Vasile Voiculescu - Poemul hanului cu urşi

Poemul

Hanul ui

c u urqi

HRNUr l a i m buci tura a patru vi i , iN I NI M A M U N C E L EL o R , Ag rzer innodau in poala lui. Cigi ce se mari drumuri a patnr calea Hanul cu ursi aginea si faci popas de noapte. trebuiau musai si se lasau din munte soseaula el seara, gi ii silea si m?ie.Era amurgul Pe cei ce suiau de la ;es ii ajungeaagijderi acolo lege: numai pe lumini se intrain gitlejurile cotite si bolovinoase ce urcau la rni.rrrr",ici de-a lungul puhoaielor repezi, colo peste cocoasede pripoare gi prnpastioasepiepturi a. ripi. Vechi gi neuitate drumuri ale girii de demult. Drumul oii, ."ii de ani betut in sus qi-n jos de copitele mirunte ale talazurilor de turme; drumul sirii, croit de careleincircate de bulgnrii ocnelor, geamin cu cel al chihlimbarului pini in scheleleDunirii gi Mirii; drumul oalelor gi ulcelelor; mai apoi drumul lemnului, de la trunchiul uriag pentnr c^targe pini la cherestea9i dranigl, toate incruciqate cu cele ce duc in schimb muntelui bucatele cimpului. La rispintia lor, hanul sta ca o trecitoare de hotar intre munte si ses,pus si ia vami tuturor cite se vinturau intre amlndoua. La inceputul leaturilor ce abia se mai qin minte, el fusesehan domnesc; pe urmi, deruit unei ministiri, ajunsesecllugiresc; ca mai apoi si incapi in miinile unui boier, ai cirui mogtenitori l-au scos la mezat. Acum il stipinea Oani, trocar priceput gi robaci; situl de pribegia cu ciubare in spinare, se insurase9i se chivernisise aici. O dati cu stipin-su 9i aidoma lui, hanul, slab 9i siricu!, o ruini, prinsese lirgime, sepricopsisein acareturi,ingrigat cu osinza de incicheag, "lrprinrese peri noi, gugi de poduri doldora de mirfuri gi pintece de beciuri adinci.

/) l

Itrtttrt t l ,t( A \l | i l { l ( A

V . V or r L J l ,,(r.

clidir din piatri, cu acoperislarg de gindrili, el igi deschideadin tindi, clc.;r lungul unei sili ce-l stribitea de la un cap la altul, odiile mari si gazduiasci urr sat, afardde pohlile din dos, unde selagluiahangiul, cu nevasra,puila copiilrr, cu argagigi slujnice. Dupi un timp, Oani ii anini, la rr'p.;g,rg pi.i, 7a',,i}ati lui de-alituri, o moari, un darac 9i o pivi. Iar sub o cosarcrprip;gi rir "l foale gi nicovah. A9a caforfotanu se mai sfirsea:de pestedr,r- era opriti -.rr.r.,, pen. tru hodini 9i gizduire; peste bdstinasii veniqi ia tirg,rl.li sau cinsre go, podarii din douizeci de sate, care la micinar, care la scirminat lind -"i.."r, ori bitur dimie; unii si-gi porcoveasci vitele ori si-si ferece roqile; alqii sa-sidreagi armelc sau mi.car si-si potriveasca alte chei in locul celor pierdute. To,ti treceau, la ve9i nit si la inapoiat, prin curtea hanului, la toare ceasurilezilei nopqii, cici pietrele ;i morii, scirminitoarele gi pivele nu adormeau niciodati, apele nu aveauhodina. Pini si le vie rindul la moaraingreuiati, ori la celelalt.... .i la han cin"rt.pt"u stind. vizduhul huia neconrenirde huruitul morii, quierul scocului, b;t;ile barosului, regerc si nechezuri, pocnere si bice, hiieli si injurituri; numai duminicile gi sirbitorile se ostoiau, ca si dea rind liutarilor. Atunci crestealarma hanului, deschis numai pentru negoggi perrecere. vad mare gi umblat, hanul ii primea cu dragosrepe toti, le da adipost, ii indestula_cu biuturi gi mincare gi odihnn invristate cuiumedenie de povestiri ale intimplirilor din toati lumea, rrecure din guri in guri. Sub umbrarul din faln mesele gi laviqelenu se mai ridicau. Bititura, vesnic plini de care si ciruqe dejugate. Saivanelede pe laturi, inqesatepe vreme rea de lume gi vite, ograda din spate,netedi ca in palmi, penrru hori, jocuri gi dulapul, c-ay, d2Pagti, in picioarele lui scirqiitoare ficea vint satului intreg spre cer. Astfel ci, din gura primiverii pini la ciderea troienelor de ztrpezi,la Fia"ul cu urEi seperinda tot hronicul celor opt sau zecejudeqepeste care cele patru drumuri se intindeau ca nigte brageuriase ale lui, trimise si-i aduci o"speqi, bagcabriiele de drumeaguri fugare gi poteci ce incingeau plaiurile, ..r r"-rrii tot mai desein ios citre hanul cu farmece de tuici, vin si tutun. Asa l-am cunoscut de cind m-am pomenit; si coboram de la noi dintre livezi, intii in brageletatii, apoi de mini cu mama, cala cea mar vrdjitd,gi plini de minuni priveliste.

Ungrr c E r r r , r A r srA T o R N rc r MU $ T ER rr ai hanul ui , nel i psi gide di mi neagapini seara, erau urEii, adici ursarii cu fiarele lor. Dar cind am cescat eu ochii de copil atunci intiia oari scosla lume, ceeace vrea si zicdlahan n-am vazut decit dihiniile. $i m-am ghemuit, qipind, in pieptul tatii. citeva nopqi in sir 732

am tresirit gi m-am zbitut in somn. A fost nevoie si mi descinteqi si mi afume cu pir smuls din blana jivinelor. Repedeinsi m-am deprins cu ei' imi furi dragi gi i-am iubit apoi toativiaga. Erau buni gi blinzi ca cei cu care se infrilise Fat-Frumos ca si biruie smeii. E drept ci nu gedeaucu oamenii la mese,si chefuiasci, ci cumingi intr-un coll al lor, deoparte; numai stipinii, cu chipurile tuciurii ?ncilcite in b;rbi Ei laqesoioase, din care le albeau ochii gi dinqii, ii virau citeodati in gloata noastri, si cerseasci,dupi ce-i jucaseri sculagipe ciomege, cu cuie in labe. Le zvirleamgi eu, din braqelemamei, cu sfiali, o frintura de covrig, ori cite un cinci parale si-gi cumpere cofeturi. Pe urmi am aflat cu ciudi cdtoatd. agonisealale-o mincau gi beau qiganii, pe care-i semuiam cu smeii. $i acum parci agteptsi-i vid, cu mersul lor goldiu 9i leginat, coborind dintr-un corn al satului riznit pe coclauri, IJrsoaica,unele din mogi-strimogi igi aveasilas breasla ursarilor. Acolo era scaunul lor. Cu un bulibaqi, cigiva megteri imblinzitori gi o ceati de ciraci, coborauvara munqii si prindi puii de urgi, pe careii invilau si joace cu tnlpile pe vetre infierbintate. Aveau hrisoave domnesti mereu innoite care le da slobozenie si-gi facd netulburali meseria in schimbul unei dnjdii in bani 9i blinuri. Hanul de y'osle era tirgul de desfacereal mnrfii domesticite. Aici ?i infiligau cumparitorilor - algi gigani, colinditori, care seindeletniceau cu jucatul urgilor prin gard.Rind pe rind, generalii de urgi din vechime facuseri faima, un fel de firma vie, a hanului. $edeau cuminqi, pe brinci ori culcali, agteptind poruncile stipinilor. Cind se ivea cumpiritor, chinurile incepeau, in hazul tuturor. Toli din han, de la moari, de la pivi, fiuririe alergau si-i priveasci cum salti pe hidirage, apoi, la alti comandi, se trintesc pe jos, fac pe morgii, se scoali iar si se dea rumba, si mugeasci fioros, si faci ploconul, la sffrgit ducind o labi la frunte, pentnr ,,salut". li he4uiau astfel cite o ziintreagd,pini beau aldimagul celor alegi. Noii stipini, incingindu-9i peste briie lanlurile petrecute prin belciugele din nasul fiarelor, plecau cu ele,in boceteleqigancelor;i puradeilor careii crescuseri, in rind cu purceii, oritiniile gi copiii. Cei rimagi se culcau la loc, inchizind triqti ochii lor mici gi urdurogi. Cu sau firi cumpiritori, ei gedeauacolo mereu ingiruiqi, cala panorami, agteptind si-i vie chef vreunui mugteriu de o reprezenta\ie; numaidecit, pentru citeva lescii, danpl, cu bilibeneala lor pe ciomege,incepea. Citeodati iegeadin gloati un ins cu ruptoare de mijloc gi dureri de galecare cerea si-l calce ursul. Pentru operaqiaasta aduceau o bitrini ursoaici, o matahali cu blana galbend"ca mierea,priceputd in asemeneaindeletnicire. Pitimagul se culca la pimint cu fagain jos. Dihania se urca cu pagi moi pe el 9i pornea si-l friminte intii usor, cu citegipatru labele, pe galegi pe spate,apoi, la indemnul fganului - hai, Mariqo, lasi-te grea -, ursoaica se apisa cu putere, infundind 9i ridicind ca nigte pistoane buturii picioarelor in mugchii omului, pini ce asta,

733

lr ut nr lPt ( A 5t t lRl( A

V. Vorc .ur-Lsc u nemaiputindribda, striga:ho ! Pentruleacplitea doi gologani,o litri de rachiu 9i un ciric de piine, din carejumitate il zvirleadoftoriqei. Aduceauciteodati gi puiendri nedepringibine la joc, sa-iinveqecu lumea.Pc ursulefi igtia ii purtaucu moa[ede linici rosiein frunte si fioncuri de panglicuqc la git, sdnu-i dioache,9i ii ciomigeaucu asprimepenrru orice gregealigi neascultare.Tuturor le eramilA,dar nimeninu seamesteca: asaerarinduiala.Ba unii ziceauci-i bine si ne slujeascinoui, copiilor, pildl. Urgii istia nizdrivani mi-au umplut cu fericitespaimecopihria qi au sidit in mineo poeziesilbatici ce diinuiegteinci. Au ajunsun simbol nedeslusit,dincolo de jocul literar, ca dintr-un fel de afinitatetainici, o inrudire afari din fire, caun rorem.Saupoarenumai fiindci, ori pe cite sesurim-a purrat si joc cu lanqulde git, viaga,sint gi am rimas, mi.carin gind gi in dor, cagi ei, un habotniclocuitor al muntelui.

CAuAnrrr iupAnArEgrr HeNUL MI-A DESFA$URAT Apor rREprAT sicelelaltemari minuni alelui, uneletainice,ca aceeaa odiilor de privilie. Cind am pigit intiia oari praguluneiadintre ele,intr-o duminici, si cumpi.rim luminarepentru biserici, am crezutci intru in cameraundeimpiratul din povesreigi qineacomorile. Rafturi pesterafturi pini-n tavan,indesatenumai cu scumpeturi,stimburi, pinzeturi,mltisuri gi tot soiul de tesituri care-qiluau ochii, galbene,ro9ii,verzi, albastre,pentrurochiileimpiritesei gi aledomniqelor,basmale,barize,testemele si niframe in toatefeqeleatirnaude grinzi cain cer,lingi altepodoabecu caresi segiteasci toate curteaimpiriteasci. ln alti parte spinzurauzeghilice,ghebe, mintene,iqari, cojoacegi tot felul de imbriciminte, aliruri de opinci, ghete, cizme,iminei, cit pentru toati oasteaimpiriteasci porniti la rdzboi. Pe tuspatrutejgheleleseinghesuiaupachetelede bumbac,vilituci de aba, teancuride qoalegi altecarpeturimai proasre,pentru straielenorodului de rind. Un biiat de privilie le desficeasi le flutura si le puneasubnasulpro stimii-. [indescifrabilin textl curezatsi intindi mina gi snle pipiie. Am lisat-o pe eaacolo si am trecut in alti odaie,plini cu butoaiede misline, putini cu brinzd,lezi cu pegtesirat, cutii pline cu cuie 9i belciuge,sacicu milai gi fiini bilani; meseincdrcatecu tot felul de piineturi, piine albi cum e casul,piine cu doui cozi, cu coltuce,piinisoarein chip de pupeze,covrigiingiraqipe beqede-alungul vizduhului. Penigtepoliqelatesprijinitedepereqistaurinduite sumedeniede sticlecu biuturi agijderiimpiritegti, cici unele erauverzi, altelerogii sau galbene,nu searbedeca guicanoastri de-acasi.Oamenii striini staula masi, negustorulle turna din elecu nigteqoiuri.Cind beai,te scuturaide tiria lor. Dintr-o cadi scoteau capetelenigtesticluqeciudate.A cerut si tata una, astaera trandafirie,pe

/)+

care a destupat-o apisind tare cu degetul cel mare pe un simbure alb 9i rotund ascunsca o nestemati in gitul ei. $i, minune, a izbucnit cu fisiituri 9i spume, cit ar fi stupit zeci de miqe speriate deodati, o api rogie. Tata mi-o intinse. Am p.rr-o sfiah la guri gi m-am inecat: era dulce, rece 9i inqepitoare. Am b;ut-o "n cu mare sfiah gi nu toata. Mi seincleiaseri privirile pe altceva: in geamuri stiteau nigte borcane cu cofeturi in toate culorile nestematelor din haznaua impiriteasci, numai clle apirau stoluri de mugte, viespi gi albine roind in jurul lor. Ce m-a uimit mai mult au fost niqte momii ca nigte ciciuli asculite la vi{ dar de trei ori mai mari decit qurcana din capul meu. lnfigurate in hirtie galbeni, stau la rind ca nigte popindii uriagi la marginea tejghelelor. Tata a aritatspre unul din ei gi a cerut o litri. Negustorul l-a luat in braqe,l-a desfigat gi din scutecea iegit o piatri albi, ca acelea se dureazi palatele impiriteEti, gi a ciocnit-o cu muchia cugidui. S-a Ji., ""t. desprins un bulgire gi citeva aqchiuqe,tata a scos gi a plitit un kilogram 9i jumitate, dupe care mi-a dat ;i mie citeva firimituri. Scump foc, zise el oftind 9i-l srrinse cu griji. Aga am cunoscut intii zahirul: in chip de cipiqini. Dar toati viaqatot mai mult mi-a plicut mierea, cu care mi-a indulcit mama' cind m-a inqircat, dorul de qiqi.

Hone M I NUNI LoR ERA HoRA' pent r ucar et ot sat ulse D rn utNUNEA laia din ajun. oamenii, fetele, fl;dii se preschimbau, se ficeau toqi frumogi de nu-i mai cunogteai. De unde acasi umblau cu cimasi negre, acum coborau la han albi ca oile noasrre cind iegeaude la scaldi. De unde injurau, ocirau, igi dau poalele peste cap, batjocoreau pe bitrini, acum mergeau in cumpit, se ficeau Lhnzi, cuviinciogi, schimbau bineqe,spigiqi sirurau miinile birinilor gi se infiqigauhanului, cu toati rinduiala cuveniti unei curqi domnesti. Aici igi aritau toqi bunele deprinderi de care se lepidau acasi, vorbeau, se miscau, zimbeau cu misuri, uitindu-se unul la altul ca in nigte oglinzi, unde se cizneausi se vadi altfel de cum erau in toate zilele. Hanul era gi gcoalagi salonul care-\ifaceafaima buni sauiqi scoteaponoasele. Duminica, in preajma hanului pe lingi horl se infiripa gi oleaci de tirg, adicl se stringeau nu numai localnicii, ci venea lume streini din satelevecine, cu tot soiul de mirfuri spre vinzare. Hora incepea dupd-amiaza;jur-imprejurul betiturii se a1ezavlaviqe,pentru privitori. Taraful sta cocolat in mijloc, pe un fel de podea de scinduri, ridicati pe stilpi ca la doi stinjeni de pimingunde urcau pe-o iciricici ce se lua numaidecit. Asta, ca si se impiedice certurile qi bitiile intre fhgii satului gi cei streini. Ai noqtri Porunceau un joc sauun cintec. Veneticii, ca 735

V . V o t r llt,,(

tr

se se arate tari, porunceau altul. Liutarii qoviiau, nu stiau ce si. faca. cearta se spirgea in lor. Daci ascultaude unii, potrivnicii nu sireau pe acestia,care-i asteptaucu""pnl cutirele scoase,ci tdbirau pe qigani,ca nu le ficeau gustul, ii biteau, spirgeau viorile, rupeau arcusurile. oani a glsit dezregarr^ cum vizuse la ^q^ Hupla - a urcat pe {gani in vizduh, unde nu-i mai ajungeau bitele gi cuqitele hartigogilor. - Aqi scipat, ciorilor, v-ati suit pe craci, le strigau ciudogi vrijmasii, cind liutarii incepeau briul in loc de invirtita cemte de tabara cealalta,gir, ," mai ficea nici o inciierare. Dar o neorinduiali mult mai grozavd,,pecare oani n-o puruse impiedica gi care pe noi ne risrurna pentru multi vreme, era furatul fetelor din hori. un flnciu ciruia ii era dragi o fati pe care pirinqii nu voiau sa i-o dea seinqelegeacu o haiti de firtati, rude ori prieteni, si in focul jocului, cind nimenea nu se asrepra, se repezeauca un srol de ereli in hori si-n vilmigeali ripeau {ata dintresuraie gi fugeau cu ea. Pini si se dezmeticeasci pirinqii, lumea, pini si se alcituiasca o poteri de alf fleui care si-i urmireasci, se ficeau neviiuli cu prada. Holul igi ducea mindra acasdlapnrinqii lui gi curind se sfirsea cu nunti. De obicei fata era mai dinainte inleleasi cu feciorul. Dar intimplarea mi dbura aidoma cu cea din basm, cind smeul furi si o ascundepe tirimul celilalt pe cosinzeana. Dar indeobgte hora se perreceaf;r; intimphri de acestea. cind se pleca $i soarelein chindii taraful incepea chindia, insemna sfir;itul. Toti, ,..rert.ca!i, se prindeau de umeri si incingeau un joc nebun. Era cel iin rrr*;. Fetelor, nevestelor, copiilor nu [1e]mai era ingiduit si mai stea.Trebuia si plecim acasi, la muls vite[le], la adus apa,la invirtit mimiliga. Ramineau numai feciorii, care porneau jocurile lor voinicesti, tinindu-se cite doi-doi de brate si chiuind ca-n codru. cum plecau si streinii mai departe, qiganiiindrizneau si coboare, mai alesci venearefeneauacu biuturi si cintecela ureche. cu prilejul acestorsoboruri, hanul mi-a dezvaluit gi alte minuni grozave: aici amvdzut o femeie niuci, slabi ca o scinduri, cu o jumitat, de oir^zars de o crestituri rosie, urmele fulgerului. M-a purtat inadins mama si mi-o arate,ca o pild; de neascultare.Nu vrusesesi fugi de la geam,cum ii strigaseratoti, pe vreme de furtuni. ci ficuse pe grozavagi deschisesefereastragi ti]egise "" ""p"t si priveasci. Atunci a lovit-o trisnetul, care,se qtie,intri pe deschizeturi. Au ridicat-o de jos geapini. Greu si-a revenit in fire, -"i'"1.s d.. .i.nir.r. o "., spaima, ritutita, cu hulte in cap, de carenu se mai vindeca. Acum [o] scoteaudin casi si se mai deprindi cu lumea, doar s-o gisi un vraci sa-i scoati rreuceala.Lumea uitase cum o cheamd,,ii ziceau toqi trisnita din fereastra. Alti dati a trecut pe lingd noi o si mai cumpliti minune: un om cu o jumatate de trup moale - nu purea misca o minn gi un picior, avea si ochiul cu pleoapa cd.zutd, gi gura strimbi inrr-o parte, ca-n basmul c, jrr.'it"te de om. 736

l rutttt t l ' l { A

"l

I l l (l { n

'fot urmarile neascultirii. Asta lucrase la cimp in ziua de Rusalii, 9i ielele,furioase,il pedepsiseri luindu-i mina gi piciorul. Acum il tirau prin tirg Pentru cergetorie. am aflatatunci, joaci sus in vizduh si vin peste om odati cu viniel.l. "rte", riu. Trec tul turbat, ori de cite ori calci poruncile gi opreligtile lor' Altfel nu fac j."rrrpr" casei.Dar nu e bine si le-asculli cintecul. numai rar noapte^,cintind p. qi, degiigi astupasenumaidecit uremine cu iniircinati era Mama le auzise cind bucurat S-a pocit. Stozav ci m-a niscut nevachile, se spaiminta si nu ies cumva nu-mi fie minlile luate de si sirmana, timat. Dar mi-a purtat.r.cottt.niigrija, iele. ceeace s-avdzvtbine mai tirziu. creqteam gi nu stiam decit ci mi coboram singur la han, tot mai des,de cite zece oripe zi, mugteriu nelipsit in rind cu urgii' uarrrrl era cilindarul satului, nu numai cu duminicile lui insemnate cu rosu' Iavicu hora, el ne instiinqa ca e luni scoqindu-gi afaralapiriu scaunele,mesele, netoate de api nisip cu slugile Oani frece le sa ca 9i 9i 1ele,tabliile tejghelelor, de stringea Marqeaigi ajun. din necumpitali i.rrAq.rriil.lis;;e pe ele de biutorii asta foc. le da cihtoare la vitele $tiam 9i dimineagi gurroaiele ogriziirimase de dupl suluri-lede fum acru, inelqate ca nigte stilpi si sprijine vizduhulMiercurea. hanul isi aduceacareleqi incircau bnligarul strins dintre picioarele vitelor dejugatein bititurl gi din coqare.Oana il scoteadeparte,la capitul porumbigtelor gi livezilor de pruni. cu brigca goali' 9i qtiam ci e vineri Joia ii trimitea pe Oana dep..t"' la orag, umpluta virf cu sacii de marbrigca gi descirca seara fiinici hangiul ,. in.or"." fa cumparati. Se Simbite se petreceau pregitirile grabnice Pentru minunile duminicii. tirimul maiul cu batitorea se miturau i". crrri." gi ograda, se curagaugi cogarele, tuhorei, rimat de porci giriciit de gnini. Iar pe argilele mari se aninau crengi de deasus 9i f"r rr.rde d."Np." lavilelor, si se umbreasci privitorii firi acoperig, sanatos iz -.rrrd. un imprigtia ce ceea lautarii, ;i coceau se foigorului, supra pe rosmarinul busuiocul tot cu horei, al sudoare de 9i pe cel p-rspet,'". tdia care fetele il purtau in sin gi la cingitori. a Ilenii rr"bu.r"""- descoperit-o destul de tirziu. intr-o sirbaJalnica -irrrl.r. ,o"i., ,-" abitut la hori o aritare,ca o femeie inalti, degirati, cu parul despletit dat curgindu-i pe sparegi cu un fel de rochie lungi, albi, tirig dupd ea.Lumea s-a pe ridicat Ea s-a la o"parte - I1.".," nebuna! Ileana nebuna i;i cati ibovnicul! Apoi mulqime. virful picioarelor, a pus palma sub frunte gi a privit ascuqitpeste pl"."t fi.; o ,ro.b;. Toqi s-an sfiit de ea cu un fel de smerenie:innebunise din " ei di"gort". Acum scipasede acasi,unde o fneau inchisl. Numaidecit in urma ca decit rau, un nici ficea ea. Nu lui dupi gi se se iJi un bitrin prepadit, taici-su, rdtdceazdnaticipe dru-rlti, de unde cu greu o aduceauindirat'

V . V o t r t t1 ,,( tJ

Dar hanul incrusra nu numai zilele siptiminii, ci in rind cu fcuatnt inrJcsc.i frabilJ vesteamarilor schimb;ri ale anului. A,sade pildi, inainte de sosirearindunelelor, hanul ne spuneaca vine primi,ra.". in curtea lui deshima calul de la o cotigi bosoroagi Galat spoitorul, cu smalaua qi tirhatul lui. $tiam ci sintem la Florii, in preajma pagtelui, si trebuie sa nc gdtim de cozonacisi pasci. Numaidecit aprindea focul gi hjgheba o vatri, dancii umpleau satele strigind pe la toate po4ile: spoim tingiri, spoim cazane! Galat avealocuinta intr-o margine a orasului, dar aveainvoiali cu hanul, care de luminatele sirbitori se curira, se spoia, se dichisea gi-si arginta din nou toati visiria. Satul cobora jos la han cu ciublele de arami gi le da pe mina mesterului, care, , din urite si coclite, alti minune, le ficea de argint. Galat, qiganturcesc, sepurta cu galvari, ca si nevastr-sa,ceeace ne umplea de un fel de scirbi; muiere cu pantaloni ! Amindoi, asezagirurcestejos, frecau cu ;omoioagele de cilqi adincul vaselor, in care apoi ne risfringeam ca-n oglinzi. Cind ispriveau treaba, cirdul spoitorilor igi lua zborul inapoi.Praznicul sflnlilor constantin gi Elena ni-l vestea iarigi hanul. pe oani il chema constantin. De z.iualui, hanul i;i inilta umbrarul. cu citeva zile inainre, ciruge incircare cu o dumbravi intreagi de crengi umpleau currea cu verdeagd.gioameni mesteri impleteau la intrare acoperis din ramuri si listare, ca o boltr de codru adinc, unde-mi plicea si risuflu iz silbatic de pidure. Despre apropierea verii, rot hanul ne ingtiinqa. curtea gi preajma lui toati se umpleau de turme behaitoare,trecitoare la virat in munte. Eia o minune de care nu mai mi situram. Daci as fi fost de capul meu, ag fi pornit si eu cu ea odati, spre plaiurile albastre. Bacii puternici gi pieptogi, cu sariceie spinzurate pe umeri, ca niste duhmi impirdtesti, pistorii de pe lituri, cu fluiere in briie, umbriqi de toate tainele depirtirii, srrunga alcituiti grabnic in chiar ograda hanului, mulsoareamolcomi ce virsa in ciubire fintinile laptelui, focurile li refierbeau " pe cujbe tuciurile cu mimiligi, linistea si somnul turmelor indescifrabilJ [cwotnt cind gi cind de o acioaie trezitd.la gitul vreunui berbec mi-au hsat o vraiice n-a mai apus. odati s-a oprit un ciopor intirziat cu o huidumi de cioban dupi el. Ijrca incet si cu zaboveli, povestea ca-l scutura riu frigurile ce bintuiau i1 ".olo balti. Noi il ascultam cu inimile cit purecul, simqeac;-l prind iar, si eu le inchipuiam aceste friguri ca pe niste^zgripturoaice hide iare se fln pe urmele Feli-Frumosilor ca acestade fa1i. in adevir omul s-a intins cit era d^emare gi a cup.rins o laviqr, si, apucat de riul cel mare, s-a pornit si tremure zguduind tot umbrarul. ursii erau nimic pe lingi el. Atunci a iegit din gloata un*crestin umblat prin streini gi a cerut lui oani ca la o oca de vinnegru di.r cel mai tare gi mai vechi, scosde la boascadin fundul beciurilor, a mai turnat in el o litri de guici de drojdie blrl-e, a adaugatdoi pumni de sare mirunri, a plimidit, a descintat si a bitut sticla pini afdcutspume, apoi a sculatpe pitimag i-a dat-o. Asta, fi.i 9i 738

Intttl

t l ' l ( A l ,l I l l (l r n

a facut o dati si mai intrebe ce e, a pus-o la guri gi a biut-o toati pe nerisuflate, sudori de pe de giroaiele girli Curgeau hi, de ne-am speriat,'sir-, .rri"", la fel... oca, de data o biut mai a el. Pestedoui ceasuris-a sculat sinitos gi de bucurie pentru leac' numai pastrata astavin firi sare,numai cu adaosde drojdie bitrini, ursi. Dar cu la Hanul Toamna sevesteacu acelagipopas leganatal turmelor la uscat, ca gosmai alescu pistrimurile gi cirnagii pe cafehanul le intindea afara podinele rufele pe garduri. le umfla cu Oani junghl cite o suti de oi deodati, ne uitam cu groazd'cum in.putini le puie. si le cisipegte cum 9i bucarne' qeavasi le delp.inA pieile de Iasi ci se gtiam Atunci la soare. le ingire si toaie la saramuri, ca sale scoati apoi turme, de sleit s-a muntele ci toamna, ci hora intri in odaia cea mare a hanului, hanul are si mocogrFrzilede poame, 9i curind ate sd'cada zipeztle, sub care impreuni cu ur,rJarcl pinn ia primivara, ca urgii ce intrau agijderi in amortire, sus,in lJrsoaica lot, raznitS'pe coclauri' ,arol, "^colo, ducind Noi rimineam despirqili de lume, prir, "ar.l. gi bordeiele.troienite, dorul minunilor inchise cu obloane de zdpadasi zdvoarede ghequri' in Astea demult, tare demult, cind nu plecasemsi mi pierd cu desavirgire at tduficdtor de pus ltt focul ,.t. urgi lume. Tirziu de tot am auzit c1,Hanul cu " paca cenuqa din ?nviat a mai fi pierit insugi Oani cu nevasta.$i nu am aflat dacl' intimpla 9i misirea legendard,,ceeacemi intriste azd amar,cici chiar daci s-ar o dati la cite nunea asta, penrru mrne ar fi fdri folos, asemeneapasareinviind cinci sute de ani.

GnonPa iNcr,nrroR RAI D r, r-A O VREM E, HANUL CHI ABuR s- acenr t inzest f at cughegioameni 9i i-a rie si, intr-o toamna inaintata,oanai-a ascultat indemnul. A strins piriul' fereca va p"t t;-l t"p. groapa largi 9i adinci pentru gheqirie' Cind gerul o '".. cu'boloiani de ghea$, si aibi cu ce rici vara biuturile. La ,-o "-p[ peste Daseri adincime de doue staturi de om, lucritorii s-au oprit infricogali' piatra de la cit singurl una misele, citeva capciuni: de nigte oase ndzdrdvane,ca lasat in ce-au impietrite, niprasnice, leboaie rijnip de zdrobit porumb, doU uriaqi' o tigvi tufan' un rldecig din 9i p;*in, nigte giuri ca cele cind ai smulge 'r;t givane nigte cit ochilor 9i vicare ficea Oani quici, iu locurile groase "^r^nuli.r" gurloaie nigte zuini scorburoaseca de vierme, unde fuseseri urechile, 9i jidovi, pierigi odati cu ." f. brd,rroaiele de stupi. Unii ziceaucl-s ciolane de ne-a lamurit pe poioprrl, algii cn sint rimigiqe d9 sm.ei'Pini a venit o baba 9i ingerilot t"ai'care' ,oqi. i{rr-.."r, nici una, nici cealalti, ci se chema ca sint oasele in ciderea I alungat cu fulgere gi trdsnete Arhanghelul , au cd"zutaici si, "i"a " 739

V. VorcuLescu lor, a plesnit pimintul gi i-a inghift, agaargi cum se aflau.Semai dezgropase cind fusese[indescifrabilJasemenea filci de trei cogi,cu misele de cremenecir pietrelede moari. cui le-adezmormintatnu i-a fost a buni. Trebuiasi le deape o api mareel, dupi cele-o dezlegacucetaniipopa,si locul, sfinqitcu sfeqtanieceeace s-a9i ficut. Asa a scipat hanul gi noi toqi de pacoste9i blestem. miercwri,17 iunie 1957,B[wcure;tiJ