>iIe vor fi insu;>it. Prin comparatie, poate exista un grad de introiectie magica a ei;>i a celor predate de ea in urma unei idealizari, iar acest lucru poate parea destul de dragut, dar dezavantajul este ca elevii nu au crescut in adevaratul sens al cuvantului. In mod obi;>nuit, intr-o clasa exista 0 combinatie fericita intre aceste doua feluri de predare ;>iinvatare. In timpul perioadei de contemplare (posthranire) exista 0 inghetare a pulsiunilor ;>i0 nevoie de control extern asupra ingerintelor mediului. Intoarcerea catre inauntru din faza hipohondriaca produce vulnerabilitate, iar acest lucru inseamna ca, pentru ca aceasta faza sa fie posibila, trebuie sa existe 0 gestionare indeajuns de buna. Inauntrul unei persoane actioneaza ni;>te forte teribile atunci cand, ca la indivizii sanato;>i, vitali tate a acestora este completa. Pentru a intrezari ceva din sarcina separarii care urmeaza experientei pulsionale, trebuie sa ne referim la munca arti;>tilor care (datorita exceptionalei lor tehnici ;>iincrederi in munca lor) devin capabili sa ri;>teaproape intreaga forta care exista in natura umana. Un cvartet de coarde din perioada tarzie a lui Beethoven, ilustratiile lui Blake pentru lov, un roman de Dostoievski, 0 istorie politica a Angliei, aceste lucruri ne arata ceva din complexitatea lumii interioare, din intreteserea dintre bine ;>irau, din rezerva de bine, din controlul ;>iin acela;>itimp completa recunoa;>tere a raului. Aceste lucruri debuteaza in plina forta in cadrullumii interioare a bebelu;>ului (10calizata de catre acesta in burta), de;>i,bineinteles, este adevarat ca in decursul timpului, pe masura ce experienta vietii devine mai bogata, lumea interioara devine ;>iea din ce in ce mai

A. Toata dezvoltarea anterioara este considerata ca fiind de la sine inteleasa: RECAPlTULARE B. Bebelu;>ul sau copilul incepe, din cand in cand, sa-;>isimta sinele ca fiind de dimensiuni limitate: POZITIA

DEPRESIVA.:

C. Sinele devine din ce in ce mai ferm perceput ca 0 unitate: D. Un obiect exterior sinelui este simtit ca fiind un lucru intreg: E. Acest sentiment al intregimii sinelui se refera in acela;>i timp atilt la corp, cat ;>ila psihic, astfel incat in cercul desenat

II

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

de un copil ca autoportret nu exist a nici 0 diferentiere intre corp ~i psihic:

Impulsul primitiv era neindurator, din punctul de vedere al observatorului. Pentru bebelu~, impulsul primitiv este pre-indurare, ~i va fi perceput drept neindurator abia cand copilul se integreaza in cele din urma ca persoana intreaga raspunzatoare ~i prive~te inapoi. De la dobandirea integrarii (~i nu mai devreme) copilul controleaza impulsurile pulsionale datorita neindurarii amenintatoare, care produce vinovatie intolerabila - adica recunoa~terea elementului distructiv din cadrul ideii excitate primitive rudimentare.1 Vinovatia cu privire la impulsurile de iubire primitive este un succes al dezvoltarii; este prea greu de indurat pentru bebelu~ul uman altfel dedit printr-un proces treptat ulterior stabilirii cercului benign care a fost descris. Chiar ~i a~a, impulsuI primitiv de iubire continua sa furnizeze fundamentul dificultatilor inerente in viata, adica dificultatilor care apartin oamenilor sanato~i, ~i mai mult celor sanato~i decat celor care nu au fost capabili sa atinga "pozitia depresiva" in dezvoltare, aceea care face posibila experienta completa a ingrijorarii. Psihoticii, cei cu tulburari derivate dintr-un nivel inca ~i mai timpuriu ~i mai fundamental, i~i au dificultatile ~i problemeIe lor, iar acestea sunt in mod special enervante din cauza faptului de a nu fi inerente, de a nu fi atat parte din viata, cat parte dintr-o luptii de a ajunge la viata - tratamentul reu~it al unui psihotic ii permite pacientului sa inceapii sa traiasca ~i sa inceapa sa experimenteze dificultatile inerente vietii.

102

(Presupun tot timpul existenta unei persoane-mama contine situatia, zi de zi, saptamana de saptamana.)

care

F. Adaugati acestei intregimi de tip spatial 0 tendinta similara catre unificarea sinelui in timp, catre unirea trecutului, prezentului ~i viitorului: G. Scena este acum pregatita pentru 0 relatie care are trasaturi noi, noi prin aceea ca bebelu~ul sau copilul a devenit capabil sa aiM experiente ~i sa fie modificat de ele, pastrandu-~i in acela~i timp integritatea personalcl, individualitatea, fiinta. H. Fazele excitate din cadrul relatiilor, implicand pulsiuni, testeaza structura nou-dezvoltata, ~imai ales atunci cand bebelu~ul care este intr-o stare lini~tita intre excitatii contempla rezultatele actiunilor ~i ideilor excitate. Bebelu~ul devine ingrijorat, ~i asta in doua feluri: 1. Ingrijorare cu privire la obiectul iubirii excitate. 2. Ingrijorare cu privire la rezultatele din cadrul sinelui ale experientelor excitate. Acestea doua sunt interrelationate, deoarece doar in masura in care bebelu~ul devine capabil sa dezvolte un sine structural, cu 0 bogatie interioara, obiectul iubit este simtit ~i ca fiind 0 persoana structurata ~i valoroasa. 1.

J. Ingrijorarea cu privire la obiectul iubit apare datorita elementelor lacome, distructive, agresive din cadrul impulsului primitiv de iubire care devine treptat asimilat in sinele intreg (alaturandu-se in timp personalitatii). Acum copilul devine responsabil pentru ceea ce s-a intamplat in decursul ultimei mese ~i pentru ceea ce se va intampla in decursul urmatoarei.

103

1 Este considerat de multi ca impulsul excitat primal' nu este distructiv, ci ca distructivitatea intra in elaborarea imaginara prin furia la frustrare. Partea esentiala a acestei teorii totu~i este cea privitoare la omnipotenta bebelu~ului, astfel incat rezultatul este acela~i. Bebelu~ul devine furios, de vreme ce adaptarea la nevoi nu este niciodata completa. Cu toate acestea, eu personal consider ca aceasta teorie, de~i este corecta, nu este fundamentala, de vreme ce aceasta furie la frustrare nu este destul de timpurie. In prezent, consider ca este nevoie sa presupun ca exista un impuls in mod primal' agresiv ~i distructiv, careeste de nedistins de iubirea pulsionaUi adecvata celui mai timpuriu stadiu al dezvoltarii bebelu~ului. [Adaugat] 1970. N.B. Acesta este motivul pent'tu care nu am putut sa public aceasta carte. Chestiunea s-a rezolvat de la sine, pentru mine, in "Folosirea obiectului" [in D.W. Winnicott: PLaying and ReaLity].

D.W.Winnicott

Opere 3. Natura umana

Probabil cea mai mare suferinta din lumea umana este suferinta persoanelor normale sau sanatoase, sau mature. Acest lucru nu este in general recunoscut. Cu siguranta, observarea perplexitatii, nenorocirii ~idurerii manifeste intr-un spital de boli mintale ne indruma gre~it. Cu toate acestea, este uzual sa fie evaluate gradele de suferinta in acest mod superficial.

Fenomenele interne rele care nu mai pot fi contracarate, controlate sau expulzate devin suparatoare. Devin persecutori interni ~i sunt percepute de catre copil ca 0 amenintare venind dinauntru. Asta se transforma cu u~urinta in durere. Poate ca 0 durere datorata unei boli somatice este investita cu anumite proprietati numite persecutorii. Pot fi suportate dureri extrem de mari atunci rand sunt separate de ideea fortelor sau obiectelor interne rele ~i, pe de alta parte, atunci cand exista 0 stare de a~teptare a unei persecuFi dinauntru, ni~tetulburari foarte mici sau senzatii corporale pot fi percepute ca durere; cu alte cuvinte, apare un prag scazut al tolerantei la durere. Elementele persecutorii pot deveni intolerabile, iar atunci sunt proiectate, descoperite in lumea externa. Fie exista 0 anumita capacitate de tolerare, caz in care copilul a~teapta 0 situatie in care exista 0 persecutie reala oarecare din afara ~i atunci 0 percepe intr-un mod exagerat, fie nu exista deloc toleranta ~i copilul halucineaza un obiect rau sau persecutor; adica persecutorul este proiectat in mod magic ~ieste descoperit in afara sinelui in mod iluzoriu. Astfel, atunci cand exista 0 a~teptare a unei persecutii, persecutia propriu-zisa aduce u~urare, aceasta u~urare datorandu-se faptului ca astfel nu este nevoie ca individul sa se simta delirant sau nebun. Clinic, intalnim frecvent doua stari care alterneaza, ~i anume: persecutia interna (0 anumita stare intolerabila cu sau fara un fundament intr-un proces patologic corporal) ~i delirul persecutiei externe, insotita de 0 u~urare temporara a durerii interne sau fizice. Exista 0 stare clinica in care copilul se afla, ca sa spunem a~a,la jumatatea drumului intre a putea ~ia nu putea sa se elibereze de obiectelerele prin excretie,fiindu-i mult prea teama de elementul persecutor continut in fecalepentru a putea duce la bun sfar~itacest proces. Simptomul manifest este de obicei constipaFa, fecalele(care, fiind retinute"inrect, se intaresc prin deshidratare) reprezentand persecutorul. Nu se ~tia in mo-

104

K. Ingrijorare cu privire la rezultatele din cadrul sinelui ale experientelor pulsionale. Conceptul de refulare, care este esential in teoria naturii umane formulate in functie de evoluFa predominarii pulsionale, devine acum ceva ce putem ilustra folosind propria imaginatie a bebelu~ului. Putem afirma ca anumite obiecte incorporate, sau relatii intre obiecte, sau anumite experiente introiectate devin (ca ~icum ar fi) lnchistate, inconjurate de forte defensive puternice care Ie impiedica sa devina asimilate sau sa capete 0 existenta libera printre celelalte lucruri care sunt inauntru. Bebelu~ul sau copilul nu se elibereaza niciodata de indoiala cu privire la sine, de vreme ce aceasta sarcina de a separa ~i redistribui nu este niciodata terminata, ~i ce se intampIa sa fie terminat este deranjat de urmatoarea experienta pulsionala. Deci exista 0 imbogaFre a fantasmelor cu fiecare noua experienta ~i 0 fortificare a sentimentului realitaFi experientei. Atunci rand corpul este implicat in experiente, folosim termeni ca "incorporare" ~i"excretie" ~i"evacuare", termeni care presupun 0 functie corporala ~i 0 elaborare psihica. Atunci rand pericolul dinspre situatia interna este mare, nu pot fi a~teptate posibilitati oferite de realitatea externa pentru exprimarea functionala sau pulsionala, iar atunci trebuie folosite cu atilt mai multe procese magice, pentru care folosim termenii de "introieqie" ~i "proiecFe". REFULAREA RECONSIDERATA

GESTIONAREA

OBIECTELOR ~I FORTELOR RELE

105

106

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

mentul in care aceasta teorie a fost avansata pentru prima oara1 ca persecutorul incepe sa persecute inca din burta ~i de fapt i~i deriva calitatea persecutorie din impulsul sadic oral. Se intampla adesea ca parintilor (~i doctorilor ~i asistentelor) sa le fie teama de fecale. Aceasta teama se manifesta printr-o evacuare persistenta a rectului copiilor, fie cu ajutorullaxativelor, fie prin supozitoare sau spalaturi. Unui copil asHel tratat nu ii ramane nici 0 posibilitate sa accepte ideile persecutorii intr-un mod natural. De asemenea, actiunile parintilor pot u~or produce 0 suprastimulare anala; asHel, anusul devine supraaccentuat ca organ erotic ~ipreia erotismul care apartine gurii. In aceste conditii, anusul poate deveni mai important pentru proprietar ca organ receptiv excitabil decat in calitate de canal de trecere ~ievacuare a materialului care nu mai este folositor ~i a devenit potential persecutor. Bine cunoscutul interes al copilului pentru fecale, ~i deci pentru substitute ale acestora, pentru destinul fecalelor ~ipentru sistemele de drenare in general deriva din calitatea potential persecutorie a fecalelor. Un echivalent al acestor lucruri poate fi exprimat ~i in termenii functiei urinare. In cele din urma, cand se instaleaza functia genitala completa, sperma poate fi echivalata cu 0 potentiala persecutie; daca se intampla asHel, trebuie evacuata ori va rani corpul pe dinauntru. Atunci sperma este rea ~i in nici un caz nu-l poate face pe barbat sa se simta capabil sa determine conceperea unui copil inauntrul femeii iubite (chiar ~i atunci cand in realitate acest lucru s-a intamplat, iar copilul sanatos rezultat se afla acolo, in fata ochilor lui). Aceasta tulburare intr-un grad scazut explica preocuparea unui barbat sanatos cu privire la femeia pe care a impregnat-o, cu alte cuvinte, sentimentullui de paternitate. In cazul femeii, echivalentul acestor lucruri este sentimentul ca barbatul nu are nimic de oferit, decat elementele persecutorii de care se teme, iar ea nu poate decat sa incerce sa nu fie folosita in eforturile barbatului de a scapa de lucrurile rele.

Aceasta este modalitatea in care reziduurile conflictelor interne nerezolvate pot interfera cu capacitatea sexuala.

107

COMPLEXITATEA

Lumea interioara poate fi acum perceputa ca putand deveni infinit de bogata, dar INTERIOARA probabil nu infinit de complexa; complexitatea este ceva ce se dezvolta in mod natural ~i care are 0 temelie simpla. Examinarea modalitatilor in care lumea interioara este afectata de psihoterapia de un fel sau altul poate arunca 0 lumina interesanta asupra functionarii lumii interioare ~i asupra relatiei individului cu aceasta. "Pozitia depresiva" prezinta interes pentru toti cei care se ocupa cu fiinta umana, indiferent de varsta. De asemenea, aceste chestiuni care tin de dezvoltarea emotionala foarte timpurie nu reprezinta numai fenomene de interes teoretic, ci sunt chestiuni care reprezinta ~i vor reprezenta sarcina fiecarei fiinte umane de-a lungul intregii ei vieti. Sarcinile raman acelea~i, dar, pe masura ce fiinta [umana] cre~te ~i se dezvolta, exista din ce in ce mai mult un individ angajat in adevarata lupta care este viata.1, 2

~I BocApA

I

1 [In acest punct, a fost gasita 0 nota in manuscris: Infareatul Include 0 lucrare aici despre intarcat [Probabil ca nota se referea la capitolul despfe "Intarcat" (1949), acum aflat in cartea The Child, the Family and the Outside World.] 2 [0 nota pe marginea acestui paragraf spunea "rescrie".]

1 [J.H.W.van Ophuijsen: (1920) On the Origin of the Feeling of Persecution.]

,t

Opere 3. Natura umana

Gruparile de persecutori care constituie 0 prea mare amenintare ~i care nu pot a~tepta excretia (legata de experienta pulsionala) trebuie eliminate prin proiectie, adica in mod magic. Daca exista ceva ce poate fi perceput ca fiind rau in lumea externa imediata, acest lucru va deveni persecutorul, iar sistemul paranoid al copilului va fi ascuns in reactia la amenintarea reala externa. Daca nu este disponibil nimic rau, atunci copilul va trebui sa halucineze un element persecutor ~i sa delireze despre rezultatele persecutiei. Indivizii invata treptat cum sa determine lumea sa-i persecute, astfel incat ei sa poata obtine u~urare in privinta persecutiei interne fara nebunia unui delir. Este interesant de observat cat de timpuriu poate modul paranoid de viata sa se manifeste clinic. Conditia persecutiei a~teptate se poate dezvolta dupa ce un copil a trait cativa ani de viata fara tendinte persecutorii evidente; intr-un astfel de caz totu~i, va exista 0 anumita mare trauma pentru a explica schimbarea - 0 comotie, 0 operatie mastoida - 0 coincidenta intamplatoare a doi sau trei factori adver~i. Este totu~i posibil adeseori sa se puna un diagnostic cu certitudine inca din pruncie. Un punct de debut exista de obicei in mod clar in anamneza, dar sensibilitatea la persecutie, suspiciunea ~i ostilitatea sunt nu rareori prezente inca de la inceputuri, atunci cand mama a e~uat (prbbabil nu din cauza unei gre~eli proprii) in prima stabilire a unei relafii ~iin primele eforturi de a prezenta bebelu~ului lumea.1 Multi bebelu~i care prezinta ceva ce seamana cu 0 dispozitie hipersensibila sunt adu~i la 0 anumita incredere in lume prin intermediul unei ingrijiri prelungite ~i exceptional de adaptate; ~i este adesea posibil, chiar ~i in cazul copiilor mai mari cu a~teptari persecutorii, sa se determine 0 ameliorare a starii printr-o gestionare specializata. In psihoterapie, schimbarile profunde necesare apar datorita eliberarii sadismului oral de sub refulare; acest lucru se MODUL

Capitolul2

Dezvoltarea temei lumii interioare

",'~ INTRODUCERE

'~"

n aceasta descriere, lumea interioara

~ este lumea personala, in masura in "~'care, in fantasma, este mentinuta intre granitele Eului - ~i inauntrul pielii corpului. Aceasta lume interna poate fi aCUl;nexaminata ca un lucru in sine, cu toate ca in viata, bineinteles, lumea interioara a unei persoane este tot timpul subiect al unor schimbari in functie de evenimentele din cadrul relatiilor externe ale acelei persoane ~iin functie de impulsurile pulsionale care-~i ating punctul culminant, sau care reu~esc doar partial, sau care e~ueaza complet in a obtine gratificarea. Lumea interioara ajunge sa posede 0 stabilitate proprie, dar schimbarile din ea sunt legate de experientele intregului sine din relatiile externe. Experientele nesatisfacatoare1 duc la existenta ~i fortificarea lucrurilor ~i fortelor, percepute ca fiind rele inauntru. Acestea, pana in momentul in care vor fi legate, controlate sau eliminate, sunt persecutorii interni. Copilul cunoa~te existenta ~i amenintarea lor prin intermediul unui sentiment de durere ori boala sau al scaderii pragului sensibilita-tii la disconfort senzorial. 1 Intelesul cuvantului "nesatisfacator" (vezi pp. 134~i unn. ~i 155~i urm.).

109

DE VIATA

PARANOID

de aici va fi discutat mai tarziu 1Vezi mai incolo, pp.

134~i urm.

~i 155~i urm.

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

poate intampla doar intr-un tratament analitic personalintensiv.

liu unei pierderi nu este ceva innascut ~i nici nu este 0 boala; apare ca rezultat al unei cre~teri emotionale sanatoase, ?i exista un moment in cadrul dezvoltarii oricarui bebelu~ sanatos cand se poate spune ca aceasta capacitate a aparut. Denumirea de "pozitie depresiva in dezvoltarea emotionala" a fost acordata acestui stadiu al dezvoltarii, ~i daca se poate gasi 0 denumire mai buna, se va folosi aceea. Ceea ce este important este noua capacitate a bebelu~ului sau a individului de a accepta responsabilitatea pentru telul distructiv din impulsul total de iubire, incluzand furia la frustrarea care este inevitabila din pricina omnipotentei cererilor bebelu~ului.

110

DEPRESIA ~I "POZITIA DEPRESIVA"

Depresia, ca stare, are multiple cauze: (1) Pierderea vitalWitii datoriHi controlului pulsiunilor din primele momente de unire - dintr-o stare disociata intr-o unitate.

(2) Indoiala obi?nuita, sanatoasa, starea con?tiintei de sine ulterioara unei experiente pulsionale, inainte ca 0 perioada de timp ?i contemplare sa faca posibila separarea binelui de rau ~i crearea unui model temporar de gestionare a fenomenelor ~i fortelor ~j obiectelor interne.

Pentru 0 dezvoltare sanatoasa sunt esentiale 0 anumita seriozitate, 0 indoiala cu privire la sine, 0 nevoie de perioade de contemplare ~i 0 predispozitie la faze temporare de disperareoAceste conditii pot fi transformate temporar intr-un fel de contrariu, ca 0 vacanta care este opusul muncii. La indivizii sanato~i, depresia este potentiala ?i se aHa in miezul personalitatii ?i este 0 dovada a sanatatii. Aceasta depresie se manifesta printr-o anume capacitate pentru seriozitate ~i, de asemenea, prin indoieli care pot lua cu u~urinta forma unei vagi sanatati imperfecte fizice. Se manifesta ~i sub forma unei depresii negate, ascunsa intr-o fericire ?i 0 activitate fara odihna ?i 0 vioiciune general a, care sunt asociate in mintea noastra cu ideea copilariei timpurii. Astfel, in mod normal, in totalitatea vietii unui copil, oscilatia maniaco-depresiva se regase~te in du-te-vino-ul vioiciunii copilariei punctat de momente de nefericire acuta sau in frustrarea intrerupta de faze de bucurie acuta. Stare a deprimata apare rar ca atare, cu exceptia cazurilor speciale ale copiilor cu carente afective. In mod obi~nuit, depresia se ascunde sub un anumit tip de indispozitie, care este intampinata de solicitudinea mamei. Negarea depresiei se ascunde sub exagerarea vioiciunii. Cel n:'\:aifrecvent diagnostic intr-o clinica pediatrica este cel de stare de "agitatie anxioasa comuna", care corespunde conditiei de "hipomanie" la aduJti ApARAREA

MANIACALA

(3) Depresia care apare ca stare atunci cand indoiala cu privire la fenomenele interne este prea mare, astfel ineat este adoptata ca aparare 0 diminuare necontrolata a intregii vieti a lumii interioare. Acest lucru este 0 exagerare a punctului (2), dueand pana la 0 stare patologica. Trebuie observat ca exista ~i alte intelesuri extrem de importante ale termenului clinic de "depresie", iar conceptul de a~a-numita "pozitie depresiva" ca stadiu al dezvoltarii normale nu este util in elucidarea depresiei (de exemplu) care tine de depersonalizare. Depresia in pruncie este un fenomen clinic care a fost bine descris ?i nu este neobi~nuit; exista totu~i anumite maladii somatice destul de rare care trebuie luate in considerare in cadrul diagnosticului diferential (maladia lui Pink1, de exemplu). Klein (din punctul meu de vedere) nu a afirmat ca bebelu~ii devin deprimati in mod normal, adica nu intra intr-o stare clinica de depresie, cu toate ca ?tia ca, in conditiile unei boli, poate sa se intample a~a. A sustinut ca totu?i capacitatea de a deveni deprimat, de a avea 0 depresie reactiva, de a face do1 [Intoxicatia cu plumb.]

111

D.W. Winnicott

112

~i care semnalizeaza rtegarea depresiei centrale. Se poate spune ca este amenintata dobandirea capacitatii de depresie, iar copilul reu~e~te sa men tin a capacitatea prin organizarea negarii ei. Altemativa ar fi 0 serioasa reintoarcere in dezvoltarea emotionala, pana la 0 stare care exista inainte de integrare, ~i deci inainte de dobandirea "pozitiei depresive"; cu alte cuvinte, nebunie. Cand observam copii mai mari, intalnim boala maniaco-depresiva 'organizata, care seamana mult mai mult cu cea care apare la adulti; dar aici intalnim ceva neobi~nuit, ~i anume boala organizata. Agitatia anxioasa comuna (hipomania) este (prin comparatie) 0 stare clinica ce se poate manifesta la aproape orice copil normal ~i nu poseda nici 0 limita neta intre ea ~ibine cunoscuta predispozitie din pruncie ~i copilaria timpurie, 0 perioada din viata in care lacrimile sunt amestecate cu mare bucurie, iar bucuria este temperata de suparare. Faptul central negat in apararea maniacala este moartea din lumea interioara sau 0 apatie atotcuprinzatoare; iar accentul, in apararea maniacala, este pus asupra vietii, vioiciunii, negarii mortii ca realitate fundamentala a vietii. intelegere a relatiei dintre oscilatiile starilor ~i miezul central al capacitatii pentru ingrijorare din personalitate este foarte valoroasa in intelegerea comportamentului obi~nuit al copiilor, atat acasa, cat ~i la ~coala.

Capitolul3

Diferite tipuri de material psihoterapeutic

",,~

.~" ntr-o psihanaliza, terapeutul este tot timpulla panda ~ pentru indicatii cu privire la sursa principala a mate,~,rialului prezentat pentru interpretare.1 In acest punct, ii poate fi de ajutor cititorului 0 trecere in revista a tipurilor de material prezentat de pacienti in analiza. Aceste tipuri pot fi separate, de~i in conducerea unui tratament, analistul este intotdeauna pregatit pentru un amestec al acestora. In primul rand este necesara indicarea modului in care debuteaza un tratament, asHel ineat sa devina net diferentiat de 0 terapie prin joc ~i de activitatile de grup de toate felurile.lntr-o psihanaliza (in afara analizei adaptate nevoilor unui pacient psihotic), tratamentul incepe in momentul in care este f.kuta prima interpretare care con~tientizeaza un anumit element din materialul prezentat, care era capabil de prezentare, ~i cu toate acestea inca nu era complet acceptat de catre pacient. De exemplu, un baietel de 3 ani ia trei caramizi ~i face un tunel, iar apoi ia doua trenuri ~i Ie face sa se ciocneasca in tunel; interpretare: inauntrul tau oamenii se intalnesc, ~i tu ii (con)tii ~iii faci sa se loveasca sau Ii mentii la distanta; imi spui despre mama ~i tatal tau ~i despre modul in care se iubesc sau

o

1 Nota pentru revizie: psihanaliza ineepe eu pa'Cienhll + ~dezvoltii temele proeesului ineon~tient de cooperare, cre~terii ~i folosirii intimitiitii, dezviiluirii de sine, "surprizelor". 'I

-

..

11

-

.

-,.

114

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

115

(3) Material intelectualizat in termeni in care poate fi efectuat un travaliu, dar acest travaliu trebuie repetat sub alta forma, cu sentimente in el, in relatia de transfer. (4) Material indicand in principal slabiciunea structurala a Eului, ?i amenintarea pierderii capacitatii de relatie, ~i amenintarea derealizarii ~i depersonalizarii.

se cearta ~i tu pari dat complet la 0 parte. (Baietelului i s-a declan~at un atac acut de astm atunci cand a lovit trenurile intre ele, iar interpretarea, oferita in acest caz la trei minute de la inceputul analizei, a calmat imediat atacul de astm.) Se va observa ca aceasta nu a fost 0 interpretare a transferului; ca analist, pur ~i simplu am profitat, in acest moment timpuriu, de increderea in oamenii pe care baietelul a adus-o cu el. Baietelul a adus in tratament anumite a~teptari bazate pe atitudiniIe parintilor cu care era deja obi~nuit ?i de asemenea probabil influentat de catre ceea ce ii fusese spus cu privire la venire a lui la tratament. Cu toate acestea, 0 data ce am facut aceasta interpretare, tratamentul a inceput ~i tot materialul ulterior a fost influentat de faptul ca eu am intrat in viata baietelului ca o fiinta umana care poate exprima lucrurile in cuvinte, care se poate descurca in mod obiectiv cu situatia care este plina de sentimente, care poate tolera un conflict ~i care poate intelege ce este gata in pacient sa devina con~tient ~i deci acceptabil ca fenomen al sinelui. In acest caz particular, daca nu s-ar fi facut interpretarea, copilul ar fi mers acasa cu atacul de astm, iar tratamentul ar fi e?uat de la inceput. In multe cazuri totu?i, nu exista nici 0 graba; copilul are 0 idee despre venirea la tratament, care poate fi folosita de catre analist in timp ce aduna informatii treptat inainte de a decide ce tip de interpretare va pune cel mai bine in mi?care travaliul profund al tratamentului. Cooperarea pacientului este in principal incon~tienta, dar tipul de material prezentat depinde de limbajul analistului. Pacientul (indiferent cat de mic) apreciaza modul in care analistullucreaza cel mai u~or ~i poate fi cel mai u?or pacalit. Materialul unei analize (de adulti sau de copii) poate fi in linii mari clasificat in tipuri:1

(1) Analiza acestui material se desfa~oara in linia limbajului primei mele sectiuni, cu interpretari ale con~tientului in stare nascanda din situatia de transfer; materialul analizei este reprezentat de experientele pulsionale ~i fantasmele care sunt elaborate in jurul functiei somatice, iar telul analistului este 0 diminuare cantitativa a travaliului refularii. Conditiile speciale ale cadrului analitic ii permit pacientului sa organizeze ~i sa socializeze noul potential care rezulta atunci cand travaliul refularii este diminuat. Ca un exemplu pentru acest tip de material, iau un detaliu din analiza aceluia~i baietel.lntr-o anumita ocazie, a urcat treptele pana la cabinet, avertizandu-ma liEu sunt Dumnezeu". Am ~tiut deci ca trebuia sa ma a~tept sa fiu folosit ca persoana rea care ar trebui sa fie pedepsita. Intensitatea sentimentului era teribila. In cur and manevrase situatia de asemenea maniera, ineat statea pe 0 mas a in mijlocul camerei, iar eu ma aflam destul de departe de el ca sa poata sa ma pacaleasca. In pofida atentiei speciale pe care a aveam, m-am trezit lovit intre ochi cu un bat pe care-l gasise pe undeva. Se identificase cu 0 persoana putemica ~i stricta din lumea sa interioara ?i ma folosise pe mine pentru a se reprezenta pe sine ca fiu in triunghiul oedipian, iar eu trebuia sa fiu omorat. Aici din nou trebuia facuta rapid 0 interpretare, inainte sa apara consideratii secundare, cum ar fi ideea ca ar trebui sa ii para rau pentru ca ma ranise. In materialul propriu-zis nu exist a loc pentru suparare sau vinovatie. Material similar de tip mai putin anxios imi aratase intelesul exact a ceea ce se intamplase in acest moment tensionat, iar in alte ocazii roluri'le fusesera inversate, astfel incat anxietatea lui fusese foarte mare. Se poate spune despre acest material, ca despre oricare altul, ca intr-o anumi-

(1) Relatii exteme ca intre persoane intregi. (2) Mostre ale lumii interioare ~i variatii pe tema vietii fantasmatice plasate fie inauntru, fie in afara. 1 Nota pentru revizie: adauga clasificarea in functie de mediu.

t

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

Himasura reprezenta 0 mostra a vietii lumii interioare. Cu toate acestea, in principal reprezenta 0 expresie a fantasmei incon~tiente din cadrul relatiei interpersonale in care atlit eu, cat ~i el, eram persoane intregi.

In afara cabinetului, in acest caz, se aHa toate fortele persecutiei stand ~i a~teptand, iar eel mai mic zgomot poate cauza teroare. 0 intruzie accidentala in cabinet a unei terte persoane poate fi dezastruoasa, iar sfar~itul ~edintei necesita un tratament foarte special. Acest material din lumea interioara este afectat de prezenta analistului inauntrullui, mai ales in masura in care analistul devine capabil sa inteleaga foarte repede ce este necesar, ~i astfel este capabil sa actioneze conform nevoii copilului de control magic. Analistul care pastreaza un grad de obiectivitate ~i un sentiment al realitatii pe care copilulle-a pierdut, in timp ce joaca diverse roluri intr-un mod foarte sensibil in functie de nevoile copilului, recunoa~te atat nevoia de magic a acestuia, cat ~i nevoia de fapte ce apartin realitatii exterioare. Prins in acest material allumii interioare, analistul are un domeniu limitat pentru interpretarea fenomenelor pe care Ie intalne~te. Cu toate acestea, in cursul ~edintei exista ocazii in care detalii ale acestei lumi interioare pot fi legate de fenomene ale relatiilor externe ale copilului, fie din viata pulsionala a copilului ca fiinta umana intreaga, fie din viata pe care copilul a trait-o in ultimele 24 de ore ~i a introiectat-o. Abia atunci cand se joaca cu un copil care prezinta acest tip de material, analistul intelege insuficienta termenului de "fantezie", 0 insuficienta pe care anali~tii au incercat sa 0 ocoleasca folosind termenul de ,,fantasma" pentru a sugera calitatea incon~tienta a acesteia.1 Acest lucru nu este totu~i satisfacator, mai ales in masura in care fantezia nu este in intregime incon~tienta. Termenul de IIrealitate psihica" exprima intelegerea analistului ca fantezia prezentata de catre pacient este reala in felul ei propriu ~i este foarte indepartata de ceea ce se nume~te fantasmare2, care pana la 0 anumita limita este sub control con~tient ~i din care elementele nedorite sunt cernute. In materialul realitatii psihice nu este loc pentru negare,

116

(2) Voi lua ca exemplu al materialului tinand de lumea interioara prezentat in analiza joaca unui copil in care este folosita 0 masa, iar joaca este pentru moment ingradita de limiteIe stabilite de masa. Este de la sine inteles ca exista 0 intreaga lume nereprezentata in aceasta mostra. Cu toate acestea, exista 0 bucata de viata exprimata in aceasta mostra ca ~icum s-ar scrie un capitol al unui roman. Avem personaje bune ~i rele, ca ~i reprezentanti ai tuturor mecanismelor de aparare caracteristice lumii interioare a unui copil care a atins integrarea ~i a preluat responsabilitatea pentru colectia de amintiri ~i sentimente ~i pulsiuni care constituie sinele. Poate ca se intampla lucruri violente ~i limitele sunt incaicate, dar fragmentarea limitelor este importanta doar ca fenomen in sine. Adesea clite un copil va intuneca oarecum cabinetul, ~i va fi relativ evident ca analistul se va aHa inauntrullui, ~i se va aHa acolo jucand un anumit rol, iar apoi un altul, in functie de indrumarile copilului. Lumea este condusa de magie, iar controlul magic este reprezentat de indrumarile verbale ale copilului care controleaza analistul ~i transfigureaza obiectele din camera ~i modifica regulile in functie de capriciile lui. Cand cabinetul este transformat in acest fel, astfel incat peretii sa reprezinte limitele Eului copilului, intr-o anumita masura ~i lumea exterioara este modificata prin aceea ca este exclusa. Nu exista nici 0 tranzitie facila de la inauntru inspre in afara, iar sfar~itul ~edintei devine 0 chestiune ce necesita 0 gestionare abila. In cazul unui copil retras, analistul intra intr-o lume care este benigna in mod artificial, fortele ~i obiectele maligne fiind plasate in afara. Intr-un astfel de caz, analistul este prins intr-o serie nesfar~ita de actiuni magice, iar copilului i se pare ciudat ca analistul nu ~tie ce se a~teapta de la el. Copilul poate zbura, ~i bineinteles ca de la analist se a~teapta sa poarte copilul in jurul camerei ~i sa-l depuna sus in cuibul de pe dulap.

117

1In engleza, 1noriginal, primul terrnen este "lantasy", iar al doilea "phantasy". (N. t.) 2 In engleza, 1n original "fantasying". (N. t.)

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

de vreme ce materialul care este eliminat trebuie totu~i plasat undeva.

care-mi fusese pacienta a facut un ~ir lung de case, creand un drum care se intindea pe toata latimea cabinetului meu. Am putut aHa ca ceea ce facea era sa uneasca casa mea cu a ei, care era earn la 10 mile distanta, ~i in acela~i timp, sa uneasca trecutul cu prezentul ~i sa indice efortul pe care-l depusese pentru a mentine 0 relatie cu mine de-a lungul anului care trecuse de la sfar~itul tratarnentului. Materialul cu privire la sala~luirea psihicului in corp poate lua multe forme. Uneori corpul este ranit sau devine excitat sau este clar indicat in aranjamentul jocului. Un contact afectuos intre pacient ~i analist poate deveni 0 trasatura, ~itrebuie interpretat deoarece este produs cu un anumit scop, la fel ca orice alt material al unei analize. Simularea actului mancarii sau hrana adusa ~i consumata in realitate pot avea 0 anumita semnificatie sau pot exista avansuri sexuale de tip mai direct. Copilul care a invatat sa se a~tepte la 0 interpretare a materialului prezentat devine uimitor de liber in a produce material de orice fel in functie de necesitatea momentana.

118

(3) Un exemplu de material intelectualizat ar fi fazele dintr-o analiza in care un copil, la fel ca un adult, aduce vise, pune intrebari ~i se a~teapta la 0 discutie obiectiva a situatiei.1n uneIe analize, travaliul este efectuat in principal in ace~ti termeni, mai ales in cazul adultilor ~iadolescentilor. Chiar ~i copiii mici il folosesc pe analist in acest mod din cand in cand, dar acest travaliu este un travaliu pregatitor ~i folose~te exprimarea mai directa care apare treptat ~i evident in jocul copilului mic. Diferenta dintre analiza unui copil mic ~i cea a unui adult este ca, in cazul copilului mic, cea mai mare parte a punerii in act se manifesta sub forma jocului din cadrul ~edintei, in timp ce in cazul adultului punerea in act se poate manifesta aproape in intregime in viata adultului exterioara analizei, travaliul analizei efectuandu-se verbal. Analistul este pregatit totu~i pentru copilul mic din orice adult, a~a cum este pregatit ~i pentru adultul din orice copil mic. (4) Ca exemplu de material de joc care indica anxietate cu privire la structura Eului, ofer cazul unui baiat de 6 ani, ale carui izbucniri maniacale indicau 0 dezintegrare violenta. A folosit 0 masa rotunda ~i a a~ezat casute de-a lun!?ul marginii, iar apoi a mai a~ezat un rand de casute inauntru. Inauntrul celui de-al doilea rand, exista spatiu pentru putina viata. S-ar fi putut interpreta detaliile acestei vieti, dar interpretarea principala s-a referit la supraaccentuarea corpului sau a limitei Eului. Corespunzator acestui lucru, baiatul dezvolta 0 personalitate foarte exagerata. Cu alta ocazie, a folosit multe compartimente ale politei ~emineului, plasand 0 mostra a vietii lumii interioare in fiecare compartiment, neexistand nici 0 relatie permisa intre ele (disocierea ca aparare). fata de 6 ani, care se aHa in recuperare dupa 0 faza psihotica in care putusem sa 0 ajut cu un an in urma, a revenit in cabinetul meu la cererea ei, aducandu-~i sora ell ea. In timp ce sora a luat jucariile ~is-a jucat ca un copil obi~nuit, aceasta fata

o

119

Opere 3. Natura umana

Capitolul4

Anxietatea ipohondriaca

i

#"'~onceptia

teoreticianului despre fiinta umana in ter,menii unei membrane limitante, cu un inauntru ~i un ~",~in afara, este in acela~i timp ~i 0 schita pe care bebelu~ul ar putea-o face despre sine sau despre orice alt semen. Bebelu~ul este preocupat cu privire la inauntru, ~i cu privire la fenomenele dinauntru la care m-am referit, ~i este preocupat de corp ~i de psihic in acela~i timp. Aici este punctul in care termenul "psihosomatic" incepe sa aiba un inteles special. La inceput exista identitatea simpla a corpului ~i a psihicului, din punctul de vedere al copilului. Aici debuteaza 0 stare de lucruri in care sanatatea imperfecta este identica cu indoiala de sine. Pentru ipohondriacul de orice varsta, problema este indoiala, ~i nu boala. Este 0 chestiune de echilibru intre fortele "binelui" ~i "raului" dinauntru, iar acest lucru este adevarat aHit pentru bebelu~ ~i pentru suferindul psihosomatic, cat ~i pentru mai sofisticatul sceptic filosof. Sanatatea corpului, in masura in care este simtita sau observata, este tradusa in fantasma, ~iin acela~i timp fenomeneIe fantasmelor sunt simtite in termeni corporali. De exemplu, sentimentul de vinovatie poate fi exprimat sub forma varsaturii, sau varsatura (poate din cauze somatice) poate fi simtita ca tradfmd sinele intern secret, ~i astfel constituindu-se intr-un dezastru. In afara bolilor, sanatatea corporala are func-

121

tia de a reasigura in mod activ bebelu~ul care face fata indoielilor cu privire la psihic; iar sanatatea psihica promoveaza 0 functionare corporala sanatoasa, cu capacitate pentru ingestie, digestie ~i eliminare. In acest moment al dezvoltarii ar trebui sa ajunga cercetatorul psihosomatic pentru examinarea radacinilor acestui subiect. Aid se afla fundamentul studiului vastului subiect al interrelatiilor dintre maladiile somatice ~i psihologice. Psihiatrii pot gasi aici explicatii pentru multe fenomene ale depresiei ~i ipohondriei (~i ale paranoiei - vezi mai incolo) ~i, de asemenea, pot gasi in psihiatria infantila un tip de psihiatrie care este inca relativ putin stanjenit de fenomenele subsidiare ale maladiilor "mintale" sau ale formatiunilor secundare "intelectuale". Psihanali~tii privesc in mod natural in aceasta directie cu cel mai mare interes; in studiul isteriei de conversie se pot ca~tiga multe din examinarea confuziei originare a bebelu~ului dintre corpul propriu-zis ~i sentimentele ~i ideile despre corp.

Partea a IV-a DE LA TEORIA PULSIONALA LA TEORIA EULUI

Introducere: Dezvoltarea emolionala primitiva

",~

..

]" ntr-un mod oarecum artificial, voi alege trei limbaje di~ ferite pentru descrierea fenomenelor mai timpurii ale ,,~dezvoltarii emotionale.1 In primul rand, 0 sa discut A. apoi B. ~i C.

Stabilirea unei relatii cu realitatea exterioara, Integrarea sinelui unitate dintr-o stare neintegrata2 Sala~luirea psihicului in corp.

Nu pot gasi nici 0 secventa clara in dezvoltare care sa poata fi folosita pentru a determina ordinea descrierii. Se va observa ca.,cu cat inaintam mai mult in studiul nostru asupra fiintei umane aflate in dezvoltare, cu atat devenim tot mai evident ~i profund implicati intr-un studiu al me diului, care in termenii psihoterapiei inseamna gestionare. eu toate acestea, de dragul clarWitii, am decis sa tratez acest vast subiect, factorul extern, intr-un anumit capitol (pp. 183 ~iurm.), de vreme ce, oricare ar fi gradul de importanta pe care-l atribuim mediului, individul ramane, ~i da sens mediului. 1 Vezi D.W. Winnicott: (1945) Primitive Emotional Development, 0 prezentare alternativa a acestei teme. [Aparuta in limba'romana in De la pediatrie la psihanalizi'i, Editura Trei, 2003. (N. t.)] 2 NoM pentru revizie: neintegrare ~integrare.

Opere 3. Natura umana

Capitolull Stabilirea relatiei , cu realitatea exterioara

127

delul hranirilor ulterioare sa se dezvolte pomind de la aceasta prima experienta, ~i atunci sarcina mamei este extrem de simplificata. Per contra, daca primele hraniri sunt prost gestionate, atunci se poate ajunge la multe probleme ~i, de fapt, se poate descoperi d un model permanent de nesiguranta a relatiei a debutat in timpul e~ecului timpuriu in gestionare. In cadrul primei hraniri (teoretice), bebelu~ul este pregatit sa creeze, iar mama face posibil ca bebelu~ul sa aiba iluzia ca sanul, ~i ceea ce sanul inseamna, a fost creat de catre un impuIs rezultat in urma necesitatii.

RELATII EXCITATE

'~"~ ste convenabil sa se separe unul de ~"~ altul doua aspecte ale acestui su"~,,,~biect, relatiile "excitate" ~i relatiile "lini~tite" . Tot timpul avem in minte un bebelu~. Haideti sa ne imaginam 0 prima hranire teoretica. lata bebelu~ul cu 0 tensiune pulsionala in dezvoltare. Se dezvolta 0 a~teptare, 0 stare de lucruri in care bebelu~ul este pregatit sa gaseasca ceva undeva, ne~tiind ceo Nu exista nici 0 a~teptare comparabila in starea neexcitata sau lini~tita. Pe la momentul potrivit, mama i~i ofera sanuLl Daca mama este capabila sa fie preocupata de sarcina ei, atunci este capabila sa fumizeze cadrul pentru debutul relatiilor excitate, deoarece este orientata in mod biologic exact catre aceasta functie. Aceasta prima hranire teoretica este de asemenea 0 prima hranire propriu-zisa, cu exceptia faptului ca in experienta reala nu este yorba atat de mult despre 0 singura intamplare, cat despre 0 adunare a amintirilor evenimentelor. Se poate spune ca, datorita imaturitatii extreme a bebelu~ului nou-nascut, prima hranire nu poate fi semnificativa ca experienta emotionala. Cu toate acestea, nu exista nici 0 indoiala ca, dad prima hranire merge bine, contactul este stabilit, astfel incat mo9I LINI9TITE

1 Subiectul este destul de complex ~i nu 0 sa-l complic ;;i mai mult aducand In discutie substitutul de san sau mama-surogat.

Diagrama 3 \

/_'>