Vedere Duhovniceasca

VEDERE DUHOVNICEASCA - isihast anonim -

1

2

VEDERE DUHOVNICEASCA CONŢINÂND Douăzeci de cuvinte ale unui călugăr agiorit anoni!" care #e nu!e$te Deznădă%duit" &n care de#crie cu acrivie" din cele c'te (rin e)(erien*ă a a+lat $i a (ăti!it" +elul  &nce(erii $i &ndru!area (entru &naintare $i de#ăv'r$ire +ără rătăcire a lucrării ne#+'r$ite a !in*ii" dată de #u# Cuvio$ilor ,ărin*i ine(lăcu*i lui Du!nezeu $i nu!ită RU./CIUNEA 0INŢII1 Ca #-o aiă la &nde!'nă cei ce dore#c #ă &ncea(ă acea#tă #+'ntă lu(tă a granicei intrări 2(rin lu(te3 &n &!(ără*ia cerea#că a lui Hri#to# Du!nezeu1 Anul !'ntuirii 45641 7n S+'ntul 0unte al Ato#ului1 ,RO8O. Sfântul Nicodim Aghioritul, în cartea sa Slujba Sfinţilor Părinţi Aghioriţi, aduce laude nu numai sfinţilor cunoscuţi, care s-au sfinţit în mănăstirile, în schiturile, în chiliile sihatrilor i-n cră!ăturile !ământului, !e care îi numete cu numele lor, ci aminţete i mulţimea cu"ioilor necunoscuţi, necunoscuţi, a celor fără de nume, !e care numai #umne$eu i-a cinstit cu sfinţirea, deoarece s-au rugat să rămână necunoscuţi i să fie uitaţi de oameni% Smerenia lor i-a condus la aceasta% &ntr-ade"ăr, în  !ământul binecu"ântat binecu"ântat al !ustiurilor Sfântului Sfântului 'unte au fost înmormântate înmormântate tru!uri sfinte, i închinătorul care trece !e acolo fără să ia seamă este sur!rins de adieri !line de bună mireasmă% (ste "orba de )u"ioi care au trăit tr ăit i au adormit în #omnul necunoscuţi% Am făcut !ersonal e*!erienţa acestor sfinţi ne"ă$uţi când, în tinereţea mea, scriam+ (*istente cu faţa ca de ceară li"ide i nobile, care au jertfit totul i, .!entru a-/ câtiga câtiga !e 0ristos, au sfinţit tot ce era nefolositor i de aruncat i au ars cu flacăra lor înile, linitit, cu !ace, care res!irau în genunchi în colţurile întunecoase i umede ale cuiburilor lor, suflete curate, .de care lumea nu era "rednică% Au "enit necunoscuţi necunoscuţi în mijlocul necunoscuţilor, necunoscuţilor, străini i e*ilaţi, trecând în cealaltă !arte a luminii dumne$eieti, de la moarte la "iaţă, fără $gomot, cu multă cu"ioie, singuri, smeriţi i necunoscuţi, în"rednicindu-se .să fie "ii chiar dacă "or i muri &ntre cer i !ământ3% 4ru!urile acestor acestor cu"ioi sfinţi răs!ândesc mireasmă de bun miros de sub !ământ% &ntr-ade"ăr, &ntr-ade"ăr, fior sfânt îl cu!rinde !e cel care străbate cărările acestea sfinte care duc s!re chilia "reunui sihastru atunci când se gândete că acestea au fost deschise de !aii cu"ioi ai sfinţilor care bine"estesc !acea i bunătăţile îm!ărăţiei lui #umne$eu% /ocurile acestea neindicate sunt născute din minuni, iar cel curat cu sufletul, căruia i se oferă rarul !rilej de a umbla !e aceste locuri sfinte, !rimete minunându-se adieri de buna mireasmă din sfintele moate ale martirilor nesângeroi ai sfintei noastre credinţe care sau ne"oit în acest !ustiu%%% 'onahul 4heo5lit #ionisiatul, Sfântul Nicodim Aghioritul3% 4rebuia 4rebuia să-l !regătesc cu cele de mai sus !e iubitul cititor frate în 0ristos, ca să !re$int cartea de faţă ca lucrare a unui necunoscut sfânt ieromonah aghiorit, a unui cu"ios anonim care se desco!eră  !e sine în cele cele scrise, cu toate do"e$ile do"e$ile duho"niceti, duho"niceti, ca fiind !rieten al al lui 6isus i ca a"ând a"ând din belug 0arul /ui% 7i nu numai atât, ci i ade"erete cu !ro!ria mărturie că această carte a fost scrisă sub înrâurirea 0arului Sfântului #uh i că abia acum a "enit !linirea "remii să fie cunoscută !o!orului nostru ortodo* i mai ales monahilor% (ste "orba de un manuscris cu numărul 282 din biblioteca 'ănăstirii 9enofont din Sfântul 'unte, scris la anul 1:;1, care a tre$it interesul bibliotecarului mănăstirii i, în urma citirii acestuia, sa hotărât !ublicarea lui% Stareţul mănăstirii, Părintele Arhimandrit Ale*ios, Ale*ios, du!ă ce l-a fotografiat, l-a încredinţat mai întâi ieromonahului Athanasie Athanasie 1 :inecuvintează" (ărinte; #e trei lucruri să te îngrijeti, o, smeritule monah, !entru a le dobândi+ !ost, înfrânare i rugăciunea inimii dacă "rei să guti "reodată această minunată dulceaţă, care îţi "a îndulci în chi! de negrăit "ârful limbii% #acă însă nu te ne"oieti cu toată dorinţa i stăruinţa în !ost, înfrânare i rugăciunea inimii, niciodată să nu nădăjduieti a simţi această minunată dulceaţă !e limba ta% 6ar această minunată dulceaţă !e care o simte limba ta, este o mare mângâiere a lui #umne$eu !entru tine,  !entru a te face mai fierbinte i mai râ"nitor în lucrarea ta duho"nicească% Puţini sunt cei care se bucură de această minunată i dumne$eiască dulceaţă a limbii% 'ai mult chiar, nici acetia nu o simt întotdeauna, ci numai uneori, când bine"oiete #omnul să-i mângâie cu ea% )ând însă o simt cu ade"ărat cu limba lor, atunci cunosc ei înii ce bun lucru este să !ostească cine"a mereu, să se înfrâne$e totdeauna i să se roage neîncetat lui 0ristos din toată inima lui, !entru că fără acestea nu !oate simţi în gura lui această dulceaţă% @2

Aadar, această dumne$eiască dulceaţă este de negrăit, deoarece este duho"nicească, !entru că orice lucru duho"nicesc este de negrăit i tainic% #ar !entru a înţelege cât de !uţin cine"a cum lucrea$ă aceasta asu!ra limbii, s!unem cele de mai jos+ Această minunată i dumne$eiască dulceaţă de care se îndulcete în chi! negrăit limba seamănă la dulceaţă cu dulceaţa $ahărului, dar este mult diferită de aceasta, deoarece ori de câte ori iei în gura ta $ahăr, gura ta se îndulcete !entru !uţin, !entru că du!ă ce se to!ete $ahărul i este înghiţit, dulceaţa lui nu mai este simţită, în afară de ca$ul în care din nou iei în gură alt $ahăr% )u $ahărul acesta tainic i duho"nicesc !e care îl !une în chi! ne"ă$ut 0arul #omnului în gura ta i cu care atinge în chi! minunat limba ta nu se întâm!lă astfel, deoarece nu mai este necesar ca tu, du!ă ce se termină dulceaţa din gura ta, să iei în gura altce"a dulce !entru a-ţi îndulci gura, !entru că dulceaţa lui #umne$eu este nesfârită% (ste de ajuns numai să te în"redniceti de ea !rin mijlocirea rugăciunii inimii i a !ostului curat% )ând, deci, se îndulcete limba ta, simţi dulceaţa în !artea din faţă a limbii, ca i când ai fi !us acolo o bucăţică mică de $ahăr, care a înce!ut să se to!ească în gura ta% 6ar atunci când simţi că se îndulcete astfel limba ta, !entru a simţi i mai bine această dulceaţă duho"nicească dumne$eiască, ţine  bine închisă gura ta, deoarece în felul acesta "ei simţi că această dulceaţă dumne$eiască i negrăită i$"orăte fără să se sfârească din !artea din faţă a limbii, ca i cum ar i$"orî a!a dintr-un i$"or% &n tim! ce o simţi astfel i$"orând, de îndată "a dis!ărea de !e limba ta dacă cum"a se întâm!lă să "orbeti cu cine"a "reun cu"ânt% #ar dacă închi$i gura i din nou eti cu luare aminte la gura ta, iată, din nou simţi că se îndulcete limba ta% (*istă o !lantă a cărei floare are un fel de miere naturală% Această floare, când o iei de !e tul!ina ei, este ca un fel de ţe"ioară% #acă !ui în gură această ţe"ioară i tragi aer, simţi dulceaţa ei  !e limbă ca de miere% /a fel ca aceasta este dulceaţa !e care o simţi !e limba ta i care este de la 0arul lui #umne$eu% &n ca$ul dulceţii !lantei de care "orbeam, dacă o ins!iri o dată, se termină i dulceaţa acesteia, numai dacă nu iei altă floare i o miroi, atunci simţind din nou dulceaţa% &n ca$ul dulceţii lui #umne$eu, însă, aceasta nu se sfârete atâta tim! cât îţi !ăstre$i gura curată de orice mâncare sau  băutură materială% #acă "ei gusta ce"a material, atunci nu "ei mai simţi acea !re$enţă "ie a dulceţii lui #umne$eu în gura ta în $iua aceea% neori, mai ales du!ă gustarea a ce"a material, dulceaţa aceasta dis!are de tot în $iua aceea% Această dulceaţă a limbii, uneori, când ţii mult tim! gura închisă, i$"orăte în chi! minunat i neîncetat în gura ta, i o simţi astfel i$"orând i astfel lucrând lucrarea sa dulce "ădită i de nedescris la fiecare res!iraţie% neori o simţi i înăutrul bu$elor tale, deoarece se îndulcesc i acestea !e !artea dinăuntru a lor, ca i când le-ai fi uns cu !udră de $ahăr sau cu miere !readulce% Aadar, ferete-te, smeritule monah, atunci când simţi această dulceaţă, să guti ce"a  !ământesc, în afară de ca$ul când e mare ne"oie, !entru ca să nu te întriste$i du!ă aceea fără folos% )hiar dacă suferă de foame !ântecele tău, să nu-i dai nimic de mâncare, deoarece când !ântecele suferă de foame se satură gura ta de această dulceaţă minunată i sensibilă a lui #umne$eu% #acă dai  !ântecelui tău hrană materială, limba ta "a fi li!sită de această minunată dulceaţă% )ând se îndulcete în felul acesta limba ta de această dumne$eiască dulceaţă, atunci să nu scui!i afară sali"a ta, ci să o înghiţi% #eoarece atunci când o înghiţi simţi mai de!arte dulceaţa în gura ta, iar dacă o scui!i afară, "ei fi li!sit !entru un tim! de această dulceaţăL de aceea, !robabil, un cu"ios nu a scui!at niciodată în "iaţa lui3% 'ai mult decât orice, încearcă să ţii gura ta închisă, dacă nu se i"ete "reo mare ne"oie să "orbeti, !entru ca nu cum"a să-ţi !ară rău du!ă aceea% #acă "reodată, în tim! ce simţi în gura ta această minunată i înaltă dulceaţă, este ne"oie să citeti ce"a din Sfânta Scri!tură, citete cu multă e"la"ie% &n tim! ce citeti, ia aminte în acelai tim! i la dulceaţa !e care o simţi în gură, să "e$i dacă se mai !ăstrea$ă sau nu, dacă mai i$"orăte din limba ta sau s-a o!rit% #acă se mai !ăstrea$ă, fii atent i la dulceaţa aceasta minunată i la citire, deoarece în acest fel "ei mai simţi i o altă dulceaţă duho"nicească, nu !e limba ta, ci în cugetul tău, !entru că se "a îndulci i cugetul tău de 0arul lui #umne$eu% Atunci, dacă se "a înmulţi de două ori mângâierea lui #umne$eu, "a dori să se înmulţească de trei ori% Dei dori, fără întâr$iere, să simţi i în ochii tăi mângâierea lui #umne$eu, dorind ca i acetia să "erse lacrimi curate din iubire !entru #umne$eu, lacrimi care "or fi foarte dulci sufletului tău% Atunci, dacă se "a înmulţi de trei ori mângâierea lui #umne$eu, "ei dori fără întâr$iere să se înmulţească i mai mult, râ"nind o a !atra mângâiere din  !artea lui #umne$eu, deoarece în acelai tim! cu cea de a treia mângâiere "ei dori să "e$i cum omul @@

tău lăuntric se "a unge în chi! ne"ă$ut de 0arul Sfântului #uh cu untdelemnul dumne$eiesc al desfătării duho"niceti, i !rin aceasta "ei de"eni în întregime linitit, în întregime lin, în întregime desfătare duho"nicească% Nu a rămas nici o simţire a sufletului tău nemângâiată de mângâierea 0arului Sfântului #uh% 4oate acestea se "or întâm!la cu tine dacă "ei reui să !ăstre$i înlăuntrul tău, cum am s!us, minunata i negrăita dulceaţă% 6ar dacă nu "ei reui să !ăstre$i această înaltă dulceaţă !e limba ta atunci când citeti, să nu de$nădăjduieti i din aceasta să "rei să guti ce"a, să "orbeti fără rost sau să baţi câm!ii, ci !ă$ete-te de toate acestea i de multe asemenea lor, deoarece în felul acesta "ei "edea !este  !uţin tim! cum se îndulcete din nou gura ta în chi! minunat cu această dumne$eiască dulceaţă% Această dumne$eiască dulceaţă i$"orăte din limba ta, sau !ro"ine din 0arul lui #umne$eu, care atinge fără să simţi limba ta, îndulcind astfel limbaG Acest lucru, smeritule monah, nu !oţi să-l înţelegi cu !reci$ie% Pare ca i$"orând din limbă, dar în realitate nu i$"orăte din limbă, ci din 0arul dumne$eiesc, care atinge !e nesimţite limba ta i o străbate în chi! de negrăit, în felul acesta îndulcindo% Pentru aceasta !are că i$"orăte din limbă% Aceasta însă, iubite frate, nu este ne"oie să o cercete$i  !rea mult, deoarece dacă o cercete$i !rea mult, nu "ei afla nimic mai mult decât ceea ce ţi-am s!us noi% Această dulceaţă dumne$eiască i$"orăte uneori în gura ta, i în tim! ce i$"orăte ţi se !are că se îm!uţinea$ă i că urmea$ă să se sfârească% #ar în tim! ce ţi se !are că se îm!uţinea$ă, din nou, simţi că se îndulcete limba ta !e neate!tate% Eucurie i desfătare duho"nicească, smeritule monah, "ei trăi atunci când te "ei în"rednici de toate acestea des!re care ţi-am "orbit% #eoarece atunci nu "a mai fi ne"oie să mănânci nici să bei sicheră sau altce"a dulce !entru a-ţi îndulci gura ta, deoarece o îndulcete mângâierea lui #umne$eu% #ulceaţa !e care ţi-o dau sichera sau alte dulciuri, !e care le mănânci sau bei, nu este !ermanentă, ci se  !ăstrea$ă numai atâta tim! cât ai în gură dulciurile res!ecri"e, în tim! ce mângâierea lui #umne$eu  !ăstrea$ă în chi! real dulceaţa în gura ta atâta tim! cât te "ei înfrâna de la roadele !ământului% ("reii tim!ului aceluia în care îi hrănea #umne$eu cu mană, atâta tim! cât s-au înfrânat de la roadele !ământului, au !rimit mana cerească, care îi îndulcea% )ând au înce!ut să consume roadele  !ământului, s-a luat de la ei mana cerească% #acă tu, smeritule monah, care cu 0arul lui 0ristos te-ai în"rednicit în chi! "ădit !e limba ta de această negrăită dulceaţă i ai în gura ta hrana îngerilor, mana cerească, această minunată dulceaţă, "ei dori să guti din roadele !ământului, "ei fi li!sit de îndată de această tainică dulceaţă% Eine ar fi !entru tine să !osteti totdeauna i să te înfrâne$i de la toate i să te rogi neîncetat, !entru ca să te hrăneti mereu cu această minunată dulceaţă, decât să-ţi saturi !ântecele tău cu mâncăruri materiale i să fii li!sit de această mană cerească !readulce% Am "ă$ut odată un ieromonah care, în tim! ce !roscomidea la Sfânta Proscomidie, s-a um!lut  !e neate!tate de lacrimi i nu !utea să-i o!rească mulţimea lacrimilor, ci cât a !roscomidit a !lâns fără o!rire% )ând trebuia să s!ună+ )ă a 4a este îm!ărăţia%%% sau alt ecfonis, se silea să-i o!rească  !entru o cli!ă e"la"ia sfântă care-i cu!rinsese inima, îngroându-i într-un fel glasul !entru a nu se cunoate că este !ătruns de aa o e"la"ie% /a fel, era !ătruns de aceeai e"la"ie i când s!unea rugăciunile% )ând a citit Sfânta ("anghelie, atâta e"la"ie sfântă l-a cu!rins, încât i se înecau ochii în lacrimi i !lângea !e faţă, ne!utând să se mai stă!ânească% 7i nimeni din cei care luau !arte la dumne$eiasca /iturghie nu a rămas ne!ătruns de acea sfântă e"la"ie, în afară de unul ca mine, care eram nesimţitor cu sufletul i cu inima îm!ietrită% Pe tot !arcursul dumne$eietii /iturghii era !ătruns de e"la"ia aceea când mai mult, când mai !uţin, dar cu o nemăsurată desfătare duho"nicească a sufletului% 6ar când s-a îm!ărtăit cu !reacuratul 4ru! i cu cinstitul Sânge al #omnului, a um!lut de lacrimi Sfântul #isc, aco!erămintele i antimisul% #u!ă aceea, dacă s-a terminat dumne$eiasca /iturghie, l-am întrebat să-mi s!ună ade"ărul, de ce a fost !ătruns atât de mult de e"la"ie i de ce a "ărsat atâtea lacrimi, chiar în faţa lumii, lacrimi !e care eu nu le !ot "ărsa nici într-ascuns !entru a milosti"i sufletul meu% 7i acesta, ca un iubitor de ade"ăr, bun i fără răutate, mi-a s!us tot ade"ărul, "orbindu-mi în felul acesta+ (u, frate, când la trenie se citea slujba, cercetam în chi! tainic i neîncetat în inima mea numele #omnului% )ând slujba era în toi, am înce!ut să simt !uţin !e limba mea un fel de dulceaţă foarte fină, care îmi îndulcea limba !uţin câte !uţin% &n acelai tim! cu această dulceaţă am simţit înlăuntrul meu !uţin i o oarecare mângâiere duho"nicească% )u cât trecea tim!ul, eu lucram cu mai multă râ"nă rugăciunea #oamne 6isuse 0ristoase, miluiete-mă i s-a înmulţit !uţin câte !uţin dulceaţa aceea minunată, s-a mărit i mângăierea duho"nicească care "enea de la #umne$eu% Atunci, dintr-o dată inima mea a fost !ătrunsă de e"la"ie sfântă% #u!ă ce am făcut rugăciunile !entru înce!utul dumne$eietii /iturghii, a !risosit i @F

mai mult dulceaţa în gura mea i am simţit i mai "ie mângâierea lui #umne$eu înlăuntrul meu% Atunci nu am mai !utut să-mi stă!ânesc lacrimile% )ând am citit Sfânta ("anghelie, la fel am simţit în gura mea această minunată i fină dulceaţă, de data aceasta într-o măsură mult mai mare% = dată cu ea s-a îndulcit !este măsură i cugetul meu la cu"intele sfintei i dumne$eietii ("anghelii, înţelegând mintea mea cu claritate !uterea, înţelesul i duhul fiecărui cu"ânt al Sfintei ("anghelii% Atunci eu, ne!utând să mai ascund înlăuntrul meu i să o!resc e"la"ia aceea sfântă, am înce!ut să !lâng cu glas ca un co!il mic, deoarece se um!luse i se re"ărsa din inima mea e"la"ia sfântă% #in cli!a aceea i !ână când am terminat #umne$eiasca /iturghie, întruna eram !ătruns de e"la"ie, când mai mult, când mai !uţin, du!ă dulceaţa !e care o simţeam !e limbă i !e care o gusta cugetul meu la înţelegerea cu"intelor sfinte% Ascultând toate acestea, eu, cel cu inima în"ârtoată, m-am certat !e mine însumi, deoarece niciodată nu am simţit !e limba mea această dulceaţă i nici în sufletul meau această mângâiere%

Rugăciune #ăruiete, #oamne, #oamne, îndulcirea i dulceaţa tuturor robilor 4ăi care cercetea$ă din inimă i cu cucernicie numele 4ău cel sfânt i dumne$eiesc, dăruiete-mi i mie să iubesc Numele 4ău din toată inima mea i să-1 cercete$ cu multă e"la"ie, !entru a simţi i limba mea odată, când "a  bine"oi 0arul 4ău, această dumne$eiască i înaltă dulceaţă% #eoarece atunci, #omnul meu, sunt întiinţat că, o dată cu această minunată dulceaţă, "a străluci i lumina cea sfântă a cunoaterii 4ale dumne$eieti înlăuntrul inimii mele, !rin care "a fi luminat ochiul cugetului meu !entru înţelegerea ade"ărată i desă"ârită a cu"intelor 4ale dumne$eieti% #acă se "a întâm!la cu mine aceasta, #oamne, din !artea 4a, Căcătorul meu i #umne$eul meu, cu"intele 4ale se "or arăta ca o dulceaţă gâtului meu i mai dulci decât mierea gurii mele% #a, dulcele meu 6isus, mă rog i im!lor îm!ărăţia 4a, !icură i mie, cel în multe amărât, o !icătură din dulceaţa 4a dumne$eiască, din marele i de necu!rins adânc al dumne$eietii i duho"nicetii 4ale dulceţi% #eoarece a dorit sufletul meu această dumne$eiască i minunată dulceaţă mai mult decât aurul sau to!a$ul sau decât oricare !iatră !reţioasă i mă to!esc eu, robul 4ău, cu duhul, când mă gândesc că este mai dulce decât mierea i decât fagurele de miere% #eoarece 4u, #omnul meu, !readulce 6isuse al meu, eti îndulcirea noastră negrăită, a tuturor cretinilor, i Bie sla"ă înălţăm în "ecii "ecilor% Amin%

CUVÂN9U8 A8 NOU/8EA De#(re #lăirea e)tre!ă a #tării e)terioare $i lăuntrice a o!ului" care (rovine din #ilirea e)tre!ă a rugăciunii ini!ii $i din (o#tul ne&ncetat" dar care aduce #u+letului $i ini!ii dulcea*a $i !'ng'ierea S+'ntului Du1 :inecuvintează" (ărinte; Slăbete inima mea, fraţii mei, slăbesc rărunchii mei, slăbete mâna mea i toată alcătuirea smeritului i jalnicului meu tru! i nu !ot eu, cel din urmă să scriu cum se cu"ine des!re folosul mare i !uterea i negrăitul har !e care le aduce sufletului slăbirea e*tremă a inimii, care este !ro"ocată de silirea e*tremă a rugăciunii inimii% )el care "rea să ajungă la această slăbire fără de margini a stării e*terioare i lăuntrice a tru!ului sau, mai bine s!us, cel care "rea să ajungă la măsura i la starea Sfinţilor Părinţi, !entru ca sufletul său i inima să guste din 0arul lui #umne$eu, !e măsura slăbirii sale, este ne"oie să urme$e două lucruri+ !ostul i rugăciunea inimii% #eoarece acestea două, adică !ostul i rugăciunea inimii, sunt în suflet ca nite !lante dumne$eieti !line de miere i dulceaţă, din care !icură în suflet, în chi! minunat i neîncetat toată dulceaţa dumne$eiască% 4oată dulceaţa dumne$eiască s!un, deoarece cel care are aceste două lucrări gustă în sufletul i în inima sa în chi! de negrăit toată mângâierea duho"nicească% 4oată bogăţia cerească i de neînţeles i toată desfătarea duho"nicească i de nes!us a Scri!turilor insuflate de #umne$eu, acesta, s!un, le simte nu ca în "is i nu ca în oglindă, aa cum i le închi!uie cu mintea cei @;

care nu au cele două lucrări, ci le simte în chi! ade"ărat, atât în sufletul cât i în inima sa% /e simte în felul acesta+ )ând un !ostitor dorete să-i silească inima sa la rugăciunea minţii atât de mult încât să simtă în adâncul fiinţei sale durerea inimii, atunci acesta este stă!ânit de o slăbiciune fără margini atât a întregii sale fiinţe lăuntrice, cât i a stării e*terioare a tru!ului său% Această slăbiciune face să încete$e orice !lăcere tru!ească "ădită sau mentală care se ascunde în tru!ul omului% 7i du!ă acestea omul gustă !lăcerea aceea cerească i duho"nicească înlăuntrul său% #e aceea se s!une+ &m!ărăţia lui #umne$eu este înlăuntrul "ostru% 6ar această !lăcere cerească i duho"nicească, ce este gustată în chi! tainic înlăuntrul său de către om, !oate fi cunoscută mai bine în felul acesta+ S!unând cine"a #oamne 6isuse 0ristoase, Ciul lui #umne$eu, miluiete-mă, du!ă cum am s!us de multe ori, dobândete cu siguranţă înlăuntrul lui o e"la"ie ade"ărată i ne!refăcută !entru #umne$eu i !entru cu"intele dumne$eieti minunate% &n acelai tim!, îm!reună cu această e"la"ie curată i ne!refăcută se face simţit înlăuntrul său i 0arul Sfântului #uh, care este o mângâiere i o desfătare atât a sufletului cât i a inimii omului% #eoarece, când 0arul Sfântului #uh atinge inima curată, se mângâie nu numai sufletul, ci se îndulcete dinlăuntru în chi! minunat i inima într-un fel de neînţeles i tainic, aa cum se îndulcete "ârful limbii omului când acesta se roagă în inimă cu rugăciunea minţii multe ore, cu neţărmurită e"la"ie i concentrare la rugăciune% 6arăi s!unem, că dulceaţa aceea a inimii, !e care inima o simte de la 0arul Sfântului #uh este tainică i duho"nicească, dar se aseamănă cu dulceaţa care îndulcete gura omului atunci când mănâncă miere sau $ahăr% 6ar sufletul simte dulceaţa 0arului Sfântului #uh în felul acesta+ când 0arul Sfântului #uh atinge sufletul, atunci se arată sufletului Sfânta Scri!tură întreagă, ca un co!ac cu frun$e din care  !icură miere, ale cărui rădăcini sunt udate de dulceaţa nemărginită a lui 0ristos i ale cărui ramuri  !icură în suflet din toate !ărţile acea dulceaţă de negrăit% 6ar inima simte această dulceaţă a 0arului Sfântului #uh în felul acesta+ când cine"a înţelege că 0arul Sfântului #uh sălăluiete în inima lui, atunci simte în centrul fiinţei sale adică în adâncul fiinţei sale, o bucurie dumne$eiască i o mângâiere duho"nicească% )ând inima este mângâiată, atunci ea se încăl$ete cu căldura aceea nematerială, i cerească ce "ine de la 0arul Sfântului #uh% 7i acesta este lucrul acela des!re care s!une 0ristos+ Coc am "enit să arunc !e !ământ, i cât a "rea să fie acum a!rins /uca 12, FJ3% 7i dacă inima ta se "a încăl$i cu acea căldură cerească, înlăuntrul ei se "a a!rinde focul cel mare al iubirii lui 0ristos i aceasta se "a lasă cu totul stă!ânită de dorul i iubirea !entru (l% 7i numai atunci îi aminteste inima de #omnul i Stă!ânul ei 6isus 0ristos i de casnicii i !rietenii Acestuia des!re Sfinţi "orbim -, numai atunci, s!un, inima se to!ete co!leită de lacrimile !entru 6isus i !entru Sfinţi% 7i ca i când ar i$"orî a!ă dintr-un i$"or i nimeni nu !oate să o o!rească să mai i$"orască,  !entru că dacă astu!ă i$"orul într-o !arte, a!a iese !e altă !arte, la fel se întâm!lă i cu inima în acele momente% #eoarece când inima se îndulcete cu dulceaţa lui #umne$eu, atunci înce!e să !lângă de la sine, minunându-se de dulceaţa lui 0ristos% 6ar dacă în momentele acelea în care inima "arsă lacrimi, cine"a "rea să o!rească lacrimile, făcând "reo lucrare sau "reo fa!tă a stă!ânitorului acestui "eac, atunci, s!un, dei inima "arsă lacrimi nesecate i în tim! ce acestea curg fără o!rire, în cli!a aceea în care face lucrarea stă!ânitorului răului se o!resc lacrimile inimii !entru un tim! din cau$a răului !e care îl !ro"oacă cel ce urăte binele% #ar dacă inima, din nou, râ"nete tre$"ia i ia aminte la 0arul lui #umne$eu, care încă o cercetea$ă,  !lânge din nou ca mai înainte% 6nima !lânge deoarece atunci când !lânge !entru Căcătorul ei, o dată cu lacrimile simte înlăuntrul ei dulceaţa duho"nicească a lui 0ristos% Acestea sunt roadele !lânsului, !e care toţi Sfinţii le-au a"ut în "iaţa lor, ca ar"ună a desfătării aceleia de negrăit a "eacului ce "a să "ină% #in momentul acela nimeni nu mai !oate des!ărţi definiti" inima de "ederea dumne$eiască i de cercetarea duho"nicească, nici om, nici demon% &ndră$nesc să s!un că nici chiar îngerii nu !ot să o înde!ărte$e de râ"na ei cerească i duho"nicească !e care o are în adâncul ei, în cele mai ascunse fibre ale bucuriei duho"niceti% (ste ceea ce s!une fericitul Pa"el+ )ine ne "a des!ărţi !e noi de dragostea lui 0ristosG Nici un lucru nu !oate să des!artă inima de dorul duho"nicesc !e care îl simte !entru 0arul lui #umne$eu, deoarece, din cli!a în care a gustat tainic bucuria de negrăit a 0arului dumne$eiesc, a înţeles amăgirea i rătăcirea în care trăia înainte de a afla i înainte de a gusta 0arul lui #umne$eu% 7i !recum un om sărac, nefericit, chinuit, suferind i de$nădăjduit, !rintr-o anume îm!rejurare, de"ine !rieten al îm!ăratului, fiind îmbrăcat în haine strălucitoare, "a !etrece îm!reună cu @K

îm!ăratul "iaţa acestuia de măreţie i de fericire, te întreb dacă acela "a dori să !ărăsească !etrecerea îm!ărătească !entru a se întoarce la mi$eria "ieţuirii sale de mai înainteG 7i dacă acest lucru se întâm!lă cu omul tru!esc, cu omul din afară, cu cât mai mult se "a întâm!la cu omul cel dinlăuntru, duho"nicescG #eoarece, dacă inima "a gusta în fiecare $i i în fiecare cli!ă 0arul lui #umne$eu, înţelege bine  !e ce căi !line de s!ini i de bolo"ani bolo"ani i în ce locuri locuri murdare a umblat umblat !ână atunci i de acum acum nu se mai !oate înela luând aminte la cele !e care demonul amăgitor i le !re$intă dre!t odihnitoare i folositoare% &nţelege de acum foarte bine că !e căile "răjmaului nu e*istă altce"a decât !ierderea sufletului, amărăciunea inimii i mustrarea de contiinţă% &n 0arul lui #umne$eu cunoate că e*istă cu ade"ărat mângâiere, mângâiere, bucurie i dulceaţă a sufletului i a inimii% #e aceea i !roorocul #a"id se ruga s!unând lui #umne$eu+ 6nimă curată $idete întru mine, #umne$eule, i #uh dre!t înnoiete întru cele dinlăuntru ale mele% Proorocul #a"id cunotea de la #uhul Sfânt că, din momentul în care inima omului se curăţete, el râ"nete să "adă în inima lui !e #umne$eu însui, du!ă cum s!une 0ristos+ Cericiţi cei curaţi cu inima, că aceia "or "edea !e #umne$eu% #e aceea se ruga #a"id+ 6nimă curată $idete întru mine, #umne$eule% #umne$eule% 7i iarăi, !rooroc fiind, tia că din momentul în care "a sălălui în inima lui #uhul Sfânt, "a simţi în inimă o bucurie de negrăit i se "a încăl$i înlăuntrul tru!ului său, !ână în cele mai adânci fibre ale fiinţei sale, cu o căldură de neînţeles, duho"nicească duho"nicească i dumne$eiască, însoţită de multă dulceaţă duho"nicească duho"nicească i dumne$eiască% #e aceea mai s!une+ i #uh dre!t înnoiete întru cele dinlăuntru ale mele%

Rugăciune =, 0ristoase al meu )el !readulce, înnoiete, 4e 4e rog, i în cele dinlăuntru ale mele #uhul 4ău cel bun i mângâietor, ca să se îndulcească în chi! nes!us inima mea cea întristată i !entru ca să se lumine$e în chi! ne"ă$ut faţa inimii mele i în chi! "ădit faţa tru!ului meu de mângâierea #uhului 4ău% )ăci inimii "esele îi strălucete faţa% #a #umne$eul meu )el !readulce Eucuria i dulceaţa sufletului meu să îndulcească inima mea, mă rog cu cu"iinţă, !entru ca să se îndulcească totodată i cugetul meu de harul mângâierii 4ale% #oamne al sla"ei, de aceea 4e numeti 'ângâietor, deoarece mângâi !e !rietenii 4ăi cu 0arul Sfântului 4ău #uh, du!ă cum ai făgăduit 4u însuţi, 4u, #umne$eul i Stă!ânul meu% 4u ai s!us, #oamne, sfinţilor 4ăi cenici i A!ostoli+ Dă este de folos "ouă ca (u să merg la 4atăl 'eu i la 4atăl "ostru, la #umne$eul 'eu i la #umne$eul "ostru, deoarece atunci când "oi merge "oi ruga !e 4atăl 4atăl 'eu să "ă trimită alt 'ângâietor ca i 'ine% Acest 'ângâietor, #oamne, 4e im!lor, roagă !e 4atăl 4ău i 4atăl 4atăl meu, !e #umne$eul 4ău i #umne$eul #umne$eul meu, să mi-/ trimită i mie, nimicnicul i cel din urma tuturor, i să mă întărească în dragostea 4a, 4a, a Stă!ânului meu Atoateţiitor i #umne$eul meu,  !recum $ice iarăi iarăi !roorocul+ 7i cu duh duh stă!ânitor mă întărete% întărete% #eoarece, #oamne #oamne al bucuriei bucuriei inimii mele i 'ântuitorule al oricărui suflet ce nădăjduieste cu căldură în 4ine, atunci când 0arul #uhului 4ău cel Sfânt atinge inima mea i Se odihnete în sufletul meu, mi se dă dintr-o dată să gust i să simt  bunătăţile cele "enice "enice i de nes!us nes!us !e care care le-ai !regătit celor care 4e iubesc !e 4ine 4ine înainte de a face lumea, a căror simţire, 6isuse al meu, când o !rimete inima mea, o face să se ali!ească de îndată iubirii 4ale 4ale i se a!rinde sufletul meu de iubirea cerească cea nestinsă !entru 4ine 4ine 0ristoase al meu% #oamne, când mă în"redniceti de 0arul 4ău cel Sfânt, atunci doresc să-ţi aduc laudă din inima mea, ca "iţelul adus s!re jertfire% Atunci, "oi !une !e altarul 4ău "iţei, s!une Scri!tura% )ăci Bie se cu"ine toată sla"a i lauda în "ecii "ecilor% Amin%

@?

CUVÂN9U8 A8 ?ECE8EA De#(re rugăciunea !in*ii" de#(re rugăciunea ini!ii $i $ i de#(re rugăciunea ni(tică1 :inecuvintează" (ărinte; )ând "rei, iubite frate, să te rogi în taină, din adâncul fiinţei tale, imită în această rugăciune rugăciune a inimii glasul greierelui% Mreierele, atunci când cântă, o face în două feluri% /a înce!ut strigă de cinci$ece ori cu "oce înceată i reţinută i du!ă aceea, s!re sfârit, glasul de"ine mai !uternic, mai accentuat i mai mu$ical% 4u, iubite frate, când te rogi în taină, dinlăuntrul inimii tale, la fel să te rogi% 'ai întâi să s!ui+ #oamne 6isuse 0ristoase, Ciul lui #umne$eu, #umne$eu, miluiete-mă-de "reo $ece ori, !uternic din inima ta i clar cu mintea i din adâncul fiinţei tale, la fiecare res!iraţie o rugăciune, dar la fiecare rugăciune să-ţi ţii res!iraţia atunci când inima ta ia aminte la rugăciune r ugăciune din adâncul adâncul ei% 7i du!ă ce s!ui astfel de "reo $ece ori rugăciunea i chiar de mai multe ori, !ână se încăl$ete înlăuntrul tău locul unde se lucrea$ă rugăciunea, atunci s!une rugăciunea mai !uternic din sinele tău i cu mai multă silinţă din  !artea inimii, aa cum cum îi termină cântarea cântarea greierele, cu glas glas mai !uternic i mai mai mu$ical% Această rugăciune, care se numete mai ales rugăciunea 'inţii, se mai numete i rugăciunea 6nimii sau rugăciunea Ni!tică% )ând o s!ui cu mintea i o cercete$i în chi! tainic înlăuntrul tău cu cu"ântul lăuntric, în linite, atunci rugăciunea se numete rugăciunea minţii noera !rose"hi3% )ând s!ui însă rugăciunea cu inima, din adâncul inimii tale, cu accent !uternic din inimă, cu silinţă lăuntrică a fiinţei tale, atunci se numete rugăciunea inimii% Ni!tică se numete rugăciunea, atunci când !rin această rugăciune a ta i din bunătatea nemărginită a lui #umne$eu, în sufletul tău sălăluiete 0arul lui #umne$eu i îţi atinge uor inima sau îţi arată "reo "edere dumne$eiască, dumne$eiască, în care ochiul cugetului tău rămâne trea$ i contem!lă% Atunci când lucre$i această rugăciune a minţii i o cercete$i cu multă e"la"ie i atât cât trebuie, i când !rin aceasta se !ogoară în sufletul tău 0arul Sfântului #uh, atunci numele lui 0ristos, care este contem!lat cu mintea de tine, a!are atât de mângâietor i dulce cugetului tău i sufletului tău, încât nu te mai saturi să-l cercete$i% )ând lucre$i însă rugăciunea inimii adică atunci când râ"nete inima ta rugăciunea3 i 0arul lui #umne$eu coboară să-ţi umbrească inima, atunci în inimă se $ămislete tre$"ia, aa cum s-a $ămislit )u"ântul lui #umne$eu de la #uhul Sfânt în Preasfânta Născătoare de #umne$eu% Atunci, $ic, în inima ta se "ede numele lui 6isus i al lui #umne$eu, !recum i întreaga Sfântă Scri!tură ca o îndulcire de negrăit ce "ine din "ederea tuturor înţelesurilor duho"niceti ca să s!un astfel3% (ste co!leită inima de râul dulce curgător al dumne$eietii dumne$eietii contem!lări care îndulcete inima i o încăl$ete în chi! minunat de iubirea !entru #umne$eu, )reatorul ei% Alteori, iarăi, când lucre$i rugăciunea inimii cu durere in inima ce stă să leine i cu întristare a sufletului smerit, atunci sufletul tău simte "ădit mângâierea i cercetarea #omnului% Aceasta Aceasta este starea aceea des!re care s!une !roorocul+ (ste a!roa!e #omnul de cei înfrânţi cu inima, deoarece #omnul Se a!ro!ie în chi! ne"ă$ut, atunci când îţi stri"eti inima cu rugăciunea - aa cum s!uneam ca să-ţi desco!ere "reun lucru tainic, "reo "edere dumne$eiască, dumne$eiască, !entru a te face i mai fierbinte f ierbinte în lucrarea duho"nicească duho"nicească a inimii tale% 6ar când, iubite frate, cu 0arul lui 0ristos, sufletul tău "ede "reo "edere dumne$eiască dumne$eiască i eti cu!rins de tre$"ie din !ricina rugăciunii, r ugăciunii, atunci înţelegi că rugăciunea ni!tică nu este altce"a decât 0arul dumne$eiesc însuiL de aceea o numim "edere cu mintea, "edere dumne$eiască, dumne$eiască, în care cugetul tău !ri"ete i mintea ta contem!lă, iar sufletul tău este cu!rins de tre$"ie% 7i când 0arul dumne$eiesc al Sfântului #uh se coboară !este sufletul tău i umbrete fără să simţi inima ta i îndulcete în chi! de negrăit cugetul tău, înţelegi i cunoti numai tu însuţi în sinea ta, deoarece din inima ta i$"orăte ca dintr-un i$"or nesecat e"la"ia, îm!reună cu dulceaţa de nes!us a cugetului i cu neţărmurita mângâiere a sufletului% Atunci, sufletul tău, !rin$ând un anume curaj duho"nicesc, se roagă în taină Căcătorului i )reatorului său i s!une+ Pomenete-mă, #oamne, întru îm!ărăţia 4a sau "reun alt cu"ânt asemănător asemănător din Sfânta Scri!tură% 6ar acea rugăciune sfântă i curată, care se face în felul acesta dinlăuntrul sufletului, este atât de  !uternică încât, încât, străbătând cerurile, cerurile, înaintea$ă !ână la tronul Preasfintei 4reimi, 4reimi, în faţa căreia căreia se înfăţiea$ă ca tămâia mult i minunat mirositoare% #es!re această rugăciune "orbea i !roorocul când @:

s!unea+ Să se îndre!te$e rugăciunea mea ca tămâia înaintea 4a% 4a% Acea rugăciune sfântă !rimete în chi! de negrăit i minunat de la #umne$eu )el în 4reime rodul #uhului Sfânt, !e care, !rimindu-l cu multă e"la"ie i cu"iinţă, rugăciunea îl transmite i sufletului ca !e un dar ceresc de ne!reţuit, trimis lui din cer de la #umne$eul tuturor ca ar"ună a îm!ărăţiei ce "a să "ină i a în"ierii% Acest rod ceresc i dumne$eiesc dumne$eiesc al #uhului Sfânt, du!ă ce este !rimit de suflet !rin mijlocirea rugăciunii, a rugăciunii curate, dobândete deodată i iubirea dumne$eiască, dumne$eiască, bucuria duho"nicească, !acea inimii, îndelunga răbdare la neca$uri i la is!itele acestui "eac, bunătatea, credinţa neclintită, blândeţea lui 0ristos i înfrânarea cea ucigătoare de !atimi% 4oate 4oate acestea sunt numite roadă a #uhului% 6ar #umne$eului nostru sla"a i !uterea în "ecii "ecilor% Amin%

CUVÂN9U8 A8 UNS,RE?ECE8EA De#(re cu! ini!a necurată $i !'ndră" care e#te re+ugiu (entru #atana $i (entru g'ndurile rele" devine du(ă aceea" (rin rugăciunea zdroită" curată" #!erită" loca$ al Duului S+'nt $i izvor de g'nduri une1 :inecuvintează" (ărinte; #acă "rei, iubite frate, să sălăluiască i să !rindă rădăcini în inima ta rugăciunea minţii,  !ostete neîncetatL neîncetatL de!ărtea$ă-te de!ărtea$ă-te de mâncărurile grase i !lăcuteL fă-te trea$ i i înţele!t ca ar!ele, ar!ele, dis!reţuind orice $batere ce ţine de "eacul acestaL iartă-i din inimă !e cei care îţi gresesc, du!ă cu"ântul #omnuluiL ia aminte la sminteli, să nu fie din !ricina ta% Niciodată să nu doreti să s!ui cu"ânt bun sau de laudă des!re tine, ci totdeauna biruiete-te i dis!reţuiete-te !e tine însuţi, numindu-te "icios, desfrânat, necurat i blestemat, du!ă cum se s!une+ Elestemaţi sunt cei ce fug de  !oruncile 4ale% 4ale% 7i dacă ajungi să te socoteti cu ade"ărat ade"ărat în felul acesta, acesta, ca un lucru de de necinste i dis!reţuit de !e !ământ, atunci !une în faţa ta i moartea, ca i când ai "rea să mori nea!ărat în ceasul acela, i în felul acesta înce!e să-ţi sileti inima cu numele lui 0ristos, s!unând cât !oţi mai tare i mai  !uternic+ #oamne 6isuse 0ristoase, Ciul Ciul lui #umne$eu, miluiete-mă% miluiete-mă% Să nu dai în nici un fel atenţie la câte îţi s!une în ascuns cel "iclean în cli!a aceea, în care ai hotărât să-ţi $drobeti inima ta cu rugăciunea% #eoarece cel "iclean, fiind mult metesugit i cunoscător în "iclenia lui, cunoate i rodul  !e care sufletul sufletul tău îl "a rodi, din moment moment ce "ei dobândi dobândi în felul acesta rugăciunea rugăciunea minţii neîncetată% neîncetată% Pentru aceasta, în cli!a aceea, Picioare-urâtestrâmbe-chioa!e Picioare-urâtestrâmbe-chioa!e !ră"ale cu !icioarele lui urâte, strâmbe i chioa!e toate !ietrele asu!ra ta i, du!ă cum se s!une+ din o mie i una de gro!i te stro!ete cu a!ă% 'âinistrâmbe-"iclene-otră"ite-mărăcinoase 'âinistrâmbe-"iclene-otră"ite-mărăcinoase cu mâinile lui strâmbe, "iclene, otră"ite, mărăcinoase, aducând în faţa ta nenumărate moti"e, nenumărate temeri, nenumărate gânduri, !entru a te îm!iedica în cli!a aceea de la silinţa !entru rugăciunea inimii% 4u însă, iubite frate, dacă iubeti mai mult !e 0ristos decât aurul i sufletul mai mult decât tru!ul, nu-l asculta deloc, ci s!une cu silire multă rugăciunea, !ână când "a sălălui înlăuntrul inimii tale #omnul nostru 6isus 0ristos% #eoarece, dacă "a sălălui 0ristos în inima ta, Acesta singur "a !utea să "indece orice suferinţă i orice boală din sufletul tău i din tru!ul tău+ D Deenind, îl "oi "indeca% #eoarece, când tu s!ui rugăciunea rugăciunea cu silire multă, aa cum am s!us mai sus, atunci strigi i chemi !e 0ristos, !e cel mai bun doctor, ca să "ină i să "indece !atimile incurabile ale sufletului tău% S!un incurabile, !entru că altcine"a nu !oate să le "indece, decât numai 0ristos% #ar când înţelegi că "ine în chi! ne"ă$ut 0ristos în inima ta i alungă de acolo demonii, adică o eliberea$ă de !atimi, aa cum a alungat i din inima 'ariei 'agdalena mulţimea de demoni, adică a eliberat-o de toate !atimile eiG Acest Acest lucru se "a arăta în cu"ântul de mai jos%  Numai ce inima ta "a "edea în chi! chi! tainic !e 'ântuitorul 'ântuitorul 0ristos "enind s!re ea, ea, de îndată se  !ierd i dis!ar toate toate gândurile rele i "iclene% "iclene% Elestemata !ărere !ărere de sine atâta atâta fuge i dis!are de de la faţa Elândului 6isus, !recum dis!are i se îm!rătie î m!rătie întunericul no!ţii la arătarea $orilor, atunci când răsare soarele% 7i dacă se !ierd din inima ta acei tirani răi r ăi i nemiloi, atunci "a îm!ărăţi în ea blândul i linititul &m!ărat, #omnul nostru 6isus 0ristos, făcându-Se !entru ea ade"ărat îndrumător i în"ăţător% /a fel i inima se face ade"ărată următoare i ucenică a în"ăţătorului 6isus% #eoarece este în"ăţată de @J

Acesta să fie linitită, măsurată, înţelea!tă, !lină de e"la"ie, !lăcută, blândă i smerită, !recum s!une+ în"ăţaţi de la 'ine, căci sunt blând i smerit cu inima, i "eţi afla odihnă sufletelor "oastre% Altfel, !e "reo altă cale, omul nu !oate ajunge la odihna i !acea sufletească, dacă nu "a dos!i inima lui de frământătura numelui odihnitor i aducător de !ace al #omnului nostru 6isus 0ristos% Ascultă, aadar, iubite frate, cum se s!une i în altă !arte+ =mul bun din comoara cea bună a inimii sale scoate cele bune% Adică fiecare om are inima ca o "istierie% 7i dacă inima lui este curată, înţelea!tă, ne"icleană, bună i sfântă, i gura lui "a "orbi cu"inte bune i sfinte, du!ă cum s!une+ #in  !risosul inimii sale "orbete gura lui% 7i, iarăi, dacă inima lui este stricată i "icleană, i gura lui "orbete cu"inte stricate i "iclene% Aadar, cel care "oiete să "orbească i să scrie cu"inte duho"niceti i cereti, să-i um!le mai întâi inima sa cu gânduri i înţelesuri duho"niceti i cereti, i du!ă aceea să scoată din aceasta, ca dintr-o "isterie bună, cu"inte duho"niceti i cereti% 6ar dacă inima este !lină de răutate, să scoată mai întâi răutatea din ea, du!ă cum s!une+ /e!ădaţi de la inimile "oastre răutăţile "oastre, i du!ă aceea să adune în "istieria inimii lucrurile bune ca !e un mărgăritar de bun !reţ, făcând asemenea celui care are un ogor !lin de mărăcini i de !omi sălbatici, care mai întâi scoate din ogorul său !omii neroditori i mărăcinii, i du!ă aceea !lantea$ă !e cei roditori i domestici% &n acelai fel, s!un, să facă i cel care "oiete să adune în "istieria inimii sale "iclene comoara cea bună i să !lante$e în ogorul ei !omi roditori% )are este această comoară bună i care este !omul cel domestic i roditor, care rodete la tim!ul său, !recum lemnul acela !roorocesc, care este sădit la i$"orul a!elorG Altul nu este decât numele lui #umne$eu% Se adună în "istierie această comoară de  !reţ a numelui #omnului i sădete în inima omului acel binecu"ântat !om al rugăciunii minţii, atunci când "a afla tru!ul omorât de asce$ă i de !ost neîntreru!t% #acă se "a aduna în "istieria inimii numele lui 0ristos, atunci inima "a îmbrăca îmbrăcămintea lui 0ristos, adică 0arul lui 0ristos% 'ai bine să s!un, !oate, se botea$ă inima cu numele lui 0ristos i se unete 0arul lui 0ristos cu inima% Atunci, inima este în 0ristos i 0arul este în inimă% 0ristos cu!rinde inima, i inima, cu!rinsă de 0ristos, &l cu!rinde !e 0ristos% Argint curat este numele lui 0ristos, curăţit i încercat în foc de a!te ori i de nenumărate ori% )urată de"ine atunci i inima ca i acela% 7i iarăi, numele lui 0ristos este lumină, i lumină de"ine i inima% &n inima în care este cinstit, slă"it i cercetat numele lui 0ristos, acolo locuiete 0ristos% 6ar acolo unde locuiete 0ristos, acolo locuiete i 4atăl% 7i acolo unde locuiesc 4atăl i Ciul, acolo Se odihnete i #uhul Sfânt% #eoarece Sfânta 4reime este nedes!ărţită i de o fiinţă% nde sălăluiete i odihnete Sfânta 4reime, de acolo i$"orăsc i$"oare de a!ă "ie, adică înţelesurile duho"niceti i u"oaiele înţele!ciunii% #e aceea, aadar, s!unem că inima care a de"enit loca i altar al ne"ă$utului i atotînţele!tului #umne$eu nate i i$"orăte cu"ânt în"ăţător, cu"ânt mântuitor, cu"ânt roditor, cu"ânt înţele!t, cu"ânt sfânt, cu"ânt bun, !recum s!une+ A ieit din inima mea cu"ânt bun, s!un eu lucrurile mele îm!ăratului% /a fel i limba, nu ajunge să s!ună atunci înţelesurile !e care le nate inima, de aceea s!une+ /imba mea este !ană de scris ascuţită !entru cel ce scrie% #ar iarăi s!unem, iubite frate, că atunci când inima ta este !lină de gânduri "iclene i de înţelesuri demonice, ca un tru! !lin de !uroi, este ne"oie să fii o!erat i cu "entu$a să scoţi !uroiul i sângele stricat din inima care a fost "ătămată i ucisă de "răjmaii ne"ă$uţi i fără de milă% 6 ar "entu$ă numesc nu !e aceea !e care o folosesc la oameni doctorii tru!ului, ci aceea !e care o folosesc !entru gândurile inimii doctorii sufletului, adică lucrătorii rugăciunii minţii i a inimii% #eoarece, atât cât tu ai inima !lină i îngreunată de gânduri "iclene i de înţelesuri ucigătoare de suflet, în alt fel nu este cu  !utinţă să o uure$i de acestea i să o "indeci, decât făcând această o!eraţie la !ie!t cu rugăciunea inimii ca i cu o "entu$ă% Pentru că, aa cum o "entu$ă !rinde cu !utere !artea tru!ului atinsă de boală i scoate din tru!ul bolna" tot sângele stricat, la fel i rugăciunea inimii, de îndată ce !rinde !ie!tul tău cu !utere dinlăuntru scoate din acesta toate înţelesurile desfrânate i "iclene i-l curăţă% Aceasta !oţi să o încerci i tu, iubite frate, în fa!tă în felul de mai jos% Să stai, frate, într-un loc anume, !e un scaun sau chiar în !icioare, să stai însă un !ic îndoit i,  !lecându-ţi ca!ul în faţă, să-ţi faci s!atele ca o cocoaă, i atunci să înce!i a s!une rugăciunea din adâncul inimii, trăgând inima, adică !artea cea de mijloc a !ie!tului, unde are adâncitura, cât !oţi în  !ărţile cele mai adânci ale fiinţei tale cu rugăciunea, ţinându-ţi i res!iratia atâta tim! cât tragi inima cu rugăciunea, a"ând ali!ită acolo întreaga ta atenţie% #eoarece, dacă !rocede$i astfel, adâncitura  !ie!tului tău de"ine ca o "entu$ă, căci "entu$a ne"ă$ută a Numelui lui 0ristos îl trage dinlăuntru mai F8

 !uternic decât "entu$a ade"ărată, !entru a scoate din !ie!t !lăcerea ascunsă a !oftei tru!eti i a !une în loc o altă !lăcere, aceea a dorinţei duho"niceti% Pofta cea rea a omului îi are cuibul i tronul său în !ie!t, !entru a !utea să lu!te de acolo îm!otri"a omului în toate !ărţile lui, ca dintr-un ade"ărat bastion% Acest lucru îl !oate înţelege oricine din cele de mai jos% S!unând cine"a această rugăciune, aa cum am $is, se ridică dinlăuntrul omului i dis!are de îndată, !ofta tru!ească, !recum se ridică i dis!are roua din !ricina căldurii soarelui% 7i dacă dis!are !lăcerea satanică, atunci "ine fără întâr$iere dorinţa duho"nicească i-i ia locul% #acă nu "a fi alungat de acolo satana i dacă nu se ridică de acolo tronul lui murdar, care sunt gândurile desfrânate i "iclene, nu este cu !uţintă să "ină acolo !reacuratul 0ar al lui #umne$eu, ca să-i ridice acolo tronul strălucitor al înţelesurilor dumne$eieti i duho"niceti% )um ar fi cu !utinţă ca într-o cetate în care stau "răjmaii i cei ce s-au le!ădat de îm!ărat, tocmai acolo să-i ridice îm!ăratul tronul său i să-i im!ună !ro!ria rânduială, dacă nu-i alungă mai întâi de acolo !e dumanii săi i dacă nu "or fi nimiciţi aceia care îl urăscG /a fel i într-o casă !lină de !ăianjeni i de necurăţii, care este loca al "iermilor celor murdari i al scor!ionilor otră"itori, cum ar fi cu !utinţă să intre în ea !entru a se odihni !este gunoaie i !este "iermi un îm!ărat !lin de sla"ă, care !oartă !orfiră strălucitoare ne!reţuită, dacă nu se "a face mai întâi curat în casa aceea, !entru a de"eni astfel "rednică să !rimească un îm!ăratG /a fel i într-o inimă murdară i necurăţită, cum ar fi cu !utinţă să intre i să se odihnească acolo !realuminatul i  !reacuratul 'ire al Eisericii, #omnul nostru 6isus 0ristos, dacă nu "a fi curăţită mai întâi acea inimă cu numele !urificator al Aceluiai #omn i Stă!ân al nostru, 6isus 0ristosG )ăruia se cu"ine sla"a i  !uterea în "ecii "ecilor nesfâriţi% Amin

CUVÂN9U8 A8 DOIS,RE?ECE8EA De#(re cu! o!ul acela a cărui ini!ă cercetează ne&ncetat rugăciunea e#te cin#tit de  &ngerii du!nezeie$ti $i (ăzit de orice (ăcat" deoarece a +o#t iuit de Du!nezeu" (recu! $i acela 8-a iuit (e Du!nezeu din toată ini!a lui1 :inecuvintează" (ărinte; Aadar, tu, monahule care ai lăsat lumea i lucrurile lumii i ai îmbrăcat această shimă îngerească i bucurătoare, dacă "rei să se bucure i să se mângâie sufletul tău cu mângâierea dumne$eiască cea îmbucurătoare, îngrijete-te i lu!tă !entru ca să dobândeti în inimă cercetarea rugăciunii minţii i îngrijete-te, cât !oţi, să se înscrie i să se înti!ărească în inima ta numele mângâietor i îmbucurător al #omnului nostru 6isus 0ristos% #eoarece în felul acesta "ei face !e dumne$eietii îngerii să te cinstească i să te iubească% Pentru că îngerii, cinstitori i iubitori ai numelui lui 0ristos, cinstesc i iubesc i locul unde este scris acest nume al lui 0ristos% #eci, dacă înscrii în inima ta rugăciunea aceasta, care este numele lui 0ristos, nu numai că îngerii "or dori să-l cinstească i să-l iubească !e !rietenul rugăciunii, ci mai mult decât atât, "or dori să-ţi de"ină !rieteni nedes!ărţiţi !entru tot restul "ieţii% &n drumurile i !e cărările tale te "or însoţi în chi! ne"ă$ut, noa!tea te "or !ă$i de frica de noa!te i $iua te "or !ă$i de săgeata otră"itoare ce $boară $iua% &n lucrările tale te "or s!rijini i te "or întări% /a întrebări te "or înţele!ţi să răs!un$i cu înţele!ciune i fără !iedici% /a rugăciune "or sta i acetia rugându-se îm!reună cu tine, !lini de  bucurie, im!lorând !e )el Preaînalt !entru tine% &n !rimejdii îţi "or fi mângâiere i scă!are nes!erată% Pe aceti îngeri nu-i "ei "edea cu ochii tru!eti, dar "ei simţi i "ei înţelege ajutorul lor% neori îi !oţi "edea chiar cu ochii, du!ă !uterea ta sufletească i du!ă curăţia inimii% Eucurie mare "a fi !entru sufletul tău din momentul în care "ei dobândi astfel de !rieteni i astfel de !ă$itori !uternici, care sunt rânduiţi de #umne$eu să !ă$ească sufletul tău !ână în cli!a în care "a trebui să-l !redea în faţa 'irelui 0ristos, ca mireasă ne!rihănită i curată% #eoarece, !recum tu, iubite frate, ai aruncat de la tine orice "oinţă tru!ească i orice grijă deartă i te-ai dedat cu totul la lucrarea rugăciunii i la amintirea lui #umne$eu, la fel i #umne$eu îi aminteste !ururea de tine i te F1

are ca !e unul din oamenii /ui, numele tău fiind înscris în cartea netearsă a amintirii Sale dumne$eieti% Pentru aceasta bucură-te i te "eselete, iubite frate !recum s!une i #omnul+ Eucuraţi-"ă, căci numele "oastre sunt scrise în ceruri% 7i !entru că numele tău a fost scris în )artea "ieţii cu scrisul cu care tu ai scris în cartea inimii tale numele /ui dumne$eiesc !rin rugăciunea inimii neîncetată, #umne$eu îţi "a !urta de grijă, !ă$ind cu 0arul /ui sufletul tău ca !e lumina ochilor de orice !ăcat, de orice lucru ce se lucrea$ă întru întuneric i de demonul cel de amia$ă, deoarece i tu !ă$eti netearsă în cartea fiinţei tale iubirea /ui i amintirea /ui, des!re care unul din !ărinţi a "orbit astfel+ n frate oarecare, !urtat fiind în afară de sine, în e*ta$, a "ă$ut o biserică foarte mare, în mijlocul căreia era un arhiereu !lin de strălucire i de sla"ă, fiind îmbrăcat cu toate "emintele arhiereti, iar în faţa strălucirii i frumusetii acestora tace orice limbă care ar dori să s!ună frumuseţea i strălucirea acelui arhiereu% &n jurul arhiereului stăteau, îmbrăcaţi cu totul în alb, nite diaconi !urtând în mâinile lor cădelniţe de nedescris, cu care îl tămâiau !e arhiereul acela ceresc, iar alţii, ca nite  !reoţi, stăteau de jur îm!rejurul lui cu nes!usă e"la"ie% 4oţi acetia erau minunaţi la "edere, deoarece nu numai faţa acestora era ca de lumină, ci i "emintele !e care le !urtauL ale unora erau albe ca $ă!ada i curate ca lumina, atât de curate i de subţiri încât dacă ar fi fost lăsate aici în aer singure, fără să aibă nici o greutate !ământească !e ele, aerul le-ar fi ridicat de îndată în sus la cer i niciodată n-ar mai fi coborât de acolo !e !ământ% Atât  !ăreau de uoare i de fine% Demintele !e care le !urtau alţii se înfăţiau ca o altă !ri"elite, !e care nu numai că limba aceasta !ământească nu o !oate reda, dar nici mintea nu !oate să o înţeleagă, !entru că nu este nici un lucru în lume cu care să se asemene% Alţii !urtau "eminte strălucitoare ca fulgerul% nii stăteau de-a drea!ta arhiereului, iar alţii dea stânga% )u toţii stăteau cu multă e"la"ie i cu"iinţă% 6ar fericitul acela arhiereu era atât de !lin de sla"ă i atât de mult îi întrecea !e ceilalţi în sla"ă i strălucire i în har, !recum întrece soarele !e ceilalţi luminători cereti% Stând dre!t, acest minunat i mai !resus de minte arhiereu !ri"ea s!re răsărit i cânta cu "oce tare i clară o cântare scurtă întru mult !readulce i de negrăit% 6ar acel monah, "ă$ând lucrurile acelea care de!ăeau orice înţelegere, era cu!rins de nedumerire i, au$ind cântarea aceea  !readulce i armonioasă, se minuna, încât de !rea multă mirare a uitat cu"intele !e care le cânta cerescul arhiereu i nu a !utut să-i mai amintească nici măcar un cu"ânt din câte au$ise, cu toate că încerca să ia aminte la ele cu toată atenţia, deoarece tia că o să se des!artă de acea "edere minunată i "oia ca acele cu"inte să-i folosească în "iaţa de aici% &n sfârit, ascultând i uitând iarăi, a reuit să ţină minte un singur lucru, !e care l-a rostit la sfârit cu "oce tare minunatul arhiereu, i anume+ )ât îi aduce cine"a aminte i iubeste !e #umne$eu, tot atât &i aduce aminte de el i îl iubete i #umne$eu% 7i îndată i-a "enit fratele în sine i s!unea că în cli!ele acelea simţise în inima lui ce"a ca un foc, care-i ardea inima ca o lumânare a!rinsă, !recum s!une+ Nu era inima noastră ar$ând în noi, când ne "orbea nouă !e cale i când ne e*!lica Scri!turileG Acestuia sla"a i !uterea în "ecii "ecilor% Amin%

CUVÂN9U8 A8 9REIS,RE?ECE8EA De#(re cu! de &ndată ce !onaul lu(tător #e va ruga &n taină cu ini!a zdroită la  Hri#to# &n vre!e de necaz $i i#(ită" ace#tuia i #e va de#co(eri de către Hri#to# vreo vedere  du!nezeia#că" care nu nu!ai că-l !'ng'ie duovnice$te &n necazul lui $i-i dă năde%di ine+ăcătoare (entru unătă*ile ce vor #ă vină" ci &l +ace $i !ult !ai +ierinte &n virtute dec't era !ai &nainte1 :inecuvintează" (ărinte; Ascultă, o monahule, ca în !arabolă, cum îi află har i mângâiere sufletul tău lângă #umne$eu% n om curajos i "itea$ gata să-i !ună "iaţa în !ericol din dragoste !entru îm!ăratul său i să facă fa!te de "itejie !entru sla"a îm!ărăţiei, nu "a fi oare cinstit de îm!ăratul cu daruri îm!ărăteti i măreţeG #a &l "a cinsti !recum se cu"ine i-i "a încredinţa i o "rednicie îm!ărătească !e măsura fa!tei sale% 7i iarăi, dacă acesta "a arăta îm!ăratului i mai multă iubire decât !rima dată i îi "a !une F2

în fiecare cli!ă în !ericol "iaţa lui !entru el i "a fi gata să su!orte orice neca$ i suferinţă !entru el, oare îm!ăratul, "ă$ând buna lui intenţie i "itejia lui, nu-l "a ridica la o cinste i mai mare i la o "rednicie i mai înaltăG #a &l "a cinsti i mai mult !entru a-l face i mai curajos în ră$boaie i mai  !uternic în iubirea lui% 7i iarăi, dacă !rietenul îm!ăratului se !oartă cu multă credincioie i se arată întru toate "rednic i arată îm!ăratului iubire mai mare, iar în ră$boaie i în !rimejdii mai multă  jertfelnicie, oare îm!ăratul nu-l "a ridica la un grad i mai mare de cinstireG #a &l "a ridica la un grad i mai mare de cinstire i "a dori să-l considere nu ca !e un străin sau ca !e un !rieten, ci ca !e un ade"ărat frate de inimă al lui% #ar îm!ăratul nu i-a dat dintr-o dată atâta cinste, ci l-a cinstit du!ă fa!tele sale i la ridicat din "rednicie în "rednicie, din mărire în mărire, din cinste în cinste, din grad în grad, din har în har, !ână la urcat la ultimul grad, îm!ărţind tronul cu el i făcându-l !ărta la îm!ărăţia sa% Aceasta a făcut-o îm!ăratul cu mult discernământ i cu înţele!ciune, !entru ca !rietenul său să-i aducă aminte că !entru a ajunge la acel ultim grad de cinstire a trecut !rin multe încercări i !rin multe !rimejdii i să se  !oarte aa cum îi cere noua "rednicie, !ă$indu-i îm!ăratul i arătându-i res!ectul i credincioia !ână la sfârit% #acă îm!ăratul l-ar fi ridicat dintr-o dată la acea cinste, !oate că !rietenul său s-ar fi mândrit cu mărire, cre$ând că a fost un norocos, i !rin urmare nu s-ar mai fi !urtat cum se cu"ine% Atunci ar fi fost cu !utinţă să-i !iardă iarăi cinstea la care fusese ridicat% /a fel face i #omnul nostru 6isus 0ristos, &m!ăratul ceresc )el !reaînţele!t% Hăs!lătete din  belug cu daruri dumne$eieti !e cel care-/ iubete cu ade"ărat i care ridică cu bucurie jugul Său cel  bun i sarcina Sa cea uoară% Acestuia îi desco!eră diferite "edenii i taine, du!ă curăţia inimii sale, i-i arată sla"a Sa dumne$eiască, uneori mai mult alteori mai !uţin, du!ă lu!ta i osteneala acestuia, deoarece se odihnete în el #uhul /ui cel bun, atât !entru ţinerea cu strănicie a !oruncilor dumne$eieti, cât i !entru neţărmurita smerenie a inimii lui, !entru care l-a în$estrat cu 0arul /ui, du!ă cum s!une Scri!tura+ )elor smeriţi li se "a da har% #eoarece i #omnul sla"ei atât de mult a iubit această smerenie, încât atunci când a fost în lume cu tru!ul )el netru!esc i în chi! "ă$ut )el ne"ă$ut i de necontem!lat în dumne$eirea /ui, nu a bine"oit să-i aco!ere tru!ul Său cu sla"a dumne$eirii Sale, !e care a arătat-o la "remea cu"enită numai la înfricoătoarea Schimbare la Caţă, ci cu tru!ul /ui cel sfânt a aco!erit dumne$eirea Sa% Alt lucru mai smerit nu se !oate întâm!la, căci ce  !oate fi mai smerit decât aceastaG n #umne$eu de necu!rins cu mintea, ne"ă$ut neajuns cu înţelegerea, nemărginit, fără de înce!ut, "enic, !reaînţele!t, #umne$eu care a făcut cerul i !ământul, luminătorii cerului, îngerii, arhanghelii, marea i toate animalele, târâtoarele, !ăsările $burătoare i toate cele "ă$ute i ne"ă$ute, Acesta, $ic, să !rimească a !urta tru! omenesc !este dumne$eirea /ui i să slujească fă!turii Sale ca i când 6-ar fi fost slugăG Nu am "enit, să 'i se slujească, ci să slujesc i să dau sufletul 'eu !reţ de răscum!ărare - s!une 0ristos% #in această cau$ă, !e omul acela care urmea$ă smereniei i sim!lităţii lui 0ristos îl iubete 0ristos !este măsură% 7i nu numai că îl iubete, ci !entru bucuria i desfătarea lui îmbracă smerenia i sim!litatea aceluia% #e aceea s!une dumne$eiescul ("anghelist+ &n ceasul acela S-a bucurat în duhul 6isus i a s!us+ 'ărturisesc Bie, !ărinte, #omnul cerului i al !ământului, că ai ascuns acestea celor înţele!ţi i !rice!uţi i le-ai desco!erit !runcilor% #e aceea arată i desco!eră aceluia diferite "edenii i-l mângâie cu 0arul Său în neca$uri i is!ite% )hiar atunci îl mângâie 0arul lui 0ristos mai mult, când îl "ede că arată faţă de (l bună "rere i hotărâre curajoasă de a lu!ta cu asce$ă fără măsură !entru iubirea /ui, asce$ă !rin care îi su!ără tru!ul foarte mult, dar în tim!ul acestei strâmtorări i lu!te ajunge la tim! 0arul i îl mângâie în neca$ cu !re$enţa Sa% 6ar mângâierea se face în felul acesta+ Precum un om îm!ărătesc, !rieten al îm!ăratului, când are ră$boi cu dumanii îm!ăratului  !entru cetăţile îm!ărăţiei, în "reme de întristare din !ricina ră$boiului, !rimind din !artea îm!ăratului scrisori de îmbărbătare, de laudă, !line de făgăduinţe, de"ine mai curajos i mai dis!us să continue ră$boiul, mânat de s!eranţă că "a fi cinstit de îm!ăratul dacă "a birui, la fel i cel care se ostenete i se strâmtorea$ă !entru îm!ărăţia cerurilor, acesta de"ine mai fierbinte în lucrarea lui i !rimete mai mare mângâiere dacă #omnul îi arată "reo "edere cerească în tim!ul neca$ului său% #eoarece, dacă #omnul îi deschide ochiul ne"ă$ut al sufletului i acel ade"ărat rob al #omnului !oate "edea ceea ce  bine"oiete 4atăl să-i arate slugii sale, de îndată, $ic, tresaltă înlăuntrul lui inima, bucurându-se nes!us i "eselindu-se în chi! minunat tru!ul lui din !ricina !re$enţei acelei desco!eriri dumne$eieti% #e aceea s!une+ 6nima i tru!ul meu s-au bucurat de #umne$eu )el "iu% Se bucură inima i tru!ul lui în felul acesta, deoarece în cli!a aceea în care "ede în chi! "ă$ut cele ne"ă$ute, este ca i cum tru!ul lui F@

îi !ierde greutatea sa firească i de"ine uor ca ce"a fără de tru!% #e aceea se bucură i se "eselete  !este măsură% 7i !entru această nemărginită bucurie dănţuiete tainic i minunat aa cum a dănţuit tainic i minunat creaţia întreagă o dată cu 4aina întru!ării lui 0ristos, cea străină i de neînţeles, des!re care !roorocul a s!us+ #ealurile au tresăltat !recum mielueii i munţii !recum mieii oilor% #e aceea, din cli!a în care robul lui 0ristos a "ă$ut !e 0ristos fie ca !atriarh slujind sau ca îm!ărat în sla"a sa, fie ca !rieten !reaiubit, din cli!a aceea, s!un, iubete !este măsură felul acela, mijlocul acela i cau$a aceea !rin care a fost în"rednicit să "adă !e #omnul sla"ei% 6ar mijlocul acela  !rin care s-a în"rednicit să "adă !e 0ristos si !rin care Acela a bine"oit să i Se arate nu este altul decât rugăciunea !e care a făcut-o la 0ristos în Sion, adică în inima sa cu duh înfrântL Se "a "edea #umne$eul dumne$eilor în Sion, s!une !roorocul% #in cli!a aceea în care i S-a arătat 0ristos i inima lui /-a "ă$ut în taină, inima lui se a!rinde atât de mult de iubirea lui #umne$eu, iar "ă$ătorul dumne$eietilor desco!eriri este co!leit de îndată de e"la"ie nes!usă i înce!e a "ărsa lacrimi fierbinţi, ne!utând să-i o!rească lacrimile, du!ă cum nici lumânarea nu !oate să nu se to!ească atunci când atinge focul% #u!ă a!ariţia "edeniei dumne$eieti, inima lui se înmoaie i se !leacă întru totul  !oruncilor lui #umne$eu% Atunci, hotărăte să îm!linească orice "irtute, reuete cu 0arul lui #umne$eu să o ducă la bun sfârit cu multă uurintă, deoarece îl are !e 0ristos, care-l întărete s!re  bine, du!ă cum s!une fericitul Pa"el+ 4oate le !ot în 0ristos, )el care mă întărete !e mine% 7i încheie, s!unând+ Nu mai trăiesc eu, ci 0ristos trăiete in mine% Ascultă, aadar, ce căldură i !utere aduce cu sine "ederea dumne$eiască asu!ra celui care o "ede% #acă un îm!ărat care dorete să cucerească lumea întreagă i să fie dedat cu totul !lăcerilor tru!eti, !recum Sardana!al acela, sau să dobândească sla"a oamenilor, !recum Ale*andru cel 'are, ar  ajunge să "adă în ascuns fie i cât de !uţin din sla"a lui #umne$eu, de îndată, s!un, fără întâr$iere, ar  !ărăsi îm!ărăţia sa i sla"a lumii, !recum i !lăcerile i desfătările !oftelor sale tru!eti, s-ar îmbrăca în sac i în "eminte "echi, rătăcind, du!ă cum s!une dumne$eiescul Pa"el, în munţi i !eteri i în cră!ăturile !ământului ("rei 11, @:3, hrănindu-se cu ierburi sălbatice, !entru ca să se bucure în "iaţa ce "a să "ină de bunătăţile acelea cereti i "enice din care, în !arte i foarte !uţin, a gustat în această lume% Acest lucru se "a întâm!la deoarece "ederea celor dumne$eieti are darul nu numai de a înde!ărta de lucrurile lumeti, de desfătarea i !lăcerea tru!ească !e cel care se în"rednicete de ea, ci mai mult chiar, dacă este îm!ins din nou să se a!lece s!re lene"ire i răceală, îl încăl$ete i îl îm!inge din nou s!re lucrare% n om, s!re e*em!lu, se lea!ădă de satana i se ferete de lume i de cele lumeti cu toată silinţa i, de"enind monah lucrea$ă !entru 0ristos cu multă dragoste i cu multă căldură a inimii% )ând "in însă !este el lu!tele i is!itele i neca$urile celui "iclean, dacă se "a îm!uţina sufletul lui i se "a înfricoa inima lui, atunci căldura inimii se "a cufunda în marea de$nădejdii, !recum A!ostolul Petru când /-a "ă$ut !e 0ristos mergând !e "alurile mării% A dorit să meargă s!re Acela i, sărind în mare, a mers ca !e uscat, dar când a "ă$ut "ântul i "alurile urcând s!re cer i coborând s!re adâncul  !ământului, s-a înfricoat de îndată din !ricina !uţinei sale credinţe, deoarece a uitat !e 0ristos care îi s!usese+ Dino% #eci, îm!uţinându-i-se credinţa, a înce!ut să se cufunde în mare% #ar atunci când a strigat #oamne, sca!ă-mă, 0ristos a întins fără întâr$iere drea!ta Sa cea sfântă i l-a scă!at% Astfel se întâm!lă cu cel care merge s!re 0ristos !rin lucrarea cea dumne$eiască% )ând "a fi strâmtorat de is!ite i neca$uri, de care este mare ne"oie !entru a se arăta răbdarea lui, dacă i se "a îm!uţina credinţa i "a uita cu"intele i mângâierea lui #umne$eu i "a înce!e râ"na i căldura lui !entru asce$ă să se !iardă, atunci să strige la 0ristos ca Petru% 0arul /ui nu "a întâr$ia să-l întărească cu ajutorul /ui, cu "reo "edere dumne$eiască sau arătare, !rin care se înnoiesc i râ"na i căldura sufletului lui% #e aceea s!une+ înnoi-se"or ca ale "ulturului tinereţile tale% 7i !entru că a "enit "orba de "ultur, acestuia, atunci când îmbătrânete, îi cad ari!ile din !ricina bătrâneţii i din  !ricina ne!utinţei sale, dar #umne$eu face să-i crească ari!i noi, i în felul acesta "ulturul întinerete% /a fel se întâm!lă i cu cel care se chinuie !e sine cu asce$a i care este înconjurat de is!itele i lu!tele stă!ânitorului "eacului acestuia% #e îndată ce acesta "a "edea "reo "edenie, de îndată ce "a a"ea "reo cercetare dumne$eiască în neca$ul i în strâmtorarea lui cea mare, atunci nu numai că nu-i "a mai aminti de ostenelile sale trecute i de is!ite, ci "a adăuga i alte noi lu!te la cele dintâi, du!ă cum s!une fericitul Pa"el+ itând cele ce sunt în urma mea i tin$ând către cele dinainte Cili!eni @, 1F3% i iarăi, altcine"a s!une+ /u!tând i se înnoiete !uterea% #eoarece is!itele i neca$urile i relele, când sunt su!ortate cu curaj i bucurie, aduc cu ele cercetare dumne$eiască, iar cercetarea FF

dumne$eiască îl face să aibă mai multă râ"nă în neca$urile ce "or "eni i în is!ite i lu!te% #es!re neca$urile i des!re is!itele acestea, un Părinte a s!us următoarele+ n frate a fost is!itit i su!ărat de cine"a, dar a tăcut i a su!ortat is!ita cu bucurie !entru 0ristos% #ar, ca om ce era, !urtând tru! ca ceilalţi, du!ă !uţin tim! a înce!ut să fie chinuit de gânduri i de tristeţe% S-a ascuns, atunci într un loc înde!ărtat i se ruga lui #umne$eu din adâncul inimii, udând !ământul cu lacrimi i rugându-/ !e #umne$eu însui să-i dea răbdare, îngăduinţă i nerăutate% 6ar #omnul l-a mângâiat atât de mult încât l-a făcut mult mai răbdător i mai râ"nitor% #eoarece, în tim! ce se ruga în taină cu durere de inimă, l-a !rins un somn dulce i uor i i s-a arătat că era într-un câm! frumos, atât de mare, încât semăna cu cerul în măreţia lui% )âm!ul era !lin de oameni, mai mulţi decât stelele cerului i decât nisi!ul mării% Se ade"erea cu"ântul !e care l-a au$it ucenicul iubit 6oan 4eologul i ("anghelistul, care s!une în A!ocali!să+ 7i iată mulţime multă, !e care nimeni nu !utea so numere, din tot neamul i seminţiile i !o!oarele i limbile, stând înaintea tronului i înaintea 'ielului, îmbrăcaţi în "eminte albe i a"ând în mână ramuri de finic A!ocali!sa ?,J3% Aceti nenumăraţi oameni îmbrăcaţi în alb, care erau în câm!ul acela minunat, cântau toţi cu glas mare i cu o dulceaţă de negrăit cu"ântul acela care s!une+ )âţi în 0ristos "-aţi bote$at, în 0ristos "-aţi i-mbrăcatL Aliluia 'irat fiind fratele în faţa acelei mulţimi de oameni i minunându-se de cântarea aceea !readulce, l-a întrebat !e unul dintre ei, cine sunt i ce "irtute mare au să"ârit de sunt aa îmbrăcaţi în alb, i de cântă tocmai cu"intele acelea% Aceala a răs!uns fratelui, s!unând+ Noi, cei !e care ne "e$i i te minune$i, când eram în "iaţa trecătoare a lumii celei dearte, am trecut din dragoste !entru 0ristos !rin neîncetate su!ărări i is!ite, i de aceea s-au albit atât de mult i strălucesc hainele noastre% Sau nu au$i ce s!une 4eologul des!re noi+ Acetia sunt cei ce "in din strâmtorarea cea mare i i-au s!ălat "emintele lor i le-au făcut albe cu sângele 'ielului A!ocali!sa ?, 1F3% Acea strâmtorare mare !rin care am trecut în lume s-a transformat acum în mare bucurie, i !entru că am suferit strâmtorare i is!ite !entru 0ristos, cântăm acum, ca !e o laudă+ )âţi în 0ristos "-aţi bote$at, în 0ristos "-aţi i-mbrăcatL Aliluia #eoarece cu 0ristos nu se îmbracă cretinul !rin bucuria lumii ci &l îmbracă !rin neca$urile lumii% #e aceea a s!us 0ristos+ &n lume neca$uri "eţi a"ea%%% iar lumea se "a  bucura% Doi "ă "eţi întrista, dar întristarea "oastră se "a !reface în bucurie 6oan 1K, 283% )retinul care are curaj i nădejde în 0ristos să îndră$nească i să nădăjduiască în 0ristos când are neca$uri i suferă !entru (l, când este dis!reţuit i ocărât !entru (l, când este urât i alungat din cetate !entru (l, deoarece s!une 0ristos+ Cericiţi "eţi fi când "ă "or ocărî !e "oi i "ă "or !rigoni i "or $ice tot cu"ântul rău îm!otri"a "oastră, minţind !entru mine% 6ar dacă nu suferă toate acestea !entru 0ristos, nu se îmbracă în 0ristos, de aceea nici în bucuria lui 0ristos nu "a intra% Acestea s!unând omul acela fratelui, i-a "enit în sine fratele i a dobândit du!ă aceea mai multă râ"nă decât a"ea înainte în a su!ortat orice su!ărare, lu!tă sau is!ită !entru numele lui 0ristos,  !entru ca 0ristos să-l numere, du!ă "iaţa aceasta, între cei îmbrăcaţi cu "eminte albe, care stau lângă tronul lui 0ristos i &i aduc sla"ă cu multă bucurie% Mândete-te, deci, i cugetă, iubite frate, la mărimea bucuriei acelor cretini care trec aici !rin strâmtorări i îi !etrec "iaţa în asce$ă i chinuri% #eoarece cu"intele acelea !e care le "or cânta acolo arată desfătarea duho"nicească nemăsurată !e care o "or a"ea acolo, !recum i aici% )ântarea )âţi în 0ristos "-aţi bote$at, în 0ristos "-aţi i-mbrăcatL Aliluia nu se cântă întotdeauna, ci numai la  !ra$nicele îm!ărăteti ale #omnului% )ei care !etrec aici în multă strâmtorare i cu is!ite mari !entru 0ristos "or fi acolo cu 0ristos i &l "or "edea !e 0ristos faţă către faţă, întâlnindu-se cu Acesta cu  bucuria cu care se întâlnete un fiu iubitor de tată cu un tată iubitor de fii% 0ristos "a fi !entru acetia toată mângâierea i desfătarea duho"nicească% #eoarece acolo nu "or mai flămân$i aa cum flămân$esc aici du!ă !orunca lui 0ristos, care $ice+ Cericiţi cei ce flămân$esc acum, căci se "or sătura% Se "or sătura nu de mâncare i de băutură, ci de sla"a lui 0ristos, du!ă cum $ice dumne$eiescul !rooroc #a"id+ 'ă "oi sătura "ă$ând sla"a 4a% Nici nu "or mai înseta acolo, aa cum însetau aici !entru a-i ne"oi tru!ul% Nici nu se "or mai arde acolo de flacăra neca$urilor i a is!itelor, aa cum se ardeau aici de neca$uri i is!ite !recum aurul în foc, !entru a arăta dragostea !e care o au !entru 0ristos% #eoarece 0ristos, Păstorul cel bun al oilor, acolo, în îm!ărăţia /ui, îi "a !ăstori i-i "a conduce în Hai în li"e$i !ururea înflorite i bine mirositoare, în care curg râuri fermecătoare i i$"oarele răcoritoare ale a!elor nesecate ale "ieţii "enice% #eoarece s!une iarăi ucenicul iubit, 6oan, în A!ocali!sa sa+ Nu "or mai flămân$i, nici nu "or mai înseta, nici nu "or mai cădea !este ei ra$ele soarelui, nici altce"a dogoritor, !entru că 'ielul cel din mijloc de !e tron îi "a  !ăstori i-i "a duce !e ei la i$"oare de a!ă "ie, i le "a terge orice lacrimă de !e faţa lor% Să ne dea i F;

nouă #umne$eu în această "iaţă strâmtorare mare în inima noastră i lacrimi multe ochilor notri,  !entru ca să ni le teargă acolo, în îm!ărăţia /ui, i să se bucure inima noastră de bucuria cea ade"ărată i "enică, de care să ne în"rednicim în 0ristos #umne$eul nostru, căruia se cu"ine sla"a i !uterea în "ecii "ecilor% Amin%

CUVÂN9U8 A8 ,A9RUS,RE?ECE8EA De#(re cu! cugetul care #-a cură*it (rin rugăciunea !in*ii ne&ncetat lucrată &n ini!ă"  !aica lacri!ilor" &n*elege di+eritele g'nduri care intră &n #u+let" deo#eind care #unt de la  Du!nezeu $i care #unt de la de!oni@ &ncă $i de#(re (l'n#1 :inecuvintează" (ărinte; #e îndată ce coboară în suflet 0arul lui #umne$eu, i dorete să sălăluiască în acel suflet, cugetul curat i trea$ simte în cli!a aceea i în orice cli!ă ca a "enit i a sălăluit în el 0arul lui #umne$eu% 6ar cugetul îi are scaunul i tronul său în mijlocul frunţii, în cel mai înalt loc al tru!ului omului, ca !e nite metere$e înalte de unde "ede totul i în toate !ărţile% 7i simte totodată i fără întâr$iere că se a!ro!ie de suflet i dă de tire minţii omului să ia aminte i să se încredinţe$e dacă de la #umne$eu este ceea ce a intrat în cetate - adică în suflet - sau de la dia"oli% Această lucrare i cugetare a minţii i a cugetului se cheamă deosebire, i această deosebire este ade"ărată, deoarece mintea i cugetul judecă i cercetea$ă îm!reună cu cugetare e*actă i înaltă diferitele lucrări !e care le să"âresc în simţurile sufletului i tru!ului gândurile i !ro"ocările cele care au intrat în suflet, trecând de !a$a cugetului i a minţii% Această judecată, care se face de cuget i de minte, este drea!tă i bună% #eoarece s!une+ Sunt mai buni doi decât unul% #e aceea gândurile bune i folositoare sunt lăsate să intre liber în suflet, în tim! ce gândurile rele i înelătoare sunt înde!ărtate cu lu!tă% )ând cugetul îi află sănătatea de!lină, adică este curat i !urificat de la mâncărurile i  băuturile care aduc !lăceri, !rin înfrânare de la somnul !rea mult i de la hrana !rea multă, !rin rugăciunea neîncetată a inimii, !rin "ărsarea neîntreru!tă a lacrimilor, !rin înfrânarea i tăcerea cele luminate de #umne$eu, !rin curăţenia sufletului i a tru!ului, !rin smerenie i umilinţă, !rin îndelunga răbdare !e care o arată în is!iteL !e scurt s!unând, când este luminat de deasa îm!ărtăire cu Preacuratele 4aine ale #omnului, atunci simte cu multă claritate tot ceea ce trece !rin sine sau !rin altă  !arte căci furul, nu intră în staulul oilor !e !oartă, ci !e altă !arte3 i intră în suflet% 7i înţelege dacă este lucru dumne$eiesc sau dia"olesc% 7i dacă este dumne$eiesc, dă de îndată de tire inimii, care este  !regătită să-l !rimească aa cum se cu"ine% 6ar dacă este ce"a dia"olesc, dă de tire i con"inge inima să nu deschidă ua de intrare, adică să nu-l !rimească% &nţelege-le, aadar, !e amândouă când sunt% #eoarece lucrul dia"olesc când trece !e acolo face mult $gomot i tulbură starea i linitea sufletului i ale simţirilor tru!ului, !recum tulbură lu!ul linitea i starea oilor atunci când intră în curtea i în staulul lor% #e aceea s!une+ Curul nu "ine decât să fure i să !iardă% 6ar 0arul lui #umne$eu, mângâierea Sfântului #uh, când "ine de sus de la 4atăl luminilor la om, mai întâi trece !e la !a$a cugetului, i acolo, du!ă ce se o!rete !uţin cât să-l salute, intră du!ă aceea direct în inimă, mai iute decât fulgerul% 7i !recum atunci când fulgeră "e$i strălucirea fulgerului în norii întunecoi i negri i ţi se !are fulgerul ca o sfoară de foc luminoasă, la fel i 0arul lui #urme$eu+ când salută cugetul i se arată acestuia, cugetul simte a!ariţia i salutul său într-un fel foarte tainic% 7i iarăi, când 0arul lui #umne$eu se mică i se îndrea!tă s!re inimă, cugetul simte cu ce "ite$ă de negrăit trece !uterea i lucrarea 0arului dumne$eiesc din cugetul omului în inimă% 7i dacă ajunge în inimă 0arul lui #umne$eu, inima curată simte "enirea i sălăluirea 0arului, adică inima simte că 0arul lui #umne$eu i-a făcut loca în ea, deoarece s-a să"ârit i în inimă aceeai lucrare care s-a să"ârit în cuget de către 0ar% 7i atunci, du!ă ce 0arul lui #umne$eu s-a coborât i s-a atins de inimă, dis!are de îndată în"ârtoarea inimii, !recum se to!ete ceara la faţa focului i se nasc în inimă lacrimile aducătoare de bucurie, care sunt numite mai ales fericita întristare% Această întristare aduce mângâiere inimii, bucurie sufletului, înalţă mintea la #umne$eu, îndulcete cugetul, dă lumină de FK

 bucurie în chi! minunat feţei, alungă acedia, taie !atimile tru!eti, omoară !atimlle sufleteti, nate frica de #umne$eu i o!rete !recum o cetate întărită orice răutate i orice !ăcat% #eoarece atâta tim! cât sălăluieste în sufletul omului această întristare, demonii nu îndră$nesc să-i facă a!ariţia în faţa inimii, !entru că răutatea lor este arsă de această întristare !recum sunt arse "reascurile de foc% 7i nu se  !rinde !lanul !ăcatului, cel !lănuit de demoni în inima omului, !recum nu a!rinde iasca atunci când este udă, oricât ar încerca omul% #e aceea nici nu se a!ro!ie demonii de inima întristată% 7i iarăi, chiar  dacă îndră$nesc să se a!ro!ie, micaţi de multa lor răutate i "răjmăie de oameni i de frică, nu reuesc să facă nimic% Atâta tim! cât această întristare nu !ărăsete inima omului, neîncetat !lânge inima i "arsă lacrimi omul acela% Darsă lacrimi mai multe decât a!a din colim"itra în care s-a bote$at% Să ia aminte cel care ajunge la această întristare să n-o !iardă, deoarece ea se !oate !ierde, sau mai bine $is !leacă singură, când mintea nu !ri"eghea$ă i inima nu se roagă% #e aceea s!une i #omnul+ Pri"egheaţi i "ă rugaţi !entru ca să nu cădeţi în is!ită% &ntr-ade"ăr, când li!sete această întristare, sufletul !oate cădea în mare is!ită% #eoarece atunci, is!itit !uternic i lu!tat din toate !ărţile de "icleanul dia"ol, omul este uor biruit i !oate fi rănit de moarte% 6ar întristarea aceea !leacă, dar cum !leacă nimeni nu tie i nici nu înţelege, aa cum nu înţelege cine"a cum trec $ilele "ieţii lui% Numai aceea cunoate i înţelege cel care a !ierdut întristarea aceea, că a !lecat de la el, !recum fiecare dintre noi înţelege că trec $ilele "ieţii lui, dar cum trec nu înţelege% #ar când !leacă întristarea, să o ceară omul din nou de la #umne$eu% #eoarece cât li!sete întristarea, omul este li!sit de daruri mari i cereti, iar sufletul lui sărăcete ca o "ădu"ă săracă%  Nnumai du!ă ce re"ine întristarea omul înţelege i cunoate !ierderea de mai înainte% 6ar când omul "rea să ceară de la #umne$eu întristarea de care a fost li!sit din !ricina neatenţiei lui, să o ceară !rin mijlocirea ade"ăratei smerenii% Să arate lui #umne$eu o faţă încruntată, inimă i minte necăjite% Să aducă înaintea lui #umne$eu toată strâmtorarea !e care o are în suflet i tot neca$ul de care suferă inima lui% 7i să re"erse în faţa lui #umne$eu într-un fel anume toată rugăciunea lui, cerând milă !entru nenorocirea în care se află, du!ă cum s!une i cu"ântul !roorocului #a"id+ înaintea /ui re"ărs rugăciunea mea i neca$ul meu înaintea /ui îl s!un% Să ia asu!ra lui omul 0arul lui #umne$eu, acu$ânduse numai !e sine că este de "ină i că a de"enit !ricina !lecării întristării de la el% Să făgăduiască lui #umne$eu că de acum înainte "a lua aminte să arate o ade"ărată !ocăinţă înaintea /ui% 7i, aa cum, atunci când este întristarea aceea în inimă, sunt mângâiate nu numai inima i sufletul, ci i toate !uterile sufletului i ale inimii, i chiar tru!ul însui !rimete din nou mângâiere, tot aa, atunci când li!sete întristarea, să cadă toate la rugăciune i s-o ceară de la #umne$eu% Ciecare să-i îm!linească datoria sa% 4ru!ul să se ne"oiască cu cea mai "ădită ne"oinţă% Hugăciunea să fie înfrântă cu oftaturile i cu silinţa rugăciunii% Sufletul să se îmbrace cu tristeţea !recum se îmbracă în negru mireasa când rămâne "ădu"ă% 'intea i cugetul să însoţească sufletul !ână la tronul dumne$eirii, i atunci sufletul să cadă !lin de lacrimi i de e"la"ie,  !recum fecioara aceea cuminte i !lină de durere la !icioarele #omnului nostru 6isus 0ristos, 'irele ei, )el !reacurat i nestricăcios% 7i sărutându-le, să cu!rindă "emântul /ui strălucitor, i, !ri"ind $i du!ă $i faţa /ui dumne$eiască cea !readulce i de necu!rins cu mintea, să-/ roage cu smerenie i cu rugăciune fierbinte, cu cu"intele de mai jos, cu frică multă i cutremur i cu iubire% Să s!ună astfel+

Rugăciune Adu-ţi aminte, #oamne, că !entru om 4e-ai făcut om ade"ărat i mântuiete-mă !entru iubirea 4a de oameniL nu lăsa, Stâ!âne, rugăciunea mea fără răs!uns, !entru numele 4ău )el !reasfânt, ci dăruiete-mi mângâierea 4a% Pentru tronul #umne$eirii 4ale, Căcătorul meu, nu 4e mânia !e mine, desfrânatul% Pentru sla"a 4a cea negrăită, #umne$eul meu )el !readulce, trimite-mi i mie milele 4ale cele bogate% Darsă cu milosti"ire din locaul 4ău !reasfânt 0arul 4ău îmbelugat asu!ra mea, că !rin mare neca$ trece robul 4ău când este li!sit de 0arul 4ău% Nu 4e mânia !e mine, Sfinte, !entru că "in în faţa 4a cu multe cu"inte% #eoarece 4u tii că toate le s!un din multa mea amărăciune, care "ine din în"ârtoarea inimii mele% 6artă, lasă, 'ilosti"e, toate fărădelegile mele, câte Bi-am greit din tinereţile mele i cu care am întristat #uhul 4ău cel Sfânt i !e 4ine, Stâ!ânul i #umne$eul meu !readulce% &ntoarce faţa 4a de la !ăcatele mele i toate fărădelegile mele terge-le% 6nimă curată $idete întru mine, #omnul meu, i #uhul 4ău cel Sfânt înnoiete-/ întru mine% #eoarece, #oamne, #oamne, când 4u F?

trimiţi mângâierea 4a asu!ra mea cu #uhul 4ău cel Sfânt i mă îndulcesc de 0arul 4ău, atunci doresc să rămân sub stă!ânirea 4a cu toată !uterea i dorirea% #a, &m!ărate )eresc, !readulce 6isuse al meu #omnul sla"ei, )el slă"it în "oia sfinţilor, iarăi i iarăi 4e rog, eu ne"rednicul, ascultă-mă !e mine smeritul i netrebnicul robul 4ău i dă-mi îna!oi 0arul 4ău i desfătarea mântuirii 4ale, !e care cu dre!tate le-ai luat de la mine din !ricina !ăcatelor mele cele nemăsurate% 'ă rog, Stâ!âne, întărete-mă cu 0arul Preasfântului 4ău #uh, ca să nu mai ajungă la smeritul 4ău rob, cel care în multe feluri totdeauna mă lu!tă, nă"ălind asu!ra mea ca un leu sălbatic i trufa fără măsură% #eoarece Bie, iubitorule de oameni, &ţi încredinţe$ ca !e un testament "iaţa mea întreagă i nădejdea mântuirii mele% )ă !e 4ine 4e laudă toate !uterile cereti, i Bie sla"ă îţi înalţă în "ecii "ecilor% Amin icând acestea omul, tainic, adică cu duhul său, !lecându-i faţa inimii i a tru!ului, a"ând acolo i cugetul, afundat în adâncul smereniei, "a "edea că inima lui înce!e să se înmoaieL să tie atunci că mântuirea lui este a!roa!e% #eoarece S-a a!ro!iat de el #omnul, să îm!rătie cu arătarea /ui cea ne"ă$ută i să înde!ărte$e toată în"ârtoarea i toată îm!otri"irea, !rin care sufletul este îm!iedicat de la "ederea ade"ărată a lui #umne$eu i este li!sit de întristare% 6ar dacă îm!ietrirea inimii r ămâne i nu !lânge inima, nici sufletul nu jelete !entru 'irele lui i mintea lui nu este aco!erită nu !oate "edea  !e Căcătorul ei, )el ne"ă$ut, atunci să nu de$nădăjduiască i să nu încete$e lu!ta cea bună, ci să se osândească i mai mult în tot ceasul, i du!ă !uţin tim! "a !rimi mângâierea lui #umne$eu în inima lui înfrântă, du!ă cum s!une+ (ste a!roa!e #omnul de inima înfrântă% Atunci, dacă Se a!ro!ie în chi! ne"ă$ut #omnul, "a "edea i 0arul lui #umne$eu lucrând din nou% 7i lacrimile "or înce!e să curgă cu uurinţă, inima îi "a afla odihna i gândul !acea sa, iar sufletul "a fi ca născut din nou, aa cum era când a fost creat% Se "or înnoi ca ale "ulturului tinereţile tale% #e la aceste semne duho"niceti omul ia de tire că #umne$eu a !rimit !ocăinţa inimii lui înfrânte ca !e o mireasmă cu bun miros% #e acum înainte, "a lucra !oruncile #omnului, bucurându-se i smerindu-se deo!otri"ă% 6ar #umne$eului nostru sla"a i măreţia totdeauna% Amin

CUVÂN9U8 A8 CINCIS,RE?ECE8EA De#(re cu! (oate &ncerca cineva (rin inter!ediul rugăciunii !in*ii orice +el de vedenie $i  orice +el de g'nd" care (are #ă +ie de la Du!nezeu" dacă cu adevărat e#te de la Du!nezeu  #au de la de!oni1 :inecuvintează" (ărinte; 6ubite frate, când un om îţi dă o monedă de aur sau de argint care are chi!ul regelui i literele i care la "edere arată la fel cu celelalte mone$i de aur ale regelui, nu tii sigur dacă nu cum"a are înlăuntrul ei aur înelător, dar de îndată ce o încerci cu ce"a anume, cu care se încearcă mone$ile de aur, atunci înţelegi dacă este aur ade"ărat sau nu, aa cum se arată !e dinafară% 6ar când tu nu o încerci, deoarece nu ai această e*!erienţă, o arăţi altcui"a, care tii că este foarte !rice!ut la aceasta i bun cunoscător, !entru ca să o încerce acela i să-ţi s!ună ce fel este moneda, dacă este bună sau amăgitoare% #acă o arăţi unui om care nu are e*!erienţă, care nu are nici un fel de tiinţă des!re aceasta, mintea ta nu "a a"ea !ace, deoarece nu tii sigur dacă ţi-a s!us ade"ărul, dacă moneda este  bună sau nu% 6ar dacă !ăstre$i moneda amăgitoare "ei a"ea !agubă, i nu folos% 4ot la fel, deci, să faci i cu tine, smerite frate, o foarte !recisă încercare du!ă cum "ei au$i mai jos3, i !entru "edeniile !e care le are sufletul tău, care !ar a fi din !artea lui #umne$eu, dar nu tii dacă sunt cu ade"ărat de la #umne$eu sau de la demoni, i din !ricina aceasta mintea ta are lu!tă mare i îndoială, gândindu-te să nu fie de la demoni "edenia aceea% #eoarece demonii mai mici au obiceiul, atunci când "ăd !e cine"a necunoscător, să-i arate astfel de "edenii, ca fiind de la #umne$eu, !entru al amăgi în felul acesta foarte uor, încet-încet, !ână îl "or arunca în cel mai cum!lit labirint al amăgirii celei de ne"indecat i al răutăţii lor de multe feluri% Aa se "a întâm!la de "a !rimi "edeniile arătate ca F:

fiind din !artea lui #umne$eu, fără să le cercete$e cu multă !reci$ie, cre$ând din tot sufletul i fără discernământ că sunt de la #umne$eu i i-au fost date s!re binele lui% 4u însă, iubite frate, când "e$i "reuna din aceste "edenii, să nu-i îngădui imediat, fără să iei mai  bine seama, să intre în suflet, nici să o !rimeti fără întâr$iere i fără grijă în inima ta, cre$ând din suflet că este de la #umne$eu, !ână când nu o încerci cu încercătorul care nu dă gre al rugăciunii tainice a minţii sau !ână când nu o s!ui "reunui !ărinte !urtător de duh i lucrător al rugăciunii, !e care-l tii a fi cu e*!erienţă la acestea i care !oate să-ţi alunge îndoiala i să te i$bă"ească de aceasta  !rin ceea ce el însui a fă!tuit, a în"ăţat i a încercat% #eoarece, dacă tu nu !rimeti imediat "edenia care ţi s-a arătat, !ână când nu afli des!re ce este "orba, dacă "edenia arătată este de la #umne$eu, află că nu ai !ână acum nici un !ăcat, deoarece te temi ca nu cum"a să fie aceasta de la dia"ol sau "reo rătăcire de aceea s!une i fericitul A!ostol+ 6ubiţilor, nu credeţi în orice duh, ci încercaţi duhurile3, !entru că de multe ori astfel de "edenii, care  !ar a fi din !artea lui #umne$eu, nu tii dacă sunt cu ade"ărat din !artea lui #umne$eu, !entru că se întâm!lă ca să fie i de la demoni du!ă cum unii oameni !e din afară arată ca nite sfinţi, dar !e dinăuntru sunt mai răi i decât demonii, a căror amăgire o mustră 0ristos când $ice+ Dai "ouă făţarnicilor3L aceasta o fac demonii înelători, !entru ca să le dai intrare liberă i necercetată în cetatea ta, adică în sufletul tău% 7i atunci, du!ă ce intră în sufletul tău !rintr-o astfel de amăgire, i dacă !un  !iciorul lor acolo, du!ă ce mai întâi "or !une stă!ânire i "or înrobi !uterile tale sufleteti, du!ă aceea cu uurintă "or !une stă!ânire i !e !uterile tale tru!eti% #eoarece, încet-încet, "or înde!ărta faţa lor amăgitoare de oaie blândă i "or arăta sufletului tău faţa i sălbăticia lu!ului, încercând să murdărească i inima ta cu !ofta cea murdară% Dor stărui, a!oi, să te arunce în lucrări "ădite ale dia"olului, !e care niciodată nu le-ai fi urmat dacă "edenia ar fi fost de la #umne$eu% Această încercare duho"nicească !e care trebuie să o a!lici "edeniilor !e care le ai trebuie să se facă astfel+ dacă în $iua în care ai a"ut o astfel de "edenie te afli în stare duho"nicească bună i în mare odihnă din !artea !atimilor tale, iar cugetul tău, de asemenea, este linitit, netulburat de "alurile  !otri"nice care totdeauna obinuiesc să-l tulbure, iar inima ta se găsete i aceasta în stare de netulburare i în $iua aceea este cu!rinsă de e"la"ie cu multă uurinţă la orice cu"ânt duho"nicesc, sau este cu!rinsă de e"la"ie când în cugetul tău a!are "edenia res!ecti"ăL dacă se întâm!lă toate acestea i "e$i că fiinţa ta se află într-o astfel de stare, să cunoti că "edenia care ţi se arată este de la #umne$eu i să nu ai nici o îndoială în !ri"inţa aceasta% 6ar dacă nimic din toate acestea nu ţi se întâm!lă du!ă arătarea "edeniei, care se arată ca fiind de la #umne$eu i din această cau$ă ai îndoială i te gândeti ca nu cum"a să fie de la demoni, atunci, s!un, iubite frate, încearc-o în felul următor% Adună toată atenţia minţii tale în adâncul inimii tale i roagă-te de acolo în chi! tainic, s!unând această rugăciune+ #oamne 6isuse 0ristoase, Ciul lui #umne$eu, miluiete-mă% Altce"a să nu s!ui, nici să nu lai mintea să gândească, nici să cercete$e i nici să se întrebe în legătură cu ceea ce a "ă$ut în "edenie% 6ar dacă cugetul tău se duce singur la "edenia !e care ai "ă$ut-o, înde!ărtea$ă-l fără întâr$iere i ali!ete-l de rugăciunea inimii, !entru ca rugăciunea ta să fie curată în faţa lui #umne$eu% 7i dacă te rogi în felul acesta destul tim! cu e"la"ie neţărmurită faţă de #umne$eu i cu smerenie, dacă "edenia este de la #umne$eu, "ei simţi în inima ta o tresărire duho"nicească cu lacrimi duho"niceti, fără ca tu să "rei să-ţi aminteti de "edenia care ţi s-a arătat% &n acelai tim! cu această dulce, negrăită, duho"nicească i dumne$eiască tresăltare a inimii i cu aceste lacrimi dulci i duho"niceti, "ei simţi că se liniteste, că se îmblân$ete, că îi află !acea i odihna toate micările tale sufleteti i tru!eti% &n acelai tim! cu această stare de linite se a!rinde în $iua aceea înlăuntrul tău i flacăra cea mare a iubirii #omnului tău, din care co!leit de această flacără, scoţi în $iua aceea !entru ca dintr-o dată se a!rind de dragoste !entru #omnul toate măruntaiele tale3, i glas către #umne$eu, re!e$indu-te către Acesta, !recum se re!ed câinii care i-au !ierdut stă!ânul% &n cli!a aceea "ei s!une, "ărsând lacrimi, lui #umne$eu, cu glas !lâns i !lin de e"la"ie+ nde eti, #umne$eul meu, #umne$eul meu, i nu mă iei un ceas mai de"reme acolo unde eti 4u, iubirea mea cea !readulceG Nu Bi-e milă de mine, #umne$eul meu, #umne$eul meu, că ard măruntaiele mele ca o flacară a!rinsă de dorul nestins al iubirii 4ale, care s-a a!rins înlăuntrul meu ca un cu!tor încinsG Niciodată, niciodată, #umne$eul meu, să nu stingi din inima mea aceasta flacără a!rinsă, atâta tim! cât sunt de!arte de 4ine, în "alea !lângerii a acestei lumi% #rumeţului însetat #oamne, câtă uurare în suflet îi !ro"oacă amintirea i$"orului răcoros, atunci când acesta îi li!sete #ar nu numai uurare, ci îi a!rinde i mai mult setea% 4ot aa i acum, #oamne, nu numai suferinţă îi !ro"oacă sufletului meu amintirea 4a i a arătărilor 4ale, care era atât de însetat du!ă FJ

4ine, ci un dor i mai mare se a!rinde înlăuntrul meu, când 4u, dulcele meu 6isus, nu mă iei acolo unde eti 4u, i$"orul cel răcoros care astâm!ără setea sufletului% )e se întâm!lă cu fiul iubitor de tată i de mamă, de fraţi i de surori i iubitor de ţară atunci când se află de!arte, !rintre străini, i !rimete o scrisoare de la !ărinţii lui dragi sau de la rudele luiG #oamne, nu udă oare cu lacrimile sale scrisoarea, citind-oG Nu se a!rind oare în $iua aceea măruntaiele lui, "ă$ând în scrisoare numele dragi i !readulci ale !ărinţilor sau ale fraţilor luiG Nu oftea$ă din adâncul sufletului lui amintindu-i de rudele saleG Nu strigă cât !oate înlăuntrul său, închi!uindu-i !e !rietenii săi i ţara luiG 7i dacă, #oamne, aceasta se întâm!lă cu omul tru!esc, cu cât mai mult se "a întâm!la omului duho"nicesc, când 4u, #umne$eul i 4atăl nostru ceresc ne cercete$i în sărăcăciosul i "rednicul de milă e*il al nostru, cu harul dumne$eietilor 4ale arătări, "edenii i "ederi, ca i cu nite scrisori ade"ărateG #eoarece, #oamne, o dată ce harul acestor dumne$eieti arătări îi "or lăsa !ecetea lor în chi! de neînţeles în inima "reunui credincios rob al 4ău, 0arul 4ău dumne$eiesc face ca inima aceea să se a!rindă de focul iubirii 4ale i să fiarbă din !ricina lacrimilor fierbinţi, dorind să întălnească !ri"irile 4ale tămăduitoare, când în chi! deosebit, în $iua aceea, ochii minţii !ri"esc s!re 4ine, #umne$eule !readulce i 4ată ceresc% #ar, #oamne, #oamne, caută din cer, din sfântul loca al nes!usei sla"ei 4ale i !ri"ete la faţa smeritei mele inimi, cum, rănită fiind de !readulcea, mie, săgeată a iubirii 4ale dumne$eieti i duho"niceti, s-a to!it !recum lumânarea de ceară la a!ro!ierea de căldură, din !ricina !rea multei sfinte e"la"ii din cli!a în care i s-a arătat "ederea 4a dumne$eiască i i s-a dat această "edenie dumne$eiască !recum o scrisoare cerească, care fiind desfăcută i citită de cugetul meu, smeritul meu suflet s-a li!it de îndată de 4ine% #eoarece era însetat de 4ine !recum era însetat i sufletul blândului #a"id, sfântul 4ău !rooroc% #eoarece acest dumne$eiesc #a"id, !roorocul 4ău, #oamne, al cărui suflet era atât de însetat de 4ine din !ricina dumne$eietilor 4ale arătări, "edenii i desco!eriri, !e care i le-ai arătat de-a lungul tim!ului, în diferite îm!rejurări, nu a mai !utut niciodată, atât cât a trăit în această lume, să-i astâm!ere setea de 4ine, înainte de a "eni la 4ine, înainte de a bea din a!a răcoroasă i odihnitoare de suflet a dulcei îm!ărtăiri i îm!reună !etreceri cu 4ine% #e aceea, nă!ustindu-se ca un !ui de leu din adâncul sufletului său, cerea să 4e "adă faţă către faţă !e 4ine, Stă!ânul i #umne$eul lui, s!unând, #oamne+ Precum dorete cerbul i$"oarele a!elor, aa 4e dorete sufletul meu !e 4ine #umne$eule% însetat este sufletul meu de #umne$eu )el !uternic, )el "iu% )ând "oi !utea să "ăd faţa #umne$eului meuG /a fel cu acesta, #oamne, !ătimind i sărăcăciosul meu suflet, suferă de setea de 4ine, care,  !recum "ăd, !uţin căte !uţin ajunge să cu!rindă toate cele dinlăuntru ale mele i nu mă !ărăsete !ână când nu "ine acea binecu"ântată cli!ă a !lecării mele din această lume i înainte de a "eni la 4ine,  !readulcele meu Stă!ân i #umne$eu% #acă mă iubeti, #oamne lucru de care sunt sigur că aa este3, să se întâm!le acest lucru cu mine mai re!ede, !entru ca i sufletul meu să-i astâm!ere setea mai curând% Amin% Aa să fie% Aa să fie% #e la aceste semne, aadar, i de la multe altele asemenea lor sau a!ro!iate de acestea, înţelegi, iubite frate, i eti întiinţat că de la #umne$eu a fost "edenia ta% 6ar dacă nu ţi se întâm!lă nimic din toate acestea, du!ă ce te-ai rugat mult !entru aceasta lui #umne$eu din adâncul inimii tale i ai adus în faţa bunătăţii #omnului toate cererile tale i toată smerenia ta, să cunoti atunci că "edenia ta a fost din  !artea demonilor, deoarece la "edeniile demonilor nu se !etrece nimic din ceea ce am s!us mai sus% 'ai mult chiar, se întâm!lă lucruri contrare acestora, atunci când "edenia ta este de la dia"ol% )um se întâm!lă aceasta, ascultă% #umne$eu este atotbun, iubitor de oameni, milosti", milosârd, îndelung răbdător, curat i iubire curată% Aa fiind, dorete să fii i tu asemenea /ui în toate aceste calităţi% Adică, dorete să de"ii i tu  bun, iubitor de oameni, milosti", milosârd, îndelung răbdător, îngăduitor, curat faţă de tine i cu iubire curată faţă de semenul tău% 6ar dia"olul este în întregime răutate i "iclenie, i fiind aa, dorete să-l urme$i în răutatea i în "iclenia lui% #u!ă ce ţi s-a arătat "edenia, iubite frate, dacă "e$i în sinele tău că se bucură sufletul tău de calităţile acestea ale lui #umne$eu, inima ta este cu!rinsă de e"la"ie contem!lând aceste calităţi ale lui #umne$eu, i în întregime eti cu!rins de o linite nemărginită, cunoscând astfel că "edenia este de la #umne$eu, i fiind de la #umne$eu se "eselete sufletul tău de aceste calităţi ale lui #umne$eu i îţi "ine dor ceresc ca să urme$i du!ă !utinţă !e #umne$eul )el ceresc i 4atăl în calităţile /ui% #eoarece atunci, doreti să faci ceea ce bucură !e #umne$eul i !e !ărintele tău% ;8

6ar dacă, du!ă ce ţi s-a arătat "edenia, nu se bucură sufletul tău de calităţile lui #umne$eu i nici nu este cu!rinsă inima ta de e"la"ie în faţa acestor calităţi ale lui #umne$eu, nici nu-ţi "ine dorinţă a!rinsă duho"nicească să urme$i du!ă !utinţă !e #umne$eul )el ceresc i 4atăl în calităţile /ui, să cunoti că "edenia ta este de la dia"oli% Atunci când "edenia ta este de la rătăcire, dacă cercete$i cu multă atenţie adâncurile stării tale sufleteti i tru!eti, "ei "edea că întru ascuns, foarte tainic, cu multă aco!erire, înclină s!re însuirile dia"olului i s!re "oia lui, toată dorinţa dia"olului rătăcirii fiind de a te aduce, !uţin câte !uţin, fără să simţi, la "oia lui% 7i !recum un om, care îţi toarnă a!ă, !e sub  !aie, nu simţi când curge a!a i udă !aiele, la fel se întâm!lă i cu tine, umilule, dacă nu eti cu multă luare aminte% 4ot aa, iubite frate, să încerci cu multă e*actitate, !rin rugăciunea ta tainică, orice fel de gând care-ţi "ine din !artea drea!tă ca de la #umne$eu, i care nu tii dacă este cu ade"ărat de la #umne$eu sau de la dia"ol% #eoarece i atunci, dacă este un gând din drea!ta de la #umne$eu, cu cât îl încerci mai mult cu durerea rugăciunii inimii, cu atât acesta strălucete mai mult înlăuntrul tău ca un mărgăritar% 7i cu cât îl ar$i cu i mai îndelungată i mai !rofundă rugăciune, !e care o faci către 0ristos din adâncul fiinţei tale, !entru a-l înde!ărta de la tine, cu atât mai mult acesta este luminat de rugăciune i strălucete în inima ta, !recum aurul curat, atunci când este trecut !rin foc i bătut cu ciocanul, cu atât mai mult strălucete% 6ar dacă acest gând "enit din drea!ta este de la demoni, de îndată ce "ei "oi să-l ar$i cu rugăciunea inimii $drobite "a dis!are din tine cu desă"ârire% 6ar dacă nu "a dis!ărea din tine cu desă"ârire, "a slăbi totui !uterea lui, i astfel, !uţin câte !uţin, se "a !ierde cu totul% #e aceea i )u"ioii !ărinţi, când erau lu!taţi de gândul din drea!ta, îl încercau cu sfânta rugăciune, care, dacă gândul era de la #umne$eu, îi întărea i mai mult, iar dacă era de la demoni, îl făcea să dis!ară dintr-o dată% Sau, în fine, dacă acest gând din drea!ta "enea ţie la un demon i nu dis!ărea dintr-o dată, !uţin câte !uţin era alungat din inimă de această sfântă rugăciune a inimii% Aadar, iubite frate, când te rogi neîncetat cu această rugăciune a inimii i a tre$"iei, în adâncurile fiinţei tale, atunci nu numai că nu ai nici un fel de teamă de demonii care nă"ălesc asu!ra ta  !rin !ăcat de mii de ori, dar nu ai nici un fel de teamă nici atunci când demonii atacă sufletul tău cu "iclenie, ca din !artea "irtuţii, "oind să te !rindă în cursă din această !arte mai uor% #eoarece atunci când te rogi neîncetat cu mintea în cămările ascunse ale inimii tale3, ai, s!un, numele lui 0ristos înlăuntrul tău, care nu îngăduie să caute la inima ta i nici să atingă sufletul tău nici un fel de "iclenie dia"olească% #e aceea s!une i !roorocul+ #e ar cădea asu!ra ta din drea!ta mii i $ecii de mii, !e tine nu te "or atinge% 6ar #umne$eului nostru sla"ă, !utere, laudă i mărire, acum i în "ecii "ecilor% Amin%

CUVÂN9U8 A8 ,entru acea#ta te-a un# Du!nezeu cu untdele!nul ucuriei !ai !ult dec't (e cei de a(roa(e ai tăi>1 7ncă $i de#(re cine #unt cei de a(roa(e ai lui Hri#to#" un$i cu untdele!nul ucuriei $i din ce #e!ne duovnice$ti &n*elege cineva cu cugetul #ău că e#te un# cu untdele!nul ucuriei1 :inecuvintează" (ărinte; #eoarece s!une !roorocul+ 4u, 0ristoase, ai iubit dre!tatea, care se "ede în desă"ârita iubire a a!roa!elui, i deoarece ai urât fărădelegea, care se "ede în chi!ul i asemănarea lui #umne$eu,  !ă$ind curăţenie desă"ârită, !entru aceea 4e-a uns #umne$eu, #umne$eul 4ău, cu untdelemnul K?

 bucuriei mai mult decât !e cei de a!roa!e ai 4ăi, adică mai mult decât !e Sfinţii 4ăi i !e credincioii 4ăi% Să "edem acum, aici, cum unge #umne$eu i 4atăl cu untdelemnul bucuriei i ce lucru este acest untdelemn al bucuriei des!re care se "orbete i !e cine unge mai mult, !e cine mai !uţin i  !entru ce îi unge% )erescul #umne$eu i 4atăl #omnului nostru 6isus 0ristos, când a trimis în lume !e nulnăscut i ne!reţuitul Său Ciu, /-a uns cu untdelemnul bucuriei mai mult decât !e toţi Sfinţii, care sunt uni i ei de #umne$eu cu untdelemnul bucuriei, !entru curăţenia lor i !entru dre!tatea lor% Ca!tul că /-a uns #umne$eu 4atăl !e 0ristos cu untdelemnul bucuriei mai mult decât !e toţi Sfinţii "rea să s!ună i să arate iubirea nemărginită !e care a a"ut-o i !e care o are 4atăl !entru 0ristos,  !entru deofiinţimea lor i !entru nemărginita ascultare !e care a făcut-o 0ristos faţă de 4atăl Său% #e aceea /-a uns 4atăl cu untdelemnul bucuriei mai mult decât !e toţi cei de a!roa!e ai Săi% #eoarece !e cel !e care-l iubete mai mult !e acela îl unge mai mult i-i dăruiete mai mult% #eoarece #omnul nostru 6isus 0ristos, când a fost cu tru!ul !e !ământ, i-a arătat faţa Sa atât de frumoasă i de dulce celor care îl !ri"eau cu inima ne"icleană, încât celor care gustau o singură dată în sufletul lor acea dulceaţă a cu"intelor lui 0ristos, !e care le "orbea !reasfânta /ui gură i erau atrai de 0ristos, de faţa /ui !lină de frumusete, era cu ne!uţinţă să li se teargă din cuget i din inimă 0arul acela% Atât de nes!us i de dumne$eiesc era 0arul acela ce se re"ărsa din 0ristos S-a re"ărsat, harul în bu$ele tale3, atât de mult, s!un, era 0arul lui 0ristos ce se re"ărsa, încât se transmitea cu multă  bogăţie de la Acesta s!re cei care &l ascultau i &l urmau cu multă sinceritate i cu tot sufletul% #e aceea se s!une+ 'ai mult decât cei de a!roa!e ai 4ăi% 7i iarăi s!un ca cei de a!roa!e i cei ce cred în 0ristos sunt uni de #umne$eul )el ceresc, fiecare du!ă dorul !e care îl arată du!ă 0ristos% &n multe locuri din Sfânta Scri!tură i în multe "ieţi ale sfinţilor au$im "orbindu-se des!re 0ar, !e care sfinţii îl dobândeau fiind încă în "iaţă% )are este acest har, sau mai bine s!us, care este harul !e care îl numete untdelemnul  bucuriei, !e care l-au a"ut i îl au în sufletul lor cei ce se îm!ărtăesc de 0ristos, adică cei ce /-au urmat i cei ce-/ urmea$ăG Ascultă, o, cititorule i din cu"ântul însui se des!rinde înţelesul, deoarece s!une untdelemnul bucuriei ca i când ar s!une bucurie duho"nicească, care !ro"oacă desfătare de negrăit i bucurie dumne$eiască celor care se în"rednicesc de ea% )ând cretinul !ă$ete cu strănicie toate !oruncile lui 0ristos, atunci cretinul acela de"ine iubit de către #umne$eul ceresc )el Atot!uternic i de către #omnul nostru 6isus 0ristos, i din acest moti" 0ristos Se arată acestuia, du!ă cum s!une+ )el ce are !oruncile 'ele i le !ă$ete !e ele, "a fi iubit de 4atăl 'eu i (u îl "oi iubi !e el i 'ă "oi arăta lui% 0ristos aadar, !recum credem i suntem foarte bine întiinţati, este dulceaţa i îndulcirea de negrăit a sufletelor noastre% Aadar, când Se "a arăta 0ristos !e Sine nouă, atunci ne îm!ărtăete i ne face să gustăm din dulceaţa aceasta a /ui de negrăit i din îndulcirea /ui dumne$eiască% Acest lucru se întâm!lă în felul următor+ Precum atunci când a!ro!ii de simţul mirosului tău mirul binemirositor i curat, guti i tu din mireasma lui i te în"eseleti de această mireasmă, la fel, arătându-Se !e Sine 0ristos nouă acest lucru cititorul să-l înţeleagă în chi! simţit i tainic, asu!ra tru!ului i a sufletului3, ne îm!ărtăim i noi de 0arul /ui i de bucuria /ui% 7i iarăi, cei care au fost miruiţi i au gustat, s-au îm!ărtăit i au  !artici!at la 0arul lui 0ristos, cei care au fost uni cu untdelemnul bucuriei de către 0ristos, aceia ne îm!ărtăesc i nouă i ne transmit !arte din acel 0ar duho"nicesc nesecat !e care l-au !rimit de la 0ristos, !recum atunci când atingi mâna ta sau altce"a de mirul !reacurat, miroase du!ă aceea i răs!ândete i aceasta mireasmă !recum mirul, !roducând !lăcere celor care o miros% Altă mireasmă însă dă mirosului nostru mirul însui adică alt 0ar dă sufletelor noastre 0ristos însui3 i altă mireasmă dă mirosului nostru acel lucru !e care l-am afundat i l-am atins de mir% Adică, alt har dau sufletului nostru sfinţii lui 0ristos, care au !rimit har de la 0ristos i au fost uni în omul lor lăuntric cu untdelemnul bucuriei% Acest lucru adică fa!tul că sfinţii care !rimesc har de la 0ristos îm!ărtăesc în chi! minunat i ei har celor care îi cinstesc cu multă e"la"ie3 este semn al sfinţeniei acelora care au mers !e calea cea drea!tă a #omnului, semn al bunei miresme i al 0arului duho"nicesc cu care îi slă"ete 0ristos între oameni% #eoarece, "ă$ând cine"a sfintele moate i tru!urile acelea răs!ândind o astfel de bună mireasmă, fără să fi fost unse cu nici un fel de mir, i dând sufletului atâta har i bucurie, încât se minunea$ă, ce altce"a se arată i se înseamnă !rin aceasta decât K:

a!ro!ierea i comuniunea !e care o au acetia cu 0ristos, Stă!ânul negrăitei miresme i a 0arului nesecatG Ai "ă$ut, acum, că cei ale căror sfinte moate răs!ândesc mireasmă sunt a!roa!e de 0ristos, sunt !rieteni cu 0ristos, !ărtai la bucuria i la desfătarea duho"nicească a lui 0ristosG Pri"ete acum i cum lucrea$ă 0arul lui 0ristos în sfinţi, chiar atunci când sunt în "iaţă% #omnul nostru 6isus 0ristos este Oudecătorul cel !readre!t, deoarece răs!lătete fiecăruia du!ă "irtuţile !e care le are% Hăs!lătete atât de dre!t i de corect, încât nu !oate grei nici cât un fir de !ăr% Acest lucru este încredinţat de ceea ce a s!us 0ristos mamei lui 6oan i 6acob, fiii lui e"edei, care a cerut de la 0ristos ca fiii ei să stea unul de-a drea!ta i unul de-a stânga /ui% 0ristos i-a s!us+ Aceasta nu-'i este 'ie a da, ci este !entru cei !entru care a fost !regătit% 6ar înţelesul este acesta+ )ea ce ceri, o, femeie, să-ţi îm!linesc, nu este sortit să se îm!linească% #eoarece (u, fiind judecător dre!t, "oiesc a ae$a de-a drea!ta 'ea !e Preacurata 'ea 'aică, i de-a stânga !e 6oan Eote$ătorul% #eoarece acetia de!ăesc cu mult !e fiii tăi în "irtute i în sfinţenie% 7i 6oan, fiul tău, este curat i feciorelnic, i de aceea îl iubesc mai mult decât !e toţi ceilalţi ucenici ai 'ei, dar decât acesta este mult mai curată i mai sfântă 'aica 'ea% #e aceea, !e aceasta, !e Preacurata 'ea 'amă, doresc să o ae$ de-a drea!ta 'ea, ca 'aică a 'ea i &m!ărăteasă% #es!re aceasta s!une i Scri!tura+ A stat îm!ărăteasa de-a drea!ta ta, în haină aurită îmbrăcată i !reaînfrumuseţată% 7i iarăi, 6acob este bun i "irtuos i !lăcută îmi este !etrecerea lui% #ar decât acesta este altcine"a mai "irtuos i mai bun, faţă de care nimeni nu este mai mare din cei născuţi din femeie% Acesta este 6oan, Eote$ătorul 'eu, !e care îl "oi ae$a de-a stânga 'ea întru îm!ărăţia 'ea% Pentru că #umne$eu judecă lucurile cu multă dre!tate, de aceea !une mai a!roa!e de Sine !e cel care este mai "irtuos între cei "irtuoi% 6ar celui !e care îl aa$ă mai a!roa!e de Sine, aceluia îi dă i 0arul Său mai mult i mai îmbelugat decât celorlalţi% Astfel îl unge cu untdelemnul bucuriei mai mult decât !e ceilalţi, !entru a-l întiinţa mai mult i mai bine !rin aceasta că numele lui a fost scris în )artea Dieţii i că "a fi îm!reună cu #umne$eu du!ă "iaţa aceasta% #e aceea s!une+  Nu "ă bucuraţi  !entru că duhurile "i se su!un, ci bucuraţi-"ă mai curând !entru că numele "oastre au fost înscrise în ceruri% S!une în ceruri, i nu în cer, !entru a arăta diferitele tre!te ale sla"ei !e care o "a !rimi fiecare du!ă "irtuţile sale% Acelai lucru "rea să-l s!ună i !rin+ 'ai mult decât cei de a!roa!e ai tăi, ca i când ar s!une cine"a mai sim!lu astfel+ Pe unul îl unge #umne$eu în această "iaţă cu untdelemnul bucuriei mult, !e altul !uţin, !e fiecare du!ă ne"oinţele sale, du!ă "irtuţile sale i du!ă smerenia sa% 7i !rin aceasta întiinţea$ă !e fiecare să înţeleagă în ce cer este înscris numele lui, adică ce sla"ă "a !rimi când "a !leca din această "iaţă% Ciecare dintre acetia cunoate că sufletul lor a gustat din acest untdelemn al bucuriei, din semnul des!re care "oi "orbi mai jos% &nainte de a gusta omul în chi! tainic în sufletul lui i în chi! simţit, într-un fel anume, în inima lui acest untdelemn al bucuriei dumne$eieti, este greoi în !rice!erea celor dumne$eieti, este acru i amar în cele duho"niceti, este greoi în ceea ce !ri"ete lucrurile bine !lăcute lui #umne$eu i are inima lui rece% Hece atât faţă de #umne$eu, cât i faţă de sfinţi% 7i !recum atunci când mănâncă cine"a mâncâre fără untdelemn, i se !are mâncarea fără gust, iar du!ă ce îi !une untdelemn i se !are gustoasă i o !otfete mai mult, tot aa i omul acela care nu a fost uns în sufletul lui cu untdelemnul bucuriei este rece i greoi la cu"ântul lui #umne$eu% #e aceea sunt mulţi astfel de oameni în lume, care sunt greoi la ascultarea cu"ântului lui #umne$eu i la !ost, care este !rima !oruncă a lui #umne$eu, !rin care toţi Sfinţii au bine!lăcut în faţa lui #umne$eu% Atât de mult se îngreuia$ă unii la ascultarea cu"ântului lui #umne$eu i la !ost, ne!rimind să !ostească atunci când le s!une cine"a să !ostească, ca i când le-ar !une în s!ate un sac !lin cu nisi! sau cu !lumb% 7i nu tiu cum de au uitat cu"ântul acela al #omnului, care s!une+ )ăci jugul meu este bun i sarcina mea este uoară% #ar aceasta li se întâm!lă, !e dre!t, acelora deoarece nu au în inima lor 0arul lui #umne$eu% #e aceea se tulbură i îi îngreuia$ă mult lucrarea !oruncilor dumne$eieti% #ar cel care s-a silit !e sine mai întâi s!re îm!linirea cu"ântului lui #umne$eu căci de la Sfântul 6oan Eote$ătorul, îm!ărăţia cerurilor se ia cu forţa, cei ce se ilesc o dobândesc3, i a fost gata să se !iardă !e sine !entru iubirea lui #umne$eu, !entru care !ricină, sal"ându-i sufletul său, a !rimit în suflet 0arul lui #umne$eu i în inima lui untdelemnul bucuriei, !e care o numim ar"ună a îm!ărăţiei, adică a !rimit în sufletul său !e #uhul Sfânt, acela este gata să asculte i să îm!linească cu"ântul lui #umne$eu% Primete cu căldură !oruncile lui #umne$eu% (ste neobosit i râ"nitor în cele duho"niceti% (ste astfel, deoarece, sufletul lui a gustat din 0arul lui #umne$eu i inima lui a gustat din untdelemnul bucuriei, care a luminat, a linitit i a îndulcit atât simţurile lui lăuntrice, adică cele KJ

dinlăuntrul tru!ului său, cât i simţurile sufletului% #e aceea un astfel de om este numai bucurie, numai lumină este !e faţa inimii sale i !e cea a tru!ului% Acesta este înţelesul cu"intelor+ în untdelemn se "a lumina faţa, sau în altă !arte+ 6nima  bucuroasă face să strălucească faţa% #eoarece, s!une-mi, un om care se înfrânea$ă foarte mult i strălucete de bucurie duho"nicească i "eselie, care i$"orăsc din sufletul lui, fiind !ostitor de mâncărurile i băuturile !ământeti, cum am s!us, cum este judecat de inima ta i de cugetul tăuG =are nu ţi se !are că aceasta s-a făcut lui de către 0arul lui #umne$eu i de mângâierea Sfântului #uhG #a Acesta este ade"ărul% #eoarece, dacă cine"a care este stă!ânit de $a"istie i de !atima in"idiei i a !ărerii de sine cum erau iudeii faţă de #omnul3 se face că nu înţelege de unde i se întâm!lă aceasta, de aceea tace sau s!une una sau alta, du!ă cum este mânat de !atima care îl stă!ânete, atunci cele necu"ântătoare "or da mărturie des!re ade"ăr cu lucrarea lor, du!ă cu"ântul #omnului+ #acă acetia "or tăcea, !ietrele "or striga% )ând fiarele sălbatice "ăd unul dintre acetia la faţă sau îi aud glasul, de îndată se îmblân$esc i de"in blânde ca mielueii, deoarece cinstesc faţa lui i arătarea i glasul lui% #ar acestea sunt de ajuns !entru cât am s!us des!re untdelemnul bucuriei% Să s!unem acum câte"a cu"inte i des!re untdelemnul dia"olului% Precum unge #umne$eu cu untdelemnul bucuriei ca!ul omului Ai uns cu untdelemn ca!ul meu3, adică !recum îndulcete cugetul omului curat i înţele!t 0arul Sfântului #uh i îl întărete cu această dulceaţă duho"nicească s!re toată lucrarea duho"nicească i micarea sfântă, tot aa unge i dia"olul, cu untdelemnul lui necurat, ca!ul omului desfrânat i risi!itor% Adică îi îndulcete cugetul s!re lucruri tru!eti i, !rin aceasta, îl mână să facă lucrurile care sunt ruinoase, du!ă cum s!une dumne$eiescul Pa"el% #es!re untdelemnul dia"olului s!une iarăi !roorocul+ )u untdelemnul !ăcătosului nu "oi unge ca!ul meu% #eoarece dia"olul, !entru a-l !rinde bine !e om în ca!cana sa i !entru a-l atrage s!re sine cu uurinţă, îl !rinde mai întâi de ca!% 7i mai întâi îi unge ca!ul, adică cugetul lui, cu untdelemnul iubirii de !lăcere, care în imaginaţie a!are cugetului omului ca untdelemnul, adică este dulce% #ar nu este întru totul dulce, aa cum este untdelemnul, ci mai curând amărăciune, mai amar decât fierea% #eoarece, cum am s!us, dia"olul dă mai întâi !lăcere cugetului omului, !lăcerea dorinţei, iar du!ă ce  !rimete cu bucurie is!ita !lăcerii, adică du!ă ce cugetul este biruit de curio$itate !entru cele tru!eti i simte !lăcere !entru ele, "ine re!ede-re!ede dorinţa dia"olului !ână în inimă% 7i dacă !rinde rădăcini în inima omului dorinţa cărnii, sau, mai bine s!us, lucrarea dia"olului, atunci dia"olul îl face să desfrâne$e cu inima lui ori de câte ori "rea% #es!re aceasta "orbete 0ristos în cu"intele+ )el care, "ă$ând femeia, a !oftit-o, a i desfrânat în inima lui% #acă se întâm!lă omului acest lucru i !rinde rădăcini iubirea de !lăcere înlăuntru în inima lui, este uor du!ă aceea dia"olului să-l facă să desfrâne$e i cu tru!ul, atunci când "oiete, lucru care înseamnă moartea sufletului% #e aceea s!une i dumne$eiescul A!ostol+ )ăci fiecare este is!itit de !ro!ria sa !oftă, atunci când este atras i momit de ea% A!oi !ofta, $ămislind, nate !ăcatul, iar !ăcatul, odată să"ârit, odrăslete moartea 6acob 1,1F1;3% )a să nu mai ajungă însă omul !ână acolo, să alunge dintru înce!ut din cugetul său i din inima lui iubirea de !lăcere i dorinţa cea rea, care se numete untdelemnul dia"olului, adică înaintemergător al !ăcatului i cale a desfrâului% 7i să s!ună lui #umne$eu, rugându-se din inimă i cu lacrimi+ )u untdelemnul !ăcătosului să nu ungi ca!ul meu, adică+ Aco!eră-mă, #umne$eul meu, cu 0arul 4ău i nu lăsa, #oamne, să !rindă rădăcini în inima mea dorinţa cea rea% 'ai mult, #umne$eul meu, "arsă !este inima mea untdelemnul bucuriei i unge ca!ul meu cu untdelemnul curăţeniei, !entru ca să se îndulcească gândul meu cu amintirea i cercetarea gândului 4ău, să cercete$ /egea 4a dumne$eiască $iua i noa!tea% #eoarece toată darea cea  bună i tot darul desă"ârit de sus "ine, de la 4ine, !ărintele luminilor, i Bie sla"ă înălţăm, 4atălui i Ciului i Sfântului #uh, #umne$eirii celei na în trei Persoane, neîm!ărţită, acum i totdeauna i în "ecii "ecilor% Amin%

?8

CUVÂN9U8 A8 DOU/?ECI8EA De#(re c't ar duovnice#c #e &nvrednice$te a (ri!i &n #u+letul lui $i c'tă &ntărire $i c'tă (utere  &!(otriva diavolului are cel care #e roagă lui Hri#to# cu rugăciunea !in*ii ne&ncetat" cu cură*enia con$tiin*ei" adică #(une cu cugetul lui" o dată la +iecare re#(ira*ie a #a= >Doa!ne Ii#u#e Hri#toa#e" iule $i Cuv'ntul lui Du!nezeu Celui viu" !iluie$te-!ă>" (ăzindu-$i &n acela$i ti!( con$tiin*a curată (rin a*inerea de la orice rău $i (rin lucrarea tuturor virtu*ilor" du(ă (utere1 Iar din ad'ncul ini!ii #ale" #(une acea#tă rugăciune ('nă #i!te durere" adică ('nă &l doare  &nlăuntrul lui" acolo unde #e lucrează rugăciunea" $i a(oi o(re$te #ilirea din ini!ă a rugăciunii" $i  &nce(e iară$i rugăciunea odinitoare" ('nă c'nd va a+la din nou locul acela dinlăuntrul #ău" care  &l durea din (ricina #ilirii rugăciunii" $i va &nce(e din nou din ad'nc rugăciunea ini!ii" (ă#tr'nd toată via*a lui acea#tă r'nduială a rugăciunii1 :inecvuintează" (ărinte; = monahule, către tine ca un răstignit !entru lume, du!ă cu"ântul+ /umea este răstignită  !entru mine i eu !entru lume - Mal% K,1F -, se adresea$ă mai curând această carte, decât către cel lumesc% Drei, s!un, o, monahule, să guti din bunătatea #omnului în fiinţa taG Adică, "rei să curgă  bunătatea i dulceaţa #omnului în sufletul tău i să se îndulcească de acestea sufletul tăuG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să guste inima ta din nectarul #omnului încă în "iaţă fiindG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o monahule, să "e$i ca în oglindă !rin desco!erire dumne$eiască frumuseţea i nobleţea dumne$eiască a sufletului tăuG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule să fie luminaţi ochii cugetului tău, sau mai bine s!us, "rei să se deschidă ochii sufletului tău, !rin care să "e$i ceea ce ochiul n-a "ă$utG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să au$i ceea ce urechea omului nu a au$itG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să înţelegi cele de negrăit, cele cereti i de neînţeles ale îm!ărăţiei cereti,  !e care ni le făgăduiete 0ristos în Sfânta Sa ("anghelieG Acestea, s!un, "rei să cunoti cât de !uţin în realitate cum sunt acesteaG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să locuiască în sufletul tău 0ristos, !entru ca să-ţi arate cele !e care lumea "ă$ută nu le cunoateG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii,  !ână la durere% Drei, o, monahule, să fii iubit de #umne$eu Atotţiitorul i 4atăl #omnului nostru 6isus 0ristosG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să !rimeti simţirea bunătăţilor cereti în sinele tăuG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să de"ii !rieten iubit al lui 0ristosG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să se înfricoe$e satana i să se cutremure când te "edeG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să nu fii !rins în ca!canele ascunse i subţiri ale dia"oluluiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să $ădărniceti "icleniile "răjmaului tău, satanaG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să amăgeti !e cel care se lu!tă totdeauna cum să te amăgească cu "iclenia luiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să te bucuri "ă$ând osândirea "răjmaului tău, care ţi-a rănit oarecând inima ta cu săgeţile dorinţei celei !ăcătoaseG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% ?1

Drei, o, monahule, să săgete$i de fiecare dată !e cel care de fiecare dată te săgetea$ăG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii !ână la durere% Drei, o, monahule, să arunci săgeţile tale asu!ra "răjmaului tău neîm!ăcat, care ne"ă$ut aruncă săgeţile lui asu!ra ta din adâncurile întunecateG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii !ână la durere% Drei, o, monahule, să lo"eti de moarte i să cutremuri !uterea lui satanaG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să iei cu asalt otirile lui satana i să iei biruitor s!re !omenire "enicăG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să biruiască i să iasă "ictorios sufletul tău îm!otri"a cetelor tuturor duhurilor celor releG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii,  !ână la durere% Drei, o, monahule, nu numai să te arăţi înfricoător i temător dia"olului, ci să fii astfel cu ade"ăratG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să fie fărâmiţat fugind de la tine demonul desfrâuluiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, când treci !rintre demoni să le orbeti ochii, !recum orbete cine"a cu fierul rou ochii "răjmaului său, i astfel să treci mai de!arte ne"ătămat i nederanjat de acetiaG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să îneli meteugirile cele "iclene ale dia"olului i să stri"eti toată răutatea lui ca i cu un ciocan grosG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să se teamă de tine demonii, !recum se tem "răbiile de "ultur i animalele cu !atru !icioare de leuG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să !ui !e fugă !e "icleanul i ne"ă$utul Amalic, adică !e dia"ol, i să-l nimicetiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să-/ dobândeti !e 0ristos în inima ta i să-/ "e$i !rin "reun e*ta$ sau "reo dumne$eiască "edere, du!ă !utereG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să-ţi desco!ere 0ristos, )el !e care neîncetat îl cercete$i i care locuiete în tine, Ciul nul născut i )u"ântul lui #umne$eu, !e cerescul /ui Părinte i #umne$eu, !entru a-/ înţelege în chi! tainicG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii,  !ână la durere% Drei, o, monahule, să înţelegi că 0ristos este bun, blând, îngăduitor i dulce !entru !rietenii /uiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să înţelegi cum este îm!ărăţia lui 0ristosG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să ameţească mintea ta i să cadă în e*ta$ cugetul tău la cele !e care le "ede  !rin 0arul lui 0ristos, ade"ăratul nostru #umne$eu, adică, "rei, o, monahule, să ca$i în e*ta$ i să te minune$i la cele !e care ţi le desco!eră 0ristosG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul mimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să "e$i ce har lăuntric dă 0ristos robilor săiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să fii, !e de o !arte, îm!reună cu lumea i !e de altă !arte să te lu!ţi îm!otri"a ei din adâncul inimii, fără să tie oamenii că te lu!ţi îm!otri"a eiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să se afle tru!ul tău !e !ământ cu oamenii i, !e de altă !arte, sufletul tău să fie în cer îm!reună cu îngerii lui #umne$eu, adică să-/ slă"ească neobosit !recum îngeriiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să !ri"eti în jos dar să gândeti cele de susG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% ?2

Drei, o, monahule, să te !limbi !rintre cursele dia"olului i să nu ca$i în acestea, !recum nu se lasă !rinsă !asărea care $boară în aer în !lasele !e care i le întin$i tu !e !ământG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii !ână la durere% Drei, o, monahule, să ameţeti mâinile i ner"ii demonilor, !recum ameţete albina de fumG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să întin$i curse înfricoătoare i fără de greeală "răjmaului tău ne"ă$utG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să îm!rătii orice lucrare demonică în iad i să faci !e demoni să grohăie  !recum !orcii la tăiere, chinuiţi în chi! ne"ă$ut de !uterea rugăciunii taleG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii !ână la durere% Drei, o, monahule, să-i afle odihnă i loca în sufletul tău #uhul lui #umne$eu, i corabia sufletului tău să !lutească fără !ericol !e calea cea bună, îm!reună cu #uhul lui #umne$euG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să fii cu ade"ărat rob al lui 0ristos, du!ă făgăduinţa ta, i să te mângâie în chi! ne"ă$ut în încercările tale 0ristos, ca un !rieten al tău ade"ăratG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să înţelegi tu singur, !rin desco!erire dumne$eiască cele ce sunt scrise în Sfânta Scri!tură des!re Hai i des!re iadG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să înţelegi cum omul, dacă !ă$ete cele ce ne-a !oruncit 0ristos, de"ine Hai înţelegător, iar dacă nu le !ă$ete de"ine iad înţelegătorG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahuie, să "e$i în tine însuţi cele ce sunt scrise în Sfânta Scri!tură i să înţelegi cu cu"ânt de neînţeles cele ce nu au !utut să ne transmită !rin scrisul lor în"ăţătorii Eisericii din !ricina greutăţii de înţelegere i a înălţimii acestoraG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să "e$i dacă ai !rimit #uh Sfânt în sufletul tău i să fii întiinţat dacă a fost scris numele tău în )artea DieţiiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii !ână la durere% Drei, o, monahule, să Se răstignească 0ristos în inima ta, ca să te în"eţe cum să te răstigneti i tu !entru lume i lumea !entru tine, cum s!une dumne$eiescul Pa"el+ /umea este răstignită !entru mine i eu !entru lumeG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să te !ă$ească 0arul #omnului de orice lucru ce se !etrece întru întuneric i să te înconjoare ne"ă$ut îngerii cereti, îmbrăcaţi în "eminte albe ca $ă!adaG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să au$i cu urechile sufletului tău do*ologiile cereti i să înţelegi în fa!t, într-un fel anume, cum &l "ei slă"i tu !e făcătorul tău, când te "ei în"rednici de îm!ărăţia /uiG Hoagăte cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să înţelegi cum este mana cerească, adică să înţelegi cât de !readulce i de negrăit este gustul lui 0ristos, #omnul sla"eiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii !ână la durere% Drei, o, monahule, să înţelegi cum strălucesc sfinţii în cer i cum sunt "emintele lorG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să înţelegi cum sunt comorile duho"niceti ale sfinţilor lui #umne$eu i cum se satură sfinţii de sla"a #omnuluiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să de"ii tu însuţi Hai înţelegător al #omnului, adică să "e$i în tine însuţi toate bunătăţile !e care le are Haiul într-o cli!eală de ochi în chi! de neînţeles, adică "rei, o, monahule, să de"ii biserică #umne$eului )elui "iu i să înţelegi cum ai de"enit cu ade"ărat astfelG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să "e$i !rin desco!erire dumne$eiască cum este sufletul omului în sine i să ca$i în e*ta$ minunându-te de înţele!ciunea lui #umne$eu, !e care a arătat-o în sufletG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% ?@

Drei, o, monahule, să i$"orască din inima ta, ca dintrun i$"or, râuri de a!ă "ie, adică dumne$eieti cu"inte i înţelesuri duho"nicetiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să bea sufletul tău din acea a!ă "ie !e care o dă 0ristos celor care îl iubesc i !ă$esc !oruncile /ui, ca ar"ună a îm!ărăţiei /ui ceretiG Hoagăte cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să simţi în gâtul tău i !e limba ta cu"intele Sfintei Scri!turi mai dulci decât mierea, du!ă s!usele !roorocului+ )a mierea sunt gâtului meu cu"intele 4ale i mai dulci decât mierea gurii meleG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să fii mângâiat de bunătatea #omnului i să guste sufletul tău 0arul, aa cum se întâm!lă cu cei care ţin !oruncile sfinte ale lui 0ristosG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să de"ii "as !reaales al 0arului lui 0ristos, adică "as al #uhului Sfânt, i să înţelegi că ai de"enit cu ade"ărat un astfel de "as alesG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să de"ii mamă i frate al lui 0ristos, !recum ne s!une+ 'ama 'ea i fraţii 'ei sunt aceia care ascultă i îm!linesc cu"ântul lui #umne$eu, adică, "rei, o, monahule, să locuiască în inima ta 0ristos, nu tru!ete, ci duho"nicete, i să te aibă ca mamă i ca frate 0ristos &nsuiG Drei, o, monahule, să înţelegi că ai de"enit mamă i frate lui 0ristosG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să fii cu ade"ărat monah, du!ă dorinţa taG Numai !e 0ristos să-/ iubeti din inima ta, adică roagă-te din inimă totdeauna către 0ristosul tău% Drei, o, monahule, să intri în cămara te$aurului lui 0ristos, unde se află cele care nu !ot fi e*!licate cu cu"inte omeneti i să "e$i acolo cele în faţa cărora tace orice limbă care "rea să le descrieG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să-ţi arate 0ristos tainele îm!ărăţiei Sale dumne$eieti, care ameţete orice minte care "rea să le cugeteG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, ca 0ristos, )el !retutindeni !re$ent, ade"ăratul nostru #umne$eu, )el cercetat de tine neîncetat, să te mângâie mai !resus de minte în orice su!ărare a ta i să te cercete$e lin i binefăcător cu 0arul SăuG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să înţelegi în fa!t că această lucrare duho"nicească a rugăciunii minţii i a inimii este coroana tuturor "irtuţilor i cea mai mare !utere a sufletului tău i că fără aceasta nu !oate cine"a să se în"rednicească a "edea lucruri ne"ă$ute i duho"nicetiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să se to!ească de la tine !recum fumul orice gând "iclean i să fie !use !e fugă de această micare a lucrării tale duho"niceti toate otirile demoniceG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să te lu!te demonii mai mult decât !e toţi oamenii, dar să nu aibă îm!otri"a ta nici un fel de tărie i !utere, ci în faţa acestei lucrări dumne$eieti a ta să se socotească săgeţile lor ca săgeţi ale unui co!il micG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să se strice !recum !ân$a de !ăianjen meteugurile lui satana i să  !orunceti ca unor scla"i slujitorilor lui satana, adică demonilorG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să slăbeti !uterea celor care se lu!tă mereu cum să slăbească !uterea sufletului tău i să ruine$i !e cei care caută mereu cum să fii tu ruinat în faţa fă!turilor cereti,  !ământeti i a celor de dedesubtG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să se ascundă de tine demonii, când te întâlnesc, !ână când treci, temânduse de 0arul #omnului care sălăluieste întru tineG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% ?F

Drei, o, monahule, ca atunci când intri !e neate!tate i fără să "rei în mijlocul adunării satanice, unde sunt adunate că!eteniile demonilor, să-i biciuieti cu numele #omnului, atât de tare încât ne!utând să sufere în tăcere tăria durerilor, aceste că!etenii ale demonilor să facă mare "aiet i  !lânset, jelind nenorocirea care a dat !este eiG Drei, s!un, ca aceasta să se întâm!le nea!ărat demonilor, "răjmailor tăiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetate către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, ca atunci când treci !e lângă turnurile de !a$ă ale demonilor adică acolo unde biruiesc cu uurinţă demonii i reuesc să strângă multe trofee3, "rei, s!un, ca tu să fii acolo cel care strânge trofee i biruinţe strălucitoareG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat i fără odihnă către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere i slăbire% Drei, o, monahule, să-i tai mental înţelege cele s!use3 în bucăţele mici !e "răjmaii tăi ne"ă$uţi i nearătaţi, cu sabia cu două tăiuri i foarte ascutiţă care este numele lui #umne$euG Hoagăte cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să săgete$i cu săgeţile tale duho"niceti inima lui lucifer i să arunci fulgere înfricoătoare asu!ra otirilor iadului li!sit de harG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să arunci foc ar$ător în casele demonilor, care se a!rind ca !aiele de mânia #omnuluiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să se teamă de tine demonii ca de un "itea$ i "estit osta al îm!ărăţiei ceretiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să scoţi din !ântecele iadului "reun suflet cu rugăciunea taG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să curgă !recum !âraiele din ochii tăi lacrimile !entru 0ristosul tău i să se a!rindă măruntaiele tale de iubirea lui 0ristos, din !ricina căreia să strigi cu !utere din inimă către 0ristosul tău, du!ă cu"ântul !roorocului, care s!une+ Am strigat cu !utere din sus!inul inimii meleG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să nu li!seasca fericita întristare din inima ta i lacrimile mântuitoare de suflet din ochii tăi, care înălbesc "emântul sufletului tău i-l fac mai alb decât $ă!adaG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să-i afle !acea oriunde te-ai afla i oriunde ai locui, gândul la cele sufleteti ale tale i să nu te chinuie contiinţa ta !entru !urtarea taG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să-i amintească totdeauna de tine #umne$eu i să te !ă$ească cu mijlocirea ne"ă$ută a sfinţilor Săi îngeriG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, ca de la întunericul care eti, adică de la starea aceea în care sufletul tău este de!arte de mângâierea lui #umne$eu, să de"ii dintr-o dată lumină, adică să "e$i într-o cli!eală, fără întâr$iere, mângâierea lui #umne$eu în sinele tăuG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să se !limbe cugetul tău în cele ne"ă$ute, în cele dumne$eieti, în cele cereti i în cele duho"nicetiG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, ca nu tru!ul tău în chi! simţit, ci sufletul tău în e*ta$ să cânte+ 0ristos a în"iat atunci când sufletul tău a în"iat din mormântul !atimilor cu 0arul lui 0ristos )el în"iat din morţi, adică să de"ină sufletul tău ne!ătima cu ajutorul #omnuluiG Drei, s!un, o, monahule, să "e$i acest lucru în tineG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii,  !ână la durere% Drei, o, monahule, să "orbeti îm!reună cu duhurile ne"ă$ute nu numai tainic, cu cugetul tău, ci uneori să "orbeti i duho"nicete cu aceste duhuri ne"ă$ute, adică sufletul tău să stea de "orbă uneori cu duhurile ne"ă$ute ca i când ar "orbi duhurile ne"ă$ute între eleG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% Drei, o, monahule, să "e$i cu ochii minţii 0arul lui #umne$eu ca !e un fulger care fulgeră în sufletul tău, !recum "e$i cu ochii tru!eti fulgerul care fulgeră !este noriG Hoagă-te cu rugăciunea minţii neîncetat către 0ristosul tău, din adâncul inimii, !ână la durere% ?;