Vasile Voiculescu - Chef la mănăstire

C hef la m in is t ir e

sE enA l a Ionel Teodoreanu,i n casa i N tR -o s rnl N S E S rU Nr amintind aceeamare, vetust de solemni gi ingheqati, agezatdparcdpe hrube 9i asemenicaseiUsher a ruini. de cai' AsCineva citea o povestire incilcitl, cu armisari nistrusnici giloqi cu ochii la luat tavanul de unii plictisul, anine cultatorii, ostenigi,incepeau si-gi de humor {el un cu gazda, care desPre a. parchetul indeaproape cercetare' "t6i deget jos un deget' un cu 9i jumifioroi .t. Jprrr.r. ci se scufundi spre etajul de tate Pe an, ca un continent osindit' noi pentru ii.rd, o intrerupere fericiti ne inviora. Un client smulgea dintre si se cititor pe o consultaqie urgenti pe Ionel, care' cum cerea politegea, rugi opreasci gi si adastepini seintoarce' poetul Degi golul v.ne" ca o ricoare alintitoare dupi o zi.de .zapuqeali' ne issi imbie gi ne la piele cazactuns de lui nevinovaqiecapul Lesnea rili.; "r, Primirim"' cai"' toriseasci o intimplare scurti' tot cu albastre - Dar de data asta,povestea este adevirati, incepu el, 9i privirile-i gfichiuirn pe lectorul rimas mofluz' ' igi preDe ,rii drani in sir pirintele Ilie de la biserica domneasci a tirgului judeqului, inspecumbla potcapul rogu gi Lriul viginiu de protopop de-a lungul har inaintea tind biserici, schituri 9i ministiri. Cu firea lui indatoritoare, el aflase pleca il unul cind atunci ci aga putere, la perindate celor doui partide politice edec' -lisa neclintit celuilalt' ca pe un vechi de jur imirrcepuse dregdtoriacu pnrul corb gi barba cioari. Acum ii atirnau gi colbul vintul de mingiiaqi albi gi moi ca de sipun, iigt. pr"lrr*ifel"ilo, "hbuci cilitoriilor.

V

V o t r r J r t , ( ll

( ltrrrrlt',rl;rt'r'rrrrric;isi diurrr:ro nirnicl, parinteleprotopop trecusein fapta lirrr,lullcgirritortrlui,carc,chibzuind cum se petrecla noi lucrurile, rinduisecu s, lrr';tsiszgirccrri:r:rst:rbugetari fagdde munca protopopeasci.Adici el stia ci, ,r it it tle rn:lrc :rr fi salariul slujbasului,cheltuielile cu cilitoriile si intretinerea lot irr s:ucinrrcclor inspectagicad.Asa ci protopopul pica dis-de-diminea\dpe ll(',rst('l)t:rlc irrtr-un sat din preajmaorasului. Aci da drumul cirugei cu care verriscsi lirninca pe jos, ca apostolii. l)rrcii cra cluminici ori sirbi.toare, popa locului se trezea cu el in biserici, rrrrtlc supravegheacu strijnicie sivirgirea sfintei slujbe. Vai de cel ce n-ar fi tlrrs o tlul-ri tot gartul, sarind vreo molifti sau mincind cintiri ! I )upl astamergeala cancelarie,de obicei o cimiruti in casapopii, unde lua in ccrcctareacte, condici, hirtii, venituri gi cheltuieli, verifica reparariile,biga virr:i pentru striciciunile intimplate locasului, ascuhaplingeri, stringea reclarrrirlii,se interesade activitigile misionare si culturale. - I)e ce-ai gregit actul ista de botez? I\rpa si bilbiia, ciutind si dea repede foile catastifului mai departe, peste degctul protopopului, inqepenitca un cui in fila cu pocinog. - Unde sint chitantele de la timplar ? * Pii si vedeqi,sfintia-ta, ci Stinici dulgherul... agagi pe dincolo... - Arata-mi ofertele de la algi furnizori. - Pni de unde, picatele mele, se viieta gresitul, ca atci nu mai este algi furnizori !... - De ce n-ai ciutat in orag ? Ai qinut licitaqie pentru invelitoarea turlelor ? Popa, incolqit, z$ia ochii; licitaqie? Asta insemna si bati toba gi si strige ca la mezat! S-ar fi putut asaceva? ln sfirsit, un heqigde chestii in care ai fi incurcat pe cel mai iscusit qi hirqit popi dacdqi-ai fi pus mintea cu el ! Pini la urmi, popa, cabdrbat,isi mai gisea firea daci gi-o pierduse. Dar pe preoteasi o apucau spaimele,si-n gospodirie intra rdzmeriga,cireia ii cideau jertfe intii copiii bituti mdr, ca si fie gi si rimini cuminqi, apoi sau purcelul pus \a tavd.,sau puii spinguigi in frigare, uneori gi unii Ei altii, ca si fie sfinqiasa cit mai ingiduitor cu greselilepopii, care din partea-i seingrijea cu osirdie de quici si vinaturi cit mai veselnice 9i mai impiciuitoare. Protopopul, dupi ce biga pe invinuit in toate ricorile, se molcomea repede, mai ales ci iar risuna de dincolo, pentru atreia oari,indemnul coanei preotese: - Poftiqi la masi, ci se ricesc ciorbele. Pirintele, intirziat cu inspeclia, era nevoir si primeasci ospelia. De altfel, unde ar fi gisit mincare sfinta fali bisericeasci ? La han, covrigi pingirili de muste 9i pogirci, alituri de toqi drumegii ? Nu s-ar face de toate risurile popa care l-ar fi ldsatsi plece neospitat din casi ?

366

l )t{ o/A f l ' l ( A

Masa sc indelungeacu vorba desprecopii, despremultele belele9i necazuri alevielii, despreboalapreoteseigi betegugurilepopii. Apoi' dupi o usoari odihni cu aqipire,pirintele Ilie, protopop al aminduror partidele,bolmojea un Proces-verbalde inspecgiedupi tipic, precum cLtoate au iegit gi s-au gisit bune, in timp ce gazdaigiinhima cilugul la brigci sau imprumuta teleguqavecinului, ca si strimute pe sfingia-sain satul de alituri. Aici protopopul cidea tot pe neagteptatein braqeleintinse ale altui popi, care primise chiar de dimineagi gtafeti de la colegul inspectat de pacosteacare o si-l calce. O inlelegere cu jurimint lega pe toqi popii judeplui intr-o retea, indatoraqi si se inqtiinqeze unii pe alqii. Aga ci atunci cind pirintele Ilie igi ivea culionul rogu pe una din barierele tirgului, toati linia de popi din satele aqezate pe drumul apucat de el zbirniia, bituti mai abitir ca un telegraf de paracliserii sosiqi gifiind din gugi cu strigitul: - Vine protopopul ! Acu-l jughinegte pe pirintele Mihai al nostru ! Aga, ospitat, gazdtit,purtat pe sus din parohie in parohie, pirintele protopop igi ficea congtiincios ronda. De inrors acasi seingrijeau tot popii invoiqi intre ei. Cel pe care-l ajungea rindul igi ficea vint pentru vreo treabi in orag 9i incirca in pogtalion pe sfinqia-sa,cu toate darurile de care era cu sila ghiftuit: la deal cu quici Eivin, la 9escu slinini 9i f;ine, iar de pestetot oritinii vii... Pestecel mult doui-trei siptimini, o noui alarmd.Potcapul rogu iegeape altabarierS,,scornind la fugi, ca pe iepuri, alt gir de qircovnici. $tafetele scoteauPe bieqii preoqi de pretutindeni pe unde-i gasea.Pe unii din tihnele lor, pe alqii ii culegeau de la treburi, ii adunau de prin lanuri, ii trigeau din circiumi: - Protopopul, sosegteprotopopul! l.t".p." adici ronda. Ronda nu se sfirgeainsi intotdeauna dupa tipic. De cele mai multe ori se iscau inrorsituri neagteptate,cu intirzieri gi incurcireli care-l opreau pe protoPop in loc sauil abiteau din caleadreapti: o cumetrie cu botez, astalinea de obicei o zi. Altadari ii punea piedici o nunti mare: aici popasul dura cel puqin trei zile gi trei nopqi. Dincolo se poticnea de o inmormintare cu pomeni lungi 9i imbelgugate.Puteai oare pleca, lesind far; mingiiere oamenii adunagila praznicul funebru, care qi ista qineatrei, patru zile ? Pune la socoteali hramurile, cind poporenii se revirsau de pretutindeni ca turmele albe gi tdlj,;zuiauin jurul bisericii, mindri ci ProtoPopul slujeqte in fruntea soborului de preogi ca un falnic haiduc in odejdii. Protopopul nu numai ci nu ocolea intimplirile astea' s-ar fi zis mai degrabi dimpotrivi, ci le cauti cu luminarea: la petreceri gi zaiafeturi se deschideaca o floare. I.ttr-o duminici din mai, sculat din zori, protoPopul Ilie inspectaseo biserici din marginea tirgului, unde serveaudoi preoqi. Lisase unul si savirgeascd slujba gi plecasecu celalalt, popa Vlad, care aveafaeton' grnbind si ajungi

V

l.r trrr sirt rrrrridc1'r:irtat,riznit din drumul mare, pe unde nu se mai abitusc tl c rrr r r lt . l',r';ro vrcmc a lui Dumnezeu.Yazduhul Moldovei, de obicei moale, acum irrvfande la ministire care trebuia si rispunzd gi si ispigeasci.$i cum nu se ;rll;rnimic gatade mincare,preoteasafiind bolnavi 9i ea,popa Bolindache izbuti sii abati pe protopop spre ministire, carenu era departe gi unde picau tocmai fir vrcmea mesei.Au cilugirii un helegteuin spatele ogrlzii qi fac un borg de l)cstesi o saramur; cu chiperi, si nu mai uiqi ! $i, ca si se spele de toate gregelile,popa Bolindache, inzdrivenit ca prin miruunede adngereacu sfinqia-saprotopopul, inhimi iapa lui ceaalbi - o chema |,iz.a,o mindreqede viti, vestite in tot ginutul, la careseinchina ca la icoani. O girrcainchisi ca pe-o cadini, incuiati cu gapte lacite gi pitzita ca ochii din cap. $i, irrcheindu-i curelele, povestea sfinqiei-salecum au incercat hoqii de vreo trei-patru ori si i-o fure. Chiar siptimina trecutl spirseseri grajdul. De atunci doarme un pindar anume in iesle, lingl ea. lntr-adevir, iapa eraminunati: capul gingag,neryos, ochii mari degtepgi,focogi, botul subgire,cu nirile pilpiitoare, greabinul incovoiat intr-o coardi mircaqi, pieptul puternic iesit afari, pintecele supt, chigiqeleffase ca prin inel gi copitele mirunte, mereu in neastimpir. Cind porni la drum, trupul i selungi parci, 9i se agternu asemeniunui ogar. Era o plicere s-o privegti de pe capri jucindu-gi spetelesffinse gi goldurile armonioase nu a fugi silnici, ci, ai fi zis, a dans... - Hi,Lizal o stirnea cu dragoste popa. Hoqii se lin mereu dupi ea. Dar nici cu nu mi las, si gtiu bine ci o culc noaptea cu mine in odaie, se spovedeaBolindache pirintelui protopop, cd ziua nu se pot apropia de copii. Am pini acum gapte.$i astafac, bagcade ai mei, paisprezeceochi 9i alte paisprezeceurechi. - Ei, cu tilharii si nu te pui !... il inveghea bitrinul. IJite, ca acum, pleci la drum singur. De ce nu luagi un biiat cu dumneata ? - Pii, daci vrea Dumnezeu, pini-n chindii sintem inapoi acasi. imbucim ceva,ci pini atunci preoteasaare timp si giteasci bucate, ne culcim, si miine, la ceasul rinduit de sfinqia-ta, sintem unde poruncegti. * Pii unde ? La pirintele Gheorghe...

370

P trdl l

tP t( A

- La pirintele Gheorghe din Sculeni ? Ugor ! lttt.-ntt ceas9i jumitate sintem acolo. $i-n gindul lui popa igi zicea: ,,O sa-i fac 9i eu bucata popii Gheorghe, cum mi-a flcut-o si mie picitosul de popa Vlad, gi-i trase o injurituri colegului necredincios. Si se spele cu protopopul Pe cap cum o gti, iar hodorogul ista bitrin si seinveqeminte si nu mai calceoamenii pe nea9teptate"... Dupi un cot de dumbravi coboriri o vilcea si apucari la dreapta, Pe un drumeag ivit pe o parte gi pe altacu rugi de risuri in floare, hamei gi ciuperci de barba-impiratului. ln fund, apdrat|jur imprejur de dimburi sidite cu vii gi pititd intr-un ochi de verdeagi, ministirea: un chivot alb - biserica - in mijlocul horei de chilii. Poarta grea de stejar strunjit, incuiati. A bntut Aici, alti neagteptati ni,c1,fal6". popa cu coada biciugtii, aizbitprotopopul 9i mai aprig cu toiagul' au strigat, au hiiq au zvirlit cu bolovani, nu s-a clintit nimeni. Ai fi zis ca-i un cimitir. Popa a renunqatsi-gi bage iapa albl' gi potcapul rogu pe poarta ceamare,ci a cirmit de-a lungul palanului inalt ca de cetate al ministirii, pini la hudiqa din dos, pe unde se cari finul, cirugele cu lemne, butoaiele cu vin de la crami. Aici nu strijuia decit un gritar din laqesubqiri, si-l dai cu degetul la o parte. laibir $i iatl-i in mijlocul curgii. Aici i-a intimpinat, impleticindu-se, intr-un repezit petecit gi cu o ciciuli cilugireasci peste pirul vilvoi, pirintele portar, ii-i rninin... Noroc ci in fiecare mini ducea cite o damigeani plini 9i alta 9i mai grea in cap. - Ce citagi aci, maicile voastrede hoqi!... Protopopul o sfecli gi ridicn toiagul ca un scur. Popa se d;du in dosul iepei. Dar rocmai atunci se ivi in girliciul beciului de sub arhondaric pirintele stare! Iosafaq care, cum zilri peproropop, ii alergi inainte, il imbriqigi, il siruti cu bucurie pe frunte, pe barbi gi pe umeri, in chip de cruce. Era foarte vesel 9i mirosea a vin bun. La vederea asta se ariti gi popa de dupi iapd, care fu gi el inchi nat, la fel, crucig, cu buzele. - Haideqi sus ! il lui aproape in braqe gazda. - Merge pirintele protopop. Eu nu pot, zise popa rotind ochii prin curte. -D ece? - Nu las iapa singuri, ci mi-o furd. Pini nu gisesc un loc s-o incui sau om s-o pizeasci, nu mi migc. - Las'ci rinduiesc eu, taici. $i starequlporunci pirintelui portar si nu se clinteasci de lingn viti, ci rispunde cu capul. lntr-o clipi urcari treptele la arhondaric. - Agi mincat? - Ag ! murim de foame, deschisegura ca un pegtezvirlit pe uscat protopopul. Staregulb;tu din palme.

V

V o tr

ll

',( l

S,rsc :rtlur::iniqtc mizilic... Si ne iertati ca ne gasimnepregatigi,sedezvinov,llr cl. Nici rroi n-am mincat. De trei zile pritocim vinurile in pivniqi, ca e Irrrr.rrrr,ri1i pirulirlnicele fierb. Aga ci ne-am dat cu treburile gi am uitat de cele ll t' trrrp rr lui. Astriz.ia1islujit ? intrebi cu oarecaregriji protopopul. Acr,kr, jos, in beci, rispunse cu sfinti nevinovilie starequl,ci Domnul nu !l,r in ilnurnc loc, el se afli pretutindeni. l):ii cum af ficut ? Arn spusciteva rugiciuni si ne-am inchinat cu smerenie! l)rintre butoaie? - llutoaiele pistreaza in ele scump singeleDomnului... limuri el. l)rotopopul, niucit, nu mai spusenimic... mai alesci gustirile soseau.lgi inglrili uluirea odati cu citeva buciqi de caEcaval.IJrmari oui fierte tiiate felii, lrrrrculiqi afumati, frunzuliqe de pastrami de ied, bulzuri de brinzi, gogoloaie de r.nrtproaspit, un ghiudem cu mirodenii, cirnat trandafir... toate udate cu quici liicuti din livezile sfintei ministiri. () dati cu foamea se molcomea de pe sufletul protopopului si toati ciuda strinsi in el, carese dovedeasporiti de nemincare. - Pini se gitegte masacea adevdratd,ce ar fi si ne coborim cu tolii in hrube I Mai avem de pritocit un antal cu rubiniu. Toli pnrinlii gi fralii sint acolo, si nu-i Irisiim,sirmanii, singuri... Oaspelii primiri bucurogi. Luari cu ei rimigiqa de merindi, 9i alaiul se strecuri voios pe gidejul beciului. Aici, la lumina gazornilelor, alqi monahi, cu poalele raselor in briu gi minecile sumese,se clitinau de la un butoi la altul, cu cazi, oale si donicioare in miini. Chiar de la intrare te lua de nas si te-ndbugea, pitrunzindu-te pini-n creieri, damful tare de vin, risipit ca un abur ametitor in vdzduhul strimt gi mucegiit. Protopopul se opri sufocat. - Nu te sfii, il incuraji pirintele losafat. E greu doar la inceput, pe urmi te inveqi9i-qiplace. A9a a 9i fost. Protopopul s-a obisnuit numaidecit, ca 9i cind l-ar fi ficut maici-sa acolo, intre bugi. $i, ameqit,a inceput si se impleticeasci gi el ugor tudicit. - Ce e asta,pirinte stareq?inqeleg,sfinqiile-voastre,ca viindeletnicigi cu asta de trei zile.Da'eu n-am biut nici zecetuici... - Pentru asta e de vini adincimea gi aerul neprimenit, il limuri gazda. Nu egti beat gi si nu uezr cd gi noi ceilalli am fi. Sintem amelili de aburii bauturii, tra;i in piept, de o sutd de ori mai tari decit vinul virit in pintece. Cum iesim la vinduh curat si la mincare grasi, cit ai zice Tatdl nostrn, ne venim in fire, de nu ne mai cunogti.

)/ z

P R o/A t P t( A

Protopopul, incredinqat,s-a lisat aburilor imbititori si ocrotirii staregului, care a cerut mincare virtoasi 9i a intins acolo, sub pimint, un ospiq tare plicut, cu probi din bucatelece se giteau sus.Au gustat astfel' din picioare, sarmalele de porc cu varzd care, la bagcaunde o fn cilugirii in putini infundate, nu se strici nici in luna lui Cuptor, mugchiuleqde purcel scosde la saramurd gi fript pe grdtar,cirnaqi agijdereafragezi ca roua gi o mimiligugd grozavd, nici prea pripiti, nici prea virtoasi, cum numai fata ceaisteali care a slujit pe Sfinta Vineri gtie si faci. Vinul s-a biut din bardacede lut. La amiaziiegiri voiogi pe tirimul cu soare gi se asezari la adevdratamasi, intinsi in sala cea mare a trapezei,. - Acum si mincim qi noi cum se cuvine, ofti staregul,gi se rinduiri: Protopopul la un cap, starequlla capitul celilalt gi pe hturi cilugirii. Pirintele portar, chemat cu clopotul ca si nu calceporunca' trase iapa pini la fereastra odaii de mincare in vizul stipinului, s-o vegheze gi s-o apere toqi sfinqii pnrinqi deodati. Iapabirgd capul ei degtept pe fereastri qi nechezi, parcl, gungurea la sdpin. I s-a pus gi ei o traisti cu ovdzin cap, si nu faci zimbre. Tocmai se sfirgiserugiciunea mesei, gata si stea jos, cind se numirari 9i afl,ardcu groazS.ci sint treisprezece. Punctul Iudei. hotiri starequl. - Nu se poate ! Trebuie si gisim pe cel de al paisprezecelea, Dar de unde si-l scogi? $i se invirteau toli deznidijduiqi prin odaie, scremindu-se. - Dim jos din perete icoana Mintuitorului gi o punem Pe un scaun cu un tacim dinainte, ca la nunta din Cana, propuse in cele din urmi fratele Minodor, un fitiliu rumeior - risfiqatul staregului. - Taci, proasto ! il puse la locul lui acesta.Pe vremea nungii din Cana, Isus era carne qi oase gi umbla printre oameni. Acum e dumnezeul nostru si ne triznegte ! Fetiqcanulnu se lisi, cr grdi,lisind genele-ilungi si mieroasein ios: - Atunci nu mininc eu, ci trec in dosul sfinqiei-tale,si te slujesc. - Dinapoia mea o si treci cind o veni timpul gi locul potrivit, ii zimbi impicat Iosafat starequl.Acu o si stai lingi mine 9i o si-mi cinqi. Nu degeabaegti protosinghel. Lasi, ci gdsim pe altcinevasi ne-mplineasci numirul. Deodati, pirintele portar, caretrebuia si steanumai cu ochii z$ililafereastri pentru pazaieper si nu s-ar fi atins de mincare, siri pigcat de un gind: - Ce-ar fi sI aducem iapa iniuntru ? Tot suflet de-al lui Dumnezeu e 9i ea. O punem in capul mesei,ca si aiba loc mai mult 9i si nu ne stinghereasca,ii trintim in cap traista cu oviz si pe masi o cadi cu apa. - Un cal - cicafacecit gapteoameni, intiri staregul.Aqa ci intrecem cu mult pontul Iscariotului, gi astfel se primi cu chiote de bucurie iscusita dezlegare a grozavei piedici.

373

V

V o t r r , i l ' , ( l,

llrrcrrtclcirrccpuri sa sc perinde.Ciorbi de perisoare,sarmale,mugchiuleqgi t ostile lriptc, purcci latavapevarzd cnlite gi cartofi prnjiqi,chiftelugemici gi pirio,rlc lltc cit palma, cirnaqi sfiriitori, din care cind infigeai furculila sireau cit coLr stlol'ri dc unturi. Toate stropite cu cinci feluri de vinuri mari, sorbite din palrlrc rclirrcide clegtar.Cum fratele Minodor era inclinat mai mult spre vinuri rnuiclcsti clulci gi licoroase,staregulgi domnul siu in pirinteasci griji luminintlu I dcs cind cu vorba, cind cu pilda, il indruma catre vinurile birbitegti, vinjorrsc,cu voiniciein ele. ln toiul ospiqului, iapa, caremincase cam mult, incepu si scoati pe partea cealalti, cu necuviincioasezgomote rau mirositoare, mincarea. - I)obitocul, tot dobitoc ! se scirbi pirintele portar 9i se gribi si schimbe loc:ultraistei de la bot la coadi. Zadarnic. Iapa r.r'aiavea gi alte urite nevoi. Desfd cu fdri rusine picioarele dirrapoi 9i seporni si dea drumul unor ape cu miros din aceleacu caresetrezesc bcqivii. Balta ajunse pini la picioarele sfingilor piringi, care furi nevoiqi si ridice tilpile pe stinghiile mesei. - S-o dim iar afara,porunci starelul. La fereastrd faci ce-o pofti. $i o priponirl, de zdbrele,printre careLizaiqiviri capul si zimbea de renghiul ce jucasecilugirilor. - Acu si se aducl al paisprezeceleatacim aici la mine. $i lipaind prin udul pacitoasei, staregulIosafat trecu iar in capul mesei.I se aqezi, dupi porunci, un castron in dreapta 9i altul in stinga, fiecare cu lingura, furculip, culirul gi paharul lui. - Eu, limuri el pe fraqi, mininc micar cit doi, gi cu voi doisprezece facem tocmai paisprezece.Dar am si mi lupt de data asta si mininc cit trei. Luind cu dreapta o linguri si cu stinga lingura cealalta,le cobora in ciorb; gi le r.rrcala guri pe amindoui deodati, ca gi cind ar fi sorbit doi oameni in acelagi timp. Tot asa, cu amindoui miinile armate de furculiqe, infuleca deodati cite doui buciqi de fripturi si cite doui rotogoale de castraveciori, care se spargeau in dinqi si-i ronliia ca pe nigte cofeturi. Cind lua cite un pahar in fiecare mini gi ciocnea cu sine insugi, se ficea ticere sfinti. Toti priveau cu uimire si pizmi dibicia cu care izbuteste si le duci la guri ca sa le ristoarne pe amindoua deodata, dind usor capul pe spate,fira si verseo picituri. Masa a durat pini searatirziu cu taclale, snoave gi povegti, gi mai ales cu cintece de lume qi podobii bisericesti.Si nu s-ar fi intrerupt daci nu era iapa. Grija ei a trezit pe popa Bolindache ;i pe pirintele portar, in seamaciruia fusesedati. $i pirintele aveainteres si se intoarcd grabnic la ospiqul dus inainte de ceilalqi. Unde s-o inchizd pentru noapte ? Spaimapopii cn-l urmiresc hogii gi-l pindesc si i-o fure sporise, ajutatl de puterea biuturii, care, cum se gtie, inmulqegte

374

P R O/A I P r( A

toate mdcarde doui oti. ltrcepusesi migtevintul 9i si selaseumbre in carepopa nu vedeadecit tilhari ascunsi. Grajdul ministirii era o hardughie hirbuiti, numai paianta, murdari gi cu citeva mirloage in el, nu ficea de Lizal S-o inchizi intr-o chilie ? Tot un drac ! Ho1ul, c-o smucituri de umir, zvirle uga cit colo. Doar si se culce cineva cu ea. Dar stipinul, grijuliu, iqi dete seama ci oricine s-ar jertfi sa rimini cu vita doarme bugtean,si tai lemne pe el. in arhondaricul cu scinduri vopsite 9i scoarge pe dugumele face iar scirnivii. $i nici arhondaricul nu seincuie bine. Pirintele Natanail, un bitrin cu smocurile sprincenelor ca doui moaqe cizrttepe ochii sfredelitori, igi dete cu pirer ea cd ar fi nimerit s-o incuie in biserici. Zidlrli groase de piatri, usi ciptugite cu fier, broasci de oqel cu incuietoare tainici qi ferestrele sus, nu se caqarl nici diavolul pe acolo. Dar starelul se impotrivi cu groazS,gi-l certi cu asprime ca de un blestem. - Cum se poate si cugegi ca in tinerege,pirinte ? grii el mustritor. Si pingirim licagul Domnului ? $i porniri iar si. dezbati adipostul iepei. Cind se perpeleau mai rdu, popii ii veni in gind casape care o uitase cu preoteasagi copiii agteptindu-I. - Ne intoarcem acasi, parinte protopop, izbucni el. Ajungem cam 6rziu, dar tot ii gisim treji gi cu masaincdrcatd,.Femeia a taiat o gisci gi doui giini, cum i-am spus. A ficut alivenci. Am o guicdprigtini gi un vin sfitos, cu care se poate stade vorbi !... Protopopul, ingreuiat la inlelegere, atirn . Starequlgi toli cilugirii siriri intr-un glas gi-i impresurari de toate pi4ile: - Nu se poate una ca asta! Nu ingiduim. Si plece in toiul noplii ? Se-l prade hoqii pe pirintele protopop ? Si-i fure popii iapa ? Nu le dim voie saplece, si pace,nu se calcdlegile ospeliei agausor in picioare... - Aleargi, pirinte portar, porunci starelul, mai ia-gi gi niqte ajutoare si pune la loc in dos poarta cea mare, ca pentru iarni. Si nu iasi, gi tocmai nimerit, si nu mai intre nimeni si ne tulbure. $i ferec-o mai riu ca de tilhari. $i alte porqi uriage de stejar, care agteptaualaturi, furi inqepenitein gura hudiqei,pe unde pitrunsese popa Bolindache. Ministirea era acum chiar cetate. Trebuia si-i dai asaltca si patrunzi. - Ei, acu ce mai zici ? intrebd starequl. - Zic ca iapa mi-o furi mai degrabe aici, unde n-am adipost pentru ea, decit pe drum, intimpini cu buna dreptate popa lauda stareqului. inseamna cI trebuie si doarmi in mijlocul curlii, si c zdrouape ea ori s-o ploui. Ci in grajdul sfinliei-voastren-o bag. Starequlse scirpini in nas. - O acoperim cu pituri. - Nu... altcevazic.Las pe pirintele protopop in minlstire si steacit o vrea.

V

VIt,

llll

,, ll

'l'r't:buics:i steamicar trei zlle, ca la mitoc, ii tiie vorba pirintele portar. Si stca cit o dori, urmi popa, si pe urmi ii purtagi dumneavoastri de grlja rrr.ri.'lcp,rrtc, irrcotroare nevoie. -- llo... ca nici asta nu se poate! Ce, sfinlia-ta esti oaspe numai de o zi, tclchc:r-bcrchea?...il apostrofi starequl,care se proqipi cu picioarele rischirate si b r, r lc lcI aqit ein lat u ri . * 'I'reci pestemine, ristoarni-mi, calca-ma! strigl el. La gestul ista infioritor, ridicari cu toli glasurile cu mare gnlagiecala rLzlroi, ccruri cu asprimede la musafiri ascultaresi supunerecum se cuvine cirrului preoqesc. - Are sa se giseasci o dezlegaregi pentru ospelia la carerecunoastemci are clrcptul si iapa. ln acest timp, in creierul pirintelui portar zbirnii ca o ginganie un gind pe care nu putea inci siJ prindi. Dar era acolo, il simgea.$i deodatnil dibnci. - Stagi! ricni el, slobozind glasca de bucium. Am gisit ! - Ce? Ce? - O coborim in beci... - Nu sepoate, ii tiie starequl.Vinul e belaliu. Prinde miros de toate mirgiviile pe careo si le savirgeasclacolo. Destul ne-a impugit trapeza... - Nici eu nu mi-nvoiesc, siri popa atins, ci-i injosescoarecum iapa.In pivrriti esteumezeali gi nu vreau si capetereumatism la incheieturi, ci e gingagi. $i apoi tot mirosul de spirt 9i tirie mucede, care ne turlacise pe noi, oamenii, are s-o otriveasci de-a binelea.Miine o gisim zd,cindori moarti. - Altceva, urla portarul... - Ce altceva? - O urcim in clopotniqi. IJna, ci nu-i trisneste niminui prin gind s-o caute acolo sus,fie el tatil ho1ilor. Alta, si si vrea, nu se poate fura. Uga de gorun infrunta chiar tunul. Zavoarele cu lacite nemlegti nu se clintesc de le-ar zgilqii Samson,care a niruit capigteafilistenilor. Si, pe urmi, in clopotnigi e curat 9i sinitos, c-ar putea sta si un ofticos ! - Dar daci"holii au iarba fierului si sparg cu ea zivoarele ? se amesteci fratele Minodor. - Au pe dracu ! se sclpi portarul. Sn aib; gi pe mama ierbii oqelului, tot nu rizbesc. $i se hotiriri .Iapa era addpata,mincati. O porniri binigor de cipistru, alintind-o pe bot, mingiind-o pe git, bitind-o cu palma pe spate 9i o minari pini la intrare. Animalul alb, in fruntea gloatei negre,pirea catragedupi el un dric. I-a urcare, oarecaregreutate,adici scaraingusti, treptele scirliitoare si cam rcpczi. Iapa se sfii 9i se dete indirit ciliva pagi gi se propti speriati in dinapoi. - Nu vrea, seingrijora popa.

[)R tl z n I l ' l t A

- O si vrea. ci n-are-ncotro ! Ia aduceqio gdleatacu ovizt' pusi pe scari cu o treaPti mai sus' ca jin$i cu ispita astacind sub bot, cind impindioasi, i"pa ,. urca pini la nadi, precum 9i cu alte goqele9i momele' mai multi se de ia s'parecu biind.rl, mai mutindu-i picioarele cu miinile. Dupi o liunde turn, in iapa cocoale si izbutiri pnrinqii cazn|, cuiebdar. si megtegug, nu-i sa a_scirii, sus de la gura de griji uga cu ,"r; ,U seplimbe ,ioboi;. Au inchis lacite, de rinduri alte cu jos pecetluiti a fost vie gust ,i .obo"r., iar intrarea de impietite cu fiare gi felurite scule de incuiat, ca la un turn de cetate' togi mulqumigrintrapezS',la masi' ci li se $i cu grija astapotoliti, s-au intors ficuse, dupi atita munci gi bitaie de cap, foame' - pentru astdziafost rinduit rpr..nirr"".. porcul, igi dezvilui starequlplanul de fripculinar, infulecind iar sarmale, mugchiuleqe,costile, cirnaqi 9i alte soiuri indoalea gigtele vezi bucatar. pirinte griji, ai turi. Miine esreziua pisirii. Si torni Si-i giinile. ucis pini_ne-a curvar un r.-" cilcat ca pate, alegecurcanul "".. vreo si ochegte la Criciun, de iou; ceg"tide rom pe git. Di iama prin puii scogi sPre mihnire Protopop. doui pichere. N-am putut prisi fazani, se-ntoarseel cu porumDar o se taiem nigte .tup""l cu carneala fel... Auzi, parinte ! $i nu uita beii pentru ciulama! minte. Iiucitarul da din cap la fiecare soi de pasire 9i-9ificea insemniriin noaptea toiul neclintit pistrindu-gi osteneali, o l-ri.i f;.; ospiqul s-a lungit gigari ri' cu des, mai in ce ce din infigisate 9i toata, Ju cegtide caf-eafumegitoare, sucitein degete. fratele Staregul]infoiat in jilq, trase la el, pe un genunchi scos mai afar1,,pe de mijire o abia Minodo., carecu obrljorii lui buc;lag1,ochii lincezi albastri,9i vegmint lungul perigori negri pe btza desus,cu pirul inele revirsat Pe sPate9i-n un inger rezematpe pieptul unui bitrin sfint' i. Cdlwgdrul d'in pecbiul rcblr 9i starequl -oh"ir,"pirea glalmelodios de .r, i.rg.*i "opii "i.rr" ii ginel hangul. Porlrul buciuma un at1on,pirintele Natanail ingina troparele lnvierii, protopopul mormiia stihuri din probod' indeZorile zileide luni i-a gisit si i-a salutat in acestecuvioase,dar veselnice aqa' tot lisat i-a letniciri. Dimineaqaa ffeclrt repedepesteei, nesimqita,9i ziua de La p.6nzau sosit bucateleintocmite dupi planul din ajun, ;i toati sosuri ciorbe 9i 9i luni osietul s-a desfaguratsub zodia oritiniilor in fel 9i chip de rasoale cuPtor' la tavl.,la frigiri, pe varztr,in pe cartofi, fripiuri de zeci de soiuri de clapon' cu mujdei, fiugei pi;iif, pipoq.l., ousoareberb;tegti de cocog,piept de sprintene mai usoare mai vinurile, plt.l 9i S-au schimb", 9i "., "".ri data asta! vechime, Carneade porc cerebiuturi mai aspre,mai spirtoase,cutirie 9i cu proaripate, sprinqare, vinuri ca si topeascaLulta ei grisime; la pisiri se.cuvin inqepitoare bobiqe ,i spumeze, alb, din care si urce ca din apele minerale fi, "rr. 377

\ /(l

V V r r r rult ' , { r,

;i ccl rrrullun rubiniu mai asezatsi mai cumintepentru fripturi grase;i alivenci, lrirclirvrrlc ;i sarailii.Ceeace s-a gi implinit intocmai. Vreo trei soiuri de alb, vreo rLruii tlc galbcn ca chihlimbarul si un rogu-aprins, cu usor gust de busuioc, se l)r"()l)tiriin carafelemari, pe masi... si iar cintece,de data astacu jocuri, si din rrou risctc, chiote gi zburdiri de-ale fratelui Minodor, jucind polca trecut din in braqecu friteasci inlelegere. br:r1,c A doua noapte i-a gisit tot la locurile lor, neclintiqi ca la o mare si infricosati privcghere.Pentru anume treburi mai mici, nu se mai nevoiau sa se scoale,pilda icpei era inci vie, la picioarele lor si chiar a nirilor. $i apoi retirada era depirtltii, in capitul unei sili intunecoase, la care ajungeai greu, pe bijbiite. Pini acolo era destul loc de-a lungul zidului pentru un regiment, darmite pcntru treisprezececilugiri pustnici. Mai ales ci se lisase peste ei gi o seninitate, o dezlegarede toate, o uitare de griji vecini cu vrijile, care-i inchidea ca intr-un ostrov fericit. Aga cum poate o si aflim gi noi cind vom trece cu bine in cealalti lume. Ei se giseau acolo chiar de acum, si-n zorile celei de-ateiazi, adicd.marti,stareful a destiinuit soborului bunitiqile ei, adici lista de bucate - va ft ziua pegtelui - a racilor, a icrelor, a scoicil