Verismul Si Opera Italiana. Doc

Verismul 

Confluenţ Confluenţaa dintre dintre cele două secole secole – XIX şi XX – a însemnat însemnat pentru pentru Italia una dintre cele mai agitate etape ale istoriei sale. Odată atins idealul unificării – 185919!1 – reali"at de fapt a#ia în anul 19$1% Italia a pornit pe drumul său propriu de de"&oltare. 'upă cum esteti estetica ca impresi impresionism onismului ului sa cristali"a cristali"att mai înt(i în pictura pictura france"ă% e)tin"(nduse mai t(r"iu în domeniul mu"icii% orientarea &eristă îşi are originea în literatura italiană *+uigi Capuana şi mai ales ,io&anni -erga  – 18/1900% scriitor sicilian% adept al a&(ntului patriotic specific generaţiei lui ,ari#aldi% mem#ru al gr"ii naţionale% constituită în acea &reme în 2icilia3. 4depţii 4depţii &erismului îşi aleg su#iectele şi eroii din cotidian însă se opresc doar la contemplarea e&enimentelor. Influenţa principiilor din literatură sa e)tins şi în celelalte domenii ale artei italiene. 'upă e)perianţa &erdiană% a lui i"et şi a lui 6ussorgs7i% genul operei a suferit influenţa g(ndirii şi stilului agnerian. Influenţa lui agner agner a a&ut un rol rol înse nsemn mnat at de dete term rmiin( n(nnd perfe erfecţ cţiion onaarea rea te: te:nic nicii de co com mpo po"i "iţţie. ie. Compo"itorii italieni au preluat înnoirile lim#a;ului mu"ical agnerian fără a se dsprinde de spiritul mu"icii şi a canta#ilităţii proprii mu"icii italiene. 6i;loacele folosite de către compo"itori corespund dramaturgiei condusă de pasiuni şi drame roii sunt oameni o#işnuiţi iar  melodismul de esenţă populară% este caracteristic scenelor de mas. ?n general% structura operelor &eriste menţine tradiţia% respect(nd formula numerelor înc:ise% cu arii şi ansam#luri de sine stttoare. ?n principiu compo"itorii &erişti nu adopt concepţia agnerian a continuitţii scenice –  mu"icale. @nitatea dramaturgic şi mu"ical este asigurat de impunerea şi circ circul ulaţ aţiia une neii ide idei mu"ica "icalle în co conntin tinu trans ransfo form rmar are% e% men enit it s caract caracteri eri"e" "e"ee di&ers di&ersita itatea tea şi e&oluţ e&oluţia ia sentim sentiment entelo elorr ce conduc conduc acţiun acţiunea ea  persona;elor *principiu romantic romantic moştenit de la -e -erdi3. Pietro Mascagni 

Operaa care Oper care a rmas rmas – dint dintre re cele cele 10 com compu puse se – Cavaleria Rusticana% urmreşte desfşurarea unei drame pasionale% desprins din &iaţa unui sat din 2icilia. Conţinutul% cu toate c este redus la fapte înt(mpltoare% are meritul de a fi surprins at(t elemente caracteristice specificului temperamental al oamenilor din sudul mediteranean c(t şi unele nuanţe morali"atoare.

orc:estral este construit pe antite"a celor dou stri afecti&e care declanşea" conflictul% pre"ent(nd at(t tema tragic a Santuzzei  precum şi 2erenada c(ntat de   Turidu  *în culise3% ca un elogiu adresat frumuseţii Lolei. Contrastul Contrastul dintre dintre sentiment sentimentele ele apstoare apstoare şi cele senine senine continu continu s marc:e marc:e"e "e pregna pregnant nt dramat dramaturg urgia ia mu"ica mu"ical l *şi scenic scenic3. 3. ?n desfş desfşura urarea rea dramaturgiei% un rol deose#it îi re&ine orc:estrei în reliefarea contrastelor. 'e altfel% înc din perioada de maturitate artistic a lui -erdi% în opera italian se face remarcat o nou concepţie în tratarea orc:estrei% în sensul solicitrii ansam#lului pentru reali"area tensiunii dramatice. ?n opera lui 6ascagni% canta#ilitatea ariilor% a duetelor% a corurilor este du#lat du#lat de comentari comentariile ile amplu amplu simfoni"at simfoni"atee ale orc:estrei. orc:estrei. Aentru a su#linia su#linia faptul c% uneori cu&intele de&in neputincioase% compo"itorul plasea" un impresionant înainte înainte de scena Cântecului de pahar  –   – scen în  Intermezzo  impresionant care sunt pre"ente toate persona;ele operei şi care declanşea" conflictul final între cei doi #r#aţi% Turidu şi compar Alfio. ?n finalul finalul operei% operei% în afar de nuanţele nuanţele lirice lirice * aria lui Buridu Buridu în care îşi ia rmas #un de la mama sa3 şi dramatismul accentuat de pre"enţa 2antu""ei% se infi infilt ltre rea" a" un unel elee elem elemen ente te de desc scri ript pti& i&n nat atur ural alis iste te%% prec precum um  srtigǎtul  stenilor care n&lesc în scen anunţ(nd moartea lui Buridu – o e)clamaţie fr înlţime – intonaţii cu care se înc:eie desfşurarea dramei. 6elodi 6elodismu smull drame drameii este este influe influenţa nţatt de mu"ica mu"ica pop popula ular. r. Autern Auternicu icull dramatism al concepţiei mu"icale a definit noul tip de oper care a de&enit o lucrare ce ocup acelaşi loc important în repertoriul soliştilor şi teatrelor% la fel ca la început.  Introducere  Introducerea a

 Ruggiero Leoncavallo Leoncavallo

4l doilea important repre"entant al trsturilor &eriste din istoria operei italiene% sa remercat – cu o mic e)cepţie% opera Oedipus e) – cu drama  aiaţe% compus în anul 1890 su# influenţa rsuntorului succes al lui 6asacgni din anul 189/. 2rac şi demorali"at de insuccesul primelor sale opere% +eonca&allo a fost ne&oit s cutreiere mult timp diferite oraşe italiene şi europene pentru aşi c(ştiga mi;loacele de e)istenţ. >)perienţa sa #ogat de &iaţ a influenţat ulterior noua sa orientare artistic. ar tistic. 4cţiunea noii sale opere &eriste se petrece în sudul Italiei *în satul 6ontalto din din Cala Cala#r #ria ia3% 3% de desf sfş şur( ur(nd ndus usee &e &ert rtig igin inos os pe pa parc rcur ursu sull a do dou u acte acte.. ?n ingeniosul rolog   care le precede% compo"itorul preci"ea"% prin intermediul  rolog  care monologului mu"ical al lui  Tonio% intenţia de a reda% fr artificii% un cr(mpei de &iaţ. >l pre&ine pu#licul% prin cu&inte alese cu gri;% c rostul actorilor 

nu este de al distra ci c persona;ele operei &or tri m(nate de sentimente fireşti% asemenea fpturilor ade&rate. >ste o formulare direct a principiului artistic &erist% în sensul pre"entrii unui aspect de &iaţ real. Opera Aaiaţe rm(ne% astfel% cea mai repre"entati& pentru -e -erism. Ingenioas este şi ţestura dramaturgiei scenice *+eoca&allo este el însuşi autorul li#retului3. ?n primul act el pre"int pe r(nd diferite stri sufleteşti ale eroilo eroilorr princi principal pali%i% pentru pentru a pregt pregtii înţele înţeleger gerea ea de"nod de"nodm( m(ntu ntului lui final. final.  Defericirea  !eddei% o#ligat de aşi urma soţul cu trupa am#ulant% întro &iaţ de mi"erie% nefericirea nefericirea lui Cannio% c:inuit de gelo"ie şi neputincios în faţa condiţiilor grele în care este o#ligat s triasc% a lui Tonio% &ictim a sluţeniei lui şi a cru"imii oamenilor – este pus în contrast cu peisa;ul  pitoresc şi coloritul rustic% cu &eselia stenilor care sunt #ucuroşi s se odi:nesc de munca "ilei particip(nd la un specatcol. Cel deal doilea act urmreşte% paralel% dou planuri ale acţiuniiE pe de o  parte repre"entaţia pe care o dau actorii am#ulanţi% pe scena impro&i"at de ei în acest scopF pe de alt parte desfşurarea în continuare a dramei pe care fiecare dintre aceştia o triesc. 4semnarea dintre re&elaţiile sur&enite între eroii principali ai operei  Cannio% Dedda% 2il&io% Bonio  şi cei ficti&i% întruc:ipaţi de ei pe scena teatrului am#ulant – Aaiaţe% Colom#ina% 4rlec:ino 4rlec:ino şi Baddeo – conduce treptat la suprapunerea total a celor dou planuri dife diferit rite% e% de de"n "nod odm m(n (ntu tull com modi difi fic( c(nd ndus usee în comedi ediei &a de&eni tragic % mo funcţie de impulsurile sentimentale ale eroilorE Canio"aiaţe  îşi &a omor( soţia – pe  !edda"Colom#ine  !edda"Colom#ine% în mi;locul nedumeririi generale a pu#licului &enit s &ad o comedie. 2esi"area crimei reale sur&ine în momentul în care este omor(t 2il&io  iu#itul Deddei – care inter&ine din mulţime pentru aşi sal&a iu#ita. 'in 'in pu punc nctt de &e &ede dere re mu mu"i "ica cal% l% op oper eraa Aaia Aaiaţe ţe îm#i îm#in n trs trst tur uril ilee op oper erei ei tradiţional tradiţionalee italiene italiene cu elementel elementelee noi aduse în conţinut şi stil de concepţia concepţia &erist. O trstur înnoitoare apare din prima pagin a lucrrii în care compo"itorul integrea" &ocea uman în prologul o#işnuit orc:estral% cu scopul de a formula direct şi clar principiul artei &eriste. 4ceast tendinţ de a transmite cu claritate un anumit mesa; artistic se desprinde şi din concepţia finalului –  din aria lui Cannio –  Ridi pagliacci – c(nd compo"itorul reia ideea central a operei% e)prim(ndo prin intonaţii patetice% întretiate de suspine% de :o:ote c:inuite de o deose#it plasticitate psi:ologic. emarca#il este şi concepţia actului al doilea în care compo"itorul foloseşte o du#l tratare mu"ical pentru a caracteri"a desfşurarea celor dou planuri ale acţiunii. itmul ,a&ottei preclasice sau intonaţiile unei serenade italiene

ilustrea" spectacolul dat de actorii am#ulanţi% în timp ce un stil dramatic  ptruns de teme specifice acţiunii principale% caracteri"ea" tensiunea cresc(nd a strilor sufleteşti reale. Ingenio"itatea şi in&enti&itatea melodic a scenelor corale merit şi ele o menţiune special. 4lturi de calitţile melodice ale mu"icii ce poart forţa de caract caracteri eri"ar "aree psi:ol psi:ologi ogic c st acea acea plasti plasticit citate ate a lim#a; lim#a;ulu uluii orc:es orc:estra trall e)trem de e)presi&% adeseori% îns% cu efecte melodramatice. 'esfşurarea dramaturgiei mu"icale este înc:egat şi aceasta în ciuda împrţirii operei în numere înc:ise. Giacomo Puccini 

+a fel ca şi contemporanii si 6ascagni şi +eonca&allo% Auccini este un strlucit epre"entant al &erismului% pe care% prin talentul su genial îl &a depşi prin pro#lematic şi lim#a;ul su mu"ical original. >stetica creatiei pucciniene se #a"ea" pe c(te&a principiiE "ugr&irea epocii prin aspectele ei specificeF  predilecţia pentru faptul real% concret% pre"entat fidel şi sincer% cu mi;loacele proprii ale genului de ale criu tradiţii rm(ne ataşat dar şi cu inte intenţ nţia ia de decl clar arat at de a se ridi ridica ca de deas asup upra ra real realit itţ ţii ii%% ctr ctree  generalizatoare% de natur a lrgi ori"ontul  semnificaţii mai $nalte%  generalizatoare artistic romanticF alegerea persona;elor de oper din r(ndul oamenilor o#işnuiţiF importanţa deose#it acordat li#retuluiF unit nitate atea te)t te)tuului lui dram ramati atic şi a mu mu"i "iccii tre tre#u #uie ie s ser& er&easc easc  principiului teatralitţiiF compo"itorul a reali"at aceast unitate întro manier manier a#solut a#solut personal% personal% a;ung(nd la înfptuire înfptuireaa tipului italian de  *pe care promo&ase agner3F operǎ de artǎ integralǎ  *pe sensi#ilitatea pronunţat în construirea mu"ical a persona;elor sale –  cu preferinţ pentru cele feminine şi nu întotdeauna purt(nd titluri de no#leţeF culti& culti&are areaa unei unei linii linii me melod lodice ice suple% suple% a moti&e moti&elor lor nede"& nede"&olt oltate ate%% a mo"aicului tematic şi a formelor mici *arii scurte3 precum şi a culorii orc:estraleF caracterul sincer% spontan% direct şi accesi#il al lim#a;ului mu"ical% capa#il s e)prime aspiraţii etern umane F Braiectoria Braiectoria e&oluţiei e&oluţiei sale – care reali"ea" reali"ea" legtura legtura #elcantoului italian cu unele unele partic particula ularit ritţi ţi de lim#a; lim#a; e)trae e)traeuro uropea peann – porneş porneşte te de la verism • •

• • •

•

•

•

trec(nd prin impresionism  pentru a se opri în pragul esteticii e&presioniste  a şcolii moderne &iene"e. Odat cu op Odat oper eraa  La Bohème Auccini a reuşit s definiti&e"e o dram realist şi profund emoţionant prin &eridicitatea persona;elor şi a situaţiilor  *uneori inspirate din propriai tinereţe3. Auccini &alorific aici – su# forme noi – meterialul tematic al unor lucrri anterioareE sc:iţele operei se #a"ea"  pe lucrarea de tinereţe Capriciu simfonic. Doutatea% în aceast oper% se simte de la primele msuri ale actului IE scurte inci"ii melodice care se derulea" rapid% în sens ascendent şi descendent% pe suportul unei septime care persist persist ca pedal dea lungul a 0 de msuri. msuri. Aroprii lui Auccini sunt lim#a;u a;ului lui armo rmonic nic – #in #ine rep repr"en r"enta tatte aici aici – prin rin  particularitǎţile  particularitǎţile lim creinnd imp impresi resiaa de  succesiunile de septimǎ cu rezolvǎri rezolvǎri $ntârziate% crei incertitudine tonalF frec&enţa terţelor paralele în mi'carea mi'carea vocilor F desele modulaţii cromatice 'i enarmonice F cadenţele de dominant cu  septimǎ 'i o#ţine efectul dorit Auccini utili"ea" utili"ea" înlnţuiri înlnţuiri de cvinte nonǎ . Aentru a o#ţine *moti& i&ul ul de de de#u #utt al actu actulu luii al IIl IIlea ea3. 3. ?n actu actull al trei treile leaa  paralele *mot compo"itorul foloseşte succesiunea de cvinte goale *intonate de dou flaute acompaniate în tremollo3. 'in punct de &edere ritmic se desprinde apariţia repetat a formulelor sincopate. Orc:estraţia este strlucitoare iar gustul rafinat al compo"itorului pune accentul pe culoarea tim#ral. Cu op oper eraa Tosca  se de"&luie şi modul personal de aplicare a leit moti&elor moti&elor agneriene% agneriene% compo"ito compo"itorul rul relief(nd relief(nd caracteri"a caracteri"area rea mu"ical mu"ical a  persona;elor. @n ma)im de in&enti&itate% în str(ns legtur cu dramaturgia% apare în opera Cio-Cio-an * Madame Butter!l"3. 6oti&ele melodice *tematice3 sunt scurte şi se succed în continuu fr a fi supuse de"&oltrilor% d(nd impresia discurs melodic neîntrerupt. Orc:estraţia se remarc prin fluiditate şi putere de sugestie a com#inaţiilor tim#rale instrumentale. 4rmonia se di&ersific mult prin suprapunerea disonanţelor şi a succesiunilor modale orientale *pentacordii% pentatonii% :e)atonii şi :e)acordii3. ?n afar de conclu"iile de;a pre"entate% cu pri&ire la lim#a;ul mu"ical  puccinian% se remarc forţa emoţional a discursului liric% ingenio"itatea com co m#inaţ inaţii iilo lorr armo rmonice nice şi tim# im#ral rale precu recum m şi ime imensa nsa #og ogţ ţiie şi ingenio"itate melodic. 2e 2e remarc% de asemenea% unitatea şi completarea recip recipro roc c dint dintre re te)t te)t şi mu mu"i "ic c.. ?n locu locull dram dramei ei agn agner erie iene ne Aucc Auccin inii reali reali"e "ea" a" dram caract cter er Gu Guas asii po popu pula lar% r% în locu locull dramma ma per per mus musica ica cu un cara declamaţiei lirice el introduce un stil  parlando de