Wilhelm Hauff - Muc Cel Mic

'€

,,,. r,

&%ffiww€#ffi

;:-:' ''

'

-

-

.l

:t =a':i,

l;I "f

Brb-Lroreca Judeteana Enasov

ilr|ilililililililtililililIt|]l R0234358081 2

Pe vremea cind eram

copil, trdia in oraqul meu, Nicheea, un om cdruia i se zicea Muc cel Mic. Avea o infdtriqare tare ciudatd. gtiti cun ar[ta? Deqi era un flbcdu bitri& nu mdsura in in[ltime mai mult de citeva picioare, iar trupul lui cd mic ,si pl6pind, ca o a,schie, purta qn cap mare, mare de tot infiqurat intr-un turban gi mai mare. Era imbrdcat de tot hazti, cu o flrimd de {erege4 de sub eare se zdreau niqte galvari largi, incin,si cu un briu lat, iar in briu era infipt un hanger atit de lung, cb anevoie iU puteai da seama dacd, Muc iqi poart5 hangerul sau hangerul il poarti pe el. Mergea tirindu-qi picioarele din pricina imineilor uriaqi ,si-mi stirnea o pofti nebund de qotii omule{ul acesta incdl{at cu doui bircu{e.

N-am s[-l uit pe Muc cel mic cit voi trdi poate ,si fiindcd, din pricina lui, am mincat o dati de la tata o bitaie sori cu moartea. Apoi, ca lecfia sa fie deplin6, tara mr-a istorisit povestea micului Muc, care era copilul unui, om de vazL" din Nicheea. Avusese bietul ,le el o copilSrie tare tristi din pricina infd{igarii lui atit de ciudr ,*. Tatd-sdu nu-l prea bdgase in seam5, iar cind batrinul murise, neamu:,, ie il goniser:d pe bdiat, indemnindu-l sd-gi caute norocul in lumea largd. o singurd rugdminte avusese inainte s plee (qi ea ii fusese implinitd). Ceruse hainele tat6lui siu gi plecase in lume imbr[cat in straiele acestea uriage, purtate de Mucratr, @ fusese un om voinic gi inalt. t€ retezase Muc pe la poale, dar de strimtal uitase sd le strimteze.

Plecind de-acasd, a treia zi, istovit de mers, amdrit gi fldmind, z{yt in depdrtare o cetate cu minareb $i steaguri colorate, aqa c6-qi adund toate puterile.s[ aJuygEL Ia po(ile ei.-Dar odatd, 'uiorrr *61 o uqe nu i se deschise gi nimeni nul imbia in fata unei case zan"o bdtrina care-,si chema cu_ glas cintat, de la fereastrl, pisiculele qi ciinii sd vind la mas5"_ aqa cd Muc igi lui inima in din{i g'paqi in uima animalelor G se-ndreptau glonf spre bucdtdrie l9 cau{i aici? il intrebd femeia miratd sd-l descopere in alaiul musafirilor. - Ai chemat pe toati lumea la masi ,si fiindca sint tare fldmind

am venit gi eu. Bdtrina amuzatd,-il primi, iar apoi induiogatd de trista poveste a _omule{ului il intreb[ dacd nu vrea se r6min6 in slujba ei. Muc cel mic se invoi pe datd sd rdmind sluga la cucoana Ahaili. o vreme lucrurile au mers bine, dar apoi pisicile au devenit tot mw z,vdp[iate.

facind tot soiul de stricdciuni ce-aveau s-o supere pb stipina. Vina cddea pe micul Muc gi degeaba incerca e1 sd se dezvinovdfeascd. Tot mai mihnit, micul Muc hotari cd trebuie sa-qi pdrdseascd slujba, dar neprimind simbria promisS, in{elese ca avea sd $i-o ia singur. In casa bitrinei era o cimard mereu incuiatd- Nu cumva bitiina ascundea acolo vreo com oard? intr-o bund z], url c6(elug vitregit, gare-l indrdgise pe Muc pentru bun[tatea lui, ii ardt5 drumul pin6 la incdperffi. aceea. Nici urmi insd de bani. ochii i se oprird asupra unor conduri uriaqi, tocmai buni sd-i inlocuiascd imineii, fdculi ferfenifa. Mai lua cu el gi un toiegel cu'mdciulia ca rm cap de leu, sd-i fie tovardg de drum. Apoi o zbughi mincind pbmintul de frica bbtrinei. Nu mic6-i fu mirarea cind infelese pe ce conduri pusese mina, c5ci nu mergea ci zbura cu aceste inc[l{6ri, de buna seam6 vrbjite, ca sd

,...

,\!.

. -..:l

li-

:;

,- ."-:

nu mai vorbim de toiegelul cu cap de leu in stare s[ veasteascd unde sint toaG comorile din pdmint. Puse la incercare puterea condurilor qi, cind izbuti in sfirqit sd se invirteascd precum o sfirleazd, se inil{a intr-o clipd in vizduh. Aga se trezi Muc intr-o piati cu tot soiul de tarab in jurul cdrora forfotea o mullime pestri{b. Se duse la pdzitorul robilor spunindu-i cd, ar dori sd intre in slujba impdratului ca gtafet5, dar acesta privi cu mare neincredere pe omule{ul cel caraghios cu picioarele de o gchioapd. Pind la urmd fu oprit la curte, cdci impdratul, carc aflase de neobignuitul omule(, spera si se distreze pe socoteala piticului, la intrecerea dintre alergdtori. Muc fu intrecut la inceput, dar apoi, spre marea mirare a spectatorilor, omule{ul cu picioarele

9it o- gchjoSna iegi invingitor. Aga deveni Muc gtafeta de frunte a impdratului. Avea mare trecere Ia impdrat cdci ?i indeplinea toate poruncile ,si mai pe 9el9 de taini" Numai cd ceilalli siujitori nuJ _ales. vedeau cu ochi buni. Micul Muc nu bdgd in seam[ aceste uneltiri, ba se gindi, amintindu-gi de toiegel c-ar putea s[_g6seasc6 o comoarl., pe c,are.:-oimparti curtenilor pentru ca"ei sd-l-indr6geasc6. intr-o seard, plimbindu-se prin grddina palatului, ajunse intrlun colt indeptttat ,si deodatd simli c[ toiegelul ii saltd 1n mind coicdnind de trei ori . in pdmint sernn ci nimerise chiar peste qF. Comoara ii dadu , mult de furca pentru cd Muc avea bra(e tare frrave rar eazmaua era mare gi grea. In sfirqit gesi o oald plina cu galbeni, dar neputind s-o. ridice, igi umplu straiele cu b6nu1r de aui. Noroc de co^nduri, cici altfel tr-* ! putut sa facd nici un pas sub povara de aur. Numai cd Muc gre$ea tare cind se gindea ca prietenii adevira{i se dobindesc cu aur. Dugmanul lui cel mai aprig nu era altul decit

:

:l

'- _.1

+ft4:'." 13"---..+--.;3 ' Tt:?-I'

i\ '!"

,d

!

,,

,:

"u')'{

,' '-',*l 1."'-."(i :*{'---v*" "

/

_-.-Ji',,.,

't --4.t/ /

"J

;

vistiernicul Arhaz, cdci el il socotea nici mai mult nici mai pu{in decit un hot ce ddduse iama in visteria impdrdteascd. In urma acestor uneltiri, micul Muc fu ferecat in lanturi gi zvirlit in turq iar vistiernicul igi duse acasd aurul din oa15; nu spusese nimdnui ca pe fundul oalei cu galbeni se afla un rdvag in care Sadi-impdrat ardla ci ingropase o parte din visteria sa cind vrdqmagul ndv[lise in [ard. In temni{6, Muc cel mic se gindea cum s5 scape. Trimise vorbd imp[ratului ca-l rcagd s6-i ingdduie o intilnire gi-i dezv6lui insuqirile acelui baston vestitor de comori, cerindu-i in schimb viata gi libertatea. S[tul de temnil5, Muc ii mdrturisi impdratului cd tot meqtegugul stdtea in conduri ndzdrdvani, f6rb s6-i spund cum trebuie folosi{i. Imparatul

a,ta

----'-i -

:=':il

\*--*=-"

i

!i i'l \

il t\ ri

!lq

.

ii

r

\..

..,.

\-.

@

ii inc[l{d qi incepu pe datd sd goneascd" dar necunoscind taina opririi lor alerga pina cdnt la pdmint fdrd sim{ire. Minios cind iqi veni in fire, il alungd. p! Myc din (ara lui, oprindu-i toiegelul gi condurii pe care-i incuie in visterie. Mai sirac ca oricind. Muc porni la drum blestemindu-qi prostia qi nepriceperea la oameni. Dupa @ merse vreme de opt ceasuri, ieqi din impardlia unde suferise atita qi ajunse intr-o pidure. Istovit 9i copleqit de mihnire, chinuit de ginduri negre, Muc adormi. Cind se

trezi, foamea ii dldea ghes, aqa d incepu sd caute de-ale gurii. Chiar in pomul sub care adormise zdri niqte smochine frumoase. Aqa cI le mincd in grab6, cu mare pofti. Dar cind s6-,si potoleascb setea cu apa din piriu se ingrozi vdzindu-qi capul qi a$a uriaE pe trupul lui pirpiriu, impodobit de doud urechi de migar qi de W nas gros qi lung.

Asta

! Urechi de mdgar !

da dat norocului cu copita ca un migar. noroc

Aga-mi trebuie,

ci

t-am

Mai tirzig" foamea il rdzftir din nou a$a cA culese din nou citeva smochine ch tot nu era altceva de mincare. Cind si vrea s6-qi ascundd urechile sub turban" descoperi cu uimire ca lungile gi cl6pduprin farmec. Pricepu lesne cqm s-au gile podoabe displruserd, petrecut lucrurile. Aga cd culese smochine din amindoi pomii ,si se-niout* in lara pe care o pdrisise de curind igi schimbil straiele qi se aqezl in cel dintii tirg ca un negu!6tor, aqteptind s6-qi vindl marfa.

ii

a

Verti marele bucdtar care se minund de aqa trufandale ,si cump[r[ pe datl pentru masa impdratului smochingle prg frulnoase. La osp6{ imp[ratul se bucurd peste m6suri in fatg fructelor minunate Si imbaryi tuturor mesenilor din smochinele aflate la mare cinste. Apoi infuled gi el cu l6comie gi brusc incepuri s6-i creascd niqte u1e9hi uriaqe, iar nasul i se lungise ajungindu-i peste bdrbie. To{i mesenii igi ddduri seama ci poarti la rindul lor asemenea podoabe ingrozitoare. Toli vracii din^ lume furd chemali se afle leacul unei asemenea boli blestemate, dar degeaba. pe un prin{, implratul Aga ci Muc,sE p.rr. -s[-l pe treabd s,i vindecS iispldteascf indemninduJ s6-9i aleag[ ce il invita in visterie pofteqte din comorile lui; numai s6'l scqpe de pacostea ce d[duse peste et. Muc'lul condurii qi toiegelul $il osindi pe impdrat se poarte toath viala urechi slute. De atunci Muc igi due traiul singuratec pe meleagurile noastre. E supdrat pe oameni dq u dobindit m9ltd . r/rtelePciune duq[. cile a pItimit $f cu toatl inflligarea lui neobignuitS" e un om vrednic de laudi qi nu de batjocurl.

*-ry*-@u

-'

.*+f*+*

$.':'

$j-: " tr*.$:e -"F***ffiffi =

:$p

TI '*F"

,nl

9"d,ffi