Vasile Voiculescu - Şarpele Aliodor

P R OZA E P IC A

$ a rp e le

A l i odor

A N u t, c Ro z Av DE E c o N o lr in ploi, sesfirgisegi mai zgircitin zipezi.Eraiarni plini, dar numai cu ingheq.Vremuisela inceputun pospaide zipadi, pe care vintul o micinase, zvirlind-o de colo-colo. $i oamenii se indreptauingrijoraqicitre un Criciun negrugi uscat,semnriu pentru siminituri, ca gi dinspre parteasinitigii. Cei mai necijiqieraucopiii. ln loc si zburdecu saniape derdelusuri,ei trebuiau si careacasi,cu spinarea,crogniide crengisi vreascuri.Noroc ci in privinqa lemnelorsatuleralinigtit. Nu aveanevoiesi porneascila pnduriindepirtate.Se incdlzeaaproapenumai cu usciturile ce-i daupetecuqele de cring rimase codevilmigie din falnicul codru sub careodinioarl secuibirise celdintii strimog. Copiii gospodarilorfoloseauprilejul ci usciturile nu erautroienitede zdpezi gi seintreceausi aduci acasisarciniintregi, pe carele trinteaulingl vetreleduduind incinse.Cind nu mai incipeau acolo,le ingrimideau, la indemini, prin tindeleintunecoase. lntr-o zi, copilagulcel mai mic al lui Padegsta la vatri.gi sejuca zvirlind in foc glteje, casi le priveascicum liuie si sezvircolesc,vii canigtegerpigoriluminogi.Umblind astfelcu mina prin vreascurisi le aleagd,detede o ramuri. mai moalegi mai cirnoasi, pe careincerci.zadarnicsi o rupi: vreascul,negrugi alunecos,semlediasubminuqelelui in toatepi4ile. Tocmai sepregiteasi-l arunce in jar asaintreg, cind intrari pe ugi cei doi fragiai lui mai mlrisori. Copilul le arilti,creangaciudati, pe carenumaidecitcel marei-o smulse. - E o curea,strigi el bucuros,ia si vedeqicum mi incing eu cu ea! $i-gi incolnci briul subqirelpestecimagi, cu mlediqace sesupuneaascultitoare ca o cordea,plimbindu-seaga,mindru, prin odaie.Mijlociul ceru si 236

incercegi el cureluga,ci 9i el cirasecrengileunde fusesegisiti. Nu puteasi se faci numaiunul singurstipin pe ea.Fratelemai mareseimpotrivi cu hotlrire si i-o imprumute. Celilalt pusemina si i-o smulgi. De unde harqi ;i inciierare' Cel mic, nipistuit, seporni si plingi 9i si strigecL dacde pe buni dreptate,cureauae a lui, cd el a gisit-o intii. ln toiul gilcevei,cind citegitreitrigeau de cureauabuclucagi,seivi soramai mare, sirind si-i impace.$i, cu autoritateapalmei ridicate, lui vreasculdin miinile celui mai argigos.Dar numaidecit il azvirli insplimintati, qipind ca luati de iele: - E garpe...$arpele! Nu vi atingeqi! Cei doi copii mai mirigori sedeteri ciqivapagiindirit giincremeniri. Mezinul, negtiutor,prinseprilejul ;i-gi lui odorul inapoi,virinduJ repedein sin.Nimeni nu mai indrizne a acumsi seapropiede el. Era tabu. La $peteleinvergunatealefetei, alergi speriati mama'crezindci s-aaprins casa.La inceputnu pricepunimic.Vorbeleseimbulzeauqi seincilceauinvolburatela gurile beieqilor,inci fierbintaqide sfad;. Fata,ingilbeniti 9i ameqitide jispaimi,tremuratoati gi sefrecade zor cu scuipatpe degetelecu careapucase gadina,filrit se poati desclegtagura.Numai Prisleasta linigtit, cu mina in sin strinsi pe preluita curelugi. - Mami, garpele,garpele! giparl in sfirgit cei trei. - Ce garpe? Unde ?intrebi femeia. - ln sin la Ionici... ariltardei infiorati. - Spune,cee, Marioari ?Nu te mai face! porunci mama. Fatasedezmeticisi spuseintimplarea.Cum printre vreascuricopiii aduseseri din cring un garpedegerat,pe careacumil linea ascunsin sin Ionici. Mama nu credea. - Cum un ga{pe? Ci am auzit ceartd... Totug| temitoare,porunci copilului si scoati gi si aratece a pitit in sin' Ionici nu vru. Maici-sa cerci si-l sperie.Dar mina lui mingiia cu plicere pradajinduiti de fragi.O simqeacum la cildura trupului siu dulce ca o zi de incet. aprilie curelugasedezmorqea Femeianu gtiace si faci. Nu cutezasi apucepe copil gi si-l cautein sin cu sila.Setemeade misterioasajivini ascunsiacolo'Agaci nimeni nu mai indrizneasI seapropiegi si brutalizezecopilul, careacumseafla sub protecqiagarpelui. Ea trebui si iasl gi si chemeberbatul. Gospodarulsehotiri cu greu si-gi lasetreburile Pentru o cearti a copiilor. Numai la strigitele nefiregtialenevesteigi fetei seinduri si zvirle toporul 9i intri cu eleodati. Asculti gi el intimplareagi nu crezu. - Vi se ndzarevoui,fricoaselor.Ia si vedem,Ionici, ce ai tu acolo?

V

Votr ril',(

rl

l)ru. lorriciinu sc incluplecinici la cerereatatilui. A ! Nu tc supui ? Stai tu, c\,-ti arateu...si vru si-l prindd, ca si-l caute. l):rr copilul zvicni in fundul sub-patului, unde se ghemui, cu nepreruita corr.rrrri la cl, irr cuibarul pisicilor. Nici ameninprile, nici rugiminlile nu l-au inrlrrlrlccirts:iiasi. - Am si te las acolo nemincat, il procitea maici-sa. Si-1i dea migile si sugi ! l)irinqii, dupi oarecari opinteli zadarnicesi-l scoati, se linistiri. Copilului nu i s ;r intimplat nici un riu. Ceilalqi fragi, pizmasi, il iscodeau,plecindu-se la incelrut tcmitori, apoi tot maiindrazneti sub margineapatului. Cu ochii lor ageri, z.irrcauacolo ca intr-o taini pe Ionici infigurind gi desfigurind cureluga minurrirti, cu care le ficea in ciudi. ln sfirsit, dupi multe ademeneli gi figiduieli, ci nu-i ia nimeni curelusa, care rrimine a lui, numai si le-o arate, copilul iegi din ascunzdtoare.insi, neincrezitor, virise iar odorul la loc, sub cimasi. La urmi se invoi si-l scoati, penrru un bricegut...si intinse pe pat sub ochii speriagiai gospodineiun sarpe,lung ca de un cor, negru pe spatesi cevamai deschis pe pintece, cu capul mic si rotunjor, pe laturile ciruia sclipeau doul mirgeluqede sticli rosie, ochii fer; pleoape.Numai coada subqiresi ascutiti tresirea usor. lncolo, zdceainert dar se simtea cn pilpiie in el un firigor palid de viaqi. Gospodarul cunoscu numaidecit ci e vorba de un sarpeneveninos,un biet sarpenevinovat de pidure, care nu poate face nici un riu. Femeia ceru totusi si stirui cu incipitinare si-l arunce in foc. Omul nu se invoi. El se pregitea si-l ia cu doui beqigoare,si-l scoar; gi si-l zvirle undeva departe, ce-o vrea Dumnezeu cu el, dar Ionici se repezi ca un uliu gi-l viri din nou in sin. Acum toqi copiii slrira si luari intr-un suflet apirarea sirmanei jivine. Plinseri, se rugari, gipardca au si vadi de el gi au si-l ingrijeasci numai si lil lasetovaris de joaci. $i gospodarul,milos, seinvoi si-l opreascain casalui. Numai femeia, ?nvergunati,cereaalungareasarpelui, certindu-i qi ocirindu-i cu ce-i venea la guri. Dupi multi tirguiala, paceas-a ficut. $arpele ri.maseintre copii. Aveau voie si sejoace fiecarepe rind cu el, firi si se certe. La cel mai mic semn de neinlelegere, lighioana are sa fie zvirlitape api... Raminea insi statornicit ci era al lui lonici, singurul lui stipin, care seindarora sal imprumure si fraqilor sii. Ziua,fiara se dezmortea lingi vatri gi blindi seincolicea fie de bra6 fie, ca un colan, de gitul frn,tinilor de joc. Dar ?i plicea mai alesin sin, pe pielea caldi, cingdtoarein jurul mijlocului ori covrig in fundul cimigii la spate. Incepusesi-si cunoasci prietenii, care nu se mai dezlipeau de el, era bun ;i drigistos indeosebi cu Ionici, pe pieptul ciruia dormea invirtit ca un colac. Copiii il ficeau sau braqari cu spiralele urcind de la cot pini la git, unde cipgorul lui cu limbi ascuqitejuca ager sub berbia biiatului. Ori gi-l implereau cununi pe

218

Pnozn r pr cA

cap, lan! de picior, sau ce li se nizdrea lor, si sarpelesesupuneala toate jocurile. Sedomesticisede-a binelea. Copiii ilbotezardAliodor, dupi numele unui viteaz din basme,si se parea ci garpelerispundea cind era chemat pe nume. Venea mai alescind era suierat usor pe limba lui cum numai Ionici stia s-o faci. ii puneau regulat sub pat un blid cu lapte dulce, pe care-l giseau totdeauna golit, nu se gtie,de garpesau de miqe. La inceput a fost foarte greu cu el in odaie...indati ce-l lisau jos, unde era frig, amorgea.Atunci il putea cilca gi strivi oricine intra. Trebuia sd-l pdzeasci toli ca pe ochii din cap...Ionici il culca totdeauna searacu el. Iar noaptea,cind adormea el, i-l luau de pe piept gi il aruncau sub pat, unde sta ingepenit pini a doua zi, cind iar il scoteau la 1oacd. Numai femeia nu se deprindeacu el. il privea mereu cu spaimi si nu suferea cu nici un chip si se atingi de ea. Au trecut agaiarna si primavara, ca in basmele cu gerpi vrijili, in pielea cirora se ascund geniile binelui sau ale riului. Ajunsesera si creadi ci poate era un pui riticit de-al impiratului gerpilor, care, cind o afla unde se giseqtefeciorul, are si vie ;i si-l riscumpere de la cei ce l-au primit gi ingrijit, cu o baniqi de aur qi de nestemate. Cind a dat cildura ;arpele a inceput si se migte mai slobod prin casi. Nu mai sta cuminte sub pat sau unde il puneau. Umbla mereu, se strecura, nesimlit, de colo pini colo. Era foarte curios si stie tot. ii pl;cea si cercetezesi si se vire in locurile cele mai ascunse.ll giseau cind in colqarul cu blide, cind in dulapul cu haine, mai des dupi cotlon. Altidati, la cald, in cuibarul clo;telor, care sireau spiimintate de pe oua. De citeva ori l-au descoperit in vatra cu cenusi, unde fusesegatasa-l coaci de-a binelea. Odati s-a plimbat citava vreme in buzunarul lui Padeg.Noaptea pirisea copiii gi vizitape ceilalgimembri ai familiei. Gospodarul nu spuneanimic, doar punea mina pe el 9i-l zvidea cit colo. Dar gospodina, iesita din minqi, cum il simlea, gipade scula toati casa.Trebuia si sari altcineva,de obicei Ionici, gi si i-l culeagi. Femeia ocira gi blestemapini ce adormea iar,tirziu. Trebuia si se faci insi la un fel. Nu se indurau si-l ucidi. Nu atit de mili sau de hatirul copiilor, cit de teami. S-ar putea ca un sarpe,venit agadin senin la casa Ior, sa fie un semn trimis de pricopseali. Ar fi fost si-gi ucidi norocul. Acum inadins ii lisau mereu uga deschisi si-l inlesneausa plece. $arpeleiesea,seplimba pe unde-i plicea 9i se intorcea iar statornic la ciminul lui. IJneori, cind copiii zburdau pe a{ari, se lua gi se tinea, tiptil, dupi ei, alunecind voios prin iarba umedi sub prunii incircaqi de rod. Caci fapd vrednic de luat aminte, dinffe toate, numai livada lui Padegnu fuseseatinsi de un ingheg venit fari veste peste flori si isi pistrase roadele toate. $i inci un lucru bagaseri de seami. De cind garpeleintrase in casi, se stirpiseri toqi

239

V.

V trti

tJl l ',(

tJ

i;oarccii;i gindacii stricitori. E drept ci din cind in cind pierea si cite un puisor rlt' ckr;ci. Iierneiainvinuia invergunati garpele.Dar nimeni nu-l prinsese.$i pin; ,rtrrrrcirirr.rineadoar un ponos pe capul blindului tovari;. lntimplarea ficuse inconjurul satului, care lua parte cu insufletire la peripegiilc crrsciunde se aciuaselighioana. Cei mai mulli erau de partea garpeluigi-l soc()tcau piazabuna. Alqii, dimpotrivi, il fneau drept un semn riu gi sfdtuiau sa se ilrLlncedin casaspurciciunea, care nu putea fi decit unealta diavolului. Daci-l rrraiqin,are si le aduci nenorocire. O si mugtevitele, are sa apucevacade uger. ( ) si sugrume copiii, stringindu-se ca o fringhie de gitul lor. Mai alesvecina Dobra era dusmananeinduplecati a bietei tiritoare. - Nu-l mai qine,surata, pe lingi casi. Asta i1i intri o data pe git gi nu-l mai poqi scoatecu nici un chip din pintece.Nu gtii ce-apigit Maranda ? $i-i biga a zeceaoari in cap femeii povesteaMarandei, care dormise in cimp si un sarpe ii pitrunsese prin guri in burti. A chinuit-o mulgi ani. Numai cu fum de argint viu l-a scos afara.L-avdrsat buciqi-bucili, amestecatcu cheaguri de singe. $i povegti de-asteacu gerpi oplogiqi in pintecele oamenilor impuiau zilnic minqile bietei gospodine, care incepuse si intre la griji si sa slabeascdvdzind cu ochii. intr-o zi a gdsit garpelein putineiul cu pulin lapte pe fund, din care mincaseri toqi. Din acel ceasfemeia a inceput si bagede seami ci o doare gi o arde in capul pieptului, la lingurici, acolo unde ajunsesemincarea spurcati de lighioani. igi simlise stomacul intors, rdzvrdtit ca de o bube. $i sinitatea ei porni si mearga la vale, din riu in mai rau. lnt.-o r,o"pte, era acum vari, dormeau toli afara,pe prispi. Deodati, femeia incepu si geami 9i si se zbati. $arpelese urcasepe pieptul ei si se tirise pini la gur;. ii mirosise alaptedulce. Ea se lupta, dar cu toate opintelile nu-l putea dezlipi. $arpelese furigi ca pe o gauri pe gitlejul ei in spasme,pini la pintece,unde se intinse, coardd,si rimase cu dingii infipli in rinza ei. Gospodarul, tezitde qipetelegi zvircolirile nevestei,o zgilgii gi o degtepti. - Ce visezi. femeie? o intrebi el. - Nici un vis, strigainnebuniti femeia.A intrat ;arpele in mine. De acumamor. $i, cu miinile inclestate pe pintece, se framinta in dureri grozave. De atunci a fost cu neputingi s-o mai linisteasca cineva. $i lucru ciudat, careii intirea spusele.Chiar din noapteaaceeagarpelea pierit;i nu s-a mai gisit. L-au ciutat pretutindeni, l-au chemat,l-au suierat copiii. - Parci a intrat in pimint ! spuneaPadeg. - Nu in pdmint, ci in pintecele meu ! tinea una, viicirindu-se, femeia. $i se apasacu pumnul sub furca pieptului, unde o virii incordatd se zbdtea,neastimparata si dureroasa,gatasa crape parca.

240

Pnozn t Pt tA

Satulacum era,tot, impotriva garpeluigi oliciia pe biata femeie: ca intotdeauna, lighioanei ii mirosise a lapte si se strecurasepe guri, ca de acolo si alunece mai departein stomac,ca intr-o scorburi, unde coadai se zbltea fard de tigaz. I s-au f;cut bolnavei descintece.A dormit nopli multe cu o strachini de lapte dulce la guri, ca si ademeneascljivina sdiasd afara.$arpele venea pini la inghititoare qiru rr.." si urce mai departe.Sta pindind acolo. Bolnavabaga degetele pe git si-l apuce gi nuJ ajungea. Spurciciunea se cobora iar repede in frnza rdscoliti de virsaturi acre gi galbene ca veninul. Au afumat-o iar, au otrivit-o cu buruieni, pini ce, in sfirgit, Padega chemat doctorul phgii in rreacdtpe la primirie. A"esta a asculat, a intrebat, a pipnit gi a spus ci e o boali de stomac pricinuiti de prea mult rachiu b;ut pe inima goali gi de prea multa mincare de ceapi gi o1et. - Dar drugul care se zbate aici? spunea femeia pierduti. $i plimba mina uscatepe umflitura dureroasi de deasupra buricului. -- E o vini mare, plini cu singe, o lamuri doctorul. Aga zvicnegte la oamenii slabi 9i nervogi. nu le putu citi nimeni. $i pleci, lisind o hirtie cu citeva slove incilcite, Pe care to!i, trebuiau descinseama igi dideau ? Aici, doctorului potrivit s-a b". "ir. tece tari, de vraci dibaci gi puternici. qiginci vrijitoare si preoli $i s-au perindat fel gi chip de babe si mosi, de b.rrri l" Du-nezer.r, fAl s;-i brodeascaunul leacul. $arpelecrestea9i se umfla, cici tot ce inghilea bolnava ii pria numai lui. Vilva cu femeia care a inghilit un garpe a ficut astfel ocolul satului, al phgii, al judeplui 9i a ajuns infloriti de atitea guri in origelul de regedinqi. O gazerdlocaiaa gasitbun prilej pentru un articol senzalional in care gfichiuia autoritlqile vitrege cu sinitatea gi igiena satenilor de sub obliduirea lor. Piefectul, supirat, a dat ordin pretorului si faci numaidecit o cercetare si sdraportezede uigengi. Pretod a ordonat la r?ndul lui primarului, care,negtiind sAf"ci gi ce sd ,;sp,rndi, aufcatcu sila pe bolnavi in ciru1i 9i impreuni cu bar". barul i-ainaintat pegchegspitalului din orag,cum ficea cu mugcalii de ciini turbaqi. Aici au rr.nitln pelerinaj la patul femeii si se interesezeprefectul judelului, primarul urbei, proiurorul, directo rul gazetei gi alf mulqi. Toli au.cules chiar ii., gur" pacient;i, al cirei chip impodobea cu urilenia lui pagina intfia a gazetei, ga.p.le cuibirit in miruntaiele ei. $i arita la togi, firi nici o stinjenire, istoiia "., galben, umflat ;i zvicnitor. pintecele ^ 1.r ."rrcelaria spitalului medicul le-a explicat ci nu poate fi vorba de garpe. E probabil un ulcer stomacal sau mai degrabi un cancerfoarte repede crescut gi ' inoperabil. Dit la insistenqeleprefectului, fiu al poporului, care auzise si el acolo in satul copiliriei multe asemeneapovesti, medicul se invoi si faci o operalie de

24'1

Pnozn Lt 't