\,
.i]
t:
ri
tl I
i
vrATA$rrAPrEr.E DOMNULUI TARII ROMANE$TI coNSTANTTN
volA nneucovpeNu SCNSA DE
Pr. Acad.
NICULAE M. POPESCU (1881-1963)
Lucratea apate cu binecuvintarea
iPS DR IRINEU PoPA Mihopolitsl Olre"iei Manhnt dr otoare al Aradenbi Ronnn Edilura
o Editura Idaco . .dardinhar... o2t t350.4572. 0722 .637 -470
[email protected]
Iubite cititofiilc, anul1915
Editor: Iuliana Mateescu Coperta: Iuliana Mateescu Foto cope.ta I: Intrare - Bis. Man. Hurezi, jud Valcea Folo cop IV: Srema lanr Rom5nes ,s(ulprurainpid[a. Menasrirea Hurezi Graici 9i design: Mihaela Manoiu D€sc.ie.ea cIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei POPESCU, NICULAE M,
viata fi faptele Domnului Tirii Romanetti constantin vodi Brancoveanu / pa prof. acad. Nicolae M. Popescu. - Otopeni : IDACO dar din har", 2015 Bibliogr $BN 97a.606-92472.6-6 94(498. I )"1 7" Brancoveanu,C 929 Brancoveanu,C
Mulfumiri dlui Eugen Apostolescu. strdnepotul Pr Acad Niculae Popescu, care a sprijinit aparitia acestei luclari.
Multumiri d-lui tfon Magdan $i drui Dan Toader pentru amabilitatea cu care ne-au pus la dispoztie fotograEi din arhivele personale.
A Jost h gAndul meu sd scriu pe scurt $i pe inleles 1)iata Voierodului Constantin BrAncotecnu, pentru zittd
de Santdmdria Mare din anul 1914, cdnd s'du
implinit
dotl,i sute de ani de cAnd BrAncol.eanu afost tdiat de Turci
tmpreunii cu cei patru Jecioti ai sdi $i cu un boier. $i am sc'riso. gAn ndu'md nu Ia c'irturarii neamufui trostnl care o pot citi din cdrli mai mai Si mai bune, $i nu m am
altii core nu citesc iLecAt bLcrui proaste $i cred numai in 'rafurile lufiii acesteia. Ci am s.'ris'o
gafiatit nici la
gdndindu md la cei mulSi dintre noi care se tnchind cu
credintd in biseicile Brancovednului Si aduc laudi lui Dumnezeu din cdr;ile tipdrite de el sau dupd ale lui. Lor li s? tnchind a.eastd cotttcrca. caci ei se a:Pamdnd cu Branconeonu intr'aceea cd nu se tnspdimAnai in Jata moryii cAnd e ltorba sd Fi apere motia $i legea lox cum nu s a inspiinantat nici c.onstantin vodo Brancoveann.
gt (a
sdje cirirel
accstci
vici
maL le\nic@asa om
tmpdrfit'o in capete, iar Ia sJAr$itul cdrticelei am.fdctlt o listi de titlurile acestor capete $i cm insemndt tn lald. nnde se afld fiecare cap. Deci, dacd vei 1)rea 9i cite$ti
nwnai o parte din cdrticicti, dai decAt sd cauti partea in aceasii listd $i sd deschizi ldJata unde te trimite. ^ceea in'dunfful cirticelei ai sd gdse$ti chipui de ele BrAncoveanului cu janilia lui. chipuri de'ale palatelot zidite de el, cum qi lnchisodrea unde a Jost chinuit, piatra mormAntului $i cu candela, care ii arde Si dcnm Ia momAnt. Pr. Acad.. Niculae M. Popescu
Tomosul de canonizare al Srtntilor bAncoieni .1
11
1992
Aceasla este proclamarea solemna a hotdrarilor Sfanrului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in Biserica sl. Spiridon Nou djn Bucure$ti, la data de 2l iunie 1992, r'n zi de Duminicd a Tuturor Sfrntilor.
De-acum inointe, pdnd kt sJdtgitttl ! eac&tilor, Binecaei\inciosul v oi.e! od Constantifl Btancoveanu cu cei pata rti ai sdi, Constontin, SJeJan, Railu, Matei €i EJetuiclzl Ianache, sdrte cinstili ca srtnfii in ceata mattitilot ottodo$iei, pomenindu-I ca shibe fi cannni de londd in ziua de 16 aurysL rtind. insc?isj in siraxat in cdrfile de dt. preotm Vi in calendarul Bisericii noastre, Domnitorul Conslantin Brancoveanu alaturi de cei patru hi ai sei, au fost martirizali la Istanbul, pe 15 august 1714, chiar de ziua Adormirii Maicii Domnullli $i ziua de na$rere a Voievodului Brancoveanu, care la acea dald implinea varsta de 60 de ani.
Popescu, Niculae M. Jebruarie 1 881, DAfibovicioora, jud. DAmbovila - 11 .febru ie 1963, Bucwesti) Preot, i.stotic (10
Membru corespondent (10 iunie 1920) $i membru
titular (5 iunie 1923) al Academiei Romane; repus in drepturi ca membru titular al Academiei Romane (3 iulie 1990); vicepre$edinte al Academiei Romane (30 mai 1939 - 1 iunie 1943); pregedinte al Secliunii Istorice a Academiei Romane (1941-1945). Discurs de recepfie: Dimitrie Onciul (3 iunie 1945).
-
Studii liceale (1893-1902) li universitare (teologia $i filologia clasica) h Bucure$ti, obfinand tcenfele in 1907 $i, respectiy 1908. $i-a continuat pregdtirea in istorie $i bizantinologie la Universi[atea din Viena (1910-1913), unde si-a sustinut qi doclora[ul in istorie (1915). A fost diacon la menestirea Zamfira (1908-1910), la Capela ortodoxe Romand din Viena (1910-1913), Ia Biserica Cotroceni din Bucure$d 11913-1920), director al cancelariei Mit.opoliei Ungrovlahiei 11919-1923), preot la bisericile Schitul Magureanu( 1920- 1926) $i Bradu Boteanu (1926-
8
1933), director al seminarului ,,Nifon (1923 1924): titular al Catedrci de istoria Bisericii Romane la Facuharea de Teologie din Bucure$ri (i922-1946), secretar general al Ministeft ui Cultelor (1931 $i 1939). A colaborat la publicafii ale vremii: ,,Amvonul",
Fola neddtdtd din arhi,a lamiliei ti de NicaLde larga
Pr. Niculae Papescu aLdL
Foto din arhtua JamilieL 3A mai t 931
-Analele Academjei Romane",,,Aposrolul, ,,Biserica Ortodoxa Romana", ,,Convorbiri Literare , ,,Glasul Bisericii",,,Mitropolia Olreniei, .,Universut Literar" .S a A Idsat contribulii releriLoare la istoria Bisericii
ti allii
ti a culturii medievale romane$ti: Vidla ti dctilritatea discdlalui de cdntdrL Macarie ieromanahul l19OB); Catagra|ia eparhiei Ungra'rlahiei in anul 1810 11914), Dionisie, mitropolitlil Ungrorlahiei 11914): Nilon Il. pdtriafhul canstLntinopolului 11914)-, Patriarhii Tarigradului prin tl.rile romAnerti in redcul XVI (1914): Viala ti laptele domnului Ttirii RamAne$ti Canstuntin vodd Brancowdnu care d Jost tdidt de turci la Tarigrud (1914), $tiri noi despre Macarie ieromandhul, dascdlul de cAnfiri F1 directorul tipograiei din mdndstirea Aildiruqdni ll91 6): MittopolitLtl Ungrovlahiel Dasitel
l0
Fiktti 11927): viata $i Japtele pirintelui
Grigorie
Dascdlul, mitropolitul Tdtii RomAne$ti 11765-22 ian. l93q 11934): Gheorghe David, mitropolitul Moldovei ( + 1508 apr. I) (1936): Preoti de mir adotmiti in Dofinul (1942): ChiriL Lucarius $i Ortodoxia romand ardeleani 11946); Petru Motild (1967) l.a A fosr Si aurorul unor exercifii de paleografie romaneascd (sffiere chirilica) (1932)- A tradus din ruse$te CuvAnfirile biserice$tii ale nitropolitului Nicolae Rtuti[ki (3 vol., 1949-1952). Membru al Comisiei Monumentelor Istorice (19231948).
Cateva cuvinte ale editorului
Prima aparilie a acestei mici lucrdri a k a.ad. Niculae Popescu a fost in 1914, la 200 de la maruflLrl Shnlrlor Brancoveni. Au primi(-o in -t &laBucuresli. cei, e parricipdu la marea procesrune . co.regiului ce purta ramesilele pamentegti ale Sfcoastanlin Brancoveanu. A rceditat-o in 1915, apoi in 1927
ahin Dic,tionar, Membrii Acndemiei RomAne 1 866- 1 999, Dr Do.ina N. Rusu, Ed. Acad. Buc. I999
Si
ultima aparifie
1934. A sc.is-o cu sufletul. cu adancaveneratie
lErEu intreaga familie Brancoveanu. Cu tot sufletul -n primir-o $i eu. ALunci am inFles cd poate fi un
d al iubirii pentru Brancoveni, sen[iment pe care-l Fli avea dacd-i cuno$ti. dace inFlegi cd ei au fosl o
lmma a fimpului lol care rezbate $i astez, pand la noi. in matea lucrare pe care Conslanrin Brdncoveanu a inpLnrt-o pe pamiinr, si a.um cL .olr ar lLIi in vesnrcrc. gmtem $i noi, popor roman. Prjn Sfrntii Brancoveni Si cei ca ei, ai neamului msaru, prin exemplul lor de vieluire $i jertfa purem sa ne reintodr.pm la (eea re adlt.e h'an6 si pa.e $fletului... de fapt reinroarcerea la frumos, in toatd dimensiunea 1ui. h)Iiana Mateescu
t2
Cap.
1
Nota editorului:
Dumnezeu a ingrijit intodeauna de neamul nostru romanesc
Am facut mici indrcptiri de limba pentru a se ciri rcxnrl ol u$urinF. mai ales de cei mai tineri, pulin familiarizati cu limba romana arhaicd.
Tocul prezentat are ortograha specificd perioadei in care a apirtrl fuc!"arca,
Am considerat ca cele cateva note de
fin mulrc chipuri $i in mulre randuri Domnul zhl Du-nere, a cautat cu mila si cu indurare l$, spre neamut nosrru romanesc. Dc ia
subsoi
adiugate pot fr de folos cititordui.
llEnnezeu ne'a venit intotdeauna ajutorul sdu cel
Fotogranib ce apar ii| lrrcrarc sunt altele decat cele din oaiginal, tiparul de allnci nu mai permile regodrcerea loa aonn- l3-am ales pe cele care _mlpr€une srEm !e,6d $i pot ctea cu el, imaginea gmt prczentate. vizJali a cdor ce Aceasii carticica pr€"inEa texn]l edifiei din
1
91
IEa puternic
mjjlocul nostru un lung *r de berbati desevargi[i ca.e ne'au scepat din nevoi, rle au facut cinste nepieritoare $i ne'au ardtat drumul cd drept al vieFi celei bine placute atat oamenilor, cal f tri Dumnezeu- Din $irul acestor bdrbali desavarsi! fu parte $i Voevozii cei de demult, adica Domnii Romenilot care ca ni$!e trimi$i de sus ne'au aparat bgea $i mo$ia cand ne aflam in stramtorare din Iricina altor neamuri vrejma$e. Oameni ale$iau fost, $i
5.
$i el a ridicat din
Hinre
credinle au avutl De biruiau pe pagani ei inillau [.Elaciuni la Dumnezeu, de la Care vine toata biruinfa, de erau biruili, nu blestemau, ci ziceau ce Dumnezeu
i
ia
pedepsit pentru mullimea pacatelor lor. Biruinfele prin zidiri de biserici $i de mdnesdri, b rsde se inalfau rugiiciuni ciitre Cel Atotputernic, Si I I
I
-msemnau
15
14
voevozilor no$tri sd'$i ingenunchie cu rotul fara ori sa'$i Iepede legea lor cre$tineasca, atunci ei alegeau mai bine sa moard ln chinurj neinchipuite, decat sa faca acest lucru urit de oameni Si de Dumnezeu. Din acest Sir de Voevozi fdcatori de bine $i purtarori de credin[a vie, care au suferit mucenicia, face parte $i Constantin voda Brancoveanu, Domnul Tdrii Romane$ti. Despre el vom spune acum. Se cade deci sa ara6m din ce neam se trdgea, cum ne'a apdrat fara, ce b,serici $i mandsliri a zidit, ce cdrli a tiparil, caF copii a avut, olm a fost 6iat de turci pentru lare Si credinF $i cum i cinste$te nLtmele tol nedmLrl cretrinesc,
Frescd - lamiLia Brdncowanl) din Mandstirea Hurezi, jud. Vdbea
nenumardtele lacalur: dumnPzFe5ri care a.opera pamantul farii noastre. insemneazd ce nu pulne au fost izbanzile noastre asupra celor potrivnici noud. De erau vremurr dp pdce )i linille rn ldr;. VoPVozii notrri ingrijiau de norod, le fdceau judecdfi drepte, ridicau fcoli, unde se lumineaze mintea, gi scoteau de sub pare ce4i de slujbd, pe care ti acum citim in biserici, precum $i ca(i povaluitoare de tot ce aduce bine in vrala omulJl. lar cand vralmasll cer pulernrcr cereaLl
17
Cap.2 Pdrin$i qi tinere[ea lui Vodi. Brdncoveanu onstantin Brancoveanu era de neam de boeri din satul Brancoveni, judepl Romanali, langa Oll, unde parinrii lui aveau mosie dc la mosii tatel lui il chema Papa Brancoveanu $i era din neamul boerilor Brancoveni, neam vechi si inrudit cu neamul Basarabilor, din care se trag aproape toli Voevozii Tarii Romane$ti- Pe muma lui o chema Slanca si era din neamul strdlucit al Cantacuzinilor, vife veche de imperali Din fericita cds5torie a lui Papa cu Stanca s'au nascut trei bAieli Si o fale. Dar parinfele lor Papa Brancoveanu, care avea boeria de Postelnic, fu omoft de seimeni, adice de osta$i, cand ace$tia se sculara imporiva Domnului lot Constantin Basarab, care a zidit miropolia din Bucuregti- Jalnica lui sofie Stanca 1 a dus de 1'a ingropat cu cinste in biserica neamului lor din B.ancoveni $i a remas sa ingrijascd singura de copiii rama$i mici Si de avere Mateiu, bdiatul cel mijlociu, a murit de tanar, iar cel mare, pe care il chema Barbu, a intrat in slujba Domnului Tarii.
Frescd
-
Papa. Bdrbu (ffa?le Lui Constantin Bfincowanu) ti Stancd BrdncoNeanu
t8 dar nici el n'a trait mult, ceci ducandu'se la Tarigradr i s'a intampla! moartea acolo $i nefericita lui mumd i'a adus oasele in [ara;i le'a ingropat Ia Brancoveni langd
latdl lui. Ramanand numai cu Conslantin, copilul cel maj mic, s[anca, muma Iui, s a ingrijit de i'a dat cregLere buna $i cu frica lui Dumnezeu, l'a dat se invete carte $i hind inzestra! cu bune insll$iri, a ieEit €ndr ales, plAcut la chip $i de$tept la minte. Iar cand a ajuns in anii casetoriei $i a ales de sotie pe Maria, cdreia ii mai zice $i Marica, nepoata lui Antonie Vodd din Pope$ti. Dumnezeu le a binecuvantat casdloria cu unsprezece copii, patru baieii $i $apre fere. Fiind om de$tept Si cinstit. Constantin Brancoveanu este chemar in slujbd dc Domnul DLtca VodA. Si riai l;irziu. $i de Serban Vodd Canracuzino, cand ajunse domn, $i care ii era Si unchiu dupe maica sa. Consrantin arece din boerie, in boerie pane ajunge Marc Logofar, adica boerul cel mai de seama din divanul domnesc. vezandu'i desroinicia Si cuminlenia, Serban voda il insdrcineazd cu slujbe grele de'ale domniej. Cand a fost vorba sa inbvdrdtasce pe un Domn spre Moldova. Constantin Brancoveanu a fosf ales sd facd acest lucru. Cand s'a incheia! o lnvoiale cu Ep4E4_lgIt".., Brancoveanu este printre boerii ' Taltg'ad Constantinopol
19
care se jura ca se vor fine de cele scrise. $i tot el este boerul, care indupleca pe un general nemlesc sa iasA cu ogtile din Tara Romaneasca.
Cand oamenii lui $erban Vode, in drumul lor spre Viena, sunt oprifi in Ardeal, Brancoveanu este boerul
care mijloceSte sa ii se dea drumul. Deci in slujbele farii se aratepriceput $i socotit, iarin Yiala casnice era cumpatal, $rangelot milos Si bland cu toF. Iar Dumnezeu care nu vrea ca lumina si stea sub acoperi$, ci sd fie puse in sfe$nic ti sa Iumineze tuturot chema si la mai
mare cinste pe robul
Consranlin Brincoveanir
sau
piati
Ct'ucea de de la poable Dealului P atri ar hi ei din B u c urc $ t i,
rillicat,i de Constantin Brancaveanu - rtd. buniculni sdu Papa BrAncotleanu
a :
21
I
Lup. J Cum s'a ales domn Brdncoveanu si cum s'a purtat el cu neamurile striine
ales domn nou, pe Constanfin Brancoveanu, zicand ci este neam de'al vesdtului Mateiu vodd Basarab, cd esre iscusit in treburile farjj $i cd este impodobit cu muite buneteti, mai aies cu blandefe. lar Conslantin Brencoveanu nu era acolo Ia Mitropolie cand l'au ales Domn, ci era la curte langa ffupul lui Serban Voda. Au Eimis deci boerii de I au adus la Mitropolie $i zisera o) toli,i: Logokte, noi cu tolii pojtim sd ne rti Domn. lar e1 zise: Dar cdmi trebue mie domnie? De rreme ce ca an kinn sunt Ia casa mea. nu'mi trebue;te gifu Dofin. lat et ziserd.a Ne rugdm, nu ldsa ldra ca s,i intre a\i oameni, rdi, saunebuni, s,i o strice, ci primeFte domnitl $i 1 tuara de maini Si'1 impingeau de la spate; il imbracara
s
qr caftan domnesc qi il duserd in Mit.opolie unde ii otira molirvclc de domnie. apoi ir serura15 rolim;na. icand:]'i. mulgi ani!. in alaiu mare cu oaste $i cu toatS boerimea, cu Domnul celare pe cal domnesc, s'au mbonl apoi dF la \4lropolre la Currea DornnFas.a. Si in biserica de'acolo s'a urcat Domnul in scaun, a finut vorbire frumoasS, iar boerii tofi i'au jurat credinF pe Sfanra Evanghelie qi pe Slanta Cruce. Si a$a s a ales Domn al Tirii Romanestj, Constantin Brancoveanu, cand era cursul anilor 1688, luna lui Octomvrie, in 29 de zile.
Damnitolul Serban Cantdcl)zin() ( 1610- 1688)
Domnil a Voda Brdn.ovednu 25 de anr 5r crnci hrni. Domnip lunq; cum nLr mar avusesp p;n; dlunci
23
22
facut multe lupte cu sabia, a $tiut in schimb se se luple cil incurcaturile grele care ne ameninlau atunci, $i s'a
Cotustantin Brdncoreanu ( 1 688- 1 71 4) Dup,i o stnmp,i dinff-o carte grecedsai de pe rremea lui.
dupd Nr.ala? torgo -
l5totnromantlo nfhQutiSL|aon?
decal viteazul Mircea cel Balran, care l'a $i inffecut, cd a domnit 32 de ani. Razboaie n'a avut Voda Brancoveanu decat unul, cand, cu Turcii Si cu Tdtarii au trecut in Ardeal, pe la Rucar, Si au batut stra$nic pe Nem! la Zarne$ti, in pariile Braqovului. Dar daca n'a
priceput sa iasa biruitor din ele. 5i iala cum. Turcii erau de mllltd vreme in lupte qr Nem[ii. in biruintele lor ajunsesera odate pane la puternicul ora$ viena, dar n'au putut se'1 ia. $i de atllnci s a inlors roata norocului in asa fel, ce de unde pa-la drun,l 'or fLrcI erau birui.ort. acul-l in, Pp Nem[ii sa'i bata, iar Turcii sa piarda din cuceririle lor Si si se trdgd rol rrdar;1. Rom;.l|' .and aL \57u1 ,; aor Nemtil sunt biruitori, au inceput sd se gandeasca ca ar fi mai bine sd scape de peganul de Turc, la care erau supu$i, $i sd se dea de partea Nemtilor cA sunt areslini rl er. adr,a pdpisldsi). st sLTl :l mal on-Fnotl decat Turcii. Ca Turcii le ce.eau birllri pesfe biruri, ii socoteau pe Domni dupa plac $i se pufiall cu ei de parce erau niste slugi de jos. Dar o invoiale temeinice inrre Nemli $r Romani ru s'd pJtLIl la c. pPrlru ca Domnii no$trj ziceau ca ei nu se pot da pe fafa, de partea impafarului nemfesc pand ce nu vor vedea cd Tur(ul esre indpdjuns rnlrirr Sr 'ucinal. rn.at sa nu mai poata prdpidj $i pusLii lara noastra. lar iscusinta cea mare al lui ConsEntin Voda Brancoveanu a stat tocmai inff'acela cd nici cu Nemtii nu s'a strical, deqi nu le primise invoiaLa lot $i nici credinla la Turci nu ' Paristdii catolici, greco-catolici (DEX).
24
25
$i'a pierdut o. Pe un general nemtesc, care intrase in lare cu oaste, el a Stiut cu dibacie sa't scoala afara. Tot aga de dibaciu a fost $i cu Tatarii, ca ei se nu'i prade lara cand veneau sub chipul ca sa goneasce pe Nemti sau ca sa taeaca in alte ldri. Dibacie multe ia trebuit iarati ca si scape iara de pradeciunile osta$ilor lui Tucheli Ungurul, pe care Turcii voiau sd 1 a$eze rege in Ungaria. Dar parilp erau lard numar la imparalra turrcas.a $l la Nemii din partea Domnului Moldovei Si din parrea unor boed din [ara. De cate ori n'a fost amenintat sA
i se ia domnia 9i chiar viafa! Dar degtep[eciunea
$i
istelmea lui Vodd Brancoveanu a fost mai puternica decat parile du$manilor sai. Ba ceva si mai mult. Nu numai cA el a putut sd scape din aceste greutdli, dar a izbutit chiar sd pund domn la Moldova pe ginerele seu Constantin Duca Vode Si se porunceasca acolo ca
la el acase. Iar penffu Ardeal fdcuse planul se merite
pe una din fetele sale, cu un prin! neaml tare iubit acolo. Sr asa sa ajunga alorsrapanilor Sr in aceasla lara locuita de Romani din/mo$i s[amo;i. Gandegte'te, citltorule, ce gand mare era acesta, se fie tofi Romanii la un locl inainte de Vode Brancoveanu numai Mihai Viteazul avusese acest gand $i putuse se'1 infapuiasce pentru cateva vreme.
Iar de Voda Brancoveanu, spune un carturar din ynemea aceea, ca era bogat, frumos la chip $i la stat,
vorba lui era frumoasa, [avea] minte mare. rude multe, hi. lpre drn desrul gineri $i nuro asemenca. ainste mare boeria lui $i in domnia ce a domnit: in
Sr$it nimic nu'i
lipsea.
27
Bisericile gi alte clddiri ficute de Vod'i. Bfancoveanu
!E$ia perinfilor lui, unde ii era ingropa! tol neamul, hdA Brancoveanu larama de tot bisericula cea veche, zifue de Matei Voda Basarab, care era foarte mica, _mcepu sd zideasca alla mai mare 9i mai frumoasa, $ Eniland pe iubiiji sei fii, Constantin $i $tefan, sa
re$tinul $i pravoslavnicul Domn Constanrin Voda Brancoveanu a ingrijir cu dragoste 5i cu ravna c.e$tineasce $i fierbinfe de sfintele leca$uri dumnezeesti. Tara inrreage este pline de bisericile Si manestirile fecute de el. la mosiile sale a zidit biserici; unde era o mdndstire ddramata. el o dregea; unde era lipse de leca$ dumnezeesc, el cledea cu mana darnica. Aproape nu se afla in lard o case dumnezeeasca unde si nu se gaseasca $i daruri de'ale Brancoveanului. La maneslirea Tismana cea de demult, el a ddruir odoare de argint. ta Bisffifa boerilor Craioveqti drese perlile stricate $i zidi din nou lurnul, cand era numai boer, iar cand ajunse domn, ii darui cdrti frumos legate $i alte odoare multe de arginr. La mendslirea Afnota, unde este mormantul lui Marei Vode Basarab, Brancoveanu fdcu o fanfane ra sa fie de djuror locuitorilor drn sfanla miinaslirc. iar domniei sale, de pomand in veci. [a manastirea Strehaia innoi zidurile invechite. laa Ia Brancoveni.
caramida cea dintai la inceperea zidului; iar pe FiEopolitul Teodosie 1'a trimis sd citeasce molitva, A+e obicei. a temeliei. Si a$a fecu la Brancoveni iSnasrire cu bolnile, adice cu spiEl, penlru care zidi & biserice noue. in ora$ul Ramnicu Sdrat a zidit din temelie fopreund cu Mihai Cantacuzino, unchiul Meriei Sale, o tgnastire mare $i cuvioasa. cuchilii$i cetate imprejur, 6 sa fie de apdrare ti scapare in vreme de r5zboi, {i i'a pus hramul ,,Adormirea Maicii Domnului". Aturile de inconjurare erau de opt metri de inalte $i dr metereze pe la colfuri, iar in randul chiliilor era Si o sala mare, boldta, sprijinia pe un slalp de piatra, @e inchipuia pe puternicul Samson din Biblie. $i csfe pdcat ce aceasra frumoase sala a fosl ddramald arm calva ani. Iar menesrirea Mamu din valcea, cll Irramul Sfanului Nicolae, facuta mai intai din lemn, de neamul Buzeqrilor $i apoi innoitd de Stanca, muma hi vodd, Mdria sa Brancoveanu a pus de a zidit'o din temelie de pialra, i'a fdcut chilii frumos boltite, a zrgravi!'o $i a inzestrat'o cu loate ce,e trebuincioase.
Cap.4
Frle
29
Tot VodA Brancoveanu drese si ingriji de mendsririle de la Sadova $i de la Cura Motrului; iar manAslirea Dintr'ufl lemn o mari $i o darui cu podoabe scumpe, biserice$ti.
I
zugrivi de iznoave3 biserica Domneasc5; fiindce se stricase zugrdveala Currea veche. O pardosi cu lespezi de piatrd $i o impodobi foa.re frumos, cLr muhe chehuiala Tot atunci, a pus de a dres $i a ing.ijit bine biserica Sfanrului Dimilrie, @re era de tot stricate 9i cu bolta spar6, a deruil un dopot la biserica Sfantului Nicolae Si a fdcut daruri la biserica Sfanta Vineri, unde era ingropare nepoala sa, anurle Stanca: iar mendsiirea Dealului a invelit o cu a!-amd $i a zugrAvit'o pe dinduntru $i pe dinaiard $i ce 5a mai spunem cd Vodi Brancoveanu a zidit biserici oe hecare din mosiile sale, asa de pilde Ia Potlogi, la Si rot in acest ora$ puse de
Doicegti lange Targovi$te, la Mogogoaia langa Bucure$li
i
Pal(tul de
la Podoqi
in
partea de fara de dincoace de Olr, Vodd Brencoveanu lacu adaose la vestiLa manastire de la Arge$, cea zidjta de evlaviosul domn Neagoe Vode $i
drese manastirea Clavacioc din Vlasca, cea ridjcata din vechime de Vlad Voda Calugerul. in Targovi$re, innoi Mitropolia de aici, cea zidirii dinraiu dJNeagoe Basarab, unde ineun[u] ei i$i gasira odihna de veci Bala$a nore'sa, $i ginere'sau Scarlat Mavrocordat.
in roate pdrfile. Chiarin Ardeal, Llnde avea mo$ii. Voda BrancoveanL.r e Ecut muke biserici. ASa. in ora$ul Fdgara$ a zidit o bisericA dupa datina noasr6, cu pridvor ;i cu turla ar care erau clopotele. in aceasta biserica, cu hramul Shnre, ,ro.lc Stanrul \i.olaF. sl{csc a-,zi o parr' "i &l ftali no$trii de dincolo, care s'au unit cu Papa de b Roma Biserica $cheilor din Bra$ov il pomeneste ia tpmelnic, iar la bise.ica cea veche din Ocna Sibiului d esre ctitorul cel mare. Tot vodd Brancoveanu este -tEaiul ctitor al schitului s1 al bisericii din Sdmbala-del5_S!IS_p3:lledzd .i a4 Lva"lghelia drrr r', ; at r rnC
' btoo"a
de la caper, Iucru nou, noutate. (DEX)
i1
30
Biserica $i cosele Rndnx.tEni
chiar de VodA. Chiar Si la mitropolia din Alba lulia, cea intemeiatd de Mihai Viteazul, cand era domn in aceasta parte de loc, Vode Briancoveanu a ddruif odejdii arhie.e$ti, cum Si mo$ia Men$ani din Arge$. in Bucure$li, surpandu'se biserica Sfanului Ioan Grecesc de pe malul Dambovilei, Maria Sa Brancoveanu a zidit'o din nou Si a infrumuselat'o cu turnuri, cu pardoseale Si cu zugreve[ pe dinaunrru $i i'a dAruit toate cate trebuiesc unei sfinte biserici. Azi aceasd biserice nu mai este $i pe Iocul unde a fost, s a cladit Casa de Depuneri. Tot in Bucuretti, a mai zidit mindstirea Stanului Sava $i a isprdvit bisericaDoamnei
cu hramul Sfantul An[on. care fusese incepute de alt domn, dar care a losl nu demult daramatd. Daruri a facut si 1a mdnestirea Radu-voda; iar la Mitropolia din Bucuresti a ridicat din temelie clopotnifa de la inrare, cum ciiim in pisania ei, 9i a lacut pentru mitropolilul Teodosip o minLrnara mrlr, de arhrcreu paslrala sl a7l printre odoarele mitropoliei. Dar mai ales, la doue lacaguri dumnezee$ti $i'a aralat voda Brancoveanu dragostea sa frerbinte penlru casa DomnulLli Dumnezeu. adicd ia Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti si la Hllrezii din iudeful Valcea. Biserica Slantului Gheorghe era facure mai demult de altcineva, dar era mjca si inlunecoasa; in jurul ei se zidise, din zilele lui Antonie-vodA din Popefti. un han mare, cu un singur rand de chilii cu bolte. Iar cand a fost in al gaptelea an al domniei lui Constantin Voda Brancoveanu, s'a apucat Mdria Sa, cll chelruiala mare, de a mai fdcut un rand de chilii pe deasupra celor dinrai, toate boltilejur imprejur, $i a facut $i case patriarhale deosebite 9i alt rand de case egumene$ti cum secade Treiani s'a lucrat la toate acestea. Iar dupA zece ani Dositei, pariarhul Ierusalimului, s a rugal de Brancoveanu sd se nevoiasce, sa facd $i biserica din nou, ca este mica $i lntunecoasa 9, nu se potrive$le cu hanlll mare li mandru din jurul el. Brancoveanu fiind iubitor de faceri de bine, s'a indupiecat Si a
33
32
deramat din temelie biserica cea veche si a ridicat in locJl er, cLr multa rhelrurala, o mJrp mara\rrre minunatd Si lrumoase, care asemenea ei rar se putea afla in lume. A zugrevit o, i a pus o minunata tample, a pardosit'o numai cu marmura $i a daruit'o cu toate cele lrebuincioase unei adevarate manastiri domnesti $i i'a pus un clopot mare $i minunat, care atunci cand
Reprcducere de pe o litogre,ne reprezentAnd biserica S.f. Gheorghe Nou din Bucuresti - sec. al Xlx4ea
era tras, suna deslusit: Brancoveanu. Iar la tarnosirea aceslei sfrnte mandstiai a vrut Domnul Brancoveanu sa laca alaiu mare, cum de mult nu se vazuse ln [ara noasre. $i pentru asla a poftit cu scrisoare pe Hrisant.
patriarhul Ie.usalimului, $i pe aui sfin1i mitropolili $i episcopi din alle pe4i, sa vinA la Bucure$ti, la sfintire. gi adunandu'se toli la Mdria Sa, au hoterit sd Facd sfinfirea la 29 Iunie, ziua Sfinllor Apostoli Petru 9i Pavel, adicd la Sanpietfll, cum zicem noi de obiceiu. Si a9a, in seara acelei zile au facut priveghere mare. atat la biserica Sf. Gheorghe, cat 5i la biserica Domneascd din curte. Dupd aceea, diminea[a, in ziua de SanpieLru s'a impodobit Domnul cu toatA casa sa $i cu toate boerimea, loarte frumos, $i a trimis doud carere domne$d sa pofteasca pe sfinlitul Patriarh cu tot soborul arhieresc, sd vind de la Sf. Gheorghe la Cufte. Iar mulfimea norodului era fara numdr $i sosind soborul, a ridicat Preasfinfitul Parriarh Hrisant sfinlele moa$te cu evlavie Si punandu le in cap, au mers toli pe jos. inainle era gloala multd de osta$i $i de norod, apoi boerimea, apoi egumenii, calugdrii $i preofii, veneau apoi arhiereii, Preafericitul Patriarh, iar pe urma patriarhului mergea Domnul Constantin Brancoveanll cu toli coconii lui ln podoabe domne$ti, ti Cemara$ul cel mare, care de Ia Curtea Domneasca pin; la St. Gheorghe imperlFa bani la seracr. rar mai pe urme mergea Doamna Maria cu domnifele ei qi cu toate soliile boerilor; $i a$a, in aceastd randuiald, au mers tofi pe jos pana la Sf. Gheorghe. 9i facandu se ocolirea, au inuat in biserice Si punand palriarhul
34
35
galbeni legafi intr'ansele. Toale acestea s'au facut la 29 lunie. cand a fost cursul anilor 1707. Fosr'au la aceastd tarnosire, pe langa arhiereii no$trii, un parriarh $i $apte mitropolili, afard de o muliime mare de.eirgiri si prpori. Accasra rninunara manAslirl' d stat, a$a frumoasa, pana la cutremurul cel mare din anul 1802, cand i s'au daramat turlele gi hanul; iar la anul 1847, cand a lost locul cel mare din Bucuresti, a ars impreJnd.u muhe alte casp. Brseriaa pe rdre o vedem noi, azi, la Sf- Gheorghe Nou esre zidirl dupe
Fresoi in Biseica din Pope€ti dupd
-
Canstantin BrAncowanu
N.lotgd . Donnii rcnint ddpa
porffete Si.fresce contemporane.... Sibiu 1930
moa$tele pe sfantul prestol4 a sdva$ir Sf. Liru.ghie. Dupd slujba s'au suir cu tolii in casele patriarhale, unde s'au ospetat cu mare cinste; iar Domnul a finur orafje, mullumind lui Dumnezeu care 1 a invrednicit de a sevargit $i a sfrnlit aceaste minunata manasire a Sf. Mucenic Gheorghe. Apoi a impa4ir parintelui Patriarh, precum Si tuturor arhiereilot mdrdmi frumoase cu a
prestol
-
sfanta masA din ahar
(n
ed )
focul cel mare $i seamiind prea pufin cu aceea pe care o rldiip.rcdincrosu' Domn Bran(oveanu Djn leca$urile dumnezeesti, ridicate de dragostea cre$tineasce a lui Constantin Vode Brancoveanu, a rdmas unul a$a cum a ie$it din mainile darnice ale cfirorLlursau. Nicidinrelevremirnlt I a ros$i nici mard omeneascd nu l'a schimbat. Aceasta este minunata mandstire de la Hurezi. din jud. Valcea, a$ezatd t'nrr'o vale singuratica, in marginea unui codru, din care nu se auzea decal cantecul dejale al ciufilor, care pe acolo se numesc hurezi. $apLe ani de zile au lucrat la aceasta vestite mendsljre, me$teri zidari, pierrari, dulgheri Si zugravi. Dar urzitorul iscusit al intregii cledjrii a lost me9terul Manea, care aici la Hurezj a iscodi! lrllmuseti de clad,re cum nu se gdsesc altele decat la biserica de la Curtea de Arge$. Biserica are un frumos pridvor
37 36
rezemarP ;n rurul biseri.r'au rrdical chil'i 'u cerda'F ."'.,Joi irru,i .u mLfia mdresrrre si a rnconjurar'o o 'a n 'erare de :; ;;;;, ,;; ;, .u ,u.nr,,. racand uo*,", au porli ferecate in vremuri grele' penlru naeusta Paate de tata'
"-;;a:.." , -r".f,f"
in Bise.rca din Cotroceni -i;an"or*nu
r.lescd
sec'
N. lotgd
xvlll
- Damnii rcmAni
*"roin * i$i' pirtret" ;i lres'e contemparane d pd
sibiu 1930
pndnanP linda ne stalDi lu,ralt , u o marc bogarie de i'"-"i.Ji ""," oe\parrrta 'lp lo' ur bdrbalilor prinrr.Jn mdrc 5l ,rno 6. atri sl6lpi merle5ugll sdpali Llsa ced dc p:d ri flori 'n ,"."i-.ti,a"
;;r, ir;;r,
"",n"na'e;aTbaiure se (prUrnc(' pe bollr rrainr'' L,)oar'
sunt cP inrrc'e inrhipuirea orneneas'a perelli Ioll ca ai" biserl(d. Caci nu numar ."i,-,rnr"o"ol,i 'u sfrnli 5i rcoane dupa orandurara(l noastre drepl 'redln(ioase .", ,".i " u blsericilgrancoveanu a pus de a zugravit i-rl-*nriaon.run,," l".r'o""a ," mestelll ( arP au lu'rat 5i pc lsprrvnirri oeroare (elc tebuin'ionsP la 'ladire' ,ri" pe ( trror' ^rl"n:,i,, ,r'-l,"ju'pl p",",tr" din r:rsarrr aLr rdgravrt Doa'nna ,f,'.; o" conainn',n Vodd BIan'oveanu'l'rcunumar' rn .; ;";;; lu 'opiir lor' unsPreze(e pe all pelele au i-e"n inte prepoas" cu aur >i arqlnt: pP ,ro,^u,, o. boeril Blancoveni !i oomnii cdre se ',,lrtn.u, neam. 'um rl pe boerri canraruzlni' oin ,, "., cur" au [ott din neamul]or' au"domn,, " Cans@ntin o,r l"a nraatf aa" astir Sftn!ti lmptiratt rFodosie' ., f[,i, o , ra'no,ir'o rrit;opolirul iarri' dc lalS nrnd i..*,*"i o" mulli arhrere' si patrnrr' loqs la ;rnul la sa' ;;;;;i ;r-."," 'u'u r, "n'u pon"enlrea Slanlului ;"**"n,a tulie .aid se prdznulette daruile t'*"p't. ,le I arul moasle lll
