What is the difference between a believer and a genuine spiritual and religious being ?

Scrisoarea in care Einstein, o fiinţă autentic autentic spirituală şi religioasă a afirmat: "Nu cred in Dumnezeu / The letter in which Einstein, a genuine spiritual and religious being said: "I don't believe in God" by Mirahorian http://www.danmirahorian.ro/

Copyright © 2013  All Rights Reserved Reserved

Motto: "Nu cred /imaginez intr- un Dumnezeu care joacă zaruri cu lumea "/ "I can't believe(imagine) in God playing dice with with the world!" (Albert Einstein Einstein ) "我无论如何不愿相信上帝在掷骰子！ " (因斯坦)

Ignoranţii fac o mare ştire din faptul că intr -o scrisoare scrisă de mână (redată la sfârşit), redactată de Albert Einstein, cu puţin timp înainte de moartea sa din 1954, care a fost vândută unui cumpărător necunoscut online pentru suma de $ 3,000,100.00 se afirmă "Nu cred in Dumnezeu /" I don't believe in God". God ".

 Albert Einstein a afirmat că "Nu cred intr -un Dumnezeu care joacă zaruri cu Universul"/"I Universul"/"I can't believe(imagine) believe(imagine) in God playing dice with the world!", world!", pt a indica

faptul că o ştiinţă (mecanica (mecanica cuantică; quantum mechanics), mechanics), intemeiată pe calcul statistic (aleatoriu; in latină: "aleas": zaruri) pentru a prezice un anumit efect, porneşte de la temelii false ( https://en.wikipedia.org/wiki/Hidden_variable_theory) https://en.wikipedia.org/wiki/Hidden_variable_theory) Fiindcă a făcut această afirmaţie, unii s -au grăbit să-l considere pe Einstein o persoană care credea intr-un Dumnezeul in care cred toti ceilalţi oameni, care sunt prizonieri ai dogmelor şi ai idolilor mentali. După ce a apărut această scrisoare unii s-au grăbit sa-l eticheteze drept ateist . In realitate Albert Einstein Einstein era o fiinţă spirituală şi religioasă, iar acest lucru este diferit de o persoană credincioasă. Acest lucru este confirmat de Einstein in alte afirmaţii ale sale in care spunea că dacă doriţi să ucideţi creativitatea creativitatea si imaginaţia imaginaţia copiilor faceţi -i să creadă in dogme religioase şi intr-un Dumnezeu exterior şi ei vor aştepta tot restul vieţii ca altcineva să facă totul in locul lor (baza programării reactive reactive este opiumul maselor maselor : religia[1]). religia[1]). Preoţii nu au ucis doar fiinţe umane pe bandă rulantă, rulantă, pe ruguri, prin crucificare şi prinn programare, ci au ucis chiar şi rugăciunea autentică, care azi este moartă, fiindcă este lipsită de prezenţă conştientă, după cum spunea Anthony de Mello [2] . Marele matematician si fizician Blaise Pascal a murit murit in calitate de creator, din din clipa

in care a devenit captiv al a l credinţelor religioase ( este vorba despre o transă centrifugă fiindcă fiindcă atenţia fiinţei umane umane este ancorată ancorată intr -o credinţă, care fără

experimentare rămâne la stadiul de model mental, in idol mental sau de umbră proiectată pe ecr anul anul mental) . Credinţa este un alt nume pentru mormântul mormântul in care sunt ingropate ingropate de vii fiinţele umane. Cei ocupaţi de credinţe nu mai experimentează, nu mai caută, nu mai descoperă nimic, nimic, nu mai văd nimic, fiindcă deja cred că ştiu, fiindcă in in locul lor  trăieşte , gândeşte şi vede ceea ce -i ocupă: dogma, teoria, modelul despre realitate (ştiinţific sau religios) credinţa. Ei nu trăiesc, ci sunt trăiţi; nu gândesc, ci sunt gândiţi [vedeţi articolul [3] : Concepţia comandă percepţia /Conception commands / controls perception/ La conception contrôle la perception/ Proiectia creaza perceptia/Projection Makes Perception/ La projection projection fait la perception; Credintele comanda ceea ce vedeti/ Beliefs commands what you see].

Este o eroare să -l considerăm pe Einstein drept o fiinţă non-religioasă fiindcă nu credea in minte şi in idolii mentali reprezentaţi de credinţele implantate de alţii cu scopul de a imobiliza şi controla alte fiinţe umane. Einstein spunea că : "Mintea "Mintea umană nu nu este capabilă de a înţelege a înţelege Universul. Suntem ca un copil care intră intră într -o bibliotecă imensă. Pereţii sunt acoperiţi până la tavan cu cărţi în multe limbi diferite. Copilul ştie că cineva trebuie să fi scris aceste cărţi. El nu ştie cine sau cum. El nu înţelege limba în c are sunt scrise. Dar copilul observă un plan clar în aranjamentul de cărţi - o ordine misterioasă pe care nu o  înţelege, dar pe care care doar o intrevede in in mod vag."/"The human mind is not capable of grasping the Universe. We are like a little child entering a huge library. The walls are covered to the ceilings with books in many different tongues. The child knows that someone must have written these books. It does not know who or how. It does not understand the languages in which they are ar e written. But the child notes a definite plan in the arrangement of the books bo oks — -a -a mysterious order which it does not comprehend, but only dimly suspects." Mai există un citat care arată calea către spiritualitate şi religiozitate autentică, dar 

care ridică o problemă (virusarea (virusarea finală ) discutată in Nota de mai jos :

"Cu cât avansează mai mult evoluţia spirituală a omenirii, cu atât mai sigur mi se pare că drumul spre religiozitate autentică nu trece prin frică de viaţă, şi frică de moarte, şi credinţă oarbă, ci prin străduinţă după cunoaştere raţională" / The further  the spiritual evolution of mankind advances, the more certain it seems to me that the path to genuine religiosity does not lie through the fear of life, and the fear of o f death, and blind faith, but through striving after rational knowledge".

: Cei care pun acest citat pe seama lui Einstein ar trebui să sesizeze că ultima parte "străduinţa/ "străduinţa/ lupta după cunoaştere raţională" este o virusare virusare si nu este conformă cu afirmaţia din citatul anterior : " Mintea umană nu este capabilă de a  înţelege Universul". Cu alta ocazie afirma: afirma: "Totul se schimbă schimbă in afară de modul nostru de a gândi "/"Everything has changed except our way of thinking." (Albert Einstein).

De unde apare contradicţia ? Din faptul că orice "cunoaştere raţională" se realizează cu mintea, in timp ce practic Einstein descoperea ieşind din minte, plonjând in oceanul de unde alfa (stare de meditaţie) şi mai jos (către centrul fiintei sala) , ca un veritabil ver itabil maestru zen. "Cel mai frumos lucru pe care-l putem experimenta este misterul. Acesta este sursa

intregii arte şi ştiinţe adevărate"/ adevărate"/ "The most beautiful beautiful thing we can experience experience is the mysterious. It is the source of all true art and science." (Albert Einstein)

"Stiinţa însăşi nu poate oferi experienţa mistică a misterului sau realitatea ultimă de dincolo de spaţiu şi timp, timp, iar acesta poate fi unul dintre motivele pentru pentru care toţi cei mai mari oameni de ştiinţă au devenit în cele din urmă mistici ei inşişi, inclusiv DeBroglie, Einstein, Eddington, Heisenberg, Jeans, Plank, Pauli şi Schrodinger."/ "Science itself cannot provide the mystical experience of the mystery or ultimate beyond space & time, which may be one reason why the greatest gr eatest scientists all eventually became mystics themselves, including DeBroglie, Einstein, Eddington, Heisenberg, Jeans, Plank, Pauli and Schrodinger. (Watson, 1988; Davies, 1992).

In concluzie concluzie dacă ţinem ţinem cont de restricţia indicată mai sus (" Mintea umană nu este capabilă de a înţelege Universul") atunci nu alergăm şi nu ne luptăm pt "cunoaştere raţională", decât in in faza post descoperire. Cunoaşterea directă se realizează prin ieşire din minte, iar asta presupun e abandonarea luptei, predarea; intr-o fază ulterioară cunoaşterea directă este tradusă sau transformată in cunoaştere raţională. Einstein se referă la conectarea noastră intr -un -un mod in care o poate face doar o fiinţă cu adevărat religioasă, care a spart programarea (condiţionarea limitativă care ucide creativitatea) si care s-a eliberat din inchisoarea minţii (care s -a trezit), despre care vorbea Socrate si consemna Platon in "alegoria pesterii" din Republica VII( toţi maestrii spirituali pe ca i-a avut o menirea, după cum se poate vedea in articolul articolul [4 ] : "O realitate separată/ A Separate Reality" se referă la acest prizonierat intr -o -o lume virtuală mentală, in care suntem separaţi de noi insine si de univers): un ivers): "O fiinţă umană este o parte a întregului, denumit de noi univers, o parte limitată în timp şi spaţiu. Ea Ea însăşi experientează, gândurile sale şi sentimentele sentimentele sale ca pe ceva separat de restul- ca un fel de iluzie optica optica a constiintei sale. sale. Aceasta iluzie

este un fel de închisoare, care ne limitează la dorinţele noastre personale şi la afecţiunea pentru câteva persoane mai apropiate de noi. Sarcina noastră trebuie să fie sa ne eliberam din aceasta inchisoare prin largirea cercului nostru de compasiune pentru a imbratisa toate creaturile vii si intreaga intr eaga natura in frumusetea ei. "/" "/" A human being is a part of the whole, called by us Universe, a part limited in time and space. He experiences himself, his thoughts and feelings as something separated from the rest-a kind of optical delusion of his consciousness. This delusion is a kind of prison, restricting us to our personal desires and to affection for  a few persons nearest to us. Our task must be to free from fr om this prison by widening

our circle of compassion to embrace all living creatures and the whole nature in its beauty." -un Dumnezeu exterior  Adevărata fiinţă religioasă nu este aceea care crede intr -un antropomorfizat ( creat după chipul şi asemănarea omului ) sau cea care pretinde acest lucru, ci aceea in care se exprimă exprimă Dumnezeu, care a inlaturat inlaturat separarea se sine insăşi şi orbirea. Einstein a afirmat: "Stiinţa "Stiinţa fără religie religie este şchioapă( neconvingătoare; neconvingătoare; limitată; nu ajunge departe) . Religia fără ştiinţă este oarbă."/ "Science without religion is lame. Religion without science is blind."

Doar o fiinţă autentic religioasă işi inţelege menirea, de a se elibera din inchisoarea in care a căzut prizonieră şi de a scăpa de separarea care o impiedică să vadă, să se cunoască pe ea insăşi ins ăşi şi universul in care trăieşte : "Omul care-şi priveşte propria viaţă şi pe cea a semenilor săi, ca lipsite lipsite de sens nu este numai nefericit, ci pur şi simplu descalificat pentru viaţă."/ "The man who regards his own life and that of his fellow creatures as meaningless is not merely unfortunate but almost disqualified for life".

Temelia oricărei fiinţe umane, care practică o religie autentică, autentică, este o viaţă intemeiată pe a nu ucide sau a nu leza alte fiinţe (in lb. skrt.: ahimsa). Asta presupune o dietă vegetariană, iar Einstein se referă la acest lucru: "Nimic nu este mai benefic pentru sănătatea umană şi pentru a creşte şansele de supravieţuire a vieţii pe Pământ la fel de mult ca evoluţia către o dietă vegetariană."/ "Nothing will benefit human health and increase the chances for survival of life on Earth as much as the evolution to a vegetarian diet."

"Religia mea constă într -o admiraţie umilă a spiritului superior nelimitat care se dezvăluie în cele mai mici detalii numai dacă suntem capabili să le percepem cu mintea noastră fragilă şi slabă./ " My religion consists of a humble admiration of the illimitable superior spirit who reveals himself in the slight details only if we are able to perceive with our frail and feeble mind."

Aceasta este atitudinea unui om care se goleşte de ego pentru a primi cunoaşterea divina. Să Să ne amintim de mesajul lui Lao Tzu: "nu pot primi toate fluviile, daca nu mă aşez mai prejos dec â t ele". (capitolul 66 )

In aşa-numita scrisoare, Einstein a atins pe teme cum ar fi religia, religia, primitivismul, ignoranţa - şi lipsa de credinţă într -un -un Dumnezeu, precum cel portretizat in Biblie. http://io9.com/5954119/einsteins-i-dont-believe-in-god-letter-has-sold-on-ebay--andyoure-not-going-to-believe-the-price  Acest documentul istoric considerat considerat deosebit de important, important, doar fiindca ar fi infirmat infirmat

mitul că Einstein era credincios este in realitate un mesaj adresat celor care mai cred inca in idoli, în modelul mental despre despre Dumnezeu, in antropomorfizarile antropomorfizarile primitive create de religia iudaică. Astăzi, istoricii istoricii adormiti, care nu citesc intreaga intreaga sa operă, bănuiesc că Einstein nu era o fiinţă religioasă şi că a folosit termenul Dumnezeu din expresia "Dumnezeu nu joacă zaruri cu Universul"/"God does not play dice with the Universe", ca pe un fel de metaforă colocvială, pentru a indica lucruri precum legile fizicii, sau chiar pt a desemna insăşi totalitatea cosmosului . Scrisoarea privată, privată, care a fost adresată adresată filosofului evreu Eric Eric Gutkind, este destul de nimicitoare sau de caustică în observaţiile sale. Pasajele cheie din scrisoare arată arată astfel (traducere din limba germană):

Einstein scria: "...In ultimele zile am citit foarte mult din cartea dvs., şi vă mulţumesc foarte mult ca mi-ati trimis-o. trimis-o. Ceea ce m-a frapat în ea a fost că avem multe în comun in ceea ce priveşte atitudinea concretă faţă de viaţă şi ş i faţă de comunitatea umană . "Nu îmi pot imagina pe Dumnezeu joacă zaruri cu lumea"/ " I cannot imagine God playing dice with the world"

Cuvântul Dumnezeu nu este pentru mine nimic mai mult decât expresia şi produsul slăbiciunii umane, iar Biblia o colecţie de onorabile, dar totuşi nişte legende legende primitive , care sunt destul de copilăreşti. Nicio interpretare, oricât de subtilă ar fi ea, nu poate schimba mod de a vedea lucrurile (pentru mine) ... "

Aceste interpretări subtile sunt foarte diverse în funcţie de natura lor lor dar nu au aproape nimic de-a face cu textul original. /These /These subtilised interpretations are highly manifold according to their nature and have almost nothing to do with the original text.

Pentru mine, religia iudaică, la fel ca toate celelalte religii , reprezintă o încarnare a celor mai mai copilăreşti superstiţii. / For me the Jewish religion like all other religions is an incarnation of the most childish superstitions.

Iar poporul evreu, căruia căruia sunt bucuros ca ii aparţin şi cu a cărui mentalitate mentalitate am o afinitate profundă, profundă, nu are, pentru mine, nici o calitate diferită diferită faţă de toţi ceilalţi ceilalţi oameni./ And oameni./ And the Jewish people to whom I gladly belong and with whose mentality I have a deep affinity have no different quality for me than all other people. people .

In conformitate cu extinderea experienţei mele, mele, ele( unele popoare) popoare) nu sunt, de asemenea, ( cu nimic ) mai bune decât alte grupuri umane, deşi acestea au fost ferite de cele mai grave forme de d e cancer, din cauza lipsei de putere./ As putere./ As far as my experience goes, they are also no better than other human groups, although a lthough they are protected from the worst cancers by a lack of power. In rest , eu nu pot vedea nimic "ales" la ele./ Otherwise I cannot see anything 'chosen' about them.

In general, mi se pare pare dureros ca sa pretinzi o poziţie privilegiată şi să încerci să o aperi prin două ziduri de mândrie, unul extern, ca om şi altul intern ca e vreu. / In general I find it painful that you claim a privileged pr ivileged position and try to defend it by two walls of pride, an external one as a man and an internal one as a Jew.

Ca om tu pretinzi, ca să spunem aşa, aş a, o dispensă (o iertare) de la cauzalitate, al tfel acceptată in alte locuri (din textul lecturat de Einstein), iar ca evreu privilegiul monoteismului (existenta unei cauze unice). / As /  As a man you claim, so to speak, a dispensation from causality otherwise accepted, as a Jew the privilege of  monotheism.

Dar o cauzalitate limitată limitată incetează incetează să mai mai fie o cauzalitate , cum atat de minunat a recunoscut Spinoza cu toate incisivitatea, probabil pentru prima dată ./ But a limited causality is no longer a causality at all, as our wonderful Spinoza recognized with all incision, probably as the first one.

Iar interpretările animiste ale naturii nu sunt anulate, în principiu, prin monopolizare de către religii . /  And the animistic interpretations interpretations of the nature are in principle not annulled by monopolization by religions . Cu astfel de ziduri noi putem realiza doar o auto-amăgire sigură, iar eforturile noastre morale nu sunt promovate de ele. Dimpotrivă./ With such walls we can only

attain a certain self-deception, but our moral efforts are not furthered by them. the m. On the contrary.

Acum, că am declarat declarat destul de deschis diferenţele dintre convingerile noastre noastre intelectuale, este totuşi clar pentru pentru mine că suntem destul destul de apropiaţi unul de de celalalt în lucrurile esenţiale, de exemplu, în evaluările noastre asupra comportamentului uman. Now that I have quite openly stated our differences in intellectual convictions it is still clear to me that we are quite close to each other in essential things, i.e; in our  evaluations of human behavior. Ce ne desparte sunt numai "recuzita" intelectuală intelectuală ( etichetele etichetele folosite) şi

"raţionalizarea" (modul in care ne explicăm lucrurile) în limbajul lui Freud. Prin urmare, cred că ne -am înţelege unul pe altul destul de bine dacă am vorbi despre

lucruri concrete./ What separates us are only intellectual 'props' and 'rationalization' in Freud's language. Therefore I think that we would understand each other quite well if we talked about concrete things."

Cu mulţumiri prietenoase şi cu cele mai bune urări, With friendly thanks and best wishes,  Al dvs /Yours,  A. Einstein

1. "Programarea reactiva- Cele trei programari pr ogramari ale fiintelor umane si trezirea" sau "Rugaciunea reactivului": A. subiectivi (non-reactivi, creativi, lideri ); B. obiectivi (reactivi, sclavi); C . divini (eliberati, treziti) de Mirahorian http://www.scribd.com/doc/118410590/CELE-TREI-PROGRAMARI-CENTRARI ALE-FIINTELOR-UMANE-SI-TREZIREA  ALE-FIINTELOR-UMANE-SI-TREZ IREA https://www.facebook.com/download/122042747963968/CELE-TREIPROGRAMARI-ALE-FIINTELOR-UMANE-SI-TREZIREA.pdf  http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/forum/topics/cele-treiprogramari-ale-fiintelor-umane-si-trezirea 2. Eliminarea bombei neexplodate care este programarea reactiva Constienta /Awareness de Anthony de Mello traducere de Dan Mirahorian http://www.scribd.com/doc/36597538/Constienta-Awareness-Anthony-de-Mello http://www.danmirahorian.ro/Constienta-Awareness.pdf  FOARTE IMPORTANT ESTE FORMATUL AUDIO 13.1(PARTEA I-A) http://youtu.be/MsgN3a13FbM http://www.youtube.com/watch?v=MsgN3a13FbM&feature=related FORMAT AUDIO 13.2 (PARTEA (PARTEA A II-A) http://youtu.be/6tjmA1Ronzg http://www.youtube.com/watch?v=6tjmA1Ronzg&feature=related 3. Conceptia comanda perceptia /Conception commands / controls perception/ La conception contrôle la perception/ Proiectia cr eaza eaza perceptia/Projection Makes Perception/ La projection projection fait la perception; Credintele comanda ceea ce vedeti/ Beliefs commands what you see articol de Mirahorian http://www.scribd.com/doc/124269828/Conceptia-comanda-perceptia

4. O realitate separata/ A Separate Reality http://www.scribd.com/doc/27464855/ http://www.danmirahorian.ro/REALITATE-SEPARATA.pdf  5. Citate / Quotations http://www.simpletoremember.com/articles/a/einstein/