Vointa referat

VOINŢA

 Definitie Voinţa se poate defini ca un proces psihic apartinind sferei superioare a fiintei umane care consta in actiuni de focalizare a energiei psiho-mentale si nervoase   pen pentr tru u a depa depasi si obsta obstaco cole lele le inti intiln lnit itee si a real realiz izaa planu planuri rile le stab stabil ilit itee ante anteri rior. or. Schopenhauer este considerat filozoful Vointei. Pentru el vointa nu este numai una  psihologic individuala ci si un principiu metafizic universal, aspatial, necauzat si atemporal. Adevarata fiinta umana se identifica in vointa care este esentiala in cadrul dezvoltarii personale, ea reda puterea de a transforma intentia in actiune. Voin Vointa ta nu poat poatee fi ment mentin inut utaa in plin plinaa capa capaci cita tate te la nesf nesfir irsi sitt fiin fiind d de obic obicei ei temporara dar daca exista un interes afectiv pentru actiunea in care vointa este mobilizata ea poate fi mentinuta un timp mai indelungat la cote maxime.

 Bazele fiziologice ale voinţei . Transmiterea si receptia informatiei din analizator in zona motorie a scoartei cerebrale poate constitui drept un semnal de pornire a actului volitiv. Dar omul   poate poate si acumul acumulaa inform informati atiile ile,, sintet sintetizi izindu ndu-le -le si generan generand d o actiun actiunee volit volitiva iva in functie de concluzia dobandita. Lobii frontali ai scoarţei cerebrale au o importanţă imensa în înfăptuirea actului volitiv, lezarea lor duce la abulie care este lipsa  patologică de voinţă.

Calităţile voinţei  Vointa se formeaza in mod continuu dea lungul vietii prin succesiunea actiunilor  voluntare cerute de contextul vietii de zi cu zi si ca rezultat al exercitiilor  autoimpuse. Astfel se dobandesc anumite calitati care descriu capacitatea volitiva a acestei persoane. Cele mai importante sunt: puterea volitiva, perseverenta, independenta si promptitudinea in luarea deciziei.

 Puterea voinţei 

Aceasta se masoara dupa intensitatea cu care persoana in momentul in care intalneste un obstacol persevereaza in depasirea acestuia. Valoarea telului pe care il urmareste are un rol important: cu cat acesta este mai important cu atat vointa  primeste o motivatie mai puternica in a se energiza si a depasi obstacolul din cale. Un handicap in realizarea telului prefixat poate fi aspectul negativ al slabiciunii vointei care se manifesta prin imposibilitatea de a realiza depasirea obstacolelor din cale in ciuda faptului ca suntem constienti de valoarea atingerii acestui scop pentru viata noastra. Un mod de a antrena vointa este aplicarea efortului voluntar pe perioade mai lungi de timp chiar cand situatia este nefavorabila continuarii actiunii. Increderea in fortele proprii si in valoarea telului sunt factori care sustin si hranesc perseverenta. Unul dintre aspectele negative ale vointei este incapatanarea cand persoana  persista in atingerea scopului dorit chiar cand nu exista sanse reale de reusita, aceasta se datoreaza rigiditatii mentale si lipsei de adaptabilitate la o noua situatie. Un aspect pozitiv este independenta vointei care se exprima printr-o autonomie  proprie in luarea unei decizii, de a-si asuma plina responsabilitate in acesta si de nu se lasa influentat fara discernamant de ideile si sugestiile altora ci a fi de asemenea receptiv fata de ele in cazul in care au o valoare pentru situatia respectiva. Opusul acestei calitati este sugestibilitatea manifestata prin diminuarea propriei  pozitii, printr-o adoptare oarba a influentelor externe si descarcarea propriei responsabilitati asupra altora. In cazul atingerii unui inalt grad de antrenare a vointei se manifesta promptitudinea deciziei care consta in viteza cu care persoana pusa intr-o situatie critica trebuie sa adopte decizia justa pentru rezolvarea cu succes a problemei. Opusul acestei calitati a vointei este tergiversarea cand decizia este amanata mereu fara motive justificate sau nehotararea in aleagerea unei cai specifice atunci cand exista mai multe posibilitati. Cand toate aceste calitati si insusiri ale vointei devin permanente ele reflecta nivelul de dezvoltare a vointei personalitatii, desi fiecare dintre noi poseda aceste insusiri volitive totusi ele au un nivel diferit de dezvoltare in functie de evolutia individuala si de bogatia experientelor de viata pana in acel moment. Aparent barbatii prin calitatile specific masculine ca: darzenia, barbatia, vitejia, au un avantaj in cultivarea insusirilor vointei totusi nu este o regula, multe femei de-a lungul istoriei au demonstrat o vointa de fier si in ciuda imenselor obstacole si greutati au reusit ceea ce nimeni nu reusise pana atunci. Ceea ce ar putea influenta vointa intr-o mare masura este motivatia. Aceasta determina in mare parte succesul care la randul lui face sa creasca increderea in sine, in fortele proprii. De asemenea un lung sir de esecuri diminueaza increderea in sine si deci forta vointei va avea de suferit. Se creeaza astfel o iluzie a neputintei insotita de descurajare care va slabi tonusul actului volitiv uneori iremediabil. Cand increderea in propria valoare si in fortele proprii este absoluta putem regasi o forta

asemanatoare cu credinta care trece dincolo de ratiune, acea credinta de care spunem: „chiar daca ar fi mica doar cat un bob de mustar ar fi capabila sa mute muntii din loc”. Vointa reprezinta principalul instrument folosit in multe terapii sau metode ce vizeaza modificarea sau optimizarea personalitatii de exemplu in Programarea Neuro-Lingvistică unde dupa constientizarea acelor programe sau aspecte din  personalitatea noastra care ne limiteaza libertatea si capacitatea de a atinge telul dorit, cu ajutorul vointei energizam intentia de a produce o schimbare care sa puna in valoare resursele ascunse ale personalitatii noastre. In scoala de psihosinteza creata de Roberto Assagioli vointa este de asemenea un instrument important pe care practicantul il foloseste in atingerea dimensiunii spirituale sau transpersonale. Numai cu ajutorul vointei putem realiza integrarea diferitelor noastre instante psihice fragmentate sau a subpersonalitatilor intr-un centru unificator urmand deci un parcurs de psihosinteza personala si astfel deschizand accesul la dimensiuni foarte elevate ale psihicului urmand un parcurs de  psihosinteza transpersonala. Psihologia existentiala afirma de asemenea ca aceasta caracteristica intima a eului este autotranscendenta adica un act volitiv de a trece dincolo de sine insusi printr-un proces de autorealizare iar eul sau sinele personal fiind doar un reflex al Sinelui transcendent, al unui centru de constiinta transpersonala in care toate lucrurile isi regasesc principiul constitutiv si originea lor iar Sinele transcendent astfel formand liantul unificator al aparentei multiplicitati. Vointa de putere reprezinta un alt concept important in special in gandirea lui  Nietzsche care este inspirat din centralitatea vointei din filozofia lui Schopenhauer  inteleasa ca vointa de viata care se afirma in toate fiintele vii. Aceasta vointa de  putere se manifesta in primul rand prin dorinta de a se transcende in mod continuu si a-si reinnoi mereu propriile valori. Pentru realizarea idealului de supraom  Nietzsche subliniaza importanta de a avea o vointa constructiva care sa puna mereu in discutie idealurile si planurile prestabilite si de a le putea depasi reusind de asemenea sa rupa barierele nihilismului prin recuperarea vointei de putere. Folosind aceste aspecte ale vointei se realizeaza un proces de creatie si regenerare continua a valorilor.

In final putem concluziona: vointa este instrumentul si totodata aspectul fundamental al fiintei umane fiind absolut necesara pentru realizarea sinelui si depasirea propriilor limite in evolutia personala regasind astfel bucuria si fericirea interioara.