Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini Mondiale

@

romAni' SAN{lZDATpentru prezentaversiune in limba

CITPRINS

Introducere Pmrnn hrrAr: DE CE TAZ3iOI? ............... 9 1. Raport din Muntele de Fier ...................:. 2. Al doilea rinboi mondial ,.................. 13 3.

Redactor: Alina Pica Tehnoredactare computerizati: Clementina $andru Coperba:

IonTrocan

Tridarea

comunisti

.......................... 35

4. Experimentul Hiroshima si puterea sovietici ...............:.........42 5. ,,Ia laba de pe Coreea!" ............... 6. Capitalism versus Marxism,pi viceversa ....:....,........................ 54 .......:...;..:,......66 7. Cine 8. ,,Conservatorul", ,,liberalul" gi Guvernul Mondial................... 82

trifieazipecine?

Pexrnn, e

oou* BANCA

9. Refeaua financiarl

T]N NAU... DEVEMT NECESAR

Rothschild

......... 87

- primul act lmpotriva colonizirii .......... 89 cum l-a visat Karl Marx" sau

Inifiativa ,,Monroe"

10.

11. ,,Socialism... as,a ..................'.... 91 ,,Ce este rezewaTederali?" 12. Marxism nonviolent sau socialistul cu capital .,...................'112 13. De unde ne vine ,,salvarea" gi ce ne cere ea? ....................... 146

..........

14.

Tot Mirie, dar cu alti Penrnn

l

pilirie

......152

rnnn: PACEA GL,OBAIA

pacea

.,........ 171 15. Guvernul mondial gi 16. Umanismul comunist made in America ............................... 17 4 .....i........ 181 17. Puericultura gi cei sapte ani de

acasi

I.S.B.N. 97}9962'.13

Pmrrn e prmc CONSPIRA{fA

$ GIfi/ERIIAREATUXAIA

...".. 191 18. Victoria.si revolutia, amAndgui la feminin 19. Daci nu noi, atunci cine? ;.......{................................ ......-......206 20.Teia Conspirafiei 21. Omenire4 este cuprinsi de neputinti? ............. ....................223

INTRODUCERE

Care este scopul final al organizafilor secrete si semisecrete? De ce

unele orgaytizaf;i,sus$n gi impun anumif, candidaf, la alegerile penfu

ff

| |

P.nre11-"T:""r

qruPul droqoprnl )f ll clll f

ed prlnt Sa ! societate B-"-tT 9*V B-durrudorVradimkescu#;31'i3ii"iuu;:.'."i*oi'RoMANTA Fax:337.33.77

poshrri politice inalte? Cum se reahzeazAcontrolul total al stafirlui gi al populatiei? Poate ci cel mai bun rispuns la aceste intrebiri a fost dat de Norman Thomas, candidatul socialist pentru pregedintie la toatb alegerile din Statele Unite din 1928 pani ln 1948. Thomas a spus: ,Am invitat ci este posibil, intro proportie neanticipati de primii socialigti, si se impuni controlul social dorit asupra inkeprinderilor private prin dezvoltarea planificirii sociale, impuneri fiscale, legislaf;a muncii gi dearoltareaunor organizatii laburiste puternice". Thomas a revelat planul socialismului: manipularea non-socialigtilor pentm atingerea gradati a obiectivelor socialiste. Intrebarea este cum pot socialistii si determine poporul american si accepte socialis mul, cAnd poporul american a demonstrat clar dea lungul timpului cI nu doreste un sistem economic socialist. Thomas a rispuns si la aceast^i intrebare, cu alta ocazie:,,Poporul arnerican nu va accepta niciodati in mod conqtient socialisrnul, dar sub denumirea'de liberalism vor adopta orice fragment din programul socialist, pani cAnd, info buni zi, Americava deveni o natiune sociaiisti flri si-gi dea seama cum s-a intAmplat acest lucru". Cheia succesului socialistilor a fost si-i faca pe americani si spriji, rie candida$ perceputi ca,,antisocialisti", dar care, in secret, sus$neau obiectivele partidului socialist de a creste dimensiunile pi influenta guvemului in viata cetafenilor americani. .fhomas a identificat mai tArnu asffel de ,,socialisti mascati in libe rali": ,,Statele Unite du ticut progrese pe drumul spre socialism sub conducerea (presedintelui Drvighfl Eisenhower si apoi a (presedintelui Franklin) Roosevelt. : ." MulS l-au consideratpe Roosevelt un semisocialist, insa Eisenhower a fost perceput drept,,conservator" de cibe poporul american. Tbhrsi, fhomas a dezviluit poporului american ca Eisenhower, ca presedinte, a tAcut mai mult pentru promovarea socialismului decAt Roosevelt.

WILHELM VON ANGELSDORF

Un alt individ care si-a ascuns nafirra socialisti, confonn iui Norman Thomas, a fost pregedintele Llndon Johnson. Thomas a fost incAntat cie Marea Societate a lui Johnson: ,,Trebuie si mi bucur si ma bucur. Nu-mi vine si-mi cred ochilor, atAt sunt de uimit si surprins. Lupta sa impotriva sirlciei este un proiect soiialist..." Thomas l-a ridicat in slavi si pe alt ,,socialist mascaf', Hubert Humphrey, care ,,este genul de democrat care.mi place, un tip cilre, daci ar fi trait in Anglia, ar fi fost socialist". Un alt presedinter aga-zis ,,conservator, antisocialisf' a fost Richard Nixon" John Kenneth Gaibraith, profesorul de economie al lui Paul Warburg la Haruard,l-a identifcat drept,,socialist mascaf', un individ care lucreazi penhu partidul socialist. i\.{ai intai, profesorul Galbraith a prez,enlatpremisele carei permi-

si determine cine este socialist" A ficut o declaratie care demonstra ci el insusi era socialist ,,...anumite ramuri industriale ar trebui si fie controlate de'stat. intreprinderile private nu ajuti la deplasarea

teau

si adapostirea oamenilor cu costuri rnoderate". Apoi a ficut conexiunea inlre pregedintele Nixon gi socialism: .,Dar am ajuns din picate la concluzia ci socialismul, chiar si in forma lui cea nu se va realiza niciodata. Acum miconsoleamai simpH, "it"."'0u." socialist promovat culmea, de socialigti de dreapta, nu zL acest avAnt de stAnga, care are binecuvAntarea, qi chiar mai mult de atAt, a unei adminisffatii re,publicane. Desigur, cea mai sutprinzitoare evolutie sub adminisfatia Nixon a fost minunata explozie a socialismului. Ca oponent al socialismului, domnul Nixon pare deshrl de rezerra('. Ceea ce au incercat acegti oameni si spuni e ci nu conteazi daci

poporul american voteazhcu republicanii,,antisocialigti" sau cu derno cratii ,,liberali", rezultatul e acelagi: mai mult socialism. Aceasti afrmafle devine mai evidenti daci examinim umatoarele probleme, f,nand cont de eforturile celor doui mari partide politice de a le sus$ne: 1. Ratificarea Conventiei

privind genocidul;

2. Un venit anual garantat; 3. legislatia prMnd salariul minim pe economie; 4. Programul federal privind mircile alimentare; 5. Abolirea pedepsei cu moaftea; 6. Coexistenta pasnici; 7. Socializarea sistemului sanitar; 8. Dezarmarea; 9. Abrogarea legislaliei privlnd securitatea nalionali referitoal'e la comunism;

I

mpe riali sm

u

I Noii Ord i ni Mond i ale

10. l,egislatia privind dreptul cMl; 11. Rediskibuirea districtelor electorale in functie de populatie; 12. Ajutorul federal pentru educatie; 13. Centrele federale de ajutorare a copiilor; 14. Ratificarea Tratatului din 1963 de interzicere a testelor nucleare;

15. Renuntarea la suveranitatea americanl in zona Canalului Panama gi 16. Cregterea schimburilor agricole ;i comerciale cu natiunile comuniste.

Aceste programe au fost susflnute nu numai de cele doui partide majoritare din Statele Unite, ci si de un attpartid. De fapt, aceste programe fac parte din plaforma politici oficiali a:

Miduluihmni#dinSUA Cum s-a ajuns aici?

Aceasti carte incearci sd explice faptele gi si faci cunoscuti ,Jata nevazuti

a

conspiratiei mondiale", de unde vine ea gi cum influenteazi

politicul gi economicul in fostele tiri comuniste.

Partea DE CE RAZBOI?

1.

RAPORTDIN MI]NTEIE DE FIER

Motivul pentru care izbucneste un rdzboi este ci o tari wea ceva ce are

alti tari.

Protejarea unei tiri confa unui atac extem este un alt motiv de razboi. Aceste doui motive se numesc Motivele Vizibile de Razboi. Cercetitorii au ajuns recent la concluzia ca existi de asemenea a.sa-numitele

Motive Invizibile de Rizboi. Un asffel de raportcare cerceta Motivele hrvizibile de Razboi se intttula Raport din Muntele de Fier asupra posibilititilor 9i dorinlei de incheiere a pdcii. Scris in 1963 qi publicat in maftie 1966, acest raporl examineazi funclile sau motivele vizibile si invizibile atAt ale razboiului, cAt si ale pacii. Raporhrl pretinde ci a fost scris intr-un rgfugiu nuclear subteran in apropierea orasului Hudson din statul NewYork, care fusese conceput ca ,... .sediu de rezewh...unde se presupune ci persoanele esenfale ar putea supravietui gi munci in continuare dupi un atac (nuclear)..." Printre corporatiile czlre au creat Muntele de Fier se numiri Standard Oil din NewJersey (Rockefeller); Manufactures HanoverTrust (Morgan) 9i Shell Oil (casa de Orania), printre altii. Raporhrl dateazl cel putin din 1961, cAnd Robert McNamara, McGeorge Bundy si Dean Rusk, tof, membri ai Consiliului Relaflilor Exteme, au remarcat ci nu s-a ficut nici un shrdiu serios asupra planificirii unei pici de durad. Erau ingrijorati in privinta efecteior unei pici indelungate si, de asemenea, doreau si examineze functiile, atAtvin' bile cAt si invizibile, ale razboiului. in raport scrie: ,,Rizboiul a instituit... in societate un sistem discutabil de stabilizare si confolare a economiilor nationale. Nu a fost testati inci nici o metodi alternativi de control info economie moderni si cornplexi care si se dovedeasca cel putin la fel de eficienti sau si ai

bi

aceleasi prop

ciatie cu

ropul clar de a convinge oiunenii si accepte un guvelx mon-

clial ca fiincl singrira solutie aprobiernelor nrondiale.

Pdntre fondatori se nunrari multi dintr-e cei care au participat la semnarea'i)'atltului dc la Versaiitres, la stii'sihrl primultri nuboi rnondial: colonelul Iidrvard Mandell Houst', automl chrni Philip Dtu - adminish'ator; Walter Lippmann, care rnai tArziu a ajuns unul dintre editorialistii prei-erat ai Institutului liberal;-John Foster Dulles, care mai

I

mperi al i sm ul

N

oii

O

rd ini Mondi

ale

117

tirziu a devenit Secretar de Stat in tirnpul presedintelui Eisenhower; Allen Dulles, care a devenit apoi directorul CIA" si Christian Herter, succesorul lui Dulles in postul de Secretar de Stat. Banii pentru fondarea CFR au venit de la J. P. Morgan, John D. Rockefeller, Bemard Baruch, PaulWarburg, Otto Kahn giJacob

Scffi,

prinfe altii. CFR a comunicat constant poporului american ce scopuri utmares prin intermediul publicatiilor sale, una dintre ele fiind revista Foreign te, Atraks.ln plus, tipareste adesea nare de opinie, cum ar fi Sfudy no. 7, publicat in 25 noiembrie 1959. Acest document a explicat in detaliu scopul CFRului, ca susfinitor al,,instituirii unei noi ordini mondiale, care poate satisface aspiratiile lumii la pacg gi stabilizare economica gi sociali... O ordine intemationall... formati din state care se inscriu in curentul socialist (comunist)". Cuvintele ,,o noud ordine mondiali" sunt cuvintelecheie ale guvernului mondial. Un fost membru CFR contraamiralul Chester Ward, a comunicat poporului american urmitoarele, in legituri cu intenfile organk.aSei: Clica cea mai puternici din acest grup elitist ur-rnireste ttn singur - wea si anihileze suveraniiatea si independenta naFonali a Statelor Unite. O a doua clici dc membri internationali CFR... cuprinde bancherii internaFonali din Wall Street gi agentii lor cheie. hr primul rAnd, acestia doresc obtinerea monopolului baucar mondial in cadrul viitorului guvern mondial. Probabil ci ar prefera ca aceasti organizatie si fie atotputemica in Statele Unite, dar sunt pregdtili si faci fata h cadrul unui guvent mondial unic. controlat tle cornunisiii sovietici, dacd weodata Statelc Unite ar fi invinse dc accstia.

obiectiv

Comitehrl Reece din cadrul Ccngresului a shrdiat fundamentele CFR-ului si l-a acuzat ci nu este ,,obiectiv". A declarat ch ,,realizAile CFR nu sunt obiective si se canalizt:azi covAr;itor spre promovarea conceptului de globalizare". . l)an Srnoot, unul clintre primii cerce?itori ai CFII-ului, a rezumat scr.rpul acestuia astfel: ,,Scopttl final al Consiliutrui Rela$ilor Exteme ...este ...crearea unui sistern mclnclial socialist si includerea oficiaLli a Statelor Unitc' in acesla". Contraaniralul Ward a zrr.'ettizat popotrtl alreticzrn ci enon'tra lui putere de int-iucnta esit'lblositi in scopul de a ,,promova dezarrnarea si climinuarea suvcranitatii si indelxrndentei nationale a Statelor Unite in favoarea unui guvetn monclial at