Vizita Carol II MVMihai Londra 1938 Carte

ulu

.

I.-

/4°

,

;W.

Jr/.

0041

t

'

,

P-74141

sfk

f,

f,

. ;4

,

S-11

'fr 'Vs

sb

.,

...?

F ; ,-- .....--,, - ...,.. .

.....4,,

.

-S.

.:

4! ill n: r.r-1

......5.-

-3-1

-4.- -,..

.

.

--16

_

.

.

,-

ri ...). N

-

_

1

.

-.

0-

..

.,.. -?,'-

-J.

A

es 41.4"

'-'7514614,4-WP:* - ,A. EDITURA SOCEC 5C? S.A. frucutals,..

....

$

A

:,-

lt 7 ,

e.--

g-i.--

$

il

ie.V"...

. -

g

drx...... A

r

fig? v4vir

"S.

ego-

e.,

I

.

-. t 7Ae Ii G

/

1

.

1.

4..

-,

Dr.. / 0: ,i ...;1: IP

r--

;

,

4J

,;

, ..

%%kr;

I MPRESII-DO CUM ENTe VCDERI-RCAPITU LAR I ,.. 7 .

- ..

-..

.,,,-,-...or_p

..., L

3i

Mr;

iew

e,

,

1

A

.,..,

-,

'

e

11

.

....

,.,.--

601

www.dacoromanica.ro

''

..

'D E

1-

N.GEORGESCU ZIARIST

*Eeteeseeeeeeeteeeeeeeeeteeeeeeeeeteeeee4494asaatoaaaasasa&-aaai3aaeaa-aaaas446 w w w ill

w w w

w

0 CALATORIE EPOCAL A

ip

or

w w iv

w io iv 49

w w

.. . SD

ill iV SD

90 49

.. 9/

w w i9 w

Regete gianoteiniei Ca &oncita

it)

w w w w w w

IMPRESIIDOCUMENTE VEDERIRECAPITULARI

is)

w iti so

N. GEORGESCU

ip

w iv w iv iv 9/ g.i

4) go

cu

ZIARIST

w w iv w w

.. .

9/ 4D

ill

9/

9)

**

.. . w w w w w w w w 9/ 9/

ili

w iv w il) kv

gi 9/

iti

iv iv 9/ ip iv

EDITLIRA LIBRA1UEI SOCEC & Co., S. A., BUCDRESTI

iv

+asia:=.--.9a3-siaa99a9a9aaaaar.::---a3.3aaaaaaaaaa,i3a9:s-aass-E09.sa-9)9a3a?aaiv www.dacoromanica.ro

UN MOMENT ISTORIC Regele Romaniei a trecut maiestos $i surfizgtor

prin marile Capitate ale lumii, incepfind cu Lon-

dra, imensul centru de munch' $i de gfindire al Im.periului in care soarele nu apune niciodatg.

Metropolele europene 1-au primit fastuos, in

mersu-i triumfal. Acolo a tglmAcit regalul exponent al Romaniei

nadejdile noastre, vointa de colaiborare onesa--a României in domeniut economic, in care aducem prisosul muncii noastre $i al binecuviintatului nostru pknfint. $1: o mare, o nepretuith opera' nationalg s'a inRiptuit prin netezirea vechilor drumuri, prin des-

chiderea altora noi de card $eful Dinastiei Romane.

Ducea cu El, Suveranul tan& i intelept, in-

crederea Natiunii i iubirea ei adfincei.

Si am vgzut cu. ad:5inch' bucurie frearngtul mul-

Nicicfind n'a tresgrit imensul centru urban

ca in acele memorabile ceasuri. Sute de mii de oameni ide todte vhrstele, din toate clasele, baricadau trotuare i bulevarde, cheiuri i piete... Dela gara centralg piing in fat.% impungtorului palat Buckingham, londonezii fluturau drapelele romiine$ti; copiii jucau in fáiile orbitoare ale reflectoarelor, colorile pavilionului tricolor. *5'i de pe soclul ei, mándra pi marea Regina' Victoria caire a stgpfinit imperii, a dominat regi i nobilime, popoare $i curteni, surfidea multumitg nepotului regesc pe care cfindva l-a leggnat pe genunchi, si marei de capete pe care nici chiar viforwii cuirasieri ai ggrzii, nu mai reufeau s o stäpfineascg in neinchipuita ei bucurie. Aceeafi voiwie sincerg, aceea$ caldg si frenetich primire in ora.sul luminii si schnteierilor gentale, in Parisul pavoazat i inundat in valuri luminoase... 57 tot astfel in Belgia $i Germania, unde

timilor cari pe strgzile Londrei, impiedecau fre-' $efii statelor au intiimpinat mfindra misiune renetica trepidafie a imensei metropole ca sä int:51m-

galg a Romiiniei.

nhdejde scumpg. a Pgrintelui Shit, $i a Thin...

Un moment istoric de asemenea proporfii $i de aitfit de coviir$itor interes, trebuia fixat dincolo de cotidian, de efemer...

pine pe Regele Carol, vlgstar din familia domnitoare a Marei Bniia,nii, pe mandrul adolescent Mihai de Alba-lulia, print moftenitor al Romiiniei,

3

www.dacoromanica.ro

Realizm aceastii dorinfa In cele ce urmeazg,

Adnolând ceea ce prindeam din goana trenui fära pretentii. lui, fi din febrila noastra' deplasare, am fi redat De altfel colaborarea ne-a fost wuratii de ca- pate aspecte noi, unui eoeniment considerabil. marazii de breasla cari Dor fi bucurofi sa' se reggDar ne-am amintit Ca scriitorii de seama' fi seasca in pagini vibrand i ele de manchie roma- ziar4tii de talent au trecut i ei pe aicea. Le-am urneascâ. Am ga'sit etape schitate; am obtinut ye- mrit insemnarile scrise in ore de lini$te 4 tihna, den minunate prinse cu acela$i prilej deosebit. impresii de drum lung prin pitorescul invaluit in Seroiciul Presei si Propagaridei he-a dat i ziare ceata britanica ceata e altcepa decât fumul furstriiine din care am ales o infim parte din caldu- nalelor i praful topitoriilor pe calea larga fi furroasele manifestalii ale publicului i ale of tunoasii a Nordului. thor pentru Romania i Regele nostru. Radu Rosetti a leginat vi el iluziile de vagaastfel am grupat intr'un ansamblu ie ni se pare armonic, unlit din evenimentele de seamii din bondaj ale tinerilor de alladata. Pagini infiorate fi de spirit, cuprinzfind veritabile poeme de card"oiata statului roman. inalzite nu de curentul generos i fertilitorie, Doream ca oolumul de fata sg fie cepa mai zant al Golfstream.-ului imblfinzitor al uraganelor cornplet. Tineam sät adaogam mfindrului i impung- Groenlandei, dar de temperamentul unuia din putorului cortegiu regal care a cucerit metropole fi a tinii trubaduri rätilcit voluntar, citteva slipfamani insemnari de sub fascinatia seninului tulburgtor din ochii fruinfiorat sute de mu de inimi, drum, note fugare, crestaturi din gloriosul trecut al moaselor copile ale Nordului. insularilor i mai recente intamplari din viata poalti colegi au notat irnpresii din trecerea lor far g. solemnitat

porului englez.

pe unde s'au oprit piratii scandinavi

Dep4eam poate ideea d-lui Dem.,. Diman-

cescu, apreciaiul nostru confrate, acceptata cu bucurie, intru cat o regaseam gi, in intentiile noastre. S'i e locul s'a adaog rolul hotaritor al d-lui iFtefan

Florescu, directorul ziarului Informatia" care a fost in delegatia gazetarilor romani la Loudra.

i teribilii Wikingi; pe uncle legiunile lui Cesar, vase decenii

inainte de Cristos, intampinau in tara de fabula mandrii de peste marea galicä, cetele Druizilor preoti raboinici, i pe fioroasele Druide spaimântand cu vitejie rinii si cu tortele br, centuride in panicg.

4 www.dacoromanica.ro

Strabäteam i noi acum provincia pe unde.monumentele funerare vorbesc vi astazi de gloria Romei, iar mozaicurile de vechile case latine. Treceam pe drumul beitut de legionarii Romei

luni vi uzine, tuneluri nenumarate si copri, sfre-

Londrei de astazi. curfind, urma sei parcurga acela,si drum ca en bolid stralucilor, trenul Regelui Carol, Suveranul celeilalte romanitati eroice si neinvinse dela

ziindu-se in departarile cenu0i, (bind de tire celor cari vin pe mivcatoarea singuratate a Atlanticului.

sterioasele ceii ale soartei popoarelor...

cime umeda, spaimiintatoare, ca o imensa vi adiinca draperie funerara.

delind norii grei si ceafa... 191 cern! insu0. Strabatem finuturi fantomatice pe care le con-

tureaza in departeiri faruri de coasta. Scanteerea

cari au fondat vechiul Lundinium, grandioasa lor puternica aluneca circular pe talazuri, pier-

Dunare. Inca o coincidentei. Dar inai putin tulburatoare pentru cei cari incearca sá descifreze mi-

iara0 apar uztne care fug In urma noastra oi valuri lenge de flan aruncate din sute de guri ca sit suprasatureze atmosfera imbeicsita.

Ne-am confundat de acuma in vasta intune-

Timpul e bani, spun englezii. Trei patrimi dintre pasageri motaesc; mijloc ca sa valorifice Dupa o vertiginoasa revizie vamala, noi bene- probabil vremea pierduta... Dormind, cheltuesc ficiind de amabilitatea cerberilor dela frontiera, timpul, dar pastreaza numerarul. urceim in rapidul care trebue sa ne duca in doua ceasuri la Londra. Acolo unde bate inima imenVisarn vi noi, cu ochii deschivi. sului Imperiu. Suntem cu adevarat, in tara celfilor razboiSPRE LONDR A

Perspective le i orizontul intreg sunt dominate de coloritul miraculos aproape supraparniintesc, al

peisajelor. Verde le proaspeit i viu, celebrul verde engle-

zesc Ii vedem pretutindeni. Dar trenul spinteca

aerul i vederea se intunecei. Ne inneacei acuin negrul de carbune, stapiinitor pe pamant i pe areme, pe oameni i vile, pe case 0 vile, Innegrgte furna-

nici, a colonilor scandinavi, plecafi pe barci urare sei infrunte vijelia talazurilor, si necunoscutul. Trecern pe unde veneau inerindele i armele pe care Imparatii le trimiteau castrelor... Pe unde civilizafia romana a reu0t nu sa cucereasca, dar sei civilizeze. Pe uncle legionarii in nopfile de veghe, sfredeleau intunerecul speriati de sclipirile din stufeirifuri cu brurnei deasa i umbre ameninfiitoare.

5

www.dacoromanica.ro

Privim linititi aceasta Ora fabuloasa unde

Lacurile Angliei, caniate de poieti inspirati. lin4tea kr adâncil pe care o tulbura uriap fraacum doua mii de ani pluteai amenintarea unei mantare... Ele reiman in calmul dulce al serei, pe zeite, ;salbalicei i recalcitranta. Stapanitoarei te- cand tumultul se anunta, se intelqte, ca sá disribile i se spunea Thule; 0 puterea-i magica se in- para.. tindea spre norduri haotice, departe unde legioAr fi de scris atilt de mull despre acele poeme narii povesteau cei incep tinuturile sumbre ale In- adanc sirntite, comori de gand curat 0 de nuante ceata nu se ridica decal arare ori; pustiuri pe unde

fernului...

in acel crepuscul intfirziat apare deodata in departeiri o luminä nouei. Deaturi se tivesc cu argint _pe fond de senin umbrit cu lumini povai-

subtile.

Dar, avern altceva de povestit deocamdatei: Trecerea impresionantet a Regelui României pe

,51i.

toare. Privim, uitniti die case 0 ferme destule... Oi

aici, int& pe aici, prin tara uncle lorzii au ca parteneri de sport pe muncitorii adanc respectati ca cetateni i ca oameni. In Anglia, unde burghezia niandrei, aristocralia de veche traditie, i clasele mai putin avute, traiesc in marea fratie britanica. S trecem aa dar la narafia stralucitei egg.torit regale, care prin vastele-i ecouri ofera un punct de plecare orientardor pacifice ale Roma-

cu miile peiteazei cu albul lanii kr de pret, paji§tile pe care joaca tonalitati verzi de amurg rustic... Pretioasele animate par umf late; s'ar crede ca sunt bolnave. In realitate e vorba de celebrele ovine englezefti. i acela0 verde uria$ se intinde ca fumul de mai de adineauri, pe campuri 0 case, in ograzi i pe acoperipri, pretutincleni, inun- niei. dfind suburbane oi oraoe... Numai cerul rameine do-

Dar s'au risipit i alte umbre, pe druinul meniul pe care se joaca umbrele noptii confun- de izbanzi evidente ale Suveranului. Romania e adate cu praful innecator al carbunelui... cum o tarei cunoscuta bine, pe care o inconjurei atentia i simpatia europeana. .57 apoi lacurile se inleintuesc, apar i dispar in joc fantastic. Petice de argint pe care se plimba Cum a spus profesorul Nicolae lorga, aceasta fantomatic dare de ceata alba... Au plecat in do- mareafa primire constitue o onoare Acura teirii, meniul terestru, smulgandu-se din farmecul ocea- in admirabila intrupare a acestui neam, care nului uneori mangaietor, adesea furiunos. Au pornit duse de calda lui adiere, ntereu ameigitoare ca oi apa in care se oglindesc mirajele nordice.

este Regele Carol.

Uneltirile au caul; cheltuiala de ura i ri-

sipa de venin au fost zadarnice.

6 www.dacoromanica.ro

$i in cel mai modest cgmin de muncitor britanic, se :stie astgzi, cg suntem aici, in dreptul

Este omagiul miscat pe care mantle centre ale lumii l-au adus tgriei cu care Rorniinii au infrunnosiru, pe pgmântul nostru. tat adversitgtile i nedreptatea, vitejiei noastre lar Regele Carol rämline pgzitorul drepturilor care ne-a dat granitele istorice. Hotgrfitei vointe a noastre intangibile, Suveranul intelept, cgruia i-au Coroanei si a Tgrii, ca sg rgmfinem aici in de doug adus elogii calde, intreaga presg lonclonezg dela ori milenarul nostru rost de apgrare impotriva oriof iciosul Times", piing la ziarul partidului la- cgrui val de barbarie. burist...

Se va vedea, asa dar, cum Suveranul nostru a risipit uri ce voiau si intunece prestigiul tgrii si natiunii. Cum, prin. inaltele Lui insustrt, Rege le Carol II a spulberat vglul calomniilor care tindeau

*

lar dacg, mult mai tgrziu, cercetgtorul tan&

insuflefit de marile viziuni ale viitorulut Rorminiei,

sau omul ofirstnic doritor sä retrgiascg epoca de sit ne prezinte ca barbari sau ca usurpatori ai ingltare de sub regalitatea activg i fecunda a lui Carol II, nor afla in aceste pagini pe Ling ampla drepturilor altora. Fi mai cu seamg, se va intelege suprema sa- lor documentatie, cgteva priviri largi i pline de tisfactie a tgrii intregi pentru ceea ce Regele Ro- sinceritate, rostul modestei lucrgri de Ng va fi mfiniei a cucerit in grandioasa si pacifica Sa cg- fost implinit cu prisosintg. Igtorie: Dreptul permanent al Romgniei la increderea si la stima popoarelor civilizate. N. G.

7

www.dacoromanica.ro

ere i Pica.

VEDERI LONDONEZE

We in: on, Pa

A

Arcul lui Wellington, Parcul Verde i Picadilly.

8

-,.

www.dacoromanica.ro

TARA PE PLAN INTERN Invitalia 1acut5. Suveranului Romaniei de Regele Angliei ca si vial la Londra cu Augustul Su

Fin, sosesie in vremea marilor prefaceri pe plan intern...

dancsa' a Orli, intregul arsenal al crimei, toara claviatura demagogiei iresponsabile.

Regele Carol TI a incbeiat inir'o zi cu starea

In adeviir, aproape opt ani de incereari infructuoase vadesc oricui carenfa politicei de partid si nevoia absoluca ca trista tiranie a electoralului si inceteze un ceas mai de vreme... Mate guvernele

de lucruri penibili, ruiniitoare, primejdioasg. .0 nousa Constitufie aseza pe temelii solide puterile publice.

drriznea% in desert. Daca dezordinea i anarbia ar fi lost numai

tufide de interes muncitoresc, s'Zin'atatea publiert si mai cu seami armata, soot pose in msasur`a de a-si

In mai pufin de un an, instituiiile Statului dobandesc o noull infrifisare. Finanfele se adminicare s'au succedat ca exponente ale unni club streazri, eliberate de teroarea electoralului. Scolile. au suferit de iarele originale... sau al altuia dela cele mai mici panil la cele mai mari, dobanDemocrafia era numai de paradii; niciodatil un desc un nou spirit al valorii active, al drepturinume i un principiu nu fuseser'd Mate mai cu in- lor legale, al eispunderii iar ciIe ferate, insti-

la snprafafm Dar ele se adancean lovind munca onestiL dand potentatului de provincie dreptul de a se socoti pe mosia sa politicii. Se desirilman vs& zand cu ochii institutiuni si asezIminie. Curentele anarbice incercau s rilstoarne ordinea de stat avand ca miiloace de r5spandire nemulfumirea a-

indeplini misiunea. Ceea ce no s'a facut in dourtzeci de ani, sub tirania sefului de sector inconiurat de numeroasa lui cljenteli. s'a realizat in mai pufin de un an. Dela fiiranul muncitor de Oman( pada la generalul comandant de corp de armatil. tot ce activeazil si produce in aceastii faril

inclu-

9 www.dacoromanica.ro

siv minoritbtile

simt c un nou duh insufleteste Statul roman. A fost o indispensabillI revizuire a constiirrtelor impus b. mai cu seama de tendintele si orientbrile vremurilor pe care le traim. Dar aceasta' profunda prefacere infernb care pen-

tru a-si da toate roadele avea nevoie de un iagaz de cativa ani, e pusi dintr'odata' infr'o sit uatie de

o exceptionalb gravitate: Europa treee prinfr'o friimantare ale crtrei ecouri tree departe, eu puncte nevralgice evidente.

Conflictul era provocat de agitatia minoritatii germane, populatie compactil de trei milioane si jumilfate de locuitori, detin6fori ai muntilor dela frontierii, iar in vieata economicii posesori ai industriei metalurgice. 0 asemenea important 5. minoritate putea fi finufb.' in cadrul statului cehoslovac, atfita vreme cat conationalii din Germania nu ridicau nicio pretentie, sau atata vreme at marile puteri shale sprijineau granitele din 1918 ale Cehoslovaciei.

germanb.'. Mid ca Franta i Marea Britanie s fi incercat s'a se impotriveasca, problema sudetilor se punea dela sine. Toate incercarile Angliei prin lordul Runciman, de a se da satisfactii complete, economice si administrative sudetilor in cadrul statului cehoslovac, au dat gres. Ceea ce urmiirea Berlinul.

era in primul rand eliberarea a trei milioane jumbtate de conationali, dar mai cu seama &gramarea forairetei cehoslovace, in care vedea un post inainfat al comunismului in Europa Centralii.

In momentele dramafice cand Germania, sustinuth' de Italia, cerea neapilrat eliberarea teritoriilor, sub amenintarea unui atac in riistimp de dourizeci si patru de ore, Anglia, prin energia calmli

a primului ei minisfru Neville Chamberlain, a fl-

cut ca principiul pcii s friumfe. Germania, dupli. reuniunea dela Miinchen a Frantei, Angliei i Italiei, dobandeste teritoriul rfivnit, iar Ungaria si

Dar in 1938 niciuna din acesfe conditii nu mai Polonia, rectifidiri de fronfiere privind minoritsdtile respective.

dranuia. Dupb.' ocuparea Austriei de &lire armata 10

www.dacoromanica.ro

CENTRU LONDONEZ

. 44.

r

n _al

i

ti

..;

ini

liii

.1_1

.0 '

,Iso ;.0.ft

Parlamentul... Un pod pe Tamisa.

11

www.dacoromanica.ro

ZILE ISTORICE

formala ca in Europa din zilele noastre s'a for-

mat un nou factor politic, de prim ordin: Romania Capul Statului roman trebuia sa faca Ltd u- condusa de Regele ei... uui asemenea moment istoric, tot atilt de gray ca Numai astfel ne putem explica proporfille neeel din 1914, and s'a pus problema intrarii Roma- obisnuite pe care le-a luat calatoria Regelui nostru, niei in razboiu §i, din 1917, cand dupa jertfe cum- primirea mai malt decat fastuoasa ce i s'a facet plite i crancene lupte in care ostirea noastra am la Londra, apoi la Bruxelles, la Paris si in Gersmuls victoria din mainile spargatorilor germani mania. de fronturi, trebuia sa realizam unirea tuturor roRoadele acestei calatorii se vor vedea in timp. manilor. Putem anticipa eh Suveranul nostril a cules penLa aceastä rascruce a destinelor noastre, se i- tru lara Sa izbanzi pacifice, i putinla unor coveste invitafia dela Londra, din inifiativa suverani- laborari amicale cu marile puieri care comanda lor Marii Britanii. Printr'o vizita pe malurile Ta- astazi destinele Europei. misei, unde se iau azi cele mai de seamil hoUiriri cu privire la trei sferturi din populafia globului PREGATTRI IN ROMANIA pamantesc, se oferea Romaniei posibilitatea de a-si PREGATIRI IN ANGLIA asigura drepturile i viitorul.

Iata de ce calatoria M. S. Regelui Carol al II-lea a depasit dela inceput semnificalia unei vizite protocolare. Ea avea menirea sa fixeze pe haze noi independenfa noastra politica si economica, integritatea noastra teritoriala. Amabila invitafie dela Londra n'avea numai infelesul unui gest de curtoazie sau al unor legaturi de familie, ci recunoasterea

Tara de opinie publica. Anglia era mai de mull limp informata despre personalitatea regelui Romaniei, a carui vizita depasea protocolul rigid si se integra in noul ritm european. De data acea-

sta numeroasele ziare din Marea Britanie n'au mai adaugat sugestii oficiale, ci indemnate din nevoia de a servi opinia publica, s'au adresat specia-

12

www.dacoromanica.ro

litilor cunoscatori ai tarii i personalitatilor care In aceeasi zi in Sunday-Express, cunoscutul bioau avut prilejul sà pretuiasca in de aproape cali- graf i istoric Hector Bo litho, face un admirabil tiitile i energia Suveranului nostru. potret al reginei Maria, a carei inima de artista se Ar fi greu i poate, dintr'un punct de vedere. odihneste in mausoleul de pe Coasta de Argint, imposibil sa reproducem articolele si informatiile si ale carei insusiri politice au trecut in fiul sgu ap'grute in presa engleza in timpul sezonului ro- mai mare, actualul rege Carol al II-lea. Dragostea manesc" din Marea Britanie, informatii i articole

de munca a M. S. Regelui Carol

pe care le avem la indemanii. Ne mullumim sa amintim i s vorbim de cele mai de seamii.

Balcani

scrie d-1 Bo litho

care s'a inapoiat de eurand dintio ealatorie int §i devatarnertful Sriu fata de tdrani care

Astfel in ziarul Sunday News, pe doua' pagini constituesc majoritatea populatiei Orli, sunt senmari, cunoscuta intelectuala si publicista Lady Ox- timentele sincere ale Suveranului care nu se simie niciodata mai bine ca la masa Lui de lucru". i mai ford prezinta publicului englez inir'un articol in- departe: Vazand pe M. S. Regele Carol la masa titulat: Regele care a invins: Soldatul, Tatal, Di- de lucru, am revazut imaginea Principe lui Albert plomatul", filiera dinastiei noastre. Se insista asu- consortul reginei Victoria la biroul sau, conpra caracterului energic al actualului Rege, asu- cepand marile sale reforme". pra schimbarilor fundamentale initiate de El in politica interna, asupra caliiifiIor numeroase ale ALTE ECOURT DIN PRESA LONDONEZA ..printului de Coroana", Mihai, Marcie Voievod de Alba-Iulia, asupra insemnatatii diplomatice i e-

Baroneasa Hoven publica in Sunday Dis-

conmnice a vizitei. Concluzia: Acesta este omul patch" o serie de sase potrete intime ale M. S. Recare doreste s fie prietenul Marei Britanii. El gelui Carol, pe care 1-a cunoscut atat la curtea impoate fi sigur c va fi iimbratisat cu caldura ca periala rusa, cat si la Coiroceni, pe cand actualul rege era un copil. oaspete regal al M. S. Regelui Augliei". 13

www.dacoromanica.ro

In News of the World" apare programul oficial al vizitei, cu toate amtinuntele i cu observatia ca M. S. Regele Carol al II-lea in timpul celor trei zile pe care le va petrece in capitala Marei Britanii nu va avea o clipsa liberS. Ziarul Evening Standard" in articolul de fond intitulat Oaspetii regali", aratii cu o francheg pur londoneia, latura economic i politicii a evenicare tine sa-si informeze prementului. Ziarul cis cetitorii scria intre altele: ,,Bog Mille subsolului petrolifer din Romania sunt considerabile. Un monopol asupra acestei productii pe-

trolifere ar acoperi necesitiitile Germaniei, iar cerealele romanesti ar completa autarhia Europei Centrale".

.5i mai departe: Influenta comerciala germang in Romania se exercitZi pe o scaril IntinsL iar targurile germane sunt

un debuseu din cele mai importante pentru produsele romanesti ca i pentru produsele t'arilor balcanice. Politica Romaniei e indrumatil in asa fel incat sit nu provoace frictiuni cu Berlinul. Incercarile Poloniei de a atrage Romania intr'o intelegere cu Ungaria care

ar fi format un bloc sud-estic si care n'ar fi fost pe placul Germaniei, n'au avut rezultatul dorit. Regele

14

Carol, a cilrui perspicacitate politica' este bine cunos-

cutti, doreste ca interesele economice ale -Orli sale sa ramana libere de orice influente germane care ar stirbi independenta poliuic. Vizita Regelui Carol in actualele imprejurriri la Londra are de scop strangerea legàturilor economice intre ambele fri. Marea Britanie a fost in toamna acestui an un mare consumator al cerealelor romanesti. Chestiunea unor schimburi comerciale mai pronuntate pa fi de sigur obiectul disculiilor miniftrilor de resort cu ocazia acestei vizite regale".

Daily Telegraph" exprimA exact aceleasi opinii in articolul Vizita Regelui Carol", schitand acest viguros portret al Suveranului nostru: Stint multi in Anglia care 1i reamintesc de tineretea Regelui Carol si-I vd ca pe un print romantic in uniforma strillucitoare. Sunt altii care-si amintesc de anii maturitrttii Regelui Carol al Romaniei, care preocupat de destinele Vali Sale, lug. &Irma Statului cu un curai, cu o vigoare i cu o pricepere

pe care niciun alt suveran n'ar fi putut-o face mai bine pentru tam sa".

Ace lasi ziar da urnarttoarele amtinunte pitoresti i revelatorii asupra Marelui Voievod de Alba-

Iulia:

www.dacoromanica.ro

CENTRUL LONDREI

...1WWW7117"

,e77

,M.:;

6

.

rats1

°

: :

6141....pptrorror,

,

r

s 44

=

fo.k**4

At.4114.1n

soore

%L.

Usie: tf.

,gS-4

"

t4$

,

4

SQUAW.

Q.

t

.E

4ittle Marea piajA Trafalgar-Square; in mijloc monumentul amiralului Nelson. JAL

www.dacoromanica.ro

15

Mihai e un tilnar de 17 ani, inalt, viguros, en maniere fermecatoare §i cu judecata care contrasteaza cu varsta... Englezii ii vor iubi, pentrucii el nu afecteaza", nu e orgolios, dimpotriva e prea modest, rezervat, simplu in gusturi i inclinatii, dar pe deplin con-

silent de responsabilitatile ce i le confera rangul de mostenitor al tronului. Mare le Voievod a fost crescut cu Miei apartinand tuturor claselor sociale i cu care face numeroase excursii. Am facut ceea ce am crezut ca e mai bine, a afirmat M. S. Regele despre acest fel de

educalie. Orice s'ar intampla, doresc ca fiul nieu sii aibgt cel putin ate un prieten devotat in orice ramura a viefii românesti".

Pentru marele public anglo-saxon, pasionat de sporturi, s'au dat i informatii de acest fel. Aflam

astfel despre sporturile favorite ale inaltilor oaspeti i urniatoarele amiinunte interesante (in marele ziar Daily Telegraph"): Unul din supusii Maiestilfii Sale Regelui Carol care a con-tribuit intr'o larga ma'sura in domeniul sport ului la prestigiul Romfiniei la Londra, este boxe-

rul Toma Aurel, un fost sofer al Regelui Carol II... In ajunul sosirii Regelui Carol la Londra, Toma Aurel opri in trei randuri consecutive asalturile furioase ale adversarului sa.u. la Clubul national-sportiv din Londra... Regelui Carol ii place viteza cu autornobilul

mai cu seuma cAnd este condus de Toma Aurel care n'a avut de inregistrat niciodata niciun accident. Toma Aurel a fost instructorul de box al Marelui Voievod Mihai".

Curiozit4ii publicului englez, insetat dupg. spectacole somptuoase de care n'a dus Iips. i se of erii de dare ziarul Star" urmiltoarele amiinunte satisf6caloare: Afllim cà Regele Carol va aduce familiei noasire regale cilteva cadouri. Regele Romaniei, uu mare animator al artelor, prin cadourile ce le va prezenta, va scoate in evidenta realizarile i progresul Roma-

niei in thate domeniile activiatii sale artistice si industriale. Doamnele dela Curie vor primi mantile cu splendide motive de broderii, la fel cu acelea care au fost purtate in evul-mediu de doamnele din elita. Costume le au fost confectionate special de satencele din Moldova si Muntenia iar tinerelor principese regale, Regele Carol le va dilrui piipusi in costume nationale, care au fost premiate de curiind la un concurs de arta nationala din Romania. Regele George al VI-lea si fratii Sal vor primi cadouri de chihlibar. 0 alta surpriza vor fi icrele proaspete de stiuca de Duniire care vor fi oferite la dineul dela legatia romfina

din Londra. Un aeroplan va transporta icrele dela Bucuresti la Londra".

16

www.dacoromanica.ro

Pentru frumusefea lor deosebit i semnificafia lor emolionanta caci au lost lucrate de femeile copiii din Romania ainiutim aci in amanunt darnrile care au fost oferite familiei regale engleze: Reproduceri dupa odajdii, ornamente bisericesti

Vin apoi stilizarile moderne dupg modele vechi, a canepii brodate i cbpii de scoarfe oltenesti dupg

si domnesti.

bracate in costume autentice romanesti, doug din Ardeal si dotal din Vechiul Regat. S'au mai trimis micilor principese doua interioare de gospodarii farlinesti

Trei broderii lucrate de farancile din Gorj i tri. mise de ele Reginei Elisabeta, Reginei-mame Mary si Ducesei de Kent. Una de borangic galben-roz pe care a fost brodat cu aur Sf. Duh j flori stilizate. Alta,

pe fond de canepa caramiziu, brodat cu arabescuri si a treia pe in rosu i albastru colorile Angliei un fond crem, trandafiri brodali roz si vioriu. Sunt vechile modele brodate de domnife, luate dupa broderiile Mariei de Mangop, doamna lui Stefan cel Mare,

ale carei broderii au ramas pang azi, prin finefea ammonia de colori, adevarate podoabe de arta. Vin apoi broderiile dupg vechile izvoade roma.nesti. Sunt doua drumuri de masa" pentru principesa regala Mary, casatorita cu contele de Harewood;

sunt pe panza groasa crem complet brodate, una in tonuri calde de ros si fire de aur, alta cu albastru 8i fire de argint. Au fost lucrate de femeile din jud. Valcea.

Din aceeasi categorie de broderii, inspirate dupa

modele vechi, Uniunea femeilor romane" a trimis cateva servicii de masa, servete, coperfi de carfi, acoperitoare de perne, mici obiecte lucrate in piele, ceramica, etc. 90552 - 2

cele mai frumoase modele, in borangic.

Pentru micile principese Elisabeta si Margaret-

Rose, Straja Tarii" a selecfionat patru phpui im-

in miniatura, lucrate de copii de scoala, un interior din regiunea Muresului i un interior oltenesc.

Interesante informatii cu caracter economic §i cifre asupra raporturilor anglo-romane, public

inainte de sosirea M. S. Regelui Carol la Londra ziarul Lorceshire Daily Post": Marea Britanie declara acest ziar a imprumutat farii romanesti capitaluri masive ca nicio alta fara. La 1 Aprilie 1937 definatorii de titluri de renta englezi posedau 36.284.871 lire din fondurile pu-

blice romanesti. Franfa avea cam jumtitate din suma de mai sus, adich 332.000.000 franci. Comerful britanic cu. Romania devine din an in

an mai activ. In 1935 am importat marfuri romanesti in valoare de 3.218.000 lire (fafa de 3.421.000 lire in 1934). In 1936 importul e de 6.250.000 lire. In acelasi an

am exportat in Romania marfuri in valoare de 1.163.000 lire.

www.dacoromanica.ro

17

Principalele marfuri importate din Romania sunt: petrol, cereale, lemn, Rana. In schimb am trimis textile, ma§ini, automobile, articole in fier, otel, cauciuc, colon i produse chimice. Schimburile corner-

zita din nou Londra, acest miiret ora§ care

a avut intotdeauna un rol de frunte".

Nu e nevoie s cetim printre randuri, spre a intelege adevaratul gand al Suveranului. El vorde acoperire a obligatiilor monetare". be§te raspicat despre pacea europeana, ca despre idealul nostru romanesc", i di oriunde se va MESAGIUL SUVERANULUI ROMANIEI lucra pentru pace, Romania va fi prezenta. CaracToate ziarele engleze publica in dimineata zi- terul eminamente pacific al acestor declaratii, au lei de 13 Noemvrie (Dumineea), la locul de onoare avut un puternic ecou in presa tuturor tarilor culte urmatorul mesagiu pe care M. S. Regele Carol al §i in deosebi in Anglia, unde curentul pacifist e atat 1I-lea 1-a dat presei britanice inainte de a parasi de puternic. ciale intre ambele natiuni ar putea lua un avant mult mai mare, dacii s'ar gtisi o metoda mai uraril

Romania:

In momentul in care pornesc impre-

unii cu Fiul Meu inteo ciilatorie de pace §i buniivoinfii, in care vlid cu deosebita satisfaclie, consolidarea unor vechi legturi de) prietenie intre poporul Meu §i marele krn . periu britanic, sper c vizita Mea va contribui la int5rirea p5cii europene, care este idealul nostru romanesc.

SLIVERANUL VORBESTE

AGENTIEI ,REUTER"

Iar corespondentului agentiei Reuter", inainte de plecare, M. S. Regele i-a declarat §i intreaga presa londoneza a reprodus crt a§teapta cu nerabdare vizita in admirabila Ang lie, -taxa nobilelor traditii, a masurii, a respectului dreptatii atat IniMA bucur cri voi revedea scumpele untru cat §i in afara, a fair-pley"-ului, notiune aMe le rude din Marea Britanie §i c voi vi- tat de caracteristica Angliei. 18 www.dacoromanica.ro

VITRINE ROMANESTI LA LONDRA I.

4,

.1110

Zti

H '41

dia

3 ;

;

,

't

2

VIA

.i

.t.51

Or r ..,..:kk

-*

.-

Al . .

.

;-

1-. .

t

: '''

ON

.

A. '

.........

dli....,

' 1.1Viii

-'.'

....;.,

.,..,t. , . . ,

11% 7.2140.1457

1

t.

}

% D.15.

: t Li _

f

. 1

.

.

10,10#(1).111,f(sreetACX440;, -, p'

,_

,

.,,

..

-.

I; ,d4

.I

7.7,.:-.4

.b.

Londonezii se opresc i admirà minunatele lucrAri de arts popularA dela noi.

19

www.dacoromanica.ro

Am admirat totdeauna marile insua continuat Su§iri ale poporului englez veranul Ronaniei. Plec in Anglia ca oaspete

al Maiestatilor Lor Regele §i Regina §i al poporului britanic, ca Ambasador al poporului Meu care, sper, va deveni tot mai cunoscut cu trecerea minor. Este nevoie azi, mai mult ca oricand, de o mai bunk intelegere intre popoare §1 natiuni. Stint convins a acum se pun temeliile unei paci durabile §1 permanente, care va permite tu-

turor popoarelor §i tuturor natiunilor sa

aducrt contributia lor la progresul mondial,

de§i viitorul imediat ar putea sii prezinte noi piedici de invins. Voi fi foarte fericit

20

dacrt voi avea posibilitatea sa aduc o eat de

mica contributie la realizarea acestei nobile aspiratii. In cursul anilor ce au trecut dela marile razboiu, Anglia a facia dovada in mai multe ocazii, di dreptatea poate fi obtinuta fail zadarnica varsare de sange. Romania are nevoie de o lunga perioada de pace. Abia in ultimii ani am fost in tnasura sa punem temeliile permanente ale viitorului. Sunt sigur ca d-ta care ai petrecut multi ani in Romania iti dai seama ca dela crearea Romaniei Mari, adica dela redobandirea tinuturilor pierdute, poporul Men n'a fost niciodata mai unit dee& azi in aspiratiile sale comune".

www.dacoromanica.ro

PRINTRE CONFRATII ENGLEZI Atitudinea presei engleze a fost impecabila ne grabim s o recunomtem. Tinuta ei a impus, a cucerit. Pagini, mii de coloane, vederi §i inapresii, reportagii i articolo semnate de cele mai ilustre

mai autorizate pene ale ziaristicei britanice, au creat o atmosfera de buniivoinf

i infelegere una-

Rime...

Indiferenf a §i rezerva englezil infra de multe secole in randul realitatilor evidente, §i a unei tradifii nesdruncinate. Larga infelegere a ziarelor perioclicelor londoneze, a topit repede ...ghiafa proverbiala a albionului grafic. Ain gasit §i noi, pretutindeni, prietenii mai vechi §i devotamente sincere, a caror adesiune puritanisinul englezesc nu o admite cu alt echivalent decat sentimentul §i in-

S'au grabit sil ne incunjure de atenfii, i sa ne ajute in indatoririle noastre profesionale.

Vizita regard le-a dat un prilej fericit sa se

bucure §i sa scrie revarsand in milioane, in multe milioane de exemplare pe fiecare zi, admirafie si simpatie peniru Regele i frumoasa Romanie de departe...

Tonul rezervat de obiceiu al ziarelor londoneze a luat locul unor prezentari constante §i calduroase.

Spunand toate acestea ma refer in primul rand la gestul frumos al marelui §i venerabilului nostru confrate londonez Sir Herbert Morgan. Ziarist de mare prestigiu, conducator a plultor zeci de cotidiane i periodice din Londra i de

aiurea, dintre care notez marele Daily The legraph", Daily Sketsch", Sunday Times", Suncrederea. Cele mai de searna personalitafi din puternice day Dispatch", Sunday Graphic". Sir Herbert grupuri de presa au finut s vadeasca inaltul lor Morgan ne-a prima calduros... Ne-a apropiat prin simfimant de camaraderie si solidaritate cu noi... bunavointa reprezentantului sau in Bucure§ti, d-1

21

www.dacoromanica.ro

cripitan Wiss, care ne cunoaste bine tara, i vorbeste curent limba noastra. De o raid* modestie pe care nu o intrece nici duioasa d-sale comunicativitate, Sir Herbert ne-a oferit un dejun princiar si mai ales, fericitul prilej sa Intim contact cu proeminente personagii din intelectuahtatea britanica. Au fost invitati: d-1 Eugen Titeanu, d-1 zanescu, d-1 Dirnancescu, d-1 T. Solacolu, d-1 I. Pa leo-

D-1 Eugen Titeanu a trebuit sa raspunda elogiilor pentru Rege i pentru presa noastra. A vonbit frumos, insistând asupra cAtorva chestiuni lung

desbatute in unele publicatii engleze cu o prea manifesta tendinta filo-maghiara. Siuceritatea cuvântatorului a surprins pc a colegilor din presa britanica: Veniti sii ne cunoasteti, iata cea mai buna propaganda. Vom fi bucurosi sii vii aratam

logu, cel ce scrie aceste r5nduri, d-1 Seinescu din incomparabilele noastre priveiti, muntii i delta directia Presei, d-1 Kirchen. Se alai.' printre noi noastra, fauna, bogatiile tarn. Yeti vedea cum. trad-1 James Agate, o personalitate de seama, critic iesc la noi minoritatile si mai ales, crt dintr'un de arta, ziarist fruntas, Mat. General Spiers, zia- inalt respect al pacii, lasam sute de mii de frati inrist i financiar de frunte, d-1 Watkins, director ge- launtrul frontierelor vecine... neral la Associated Press din Londra, cap. Z. TraAm avut impresia cii am. convins, si am eastizer Nash, inginer de aviatie, Gerald Boyes financiar proeminent, conducator al unor puternice so- gat pretioase prietenii... A doua zi, Maria Sa Regina-mama Mary, concietati de asigurare i d-1 capitan Wiss. Masa colegiala i intima ne-a oferit un prilej dusa de Sir Herbert Morgan, inaugura o impozanta fericit srt halm contact cu fruntasi ai vietii en- expozitie a cartii literare engleze... Sub vederile gleze. Suveranul României asteptat peste doua zile luate cu acel prilej, modestia lui Sir Morgan obli-

la Londra, a fost ovationat. S'a inchinat pentru Regele Angliei i pentru poporul roman primitor

gase redactiile in care conduce, sa nu-i noteze macar numele, desi era langa venerabila mama a Regelui

si intelept.

Angliei.

22 www.dacoromanica.ro

0 VEDERE DIN LONDRA ci .

.

.

I

,

Fri

.'"=. I

,,WieR_11"

°

p

lit

11;7 A -r-t--

111

-

... 4P-il,

'

m

.4. ...-t)''' -4-,,, .

l'il. 77r.i'..-- 1-,--..4 .

IZ"

V-

...; . ,.....:t

'

)

.,4 `

'Cli 1 ./._ aft 11

.j. 71r

..

i .....4......_ ol

". *

Circulatia din marea metropoll nu se poate macar inchipui... Autobusele au platforme inalte... In fund Palatul Bursei, edificii din City cartierul bAncilor engleze.

23 www.dacoromanica.ro

Cateva zile mai tarziu ain revazut pe amfitrionul nostru la marea recepfie dela Palatul Buckingham.

Ne-a recunoscut usor; i-am reinnoit expresia simpatiei noastre. Iar d-1 Eugen Titeanu i-a smuls fagaduiala c va veni, nu prea tarziu in Romania.

Inutil sa adaug di de a doua zi dupa somptuosul banchet, comesenii englezi devenisera' cei mai insistenfi luptatori pentru apropierea anglo-romana, pentru prefioasa colaborare a formidabilului capital englez la desvoltarea noastra economica.

E locul si relevez aci cat au reusit s Minnreasca presa i opinia engleza.' energii romanesti

Legaturi vechi de prietenie, stagiul multor ani de truck' la Londra i perfecta cunoastere a limBii engleze, au constituit un activ prefios si fecund. N'as putea sa omit pe d-1 Beuve, redactorul agentiei telegrafice Rador" la Londra, ale carui relafii

amicale si a carui activitate neobosita, au slujit enorm pe acelasi teren, in care am intalnit adversitatea abia deghizata a Imgurilor si a cercului de actiune antiromaneasca. *

Prezenfa Maiestafii Sale a infrant si a risipit deplorabila i costisitoarea propaganda a dusmanilor Romaniei.

valoroase. Notez pe d-1 Dem. Dimancescu, harnicul consilier de presa, pe d-1 Zanescu diplomat de caner i colaborator apreciat al delegatiei ziari-

Castigul moral si de prestigiu pe care I-a dobandit pentru -taxa memorabila trecere prin Anmi se pare cu atat mai glia a Regelui nostru,

stilor romani.

stralucit.

24 www.dacoromanica.ro

PLECAREA ale Carei figuri Inconjurat de o suita aleasa proeminente au fost prezentate din vreme de presa M. S. Regele britanica opiniei publice engleze insotit de Maria Sa Mare le Voievod de Alba Julia a plecal in ziva de 13 Noemvrie din Bucuresti. La ora 7.40, cu zece minute inainte de plecarea trenului regal, inaltii calatori au sosit in gara Mogosoaia. Suveranul e in civil, poarta haine inchise, melon, manusi negre, in totul de o sobrietate perfect engleza. Mare le Voievod Mihai, la fel de solemn, poarta coslum i pardesiu negru, guler tare si palarie moale, neagra. Tofi demnitarii sunt prezenfi pentru a saluta Capul Statului inainte de plecare. Sunt de fata

usa vagonului, la plecarea trenului, M. S. se inchina uor la inclinarea adilnc d. a inaltilor demnitari, emotionati la gAndul ci natia noastra va fi reprezentata in. fafa lumii de un stralucit si au-

bricius), Franla (d-1 Thiéry), Anglia (sir Palairett)

A doua zi la ora 10, M. S. Regele, impreuna cu din care face parte d-1 N. P. Comnen, suita ministrul afacerilor straine, au ajuns in Budapesta,

gust ambasador

Asupra trenului regal, ziarul englez Star" ne art urmatoarele amanunte: ,Regele Carol si Marele Voievod Mihai, vor strabate Europa in trenul regal construit de curand i amenajnt dupa modeliii expreselor care au fost folosite la incoronarea perechii regale britanice. Interiorul vagoanelor e reprezentanili tarilor prin care va trece Suve- impodobit cu motive florale i e preva'zut cu cele ranul: Ungaria (d-1 Bardossy), Germania (d-1 Fa- mai moderne instalatii radiofonice".

si Belgia (baronul Guillaume). In salonul de receptie, M. S. se intrefine cu toti cei de fatii, apoi iese pe peron. dupa ce a sham m'ana. tuturor. Potrivit protocolului, membrii casei regale s'au asezat in stânga i dreapta drumului spre vagon. tim

prima capitala din strainatate. La sosirea trenului regal, erau pe peron d-nii Bossi. ministrul Roma.niei, consilierul I-liott i colonelul Davidescu, ata25

www.dacoromanica.ro

sat militar, din partea legafiei Romfiniei, d-1 P. mâniei cu uraler, scriu ziarele londoneze. P5.-

Vegh, seful protocolului din partea ministerului a- na'n zina sosirii inv'afafi st strigafi româneste Trgfacerilor straine al Ungariei, precum si sir C. Knox, iascg Regele". ministrul Marei Britanii la Budapesta. Trenul a ed.mas patina' vreme in gaid. Persoanele mai sus aOPERA GRANDIOASA A SUVERANULUI

mintite s'au urcat in vagonul salon, unde au fost

primite de d-1 Comnen, ministrul afacerilor striiine si de d-1 Flondor, maresalul Curfii Regale. Cu a-

cest prile.j. seful protocolului din ministerul afacerilor stri-iine al Ungariei, reprezentlind de d-I Kanya, seful guvernului ungar, a rernis pentru Suve-

It Alti publici,sti englezi de mare autoritate aIar de cei pe care i-am citat pAri'd acum, se grnesc in scuria vreme care a mai igmas piinA la sosirea Regelui Romaniei, s familiarizeze pe cetitorii lor cu Ora noastia, sI popularizeze insusirile excepfionale ale Suveranului nostru, s liimureasea' interesele comune ale celor douil filri. Asifel Bruce

ranul nostru patru slide de yin Tokay, producfie de lux si de calitate rarti. Intre timp, adied Luni dupI arniazii au pri- Lockhard. redactorul diplomatic al ziarului Evepe care-I cifdm pentru obiectirgsit Londra i an plecat spre Boulogne, in Franfa, ning Standard"

declarii: spre a iesi intru intAmpinarea M. S. Regelui Carol, vitatea si semnificalia lui istoricsa coinandorul G. Dumitrescu, atasat naval, locote"Wine soseste la Iondra un Monarb ale eilrui nent-coloneltil de aviafie Nicolau. atasat al Aerumerite si virhifi nu au fost prefuite panA azi la ade-

lui si D. Dimilncescu, consilier de presbl.

La Dover, portul englez, Suveranul nostril urmeazil a fi intampinat de Duce le de Kent, care-I va saluta in numele Suveranului Marei Britanii de d-1 V. Grigorcea, rninistrul RomAniei pe Iângt Curtea de Saint-James. Primifi pe Suveranul Ro-

1 grata lor valoare de (Titre poporul englez. Noi nu l'am infeles pe Regele Carol TT. Ain exagerat uncle aparenfe in dauna seriozitilfii bine dovedite a caracterului

Dela 8 Iunie 1930 Regele Carol s'a dovedit in adev'aratul sens al cuviintului un Rege care guverneiz

26 www.dacoromanica.ro

i

realiziirile Sale constitue 1111 capitol insem-

nat in istoria Romaniei. Penh-a a latelege caracterul Regelui trebue sa tinem seamil ca in vinele Lui curge sangele Windsorilor, Romanowilor si llobenzollernilor. Dela Romanovi a mostenit phrul blond, fizicul si ochii albastri luminosi. Dela llohenzollerni, imensa putere de munch. Acest Suveran lucreazh neintrerupt 14 ore pe zi si are o preglitire intelectualli superioarh celeia a multora dintre profesorii universitari britanici. Suve-

Reputafia Sa se intemeiaza insh in primal rand pe realizarile Sale politice. El a gasit in fain Sa o

Fiul Stitt cantand pagini: din Brahms si Debussy.

democrafie lipsith de experienta, o administratie cu scaderi insemnate, in care pima i cele mai neinsemnate locuri aparfineau partidului victorios. Reaua adininistrafie innübusea desvoltarea vietii economice a acestei bogate taxi. Caracteristic pentru Suverauul Ronianiei este faptul ca inainte de a trece Ia acte a intreprins un studiu sistematic al problemelor Romaniei. Prin mijlocirea Fundatiilor Regale a trimis

Casei de Windsor cu care se inrudeste de aproape, Regele Carol ii datoreste curajul i simful politic. El a iubit totdeauna Anglia si a dorit s'o

toate aspectele vietii natiunii, fiicandu-i personal dari de seamh asupra rezultatelor acestor cerceturr.

ranul Ii petrece serile libere ascultand la plan pe

viziteze.

Fiului shu i-a dat o educafie englezh i numerosi sunt romanii pe care Suveranul i-a indemnat i ajutat sh-si completeze studiile in Anglia. De mic copil Regele a admirat pe lordul Baden

Powel si a fost cel dinthi care a introdus cercetia intr'o fang de pe Continent".

Bruce Lockhard prezintrt astfel realiziirile prac-

tice ale Suveranului uostru. dovedindu-se perfect documentat: "De &and s'a urca-t pe tron, Regele Carol al II-lea a pus loath munca, dragostea i ravna pentru ridicarea targnimii.

echipe de studenfi si de profesori cari au cercetat

Publicistul euglez aratrt apoi primejdia pe care

o constituia la un moment dat amenintarea anarhiei de dreapta. Regele a Lost determinat s'o stavileasca. 0 noua Constitufie a lost introdusä, menit g. sti asigure o mai buna administratie §i mai putiMi politica". Ad.ministratia a fost stabilizata

tot sistemul de inviltamant a Lost reorgauizat. Crearea unei prea numeroase prituri intelectuale cu cunoqtinte pur teoretice universitare intr'o ined agricola, se dovedise dezastruoasit Noua reformil a schimbat bazele InvrifIIinânfului, crelind temehile 27

www.dacoromanica.ro

unor viitoare cadre pentru agricultura, comerf

i

industrie. Acum Regele vine pentru prima data intr'o vizita oficiala la Londra, dupa trei amanari consecutive. El vine cu o mare autoritate, insuflefit de idealuri democratice i dupa ce a Meat doyada ca foloseste cu

moderatii puterea pe care o define. A dat dovada de un deosebit tact atat in complicate problema a minoritafilor, cat si in chestiunea evreiasca. In politica externa Regele Carol urmareste relatii

de buná vecinatate si se stradueste sá impiedice o ciocnire intre marile puteri. Dar ca suveran al uuei friri mai mici, nu vrea ca Romania sa ajunga a fi dominata economiceste de o singura mare putere. Era firesc sa presupunera ca in cursul conversafiilor sale dela Londra Regele Carol va examina noua

situalie creata prin acordul dela München. Minitrii nostri 11 vor iubi caci toti englezii can l'au intalnit dela George Landsbury pana la Lloyd George au fost impresionati de curajul Sau, de modul constiincios in care ii indeplineste datoria, precum si de marea Sa patrundere in materie politicà. Ei Ii vor putea yorbi Mit constrangere i fara interpreti, cad stapaneste limba engleza in chip desavarsit".

PREFACERILE DIN CENTRUL EUROPEE

In acelasi limp ziarul Manchester Guardian" de nuanha liberala

scrie:

Romania este ultima tura cu adevarat independenta in sud-estul Europei".

Si mai departe declara: Suveranul Romaniei face parte din acei Monarhi europeni cari domnesc i guverneaza in acelasi timp".

Este un pare noroc pentru. Romania ea noua Constitufie a fost indeajuns de elastica pentru a face acest lucru cu putinfa. Mare le ziar liberal, reprezentantul unei impor-

tante parfi din opinia publica britanica, scoate in relief curajul cu care M. S. Regele Carol si-a luat raspunderea in thate domeniile care privesc interesul Orli Sale, sacrificandu-si linistea pe care i-ar fi asigurat-o regimul unei monarhii constitufionale inactive. Dupa experienia politica prin care a irecut in ultimul timp Romania, poporul roman priveste azi cu satisfaclie intarirea autoritafii regale.

28 www.dacoromanica.ro

ARMISTITIUL...

r

orar

o

:L.:.

Cu o zi inainte de venirea Suveranului s'a celebrat la Londra ziva Armistitiului: Suveranul Angliei Lord Chamberlain au depus coroane la impunatond Cenotaf de pe marea arterl londoneza

5i

Regina Elisabeta.

www.dacoromanica.ro

29

Tn actiunea externn. M. S. Regele Carol s'a dovedit astfel adanc intelegator a situatiei crici a priceput mai bine deck multi dintre vecinii Sai cif trebue s opunal o bariera tuturor tendinfelor din afar5, care ar fi putut primejdui independenfa economica a Orli. Atata timp cat a fost eu putinfil, Romania a sprijinit Cehoslovacia si Mica Infelegere. Cand a cazut Cehoslovacia, si aceasta nu din vina Romaniei, M. S. Rege le Carol si-a dovedit din nou intelepciunea respingand propunerea Poloniei tinzand a crea o frontieril comuna cu Ungaria".

Prefacerile din Europa Centrala, adaoga ziarul, au pus România in fata unui sir de alte probleme. Noi primefdii politice i economice s'au ivit la hotarele ei.

Mentinerea unei Ucraine subcarpatice auionorne asigurii României rnai departe calea de export pentru bogatiile ei. Revendickrile Ungariei, care si-a luat dela Cehoslovacia un teritoriu cu peste un milion de maghiari, ar putea in viitor s se manifesie si in ate direct-H.

Cand M. S. Regele va sosi la Londra, va avea de discutat numeroase probleme cu guvernul britanic.

Pentru desvoltarea economica a Romaniei va fi necesar ca Marea Britanie sii-i acorde sprijinul ei. Acesta urmeazsa srt fie de naturrt diplomatieg si de naturrt economicri.

Dacrt Anglia nu vrea s renunfe la situatia ei in

Europa centram va trebui sà dea acest sprijin".

Preciziuni si mai amanuntite in aceeasi ordine de idei, ofera cefitorilor sh.'i New Cronicle" din 14 Noemvrie. adica la aceeasi data ca si ziarele amintite mai sus: ,,Cu prilejul acestei vizite Regele Carol va avea un schimb de vederi in legrtturit cu politica britania in sud-estul Europei, la care va lua parte ministrul Afacerilor Strrdne roman si alte personalitati. Rezultatul acestor conversafii va marca o noug indrumare pozitiva pe terenul politic si economic, in vederea desvoltrtrii economice a Rornaniei, de al elirei

petrol si ale carei grane Marea Britanie nu se poate desinteresa.

Regele Carol nu vede cu ochi buni presiunea ce o exereitrt Germania spre a acapara interesele economice ale Romaniei, si ca urmare Suveranul Romaniei vine la Londra sa-si asigure cooperatia englezX care impreuna cu cea a Franfei srt poata stiivili tendinfele naziste in Balcani. Guvernul britanic ar oferi un irnprumut de cateva milioane lire.

30 www.dacoromanica.ro

0 mai stiâiisii colaborare intre Romania si Jugoslavia ar fi bine venita pentru ambele tali, in actualele imprejurari".

Acela§i ziar ne mai informeaza cri la sosirea pe piimântul Angliei, Suveranul Romaniei va. fi in tirinfiu de amiral, iar Mare le Voievod de Alba-Iulia care nu apartine Inca unitatilor navale, va purta uniforma regimentului de van5.tori, la care conteala comandilnd o companie. Trimisul special al ziarului Romania" §i. cronicarul siiu diplomatic, d-1 J. Paleologu, telefoneazii din Londra ci dupa." amploarea §i. proportia care se da acolo vizitei regale, ne gsasim in fata. unui eveniment aproape international ce depii§e§te regulile obisnuite ale vizitelor protocolare intre sefi de state: O mare parte din reporterii mondiali pe care i-am cunoscut la Godesberg i cari au fost si la Miinchen, au sosit aci...

E pentru prima oara cand se fac in Londra asemenea pregatiri. Pe strazile pe care le va par-

curge cortegiul cat si in gara Victoria" s'au construit tribune nu numai pentru oficialitati ci si pentru cetatenii Londrei cari sa contemple intrarea cortegiului regal in capitala Marei Britanii.

City-ul, inima Londrei, de obiceiu rece si rezer\rata este in intregime impodobita cu drapele romanesti, iar in vitrine sunt expuse portretele M. S. Regelui Carol al II-lea i Marelui Voievod Mihai de AlbaJulia".

Si mai departe: Arhiepiscopul Londrei va oficia in biserica Sf. Paul cu ocazia vizitei M. S. Regelui Carol al II-lea si a Marelui Voievod Mihai de Alba-Iulia un serviciu divin exceptional ridican.1 rugaciuni pentru poporul roman i pentru reusita colaborarii anglo-romane. Regina-mama a cerut fiului ei, Regelui George,

ca imediat dupa sosirea la Londra a inaltului oaspe regal, sa primeasca vizita Regelui Romaniei si a Marelui Voievod Mihai de Alba-lulia pentru a le exprima condoleante si marea ei durere in urma mortii Reginei Maria a Romaniei.

Un amanunt interesant i cu totul neobisnuit, este frumusetea vremei care se mentine astfel de

cateva zile. La Londra nu ploua si nu exista ceatal Ceea ce

nu s'a mai intamplat de o suta de ani! Ziaristul englez care-mi dadea acest amanunt, a constatat: Chiar cerul i atmosfera onoreaza in felul lor cu totul neobisnuit aci, vizita M. S. Regelui Carol II si a Printului Mostenitor". 31

www.dacoromanica.ro

Din Londra se telegrafiala, ci in cursul noptii,

S'au luat din vreme taate msurile ca sosirea

distrugltorul Sicks" pe bordul airuia M. S. Re- la Londra a oaspetilor români s'a fie retransmis6 la gele Carol II va face trecerea M6rii Milnecii, a ri- radio British Broadcasting Company pentru Andicat ancora, plecând spre Boulogne. Crucisátoa- glia, State le-Unite si Franta". Ceremonia a lost rarele Anti lope" si Achates" din Howe Fleet il in- diadifuzata direct in limba rornanbi pentru postul sotesc pa.lia in apele franceze. Alte unitafi ale flo- de radio din Bucuresti (ora 17.30, ora Bucuresti), tei asteaptil in larg. 0 escadra de avioane va in vederea dirui eveniment, serviciile publice au sbura tot timpul deasupra escadrei regale dela Boulogne la Dover.

lost .suspendate. i publicul a urnairit cu einotie adiincii, expunerile radiodifuzate dela Londra.

32 www.dacoromanica.ro

LA DOUVRE .

is

,

_

:--r-

-

3

3

t.

c I

' .1.zr ,

,

-

I-

1

Suveranul, Mare le Voievod, d-1 Baron Starcea, d-1 N. P. Comnen, d-1 General Urdareanu, Ministrul Palatului, d-1 General Mihail, d-I Maior Hie Radu, pe bordul distrugatorului Sicks", care se apropie de debarcader.

S0552.-1

www.dacoromanica.ro

33

PRIMIREA TRIUMFALA IN ANGLIA Din pricina lucrarilor de reparare a portului Calais, imbarcarea pentru Anglia s'a facut prin Boulogne-sur-Mer.

Vase le engleze sosisera din ajun. Dela Paris au venit in automobile d-nii Dinu Cesianu, ministrul Romaniei la Paris cu doamna, colonel Potopeanu, atasatul militar i comandor Nicolau, atasat al aerului.

Marti dimineata toate pregatirile de primire fusesera luate. Gara i portul erau pavoazate cu culorile nationale romane, franceze i engleze. Un detasament de infanterie fusese adus pentru a da onorurile. Toate autorilatile civile, militare 1 i navale franceze se aflau pe peronul garii. Trenul regal sosi la ora prevazuta precis, 11.55. M. S. Regele, Mare le Voievod Mihai i suita s'au

irnbarcat imediat pe distrugatorul Sikh", in ada-

corta pe oaspeti pada la coasta Marei Britanii, precum si o escadrila de avioane de vanatoare. 0 ceala foarte deasa acoperea Canalul Manecii in apropierea coastei engleze. Distrugatorul micsorat din aceast ii cauza viteza, inaintand cu toata prevederea cerut a de imprejurari. M. S. Regele si Mare le Voievod Mihai, dupa ce s'au urcat pe vasul de razboiu, au facut o vizita arnanuntita instalatiilor distrugatorului. care este ultirnul i cel mai modern din vasele de razboiu ale flotei britanice. Dupa aceea M. S. Regele s'a intrelinut cu comandantul precum i cu ofiterii englezi de pe distrugator. LA DOVER

Inainte de a ajunge la Dover, M. S. Regele

Carol S'a imbracat in uniforma de amiral al Marimatiile numerosului public care se afla pe chei. Dupa ce distrugatorul Sikh" a iesit din apele nei Regale Romane, in mare tinutà, cii bicorn, purteritoriale franceze, a fost intimpinat de alte doua -rand pe umeri mantia alba a Ordinului Cavalerilor distrugatoare britanice, care asteptau pentru a es- Mihai-Vit eazul. 34

www.dacoromanica.ro

Alai M. S. Regele cat si Mare le Voievod Mihai

in tot timpul traversarii Canalului, an fost foarte voiosi.

Cum au ajuns la Dover. M. S. Regele a decorat pe comandantul i pe comandantul secund al di-

strughlorului Sikh". Salve de tun au salutat intrarea in portul Dover a M. S. Regelui Carol, iar muzica militar'a de pe chei a intonat Imnul national roman.

Indata dupa acostarea vasului, A. S. R. Duce le

de Kent, s'a urcat pe bord impreuna cu d-I Grigorcea, ministrul Romaniei la Londra, urând bun sosit Suveranului i Marelui Voievod. in numele

Maiestate,

Cu voia Maiestatii Voastre, Noi Primarul Aldermen-ii

i Burgess-ii Anticelor Cinci

Porturi 0 a Cetafii Dover, dorim, de acord cu

prea bineooitoarea permisiune a Maiestätii Voastre cu ocazia sosirii Sale in Portul nostru, un bun venit cat mai cordial 0 sa asiguram pe Maiestatea Voastra ca vizita Sa in Anglia este vazutä de catre toti conafionalii noffri cu cat se poate de mare bucurie i caldura. Vizita Maiestafii Voasire in Tara noastra

ca Oaspe Regal al Maiestafilor Lor Regele

Suveranului brifanic. Duce le de Kent a prezentat apoi M. S. Regelui persoanele care au fost atasate pe langa Suveran in timpul sederii Sale in Anglia: Vicontele Gage, feld-

George al VI 0 Regina Elisabeth, va fi pretutindeni prioita ca o dovada a stransei prietenii ce exista intre Marea Tara a Maiestafii Voa-

maresalul Milne si capitanul de marina Charles

Prefuim cat mai mult i suntem adanc ono-

Lambe.

Dupii ce M. S. Regele a trecui in revista garda de onoare, primarul orasului Dover, a urat bun venit pe peronul gilrii, Suveranului, rostind urmatoarele:

stre, Romania, 0 a noastra. rafi de privilegiul ce pozifia Oraplui Dover intre Cele cinci Porturi ne acorda astfel ca sä fim prima sä oferim Maiestafii Voastre respecluoa.sele noastre salutari i sa exprimam cele mai sincere 0 calduroase urri penlru o

www.dacoromanica.ro

35

cat mai infloritoare prosperitate a Tärii, peste care Maiestatea Voastra domnqte. Totodatä prezentiim cu cel mai profund

aceasta frumoasa çar ca oaspete al M. M. L. L. Regele George VI g Regina Elisabeth,

respect Altetei Sale Regale Mare le Voievod Mi-

stre, domnule primar g cetiltenilor ora§ului Dover. Aceasta clipa cand debarc in acest

hai, cel mai cälduros bun venit in Tara noastra cu aceastä ocaziune. Suntem convin0 cä sentimentele conationalilor notri pentru Maiestatea Voastrg si pentru Românta sunt de a&I fel inciit Maiestated Voastrg Da rgrnfine cu cele mai frumoase

amintiri dupii aceastä vizitä ne permitem a exprima sincera noastrii sperantli &El A-TotPuternicul va acorda Maiestatii Voastre snitate i fericire pentru ca sa-I fie ingduit a domni cat mai multi ani peste un popor adanc depotat Maiestätii Voastre i träind in cea mai desiiviir0t5 prosperitate. m

CUVANTUL REGAL

M. S. Regele, a rilspuns urma'toarele:

multumesc din toata initna domniei voaport dominat de legendarele maluri albe, este o cilia de bucurie §i vorbele a§a de bine simlite ce le.ai adresat Mie, scumpului Meu Fiu §i Tririi Mdc sunt cea mai fru-

moasa intampinare ce o pot prhni in aceasta tall de care sum atat de steins legat prin legkurile de rudenie cu Familia Regala.

Inca odati, doinnule primar, v rog transmiteti consiliului comunal §i cetateni-

lor ora§ului Dover, viile mele aprecieri pentru calda urare cu care M-ati intampinat. Cheiul portului, intrarea i peronul Orli nu mai puteau cuprinde marea multime care venise s rit salute pe Suveranul României. Cu totul neobi§nuit

Doinnule primar, adEme mi§cat de cuvintele calde prin care Mrt intampinati in clipa cand sosesc in Anglia pentru a vizita pentru temperamentul englez, multimea a aelamat 36 www.dacoromanica.ro

IN GARA VICTORIA

0 intrevedere istorica : Regele Angliei strange ma na si ureaza bun venit pe solul Marei Britanii, varului Sau Regele Romaniei. Marele Voievod se pregate§te sa coboare din vagonul regal.

37 www.dacoromanica.ro

Strazile sunt pazite de cunoscutii policeraeni englezi, cu mantiile kr lungi si din loc in kc solDupa plecarea din Dover si pe tot parcursul de dati in mare tinuta, in mantale cenusii, purtând gari, astepta un public numeros, care venise sa caciule boarskin" din regimentele de garda regala. vada pe inaltii oaspeti regali in trecere. Gara Victoria a luat infatisare de sarbatoare. hire Dover §i Londra sa servit in tren deSute de drapele cu culorile tuturor dominioanelor, junul. M. S. Regele a luat loc la aceeasi masa cu colorile britanice si tricolorul romanesc fillfaie de Duce le de Kent pe imensul acoperi§ de sticla al peronului. 0 coinIN CAM:ALA IMPERIULUI BR1TAN1C panie de onoare cu muzica §i drape!, comandata de un capitan din regimentul de garcla regala. in mare La Londra inca dela ora 14 a lost oprita circu- tinuta, se insirue In fata peronului. Sosirea e anunlatia pe tot parcursul pe care unneaza a-1 strabate tata pen-fru 15.20 minute. Dar din cauza cetei si a alaiuJ regesc. Strazile stint ocupate de o multime tirnpului nefavorabil. traversarea Canalului mavoioasa, frematatoare, nerabdatoare. De-a-lungul necii s'a facut cu oarecare greutate, ceea ce a pricitrotuarelor, pe intreg parcursul dintre gara Victoria nuit o intArziere de aproape o ora. Desi vestea s'a §i Buckingam Palace, zeci de nih de oameni, bar- raspandit numaidecat, multimea a riimas pe locul bati, femei, copii, tinand in maini mici drapele cu ei, in nerabdare si asteptare, dorind sa vada j sa tricolorul romanesc se insiruie intr'o masa nein- salute neaparat pe Suveranul României si pe Matrerupta. rele Voievod Mihai. Balcoanele si ferestrele edificiilor publice si loPeronul garii, in fata salonului regal de astepcuintele particulare sunt intesate de spectatori. tare, inaintea caruia se va opri trenul cu oaspetii Drapelele celor douil tari infratite, falfaie pretu- rege§ti, este acoperit in intregime cu an covor ro§u. tindeni, pe cladiri si la vitrinele magazinelor. Bogate draperii rosii acopar de sus pana jos peretii pe M. S. Regele Carol si pe Mare le Voievod cu urale entuziaste si frenetice.

38

www.dacoromanica.ro

Romaniei: d-na Grigorcea, sotia ministrului Romaniei, cu domnisoara, doa-nma Ghyka, doamna Disalonul regal. Zece coloane de marmora' insirate de mh'ncescu, doamna comandor Dumitrescu, doamna o parte si de alta a usii principale, poarth vase cu dipitan Iliescu, d-1 ministru Ch. Ghyka, consilier imense buchete de flori. De ambele pArti ale careu- de legatie Radu Florescu. prim secretar nnescu, al lui rosu, se tidied dmth tribune: in stanga tribuna doilea secretar Starcea, al treilea secretar Vardala, consilier economic Bianu, d-1 V. V. Tillea, presedinpresei, in dreapta tribuna invitalilor. Puternice reflectoare sparg ceata i dau un tele societh-tii anglo-romane, grupul ziaristilor roaspect de feerie peronului plin de inalti demnitari mani sositi la Londra cu prilejul vizitei. Reporteri si corespondenti ai ziarelor engleze i steaine, founiforme strMucitoare. Clipa sosirii se apropie. Rand pe rand incep tografi i un numeros public, ocupa" cele douA tri-

Orii. Drape hil britanic i drapelul romanesc se in-

eadreaz a'. cu 0 eleganth sobrrt pe- usa principal'a dela

apara pe peronul grii personalifatile, demni- bune. Incepe sit se intunece. Reflectoarele si globurile tarii, oficialitIfile britanice i romane. Primul ministru al Angliei, d-1 Neville Chamberlain, lordul electrice irnindsa peronul cu o lumina stialucitoare. E ora 16. Deodath muzica militara insirath pe tialifax, ministrul afacerilor strEne. sir Samuel era

Hoare, ministrul de interne, sir Reginald Hoare, mi- peronul de iesire intoneala primele mg.suri din Imnistrul Angliei la Bucuresti, lordul primar al Lon- nul regal englez God save the King", dupa" care drei, sir Powarder, amiralul Backhouse, lordul Ami- urmeaz6." un moment de thcere. Soseste Regele Maraliftii si al departamentului naval, generalul vi- rei Britanii, George VI, Impa'rat al Indiilor. Peste conte Goet, seful statului major imperial al armatei, o clipi Regele apare pe peronul Orli in uniformsti sir Newall, seful de stat major al aerului, maiorul de general de grenadieri. Se indreapth &titre margeneral Thorne, comandantul districtului Londrei, chizul de Crewe, locotenentul Maiestatii Sale in cusir Philip Camme, prefectul politiei, pritnarul ora- prinsul Londrei, cu care Regele George d'a mana, sului Westminster, d-1 Jordein. Din partea legatiei schimband cateva cuvinte. Trece apoi la primul mi39 www.dacoromanica.ro

Cei doi Suverani Ii strang mainile simbolul nistru Chamberlain si urmat de acesta, salutil rand pe rand pe inalfii demnitari britanici prezenti. D-1 de amicitie a dourt State si dou'a popoare. Lamed' Regele Romaniei se aflii Fiul Sa'u, MaChamberlain prezintii Regelui pe sir Reginald Hoare, ministrul Angliei pe lang5. Curtea Regalii Romana, rele Voiervod de Alba-Iulia, in tinutii de sublocotecu care Regele George se intreline cateva clipe. nent al regimentului de vanMori de munte. Regelc Dupri ce prezentkile s'au terminat, timpul a do- Marei Britanii di maim cu Mos,tenitorul Tronului bandit ceva solemn. Minute le tree parch mai incet. Romaniei. Surazh'tor i prietenos MiMifi eel In ceata care s'a 16.sat, trenul regal purtand pe M. drag" cum i se spune familiar de ai nostri, S. Regele Carol II I pe Fiul Ski Mihai Mare le Vo- cerceta repede lumea -Loath' prin voiosia tinereasea ievod de Alba-Iulia Ii face aparitia. Trenul se a- cu care se prezinfa. propie incet i dupii cateva clipe se opreste in fata Din vagonul regal coboara' Duce le de Kent, fraperonului. Regele Angliei inainteazii, oprindu-se la cativa

tele Regelui George VI, Excelentele lor d-nii Ernest

Urdrireanu ministrul Palatului, N. Petrescu-Comnen, ministrul afacerilor strblne al Romaniei, Isaronul Starcea, mare maestru de ceremonie, barose descoperri. nul Flondor, maresalul Palatului, general Mihail, In acest moment solemn si impunlitor, Suvera- seful Casei Militare a M. S. Regelui Carol. colonenul Romaniei isi face aparitia in cadrul uii vago- lul Filitti, prim-aghiotant regal, lt.-eol. Mihailescu. nului. M. S. Regele se opreste o c1ip salutand mi- aghiotant regal, maior Ilie Radu, ofiter de ordolitareste cu mana la bicorn. Poara uniformil de a- nanta al M. S. Regelui Carol, V. Grigorcea, minimiral roman si mantia alba a cavalerilor Ordinului strul Romaniei la Londra, comandorul Dumitrescu, Mihai-Viteazul pe umeri. Regele coboaiq treptele atasatul militar naval al Romaniei, i d-1 Dem. vagonului. Este cu adevarat impunkor. Diinancescu.

pasi de scara vagonului regal. Ina ltii demnitari britanici, iau pozitie. Publicul

40 www.dacoromanica.ro

BUCKINGHAM-PALACE V

;

-

-s-

ttl ti vt

. '41-r

W1-V.

-

,

,

-

e

Mr.

-31 -

........ . .... ,

AktrfilF

;

,

"Fit Utt

r"

n

Schimbarea gärzei, a doua zi dupa sosirea Regelui nostru.

41

www.dacoromanica.ro

Regele George VI prezinta Suveranului Roma- litati, crt Regele Carol II nu este numai Capul unui niei pe ministrii si inalfii demnitari britanici. Re- Stat. ci i exemplul exceptional al unei linii dinagele Carol, surtizator, afabil. adreseaza fiecaruia stice plina de vitalitate. Regele Romaniei, Regele Marei Britanii i Macateva cuvinte. 11 urmeaza Mare le Voievod Mihai, fiecaruia dintre cei ria Sa Marele Voievod Mihai, escortati de efii de care la randu-I strange mama stat major ai armatei i marinei britanice, tree in prezenti. Cei doi Regi, impreuna cu suitele lor, tree prin revista garda de onoare. Capitanul comandant al salonul regal, traversandu-1 spre peronul de iesire. companiei di raportul M. S. Regelui Carol II. Mu§i astAci. compania de onoare a garzii regale brita- zica militara intoneaza un imn de parada nice prezinta armele, port-drapelul inchina steagul fel a luat sfarsit trecerea in revista. Apoi Suveranii se inapoiaza pe peron. Din funde coloare viinie, asternându-1 la Omani, dupa obiceiul englez. Soldatii prezinta armele. Toti par dul pietii Ii fac aparitia trNsurile de gala ale Curtii stane de piatra. Muzica militara intoneaza Imnul din Saint-James. Regal Roman. Cei doi Suverani i suitele Lor iau Landoul a la Daumont, tras de ase cai albi cu pozitia pentru onor. Multimea se descopere. harnasamente regale. precedat de doi picheri in uIn vastul spatiu din, fata peronului de ple- niforme rosii i cu fireturi de aur, s'a oprit hi fata care, ecourile vijelioase ale linnului romanesc, ra- Suveranilor. Regele Romaniei ia loc in dreapta, a-

suna cu ecouri prelungite. Clipele stint emotionante.

wind alaturi pe Regele Marei Britanii si in hita

Infatisarea barbateasca, impunatoare i totusi lor pe Ducele de Kent. In a doua trasura regala trasa de patru cai plina de gratii a Suveranului roman, a facut o puternic d. impresie asupra tuturor celor de fata, din murgi cu harnasamente de argint, iau loc Marele primul moment al aparitiei Sale. S'a simtit, prin Voievod Mihai §i ducele de Beaufort. marele ecuyer acel fluid misterios care emana din marile persona- al Curtii. 42

www.dacoromanica.ro

In a treia trasura-landou irasa de asemenea de mu de sali de cinematogral .de pe tot globul papatru cai murgi iau loc d-nii Ernest Urdareanu, N. mantesc. P. Comnen, Grigorcea i vicontele Gage. Pe intreg parcursul pima la Buckingham PaIn a patra trasura-landou, iau loc: baronul lace, Limp de 20 de minute, multimea ovalioneaza pe Starcea, maresalul Flondor, generalul Mihail si lord Su veranul Rom aniei. Milne. In curtea Palatului St.- James, o companie de

lu a cincea trasura-landou uu luat loc d-nii:

o suta de soldati din batalionul grenadierilor de

colonel Filitti, lt.-cokmel Mihailescu, maiorul Ifie Radu i capitanul Charles Lambe.

garda, da onorul. Piata Regina Victoria din fata Palatului, este acoperita de multimea care ovationeaza.

In sunetele Imnului Regal Rom,An, cortejul atat de

maiestuos si impresionant, porneste. In acest moment multimea izbucneste in nesfarsite urale. Traiasca Regele- striga in. romaneste populafia Lon-

Suveranii coboara din trasura i urmati de patrund in Palat. Scara de onoare este strajuita de halebardierii

suiCa.

Maiestaiii Sale Britanice, in splendide uniforme de de romani la care se adauga numerosi studenti ro- catifea rosie cu fireturi de aur. mani din iiniversitaiile engleze, din Londra, CamHalebardierii care facusera garda de onoare bridge si Oxford. au iesit in curtea Palatului in costumele lor din Cortegiul este precedat i urmat de cite un es- evul-mediu i s'au urcat inteun autobuz care i-a dus la cazarma din Turnul Londrei. Astfel am cadron din escorta regala. declara un corespondent evul-mediu Numeroase aparate fotografice i cinematogra- vazut lice au fost marmite de zor, de cei mai experti pro- plimbandu:se in auiocar". Cortegiul, in frunte cu cei doi Regi a ajuns fesionisti ai imaginei, pentru a prinde momentele cele mai caracteristice ale evenimentului. Ele vor in marele salon rotund, unde asteptau Regina Elifi apoi difuzate in zeci de mii de reviste, in sute de sabeth a Marei Britanii, cu cele doua principese,

drei, Traiasca Mare le Voievod Mihai", striga grupul

43 www.dacoromanica.ro

Elisabeth, mostenitoarea Tronului j MargaretheRose inconjurate de doamnele de onoare ale Palatului.

Regina Angliei intampina pe Regele Romaniei. Apoi Suveranul Romaniei si Mare le Voievod Mihai sunt condusi in apartarnentele ce ii s'au rezervat, apartamente istorice cunoscute sub numele

de suita lwIgiana. *

1)-1 Grigore Gafenett, directorul ziarului Tim-

In amintirea dragostei de lard si a dragostei de neam a Aceleia al carei vis se implineste azi, ne-am strans mana la despartire, soferul si en, cu multa prietenie". Marti la ora 17, M. S. Regele Carol si Mare le Voievod Mihai, s'au dus la Ma !borough House, unde au

facut o vizita Reginei-mame Mary care si-a exprimat adanea prere de ran en privire la moartea Reginei Maria a Romaniei. Aci inaltii oaspeti au Nal

pur, care a luai parte la festivitatile dela Londra, ceaiul. Dupa trei sferiuri de ora an plecat din non la povesteste urmatorul episod pe eare-1 reprodueem Palatul St.-James, unde au prima salulul de buna pentru emotionanta lui umanitate: In drum spre hotel, uncle rnt grabesc sa nsf venire din partea consiliului Londrei. intone, spre a telefona ziarului frumoasele vesti, soPresedintele consiliului judelean al Londrei a ferul, un englez batran, pus in serviciul men de rostit urmatoarele: un prieten foarte prirnitor, imi sopteste: Cu voia Maiestätii Voastre, noi, PrepdinIngaduie domnul sa-i spun ceva? Raspund: Fireste. Ce mandra ar fi fost sarmana Lady!

Cine? intreb eu mirat. Regina Maria. Am avut cinslea sa-i fin sofer de eke ori venea in timpul din urma la Londra si stiu nlai bine ea oricare cat tinea la tam d-tale si cat tinea la tam mea.

44

tele Consiliului, Aldermen-u i Consilierii Consiliului Judekan din Londra, urám Maiestätii

Voastre din partea poporului Londrei, un prea eiilduros bun-venit In capita/a aeestei Ian c-u prilejul vizilei Maiesratii Voastre fäcute Preagratiosului nostru Suveran. Speram cä vizita Maiesfii Voastre Da contribui st inaireascii /i

www.dacoromanica.ro

sä mareasca prietenia i considerafiunea ce poporul din Londra poarta fafa de poporul Maiestafii Voastre. Suntem conotienfi, de legaturile de inrudire ce exista intre Casa Voastra Regala oi Casa Prea-grafiosului nostru Suneran oi nädajduim din tot sufletul ca Maiestatea Voastra sa continue sa r'am'arta Multi ani sanatos, spre

Sunt convins ea aceastI vizita va intari §i mnri prietenia intre poporul Londonez §i cel Britanic gi Ronuinia. Multumindu-va Inca odata pentru uriirile ce Mi le adresati Mie §i Fiului Meu, eu aceest prilej, exprim bucuria Mea de a MA

gasi astazi in acest frumos ora§ §i adanc

a domni peste Regatul Sau. Sunt incredinfat mi§cat de primirea ce Mi-a facut-o popuct Maiestatea Voastra oi A. S. R. Principe le latia lui. Mootenitor nor pastra intoldeauna o fericita Imediat dupii aceea, Suveranul Romiiniei a pHamintire acestei nizite la Londra i ca poporul mit pe primarul ora§ului Westminster, insofit de o Regatului Maiestatii Voastre se na bucura Indelegatie a oefalenilor acestui ora§, veniti de asedelung de pace fl prosperitate.

M. S. Regele Carol II, a rb'spuns urma-

menea stt-i ureze bun-venit.

Cu acest prilei, primarul a rostit urmatoarele:

toarele:

Domnule Pre§edinte, multumese ciildu-

ros pentru caldele cuvinte de intfimpinare ce Mi le adresati in numele Aldermanilor Consiliului.

Simt o mare bucurie de a Ma gasi la Londra, raspunzand la gratioasa invitatie ce Mi-au facut-o M. M. L. L. Regele §i ReGina.

Maiestate,

Cu noia Maiestalii Voastre, Noi primarul, Al-

dermen-ii si Consiliul cetiifii de Westminster, prezentam Maiestafii Voastre in numele concetafenilor nootri un cat mai calduros oi cordial bun nenit in cetatea noastra i asigurilm pe Maiestatea Voastra cu cel mai prof und respect de perfecta noasira stima oi considerafiune. 45

www.dacoromanica.ro

Ne aducem aminte cu plgcere cg talentata frumoasa Marng a Maiestiffii Voastre, care se bucura de cea Mai mare afecfiune in fara

noastrg, S'a ngscut ca Principesg a acestui Regat.

Suntern siguri cg, dat fiind aceste leggturi

de ruidenie, aiestatea Voastrg va simfi vine nu ca un strgin, ci ca un vgr prin sfinge, in aceastg farg. Prezenfa MaiestgfiiVoastre aicea este o do-

nada' a relafiunilor cordiale care existg intre cele doug Nafiuni, fi-suntem siguri cg va contribui mutt pentru a menfine o prietenie cat mai durabilg intre ele. Facem ruggciuni fierbinfi pentru ca ATot-Puternicul sa dea Maiesilifii Voastre ani multi de domnie peste un popor fericit, unit ?i Inflorifor.

nit, in numele Consilierilor i cetrttenilor cetKlii Westminster, au grasit un adanc econ in inima Mea. Amintiti cu atata duiosie a Mama Mea a fost o Principes5 a Marei Britanii, i deci al5turi de Domniile Voastre stint fericit a constata c5 nu numai legNturi de sentiment MO leagrt de Patria Voastr5, dar i acelea

puternice ale singelui. Fiind convins crt aceastg vizieA de stat va intgri si mai mult relatiunile si priete-

nia intre Odle noastre, rog pe Domnia Voastrrt s fiti interpretul Meu, pe lAngrt a-

cei in numele clirora Mi-ati adresat frumoasele cuvinte de bun venit, a caldelor Me le multumiri. in conformitate strict 5. cu programul de primire al inaltilor oaspefi roinâni, publicat din partea

La aceste cuvinte cordiale, M. S. Regele Ronagi- Curtii Regale Britanice, in cele mai de seamil ziare, niei a rh'spuris: palatul Buckingham, di-

a avut loc la ora 10.20, la Doinnule Primar, cuvintele calde prin neul de galrk oferit de Regele gi Regina Marei Bricari Imi aduceti cordiala urare de bun ve- tanii in onoarea M. S. Regelui Carol II al Romliniei.

46 www.dacoromanica.ro

CEI DOI REGI

(.*

tli :

I-

Pt.

D'

j .

.4

-

,

'-rrrra. '

.

4. d.

t

Arce.

; .

.11

t

r

70

.er'7

salutä surkItor mul 'Inca care ovationeazA

I

°

Pe sträzile Londrei. Suveranul salutà surAzAtor multimea care ovationeazA.

47 www.dacoromanica.ro

Inainte de banchet, Suveranul Marei Britanii, a c"onferit Suveranulni Rornãniei, ordinul Jaretie-

inalte distinctii, e nevoie de costumul special al ordinului compus din: pantaloni albi de in.itase, rei", cea mai inaltri distinctie englezg. scurti, ciorapi lungi, mania albasiru inchis dublatii Totodatil M. S. Regele George al Angliei a eon- en alb. In cap, o pIliinie cu pene de strut, iar panferit Mariei Sale Marelui Voievod Mihai de Alba- tofii au o buchi de argint. in Iulia, marele Cordon al Ordinului Victoria". Doamnele care posedil acest inalt ordin Placa, pe care M. S. Regele a purtat-o la di- frunte cu M. S. Regina Angliei poarai i ele placa neul pe Marti seara e formata dintiun medalion compusa din medalion i esarfil, dar aninri la cere.

de aur cu diamante, ce poartil numele Sfântului moniile mari dela Palat, i Jaretiera". Celebra patronul Angliei si al ordinului. Ea distinctie se infg.soara pe bratul stang. se ataseala rnarelui cordon albastru inchis, trecut lath' ce spune Marea Encielopedie", despre orca o esarfil dela sfanga la dreapta. dinul Jaretierei", sub semniaura lui G. Gourdon Placa se poartg in mod curent la recepliile si de Genouillac: Gheorghe

cerem on i i le obisnuite.

Ordinul Jaretierei a fost intemeiat in Anglia la 19 lanuarie 1350 de catre Regele Eduard al III-lea

ORDINUL JARETIEREI

in urma unui incident intAmplat la un bal unde se glisea Contesa de Salisbury, doalmiri de onoare la

La marile ceremond Ins,. si in special cele dela

Curtea Regalli, ciireia i-a crizut jaretiera piciorului sting. Regele Eduard se pleat repede, o ridicii. i o &Wu. Contesei. Acest gest spontan si natural dildu loc la comentarii nepRicute pentru Contesil, care

Palat, se poartil propriu zis Jaretiera". E o panghat' de eatifea de un albastru inchis, bsauta in (Hamante si care are brodata in aur deviza Angliei si a ordinului: ,.IIonni soil qui mal y pense". Jaretiera care se incheie cu o copea de aur, se poartil sub genunchiul stâng. ,$i evident, pentru arborarea acestei

prsi balul; viiztind aceasta Regele nu se m.ai putn stilpani si spuse cu voce tare: Honni soit qui mal y penser (Blestemat s fie acela ce se gii.ndeste la dim) si adiiugg. cli va da o astfel de stdilucire acestei panglici albastre inat acei curteni cad si-au ingaduit sit

48 www.dacoromanica.ro

facà glume asupra acestui fapt se vor socoti prea fericifi sr. o obtinà. Regele i§i tinu cuvantul i intemeie Ordinal Jarctierei". De§i aceasta legendá e socotit ii. ca adevaratr, to-

tu§i cativa istorici pretind cr fondarea acestui Ordin trebue atribuitti cornemorrrii battiliei dela Crecy, un. de Regele se servi drept parolii de adunare de cuva

tul garter, adica jaretierr, dar aceasta versiune nu e sprijinila de eat pe o legenda fàrii temei. Mare le maestru al Jaretierei e M. S. Regele

Angliei iar local de intrunire al Ordinului e in capela palatului Windsor. Acolo, fiecare cavaler al Jaretie-

rei ii are jiltul

sae. Procesiunile cavalerilor la capelg.

atunci and arareori se iutrunesc sunt din cele mai pitore§ti. Cavalerii poartii acele mantii superbe cu uncle albe

este Lordul Sambelan; iar Secretar: Secretarul parti. cular al M. S. Regelui.

Au luat parte la banchet, inire altii, primul miuistru d-1 Chamberlain. membrii guvernului britanic, Casa militarii. a Curtii Regale engleze, suita M. S. Regelui Carol, ministrul afacerilor striline d-1 N. P. Conmen, d-1 ministru Grigorcea cu doamna,

d-1 ministru M. Ghyka cu doamna. In total 158 de personalitilti au fost de fatii, printre cari se aflau

15 ambasadori sfrini aereditati pe 15110 Curtea St. James.

Au fost de asernenea de fata Regina-marnZi Mary precum §i d-nul Attlee, §eful opozitiei labula umeri, glugile, prtlariile cu insigne. riste din Camera Comunelor i d-1 Pisow, primulNuirtrul total al cavalerilor Ordinului nu poate ministru al Africei de Sud. trece de 25, afarti de membrii familiei regale engleze La §ampanie. M. S. Regele George VI a rostit si episcopi. Titlul nu se mo§tene§te. Insigne le insr urmrdorul toast: raman in proprietatea familiei. Mare le Voievod Mihai a fost distins cu ordinal

Victoria". De fapt

Ii

spune: Ordinal regal Victo-

rian" §i a fost infiintat in 1896. Pang licti albastra cu margini ro§ii §i albastre. Motto: Victoria.

Titulari ai ordinului stint: Suveranul Angliei, Mare Maesträ: M. S. Regina; cancelar al ordinului

SOS52,--11

Maiestatea VoastrA, M ridic cu simti-

minte de sinceri plricere spre a ura bun venit Maiestrdii Voastre, in Capita la Mea. Astfel salut un Viir a ciirui Mama in-

totdeauna a tinut un loc deosebit in afecpun& poporului britanic. Aceste legrduri 49

www.dacoromanica.ro

de inrudire fac pe Maiestatea Voastil sa fie de dou'A ori bine venit. hi acelag timp,

sunt in deosebi de fericit de a primi impreung cu. Maiestatea Voastrii §i pe Fiul Vostru, in prezent un osta§ §i un of iter in slujba Tririi Sale §i pe care Regina §i cu Miue am avut plAcerea de a-Ia fi v5zut la incoronarea Noastra".

De altfel Imi reamintesc cu recuno§tinta de bunAtatea ce Mi-a fost ariitatri de

cAtre Pfirintele Vostru §i de toti compa. triotii Maiestatii Voastre, cand am niers in 1922 la Bucuresti, pentru a reprezenta pe rarintele Meu la incoronarea Maiestatii Sale rAposatul Rege Ferdinand al Rornaniei. Cunosc interesul ce totdeauna Maiestatea Voastra" I-a ailtat Prii Me le, precum §i traditiunilor §i institutiunilor sale. Regina g cu mine, precum gi intregul Meu

LetAturile intre ambele Noastre popoare au fost stranse in decursul acestor zile istorice cand ele sub conducerea atat a distinsului Vostru Parinte, cat g a Prtrintelui Meu, an combruut impreunii pentru acea§i cauzA g M bucur s constat crt de atunci aceste legaturi au r5inas cordiale

sigure. Sunt incredintat ct aceste fericite legiituri vor continua g in viitor gi vor servi interesele acelei pAci atat de arzator doritri de ambele Noastre popoare. Ridic paliaruil intru srm5tatea Maiestaili Voastre a Huhu Vostru, precum i pentru fericirea i prosperitatea neainului romanese. M. S. Regele Carol 11, emotional, dar silipân pe sine ca totdeanua, racând o excelenla impresie prin aceastil imbinare de simtire i energie, a rilspuns:

Maiestatea Voastra, Cuvintele ce Maiestatea Voastrri Mi le

popor apreciazA adanc aceasta. Maiestatea Voastea insugi a dat multe

dovezi de acest interes §i sunt fericit a §ti cri simtimintele MaiestAtii Voastre sunt imiartrigite de multi in Romania.

adresati nu numai mie Ca Suveran al Ro-

maniei, dar gi ca ma', au grisit un cald ecou in inima Mea..

50 www.dacoromanica.ro

Sunt in deosebi de bucuros c aceasta vizitg, in care sunt insotit de Fiul Meu va fi uu fericit prilej de a reafirma yule legIturi de sincerI prietenie ce leagI de atIta vreme ambele noastre tAri. Aceste legIturi se pot vedea §i mai bine

in vrernuri grele cum au fost acelea ale

marelui rIzboiu, §i foloasele kr se viid zilnic servind astIzi aceea§i cauzA, Pacea pentru care Marea Britanie a fIcut in vremile din urmI atAtea remarcabile eforturi. Maiestatea Voastrii,

Maiestatea Voastriz,

Multurnind pentru cuvintele ce Mi le-ati

adresat, tin s adaug cIt de fericit M shut de a fi cu aceast5 ocazie oaspetele MaiestIii Voastre §i a MaiestAtii Sale Reginei.

Ridic pabarul Meu intru sInItatea Maiestktii Voastre, MaiestItii Sale Reginei, a Familiei Regale gi pentru propI§irea poporului Britanic. In ziva in care M. S. Regele Carol II sosea la Londra, ziarul Times", cunoscut §i prefuit in lumea intreag ii. pentru seriozitatea §i cumVanirea fudecsii-

Sunt foarte mi§cat de amintirile legI- filor sale politice, publied un articol pe dou'd coturilor de Fainilie ce leagI atIt de strIns loane inchinat inaltei vizite. El aminte§te de greuRominia gi pe Mine personal, de Anglia §i f6file pe care le-au intampinat predecesorii Rege-

de Familia MaiestItii Voastre. Cauza comunI pe care PIrintii No§tri au apIrat-o, este pentru Mine cea mai sigurI chezIgie el urmagii kr vor gIsi in sufletul br g al popoarelor kr, imboldurile necesare ca aceste legIturi dela Tall la Tarii sI se desvolte

lui Carol II, bunicul, Carol I i tafal, Ferdinand cel Loial, precum §i de greutilfile pe care a trebuit si le invingA actualul Suveran al României. Astazi,

continua ziarul, nu existti Monarh mai puternic

insc5.unat pe tronul Sat'. Pe când gloria atator Curfi a lost micorata Sau in cel mai perfect spirit de binevoitoare co- a dispg.rut cu des'aviinire, ca in palatul de iarn 5. de pe Neva. in vechiul castel de pe Unten den Linden, laborare pagnicit 51

www.dacoromanica.ro

in Hofburgul din Viena sau in marele palat din Madrid, M. S. Regele Carol II e azi oaspetele de onoare al stralucitei C,urfi britanice.

Romania moderna a avut noroc cu Regii ei. Times" subliniaza apoi ca M. S. Regele Carol al II-lea soseste la Londra in vremuri cari cer sa se ia insemnate hotariri menite s asigure in viitor neatarnarea Orli Sale. In alt articol, de asemenea pe dourt coloane, Times" publica o amanunfita dare de seama asupra Romaniei actuale si a operei realizate de Suveran in toate domeniile, ceea ce I-a asigurat increderea desavarsita a poporului Sau.

In ziarul laburist Daly Herald", d-1 Eastermann, care a vizitat Romania i cunoaste pe Suveranul ei de aproapc, declara ca. M. S. Regele Carol II este extrem de capabil, unul din cei mai de seama oarneni de stat ai Europei, care au o deplina infelegere a.problemelor romanesti i internationale". Ecoul acestei vizite se poate urmari in presa lumii intregi. Vom. reda numai o parte din decla-

rafiile ziarului francez L'Information", care sintetizeaza intreaga situafie a Romaniei contemporane si a felurilor ei:

Actiunea Romfiniet pe planul international n'are decal un singur scop: pacea. Romania intelege sa-pi bazeze aceastä actiune pe independenta sa politica pi pe prosperitatea sa economica. Ea nu urea sa fie oreodata nevoita a alege intre o tabara sau alta pi nici sii se gaseasca vreodata in fate unei Europe impartita din punclul de vedere al Romaniei in popoare arnice pi popoare inamice; ea intelege sa accepie colaborarea politica cu toate statele, pentru a-pi atinge scopul, care este pacea. Romania accepter orice colaborare economicg bazeta pe respectarea intereselor comune. Intangibilitatea frontierelor ei constitue un crez care in niciun caz nu poate face obiectul vreunei discutii. Armata Romaniei, ai carei soldati sunt printre

cei mai buni din lame, continua sa fie inzestrata fx material modern. Ea este garantia respectarii patrimoniului natiunii. Situatia interne* in Romania s'a clarificat: natiu-

nea straits unitii in jurul l?egelui ei se indreapta spre o redresare economica corn plectä. Aceasta redresare ar ingridui sa se realizeze ridicarea cultural:5i a masselor pi sä se creeze in sud-estul european o puternica cetatue pen tru apiirarea civilizatiei. Noul statut acordat minoritatilor j datorit initiativei regale asigura desvoltarea minoritatilor nationale in cadrul statului roman. De altfel, aceste minoritati

pi-au manifestat in diferile randuri satisfactia pentru posibilitatea ce Ii s'a acordat de a-pi realize aspiratiile.

52 www.dacoromanica.ro

BANCHETUL DE LA GUILDHALL

... .

...,-

44:

JF_

.

.........

:

4426%

L'

4

1_11,1!°;.°

I

At'

:\\,s,..7,

°

Mir

ff--a.,

_

140174.

r

"" ' _ Suveranul schimbä impresii cu Primarul Londrei. La stânga ducele de Gloucester.

.

t

53 www.dacoromanica.ro

In aeelasi limp in Bucuresti, la ferestre si in n'aveau aeas4 aparate de radio, sau n'ar mai fi

vitrine, pretutindeni se puteau vedea portretele ce- putut ajunge la timp s'a strans si asculte emolor doi Suverani si al Marelui Voievod Mihai, in- tionantul eveninient national. ghirlandati in culorile celor dou tali. 0 multime Miercuri dimineata, la ora, 11, la palatul Bucimpresionanfa s'a perindat in deosebi pe Ca lea kingham., M. S. Regele Carol al Romaniei a primi-t Victoriei, pe Bulevardul Bratianu i Bulevardul Eli- pe reprezentantii corpului diplomatic, acxeditati pe sabeta, unde se aflau cele mai frumoase vitrine o- langil Curtea din Saint-James. Ei au fost prezentati magiale. de ministrul Romaniei la Londra, d-1 V. Grigorcea. Libiarii le au aleatuit vitrine speciale cu volume La aceasta ceremonie a asistat i d-1 Comnen, englezesti. ministrul afacerilor stiaine al Romaniei, precum Spre sear5 aparatele de radio ale magazinelor d-1 Constantin Cesianu, secretar de legatie si diau ineeput s retransmit/i solemnitatea primirii inal- rector de cabinet al d-lui Comnen. tilor oaspeti romani in gara Victoria din Londra. 0 M. S. Regele s'a intretinut afabil i voios pe inultime imensii de eefoleni in deosebi acei cari rand eu membrii corpului diplomatic londonez.

54 www.dacoromanica.ro

LA PRIMARIA LONDREI Iuteresul dominant al zilei, 1-a plistrat marele banchet de gala oferit M. S. Regelui Carol si Ma-

In al cincilea landou se aflau d-1 Const. Cesianu Capitanul Charles Lambe.

Pe intreg pareursul, dela Palat si ptiat in City, der si lady Bowder la Guildhall, palatul munici- cortegiul regal a fost obiectul unor manifestatii granpiului Londra. dioase. Toate clopofele sunau, in frunfe cu ale fai-

relui Voievod Mihai de &titre lordul maior sir Bow-

M. S. Regele Carol, Mare le Voievod Mihai suita regal an Orasit Buckingham-Palace la ora 12 in cinci trilsuri de gala escortate de escadroane din garda regal csalare. In primul landou se aflau Regele României, Marole Voievod Mihai, directorul grajdurilor regale

moasei catedrale Saint-Paul. Multimea intesath. de-a-

engleze.

monie, la fel de impresionanfd se desfilsoaril in a-

lungul trotuarelor nu mai contenea cu uralele. Tr4surile de onoare cu Augustii oaspefi sUni silite sa inainteze la pas. M. S. Regele Carol salufa multimea cu un zilmbet de v`adifa" raulturnire.

In timp ce cortegiul se apropie, o alta cere-

In al doilea landou se aflau d-nii Ernest Urdil- stepiarea sosirii M. S. Regelui la Guildhall. resedinta reanu, d-1 ministru Petrescu-Comnen i d-1 V. Gri- lordului-maior, uncle urrneaz4' sh." aibe loc primirea. oorcea. Guildhall, palatul municipal din City, secliul In al treilea landau se anal' d-ni: baron Starcea, corporaiiei din Londra, este o impungtoare dhldire Constantin Flondor, general Gh. Mihail, vicontele care, desi i s'au rticut noi adilugiri in decurstil aniGage. lor. dateazil din secolul al XV-lea. Traditia spune In al pairulea landou se aflau d-nii: li.-colonel cbi Guildhall ar fi fost ctddit in 1411, insil numai uC. Filiti, It-colonel M. Mihiiilescu, maiorul Ilie nele Ora din vechea construefie mai fiinfeazii §i azi intacte. Neschimbafii a eamas sala cea mare a Radu, feldmaresal lord Milne. 55 www.dacoromanica.ro

consiliului, cladita in 1440, podoabg. de arhitectura medievalli, cu indantelate coloane de piatra, ogive gotice i vitralii de o neprefuita humus*. Aci, in

lain, Halifax si Winston Churchill, in uniforma Elder Brother of Trinity House, este salutata cu

insistente aplauze. sala aceasta mareata, va avea loc banchetul. Fiecare invitat i§i da numele la sosire; doi La ora 12, inainte de sosirea Suveranului. in- inalfi secretari ai Guidhall-ului prezinta cu glas vitafii, in numar de peste 800, incep s vina. puternic pe noul venit. Aplauze de variate intenIn marea sala a bibliotecii, sunt priinifi de lor- sitafi raspund din saki; in fund pe balconul indul-maior inconjurat de inalfii dernnitari ai consi- dantelat cu aur, o orchestra canta bucali muzicale liului municipal, in fastuoasele lor costume de epoca, unit 'cu fog i cu peruci albe, alfii in uniforme rosii

alese.

Sosirea M. S. Regelui, e anunfata la ora 12.20. Lordul-maior se ridic i urmat de un impozant Severa sala a bibliotecii este impodobita Cu stincortegiu, in frunte cu doi heralzi, purtand spada dardele colorate ale tuturor corporafiilor orasului sceptrul de aur, porneste strabatand lunga &lb.', inLondra. In fundul salii dourt tronuri aurite i cu plus tru intampinarea inaltului oaspe. Este prezent si Duce le de Gloucester. care rerosu sunt rezervate pe o estrada, M. S. Regelui Caprezinta pe fratele Sau, Regele George VI. rol si lorclului-maior. Printre cei de fafa se afla numerosi cicputafi, In fata Tronurilor, pe o masa stau incrucisate sapte Aldermani, cari vin pe rand in scaunul de sceptrul de aur i spada, emblemele municipali-

cu fireturi de aux.

tatii.

Primar al Londrei (lorcl-maior), un prezident al

Intrarea ospefilor de frunie este saluiata cu aplauze. Rand pe rand. sosese membrii guvernului, inalfii demnitari ai Curfii, in siralucitoare uniforme, membrii legafiei romane. Intrarea d-lor Chamber-

banchetului. Maior George Mesbau, Vine, deputat, si doi erif I d-nii George Godfrey Warr si Fred. Rowland.

La ora 12.25 soseste cortegiul.

56 www.dacoromanica.ro

Compania de onoare a unui regiment de arti.0 adresa de bun-sosit a fost cetita' de d-1 Gerard lerie, cu muzica i drape], da onorurile. Muzica in- Dodson, care reaminteste vizitele facttte la Londra toneaza Imnul regal roman. de augustii OHO ai actualului Suveran al RomaDuce le de Gloucester, prezinta Suveranului pe niei, Regele Ferdinand si Regina Maria i tertnina lordul-maior, care poarta o mantie de hermina i cu urarea fierbinte ca M. S. Regele Carol II s'a conpe lady Bowder, apoi tree in revista compania de ducsa multi ani fericiti poporul Sau, iar legaturile intre ambele popoare sa fie in viitor mai stranse §i onoare. Infrand in hall, Suveranul Romaniei poarta pe pline de bun'avoinca, cordialitate si incredere recibrat panglica ordinului Jaretierei, cu care fusese prodi. Dupa cetirea ei, adresa fu prezentatri Regelui decorat ieri de Regele George VI. Trompetele heralzilor anunta venirea M. S. Regelui Carol II in sala Carol intr'o caseta de aur. bibliotecii. Cortegiul este precedat de 30 de membri Suveranul Romaniei conferi lordului-maior orai corporatiei, imbracati in mantii de matasil al- dinul Coroana Romaniei". bastrg.. Urmeaza ducele de Gloucester, apoi lordulM. S. Regele Romaniei prime* salutul de bunmajor cu Mare le Voievod Mihai i la mijlocul cor- venit din partea lordului-maior care ii prezinta un tegiului, Regele Romaniei avand in dreapta pe Lady mesagiu intr'o casefa de aur. Suveranul se tidied' 5i Bowder. sotia lordului-maior. adreseazg cuvinte de multumire lordului-maior, preUrmau demnitarii, ministrul de externe, mini- cum 5; celorlalti. sirul Curtii Regale si membrii legatiei romane. Apoi, cu acelasi ceremonial, in aceeasi formatie, Ajun§i in fata estradei din fundul salii, M. S. in sunetele trompetelor si al muzicii. cortegiul se Regele Carol II *i lord ul-maior, iau loc pe cele douri formeaza din non §i, strgbiltand fastuoasele incifitronuri. Alaturi de ei, Mare le Voievod Mihai §i Lady peri, se indreapta spre sala cea mare a consiliului, unde are kc bancheful. Bowder, avand in spatele lor oficialitatile. 57 www.dacoromanica.ro

Intrarea Suveranului in sala unde peste 800 invitati a§feapa in picioare, fiecare in dreptul locului rezervat la cele 26 de mese, este anuntatil prin sunetele de trompeta ale heralzilor. Cortegiul face inconiurul sälii pan ii. in fata mesei de onoare, unde Augutii oaspeti iau loc in ordinea urmaqoare: M. S. Regele Carol i lordul-mator, la mijiocul mesei, pe douh.' tronuri; la dreapta Suveranului lady Bowder; la stfinga lordului-maior Ducele de Gloucester; in dreapta lui lady Bowder, Marele Voievod Mihai, avand la dreapta pe primul ministru Neville Chamberlain, la dreapta cNruia a luat loc cl-1 Ernest Urda'rianu. Ministru al Palattilni. La stânga Ducehii de Gloucester, edea d-1 Petrescu-Conmen, ministrul afacerilor strNine.

S'a servit:

Delegatia de preg roman'A in frnnte cu d-1 Eugen Titeanu, subsecretar de Mat, a fost invitaa §i a avut locuri de frunte la acest splendid banchet oferit Suveranului.

TURTURELE FRIPTE (CLEAR TURTLE) NISETRU

FRIPTURA DE VACA CARTOFI LA CUPTOR SALATA. DE LAPTUCI POTARNICHI LA FRIGARE

PELTEA DE PORTKALE BISCUITI INGHETATX

DESERT CAFEA

VINURI PUNCH SHERRY DOMECQU'S ONOROSO" HOCK LIEBFRAUMILCH 1934

HANNS CHRISTOF WEIN" CHAMPAGNE

DOLINGER 1928 GEO GOULET 1928 PORT

OFFLEY'S BOA VISTA 1923 GRANDY

ROUYER GUILLET

Mese le erau impodobite cu crisanteme de toatrt o adevaratri. frumusetea j in toate nuantele feerie floralit

58 www.dacoromanica.ro

BENEDICTINE D. 0. M. WHISKY, MINERALS

LA BANCHETUL DE LA GUILDHALL

t

4. .1,i% 414

'A.

'II

a.

-

../ .

Ls,

a p,

.,

:

I.

s...- 4, Sik

...".

4°

1

c.

,.., 17)_-gze! .

..!.

.........

I ./

.

ri

r

".

-:-._.'

.

A

!.

1).1* *1'

V,

::-

..---.,-;we

-

n

ill .,44 1 211

,

44

etk

°

-.

't

'

0

\

i

fil.# -

Imnul regal englez ascultat in picioare. Pe planul ultim se vAd insignele istorice ale Primariei din Londra. In stanga o parte dintr'un grup monumental care orneazA ca atAtea altele superba incApere.

59 www.dacoromanica.ro

Protocolul pretinde o partifie muzicala pentru La sfarsitul dejunului maestrut de ceremonii al Guildhall-ului, anuntat de trompefi, invita pe lord-maiorul impresionant in mantia-i de hermina oaspeti sa bea dupa obiceiul englez pentru Regele boriolata de un cordon magnific. E una din suMarei Briianii, si muzica intoneaza God save the premele distincfii rezervate proeminentelor figuri King". pentru un an franele marei care au in maini Orchestra ciinta apoi, in acest minunat i im- capitate si gloriosului ei destin... presionant decor, Traiasca Regele... Imnul nostru Dupa acest ritual, lordul-maior cite§te urmaregal rasuna impresionant in marea sala a festi- torul discurs, intrerupt dese ori de aplauze: nului. Cu voia Maiestatii loastre oi a Atte lei Toata hunea asculta cu respect, si iii picioare... Voastre Regale. Sunt acolo reprezentatii nobilimii i ai puternicei generalii, fruntasii Am astazi marea cinste oi onoare de a rii burghezii britanice, amiralii vietii de Stat, etipeteniile gandirii i puterii engleze... dica paharul In sanatatea Augustului nostru Regele Romaniei asculta asezat acordurile vijelionse ale marsului romanesc, in care se incrusteaza armonioasa invocare cAtre puternicul Durnnezeu...

Un ropot de aplauze se intretaie cu uralele imi par ca au o cala Guildhall care acolo, denta rara, i rezonante neiatalnite. Maria Sa Mamie Voievod Iii aceeasi atitudine ca i Augustul Sau parinte, urmarea surazator impunatoarea demonstratie.

60

Oaspe, Maiestatea Sa Regele Romaniei. Totodata, sa.-mi fie ingaduit sa repet asi-

gurarea data Maiestatii Voastre in adresa ce all binevoit sa primiti, ca aceasta antica gi mare Corporatiune cat oi cetatenii Londrei, sunt adanc maguliti de onoarea ce Maiestatea Voa-

stra a facut-o astazi Cetatii Londrei prin vizita Sa. Multi dintre cei cari sunt aoezati acuma in

jurul acestor mese, pastreaza o frurnoasii a-

www.dacoromanica.ro

mintire a vizitei din anul 1924, a raposatilor Maiestaiii Voastre Parinti. Patrusprezece ani au trecut dela acest fericit eveniment, i astazi salutam cu placere vizita Maiestatii Voastre Onoratul Oaspe al iu-

bitului nostru Rege, ca o noua expresiun.e a marei i statornicei prietenii care exista intre ambele noastre tari.

Aceasta Iprietenie, bazata pe stirna mutuala i reciproca a &Ara mariNatiuni i cimentara prin sacrificiile comune si camaraderia lor in timpul Marelui Razboiu, este astazi tot ap de puternica, precum a fost intotdeauna. Avem speranta i fncrederea Ca in viitor ambele noastre Tani vor continua sa arate ace1(10 spirit de cooperare leala i arnicall Noi, in aceasta tara, ne dam bine seama de marele interes personal ce-1 arata Maiestatea Voastra pentru toate ramurile vietii nationale

ale Tarii, 0 am privit .cu admiratie, energia si intelepciunea cu care Maiestatea Voastra conduce afacerile Statului. Desamagirea care am simtit-o totii ciind vizita Maiestatii Voastre a fost amilnata acum

ateva luni, este mai mult dealt rasplatita prin faptul ca Maiestatea Voastra a gasit prilejul sii viziteze aceasta Tara in aceste timpuri. incordate.

Aici, in cetatea §i Portul Londrei, suntem natural interesati in legaturile de comer( fi industrie care leagif ambele noastre Tari, p speram din toata inima ca schimburile comerciale dintre ele vor fi extinse si vor inflori. Inainte de a termina, fie-mi ingaduit sii asigur pe Maiestatea Voastra cä faptul ca Fiul Maiestatii Voastre, Principele Mo#enitor, se afla astazi intre noi, a marit placerea noastra a tuturora. Oferim Maiestatii Voastre si Altetei Sale Regale respectuoasele noastre salutari si Vri uram Arniindorura cea mai deplinii fericire. Pentru a incheia, exprimam sincera rugaciune ca Poporul Vostru sa träiasca in pace g, prosperitate i ca sa fie dat Maiestätii Voastre .95 domneascii multi ani peste o Natiune fericila

si deplin multumita. M. S. Regele Carol al II-lea, roste§te urmritoarea euvantare plinti de tact de intelepciune polific 61

www.dacoromanica.ro

i de infliiciiratil iubire a patriei, pe care o reprezintii cu atfita prestanta in capitala celui mai mare imperiu al lumii:

Domnule Lord Printar, Nu pot ascunde adanca emotie ce Ma cuprinde, fiMd primit cu atata caldura in mijlocul Domniilor Voastre §i de populatia falnicei capitale a Imperiului Britanic, deci primele Me le cuvinte sunt cuvinte de sincera §1 calda multumire catre toti, oficialitati §i popor, cari prin caldura sufletului lor aduc nu un omagiu Mie, ci Tara Me le, strajuitoarea civiizaiei occidentale la portile Orientului. Cred ca la aceasta primire a contribuit

cente, nici Eu §i nici poporul Meu, nu M.tam ca Romania a facut parte din aceemi mare armata a aliatilor luptand pentru aceea§i cauza §1 aceeali credinta. Dar cum istoria neamurilor nu se scrie numai intr'un veac, Imi amintesc ca la sat.§itul veacului al XVI-lea, cetateni ai Angliei

au luptat in muntii Romaniei alaturi de

eroul nostru Mihai-Viteazul, §i unii dintre ei au cazut hi randurile oastei lui. Nu cred crt

e prilej mai frumos deck azi a le a-

minti faptele lor §1 numele Mr: Baskerfield, Hardwick, Thomas Milemer, Robert Mullieneus, Thomas Bishop, Francis Comp-

Victoria? Aceasta este deci prima §1 una din cele

ton, George Davison, Nicholas Williams, sunt cea dintaia legatura §i jertfa comuna care leaga patriile noastre. De atuncea legaturile intre Romania §1 Marea Britanie, au fost chemate ail se desvolte pe un alt taram: acela al Pacii §i al prophirii economice.

mai puternice legaturi can M leaga de acest popor. Pe urma in timpurile mai re-

a fost rolul civilizator al Tara Mele.

faptul ca in vinele Me le curge acelag sange ca al Regelui vostru. N'a fost oare Mama mea fata Ducelui de Edimburg, nu sunt Eu oare stranepotul Marei Regine

Cine §tie sa ceteasca istoria va vedea care

62 www.dacoromanica.ro

LA GUILDHALL

'W.f. 1., ./

.'"

Mare le Voievod vorbe§te cu premierul britanic, d-I Neville Chamberlain.

63 www.dacoromanica.ro

Agezatil, dupri cum am antintit, la frun-

tariile de odinioarti ale civilizatiei occidentale a frfint in decursul veacurilor de pieptul locuitorilor ski primele brizanturi ale navrilirilor barbare. Agezatri la gura celei mai de seamk crti de comunicatie a Eu-

ropei, Dunkrea, a fost pismuitk din aceasta. cauzk de vecinii ei §i deci a trebuit srt duck o grea luptk pentru entitatea nationark' a poporului sku. Jeri greutktile trecutului, iatk temeliile pe cari generatiile abia adormite gi cele de azi lucreaitt, spre a crea un stat puternic, civilizat gi infloritor gi care avOnd un a§a de frumos trecut de rezistentk, va gti sg-1 inflptuiascrt cu patriotism gi energie, inteun spirit de adOnck vointk gi dragtiste pentru pace. Dack am legat aga de stalls aceste douk conceptii: pace gi prosperitate economick,

mijloc mai bun de a 'Astra pacea dealt

prin desvoltarea loialrt gi echitabilli a schimburilor economice. Am ferma convingere c urmind cu hotArire gi dragoste pe acastk cale se va

progresa rapid pe calea atat de doriti de toate popoarele: prietenia gi colaborarea pagnick intre state. Interpenetratiunea economick, deci de fapt o cunoagtere mai adOncità a nevoilor

gi a uzantelor diferitelor popoare, este o bazii solidi de prietenie gi de colaborare. Eu dau o aga de mare importantk desvoltkrii acestor relatiuni, Inc& nu viid mai folositori i siguri soli ai pica 'intre popoare, dee& pe negustori. Romania, vk pot asigura di, este gata de a adopta un atare program de indatri ce va gksi destule gi serioase colaborkri.

este di nu vrtd douri laturi ale civilizatiei

Domnilor, Puteti vedea deci crt Tara Mea se roste-

umane care sr,. fie mai strfins legate.

Prosperitatea economick nu se poate desvolta folositor deck intr'un spirit de vointk fermi de a pristra pacea, §i nu este

gte prin Mine astkzi preconizand o intelegere de pace pe baze economice.

64 www.dacoromanica.ro

0 fac cu con§tiinta el este una din metodele cele mai sigure spre a promova progresul civilizaiei umane. 0 mai fac fiinda Romania are inainte

de toate nevoie de o atmosferti pa§nicii spre a desvolta §i spre a duce la bun sfar§it lupta de ridicare a fortelor sale materiale §i pentru destivar§irea progresului stm

moral §i intelectual. 0 tarti nu poate str--

o mai stransii legkurii pe terenurile economic §1 intelectual.

Terminand aceste cuvinte, Inca odata aduc multumirile Me le cele mai fierbinti, acelora care Mi-au gent o a§a cal& intampinare atat Mie cat §1 Fiului Meu. Toath solenmitatea, inclusiv discursurile rostite, au fost retransmise la Bucuresti, multumita postu-

lui nostru de Radio-Difuziune; in special dis-

luci numai prin forta ei armatà §1 prin cursul cakI i totusi ponderat al Suveranului a

puterea sa economicii, dar §1 prin iradiatia puterilor sale culturale. Iatti Romania pe care Eu §1 cu tot poporul Meu o preggtim cu trua i fermil hoe/wire pentru ziva de maine, iatti Romania pe care am tinut sa. o infliti§ez astlizi in fata Domniilor Voastre. Sunt convins c?i acest program de des-

lost ascultat cu enlotie de cei peste dousai sute de mii de abonati din Romania. Retransmisiunea s'a facut in perfecte conditii de tehniea i auditie. Romania intreag g. a putut s urnaireasea astfel cu mare interes i patriotic:a' satisfacfie, cuvintele energice rostite intr'o impecabil linaba englezL cu un glas cald i plin, de Regele Romaniei. Au fost aplaudate, in deosebi pasagiile in care Suveranul vorbeste de origina Sa, in care evocti. pe englezii cari au luptat Ia sfarsitul veacului al 16-lea, alaturi de munteni i acela in care proclamil crt singurii soli ai p.cii intre popoare sunt numai

voltare civilizatoare, va ajuta 0 mai mult la strangerea relatiilor, cat mai amicale intre Tara Mea §i Imperiul Britanic. De§i a§ezatii la marginea opug a Europei, vom putea totdeauna s Osim inte- negustorii. rese §i idealuri comune care vor permite

J.4

65 90552 - 5

www.dacoromanica.ro

In tot timpul banchetului orchestra regala a Artileriei a cantat bucati alese din Alford, Rosse, Mozart. Debussy, Dvorak, Planquette, Strauss, Beethoven, Cbarnisay, etc. Receptia çi dejunul dela Guiklhall au fost cu adevarat grandioase. Ar fi aproape cu neputinta sa realm grandoarea si decorul acestor prilmri, cu adevarat memorabile, facute Regelui Romaniei.

La Guildhall, M. S. Regele a facut un istoric al relatiilor anglo-romane, utilizancl si material

aflat in biblioteca regala si in aceea a Academiei Romane.

Lista englezilor morti eroic pe piimantul romanesc, Maria Sa a atlat-o in cartea foarte putin cunoscuta i rara a capitanului John Smith, fon-

66

datorul coloniilor engleze din Virginia si care si-a

publicat memoriile sale la 1630 in Londra, sub titlul: True Travels. In capitolul al Xl-lea al acestor amintiri, capitanul Smith dti numele urmatorilor englezi morti

in batalia de pe Valea Oltului clintre Radu *erban si Eremia MovilD Baskerfield, Hardwick, Thomas Milemer, Robert Mullieneus, Thomas Bishop. Francis Compton. George Davison, Nicholas Williams. Capitanul Smith si tovarasii siii luptau in randurile Odor lui Radu ,5.,;erban. (De acest fapt de arme vorbeste d-1 prof. N. Iorga in Anglo-Romanian Relations"' 1931 p. 16). Episodul de bravura scris cu sabia de cavalerii englezi pe meleagurile noastre i narat de Suveran in calda Sa cuvantare, a facut o impresie adanca.

www.dacoromanica.ro

LA LEGATIA ROMANIEI In dupa amiaza aceleiasi zile, a avut loc o reAu luat parte la acest dineu: Regina-mama ceplie oferita de ministrul Rornaniei la Londra si Mary, ducele i ducesa de Kent, Mare le Voievod Mid-na Grigorcea, in saloanele somptuoase ale notiii hai de Alba-Tulia, ducele i ducesa de Beaufort cladiri a legatiei romane din cartierul aristocrat ducele i ducesa de Norfolk, arhiepiscopul de CanBelgrave Square No. 1. M. S. Regele Carol si Ma- terbury. domnii si doamnele Chamberlain. lord Harele Voievod Mihai, au onorat cu prezenfa Lor a- lifax, lord Runciman. contele si contesa Stanhope, ceasta solemnitate la care au. Cost invitafi numerosi sir Samuel Hoare si lady Iloare, ministrul de razboitt Hore Belisha, sir Reginald Hoare. ministrul romani din Londra. In Inalta Sa marinimie Suveranul a dorit sa Angliei la Bucuresti en d-na. feldmaresalul lord i se faca prezentari. Defileaza invitafii englezi, no- Milne. d-nii E. lirdareanu. N. Petreseu-Comnen, tabilitafi de ale noastre i ziaritii rornâni veniti baron Starcea, general sir Sidne) Clive, ministrul la Londra... D. Dem. Dimancescu. consilier de Grigorcea en d-na, maiorul Attlee cu d-na. genepresa, a facia aceste prezentari de confrafi, cari ral Mihail, seful Casei Militare a M. S. Regelui au omagiat pe Suveran. Carol, lt.-col. Filitti. lt.-col. Mihailescu, ministrul Insemn intre dânii pe dornnii: I. Paleologu, Ghyka si doamna. A. Bercovici, Stefan Florescu, Theodor Solacolu. Regina Elisabeth a Angliei, inteo splendida roGr. Gafencu, Viorel Tillea. si N. Georgescu. chic crinolina provoca admirafia invitafilor. M. Sa * si-a 'Tient intrarea in sala banchetului la braful Seara, la ora 20.30 a avut loc la legafia Romaniei Regelui Carol. Din relatarea ziarului Daily Mail", reiese ca tin dineu de gala, oferit de M. S. Regele Carol II al Regina a folosit acest prilet, banchetul dela legafia Romaniei, MM. LL. Regelui i Reginei Marcti. BriRomaniei, ca sa introduca o moda noutt, rochia tanii.

67 www.dacoromanica.ro

de crinolina. Confectionata din satin cenu§iu argintat, trena rochiei masura cinsprezece inetri

0 era impodobila eu dantele de Valenciennes,

Sala era luminata cu lumanari. Lista de mancare intocmita de d-na Grigorcea, prezinth un sugestiv tablou gastronomic ale celor doua cari, unde

montate pe tulle. Pe dantele straluceau broderii §i se intalneau tuica §i icrele romane§ti, special aduse paiete de diamant. Sute de perle de diferite nuante cu avionul §i branza englezeasca de Chester. §i marimi erau montate pe corsalul care descopeRedam menu-ul in intregime: rea umerii. Regina purta o tiara, colier §i admirabile braCAVIAR tari de diamante. CONSOMME ROYAL TIMBALE DE HOMARD NANTUA Regina Mary, purta o rochie de matase gris, JAMBON DE YORK A LA MILANAISE impodobita cu broderii, paiete de argint, de diaCHAUD-FROID DE CAILLES mant §i cristale de argint. A LA REINE ELIZABETH SALADE

Suveranii Angliei i Romaniei au ocupat inilocul mesei, Regina Elisabeth §edea in dreapta Regelui Carol, iar Mare le Voievod Mihai l'anga Ducesa de Kent. Ca simbol al banchetului, M. S. Regele Carol,

a ales in cinstea Regelui George VI, trandafirul row al Angliei. Candelabrele de argint erau inflorite cu trandafiri ro§ii, imbinându-se de minune cu peretii imbeiica-ti in matasa" purpurie. Caminul a

fost 0 el ornat de ghirlande de trandafiri. 68 www.dacoromanica.ro

FONDS D'ARTICHAUTS ARGENTEUIL PARFAIT GEORGES VI ETOILES AU CHESTER DESSERT CAFE VINS

TZUICA DE VALENI SHERRY SOLERA 1847 JOHANNISBERGER CABINETF 1921 CHATEAU MARGAUX 1906 MOET ET CHANDON 1921 (BRUT IMPERIAL) COCKBURN PORT 1908 FINE CHAMPAGNE DES TUILERIES 1818

MONUMENTE

"

7

.._...._,,__ ,!.----.

o

A..

J

.

1,1

41 4444

',

. .

"...0".. .c-I'--'- ....k .-

fr .--,

t

t

.--- - '-,,_.-;

.

44.

-

,.._..

..,

Ir

:I,.

Q. I -

-

-

rie

-

yr

U

2,

--

-

talL....,,1

"::,

"1"

W.

.,

.11

111., A '4

-

_-

---... --=-.,-, _., ,,,,----11..,_,_

,Ir r

,

,,

ri

,

dr

. 1

.

:,

1

,

ril:

4..

..

.. .,

K

Er

SA 10-

..

I

F

I...

.i I-

,

t.:.,...,

1.',

1

. ,

IiHillii11111

I_,,- .--...; .

c

.

;

-Pr

itd111 -1,i, hi-,,i,1,11.; -- i t

q

*w

)

....,

"r,

a

.7...,:-

,

. .-1,-7------*- -

ffr

g

It

v.

ir

,

' I `.0.' .".......

ii-

41

Its:r:iinnal

.

__:.

,..t

,,,,,;.i;;iii. ,

el

1

\,

'17 11111

-

_

-

Arcul de Marmorá.

www.dacoromanica.ro

69

0 SEARA DE LEGENDA convorbeau in Punctul culminant al primirii Suveranului Ro- juterii de valori inestimabile, mânjej si al Marelui Voievod Mihai la Londra, a grupuri. Toatii nobilimea engleza era prezenta; fost evident receptia extraordinara in onoarea Lor, primul lord al Amiralitafii si secundatii sai, codata de Curtea Angliei in frunte cu Regele George mandanfii escadrelor invincibile care stpanesc al VI-lea in mareful palat dela Buckingham. sunt lânga noi... rnarile i oceanele, In acel magnific decor al saloanelor si galeSuita Maiestatii Sale Regelui este de fata. S'a riilor Palatului, tiinarul Suveran i iubitul su Fiu facut rorntinilor exceptionala favoare sà poarte la si Print Mostenitor au fost inttunpinati de intreaga fracuri pantaloni lungi in locul finutei riguros imaristocratic britanicil, de cele mai inalte cercuri puse de eticheta Curirii Engleze: pantaloni scurti, conductoare ale Imperiului. ciorapi negrii, pantofi de lac... Protocolul fusese Am trait o seara de legenda. eram noi, invins diteva ore,... i beneficiarii lui, Buckingham-ul rivalizeaza prin spatiul saloa- nurnai noi românii. De altfel stradaniile noastre nelor, cu palatul dela Versailles... Ca bogatie de ca sa ne conformm tinutei obligatorii care intra colectii, gobelinuri, mobile si... sali de ospat inin rândul cornanclamentelor civice ale londonezitrece pe oricare din lumea intreaga. reprezentau numai pentru panlor marcanfi, Am. intrat in palatul prins in risipa reflec- taloni scurti o cheltuiala de zece guinee... Echipatoarelor, impreuna cu d-1 Gr. Gafencu, directorul Timpului. Urcam scarile pe covoare pana in sa- mentul complet ar fi atins in moneta romaneascli loanele imense... Punctualitatea englezilor ne-a sur- suma de cincisprezece mii de unitati. Nu mi-a Ingadui sa fac o apropiere intre faprins. La orele 10 si jumiitate invitatii ocupau locurile; doamnele in rochi de mare gala puraind bi- voarea facuta cu acest prilei supusilor M. S. Re70 www.dacoromanica.ro

gelui Romaniei, i... costul piperat al aparaturii vestirnentare ce ne lipsea...

Ne-a mrigulit totusi atentia deosebita care se facuse romanilor, si de care am profitat {Tail voie cativa... Daeui mi se permite o enumerare, voi incepe en membrii suitei regale roinane, ea sui terminam cu. noi: D-1 ministru Ernest Urdiireanu, d-1 ministru Petrescu-Comnen, d-1 general Mihail. d-1 maior Ilie Radu, d-1 Eugen Titeanu i d-1 N. Georgescu, au crezut ca pot da urmare regimului de exceptie ce se stabilise. D-nii Viorel Tillea si Gr. Gafencu au avut agreabilul prilej sii facri o nota discordanta armonioasa desigur cu tinuta cu tinuta noastri, engleza. Am omis sa adaog ultimei categorii cea cu depantalonii protocolari, pe d-1 Pamfil eicaru,

sigur foarte reprezentativ in nobiliara tinuta a marilor receptii londoneze. Putin obisnuiti cu noua

silueta a directorului Curentului, romanii au guisit prilej de comentarii amuzanie. Lord of CioroOda nu s'a suparat de fel; locul i imprejurarea erau destul de puternice obstacole pentru o protestare vehementa. Buna dispozitie a confratelui

nostril a fost mult apreciata cu acel prilej de grupul roman.

In toata aceasa seeneta vesela, un punet negru... Pantofii noi si protocolari ai lordului Pamfil

i-au facut destule sferturi de ceas amare... Cu toate rezervele impuse de acelas tiran simpatic care e protocolul si Inca cel englez. ijeliosul *eicaru nu si-a menajat prea mult furnizorul londonez de inciltaminte gala". 0 notita aparuta apoi in Candide i mai ales dragilasenia camarazilor de presa a facut ca aceste mici etape din travesti-ul hii .5eicaru sii fie pe larg comentate la Bucuresti. Partener de receptie cu el in cele patru ore petrecute la Buckingham, suport i acum admonestari unanime pentru imensa gafa pe care as fi comis-o: am scapat adica din vedere sa ne fotografiem cu Pamfil, refuzand astfel o satisfactie deosebita contimporanilor, si mai cu seama posteritatii... Mii intreb insii nedumerit i acum: In sable de fascinatie ale Buckinghamului, pretentia aceasta nu ar fi constituit o enormitate?

daca am fi pornit in vasta metropola eu si el, in cautarea unui atelier de pozat, patronul ar Si

71

www.dacoromanica.ro

fi gasit oare stocul enorm i obligatoriu de magnesiu pentru fotogenica i joviala noastra inventivitate, pentru halucinanta noastra prezentare?

Insfarsit ne putem misca mai liberi; avem autorizatia generoas i demonstrativa., a Regelui nostru.

Dar, numai noi, cei imbracati exceptional".

Augusta familie domnitoare a Angliei a trecut

prin saloanele cu invitati. Se fac prezentari; Suveranul Angliei i duceIe de Kent se opresc si schimba pareri cu miuitrii i cu diplomafii. Regele Romaniei infra in sala principal& E afabil i suriizator. Voievodul 11 urmeaza, convorbind cu multi din invitati. E in foarte bung. dispozitie. Ca si Su.vizibila i veranul, face o excelenta impresie, comunicativa. Frumosul adolescent iradiaz g. nuseverul mai simpatie; trade din toata inirna; personaj care e Protocolul, este mull ingaduitor

astaseara; inchide ochii... Si. gingasia triumfatoare,

Maiestrii penelului fac s treaca prin fata ochilor incantati, chipurile marilor Regi ai Angliei, zvelti mostenitori de tron, membrii fa4miliei domnitoare... Alte piciuri celebre, gobelinuri fairnoase povestind episoadele eroice ale lui Don Quijote, orologii istorice, mobile scumpe, de care se leaga marile evenimente, se perindii mereu. Ar trebui o maiestrie care ne lipseste, i vreme de studiu prelungit... Doar nu orice muritor i§i ingaduie sa stea zile

intregi in istoricele incaperi ale monumentalului Buckingham.

trece...

Dar iata, ramânem surprinsi... Suveranul

si

Mihaita." (dac a. mi se permite) se apropie. Regele i pantaloni lungi... Mostenitorul Tronului României, e in aceRomgniei intr'un frac impecabil, roma.neasca.

Cei dintre noi cari au abuzat de tolerantele protocolului, se inclina recunoscatori.

M'am regasit deodata in marea sala de ospat cu prieteni. Peretii sunt acoperiti cu talgere, coroane i sceptre, cu vase maiestrit ciselate, cu orfe-

vrerii de o valoare neinchipuita. Totul e in aur, in, aur masiv i stralucitor. Mi s'a parut ca intru intr'o camera din povestile cu nesfarsite comori i nestemate.

72 www.dacoromanica.ro

Candelabrele de aur, policandrele de aur, zeci de sfesnice grele de cate treizeci de kilograme unul, din acelasi nobil metal. Opulenta engleza pare aici fascinant i triumfaloare.

Eri s'a servit masa cu aceste taegmuri

si

servicii de aur masiv... imi spune un prieten. Stigucitoarea societate engleza este aici; trece prin saloane aklmirand incalculabilele bogii, dantele de aur, covoarele care constituesc fiecare in livre sterlinge. o avere, La Buckingham, Dinastia Marei Britanii Londra cu ce are mai de seamii si mai reprezentativ au adus regelui ambasador al Romaniei unul din cele mai rare si mai simtite omagil.

Au luat parte: Familia regard britanicri, reprezentatii. prin Regina-mama' Mary, ducele i ducesa de Gloucester, ducele i ducesa de Kent, A. S. R. principesa regala i contele de Harwood. In afar ii. de reprezentantii diplomatiei ai diferitelor state, precum i reprezentantii Dominicanelor britanice, au participat: sir Alexander si lady

Patricia Ramsay, principesa Alice si contele de Athlone, principesele Elena Victoria si MariaLuiza, lordul si lady Luis Mountbatter, marchizul marchiza de Cambridge, ducele i ducesa de Beaufort, maiorul Iknry si lady May Abel Smith. Au fost peste 700 de invitati. Inca' odata: o reeeptie stialucita.

In cursul acestei zile au avut Ice importante Si acum cateva note informative ale cronicarului grabit:

In clipa eand Suveranii Angliei, insotiti de inaltii lor oaspeti, au intrat in sala de receptie, orchestra regimentului de garda ,.Cold Stream", a intonat Imnul national britanic i Imnul regal ro-

man. Ei au fricut inconiurul slii, oprindu-se din timp in limp i intretinandu-se cu diferiti invitati.

evenimente politice. Astfel M. S. Regele Carol II a primit in audienf g. pe d-1 Neville Chamberlain, presedintele consiliului de ministri al Marei Britanii. D-1 Comnen, ministrul de Externe al Romaniei, a avut o lunga' intrevedere, la Camera Lorzilor, eu lordul Halifax, ministrul de externe al Marei Britanii. Suveranul Angliei a binevoit sti decoreze pe d-1 Urdareanu, Ministrul Palatului si Mare ani.13e73

www.dacoromanica.ro

lan al M. S. Regelui cu Mare le Cordon al Ordinului Victoria, iar pe d-1 Coalmen, cu Mare le Cordon al Ordinului Sf. Gheorghe i Mihail. *

Zeci de fotografii cu vizita regala, reproducfind fazele principale ale acestui stralucit evenimeni, impodobesc numeroase pagini ale ziarelor engleze. Titluri mari, unele mai pitoresti ca altele, sunt puse in fruntea paginelor: Regele Carol intiun romantic ve§mant de matase ath, strabate Londra prin City", scrie Daily Express", Fericire cu adevarat regala", este titlul sub care Daily Mail", reproduce pe o jumatate de pagina, o admirabila fotografie: obiectivul fotografic a prins pe cei doi Suverani, in trasura de gala, a la Doumont. vorbindu-§i sit zâmbindu-si cordial. 0 sincera satisfacfie i o vic bucurie, lumineaza chipurile ti-

nere ale celor doi Regi. Chioscurile sunt acoperite de afi§e ale diverselor ziare care anunfa cu titluri mari, ro0i, verzi §i albastre, evenirnentul de seama. In principalele cinematografe din Londra, s'a dat filmul impresionantei ceremonii, dela sosirea in gar& pana la intrarea in Palatul Buckingham.

De altfel, subsecretariatul de stat al presei propagandei, a facut la Londra, tin film sonor cu toate fazele vizitei regale pe timpul celor trei zile si aniline: sosirea M. S. Regelui si a Marelui Voie-

vod la Dover, sosirea in gara Victoria din Londra §i la Buckingham-Palace, recepfia dela Guildhall si dela legalia României, etc. Studioul de televiziune din Londra a transmis sosirea inatilor oaspeti in gara Victoria. In toate marile hoteluri i restaurante. i in cele peste 4000 de aparate de radio-televiziune, numeroase persoane au urmarit splendidul decor al recepfiei Regelui nostru. Toate cinematografele au rulat filme documentare romanesti, i filme reprezentand diferite momente din vieafa Suveranului Ramâniei si a Marelui Voievod Mihai. DIN PRESA NOASTRA.

In urma intrevederilor politice de care am pomenit mai sus, rezultatele au fost consemnate de numeroase ziare dela noi.

74 www.dacoromanica.ro

FACSIMILE RARE

4

lit=c300

CORPORATION OF LONDON

RECEPTION & LUNCHEON

RECEPTION and LUNCHEON. AT GUILDHALL . TO

HIS MAJESTY

THE .KING OF ROUMANIA WEDNESDAY 16tE NOVEMBER 1938

TO HIS MAJESTY THE KING OF ROUMANIA:

The Right Honourobk the Lord Mawr SIR FRANK BOWATER t77EORCe. GODFREY WARR, Aldenrum FREDERICK ROWLAND

WEDNESDAY 16'T NOVEMBER

1938

Sheriffs.

MAJOR GEORGE HENRY MESBAN VINE. Deputy Chairman 4 the Reception Crdnnaittee.

N

,

Coperta i invitatia la dejunul dela Guildhall. Imprimata in culori, coperta are in mijloc sterna Romani&

75 www.dacoromanica.ro

pentru a paasta se stie acum stra si a intari legaturile ei. De a doua zi, trimisul ziarului Romania", telefoneaza urmatoarele, cu privire la rezultatele Lamurirea ce a iesit, pare-se, din aceste intrevederi, e interesul pentru Romania pe care-I a- practice ale vizitei Suveranului nostru in Anglia: rata in toata hotarirea, intreaga presa; manifestaUnul din obiectivele de cripetenie ale vizitei

Reproducem urmatoarele randuri iudicioase din ,,Timpul", scrise de d. Gr. Gafencu, ministrul Afacerilor Straine, care a lost cu noi la Londra:

rile opiniei publice suni impartasite si de guvernul britanic.

Nu e adevarat di la München inarile puteri fi-ar fi impartit intre ele zone de influenra in lame.

Nu e adeograt cä Marea Britanie fi-ar fi departat privirile din statele Europei rasaritene", COMENTAR11

76

face insa tolul

realizat astiizi in prina fost stabilirea bazecipalele sale linii generale lor colaborarii economice anglo-romane pe calea unor schimburi comerciale intensificate. Aceasta va fi noua politicri de interpenetrafiune economicii realizata in principiu de Regele nostru. Acest lucru se accentuiaza: cu deosebire in ziarul Financial Times", care publicrt declarafiunile d-lui V. V. Tilea, presedintele Regelui Romliniei la Londra

Asociafiei Anglo-Romiine.

Punctele principale ale acestei vaste si intense

Pentru a dovedi spiritul lui de inalta nepartinire, ziarul Times", cu toata raceala care dai-

colaboriiri econornice anglo-rorniine stabilite asfazi,

nueste intre Anglia si Germania, in urma turburarilor antisemite din Reich publica o corespondenta din Berlin in care cerceteaza, nu fara o deosebita prefuire, mijlocu1 prin care gospodaria germana se pregate.ste sa intre in legaturi cu pietele rsritene. Anglia nu va face nimic pentru a impiedeca desvoltarea unor asemenea legaturi firesti. Ea va

celor douri guverne.

urmeazti a fi puse la punct in forma lor definitivii duprt plecarea Suveranului, de critre reprezentanfii Vizita oficialli a Suveranului nostru la Paris,

dupti aceea dela Londra, invedereazg cri si in ceea ce priveste aspectul problemelor economice roininesti, striinsa colaborare anglo-francezii va actiona in comun acord si in modul cel mai activ si mai rapid. Ziarele britanice de dupti amiazti comentand aspectele problemelor economice anglo-române, insistrt

www.dacoromanica.ro

asupra intensei activitriti a guvernului britanic in problemele Europei Centre le i Sud Oriente le. Se amin-

juca la desfkurarea evenimentelor politice viitoare

tesc vizitele recente la Londra ale Regelui Boris al Bulgariei, ca si aceea a Regelui George al Greciei, anuntand iminenta sosire a Principelui Regent Paul

In cadrul programului de primire a Suvera-

al Jugoslaviei.

Prezenta aproape simultang la Londra a celor patru sefi ai statelor balcanice, este interpretata ad ca o dovadd a activitiltii si interesului pe care II mai dovedeste in prezent Marea Britanie pentru problemele Europei Centre le si ale peninsulei balcanice, pe care le va traduce in fapte printr'o intensg. colaborare economicii cu aceste state, intre cari Roprin importanta ei, prin rolul covarmania ocupg sitor pe care il are Regele nostru, ca si prin iraensele primul plan. ei bogatii i resurse Vizita la Paris a M. S. Regelui Carol II va avea prin aceasta ca urmare inceperea unei intense activiato economice anglo-franceze in Romania, ceea ce va contribui nu numai la prosperitatea traii noastre, dar si in general si in mod absolut, la instaurarea unei politici de colaborare i cooperare internationalg, care este destinata s asigure i s consolideze pacea Eunifest

ropei.

Ceea ce se poate conchide este c5. vizita M. S. Regelui Carol al II-lea al Romaniei la Londra si a

din Europa".

nului Romaniei, s'a organizat in ziva de 17 Noemvrie o demonstrafie militai6, la centrul de instructie

Odiham Aldershot, cel mai important poligon al armatei britanice.

In vizitele fiieute diferitelor uniffi militare, Maiestatea Sa Regele Carol II si Mare le Voievod Mihai, au fast insotiti de generalul lord viconte de Gort, seful marelui stat major imperial al Marei Britanii, sir Kingsley Wood, ministrul Aerului, Excelenta Sa d-1 ministru Ernest Urareanu, d-1 ge.neral Mihail, seful Casei Militare a Maiestatii Sale Regelui, lt.-colonel Filitti si IL-colonel Mihallescu, adjutanti regali, maiorul Ilie Radu, ofiter de ordonanf6 al Maiestgii Sale Regelui, d-1 dtpitan comandor Nicolau i d-1 ciipitan G. Iliescu, atasati militari in Anglia. La ora 10 dim., Maiestatea Sa Regele Carol, impreunsii cu suita. au p'arsd.sit Londra cu automo-

Printului Mostenitor Mare le Voievod Mihai de Alba- bilele puse la dispozifie de Buckingham-Palace, Julia, are ca urmare intrarea Romaniei intr'o fala de plecand in localitatea Odiham, centru al fortelor

cel mai mOgulitor orgoliu national, prin rolul ce va

militare aeriene britanice.

77 www.dacoromanica.ro

Dupii ce a trecut in revista un detasament de nul a inspectat mai multe unitki de cavalerie, inonoare, Maiestatea Sa Regele Carol II, a inspec- fanterie, mitraliere, artilerie de camp, grea si antat pe teren diferite fipuri de avioane din cele mai tiaerianii, in intregime motomecanizate. De asemoderne, intrebuintate actualmente de aeronautica meni au fost inspectate unitki de care de luptil. militarll englezL Dup'a inspectie, mai multe unitki au execuA urmat executarea unui minunat program tat in hula. Suveranului. diferite demonstratii miaviatic care a impresionat mult asistenta. litare. dovedindu-se atat buna calitate a materialuIn deosebi au lost admirate sborurile eelor mai lui cat si dessavarsita instructie a trupelor. rapide avioane din lume Hurricane" si Spitfire". Dupli executarea diferitelor demonstratii miOdai 5. cu executarea acestui program s'a facut litare. uniffiIe can au hist inspectate de Suveran. in fata Suveranului i o demonstratie cu baloanele au defilat intr.() splendidil tinned. de baraj, un foarte util instrument utilizabil in apilrarea contra atacurilor aeriene. Dupsa terminarea exercitiilor. Maiestatea Sa Regele si Mare le Voievod, cu suita. au luat deju-

Cu prilejul acestei vizite, au fost prezentati Suveranului, mai multi generali, printre cari generalii Alexander, Wilson si Broad, considerati nul la Cazinoul ofiterilor dela centrul de aviatie printre cei mai capabili ai armatei britanice. Odiham. La ora 15.30. Maicstatea Sa Regele a prirasit Dupri. amiaza", la ora 14, Suveranul si Mare le regiunea Aldershot. plecand impreuna cu Suifa Sa Voievod i suita, au Or5sit Odiham, indreptan- la Londra. du-se cu automobilele spre Longfield.

La sosire, generalul sir John Dill, a dat raportul Maiestkii Sale Regelui. Dupii ce a trecut in revisal o gardil de onoare a batalionului 3 de grenadieri de gardli, Suvera-

Ca o clelicatul atentie. garnizoanele Odiham si

Aldershot, au ridicat in tot timpul vizitei Maiestkii Sale Regelui, stindardul romanesc care a fluturat maiestuos pe campiile unde se fliureste apsararea Marei Britanii.

78 www.dacoromanica.ro

_

s"-

MOMENTE

r

;

:3-00111,0W- -F.

:4; 7.-

-

-

'PI'

.

f

111

I.

it

4

C

:*

v

i

A

.

-

In gara Victoria Station.

79 www.dacoromanica.ro

In continuarea conversafiilor incepute incil din

prima zi intre d-1 Comnen, ministru de afaceri straine al Romaniei i diferifi membrii ai guvernului britanic, a avut loc in palatul dela Foreign Office din Dowingstreet, o noua conferinfa intre ministrul de externe al Romaniei i lordul Halifax. Ea s'a prelungit dela ora 15.45 pana la ora 18. Joi la amiaza d-1 V. Grigorcea, ministrul Romaniei la Londra a oferit la legafia din Belgrave Square un dejun in onoarea ministrului de afaceri straine al României, d-1 N. Petrescu-Comnen, pentru a-i da prilejul sa ia contact cu principalele personalitafi ale ministerelor de externe i comerf ale Marei Britanii. Au participat hi acest dejun urmatoarele personalitafi engleze: lordul Halifax, ministrul afacerilor straine, sir Oliver Stanley, ministrul comerfului, d-1 Butler, subsecretar de stat la Foreign Of-

80

fice, sir Alexander Cadogan, secretar general, sir Olimphand, secretar general adjutant, d-1 Ca lpin, pre§edintele cons, provincial al Londrei, d-1 Hudson

dela departamentul imperial al comerfului transoceanic, d-1 Leeper, clirectorul presei, d-1 Rex Ingram, consilier, §eful direcfiei sud-est europene, d-1 Nicholis, prim-secretar al secfiei romanevti i d-nii

Harvey, Millar §i Caccin, §efi de cabinet ai lordului Halifax. La acest clejun au mai participat i d-nii baron

Starcea, marele maiestru de ceremonii al Curfii Regale, baron Flondor, mare§alul Palatului, d-1 Ce-

sianu, directorul de cabinet al d-lui Comnen, precum §i membrii legafiei: d-nii consilier Florescu, prim-secretar Starcea, al doilea secretar Vardala, consilier de presa Dimancescu §i consilier economic Bianu.

www.dacoromanica.ro

IN CENTRUL MILITAR LONGFIELD frrop.rrjrrwirr," r Irrfr14,..re,rir rnoreirtg.r-Ar r,,,rr.r..m.imsagrate.........,.................,Srkp....:7....--» '. .

.

,... n

:

.

Ty

,

rh

or4a r /d

`,..%

*.

1

I.

r F

4

1.

l'

.

-

. --

Suveranul §i Voievodul tree in revistA batalionul de onoare al Grenadierilor de GardA.

90952

81

6

www.dacoromanica.ro

N'A FOST VORBA DE UN IMPRUMUT Reda'rn in intregime declara-tiile d-lui V. V. D-1 V. V. Til lea aratil apoi ci produsele prinTillea, de care se pomenea rnai sus, si care au fost cipale ale exportului românesc petrol, cereale publicate de Financial Times", pentru a risipi u- §i lemne ca i alte produse agricole, ar putea sa fie usor absorbite de pia-ta britanica". Pe baza anele svonuri neintemeiate: cestor schimburi s'ar putea desvolta o serie de o"Stint in masura sa declar in mod autorizat, a peratiuni de credit pe termene scurte. a caror acospits d-1 Tillea, ca nici un moment n'a fost vorba ca perire ar fi asiguratri prin importul corespunzajor guvernul roman. srt ceara' vreun imprumut guvernului

englez sau in City, cum gresit se anuntase din izvor strrtM ran. informat. Cred eu pot declara cu ideea fun-

damentalii a M. S. Regelui Carol II este de a da un nou impuls comertului dintre cele cloud OH. Aceasta intensificare a raporturilor comerciale ar trebui sa dncit la o sporire a volumului comertului, atat al produselor care fac i astazi obiect de schimb intre cele doua tari, cat si al unor noi produse. Realizarea ar fi simplu, deoarece scopul urmarit

corespunde intereselor celor (lona popoare; ar trebui numai s intervina o opera de coordonare rationala si de organizare metodica".

de produse romanesti. Acesta a fost i spiritul discursului rostit de M. S. Regele Carol II la Guildhall cand a vorbit despre interpenetrarea economica". Ideea centrala a politicii economice romfinesti, a incheiat d-1 V. V. Tilea, nu este aceea a unui imprumut, ci aceastrt interpenetra-Pune economica prin rnijlocul unei sporiri a comertului, creditele nefiind decal un aspect complimentar al acestor schimburi".

Daily Telegraph and Morning Post", reproduce de asemeni partile principale ale declarafillor flicute de d-1 V. V. Tilea lui Financial Times".

82 www.dacoromanica.ro

PLECAREA

Sosind momentul pleeàrii, Suveranul Romaniei strange maim. Regelui George si salutat de intreaga

asistenta, urea in vagonul regal. Inainte de a urea treptele vagonului, atat M. S. Regele Carol, cat si Maria Sa Mare le Voievod Mihai, imbratiseaza pe nepoatele si verisoarele lor. Odata cu M. S. Regele, au plecat i d-1 Coma avut loc la ora 10.20 din gara Victoria. Ea s'a nen, ministrul afacerilor straine, impreuna cu indesfasurat dupa protocolul britanic, in forma semi- treaga suith. D-1 V. Grigorcea i d-1 Dimancescu, insolesc pe Augustii oaspeti pana la Dover i Caoficiala. La ora 10 si-au facut aparitia pe peronul garii lais. britanice in frunte cu lordul IIalif ax, SPRE BRUXELLES ministrul afacerilor straine britanice, d-1 Cornuen M. S. Regele Carol, inainte de a se duce la ei d-1 Grigorcea cu d-na. Erau de fata membrii ieParis, unde urma s soseasea Durnineca, se va gatiei romane, aghiotantii regali, etc. La ora 1050, sosesc M. S. Regele Carol si M. opri la Bruxelles, intio vizita cu caracter neof S. Regele George, Mare le Voievod Mihai precum cial. Dela Calais M..S. nu va mai fi insatit decal ministrul Curtii Regale, d-1 Urdareanu. Inaltii de d-1 Ernest Urdareanu, Ministrul Curtii Regale si de doi Comnen, Starcea, Flonoaspeti sunt in civil. dor, general Mihail si restul suitei au plecat direct M. S. Regele Carol îi ia ramas bun, diand maim cu toata lumea. Apoi se intrefine cu M. S. la Bucuresti. Regele Angliei. In ultimul moment, ziarele au anuirtat ca SnIntre cei prezerrti se afla i principesele de Ho- veranul Romaniei, inainte de plecare a lasat 500 lire (500.000 lei), pentru saracii Londrei. henzollern, nepoatele M. S. Regelui Carol. cronicarul dela noi si dela Londra, noteaza mai departe: Vineri dimineata, conform programului stabilit, vizita regala in Anglia a luat sfarsit. Plecarca M. S. Regele Carol i a Marelui Voievod Mihai

83 www.dacoromanica.ro

VIZITA IN BELGIA

Indata ce s'a aflat ca M. S. Regele Carol va vi-

zita Belgia, s'au luat masurile necesare pentru a

Urez ca aceste legaturi sa se desvolte tot mai mull, atat pe planul cultural cat si in domeniul economic".

Suveranul Romaniei, Mare le Voievod Mihai ei in seara zilei de 18 Noemvrie, intre orele 19.30 suita, au ajuns la ora 1835 in gara de Nord a Capi20.00 (ora belgiana) d-nii Raduleseu-Mehedinfi, mi- talei belgiene, venind cu expresul de Calais. Aunistrul Romaniei in Belgia si Carton de Wiart, pre- gustii oaspefi au fost primifi de M. S. Regele Leosedintele asociafiei belgo-romane, au rostit in fafa. pold al Belgiei si de A. S. R. principele Charles de microfonului, in legatura cu vizita M. S. Regelui Flandra. Erau de asemeni prezenfi pe peron, memCarol si a, Marelui Voievod Mihai la Bruxelles, cu- brii guvernului, membrii corpului diplomatic, pri-

da acestei vizite stralucirea ce i se cuvenea. Astfel

vantari consacrate strânselor legaturi de prietenie dintre Belgia i Romania. far d-1 Spaak, presedintele consiliului de ministri i ministrul afacerilor straine al Belgiei a adresat nafiunii romane urmatorul mesaj: Maiestatea Sa Regele Carol al Romaniei se va gasi azi in faro. noastra. Sunt fericit a putea folosi acest prilej pentru a adresa poporului roman un

marul orasului Bruxelles si alte personalitafi belgiene, precum si personalul superior al legafiei Romaniei. Se mai aflau de asemeni o delegafie impunatoare de fosti luptatori belgieni, cu drapelul organizafiei i o delegafie de fosti luptatori romani in frunte cu c1-1 Petrescu, presedintele asociafiei. D-1 Radulescu-Mehedinfi, ministrul Romaniei la Bruxelles, iesise in intampinarea Suveranului la punctul de frontiera Blandain. mesaj de adâncii si vie simpatie. Romania i Belgia sunt unite prin legaturi traiMat la sosirea in gara., cat si pe tot parcursul, nice, nascute dintr'o infelegere reciproca si dintr'o pana la Palatul Regal, uncle va locui Suveranul aspirafie comung: Pacea inteo atmosfera de munca Romaniei, publicul, in mare numar, a aclamat calrodnica. duros pe Augustii Oaspefi. 84 www.dacoromanica.ro

in

00

DIN LONDRA

4

-

.

v,

I

Y

t,

.441

r,

ITITIVFMnirrri. . ma ii demnitari en: ezi

t

Fiu

.

Regele RomAniei i augustul SAtt Fiu isi iau rAmas bun dela inaltii demnitari englezi.

www.dacoromanica.ro

85

Vineri seara la ora 20, M. S. Regele Leopold al raporturilor noastre economice cu Anglia. Din aceBelgiei, a oferit M. S. Regelui Carol, un dineu in- ste comisiuni vor face parte §i reprezentantii Mitim la Palatul Laeken. nisterului de Economie Nationala i ai Bancii Na-

INLESNIRI LA EXPORT

In aceemi zi se telegrafiaza din Londra, ca guvernul Marei Britanii a hotarit sa faca maH inlesniri la importul graului romanesc. In acest scop printre cele dintai masuri, guvernul englez a acordat o reducere a taxelor de import de 9 shillingi la -Lona, adica 5500 lei la vagonul de grau.

Acest avantaj de care se bucurau pana acum numai Dominioanele, a fost acordat azi i Romaniei. Masura aceasta, menial sa inlesneasca importul graului romanesc in Anglia, a §i inceput sii fie executatii.

Pe de alta parte, comerciantii din Bucure§ti au hotarit sa lucreze pentru strangerea legaturilor cu Anglia §i anume:

a) Instituirea imediata a unor comisiuni de breasla pe langa Camera de comert i industrie din Bucure§ti, care sa studieze posibilitfiIe extinderii

tionale.

b) Lansarea unei invitatii catre comerciantii §i industria§ii englezi ca s viziteze taxa noastra. Aceasta excursie va fi pusa sub patronajul d-lui Ministru al Economiei Nationale §i va fi organizata cu concursul Oficiului National de Turism, condus en destoinicie de d-1 director general Paraschivescu, de catre Unitmea Camerelor de comert §i industrie, Camera de comert j industrie din Bucure§ti §i Uniunea Sfaturilor Negustore§ti din Romania.

c) Organizarea unei excursii colective a comerciantilor in Anglia. d) Schirnb de functionari comerciali intre Anglia §i Romania. e) Crearea unor burse pentru elementele valoroase dintre comercianti, care sia-si perfectioneze cuno§tintele comerciale in Anglia. f) Infiintarea unei expozitii permanente la Londra, a produselor nationale romane§ti.

86 www.dacoromanica.ro

ZIARISTII ROMANI LA LONDRA "'I .g, C.

:!". 0 , r

.

ri"

-4**

mg"'

i. D-1 Eugen Titeanu, d-1 Dem. DimAncescu, d-1 N. Georgescu,

d-1

apitan Iliescu dela Legatia

RomAniei, d-1 Smilovici, redactor la Financial Times".

87 www.dacoromanica.ro

g) Reorganizarea Camerei de Comert RomanoBritanica i infiintarea unei camere Britanice-Ro-

mane in Londra. h) Facilitarea schimbului romano-britanic. S'a ales apoi un comitet restrans, care s se ocupe cu punerea in practica a acestor hofariri. LA LIEGE

Sambata 19 Noemyrie, la ora 8 dimineata, M. S. Regele Carol, insotit de Maria Sa Mare le Voievod Mihai 0 de A. S. R. Conte le de Flandra, au plecat din gara Schaerbeck. cu un tren special, spre Liege. Cu toatii ora matinara. multimea. era masata in

apropierea Orli, intampinand pe Suveran cu nesfar0te urale. M. S. Regele Carol, era de asemeni insotit de d-nii Ernest Urdareanu, ministrul Curtii, lt.-cofonel Filifli, maiorul Ilie Radu, d-1 Radulescu-Mehedinti, ministrul Romaniei la Bruxelles, contele d'Aspremont, ata§at pe langsa persoana Suveranului in tot timpul §ederii Sale in Belgia §i de catre d-1 Goffinet.

Trenul Regal a sosit la Liege la ora 9.10.

Ina ltii oaspeti erau a0eptati de d-nii Jules Mathieu guvernator al tinutului Liege, Buisseret, consilier provincial, Nodoufaz, reprezentand in-

treaga Municipalitate a ora§ului Liege, Gustav joassart, directorul general al Fabricei Nationale de arme de ra'zboiu ii Ury Octav, consul al Romaniei la Liege, ca §i de o delegatie numeroasii a fo0ilor luptatori romani i o alth delegatie a fo0ilor luptatori belgieni, cu drapelele lor. Gara era decorata cu draperii i drapele belgiene i romane, care diideau cladirii un aspect impun'ator. Peroanele de sosire erau In intregime acoperite cu covoare ro0i. M. S. Regele descinde cel dintaiu din vagonul regal.

Suveranul, ca §i Mare le Voievod Mihai, purta un pardesiu negru. M. S. Regele Carol, este primit de d-1 Mathieu, care Ii ureaza bun venit i prezinta Suveranului personalifatile care veniserii intampine. Trei fetite belgiene, imbriicate in costume nationale romane0i, ofer Suveranului buchete de flori impodobite cu culorile romane§ti.

88 www.dacoromanica.ro

Vizita incepe sub conducerea d-lui Laloux, subDupii aceea Suveranul si Principe le Charles director tehnic, prin laboratoarele de experiente si iau loc in primul automobil, iar in cel de al doilea Mare le Voievod Mihai, este inso-tit de contele d'As- continua apoi in toate atelierele de fabricatie montaj, trecand pe la instalaiiile de fabricarea carpremont si de d-1 Joassart. Coriegiul porneste de-a-lungul celebrelor te- tuselor, unde toate piesele de demonstratie au fost rase, stet:bate podul Comer-tului i cheiurile Meusei dispuse pentru a fi infatisate M. S. Regelui Carol. si, trecand prin locul viitoarei expozitii a apei, soSuveranul asisfa la mai multe experiente de seste la Herstal, marea curte de onoare a Fabricei tragere cu mitraliera, la o clemonstratie de aprtrare Nationale de arme de rlizboiu. antiaerianrt si la o prezentare a materialului motoIna ltii oaspeti Otrund in en' dirile uzinei, unde rizat inarmat. inembrii consiliului de administratie sunt prezenM. S. Regele Carol IL a experimentat personal, tati Suveranului Romaniei. in atentia i admiratia asistentei. o mitraliertt care Apoi d-1 Joassart, directorul fabricii, ureala trage 2000 lovituri pe minut, iar d-1 Pierre Herman bun venit M. S. Regelui Carol i Marelui Voievod L-a documentat in mod amrtnuntit asupra utilizärii Mihai, exprimandu-le adanca sa gratiiudine. El materialul motorizat i armamentului. La sfarsitul vizitei, directorul fabricii natiospera c vizita de azi se va concretiza prin leg'aturi din ce in ce mai stranse intre Belgia i Romania si nate a oferit Suveranului Romaniei o puscii autointre economiile nationale respective. mata' de mare lux 5i Marelui Voievod o puscii suprapusa' Browning. De asemeni A. S. R. Principe le D-1 du Chateau, primarul localitatii Herstal, salutrt pe Suveran, iar duprt aceea d-1 Dufresnes, Charles a oferit Marelui Voievod Mihai o carabintt. Suveranul Romfiniei S'a declarat incantat de sef al serviciilor de fabricatie a armamentului, expune in rezumat principalele fabricatii ale marilor vizita facutii si a psarsasit, in uralele asistentei

intreprinderi metalurgice.

uzina la ora 11.15. 89 www.dacoromanica.ro

GUILDHALL

' 1

i\--"7""'`.7=114,_

..-.;_,i" i

-.,

7 .;,'' .7-4. i ....I, A.

''' av.21.1111p2

; ...,

,,,j4

...

. ,

1.

JU .i.k .

:e,=

.,#. ,e-, -.:

,..tt .'

....

..

1

+8,..

,,

.

a

.... . ,.....t.

i

I

a

,,

"t rivFf!Ift

li

'

yt f.2" 4.

.141 11,

_

.

Celebra catedrall Westminster.

Istorica PrimArie a Londrei.

90

www.dacoromanica.ro

D-1 Mathieu si reprezentaatii orasului Liege L-au salutat respectuos inainte de plecarea trenului special, care la ora 11,40 s'a indreptat spre ca-

Asezata la gurite unuta din cele mai importante fluvii din Europa, care se indreapta spre Orient, Romania este cel mai mare intermediar al produselor

UN MESAJ AL BELGIEI

mai cordiale. Si daca, pe de o parte sunt foarte numeropi Romanii cart au venit sä se formeze in Universita-

pitala Belgiei.

Belgia a avut totdeauna cu Romania relafiile cele

Conte le Lippens, ministru de Stat i lost guvernator al Congo-ului a adresat presei i natiunii române urin'atorul mesas, cu prileSul vizitei M. S. Regelui Carol in Belgia: Vizita pe care Regele Romaniei o face Suveranului nostru, atrage atenfia tuturor Belgienilor asupra Wit Sale, care se afla la avantgarda civilizafiei occidentale

in celalalt capat al Europei. Ca si Belgia, Romania a fost de-a-lungul lstoriei campul de Mate al marilor puteri vecine; ca i Belgienii, Romanii au luptat cu indarjire i curaj pentru a-gi cuceri libertiifile. Datorild acestor libertafi, Romania a luat o prestigioasii desvoltare si este neindoios cii populalia sa munciloare va sti s scoatii din solul situ admirabil, nesleite bogafii pi resurse mereu crescande. Clici Romania are fericirea de a poseda un sol de o rodnicie si de o bog:a-fie incomparabilä de a poseda eel mai

fruinos camp petrolifer din Europa gi boa/it miniere abia exploatate.

activitafii occidentale.

file noastre, de alta parte un mare numar de Belgieni au creat sau au contribuit sit creieze, iinpreuna cu Romanii, matte intreprinderi agricole, metalurgice sau miniere foarte infloritoare si pe care anii de criza n'au reusit sa le slabeasca.

Urez din toata inima ca raporturile personale pi relaltile de afaceri sit se desvolte din ce in ce mai inlens intre cele douti fart ale noastre, cgci sunt adfinc convins ca nafiunile noastre pot, cu geniul lor propriu pi cu bogiiiiile lor deosebite, sg-pi satisfaca reciproc toate nevoile. Sub indrumarea luininata pi energica a M. S. Re-

gelui Carol, care adauga unui spirit liberal un mare gait al realitafilor politice pi al posibilitafilor economice, sunt convMs cii in mijlocul tuturor intemperiilor de tot felul care agitii batranul nostru continent, Roma-

nia va iei victorioasa din toate dificultafile ce i s'ar prezenta i isi va 'Astra local preponderent pe care i-1

asigura, in Europa Centrala

i

Orientala, vechea sa

civilizafie, vechea sa cultura i populafia sa muncitoare".

www.dacoromanica.ro

91

LA BRUXELLES

Un articol tot atat de cald, intitulat Prietenia

torul Societatii generale a Belgiei, baron de Launoit, presedinte al consiliului de administratie al Bancii din Bruxelles, baron Coppee, presedintele societatii

belgo-romana" a scris in onoarea Inaltilor Oaspeti, Eleetro-belgo", d-1 Ernest John Solway, d-I Carcontele Carton de Wiart, in afara de nurneroasele her, director general al societritii Petrofina", memarticole omagiale care au aparut in toata presa din bru al comisiei de studii Romania", d-1 Hannecart, Belgia, printre care trebue s sernnalam pe al d-lui industrias, membru al comisiei de studii RomaHeaymans, presedintele Camerei §i prirnarul ora- nia", director al societatii Cimentul" din Romania, sului Anvers. marele maresal al Curtii, baronul Capelle, contele d'Aspremont, d-1 Tilcens, d-1 Papiens si d-1 van den

La ora 1250 a avut Joe la Palatul Regal din Bruxelles un mare dejun de gala, la care au luat parte M. S. Regele Carol II al Romaniei, M. S. Regele Leopold al Belgiei, Mare le Voievod Mihai. con-

tele de Flandra, d-1. Ernest Urclarianu, ministrul Curtii Regale, d-1 V. Radulescu-Mehedinti, ministrul

Romaniei la Bruxelles, lt.-colonel Filitti, aghiotant

Regal, maior Hie Radu, ofifer de ordonanta, d-1 Spaak presedintele consiliului i ministru de externe, d-1 Gerard, ministrul finanfelor, contele Carton de Wiart, ministru de stat i presedinte al asociatiilor belgo-romane, Barnich, senator, presedinte al comisiei de studii Romania", d-1 Jeanigen, guvernatorul Bancii Nationale, d-1 Galopin, guverna-

ITeuvel.

Dupà dejun, M. S. Regele Carol a facut cerc, intretinandu-se cu Suveranul Belgiei, ca i cu inaltele personalitati prezente. In acest timp in jurul garii du Midi, multimea incepuse sa ia loc, flind vestita ca Suveranul Romaniei va pleca la Paris la ora 16,10. La ora 16, M. S. Regele Carol al Romaniei soseste in gara du Midi, in acelasi automobil cu Suveranul Belgiei, urmat de un alt automobil in care se aflau Marele Voievod Mihai i A. S. R. Contele de Flandra, iar in al treilea i cel de al patrulea automobil, era suita M. S. Regelui i d-1 RadulescuMehedinti, ministrul Romaniei.

92 www.dacoromanica.ro

PRESA ROMANA ...471

; e0if ;4.

Iv'

_

.

,

,

L''_=

0 masa colegiala: Dela dreapta la stanga: d-I Fugen Titeanu, ministru subsecretar de Stat la Presa Propaganda, d-1 P. anescu, d-1 G. Senesce, secretar general la Subsecretariatul Presei, d-1 Stefan Florescu, directorul ziarului Informatia", d-I Theodor Solacolu, director al agentiei

$i

Rador", d-I I. Paleologu, redactor al ziarului Romania".

93 www.dacoromanica.ro

Inca din vreme pe peronul garii se afla eorpul Omul de stat englez care a detinut cele mal diplomatic, personalul superior al legatiei Roma- inalte posturi de comma, scrie la 20 Decembrie, niei, delegaiiile fo§tilor luptatori romani i ale fo- o lung dupg vizita regalg: §tilor luptori belgieni, cu drapele i flori, membrii 9, Anglia a primit de curand vizita Reguvernului i numeroase inalte personalitati belgelui Carol. giene.

Sosirea Suveranului a fost salutata cu urale nesfat*te. Suveranul Romaniei, dupa ce a strans mana cebr prezenti i dupa ce luat ranias bun dela Suveranul Belgiei, S'a urcat in trenul Regal. care s'a pus in mi§care in aclamafiile entuziaste ale milltimii prezente.

Impresia pe care El a produs-o la

Londra a lost foarte favorabilit Publicul britanic a avut sentimentul at se afla in prezenta unui om veritabil, unui print foarte dotat care abordeaza cu hotarire §i cu. nudte resurse dificultati extraordinare".

94 www.dacoromanica.ro

WINSTON CHURCHILL

VIZITA LA PARIS Mare le ziar francez Le Temps", care exprima vederile. oficia1itf ii i a opiniei republicane, scrie in ajunul sosirii M. S. Regelui Carol la Paris, ca o concluzie a vizitei Sale la Londra:

In seara de 18 Noemvrie, au sosit in gara de

Nord a Parisului, venind cu rapidul dela Bruxelles, M. S. Regele Carol i Mare le Voivod de Alba-Iulia. Peronul garii era frumos pavoazat. Un covor rosu acoperea salonul rezervAt Suveranilor, prelunPolitica externa a Suveranului Romaniei estel limpede. El a inteles s pastreze intreaga Sa libertate gindu-se pana la iesirea garii. Numeroase drapele de miscare i sa desvolte relatiile comerciale cu Ger- romane i franceze erau arborate pretutindeni. mania. Este o politica de prudenta si de inalta chibUn detasament din garda republicanii, in midi zuinta. Pentru a mentine aceasta politica, Romania tinuta i Mr g. armii, forma un serviciu de onoare pe poate avea nevoie de sprijinul britanic pe terenul economic si comercial ca i pe terenul diplomatic. Acestea fiind chestiunile care au facut de sigur

obiectul convorbirilor pe care le-a avut la Loin Ira, concluziile la care Suveranul Romaniei a vrut sa' ajunga vor trage, fara indoialii, in cumprma hotaririlor ce va lua dupa inapoierea Sa la Bucuresti. Marea sarcina ce-I revine este delicata. Dar Regele Carol este omul care o poate duce la bun sfarsit atat pe terenul politicii externe, cat i pe terenul politicii interne. Nimeni nu-i poate tagadui intelegerea adânc i reala a problemelor ceasului i un curai politic care nu da inapoi in fata niciunei greutati. Prin aceasta Regele Carol a castigat increderea cercurilor conducatoare din Londra i simpatia poporului englez".

peronul grii, uncle veghea un important aparat

de ordine sub comanda d-lui Marchand, director general, i Sirod, director adjunct al politiei municipale.

Cu putin inainte de ora 19, numerosi membri ai coloniei romane soseau in Gara de Nord pentru ca ssa salute pe Suveran. Se remarcii prezenta d-rei Elena Vadirescu, a d-lui Constantinescu, ministrul Romaniei la Stockholm si a unei delegatii, in mare tinuta, de ofiteri din armata romang., cari servesc a la suite in regimentele franceze, detasati la scoala de rázboiu. 95

www.dacoromanica.ro

Ceva mai tetrziu, a venit i d-1 Cesianu, ministrul Romeinici la Paris, insotit de intregul personal al legatiei, de ata§atul militar al României si de nu-

S'a format un cortegiu care s'a indrep tat spre iesirea gIrii, M. S. Regele Carol era intovath§it de d-1 Bonnet, iar Mare le Voievod Mihai de d-1 Ce-

merosi ofiteri din toate armele. Sosesc apoi d-1

sianu. Augustii oaspeti au luat loc in automobilul pre-

Adrien Thierry, ministrul Frantei la Bucuresti, d-1 Politis, ministru Greciei la Paris, d-1 Puritchi, mini- sedintiei republicii, care I-a condus direct la hotrul Iugoslaviei, insZircinatul cu afaceri al Cehoslo- telul Meurice" din Rue de Rivoli. unde au lovaciei, colonelul Kalin4, atasatul militar cehoslo- cult pe tot timpul sederii la Paris. vac, etc. La ora 19.13, soseste d-1 Georges Bonnet, Mii de persoane adunate in ittrul gArii de Nord, ministrul afacerilor strEne, insolit de d-1 Charlie- in spatele cordoanelor serviciului de ordine, au ariat, director al afacerilor politice europene, Iusr- clamat calduros pe M. S. Regele Carol si pe Mare le cinat s salute pe Suveran in numele guvernului Voievod Mihai, cari multnmesc salutand. francez, colonel Marceau din casa militarii a Pre§edintelui Republicii, reprezentand pe d-1 Albert Lebrun.

La ora 19,27, trenul regal a intrat in garit M. S. Regele Carol si Mare le Voievod Mihai, descind repede din vagon.

Dupa Augustii oaspeti, au coborit din tren membrii suitei Regale, in frunte cu d-1 Ernest Urd'arianu, ministrul Curtii Regale si Mare Sambelan. D-nii Bonnet si colonel Marceau au urat Suveranului Rometniei bun venit in numele presedintelui republicii si al guvernului francez. 96

Ca si in Anglia, presa francezii inchin articole numeroase vizitei Suveranului României, care se pot reduce la afirmatia ca' M. S. Regele Carol nu este numai un soldat, ci un om de stat i un subtil diplomat cu nesUarsite resurse pe care le pune cu devotament in serviciul patriei Sale. Presedinte1e Republicei si doamna Albert Lebrun au oferit Duminech' un dejun in onoarea Inaltilor oaspeti.

www.dacoromanica.ro

LA BUCKINGHAM :

1,

to r_

thf An

ftel

-

r

.;°

,.....,040 1.

i 2 ." "`""

'

'14'1,

'',Kr

[.,

ra.n,

.

.

!

51.' 'It

0 J.

'INI:1".C'..*-

.

:

I

1

I

.:.,... I, .

N ,.. 4

.

, .

'';

L.C.k

''

IV ""::-..2-..F.

:?. i

..

.1.

""

....9

b;

b

41

4

..

::-'

,

:,.

;

.I.

II t A . MM.

.11. 47

,00

g. ''.

I

...: .....:

t.

111..1 ...-

..:.,..:475..t.

, .I.

O

.41

rn , .

... ..n...

-0

,

,!

U

Piata celebrá, in dreapta cu monumentul Marei Regine Victoria. Armata da onorurile. In stânga jos, multimea enormä aclamä pe Suveranul RomAniei, vlAstar al dinastiei britanice i pe Voievodul Mihai de doul ori stranepot al Marei Regine. 90552. 7

www.dacoromanica.ro

97

Suveranul era inso(it de Maria Sa Mare le Voievod Mihai, precum si de d-nii Ernest Urdareanu, ministrul Curfil Regale, Dinu Cesianu, ministrul Romaniei la Paris, It-colonel Filitti, aghiMant regal maior Ilie Radu, ofijer de ordonanfa.

Carol si Mare le Voievod Mihai, impreuna cu generalul Branconnier, seful Casei militare a presedintelui Republicii i d-1 Laze, introductitorul ambasadorilor, au {recut in revistrt batalionul garzii republicane, care a dat onorurile. Augusta oaspefi au salutat stindardul, pe care

LA EL YSEE

port-drapelul 1-a aplecat in fafa Suveranului, in timp ce muzica Mtona Inmul Regal Roman.

M. S. Regele Carol a fost primit apoi de d-1 Albert Lebrun in salonul aurit. Suveranul s'a intrefinut cu diferite personali-

Apoi, M. S. Regele Carol si Principe le Mostenitor, au fast condusi la automobil cu acelasi ceremonial ca i la sosire. tali, in special cu d-nii Jeanneney, presedintele 0 imensa mulfime, care se adunase in imprejusenatului, Daladier, presedintele consiliului de mi- rimile palatului Elysee a salutat cu mare insuflecu care a avut o destul de indelungata fire plecarea Augustilor oaspefi, prin lungi i fre.414, cu d41 Georges Bonnet, ministrul netice aclamafii. Mulfimea a strigat: Traiasca Reconversafie, afacerilor straine, cu d-1 Paul Reynaud, ministrul gele Carol", Traiasca Principe le Mihai", Traiasca finanfelor, apoi cu maresalul Franchet d'Esperey Romania". si generalul Game lin. La ora 15, Suveranul Romaniei si Mare le VoieDupa dejunul dela Elysee, M. S. Regale Carol vod Mihai si-au luat ramas bun dela presedintele si Mare le Voievod Mihai S'au inapoiat la hotelul republicei si dela d-na Lebrun. Primul demnitar al Franfei a insofit pe Au- din Rue de Rivoli. Au asistat de asemeni la dejun: Jeanneney, gustii oaspefi phna in pragul palatului. presedintele Senatului, Ducos, vice-presedintele CaInainte de a se urea in automobil M. S. Regele

98

www.dacoromanica.ro

merei Deputafilor, lionnet, ministrul afacerilor sir&

D-1 Albert Lebrun. insofit de d-1 Andre Magre,

ine, Reynaud, ministrul finanfelor, Jean Zay, mi- secretar general al presedenfiei Republicii si de nistrul educafiei nationale, de Monzie, ministrul lu- membrii Casei militare i civile, a venit in infamcrArilor publice, maresalul Franchet d'Esperey, ge- pinarea Augustilor oaspeti, la intrarea in salon, uneralul Game lin, seful marelui stat major, generalul randu-le bun venit, dup5. care I-a condus in salonul Lerond, Chaveriat, directorul afacerilor politice din Ambasadorilor. Acolo M. S. Regele Carol si Mare le

ministerul de e'clerne, Adrien Thierry, ministrul Voievod Mihai au fost primifi de d-na Albert LeFranfei la Bucuresti, Rochat, director adjunct al brun. afacerilor politice i comerciale, precum i alte perIn acest salon se aflau toate personalitafile insonalit4i. vitate la dejun. Suveranul României si Principe le Mostethtor au sosit la Elyse la ora 1250. Onorurile au fost date de un batalion din garda republicana cn muzic i drapel.

M. S. Regele Carol si Mare le Voievod Mihai, au

fost salutafi la scoborirea din antomobil de d-nii Loze, introduCiitorul ambasadorilor, colonel Marecau, ofifer de zi, i colonelul Brosse, comandantul

militar al palatului. Augustii oaspeti au fost primifi la intrarea in palatul Elisee de generalul Braconnier, seful Casei militare a presedintelui Republicii i colonelul Soudet.

Dup '6. prezentilrile de rigoare, Suveranul Romfiniei a oferit braful d-nei Lebrun si urmat de presedintele Republicei si de Mare le Voievod Mihai, ca si de ceilalfi invitali, a trecut in salonul Murat,

unde s'a servit dejunul. Masa era somptuos decorafa si in intregime acoperifi de trandafiri galbeni, rosii i violete de Parima. Au fost 40 de tachmuri. In tot timpul dejunului, orchestra giirzii republicane a cântat diferite arii. Dupa dejun a avut loc, in prezenf a d-ui Lebrun, o convorbire cu d-1 Daladier, presedintele consiliu-

www.dacoromanica.ro

99

SCOTLAND YARD

lui de ministri i cu d-1 Bonnet. ministrul de externe al Frantei.

rifFr

La Petit Journal", afirin ci Suveranul României a desvoltat in fata oamenilor de Stat francezi punctul de vedere pe care 1-a exprimat si la

il

*,

Londra.

Iar ziarul L'Ordre" scria textual: .,Suveranul Romaniei a dobandit dela condueatorii francezi siguranta legliturilor care unesc Franta i Romania.

Aceste legaturi sunt tot atat de trainice ca intotdeauna, dacii nu chiar mai mult. Franta este holariat ca in domeniul economic sa colaboreze i sa sprijine Romania piing la extrema margine a postbilului".

'

De altfel, in acelasi moment se afla in Bucu-

\I

,

.

.

resti o misiune economica franceza.

`01

41111Co

Y. u

I

AG

I

I

.

.

_

t i..,_,.._..,

Intrarea...

100

www.dacoromanica.ro

4Wilk%itst-741

LA RAMBOUILLET In dimineata zilei de 21 Noemvrie, la ora 10, Suveranul Romaniei, d-1 Albert Lebrun, Mare le Voievod Mihai i suitele lor au plecat dela Paris pen-

verde de vanatoare i poarta in cap o palarie tiroleza; d-1 Lebrun este imbracat cu o gabardina, iar Mare le Voievod Mihai poarta tin costum cafeniu. tru a lua parte la vanatoa.rea organizata la RamPe peron, Ina 1-tii Oaspefi an fost salutati de bouillet in onoarea Regelui Rontiniei. d-nii Lozé, directorul protocolului, Longeron, preNumai vreo zece personalitali au fost admise fectul politiei si Marchand, directorul polijiei musO ia parte in trenul prezidential i anume: d-nii nicipale. Ernest Urdarianu, ministrul Casei Regale; Cesianu, Regele, Presedintele i Voievodul urca in. vagon rninistrul Romaniei la Paris; lt.-colonel Filitti, matrenul porneste spre Rambouillet la ora 10 precis. ior The Radu; generalul Bracormier i colonelul de Trenul a sosit in gara Rambouillet la ora 1050. Bellefon, din Casa militara a presedinte1ui Tepu- La coborirea din vagon, Suveranul, Mare le Voievod blicii; Georges Bonnet, ministrul afacerilor straine; presedintele Republicii, an lost salutati de prePatenotre, ministrul economiei najionale, generalii fectul depariamentului Seine si Oise, de sub-prefect Pretelat cii Mittelhauser, cum si d-1 Freysselinard, si de primarul din Rambouillet. In curtea grii, oginerele d-lui Albert Lebrun. norurile militare au fost date celor doi sefi de Stat Incepand dela orele 930 sosesc pe rand la gara de un batalion cu muzic i drape!. Apoi Suveranul Montparnasse, d-nii Lebrun, Bonnet, Pateno-fre, Romaniei, Mare le Voievod Mihai, d-1 Lebrun si suietc., cari asteptau intr'un mic salon pe Suveranul tele s'au indreptat spre castel. Catva timp dup a. soRomaniei.

La ora 9.55, Regele Carol si Voievodul Mihai sosesc.

sire, s'a servit un dejun in mica sala dela parterul istoricei resedinte de vara a prezidentilor Re-

Suveranul este imbracat intr'un costum publicii.

www.dacoromanica.ro

101

Timpul era ploios. Dar vaaitoarea a decurs in fost saluiaji de d-nii Loz6, directorul protocolului, condi-0i excelente. AIR M. S. Regale Carol cat si Marchand directorul politiei i de numeroase alte Mamie Voievod Mihai an doborit numerosi fazani. personalifiji. Cortegitil regal ;i prezidenjial s'a indreptat iineCu prilejul acestei vanritori M. S. Rage le Carol s'a intrejinut din non Cu (1-1 Bonnet ministrul de ex- dial spre sala de receplie a gsarii, uncle M. S. Regale terne al Franjei, asupra situaliei generale din Eu- Romaniei si Mare le Voievod Mihai si-au luat rilmas ropa si Europa oriental, precum i asupra relajiilor bun dela d-1 Lebrun, presedintele Republicii Franeconomice dintre Franja si Romania. ceze si dela personaliiiljile franceze care 1-au insojit la vanatoarea de azi. * Dupil aceasta, automobilele regale, au pridisit Cu un tren special, Inaliii.oaspeli s'au inapoiat gara, acela in care se aflau M. S. Rage le Carol si la Paris, in gara Montparnasse la ora 16.55, uncle au Mamie Voievod Mihai fiind in frunte.

102

www.dacoromanica.ro

PARCURI ENGLEZE .

,

,.t.;;;;;;:4;:'. '-.F,L 0 -..' ..±,

:',,I,

', ..

.

.-.,

,

I '.-

,

,t,--:

,

',4...

s'c.

._......,. '41" aq r

... L'A9'..-'.14"

ak

"

.....' t.t...tis

,....7'

.-.-.7..+tt:'..`-iI':..:`,i, ., kit %I-. .. .1

%

.

c'''

"

A

..'"

`' ,

.

.4f...70' '..

.

.,

...4"

.

:',...!:',/

,'''? i'lj'

l ?"

,

":',"

'''.. I

/ Os -,

°'' '4.4 iii;

6.

..

b rr

`.:

.... "ISY ...; ,:.

'itt.

,..,,.....z.

, _i.;e: ,r: ..,;...,,,i-6;

.

p..-:-.. .,... ';

:r.

1 'i

'

..'m :le

'''',......errrN

'

f..,---'1.

.143036' 4 7 , ,f 00

....or.i.r.

I

41:re7.,-

.

0.14',.- , 4 '6'. -. l'' III ' .....?....,!. Iri ...1,..,' ....,

.--,/

7z o....

. 14;

1.1.

,,..

.1'

i. '

...-,4""

...

: '1;2 ::',

-

,.

're",./:

. % '.

.

.

*

'''' ' -. d

-

' '''.. ji ; ,.

. .

..

"et.

4P-;fir.!'

:V' ' e...'`'.

.

P

"'OZ; tr'',...".-1,:

*;:, "' CI

...

l':,411k_7,.L.:4' 'WI'. "'''' ...t ..tWaival'W.i." ...,.,-...a. la: -a...: qn$7:rza..77

II

,!:: A

OS

'''

+41 4 . *

,

..

..1.-r. ,

., .,-...

r4}.

.

r#,Zi'7",C-:6,.

."

I#

-,,*,-- '''''''' '''"

'

'''

Rec. A