Vasile Parvan Getica O Protoistorie a Daciei Paginile 1100

Il

(,

·1 Il [; ,1/ J

MII ,. I( 1 I 1.13 J R

J'"

I

ROM II

SI· L T 1 l

JII

TOM U L

.v..r

I I ! SI" Il1

GET 1C \ U l' R ()

r u \S \. \

II J

,

\ () R I \ P \ 1<

AI ..\{ \OUIUI

lT\'R\

\ j).\ ( 1/-_ I \ JlI~1

I

N'I\n:-/\\

nUCLRI'ŞII

www.cimec.ro

\

R 1 ,

E

www.cimec.ro

ACADEMII)

ROMANA

.Il E M () Il. 1 1 L E S E C T I I ' N i l SER/A

111

TOMUl.

1 S T OR 1 f )'.

III

GETICA o

I'ROTO I STOR I E A DAC I IlI V AS IL E l' ÂRVAN Mn"mu AI. ACADF.lI llU k QlIJ.." ,

LUCMARE I NSOTITA nE

~,

CVLTVRA RU CU

1 9

www.cimec.ro

VI(ll' MI, Il

rf..\NŞt:.ş1

I fURn

NAŢIONALA REŞ

2

6

GETICA o

I NCER ARE DE PROTOI STOR IE A DA IE I IN ~"LE­ N I UL I A. CHR. SĂPÂTURILE DIN CÂMP IA ~IUNTEANĂ ŞI GET" DIN ~IASIVUL CARPATIC DE

VASILE I'ĂRVAN MBMIIRU AI. ACAOP.i\l IEI RO:'1ANE

a,

In u. 187' Alexand ru Odobescu institui prin AC'oldcmia Roma.n~ (pe atunci .Societatca Acadcmidlt). un premiu pentru cea mai bun.ll. lucrare ta8upra popoarelor cari au locuit tArile rom~c de-a stinga Dunării mai inainte de cucerirea acestor ţări de către Împ1r:uul Traiam. Crigorc Tocilescu, pe atunci student, fu ispitit de subicct, şi in 1876 il prezcnl1t ca Iru de doctorat la Praga. In anul unNtor cI Înainta Academiei t~a 8a .dupll o prefacere radkalb şi obtinea premiul. Cartea sa, cu titlul Dacia îno;1fJe de Roma"'- apllrea În 1880 în voI. X al AI/q/. Soc. Acad. Rom. In aceeaşi vreme cu Toci/eseu inv:1ţluul sas Cari Cooss, dupl o conştiincioasli ancheta archeologicl in Ardeal (Cltroflik (1. arc/I. Fu"de SiebenbiiTgens) scrisese lucrarea sa de sintC'/.lI, Skiz::ell zur tIOrriimischcll Clliturgeschichte {It:r miuleren Vomwgtgc.mlen (:Imbcle publ. în Archi'/J (1. Ver. f. sicbellb. Ltmdesk. pe 1876 ş i 1877). In pl'eg~ljrea pentru tipar a lu c~rii sale, Tocileseu folosi din plin lucrarea lui COOS8, apilrută înainte de a sa. Intcrpretâriie ş i concluzi ile greşite ale lui Goossse reWIsesc deci şi la Tocilcscu. Dou1tzccÎ de ani dup~ aceste lucrifrÎ F. v. Pulszky publica În 1897 la Budapesta cartea sa in dou!! volume, MagyarQrs:uig Artlwologidja. Din nenorocire aceast~ lucrare nu aprofunda suficient chestiunile privitoare la epoca şi tinuturile de care ne ocupll.m. Contemporan Nicolae Dcnsusianu scria romanul sifu fantastic Dacia preistoricd, plin de mitologie şi de filologic absurdă, care la apariţia sa (posturro.: 1913) de~ şteptl u admirn~i c şi un entusiasm nem1irginit printre diletanţii rom"ni

www.cimec.ro

VASILRPARVM' ,GBTICA

În archcologie. In sfArşit in 1912 d. 1. AndriCŞClK:u Îşi lua doctoratul 13 laşi cu o COlltrwuţiune /0 Dacia Îlw;,lh d~ Romolli, tratând a.m5nuntit şi conştiincios chestiunea ntolitic14/ui din Dacia .

.:~~~~t~Zif~i: Sprezece secole care au curs dela primul COntaCI al Duciei cu cultura villanovi:mll şi pinit la 8fitr marea r'cglllu lui lui Deccbalu8. Am arât:lt

:~:~;::~::~;;~:~:~:~~:i::L:::;2:';;'~~,:~ ~iri~;;~;~::f~~1~3, ~;i

lUa! rnocent ddclnnt rUraJ. Se va deosebi astfel mai uşor dedt 8crieri contemporane partea nou:1 de ce" veche.

În

alte

",s~~~n:;',o~i;PSv~~C ~~~~~c:~einC;r:;t;O;ri~';lt;':'~j:ri 8~;;' ,:"oSi~:~;

:~~~~ţ~:t~:~:~'~:ie:~ :~~~';:;:r d,~c;:;::~~:. i;cd~~ ~~:;;r!~' am Prin anii loooa. Chr.1) inflorea in rimllul dimre ultimele prelungiri ale Alpilor, deoparte, Carpaţii Nordici cu G:l1iria şi Bucovina _), de alta, in sfârşit regiunea dhre Nistru J) şi Dun:1rea de jos ') ca limiti'l de Est şi Sud, ultima şi cea mai des\'Ohat'l form:l a civilizariei bronzului. Creatorii ci erau un popor unitar, a clrui nalionalitate se va defini uşor in ceJe ce urmează. In continuitate cu acest popor, locuiau, dcla N istru (Herodot JV II) şi pânll ia Don şi În ţinutul Cubanu lui (I-Ierodot I V 12),

:'

~:;:'~:,,~ots!;:;~~ ,:,o~~:C fiM:o~: ~~~;~j .~i'~%~~;;~:i~ ~;;~~:J: ') Vezi p. cronologia tpocelor de bronz ,ungure~li. I~ineekc, in !:.'tllllologiscll. 0111 U1l60,.", V1 1898 - 1901,2_3, Dudapelt 1901, p. 4

Milln/"'fl/f~

I)Rei~e~,NtIlUkythilC"eAlt"til»lt"OIlIU"'Q"If, inloeCQ' rnisrl, VI 1898. 1, p. I I.

Cretltl in SOlltll RUlliu, Oxford, '921, p. 40. ')Precu.m~dCSCde-=opeririICdinMunleni.,În'l)cci.ltcZlurul debronzde1 ... ') Rotto\'tzcrr, / "OtUOIU alfa

DrajnA-dc-Joa (i ncdit; 1. Muzeul NationAl de Antichil.lli). ') Hube:rt Schmidl, Zei/s(;hri/t /ilr EtImologie XXXVI '904, p. 630. Mu Ebcn, AtteTfllm, Bonn u . kipzig 19::'1, p. 75 tqq .. p. 350, )86 'q.;

SQd'lIuIQ"d im

.~~'~:. ci;:';i!:~4;~;":f~:~:.,;~~;t::u::,u:r:.!:::'''r::r: :~:~j~:n~:

".

f!"dC,ukl, Cllmbrid"c

II}I).

p. 4osari •• 192].

f. '

VASILR P\RVAN , G'fTICA

fie eli au trecut prin Cappadocia şi Pon t dincoace in pllrţiJe noas tre, nu e de fcl de mirare dl fapte de istorie a rcligiunilor, documentate literar pentru l'i nutul marelui I\ lithrad:ucs , se regiiscsc documentate archeologic in plirţile aliaţilor săi dela Dunlirea de Jos, În regatul lui Burebista. III. Piepteltelt tlela Buwrqti. (V. fig. 7şi pl.lJ,fig'3). Turnatinacclaş bronz galben ca şi monumentu l preceden t, s'a g"Jsit, probabil cl'lzUI dintr'o c!ruf.( de nisip, lângă cUtdirea cea nouli a Univcrsitătiidin Du-

cureşti,pre-M:ntulobiecf,caretrcbuicsitfifostluatlacarieriledenisipdc

lânWl oraş şi aruncat cu nisipu l î n cJlruţll. iatin accstchipa fost purtat până in centru l oraşului. C."ici dejur Împrejurul lluclIrcşti Jorsunt tU"'l/li şi aşC7.ări nu numai din Ilcoliti cşi bronz, ci şi din epoca fi erului, printre cari în special (dupll. Bolliac) staliunea La Tcnc dcla Cernicii T.9.ng::lnu, la gura Colentinei.lamş un pcndanliv, avlindsusverigarespectivi:i rotund:'l, 1__--.::.-: =-_.•1' - - - - - - 1" de trecut prin ~a cu~eaua cu care era

I

~ ~~;;:J:~:~~~~::~~:~:=~:::~

O

I

I

pareacaluluilaf2nt4nA,reprczen. tatii cu dcstullidib?i.cie intr'o plad[ de bronz, Înalt! de 0 ,l1 8, IatA de o,o9z 9i g roasl deo.ooz m., decupa_ t!ljos ca o simplă foaie dehâniein formlldepicptcne,susins1l lucratt desruJ de convenabil: pe dos au repousse, iar pefaţ!l inel şigravatJ şi cizelatA. Eo lucrareprovineial1i gree cas dl;lI t1sumScylhartllll:f:1 n_

tana canalizati:i eodovadAevidentll,

Fig. 7. Picptenele scYlhic delll Bucure,t i.

e

~c::t~~~r::;~~i~l:~tn~:~i~~

preamodestşicamateri;tlşicaartlt,caslirepreZintechiarunoriginal,

şi poate fi foarte binea lucrare

locall :

di n c4mpia l1luntean3, dup1i modelul primitiv grecesc. Firesc lucru, la vederea acestui pieptelle, comparaţia cu cel de aur dela Solokha pe Nipru (Eben, p. J3 u q. şi fig. 54, Rostov. uefE, pl. XIX;cf. şi XXI 3), datat in sec. IV a. Chr., se impune. Pentru felul de a trata atât barba -scurt tiliatA-c!it şi hainele omu lui, precum şi trupul calului, se poate compara şi amfora de argint dela Certomlik, în aceeaş regiune, dar pe malul apusean al Niprului (Minns, p. 159Şi urrn.), datat!l în sec. a. ehr. Ceeace e deosebi tor la piepte.

nI

-

h;cdela Bucu""t;, edo,ră faptul că acy'hule,.p~e,.ntat

:~IC.::r.~1a pe cap -; ~e.o fO~:;!:~:t':II:;'s!t~~~eo~e;::t~m~:~~

;:::;;d=~~:~:~:f~~i;:~~:~a!~::;:l~~~:e;~;:~':!F.;~::~

~:~y~~e~'r;I:.~u~fc~IC ,:u.c 7.a;d:u~;;:;e"~c~t~:~~n:p~t~~:~~ :~~~:u~e~;~c::~:i, ~~os:~itc În stil de ale Sci\'Îlor din Rusia 8udic~, cu pantnlonii largi de tot

t~,:~:~d~~i~~~:iV:la~8~:~:~~ perrupa lcSciţilor dinCappa­

docia (v.figurincledelutdcla Rostovt:o;cfr, pl. 1, in specia l fig. l şi 4, - datatedinscc .

IV- !Il a. Chr.). Toate aceste consideraţii asem3n1iristilistice ne fac crcdem c1I. şi grupu l dela N'Aeni şi pieptcnele dela Bu-

~i

~.l

~~:~ş: n~c~r Iitu:~a C~~~ vrem ece,dimpotriv1i,cazanul deb Sco rţaru poate fi perfect atribuit chiar sec. V a. Chr. rv. AiP'l"-ul lo,u'an dela fltll4noaia(cf.fig.8 ş Î 9 Şîpl . l şi2).Cl\Si tin tr'untu·

II fig.

FiR. 8.

ti tIJp~.u l

del. SAllnOli •.

~~~~~~~r;;:UI;!~~n;:;~~-"-;nalt de 0.16 ş; având un d;ame,~ d; 0.45

~~Y::;r~{?:?::;Bd1i!a~:v2~ţ:;~~)~:::p~';~~;~~:~pE~~ n;';rC3 IlIcu" la Congr,"ul Intemaţ;on,1 al Ş'un\dor Iston".,.ţ,"~: 1, BI~xeldlCSe ~'I'taA~~~7e~92S~'itia~ce~~ă:_~ ~~~d~a:::ti~;:lu~e~:t pe

vaS UUI,

..

www.cimec.ro -

--

I~

~~;2:::~r.~;~~e~:;~;i:::';'i:~~:~:}~~:~~~;:i~U~:l;;:!~

3ş3. de subţm lflcât de oxidare aproape cad în pulbere hl locurile mal atncate, cu buza rlisfr.1ntil. orizonta l În maniera vaselor H aLlstatt (er. ln Forrer, Reallex., pl. 83 şi 152), vasul nostru, de n'ar fi avut cclc

~~~'E~1iJ~~~;~2;~~g~ patice . Vaselc lucrntede Greci pen

:ruSci\iîIÎntrebuinţeazh,~dcdcs.

ItlcâtRostovtzcffe inclinatsllvadA inaccstLÎpfigural.heads ofsomc native,probablyThmciandivinity, thc great gad of vegetation who bccame the Greek Dionysos ami whosometimes figures, in theguise ofabeardedsilcn,oncoinsofGrccoThracian citicst').Oricum ar fi, efapt,câvusclcdebronzvechigr~ ceşt i segiiscscÎnspecia l in morminte sciticc.), iar dintre aceste vase

unele,cumeace~g;Id.J.f}ptoOp'flOJ.o, FiM. 9. Jdem. Detaliu dela mlInup .

dcla .Şa pte Fra\i.in euban, e Împodobit!i.cxcl\lsivcu O zon1\de 24 c.'1-

~:~c~~:~;: ~~~~i~;'~î~' :;!;~:~~~_;:f~~~~g~~gţ:~~l!:

cOnsidel1lţ al toartelol losit la imJ râmjneca 1',

:~

g;. t!\1j~~~ o~Î t,\~:~:l~ifi~~:

")Juid., p. 2Q9,fig. 10']. ") MinIU, p. 427,;0., in d~IPI"

in

),.!

rt

,t '

II

vemÎn În5ăş oonstruc\i.:J. vasului elementul scitic M,·ul del.:J. Blll1inooia , indiferent cladi. a fost fopentru un şef trac, ori pentru un şef scit, nt de via\!\ greco-sciticl.,r. thraco·scithicA,în valea

Dunll.rii dc V. Te:1illlfc.1 I t,. de aur dt la T._Mdgurelt. Descoperit În 1880 şi l,ubliC3t de d-I M t;tzu În 1882 cu (,) planşll. În culori şi un comentar excelent l), rcinterprewt de Odobescu În opem sa Trisor de Pltrossa, \, Pilris 1889, p. '90 şi urOl., şi de noi de mai multe ori 11), accst tcZ,k\lr coompus dintr'un fel de cilindre (10), lungi dela sia 9 cm . ,i av:md UII diametru de 56-64 mm., împodobite cu nervurÎ transversale, un fragrnent dc \CilVlI. deuur, cu un diametru dC2 cm.,ornamelltatl\ dupll lIull\'l!chC:llr.idiţie 10C

~.~esc~~~~ ~:r:;I~~:f~:~

loponimice

CU

43

totul suplir3tuare. [ncepcm

CU

;rrinn. care e mai complet 1).

'il~:·.:~:~n~i::;:~~.~~p~~tn~;~~~::~~:;~:~;'~~:::~I~~~~~~~ n!i.văh ~n şi • I O belos Trece Nestus

Amphipohs, sprc Il

În a zece1

!Ji{{'ll1i~r~lt

cr.l1lI; jOl,c. V " llucririi de r'I~.

www.cimec.ro

lui Alc: .. nIlPS

I.A np.(: lmAI ,VS

s'

Totuş.

n\l putem trcec la I!l.murirea istoriei gcticc sub Dromichaites, inainte de a fi cercetat mai de aproape trei alte personalitlţi istorice, din generaţia precedcntit şi C:lre au fost pllse În Icgllturn cu Gcţii, ş i amune, dou1i avtlnd nume cunoscute, regii Atheas şi Kothelas, iar o ;1 Ireia rlri nume propriu Imtr:lt, regele d~ou.-=tO'\T"lrei aceşti regi, contemporani cu Filip al II -lea şi activi simultan la gurile Dun!irii Între a nii 342şi)J8a. h r . Examinarea situaţiei teritoriale ş i politic-m il it.'trc a acestor trci reg'Jle e cu at;tt ma i necesar1\,cu câte.1 va ajuta şi In localizarea evenimen telor :llinse ma i sus , precu m ş i a lu ptelor ce se vor da dc I...ysimachos

pentru consolida rea rega tului s!l.u in Nordu l T-1aemu lui. In adevţl r , Athe.1S ş i Anonimul trex l strianorum. sunt sigur localiIl: primu l in Uasrlmbia sudică, cel de a l doilea în Dobrogea nordicli. hua fap tele: «Istrianii. a tadi pc At heas ş i reuşesc s1l.-1 aduc~ la mare 51 râmtoo rcj acest:1 cere ajutoru l lui Fil ip al II -lea, care i-I promitcsub anume condi{iunij dar regele 1strian ilor moare şi Atheasse intinde biruitor În Dob rogea, de unde abia Fil ip de-l po:lte scoate 2). laIii acum nOlele topogr.,rice pe ca re le putem ri."elOJ

,i

Nt'lIOl,-,i Tribal/ia. III Apw de AsamUll. 1) Poucnli, Q. C.,p. IJJ, Idmitc rlnl nici o reum ci Lysinuchot I rOSI prins ,in unu contntWa dtRrhl dell' odiernu Beual'1lbia rrnfÎJ, le"lţlla).. J

www.cimec.ro

7

~

,-,- - - -

VAS lu:rARVAN. CIIT1C.i

~~;~.r1.~:~c ~i~ ~~P:;;~~~~i ~~~l~g;~~:d~:c;~t:~r~~~~~~j:;~~:

regll fhmcl, niCI Romanii, patronII lor, nu le pot suficient apArI) impolriva Geţilor din Moldova şi Muntcni3 '), au trebuit să rie şi pc vremea

,

L

:~~~i 1;r:i~7:C;:Stcd~~C~:r~la5~~11l~:~~~i~~c~:~:::II:iit~: ~a~: ~Uc'J~;LtÎnn~~

2921 ). Faţă de continuclc succese ale Gc\i lor, ar fi fost cu totul ciudat ca Macedonenii sl fi stlp.ânit ceva În stânga Dunllrii, elim crede Milllenhoff fU P· 1 39Şi unu.; cf. şi p. '43. Pc când 3şa,rluviul împiedeca

~:~~;;~~h;~~~~::z:~~tr:;â~;a~~~ni~ ceva

În dreapta apei, iar pe Lysi-

:;:;~:~;~cS;:~~~:;~~:~e~,;~~:~~:~'~~:~;lt~:~~~:~:;::~;;~;::;~%;~: I ce priveşte pe Diodor.. el accentueazA doarl atitudinea deosebit de prevenitoore a Getului biruitor f'aţă de l\ laccdont:anul biruit, şi faptul. fUI Îndoeal:1 caracteristic. că Dromichaitcs numeşte pe Lysimnchos ttatăt. t Cum tOt Diodor ne mai spune (1. (.), că Lysimachos a fOSl dus la

I I

L

----

_ _ _~ '74

şi intreaga Thracie până la Dunlire, pc tol cursul fluviului, po'inllla Mare. ('ră În stăpânirea lui: toate izvoardesunt de acord inaceastli privinţ1l'), iar :apruJ el după o aşâ de grea infrlingere singurul lucru ce pierde Lys.machos e doorlt stllpânirea din sflinga Dunllrii. ne conrirmll ind mai Illult acest lucnI. TOluş c cb r, cli (on1ircle ca Troesmis, Dino-

~i~;af~~;~:~Elg:r~~~~3~tJ~~;~~]!~D~gf.~~~ff~~~

eulm. blnllt. Fapt e, cli astfel de căsătorii intre casele regale illyrothracedeop.1rlc,şi cea macecloncană de llltn,emu o veche tradiric(d. p. Seut~es 1, fiul lui Sparadocos, fusese dls3torit in a. 429 Cu sora rege lui Perdtecas al Macedoniei) şi Filip Însuş fusese simultan (polignmia macedonean!i nu c: mai puţin largă decât cea getic!!) g in erele tu"'tu;"or

~:,~:~ :~;:;:l~irid~ji:~I~crnr:~:~r~~r~~~t~~~liC ;f~~in~~~ b~~b~~~~,' comun 1). Am arll.tat. În sfârş it , mai sus, eli nu pe urmele lui Athe-dS. în Sudu l Thlsnrabiei şi in tpustin getidi.,s'a PUlut reorganiza Statu l getic al lui Dromichaites. Că, dimpotriVA. Atheas Însuş era impins tot mai departe

~:r~i!~i~il~ll~:~ ~~n~ţ!~b~l~t~7nn~c~~~!at:~:;~~r~~:~n~cc;~cc~ ~tl~: m:\i mult,la confljctu llui ClI dstrian ii. ş i cuPh ilipposMacedoneanuJ, in actua la Dobrogc. Cred~ el nu În dreptul Basarabiei a tre~_~t . I..ysimachos Dunărea. ci În dreptul _B!l.rA..gan~u~miţcan ori brlii- I lcan. şi d1 nu In Moldova e de cllutat ora~elis CI in c_,lm ia muntean~. Este toml indiferent dadi Ilelis e chiar Piscul CTdsanjlor,~au_ alt3 statiune diii__ e'p~L.1 TcneinMunteniasud-cstică. Fapli;cdciv;/~o~l~

CrtisamTor,

JuţHIIQtlfe

cele (mitale pand acum, fiU poate fI dedÎl (If)'/'-

;:~;I'~~~:b;~t:o;:e;,::::~:r5~; ;~~;~'~{Jr lui Dromirhajttt. pâlltI la g/o-

§@~~~~~Yt~~~~~

la anali . . .1 ce le-am fltcut-OCli alt prilej :I),şi IlO de cercetarea expediţiei S~c­ raiului byzantin Priscus In sfa-raitul sec. VJ1!l Ulirll.gan, impotr~a­ vi lor, exped;ţie"pe care cred folositor a o explica mai pe larg. ch ia.~ aici.-Priscus ajunge la Durostor (t.1O(!dotolov). Aici chanul Avanlor II

~,,:~~E{'E ~?w~;t~;:.;;:;:omcne~tc) c o colonie tCXtremilt a acestui regat celtic din fundu l Thraciei. Cu atât mai puţin ~ta u Bastam ii l} în leg/hur1\. CU regatul din Tyle (Jullian , ibiJ.}.Tol aşa grt.~cşte Miillcnhoff, D. A. nr p. 144, c:ind exprim1\ plrerea el Înteme ierea regatului cellic din Tylc ar fi dus ch iar la disolv:lrc;l regntu lui getic din Nordul Dun1\rii. Uniţi cu prictcnii lor vcchi , Triballii, cu cari Înc!\. dc pc vremea lui Alexandru cel J\ilare f:'Icuseri'l cauzll. cOll'lun !\, Gcţi i din Sud-Vest (Olten ia şi Ilallal) in ceardsă scopuni\ Ccll ilor11l:sa \id e Brennusla plecare;\ lui spre Grecia ad lcrminos glml;s tueudos (Trogtls la luSli.nus XJ{ V, J), probabil În ţinutul roditor din valt-:I Momvei, ş i cn ri ,lI~ soli dcsidcs f";dcrent~r Înarmaser1\ pcdilum qfdmlccim mi/lia , f'qllillim tri" miI/ia şi tliblir:lscri'l asupra vecin ilor lor din N. şi E. Dar Ce lţii îi alungA şi pc Ge\i ş i pc Tri ba lli (fllgatis Cclarum 1'riballorumqllf (Op;js) şi-şi fac drum spre Macedonia. Aici însă, curând dup1i lrec:1tonll su cces din Nord, su nt sfl1rm:lţi de regele Antigonos Gonatas (a. 279)' Scord isci i aşezaţi in ţinutul Drinei, Savei şi MOr3vei de Jos vor continua totu ş a nelinişti intreg acest linutinc1\ două vC:lcuri dea ici inaulle până. ce îi va distruge şi pe ci, ca ş i pc fr.lţii lor dela Dunl1rca de Sus, Boii ş i Tauriscii, pc vremea lui Caesar, m:lrele rege gel BurebiSla (Strabo p . 304: 1}}71 61 "al' P Wlla{of, tpOtJfqO, "",v, lua{Ja{,'w,' âdtw, tUl' " ' Of(!OV Ir.lcBi, ajungând pânlt În Oa l maţia şi l\Ibccdonia. Florus II 28 sq .(IV 12. 18sq .) ne spuncc11Lentulus anlncll peste DunA"re at;lt pc Dacii lu i eotisa din munţii banato-oltcni,c:lt şi pcGeţii şiSarmaţii d in c!impia m,untcanll ş i mo ldovean1\, impunilnd acestora d in urm~ ­ vom vedea În cunÎnd cu cât succcs-o rctmgcrc din rcgiunc.'I. imediat vecină Dun/\rii, d eci, ÎllsprcNistru (prohibt reDolluv;o satisJuil),- inr pc malul Înalt al Dunarii sâ rbo-bulgare el ridic.1I pracsidio, cet!1ţi de apă­ rare. Totuş, Florus adaogii: sic Ifltu~ Dacia MfI victa, sed $/Unmola atque dilata esl J). Era firesc deci,cl aceste măsuri s1l nu poat1l impiedeca pc Geţi de a :t tăca chiar În a. f2 - fiind poate guvernator a l Mocsiei C. Poppacus Sabinus (v.literat-la Premerstein, p.169) - cctatea Aegyssus(Tulcea). spre a-şi c ;iştiga un punet de sprijin pe rn.'l.lul drept, În vederc.1. n!iv!!liri lor

~:;::-O;~~~;:;ti:~a:~c~~;~ b~;ii ~~~r;:e:: 8~:ri~e:ii I::~~'~S ~:fci'~ rccllcerit abia În unm1 unei lupte f03rte 9ângeroasc, În care pierderi le romane par .\ fi fost dcstul dc grave rmllltaque Jert mi/ils vIll"era, multo facil: Ovid. ex Ponlo, IV 7,50), ş i numai mulţlim itii asa ltului ultim,condu8 de primus pilus Vesw lis, ceWtC3 cade (vezi descrierea b1lt/\lici la OviJIUS, e."( Ponto, I V 7). Şi totuş, nu trec trei ani şi Geţii ocupa TrOfsmis (lgliţa), puternicul burg deht cotu l cel mare al Dun!'l.rii, dominănd Jeopotrivli trecerea În Moldova sudves tic1l. şi clrtata Spanie, până În apropiat"J Grecic. Luptele interne care au turburat imperiul roman la cltderea lui Nero, mai ales În provinciile dunltrene, au facut at:ît pe Suebi şi Sarmaţi cât şi I)C Daci, lIlt-şi reia activitatCl1 pustiito..1.re În Sudul Dun!\rii. Tolcitus ( Ilis/, L -:) pomcni.nd atacurile acestora din urm1i înlrcbuinţea7~ expresia destul de obscur1i, dar foarte eaTacteristicl: .Dacii vestiţi pentru macc1urilc reciproce.: nobilitatus c/adibus mutuu Dacus: treciproce., fire~le, cu Romo, nu intre ei (deşi şi aceast/!. Înţelegere nr fi exact1i, din punctul de vedere intern dacic): Tacitus vrea adieli sA spuie, că guvernatorii din IIIyricum, deşi reuşesc sli hatit din c!lnd in când pc Daci, sunt lotuŞ adesea ci înşişi bl1tu\i 1). I} ef.in 1'ti dWlI ... ;

,i

rI. r,

d-."u

I) Strabo,p.297:~fl~fd,l;u(lf)IJao~.

.vrt'uonu.6d IH tWITI ....

" Jbid.p .21)8 :1cii1il"POzru~lÎ1IlttoOoI ;P.3G.4 : t,"",olrotl%~'.

,) D/lpyx la Inul 21$ a. Chr.; Dtrtbll 1. 1O'i p. ehi'. (Vea,! in'\.olrel- nuu u',la eve • 1l1mcnlc!e rupecti\'e ,i ef. pentru l),.tebt!1 ICftlIl mlrel compusi de Ronuni, spre ceItbrarea vilcjiei Illle, pe Colu mna Iu. T ...i.n,rd. CichoriWl, ll, p l. .06); pc un Il lt şeC uup.incipeneeunoseutÎlvedr m.loltnr..,hoi ulaldoÎlet, aprelfArtit.pI.I02, ai _ nuci:dndu-ae.nulingureilmprtunlcumul(l Jinercdincio,iiditOldali,carîitiajutt unulahuira"m~r!l.mai rtpt:de(e( comer.tS, 1 ' luiCichoriWl,'rextb.III , p. 338-34:1): aenl IIIblou e un emoţionanl pc nd"nl li. aiu" iderea prin ouavi a Dacilor din SarmiUgclUJa, II, pl. 9'; ef. pt.nlru 1_1 .. ln( - ti (" liUl Dio, L I 26,i LXVII I , •. .) Slcph. B)'%., 1. v. r cr{a. t) Traian, 1" lulill n Apotlstul. I Jl7 'O,ed. Berllein. I p. 420; ef. Htrodol I V

•) A ced inueagu illone despre Zalmoxil.i Dccaeneui 1. Poseidonioe-Smbo, P·297,i29Bi cf.304. ') S t,..bo, p. 304: Hai &.·Jlli'ovJ(J.OIC1Tar08t~ ... 0, CL Dio Chf}'lOlllOffiuel:a l ordanes, Gtt., XI (73): COrl/ofina mtre preot fi re~. .in aceCl' vreme, urmAnd deopotrivl ti lui Durt'billa (regele) .i lui l)r.:c:aeneua (nUI_ rcle preot): tI rtx iIIu ti ponli!1lJl oi) tWOm pnili«m It~batu,. f) Mai aUI, nOla ... '1 Herodot IV 9-4 : 6.d nt:n~l1f!ldo;. Cl. Diod. V 32. 6. pc:ntru aaerifieiul uman IUCmlnlltor, sdu. de CeIIÎ tot la patru uni odatii ("ard ntnat:tTlf!/60.) • da r nu cu oameni libcri,cicucriminali orical)!h'iderilboiu ,cc:caceeeu IOlulllhcevlldec't III Ge\i,,i d. Ridgeway, 0.c.,p.520.i urm., are inl! grqqte dnd identifiellIIcrifieiul UJJUD Relie, cu cel cellic ,i cu cellcandinav: la Geli aunt ..~rifiCQ\i cei mai buni rai naliunii, la Cc.lli,i la SCll.ndinavi,ca,i 111 Achecni,prin,iide rlsboi u ori criminalii.-SlcrificiullfigenieiIlrCacc:_aparent_oexccpţie;darcxaminindu·lma ideaproapc,

vedem ele uD.scrificiuehthonianfn legituri cueuhul Marci Zeile,i deci intri în ciclul religios mediteraneAn.

93 !j'i 95· ') I lerodoi IV 1)4. Ce. Seu. -,1. ',l(rJ 'ltracn de Ztw K lrounol , REG.XXVI, 1913,P.:l!S8Iq. untem (",mIII, t de .cord cu Scure. Altfel, credem el atll concluzia tludiului du ciul, '.~'" Ml~ de alte amAnunte, delhfd ca ,i mult din ec ,'a aeril pAnlla el, cu 'rmnuche, .i K.aarow in hunle, in privinţa lui ZAlmor.i1 gelicul.eablOlutproblemalic.in.ru.hpuncluldeplecareallor:ulpurthrocit.criiorals.

/1 ') Singurul punct in Cftre

www.cimec.ro

." adevu, chiar Thracii, cari inclinA-spre deosebire de Geti-mai mu lt duc cultele chthonice 1) şi naturiste '), au. ca zeu suprem, tot un singur zeu a). de caracter uranian, solar. şi mântuitor, pe care ei il numesc cu nume greceşti: Zeus '), Apolion 6), ori Asclepios tii), ad30gându-i. apoi atribute de caracter descriptiv 1) sau. mai ales, 'regiona l l). Dar acest zeu este aşa de adânc p:ltruns de ideile chthon iene şi naturiste. încât el se confundll cu Oionysos-Sabazios. de o parte '). cu Z(..'U I subplimântean Heros,dc altl IO ).- Total deosebiţi' de Thrnci- cari sunt polytheişti - Geţii se aratll În credinţele lor henotheişti 11). Clici părerei eli la ci am avea de a face cu un dualism 11), analog celui iranian 11), nu se poate Întemeia pc absolut nici un document. - Zeul unic n'avea deci nevoie de un nume propriu, ci dO:lr de atribute explicative ale puterii sa le, care era infinitA,şi ca ata re şi atribute1c ar fi putut sA fie oricât de numeroase U). Ş i totuş chiar aceste atribu te lipsesc ~uÎ

Kuarowin PAV._Kroll. 51111P1.1I1 , 1132 ti urm.l.v.ti d . Dobru,ky 1n J:rou.ijo Afu.:d, Safilll 1907, p. 29 ,i urm. ') Dionysos_Sabui()$:bibliografieinfinitl;lIaeinccpcculrt.dinP.-W.tiR05Chcr. ') Cf. citatele ,i litcnuura uup,.. chestiunii la Scure, ,. C., p. 260. .) Dobrusky, r. c. , p. l S2 ti urm.; Kalinka, o. C. , ind.; Dumont-Homollc, ind.. Tomaschck,III,J.tI.,eu:. 1) Plcvan, Afcrwriole, p. 11 ,i unn., CU notele. ' ) V. Irlicolul lui Dobruslty, 1. C., p .• -98. ') Ca Zbcltruurdoe, Gebcleizi" "t:., :! Scure o. c., p. 240 ,i unn. ') Nenumlnte: v, aJumont-Homolle, ,i Kalinka, ,i ScUrt:, o. C., Dobruaky, t. c., K.urow, lift). b4/g. o"h.drul. 11 1911, p. 12S ,i urm. p. 175,iurm., lV 19 14,P·08 ,i urm., V 1915, 1 unn., VII 1920, I IIrm.; bv. 64lg. OlC". Itut. II 1924, p.80,etc. fI Seure, ,. C. , p. ass. *') Scwc, 1. C., p. a6o. Pllrvan, 1. c. II) Nici poveste de cultul lui Sllba::sjOl, lui A,,,, ori al Cahi,ilor la Celo-Ollci (Xe.nopol, 1', p.88 ,i urm.);loate IUIU culce ,udice,thlllco-phry"iene, eventulllieic mlrturiiantice(er.d.p.Mcla II 1 , IS),lIduICIIJreaduvcdlprez.cn\alllocstorzei llII Geli, .unl simple Ooriccle poetioo-retoricc, ori,lnAi IIlo!B, int~rpret4ri moderne Jfl("Î1~ ,­ ef. Ht'rodoc, IV 9,.: o\l6iPO dUov OriJ~ 1I01l"Oll'Tl' d.,u Il ",) ro, oţpCrt{!O". -MIIi ... u1l chiar: tC. biriit din "remea rom.nl n',u nimic de-a fIIce cu cei ludici, ci repruln tl un .yner~lism lhnco-iranilln, pc bul aollllrl, milbriacl: d. atudiul lui Ro.tovtuf{, Une tabldU YX/ tive ,hroco-"u'lhrjnq1l' J~ Lo"tJ" (M~m. priI. par div. SQV. II l' Acad. du Imer., XlII a , Pari. 1923), p. 40 5. U) Xcnopol, o. c., p. 87 ,i urm. ,i p. 97, lullndu-te dupA DesaeIJ Roealer: d. acata : Dos tIOr7'. Dotiel, 1. C., p. 361 ,i nota '4 ; d. p. 366. ") Xcnopol, p. 87 ,i urm. ,i Roealer, o. C' I p. 366, n. 27· U) C. atributclt' zeului luprem thracic: v. ,mai 'UIII, notele 4- 10.

,i

,i

,i

,i

,i

1.'\ Geţi: dci .Zalmoxis. e aproape exclusiv intrebuinţat, in vreme ce tGebeieizis. e cu totul excepţional aici ca apelativ al zeului suprem 1). Acest henotheism idealist face pe Greci d caute explicaţii pentru prezenţa lui la nişte barbari, fie in filosofia lui Pythagoras, fie În filosofia religi03s!1 egiptean~. Am ar~tat mai sus (p. 130 şi urm.) dl ZMlmoxis e explicat În chip teuhemeristt (s!i nu se uite d .euhemcrismult nu incepe la Greci abia la 300 a . Chr, cu Euhemeros, ci e o 1>0.'\111. mult 1l\.1i veche :t spiritu lui grecesc şi incepe cu Însăş filosofia rnţionaljst~ În sec.:t l VI-lea) ca o simplll personalitate istoric.'\, care pentru a-şi impune reformele sociale şi etice la poporul respectiv, s'a inconjur.!t de mister şi şi-a atribuit calitAţi divine!AcC:,stă .demascare. raţiona listă care apare Întfti la Herodot (IV 94-96) ca ispravlt a Greci lor din .Hellespont şi Pontt (c, 95), dar de care istoricul nostru se leapM~ (c. 96), ca un om pios şi de bun simţ ce este, revine, ind O'Uli energic susţinută, şi ornamentată şi cu influenţe egiptene, la Poseidonios (Strabo, p. 297): Pythagorns şi cu Egiptenii l-au Înv!\(.at pe Zahnoxis toatA (ilosofin lui religioasă, iar el a impus-o apoi, pe cale profetu..! ~i taumaturgid .fruntaşilor şi poporului. du '). Evident Întreaga poveste e o naivitate raţionalistli grcceasd. ~:"lt b~tr5.nul Herodot (IV 94) Îşi da O'Uli bine seama de adevlir. Zalmoxis e un zeu (6aIJlWl' rernC1t 17fl1.w{!w;: c, 96), şi nu un om - un reformator filosof,- precum euhemerizanţii d~i târziu, cu Poseidonios în frunte, au cerC:lt sA mei a se crede, ar cel~lalt nume, de rtfJ8Ur,,~, dat aceleiaş divinit1ţi (c. 94), con umA perfect ca litatea de simplu atribut divin, ş i a numelui de ZâlţWE,~. Dar mai mult dec!it atât: r epeUr,u; nici nu a fost absolut corespunz!ltor lui ZdJ.JWE,~, ci el era particular unui sau unor anume neamuri geticedin dre.'lptaDunArii,direct înrâurite de conceptele dionysi.1ce din Sud li). Herodot spune clar: Geţii cred in Zalmoxis, tun ii

T"

p 1) Propriu ZII nici nu-I cunoM,tcm decit dell Herodot IV 94. VCZI ,i expu Dere.de m,ijo. ln text • 1) POlCidoniOi II Str'lbo, p. a97: ,bI'(P'dOon(l Il ti, n). olJcdm onov&w8ij'lC' :/Ioed 'r01, t}YŞ~1 Ifal 'r/jl II;"", ~ona 'r~ ufloT/1JOOItJJ;, If,t'. A. Cf. dealtfel ,i lIerodot IV 95. 'I'omllchek 1 p. 93 respinge ci pe Zalmolli. al tCuhemeri,tiloll, 101U' tnll fIIce din ci un .implu ,Natu rgott., ceeace nu e cazul. 1) er. Kaurow, in Klio, XlI, '912, p. 362. ,i Seure, 1. c., p. 2SS. In ce privCftenporturile dinlre 7..hnollÎl ,i Arc., re.p. Dionyao.,'COI.II: in relief de Roealer, 1Wm1f/l. St~ditrl, p. 59 ,i de Tomaschek li 1, p. 63, credem el IIIcetti tnvlţaţi a'lu t~lal tn .ecuii pri.inll a.upra caracterului lui Zalmoxil geticuJ.

www.cimec.ro

,i

--1

.,8 Îns1\. dintre d:inşii îl socot pe acest zeu drept Ccbeleizis: oi ~e aVTCÎj,. Ta. OU1'Ol' r01Ît"O" ,'ol,ICovo, I't{JtJ.i ittvt. E clar eli aici e vorba de douA concepte diferite, privind-poate, chiar-pe doi zei diferiţi. Deaceea toate concluziile pc care le tr:lg K.1zarow (Zalmo:t.:;s, În Klio xrr '912 , p. 355-364) şi Scure (usimagcs t"roctsdt!Z~u Kira ll"osin REG. XXVI 19' 3. p. 253-261) cu privire la o identitate Între r€fleUj'Ct~ ( =Z,{JU.6· t,, ~) , Z{JeJ.OQ~Ot; ( = Zlfltknov~) şi ZcU}IO;H;, ca cpilctenlc unui;l şi ace l uiaş zeu, de caracter atll t uranian, colt şi dionysiac şi chthonic. trcbuesc fundamenta l revizuite. Fireşte, aces te concluzi i a le lui Scurc ş i Kazarow pleacl dela interesantcle consideraţi i a le lui Tomaschek , n. e. TI f, p. 60 ş i urm., care insă greşeşte cand atribu c lui Za lmoxis un C;Iracter aprO:lpe tota l naturist, mediteranean (Adonis , Attis), tot aşl cum şi S.Rcinach (Bull. arc". com. Ir. hist. 1894, p. 427}g rcşeş te , În d1 mai mu lt , cind amestecă ş i pe Aru thracicul in tot acest syncretism henothcist, pe eare cu orice preţ istoricii actmtli ai religiunilor antice din Bale.tni vor 51-1 extindl'i a~";mt tuturor ncamurilor ,IşA zise thmcice. cu Geţi cu t o f ',. In adev1l.r nimic nu ne indreptllţeşte a admite la Gcţi un cult o rgiastic. ~) cume la Thrnci. Citatul din Menandru, dat de SU'abo, p . 297, este o poeti c~ incurcAt ură de concepţii thracice şi clcnicc, c.'ue nu privesc de rei pe Geti: remeilc gete (vezi mai sus chestiune-.t poligamiei getice - tot dupll M enandru 1) Împing pe b ll rb;tţii lor la cultul ş i fri ca de zei, la s3rblltori şi la rugăciuni: âel"'Re TiVI1 tirelv toen}v iar' ci"ay,,'1 ... iOVopcl' 6e :1I'svtaxl(' Ti'jr; 1}Jdeat;, i"vp{Jal~ov )l' ema 0Ef1Ma/vUL "v"A(v, al 6' tbU.(v'o... Exagerare de comedie: nicichmr în Thracia nu atâta ag itaţi e de dervişi, - decum În Getia. unde vedem pe preoţii lui Zalmoxis \inând a devă rate predici de abstinenţă puritană 2). CII totu l limpede e in aceast:1 privinţă legenda, din timpuri istorice foa rte apropiate de Strabat cu privire la Decaeneus: 1I'1]~ 68 'ft)t.o eUnslt?Eta'l! Toiil""',)V~ (Burebis ta) oW(JYW'IJ,ar,),' 10Xe tJexal"Eov a""oa YO'1Ta, 'IlImJ.aJ'1JJ16J,ov "ani -o>v A iywnov xal ';fQoot}ţlCUJla, ix.I'S/w{hl"tha nvar;, Jt' eLv vm:"el'l!t:fO 'tâ {)sia . "al d,' dUrol} xaOIa'taTo (h6" ~a{)ânt.(] ItpaţlS'V trE(}l 'toii ZaţloUe~ 6",yoVJWIlOt. 'fiir; 6" t"m.tHOS{~ ofllieiov' itreloD1]oav Yde i,,~o'pa, n/v dlJmlO1' "al Ciiv or,'Ov xwel, lStrnbo, p. 304) ' Prin urmare: 1. nu din Thrncia, ci din Egypt îşi ia invllţ1\turn ş i Decaeneus; 2. nu cu invllţ3turi

era.

-.--

1) Scurc inclinl, 1. (.,p.260sprc.ceea,plrcrt'. ') Vcz.i m.i jos pagina . 6. fi 16:t.

dionysiace, ori de orgii phrygiene, îşi reformcaza naţiunea acest fVriljitort. ci cu *sem ne prcvcst itoare., pe co rc le Înv~ţasc În Egypt şi cu ca rc explică: voin\:1 divină, inr 3· semnu l pa lpabil a l succesu lui propagandei sa le, e distrugerea viţei de vie ş i viaţa de :tbstinen~ impu să Geţi l or (cr. şi p. 298, ÎncA: TO TWI' lp.,vxW1' (l.-uXto{)at IJ IJ{)ayo(}tlOv 'foii Zu.I,tlewr; Ipe'f1t; nQ(}a60{)b).

Sper cli-ma i ales atunci cand ce face Decaenculi. nu este decâl o simpl11 repetar e a vechei tradiţii getice.incll dC!:1 Za Lmoxis tprofetuh,nu am nevoie de expuneri mai l.t rgi pentru dovedirea inexistenţei dionysmcismului o rg iastic la Geti. Cat priveşte dcpenden\a invatAturii religioase getice de cea pyth agoreicll , Ull grec sincer a rlstumat problema spun ând - prin a. 200 a . Chr .• - c11 Pythagor:ls a fost cel e(](I~WV iMEar; ptPoVlJ8'VO~ (Hermippus Callimach ius. FI-IG. 111 41), -ceeace , i a răş, nu c declit intru atârn adedm t, Întnlcât Orphismul ave~. fireşte. rad3.cini thracice, iar Pylhagoreismul ed!. adânc influenţat de doctrina orphicl. Oriunde

~~~e;~~n~~c;~~e~g~:~i :~r:o~~:~,~~~~:~;:i~;ld~a:au~:n~~::'c~: pylhagoras. ori pentnl barbarii Za lmox is şi D ccaeneus. Fap t e, di. din pricina confuziei Între Th raci i s ud ici ş i Daco-Ge\ii dan libiani, de sigu r rude, dar nu acelaş popor, confuz ie pe care am vă zut-o mai sus ş i in ca~ullui Dromichaites, al lui Kothelas. etc., atiitea obiceiuri. institu ţii . credinţe şi chiar fapte is to rice purthracice erau a tribuite -ş i su nt incA mereu p ânA in momentul de faţ11 - in chip a rbiU'U ş i Geţi l or. Acest luc ru Îngrcuiaza enorm cercetarea ş i duce la confuzii regrctabile. Căci metoda etnogra fică a plj cată imprejurlrilor antice fArli punctu l de vedere- şicunoştinţcle istorice necesare, ci numa i cu acea a proximaţie ş i s uficienta caracteristică dilettantu lui sociolog contempom n, nu poate produce decât rezu ltate ştiinţifice de un echilibru instabil. In rându l acestor poveşti dilettantice intrI de pi ld11 aşA zisa nheocraţie. gerică (Roeslcr, vorr. Dacie,t. Wiener Sitzb., phil .-hist. CI. 45, 1864, p. 363, repe tată in Romiin. Sludinz, 1871 , p. 61 cu 58; cf. dealtfel ş i Tomaschek, o. c. 1 p. 103) Întemeiatl de un fel de MoiseMohanuned getic, Za lmoxis; polygamia lor d esperntA (Roesler, p. 367; Tomaschek, p . 96); beţ i a şi desfrânarea getică (Roes ler, p. 368 şi urm .; Tomaschck,p. 96), etc .• trecule din autor in autor până la u ltimul p0vestitor actua l a l accstor împrejurări, fie el s trăin ori român.

www.cimec.ro

~7J

VASILE p ....WAN. GttTICA

/Il. CULTURA

Glrl'lcA

Dimpotrivă Ge\ii,dinc(.ll~de rIaemus, tr~wu Înc.'\ in concepţiile primitive

La (el a fost turbura~, ind din antichitate, şi idea geticll despre nemurirea sufletului. In special regAsim la Pomponius Mela TI 2, 18, o adev~rată colecţie de astfel de raţionaliz5ri ale vechei şi primitivei

indo-europene ale id cJ Ii..smlllu i naiv şi ireductibil urJ. nian 1): ca şi Celţii (v. AI. Bertmnd, La religio" des Cnlliois dk)7, p. 88) ori Germ.lllii con tincntllii şi scmdina\·i 1), cu polytheismul lor tolympi:l n., aş? de asemAnălorcelui achacic(thumcrict), din vrcmCJ. străveche c1cn icll., atunci când Grecii er.iU inel' bin ':" d i( ·r"nţiaţi de lun1cl Sudului. D espre .. ceas~ si tu;l\ ic de (opt, T omaschck, o. C., 1 p. 112, şi a dat şi ci, in parte, sCJ llla, dar el nu 3 observat el' b Nord de Ii lemus s itu J ţi.a dinainte de .chthonizll'clt şi -argi lstiz lrClt Thr,lcilor continu1\ şi În vremile istor:c.·. De.lcecJ ş i el f,lce obicirmiu confuzic, a .. mesteca ce thrucic :Iegcic cu ce e thr.tcie d;t nubian (getic 1) şi astfel întreaga mentalitate religiolsn gcticll. ii rămâne şi lui neexplicnbil1\. B!l.trânul Iicrodot Il exprim3t intr'o fonnli absolut Iinp: de, 1.\ carc nu e de "d;'iUgol l ori schimbat nimic , Învăţăturo getic!!. despre nemurirea su fl etului (IV 94): fei nu cred cli mor, şi c.ll cel pierit merge la zeul Zjlmoxis: Q{JCt WroOI7/01U'1V l{J)I.JTov~, "O/tlCOIJO t ltval TI' TUV cL"'tollvIlt l'O'I' :taea ~·â).IW~tV ~(l'JlOI'(J'. Ceeacc s'a mai ad.llugJt LI aceas tă cardcterizare . in vremile elcnisticc, c, cum am arltat, În mare parte de inl!i.turat din numărul inform a ţiil or obiective şi autentice despre Cc~i ~i Je socotit drcpt un comcnt_T tendenţios al unei credinţe rlu înţelese . In t:farl'l. de jcrtf.i u!lună od .. tJ il p.ttru ani, cultul getic pJre II fi con!\tnt , C3 şi IJ cciblti Ixcrb'lri nordici, uin pr.lctice, ceremonii şi inca ntaţii \"rlljitorcşti (preotul er;\ )'6'1c. «vrăjito r. şi tlarer$t;., med ic: Str;tbo, p 30+ cu PI ~ton, Cha,,,,id('s, V p. 156 D)3). M.l rele preot cunoşle;\ sem nele cerului şi cleI! clic vor fi inv.llţ Jt şi ccildţi preoti (Strubo p. 2q7 .

~;:~~~~~;~::o::~:efi:e;~t~~~~e~r::: ~;;~::n~~::~j~:::~~!e :;;:i:~:~

feeit; (1) alii rtdituras putant animas obeunliu", (deci metempsychosă); (2) alii, etsi nQn rcdea"t, no" e:tstj"guj ' amm, sed ad bealiora lramire (p latonism popu lnr); (3) alii, (!mori qllidem, sed id melifls esse, qua", vivere (pessimism epicureic popular). De fapt Geţii 1) credeau, I~ fel cu Nordiei i, intr'un fcl de Walhall ll ), unde, dup!!. mO:lTtea trupuluI, se vor întâlni cu zeu l lor suprem .şi vor trăI flir1\ sfârşit (ef. Herodot IV 95: ă,U' ,JEovol 4 xWeov 'toVt01', fva alal ~al?lt&vre~ lEovol 'ta :mf"CI

de

dra{)"). . . In adevăr. problema nemuririi sufletului se punea esenţial deosebIt pe coastele Mediteranei. unde str!i.vechile culte chthoniene - preindogermanice _ mânau întregu l gind religios în întunerecul trist de sub pitmâ.nt, şi unde trupul era singura chez1\.şuire a existenţei, iar omul, ca şi pwntele, Îşi avea răd!icinileşi inceputul În plimânt (deci, inhumare, mumificare, etc., spre a fi pllstrat p5.nA la ta doua Înviere.: egal care: egypteanA, syri..mli, greco-thracid ori creştin~) 1),- faţli de Nordul barbar (blonzii Europei alpine), unde - se pare încep5.nd din epoca bronzului f,) _ tot gindul religios II fost minat spre cer şi spre dispreţul trupului (arderea lui şi, adesea, aruncarea cenuşei În vânt), Întrucât viuţa viitoare era înal141ume, iar nu în aceasta, a trupului . Jndoeuropenii Greco-Thraco-Phrygieni ajungind la Mediterana n'au putut rezista -chthonizAriit religiei lol' prin mentalitatea localnicilor 1).

e

;;~Z~~'~~ T:Vd~V~~:~:~e.~6· ş~el~~~!lt;~:'!.:I~~~~(~iS~~P:~ii ~~~t:s:;~ vor fi locllit prin pe şteri pe v;lrfurile ncumbl.Lte ale munţilor. Dar loc de pelerinaj, V.I fi fost numa i muntele KW)Ia{OI'OV, l5.u&>ă llpJ

~ant,

') OAIJurul J .\Cle, ~ervind chiar ca ate;l" nll1ion01I, Si"IImrl, e. Il,â eum 1Ie vede de pe ~Iu,,\na lui '1'111.1;10, (mxlI(illea mythicl 1\ ';.:eului. c,lre .tribate vhduhul iufuri!t1derurtunn,illrnu,eulU\·â,foIl'J~I!·"ubpAmAnte:ln. Deci. incA' Cât priveşte clasa preoţeascl, putem vorbl de ea ca de un adevArat ordm cAiugăresc : ei trruau râtA femei (Poseidonios la Strabo, p. 297), se. ~b­ ţineau dela orice hrnn~ vie (TQ TWV A'fV''''XWI' tmAxc(J{Ja,:' ldttn, ihid., p. 296 şi 298) şi de orice crea tu.rli (~Iă. de :ovtO xa, -o(n!ll'~1'O)1~~ p. 29 6), hrlinindu-se numai .cu mle~e ~I lapte. şt brânz~ (p. 2~6), P _ pontl ii numi a prea cuvioşi ŞI dl.l!iton prm noutl ({hooe{1eu: TI) ;t(~' x~v().

~~:~~:~~:ae~!nd:;~ (~.~;;~. (~~:~c1~e~~;uc;,t~: 1~:ţ~~~~~~Şl (~rl:;~

Dunli.rii acela de n{o1'at (ibid.), la cei din stângJ. Dunitrtl ~l la DacI, :ro,hoTal. Flavius Iosephus (Antiqq, ludaic. XVlII 1,5,22) 11 ascm11n~ cu acca sectă din Palestina, pe care o cunoaştem sub numele d~ Esse~,

~~~i~4~1~t~~tE.~JJ:~t~rî

mântuI. Faptul cl oameni ca Poseidonios şi Flavius l~cphus CltaU pc dlu~rii geţicapi ldegeneralcunoscutc,:sprcapu tcltexphc!l alteorga.

::i~~~~a~:C~~re~g~::~t;~~~e~o;;:ş~~t~ v;::'~~J~~:~i;:~~:~ ::::: tOrdin. pare dublu, totuş el se arată Il corespunde uneia ŞI acelela~ vorbe getice: Xt'1of71' e ..fundator'; :n()lf~/~. f:f~nda tor d~ oraş•.. In ~~llcl nu~

~~i\~rr~:~~~~:lIlg::~Sam~;:'~~~ n::~et~e~1~~~r~el\~I~~~7e~I:::~~'~::~~a ni~:~~~~lege astfel, de ce anticii constatau la Gcţi, UTI deos~bil zel pentru. cele sfinte

(:ftE()1

Td Odol' o:novMCOJI't't,: Eustatlllus "d DlOnys. v. 3°4: 11, p . 270): Întreaga c1:lsil de IUpt1l.tOfl

Geogr . Gr. Min., ed MUller,

~~~l~~r::;~i: (~:~:d:n~~:şt;e~iu::~r~ae ~~~~:~,Î:9,:~~:u~, ~;lt~.

ti~ llJ.vEl ToV'((!-' n}v :ftE(!;' 1'0 (JEWI' Q:ftoW711'), ŞI eri dm ~arlea Grecilor' numai o lipsă de înţelegere a sufletului popular, a.lu~nCl. ~ând afirmau, ca Criton (Getica FHG, IV 374)-1Iitând. cl( el IO.ŞIŞI fuseserl in toate timpurile foarte superstiţioşi (nu IIU UCIS doară ŞI pe Socrate

b

din acetstli. pricinii?) - că frica de zei şi concordia (ds,o,dolPOV{a )(n, op6ro,o) stabilite de regii geţi la poporul lor fuseseră obţi­ nute prin inşclAciune şi vrlijitorie (ă1rdTTl xal ')I0'flT1!./q.). De fapt, ea twte popoarele incA primitive, şi Geţ'ii erau ad§nc impresionaţi de taina şi tăcerC:I austerA, ca ş i de asprimea poruncilor, marilor lor preoţi: astfel incât chiar regii lor m5rturisiau eli naţiunea getic/i se ar/it.a mu lt mai ascultlltoare de indemnurile lor, cind ştia u cA vin dupA inspiraţia divin!t, decât dadi ar fi avut a se supune numai violenţei şi ameninţ!i­ rilor lor profane (cL Stmbo, p. 298 şi 304)' Inainte de a trece acum L1 cclel:tlte înP.iţişări ale cu lturii spirituale geLÎce, trebuie s1l amintesc faptul, el deşi izvoarele nu şt iu nimic despre o divinitate feminina la Geţi, inscripţiile din vremC'J romanA, privitoare la Diana, atât pe mdlu l getic drept al Duni'lrii (în special ca Diana R egina), c:it ş i În Dacia (Diana saneta, potentissima: eL Pfirvan, Contrih. ~pigr . In isi. erei!, daca-rom., p. 120 şi urm.),prezentând anume caractere ciudate, de sincretism,cu Nemetisde o parte, cu Juno Regina de alta, m1\ fue s11 cred ~iana daco-romanll e acca A,temu-Bendis thracid, despre car~ ştire la Herodot IV 33, cA era adorat1\, tocmai ca o divin iute de origine nordicd, de femeile din Thracia şi Paeonia: 0100 dc ama, Tm~rOlo, Toiot l(!Oiol (thyperboreice.) T6IJ6 noC6VJ.lEWW'lrfloorpCfli" td, efl7Jr)({a~ )(U, 't~ f1a, O'V'oo~ i'tnraixa" hll;a,. {}1JWot Tii • A()tip,~' Tii BaOlJ.1Jt" (Diolloe Reginae), oUx dvt:V :nv()WV xa1d/J1J; teWVo~ Ta lea, K(.J talira IfCtl ~,} oMa Tl.I1ÎT~ 'lrOlt:VOQ!:" Şi cum Diano-LurJa-Hecale e divinitatea nopţii şi a incantaţiilor şi fann~celor, spec~alitatc din tooll I timpurile feminină, la acest capitol al vieţii religioase gctice ar lltrli Ciresc lot ce ni se povesteşte, cu intenţii comice şi caricatura'.!!, inclI dela Menandm (St~bo. p. 297), cu privire la superstiţii l e f~meilol gete (âel )'&0 m'u dyew eOa1'~/I' lOT' Q.t.dyx7J) şi jertrele lur nu.',lcroasc (:ftI;vraxf~ t,;jr; "!dau,), Însoţite de practice magice: AxupPdJ.d;ov o imi Oc(}tlJtaU'cu xV)(}~!), al 6' w),C.uVC01'. Şi din acest punct dc vedere, trebuie sA nol~m cit Getelor nu le erau de fel necunoscute acele l~""\,,, Kal 'l'a(!/laxa: descfintece, farmece şi leacu ri (traduc CU te: r nu ttehnici. actuali: CE. Arrian, FHC. III p. 593, nr. 37), pe CMI; t' It, thrace din Sudul lIaemului le intrebuintau curent pcntru aJV1'lrea suferinţelor trupeşti şi sufJe teşti ale aproopclui,-deoarece repao,oen tanţii cei mai autorizaţi ai religiozit1\ţii şi supersti\iilor sudice. lle&aii (cc. toote citatele la P.-W, s. fJ.), erau bunii vecini al (' lilor, atât HJ.tmu$, cât şi, prin coloniştii lor în Scythia J\hnQr (ef

www.cimec.ro

- - - - -- -

164

\ 'ASILEI'1..IWAN, C;I:TICA

P;Îrvan, IlIcep.

ti. rom., p. 106 sqq.), 1,1 Dun:lrca de: Jos. O;!cl'l divinÎtntca feminin!t gClică crâ ador:ltfi şi Cii llcst;a (cum ne sugerează Oiodor 1 9.'" 2: ,) "o,1'11 • Earln.) , acca.SLJ se pOlrivi!\ fO;lrte bine cu camctcrul farmacologic ~I tDianei., carc, prin prJcticcle nocturne la cvatrat casei ~i cu -focul. vecinic viu in v;ltrii. era de fapt În acec.'1ş vreme

şi .Vesla. - şi

nu e nevoie s:t respingem m1l.rturÎIl pomcnitului istoric (cum face Rocslcr,dupl'l. llcssell, wrr . Dacietl, p. 367. n. 27)' sub cuvânt

cl\ ar fi la mijloc o confuzie Între Gcţi şi Scythi. Şi aceasta nu, atât p::ntruci1, de pild!t, În :Irtn otri\vurilor pentru uns vârfuri lc săgeţi lor Geţii şi Scylhii, cu toale celelalte neamuri nlc stcpci, indi din timpuri immemorLdc. pr.,ctic:lu un mcşteşug identic (Ovid. e.-cP.Uf 1, 26; JV9, 83; Trist. "7.16: lela vipereo Illritlaf~lIe; dimpotriv~ Ga lenus X IV p. 244. din sucu l ptmlci numite hele'tillm). icc cât mai pentru motivul monumentele archeolog

~lcs

c:lpit~l c~

daco-scythe ne documentc3z1\ prcz::nţ.'\ şi În Dacia a marci d ivinitlţi feminine aclornte sub multe nume, dar reprez:!ntând acelaş concept de «Mare Z.: iţ;b a pământului roditor şi hrlinitor. existentă aici de l sigur ch iar inainte de venir.!3. (ranicnilor şi idcntificlfca ci cu Anaitis ). Din douii direc\i i au venit Geţilor inspimlii artistice până pe vremea lui Alexandru cel Mare: dela Scythii, cari sintetizau intrc;lgOi arHi a stepci pânA in Siberia şi Turkestan (cf. Minos. Scythia"s and Greeks, Cambridgc 19 13 şi Rostovtzeff, lra"jans a"d Grceks, Oxford 1922) şi dela Grecii, cari sintetizau arta egeico-oriental!!.. «Scythicet sau «greceşti. lun t toate lucrurile de metal care se găsesc şi în Th rncia (Filow. art. o p. 318. Ge\i ori, in

L\

general, Thraci din Jlnemus ; dupl'l Appi'I Il , Mi/ltr .• 69, Sarma\i; urmând pe Appian, Tomaschek. T. p. 97. ii considcnl ca S.mnaţi) Ovidius zice (e.'C P. I V 2, 37; 8, 83; ef. Appian . /. c.J di s unt JlotJ;, iar despre Thmci şi Scythi, in general, Galenu s (f, p. 6 2 7) a finn~ cl'i au pieh..-a 31b11 şi cur~tJ: IP1JXQQV xul Vi't?OI' 'to M(]J'f1 "ai dtd toii'ro jtW.ax6v 1'8 "al ).tV"OI' xai. 'I!llm' tllll.WI'. Ln orice caz, ştimdespreAgathyrsi-cl'i, În ;\fJ.r~ de t tl tuajul feţci şi trupu lui - îşi VOPSi:1U şi plrullor blond cu o colo.lre alb.\str3 -colore Clltrll/co (vezi cibltele la Tomaschek,Q. C., I, p. 116 şi urm.). In ce privt!şte fonn;l capului. am avut norocul la Cl"lsani, Într'un mormânt pcrfl.'i;l dotat prin ceramid din sec. Ill- rf 3. Chr. (ve;!i mai jos descrierca),s1l. glsim ţcas ta complet p1i.strat.'i. (profesoru l Rainer va d3, ca apendice la COlllunicare:l d-Iui 1. Andrieşescu d espre sllp lturile nO;lstrc dela Cr:LS