vet surgery

Cuprins curs 11 Tehnici actuale de anestezie generală la animale Anestezia generală la reptile şi amfibieni Anestezia generală la peşti Anestezia generală la păsări Anestezia generală la primate Principii anestezice în situaŃii speciale Anestezia în perioada pediatrică şi geriatrică Anestezia pentru operaŃia de cezariană ConsideraŃii anestezice la animalele cu afecŃiuni cardiace ConsideraŃii anestezice la pacienŃii cu afecŃiuni hepatice ConsideraŃii anestezice la pacienŃii cu afecŃiuni renale ConsideraŃii anestezice în chirurgia toracică ConsideraŃii anestezice în chirurgia oftalmologică Obiectivele cursului Studentul trebuie să: - descrie caracteristicile anestezice legate de specie - descrie protocoalele, asocierile (doză, durată, efecte adverse, alte observaŃii) uzuale folosite la păsări, primate, peşti, reptile şi amfibieni - cunoască caracteristicile fiziologice ale vârstelor extreme şi implicaŃiile asupra anesteziei - implicaŃiile asupra parametrilor fiziologici ale bolilor cardiace, renale, hepatice - modificările apărute în gestaŃie şi precauŃiile anestezice - principiile anestezice generale la pacienŃi cu afecŃiuni pulmonare, cardiace, renale, hepatice şi în operaŃiile pe ochi

ANESTEZIA GENERALĂ LA REPTILE ŞI AMFIBIENI ŞERPII ObservaŃii: - aparatul respirator – trahee lungă, subŃire; laringele situat în partea anterioară a gurii se poate mişca liber lateral, în timpul deglutiŃiei poate fi proiectat în afara cavităŃii bucale; pulmonul drept de formă tubulară ocupă 2/5 din lungimea corpului, pulmonul stâng nedezvoltat, afuncŃional; nu au diafragmă. - SNC slab dezvoltat, în coordonarea marilor funcŃii intervine SNP -

procesele metabolice sunt lente şi dependente în mare măsură de temperatura din mediu

-

durerea este greu sau imposibil de evaluat ► D.p.d.v. anestezic - anestezia se instalează lent, trezirea este îndelungată

- pentru o imobilizare perfectă este necesară suspendarea reflexelor spinale – risc crescut de deces - paralizia muşchilor intercostali se poate solda cu suspendarea totală a respiraŃiei

1

Se vor folosi substanŃe anestezice care să corespundă cerinŃelor de specie Anestezice injectabile: Tiopental (10-25 mg/kg), MS-222 (Finquel, Tricain) (100-560 mg/kg), Thyamilal (30 mg/kg) intraperitoneal Ketamina efectul anestezic apare în 30 minute, poate dura 1-3 zile, posibil să apară fenomenul de supradozare Răcire timp de 45 minte la 5ºC, apoi injectare IM 80 mg/kg ketamină în 4 puncte separate, cu punere în răcitor încă 15 minute. Tehnica răcirii (până la 1ºC) s-a constatat că este fără rezultate la şerpii de apă (reacŃionează activ la înŃepătura de ac) Ketamină 100 mg/kg + Xylazină 20 mg/kg, injectate intrapleuroperitoneal după 30 minute la locul inciziei infiltraŃie cu Xilină 16mg/kg Anestezia inhalatorie: inducŃie pe mască sau în cort 2-4% isofluran (de preferat), 4-5% halotan (şarpele să nu-şi scoată capul din mediu cu miros neplăcut), menŃinerea (după intubare) se face la jumătate din concentraŃie. Debitul de oxigen va fi de 1 litru/0,3-1 kg/minut şi de 1 l/5-10 kg/minut la reptilele mari. Trezirea are loc în câteva minute după oprirea narcoticului. Se poate asocia şi cu administrarea de ketamină 20-60 mg/kg IM, 5-15 mg/kg IV (vena palatină sau intracardiac). Dacă se asociază cu miorelaxente, paralizia musculaturii respiratorii impune asistarea respiraŃiei (3-6 ventilaŃi/minut) aproximativ o oră. Şerpii neveninoşi pot fi intubaŃi vigili după aplicarea topică (glotică) a unui anestezic local. AGENT

Doze & Administrare

Ketamina

40-80 mg/kg IM in muschii dorsali, inductia dureaza 3-5 minute, apare rigiditate musculara, revenirea dependenta de doza in 30-90 minute

Halothan/ Isofluran

Inductie cu 4 % pe masca sau in cort, nu apare apnee, folosirea N2O grabeste inductia (5-10 minute), mentinerea narcozei dupa intubare, la 0.52%, atentie la ventilarea cu presiune pozitiva risc de traumatism pulmonar

CROCODILII •

Crocodilii mici se intubează vigili

•

Crocodilii mari necesită imobilizarea prin miorelaxare sau administrarea de Telazol. Odată imobilizat intubarea se va face după introducerea unui speculum în gură.

AGENT

Doze & Administrare

Ketamină

40-60 mg/kg IM in membrele anterioare, inductie in 15-30 minute, contentie chimica

2

Pentobarbital

7.5-15 mg/kg IP; trezire dupa 5 zile, efecte imprevizibile, nerecomandat

Halothan/ Isofluran

Administrat dupa premedicatie cu ketamina, la speciile de apa se instaleaza apneea si inductia este de lunga durata, se foloseste masca. Animalul va fi preoxigenat 3 minute cu oxigen 100% apoi se administreaza narcoticul pana tonusul musculaturii maxilare scade, se mentine gura deschisa cu un speculum apoi se intubeaza si se mentine o presiune pozitiva in circuit, narcoticul se administreaza in concentratie de 0.5-2%. Presiunea pozitiva nu va depasi 10 cm coloana de apa. Frecventa respiratorie va fi de 4-6 respiratii/minut, volumul curent de 10-20 ml/kg

ŞOPÂRLELE Ketamina

Halothan/ Isofluran

20-30 mg/kg IM in membrele anteriare, apnee frecvent dupa inductie, se intubeaza si se ventileaza ca si testoasele cu oxigen. Inductia cu protoxid de azot/oxigen sau narcotic gazos 4%. dupa premedicatia cu ketamina, mentinere la o concentratie de 0.5-2.0 %, revenire rapida (sub 30 de minute)

Anestezia la iguana verde are câteva particularităŃi: se va face la o temperatură ambientală situată între 24-270C (temperatura optimă pentru animal 300C); dietă preanestezică de 24 ore; administrarea anestezicelor se face IM la baza cozii sau în membrul posterior, sau SC în dreptul omoplatului; absorbŃia, distribuŃia şi eliminarea se face mai rapid comparativ cu iguanele de talie mare; dozele sunt mult mai mari; iguanele nu prezintă diafragmă, în decubit dorsal este indicată respiraŃia asistată, suportă apneea îndelungată fără repercusiuni patologice, inducŃia inhalatorie poate fi de lungă durată; fuidoterapia SC 5 ml/kg/oră. PremedicaŃie: atropină 0,01-0,02 mg/kg IM, SC – previne bradicardia glicopirrolat 10 micrograme/kg IM, SC – limitează bronhosecreŃia, anticolinergicele se vor administra cu aproximativ 10 minute înaintea inducŃiei anestezice acepromazină 0,1-0,5 mg/kg IM – se va administra cu 20 minute sau 1 oră înainte de inducŃie xylazină 2% 0,1-1,25 mg/kg – efect variabil, tranchilizarea durează între 1 şi 12 ore InducŃia: -

inhalatorie în acvariu închis ermetic (5 ml de halotan îmbibaŃi într-un tifon corespund introdus într-un acvariu de 30 litri corespunde unei concentraŃii de 3,5% la 220C, acvariul se va agita pentru a se evita acumularea de gaz pe partea sa inferioară) sau pe mască. InducŃia inhalatorie necesită 25-40 de minute. folosind acepromazina administrată o singură dată în doza de mai sus ketamină 20-25 mg/kg IM sau SC urmată sau nu de halotan în acvariu inducŃia este urmată de preferat de intubaŃie cu catetere din plastic de dimensiuni mici sau sonde de 2,5-10 mm.. Ritmul respirator spontan al iguanei este de 2-4 respiraŃii/minut. Sistemele închise de narcoză se folosesc pentru iguanele mari, de peste 5 kg, când la inducŃie fluxul de oxigen va fi de 2-4 l/minut iar menŃinerea cu 1-2 l/minut. Pentru iguanele cu greutate mai mică se -

3

recomandă sisteme de narcoză deschise cu un flux de oxigen de 300-500 ml/kg/minut. MenŃinerea anesteziei generale se poate face cu halotan; trezirea durează între 35 minute-1 oră. Isofluranul se recomandă animalelor aflate în stare gravă sau cu insuficienŃă renală; inducŃia cu isofluran 4-5% durează 6-20 minute, timpul se scurtează dacă se asociază şi ketamina. MenŃinerea (Vienet V. 2001) se poate face şi injectabil, însă cu mare variabilitate individuală: - ketamină 22-44 mg/kg IM, SC – sedare, permite intubarea; 60 mg/kg IM – intervenŃii chirurgicale: inducŃie în 10-30 minute, narcoză de 1-3 ore, revenire la comportament normal în 24-96 ore. Dozele mai mari de 110 mg/kg determină stop respirator, bradicardie - telazol 10-30 mg/kg IM – inducŃie rapidă, narcoză cu durată de 1 oră 4-5 mg/kg – sedare, permite intubarea - propofol 10 mg/kg IV – durată de acŃiune scurtă 20-40 minute, trezire rapidă - ketamină 30 mg/kg IM + xylazină 2% 0,1-1,25 mg/kg IM Monitorizarea la reptile •

Prin evaluarea FR, FC, PA, reflexul cornean şi răspunsul la pensarea cozii/piciorului. Şerpii se relaxează de la cap la coadă.

•

AscultaŃia cordului este rareori posibilă, pentru monitorizare este utilă electrocardiograma, monitorizarea Doppler.

•

Sub anestezie majoritatea reptilelor nu respiră, ascultaŃia este inutilă. Se impune recoltarea de sânge şi determinarea gazelor sanguine pentru monitorizarea oxigenării şi aprecierea ventilaŃiei. Probele de sânge colectate din cord totuşi nu reflectă valorile din sângele arterial.

•

RESUSCITAREA. Rata metabolică redusă permite suportarea fără consecinŃe majore a unor perioade lungi de stop cardio-respirator. Stopul cardiac, forte rar, rezultă din tulburări electrolitice grave, acidoză sau stări septice. Principiile resuscitării sunt similare celor de la alte vertebrate łESTOASELE


Ńestoasele, în special la cele de apă pot menŃine apneea timp îndelungat, de asemenea se realizează un şunt pulmonar cu întreruperea circulaŃiei sanguine pulmonare, rezultând prelungirea inducŃiei/eliminării narcoticelor inhalatorii.
la Ńestoasele marine este dificil de localizat glota atunci când este închisă.

4

AGENT

Doze & Administrare

Ketamina

40-80 mg/kg IM in membrele anterioare, rezultate foarte variabile, inductie de lunga durata. La doze de peste 110 mg/kg morti subite. Revenire in 6 ore-3 zile.

Pentobarbital

Halothan/ Isofluran

60 mg/kg IP, a se aduce la dilutia de 2,5%, inductia (1-3 ore) si trezirea (3 zile) de lunga durata. Fara efect la 10% din testoase. dupa premedicatia cu ketamina, se poate folosi la inductie N2 O, animalele pot respira spontan, daca se aseaza in decubit dorsal se va folosi ventilatia cu presiune pozitiva, frecventa de 6 respiratii/minut. Narcoticul la o concentratie de 0.5-1.0%

AMFIBIENII
în faza de mormoloc prezintă branhii care dispar după metamorfoză când se dezvoltă plămânii. Pielea se comportă ca o membrană semipermeabilă prin care se realizează respiraŃia şi absorbŃia de substanŃe (avantaj ptr. narcoza inhalatorie)
respiraŃia abdominală dispare pe durata unei sedări puternice, dar respiraŃia faringiană continuă
se impune preanestezic dieta de 12-24 de ore, care reduce incidenŃa regurgitării
animalele peste 100 grame vor fi intubate
reflexul cornean dispare înaintea celui de retragere a membrelor
pot fi menŃinuŃi în afara apei timp îndelungat dacă sunt umeziŃi (mai ales pe durata anesteziei)
niciodată nu se va folosi hipotermia ca metodă de anestezie generală (valabil şi pentru reptile)(motive: deprimă imunitatea, întârzie vindecarea, nu asigură analgezia).
deoarece amfibienii în perioada de inducŃie trec printr-o fază de excitaŃie, pentru a se preveni saltul şi accidentele, inducŃia se recomandă a se realiza într-un container.
respiraŃia pulmonară se opreşte pe durata anesteziei şi nu poate fi folosită pentru monitorizarea profunzimii narcozei, însă respiraŃia cutanată este suficientă pentru a preveni hipoxia
monitorizarea frecvenŃei cardiace se face prin observare directă (pe linia ventrală mediană, caudal de umeri), prin ECG, ultrasonografie, doppler. Nu sunt publicate valorile normale.
revenirea din anestezie (animal capabil să se mişte normal) durează 30-90 de minute după ce a fost clătit cu apă proaspătă.
să nu se crească temperatura corporală a amfibienilor la valori apropiate de cele din încăpere în ideea că se grăbeşte trezirea. Acest lucru va duce la creşterea ratei metabolice şi a necesarului de oxigen, iar respiraŃia cutanată nu va fi capabilă să asigure oxigenarea.

5


nu se vor aplica soluŃii alcoolice sau preparate ce conŃin alcool direct pe piele, pot fi absorbite prin piele şi vor dizolva secreŃiile normale care protejează contra infecŃiilor şi deshidratării.
pot fi anesteziaŃi prin imersia într-o soluŃie de anestezic, prin plasarea într-o cameră de inducŃie sau prin aplicarea preparatului anestezic pe piele
dacă se ajunge la planul narcotic dorit pentru procedura chirurgicală, amfibianul este scos din baia cu anestezic şi spălat cu apă curată, sau preparatul aplicat pe piele este îndepărtat. Animalul va rămâne anesteziat timp de 10-80 minute dependent de anestezicul folosit.
MS-222 (Tricain methan-sulfonat) are margini largi de securitate, soluŃia trebuie tamponată cu bicarbonat de sodiu pentru a menŃine un pH neutru al soluŃiei în care va fi imersat animalul. Poate fi administrat şi SC sau IM100 mg/kg , inducŃia durează 5-20 minute, trezirea 10-30 minute;
ketamina 100-200 mg/kg SC sau IM, inducŃia în 10-20 minute, revenire după 20-60 de minute.
Pudra de benzocaină poate fi dizolvată în etanol pentru a pregăti soluŃia anestezică, care apoi va fi tamponată cu bicarbonat.
Isofluranul poate înglobat într-un gel sau aplicat pe vată care se pune direct pe spatele animalului Stadiile narcozei •

Stadiul 1 - sedare profundă: înotatul spontan dispare, nu mai răspunde la stimuli

•

Stadiul 2 - narcoză profundă: scade tonusul muscular, se pierde echilibrul, în această fază se pot recolta probe biopsice din înotătoare sau branhii.

•

Stadiul 3 - anestezie chirurgicală: respiraŃii rare, frecvenŃă cardiacă redusă, lipsa totală a răspunsului la stimuli

SPECIA

AGENTUL

DOZA & ADMINISTRAREA

BROASCA

MS-222 (Tricain Solutie 1:1000 la adulte, 1:5000 pentru mormoloci – methan-sulfonat) imersie. Solutia de baza de 1:1000 se obtine prin dizolvarea a 1 g de MS-222 intr-un litru de apa care se va tampona cu 2 g de bicarbonat de sodiu. Solutia netamponata poate determina acidoza, cresterea azotemiei, ACTH-ului si colesterolului si se crede ca induce stresul la celelalte animale acvatice. Inductia dureaza 15 minute, solutia sa fie calda si oxigenata. Pentru mentinere solutia folosita initial va fi diluata 1:1, animalul va fi acoperit cu prosoape de hartie imbibate in lichid. Revenirea in 30-90 minute.

SALAMANDRA/

MS-222 (Tricain 1:2000 - 1:7500 imersie, preparare si administrare ca methan-sulfonat) mai sus, inductie mult mai rapida in 3-5 minute

SALAMANDRA DE APA

se poate prepara o solutie de 1:10.000 - imersie, se dizolva 100 mg de cristale in 5 ml etanol, se adauga 1 litru de apa, inductia dureaza 5 minute la temperatura camerei

6

ANESTEZIA GENERALĂ LA PEŞTI  Dietă preanestezică 12-24 ore, reduce riscul regurgitării hranei care se poate opri în branhii sau murdăreşte apa. Scade contaminarea cu fecale a apei folosite pentru anestezie şi trezire.  Este necesară o oxigenare adecvată pentru menŃinerea homeostaziei. Oxigenul se va suplimenta în toate containere cu apă în care va fi amplasat peştele (de transport, anestezie şi trezire). Ideal apa va fi aceea din acvariul sau sursa naturală în care trăieşte peştele (pH, clor, temperatură, amoniac)  Atunci când se consideră că nivelul anestezic este suficient pentru a se practica intervenŃia chirurgicală, adică s-a pierdut echilibrul, tonusul muscular, scade frecvenŃa respiratorie şi nu răspunde la stimuli, se va aplica o compresiune fermă la baza cozii pentru a verifica răspunsul la stimuli.  FrecvenŃa respiratorie va fi monitorizată prin observarea mişcărilor operculilor care acoperă branhiile. Culoarea branhiilor trebuie să fie roz închis spre roşu deschis. Dacă respiraŃia devine extrem de rară sau se opreşte peştele trebuie pus într-un container cu apă fără anestezic până respiraŃia revine la normal.  Temperatura apei trebuie menŃinută la valoarea optimă pentru specia respectivă atât pe durata anesteziei cât şi la trezire. Există mare gamă de anestezice folosite la peşti, cu toate acestea informaŃiile publicate sunt puŃine. Majoritatea procedurilor anestezice sunt efectuate cu un număr limitat de droguri: tricaină, quinaldină şi dioxid de carbon. Anestezicul poate fi administrat pe cale injectabilă, dar marea majoritate a procedurilor chirurgicale se fac sub anestezia realizată prin băi statice sau în care apa curge. În ambele situaŃii anestezicul trebuie să fie hidrosolubil, uneori el este iniŃial dizolvat într-un solvent organic apoi în apă. Peştele este imersat în soluŃia cu o anumită concentraŃie un timp determinat. ConcentraŃia se calculează în ppm (părŃi pe milion), ceea ce este echivalent cu mg/l sau g/m3 de apă. Profunzimea sedării peştilor este dependentă de concentraŃie şi durata expunerii. Stadiile anesteziei la peşti Stadiu Descriere Comportament 0 Normal ReacŃionează la stimulii externi, frecvenŃa mişcării operculilor care acoperă branhiile şi tonusul muscular normal 1 Sedare uşoară Uşoară inhibiŃie a reactivităŃii la stimuli externi, descreştere uşoară a frecvenŃei mişcărilor operculilor, echilibru normal 2 Sedare profundă Pierderea totală a reactivităŃii la toŃi stimulii externi intenşi, reducere uşoară a frecvenŃei mişcărilor operculilor, echilibru normal 3 Pierderea parŃială Pierderea parŃială a tonusului muscular, înoată haotic, a echilibrului creşte frecvenŃa mişcărilor operculilor, răspund doar la stimuli tactili puternici sau la vibraŃii 4 Pierderea totală a Pierderea totală a tonusului muscular şi a echilibrului, echilibrului mişcări ale operculilor rare dar regulate, dispariŃia reflexelor spinale 7

5

6

Pierderea activităŃii DispariŃia completă a reactivităŃii, mişcările operculilor reflexe sunt rare şi neregulate, FC redusă, dispariŃia tuturor reflexelor Colaps medular Operculii nu se mai mişcă, urmează rapid stopul (stadiu de asfixie) cardiac

Cea mai simplă modalitate de a anestezia peştii este de a-i imersa într-un acvariu cu anestezic şi a-i scoate de acolo atunci când s-a ajuns la nivelul anestezic dorit. După ce operaŃia s-a încheiat peştele este imersat într-un acvariu cu apă proaspătă cu sistem de oxigenare. Această metodă este adecvată când intervenŃiile sunt scurte, sub 1 minut. Atunci când dorim o sedare mai lungă se folosesc metode alternative, adică sisteme prin care alternativ prin branhiile peştelui trece apă cu anestezic sau doar apă în funcŃie de nivelul de sedare al peştelui.

Anestezice folosite frecvent: Tricaina (MS-222, Finquel, Tricaine-S) - dacă se foloseşte pentru anestezia peştilor de consum restricŃiile se ridică după 21 de zile. Este foarte solubilă în apă şi liposolubilă, traversând rapid branhiile. Dozarea depinde de gradul de anestezie dorit, specie, mărimea peştelui, temperatura şi duritatea apei. Are efect mai intens ăn apă caldă şi cu duritate scăzută. SoluŃia trebuie tamponată pentru a ajunge la un pH de 7-7,5 cu NaHCO3. Anestezicul se elimină prin branhii pe durata trezirii, concentraŃia tisulară ajunge la zero după 24 de ore. Este recomandată testarea concentraŃiei soluŃiei pe un număr mic de peşti pentru a determina dozarea optimă. Quinaldina şi Quinaldina sulfat – quinaldina este greu solubilă în apă dar solubilă în acetonă şi etanol, quinaldina sulfat este hidrosolubilă. Trebuie făcută corecŃia pH-ului, soluŃiile sunt acide, cu 0,45 g NaHCO3/1 g quinaldină sulfat. Efecte adverse: irită branhiile, provoacă leziuni corneene. SolvenŃii folosiŃi pentru a dizolva quinaldina irită lucrătorii dacă zona nu este bine ventilată. Dozare: 15-60 mg/l. Efectul este mai intens în apă cu duritate crescută. ConcentraŃia tisulară este zero după 24 de ore. Bioxidul de carbon – gaz solubil în apă. Se barbotează în apă, este dificil de controlat concentraŃia şi în acelaşi timp trebuie menŃinută o concentraŃie adecvată de oxigen. A fost folosit iniŃial pentru sedarea peştilor pe durata transportului sau pentru a permite manipularea. Alături de gazul presurizat ca sursă de CO2 a fost folosit şi bicarbonatul de sodiu (NaHCO3) care atunci când se dizolvă în apă eliberează lent bioxid de carbon. Gazul se eliberează mai repede la un pH scăzut. Se adaugă 640 mg NaHCO3 / l apă la un pH de 6,5.

8

Eugenolul – recent a fost introdus în anestezia peştilor, se foloseşte în alimentaŃie (condiment) şi în stomatologie. Se foloseşte în doză de 25-100mg/l. ANESTEZIC Metomidat

MS-222 (Tricaine methanesulfonate)

SPECIE

DOZA

INDUCTIE &TREZIRE

Cod Pastrav curcubeu Somon

5-20 mg/l 5 mg/l

Inductie: