Verbe Copulative - Verbe Predicative
November 19, 2022 | Author: Anonymous | Category: N/A
Short Description
Download Verbe Copulative - Verbe Predicative...
Description
Verbe copulative – verbe predicative 1. Când sunt semantice (au înţeles lexical propriu-zis, propriu-zi s, existând nişte sinonime co cont ntex extu tuale ale, , verb verbel elee a fi, a se face, a ajunge, a deveni, a ieşi, a părea etc. au statut stat ut predicat predicativ, iv, !uncţio !uncţionând nând ca predicate verbale.
%a colţul străzii a fost o în încă căie iera rare re nemaiomenită. Ce-mi ovesteşti tu a fost luna luna trecută. Pe vremuri# nunţile erau în aer liber. &otul a fost doar doar în ima'inaţia ta. Când sunt e(amenele e(amenele finale! )i ce-i dacă nu o invităm şi e Ale(andra! . Când arat$ arat$ continuitatea (desfăşurarea în timp, !iind sinonim cu a dura, a dăinui, a ţine, a data data, a se împl împlin inii, a tr trec ecee (o perioad$'
". Când Când su sunt nt as asem eman anti tice ce (nu (nu au înţe înţele less lexical propriu-zis, neexprimând o acţiune # un proces # o stare, ele r$mân copulative şi !ac parte din predicatul nominal (împreun$ cu numele predicativ.
*ănăstirea aceasta e de e timul lui )tefan )tefan cel *are. De când e âinea! *âine vor fi atru atru ani de când bunicul s-a stins din viaţă. E mult mult de-atunci.
%ista ver %ista verbel belor or cop copula ulati tive ve din &ra &ramat matici icile le tradiţio trad iţionale nale incl include ude urm$toare urm$toarele le cuvi cuvinte' nte' a fi, a deveni, a se face, a ieşi, a ajunge, a rămâne, a părea, a însemna.
A FI stee pr st predi edicat cativ iv cân cândd are con conţi ţinut nut lex lexica icall )dep )depli lin* n*.. +rm +rm$toa $toare rele le ipos iposta taze ze îi sunt sunt speci!ice pentru aceast$ valoare'
. Când arat$ mişcarea, !iind sinonim cu a merge, a trece, a se duce, a da (pe la, a umbla'
1. Când Când arat arat$$ existenţa (în sens lar&, de re&ul$ explicit situat$ în timp sau în spaţiu, !iind !iind su subs bstit tituib uibil il cu unul unul din urm$t urm$toar oarele ele verbe' a exista, a se afla, a se găsi, a vieţui, a dura, a ţine'
Când am fost cu cu rietenii la mare# am dat este nişte cole'i de liceu. Ai fost azi azi la facultate! Pe unde mi-ai fost toată toată dimineaţa!
/. Când Când ar arat at$$ originea, provenienţa, !iind sinonim cu a se trage, a fi de loc, a-şi avea originea, a proveni'
În societatea de azi nu ma mai sunt atâtea valori solide. Oame Oa meni niii cei mai săra săraci ci sunt în Africa şi
eşti De undesunt # din dra'ă *aria! +oşiile din &urcia. ,oi de unde ziceţi că sunteţi ! ainele rimite sunt de de la un second-and.
Asia. Prostie este din abundenţă. De când sunt n-am n-am mai văzut aşa ceva. Cât mai e ână lecăm la munte! Câţi Câ ţi "il "ilome ometr trii sunt di dinn Or Orad adea ea ân ânăă în Predeal! Când e minte# nu-i ce ce vinde. $ăranii erau la cules de orumb.
0. Când arat$ preţul, valoarea, cantitatea, mărimea (în (în tim timp p,, !iin !iindd sino sinoni nim m cu a costa, a valora, a face ( a valora, a dura, a ţine'
". Când arat$ arat$ o acţiune propriu-z propriu-zisă isă, !iind sinonim cu a se întâmpla, a avea loc, a se produce, a se desfăşura, a se ţine ( a se derula în timp sau spaţiu, a cădea (ca dat$'
Cât sunt sunt merele!
/iletul la concert e vreo 01 de lei. Cât e ora de curs universitar!
1
Verbe copulative – verbe predicative . Când are alte sensuri' a pleca sau a sosi ( %a %a ce oră e ra raidu idull de /uc /ucure ureşti şti!!2 a trebui, a fi dat (Când e să ţi se întâmle# tot se întâmlă.2 Dacă e să te a2ute# măcar s-o facă acum.2 a însemna, a prevesti, a fi semn (că (Ce e când visezi cu şeri!
b verb predicativ, a fi existenţial, !ormând sin&ur predicatul verbal, iar substantivul de du dup$ p$ ac aces esta ta în înde depl plin inin indd ro rolu lull de nu nume me predicativ în nominativ (aceast$ soluţie este cea tradi tradiţio ţional nal$, $, pr prezen ezent$ t$ şi în man manual ualele ele şcolare.
A fi este predicativ numai la mod personal, avân avândd !un !uncţi cţia de predi edicat cat verb erbal, al, iar iar substa sub stant ntivu ivull # pro pronu numel melee în nom nomina inati tivv pe lân&$ el va !i subiect, nu nume predicativ.
+nele dintre expresiile st$rii su!leteşti ori !iziolo&ice au corespondente verbale simple' a-i fi jenă a se jena, a-i fi ruşine a se ruşina, a-i fi scârbă a se scârbi, a-i fi teamă a se teme etc. c=iv c= ivale alenţa nţa sem semant antic$ ic$ (ma (maii mu mult lt sau mai puţin total$ dintre expresie şi verb conduce la idee eeaa c$ substantivul este nume predicativ. ;n caz contrar ar trebui s$ accept$m c$ aceste expresii sunt locuţiuni, cu structura sin&ular$ predicat < subiect.
3e multe ori apar diverse circumstanţiale pe lân&$ a fi fi predicativ (de loc, de timp, ca cant ntit itat ativ iv,, de ca cauz uz$$ etc. etc. expr exprim imat atee prin prin diverse p$rţi de vorbire. 4567V89:' 1. 4 situaţie aparte se mani!est$ în cazul lui a fi dintr-o serie de expresii !ixe prin care se exprim$ di!erite aspecte ce vizeaz$'
>entru aceeaş >entru aceeaşii interpre interpretare tare – sub substan stantivu tivullnume predicativ – pledeaz$ şi paralelismul' a-i fi ruşine – a fi ruşinat, a-i fi foame – a fi flămând, a-i fi frică 3 a fi fricos etc., componentul nominal al acestora din urm$ !iind nume predicativ.
a starea !iziolo& !iziolo&ic$' ic$' mi-e foame ţi-e sete, ni-i frig etc. etc. b starea su!leteasc$' mi-e dor , mi-e ruşine, i-i jenă etc. c sta starea rea atm atmos! os!eri eric$' c$' e noapte, e ziuă, e toamnă etc.
A !"#"$I 1. ste aproape întotde întotdeauna auna copula copulativ tiv, intrând intr ând în alc$t alc$tuire uireaa predicatu predicatului lui nomi nominal, nal, av avân ândd sen ensu sull de a se tr trans ansfo form rmaa, a s e reface în, a a2un'e să fie ...
;n aces aceste te exp expres resii ii,, verbu verbull a fi este utilizat exclus exc lusiv iv la per persoa soana na a ::: :::-a, -a, sin sin&u &ular lar,, iar substantivul din structura lor tot la num$rul
profesoară 4oana reli'ie.. Pe zicevacedeveni trece devine mai de frumoasă Cum devine cazul!
sin&ular (multe dintre ele !iind de!ective de plural. Caracterul deosebit al acestor structuri este dat de posi posibili bilitatea tatea inte interpre rpret$rii t$rii sint sintactic acticee duble a verbului a fi'
Cu aceeaşi valoare copulativ$ este !olosit şi impersonal, pe lân&$ un adverb de mod, verb la su supi pinn or orii su subs bsta tant ntiv iv (înt (întrr-oo ex expr pres esie ie verbal$ impersonal$ care cere o subordonat$ subiectiv$'
a verb copulativ, expresia respectiv$ !iind un predicat nominal (a fi verb copulativ < substantivul în nominativ, nume predicativ. ;n aceast$ ipostaz$, a fi nu se poate substitui cu niciunul dintre sinonimele sale
Încee să devină clar că te-ai înşelat în rivinţa ei. Devine de necrezut ce ce se oate întâmla în asemenea cazuri.
"
Verbe copulative – verbe predicative 8pare un corespondent a&entiv şi cauzativ al verbul ver bului ui a se face. >r >rim imul ul ve verb rb,, a-şi face es este te tran tranzi ziti tivv (a (avâ vând nd dr drep eptt co comp mple leme ment nt dire direct ct su subs bsta tant ntiv ivul ul fraţii, ia iarr pr pron onum umel elee re!lex re! lexiv iv în dat dativ iv -şi este un dativ posesiv, atri atribu but t şi es este te ur urma matt de un pr pred edic icat ativ iv suplimentar, reoţi. 8l doilea verb apare cu pronumele re!lexiv s- în ac acuz uzat ativ iv,, co com mpl plem emen entt direc irect, t, iar sub ubssta tanntivu ivul este tot un predicativ suplimentar. învăţător este
Devine o problemă dacă ne imlici imlici şi e noi
în scandalul creat.
". ste rar între trebui uinnţat ţat ca verb predicativ (predicat verbal, cu acelaşi sens şi numai în limba? !iloso!ic, ap$rând !oarte rar, ra r, de re&u re&ul$ l$ în cor corel elaţ aţie ie cu a fi, creând opoziţia opo ziţia stare 3 devenire' În univers nimic nu e static# totul devine.
A %" FA&" A I"'I A A()$*" 6unt 6unt cons consid ider erat atee copu copula lati tive ve când când sunt sunt ec=ivalabile ori sinonime cu a deveni' 4oana va deveni profesoară profesoară de rrel eli' i'ie ie.. 4oana se va face profesoară de reli'ie. 4oana va ajunge profesoară de reli'ie. 6ino 6inoni nimi miaa într întree cele cele verb verbee este este una una con contex textual$, al$, depar eparte te de a !i per!e er!ect ct$. $. :denti!icarea calit$ţii de verb copulativ se !ace prin înlocuirea cu a deveni, înţelesul şi structura propoziţiei r$mânând nesc=imbate.
". Co Copu pula lati tivv es este te a se face şi în câ câte teva va ex expr pres esii ii,, co cons nsid ider erat atee ad ades esea ea,, din din ca cauz uzaa ec ec=i =iva vale lenţ nţei ei cu un ve verb rb,, dr drep eptt lo locu cuţi ţiun unii verbal ver bale, e, int interp erpret retare are eviden evidentt &re &reşit şit$' $' a s e face galben la faţă, a se face vânăt 7verde# nea'ru## albastru nea'ru albastru etc etc., a se face face stăp stăpân ân e ..., a se face de ruşine 7de minune# de ocară# de omină# de râsul târ'ului ...8 ". Ca ter erm men sim simet etrric cu au auxxilia iarrul predicativ a fi în cad cadrul rul opozi opoziţie ţieii stare 3 devenire din &rup$ri cu caracter impersonal, prin care se exprim$ st$ri su!leteşti, !iziolo& !izi olo&ice ice sau atmos!eri atmos!erice, ce, a se face este face fric frică ă 7dor# scârbă# copula cop ulati tiv' v' a i se face 'roază# ruşine8, a i se face frig 7cald# sete# foame8, a se face ziuă 7noate# întuneric# vreme bună# lumină8.
A %" FA&" 1. ste copulativ prin sinonimie )clar$* cu a deveni' Până vei mer'e la şcoală te vei face mare.
4567V89::' 1. 1. 8c 8ces estt verb verb este este copu copula lati tivv num numai la diateza re!lexiv$ cu pronume neaccentuat în acuzativ (a se face.
a >otrivit acestei interpret$ri ( a se face verb copulativ, substantivul în nominativ de
fac. ( se Compar$' Doi ( fac predicativ, Doicucudoi doi fac se atru. fac patru severb fac verb copulativ.
%ui dup$i el 4on se este făcunume fricăpredicativ, de boală.,nu )i subiect' dintr-odată afară se făcu lumină.
%a alt$ diatez$ (activ$ – a face, pasiv$ – a fi făcut# -ă# -i# -e cu pronume re!lexiv în dativ (a-şi face nici nu se pune problema de a !i copulativ. ;n exemplul exemplul'' +ămas caul familiei# el şi-a făcut fraţii preoţi # iar e sine s-a făcut nvăţător .1
se făcu frică >redicat Aominal !ormat din verbul verb ul copu copulati lativ, v, intr intranzit anzitiv iv a se face, mod indicativ, timp per!ect simplu, nr. s&., pers. a :::-a, diateza re!lexiv$, con?u&. a :::-a < A> exprim exp rimat at pri prinn sub subst. st. com comun un simpl simplu, u, !em !em.,., s&., A1 lu lumi mină nă A> exprimat prin subst. comun simplu, !em., s&., A1
xe xemp mplul lul est estee pre prelu luat at din 5ramatica limbii române. 6nunţul , p. "@".
1
Verbe copulative – verbe predicative Bot valoare valoare copulat copulativ$ iv$ are a a2un'e şi în expresia a ajunge rău 7bine8' este realizat prin adverb de mod
b 3ac$, dimpotri dimpotriv$, v$, a se face şi opozantul s$u semnatic, a fi, sunt predicative, cum sunt ce cell mai mai ad ades esea ea cons consid ider erat ate, e, incl inclus usiv iv în manuale, substantivul este, în ambele tipuri de construcţii subiect. Cele dou$ interpret$ri sunt su nt posi posibi bile le şi ?ust ?usti! i!ic icat ate, e, ele ele treb trebui uind nd amândou$ acceptate ( soluţie dubl$. 8st!el, frică # lumină subst. comun simplu, !em., s&., A1, 6.
". ste verb predicativ când are alte sensuri, dintre care' a sosi (intranzitiv – verb de mişcare' Am ajuns mai reede la facultate. a prinde, a apuca (tranz (tranzit itiv iv'' "u vei ajunge trenul dacă zăboveşti atâta. , Pe 4oana am ajuns-o ciar e linia de final. a fi suficient, a fi de-ajuns' Omului nui ajunge niciodată :cât are.; (subordonat$ 65, "u-ţi ajunge niciod nic iodată ată timul timul.., Ajunge :că ne ne-a -aii rovocat atâta suferinţă.; (subordonat$ 65, "u ajunge :să sui;# trebuie să şi •
". A se face este predicativ când are unul din sensurile' a se prod produc ucee, a se fab fabri rica ca, a se confecţiona (din' $uica se face ciar şi din stru'uri., *obila se face din lemn tare sau al melaminat. a se realiza, a se între treprind ndee' 9ătămânal se face curăţenie în birouri. a se preface, a simula' *ama s-a făcut
•
•
•
•
•
•
•
•
•
acţionezi.'oală. (subordonat$ 65, Ajunge cu vorbăria
că a fileacă. posibil' Cum se face că nu înţele'i roblema! a se întâmpla' Ce s-a făcut cu cu el de a disărut de atâta vreme! a se părea (impe (imperson rsonal' al' !e făcea că eram eram la mu munt ntee şi ne l lim imba bam m rin rin ădure. a se desfăşura, a se desc+ide înaintea oc+ilor' !e făcea o vale lun'ă 7o bifurcaţie8.
A I"'I 1. ste ste ve verb rb co copu pula lati tivv pr prin in sino sinoni nimi miee aproximativ$$ cu a deveni' aproximativ &urc &urcii ii au ieşit biruitori în unele lute cu românii. Am ieşit prima la concursul de matematică.
". ste verb predicativ cu celelalte sensuri' a părăsi (un interior, un spaţiu anume, intr traa' Am ieşit din an anttonim al lui a in cameră de vreo două ori., De ce nu ieşi din casă deloc! a merge, a pleca' #eşim în oraş!, #eşim la munte! a reieşi, a rezulta' De-aici n-o să iasă nimic bun., "-a ieşit rezultatul rezultatul analizei. a răsări' Încă n-au ieşit toţi toţi 'ioceii în ărculeţ. •
A 1. A()$*" ste verb copulativ copulativ prin sinonim sinonimie ie cu a deveni' &u vei ajunge o persoană imortantă în lumea afacerilor., Coilul tău a ajuns cineva.
•
ste verb copulativ prin opoziţie cu a fi'
•
7de lâns# de nerecu ner ecunos noscut cut ..8 în oci ociii oam oameni enilor lor.. (A> realizat prin verb la supin *iai a ajuns ajuns :să nu se mai înţelea'ă cu nimeni.; (s (sub ubor ordo dona nat$ t$ >7 dup$ dup$ verb verbul ul Ai
ajuns
de
râs
•
4567V89:' o olo losi sitt cu pr pron onum umee re re!l !lex exiv iv în da dati tiv, v,
copulativ
!ormeaz$ substantive îni acuzativ împreun$ (cu prepcuozdi!erite iţia din lo locu cuţi ţiun uni
Verbe copulative – verbe predicative verb verbal ale' e' a-şi ieşi din minţi , a-şi ieşi din sărite, a-şi a-şi ie ieşi şi din din ţâ ţâţâ ţâni ni , a-şi a-şi ieşi ieşi din din balamale, a-şi ieşi din pepeni etc. etc.
potrivită ocaziei., 'ăreau :că se interesează interesează
de facultate.; (subordonat$ >7
4567V89:' Cu subiect la persoana a :::-a, sin&ular sau plural, a ărea poate !i însoţit de re!lexivul se, opoziţia ersonal 3 imersonal neutrali neut ralizându zându-se -se în !avo !avoarea area personal personalului ului'' Oiini O niaa emi emisă asu sur raa că cărrţii 7îmi mi88 pare deosebită., Oinia emisă asura cărţii 7mi8 se pare deosebită., 6i 7îmi8 par nişte vecini liniştiţi. , 6i 7mi8 se par oameni oameni liniştiţi.
A ,./$" 1. ste ste verb verb copu copula lati tiv, v, cu unul unul dint dintre re sensurile' a păstra (pe mai departe o calitate' A rămas profesor în în satul natal. a do dobân bândi di o cali calita tate te, sinonim cu a deveni' Ai rămas nesc$imbat ., Domnişoara 4onescu a rămas lector de limb limbaa rom omân ânăă la Pra' Pra'a. a., A rămas perple% 7'ur 7'urăă-ca casc scă# ă# îmi îmiet etri rit# t# în înle lemni mnit8 t8## când când a auzi auzitt una ca asta asta.. , vei rămân ămânee de =ăcând aşa ceva# tu vei minciună 7de ruşine8# nu el. •
•
". ste ste ve verb rb pr pred edic icat ativ iv câ când nd es este te !o !olo losi sitt impe im pers rson onal al,, de re re&u &ul$ l$ cu un pr pron onum umee personal neaccentuat în dativ şi # sau cu re!lexiv re!l exivul ul se, !iind urmat de o subordonat$ subiectiv$' !e pare :că nu m-am înşelat în rivinţa lui.;, $i se pare :c-aş 'lumi;!, Îmi pare :că nu-mi laşi altă oţiune.; , %ui 4on îi pare :că toţi îl şantează.; $r$ pronume personal neaccentuat în dativ, a ărea imper imperso sonal nal este este uti utiliz lizat at ma maii rar rar'' 'ărea :că rintre nouri s-a fost descis o oartă ...;.
". ste verb predicativ •
sensul !undamental, a sta acunu plecas$u ' *ai rămâi câteva câteva zilepeeloc la, noi. !olosit !olo sit impers impersonal onal,, sino sinonim nim cu a urma (să, a tr trebu ebuii (să. ;ntr;ntr-un un ase aseme menea nea contex con text, t, a rămâne este urmat !ie de un verb la in!initiv ori supin cu !uncţie de subiect, !ie de o subordonat$ subiectiv$' &ămâne :să ne mai sfătuim.; , &ămâne de stabilit data nunţii. , &ămâne a se mai une la unct detaliile. cu sensul de a persista a fi (a exista în continuare' *i-au mai rămas nişte bani bani mărunţi# ia două cornuri., Deşi am tot sălat altonul# au rămas câteva ete ete de ulei. A 0,"A :ndi!erent de statutul s$u (verb copulativ sau predicativ, a ăre aree ac acel elaş aşii se sens ns ( ăreaa ar ex expr prim im$$ aparenţa şi de aceea deosebirea între valoarea copulativ$ şi cea predicativ$ nu se poate !ace )prin înţeles*, ci sintactic. •
4567V89:' a A ărea ap apar aree în expre expresi siil ilee a-i părea bine, a-i părea rău. 3at !iind !aptul c$ opoziţia co coul ulat ativ iv 3 r red edic icat ativ iv nu se marc=eaz$, în cazul acestui verb, pe una de sens, e mai &reu de precizat valoarea acestui
•
verb' sau copulativ, sau predicativ. ;n al do doil ilea ea râ rând nd,, pe pent ntru ru c$ ce cele le do dou$ u$ expresii pot !i ec=ivalate !iecare cu câte un ver erbb – a-i păre păreaa bine bine a se bucura, a-i părea rău a regreta, a ărea poate !i considerat verb predicativ, component într-o lo locu cuţi ţiun unee ve verb rbal al$$ (v (vez ezii şi lo locu cuţi ţiun unil ilee su subst bstant antiva ivale le pă păre rere re de bine bine bucurie, părere de rău regret, care, ca locuţiuni su subst bstant antiva ivale, le, nu po pott pro proven venii dec decât ât de la locuţiuni verbale.
1. s ste te verb verb co copu pula lati tivv câ când nd es este te !olo !olosi sitt personal, cu sau !$r$ pronume personal un pare om la &u pariîmi locul neaccentuat în dativ' său. , Prounerea aceasta foarte
/
Verbe copulative – verbe predicative 3e aceea trebuie acceptate ambele variante de interpretare, respectiv predicat nominal (a ărea verb copulativ, intranzitiv < A> exprim exp rimat at prin adve adverb rb de mo mod d şi predicat verbal exprimat prin locuţiune verbal$. b Bot o soluţie dubl$ trebuie acceptat$ şi în privinţa !elului subordon subordonatei atei introdus introdusee prin că sau să de dup$ dup$ aces aceste te pred predic icat atee impersonale' sau subiectiv$ (65, datorit$ caracterului impperso im ersonnal' al' Îmi pare bine :să te cunosc.; sau sau com completi letivv$ prep repopozi poziţi ţioonal nal$ (Cpr (C prep ep. .,, dato datori rit$ t$ ec ec=i =iva vale lenţ nţei ei cu un complement prepoziţional' Îmi pare rău :că n-ai reuşit la e(amene.; – Îmi are rău de nereuşita nereuşita ta la e(amene. , Îmi pare bine :că ai venit.; – Îmi are bine •
•
de venirea ta.
A 1$%".$A 1. ste copulativ când stabileşte ec=ivalenţa între entitatea-subiect şi entitatea-A>' 5eor'e 5eo r'e /acov /acovia ia era# în via viaţa ţa curent curentă# ă# () *asiliu. *unca înseamnă sănătate. A munci nseamnă :că :că ai sati satisf sfacţ acţii ii.; .; (pre (predi dica catt nomi nomina nall inco incomp mple lett cerâ cerând nd o subordonat$ subordon at$ > >7 7 >n sor de ?1@ nsea nseamnă mnă mult entru mine.
". ste predicativ când are sensul de a scrie, a lua notiţe, a consemna' *i-am n nse semna mnat t e caie caiett toat oate dat datel elee roblemei de matematică. nseemna mna e lemn &âmlarul îşi va ns dimensiunile necesare decuării unor bucăţi e(acte.
0
View more...
Comments
