Vazduhul, Tudor Pamfile.pdf

..I.NSLUSX1

-11.M.SatalM4

N.MMELigni....Man/..

F1CFADEMIA ROMANA

Dt._ VIETITT1 POPORULUI ROMAN ,

CULEGERI SI STUDII

XXVIII

VA7DuhuL DUPA CREDINTILE POPORULUI ROMAN DE

TUDOR PAMFILE

SEDINTA DELA 6 FEVRUARIE 1915

BUCURESTI LIBRARI ILE SOCEC & Comp., C. SPETEA, PAVEL SURU.

LEIPZIG

VIENA

OTTO HA RRASSOWITZ

GEROLD & Comp.

1916 .........

3Fx e vs.1 2 laai.

www.digibuc.ro

.....

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN :

l

flora din Cartal, de Pompiliu Parvescu, 1908 L. 3. Cimilituri romiingti, de T. Pamfile, 1908 Poezii populare din Maramures, de Tit. Bud, 1908. . II 1. IV. Cantece uraturi, de AI. Vasiliu, 1909 V. Din literatura populard, de N. Pasculescu, 1909 6. VI. focuri de copii, de T. Pamfile, 1909 . VII. Sarbatorile poporulai, de C. Radulescu-Codin si D. Mihaladie, 1910 VIII. lndustria casnica la Romani, de T. Pamfile. Premiul I.

II. III.

5. 1. 1.

.... .. .

IX. X.

,,Neuschotz" din 1909, 1910 Hore i chiuituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 Legende, traditii i amintiri istorice, de C. Radulescu-Codin, 1910

XI. Sarbatorile de yard la Romani, de T. Pamfile, 1911 . XII. Cantece de lard; adunate de T. Pamfile, 1913. XIII. Boli leacuri la oameni, vile si paseiri, dupà datinile

,,

1.50

2.

.

credintile poporului roman, adunate din com. Tepu, jud. Tecuciu, de T. Pamfile, 1911 XIV. Cantece populare romanesti din Comitatul Bihor (Ungaria). culese si notate de Bela Bart* 1913 XV. Vremuri intekpte. Povestiri i legende rämanesti, culese de D. Furtuna, 1913 Agricultura la Romani, de T. Pamfile, 1915 XVII. ingeml romanului, povesti si legende din popor, culese de C. Ii4ilescu-Codin, 1913 XVIII. Povesten419;Ni de demult, dupa credinfile poporului roman,

4.

5.

5. .^

II/Pa'iifTIF, 1913

2. 3. 4. 2.

" d4chihulgr, de T. Pamfile, 1914 XX. Sarbdtorili'2a Romani : Craciunul, de T. Pamfile XXI. Superstifide poporului romaa, de G. F. Ceausanu. Premiul

Adamachi din 1913, 1914 XXII. Collude din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914 . . . XXIII. Cavinte scumpe. Taclale, povestiri legende romanesti, culese

de D. Furtunä, 1914

1.50 2.

Cromatica poporului roman, de T. Pamfile si M. Lupescu, 1914

XXV. Diavolul invrdibitor al lu,nii dupä credintele poporului roman, de T. Pamfile, 1914 XXVI. Ceral podoabele lai, dupa credinfile. poporului roman, de T. Pamfile, 1914. Creding i superstifii ale poporalui roman, de Artur Gorovei

www.digibuc.ro

4.2.

XIX ,Virbatorilge tPomani; Sarbatorde de toamna fi Postal

XXIV.

2.

1. II

9. 5.

AMDEMIA ROMANP1

DIN vow POPORULUI ROMAN CULEGERI 51 STUDII

XXVIII

VAZDUHUL DUPA CREDINTILE POPORULUI ROMAN DE

TUDOR PAMFILE

EDINTA DELA 6 FEVRUARIE 1915

BUCURESTI LIBRARIILE SOCEC & Comp., C. SFETEA, PAVEL SURU.

LEIPZIG

VIENA

OTTO HARRASSOWITZ

GEROLD & Comp.

1916 www.digibuc.ro

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN : I.

flora din Cartal, de Pompiliu Piirvcscti, 108

L.

II. Cimilituri romanesti, de T. Pamfile, 1908 III. Poezii populare din Maramures, de Tit. Bud, 1908. IV. Cantece i urdturi, de Al. Vasiliu, 1909 V. Din literatura populard, de N. Pasculescu, 1909

VI. pearl* de copii, de T. Pamfile, 1909 VII. Sarbdtorile poporidui, de C. Midulescu-Codin

3. 1

.

,,

5. 6. 1

si

D. Mihala-

che, 1910 V III .

.

Industria casniai la Romani, de T. Pamfile. Preminl ,,Neuschotz" din 1909, 1910

IX. X.

Xl. XII. XIII.

XIV. XV.

!lore si chiuituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 Legende, tradifii si amintiri istorice, de C. Rádulescu-Codin, 1910 Sat-Moritz de vaili la Romani, de T. Pamfile, 1911 . . Cantece de fard, adunate de T. Pamfile, 1913. Boll si leacuri la oameni, vite pdsdri, dupd datinile credintile poporului roinân, adunate din corn. repu, jnd. Tecucin, de T. Pamfile, 1911 Unfree populare romanesti din Comitatul Bikor (Ungaria). culese si notate ne Béla Bartók, 1913 Vremuri Infelepte. Povestiri

10. 2.

1.50 2. 4.

II

. .....

i

5.

legen de ilimânesti, culese

'de D. Furtunk 1913 iforicultura)a. Romani, de T. Pamfile, 1915 XV C InorryLromanului, povesti i legende din popor, culese de XVIII.

GYhdetlescu-Codin, 1913 Povestea"lumii- de demult, dupà credintile poporului roinfin, de T. Parnfiie, 1913

XIX.

Sarbatocileia Romani; Sdrblitorile de toamnd si Postul

5.

4. 2

CHiciunului, de T. Pamfile, 1914

2.

. . . XX. Slirbettorile la Romani: Crdciwud, de T. Pamfile XXI. Superstifille poporului roman, de G. F. Ceausanu. Premiul

XXII. XXIII.

XXIV.

Adamachi din 1913, 1914 Collide din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914

, .

.

.

Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri i legende romanesti, culese de D. Furttufa, 1914 Cromatica poporului roman, de T. Panifile si M. Lupescu, 1914

XXV. Diavolul Invrdlbitor al htmii, dupí. credintele poporului roniân, de T. Pamfile, 1914 XXVI. Ceram si podoabele lui, dupa credintile poporului rom(in, de T. Pamfile, 1914. . . X XVII. Credinfi si superstifii ale poporu:ui roman, de Artur Gorovei

www.digibuc.ro

3. 4

2.

1.50 2. 1

5.

Lucrarea aceasta este menitä s ajute la 1ntocmirea acelei mari

kaane a lunzii, a0 cum se poate zugrävl dupa datina, credinta §i povestirea poporului roman (1). Imrärtirea cuprinsului s'a fäcut dintr'un punct de vedere cu totul practic, §i deci, lu afara de orice consideratiune §tiintifica, astronomica sau meteorologickcare nu ne prive§te. (1) Planul de Neill 1-am dat in Povestea lanai de demult, p. 4.

www.digibuc.ro

PARTEA I.

VAZDUHUL 1. Vázduhul, dupä inchipuirea poporului roman, este golul dintre pamânt si cer, pe unde umbra. si ,,bat" vânturile, unde plutesc norii cei ce aduc ploaia sau ninsoarea dupa vrerea lui Dumnezeu, iar Cate odata cu amestecul duhurilor necurate cari uneori au o putere covârsitoare. Se mai numeste si zdzduh, zázduf (1) sau zeiduh (2) ; aceste cuvinte Insa, de cele mai multe ori se leaga de partea de deasupra a acestui gol, Hind sinonime cu Ina ltul cerului, seninul, seninul cerului sau cerul ; ,,din vazduh", Inseamna. ,,de sus", ,,de foarte de sus". Despre aer Isi dal sama orisicine, dar numele i-I cunosc numai cei ce stiu carte; II cunosc din miscarea lui, si prin urmare de ajuns este dacä-1 numesc vânt (3). Unii socotesc vazduhul ca o piedica nazuintelor omenesti de a

ajunge la cer, i prin urmare la Dumnezeu,

când Dumnezeu

dinadins a Indepartat cerul de pämânt, ca sa scape de unele supärari cari i le pricinuiau oamenii : ,,Pe pämánt, umba omul In

fel si chip, si mai iute, si mai Incet; sub apa se varI; pe sub pämânt nu se 'nspaimânta, da'n väzduh nu poate, ea n'are pe ce sa se sprijine!" ,,Asi, cum nu poate ? Da nu-1 vezi cum sboara cu toroiplanele (4) ? Unul, In Bucuresti, ci-ca s'a prins c'o aduce scrisoare dela Dumnezeu : a Inceput, ask sa. Indrepte comèdia ceea

spre cer, si s'a dus si s'a tot dus, paria când Dumnezeu i-a zis (1) C. Radulescu-Codin, 0 searnd de cuvinte din Musce4 C.-Lung, p. 80. (3) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (3) De aid zicala : onânânca viint", celor ce n'au ce man&

(4) Porecla aeroplanului datà din pricina greutatii pronuntkii, dar V in batjocura. T. Pamfile, l'azduluil.

1.

www.digibuc.ro

2

»ho!"; l-a facut ghem si gramada, si I-a izbit de pämânt! Pofteasca acuma, si mai suie-se!" (1).

Numai lagerilor din cer li-i slobod sa strabata väzduhul precum si sufletelor celor raposati, cari totus au a se opri in cele douazeci si patru de vdmi ale wizduhului tinute de diavolii call au ramas spanzurati acolo, dupa izgonirea lor din cer (2). Incolo, cu vrerea lui Dumnezeu, nimanui ! 2. Despre starile de capetenie ale vazduhului, se va vorbl pe larg inteun capitol urmator. Aici vom da câteva credinte cu privire la schimbarea vremii, adica a stärii vazduhului, ceeace insemneaza de multe ori numai schimbarea In reiu, adicä stricarea vremii.

Vremea se schimbä când: Bufnita cânta prin luna Fevruarie,semn de primavara timpurie (3). Clinele se täväleste; e semn cà vremea se va mua, adica gerul va conteni (4). Cerul va fi senin spre miazazi ; e semn ca vremea se va Inband (5). Ciocârlanul isi va läsá ciocul pe spate ; se va moink va fi m ol osag (6).

Ciorile, linistite si intocmite in cârduri, vor infra seara in sat (7); (1) Ion Creangd, II, p. 282 : ,,Ne bate Duinnezeu, cä prea ne ludm la masura cu el, ca nu ne-ajunge cA vorbiin pe sârma, ca bate telegrame pe sarma, acii, mai umbra si ca paserile lui Dumnezeu. De, eu unul, nu zic ba [ ca-i 114 dar iar ma 'ntorc si zic : prea mare ni-i rasul si batjocura de Cel-desus !".

(2) T. Pamfile, Povestea lumii de demalt, p. 66 : ,,Dracii cari au limas In vazduh s'au apucat de au facut vdmile vdzdalzulai, unde opresc sufletele oarnenilor cari rnerg la cer; ii opresc la vama. La vamä, sufletele mortilor dau fapte bune; daca nu prea au fapte bun; dau hainele cari li se dau de pornana 'Ana la patruzeci zile, si daca nu se plätesc de \Tama nici cu atata, mai dau si paraua dela deget, care li se pune cand mor. i dad. nici cu astea nu se pot plati de draci pentru pacatele lor multe, apoi dracii opresc sufletele si le trimit la iad". (3) Gorovei, Credinfi si superstifii, Bucuresti 1915, p. 378.

I. A. Zanne, Proverbele Romdnilor, IX, p. 389. (5) $ezdtoarea, 1V, p. 120. (6) Gorovei, Credinfe, p. 381. (7) Cred. Rom. din corn. Ciuresti, jud. Tutova, impart. de d-1 G. V. usrlea. (4)

www.digibuc.ro

3

altii spud cä vremea se schimba and ciorile vor sburà in toate pärtile caraind si vajaind, iar de stau linistite, vremea se indreaptä (1). Cocostlircil vor sta pe ses ; e semn ca vremea se va incalzi (2). Cocopl va cantà stand inteun picior (3), va cantà mult ziva,

ceeace se socoteste ca o prevestire ca vremea se va muia, va

fi molosag (4),va canta seara (5), In spre atriurg, ceeace aratà a de va fi frig, se va muià vremea, iar de va fi moale, se va IASI frig aspru (6), sau va canta de cu noapte, pana a nu ceeace se crede a fi un semn de vreme se luminà de zittä, buna (7). Curcabdul va aparea seara spre rasarit (8). Florile vor mirosl frumos si usor (9).

Focal pe vreme frumoasa nu va arde: semn cä vremea se inellzeste, sau face a moina (10). Funzul va navall din soba In cask dupa unele credinte (11),iar dupa altele se va ridich drept In sus (12). G4tele vor face ca si cum s'ar scalda ; acesta este semn cä frigul se va muià (13). Greierii vor cantà (14). Helgile cu blänile negre se vor aräta pe la sfarsitul iernii, semn de primávara timpurie ; dad vor avea blani albe, iarna se va prelungl Inca (15). (1) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (2) ..,Sezegoarea, IV, p. 119.

(3) P. Papahagi, Megleno-Romdnii, I, P. 92. (4) S. Fl. Madan, Sdrbdtorile la Romtini, p. 120. (5) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (6) E. Voronca, Datinele fi credinfele poporulut román, Cernauti 1903, p. 437. (7) 5ezdtoarea, VI, p. 29. (8) Madan, Sdrbdtorile, I, p. 120, (9) Ibidem,

(10) Gorovei, op. cit., p. 381. (11) Sezeitoarea, VI, p. 34. (12) Ibidem.

(13) lbidem, p. 35. (14) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (15) Gorovei, op. cit., p. 379.

www.digibuc.ro

4

Luna va fi îngrdditá, adid va aveà un cerc alb imprejur (1),, sau, dupA altA credintä, va strAluci curat (2). DupA alte credinter

dad luna plinä va fi curatä §i nu va aveä pete vinete sau tar calan ro§u Imprejur, e semn de vreme bunä; dad. va ;Iva

2-3 cercuri Imprejur, va fi vreme urta sau va plouà (3). A/lag-aril vor sburclà (4).

Mezta se va spAlä (5), se va culd In mijlocul casei sau pe

prag (6); dad va dorml pe pat, mâta face a cald (7); dad. §eade In fereastä sau se uitA la u§A, face a vreme bunA (8),

§i

tot a cald face dad se linge §i se uitä spre fereastA (9); dad_ se linge §i se uitA spre sobk preveste§te vreme rea (10), ca §i. când se va vArI In sobk In cotruta ori va fugi prin casA (11). Mieii vor sburdk i aceasta va fi un semn pentru Indreptarea vremii (12).

Mort, de viseazA cinevk Insemnead ca a doua zi vremea se va maid, adicA va fi moinA (13). Negurile vor cAdeä jos §i se vor 141; aceasta preveste§te cA. cerul se va inseninA (14).

Oile, ger fiind, nu vor mând cu poftA ; aceasta va fi un semn cà vremea se va muià ; dad vor mând bine, ca de obiceiu dud este gerul aspru, este semn cA frigul va mai clAinui IncA multä vreme (15). Picherea va cArcAi e o prevestire ck vremea se va schimbA tocmai dupA trei zile (16). (1) Cred. Rom. din corn. V1Asine§ti, jud. Dorohoiu, impärt. de d-I D. Furtun'a.. (2) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 12G. (3) Gorovei, op. cit., p. 382.

(4) Cred. Rom. din corn. Ardeoani, jud. Bade, impart. de d-1 D. I.Procopie(5) Gorovei, op. cit., p. 189. (6) Sezdtoarea, VI, p. 43. (7) Ibidem, IV, p. 120. (8) Ibidem.

(9) Cred. Rom. din Bucovina, impIrt. de d-1 P. Cirsteam (10) Idem.

(11) Cred. Rom. din com. Tutcani, jud. Covurluiu. (12) Sezdtoarea, IV, p. 120. (13) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu. (14) Marian, Särbdtorile, I, p. 121. (15) .Fezdtoarea, VI, p. 45. (16) Cred. Rom. din com. Schinerri, jud.. Tutova, Impart- des d-nii frati Cahu-

www.digibuc.ro

5

Pie lea il va manch pe orn (1). Pitigoii vor cant& veseli 'in luna lui Faur (2). Porcul va umblà cu paie In gura. (3). Rândunelele vor sbura pe sus (4). Seri le vor fi senine sau uscacioase (5). Soarele, dupa un card de zile urlte, va rasäri frumos; aceasta arata Indreptarea vremii (6); dupà alte credinte, va straluci senin sau se va add inapoi (7). 0 sprinceanä lurninoasa se va vedeà la apus; e semn Ca vremea se va Indrepta. (8). Stele le vor pareà mai mari ca de obiceiu, sau mai apropiate unele de altele (9). Tara le vor iesi dimineata arnandouä din cuib (l). Vulturii vor sbura lin (11). Vremea se va stricd, adica, din linistita cum era, se vor isca Jurtuni, din cald se vor lasà geruri, ploi si ninsori, din frumos se va face urlt, va vremuì (12), daca : Boii se vor Incura (13); de se intampla aceasta pe vreme friguroasä, se va moina (14); daca broscdie boii, moineaza. (15). Broastele vor iesi prin ograda (16) sau vor Cann. Inainte de Alexii (17).

Caii vor sta intorsi cu spatele spre gard (18), tacuti si Ingan.durati (19). (1) Cred. Rom. din coin. Ardeoani, jud. Bacau, Impa'rt. de d-1 D. I. Procopie. (2) Gorovei, op. cit., p. 379. (3) Ibidem.

(4) Marian, Sarbdtorile, I, p. 120. (5) Ibidem, p. 120 1. (6) Seziitoarea, IV, p. 120.

(7) Cred. Rom. din com. Catane, jud. Do 1j, Impart. de d-1 St. St. Tutescu. (8) Zonne, Provtrbele, IX, p.. 390. (9) Gorovei, op. cit., p. 381. (10) M-irian, Sdrbdtorile, I, p. 120. (11) Gorovei, op. cit., p 382. (12) Sezdtoarea, V, p. 172. (13) Revista Tinerimea rDindnd , VI, 1-2, p. 94. (14) Sezdtoarea, 1, p. 126. (15) Gorovei, op. cit., p. '181. (16) Cred. Rom. din com Catane, jud. Do Ij. (17) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 122. .(18) $ezdtoarea, VI, p. 24. (19) Gorovei, op. cit., p. 41.

www.digibuc.ro

6

Ciaunului ii va arde scrumul pe fund (1). Citzceirlanii vor Oral pe lângä casá (2), se vor izbi in fereastä (3)1 sau vor tipâ pe sus. Când il aude, Românul zice despre ciodr-

Ian d Strig'a cioareci vi-a opinci Si-a obiele cite cinci !(4).

Cocoarele se vor dlätori (5). Cocoxl va cantà ziva, dupa unele credinte (6), sau decuseark dupl altele (7). Codobatara va veni inainte de Miezul-päresimilor ; acesta va fi semn de vânt si zäpadä; dad va veni dupä Miezul-päresimilorr vremea se va imbunk (8). Fumul va veni inapoi pe hornä (9) sau se va imprästià pe pämânt (10).

Funinginea va arde la gura cuptorului (11) sau pe pirostii ; unii zic atunci cä. se bat Tiganii" (12). Furnicile îi vor face musunoaie sus pe paiele de iarbä,semn cá ,,iarna va fi geroasä" (13). O4te1e vor sta cu clontu 'n pene; acesta este semn de frig (14). Haina, din nebägare de samä, vei imbräd-o pe dos (15). Horna va hul (16). Hulzurezul va cântà in pädure (17). (1) $ezdtoarea, I, p. 17. Zanne, Proverbele, I*, p. 389. (2) 5eziitoarea, VI, p. 33. (3) Zanne, Proverbele, IX, p. 389. (4) Marian, Sdrbiitorile, J, p. 122. (5) Gorovei, op. cit., p. 380. (6) Cred. Rom. din corn. Tatarusi, ¡ud. Suceava, impart. de d-1 AI. Vasiliu. (7) Revista Tinerimea Rondinei , III, 1, p. 451. $ezeitoarea, VI, p. 29. (8) C. D. Gheorghiu, Calendaral femeilor superstitioase, P.-Neamt, p. 57. (9) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (10) $eziitoarea, VI, p. 34. (11) Ibidem, p. 30. (12) Impart. de d-1 T. Popovici, corn. Zorleni, jud. Tutova. (13) Gorovei, op. cit., p. 129. (14) $ezdtoarea, IV, p. 119. (15) Ibidem, VI, p. 38. (16) Ibidem, III, p. 149. (17) Ibidem, VI, p. 36.

www.digibuc.ro

7

Lenele (1) vor Incepe sä umble (2).

Luna va aveä tarcälan,-un cerc galben,-Imprejur (3). Mata se va uità pe fereastä (4) Hind pe vatrk se va uità In cuptor (5), se va suì pe sobä i apoi se va uità spre usä (6) sau se va intoarce cu spatele spre foc (7). Dacá se suie In fereastä sade acolo mult, vremea de Indreaptä (8). and se laie cu stânga, vremea se stricä ; dacá se laie cu dreapta, vremea se Indrea ptá (9).

Mustele umblä In multime mare pe lângä foc (10). Negurile vor fugi In sus (11). Nourii vor alergà pe cer (12).

Oile vor mând cu poftk ca i la ger,- chiar fiind vremea moale (13),-vor särì i vor sburdà (13). Ptidurea va hul (14). Pifigoii vor tiul pe lângä casä (15). fael strat (16) Pored vor umbla cu gunoaie In gurk ca vor covitäl (17).

Râmele vor Incepe sä iasä prin ogradä (18). Soarele va räsärl In nouri (19), va apune In nouri (20), sau (1) Pompilis viaticus, Latr. (2) Marian, Insectele, p. 229. (3) $ezcitoarea, VI, p. 38. (4) Gorovei, op. cit., p. 189. (5) .,5ezdioarea, IV, p. 119 §i 120. (6) Ibidem, VI, p. 43. (7) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 122.

(8) Gorovei, op. cit., p. 169. (9) Cred. Rom. din corn. Catane, jud. Dolj, 1mpärt. de d-1 St. St.. Tutescu(10) Gorovei, op. cit., p. 215. (11) Zanne, Proverbele, IX, p. 389. (12) .$ezeitoarea, IV, p. 119.

(13) Ibidem, VI, p. 45. (14) Gorovei, op. cit., p. 242. (15) Zanne, Proverbele, IX, p. 389. (16) $ezdtotura, VI, p. 33. (17) Cred. Rom. din jud. Dorohoiu, impärt. de d-1 D. Furturfa. (18) Marian, Siirbdtorile, I, p. 122. (19) .,Fezdtoarea, I, p. 126. (20) Ibidem, IV, p. 120. (21) Zanne, Proverbde, IX, p. 389.

www.digibuc.ro

8

apunând, »se va uità inapoi" (1); prin alte pärti, dad soarele se uitä Inapoi, se socoteste ca un semn de indreptare a vremii (2). Stârcli vor cântâ (3). Sturzul va tipà pe sus (4). Teinfarii vor umblâ prin aer (5). Urechile te vor mând (6). Ursal îi strid bârlogul in ziva de intiimpinarea Donznului, cu toate ca incá e frig,semn de desprimävärare ; dad. Insä, cu toate c. vremea-i frumoasä, ursul urrneazä sä stea in bârlog, primävara va intârzià (7). Vitele vor sburdà venind dela päsune (8); pentru aceasta, când säguesc sau se joaca doi insi trecuti de vremea copiläriei, li se spune de un alful : »Astâmpärati-vä, cä se strid vremea!", cu intelesul care invederat räsare. Dad vitele mugesc si se uitä In sus, este semn de cumpänä mare (9). Vriibille vor târâì (10) ; dacA vor CLItà loc de acivare sub stresinä, vor prevesti un frig mare (11); dad se vor scAldà In colb, vor face a vreme bunä (12). In deosebi, semn de frig- sau frig mare, va fi dind : CcUinele vor fi rupte Inainte pe Ziva-crucii : »vor fi curând geruri" (13). jezrul va fi din imbielsugare (14). Jiganille vor nà'vali la sate (15). Jepuril vor venl de asemenea prin sate (16). (1) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (2) Zanne, Proverbele, IX, p. 390. (3) Revista Tinerimea Roman?! , VI, 1 2, p. 90. (4) Marian, Sarbatorile, 1, p. 122. (5) Zanne, Proverbele, IX, p. 389. (6) Gorovei, op. cit., p. 379. (7) Cred. Rom. din corn. Ardeoani, jud. Bacau, Impart. de d-1 D. I. Pi ocopie (8) Marian, Sdrbatorile, I, p. 122. (Q) Zanne, Proverbek IX, p. 389. (10) Ibidem. (11) Ibidem. (12) Ibidem.

(13) Gorovei, op. cit., p. 381. (14) Ibidem, p. 380. (15) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (16) Idem.

www.digibuc.ro

9

Focul va fAsAl pe vaträ (1).

Mustele §i furnicile vor ieì inainte de Sf. Alexie (2). Mdfa se va vArI In sobA, In cuptor, va sgreptAra la usä (3) sau va sgArià rogojina (4). Peste vor visA oamenii (5). Pirostiile se vor înroì In foc (6). cand flare sä fie strasnicA iarScorusele se vor face multe, na" (7). $oarecii vor fi In numAr neobisnuit (8). Vara va fi cAlduroasä (9). Pornenim aici urmAtorul mijloc ca sA se curme gerul,,,gerul cel mare, când crapA ouAle corbului, gerul Bobotezii sau gerul lui Marcociu": sä insiri la rand notrA oameni plesuvi dintr'un sat, si sA le spui pe nume cum ii chiamA; dacA nu-s de-ajuns Intr'un sat, sA urmezi panAl a nouA, nurnArand câti n'ajung, plesuvii din alt sat (10). In deosebi, semn de vreme blind sau prone frumoasd va fi când: Ape le curatoare vor hul plAcut si lin. Broastele vor cântà (11). Bucatele puse pe masä. se vor petrece In intregime. Cane le se va culcà pe ornat. Ceata ,,se va lAse, va cAdeA. Ciocdrl a va sta tupilata la pAmânt (12).

Fereasta va asudd, se va aburi (13). Focal nu va arde, iar altii Il vor visà. Gâinile vor umblA pe ploaie. Liliecii vor iesi In numAr mare. (1) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (2) Gorovei op. cit., p. 368. (3) Midenz.

(4) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu. (5) Gorovei, op. cit., p. 369. (6) Ibidem.

(7) Ibidem, p. 380. (8) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (9) Idem. (10) Idem. (11) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

(12) Idem a celor din jud. Covurluiu. (13) Idem a celor din com. Tepu.

www.digibuc.ro

10

Meifa va dormi pe pat. Nourii, dupä ploaie, se vor läsä jos, cAutând, par'd, sä atingä pämântul.

Pe,Ftii vor säri dupá musculite. Roua va dcleh groasä, inainte de deplinul asfintit de soare. Soarele va räsäri frumos.

Vitele se vor linge una pe alta, sau îi vor linge botul, picioarele ori trupul (1). 3. La acestea, adäogAm alte credinte cu privire la strärile väzduhului

Dad la Boboteazii vremea va fi moale, oamenii vor fi slabi an (2); dacá va fi geroasa, dupá iesirea cu lordanul se va

peste

muià, si se va InAspri dad, dupà alte credinte, vremea a fost molo$agii (3); dupà altä credintä, dacä vremea este frumoasá, vara va fi Imbielsugatä In pane §i pe#e (4). Luna Fevruarie inghiatä dad gäseste desghetat, i desghiatä dad gäseste Inghetat (5). Vremurile geroase sunt prielnice sänätätii ; in deosebi peste vark nu vor fi boliti nici la oameni, nici la vite si nici la paseri (6).

Cum va fi vremea la Mucenici, Mdcinici, Patruzeci de Mace-

nici, Patruzeci $i patru de Mucenici, Patruzeci de Sfinti sau Sfinii, asä va urna sä fie vremea toatä primávara (7), numai patruzeci de zile (8), sau numai patruzeci aceastä särbätoare (9).

i patru dç zile dui-A

Cum va fi vremea la Stratenie, 2 Fevruarie, ash va fi toatá vara (10). (1) Cred. Rom. din jud. op. cit., p. 370-2.

Pentru cele färä izvor, a se vedti Gorovei,

(2) Candrea, Desusianu, Sperantl, Graiul nostru, 1, 1906, p. 535. (3) Zanne, Proverbele, IX, p. 390. (4) Gorovei, Credinfi si superstitii, p. 20. (5) Cred. Rom. din jud. Tutova. (6) Cred. Rom. din jud. Tecuciu.

(7) C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 55.Marian, Siirbätorile, II, p. 155.-Proverbele, IX, p. 390. (8) $ezdtoarea, III, p. 44. (9) Cred. Rom. din jud. Tutova. Marian, Stirbdtorile, II, p. 155. (10) Voronca, op. cit., p. 930.

www.digibuc.ro

11

Cum va fi vremea la Bunavestire, asà va fi la Pasti (1). Cum va fi vremea la Florli, ash va fi la Pasti (2). Cum va fi vremea la Sinzion Stillpnicul, asà va fi tot anul (3).. De va fi la Ovidenie senin, vara va fi secetoasá si aduroasä ; dacä la aceastg särbgtoare va fi vânt, peste an vor fi bolisti # inoarte chiar (4). Prin alte pgrti Insä se zice cä întocmai cum va fi vremea In aceastä zi, ash va fi toáta iarna (5). Cum va fi vremea la Cuvioasa Paraschiva, asà va fi pang la Sf. Dutnitru (6).

Dad la Creiciun va fi cald, va fi frig la Pasti (7). Cum va fi vremea In cele patru zile dupä kind noud, a§à va fi Intreaga lung: (8).

Când Vinerea e vreme bung, Duminicä va fi rea, si invers (9), Cad , vremea de Vineri nu tine" (10).

Pe vreme rea, nu se rune closcd, deoarece se crede ca nu ies puii (11).

Dad buburuza (12) sboarä de pe deget,

când cinevà umblä

cu dânsa si o pune pe deget,este semn de vreme bunä. Dad nu sboarg, vremea nu va fi bung. (13). Dad vremea rea Incepe inteo Siimbdtd ori trite() zi de sect va tineh mult astfel (14). 4. Vom Incheià aceste sire cu douä povestiri din cari, una lasà sä se Inteleagà cg aceste credinte au mult temeiu de a fi crezute, iar altà, dimpotrivä, le crede WA nici o legäturä cu adevärul. Intaia sunà precum urmeazg. : nDoi prieteni din copildrie merseserä pe la scoli In sträingtate si (1) Marian, StirMtorile, 11, p. 223. Voronca, op. cit., p. 933. (2) Zanne, Proverbele, IX, p. 390. (3) Voronca, op. cit., p. 930. (4) Cred. Rom. din com.Tutcani, jud. Covurluiu, ImpArt. de d-1 I. 0. Zugravu. (5) Zanne, Proverbele, IX, p. 390. (6) Voronca, op. cit., p. 390. (7) Cred. Rom. din corn. Schineni, jud. Tutova, Impärt. de d-nii frati Cahu. (8) Gorovei, op. cit., p. 380. (9) Cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj. (10) Idem. (11) Cred. Rom. din com. Zorleni, jud. Tutova, ImpArt. de d-1 M. Lupescu. (12) Coccinella septempunctata L. (13) Marian, Insectele, p. 199. (14) Zanne, Proverbele, IX, p. 389.

www.digibuc.ro

12

invätaserA carte panä la brau, adicA se fAcuserl burdufuri de carte. DupA ce isprävirä de invätat, se intorceau acasA cu gand sA procopseascA pe toatä lumea. Unul erà cetitor de stele si altul doctor. Dar fiindcA erau cam perpeliti, sfat fäcurA ei si se hotAAil sA nu tneargA de-a dreptul In mijlocul cetAtii, ci sA inceapA a procopsl mai Intaiu pe märginasi, dela cari sA capete câte eel/a, cu care sA se mai intoleased si ei. Ash hotArlrA, ash si fAcurA. TraserA la casa unui mArginas. Acolo gAsirA numai pe femeia casei. BArbatul ei erà la camp sA adune niste coceni de porumb pentru nutretul vitelor. Ei cerurä sA-i gAzdueasa Intre acestea, cum erh si cant In de searA, iatA cA soseste si omul femeii dela camp. li spuserA siretenia. Omul primi s5.-i gAzdueascä, si fiindcä auzise cA sunt niste pro-

copsiti, le asternù in casA tot ce avù mai bun pentru culcare, iarä el se culca pe prispA, afarä, infAsurat in ghebä si in cojocul lui. Para a nu se culch, femeia casei gAti procopsitilor niste jumAri din catevà ouA, le dete nitel lapte si nitel untisor, iar pentru barbatu-sAu ilea o mAmilligA d'alea Infricosatele, si i-o puse dinainte, cu un celiac de fasole, fiindcä erh in post. MancA omul cu poftä, fiindcA erh flAmInd si trase o donicioarA de apA, de-i trosniau tn echile.

In vrernea aceasta procopsitii iesirä pe afarA. Astronomul, uitandu-se pe cer, zise: Ce frumoasA vrerne o sA avern maine! Doctorul 11 asculth cu ochii bliojditi, apoi zise si el : Vezi pe ornul acesta? PanA maine n'o sA mai fie intre cei vii. Are sA crape. VAzutu-l-ai tu ce a mancat si cum a mancat ? Apoi intrarA in casA ca sA se culce. Panä a nu adormi ei, intrA si tAranul si zise : NevastA, ia hai sA adunAm ale trancandi de pe afarA, sa le dam pe langA casA, cA mie mi se pare cA la noapte o sA ningA ! Procopsitii cand auzirA, se InfundarA de ras, insa tAcui A. Se culcarA cu totii si adormirA. Peste noapte, cant pe clind Incep a can& cocosii de ziuA, tAranul inträ In casA si scoalä pe nevastA sA facA focul la sobA. Doctorul zise tovaräsului sAu : Aceste sunt semne cA nu-i este bine ! AiureazA destept. Mai steaptä nitel si vei vedea. CA are sä crape !

www.digibuc.ro

13

In vremea aceasta täranul ieì afar-A si se intoarse cu o crosnä de lemne. Pâtä sä incarce bratul de lemne, pânä sä. vie In casä, ninsoarea 11 albise, cäci ningeh ca In mijlocul iernii. Când 11 väzurä procopsitii plin de ninsoare, o mâlcirä. Täranul fäcù focul si se puse sä se incAlzeascA; femeia se sculase si luase furca. Ea lucrà si el îi spuneà snoave pe lângä foc.. Nici cA aveh de end sä crape. Dupà ce se luminä de ziuä i väzurä cà neaua este mare täranul cu voie bunk procopsitii 11 Intrebarà: Cum se poate, ii zise doctorul, cà n'ai nici pe dracul, dupl. ce asearä ai mâncat un cenac de fasole, o rnämäligä intreagä ai bäut o donitä de apà ? laca, bine, räspunse täranul, muncesc toatà ziva i seara vin. flämând ; totdeauna mâniinc ash. M'am obisnuit cu felul Asta demâncare i mi-e bine, sunt sänätos, multumesc lui Dumnezeu! bun

Asta, bine,Ii zise astronomuldar de unde ai stiut tu c. are sä ninga astä noapte ? latä, când mä intorceam dela câmp, am vdzut o scroafd care adund pale si le ducat la culcusul ei. Aceasta este cel matnemincinos semh de ninsoare !

Aide, mä, Incolo, zise astronomul cätre doctor si atingându-1 cu cotul; aci nu e treabä, ea' nu plätim cât o ceapä degeratä unde i porcii sunt astronomi!" (1). latä si a doua povestire care se opune celei de pânä aici : nCi-cä erà odatà intr'un sat un orn care, când se nemerià sä fie cevh mai asta se'ntâmplà mai In fiecare zi,mergând pe ulita satului i vorbind ash cu el insus, strigh 'n gura. mare :

De boier nu mä tern, pe Dumnezeu nu-1 cred §i iapa mea e mai cuminte decât popa! Si azi, i mâni, i poimâni, tot spunând el ash mereu, ajung vorbele lui odatä si la urechile boierului, care, pentru a puta aflà intelesul acestor vorbe, chemä pe orn la dânsul si-1 IntrebI rästit, dupä obiceiul boieresc : Dar bine, mä, ce tot strigi intr'una, pe ulita satului In gura mare ?

Ce sä strig, cucoane! Nu strig nimica! la vorbesc (1) P. Ispirescu, Pove#ile unchiaplui sfiltos, Bucure0i 1907, p. 313

www.digibuc.ro

6.

14

cum vorbesc toti oamenii când merg pe drum, dupA ce au pus .o leacà mai mult pe-o parte. CA cloarà gura omului ii slobodl. Cine-o poate oprl ? Ask vrea sA zid. acuma te fad cá nu stii? $i unde se rdcdclue$te boierul, si-i trage douA palme, de-i trec scântei verzi pe dinaintea ochilor, omului. lartA-rnA, cucoane, cA doarA, pAcatele mele, dac'am aruncat

si eu o vorbA la un chef, socot cA n'am fAcut nimAnui nid un TALL PentrucA, ce supArare poate fi când spun cA ,,de boier nu

mA tern, pe Dumnezeu nu-1 cred si iapa mea ii mai cuminte decat popa?". Cum sA'ndrAznesti tu, mA, sa spui in vileag, cA nu te temi de boier? Da cine-i mai mare aici in sat ? Nu eu ? Ba dumneata, cucoane, esti mai mare ; par'cA eu neg ? Fereascl Dumnezeu de una ca asta. Da de boier de ce m'as teme, clad' n'am pentru ce ? Ce, ti-s dator cu cevA ca sA mA tern de dumneata ? Boierul, gândindu-se la vorbele din urmA ale tAranului, si vAzând intelepciunea lor, zise : InteadevAr, aici mi se pare cA poate sA ai o leacA de drep-

late. Dar cum poti sA spui cu atâta nesocotintA cA nu-1 crezi pe Durnnezeu ?

E hei, cucoane, d'apoi tot din pAtite vine si vorba aSta, nu din chef ori din cine stie ce. CA. mai anii trecuti mi-am fAcut si

cu, ca tot gospodarul, odatA in vieata mea, un cojoc mândrut care m'a tinut un pore ingrAsat (1). Fudul, eu, când 1-am imbrAcat intAia oarA ca sA m1 duc cu el, sA mA mândresc, cum II o-

biceiul Românului,m'am pornit sA mä duc la un hram intr'un sat vecin. Erd vreme frumoasd, $i de uncle sd-mi treacd prin gad cd Dumnezeu are sd se "Wink a$d dintr'o datd? and colo, pe la jumAtatea drumului, numai ce se porneste un vânt c'o ploaie,

cl ne având unde sA mA adApostose, imi udá cojocul kite* chip, cA nu mai face dou5. parale. MA uit la cojoc, mA uit si'n sus la Dumnezeu, si mA'ntorc apoi acasA, fArA ca mAcar sA gust

din praznic. Apoi, n'am eu dreplate, cucoane, când spun cA pe Dumnezeu sA nu-1 crezi ? (1) A dat pe el atitia bani câti a luat pe un porc tngrâpt.

www.digibuc.ro

15

Ba mi se pare ca aici ai mai multä dreptate. Da ia sá vedem acum de ce iapa ta ti mai cuminte ca popa, cä asta, drept sa-ti spun, chiar n'o Inteleg ! D'apoi iaca, cucoane, fata cinstità §i nu va fie cu bgnat, cum vine i vorba asta. Eu cumparasem iapa care-o am, un haram naravw când da cu picioarele de apa, par'c'ar fi dat de foc. Smuncià Inapol §i nu vrea nici in ruptul capului sa treaca Azi a§h., mâni a§,I, tot am luat-o eu cu binj§orul, doar-doar oiu dämoli-o 5i-oiu face-o sl-§i lase näravul. Dar ti-ai gäsit ! Ea-§i ti-

neà näravu'nainte. 0 data ma mâniiu eu, imi ies din sarite §i-i trag o mama de bataie, ca n'o puteam tineà; aà fugià prin balta. delatunci nu-mi mai face marazuri i trece prin apa ca pe uscat. Da pe cinstitul parintele nostru, cu greu rigrav, cu toate cele aspre, nimeni nu 1-a putut desnarävl ! Apoi n'am eu dreptate sa zic ca iapa mea-i mai cuminte decât popa ? " (1). (1) Impart. de d-1 C. Teodorescu, inst., Roman.

www.digibuc.ro

PARTEA

VANTUL 1. Väntul.

1. Cu ce prilej s'a izvodit Intâia data vântul pe lume ? In aceasta privintä, povestirile ne raspund In mai multe feluri. Prin Bucovina se spune ea la inceput, Dumnezeu, dupä ce a facut lumea, i-a dat lumina, punând soarele pe cer i näscând pe Domnul Hristos. Insa, tot atunci, traind si paingfinul cel eau la inima si pizmuitor al lumii, s'a apucat si a Inceput Intindä pânzele lui prin copaci, ca doar-doar lumina soarelui nu va puteä sa rasbata pâna la oameni, ca acestia sa traeasca In intuneric i astfel sk se dedeä la tot soiul de nelegiuiri. Dar Dumnezeu, ca sà zadarniceasca faptele cele räutacioase ale necuratului, a fäcut vlintul, ca prin bataia lui srt rupa pânzele painganului, si lumina soarelui sä poata sträbate In voie WAWA la oameni (1).

Tot prin aceste parti se aude si a doua povestire: Dupä ce Dumnezeu i diavolul au facut lumea, ns'apucarä sa Imparteascä soarele, luna §i stelele. Cu stelele, a zis Dumnezeu, ca sa fie tot ask : sa le numere. Dar, sau ca se puneä In dreptul stelelor vreun nour, sau ca II apuch ziva, si au ramas nenumarate. Iar mânie i sfada cu Dumnezeu ! Inca luna i soarele nu si-au fost Impartit.

Dacä crezi cà te Insel, alege tu singur pe care vrai,i-a zis Dumnezeu.

Eu Imi ieau soarele,zice diavolul. Fie si askzice Dumnezeu ; a mea va fi dar luna i cu ea voiu rândul, iar tu cu soarele vei aveä de lucru. Dar soarele tare 'II frigeä pe diavol, cad el aveä de lucru cu dânsul. De focul acela, unde sa se ascunda ? A alergat sa. se as(1) Voronca, op. cit., p. 396-7.

www.digibuc.ro

17

cunda in mare, dar Dumnezeu a Iuat apa. Se ascunda in nisip dar tot il frig& A inceput a alergi pe pamant, doar s'ar racori; si alerand, 1§i fa:ca. vânt. Ash a vazut ca e bine; si si-a facut doua aripi, facand cu ele \rant peste toata lumea. 1-a Invatat sa taie fiecare aril-A in Fratele säu, Dumnezeu,

doua si sä le infiga In cele patru parti ale plmantului, cad singure vor face vant Intre ele si va fi mai bine. Diavolul a facut.cum 1-a invatat si astfel s'a facut vântul"(1). A treia povestire ne spune ca. la Inceput, sämänand Dumnezeu

siimânfa, aceasta ,,nu cresta de loc", cada gramada, si prin urmare nu puteà sa. rasara. Vazand acest mare neajuns, Dumne-

zeu i-a spus lui Sf Petra: Petre, trebue sä dam vânt samantii, ca &I se imprästie si In chipul acesta O. poata creste. Astfel s'a näscut v4ntul §i cu chipul acesta samanta a putut sä creasca.

jidanii au vrut sa precupeteasca cu vantul, au vrut sa-1 cumpere dela Dumnezeu, dar Dumnezeu i-a alungat : Du-te, Iudä ! Ce ? Vrai sa-mi vand norocul ?"(2). Prin bätala lui, vantul curata rugina de pe grane, ne spune a patra povestire, 7- si numai astfel acestea pot creste si rodl. Odata un Sfant a cerut voie lui Dumnezeu ca sa poarte singur rostul pânilor Ir. curgere de trei ani. Dumnezeu i-a ingaduit ce-

rerea, dar In niciun an panea n'a iesit gustoasa: erà amará din pricina raginii (5). A cincia poveste ne arata vântul ca o faptura a lui Dumnezeu menitä sä racoreasca pamaniul si sä-1 curate de toate cele rele si spurcate: ,Zice a sunt vânturi rele, cari dau peste can Si pot sa-1 muteasel, sa-1 ologeasca, sa-1 imbolnaveascä, dar el,vântul cel a-

deviirat,nu-i vinovat. Vantul nu-i rau; numai duce multe rele. Descantatoarele ce descanta, ce desfac, nu dau desfacatura pe pä-

dure si pe copaci, ci dau pe vant, si vantul, peste cine da cu (1) Voronca, op. cit., 147., (2) Ibidem, p. 404. (3) Ibidem. T. Painfile, Veiviuhal.

2.

www.digibuc.ro

18

acele räutäti, boala sau raul de acela se prinde. Din pricina aceasta se intamplä ca .0. se bolnäveasa adesea i cel nevinovat" (1).

Prin jud. Do lj se spune cä vantul este fäcut sä mane nourii dela un cap al pämântului acolo unde e nevoie de ploaie (2). Prin unele pärti se crede cä. nu Dumnezeu este izvoditorul vantului, ci altcinevA, niste dukur4 necurate cari suflä, si cari prin aceasta, mor sä nimiceasa pämantul. $uflarea acestor duhuri, se chiama vat (3). 2. Cine are in sarn á. rostul vantului si cup este clansul purtat? P. pätnantqj acesta, catu-) el dq mare, sunt undeva visteriite Ontului. Inteo- bogurd mare cat toate zilele, Cum ar fi o vizuinä de bursur. c'o guiá ca de Wan-, in pämant, saläslueste vantul. Cura iesä el de acolo, ar fi in stare sä rästoarne targuri intregi, sä smnlgä stejarii cei mai bätrani i sä sta.nga toatä suflarea de pe fata pärnantului, dad ar fi rásat in voie, sä-si faca mendrele dupà pofta lui. Dar lui Dumnezeu i s'a fäcut min.' de noi: dacä a väzut

ea'

zidirea lui are putere mare, a pus un 'lager la gura visteriei, Ca"ruia nu i-a dat nici mai multä, nici mai putinä treabä\ deck sä mai miste aripele ca s mai potoleascä furia prea, mare a vantului (4). Dupä altä- credintä, int1411 loc nelämurit, sta vantul, de uncle la

vremea cuviincioasä lesä pe o gaurä pe care o snpravegheazä o baba" oarbel (5). Cand nu trebue sä batä varitul, gáura stä astupatá cu un ghem. and sunt furttini pe pätnant, baba cea oarbä (1) Voronca, op. cit., p. 404. (2) Cred. Rom, din corn. Catartele, jud. Doll, Irnpárt...de d-1 t. St. Tutescu. (3) I. Otescu, Credingle.tdranului roman despre ter si stele, 1907, p. 72. (4) Cultere din com. Grärnesti, jud. Dorohoin, impärt. de d-1 Ivi. Barbu. (5) L. Saineanu, Basmele Romdnikr, 1891, p. 979: byântul autropomorfizat revine si Inteo poveste italianà In care figureazA o casa dei venti, -Tcasä a vânturilor,In mijlocul find prápástii, päzítuí de la Voria, Ya mandre dei venti. Voria,

mama vântttrilor, cum intrá In cask iice: f Baona sera, mamma Benvemdi, ! Oine-ati Nenit, tiiloriTAspunde mama bor. Inteun basm ligur intâlnim le vent Boa, cannibal mark.-In basmele rusesti Vichor e rapitorul fetelor de Irnpârat, precum In mitologia greacä Boreas räpeste pe fecio. ara Erithya i rffansportä n cuprinsurile Inghetate ale Impârätiei sale".

www.digibuc.ro

19

pierde ghernul i pand. cand II gäseste si pune ghemul la loc, vântul viscoleste lumea (1). Prin jud. Botosani se zice cä nvântul se porneste dela marginea lumii. Acolo nu-s oameni, ci numai cloud babe surde cu

douä ghetne In manä. and desfac ele ghemele ì prind a le da drumul, vântul porneste puternic, hafn de manios. Atunci oamenii (2) strigl la babe nu mai dati di umul"-, iar ee fac [semnj mapoi din mânä i zic: Lasä, lasä, ca-i dam drUfnul ! dau drumul, pentrucä-s surde".

Prin jud. Bräila se spune cA vântul este tint de un mos chior. Intr'un butoiu, de unde-i d drumul atunci dud se supärä pe lume (3).

Prin Oltenia se crede ca vdnturile sunt päzite de un mosneag care le tine gura astupatä cu un somoldoc. Când mosui nu nemereste gura, vânturile bat cu manic peste lume (4). Tot astfel se crede i prin pärtile Moldovii de sus. Vantul are o bortä pe unde iesä, si la borta ceea päzeste un vnz chior cu un sumuiag de fan. Când cade câteodatä sumuiagul jos si el nu-1 poate gäsi, vântul scapá i umblä cate douà sAptämâni prin lume, panäce gäseste omul sumuiagul i 11 a-

sttipi Vântul e voinic tânär cu sumuiagulli (5).

i

aleargä, da mosneagul Ii astupä borta

Prin jud. Tutova se crede ca vântul este tinut. Intr'un fluier de

atre un mos. Fluitrul, având mai multe gäuri, vântul mosul se trudeste mult pânä când nimereste gaura fltfieruIui; pana atunci vantul colinclä pe unde vrea (6).

Prin jud. Tecuciu se spune cä vantul ar fi un fikäu tare iuabet, i cu dragostea lui fäceà mult räu oamenilor. Odatä ur särac s'a plans lui Dumnezeu cä 1-a trântit jos cu fäina i i-a risipit-o, läsandu-i copiii nemancati. Dumnezeu I-a pus la poprealä i i-a läsat numai o gaurä pe inde sä se uite si el prin (1) Ebimologicum Magnum Romaniae, p. 274. (2) Cari oameni? Poate cä unipersonal : (3) Academia Romând, Ms. no. 3418, p. 391 v°.

(4) Cred. Rom. din coin. Catane, jud. Dolj, Impärt. de d-I St. St. Tutescu. (5) Voronca, op. cit., p.398. (6) Cred. Rom. din corn. Zorleni, Impart.1de d-1 T. Popovici.

www.digibuc.ro

20

lume. La gaura, ca sa-i atina calea c'un wmuiog, a pus chiar pe sAracul cAruia i se risipise fäina. Astfel, vânturile nuli maii pot face chefurile cleat atunci and saracul 4i mai rasucqte cate o tigara: atunci pune dopul jos i vântul o porne§te naucpeste lume. lama 'MA 4i face de cap, cAci säracul, de frig, ve-nic scapa wmuiogul din mAnA (1).

Prin alte pärti se crede ca vantul este orânduit de Sf. Simion. Stâlpnicul, cel ce tine cerul i pätnântul. Vântul stä Inteo bute §i de acolo ii dA drumul Sf. Simion când socotqte, §i atAt cat socotqte dânsul. Cu privire la Sf. Simion §i la vânt, iatA o povestire moldoveveneascA :

Se zice ca el,Sf. Simion,a avut un copil i a murit.

El,.

de jale mare, s'a mâniat pe Dumnezeu §i n'a vrut sä dea drumul vântului In lume. Zicea: Mi-ai luat tu copilul meu, n'am sa dau nici eu la lume vânt!

Ce 1-a rugat Dumnezeu, ce a trimis pe alti Sfinti, darA tot nu vol i pace!

Nu m'a ascultat el pe nime când 1-am rugat sa nu-mi iea copilul, n'am sä-1 ascult nici eu! Amù se fäcuse pe lume, ca nu mai puteau teal oamenii de necuratenii §i de boll, caci vântul e ca a sciilicitoare : curätä to-

tul. A venit panà la atAta, ca a trimis Dumnezeu pe toate dobitoacele, pana §i pe paseri, la el. Vine rândul §i cocowlui; merge §i

el.

(1) Cluegere din com. Tepu. Acestea Intreges: povestea ,,Borta vantului" scrisa de M. Eminescu, care Incepe astfel (Ion Creangei, II, p. 171) :

Era un orn sarac, sarac, si ava o multime de copii. Acii, era In vremea foametii, s'i el a muncit o saptamanä pe un caus de graunte. Apoi s'a dus la rasnit cu ele. Dui-A ce le-a räsnit, a iesit afara cu causul cu Mina. Si s'a pornit o furtuna mare, si i-a luat toata faina din ails. Da el strasnic s' a maniat. Nu mä las eu, ash., cu una, cu doua! Si facii un sumuiag de paie si porneste. ll intreatd un orn : Unde te duci, curnetre ? MI due a astup borta viintului, ca mi-a luat faina din cams. Da unde-i nimeri-o ? Unde o fi, acolo ma duc...."

www.digibuc.ro

21

De ce nu dai drumul vântului, Sfinte Simioane, cAci uitä-te

ce rau e pe lume? Nu dau, pentruca mi-a luat Dumnezeu copilul ; am sa-i fac i eu! Ara'! ce posnas mai esti ! Pentru aceea nu-i dai drumul ?

Da mie cati copii mi-a luat Dumnezeu! Daca as sta eu sä ma maniiu ca dumneta, ce-ar mai fi ! Dara mie nici nu-mi pasä! Daca moare unul, fac altul in loc! iea un puiu suceste capul. Vezi ce-am facut ? Jaca azi fac altul si !Ana In trei saptämâni vei vedea ce puiu am sa am ! Ia ash fa i dumneta! Sf. Simion se uita la cocos si incepe a rade: CA bine zici ! Pe nimeni n'am ascultat, dar pe tine am sa le ascult !

$i a luat si a dat drumul la vant. De sapte ani de zile vânt nu fusese prin lume, cat a jelit el copilasul lui ! $i de aceea, când moare cineva, se jeleste sapte ani si pe urmA se uita. Dumnezeu, dupa ce i-a facut cocosul treaba asta, 1-a chemat la dânsul i i-a zis: Pentruca mi-ai fAcut tu un astfel de bine, IV dau dela Tnine ca sä poti tinea patruzeci de femei, i prin sat sa umbli ! $i de atunci e cocosul asa de voinic" (1). In sfarsit, dupl alte credinte, purtatorul vanturilor este lada, 'Sfantill care, pentru acest cuvant, se serbeaza la 19 lunie (2). Acel locas al vântului, care uneori se crede a fi pamantul, de uncle iesa pe o gaura (3),fireste, este foarte departe: ,la capatul lumii"; portile acestui locas se deschid la vremuri legate de anumite rosturi, cum cetim intr'o colinda : La porfile vdntului Vine Mama Pruncului (4); Dupa Mama Pruncului, Dumnezeu,

Vine si Ion Stantill ; lar dupa Ion Stantid, Vin toti sfintii de-a randial (4). (1) Voronca, op. cit., p. 413-4. (2) C. D. Gheorghiu, Calendarul femeilor superstifioase, p. 76. Revista penfru istorie arheologie filologie, I, 2, p. 388. (3) Academia Romand, Ms. no. 3418, p. 174 v°. (4) Maica Domnului. (5) T. Pamfile, Crdciunal, p. 81.

www.digibuc.ro

22 k

3. Ce infatisare are vc2ntul ?

pupá o credinta botosaneana vântul este un »copU facut de. o fata de Impärat, fara Arbat, ci numai ash, din visi Când näscut, Dumnezeu a mers i 1-a botezat i i-a pus numele Ion Veintul. Apbi a mers Dumnezeu trite() padure, unde stjà ea seade Intr'un copac un smäu i i-a cerut sa.-i dea copacul. Smaul dat, i Dumnezeu aducând pe Ion, 1-a pus In copac, cu voia lui, 1-a cercuit cu cercuri de fier, läsAndu-i o räsuflätoare si 1-a aruncat In mare. Si el acuma umbla purtat de valuri. Si pe rasuflätoarea ceea sufla, cáci altfel, de-1 läsa asà, nu mai era lume: pamântal ar fi rästurnat" (1). Dupä alte credinte, pe cari le Intâlnim atta prin Bucovina, cât i prin Moldova, vântul este un flàctìu frumos i sburdalniç care traeste In vazduh Cu mama lui. El este neinsurat; totus, de când e Iumea, cauta sl se Insoare, fara ca sa poata izbuti. Când aleargà prin lume,atunci când noi zicem cà nbate vântul", umbla dupà insuratoare, iar când osteneste,când nu bate vântul pe lumt,vântul seade acasa, se odihneste cauta de gospodärie, ca orisicare om, pânä ce 11 apuca din nou tuia (2) insuratorii.

Alergánd prin lume In lung si'n lat, vântul atimeste .multe. Adesea se sgârie prin parii gardurilor sau se inteapa in spinii lor. Pentru aceasta se crede ca nu este bine sa ascutim parii gardurilor la amândoul capetelef ci numai la acel ce infra In pamânt. De asemeni se zice ca nu este bine sa punem màrácini pe gard. »Când suiera tare, atunci el tipa, cá se Sgarie". Pe un orn care-si face gardul din spini, Dumnezeu nu-1 primeste. nC'enu.gi, gunoiul, sa nu se arunce in vânt. El zice: Nu destul ma'nspinez, ma sângerez .eu, da ei 'Inca imi arunca cenusa. i gunoiu In ochi, sä nu vad pe unde merg"? (3). Tot ca sa nu se incurce calea vântului, femeile nu trebue sa. umble despletite pe afarä, caci este un mare päcat. Vântul aduce prea multe foloase omului, si de aceea nimeni nu trebue s'a." i se puna In. cale. El poarta nourii de ne aduce ploaia, el ma,

(1) Voronca, op. cit., 397.

(2) Dora, ildbicianea, patima, ditrdura. (3) ,,Spune [vântull acolo unde stau [femeile de vorbil grbätorile, la utr loc". Academia Româng, Ms. no. 3418, p. 74 v°.

www.digibuc.ro

23

sloatele pe päduri si rnäri, ca sä nu strice slimäilkturile, el ne. racoreste fata, vara, când arsita soarelui ne pârleste si ne arde, el poartä cornine pe märi i curáta vazdubul de räutáti; el suna clopotul pus de Alexwzdra klachedon deasupra dealurilor, In cari stall mnchisi Càpcânii, ce vor iesl la vremea de apoi (1); pe aripele. vantului se ridick sufletele ráposatilor spre cer, 4a raiu lorir la iad, pankce ajufig la Vamile väzduhului. Pentru toate acestea, vantul se socoteste a fi sfânt (2). O povestire inoldoveneasca ne spune urmätoarele, In legatura cu cele de mai sus : ,Vantul e sfant, mácar cä e Insurat. Odata A mers fratele femeii vantului la sorä-sa, cand el nu era acasa. El s'a speriat ca va rupe In bucáti. De frica 1-a pus intr'un va veril varitul dulap. l cand a venit, a zis cá miroasa a ceva stráin. Femeia i-a spus a Inceput nirnerd, da, pe 'Irma i-a spus ck e fratele ei, i 1-a scos de acolo. El a stat cat a stat de vorbä i pe

urma a spus cà se culcal Ca-i tare trudit. 4 arätat cum erk de sgariat sl plin de sange, i blästarna pe oamenii ce pun spini pe gard i fac, deasupra parii ascutiti" (3). Prin jud. 13otosani 5e spune cA vtintul este omu( lui Dwane zeu, i dud Dumnezeu se trial-lie asupra lui, l sbuciuna pe fata parnântului. Deci e mare phicat pentru cel ce ocar4te vantul, se întelege usor pentruce : pentrucá prin acea ocarä se supára Cel ce 1-a oiânduit a se sbuciumà, ca pildá pentru lumea pärnantUlui (4). t, Vántul nu trebue blästamd,r, cäci cine îl va blästárnk la moar tea lui va aveà parte de ploaie 0 de vtint, astfel cá oamenii nu-1 vor putek duce usor la mormânt. Altora, dacá vor blástätia vtintult li se vor Intamplà alte nä

cazuri i nenorociri. (1) Pe larg In T. Pamfile, Povestea lumii de demalt, p. 35 6. (2) oVântul e sfânt; e tare bun. Pe dânsul e tare päcat sä-1 blästämi. Ba încä clack vezi. c vâjftie tare si e furtunä, sä te rog-i la Dumnezeu sä-1 tierte, cä el tare se rupe prin garduri i crendi, dal trebue sä-si facd slujba lui"3 ',Fe vânt sh nu-1 blastämati, cA e tare päcatt ca. el la mare muncä. El e slujbas: trebue sä-si facä slujba lui. A adormit o leack si a doua zi, pänä 'n ziuk iar sculat

s'a dus, (3) Vorcinca, op. cit., p. 406. (-I) Cred. Rona. din corn. Mânästireni, culegere de d-1 l. Furtunl.

www.digibuc.ro

24

,,0 femeie, in Moldova, a blästätnat vântul,spune o povesdintr'aceastä pricink ea si bärbatul ei au zäcut o varä intreagä, ,,din senin", ba incl i un copil le-a murit. Pe altä ferneie a duat-o vântul cu doi copii, cum se jucau,

ire;

cu merisoare".

Cu cutitul, In vânt, nu trebue nimeni sä se rästeasck pentrucä vântul, care nu se vede, este injungheat, i aceasta este un .mare pkat: ,,injunghem un suflet de orn läsat de Dumnezeu spre binele i folosul lumii". Astfel de mari greseli se intâmplä des, si prin urmare povestirile nu vor lipsi:

,,Un orn a vrut sä vadä odatä pe vânt. Tot alera dupä sul, si nu-1 puteà vedek si de ciudk a aruncat cu cutitul dupä el.

Merge omul la pädure, si vede un foc,erà noapte,si la foc un mosneag, care îi cârpiâ pielea i cAmesa; iar cutitul lui erà infipt in pulpä". Alfa povestire spune cä omul, dupä ce a aruncat cutitul, a venit acasá i s'a culcat. Un orn s'a cerut noaptea la dânsul, la dormit, i in opinca IHi erà cutitul. Omul 1-a cunoscut i Maul i-a zis ca sä nu mai arunce cât va t.räì dui-A Ant, cki Meld e tel mai bun om din lume. Omul s'a rup-at de iertare, i vântul 1-a iertat.

Odatä un orn imblätik vântul Ii tot Imprästià pânea ; omul a dat cu cutitul dupä vânt. Odatä a mers la vânt in pklure, s'a rätkit si a ajuns la curtile Vântul are curti, femei

i

copii.

lui. Femeia vântului se tema sä nu-1 rupä si 1-a ascuns. El a zis cä miroasä a carne de orn. Si abià dupä ce i-a fägärluit cà nu-i va face nimic, I-a arätat. Vântul 1-a cunoscut i i-a spus cA de când i-a aruncat cutitul in sold, de atunci e schiop. Un altul intâlnind aupà aceea pe vânt in pldure, i punânduse jos ca sä mânânce, i-a zis: Poftim la mask vântule! Ai noroc, i-a zis vântul, cä m'ai poftit la rnasä ; dar altfel erà vai de tine ? Si a chemat pe orn sä-i scoatà cutitul din picior. Un orn fäceà cApiti si vântul le rästurra. El a aruncat In vânt cu un topor. Mergând la pädure, a vAzut luminá la o casä; s'a www.digibuc.ro

25

uitat pe fereasta si a väzut un mosneag cu barba Ora in pämânt. Cu barba s'a acoperit si barba si-a asternut. S'a rugat sa-1 primeasca, sa doarma, si a vazut toporul sub pat.

Ai avut noroc,zice vântul,ca eram atunci cu void bura, si ti-am luat numai toporul, dar dacä te luam si pe tine si te izbiam de copaci prin padure ! Un om vânturâ si nu aveà vânt când ii trebuiâ. Omul 1-a suduit si a aruncat cutitul in el. Mergând In pädure, a väzut pe vânt sezând jos cu o ranä la coasta.

Ce sä-ti fac ?a zis el omului pentru aceasta? Dacä vrei sä nu te stric, slujeste-mä jumatate de an. Alta treaba nu ai decat, când voiu fi trudit si ma voiu culcA pe hat, tu sä pazesti, si and vei vedeâ cà vine alt vânt, atunci sa ma scoli: sa ma tragi, sa ma târai cat vei puteà! Omul 1-a slujit.

Zice ca tare se bat când clä un vânt peste altul !" (1). Dupa o povestire bucovineanä se spune ca vântul a avut 12 feciori §i când vântul, cu toti feciorii lui pornià peste lume, se parea ca pämântul este gata sa se piarda. Dumnezeu, väzându-1 asà de primejdios, a fäcut ce-a facut, si cei 12 feciori ai vântului au murit. Pentru aceasta vântul s'a mâniat si n'a mai bätut dui-A aceasta trei ant incheiati, astfel ca Nude au Minas moarte, dupa cum am vazut, din pricina ruginii. Dupa ce au trecut cei trei ani, Dumnezeu 1-a chemat si i-a zis :

De ce te-ai mâniat? Nu stii ca cei 12 feciori ai tai sunt In imparatia mea ? Ei stau aici in tot binele : tu mergi si fa-ti slujba !

Auzind acceasta, vântul a pornit din nou sä umble, dupä cum ii era datoria. Dupa unele credinti, vântul are doi feciori cu cari, la sfârsitul lumii, va suflà laolalta cenusa parnântului care va fi ars, spre a-1 lasâ curat, cum a fost la inceput (2). Dupa alta povestire, vântului, care odata a avut dotal aripi (1) Voronca, op. cd., p. 405 6. $ezilloarea, V, p. 139-40. (2) T. Pamfile, Sjarqitul lumll, p. 61.

www.digibuc.ro

26

si din cari Dumnezeu i-a luat una fiindcA erà prea de temut; nimeni nu i se lmpotriveste pe pAmânt, nici astäzi, nici la sfArsitul lumii. Totus :

SfArsitul lumii are sa fie cu vânt. Atunci are sa fie vântul asà de mare, eä va face una, dealul cu valea, i toate celea se vor präpädi. Da haul va fi ash de tare, ea va pune piciorul In maluf mAiii si nu se va da aruncat, nu-1 va puteh dobort vântul. Atunci el va zice: Ei, ea' tare am fost ! Cum n'am stiut eu mai inainte ea am. ash putere! Pe mine ma bAteà si copilul cel mic, dara, sA fi stiut eu de puterea mea, 11 luarn intr'un corn si cine stie unde 11 aruncam !" (1).

DupA. o credintA, vântul, prea supus la poruncile lui Dumnezeu, sta in al treilea scaun, sub scaunul Ziditorului, care ti spune cand trebue sA batä si cAt de tare anume. Doamne ! zice vântul câte odatä,eu nu mai pot; rnA Inadus !

Dumnezeu atuncea ii porunceste: Sloboade piicla ! Când pe vânt It mânâncA pielea, se uitA iar la Dumnezeu, Dumnezeu 1i strigA:

Sloboade ploaia! Când e frumos si bine, vântul zice: Ar trebui sä dAm acum o leacA de vânt ! $i Dumnezeu Ii ing-Adue : Sloboade, dar potrivit, sa_ fie treaba cum se cade! (1). La acestea adAugAm urmAtoarele credinte:

Unii spun CA vântu-i duhul lui Dumnezeu (2); Altii ca-i pindul lui Dumnezeu; Altii ca-i Sfantul Ion. Ziva e vântul; asta o stie toatA lumea, dar noaptea

se

face

flAcAu, si femeie".

DupA unele credinte, vântul umblä cälare pe un cal Intearipat;

(1) Voronca, op. cit., p. 401. 2. (2) Sau : ,,Vântul e duhul Jul Duninezeu §i mania lui e Mama-pddurii".

www.digibuc.ro

.27

dacä se intamplä sä deoache pe cinevä, descântecul de deochiu zice : ...De te-a deochiat vântul, Sa i crape calul, Sa rarnAie pede tru... (1).

Tot astfel, dupä alte credinte, vântul ar fi un unchias näzdravan, care colinclä lumea tot calare pe un cal Intearipat. Väzând multe in cälatoria lui, el se mill câteodata, si prin urmare poate sä deoache. De aceea, in descântecele de deochiu, este blastamat dânsul ca orisicare deochetor, ca si mai sus: De-o fi deochiat de vint, Sa-i pice. aripele... (2).

Plin Banat se crede cà vantul este o halä sau balaur mare care sufla numai pe o nare de nas, cAci de ar suflà pe amândouä, ar präpädì tot pämântul (3). 4. Vântul bate câteodatä mai domol, mai incet, mai potolit; de-abià trage, de-abiä olore,51e; când i când nte lovesc aripele lui, palele lui", de-abià ujueste, cum zice cântecul: Bate tainted, ujueste. Mindra'n deal se odihneste... (4);

de-abià aburd (5) sau abareazd välurèle dulci, cum iaräs zice un cântec :

Bate vdatal valarèle, Si-rni aduce-un dor si-o jele...(6);

de-abià foíe$te, când i se zice, in glurnä fbit4. Atunci vântul e vesel, are inimä butfä.

Când îi are supärärile lui, veld, arid, este furtunatec, cum face iarna, când, de frig, îi este inima rea, si cum face când. vede vreo nedreptate sau alt lucru care nu-i place (7). (1) Voronca, op. cit., p. 412. (2) Vieata literarii, I, no. 11. (3) Gorovei, op. cit., P. 385. (4) I. P. Reteganul, Clziuiturt, Gherla 1898, p. 24, AI. Viciu, Glosar de cavinte dialectale din gra(5) Familia, XXVI, p. 6.

ial viu al Ardealulai, p. 15. (6) El. Sevastos, Ciintece moldovenesti, p. 48 si 79. (7) Voronca, op. cit., p. 402 3: Vintul de aceea face citeodata as1 furtuna cä poate in casI se face huiet, ludeste pe cineva care nu-i vitiovat. Atunci el e

mänios si bate tare de rninios ce-i, pentru pdcat, cä doar e pdcat a supArâ geaba pe cinevh".

www.digibuc.ro

de-

28

DupA o credinta moldoveneasck vântul trebue sA dea intr'o zi ocol pAmântului : atunci merge potrivit de repede. Când Insa se IntAmplA si mai zAboveste prin unele locuri, ca sä-si ispräveascA

seara ocolul, trebue s'o iea mai repede. Pentru aceasta vântul merge ash de ¡net, cä nici nu-1 simti, iar alteori o iea prea nebuneste, atunci când bat furtunile (1). 5. Vântul este nevAzut.

Numai copilul pâra la sapte ani 11 poate vedek dad Insä este pAzit si nu i se dä sA mânânce ceaxi §i usturoiu. Prin unele pärti se crede cä chiar omul in vAsträ ar puteà. vadä vântul, dacà s'ar ferl si n'ar mând ceapA i usturoiu, a c5.ror pelilà se pune pe ochiul omului taie astfel din veclere (2).

Prin alte pArti se zice cä ceapa i chipeirusii mâncati ImpiedecA vederea vântului.

Prin altele se spune cA dacA o femeie ingreunatä n'ar mând ceapä toatä vie* ei, dacA ar naste o fatA care nici ea n'ar copilul acestei fete ar vedeä vântul. Prin altele se crede cA. cine doreste sA vadA vântul, sA se fereascA mAcar un an, sA nu mânânce pelicioarA dela ceapa (3). Prin jud. Tecuciu, se spune cA pelita oului se pune, la omul care mânând ou, pe lumina ochiului ImpiedicA de a vedeà. vântul. Cine nu mânând ouA, vede vântul; copiii 11 vAcl, dar nu se pricep sA spunä cum este acesta.

Prin jud. Muscel se crede cA cel ce nu mânând Lunia ceapl usturoiu trei ani de-arândul, poate veda comoara vaturilor (4), poate d o confuzie pentru thmcìrile vântului (5). In sfArsit, prin Bucovina se spune cl ori cine ar puteä vedeA vântul, dacA In curgere de sapte ani n'ar mând usturoiu si n'ar spune visurile cari le visead noaptea (6).

(1) Cred. Rom. din corn. MânAstireni, jud. Botwni, impdrt. de d-1 D. Furtund. (2) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu. (3) Voronca' op. cit., p. 413. (4) Gorovei, op. cit., p. 344. (5) Voronca, op. cit., p. 413.

www.digibuc.ro

29

Astfel, ca o fiintä ce nu se poate vedek vântul este cimilit Ce trece pe sub soare si nu face umbra ? (1). Ce sboara pe sus si nu-1 vezi ? Ce-i In !liana si-i minciuna ?

Ce trece prin vama $i nu se baga'n sama ? (2).

6. Binefädtoarele frisusiri ale vântului au dat nastere la o sumä de povestiri indestul de bine cunoscute. lath una care arath dusnihnia dintre soare §i vânt : uSoarele s'a luptat cu vântul,voià ca vânt sh nu mai fie. L-a chinuit tare, l-a tras pe roata morii si voià sh-1 prhpädeascd, sa rämâie soarele singur. Atunci Maica Domnului i-a spus soarelui : Ai väzut cofh Mil toartä? Ai vhzut cash Mil de feresti? Si tot ash mai departe. Ba n'am vhzut,zice soarele. Dacä n'ai vhzut, apoi tot ash nu se poate lume Ma vânt !

$i i-a dat drumul vântului, dar l-a rupt budti, cä a zis Dumnezeu, ca sh fie numai cât trebue, sh nu fie ash de tare, ch. fereasch Dumnezeu, ce putere aveh. Näruià ziduri, case. Dumnezeu l-a fost trimis sh. fad. poduri, dar ce folos, ch nu

l-a Mat soarele. $i asthzi, de ce se pune la poduri si la case, ca sh tina, saflete? Lui fi dau, diavolului [de vânt]. CI friainte oamenii tot zidiau si zidiau, si se strich tot ce se Mc& Pe urmá le-a venit In minte sh-i dea si lui cevh si arna au pace" (3). A doua povestire ne aratä deasemeni fritâietatea de care se bucurä vântal fath de soare i nUn orn zice ch. odath a intrebat pe femeia lui: Ti-s drag' eu tie, femeie ? Tare-mi esti drag ! Cum ti-s de drag ? Ash ca vântul cel din postul Sâmpietrului ! Ce vorbä-i asta? (1) N. Pasculescu, Literaturd populard romând, p. 104. (2) A. Gorovei, Cimiliturile Românilor, p. 396 397. (3) Voronca, op. cit., p. 401.

www.digibuc.ro

30

5i trosc! o palma femeii ! Femeia a si ramas moarta pe loc. Ramâne el singur cu copiii, munceste, chinueste. lata at vine vremea prasitului; erâ tocrnai prin postul Sâmpietrului. Erà o .a.sa de mare fierbinteala, ca nu mai puteà rabdà; tot îi tergeâ. sudorile.

Trage un vântisor lin pe lânga dânsul, si indata i-a fost mai usor, ,s'a racorit. Ei, zfre el,bine a zis femeia mea, biata, i eu am ornorit-o! Eu n'am stiut ce bun e vântul In postul Sâmpietrului ! Totus, câteodata, prin ploaie, care se zice cri-i a lui, Soarele

räsbeste viintul si-1 potoleste: rOdata, soarele, Liza si vântul au avut rasboiu inaintea lui

Dumnezeu. Luna ziceà ea ea e mai mare, dar Sf. Soare i-a zis: ask de ce când luminezi tu, nu se vede sub gard, ea se poate ascunde cineva,dar cand luminez eu, se vede peste toata lumea ? Vântul e rasboinic. El a venit mare, vajiiind, si a zis CA el e cel mai tare. Atunci soarele i-a raspuns: Esti tare si rastorni lumea, nu cevh, dar atata pana nu sunt .eu; ian sa dau eu nurnai o ploaie, si te faci indatä cârlig!" (1). A patra povestire ne arata legatura dintre veint §i foc, la care, mai târziu, s'a alipit i SI. Hie. llie e neam cu vântul si cu focul, sunt veri. Zice cá s'au fost pornit vântul cu focul, sa-si cerce puterile. 15i Dumnezeu. vázând primejdia, a poruncit lui Sf. Ilie:1 Ian du-te tu, hie, i le iesi inainte, sä nu fad vreo pozna! Da Sf. Ilie s'a facut tovaras cu dânsii. Atunci Dumnezeu i-a luat o mâna si-un picior, Ca de-1 lash asâ. tare, cum erà, cu vantul i cu focul, fereasca Dumnezeu ce faceau" (2). A cincea povestire ne aratä intaietatea vântului fata de ger :

nA fost un om si o femeie; el dveà o mama, dar baba ceea tare-i mâncA pe dânsii, si mai cu sarna p,! nora-sa. Ce sà facä ommul? Se apucá i o duce la padure, doara. va (1) Voronca, op. cit.,p. 401 : Si asà-i ca vântul, fie furtuna ctit de mare, cum incepe

ploaia, se linistete. Genii e om bun, clad e uscat. Atunci, lama, poti merge uncle vrai, numai sä nu fie ploaie i vtint. In Martie, n'a inghetat o femeie sub fereqsfra, la o casä" ? (2) lbidem, p. 402.

www.digibuc.ro

31

degerh. 0 arnageste ca el merge sa taie lemne. Se duce si leagá o scara de un copac, sá sune. Baba si-a facut Uil foc si

seda Vine gerul : Buna vrernea ! Multamesc !

Da nu te temi, Inba, ci te-oiu degerà? Ian fugi de aici, prostule; eu de tine sa rna tern ? Se duce gerul si vine vântul. Buna vremea, matusa! Multamesc!

Da nu te terni c'oin da un vant ? Lasa, nu mai da, domnule, ca eu mai vreau sa traesc ! S'a dus vântul si se Intalneste .cu gerul. Ce ti-a zis, tie? Intreabá vântul. Mi-a zis : ,,prostuie ! de tine sa ma tern"? Ba mie mi-a zis : ,,domnule, mai lasa-mä sa träesc !". Vezi ca' eu sunt mai tare Se trece aceea. Alta data merge feciorul omului aceluia, ash ca de vreo cincisprezece ani, In padure, si taie lemne numai in camesa. Gerul se sloboade pe jumatate. El nu se sperie. Se sloboade pe trei parti

de tare. El tot nu se teme. Se sloboade tot, da baiatului nu-i pasa.

Vine vantul si zice Vezi, da ian sá alignesc eu numai o Cum a alignit, baiatul apuca cojocul. Stai, sa mai slobod, zice vântul gerului, ea' are sa se imbrace si cu sumanul! Bäiatul, chiar, hat ! sumanul, se Imbraca se incinge peste brau. Da, asteapta sa mai suflu odata, ea ai sa vezi ca Indata fuge acasä ! Mattil leapäda totul, i, la fuga! Amù, vezi tu cat de tare esti, ca tu nu i-ai putut face lui nimica, da eu, numai o leaca sa mai suflu, gata aici pe drum! A suflat, i baiatul a picat mort. !

www.digibuc.ro

32

Gerul sä fie cat de tare, da clack' nu-i vânt, nu-ti pasä. Da vant, dacä este la ger, mAcar cat de putin, atunci te arde" (1). In sfAr§it urmAtoarea povestire nu-i deck o contopire a unora din cele de mai sus; ea este cunoscutä sub numele de nsoarele, !fatal si gend» . In loc de soare, avem cäldura. n 0 fatá dela tail, frumoasä §i isteatä nevoie mare, se Intalne§.te pe un drum cu trei fläck, cari ii spuserä eke trei : BunA dimineata, fatä mare! Fata,

care cunoscù cä cei trei fläck erau unul vântul, altul

ciildura §i al treilea gerul, räspunse la bunadimineata lor : MultAmesc la unul din voi ! Si 1§i cäutä de drum. Fläcäii Insä se oprirä In drum §i tricepurä sä dispute Intre ei, cäruia anume i-a multämit fata. FlIcAul ciddurd spuse: Mie, cAci §tie dânsa a de-oiu prinde-o vara la munca campului, Ii räscoc creierii In cap, de o fac sä cadä jos la pämânt Intinsä moartä. Ba mie, zise fläcäul ger, cAci §tie fata, CA de-oiu prinde-o iarna pe drum, o fac de intelene§te de frig, de rAmâne moartA bu§tean in drum. Dar vântul, mai ImpAciuitor, zise :

Stiti ce ? Haideti s'o IntrebAm pe ea, cA dupä vorba voasträ, par'cä fiecare ati ava dreptate. $i eu cred cl §i eu a§ avek dreptätile mele sä cred cä mie mi-a multumit. Toti se invoesc la aceastä propunere §i luandu-se dupá fatä cu totii, §i iutind pa§ii, o ajunserä. Si until din ei o Intrebá cui a multamit ea. Fata räspunse cä vântului. CAldura fi zise :

Lasä, te-oiu prinde eu la varä, pe camp ! Dar fata fi täiä vorba §i fi räspunse scurt : Nu-mi pasA ; numai vântul sä batä ! Gerul, la randul lui, Incepù §i el sä-i zicA : Te-oiu prinde eu la iamA I Dar §i lui fata fi täiä tot a§à de scurt vorba, räspunzandu-i §i lui :

Nu-mi pasä, numai vântul sA nu batä ! (1) Voronca op. cit., p. 400.

www.digibuc.ro

33

Si pled, §i ii lasa pe fläcäi sä mai dispute intre ei, daca vor mai aveà poftl" (1). In Bucovina, varianta acestei povestiri suna astfel : ,,0 datä mergeau trei oameni : soarele, genii §i. viintul. Trece

un om pe din partea vantului §i zice: Buna ziva! Dupä ce a fäcut omul cativa pa§i, intreaba soarele pe tovarä§ii lui: Ni-a zis omul acesta ,,buna ziva". Ni-a zis,raspunde vantul. Da oare caruia din noi trei ? .

Mie,zice vantul. Soarele zice : Ba mie. Gerul : Ba mie!

Haide inapoi §i 1-orn intren ! Haide !

.

Se duc ei §i-1 intreabä, §i omul spune ea vantul era din partea lui §i. el vantului i-a spus.

Nu mi-ai spus mie ?zice soarele. Nu! Lasä, c'a venl el vara ; ti-oiu arätà eu ! Nici mie ?zice gerul. Nici dumitale !

A§teapta dara panä la iarnä, §i vei vedd ce am sä-ti fac

N'ai grijä nici de unul, nici de altul,zice vantul ; cat voiu fi eu pe langa tine, nu-ti va fi nimic ! Vine iarna §i omul merge in padure dupa lemne. Da erà un ger, ca i-au fost inghetat picioarele. El incepe a umblà sä se incalzeascä. Gerul incepe a-i inghetà tot trupul omului. Atunci un vanti§or cald trece pe langä dansul. El prinde la inima, desbraca cojocul §i-1 prinde a bate, ca s'a fost bägat gerul in el. N'a avut gerul ce face §i a ie§it. Acu-i ell cald cum se cade.

eu!

(1) 1. Otescu, op. dt., p. 72 3.La fel si In St. St. Tutescu, Taina eiluia, Piatra-Neamt 1906, p. 24-5. Intercalatal in povestea »Voinicul WI tatiu de Ispirescu, cf. L. SMneanu, Basmele, p. 657. T. Pamfile, Vaduhul.

3.

www.digibuc.ro

.34

Vine vara si el iesä la präsit. Unde nu dIt soarele o fierbinteala! Omul gandiâ c1i lesina, nu altcevà. Atunci a trecut un vantisor racoros pe MAO dânsul si Indatà si-a venit In fire. Vezi ?ziie el femeii,tot mai puternic e vântul ; bine a

zis el a sa nu mä tern !"

(1).

Povestirea aceasta o Intálnim si la Macedo-Români (2). Intr'o variantä lAnäteana, vântul, soarele si luna se Intâlnesc cu un Tigan. intr'alta, moldoveneasel, intrá si alte amänunte, nu Indestul de bine legate. V. Alexandri o versificä, arätfind cà o fatä, dintre cei trei, isi alege mire pe vânt, cu toate amenintärile celorlalti doi : Nu-mi pasa, mândre Soare, de focul arzator, Cat mi-a sufla In fatl un vant racoritor; Nici de-al tau frig ntt-mi pasa, o gentle de ghiata, Cat vantu'n miezul iernii nu mi-o suflà in fatal

Povestirea aceasta o Intâlnim si la Ru,i ; cu alte amestecusuri, o au si popoarele orientale (3). 7. Vântul se mai Intâlneste si In multe alte povéstiri, din cari

'Isar, cu toate cä nu intotdeauna lirnpezi, unele din Insusirile soarelui.

Dintre acestea, urmenä Intitia, unde este vorba de Insurätoarea soarelui, precum si despre vieata lui casnicä : nUn mosneag si o babä aveau o fatä si trei feciori. Fata erà acum stätutä si nimeni nu venià s'o cearl ; si ei eratt tare supärati cä nu se puteâ märità. Intr'o zi merge mosneagul sä-si caute un ginere. Mergând el prin o pädure, trece cevä pe deasupra capului si-i zice : Moyle, dai fata dupá mine ?

Dar fiindcä n'a väzut pe nimeni, nu i-a dat nici un räspuns. Mai merge mosneagul pânäce clä de niste curti mari ; da Intr'Insele nu erà nimeni. Se intoarce Inapoi, Vine acasä si spune babii cum l-a intrebat, dar n'a väzut pe nimeni. Baba fi zice :

(1) Voronca, op. rit., p. 399 400. Varianta §i din jud. Braila (Graial nostril, I, p. 254). (2) P. Papahagi, Basme aromdne, p. 335-6: Vimtal, dzerla gi soarle. (3) L. Saineanu, Basmele Românilor, p. 996 7.

www.digibuc.ro

35

De ce n'ai spus cA o dai ? Merge mosneagul a doua zi, [si vântul] il intreaba iar ash. Mosneagul spune c'o dA. Noaptea vine cinevà si bate la usa. Nu vrea nimeni sä deschi: mosneagul Halite pe baba, baba pe feciori, feciorii pe fatA,

fata merge si deschide. Atunci vântul a luat-o si a dus-o in palaturile lui. Asteapta cei din casä pe fan', asteapta, dar ea nu mai vine. DupA vreo sase luni porneste feciorul cel mare s'o caute. Mergând prin codri, da de palaturile cele deserte i intra. Acolo era

sorA-sa. 0 intreaba el cum traeste si cum se afla, si ea li spune cA bine, numai nu stie cu cine träeste, cA atâta vine, la miezul noptii, mânânca, i fara sa vada pe cineva, se &ice. Fratele säu a mâncat

i

s'a culcat. Pe la rniezul noptii vine vântul:

Bine ai venit ! Ce mai faci, cumnate ? zice el flacaului. tii ce ? FA-mi o treabä. Du-te in grajd si iea calul mat de acolo, da-i o dimerlie de jaratec i du-te la podul de aramd. Calul nu va vol sa treaca, se va da inapoi, darA tu da-i cateva. ghionturi 5i el va merge. Cum s'a facut zited, a luat cumnatul sau calul, dar s'a temut sa-i dea jaratec, 5i i-a dat cArbuni stansi. Au pornit spre podul de amnia, dara calul nu a voit sa mearga si s'a tutors inapoi. Pe urrnA a mers acasa la parinti si le-a spus ce a vazut. S'a dus fratele cel mijlociu, darA si acela a fAcut tot asa. Porneste 5i cel mic. Acela era mai prost intre ei, dar era nAsdravan. El a dat calului jaratec si a pornit la podul de aramA, a trecut peste pod pe ceea lame, ca sa asculte ce se vorbeste acolo. Acolo erau fel de fel de pomi i feldefel de paseri. Unele ziceau :

Ferice de noi,

Si de noi, $i de cei ce ne-au fäcut pe noi !

Da altele ziceau :

Vai de ndi, $i de noi, Si de cei ce ne-au falcut pe noi !(1)

Mai incolo doi mosnegi se sfädiau cu unul mai tânär. Unul ziceà ca e a lui lumea, da cel mai tânär, ba, ca e a lui, cA lui i se dau oamenii. (1) Cf. Pamfile, Cend i podoabde lui, p. 117, 126, 133, 135

www.digibuc.ro

6

i

142.

36

Cum a auzit el acestea, s'a dus triapoi §i a adus veste cumnatului sat. Atunci vantul i-a zis : Cei doi batrani erau unul: Dumnezea i unul Sf. Petrea, iar cel mai Vanàr era dracul care zicel cA lui i se dau oamenii. Paserile ce ziceau ca-s fericite erau copiii cei morti botezati, dar cele ce ziceau ,,vai de noi §i de noi", erau copiii cari mor ne.

botezati !

De atunci vantul s'a facut out, pentru treaba ce i-a cumnatul sau §i au trait fericiti"

fäcut-o .

(1).

Acestei povestiri moldovene§ti, ii urmeazA varianta bucovineana :.

»Era un orn sarac care aveà trei fete. Mergeà el inteo zi in padure, da cineva il striga : Mo§ule, mo§ule ! li da fata cea mare dupa mine ? El tace. Vine acasä §i spune babiL Baba ii zice : Cand ti-a mai spune a§A., sa-i zici §i tu : ,,Daca e§ti om de cojoc, voiu da-o, dar daca nu, mai in fund te afunda !" Merge moveagul iar la padure §i iar aude. li spune a0 cum a zis baba.

Sunt orn de cojoc,a zis acela. Apoi dar vino §i ti-o iea ! Inteo seara, cum stau ei la masa, vine un vajait §i un Vint,. stange lumanarile §i se deschide up. and aprind lumanärile, fata. cea mare nu-i. Prang ei, plâng, dará dela o vreme au mai uitat-o.

_

Inteo zi, face fata cea mijlocie un cuptor de placinte §i pornqte s'o caute pe sorà-sa. Merge ea, merge §i o gäse§te. Sorsä-sa. Fdeà in raiu. Se bucurarà ele. Sora-sa o iea §i-i arata totul ce e in

raiu : mere de aur,merele cari au fost date aici de pomana, §i alte lucruri, dar ii spune: Sa nu cumva sa furi ceva, ea' mai mult nu poti intra, §i pe drum sa nu spui la nimeni ce ai vazut, ca tot ai sa uiti. Da ea, in loc s'o asculte, a facut tocmai cum n'a trebuit. Merge cealaltä. A dus-o §i pe dansa §i i-a arätat prin toate partile §i i-a spus §i ei cum sa se poarte, sa nu fure nirnic §i sä. nu spuna pe drum la nimeni, dar a sfItuit-o cA, cum va ajunge acasà, sa fad un praznic mare, §i atunci sA spuna tot ce a vazut. (1) Voronca, op. cit., p. 405 7. Cum se vede, 1ncheierea e cam tulbure.

www.digibuc.ro

37

Aceasta a ascultat, a facut praznicul i pe când spunek a venit un vânt mare si-a stâns lumânärile luat-o i pe ea In raiu" (I). A doua povestire, care se aude prin Moldova de Sus, araa chi-

-pul curn vântul a rasprätit un nevoias druia ii. luase fânul din apità. Ea suna precurn urmeaza : nErà un om sarac, cu o multime de copii. DA Dumnezeu cä-i mai face femeia un copil. El iea cumätru pe un oar i acela ii dà o falce de câmp anat. Omul a cosit si-a pus in capiti, da vine o vântoaicei mare si i le iea. Se duce el mânios la cumätrul sau : Uitä-te ce mi-a fäcut vântul, cumetre ! Eu, fânul acela II vin(team si ma hräniam ! Da eu ce-ti sunt vinovat? Poate n'are finul noroc. Du-te la -vânt ; ce vii la mine ? Se duce omul la vânt si a douazi ajunge la casa lui. Vântul -nu erà acask numai mii-sa, o serpoaicei mare, Incolätacia de sobk care, când intindeà mâna, ajungeä de-o präjina. Ce-ai venit aici ?-11 Intreba mama vântului. latä cum si iatä spune omul. Ascunde-te de graba ca vine feciorul meu ; sa nu te gaseasca !

Da pe afarl se auzià un vâjâit. Cum inträ vântui In cask Incepe a Intrelik : Mamä, pe aici miroasä a om parnântean ! Nu-i nimic, dragul mamii, numai omul cela ce i-ai luat capitele : zice ca-i särac i tu mai tare 1-ai vântul,par'ca numai lui i le-am luat ? De ce !

n'au venit ?

Pe urma s'a imbunat vântul si a zis mâne-sa sa-i deie berbecal cel ce scuturei bani. Merge vântul iar la trebile lui, ii scoate mama vântului un berbec i i-1 da, dark' ti spune sa nu zicä pânä acasä uscutura-te, Ierbece !"

El leaga berbecul cu brâul si se duce, pana ajunge la o Da Dumnezeu sta sus pe deal cu Sf. Petrea §i se uitau ce va face. Infra In gârla ceea si zice: Scuturä-te, berbece !

.

41) Voronca, op. cit., 407 8.

www.digibuc.ro

38

Când a inceput berbecul a se scuturà si au Inceput a curge la galbeni, el s'a prins cu mânile de cap. StrAnge-te, berbece !

Si berbecul a stat de scuturat. A luat din banii ceia ce a putut si a mers Wand a Innoptat. A ajuns la o crAsmA.

Iaca, jupine, am un berbece ; sA-1 pui inteo caEA curatA, dar sA nu-i zici cumvA nscuturA-te, berbece!".

Jidovul, bine cd a auzit. and dormià omul, se duce cu jupâneasa si zice asà. Când au vAzut atâtia bani, cum curgeau, s'au spAriat.

Vai de mine va fi, cA amus ne gäseste omul !

Berbecul, dud a auzit nva fi", a stat. Ei au ascuns berbecul acela si i-au dat alt berbece In loc. AcasA, strigA omul sA mAture ograda, cA au sA vadA ce n'au mai vAzut,

and ii zice berbecului sA se scuture, berbecul face : Beee !

Taie omul berbecul si-1 mânâncA.

Merge iar la vânt si vântul li dA o masA, sA zicA nmasä, intinde-te", dar omul pAteste tot ca si cu berbecul. A treia oarA Ii crà o mdciucutA, 0' zicA dA, mAciucutA !" Merge el cu mAciucuta pânA la gârlA si zice: DA, mAciucutA !

Dumnezeu cu Sf. Petrea se uitau de sus. and a inceput mäciuca a da In el, a fost uitat de spaimA cum sA zicA sA steie, si tocmai pe urmA si-a adus aminte, când erà mAr. Se duce la Jidan si-i spune sA nu zicA ncIA, mAciucutl!" Jidadanul merge noaptea cu jupâneasa si zice : DA, mAciucutA !când a tnceput a-i bate si a-i ucide ! Omul stià si täceà. MA rog dumitale, ti-oiu da de toate, numai nu ne omort E Când a auzit aceasta, a oprit máciucuta. A luat el berbecul si. 1-a legat de brâu dinapoi, si masa In cap, da maciucuta In mând.. Si când le-a adus acasä. la copiii flAmAnzi, au avut ce vedea!" (0_ DupA a treia poveste, vântul Insoard un flAcAu : (1) Voronca, op. cit., p. 411

2.

www.digibuc.ro

39

Un out a blästamat pe bAiatul lui cal atunci sä se insoare, când I-a Insura vântul, ca el nu-I va mai insurà. Amù, bäiatul crescuse, era holteiu trecut si nu se puta. insu11. Porneste el in lume si se intalneste cu un orn. Unde te duci ? il intreaba omul. Ma duc in lume ; poate ma voiu intalnl cu vântul, sä rnI insoare, CA iatä cum m'a blastamat tata.

Si-i spune. Omul cela ell vântul. Suie-te in spate la mine si tine-te bine, ea' am sa te duc pe o toloacä mare; acolo vei vedeà oameni cata frunza si iarbä si vei vedeà si o fata cu stergar pus costegt, dela unfär In spre brâu. Aceea-i ursita ta. Sa o ieai. Se suie el In spate la \dint si-1 duce pana la locul unde i-a spus si acolo 11 lasä jos. El merge si gaseste fata, si-i spune sä mearga cu dânsul, ca e partea lui. Eu voiu merge, zice fata, dar tu sä nu-mi banuesti nici odata cand voiu face ceva, ea mai mult n'ai sa ma ai. Sa ma lasi sä fac ce voiu vrea eu ! Dupa aceea s'au suit amândoi in spatele vântului, si vântul i-a dus la pärintii lui, acasä. Acolo s'au insurat si au avut un copil. DA Dumnezeu ca rnoare tata omului nustru. Da nevasta, ask plângea si ash bocià, de nu stiai ce-i pe lume. Moare si copilul lor. Atunci incepe a bate in palme, a rade, -a chiul si a cânta, cat put& El s'a maniat si i-a zis : Tata a fost orn batrân ce si-a trait traiul, si and a murit, tu ai bocit si te-ai frânt, da la copilasul nostru, ca a murit Ursa de vreme, tu cânti ? La tatal tau de aceea am plâns,ziceà ea, ca, sa fi vazut cum 11 rupeau dracii, când ii luau sufletul; iti erà mai mare mila! Da la copilul nostru au venit o multime de ingeri de I-au luat si drept la Dumnezeu l-au dus, si de aceea sunt veselä si cant. Dar pentru aceea, ca tu nu ai tinut cuvântul meu in samä cum te-am rugat eu, acum trebue sä mal duc. Ramai sänatos !

Si s'a dus! (1). In sfarsit dupa a patra poveste, vântul, in chip de cal, ajuta u(1) Voronca, op. cit., p. 408 9.

www.digibuc.ro

40

nui. voinic sA sAvârseascA minunate ispravi. Aceasta sunA precum urmeazA :

A fost un impArat si aveà trei feciori.

Intr'o searkspre ce zi va fi fost aceea,

le-a spus el sA se culce si a douazi sA-i spue visurile ce vor visà. Unul a visat cA va fi impArat. Bine,zice tatAl sAu,tu chiar ai sA fii ImpArat! Altul s'a visat intr'un oras, negustor. Tu, sA faci lui Durnnezeu o biserica si Iti va da si tie impArAtie.

Da al treilea s'a visat pe un munte cioban la oi, c'un harapnic de douAzeci de chite de cânepl in mâna. Tu ai sA fii diner, a zis tatAl ski, si mai mult sA nu-I vAd in ochii mei. Chiar IndatA luati-I si-1 duceti In pAdure, de-1 olnoriti; numai inima si degetul cel mic sA mi le aduceti acum dela el! L-a dat unei slugi (2). Acesta a luat un cane sub straiu, si pe Mat, si 1-a dus. In pAdure a tAiat cânele si i-a scôs inima iar bAiatului numai degetul i-a tAiat si 1-a Mat acolo. BAiatul s'a dus peste hotar si a dat de un mosneag orb ce pästeà o multime de oi. Buna ziva mosule! Nu mA-i primi cioban la oi ? Ba de ce nu! SA trAesti, drágul mosului! De-mil tocmai vor aveâ oile mele stApân. Dar iea sama bine, in lanul cel de grâti si cel de mAlaiu sA nu intri, cA va venl blilaurul si-ti va luâ ochii, ca si mie, si te va orbi. N'oiu uitk mosule, dar du-te acasA si adA-mi doulzeci de chite de cânepk sA-mi fac un harapnic! Mosneagul a alergat la babA si i-a spus: NW babk tocmai acum avem la oile noastre stApân. Avem cioban !

I-a adus cânepa si bAiatul si-a fAcut harapnic ; apoi a intrat in lanul de mAlaiu. BAlaurul cu douà capete a venit. BAiatul a inväluit biciul de

vreo douA ori si când 1-a invârtit in jurul unui cap, i zat din loc. (1) In text : nunui lacheu".

www.digibuc.ro

1-a

rete-

41

Un cap iti las,zice el,sa-mi spui unde-s ochi m6ului §i ai bunicai.

Ochii mosului sunt la el acasä, afara pe poliä, da ai matusii In casä, pe polita. Si [se pot bpi cum au fost, daca se vor -tinge cu] untul lor. I-a taiat voinicul i cela cap si a venit acasä voios de-a spus la mosnegi ce ispravä a facut. Apoi luand ochii i ungandu-i cu

tint de acela, i-a pus la amandoi In cap si au vazut (1). Mosnegii aceia erau Sf. Mihail §i Sf. Ana. Se ieau ei inteo 2i si se duc la bisericI In targul unde era tatal baiatului imparat si-i dau de grija ca ori unde sä meargä, numai in cutare odaie sä nu intre, cà va fi vai de el. El tocmai acolo a intrat si a gasit un cal, dinainte c'un ciubeir de fdratec i unul de apei, mâncând. Calul acela era vântul. Ei, stapane, zice calul, la tatal täu acasa este mare paradá; vor ase maritä surorile tale cele doua, mari; vei vedea duce mosnegii veste, iar In ceea Duminca vom merge si noi! adiatul a iesit degraba, i mosnegii, cand au venit, n'au cunoscut c'a fost el acolo. Ei i-au spus ca pe Duminica viitoare -tatäl sau a poftit toti tinerii sa vie, si care se va puteà sul pe muntea neagrei, dupa acela va da i pe fata cea mica. In Duminica viltoare, mosnegii i-au dat calul, i i-au dat trei felii de paine i trei creitari sä dea la trei poduri, la niste mosnegi flendurosi, sa-i dea straile lor. Aceasta era pe cea lume. El a fäcut asà si a cäpatat dela unul straie, dela altul o palarie ruptá si dela al treilea un ham de bicuisca de teiu. Ash gatit, s'a dus la paradl cal fenduros intre feciorii de'mparati. Fiindca era poftit, l-au läsat. Toti s'au incercat sa se suie, dar n'au putut. El a dat biciu calului cu batul acela si a fost tocmai de-asupra. A trebuit ca Imparatul sa-I pofteasca in palat i sa-i dea i lui o odaie ca i la ceilalti i grajd pentru cal. and a intrat, a si dat maim cu servitorul i acela l-a cunoscut. Seara, in odaia lui, s'a fãcut o lampä ce plätea toata imparatia imparatului, si el, Imbracat tot in nun Mosnegii l-au lost Imbracat. Inaintea lui s'a fost facut pane din graul cel mai curat si vin din panea ce-a fost dat la cesitori (1) Variantl in T. Pamfile, Graial premarital., p. 121 §i urm.

www.digibuc.ro

42

Finga pod. $i el bea i manch, iar calul lui a mers la marei-a adus cincisprezece cal din mare, cari c4ntau ca läutarli. Vazand slugile, au alergat la Imparat §i i-au spus. A doua zi Imparatul I-a adus de mana Inaintea Imparatitei (1) sä-i dea fata. El a luat-o de manA, §i viind l'a mama lor a zis: Acest pantece ni-a purtat §i din pieptul acesta arnandoi am supt. Oare se cuvine sä se iea sora cu frate? $i-a aratat Ituparatului degetul. Imparatul 1-a crezut, i-a cazut In

genunchi §i i-a pus coroana lui de Impärat pe cap, lasandu-1 pe dansul In loc. $i a fost ImpArat §i este .5i In ziva de azi. El totuna traqte i cat lumea va fi, [va tral]. El §ade pe un pat de aur i sub Onsul este o apä de aur. La el a fost .i Alexandra Machedon sa se spele cu apa ceea, doar ar tral. $i el i-a zis: Hotarnicule, papicule, creminalistule! Te-ai apucat §i-ai masurat cu p4i pamantul §i-ai pus hotarele, pentru ca oamenii dela hotara sa se bata, sä se ucida, sa umble In judecati i sa Infunde creminalurile. CA dela Dumnezeu nu erà a§h., ci, cat cuprindea omul pamant i cat putek atata lucrà i se hranià. $i-ai pus cate dottasprezece oca de fier pe manele §i picioarele arestantilor! Dar va venl o vreme ca va fi un Imparat a carui I'mparateasä le va ridica. 5i iata ca s'a implinit! N'a ridicat Imparateasa noastra dela arestanti fiarele? (2).

Dar lui Alexandru i-a zis : Ce-ai venit? Ce, gande§ti ca vei tral mult? La patruzeci de ani ai sä mori. -5i a0 a fost. El a murit pentru hotarnicie, ca.' a masurat pämantul §i a pus fiarele pe hoti, cad pe daqii Dumnezeu i-a trimis 01 omoare. Pentru aceasta Dumnezeu I-a pedepsit (3). (1) In text : uimpärAtiei". (2) De bunA sama ea avem de a face cu o credintd popularA In atotputernicia capetelor incoronate. Nu §tim dacA desfiinprea fiarelor in penitenciarele bucovinene se atribuie impArAtesii Elisaveta. Pomenim cà la noi succesiva scurtare a serviciului militar activ se crede a se datorà feluritelor inttimplari fericite din sfinul familiei regale, cum de pilell ar fi n4erile de prunci : ,,Acìt, dacA o mai

face principesa un bäiet, se aude cA are sA mai ierte tin an din milifie!". (3) Voronca, op. cit., p. 409 -11.

www.digibuc.ro

43

11. Vänturile.

I. Cel mai näpraznic dintre feluritele soiuri de vânturi este vântul turbat (1) care bate ntocmai deasupra", foarte sus, pe sub noufi $i pe deasupra bor. Prin jud. Botosani se crede ca vântul turbat este cald (2). Dupä o credinta din jud. Olt $i Buzau, viintul turbat s'a iscat nu mult dupa ce Durnnezeu a ridicat cerul mai sus de curn se aflh la 1nceput, din pricina femeii unui orn, care a murdarit cerul cu necuratenia unui copil. Barbatul femeii, luându-si de toate cate socotià ca va aveh nevoie, din vietätile pamântului $i din lucruri, a pornit sà se ridice la Dumnezeu 'in cer. ni a mers $i a tot mers astfel mult timp, Dana cätre mijlocul drumului sub cer. Aici Insa ii te$1 Inainte ucigii-l-crucea.

Unde te duci? Nu-i treaba ta! Pe cine cauti? Cata.-ti de drum $i cara-te mai iute ! E$ti un artagos!

Ba tu esti un viclean $i un rau ! Si cu, ntu e$ti", nba tu esti", se luara sdravan Ia ceartä ! Diavolul scoase atunci din traista lui balaurul $i sarpele naprasnic, ursul, scorpia blastämatä, calul furios, capâtina de orn, si pe toate le svarll imprejurul omului, ca sa-I inspaimânte. Ornul Irma nu se inspäiitiânta, $i fgra sali piarda cumpatul, ca doar Românul nu se sperie cu una, cu douä, se incaiera la luptä vitejeste cu dracul,atat de viteje$te, Ca dinteun fleac de trântealä, se fäcu sub cer o vijelie mare, ca si azi dureaza acolo sus, $i va dui-A In veci acea vijelie, pe care noi o numim vântul turbat, pentru ca ori ce sburatoare ajunge !Dana la acest vânt (1) Totus cetim In Voronca, op. cit., p. 398. ,,Pe lume sunt trei vânturi : willful acesta al nostril, care poartd si nourii, apoi viintal tarbat care e mai deasupra si la care, cum ajunge vre-o pasere, indat5. turbd. Panà la el numai dot-at-lama se suie, dar cade mort la plimânt; si al treilea e soimal, asâ se numeste vântul cel mai de sus care e si pe cea lame, de-asupra noastki. Acolo. copacul si orice creste kite() zi cât ar creste la noi inteun an". (2) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 87 v".

www.digibuc.ro

44

turbeazA pe loc i cade moartä; i ofice lighioanä mânâncä dintr'insa, turbeazä si ea" (1). Inteadevär e o credintia obsteased aceasta, cá paserile, cari in

sborul lor ajung pânä la vântul turbat, ametesc si cad jos. Astfel päteste, de pildä, i eiocârlia, ibovnica soarelui, care s'ar urcà 'Ora la dragul ei, claca n'ar fi vântul turbat (2). Cane le care o mânând, dupa ce cade jos rnoartä, turbeaza (3). Când bate vântul turbat, mai ales primävara, In luna lui April (4), oarnenii ca i celelalte animale, fac niste ceifei sub limbá, cari dupä 40 de zile se suie in cap, si vietatea turbeaza (5). Pe Sf. Filofteia se zice cä un vârtej a luat-o cAutat s'o ridice la cer. Vârtejul a ajuns insä numai pânä la vântul turbat de unde a scäpat-o, astfel cä Sfânta, ale cärei moaste se aflä astäzi la Curtea-de-Arges, a cäzut moartä la pämânt (6). Vântul turbat nu trebue sä se confunde cu vânturile rele, cari-i poartä câte o datä numele lui, i cari bat pe jos (7). 2. nVânturile rele sunt niste vânturi insotite de duhuri necurate", de cele mai multe ori de lele. Aceste vânturi bat numai anumite locuri, i dacä se intâmplä ca prin acele parti dau peste oameni, ti vântuesc, adicá Ii innebunesc, ii mutesc, le ieau vreo mânä sau vreun picior, cu alte cuvinte, nu-i lasä nteferi i intregi".

Aceasta se intâmplä nu numai cu oamenii, ci i cu tot soiul de animale. Si peste dânsele dacä dau vânturile, le vântuesc astfel dobitoacele ieau câmpii si se tot duc (8). (1) Otescu, op. cit., p. 46. $ezâtoarea, V, p. 142: Vântul turbat sufla sus, .deasupra vantului istuilalt. La el nu ajunge decat cioctirlia. and ea da peste väntul acesta, se coboara jos, turba si dând peste ea un cane, o mananca si de Ja ea se umplu i dobitoacele celelalte i chiar omul. Vântul turbat nu suflä niciodata pe pamant, ca de-ar suflà, numai oameni i dobitoace turbate ai vede.4".

(2) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud.Tecuciu.Acad.Rom., Ms. no. 3418, p.76. (3) Cred. Rom. din cont. Catanele, jud. Dolj, Impart. de d-1 St. St. Tutescu. (4) Acad. Rom. Ms. no. 3418, p. 175 v". (5) Ibidem,I p. 44 v". (6) R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 91.

(7) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 29, cred, din jud. Botosani : ucand turba vre-tm cane, a dat un vânt turbat peste el". 8) $czeitoarea, V, p. 142. Voronca, op. cit., p. 404: ,,Sunt paturi rele, cari dart peste our si pot sA-1 nutteasca, sA-1 ologeasca, sa-1 Imbolnaveasca, dar el, 1vantul cel adevaratj, nu e vinovat".

www.digibuc.ro

45

Pentru ca omul sä se fereascI de ele, când pleacà la drum,. trebuie s'l aibä asupra lui trei cätei de usturoiu (1). Prin jud. Romanati se pare c'ä vânturile rele se mai numesc §i'

vânt mare sau vânt turbat,cel ,,care intâlnqte pe om In cale§i-1 imbolnäve§te" (2).

Vânturile rele bat mai ales iarna. De aceea nu este bine sä iasä omul pe aceastä vreme pe câmpuri, cAci 11 imbolnävesc §i,. .Doamne fere§te, II culcà la pat". DacA insä, nu se poate altfel i trebuie sä meargä, omul acela trebue sä aibà la dânsul usturoiul pomenit mai sus, ca sä fie ferit de orice nenorocire. La singular, se pare cá i se zice §i vat rdu. ,Inteo noapte, spune cinevä, hodiniarn afarä numai cu cäma§a pe mine ; §i am simtit un vânt rdu ; §i când m'arn sculat, mä dura capul" (3). 3. Furtuna e numitä i fortund, hald (4), vântoasd (5) sav vântoaicd. .Atunci când suflä vântul tare, iarna 'sau vara, acela_ nu-i vântul, ci vântoaica, femeia lui. E mânioasä pe dânsul, cá el nu suflä destul de tare, i de aceea se duce ea in locul lui._ Vântul e mai potrivit ; el suflä mai cu chibzuealä, dar ea, Doamne fere§te !" Dui-A.' altii, vântoaica este sora vântului. .Vântul e tare, dar sora lui, vântoaica, e §i mai amarnia El, când se ostene§te, vine acasä §i atunci merge ea in locul lui" (6). Prin unele pärti furtund se chiarná nurnai atunci când vântut este insotit de ploaie, tunete §i fulgere (7).

(1) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (2) D-r Daniil lonescu si Al. I. Daniil, Culegeri de desciintece din jud. Ro . manali, II, 1908, p. 196. (3) Candrea, Densusianu, Sperantl, Graiul nostril, I, p. 240 ; credintä din, jud. Vlasca. (4) R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 65, 73: ,,furtunl groaznicA".Culegere

din corn. Catanele, jud. Dolj, impart. de d-1 St. St. Tutescu, Ditlionarul limbir romine, la cuv. Ibidem, I', p. 696: Furtunii i se zice.1 mai demult bard, aria,. burand, bortind. (5) $ezdtoarea, V, p. 171: ,,vânt foarte mare". ./dem, 140 : vânt care rupe copacii, stricA stogurile si descopere casele. (6) Voronca, op. cit., p. 402. (7) $ezeitoarea, V, p. 140.

www.digibuc.ro

46

Prin Ardeal, vremea cu furtuna se chiamä vreme tare; atunci clopotarul satului trage dopolul intr'o dungà (1). and este insotitil de omät, furtuna se chiarnä i vifor (2), vifarnitd, vilibrnitei (3), givbrnifd (4), ghihbrnifei, Rhivbrnitcl, gigal (5), givar, sbeirgda, spärgclu (6) sau vbcot (7). Macecio-Rominii ii zic zof: furtunä strasnicä (8). and pornesc furtunile, se zice cä vântueste, ca si mai sus, pentru vânturile rele; duhurile rele räscolesc vânturile si le pornesc (9); furtunile, ca si viirtejarde, sunt jocurile lelelor (10). Credinta aceasta o intalnirn la Bulgari (11) i Ucraineni (12). Vântul cei ce sfarmä,cd poate sä-ti iea i casa, acoperemantul, acela e necuratal. Acel vant, s. vezi dumneta ce face la pädure! Prin câmp, pe aici, nu este [ash de grozad cá tot merg preotii yam cu procesia i sfintesc câmpurile, stropesc mäcar unde si unde. Dar prin pädure par'cä mai stropeste cinevA? Copacul, cu rädäcina cât de groasä,il scoate din pämânt si-1 rästoarnä cu vârful in jos. Pe acela se destoeste el. Si crengile copacii Il bat pe vânt unul de altul". Prin alte parti se crede cä uhalele sunt oamenii... [ale cArorj (1) Francu, Candrea, Romiinii din Munti apuseni ai Transilvaniei, p. 112. (2) Facem aceastd apropiere cu una din zeitatile slave dupd Istoria Rosilor de Miron Costin (cf. M. Gaster, Chrestomatie romiind, II, p. 51) de pe la jumatatea veacului XVIII: ,,AI treilea [idol era] Pozvizciti, pre car& unii il chierna Pohvintü, altii Vihor, marturisindu-1 pe Dumnezeul vazduhului, al vremii bune si al vremii reale". Cf. aici, p. 18, nota 5. (3) Este si-o zina care se chiattiä jilzoroasd sau Vdatoasd (Marian, Levudele Mairii Domnalui, p. 331). (4) I. Creanga, op. compl., Bucuresti, p. 427. (5) $eziitoarea, II, p. 229. (6) Uricarial, X p. 407. (7) Francu, Candrea, op. cit., p. 107. (8) L. Sdineanu, Basmele Romdnilor, p. 743. (9) M. Pdsculescu, op. cit., p. 385. (10) Cred. Rom. din cont. Tutcani, jud. Covurluiu, Impart. de d-1 I. 0 Zugravu. (11) A. Dozon, Chansons popalaires kulgares, Paris 1875, p. XXII si 318: De unde vin atatea vanturi ?... Nu-s vanturi... Ci lude i Sarnovile, Cand pulberea se ridica pe drurnuri, Cand se rdsboesc între ele... (12) Revue des traditions populaires, IX, p. 424: Cand dracii se bat intre clAn§ii, se tidied furtunä ; atunci oamenii sunt paralizati satt indemnati sä-si fad. sarnd".

www.digibuc.ro

47

suflete... se transformä in vânturi, si se scoala, unul dintr'o par-

te, altul dintr'alta, de se bat cu multä putere, astfel CA se därtunä case, se desrádacineail arbori, etc. (1). Când se iscä furtuna Inainte de ploaie, nu-i curatä. In furtunä este diavolal care porneste cu mânie impotriva lui Dumnezeu, dar Dumnezeu II Infrânge nu tirziu, trägând in necurat cu tunul pânäce-1 ingrärnadeste inteun colt, unde il i trasneste (2). -Prin jud. Dolj intAlnim credinta cä futunile se datoresc unor balauri numiti ale, ce se isca pe cer in timpul ploii. ,,Unde se intalnesc dotal ale, incep a se bate si därâmä tot ce intâmpinä in calea lor ; astfel desrädäcinezä arbori, dau jos patule si cosare, ieau carale ce se aflä la lucru si le duc departe. Se zice cA altele se fac din oamenii cari au duh necurat si cari In timpul furtunii se cula adormind un somn greu. In acest räslimp sufletul celui adormit, facându-se old, se duce de Imarnpinä pe cealalta alä, care este sufletul altei fiinte din altä localitate apoi se bat amândoua. Locul uncle se bat alele, i localitatea celei invinse, sunt supuse furtunii si sufere mult de grindine (3). Furtunele, ci& sau fàrà ploi, se pornesc mai ales atunci când s'a fAcut vreo moarte de om (4), când cinevà fäcut singur sama (5), când ,,a pierit un suflet de om",cum cred Megleno-Românii (6), cind ,,s'a fAcut vreo poznä" (7), cum ar fi

1) Dictionand rcmane, la cliv. hold. (2) Voronca, op cit., p. 403. Ibidem, p. 404: ,,Cind e furtuna mare, Domnezeu dupa necuratul se arunca si-1 face vârtej uncle-1 gaseste, iar alteori clä cu tunul In el". Cred. Rom. din corn. Tepu. jurl. Tecuciu : Dumnezeu, fiind zilnic suparat de duhurile rele, cautä sä le präpädeasch. Chnd aceastä manie ajunge la culme, toatä firea se sbiirleste,furtunile se pornesc; cerul se Innoureazä i duhurile cautà sä se ascunda. Atunci tuna. (3) Gorovei, op. cit., p. 14 5. (4) .$ezdtoarea, V, p. 140. Idem, VI, p. 44. Cosmulei, Datine, cmdinti fi superstitii aromanesti, Bucuresti 1909, p. 47 : Când se ridicä un vânt mare, s'a faptuit o crirna, un omor, etc. (5) Marian, Siirbittorile, I, p. 116. Cred. Rom. din cont. MânIstireni, jud. A celor din corn. Ardeoani, jud. Bacätt, Botosani, Impart. de d-1 D. Furtuna. imphrt. de d-1 D. 1. Procopie. Madan, Ilzmormantarea la Romani, p. 348. (6) P. Papaltagi, Megleno-Romanii, I, p. 98. (7) $ezdtoarea, VI, p. 63.

www.digibuc.ro

48

de pildä, gresala unei fete mari (1). Vânturile rele, o numire a furtunilor, ca i cea de vânturi mânioase,sunt acele cari bat când se primejdueste cinevä ; atunci necuratii huesc, trosnesc, tästoarra copacii In pädure;... diavolul... se bucurä a a apätat un suflet" (2). Prin unele pärti din Transilvania se crede c'd trebue sä fie sapte vocote pe an, iarna mai ales; dacä acest numär nu se sfârseste iarna, rämäsita de vijelie se desläntueste vara. Prin urmare, oamenii se bucurä când vocotele se isprävesc íarna, cAci vara nu vor mai fi supärati in muncile lor (3). Mai ales vara, muncitorii se ingrijesc ca sä nu-i apuce furtunele, de pildk cu poloagele de seceräturä i cu brazdele de fân. nestrânse. De aceea, când väd nori venind despre miazäzi, stiu cä peste putin se va .stârni §i furtuna (4), i prin urmare se gräbesc sä-si orândueascä munca. Se poate sti din vreme dacä vara va fi furtunoasä. Un semrt pentru aceasta este si acesta: cârdul de cocoare ce vin dela väratec si merge spre iernatec (5) este mic, iar cocoarele sunt Imprästiate (6).

Am pomenit cà furtunele se iscä din pricina duhurilor necucâte o datä ele sunt trimise i ca o pedeapsä pentru cei ce lucreazA unele särbätori, cum ar fi Vârtolomeiul (11 Iunie) sau In ziva de luck (10 si 20 lunie) (7). Pentru furtuni, aceste särbätori trebuiesc päzite cu nelucru. Tot spre a fi feriti de furtuni, prin unele pärti din Transilvania se serbeazA de Români joia Intâia de dupä Pasti, cea din sAptämâna albl i cea de dupl Rurate ;

(1) Culegere din Ardeal, ImpArt. de d4 P. Ug14 : ,,and e vânt mare, vifor, vara, se zice cA este vre-o fatA mare care a conceput, ori s'a spinzurat vreun om. Cosmulei, op. cit., p. 46 : and timpul e frumos, cu soare i pe nea§teptate se schimbA In vat, frig ori ploaie, sA §titi cl un copil s'a aruncat 11 prApastie". (2) Voronca, op. cit., p. 403. (3) Frâncu, Candrea, op. cit., p. 107. (4) .Fezdtoarea, IV, p. 102. (5) Din acestea rezultA cA viiratecul ar fi spre mia7A7i, unde este ve§nic yarniar iernatecul, spre miazAnoapte. E prea cu putin(A o confuzie. Viiratec i iernatec sunt locurile unde väreazci, petrece vara, -r sau ierneazd, cinevA. Deci vAratecul cocoarelor, pentru Ora noastrA, este spre miazAnoapte i iernaticul spre miazAzi.

(6) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (7) Codin, Mihalache, op. cit., p. 73.

www.digibuc.ro

49

(1). Prin Bucovina se serbeaza spre acest scop Vineria din saptämána luminatä (2), ziva de Sf Varvara §i Dochia (3). Prin alte parti se serbeaza §i Circovii de iarnei (16,17 i 18 lanuarie), ca sa nu fie vifore (4). Daca o barzei i'§i face cuibul pe casa unui om, pe §opronul sau gardul sau, In anul acela, acel om, pe Iânga Ca va fi ferit de furl, dar nici furtunile nu-i vor stria. ogarele (5). Prin Bucovina ze zice CA nu-i bine sá melite sau sä perk gospodina pânä la Ispas, ca sä nu se starneasca furtunile (6). Ca sa se potoleasca o furtuna deslantuitä, prin Macedonia se pune sub stre§ina casii o pirustie pe dos, iar deasupra ei se aFaza un on rn dela Joi-mari (7). In tail, tot spre acest scop, §i mai ales când furtunile sunt insotite de ploi mânioase, se pun pe foc miltisoare,flori de salcie dela Florii,cu credinta ca.. fumul acestora va impra§tià fursalii

tunile (8).

Prin Bucovina, când se apropie de sat vreo furtuna mare amestecata cu grindina, se iea crucea pasta §i dându-se in cruci cu dânsa asupra grindinii, se zice : Precum s'a schimbat aluatul in cuptor §i a luat alta forma §i fatä, a§à sä se schimbe §i furtuna care vine; §i precum cu crucea se pot aparà toate relele, a§ä sa se apere §i piatra care vine. Acestea sunt cuvintele lui Dumnezeu, pentru ca Isus Hristos s'a rästignit pe cruce! Fäcându-se aceasta, se crede cä furtuna cu grindina se departeaza de sat (9). In sfar§it, uneori se pune sa ardá Inaintea icoanelor lumânarea dela Pa§ti (10); alteori se aprinde teinalie, caci de tamale fuge necuratul pornitor al furtunii (11). (1) Marian, Sdrbdtorile, III, p. 162. (2) Ibidem, p. 166. (3) Voronca, op. cit., p. 402. (4) Ion Çreangd, VII, p. 25. (5) .Fezdtoarea, XI, p. 52. (6) Voronca, op. cit., p. 791. (7) P. Papahagi, Din literatura pop. a Aromânilor, p. 339. (8) Marian, Sdrbdtorile, III, p. 164. (9) Ibidem, p. 83 4. (10) Ibidem, p. 84. (11) Gorovei, op. cit., p. 130. 4.

T. Pamfile, Vdzdulud.

www.digibuc.ro

50

Furtunile mari, impresionând prin stiaciunile cari le fac, sunt insemnate de biltâni prin cärtile vechi, aläturi de cutremuri, intunecirni de soare sau lunrt si alte ,,cumpeni" mari : sä fie, zice o Insemnare,di cänd au fost fortunä mari la Sfintii Mucenici, foarte cumplità, cät n'au mai rämas oi ; si ciobanii au murit. Si spre stiintá s'au insämnat, 1797 Mart 9" (1).

,,La anul

1838

au tinut pâtiä la

Noemvrie 13 au inceput o iarnä foarte grè Fevr. 15 ; i atunci au mai furtunat o zi

1839

o noapte... La anul 1839 lunie

a dat o mare furtunä in acest oras lad], a stricat multe dughene, a rupt morile de vânt si a rupt pomii de prin grädini" (2). 4. Vârtejul, la pl. viirtejuri í vârteaje (3), numit i bblboHi (4), volvurii, vârticu sau vârtecu$, este vântul care, invârtinduse cu vârful In pämânt iar pâlnia In väzduh, se lärgeste din ce in ce mai mult. El este intotdeauna stäpAnit de diavol, cAci necuratul se aflä pururi In mijlocul lui (5). De vârtejuri, prin urmare, trebue sà se fereascI orisicine, pentrucá pune dracul ate odatà mâna pe cel prins, intrà apoi Inteinsul si nu mai iesä toatà vieata. oameni nu sunt cu dracu'ntrInsii !" Aceasta o doresc dracii mai ales cu copiii cari-s slabi i nepriceputi ! ,,Când II vezi cA se aproie, sä scuipi i sà fugi (6). De cele mai multe ori Msà nu trebuie Când este vârtej, dracul face rämäsag cu Maica Domnulai. Atunci, dracul zice crt va gàsì apá iar Maica Domnului zice a nu va gäsi. Dacä scuipi, dracul aratä scuipatul Maicii Domnului si Maica Domnului, pe lânga cA te därueste necuratului, dar se si mânie (7). 13

(1) Miron Costin, II, p. 32. (2) I. Antonovici, Documente blirMdene, I, p. 351. (3) R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 73.

(4) Cred. Rom. din corn. Catane, jud. Dolj, impirt. de d-1 St. St. Tutescti. (5) Cred. Rom. din corn. Varfu-câmpului, jud. Dorohoiu, 1mpärt. de d-1 D. Acad. Rom., Ms. no. Urzia: Dad vezi un varticus, fereste-te, necuratul. 3418, p. 110, cred. din jud. Botosani : Viirtemul nu-i Out curat. (6) 8ezdtoarea, V, p. 142. ldem, VI, p. 62 : Când vezi un vArtej, fugi de el, cd dà peste tine si nebunesti.G. F. Ceausanu, Superstifide poporului romdu, p. 239. (7) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

51

Altii spun ca rama§agul acesta 11 face nu Maica Domnului, ci Dumnezeu §i cu diavolul, zicând acesta din urma ca va scoate apii din piaträ, ci-ca oamenii Is pietre". Omul, când vede vat-tejul, sa strige nhuidea !", ca sa nu ramâie dracul pe Dumnezeu (1), sau nho!", ca sa se risipeasca (2). Prin unele parti se sriga Vârtejului, având ochii inchii (3) : Pat ! pât! bolbora (4). Prin unele parti se zice ca, scuipând, faci semn diavolului ca sa vinä sá te iea. Chitia necuratului se gase§te In vârful de con, format din colb. Dacá cineva poate sa ridice colbul tocmai pe jos", ar puteà pune man pe acea tichie, care are darul sa faca pe orisicine nevazut, daca o va pune in cap (5). Prin Bucovina, vârtejurile de toamna, când nu se pot veda din pricina ca pämântul este urned, fail pulbere, se numesc viintoase ; oamenii le zic insa, nu pe nurnele lor, ci frumoase, frum4èle. Frumurlele sunt toamna; atunci e nunta dracului, se insoarä un fecior de drac. Vine aà un vânt i rupe frunzele de pe popu§oi i se invârte cu o frunza pana la cer. Frunza aceea e mireasa, zic oamenii in râs. Un astfel de vânt daca trece peste un orn, când il gase§te dormind, il ologe§te, ti iea puterile, 11 strainba. Copiii ocarasc pe mireasa §i chiuesc de fuge diavolul cu frunza aceea in vârf cine §tie unde... Vântoasa iea jupul intreg de strujeni, toate frunzele cad i numai una o ridica in sus. Oamerni, cand vad vârtejul, inteadins se uita sä vada care frunza va ramânea mireasä. Mama, daca blastama copilul când e mititel, vântoasa il iea. 0 -femeie zicea in una la copil : Umflà-te-ar vântoasele ! Si 1-au ridicat pe sus, cum p4teä vacile, i 1-au isbit Intr'o

râpa, de a murit" (6). (1) $ezdtoarea, II, p. 194. (2) Idem, III, p. 122. (3) Revista Tinerimea Romtind , III, I, p. 450.

(4) St. St. Tutescu, Taina dlaia, p. 94. (5) $ezeitoarea, VI, p. 26. (6) Voronca, op. cit., p. 403 4.

www.digibuc.ro

52

Cine nu vrea sa aiba de-aface cu vântul, îi face cruce lasa sa se duca. Sunt insa oameni indrasneti cari merg I-Ana acolo cà prind pe dracul din vârtej. »Prinderea lui se face stupind in vârtej de trei ori i legand cu un bricinariu (1) trei noduri indesate.

Când vârtejul trece, ramai cu dracul legat de bot, ca i cum ai tinea un cal de capastru. Atunci, de stii cum, si de esti orn purtat in lume, II poti face pe dracul sa te Imbogateasca, fárà sa fii al lui. De nu, te pacaleste. 0 data, peste un om patit i purtat in lume, (IA un vârtej. El prinde pe dracul cu bricinariul. Dracul intra la tocmeala cu omul ca ce sa-i deie, sa scape? Omul ii cera sä nu se amestece in trebile lui, nici el, nici cornpratii lui, sa nu mai vie prin meleagurile acelea cat va fi lumea, nici el, nici ceata slugilor lui, sá aiba voie a scoate de la pieire trei suflete. Dracut crapà de dun' si se rugà de om sa. nu-I chinueasca cu fleacuri de acestea, ci mai bine sa-i dea doi saci de galbeni. Omul nu priml, ci târaiä pe dracul sa-I dud. la biserica, sa-1 calugareasa De tearna sa n'o pata cu omul, se leaga sa tina cele trei cereri ale omului, i de-atunci, prin meleagurile acelea nu mai vezi rautati miselii.

Alta data dete un vârtej i peste un orn mai lacom i mai nepurtat in lume. El stia cum se prinde dracul din vârtej si... numai ce-i prinde. Dracul fagadul omului doi saci de galbeni ca sa-i dea drumul i omul,lacomia se vede cA povätuit ask primi darul dela drac. Cum s'a vazut dracul slobod, pe ici i-a fost drumul, iar omul, când a cautat in saci sä vada galbenii, a gäsit gainati de gaina (2). Pe cine 1-a apucat vârtejul, pâna la anul moare (3) sau rartfane pocit (4). Femeile, pe vremea ghilitului pânzii, trebue sa se fereasca .sk nu le iea vârtejurile pânza intinsä pe pajiste, cad o astfel de-

(1) Bricinariu se chiarná ata ce o petrec tannii prin bata iztnenelor si a cioaricilor.

(2) $ezdtoarea, V, p. 141 2. (3) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu. (4) Gorovei, Credinfi, p. 352.

www.digibuc.ro

53

panzh, dad. s'ar Intrebuinth, ar aduce moartea celui ce ar purth rufh fAcuth din acea pânzh (1). Prea multele vârtejuri se socotesc a fi. un semn de secetä (2). Ca sh nu bath vârtejurile, In ziva de Izvorul Tämäduirii nu se deapanä, crezându-se ch duph cum ,,se invârte vârtelnita, astfel se vor invârti i vânturile i vor aduce ploi i furtuni" (3). Credintele in duhuri necurate ce shläsluesc in mijlocul vârtejailor le aflhm si la alte popoare, cum sunt Francezii i Slavii de sud (4). 5. Vânturile cari nu sunt trecute in rândul celor de mai sus se numesc in mod obisnuit vânturi, mai tari : nvânt, nu glumh", ori mai potolite : adieri, reveneli (5), aburealii, boare, cum /ice cântecul : Colo'n varful muntelui, Jos In poala codrului, Subtireà boare träga. $i un brad se clatinà... (5),

vântisor, vântulef sau vântuf. Intelesul acestor cuvinte reiese de ,,cele mai multe ori dela fraza ce le cuprinde. Astfel : ,,trage un puiu de vânt" sau, ,,s'a scornit un puiu de vântisor" (6), insemnea2à cà bate un vânt tare. 6. Sunt foarte multe numirile de Vânturi locale, chrora, cu greu li se poate arhtà thria si directia dincotro bat. Astfel, avem : Aburelul este un vânt care de-abià adie. vânt de miazAzi, care aduce ploaie (7). Gornedgul, vânt dela deal (8), adid dela apus, când prin acele prin ,,la deal" se intelege räshritul sau miazànoapte,dupä cum la räsärit sau la miazä noapte, se intinde regiunea dealurilor pentru acea localitate. Cosava este un vânt dela vale (9), (1) Gorovei, op. cit., p. 258. (2) Seziitoarea, IV, p. 119. (3) Marian, Sdrbdtorile, III, p. 166. (4) Ceausanu, op. cit., p. 233 5. (5) $t. St. Tutescu, Taina dluia, p. 108: reveneald, adiere usoara de vint. (6) $ezdtoarea, V, p. 140. (7) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 243. (8) I. Boceanu, G1asar de ruvinte din fad. Melzedinti, p. 11. t(9) Ibidem, la .cuv.

www.digibuc.ro

54

Duneirinful este vântul ce bate dela sud, de &Are Dunäre (1).. Pentru alte localitäti, acest vânt se numeste cainar sau austru (2)Bälteiganul este un vânt de räsArit (3); pentru unele pärtir bältäganul se numeste i muntean (4) ; bdIttigal e nvântul cet mare", prin FAgAras (5).

Báltdretul este un vat de baltA,de

este de cele mai multe ori cald. Prin jud. Arges, despre dânsul se spunecA nscoate boabele" (17), adid gräbeste cresterea boabelor in spice.

jèlnita este un vânt rAcoritor (7), dar i nrece" (8). Siesul, e un vânt nuscat, care pAtrunde iarna pAnä la os care bate când e gerul mai cumplit" (9). Critniful, poreclit i utraistii-goalci" prin jud. Arges (10), bate iarna dinspre räsärit i miazAnoapte. Cu privire la crivät, prin jud. Tutova se aude urmAtoarea povestire: A fost odatA un impArat care avel patru feciori cu cari träià in castelul lui pe vArful unui munte. Feciorilor le dAdeh drumul pe rând ca sA iasä la plimbare. 0 datA dAdii drumul i criva(alai, unul din cei patru feciori. Acesta insA, in loc sä umble do mol, s'a apucat de stricAciuni, a desgolit case, a därâmat copaci, a rästurnat tot ce a intAlnit, asà cA. dupA crinsul iti erà mai mare jalea sA privesti. ToatA munta omului era imprAstiatA pe câmpuri iar omului Ii venià sA-si iea lumea'n cap de sArAcie. ImpAratul, tatAl lui, vAzAnd aceasta, I-a mustrat, la odrit, chiar zice-se cA I-a i ciodnit, dar de geaba. Feciorul acela devânt, cum cApätà invoke dela tatAl sän, fAceâ paland toate la. pAmânt, astfel cA, väzându-1 impAraful fArA nädejde dea se indrepth,

(1) Boceanu, op. cit., la cuv. (2) Dic/ionarul limbii române, la cuv. (3) Idem, I', p. 466. (4) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 160 §i 264 vn.

(5) Dig. 1. rom., P p. 465. (6) Acad. Rom.,Ms. no. 3418, p. 10. (7) Frâncu, Candrea, op. cit., p. 68. (8) Al. Viciu, op. cit., p 54. (9) Frincu, Candrea, op. cit., p. 105. (10) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 10.

www.digibuc.ro

55

oprit sä mai iasä la plimbare când va vol el, ci i-a ingäduit aceasta numai iarna, când nu se aflä nimic pe câmpuri. De atunci criveitut bate numai iarna (1). despre care prin jud. Muscel Ceilalti trei frati ai vântului,

par a fi se zice cà dacà bate la Boboteazii, aratä timp bun, vânturile de miazeizi, reiseirit i apus (2). Agostrul, poate cA austrul sau cilinarul (3) pomenit mai sus, prin jud. Muscel este numele vântului de miazäzi. Dacá agostrul bate la Boboteazà, preveste§te timp räu (4). Prin jud. Boto§ani se numesc vânturile dupà natiunile dincotro vin; astfel se zice vânt dela Rus sau dela Moscal, vânt dela Ungar, vânt dela Neam( i vânt dela Turc (5). Vântul dela Cazac (6) sau Cazacul (7) va fi cel de räsärit. Alte ori se boteazA cu numele regiunii. Vreinceanul va fi vantul ce bate de eltre Vrancea (8), iar când acestea vor lipsi, se

va zice vânt dela deal, dela vale, din sus, din jos. nDela Dumnezeu sunt trei frati vanturi : unul mai mare §i mai tare ; acela e rece de te trece. Vântul mijlociu, care trebue la vânturat, acela e §i cel mai bun. Al treilea e cel de vark care de abia alignege, de pare ca-ti dä sänätate". De multe ori Insä numärul vânturilor se socote§te a fi mai mare :

Vânturi sunt doueizeci ,Fi patru : unsprezece sunt sub vântul turbid, §i douäsprezece sunt deasupra acestuia (9). Vânturi sunt doueisprezece: câte luni In an, atâtea i vanturi ; fiecare lunä. ii are §i vântul ei". Dintre acestea :

uVântul de Martie e vânt tânär, cu furtuni, vânt iute, vânt ce aratà primAvara ;

Vântul de Aprilie e §i el vânt tânär, Vint de mugur. El este ca sä Impäneze codrul, pomeitul. El curata totul. In Aprilie te simti a§à de u§or §i sänätos, par'cä ai sburà. (1) Culegere din com. Zorleni, hupärt. de d-1 T. Popovici. (2) R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 17. (3) Acad. Rom. Ms. no. 3418, p. 38 vu. (4) R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 17. (5) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 38 v9. (6) Ibidem, p. 28 v°. (7) Ibidem, p. 74 v°. (8) Ibidem, p. 391 v°. (9) Ibidem, p. 243 v0 244.

www.digibuc.ro

56

Vântul de Maiu, de lunie, e vânt de roach, vânt de poame ; Vântul de lulie, de August e vânt mai bätrân, de strâns ; Vânturile de Septemvrie, Octomvrie sunt vânturi bogate ; Vânturile din postul Craciunului si din Câslegi, dacA nu vor aveä credintä atunci, isi fac pe utnä ale lor [mendre]". Si se adaogA : ,,Vânturile cele de primävarä sunt pentru ca sä desfacä mugurul, sá InfrunzeascA pridurea iar cele de toamnä, sä dea frunza jos, sä desfrunzeascä, sä usuce" (1). Cele douásprezece vânturi ale väzduhului, la sfârsitul lumii,

dupäce pämântul va arde, vor incepe sä batá, ca sá adune cenusa Intr'o grrimadä mare (2).

Ill. Semne de vänt.

Bätaia vântului se cunoaste dupà unele semne de mai inainte, lucru care îi are pretul säu, cAci omul îi poate luà mäsurile sale pentru ca aceastä bataie sä nu-i aducä pagube. Aceste semne sunt :

Când soarele apune Inteo roseatà (3) sau când nourii ce Incunjoarä soarele la apus vor fi rosi (4). Când dimineata se va vedeä o roseatä In pragul räsäritului (5). and luna va fi incunjuratà de cercuri (6). Când curcubeul este mai mult ros (7). Când oile se bat si se isbesc cap In cap In perdele (8). Când se Incura caii (9).

Când milta serie rogojina sau levicerul de pe pat (10) ori sare si se joacä prin casä (11). (1) Voronca, op. cit., p. 398 9. (2) Pamfile, SfilrOul lumii, p. 59. (3) Cred. Rom. din 1-Fintgti, jud. Dorohoiu, impärt. de d-1 N. V. Hintescu. $ezdtoarea, IV, p. 119. Idem, V, p. 140. Marian, Sdrbdtorile, I, p. 119. (4) $ezeitoarea, VI, p. 62. (5) Marian, Siirbdtorik 1, p. 119. (6) Cred. Rom. din corn. Tutcani, jud. Covurluiu, impart. de d-I L O. Zugravu. (7) Cred. Rom. din corn. Trupti, jud. Boto§ani, Impart. de d-I C. A. Atanasiu. (8) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 121. Gorovei, op. cit., p. 369.

(9) Cred. Rom. din com. Catane, jud. Dolj, impart, de d-I St. St. lutescu. (10) Ion Creangd, III, p. 44. (11) Gorovei, op. cit., p. 368.

www.digibuc.ro

57

Când cântä. ciocârliile uvrâjmas",rnult (1). Când rândunelele sboard pad. In nouri, incet (2). Când cântA stârcii (3). Când cântâ cocosii seara (4). Când cocoarele, vulturii §i alte päseri râpitoare se desprind din §ireag si spânzurä In väzduh (5). Când huesc albinele i in tirnpul noptii In prisacâ (6). Când te mânâncá trupul färâ pricinä. Când huesc teiciunii In sobâ (7). Când visezi peste (8). Când te usturâ urechile (9).

Când visezi cal alergând (10),cai albi sau cal roibi. Când visezi sarpe (11). Când visezi soldafi (12). Când se plimbâ vâlvdtaia pe fierosteie §i vase (13). Când tiuie focal (14). Când sburdä vitele (15) si se boloncäesc, când se mânä la apä sau când se intorc,semn de furtund mare,ca i când mugesc se uitä in sus (16). Când nourii se rosesc la apusul soarelui.

Când fulgrerd fálálad, ca 'lumina dela un foc grozav,semn (le ploaie (17), ca si când fulgerl iarna (18). (1) $ezdtoarea, IV, p.-119. (2) Marian, Seirbdtorile, I, p. 119. (3) Cred. Rom. din cotn. Catane, jud. Dolj, Impärt. de d-I St. St. Tutescu. (4) Idem : Când or cânta cocosii decusearä, se stricä vremea ; bate 0/dal inai ales §i plouä. (5) Marian, Siirbiltorile, I, P. 121. (6) Ibidem, p. 119. (7) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (8) Idem. (9) Marian, Siirbiltorile, I, p. 121. (10) Gorovei, op. cit., p. 41. (11) $ezdtoarea, V, p. 140. Idem, VI, p. 61. Cred. Rom. din com. Trursti, jud. Botosani, Impärt de d-1 C. A. Atanasiu. (12) Cred. Rom. din Vicovul de sus, Bucovina, impärt. de d-1 P. CArstean. (13) Marian, Siirbiitorile, I, p. 121. (14) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu. (15) Idem a celor din cont. Rosiesti, jud. Fälciu. (16) Gorovei, op. cit., p. 368. (17) Ibidem.

(18) Ibidem, P. 381.

www.digibuc.ro

58

Când vräbille stau multe pe gunoiu si ciocotesc,semn de viscol. Când codrul vueste tare (1). Când norii in timpul verii stint ca berbecii (2). Vântul, dac'a" bate la Seunti, însemneazà cá va urmA sà bath. ease sAptämâni (3).

De foarte multe ori ins`á vântul se pune in legàturä cu ninsoarea s'au cu stricarea vremii ; prin urmare, semnele dupà cari poporul nostru crede cà vremea se va schimbà, vor fi si pentru pornirea vântului ; de pildà, când porcii duc gunoaie in gull, ca s'a'-si facá strat, este semn de givornifd mare (4). IV. Credinte märunte i allele.

1. Daeal va bate vântul la Crdciun, anul va fi rLi, adial va fi secetos (5).

Dacà va bate la Mucenici, stupilor le va merge r'äu in acel an (6). DacA crivAtul va bate la Boboteazd (7) anul va fi mànos (8);

dac'à va bate lin, sà se uite omul sI vadd din ce parte va bate, cAci in acea parte se vor culch pânile (9), adick se vor pled in acea parte (10). Despre crivdf si agostru, s'a mai vorbit. and vântul suflà fäcând sgomot afarà, se zice a el atunci vorbeste despre cei morti (11).

.

Vântul care bate dela ràsàrit aduce zloatd sau sloatd, adia vreme rea, z'Apadà (12). (1) Gorovei, Creding p. 381. (2) Ibidem.

(3) Cred. Rom. din. corn. Gorunesti, jud. Valcea, impart. de d-1 C. M. Popescu.

(4) Cred. Rom. din Manastireni Botosani, impart. de d-1 D. Furtund. (5) R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 97. (6) Marian, Insectele, p. 189.

(7) Ion Creangd, VI, p. 306: pLa lordan, seara, se spala toate pacatele. Atunci in ajun, da Dumnezeu drurnul la toti Ingerii, sa faca cine si ce-o vrea : Noaptea asta-i a voastra. Faceti-va si voi odata de cap! de obiceiu e vânt in seara aceea!" (8) Zanne, Proverbek, IX, p. 275. (9) Familia, XXVI, 6. (10) T. Pamfile, Agricultura la Ronald, p. 118 9. (11) Revista Tinerima romdmi", III, 1, p. 451. Zanne, Proverbele, IX, p. 278. (12) Cred. Rom. din corn. Mânastireni, Impart. de d-1 D. Furtunl

www.digibuc.ro

59

Dad cinevA ridicä un parpe dela pämânt, bate vântul dui-A aceasta §ase sAptätnâni MCA curmare (1).

Când bate vântul mult, s'a spânzurat cinevl (2). Asupra vântului, cine se urineaza, se zeiprote (3).

Când bate vântul, nu este bine sä se puna cloga pe ouä, dci nu ies puii (4): rätnân ouäle limpezi (5). Dacà iarna sunt vânturi multe este semn cà anul va fi bogat, mai ales In porumb (6).

Vântul udin jos",dela miazäzi,aduce ploaie (7). 2. Am arätat, când a fost vorba de furtunei, ceeace se crede rä este bine de fäcut ca aceasta sä Inceteze. Adäogärn aici d pentru ca vânturile sä nu WTI cu mânie §i sä adud stridciuni tarinilor, prin unele Orti din Banat, in ziva de Lunia mot-Nor, a doua zi de Duminica Tomii,preotii ies cu litii In tariná i far rugAciuni (8).

Prin jud. Do lj, oamenii se feresc sä jurnuleascl iarba cu mâna, ca sä nu batä vântul (9).

3. In cântecele de lark vântul, ca un dlätor, duce §i aduce ceeace starea sufleteasd a cântdretului pofte§te : Celui instreinat i-aduce dor dela ai säi : Bate, vânte, printre munti,

Ada-mi dor dela OHO ; Bate, vânte, printre brazi, Ada-mi dor §1 dela frati ; Bate, vânte, printre flori, Ada-mi dor dela surori (10) ;

(1) Revista, ,,Tinerintea româncI", III, 1, p. 448. Cred. Rom. din VrataMehedinti, Impart. de d-nii O. §i T. A. Apostol. (2) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 110, cred, din jud. BotoFni. Gorovei, op. cit., p. 351. (3) Capata blenoragie. (4) Cred. Rom. din com. Zorleni, jud. Tutova, impart. de d-1 M. Lupescu. (5) $ezdtoarea, VI, p. 27. (6) Gorovei, op. cit., p. 20. (7) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (8) Marian, Siírbittorile, III, p. 170. (9) Cred. Rom. din corn. Catane, jud. Dolj, impart. de d-1 St. St. Tutescu(10) El. Sevastos, Untece mo1dovenefti, p. 80-1.

www.digibuc.ro

60

'Sal: Bate, vânte, si räsbate, Tuturor le-ai fäcut parte $i din sorA si din frate, Nuinai mie rea dreptate ; Bate vântul välurèle $i-mi aduce dor si jele Dela locurile mele, Dela mamä, dela nene, Dela frati, dela surori, Dela grAdina cu flori; Dela surori, dela frati, Dela grädina cu brazi, Deia mosi, dela unchesi, Dela grädina cu per/1, Dela grädina cu ruji, Dela dragele mdtusi ! (1).

Sau : Bate, vântule, prin munti, Add-mi dor dela parinti ; Bate, vânt, si printre brazi, Add-mi dor de l'ai mei frati ; Bate, vântule, prin flori, Adä-mi dor dela surori... Bate vântul, iarba culcä, Dorul mândrii mA usucl; Bate vântul, iarba scoalä, Dorul mândrii mä omoard ! (2).

Un neajit suspinil: mult mä'ntreabl sfeintul ',ant CA mi-a prins fata pâmânt ! (1) Voronca, op. cit., p. 415. (2) Ion Creangli, VII, p. 309.

www.digibuc.ro

PARTEA III.

NOURII. I. Nourii §i pâcla.

1, Nourii sau norii, sing. nor, /duff, nbor (1), diminut. nourèl,.

nor* (2), noura, la Macedo-Români nihr (3), se fac sau se tidied din apä, din ,,aburii" cari se desprind de pe fata apelorr vara mai ales, lucru care se vede foarte bine dimineata, inainte de räsäritul soarelui : acele scame subtiri cari plutesc de-asupra

albiei râului, Ora când vremea se'nalze§te, pânä când se ridia apoi sus. Atunci se alcätuesc nourii. Pâraiele, bältile §i râurile n'ar mai puteà niciodatä sä hräneascI multimea nourilor din lume.

Cei mai multi se vor ridicâ deci, de pe fata märilor, din marea neagrii", din ,,marea cea mare", in care se varsä toate apele depe pämânt (4). De-acolo, dela marea de cAtre miazäzi, vin toti nourii".

In popor se Intelege ve§nica evaporare a apei din coaja pämântului. Da apa ce vine din ploaie ? Apoi ea, stá ce stä, rank' când vine vântul ori soarele de o räsbate §i apoi mai toatä se prefacein aburi §i se ridicI 'n slava cerului, de se preface In nouri. Nu.

(1) Vino], Graiul din Vdicea, p. 96. (2) I. Pop Reteganul, 125 chimituri, Gherla 1904, p. 15. (3) P. Papahagi, Basme aromdne, p. 660. (4) Cunostiinte1e georgrafice fiind foarte rAstrânse In popor, vom Inte1egede ce prin com. Tepu, jud. Tecuciu, se zice a toate apele se varsA in Briheciu,. Brihecial (Berheciul) se varsä in Bârlad, Bârladul se varsá In Siret, Siretul In DunAre, Dunärea in Mare, [Si Marea] sfar§it nu are !

www.digibuc.ro

62

-se vede ? Apoi sä-ti spun eu de ce nu se vede : nu se vede pentru cA lucrul se face cu Incetul, cu Incetul ; apoi, chiar dacä s'ar face mai cu multul, nu s'ar vedeà din pricina cAldurii. Iaca, dintr'o oalà care fierbe : iarna, se vede cum se ridicä aburii, dar vara nu se vAd. $i tot asà când räsuflä omul : iarna se vAci aburii, da vara, nu". Mai de mult,si poate cA prin unele locuri i astäzi,se cre-cleh Inteo vietate suprafireasa numitä sorb, care sorbiti apa din mare si din rauri ca sä hräneascA nourii. Acel sorb sorbih câte odatä ash de multà apä i ash de lacom, cA trägeh. In .gura lui broa$te, ba chiar i balauri, cari apoi, cädeau pe pämânt, odatä. cu ploaia, atunci când uplouà cu broaste", când turnA cu cofa", ori ucu gäleata" (1). Nourii au felurite Infätisäri. Unii sunt subtiri, albi, cetosi ; altii sunt desi, albi prin unele parti, negri prin altele. Unii ca acestia, dacä se vAd vara mai ales, se chiamä corcoldni (2). Alti nouri sunt ca niste râme, lungi i subtiri si se numesc gene, sing. geaei se ivesc mai ales spre räsärit i apus (3). Nourii albi-galbeni cari se desprind de pe pädurile de brazi, la suflarea vântului, si mai ales dupa ploi, se numesc mand (4). ,,Sunt Insä oameni cari-i cunosc stiu cari-s de ploaie cari-s de ninsoare, cari-s de umbrä i cari-s de altceve. Nouri,stea (5) se cunoaste cu greu. Unii nouri merg ,,In sus", adicä spre miazänoapte (6); acestia, prin unele pärti, se socotesc a fi un semn de ploaie. Prin Bucovina, dimpotrivä, se socotesc ca un semn de ploaie atunci când nourii merg In jos (7), când use zice c'ä merg la cumetrie, sä se imbete", ramânând ca la intoarcere, când par rasfirati, lumea sä-i socoteascA o fi beti (8). Nelegindu-i de curentele din väzduh, poporul crede cá uneori nourii pot merge si ismpotriva vântului, ceeace se zice cd este (1) $ezittoarea, III, p. 122. (2) Boceanu, op. cit., p. 7. (3) Culegere din coin. Tepu, jud. Tecuciu. (4) Saiitoarea, VI, p. 21. (5) Marian, Sdrbiitorile, 1, p. 249 : ,,când e insurat". (6) Zanne, Proverbek IX, P. 344: ,,când inerg nourii spre rniazdnoapte are sa ploaie §i are sd viscoleascd. (7) Credinp bucovineanä. (8) Voronca, op. tit., p. 909.

www.digibuc.ro

63

un semn de ploaie (1). Acest lucru se IntAmplA, dui-A unele credinti numai 'Aril. la Sf. Me. Dela aceastA zi inainte, nourii vor merge cu vânturile (2). Cate o datA nourii merg foarte repede; atunci se zice cA alearaceasta se socoteste a fi un semn de vreme rea (3). De nouri se mai leagA i urmAtoarele credinti : DacA va fi nour la Crdciun, anul va fi bun, adicA Imbielsugat (4) ; tot acest lucru prevesteste i maim de care se vorbeste mai sus (5). Când nourii au o coloare trandafirie, prevestesc vreme bunA (6).

Când nourii sunt rosi, la apusul soarelui, aratA cl peste putin se vor iscA vânturi (7), furtuni (8). DacA nourii vor fi galbeni, si tot spre apus, este semn de ploaie (9).

Când se Incretesc ca valurile, nu plota (10). BunA prevestire de ploaie se socoteste i atunci când se va observA o geand numai la apus ori la rAsArit (11). In legAturA cu ploaia, care Cate odatA nu este doritA, insemnAm i aceastA credintA : nCu o nuià, dacA vei scoate o broascAl din gurA de sarpe, dacá vei face semn cAtre nori, sA se despAr-teasei, se despArtesc" (12).

Cântecele de tarA fac din nouri fiinte cAlätoare, pe care le 'ntreabá si cArora le dau solii : Frunzä verde de harbuz, Vin doi noura§i din sus, Cu veste §i cu rAspuns Dela puiul, cA s'a dus ! (13).

(1) Zanne, Proverbek IX, p. 344 ; când merg nourii asupra vântului, are sA ploaie §i are sA viscoleascA". (2) Cred. Rom. din corn. MAnAstireni, jud. Botopni, impArt. de d-1 D. FurtunA.

(3) Zanue, Proverbek IV, p. 344. (4) R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 97. (5) $ezdtoarea, VI, p. 21. (6) Marian, Stirbeitorile, I, p. 120. (7) 5eziitoarea, VI, p. 26. (8) Marian, Siirbittorile, I, p. 121. (9) I bidem, p. 119. (10) Creel. Rom. din corn. Albe§ti, jud. Botopni, impArt. de d-1 O. Rotundu.

(11) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (12) Gorovei, op. cit., p. 387. (13) $eziitoarea, XV, p. 41.

www.digibuc.ro

64

2. Prin jud. Tecuciu, când zarea pare fumurie astfel cä impiedecä vederea lämuritä a lucrurilor Indepärtate, se zice cá este ceatd, lucru care se datore§te vaporilor de apá din atinosferä. Ceata se chiamä de foarte multe ori §i negura, nourul lásat pe pàmânt. Negura se mai chiamâ i negurifd (1), pdcld (2), bastard (3), boaghe (4), barhaiu sau buhaiu (5), burhdeald (6), bard (7), bdrnd (8), bdstind (9), mocirld (10), bungineald (11); Macedo-Românii 1i zic andard (12).

azând pe vremuri reci,toamna §i iarna, când nu bat vântupâcla stä mai ales noaptea ; une ori stä i zile 'ntregi. Poporul o cimile§te foarte nimerit când zice: rile,

Ce trece prin varnd 5i nimeni n'o bagd 'n samd? Pe cea vale adâncita Vine mierla 'nzovonitä (13).

A scdpat Doamna cheile 5i se 'nchise tarile (14).

Am o vacd surie, Vine din pustie, Cuprinde luncile Cu brâncile (15). Am un mo§ bdtrân, Cu capul ici 5i cu picioarele peste Prut (16). (I) In Ardeal. (2) Voronca, op. cit., p. 889 : e femeie". (3) Etym. magn. Rom., p. 2658: ceatd primejdioasä pentru sdrnändturi. (4) C. ladulescu-Codin, 0 sana de cuvinte din Muscel, p. 10. (5) Al. Viciu, Glosar, p. 24: uneguri de toamnd". (6) Dict. 1. rom., I', p. 696. (7) lbidem. (8) Ibidem. (9) Ibidem, p. 708.

(10) Culegere din corn. Zorleni, jud. Tutova, Impart. de d-I M. Lupescu. (11) Vârcol, op. cit., p. 90. (12) P. Papahagi, Basme aromtine, p. 525. (13) N. Pisculescu, op. cit., p. 77. (14) Ibidem, p. 90. (15) Gorovei, Cimii1urile p. 237. (16) Ibidem, p. 71.

www.digibuc.ro

65

Semne prevestitoare de negurk poporul nostru cunoa§te mai multe. Astfel :

Dacä iarna stà docarlia pe câmp, pitulatä la pArnânt, vremea se va muik va fi moink mole§ag §i vor ddeà pâclile (1). Când se adunA mai multe vräbii la un loc (2). Când cântà cocoii decuseark se vor làsà. negurile (3). Fiind suplatoare mai intotdeauna prin umezeala §i rkoarea ei ,,care te Otrunde pârià la mAduvä", poporul a n5scocit mijlocul de a izgoni negura. Astfel, când ea tine mult, unii purl o tivda 'in foc, crezând cà astfel fkând, vor alungi.-o (4). Altii, tot spre acest scop, pun pe foc o tigaie (5). De neguri, pe lângà acestea, se mai leagà i urmMoarele credinti :

Când negura se lasA. jos §i se Intinde pe §esuri, se socote§te a fi o prevestire cà vremea se va inseninA (6), sau, cum se mai zice : Când se lasä ceata jos, Este semn de timp frumos (7).

Dad negura este deasA §i intunecoask se crede cà aduce ploaie ; prin alte pärti se crede cà negura care se ridick aduce ploaie (8).

Negura de toamnä este un semn cà strugurii se vor coace bine. Negurile alburii se socotesc ca semne cà yremea se va face frumoasI (9).

De va fi pâclà." in ziva de Anul noui vor fi boli peste an (10). Dacà este paclg. la Intanzpinarea Domnglui, oamenii de prin unele pärti nu searriAra gran peste an, temându-se cl nu se ya face (11). (1) Culegere din cotn. Tutcani, jud. Covurluiu, impârt. de d-1 I. O. Zugravu. (2) $ezdtoarea, IV, p. 119. (3) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (4) .Fezdtoarea, II, p. 194. (5) Zanne, Proverbele, I, p. 342. (6) Marian, Sdrbdtorde, I, p. 121. (7) Zanne, Proverbek, I, p. 28. (8) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 119. (9) Ibidem, p. 120. (10) Gorovei, op. cit., p. 293. (11) Marian, Sdrbdtorik, I, p. 247. T. Pamfile, Vdidelzul.

5.

www.digibuc.ro

66

Dacä In ziva de Bunavestire ceata se iea inainte de rAsAritul soarelui, timpul va fi devreme, adicä verdeatä, din pricina elldurii timpurii, va da colt ingrabl (1). Pâcla ce cade la Sf. Gheorghe prevesteste un an mänos (2). PAclä de va aveä cinevA in ajunul logodnii lui, se va bucuti de tot bielsugul si de toatA voia cea bunA in vieatA 13). Il. Promoroaca.

Promoroaca se mai numeste si promoarii,. burei (4), buracci, poleiu (5), chichi (6), chidie, chiciuriii brumd, road inghefatei (7) sal' sturei. Verbul corespunzAtor este a brumid, a brumez, a sturà (8) sau sturì (9), cari se IntrebuinteazA rar in locul expresiunii a bate bruma. Promoroaca se face mai Ales iarna din negura inghetatä ce se prinde de ramurile copacilor, de garduri, de feluritele rämäsiti de plante de pe pämânt, de haine, de pärul vitelor, de sprincenile si mustetile oamenilor. Când pomii au prea multA promoroacA, se zice ca-s incdrcafi. Promoroaca, in ajunul Bobotezii, prevesteste rod in pomi (10), precum si sloatá in toate peste an, daca pomii vor fi indeobste IncArcati de promoroaa peste iarnä (1», An roditor prevesteste si promoroaca ce cade la Anul nou (12), ca si aceeace se lasa la Ovidenie (13) sau ori ce altä 2i mare (14). Ca si la pAclA, promoroaca din ajunul unei logodne prevesteste fericirea cAsätoriei care va urtnA (15). (1) Marian, Sdrbdtorile, II, p. 223. (2) $ezdtoarea, VI, p. 21. (3) Idem. (4) Marian, Sörbdtorile, I, p. 134. (5) R-Codin, Mihalache, op. cit., p. 6. (6) Dictionaral limbii romdne, I', p. 696. (7) Al. Vasiliu, Ceintece fi urdturi, p. 206. (8) G. Madan, Suspine, p. 47. (9) $ezdtoarea, V, p. 125. (10) Marian, Sörbdtorile, I, p. 167. (11) Ibidem, p. 116. (12) Cred. Rom. din Bucovina, impart. de d-I. D. Dan. (13) Sezdtoarea, VI, p. 22. Zanne, Proverbele, IX, p. 273. (14) Cred. Rom. din com. jorasti, jud. Covurluiu, impart. de par. I. C. Beldie.

(15) $ezdtoarea, VI, p. 21.

www.digibuc.ro

PARTEA IV.

ROUA SI BRUMA. I. Roua.

Despre road, poporul român are credinta cl aceasta cade din vázduh, Inteamurg, ca o foarte subtire burA de ploaie, hi chip tainic, având menirea sl addore,sA ajute, verdetii PAmântului .ca sA creascA, mai ales noaptea i pe vremuri secetoase. DupA ,,grosimea" rouAi, agricultorul român îi dA sama de ne-

voia care o au sämändturile de ploaie. Când este rOul, se zice ,,pe rouA" sau ,,pe rota nescuturatr. Ea se iea, se tidied' dupAce se ridicA i soarele ; poporul crede aceasta se intâmplä repede i In intregime, Ca spuma de

mare,

Ca roua de soare.

Poporul o cimileste : 'Cercelqul Doamnei Din fundul mArii.

lar cAderea i ridicarea ei : MA suiiu pe scarA, Cheile-mi picarA, Luna le vAzurA,

Soarele le luarI (I).

Pe vremuri de secetA, muncitorii de câmp se roaa fui Qumnezeu i pentru road, care, mai ales când e egrogsd, pretueste

cât o ploaie. IatA povestirea norocului adunAtor de rouà fost o babA care aveà casA i trAiâ foarte bine : st&ApatA (1) N. PAsculescu, op. cit., p. 98.

www.digibuc.ro

68

ziulica pe cuptor, si oamenii veniau la dânsa sa. imprumute bani si sa se sfatueasca. 0 fetita ce o slujià, ii zice lute() zi : Ce bine ti-i dumitale, mätusa ! CA as.1 mi-i norocul !Ii raspunde ea. Doamne, când ti-as vedeâ eu norocul, sa stiu cum e !zice fata.

L-ai vedeâ : du-te mâni si-i du mâncare in camp, si-1 chia-

mä sa vie, cA va yea A douazi baba o invatä cum sa fad. mancare in trei ulcèle tnititele, sa. dud. in camp pe ogorul ei si sa-1 strige : Noroace, noroace, vino incoace si vei mânch !

Fata ii fad' ash si norocul a venit ud tot de roua ce o lad de pe toate câmpurile si o aduceâ pe câmpul babei ; sl pânea la tog erâ proastii, numai la ea frumoasd si at spicele plecate In jos". Mai târziu, baba a al-Mat si fetii chipul cum sa-si vada noro-

cul: al ei nu erd gel (1). and nu cade roua, se crede a au luat-o strigoaicele, pentruca oamenii au uitat pe Dumnezeu (2). Când se naste un copil cu noroc si din cinste, cade rota mula (3).

Ca si mai sus, dad in ajunul logodnii cuivA, se lasa rota, este o prevestire pentru acei ce se logodesc, a vor teal in multum ire (4) Dad. este rota la Sf. Gheorghe, este o prevestire ca anul va

fi hallos (5). Roua stansa in aceasta noapte este folosia in multe vraji (6) ; astfel, cine se va spalà pe fata cu dânsa, sau se va VA-. van prin ea, va fi ferit de boli peste an si nu va face pete pe fata (7).

(1) Voronca, op. cit., p. 252-3. (2) lbidem, p. 866. (3) Ibidem, p. 931. (4) .Fezdioarea, VI, p. 21. (5) Idem.

(6) Gorovei, Credinti, p. 290. (7) N. PAsculescu, op. cit., p. 74.

www.digibuc.ro

69

11. Bruma.

Bruma sau chida (1) se socotqte a fi rota care inghiatä, ca o prevestire a frigului ; ea se va cimili, deci, ca si roua : Vine mosul pe portitä $i isi scapd o cheita. Vine luna si n'o iea, Vin stelae si n'o iea, Vine soarele si-o iea. Má suiiu pe-un scaiu, Cutitul 1mi scdpd: Luna-1 vdzii si nu-1 lud, Soarele-1 vdzit si-1 hid' (2).

Ce naste cu luna $i piere cu soarele? Pe-o mäguri md urcaiu, Cutitul din teacd-1 scdpaiu; Luna nu-1 vdzil, Soarele-1 lud (3).

Bruma va fi timpurie dacä ingheatà la Patruzeci de sfin(i apoi, patruzeci de zile dupä aceastä särbätoare ; cu alte cuvinte, toamna va fi scura (4). Deasemeni bruma va buma de vreme, dacä se rup dlinile. Prin Bucovina se zice cä nu este bine a le rupe inainte de Ziva Crucii, ca sà nu se lase gerurile, vestindu-se, fire0e, intaiu cu $11

bruma .(5).

2. Cântecele de tail nu uitil bruma ucigätoare a verdetii : Struguras bdtut de brume!,

Ca copilul fail muma; Struguras bätut de piatrd, Ca copilul fait tatd.

(1) Candrea, Densusianu, Sperantd, Graid nostru, 1, p. 131. (2) Gorovei, Cinuliturile, p. 32. (3) N. Pdsculescu, op. cit., p. 74. (4) Marian, Sdrbdtorile, II, p. 154 5. (5) Sezdtoarea, XV, p. 14.

www.digibuc.ro

70

Sau : Frunzulitä ghioreA,

A foculu-i dragosta. (1); Mai bine sA fi murit De cand erarn copil mic, CA plecaiu dela rilmnic (2), LAsaiu râmnicu 'nflorit,

Si 1-am esit vestejit Si de chichi' näpaclit (3),

ca si Ennnescu in Vezi, rândunelele se duc, Se scutur' frunzele de nuc, S'aseazet bruma peste vii

De ce nu vii, de ce nu vii?

(1) In text: ,,A focului este dragostea". (2) Vale.

(3) Candrea, Densuvanu, Sperantä, op. cit., p. 131.

www.digibuc.ro

PARTEA V.

FULGERUL, TRASNETUL, TUNETUL. I. Fulgerul.

FiindcA fulgeral, fulgeratul sau fulgerdtura se vede intaiu §i apoi se aude mai Intotdeauna tunetul, e firesc lucru ca §i poporul sä le punä in leeturä ; de aceea multe credinti privitoare la fulger, se vor referl §i la tunet. Astfel, fulgerul va fi socotit ca o luminä pe care Dumnezeu §i-o face, ca sä lumineze vAzduhul intunecat de nouri *i be necurati, ca sa afle locul uncle se ascunde dahal cel rdu. ,,Dumnezeu scapard, cum scapará §i omul când voqte säli aprindä lumânarea" i de aceea fulgerului i se Mai zice §i scdpeirat. Ca verb unipersonal : fulgerd, scapdrii ! . Macedo-Românii, la fel cu noi, numesc fulgerul ascapirare, iar când il väd, spun cl ascapird (1). Când Sf. Ilie este cel ce urmäre$te pe necurati, el scapärá ca sa-§i urmilreascä necuratii (2). De aici s'a näscut cimilitura trasnetului, a fulgerului : SAgeata 'rnpäratului

Sparge casa dracului (3). Tänddricà lemn uscat, Lumineaza 'n 1 arigrad (4).

Dacà tunetul este tropotul cailor sau duruitul drutii lui Sf. Hie, care, poate, umblä prin cer cum umblä oriicine pe pämint, ful(1) L. Sdineanu, Basmele Romailor, p. 539. (2) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu. (3) Gorovei, Cimiliturile, p. 156. (4) N. Pasculescu, op. cit., p. 83.

www.digibuc.ro

72

gerul va fi socotit ca niste scântei ce ies din piatra lovita de potcoavele cailor lui (1). Biciul lui Sf. Ilie, fiind de foc, fulgerul se vede, prin urmare, atunci când Sf. Ilie îi va indernnà caii cu acest biciu de foc, ca sa mearga mai repede (2). DupA alte credinti, fulgerul este socotit ca orice scaparare, asemeni celor de pe pamânt. Prin urmare, când fulge'rk fie Dumnezeu, fie Sf. Ilie sau Sf. Petra, scapAra ca sa-si aprindä luleaua! (3).

Când se crede ca Sf. Ilie sau Sf. Petru urmäresc pe diav ol, ,când prin urmare tuna i fulgerk ca i la tunet, omul trebue sa îi faca semnul crudi, ca sá fugA dracul de dânsul i astfel sa nu fie trasnit. Aceasta credinta are acelas inteles cu urrnAtoarea : ,,când fulgerA de-aproape, s'apropie fartuna... ; la fiecare fulgerat sa faci satnnul cracii de trei ori i sa zici : Doamne, fereste de rnoarte nApraznica !" (4). Aceasta iese din faptul ca furtuna, de multe ori, este intovarasita de tunete i fulgere.

and fulgera, nu este bine sä stai in usa casii (5). Prin Bucovina se crede cà atunci când fulgerä i tunk nu eprimejste bine sa stai la fereasta, nici sa te uiti pe fereastk die sa nu fii lovit ,,de fulger" (6). Prin jud. Ilfov se. crede cà atunci când fulgerä intâia data, este

bine sá ieai niste gunoaie de jos, sà le pui In apa i sA te lai cu ele, ca sä te scapi de fulgenituri sau pecingini In cap (7). Prin alte parti, se crede ca este bine ca paiele sá fie luate cu ochii inschisi ; läutoarea se zice a este buna pentru tamaduirea durerii de cap care pare a se numl deasemeni fulceraturei (8). Prin jud. Covurluiu când fulgera intâiu se crede el este bine ca sä te freci cu tarâna la ochi, ca sa nu te mai doarl ochii (9). ate odatá fulgerul nu se vede pe cer ca o fAsie luminoasa, dreapta ori colturoask ci ca o lumina, i aceasta, fie cA fulgerA in(1) P. Papahagi, Megleno-Românii, I, p. 96.

1, Otescu, op. cit., p. 76. (3) $ezeitoarea, VI, p. 34.- Zanrie, Proverbele, IX, p. 311. (4) Zanne, Proverbele, IX, p. 311. (2)

(5) Ibidem,

(6) Gorovei, Creding P. 114. (7) Cred. Rom. din coin. Afumati, jud. Ilfov, jmpArt. de d-1 S. P. Colib4. (8) $ezdtoarea, 11, p. 194. Zanne, Proverbele, IX, p. 310. (9) Cred. Rom. din corn. Varlezi, jud. Covurluiu, impart. de d-1 I. N. Wilezeanu.

www.digibuc.ro

73

tre noufi ascunsi de altii, fie mai ales ca fulgera dincolo de orizont, ,,la poalele cerului". Despre acesta se crede ca este fulgerul indepartat sau fulgerul vremurilor când de obiceiu nu fulgera : iarna, primavara timpurie si toamna târzie. I se zice mai cu sama scäpärat, §i cei vechi insernnau acest lucru, ca o 1ntâmplare minunata. :

411818, Oct. 20, la 6 ciasuri din noapte, s'au aratat lumina despre apus, si pa urma luminii, tunet" (1). Când scapara din senin, este senin de ploaie. Despre fulgerul de iarna se crede ca prevesteste o vreme rea (2). Despre fulgerul partii de apus a cerului se zice ca prevesteste fartwza (3). Când fulgera si tuna mult in luna lunie,vara va fi nouroasa (4). Fulgerul dela cornul caprii se crede ca aduce ploaie (5). Fulgerul de toamna se socoteste ca un semn a vremea va fi secetoasa (6).

Fulgerul de noapte prevesteste ca cerul se va InseninA (7). Il. Trásnetul. 1.

Träsnetul, numit si fulger, iar de Macedo-Români sfulgu,

de unde verbul sfäldzirä (8), este un fulger intâmplat intre un nour, sau Intre cer si pamânt, este sageata de foc care se vede Insotita de sgomotul scurt si asurzitor care se aude atunci când Dumnezeu sau Sf. Hie lovesc pe diavol (9), dupa ce au väzut unde

este si sub ce chip se infatiseaza. Aceasta credinta s'a nascut, fireste, Inainte de a cunoaste popo-

rul ca mijloace de a ucide dela departare, pusca sau tunul de astäzi. Pe atunci, cunoscându-se piatra care lovià si sageata care (1) Academia Românä, Manuseripte romdnesti, I, p. 423. (2) Zanne, Proverbele, IX, p. 310. (3) Ibidem.

.(4) Gorovei, Credinfi, p. 379.