Valerio Massimo Manfredi - Faraonul Nisipurilor

IL FARAONE DELLE SABBIE Valerio Massimo Manfredi

Copyright © 1998 Arnoldo Mondadori Editore S.p.A., Milano FARAONUL NISIPURILOR Valerto Massimo Manfredi

Copyright © 2004, Editura ALLFA ISBN 973-8457-75-0

Toate dreptunle rezervate Editurii ALLF4 Nici o parte din acest volum flu poate fi copiatA fArä permisiunea scrisA a Editurii ALLFA. Dreptunle de distributie’In strAinAtate aparin in exciusivitate editurii. All rights reserved. The distribution of this book outside Romania, without the written permission of ALLFA, is strictly prohibited. Copyright © 2004 by .ALLFA. Editura ALLFA: Bd. Timioara nr. 58, sector 6, cod 061317— Bucureti Tel.: 402 26 00

Fax: 402 26 10

ertamentuldistñbutie: TeL: 402 2623; 40226 25; 4022634 Comerizi la: [email protected] www.all.ro Redactor: D. Tomescu

Procesare copertA: Andreea Dobreci

Art Director: GIACOMO CALLO

Project grafic: VALENTINA CANTONE Pc copertA: ilustra;ie de JACOPO BRUNO

Valerio Massimo Manfredi

FARAONTJL NIS IPURILOR

Traducere de Radu Gâdei

EDITURAALLFA

De acela.i autor, au mai apärut: ALEXANDRU CEL MARE Fiul visului — vol. 1

Nisipurile lui Amon — vol. II La capätul lumii — voL III ULTIMA LEGIUNE

Vor apärea: AKROPOLIS. MAREA EPOPEE A ATENEI

Pentru Marcello, Marzia, Valeria i Flavia Si eel care trecea era Domnul. Dinaintea lui venea

un vain atât de putemic de grozav cä rAsturna munhii i srarâma stâncile. Dar Domnul flu era in vântul acela...

(Cartea Regilor)

S

1

lerusalim, anul a! optsprezecelea a! domniei !ui Nabucodonosor, ziua a noua din luna a patra. Al unsprezecelea rege a! Iudeii, Sedechia.

Profetul Ii lndreptà privinle cätre valea In care se zArea o muiçime de focuri i, apoi, ctre cerul pustiu, dupä care suspinä. Traneele Inconjurau fortificaiile Sionului, berbecii i

mainile de asediu ameninçau bastioaneie cetAi. n casele dàräpänate, copiii plângeau, cerând paine i n-avea cine sA ie-o dea; bätrânii se târau pe stràzi, sleiti de postul rara sfârit i-i dädeau sufletul pe pieele oraului. — S-a terminat, spuse cätre omul care-i Insoea peste tot. — S-a terminat, Baruh. Dacä regele flu ma ascuitä, flu va exista mci o posibilitate de salvare a casei sale, nici a casei Domnuiui. 0 sä mai vorbesc cu el pentru ultimaoarä, dar nu-mi pun prea man sperante In asta.

Ii continua drumul pe stràzile pustii i se opni dupA puin timp pentru a läsa sä treacA un grup de oameni care duceau, páind In grabà si fàrä sä piângà, un sicriu. Doar trupul mortului se putea distinge In Intunenic datoritä giulgiuiui de

culoare deschisà In care era Infàurat. Ii privi câteva clipe cum coborau aproape alergand càtre un cimitir Inflintat din porunca regeiui, lângà zidul cetàiii, i care de la o vreme flu

8 VALERIO MAssiMo MANFREDI

mai putea primi cadavrele din ce In ce mai numeroase din cauza rázboiului, a foametei i a lipsurilor de tot felul. — De ce Dumnezeu 11 mai rabdä pe Nabucodonosor din Babilonia si-i dä voie sä punA un jug de fier asupra tuturor natiiior? Intrebä Baruh, In timp ce profetul îi continua drumul. De ce se aliazä cu el care este deja eel mai puternic? Palatul se Inäia puin mai departe In faa br, lângä turnul lui David. Profetul mai zbovi pun In piaeta din fata palatului i se Intoarse Inapoi In timp ce luna, trecând printre non, scàlda In razele ei clAdirea tàcutä a Templului lui Solomon. Privi Intr-acolo cuochi strälucind de lacrimi, privi cum razele lunii poleiau cu argint impunätoarele coloane, fäceau sä strluceascä bronzul acoperiuiui i aurul ornamentelor. Se gândi la ritualurile solemne Indeplinite vreme de secole In curtea aceea, Ia multimea care dädea buzna acobo In zilele de särbätoare, Ia fumul jertfeior care urca de pe altare spre slava Domnului. Se gândi cA totul se va sfâri, cA totul se va cufunda In täcerea multor ani sau a multor secole i-i retinu cu greu lacrimile. Baruh Ii trezi din visare.

— Sä mergem, rabi, s-a fcut târziu. Regele ràmAsese treaz pânA noaptea târziu, inând sfat cu comandantii armatei sale si cu minitrii. Profetul Inaintä spre el cu toçii se Intoarserà auzind sunetul pe care-i fAcea toiagul säu bovind pietreie din pardosealä. — Ai vrut sä ma vezi, spuse regele. Ce vrei sä-mi spui? — Predá-te, spuse profetul oprindu-se In faa lui. Trage pe tine un sac, pune-i cenuä In cap i iei descult din ora Ingenuncheazä la picioareie lui i cere-ti iertare. Domnul mi-a spus: ,,Eu am dat ara pe mâna bui Nabucodonosor, regele Babiloniei, slujitorui meu, i-am dat pânA i dobitoacele de pe camp”. Nu este, oh, rege, altá cale de scàpare! Predà-te i roagá-I sä aibA milà de tine. Poate cä-i va crula familia i poate cä va làsa neatinsä i casa Domnului.

FARAONUL NISIPURILOR 9

Regele Ii piecà fruntea i stätu aa muit timp, frä sA scoatä o vorbä. Era tras la fatä Cu corpul Impuinat, jar ochii cu orbitele vinete Ii erau dui In fundul capuiui. — Regii sunt sufletul natiunilor, gândea In sinea sa profetul, In timp ce-i privea cu atentie, ateptând sä vadA cea avea sä-i räspundA, i, pnn firea iucrunlor, tiu Ca au muite paveze care Ii apärä: granite i garnizoane, forthrete i bastioane. De aceea, atunci când un rege se simte ajuns la mâna inamicului, deznädejdea i spaima iui cresc peste màsurä, de mu de on mai mult decât ar simti cel mai sàrman i mai umil dintre supuii säi care tie de când iumea cä este goi i iipsit de once apárare. — N-o sA ma predau, spuse regele InAltând fruntea. Eu nu tiu dacA Domnul Dumnezeul nostru ti-a vorbit cu adevärat, dacA Intr-adevär ti-a spus cä si-a iàsat poporui pe mâna unui tiran strain, a unuia care adorä idolii. Eu sunt Inclinat sä cred

mai degrabä cä un slujitor al regeiui din Babilonia sau chiar regele In persoanä ti-a vorbit, oträvindu-ti sufletul. Tu vorbeti in sprijinul inamicuiui care ne-a invadat, Impotriva regelui tAu, ca uns al Domnului.

— Minti, spuse profetul mânios. Nabucodonosor I1i acordase Increderea sa, fàcându-te pästorul poporului säu pe pämântui iui Israel i tu 1-ai trädat, ai uneitit pe ascuns cu egiptenii care, cândva, au tinut in sciavie neamul lui Israel. Regeie flu reactionä In nici un fel la auzul acestor cuvinte. Se apropie de o fereasträ i trase cu urechea ecoul surd ai unei tunet. Cerul se Intunecase din nou deasupra ziduriior Sionuiui i mareie Templu nu mai era decât o umbra In .bezna deasà. Ii trecu dosui paimei peste fruntea asudata, In timp ce bubuitul tunetului se rostogolea In depärtári peste deertu1 Iudeii. Tacerea era acum desavârita, pentru cá flu mai erau nici câini, nici pasari cânr.Atoare, nici vreun alt animal In lerusalim. Pe toti Ii daduse gata foamea. i femeilor nu ii se mai dadea voie s-i plângA mortii, pentru ca In ora sà nu se mai audA la nesfârit bocetele br sfâsietoare.

10 VALERIO MAssIMo MANFREDI

La un moment dat, spuse: — Domnul ne-a dat un pàmânt chinuit, mereu râvnit de puterile sträine. Un pámânt care ne este rápit mereu i pe care

noi IncercAm cu disperare sA ni-i luäm Inapoi. i, de fiecare data, suntem nevoii sá ne mânjim mâiniie de sânge. Chipul regeiui era palid ca al unui cadavru, dar In priviri päru sà se IntrevadA, pentru o ciipà, strälucirea unui vis: — Dacä El ne-ar fi dat un alt bc, Indepärtat i sigur, bogat In roade i In tot felul de animale, Inconjurat de mun;i Inali i necunoscut de alte popoare ale lumii a mai fi pus, oare, la cale ceva ImpreunA cu faraonul? A mai fi recurs la ajutorul lui pentru a-mi elibera poporul de sub jugul Babiloniei? Ráspunde-mi, apuse el. Dar rAspunde-mi repede, pentru cä nu mai avem timp. Profetul 11 privi i-i dádu seama cä regele era pierdut. — Nu mai am nimic aitceva sä-i spun, räspunse. Profet cu adevärat este acela care sfätuiete oamemi sä tràiascA In pace. Dar tu Indräzneti sà-i ceri socoteaiä Domnului pentru ceea ce face, tu Indräzneti sà-l ispiteti pe Domnul Dumnezeul tàu. Rámâi cu bine, Sedechia. Nu ai vrut sä-mi dai ascultare

i de aceea drumul täu duce In lumea tenebrelor. Se Intoarse cátre tovaràu1 säu si-i spuse: — Hai sA mergem, Baruh, aici nu sunt urechi care sA asculte ce spun eu.

Ieirà amândoi i regele ascultà zgomotul pe care-i fàcea toiagul profetulul, scázând treptat pe màsurä ce se Indepärta In atriumul mArginit de coloane, pânA când se pierdu In tAcerea din jur. Ii privi pe sfetnicii sAi i vAzu cA erau InspAimântaçi; erau verzi la fatA de oboseaiA, de nesomn i de fricA:

— Acum, a venit clipa, spuse el, flu mai putem zAbovi. Punei In aplicare planul pe care 1-am pregAtit i adunati armata,

In cea mai mare 1inite. ImpArii pe ascuns ultimele raii de hranA, pentru cA oamenii vor avea nevoie sä capete putere.

In clipa aceea, apAru un ofiter din garda sa personalA:

FARAONUL NISIPURILOR 11

— Rege, spuse acesta, spàrtura este aproape gata. Un detaament a! armatei, sub comanda lui Etan, iese In acest moment

pe poarta de räsàrit ca sá porneascä un contraatac i sä atragA dumanul In partea aceea. E timpul.

Sedechia dädu din cap aprobator. ii luä mantia regalä i-i Imbräcà armura, atâmându-i i sabia la umär. — Sà mergem, spuse.

Ii urmarà regina-mama Camutal, concubinele, eunucii, copiii säi Eliel, Achis i Amasai, Insoii de cäpeteniile armatei sale.

CoborârA scärile pânä la locuintele femeilor i de acolo intrarà In gràdina paiatului. Un grup de cioplitori In piaträ erau pe cale sA termine de spart zidul pentru a deschide o trecere In dreptul bazinului Siloe i doi cercetai coborâserà deja de partea cealaltä a zidului ca sä se asigure cä nu era nimeni afarà.

Regele ateptã ca ultimele pietre sá fie date la o parte, apoi iei In camp deschis. Din vale se simtea urcând vântul cald i uscat care sträbàtuse deertui i se rezemä de pietrele din zid,

Incercând sä-i potoleascà nelinitea care-i Inäbusea. Intre timp, ofiterii Ii Indemnau pe oameni sä iasä cat mai repede i sä se punä la adäpost In spatele stâncilor. Din depärtare, ajunse pâná la ei sunetul trâmbitelor i zángànitul de arme a! luptei: Etan atacase liniile de atac babiloniene i imediat se auzirä i semnalele de corn din vale care sunau adunarea pentru soldatii lui Nabucodonosor. Regelui Sedechia Ii veni inima la bc: sacrificiul oamenilor sái nu avea sA fie zadarnic i el ar fi putut trece nevatamat prin liniile de atac dumane, ajungând In deert, unde ar fi fost In siguranä. Mai trecu câtva timp i, deodatä, In fundul vàii se aprinse o luminä care se babansa In stânga i In dreapta de trei on.

— In sfârit, semnalul! spuse comandantul armatei. Drumul este liber, putem porni la drum. Dädu ordinul de plecare

12 VALERIO MASSIMO MANFREDI

celorlalti ofileri, pentru ca ei sä-l transmitA i soldalilor i porni primul spre vale. Regele mergea pe lajumátatea rândului i Impreunà Cu el se aflau copiii mai man: Eliel, cel mare, care avea doisprezece ani, i Achis, care avea nouä. Cel mai mic, Amasai, flu avea decât cinci ani i era dus In brate de aghiotantul regal pentru Ca S flu plângA i sA flu-i dea de gol dacA ar fi trecut prea aproape de iscoadele dumane. AjunserA In vale i comandantul trase CU urechea cätre räsárit:

— Etan IncA se’mai luptA CU ei, spuse, i poate CA aa vom reui sA scApAm. Fie ca Domnul sA-i dea putere i sA le dea putere i eroilor care luptA alAtun de el. SA mergem, acum, sA ne micAm cat se poate de repede. o luarA spre miazAzi In directia Hebronului, CU gândUl de a ajunge Ia Be’er Sheva i de acolo sA caUte o cale de scApare in Egipt. ImpreunA cu regele Sedechia erau cam o mie cinci sute de soldati, toti cei care mai erau In stare sA poarte arme. Dar oamenii Ku Etan, sleiti de puteri, flu pUturA rezista multA vreme contraatacului babilonienilor, mai numeroi, bine hrAniti i Inarmati pânä In dinti i furA repede pui pe fugA i ucii. Multi dintre ei, prini In viata, furA schingiuii i murirA In chinuri. Careva, nemaiputând sA Indure suferinta, mArturisi care era planul regelui i, imediat, aflA de aceasta i Nabucodonosor. Dormea In cortul SAU pe un pat cu atemuturi de purpurA, avându-le In jur pe tiitoare, când fu deteptat de un ofiter trimis de comandantul armatei sale, Nabuzardan.

Regele sAri din pat i le porunci eunucilor sA-l Imbrace, aghiotantului sA-i aducA armura i sA-i pregAteascA de IndatA carul de luptA. — OrdonA sA mi se pregAteascA imediat carul i adunA garda mea, spuse el. N-o sA atept Intoarcerea lui Nabuzardan. 0 sA pomesc eu Insumi pe urmele lui.

FARAONUL NISIPURILOR 13

Aghiotantul se Inclinä i iei ca sä dea ordin ca toate doriniele regelui sA fie Indeplinite. La puin timp dupä aceea, regele In persoaná iei din coil i se urcà In car. Vizitiul dädu bice cailor i mica armatä se Inirà In coloanA, urmându-1 pe rege i stârnind un nor gros de praf. Inspre räsärit, norii se mai räriserä i cerul Incepea sä se albeascá, semn cä aveau sä iveascä In curând zorile. Cântecul

ciocârliilor urca In Inalturi, spre soarele care se aräta Incet la orizont. Prizonierii iudei furA trai In eapä. Comandantul br, In semn de apreciere pentru vitejia cu care luptase, muri rstignit. Regele Sedechia ajunse In câmpia Hebronului peste care soarele strAlucea deja din Inaltul cerului i se aezä la umbra unui palmier ca sä bea o Inghiiturä de apä i sA mànânce puinä paine cu câteva mäsline sàrate, aläturi de oamenii säi

ca sä mai prindä cu toii putere. Intre timp, ofieñi sAi cäutau cai i cämile prin grajdurile din ora, pentru ca fugarii sA poatä merge mai repede. Dupà ce bAu apä i mâncä, regele se Intoarse cAtre comandantul armatei:

— Cat timp crezi cA va trece pânä când slujitorii mei vor aduna un numär suficient de cai, catâri i cämile cu care ne vom putea mica mai repede pe drumul cätre Be’er Sheva? Copiii mei sunt obositi peste mäsurä i flu mai pot merge pe jos. Comandantul dädu sä räspundä, dar figura Ii rämase nemicatà In timp ce trägea cu urechea la un zgomot Indepàrtat care semäna Cu Ufl tunet.

—Ii auzi i tu, regele meu? — Este furtuna care se apropia de lerusalim astä-noapte. — Nu, stàpâne, norii aceia de furtun au ajuns deja deasupra

mãrii. Asta flu-i zgomot de furtunA... i, In timp ce pronun

14 VALERIO MAssiMo MANFREDI

ta aceste cuvinte, pe chipul sAu Ii fAcu bc groaza pentru cä väzuse, deasupra platoului care se InA1a deasupra orau1ui, un nor de praf i Inäuntrul norului, räspândite pe toatA läçimea orizontului, carele de luptA babiloniene. — Regele meu, spuse el, suntem pierdui. Nu ne mai rrnâne aitceva de fäcut decât sA murim ca nite bArbai, cu anna In mana.

— Eu nu vreau sA mor, spuse Sedechia. Trebuie sA salvez tronul Israelului i pe copiii mei. OrdonA armatei sA Ia poziie de luptä i sà mi se aducA de IndatA caii: stApânul va lupta cot la cot cu voi i desearA veli ajunge ca InvingAtori In oaza Be’er Sheva. Am dat dispozilii ca regina-mama i soii1e mele sà vä atepte In Hebron. Vor cälAtori mai uor cu VOl dupà ce ne vom Intâlni la Be’er Sheva.

Comandantul Facu exact ce i se ordonase i abinie armata, dar oamenii sai simirä cA ii se moaie genunchii când vàzurA sute de care coborând Intr-o vitezA ame;itoare càtre ei, când vzurA scânteind lamele curbate ca o secerä care ieeau In afarä de la butucul roibor, pentru a sfârteca pe oricine ar fi prins In cale. Pämântul se zguduia ca i cum s-ar fi pomit un cutremur i aerul era pun de bubuituri ca de tunet, rAsuna de nechezatul miilor de cai i de duruitul ine1or de bronz de pe rotile carelor.

Unii dintre ci se IntoarserA i väzurA cA regele Incerca sá fugä cälare Impreunä cu Copui säi. Atunci strigarä cu 1001: — Regebe fuge! Regebe ne pAräsete!

In cbipa urmAtoare, armata inträ In panicA, formaia de luptà se stricä i oamenhi o rupserä la fugA In toate direcii1e. Räzboinicii babilonieni Ii urmAreau cu carele ca i cum ar fi

fost In deert, ba vânätoare de animabe sAlbatice. Ii sträpungeau cu láncile sau cu sAgeØle, ca i cum ar fi fost gazebe sau antilope. Comandantul Nabuzardan 11 väzu pe Sedechia care fugea cälare cu copiii sAl, tinându-b pe cel mic strâns ba piept, urcat

FARAONUL NISIPURILOR 15

p a In faa lui. Fäcu un semn cii steagul pe care-i purta In mânA i, imediat, mai multe care se räsfirarä In formà de semicerc, renunçand sä-i mai urmreascä pe fugari prin câmpie. In scurt timp, Sedechia fu Impresurat Si nevoit sä se opreascá. Rázboinicii babilonieni Ii duserä In fata lui Nabuzardan

care ordonä sä fie pus In lanturi atât el cat i copiii lui. Nu ii se dAdu nimic de mâncat sau de báut i nici flu furä làsai sä-i tragä sufletul. Regele fu dus târa pe câmpia plinà de cadavrele soldatilor säi i foriat sä meargä aläturi de altii care fuseserä fàcun prizonieri i Ii priveau acum cu dispret sau cu urä pentru c Ii abandonase pe câmpul de luptA. Coloana carelor de iuptä se Indreptä din nou spre miazänoapte, cätre Ribla, unde regele Nabucodonosor Ii atepta. Sedechia fu adus In fata lui, ImpreunA cu copiii sAi. Ccl mai mare dintre ei, Eliel, Incerca sä-i iinisteascä pe micul Amasai care plângea disperat cu obrajii piini de praf i de lacrimi. Sedechia Ingenunche cu fata la pämânt: — Te implor, se tângui el, màrite rege. De slab i naiv ce cram, am dat ascultare lingusirilor i am cedat In fata amenintärilor venite din partea regelui Egiptului, trädând Increderea ta. Fä cu mine ce vrei, dar crutA viaa copiiior mei. Nu sunt decât nite copii nevinovati. Ia-i cu tine In Babilonia, lasä-i sä creascä In umbra sträiucirii tale i te vor siuji cu credin;ä. Printul Eliel strig: — Ridicá-te, tatA! Ridicä-te, oh rege a! liii Israel, nu-ti Intina fruntea In ärânä! Nu ne temem de furia tiranului, flu te umili pentnu fbi. Regeie Babilonului edea la umbra unui sicomor, pe un iron din iemn de cedru i-i spnijinea tàlpile pe un scäunel de argint. Barba cârliontatä i se revärsa pe piept i purta pe cap o tiara bäturá cu pietre preioase. Era caid, dar regeie nu era asudat, din când In când adia vântul, dar barba, pletele i chiar i vemintele sale rámâneau nemicate ca acelea ale unei statui; regele Ierusalimuiui se

16 VAIRIo MAssiMo MANFREDI

afla prosternat la picioarele lui, Cu fruntea In tArânä dar el avea privirile alintite cAtre orizont, ce i cum s-ar fi aflat singur In mijiocul deertuIui. Nu spuse nimic i flu racu flici o micare, dar slujitorii säi se micarä ca i cum ar fi vorbit, ca i cum le-ar fi dat nite ordine precise. Doi dintre ei Ii prinserA pe Sedechia de brate i-l ridicarà, un altul veni prin spate i-l apucA de par astfel Incât sA i se poatA

vedea fata. Un altul Ii lupe prinulElie1 i-l târlln fata stApânului sAu, II f&u sA-i Indoaie genunchii pnAndu-i braele pe Ia spate i Impingându-l cu un genunchi In ira spinArii. Tanarul prufl flu scoase mci mAcar un geamAt i nici flu cern Indurare; strânse din buze când cAlAul se apropie de el InAltând sabia, dar flu Inchise ochii. Si-i mai avea IncA deschii când capul, despArtit de trunchi, i se rostogoli la picioarele pArintelui sAu. Sedechia, zdrobit de durere, cAzuse pradA unui for convulsiv i era nApAdit de o sudoare InsângeratA care i se scurgea

de pe frunte i din orbitele ochilor pânA spre coul pieptului. Din adâncul fiintei sale se ridica un muget animalic, tremurAtor un suspin IntretAiat, vecin cu nebunia. Ochii i se Invârteau

fArA noimA In orbite ca i cum ar fi vrut sA scape de imaginea acelui trunchi fArA viatA din care sângele se scurgea In valuri i bAltea In pulberea cAmpiei. i mai era urletul disperat al micului Amasai sfâiindu-i sufletul i camea, In timp ce slujitoni lui Nabucodonosor puneau mâna pe eel de-al doilea dintre fiji sAi, prinu1 Achis.

Era un bAietan ceva mai räsArit, dar tabloul acela InspAimântAtor Ii otelise Intr-o clipA sufletul, sau poate cA Domnul Dumnezeu al lui Israel Ii inea In clipa aceea mâna pe cretetul sAu nevinovat. CAzu i easta sa sub sabia cälAului i corpul i se nArui de IndatA, ian sângele i se uni cu eel al fratelui sAu. Amasai era prea mic pentru a fi decapitat astfel Incât slujitorul regelui Ii crestA beregata ca i cum ar fi fost tin ied

jertfit pe altar In ziua de Pesah. Cu1itul fAcu din plânsul sAu

FARAONTJL NISIPURILOR 17

copilAresc un horcAit i membrele plápânde, rara viatä acum, pAlirá In lArânA, buzele mici se fàcurA vinete, ochii, Inca scà1dai In lacrimi, se fàcurA stic1oi i lumina br se stinse pe mäsurä ce viata Ii iua zborul din acel trup chinuit. Sedechia, rämas Farä glas i vläguit, pàru sä se prábueascà, dar, fulgerAtor, printr-o zvâcnire neateptatA a ultimelor forte, se smulse din mâiniie celor care-i lineau i, trágând pumnalul de la cingátoarea unuia dintre ei, se näpusti cAtre Nabucodonosor. Suveranul flu fcu nici o micare, ràmase Intepenit pe tronul sAu din iemn de cedru, cu mâiniie Inc1etate pe bratele acestuia, In timp ce oamenii säi II Inháau pe Sedechia i-l legau de trunchiul unui palmier. CAláui se apropie, Ii vârI o mânä In pAr i-i fixA easta de trunchiul palmieruiui i cu cealaitA trase de Ia brâu un pumnal i-i scoase amândoi ochii. Sedechia simti cum lua foc, Intr-un fuiger rou i afundându-se dupA aceea Intr-o beznA f.rA margini, In timp ce In minte Ii reveneau, cu ultimele licAriri de buciditate, cuvintele

profetuiui. Ii dAdu seama cA, din ziua aceea, va purcede Intr-un bc infinit mai InspAimântAtor decât moartea i cA, niciodatA, cat va mai avea zile, nu va mai putea simi lacrimi scurgându-i-se pe obraji.

DupA ce vointa regelui Nabucodonosor fu Implinitä, porunci ca Sedechia sA fie legat cu lanturi de bronz i porni la drum cAtre Babibonia.

In noaptea urmAtoare, ajunse i profetub ba Ribla, dupá ce trecuse pnn poziiibe dumane pe o cArare numai de el stiutá.

Trecând prin noapte, vAzuse corpuribe schilodite ale soldaçilor lui Israel, Infipi In pan ascutiø care treceau dintr-o parte a corpuiui In ceabaltA i vAzuse corpul iui Etan atârnând pe cruce, acoperit de un stob de corbi i asaltat de câini Infometati care curAiaserA oasebe pânA ba genunchi.

Inima lui era deja piinA de groazA cAnd ajunse la Ribla, dar când vAzu trupurile sfârtecate i rämase neIngropate ale

18 VALERIO MAssIMo MArwIDI

tinerilor prinli i aflä cä regele fusese nevoit sä asiste la supliciul br, Inainte de a-i fi scoi ochii, se aruncä In praful drumului

i dàdu frau liber disperArii care-i cuprinsese. In clipa aceea de milà Farä de margini, Ii venirà In minte nesfâriteie suferine pe care trebuia sA le Indure poporul säu, pentru vina de a fi fost ales de Dumnezeu, se gândi la povara aceea de nesuportat pe care Domnul o pusese In spinarea iui Israel, pe când alte popoare care träiau In idolatrie se bucurau de bogäii nemAsurate, de bunAstare i de putere i erau unealta pe care El o alegea pentru a-i chinui pe näpästuitii urmai ai iui Avraam. In ciipele acelea de adâncA nemultumire, el fu supus ispitei, se gândi ar fi fost mai bine pentru poporul säu dacä ar fi pierdut chiar i amintirea cà existau, dacä s-ar fi pierdut printre naiiie de pe pämant ca o picäturä In apa mrii, dispärând In bc sä sufere, cu fiecare nouà generaiie, durerea sfâietoare a biciuiui lui Dumnezeu.

Porni mai departe färä a se Ingriji nici de hranä, nici de mâncare, cu ochii scäidati In bacrimi, cu sufletul chinuit i pâio1it ca pietrele din deerL

Dupä numai câteva zile, Nabuzardan intrà In lerusalim cu trupele sale i se instalä In palatul regal Impreunä cu ofiterii, eunuCii i concubinele. Pe unele dintre concubinele lui Sedechia, gäsite la Hebron sau rämase In palat, Ic buä pentru ci, jar pe celelalte be Impäri ofieriior sài. Cele care mai rämaserä, furä trimise In Babibonia ca sá serveascä de prostituate In Templul Astartei. Regina-mama Cainutal fu, Insä, tratatä cu onorurile care se cuveneau ranguiui ei i gäzduità Intr-o casá din apropierea portii Damascului. Timp de o luná nu se mai Intâmplà nimic: numai sbujitorii bui Nabuzardan colindau sträzile oraului i fäceau recensamantul bocuitoribor rämai In viatA, buându-i In evidenA In special pe fierari i pe potcovari. Popu1aia Ii recApätä speranele când ii se permise àranibor sã aducá In ora hrana

FARAONUL NISIPURILOR 19

x care locuitorii o puteau cumpAra, dar la un pret foarte rdicat. Nimeni flu avea voie, totui, sA iasA din ora, pentru a portile erau pAzite de soldai zi i noapte i puinii care au Ericercat sA fugA, coborAnd Cu frAnghiile de pe ziduri, au fost tinsi de IndatA i rAstignii chiar pe locul In care fuseserA isiØ, pentru Ca aceastA Intâmplare sA le serveascA i altora ±ept pildA. lnelepii erau IngrijoraØ find siguri cA, de fapt, ceea cc ra mai rAu IncA flu se Intâmplase, iar pedeapsa care-i atepta cu atât mai InspAimântAtoare CU Cat IncA nu era cunoscutA i rãmAnea InvAluitA In mister.

lntr-o noapte, unul dintre slujitorii de la Templu veni sA-l ezeascA pe Baruh: — ScoalA-te, Ii spuse, profetul rn-a trimis sA-;i spun sA vii asa vânzAtorului de legume. VA Intâlnili acolo. Baruhlntelese ce Insemna acel mesaj pe care, In alte vremuri, trimise doar atunci când era necesar sA-l IntâlneascA pe ãtAtorul sAu Intr-un bc izolat i la adApost de priviri indisr te.

Se ImbrAcA, se Incinse i pomi la drum prin orau1 pustiu s: :ufundat In beznA. Mergea pe uliie tiute doar de el, trecând eseori pe la casele unor persoane de Incredere sau urcându-se e acoperiuri i coborând prin subterane pentru a nu se Intâlni oatrulele babiloniene care controlau tot oraul. Ajunse In locul stabilit pentru Intâlnire, o casA pejumAtate rànatA care aparinuse unui vânzAtor de zarzavaturi de pe ‘.Temea regelui Ioaikim i care, dupA aceea, fusese lAsatA In araginA pentru cA proprietarul flu avea motenitori. Profetul iru din Intuneric.

— Domnul sA te aibA In pazA, Baruh, Ii spuse, vino dupA zune cAci ne ateaptA un drum lung. — Dar, rabi, spuse Baruh, lasA-mA sA mA Intorc acasA ca .ã-mi iau o desagA i ceva merinde. Nu tiam cA trebuie sA secladrum.

20 VALERIO MAssIMo MANFREDI

Profetul Ii räspunse: — Nu mai avem vreme, Baruh, trebuie sA plecäm chiar acum pentru cä mania regelui Babiloniei este pe cale sä se abatä asupra orau1ui i asupra Templului. Hai repede, vino dupA mine. Trecu In grabA strada i o luä pe o ulicioarà care ducea spre partea de jos a Templului. Uriaa construcie le apäru In faä când intrarä In piaa de lângà bastionul de la rsrit. Profetul se uità In urmä pentru a se asigura cä Baruh venea dupä el, i imediat dupä aceea inträ pe o altä sträduä care pärea sA se Indeprteze de piatä. Se opri In faa pragului unei ui i bätu. Se auzi târitul unor papuci i, dupä câteva clipe, un bärbat deschise. Profetul Ii salutä i-1 binecuvântá, jar el luä un felinar si-i conduse de-a lungul unui condor care mergea spre interiorul casei. La capätul coridorului gásirä o scarä tAiatA In piatrá care cobora cu multe trepte sub pámânt i când ajunserä jos, omul care le servea drept cälàuzá se opri. Râcâi pämântul cu o lopatä i scoase la ivealä un mel de fier i un chepeng. Trecu prin belciug coada lopeçii i trase In sus. Chepengul se ridicä, läsând sA aparä o altà scarà, mai strâmt i mai Intunecoasádecât cealaltä se simi un curent de aer care racu sä pâlpâie flacra feinarului. — La revedere, rabi, spuse Ohiul, Domnul sä te ajute. Profetul Ii luä felinarul din mânä i Incepu sä coboare In adâncuri, dar, In timp cc cobora, din depàrtare se auzi un strigät, dupá aceea un altul i apoi In subteranä räsunarà ecourile unui adevrat cor de vaiete, mai slab din cauza zidurilor groase ale stràvechii case. Baruh tresàri i privi Inapoi. — Nu te mai uita Inapoi, spuse profetul. Domnul Dumnezeul nostru i-a Intors privirea de la poporul sàu, i-a Intors privirea de la Sion i 1-a làsat pe mâna dusmanilor säi. Vocea Ii tremura i lumina làmpii fcea din träsäturile chipul sAu o mascá a suferintei. — Vino dupá mine, nu mai avem timp.

FARAONUL NISIPURILOR 21

Baruh 11 urmA i chepengul se Inchise In urma br. — Cum o sà se mai Intoarcà omul acela Inapoi? Intrebá el. Larnpa lui este la noi. — Cu siguranA o sä gseascA drumul demntoarcere, rspunse rofetul. Este orb.

Condorul era atât de strâmt, Incât pe unele portiuni erau revoiti sA se Intoarcä Intr-o dungà i sA Inainteze Intori Intr-o parte, i cu tavanul atât de scund cA, deseori, trebuiau sã se apiece muit. Baruh simi cä nu mai avea aer, ca i cum ar fi fost Inchis de viu Intr-un mormânt, jar inima Ii bAtea nebunete ±n cauza atmosferei apäsätoare i greu de suportat, dar coninua sä se tinä dupA pasul egal al profetului care pärea sä .unoascà foarte bine calea aceea secretA din màruntaiele ãmântuIui.

In cele din urmä, o luminà Incepu sA creascA tot mai mulL En fata br i, dupã o vreme, se aflarä Intr-o Incápere subteranà :are primea lumina zilei printr-un grätar de fier prins In tavan. — Ne afläm In vechiul rezervor de apä de sub porticul nartii interioare, Ii explicä profetul. Vino, aproape cä am ajuns. Se duse pânà la capàtul imensei IncAperi subterane i ieschise o usitA de fier care dädea Intr-un alt condor Ia fel de

strâmt i de scund, ca i primul. Baruh Incerca sA-i dea seama En ce direclie se Indreptau i pricepu destul de curând cA Envàätorul sAu Ii conducea cätre un bc sacru i inaccesibib, tre inima Templuiui, locul In care sä1Aluia Zeul Armatelor. Urcarä iarài o scará de piatrà i, când ajunserá la capätul ei, rofetub racu sä alunece spre Inapoia br o lespede de piaträ i se Intoarse cAtre eb:

— Vino, acum, spuse, i fä ceea am sAli spun Baruh privi In jur i inima i se umplu de mirare i de admiratie: se afla In interiorul Sanctuarubui, In spatele perdelei ie in care acoperea märelia Domnului! In faa lui era Chivotul A1ianei i, deasupra lui, doi heruvimi din aur, Ingenuncheai, sustineau Intre aripile br tronul invizibil al Prea Inabtului.

22 VAL1Io MAssiMo Mioi

StrigAtele disperate din ora se auzeau acum mai clar i mai puternic, amplificate de ecoul creat de porticurile pustii ale nesfâritelor curi. — Ta toate vasele sacre, spuse profetul, pentru ca sä flu fie profanate i pune-le Intr-un co de nuiele pe care o sA-l gseti In dulapul acela. Eu am sà fac acelai lucru. Luarä vasele i traversând spaiul strâmt al Sanctuarului, ajunserA In Incäperea care-l gàzduia pe Inaltul Preot. — Sà ne Intoarcem acum, spus profetul. Trebuie sà luäm chivotul.

— Chivotul? spuse Baruh. Dar n-o sä reuim nicicând sä-l ducem de aici.

— Nimic flu este imposibil pentru Domnul nostru, spuse profetul. Vino, hai i ajutA-mä. Când o sä ne Intoarcem, o sä gäsim aici douä animale de povarä. Intrarä din nou In Sanctuar, trecurä drugii din lemn de salcâm prin inelele de pe marginea chivotului i Ii ridicarä destul de greu. Acum, strigätele räsunau In curtile din extenor ale Templului; erau exclamaii ciudate ale unor bArbai Imbtaçi de yin i pornii pe violentä. Profetul päea Cu greutate pentru Ca picioarele sale flu mai aveau vigoarea de altàdatA, iar relicva sacrá de pe vremea Exodului atârna greu din cauza aurului i a lemnului din care era fAcutä. Baruh flu se mirä când väzu, In camera In care aduseserä

obiectele sacre, doi catâri purtând samare, legai de un belciug Infipt In perete. Profetul Ii Indemnä cu toiagul i animalele Incepurä sä traga cu putere pânä când belciugul Incepu sä iasA din peretele In care era fixat. Se auzi o trosniturá i o poiune din zid se roti, lásând sä se vadä un alt condor, cufundat In beznä, care

cobora sub pämânt. Atunci, profetul dezlegä cele douä animale, le puse unul In faia celuilalt, apoi legä deasupra samarelor cei doi drugi de lemn care suslineau chivotul, legându-l bine i pe acesta, dupä care Indesä vasele sacre In desagii care atârnau de-o parte i de alta a samarelor.

FARAONUL NISIPURILOR 23

— Tu mergi In urmà, Ii spuse lui Baruh, i flu atent sà flu pierdem ceva pe drum; ai grijä i Inchide In urma noastrA toate ui1e pe care le voi deschide eu. 0 sä mai mergem Inca o vreme prin Intuneric, dar, In cele din urmä, o sä fim In sigurançA. Animalele astea n-o sä ne dea de go!: sunt obinuite sä meargä pe sub pamânt. o pornirä prin galeria aceea care cobora tot mai muh sub pamânt i era cufundatA Intr-o beznä totalá. Mergeau foarte Incet i Baruh auzea toiagul tovaráu1ui sAu de drum care pipäia drumul Inainte de a face flecare pas. Aerul era nemicat In interiorul subteranei i se simea mirosul Inepätor al mizeriei !àsate de li!ieci. Trecu mult timp pânä ce drumu! deveni aproape complet orizontal: poate cä galeria ajunsese In valea aflatä mai jos fatA de nive!u! orau1ui. Merserä In täcere aproape toatA noaptea, pâná când, pe la ivirea zorilor, ajunserä In fata unui zid clàdit doar din bo!ovani, färA nici iirmA de mortar, i zàrirá primele luciri ale unei noi zile. Baruh dàdu Intr-o parte pietrele, In aa fel Incât micul convoi sä poatA iei, ajungând Intr-o mica peterA. — Unde ne afläm, rabi? Intrebä el.

— In siguranä de-acum, Ii ráspunse profetul. Am trecut de poziii1e de pe care ne asediazà babilonienii. Pe aici pe undeva trece drumul cätre Hebron i Be’er Sheva. Ateapt-mA i flu te mica de aici; Intre timp, pune la bc pietrele din zid, In aa fel Incât sA flu se mai cunoascá unde era ieirea. Ma Intorc peste puin timp. Iei sub cerul liber i Baruh racu ceea ce i se poruncise. Când terminA, scoase capul afarä din mica peterA in care se afla, mascatA de tufe de ginesträ i de tamarix, i-1 väzu pe tovaräu1 sAu de drum care-i racea semn sä coboare. Pe marginea drumului era un car Incrcat cu paie. Baruh coborl, ascunse sub paie obiectele din Templu i chivotul, apoi Injugä catârii. Se urcarà amândoi In car, ca doi tArani care merg la muncá, i pomirä din nou la drum.

24 VALERIO MAssiMo MANFREDI

o luará pe drumeaguri ocolite i povâmite, ferindu-se cle drumurile circulate i de orae, pânä când se afundarä In desert.

Profetul pärea sá urmeze o directie bine cunoscutä i un itinerar anume. Se oprea din când In când ca sä pnveasc atent peisajul dinjur, câteodatá cobora din car i urca pe coasta

unui deal sau chiarIn vârful unui munte ca sä vadá mai departe, dupà care cobora pentru a continua drumul. lar Baruh Ii privea cum mergea pe creste golae cu pas vioi, Inaintând printre stânci cu cräpAturi adânci, Incinse de soare, strábätând frä

teamä acel tertoru al scorpionilor i al erpi1or de tot felul. Trecurä astfei ase zile i ase nopi, aproape fàrä sä vorbeascä until cu altul, pentru cä sufletul le era apäsat de thstee, gândindu-se mereu la soarta Ierusalimului i a locuitorilor sài, pana când ajunserä In valea unui pârâu larg, dar acum secat. In

dreapta i In stânga se Intindeau douä lanturi de muni frä nici un fel de vegetatie; pe pantele muniior i ale dealurilor se

puteau vedea crestäturi adânci, alburi , pe fundul crora creteau tufe rare i firave de mrAcini ai deertului. La un moment dat, In dreapta br, Baruh observã un munte

cu o formä ciudatä, de piramidä, o formA atát de regu1at

Incât pärea a fi fost creatä de mânä de om.

— Acolo unde mergem flu vom gäsi nici apA i nici hranä, rabi, spuse ci. Mai avem muit de mers pânä In locul In care trebuie sá ajungem?

— Nu, räspunse poetul. Aproape cä am ajuns, i trase de häturi. — Ajuni... unde? Intrebà nedumerit Baruh. — La Muntele Sfânt. La Sinai. Baruh holbä ochii man: — Aici este muntele Sinai?

— Da, dar tu n-o sà-1 vezi. Ajutä-mä sA mut chivotui i vasele sfinte pe un singur catâr, astfel Incât sà-l pot duce eu

de capástru. Tu rAmâi aici cu celàlalt catâr. Ateaptä-mA timp

FARAONUL NISIPURILOR 25

de o zi i o noapte. Dacá dupá aceea flu ma Ifltorc, nu mai sta; Intoarce-te de iinde am plecat. — Dar, rabi, dacä se va Intâmpla ca tu sä nu te mai Intorci,

chivotul flu va mai fi gAsit niciodatä i poporul Ii va pierde pentru vecie... Profetul coborl fruntea. Locul era cufundat Intr-o täcere

desávâritä, flu se vedea micând fliCi o fiinä vie cat puteai sä vezi Cu ochii, peste pustiul acela pietros; doar un vuftur se rotea pe cer In cercuri largi, dupA cum Ii purtau palele de vânt. — Si ce-ar fi dacä s-ar Intâmpla aa? Oricum, Domnul 11 va scoate la ivealä din adâncurile pámântului atunci când va veni din nou clipa In care poporul sä fie din nou cäläuzit cätre Implinirea de pe urmà a destinului sAu. Dar, acum, misiunea

mea este sä-l aduc acolo unde a fost faurit. Sá nu Indrázneti sä vii dupä mine, Baruh. Din vremurile Exodului, numai unui om din fiecare generati i-a fost dezväluit locul In care se aflà

Muntele Sfânt i doar câte un om la fiecare patru generaii s-a mai putut Intoarce de acolo. naintea mea a fost Ilie, dar numai cu, de atunci, din vremea Exodului, voi avea dreptul sa ajung la eel mai tainic bc de pe pamânt, pentru a ascunde acolo Area.

— DacA Dumnezeu va voi, ma vei vedea Intorcându-mä

dupä o zi i o noapte, dacA nu ma vei vedea Intorcându-má, va Insemna cä viaa mea a fost preul pe care Domnul Dumnezeul

nostru 1-a cerut pentru pàstrarea secretului. Nu te mica de aiei, Baruh, cu nici un chip, i nu càuta In niei un feb sA vi dupà

mine, pentru cà ie nu-Ø este dat sà calci pe pamantul de acobo. Acum, ajutä-mà.

Baruh II ajutà sä Incarce totul pe spinarea aceluia dintre

catâri care pärea mai putemic i acoperi totul cu mantia lui. Spuse: — Dar cum o sä faei, rabi, tow! de unul singur? Eti slab

i Impovarat de ani...

26 VALERIO MAssIMo MANFREDI

— Domnul Imi va da putere. RàITIâi sänätos, bunul meu prieten. Porni la drum ocolind stândile golae dintre cele douä iruri de munti i Baruh rämase nemicat sub razele arzAtoare ale soarelui, privind In urma profetului i, In timp cc acesta se Indep rta, Inielese de ce ci voise sä piece doar Cu un catâr, Farä a se mai folosi de car. Mergea printre stânci astfel Incât s flu lase dupà el nici o urmA. Fu cupnns de teamä, gândindu-se cä simbolul Insui al existentei lui Israel se Indrepta cätre un bc necunoscut i poate Ca disparea pentru totdeauna In neant. Privi nelinitit càtre InvätAtoml sAu care se zrea din ce In ce mai miC pe mäsurà ce se Indeprta, pânà când 11 pierdu Cu totul din vedere. Profetul Inainta priri pustietatea deertuiui, cäiAtorea prin Impärà1ia erpi1or veninoi i a scorpionilor i simea aintit asupra iui ochiul de foc al iui Dumnezeu Care-i pAtrundea pânä In adâncul fiinei. Ajurise Intr-un bc In care valea se lärgea, dominat din dreapta de un munte care pärea un sfinx culcat pe labele din fatá i din stânga de un alt munte semánând cu o

piramidá. In clipa aceea, un vânt nàvalnic Ii Impresurä, aproape doborându-i, i fu flevoit sA stranga bine In pumn càpAstrul catâruiui pentru ca acesta sà flu o ia la fugà, Inspàimântat. Continua sà Inainteze cu mare greutate, pânä ce efortul i durerea din suflet Ii facura sä cadä Intr-o fel de delir In care i

se pàrea cá simte cum Ii tremurä pämântui de sub picioare, ca i cum ar fi fost zguduit de un cutremur i, dupä aceea, pArea sà fie mistuit de iimbi de foc. Stia cä era necesar ca toate

acestea sa se petreacá, aa cum, cu mult timp In urmä, i se Intâmpiase lui Ilie. Profetul vázu cä ajunsese dintr-o data, ca prin vis, ia intrarea Intr-o peterà, la poaiele unui munte sterp i ars de soare i Incepu sa urce catre vârful lui. Ajungând pe la mijiocul urcuuiui, vazu Incrustat pe o stanca un semn care Infätia o nuia având abaturi un arpe; Ii roti privirile scrutând valea i

FARAONUL NISIPURILOR 27

zäri clar, pe fundul ci, un desen format din pietre aezate In asa fel Incât sá alcätuiascà o figurä rectangularà. Irnaginea aceea Ii IntAri convingerea Ca se afla In locul cel mai umil i mai tainic al lui Israel, In locul pe care Dumnezeu i-l alesese pentru prima data ca sä se aeze printre oameni. Coborl din nou la intrarea In grotA, luä o bucatá dintr-o secere veche i Incepu sä sape In interior, pânä când descoperi o lespede care acoperea o scarä acoperitA de un prafaib, foarte fin. Cu mare greutate reui sä aducäjos mai Intâi chivotul, pe care 11 aezä Intr-o niá sàpatà In perete, apoi vasele sflnte. Era gata sá se Intoarcä urmând ace1ai drum, când alunecä i, ajungând pânA In fundul galeriei subterane, lovi peretele i auzi un bubuit, ca i cum ar fi existat, de cealaltä parte a peretelui, o altá cavitate. Temându-se ca nu cumva aitcineva sä poatA descoperi o altä cale de acces càtre ascunzätoarea sa, aprinse o tortä cu catran, o Infipse Intr-o cräpäturä a pietrei, ca sá aibä luminá suflcientá, dupá care luá din nou bucata de metal i lovi de mai multe on In peretele pe care-l auzea räsunând din cc In cc mai puternic. DeodatA, auzi ceva ca o trosniturä uoarä i, Indatá dupA aceea, un huruit puternic, peretele se nárui si ci fu luat ca de o avalaná i, pentru câteva elipe, orbit de praf i pe jumàtate Ingropat sub sfárâmAturile de piaträ, se gândi cA acestea erau ultimele sale clipe de viatã. Când deschise din nou ochii i putu vedea prin norul de praf care se ráspândise In Incáperea subteranä, chipul säu se schimonosi de groazá, pentru cä väzuse ceea ce pentru nimic In lume n-ar mai fi dorit vreodatä sä vadá. Strigä cuprins de disperare i strigAtul sAu iei prin deschizätura pesterii ca ràgetul unei flare prinse In cursä, stâmind ecouri prelungite printre piscurile go1ae i pustii ale Muntelui lui Dumnezeu. Baruh se trezi dintr-o data, In toiul nopii, sigur cA auzise

un strigät: vocea Invaiatorului säu IntretäiatA de plans. i rãmase timp Indelungat veghind In rugàciune.

28 VALERIO MAssIMo MANFREDI

A doua zi, pentru cä nu-1 väzu pe profet Intorcându-se, pomi pe drumul Intoarcerii prin desert, cätre Be’er Sheva i, mai departe, cAtre Hebron. Se Intoarse In lerusalim pe aceeai cale pe care ieise. Oraul era pustiu! Tori locuitorii fuseserA luati cu forta din casele br i dui de babilonieni In alte locuri. Templul fusese distrus i dat pradà flAcrilor, palatul regal fusese dArâmat, zidurile masive ale strävechii fortArete distruse i ele. El ateptä, totui, numArând zilele In care profetul lipsise,

ca pentru a calcula,distana pe care o putuse parcurge, pâná când Ii väzu apàrând, zdrentuit i vläguit de puteri, In casa vânzAtorului de legume. Se apropie de el, Incercând sä-l apuce de poala vemântului:

— Rabi, Ii spuse, ai vzut nenorocirea Sionului? Este pustiu acum orauI care, cândva, gemea de lume, jar fruntasii lui au fost risipii printre neamurile lumii. Profetul se Intoarse cätre el i Baruh Incremeni: avea faa arsä i mâinile zdrelite, jar In ochi avea o luminä sinisträ, de

parcä ar fi aruncat de viu In märuntaiele lub She’ol. In clipa aceea, el fu sigur cä nu privelistea distrugerii Ierusalimului, ca urmare a vointei Domnului, 11 adusese Intr-o asemenea stare disperatä: era ceva ce väzuse In altä parte. Ceva atât de InspäimântAtor Incât avea darul de a Intrece In grozávie distrugerea uneilntregi natium, deportarea i dezràdäcinarea poporului sàu, masacrarea fruntailor sAi. — Ce ai vázut acolo, In desert, rabi? Ce anume ;i-a räváit atât de putemic cugetul? Profetul Ii Intoarse privirile. cätre tenebrele care veneau dinspre miazAnoapte: — Nimicul... opti el. Faptul de a ne trezi dintr-o data singuri, färà Inceput i fàrá sfârit, fàrà bc, rarä scop sau cauzä...

FARAONUL NISIPURILOR 29

Dädu sä se IndepArteze, dar Baruh 11 mai tinea IncA de poala vernântu1ui: — Rabi, te rog din suflet, spune-mi unde ai ascuns chivotul Dornnului, pentru cA eu cred CA, Intr-o zi, E1Ii va chema poporul sA se IntoarcA din exilul sAu din Babilonia. Eu te-arn ascultat i flu rn-am uitat pe unde caici, dar spune-mi uncle ai ascuns-o, te implor... Profetul Ii privi cu ochii plini de umbre i de lacrirni: — Totul este In zadar... dat, dacA Domnul va chema Intr-o

zi pe cineva, el va trebui sA meargA dincolo de piramidA i de sfinx, va trebui sA treacA prin vânt, cutremur i foc pânA când Domnul Ii va arAta unde este ascunsA... Dar flu vei fi tu acela,

Baruh, i poate cA nirneni, niciodatA... Eu am vAzut ceea ce nimeni flu at fi trebuit sA vadA vreodatA.

Se desprinse din strânsoare i plecA, dispArând repede din vedere In spatele unor mine. Baruh 11 privi cum se IndepArta i observA cA mersul sAu era oarecum erpuitor, pentru cA chiopAta de un picior. IncercA totui sA alerge dupA ci, dat oricât se strAdui, flu mai reui sA-1 zAreascA nicAieri. Si nu avea sA-1 rnai revadA niciodatA.

2

Chicago, Statele Unite ale Americii, sfâritul celui de-al doilea mileniu dupä Christos.

William Blake se trezi greu, cu un gust acm In gurà, ràmas dupà o noapte agitatá, dupA un somn ajutat de tranchilizante i dup o digestie incompletA, dar se duse, Impleticindu-se, la

baie. n oglindA, Ii väzu, luminatà nemilos de lampa cu neon, faça verzuie, ochii Infundati In orbite i pArul ciufulit. Scoase limba, Incärcatà de o pojghiçA alburie i Inchise repede gura cu o strâmbäturA plinA de scârbá. Duul fierbinte Ii mai potoli crampele de la stomac i din toi muchii i Ii topi rämAi!ele de energie Intr-o mo1eea1A adânc, un fel de Iein care 11 fäCU sä se lase pe vine, aproape frä cunotin1A. Zcu mult timp astfel, sub uvoiul fierbinte apoi, cu un efort suprem, Intinse mâna cAtre maneta de amestecare a apei, Intorcând-o rapid cAtre albastru. Apa 1âni, aproape IngheatA, i el tresári ca i cum ar fi fost biciuit, dar se strAdui sä reziste suficient de mult ca sA-i poatä recàpAta luciditatea i tonusul, pentru a putea sta din nou drept i a-i da seama de mizeria In care decAzuse.

Se frectionä mult timp cu halatul i reveni In fata oglinzii, se säpuni din be1ug pe faiä, se bArbieri i-i masA atent obrajii cu o loçiune de calitate bunà, unul dintre puine1e lucruri care-i mai rämàseserA din traiul bun de altAdatA. Apoi, ca un räzboinic care Ii ImbracA armura, alese haina i pantalonii,

FARAONUL NISIPURILOR / 31

cAmaa i cravata, osete1e i pantofli, Incercându-le pe toate Inainte de a se hotärI la care s se opreascá. Nu avea nimic In stomac atunci când turnâ un pahar de bourbon In cafeaua neagrä aburindä i sorbi câteva Inghiituri. Amestecul acelaIntäritor avea sAInlocuiascä pastilele de Prozac de care abuzase chiar prea mult, fàcându-l In stare sä facà faA doar prin puterea voin1ei ultimelor etape ale chinului säu, programate pentru ziua aceea: sedinta judecätorului de pace care urma sä consfinteascä divortul säu de Judy O’Neil i Intâlnirea de dupà-amiazA Cu Rectorul i cu Dean de la Institutul Oriental care ateptau demisia lui. Sunä telefonul tocmai când se pregätea sä iasä din Incäpere i Blake ridicä receptorul: — Will, se auzi vocea de la capätul celälalt al firului. Era Bob Olsen, unul dintre putinii prieteni care-i mai rämäseserä dupä ce soarta Ii Intorsese spatele. — Salut, Bob. Eti drägu1 cä m-ai sunat. — Sunt pe picior de plecare, dar flu voiam sà plec färä sä te salut. Iau masa la prânz cu bátrânul meu la Evanston ca sä-i fac urárile de Cräciun, dupä care iau avionul spre Cairo. — Fence de tine, spuse Blake cu jumätate de glas. — N-o lua aa, prietene. Sä läsám sä treacä Inca vreo câteva lurii, ca sA se mai liniteascä apele, dupä care o sà luäm din nou In mânA afacerea aceea: consiliul facu1tàii va trebui sä examineze din nou cazul täu, va trebui neapärat sä-ii asculte motivele pe care le invoci. — Cum? Eu nu am motive de prezentat. Nu am martori, flu am nimic...

— Ascultä, trebuie sä te descurci. Trebuie sä te baii pentru cä ai motive pentru asta: eu pot sà ma misc In deplinA libertate prin Egipt. Voi culege informatii, voi face tot felul de cercetäri In orice clipä liberà de la serviciu i, dacá reuesc sà gäsesc pe cineva care sA depunA márturie In favoarea ta am sä-1 aduc aici, chiar dacä va trebui sä-i plátesc din buzunarul meu drumul.

32 VALER1O MAssiMo MANFREDI

— i;i multumesc, Bob, fli multumesc pentru ceea ce mi-ai spus, chiar dacä eu flu cred cä vei putea reui mare lucru. Oricum, îØ mulumesc. In doresc sä ai drum bun. — Atunci... pot pleca linitit? — Da, sigur cä da, spuse Blake, poi fi linitit... Puse receptorul In furcA, Ii luä ceaca de cafea i iei cu ea cu tot In stradA.

Pe trotuarul acoperit cu zApad, IlIntâmpinA tin Mo CrAciun Cu un clopot mare in mânA cu barba i scufia tradiionale; Infruntá cu stoicism rafalele vântului rece care probabil Ca mângâiase de latin capAt la celàlalt suprafala IngheatA alacului. Ajunse la maina parcatA la douà blocuri depártare, Jinându-i In mânà ceaca aburindä, deschise portiera, se asezä i pomi motorul, Indreptându-se càtre centru. Michigan Avenue era frumos Impodobitä pentru sarbatorile de Cräciun i copacii desfrunzii, Imbräca In mu de beculee dädeau impresia Ca

InfloriserA ca prin minune In alt anotimp decât cel obinuit. ii aprinse o tigarA In limp ce se bucura de cAldura care Incepea sä vinä dinspre habitaclu, de muzica de la radio, de aroma plàcutA a tutunului, a whisky-ului i a cafelei. Acele senzapi modeste de pläcere Ii mai dadura ceva curaj, 11 f&u sA se gândeascä totui lao soartA care, In cele din urmA, s-ar fi putut schimba; cA, ajungând la fund, ar fi trebuit sä InceapA sA urce din nou. i faptul cä avea acces dintr-o datA la toate acele lucruri care-i fuseserA interzise ani de zile datoritA traiului In

comun cu soia sa, datoritA cicälelii ei pe teme de sAnAtate, ca a bea alcool pe stomacul go! i a fuma In mainä, aproape cA-i f&eau sA-i Indure mai uor decAderea i regretul adânc pentru pierderea unei sopi pe care o iubea din tot sufletul i a unei s!ujbe frä de care nici mAcar nu concepea cum ar putea trAi. Sotia sa, Judy, era foarte elegantA, perfect machiatA i coafatA, cam la fel cum era i atunci când o scotea In ora sA cineze la ,,Chariie Trotter”, restaurantul sAu preferat, sau la un concert la

Mc Cormick Place. Ii veni sA turbeze gAndindu-se cA, de acum

FARAONUL NISIPURILOR 33

En doar câteva sAptämâni sau In câteva zile, ea Ii va pune Injoc rrnele de seduqie, decolteurile, modul In care îi Incrucieazá icioarele, glasul bine strunit, pentru a fi invitatá de cineva In la cinä, pentru a plAcea altuia i pentru a ajunge In pat cu careva.

i se gândea rara sA vrea ce ar fi racut ea, In pat, cu acel alt bärbat i, tot gândindu-se aa, Ii imagina cA el ar fi fäcut mai mult i mai bine. Toate acestea Ii treceau prin minte In timp ce judecAtorul Ii invita sA ia bc i-i Intreba dacà mai exista vreo posibilitate de a se rezolva neInelegeri1e care-i duseserä la despàrire. Ar fi vrut sä spunä cA da, cà, din punctul lui de vedere, nu se schimbase nimic, cA o iubea ca-n prima zi In care o vàzuse, cä viaa Farä ea ar fi searbAdä, ca-i lipsea ca aerul, cá ar fi vrut sA se arunce la picioarele ei i s-o roage sà-I ierte, cà In seara din ajun gäsise, uitat Intr-un sertar un furou de-al ei pe care-I apropiase de faA ca sä-i mai simtä parfumul, cä nu-i mai pása deloc de demnitatea sa, cä s-ar fi târât la pämânt pentru ca ea sA se Intoarcà la el.

Spuse doar: — DespArirea aceasta este gânditä i acceptatA de fiecare dintre noi doi, onoratä instanç amândoi ne-am pus de acord asupra cererii de a divora. Judy consimi i ea i, la scurt timp dupA aceea, semnau pe rand actele de despárire i contractul pentru plata pensiei alimentare, acesta find cu totul simbolic, dat find cà de mult

nu mai avea de lucru i, peste doar câteva ore, demisia sa avea sä devina oficiala.

Luarà ascensorul Impreuna i coborârea dura douà minute care i se pãrurà interminabile. Blake ar fi vrut sä-i spunä ceva frumos, ceva care sä aibA o oarecare importantá; o frazä pe care ea sà n-o poatä uita niciodatá i, pe când cifrele indicând etajele se schimbau inevitabil pe indicatorul din cabinä, Ii dadea seama cä flu-i va veni In minte nici o frazä importantä

34 VALERIO MAssIMo MANFREDI

i cä, In once caz, de-acum nu mai avea nici un sens. Dar, când ea iei din cabina ascensorului i porni spre ieire färá sä-l salute macar, merse dupà ea si-i spuse: — De cc Judy? Oricärui om i se poate Intâmpla o nenorocire, o serie de coincidente nefericite... acum, când totul s-a

terminat, spune-mi mAcar care a fost motivul. Judy 11 privi câteva clipe färA sä i se poatA ghici In ochi nici urmA de vreun sentiment, nici mAcar de indiferenA: — Nu existA nici un motiv, Bill.

Nu-i plAcea deloc când ea Ii spunea ,,Bill”. Ea continuA:

— DupA varA, yine toamna i, dupA aceea, iama, fArä sA existe vreun motiv pentru asta. Succes pe mai departe. Se Indepärtä i el rAmase In faa uii din sticlA a clAdirii, Incremenit ca un om de zApadA sub ninsoarea care cAdea In valuri dese. Pc trotuar, ezând pe un cartona de lângA perete, era un tip Infofolit Intr-o manta militarA, cu barbA lungA i cu pärul nAclAit, care cerea de pomanA: — Dä-mi un bAnul, frate. Sunt un veteran din Vietnam.

DA-mi câtiva bAnuti ca sA mAnânc i eu ceva cald In noaptea de CrAciun.

— Si eu stint veteran din Vietnam, mini el, dar flu sâcâi oamenii. Dar, când Il privi pentru o clipA In ochi, se gândi cA pânA i In privirea nenorocitului aceluia era cu siguranA mai multA demnitate decât era in a sa.

GAsi un sfert de dolar In buzunarul hainei:

— ScuzA-mA, flu voiam sA te jignesc, spuse el aruncând moneda In pAlAria pe care omul o avea In faA. Dc fapt, este o zi urâtA de tot.

— Cräciun fericit, spuse omul, dar William Blake nu-l mai auzi pentru cA era deja departe i pentru cA i el, In clipele acelea, rAtAcea In aerul Ingheat ca un fuig de zApadA printre atâia alti fulgi, fArA greutate i fArA destin. Merse mult timp fArA sA-i vinA In minte vreun bc In care at fi

vrut sA-i facA plAcere sA se afle, vreo persoanA cu care sA fi vrut sA

FARAONUL NISIPURILOR 35

vorbeascä, In afarä de prietenul i colegul 1w, Bob Olsen, care-i sustinuse i Incurajase In necazurile acelea prin care Irecuse de curând i care poate cà ar fi reuit, din milA pentru el, sà inventeze o minciunA care sA-i rnai ridice cat de cat moralul. Dar, In

momentulacela, Olsen era pe punctul de a piecain Egipt, mergea acolo unde era caid i avea de lucru. Fence de el. Se opri abia când sirnti cä nu-i mai tin picioareie, când Ii dädu searna cA flu rnai avea mult i se präbuea In zApada aceea arnestecatA Cu noroi care acoperea asfaltul i cá rnainile ar fi trecut peste el. In clipa aceea se gândi ca judecátorul de pace pràsise sala goalA a tribunalului i clAdirea acurn pustie ca sä ajungà acasA unde avea, probabii, o nevastA care gätea, copii aezati In fata televizoruiui, aproape sigur un came i un porn de CrAciun pun de giobuieçe. Si totui, In pofida tuturor acestor lucruri, zäpada i judecátorul, sotia i mainiie, globu1ee1e din pornul de Cräciun, divortui i whisky-ui din cafeaua neagrä, Vietnamui i pacea pe pämânt Intre oameni voitori de bine, In ciuda tuturor acestor lucruri, instinctui Ii condusese, aa cum simtui orientärii conduce un cal bätrân ia grajd, pâná ia Universitate. Bibiioteca de la Institutul Oriental era la doi pai distantA, In dreapta. Cat era ceasul? Era douA i treizeci de minute, ia arniazä. Se Incadra chiar In programul de functionare. Nu avea decât sä urce scàrile aceiea pânA ia etajui al doilea, sA batä la ua birouiui Rectorului, s-o salute pe murnia aceea bAtrânâ i pe Dean i sä stea acolo ca un idiot, ascultandu-ie prostiile i apoi sA-i prezinte demisia pe care ci, având In vedere Imprejuràriie de fatä, nu aveau o aitä solutie decât s-o accepte. Dupä toate acestea, putea sä-i tragA un glon In boae, sau In gurä, cc diferentá putea exista? Nici o diferentA. — Ce faci aici, ia ora asta, William Blake?

Se Intâmplase deja. Nu mai avea de iucru, singura muncä de pe pamant care ar fi avut vreun sens pentru ci i probabil

36 VALERIO MAssiMo MANFREDI

cá flu va mai avea nicioclatä, i cineva avea curajul sä-l Intrebe ce fcea aici William Blake, la ora aceasta. — De ce, cat este ceasul?

— Este ase dupä-amiazà. E al flaibii de frig i tu esti albastru la fatä i aräti ca unul care flu mai are mult de trait. — Lasà-má In pace. N-are rost sä ma mai Intrebi, domnule Husseini.

— Nici flu ma gândesc. Hai, sus. Stau la doi pai de aici. Mergem sá bem o ceascä de cafea fierbinte. Blake Incercä sä scape de el, dar omul flu se dàdu bàtut: — Poate preferi sä chem o ambulantà i sä te duc la Cook County, dat find cá nu mai ai nici asigurare. Hai, vino, flu fi prost i mu1tumete cerului Ca numai un flu al lui Allah putea sä se Invârtä pe aici la ora asta, In bc sA stea cu familia In jurul pomului de Cräciun. Apartamentullui Husseini era bine Incälzit i mirosea pläcut a támâie, mirodenii i covoare de buná calitate. — Scoate-ti pantofli, Ii spuse. Si el se descäl;a i se lasa sA cadä pe una din pernele din living, In timp ce gazda sa Ii fácea de lucru la maina de gätit. Husseini amestecá o mânä de boabe de cafea cu cuisoare i cu o andärä de scortioarä i toatä camera se umplu de o aroma pätrunzätoare, apoi Incepu sà piseze cafeaua Intr-o piulià, Intr-un ritm regulat i variabil, ca o muzicà, Insotind acel bizar sunet de Iemn bovit de lemn cu miscäri ale capului. — Stii ce reprezintá ritmul acesta? Este o chemare. Când beduinul piseazä cafeaua In piulia sa face acest zgomot care se aude de la mare depártare i oricine trece pe acolo, once dmme1 care se nimerete sa se afle In pustietatea aceea imensä a deertului, tie cä o ceacà de cafea i un cuvânt de bun venit ii ateapta sub cortul acela. — Frumos, spuse William Blake care Incepea sA-i mai vina In fire, emotionant. Fiul cel nobil al lui Allah trimite un

FARAONUL NISIPURILOR 37

semnal cu piulia lui de lemn prin deertul urban i salveazA de lao moarte sigurA un paria abandonat de cinica i decadenta civilizatie occidentalA. — Nu vorbi prostii, spuse Husseini. Bea. 0 sA vezi cA o sA te Invioreze io sA-i punA sângele In micare prin toate venele. Iti jur cA erai gata sA mon Ingheat când te-am gAsh. Tu poate cA flu ti-ai dat seama, dar prin fata ta au trecut eel puin doi dintre colegii tAi i nici n-au catadicsit sA te salute. Te-au vAzut stAnd acolo nAucit i pe jumAtate mort de frig, aezat pe o lespede de piatrA rece ca gheaa, eapAn ca un pete uscat, i riici mAcar flu te-au Intrebat dacA ai nevoie de ajutor. — Ei, poate cA se grAbeau sA ajungA undeva. Suntem In ajun de CrAciun. Multi oameni n-au apucat sA-i facA toate cumpArAturile... cadourile pentru copii, prAjitura Cu brAnzA pentru desert. Stii cum e... — Da, aa este, spuse Husseini. Este Ajunul CrAciunului. LuA cafeaua pe care o pisase In piuliA CU mirodeniile i o vArsA In ibricul cu apA care fierbea pe foe i aroma deveni i mai putemicA, dar Imbietoare i pAtrunzAtoare. Blake îi dAdu seama cA aroma aceea de mirodenii i de cafea se impregnase In covoarele de pe jos laolaltA cu parfumul de tAmâie indianA. Husseini Ii Intinse o ceacA din care ieeau aburi, Ii oferi i o igarA, dupA care se aezA pe pardosealA, stand pe cAlcâie, In fata lui, fumând In tAcere i sorbind din ceaca sa bAutura aceea tare i frumos mirositoare. — Aa este i sub cortul tAu din desert? Ii IntrebA Blake. — Oh, nu. Sub cortul meu sunt femei frumoase i curmale uite-aa de man. Si este vântul de la rAsAnit care aduce de pe podi mireasma florilor i este behAitul mieilor i cAnd ies din cort vAd In fata mea coloanele de la Apamea, palide In zori i roii la asfintit. Când vântul se Intetete, ele cAntA ca tevile de la orgile bisericilor voastre. Blake dAdu din cap aprobator, mai sorbi o Inghiitura de cafea i mai trase din igarA:

38 VALERIO MAssIMo MANFREDI

— Si atunci, spuse el, de cc flu ai rAmas sub amàrâtul ala de coil din desert? De ce ai venit aici dacà ;i-e scârbA de locurile astea?

— N-am spus ca-mi fac scârbä. Am spus cä sunt aitceva. Si am spus asta pentru cä m-ai Intrebat. Si dacA vrei sA tii adevärul eu am trait Intotdeauna Intr-o tabàrä de refugiali din sudul Libanului, Inca de Ia vârsta de cinci ani: un bc murdar

i urât mirositor, cu canalele neacoperite, unde fbi, copiii, ne jucam printre obolani i tot felul de gunoaie. — Dar... coloanele de la Apamea palide In zori i roii la asfintit care suà la adierea vântului ca nite tuburi de orgä? — Le-am visat doar. Aa le descria bunicul meu, Abdailah al Husseini, fie binecuvântat de Allah, dar eu.. eu flu ic-am väzut niciodatà.

Muitä vreme domni täcerea.

— Nu am Inteles de cc te-au alungat, IntrebA Husseini. Dupä câte tiu, erai unul dintre cci mai buni In meseria ta. — Poi sà spui asta färä grijä, Ii ràspunse Blake, Intinzându-i ceaca pentru ca gazda sà-i mai toarne cafea. Husseini o umplu, apoi continua: — Eu nu aveam nici un cuvânt de spus In senat pentru ca nu sunt profesor pun, dar prietenul täu, Olsen, de cc n-a luat parte la vot? — Olsen a plecat In Egipt aa ca nu putea fi de faiä, totui si-a trimis votui sau Impotriva... singurul de aitfel. Oricum, daca vrei sa tii cum s-a Intâmplat, ci bine, este o poveste destul de lungá. — Este ajunul Craciunului i amândoi avem, cred eu, timp berechet.

William Blake Ii prinse tâmplele In palme luat de valul amintirilor i de Ingrijorarea pentru prezent: poate ca i-ar fi fäcut bine sa vorbeasca, poate, cine tie, i-ar fi venit vreo idee pentru a gasi o cale de scapare, un mod de a-i recapata credibilitatea.

FARAONUL NISIPURILOR 39

— Sa IntAmplat cam Cu Ufl an In urmA, Incepu el, tocmai examinam nite microfilme CU textele din Noua Domnie, consemnate de James Henry Breasted CU putin Inainte de a izbucni Marele RAzboi. Erau luCrurl din perioada lui Ramses alil-lea sau a 1w Merenptah i se vorbea aColo despre eventUale legAturi ale aCelui text CU IntâmplArile din timpul Exodului. AlAturi de textele respective, pe marginea foii de hArtie, se afla o adnotare mAzgAlitA CU 0 scriere grAbitA. Ai avut, CU siguranA, ocazia de a examina scrisul lui Breasted... Husseini dAdu din cap aprobator: — Sigur cA da. Spune mai departe. — Stii cA, de obicei, este un sCris foarte ordonat. Bun,

Insemnarea aceea, dupA cum am spus deja, pArea mâzgAlit In grabA i fAcea referire la un alt text In care conexiunile cu intâmplarea biblicA a ExodUlUi pAreau sA aibA o continuare ulterioarA. Atenie, Insemnarea nu era clarA, dar ideea ma intriga: ar fi putut deveni lovitura vietii mele. Am cAutat textul acela blestemat In toatA biblioteca de la Oriental, prin toate subsolurile i In toate registrele, rara fliCi un rezultat... Husseini Ii mai Intinse o igarA i i-o aprinse, luându-i i el una:

— Ai venit i la mine, Imi aduc bine aminte asta... — Aa este. Aadar, nimic.Absolut nimic. Si totui, Insemnarea aceea trebuia sA aibA un sens. Devenise pentru mine un

fel de obsesie. In cele din urmA, mi-a venit o idee: era posibil ca Breasted sA nu fi lAsat chiar totul la Institut. Ar fi putut exista i nite colectii private de documente, chiar dacA nu se specifica nimic despre acest lucrti. — Am fäcut cercetAri asupra motenitori1or; din fericire registrul de stare civilä al marilor orae se afla la data aceea deja pe Web i asta a fAcut ca sarcina mea sA devinA mai

uoarA. In final, 1-am descoperit pe ultimul descendent al lui Breasted: un avocat cam de cincizeci de ani care locuia, cred

cA IncA mai trAiete, Intr-o vilA frtimoasA din Longwood, pe

40 VALERIO MAssiMo MANFREDI

lângá Beverly. M-am dus acolo, prezentându-i titlurile mele academice si-i vorbii despre o cArtulie In cares-ar fi putut afla transcrierea unor texte hieroglifice de mare interes, färà, Insá, a-i spune chiar totul despre subiectul acestor texte. — Si el ce-a zis?

— A fost amabil. Mi-a spus cä flu eram primul care cäutam cárticica aceea i cá puteam fi Impäcat cu gândul cä flu exista nimic, deoarece flu vizuse nicäieri vreo urmà de aa ceva i cà hârtiile strmoului sàu, sau ceeace mai rámäsese din ele, fuseserä deja cercetate de eel punn cinci-ase on In decursul anilor, de fiecare data când uni1 ca mine ddea de acea Insemnare. Oricurn, mi-a spus cà ma puteam instala totui In biblioteca lui dacà voiam

sA reiau de la Inceput cáutrile acelea Cu un rezultat previzibil. In concluzie, desi Intr-un mod foarte politicos, rn-a fcut sä ma sirnt oarecum tras pe sfoará. Doar pentru a evita sä mA fac cu totul de râs, am acceptat invitatialui i rn-am apucat sA examinez, fàrä prea mare convingere, cArtile din acea bibliotecA privatA. M-amIntors i In a doua zi, i In a treia, pentru cA suntmncApAçanat i greutAtile de felul acesta suntpentru mine o adevaratäprovocare, i, la sfârit, am gásit o urmA care ar fi putut sA ma ducA la descoperirea unui fir conducAtor... — Vrei sA ImbucAm ceva? 11 Intrerupse Husseini. Ar cam fi ora de cinA, Ia urma urmelor. Nu am mare lucru, dar o sA

facem cum se obinuieste In deert. — N-am nirnic ImpotrivA, spuse Blake. Husseini puse In cuptorul aragazului douA pide, scoase din

frigider nite sos picant i II puse la IncAizit pe unul din ochiuri, apOi nite humus, ouA ráscoapte, brânzA, iahnie de fasole. — N-ai Si niste bere? IntrebA Blake. Sau esti credincios habotnic?

— Nu prea, Ii rAspunse Husseini, mama era libanezA. Blake continuA sA povesteascA Intre o InghititurA i alta: — Breasted avea o iubitA. Una, Suzanne de Bligny, vAduva unui diplomat francez de la consulat, care se stabilise Ia Mm-

FARAONUL NISIPURILOR 41

neapolis, i ei purtaserä, probabil, o coresponden;à destul de sustinutà. Reuii chiar sA descopàr cä doamna de Bligny, urmându-l In carierä pe räposatul ei sot, locuise i In Egipt, la Luxor.

— Imi Inchipui, spuse Husseini. Erau vremurile acelea frumoase cu ,,HOtel du Nil”, Auguste Mariette i Emile Brughs: egiptologia eroicA... — Deci, Intre cei doi existau, foarte probabil, i unele afinitäti In privinia priceperii de alegere... Madame de Bligny avea o fiicä, Mary Thërese, care s-a cäsätorit cu unul, James O’Donnel, ofier de aviatie care a càzut In luptele de deasupra Angliei. — 0 adeváratA dinastie de väduve... comentä Husseini

punând pe masä sosul fierbinte. Blake Isi puse SOS pe una dintre pide, adAugând deasupra i fasole.

— Aa s-ar pärea... In once caz, Mary Thérese O’Donnel Inca mai tràia, avea optzeci i ase de ani i pàstra corespondenta dintre James Henry Breasted i mama sa. Am rugat-o sä-mi dea voie s-o citesc i, In sfârit, am dat de urma acelei càrtulii pe care o cäutam de luni Intregi.

— Imi Inchipui cä In perioada aceea ai läsat la o parte once aitceva: edintele de la Departament, Intrunirile de la Corpul academic, consultapile pentru studenp i chiar i pe sofia ta. — Aa este, admise Blake. Eram atât de captivat de cercetArile mele Incât nu-mi mai dädeam seama de scurgerea timpului i de ceea ce neglijam. i, totodatà, nu-mi dádeam seama nici de faptul cä o tranee läsatá färà apárare este ocupatA imediat de inamic... Chipul lui William Blake se posomorl dintr-o data, ca i cum toate gândurile ne1inititoare care, pentru puiná vreme, päreau sä-i fi dat pace, ar fi revenit In minte, din nou i toate In acelai timp. — Ce ai aflat din fiierul care continea acele scrisori? Intrebä Husseini.

42 VALERIO MAssiMo MANFREDI

Blake ovái, ca i cum ar fi ezitat sä dezväiuie un secret pe care-i ;inuse pânä atunci doar pentru ci. Husseini Ii plecA privirile i se servi din nou de pe farfuria din mijioc. — SA flu te simti obligat sä-mi rAspunzi, adäugà ci. Am putea vorbi despre aitceva. Despre femei, de exemplu, sau despre poiiticä. Cu bate câte se IntâmpiA prin prile de unde sunt eu, am avea subiecte destule de discutat.

Blake mai rAmase tAcut câteva clipe. Si täcere se fAcuse i pe stradä. Nu mai umbla nimeni la ora aceea i zäpada care Incepuse sä cadä iarä.i din abundenlA fäcea ca i bAtáile ceasului din tumul Univcrsitätii sA se audä mai Infundat. Blake se ridicä In picioare i se duse la fereasträ: se gândi la nisipurile Incinse de soare din Valea Regilor i, pentru o clipA, totul i se päru a fi doar un vis. Continua sA vorbeascà:

— Fiierul se referea la Insemnarea pe care o citisem In hârtiile de la Institutul Oriental i era prima parte a transcrierii unui text scris In hieroglife care Incepea cu aceastA frazA:

,Am mers dupä Khabiru de Ia Pi-Ramses peste Marea trestiilor .i, dupä aceea, In deert. . Husseini se arätä de acord cu ci:

— Impresionant, n-am cc spune.. Coincidentele cu Inceputul càriii Exodului sunt evidente. Totui, tii bine cA etnicul Khabiru a fost interpretat Intr-un mod foarte difent de literatura tiinificà. Nu este sigur cA ar Insemna ,,evrei”; nu este deloc sigur. Tare a vrea sà aflu cá tu nu ai dat peste cap tot Institutul doar din aceastá cauzà ... Asta ar fi Insemnat sA-i pui fundul In pericol. — Stilul ideogramelor era perfect asemänAtor cu acela de pe stela denumitA ,,a lui Israel”, Ii replica Blake, intat. Husseini pant marcat de aceastá loviturà: — Impresionant, flu existA nici o Indoialá... ScuzA-mA, flu voiam sa-çi pun la Indoialä competena. Doarcä anumite lucruri par a fi greu de crezut... Mai fac nite cafea. Mai vrei?

FARAONUL NISIPURILOR 43

— Da, dacà flu Incepi din nou Cu muzica aceea la piulià. — Americana, la fikru, spuse Husseini luând o canA de pe reoul eiectnc, aitfel flu mai dormim In veci. — Transcrierea aceea, confirmatä de reputatia lui Breasted, COfliflea cea mai explicitä mArturie prezentA intr-un text din afara Bibliei asupra credibilitApi istorice a cArpi Exodului. Si eram hotArât atunci sA merg pânA la capAt. Breasted Facuse InsemnAri foarte contiincioase despre proveniença originalului: un papirus pe care-i vAzuse In casa unui oarecare Mustafa Mahmoud, la El Qurna, i pe care voia sA-i achizitioneze pentnt Institutul Oriental... Reuise sA citeascA doar primul rand i sA copieze ideogramele din care era format, Inainte ca papirusul sA-i fie luat Inapoi. — El Qurna era raiul hoilor thn morminte, dar i al faisificatorilor, dragA prietene. Sunt din ce In ce mai convins cA ai cäzut Intr-o capcanA... — Miza pusA In joe era prea mare ca sä mA las pAguba i, In orice caz, Breasted nu era un ageamiu: dacA el a considerat cA documentul acela era autentic, din punctul meu de vedere era foarte posibil ca aa sA fi fost. CântArind toate argumentele pro i contra, am preferat sA risc i am convins Consiliul facultAtii sA aloce o sumA importantA pentru o cercetare In aceastA direcie, cercetare pe care urma s-o conduc eu personal. Printre altele, votul lui Olsen a fost hotArâtor In luarea acestei decizii.

— i ai dat gre. Si erau cu toii acolo, ca nite corbi gata sA-i sfâie hoitul. Aa-i? — Un moment, ilustre coleg. Nu sunt chiar aa fraier.

Documentul exista. i probabil cä Inca mai existA. Husseini trase adânc In piept fumul igArii, apoi clAtinA din cap: — Au trecut aproape nouAzeci de ani...

— hi spun eu cA documentul exista... ba chiar cA existA. — DacA n-o poi dovedi, este ca i cum niei n-ar exista i

tu tii asia mai bine decât mine. In orice caz, mi-ar plAcea sA

44 VALERIO MAssIMo MnDI

tiu cum de poi fi atàt de sigur. N-o sA-mi spui cä i-ai gäsit la El Quma pe urrnaii lui Mustafa Mahmoud... — I-am gàsit, Intr-adevàr, dar am gàsit i altceva, mai grozav. — Adicä?

— Documente fotografice. Pi.ftine, greu de descifrat, dar, In orice caz, extrem de semnificative.

TAcurA o vreme amândoi, specialistul arab urmárind cu privirea fumul care ieea din jarul igArii sale, jar musafirul säu Invârtind Intre degete ceaca de cafea acum golitä. Sunetul unei sirene de poliie se auzi din depärtare, multiplicatá de ecou printre pereii de sticlä ai zgârie-norilor, propagându-se prin perdeaua ninsorii pânä Ia camera aceea Indepärtatä, ca un ciudat, nelinititor vaiet. — Spune mai departe, spuse Husseini.

— Imi dAdeam seama cá intrasem Intr-un joc cu 0 mizá foarte mare, aa cum se Intâmplà de fiecare data când se cautä un document despre care se crede cà s-ar afla la baza unei tradiii pAstrate pânA Ia noi printr-o stratificare milenarã: eel mm mic risc este acela al unui scurtcircuit, jar eel mai mare

este o catastrofA. Am acponat cu cea mai mare prudentä i niciodatA flu rn-am aflat eu In prim-plan: aveam un elev de-al meu, Selim Kaddoumi, Husseini fácu semn din cap ca-i cunotea i el, un bäiat bun care beneficia de o bursá de studii din partea guvernului egiptean, vorbind perfect engleza, i el a stabilit pentru mine toate contactele, a vorbit cu bAtrânii felahi din El Quma, a Impärit bani cu mäsurA i notând totul, pästrându-i, desigur, pentru el, un procent rezonabil, pânä când a intrat In posesia unei inforrnaØi importante. Telefonul färä fir al traficantilor clandestini anunta pentru viitorul apropiat lansarea pe piaA a unui anumit numär de piese care fäceau parte dintr-un lot vechi, din epoca de aur. In clipa aceea, am intrat eu Insumi In joe. Mi-am fäcut rost de un costum italienesc de lao firma cunoscutá, am Inchiriat o mainä

FARAONUL NISIPURILOR 45

impunätoare i am stabilit o Intàlnire, prezentându-mä ca un posibil tAinuitor. — De ce? Intrebä Husseini.

— Dupá cum ti-am spus, bàiatul acela care lucra pentru mine vAzuse fotograflule polaroid cu unul dintre obiectele care urmau sA se punà In vânzare i mi 1-a reprodus din memorie Intr-un desen destul de bine executat. Mi se pärea Ca recunosc In desen una dintre piesele descrise de Breasted In càrticica pe care o consultasem la Minneapolis: o brätarä din bronz aunt cu omamente din chihlimbar, hematit i cornalinä roie. Mai mult, auzisem cA vor fi scoase Ia vânzare i papirusuri. Era normal sA presupun cä i papirusul pe care Il cäutam ar fi putut face parte din lotul acela de obiecte, dat find cá flu se mai auzise vorbindu-se nimic despre el din vremea lui Breasted. Dacà flu greeam, aveam sä dau o loviturä norocoasä la care

nici nu Indrázneam sä sper. 1n once caz, merita sä Incerc. Husseini clätinä din cap: — Nu Inteleg, Blake; o piesA de acest fel iese la suprafaä dupä ãproape nouázeci de arii, tocmai când o cauti tu i un asemenea lucru flu te pune pe gânduri? —Nu este chiar aa. Nu aveam nicio certitudine cä papirusul pe care-l càutam fäcea parte din lotul acela de obiecte. Si nici macar nu era foarte sigur cä obiectul pe care-I väzusem desenat dupä o fotografie era eel descris de Breasted... Husseini ii privi uluit i Ingäimà: — Bine, dar atunci...

— Povestea se complicá, flu al lui Allah, ii Intrerupse Blake, ca In cel mai bun scenariu politist. i, pentru a-ti povesti ce s-a mai Intâmplat In continuare, mi-ar trebui o picäturA de ceva tare, dar mi-c teamá cA-ti cer prea mult. — Aa este. Dar pot sA-ti mai ofer o igarA. PutinA nicotinA o sA te tinA treaz.

William Blake trase In piept fumul micii igAri turceti ii continuA povestirea:

46 VALERIO MAssIMo MANFREDI

— FAcusem cunotintA cu im funcionar de la ambasada noastrA din Cairo pe care mi-i prezentase Olsen ca sA mA ajute In caz cA a fi avut nevoie de Inlesnirea unor contacte Cu autoritAtile egiptene, CU departamentul AntiChitAti i alte chestii

de genul Asta. Intr-o searA, mi-a dat un telefon la casa de oaspei de Ia Institutul Oriental ca sA-mi fixeze o Intâlnire In barul de la hotelul Marriot. Era locul sAu preferat pentru CA aColo se serveau hamburgeri, came friptA i cartofi prAjii. Si sunt chelneri Cu pAiArii de cowboy, imagineazA-i. Mi-a spus sA stau deoparte, pentru cA erau anumite persoane, flu mai pricepute, ci putemice i periculoase, care erau interesate de lotul aCela i flu 1-ar fi lAsat sA le scape din mâini. MA rog, avertismentul acesta era un fel de favoare pe care mi-o fACea. Cum s-ar zice ,,Fii atent cA lucrurile alea put urât”. InsA aCela a fost pentru mine un indiciu ulterior i pozitiv. DacA se aflau la mijioc alte putemice i obscure institulii care se interesau de acele piese, aceasta Insemna cA era vorba despre obieCte de o importanA ieitA din comun cum am fi fost, de exemplu, papirusul Breasted. — Aa este, aprobA Husseini, dam cum te gândeai cA ai putea sA le sufli de sub nas papirusul acela? — Cu o mare dozA de Ingâmfare, dar Si cu nite pregAtiri discrete. DacA jocul am fi fost cinstit, eu a fi câtigat.

— Chiar aa... Imi Inchipui cA da. In schimb, te-au dat pe mâna poliiei egiptene cu obiecte compromiAtoare In mânA, sau In casA, sau In mainA. — Ei... mai mult sau mai puiin. VânzAtorul era de meserie: cunotea fiecare object In pane i era in stare sA le descrie cu termeni tehnici potrivii, dam era interesat sA plaseze In primul rand bijuteriile: brAara, un pieptar de bronz i un mel, toate din dinastia a XIX-a. Adusese cu sine, InsA, i obiecte mai puin importante, chiar dacA erau mnrudite cu lotul principal: douA brAAri, un pandantiv, In afarA de scarabei, ankh, ushabti. Când am adus vorba despre papirusuri, Incepu sA-mi punA tot

FARAONUL NISIPURILOR 47

felul de Intrebäri: dupä mine, tia cä mai era i aitcineva care se Invârtea Injurul acelor piese. Atunci când i-am dat suficiente elemente pentru a-i convinge cä nu raceam pane din nici o asociatie suspectä, omul deveni mai maleabil si-mi arätä fotografia.

Iti jur cA era gata sA-mi ies din mini. Acela era, flu puteau exista dubii: cunoteam pe dinafarà ordinea i stilul ideogramelor de pe primul rand i citisem de mai multe on

descrierea papirusului In corespondena1ui Breasted. In privina asta flu aveam nici o Indoialä. Am Facut tot posibilul ca sä-mi ascund tulburarea i 1-am Intrebat dacA n-ar putea sä-mi lase, pâriä una aita, macar fotografia. Ar fi fost i asta o realizare. Cel puin a fi putut citi textul. — Si el?

— A stat putin pe gânduri, dupA care a pus-o la bc In buzunarul interior al hainei. Mi-a spus ceva de genul: ,,Mai bine, flu. Dacä ar fi gasita In casa dumneavoasträ sau asupra dumneavoasträ vi s-ar pune multe Intrebäri”. Mi-a spus cä trebuia sá discute despre oferta mea cu persoana pentru care lucra i cä ma va suna el. A fost ultima oarA când 1-am vAzut. Imediat dupá aceea, a avut bc o descindere a po1iiei. Omul se Facu nevAzut In Invä1mäeaiä i eu am ràmas Intepenit cu toate lucrurile acelea pe masa din faia mea. Urmarea este deja cunoscutL..

Husseini pärea sä reflecteze In tàcere, privindu-1 piezi pe prietenul säu. — Era Intuneric atunci când a dat buzna polilia? Intrebá el dintr-o data.

— Ma rog, localul In care ma aflam era un fel de depozit mare Intr-un demisol din Khan el Khalil, pun cu tot felul de märfun i iluminat pe sponci de doua sau trei becun. Un obinuit ai unor astfel de locuri ar fi putut destui de uor sä disparà, dar eu flu a fi tiut Incotro s-o iau i, de aitfel, nici flu aveam câtui de putin de gând s-o terg. — Dupá pàrerea ta, cine informase poii1ia egipteaná?

48 VAI.Io MAssIMo MANFREDI

— Misterioii mci concurenti? — Ce! mai probabil. Mai ales dacA ci credeau cá vorgAsi ace! papirus. Este foarte probabil ca acela care Ii comanda pe poliIiti sA fi lost in iegAturà Cu ci i actiona dupá instructiuniie br. — DupA arestare, a urmat Inregistrarea mea Ca persona non grata i, dupA aCeea, expuizarea. — Si Inca ai avut noroc Cu Carul. Ai idee Ce conditu de viaçA sunt Intr-o temnitä egipteanä? — Mi-am fäcut o idee In privina asta, dupä ceie patru sau cinci zi!e petreCute In arestul po1iiei. Si totui, dacA a putea,

m-a Intoarce colo, chiar i In clipa asta. Husseini I! privi cu o admiralie amestecatA cu compAtimire: — Nu ri-a lost de-ajuns, nu-i aa? Trebuie sA flu de acord cu mine cä ar fi mai bine sà uii de bate astea, pentru Ca, pentru tine, flu va mai exista o a doua ocazie. Acela este un mediu periculos: täinuitori, tâlhari, traflcani de droguri, oameni care nu iartA; de data asta o sA te ciufuleascA rAu.

— N-a putea spune cA, In c!ipa de fØ, lucrul acesta flu mA sperie destul de tare. — Da, dar o sä-i treacA, flu sigur de asta. Intr-o zi ai sA te trezeti cA ai din nou chef s-o iei de la capAt... Blake dAdu din Cap: — Ce sA iau de la capAt? — Once. Atât timp cat träim, sA ne trAirn viaa... Si papirusul? — N-am mai aflat nimic despre ci. CAnd rn-am Intors am lost luat de valul evenimentebor. Pierderea catedrei, pierderea sotiei...

— Si, acum, ce-o sA faci?

— Acum, In sensul de ,,In clipa asta”? — Intocmai.

— MA duc pe jos pânA la maina mea i mA Intone acasä. Am un iocor In Bolton Lane, pe iângA Blue Island. Nu am de gAnd sA mA sinucid, dacA ia asta te gândeti...

FARAONUL NISIPURILOR 49

— Nu tiu... spuse Husseini. Nu cred cA pot sä fac mare lucru pentru tine In facultate. Sunt un simplu suplinitor i flu am Inca un post de titular, dar, dacA vrei, Ii pop spune lui Olsen, când se Intoarce, cA sunt dispus sá te ajut In vreun fel... — Ii mulumesc, Husseini. M-ai ajutat deja. Si eu care flu te-am luat In seamä prea mult niciodatä... — E normal. Nu poti fi apropiat cu toti colegii. — Ei, s-a fäcut târziu. Am plecat. — Fii serios, flu ma deranjezi deloc. DacA vrei, poIi dormi aici pe divan. Nu-i cine tie cc, dar... —Nu, multurnesc. Am abuzatchiarprea mult de ospitalitatea ta. E mai bine sA p1cc. In mulumesc Inca o dat. Apropo, dacä ai vrea sà-mi faci i iii o vizitA, mi-ar face mare pläcere. Nu este o casA aa de frumoasA ca a ta, dar un paharel se gAsete Intotdeauna i... Bun, Iti scriu adresa. . .dacA vrei, binelnteles. — Fii sigur de asta, Ii ràspurise Husseini. Blake se apropie de o masä ca sA poatA scrie adresa i väzu fotografia unui copil cam de cinci ani având deasupra scris In arabA:

La Said. Tata.

Ar fi vrut sA Intrebe cine era copilul acela, dar scrise In grabA adresa, Ii puse paltonul i se IndreptA cAtre uA. AfarA tot mai ningea. — AscultA, pot sA te mai Intreb ceva? Ii mai retinu o clipä Husseini. — Cum sA flu.

— Dc unde vine numele acesta, William Blake? Este cam

cum te-ar chema Harun al Rashid, sau Dante Alighieri sau Thomas Jefferson.

—0 simplA Intâmplare. Nu mi-a plAcut niciodatA sä mi se spunA Bill, pentru cA Bill Blake sunä ca naiba, este o bolborosealA, dc-a dreptul o cacofonie.

50 VALERIO MASSIMO MANFRED!

— mneleg. Bine, atunci, la revedere. 0 sä tree neapArat pe la tine i tu vino când vrei, dacà ai chef sämai schimbm o vorbA. Blake Ii salutä cu Ufl gest al mâinii i se avântà In zApada destul de Inaltä. Husseini mai rämase In prag urmàrindu-l cu privirea pe când trecea de la un cerc de luminä la altul, pe sub felinarele care iluminau strada. Intr-un târziu, musafirul sAu

dispäru In Intuneric. Inchise ua i se aezà din nou In camera de zi. Ii aprinse o altA igarä i rAmase mult timp cufundat In penumbra, gândindu-se la William Blake i la papirusul care vorbea despre Exod.

La unsprezece desehise televizorul ca sá vadA tirile de la CNN. Mai mult decât tirile despre criza din Orientul Mijlociu, Ii plàcea sä vadä locurile: sträzile urâte din Gaza, praful, canalele cu tot felul de zoaie. Ii reveneau In minte amintiri

din copilärie: prietenii cu care se juca pe strázi, mireasma de cay i de ofran din bazar, gustul de smochine crude Inca, mirosul prafului i al tinereii. Dar, In acelai limp, Incerca o pläcere de nedescris sá se afle Intr-un apartament american confortabil, cu un salariu In dolari i o secretará, blândA i färä inhibiii, de la Oficiul pentru studentii de la Universitate care venea sä-l viziteze de douA sau de trei oti pe sAptàmânä i In pat avea initiative care mai de care mai Indräznete. Sunä telefonul tocmai când se pregätea de culcare i crezu cä William Blake poate se rázgândise i venea sä doarmA In apartamentul sàu decât sä facá un drum destul de lung Inotând prin zApadá i luând In piept vântul Ingheat. Ridicá receptorul i dädu sä spunä: — Salut, Blake, te-ai räzgândit? Dar vocea de la celälalt capät al firului Il fäcu sä Inghete: — Salam alekhum, Abu Ghaj, nu ne-am mai auzit de mult. timp... Husseini recunoscu vocea aceea, singura de pe lume care Ii tia acest nume, i rämase o clipä färá grai. Apoi, Ii luA inima In dini i spuse:

FARAONUL NISIPURILOR 51

— Credeam cA perioada aceea din viaa mea s-a Incheiat de multä vreme. Aici Imi vAd de Indatoririle mele, de treabä...

— ExistA unele Indatoriri faA de care trebuie sA ràmânem credincioi toatA viaa, Abu Ghaj, i existä un trecul de care nimeni dintre noi flu poate fugi. Oare flu tii ce se Intâmplä In tara noastrà?

— Ba tiu, spuse Husseini. Dar eu am plAtit deja totul, dupA puterile mele. Mi-am jucat rolul. Vocea din receptor nu mai spuse nimic Limp de câteva clipe i Husseini auzea de acolo doar un zgomot de cale feratä. Poate cä bärbatul telefona de la o cabinA aflatA pe lângä trenul aerian sau era In holul gArii La Salle. — Trebuie sà ne Intâlnim cat mai curând. DacA se poate, chiar acum.

— Acum... flu pot. Am pe cineva la mine, minti Husseini. — Pe secretarã, nu? Expediaz-o. Stia i asta. Bolborosi: — Dar flu pot. Eu... — Atunci vino Lu spre mine. Peste o jumAtate de orä, In parcarea de la Shedd Aquarium. Am un Buick Le Sabre gri, cu numAr din Wisconsin. Te sfätuiesc sA vii.

Se auzi zgomotul receptorului pus In furcá. Husseini simti ca-i cade cerul In cap. Cum de era posibil? Plecase din Organizaie dupä multi ani de lupte grele, de ambuscade i de ciocniri armate violente: plecase gândindu-se Ca Ii plAtise In Intregime tributul datorat cauzei. De unde i pânä unde apelul acela? Ar fi vrut sA flu se ducA. Pc de altA parte tia foarte bine, din propria experienA, cä erau oameni cu care nu era de joacA i, mai ales Abu Ahmid, omul cu care vorbise la telefon i cáruia flu-i tia decât numele de luptätor. Oftà, apoi Inchise televizorul, trase pe el o canadianA de piele ImblAnitä, Ii puse mAnuile i stinse luminile Inchizând In urma lui. Maina sa era parcatA aproape, la marginea trotuarului. Trebuie sA rAzuiascA de pe parbriz crusta de gheaA

52 VERIo MAssiMo MANFREDI

care se depusese, dupA care räsuci cheia de contact i maina porni. Ningea acum cu fulgi mai mrunti dar tot abundent, jar vântul bätea putemic dinspre räsärit. Làsä In dreapta clädirile neogotice ale Universitàtii din Chicago i o luä pe strada 57 pânä Ia intersecia Cu Lake Shore Drive, aproape pustie la ora aceea.

VAzu, parcä venind Inspre el, spectaculosul decor al centrului: se micau Inspre el tácuta cohortä a uriaiior de cristal i de oel, scânteind de lumini pe fondul cerului plumburiu. Vârfui de la Sears Tower se pierdea In pätura joasA de non i luminile din vârful sàu pâlpâiau printre noti ca nite fulgere In timpul unei furtuni. Uriau1 John Hancock Ii Infigea In nori antenele colosale ca un titan mitologic condamnat pe veci sä spnijine cerul. Celelaite tunnuri, unele cu incrustatii aurite pe nervurile de piatra neagrä, altele, strAlucind de metale inoxidabile i de plastic fosforescent, se deschideau ca un evantai i treceau pe cele douä latuni ale drumului ca nite decoruni Inspäimântátoare In atmosfera magicä i parcä miratä a ninsonii. Trecu Incet pe lângá Museum of Science and Industry, fantomatic cu coloanele lui dorice, scàldatlntr-o luminà verzuie

care-i racea sä parä de bronz vechi i, IndatA dupá aceea, o iuä pe partea dreaptà a iungii peninsule care ducea Intr-un capät la Shedd Aquarium i In celAlalt la ciiindrul de piatrA al Pianetariului. Fàcu Incet tot acest drum, lásând cii roiiie urme

adânci In stratul aib de západA sau mergând pe urmele läsate de aitá mainà, aproape astupate deja de západa care continua sä cadà rara Incetare In fâia de luminà a fanunilor, In micarea continua i nitmicA a stergàtoarelor de parbriz. Vázu o mainä parcatá cu luminile de poziie apninse i se opni, apoi Inaintä pejos, cu zäpada pânä la glezne. Aceea era: se apropie, deschise portiera i se asezA pe scaunul din fatà. — Buná seara, Abu Ghaj. Salam alekhum.

FARAONUL NISIPURILOR 53

— Alekhum salam, Abu Ahmid.

— Imi pare rAu cA ti-am stricat seara... — Nu mi-ai stricat seara, Abu Ahmid. Mi-ai stricat viala, spuse Husseini cu capul plecat. — Trebuia sAte atepØ la aa Ceva. Ne Intàlnim Intoideauna cu dezertorii, mai devreme sau mai târziu, oriunde s-ar afla...

— Nu sunt dezerior. Când am intrat mn organizaie, am SUS CA VOl pleca atunCi Când n-am sA mai rezist. Si Lu ai lost de aCord Cu aCeastA Condipe. Nu-i aduCi aminte?

— Imi aduC aminte bane bine, Abu Ghadj. Aitfel flu te-ai afla aiCi, acum, viu i sAnAtos Ca sA vorbeti cu mifle... Mai rAmâne doar faptul CA ai plecat fArA sA spui flmuC. — Nu mai era nimic de spus. Aa era Ine1egerea. — Asia o spui Lu! replicA Abu Ahmid pe un ton aspru. Eu sunt acela care decide Intotdeauna. Si in cazul acela a fi putut hotArl condamnarea La la moarte.

— De ce n-ai fACut-o?

— Nu iau niciodatA hotArâni pripite. Dan li-am scris numele In cartea mea, la rubrica celor datori.

Husseini ii aplecA fruntea: — Si acum ai venut ca sA lichidezi socotelile, flu-i aa? Abu Ahmid flu rAspunse Ia aceste cuvinte, dan din tAcerea lui Husseini pricepu cA nici chiar viaa sa flu ar fost de-ajuns pentru a lichida acele socoteli. — Nu-i aa? IntrebA iarAi. Abu Ahmid Incepu sA vorbeascA de parcA In clipa aceea ar fi Inceput sA spunA ceea Ce gAndea: — Situalie este atât de gravA i de dramaticA Incât fbi toçi suntem chemati sA ne aducem contribulia. Viala noastrA personalA flu mai are nici o InsemnAtate In clipe ca aceasta. — A mea are. DacA se poate, lasA-mA pe-afanA. Nu mai

am energia aceea i nici motivaliile. Pot sA contribui cu ceva bani, dacA vrei, asta o pot face... Dar, Ic rog, lasA-mA In pace. Nu vA pot fi de nici un bolos.

54 Viuiuo MAssiMo MANFREDI

Abu Ahmid se Intoarse brusc Inspre el: — Atitudinea ta ar putea confirma pe deplin o acuzalie care planeazà de mai mult timp asupra ta: dezertare! Si eu am puterea sä pronunt condamnarea ta i dreptul de a executa sentinta aici, chiar In clipa de faä. Husseini ar fi vrut sà spuná: — Fä ceea ce vrei, nenorocitule, i dupà aceea du-te In iad, dar privi la zäpada care cobora dansând in raza de luminä a felinarelor i mule de lumini ale oraului care se reflectau In oglinda Intunecatä a lacului i spuse: — Ce vrei sä fac?

Abu Ahmid Incepu sä vorbeascà pe un ton scäzut, tinând bàrbia rezematA In piept: — Când osA-ti spun ce se va Intâmpla, o sA-mi multumeti cä te-am cäutat, cà ti-am dat posibilitatea sá iei parte la un moment istoric pentru noi i pentru Intreaga na;iune. Tabára sionistä va fi, In sfârit, tearsä pentru totdeauna de pe fata pämântului, oraul sfânt lerusalim va fi Inapoiat adevratilor credincioi. Husseini clàtin din cap: — Nu credeam cä mai este posibil sà Va mai gândii la o altA baie de sânge, la alte Farädelegi i máceluri, ca i cum

n-ar fi fost de-ajuns tot sangele care a fost vársat. In zadar... — De data aceasta, este aitceva, de data aceasta victoria

este sigurA. — Doamne... Ati spus mereu asta, de fiecare data i de fiecare datA Infrângerea a fost mereu mai umilitoare. Privete

In fata ta, Abu Ahmid. Vezi turnurile acelea uriae? In fiecare dintre ele se aflA tot atâtia locuitori câti sunt cei care locuiesc In muke dintre satele noastre, fiecare dintre turnurile acelea este

monument unei forte economice deseon mai putemicA i mai bogatA decât fiecare dintre statele noastre. Sunt simbolul unei puteri imperiale care nu are In lumea IntreagA nici un egal i nici un concurent, dotatA cu arme i instalatii atât de sofisticate

FARAONUL NISIPURILOR 55

Incât ar putea asculta chiar In momentul acesta fiecare cuvânt pe care4 rostim noi i fiecare respiraie de la multi kilometri distanA. i aceastA putere flu vrea sä se schimbe nimic in actuala orânduire politicA a regiunii noastre, In pofida oricrorprovocri, In pofida oricäror violAri ale tratatelor Incheiate. Abu Ahmid se Intoarse din nou cátre el i-l privi atent, cu un zâmbet ciudat:

— A zice cA ai devenit unul de-ai br... — Sunt, Abu Hamid. De ani de zile sunt cetAtean american.

— CetAtenia este doar un petic de hârtie. RAdAcinile sufletului sunt cu totul aitceva... ceva care flu se poate terge In nici un fel... Dar, greeti In ceea ce ai afirmat. De data aceasta, lupta se va purta cu anne egale. Nu vor avea deloc posibilitatea sA se foboseascá de potenialu1 br distructiv. De data aceasta, armatele islamice vor cuceri lerusalimul ca In

vremurile lui Salah al Din, se vor bate corp la corp, fàrä ca oamenii care locuiesc In vârful acestor tumuri de aici sä poatä schimba cumva cursul luptei. De data aceasta, vom Invinge noi, Abu Ghaj. Husseini nu mai spuse nimic i rAsuflarea i se condensa In mici noriori de abur, pentru cA maina, rAmânând pe bc i cu motorul oprit mai mult timp, se rAcise In noaptea aceea de iarnA. Se gândea la ce ar fi putut Insemna acele cuvinte: erau doar o cacealma sau Abu Ahmid avea Intr-adevAr In cärti un

as pe care urma sä-l arunce pe masa de joc a istoriei? Inca nu-i venea sA creadA cA i se mai puteau Intâmpla asemenea lucruri.

IncercA din nou sä scoatà la ivealä slabele sale explicai ale unui refuz:

— Vrei cu adevArat sA Incepei un räzboi? Sä provocaØ distrugeri printre mu de flinte umane? As vrea ca tu sä tii cà, pentru mine, flu existA o cauzà care sà merite toate acestea... Eu cred cA omenirea are de Invátat câte ceva de Ia istorie i cea mai importantä dintre aceste Invääturi este cã rázboiul este, In orice situaie, un pre prea mare.

56 VALERIO MASSIMO MANFREDI

— Frumoase vorbe, Abu Ghaj... Dar aitceva spuneai când träiai In taberele de refugiai, când vedeai In fiecare zi mizeria i moartea, bolile Si foametea, când ti-ai väzut familia ucisA Intr-un bombardament a! dusmanului... Husseini simti cA un

nod de plans Ii oprea rsuflarea. Pe atunci, lupta ti se párea a fi singura cale de scpare pentru oamenii aceia disperai. Gândeste-te bine, gândeste-te i vei vedea cä vorbele tale conciliante i Ine1epte provin doar viata ta care acum este comodA i linititá. Ele sunt doar expresia egoismului täu. Dar nu vreau sä mai insist: nu este nici locul, nici momentul pentru a discuta despre lucruri aât de complicate si greu de clarificat. Vreau sä stiu de ce parte te afli. — Am de ales?

— Sigur ci da. Dar fiecare dintre optiunile tale, oricare ar fi ea, aduce dupá sine anumite consecinte. — Aa este, spuse Husseini dând aprobator din cap i gândi: Dacá eu i-a da un anume fel de räspuns, maine poliia mi-ar gàsi cadavrul eapán, Intins pe zäpada pätatä de sânge. — Ascultà, spuse Abu Ahmid, avem nevoie de tine. Pot sà-ti garantez cá nu vei lua pane la operaliuni care sA presupunA vrsare de sânge. Ne trebuie o persoanà In afarä de once bänuialA Si doar eu cunosc adevärata ta identitate, ne trebuie

un om potrivit ca s lie un punct de referinä aici, In interiorul sistemului, pentru un grup de luptá care este pregätit sä intre In aceastI Iarà. — Si flu-i ace1ai lucru?

— Nu. Noi flu vrem sä vársàm sânge inutil. Vrem doar sA putem lupta cu inamicul de pe pozitii egale. Pentru aceasta, trebuie sá imobi1izim America pânä ce se va Incheia duelul dintre noi. Prin victoria sau prin nimicirea noasträ, asta nu mai are importafl, dan va fi ultima bátàlie. — Si eu ce-ar trebui sA fac?

— Trei grupuri formate din cei mai buni oameni de-ai notni, In afarà de once bimnuialá, vor trebui sá actioneze In

FARAONUL NISIPURILOR 57

interiorul Statelor Unite atât timp cat va fi necesar. Oamenii flu se cunosc Intre ei, flu s-au mai väzut niciodatá, dar vor

trebuie sá acioneze la unison, Intr-o coordonare perfectà, ca dupà un cronometru. Ei vor fi ca o armã ucigätoare pusà la tâmpla acestui cobs i tu vei fi omul care va ;ine degetul pe tràgaci. — Dc ce tocmai eu? Intrebä Husseini càruia IncA flu-i venea

sA creadA ceea ce auzea. De ce flu faci tu asta, Abu Ahmid?

— Pentru cA eu trebuie sA flu prezent In altä pane i pentru cA aici nu tie nimeni cine este Abu Ghaj. Omar al Husseini Ii dAdu seama cA totul fusese deja stabilit i planificat i cA flu avea nici o cale de scApare. Era de ajuns ca Abu Ahmid sA furnizeze autoritAi1or americane dovezile cA profesorul Husseini fusese In realitate Abu Ghaj, teroristul cAutat mu1 ani de toate po1iiibe din Occident, apoi dispArut In mod misterios In umbrA, i el i-ar fi aflat sfâritu1 pe scaunul electric.

— Când ar trebui sA InceapA operaçiunea asta? IntrebA. — Peste cinci sAptAmâni, pe 3 februarie. Husseini Ii plecA fruntea, In semn de capitulare. Abu Ahmid Ii dAdu un aparat care arAta ca o cutiuA micA, neagrA: — Toate informallile cifrate vor sosi pe computerul tAu care le va transmite la destinatiile stabilite, dar aici este sistemul

de rezervA. Nu trebuie sA-1 pierzi cu nici un chip i trebuie sA-1 ai Intotdeauna asupra ta. Parola pentru a intra In sistem este chiar denumirea operatiunii pe care o vom Intreprinde: Nabucodonosor.

Omar a! Husseini puse cutia In buzunar, se duse la maina sa, porni motorul i dispAru In ninsoarea care se Invârtejea cu i mai mare Inversunare.

3

William Blake îi parcà maina sub ferestrele casei, la unu noaptea i se Indreptä spre ua de la intrarea In micul sAu apartament Inchiriat. Avea sä fie cea mai tristA noapte de Crciun din viala sa i totui orele petrecute In casa colegului sAu Ii IncAiziserA puin sufletul, ca i membrele sale amortite, i, dacà n-ar fost oprit de un rest de orgoliu, ar fi acceptat invitaia lui de a dormi pe divan. Cel puin, dimineata, ar fi avut cu cine sA schimbe o vorbA la o ceacA de cafea. Auzi o trosniturä scurtä In limp ce räsucea cheia In broasca uii sale: era portiera unei maini care se trântea In spatele sAu. DAdu sA intre cat mai repede In apartament, temându-se de vreo Intâlnire neplAcutA In cartierul acela care flu mai era prea sigur la o asemenea orA târzie din noapte, dar nite pai abia auziti i-o luarä Inainte i un brat se strecurase de-a curmezi ul uii, Impiedicându-l sä mai intre. Se dàdu câtiva pa.i Inapoi, vrând sA alerge la mainä, dar se izbi de o altA persoanA care se afla deja In spatele lui. — Nu vä temeti, domnule profesor Blake, spus omul care nu-l lásase sA mire In casä. Si iertali-ne pentru ora aceasta necivilizatá, dar v-am ateptat pânA acum pentru cä era foarte urgent sà vorbim cu dumneavoastrá. — Nu Va cunosc, spuse Blake privind In jurul sAu, putin Ingrijorat. i, dacA aveti asemenea intentii onorabile, puteti

FARAONUL NISIPIJRILOR 59

sá reveniti i dupà câteva zile. Lumea Ii petrece, de obicei, Cräciunul In familie.

Omul care deschisese discutia avea cam patruzeci de ani, era Imbràcat Cu canadianà trei-sferturi din gore-tex impermeabil i o apcA din piele sinteticä. CelAlalt aràta cam de cmcizeci de ani, era Imbräcat cu un palton elegant, pe comandä, i avea pe cap o pàlärie de cea mai bunä calitate. — Ma numesc Ray Sullivan, spuse unul dintre ei, Intinzându-i mâna, i lucrez pentni Warren Mining Corporation, iar dânsul este domnul Walter Gordon. Trebuie sä vorbim

urgent cu dumneavoasträ. Blake se gândi câteva clipe i se hotarl sä accepte solicitarea, cu atât mai mult Cu cat nite räuFacätori flu ar fi avut nici un interes sA se ocupe de unul ca el care locuia Intr-un bloc ca acela. Oricum, nu avea nimic special de fäcut nici In noaptea aceea, nici In ziua de Cràciun.

— Va rugäm sä ne acordati câteva minute, spuse omul Imbrácat In palton. 0 sA vA dati seama cä nu aveam de ales. Blake fäcu un gest aprobator:

— In regulà, spus el, intrali, vä rog, dar casa este mica i nu prea comodä i nu am nimic sä vá ofer. — Ne este suficient doar sä vorbim puin, profesore Blake, spuse omul cu canadianä. Blake aprinse lumina, apoi le fàcu bc sà intre i Inchise ua In urma br. — Luati bc, spuse, puin mai linitit de Infäparea destul de civilizatA a celordouA personaje i de atitudinea br respectuoasä. — Va rugám Inca o data sà ne scuzai pentru cä am návälit astfel, profesore Blake. Credeam cä vá veti Intoarce acasA la ora cinei: am fi vrut sA evitAm o Intâlnire atât de neateptatA, In toiul noptii. — N-are importanA, spuse Blake. Acum, sper sA fii atât de amabili sA-mi spuneti care este motivul vizitei dumneavoastrA pentru cA sunt foarte obosit i a vrea sA mA culc.

60 VAuRIo MAssIMo MANFREDI

Cei doi schimbarä o privire Ingrijorat, dupA care cel care se prezentase ca Walter Gordon Incepu sá vorbeascA. — Aa cum v-a spus mai devreme prietenul meu Ray Sullivan, lucrAm pentru Warren Mining Corporation i efectuAm In prezent o serie de sondaje In Orientul Mijlociu. Cäutäm minereu de cadmiu.

Blake clätinà din cap: — Doamne, ai luat o plasä colosalâ: eu sunt arheolog, nu geolog. Gordon continuA fArA sA-i piardA cumpAtul: — Stim foart bine cine suntei, profesore Blake. Aadar, vA spuneam cA In prezent se desfàsoarA aceastA campanie de sondaje i, acum trei zile, o echipA dc-a noasträ, condusA de domnul Sullivan efectua un foraj pentru un carotaj, când, pe neateptate, pAmântul a Inceput sA se surpe ca i cum ar fi fost Inghiit de o vAgAunA. — M-am apropiat de groapa provocatA de foraj, interveni

Sullivan, ca sA-mi dau seama cc fenomen se petrecuse. in primul moment, credeam cA era o surpare naturalA: zona In care lucrAm este plinA de zAcAminte de carbonat de calciu, dar mi-a fost suficient sä arunc o privire mai de aproape, ca sA-mi dau seama cA era vorba despre cu totul altceva. Privirea lui Blake, IncetoatA de obosealA, deveni pe datA mult mai atentA:

— Continuai, spuse ci, vA ascult. — Sonda trecuse prin tavanul unei IncAperi subterane i, In razele de soare care pAtrundeau In interior, se vedea strAlucind In Intuneric ceva care pArea un object din metal. Am spus, sub un motiv oarecare, echipei sA se Indepárteze i, când ne-am Intors In tabärA pentru masa de searA, i-am povestit totul domnului Gordon care este superiorul meu. Am ateptat ca toatA lumea sA adoarmA i ne-am Intors In locul aceia. Era o noapte frumoasA cu lunA i culoarea alburie a deertului reflecta lumina, astfel cA se putea merge la fel ca ziua. Ajuni

FARAONUL NISIPURILOR 61

la locul Cu pricina, ne-am aplecat peste marginea gropii, Facând luminä In interior CU 0 lanternA eleCtrlCä. Spectacolul care ni se Infätiä In fata ochilor ne läsA fArä grai i am rämas uluii timp de câteva clipe Fará sA tim ce sä spunem. Dei flu se vedea prea clar ceea ce era in interior, ne-am putut da searna cä sub pArnânt erau obiecte din bronz, din aramA, din aur, din filde i, In general, tot ceea ce putearn zäri se asernàna cu arnenajarea bogatà a unei camere mortuare. — Eu nu tiu ce simii dumneavoastrA când Va aflai In faa unei mari descoperiri, interveni Gordon, dar, Va jur, Ca, timp de Câteva clipe, flu mi-a venit sA Cred ceea ce aveam In faa ochilor i rn-a cuprins o ernotie de nestäpânit... Am apreCiat cä sub noi se desChisese o subteranA destul de mare, o

Camera, poate, de patru metri pe CiflCi, Inaltä de doi, din care era posibil sä se ramifice i alte IflCäperi laterale. — Ceea Ce am v5zut ne face sä ne gândim la o Cavitate naturalá amenajatä de mâna omului pentru a asigura o Inmormântare cu fast. Forma sarcofagului pe care am reusit sA-l zàrim paria1, prezena unor statui ale unor zeitäti, stilul imaginilor flu läsau bc nici unei Indoieli: ne aflam In fapi mormântului unui foarte Inalt demnitar egiptean. Nu suntem nite specialiti, dar, din ceea putem vedea, s-ar fi putut sä fie vorba chiar despre un faraon! — Un faraon? Doamne, Dumnezeule, ar fi primul mormânt regal neatins de când Camarvon i Carter au deschis mormântul lui Tutankhamon.

— Aa ne-am spus i noi. Dar, atunci... — Totui, s-ar putea sä fie i un mormânt din epoca elenistica, atunci când Ptolemeu i urmaii sài adoptasera In totalitate i Intocmai ceremonialul faraonic. Dar astfel, Fara a vedea pe viu obiectele, este greu sa ma pronunt. Dacä am Inteles bine, dumneavoasträ flu ati coborât In interior.

— Nu, spàrtura flu era suficient de largä. Si iatà motivul vizitei noastre, spuse Sullivan. Am dori ca dumneavoasträ sà

62 VALERIO MAssIMo MANFREDI

vA ocupai de aceastA descoperire pe care, pAnA In prezent, am inut-o absolut secretA. Locul este pAzit de oameni Inarmai care au ordin sA tragA la prima somalie. William Blake Ii trecu degetele prin pAr i oftA. Era peste mAsurA de obosit i ziua aceeainterminabilA, In bc sA se Incheie Cu binemeritata odihnA, se prelungea printr-un ir de emotii din ce In ce mai putemice. — VA mulumesc pentru cA v-ai gândit la mine, spuse el, este ultimul lucru la care m-a fi ateptat Intr-o zi ca aceea pe care am trAit-o... dar mA tern cA flu voi putea

accepta. Din &uA motive: In prirnul rand, ar fi fost necesar sA anuntai mai Intâi autoritAile: este atributia br sA numeascA un inspector care sA conducA nite lucrAri de

investigare i catalogarea a pieselor de acolo. In plus, din cauza unor necazuri cu care nu am de gând sA vA Intristez, eu sum Inregistrat In Egipt capersona non grala. Si, In orice caz, flu reuesc sA-mi dau seama de ce a fost nevoie de o asemenea ambuscadA la ora unu noaptea... — Ca rAspuns la prima dumneavoastrA obiecie, profesore Blake, spuse Gordon, activitatea noastrA se desfAoarA pe un teritoriu care este In totalitate off limits, adicA In interiorul

lui flu se aplicä jurisdicia statului. Si chiar armata este aceea care nu dorete sA fie informatA direcia AntichitAtilor. Ar intra prea multe persoane In perirnetrul acela i vâlva provocatA de aceastA descoperire ar atrage prea mult atentia asupra acelei zone. De aceea, de comun acord cu gazdele noastre, am hotArAt sA ne folosirn, pentru moment, de colaborarea unui specialist de Incredere care ar putea sA ne ofere garania unei discrepi totale. Cat despre cea de-a doua obieclie, am aflat de necazurile durnneavoastrA i faptul cA vA este interzisA intrarea In Egipt flu mai are nici 0 importaiflA. — Ar trebui sA venii Cu flOl chiar acum. Acesta este motivul pentru care v-am ateptat sA vA Intoarceti acasA.

FARAONUL NISIPURILOR 63

Blake se Intoarse spre el si-i aruncA o privire ciudatá, ca i cum, dintr-o data, ar fi Inteles adevärata semnifica;ie a acelei cereri. — Acum? IntrebA el.

Gordon dAdu din cap in semn de aprobare. — Avionul privat al companiei trebuie neaprat sä decoleze de pe aeroportul Midway peste o orä. Dacä vrei sA Va puneti ceva Intr-o valizA, aveti la dispoziie flu mai mult de cincisprezece minute.

Blake nu mai spuse nimic timp de câteva clipe. — Se Inelege, spuse Sullivan, cA s-a prevazut o platä pentru munca dumneavoasträ. Si, date find Imprejurärile i deranjul pe care vi-l producem, va fi vorba despre o sumà consistentä. Blake nu-i räspunse. Nu banii Ii iflteresau In momentele acelea. Ar fi lucrat chiar i gratis, numai sà-i poatä relua munca obinuitä. Se gândi la Judy pe care probabil cá n-ar mai fi vazut-o i descoperi cä lucrul acesta nu-l afecta prea mult i se mai gândi la Husseini care-i oferise minunata sa ospitalitate In ziua de Ajun: acum totul pàrea incredibil de departe, ca i cum s-ar fi Intâmplat cu multe zile In urmä.

— n regulá, spuse. Läsap-mä doar sä-mi iau periua de dinii i sä-mi pun ceva haine i câteva instrumente In valizä. Cei doi bärbati se privirä satisfacui. — Ai luat cea mai bunä hotárâre, profesore Blake, spuse Gordon. Va pot asigura cä tot ceea ce vä asteaptä depáete once Inchipuire. — Un singur lucru a vrea sà và fie limpede: banii flu ma intereseazä. Väd cà suntei bine informai In privina mea i poate titi cä sunt la pämânt, dar aceasta flu Insemnä nimic. Eu nu sunt de vânzare pentru nici un pre: singurul lucru care ma intereseazä este garania cà pot face publicA descoperirea acestor obiecte.

64 VRIo MAssIMo MArw1uDI

— Cererea dumneavoasträ este mai mull decal rezonabilä,

spuse Sullivan, dar este o problemä pe care o veti discuta cu efii notri. Suntem siguri, InsA, cä vä vei putea Inelege cu superiorii notri de la Warren Mining. Blake îi dädu seama perfect cä era pe cale sA intre Intr-un pAienjeni de interese, dar se gândi cä i-ar fi putu gàsi de lucru In vreo mica universitale de provincie sau Intr-un colegiu privat. — Aleajacta est, spuse el pe când se ridica i se Indrepta spre dormitor ca sA-i facA bagajul. Surâsul nedumerit al oaspelilor sAi Ilfäcu sä InçeleagA cä habar n-aveau de latinä, chiar i de cea a citatelor celebre. Puse In valizä hainele de campanie, paclul i bisturiul pentru sApAturi, gramatica egipteanä a lui Gardiner, lenjerie de carp, obiecle de toaletA, crema protectoare contra arsurilor de la razele soarelui, o cutie de Tylenol i una de Maalox: mai luA i Prozac, dar aruncA dupA câteva secunde flaconul la coul de gunoi, liind bine cA flu va mai avea nevoie de el IndatA Ce va päi nisipul deertului. LuA trusa de fotografiat i dupA nu mai mull de cinci minute se afla In faa tovaräiIor säi de cälátorie.

— Inchid gazele i vA ajung din urmä, spuse el. Intre limp, dumneavoastrA porniti motorul. Maina neagrà Mercury porni In vitezà prin metropola pustie i Blake, aezat In spate, pàrea hipnotizat de girofarul galben al mainii de deszApezire din fatA care stârnea un nor alb i un val moale de zApadA, aruncând-o spre trotuarul din dreapta al strAzii. LAsase de-acum In urmä a zi lungä i istovitoare i se gândea cä, la urma urmelor, Gordon Asta fusese pentru el ca un Mo Cräciun cumsecade care-i adusese daruri In dimineata de CrAciun, dei la o orä foarte matinalA: un Intreg mormânt egiptean neatins i cine mai tie ce altceva. Ii punea pe jar gândul cä peste numai câteva ceasuri va zbura peste apele Nilului i, dupA aceea, avea sA adânceascA In

FARAONUL NISIPURILOR 65

atmosfera uscatä i limpede a deertului, dimensiunea sa naturalä, cä va respira In curând praful mileniilor i cà va da deteptarea unui important personaj adormit de treizeci de secole.

Ajunserä la aeroportul Midway, Sullivan aràtá un document paznicului de la poartA i acesta le ddu voie sä intre. StràbAturä opistä de serviciu pânä la scriia unui Falcon 900EX care atepta Cu motoarele pornite. Când coborârã din mainä furä surprini de o rafalä de màzriche i Gordon Ii inu pAlria apAsatá pe cretet pânä când urcarA In avion. Blake 11 urmá i, Inainte de a dispärea pe ua avionului, selntoarse ca sä arunce o ultimä privire asupra oraului acoperit de západà i plin de lumini colorate. Ii aminti de vremurile când era copil i, In noaptea dinaintea Cräciunului, ridica nasul spre cer, sperând sA vadA sania lui Mo Cräciun i renii lui zburând printre zgârie-norii oraului, Intr-un nor de pulbere argintie ca In filmele de desene animate i se Intrebä In cipa aceea dacä se va mai Intoarce vreodatA acolo. Sullivan urcä i el In urma lui i toi trei se aezarà In fotoliile comode.

Avionul Falcon rulä rapid pe pistá i âni ca o sägeatA spre cerul plumburiu. Dupà puin timp, plutea In noaptea de cristal, pe cerul Cràciunului, printre constelaiile reci ale emisferei nordice.

Vechiul Mercedes Inainta Intr-un nor de praf pe care lumina lunii 11 fäcea sA parä aib pe fondul negru al stâncilor i al câmpiei netede, In direclia impunätoarelor mine de la Baalbek. Când ajunse la intrarea In valea templelor se opri i stinse farurile. Cele ase coloane ale Templului cel mare se Inähau cAtre cerul Instelat, ca nite pilatri ai infinitului i omul aflat pe bancheta din spate privi In täcere minunea aceea, ascultându-i gânduriie care-i asaltau. Se gândea la toti aceia pe care Ii vàzuse murind In nenumAratele Incercàri cu care era presáratä viala sa: mori In bombardamente, morti In

66 VAuiuo MAssiMo M,iDI

luptA secerati de o mitralierà sau sfârtecati de o minä sau de o grenada. Se gândea la cei pe care Ii vázuse murind de foame i de disperare, de boli i de räni, se gândea Ia sufletele br care rAtäceau noaptea prin deert, frä sA-i gäseascä linitea. Acela era, In pofida oricàror Intâmpläri, unul dintre rarele momente In care Ii putea läsa corpul i mintea sA se odihneascä, momentul ateptärii. Coborl geamul mainhi i-i aprinse ukima din cele trei tigäri pe zi permise de medic ca o mare favoare i privi cerul negru i Instelat. In clipe ca acelea Ii amintea de copilária i tinereiea sa, de pArinii aläturi de care statuse atât do puin, de femeile pe care nu le putuse iubi, de studiile pe care flu be putuse duce la bun sfârit, de prietenii cu care nu se putuse putea Intâlni mai des. Pentru cA nu fusese niciodatä destul timp. Ii aminti de raporturile i de Intâlnirile cu tot felul de personaje: prinp i emiri ai petrolului, tirani lacomi doar de putere i de bani, efi reigioi uneori cinici, alteori vizionari, tineri mistuiii de urä i de fanatism doar pentru cä nu putuserä avea i ci fetiurile bunästärii occidentale, ageni ai serviciilor de informaiii care fäceau un joc dublu, bancheri Imbogäii pe seama mizeriei celor sarmani, a celor mai murdare specul4ii. Se folosise de toi, ccl puin In aceeai mAsurä In care Ii dispreuise i nici unuia dintre ci flu-i dezvAluise adevärata sa identitate: atepta ziua In care aveau sä se Incheie socotelile, când planul ccl mai ambitios pe care nici un arab nu-I mai urzise vreodatA, din vremea bátAliei de la Poitiers, s-ar fi Implink,

aducându-i victoria asupra inamicilor, poziia de leadership peste o natiune Intinsä de la Himalaya pânA Ia Oceanul Atlantic i controlul asupra unei treimi din resursele energetice ale Intregii planete. Se trezi din visare când un bärbat In straie negre apäru din Intuneric i se Indreptâ pe jos cätre automobil. II privi pe când se apropia i apärea In dreptul portierei, salutându-l cu o plecäciune.

FARAONUL NISIPURILOR 67

Ràspunse la salutul lui, iei din mainä i-l urmä pânA o cäsuA scundä, tencuitA cu pámânt, i inträ pe uä In urma lui. Era un bAtrân CU spatele Incovoiat i cu ochii Inceoati de cataracta de care suferea.

— Bine ai venit, effendi, Ii spuse, Facându-i bc sA intre. — Ce veti Imi dai? — Bune, räspunse bàtrânul. Mi s-a spus sä-p transmit: au fost cumpärai trei Catârl la târgul din Samarcand, aa cum ai porunCit, i au lost plätii CU preul obinuit. ACUm, omul care Ii are In grijâ 11 duce pe fiecare In grajd, aa Cum ai ordonat. Oaspetele dAdu din cap In semn de aprobare: — Fie slAvit Allah, spuse, tot merge cum nu se poate mai bine. Acum, bunul meu prieten, transmite-le tinerilor care vor veni CU mine In pelerinaj sA vinä sA ne Intâlnim. Cu trei dintre ei ma voi vedea la Bethlehem, cu trei la Nablus CU trei la Gaza.

— Vrei sA spun sA i se pregateascä o gazdA la MeCCa, effendi?

— Nu, prietene. Acesta este un pelerinaj pe care Ii vom face ca In vechime, pe spatele unei cämile. Nu te mai gândi Ia altceva.

SeImbrapara i oaspetele selntoarsela mainA care 11 atepta In faa coloanelordelaBaalbek. Bätrânul umii cu ochii persoana care se Indeprta, o umbra pentru vederea sa vätámatä, apoi Ii Intoarse privirile spre Templu i spre cele ase coboane care i se prurä ase uriai care fkeau täcuti de pazà In bezna adâncä, pentru ca mcio privire indiscretä sA nu se opreascä asupra brbatului Cu spinarea Incovoiatä care se Indeprta. Nu-l mai vAzuse niciodatä pânä atunci, flu ar mai fi putut descrie cum aräta, decât cel mult cà purta un kefiah cu päträele abbe i negre, o hainã cenuie Imbràcatä peste o galabia albà; tia, Insà, cá vorbise cii omul cel mai cäutat de pe fata pämântului, eel pe care, mai mult decal pe oricare altul, dumanii ar fi vrut sà punà mâna.

68 VALIIo MAssIMo Mi’wIuDI Era Abu Ahmid.

La Bethlehem, mirosul de tAmâie mai plutea încà In aer i oraul mai respira Inca atmosfera CrAciunului: mu de pelerini roiau In pun soare pe strazi i dc-a lungul tarabelor i vitrinelor din bazar.

Prin mullimea de oameni care vorbeau toate limbile pAmântului trecu un preot ortodox ImbrAcat In negru, purtánd pe cap polosul acoperit cu un väl lung i la gât iconitele de argint; mai trecu un umil frate franciscan cu sandale prAfuite i Incins cu o frânghie, apoi i un mullah având välul de pe cap acoperit de turbanul aib i lumea Ii privea: erau dovada multelor cAl diferite pe care le urma omul pentru a ajunge la Dumnezeul acelai pentru toti. Nimeni nu-i dAdu nici o atenie bArbatuiui purtând un kefiah Cu pAtrAeie negre i aibe, hainA cenuie ImbrAcatA peste galabia albA i o desagA de lanA atârnatA pe umAr care ieea din ora i intra Intr-o cAsutA cu etaj i cu tencuiala scorojitA, aflatA Intre Suk ci Berk i Am Aziza. o femeie, o vAduvä bAtrânA, Ii atepta In casa pustie i merse alAturi de ci de la intrare pânA la camera principaiä: o camerA modestA Cu pardoseala acoperitA de kilimuri vechi i Cu câteva perne pe lângA perei. Femeia ridicA unul dintre covoare descoperind un chepeng pe care-i dAdu ia o parte iAsând sA se zAreascA intrarea Intr-o pivni;A iiuminatA doar de razele firave ale unui bec electric; bArbatul coborl pe o scarA de lemn, In timp cc femeia Inchidea In urma sa chepengul i punea ia bc covorul. Omul strAbAtu un scurt i foarte strâmt coridor i intrA Intr-o ahA IncApere cam de doi metri pe trei, iuminatA de un singur bee chior care atâma din tavan i având pardoseaba acoperitA cu o rogojinA. VAzu In faa sa trei bArbaØ cu faa acoperitA complet de kefiah, ezând pe cAlcâie.

FARAONUL NISIPURILOR 69

Omul avea i el chipul acoperit i vocea sa räsunà Inàbuit sub bucata de stofA care-i acoperea i gura, sub tavanul jos: —Frai1or, spuse el, misiunea voastrà este pe cale sãInceapä i este atât de importantä Incât de ea va depinde reuita Operaiunii Nabucodonosor i victoria cauzei noastre. Am meditat ani Intregi la cauzele Infrângerilor noastre din trecut flu vom repeta gree1i1e de altAdatA. De data aceasta ne vom mica numai când vom primi semnalul cA pachetele au ajuns la destinaie. Si ne vom rnica printr-o loviturA precisä. Dupä cum titi, suflt pachete voluminoase care vor atrage atentia, aa cA vor fi ImpArite In trei pári, câte una pentru fiecare dintre voi.

VârI mâna In desagä i scoase trei plicuri pe care le Inmânä fiecáruia dintre cei trei:

— Aici sunt bani lichizi i sunt i cArti de credit de la International City Bank, cu instruciuni1e necesare pentru primirea i predarea pachetului vostru. Le vei memora aici i, dupä ce vep face acest lucru, eu le voi distruge. Instruciunile Va vorInväia i cum sä intrati In contact cu cel care coordoneazä operaiunea pe teritoriul american. Numele säu codificat este ,,Nabuzardan” i chiar i cu ci vei comunica numai cifrat i doar in car de absolutA nevoie sau la cererea mea explicitä ii ve1i putea vedea la fatA. Dacá veti fi descoperip, deton4i incärcáturile pe care le aveti asupra voasträ, Incercând sä faceti un numär cat mai mare posibil de victime printre dumanii notri. Veti fi färà milä faiä de bätrâni, faä de femei i faä de copii, aa cum nici ei nu au avut fatä de pArintii noth, de copiii notri, de soliile noastre. Dupä cc vâ vei duce la bun sfârit misiunea, vä veti Intoarce la bazA, pentru cA va fi nevoie de luptAtori viteji i bine instruip ca voi pentru a da bAtAlia decisivA. Rosti ultimele cuvinte sacadat, ca i cum ar fi pronuntat o formulA sacrA: Asediul i cucerirea Ierusalimului. Cci trei bArbati luarä plicurile, scoaserA din ele banii i cAriie de credit, dupA care citirA cu cea mai mare atentie

70 VAuRIo MASSIMO MANFREDI

instructiunile, apoi, unul dupä altul, ultimul find cel care pàrea a fi cel mai tânAr, Inapoiarä foile de hârtie care furA arse de Indatä pe o farfurie de aramA pusä pe rogojinà. — Allah Akbar! spuse omul. — Allah Akbar! räspunserA Intr-un glas cei trei. La scurt limp dupä aceea, mergea prin soarele acelei zile frumoase de iamä prin mulimea care se Imbulzea In bazarul din Bethlehem. Trecu pe sub un banner pe care scria In trei limbi: Pace pe pämânt pentru oamenii de bunà credinä.

Cei trei luptätori pentru cauza lui Allah ieirä, Insà, pe furi, unul dupä altul la intervale de circa o orà. Plecarà, fiecare cátre destinatia fixatä, ca nite cavaleri ai Apocalipsului. Primul dintre ei avea instruciuni sä ajungA la Beirut i, de acolo, Ia Limassol, unde urrna sä se Imbarce Intr-un avion direct cAtre New York.

Al doilea trebuia sá ajungä cu maina la Alexandria, unde urma sà se Imbarce pe un tanc petrolier pentru New Haven, In Connecticut.

Al treilea trebuia sà se Imbarce la Haifa pentru Barcelona, de unde avea sá ia un avion Iberia pentru San José, In Costarica, i, de acolo, Ia Puerto Limón, pe un vas Incärcat cu banane pânA la Miami, In Florida. La douA zile dupä aceea, Abu Ahmid luA legàtura cu alti trei linen, Ia Nablus, Intr-o moschee din oraul vechi i, dupà alte douä zile, mai Intâlni alp trei la Gaza, Intr-o baracä dintr-o tabrä pentru refugiai. Toti ase, ca i cei trei de la Bethlehem, erau luptätori sinucigai, sortiçi morlii i instruii sà facä fatä oricàrei situatii. i ei primiserA instructiuni i itinerarul càlAtoriei pe care urrnau s-o facA.

Din primul moment de când plecaserA, ei erau nite simple piese de tabla de ah a lui Abu Ahmid, fecare dintre ci

FARAONUL NISIPURILOR 71

putea fi schimbat cu un altul In caz cA ar fi fost necesar i, dupä Indeplinirea misiunii, fiecare grup ar fi putut sä detaeze unul dintre oamenii säi pentru a acoperi pierderile celorlalte grupuri, oricare dintre ele ar fi fost, pânä când cele trei objective aveau sä fie atinse.

Toli cci nouA vorbeau engleza fArA accent strain i tiau sa foloseascä orice annA albA sau de foc; cunoteau artele martiale,

erau capabili sA piloteze un avion sau un elicopter, sA sarA cu parauta, sA escaladeze un perete de stAncA sau de beton armat, sA se deplaseze pe sub apA cu un aparat de scufundat. Nu aveau nume, ci purtau doarnite numere, nu aveau mamA sau tatA sau frati, jar documentele br erau atât falsificate, Cat i perfect imitate. Nu puneau nici cel mai mic preç pe viata br, pentru cA, limp de multi ani, fuseserA educati sA i-o sacrifice In orice cipA pentru cauza br, la un simplu semn al efului br. Puteau supravie;ui zile Intregi cu un pesmet 1 cu câteva Inghiituri de apA; erau In stare sAlndure foamea i setea, cAldura i frigul, sA suporte orice durere, sA reziste la torturA. Fiecare dintre cele trei grupuri avea câte un lider care avea asupra camarazilor sAi putere absolutA, chiar de vialA sau de moarte.

Dc la Inceput pânA la sfârit, Intreaga Operaiune Nabucodonosor urma sA se bazeze pe rezistenta i pe comportarea br. CAnd ajungeau cu totii Ia destinatie cu IncArcAtura br, urmau sA-1 anunte pe ,,Nabuzardan” care, la rândul lui, avea

sa-l anune peel, pe Abu Ahmid. tn clipa aceea, s-ar fi declanat cea dc-a doua fazA a operaiunii, cea a actiunii militare propriu-zise, studiatA In fiecare zi i In fiecare noapte, limp de doi ani, in cele mai mici amAnunte. Acum, Abu Ahmid nu mai avea aitceva de fAcut decal sa

atepte Intr-un punct bun de observatie i sA refacä In memorie Intregul plan, de la Inceput panA la sfârit. Ajunse la Damasc i de acolo fu condus la cortul sAu din deert, In apropiere de Deir ez Zor.

72 VAuiuo MAssIMoMIDI

Acolo se nAscuse Cu Circa aptezeci de ani Inainte i micul sAu trib de beduini Inca mal era credincios memoriei tatAlui

sAu i 1w personal pe care-i cunoteau sub numele de Zahed al Walid. Se scula dimineata când räsärea soarele i privea Indelung apele Eufratului Inroite de strälucirea astrului care apArea cu Incetul, privea cum pleacA turmele Ia päune urmându-i pãslorii, femeile care coborau la malul râului pentru a spAla rufele sau care aprindeau focul In cuptoarele din lut uscat pentru a coace In dc pâinea care i se aducea caldA, mirosind a foc i a cenuä. Si soarele fäcea sä sclipeascä monedele pe care e,ie le purtau pe frunte ca podoabä i pAreau, cu frumuselea br tuciurie, strAvechi regine ale trecutuiui: Sheba care-i fAcuse pe Solomon s-o IndrAgeascà sau Zainab care-i vräjise pe Aurelianus. Facea lungi piimbári cälare prin deert, Inspre Qamichiye, i se Indepärta atât de mull, Incât nu mai gäsea In jurul nimic pe care privirea sä poatà zäbovi. Simçindu-se singur Intre cer i pämânt, In aua animaiului säu, Ii cuprindea un sentiment adânc i grozav al puterii. Atunci cobora de pe cal i mergea descu1prin deertu1 care era cândva pAmântui pun de verdeatA al GrAdinii Edenului, sau se aeza pe cAicâie, cu genunchii IncruciaIi i medita In tAcere, ore Intregi, cu ochii Inchii, reuind sA se concentreze aproape total i atingând o dimensiune aproape transcendentA, ca i cum, In membrele sale atât de strâns unite, s-ar fi contopit fora cerului i cea a pämântului. Se Intorcea de obicei la asfinit i lua cina In coil, Impreunä cu capii de familie, mâncând paine cu sare i came de mid friptä; rAmânea, apoi, pânA târziu, toiänit Pd peme, band ayran i discutând despre tot felul de nimicuri rara nici o importai4ä, ca gestaia cámilelor i prelul lânii pe piaa de la Deir ez Zor. Acesta era modul In care ci Ii cAlea nelncetat forteie i-i pregätea mintea In vederea cebei mai importante partide care sejucase vreodatä pe Terra din vremurile In care Isav Iljertfise pe primul sàu näscut pentru un bud de linte.

FARAONUL NISIPURILOR 73

Nu voia sä recunoascä, dar tia foarte bine, In adâncul sufletului, cá, de cealakA parte a tablei de ah Sc afla unjucätor la fel de iscusit i de periculos, un bärbat cu 0 Infäiare umilä sä supusA ca a lui, capabil sá tinA sub control In ace1ai timp mu de situa4ii diferite, nelncrezätor i insomniac, lipsit probabil de once sentiment, In afara respectului pentru ci Insui i

pentru priceperea sa: eful Mossadului, Gad Avner. n final, partida avea sà se Incheie Intre ci doi i miza pusä In joc era cetatea lui Dumnezeu: lerusalimul.

Aceasta n-ar fi fäcut ca lumea sà devinä nici mai bunä nici

mai rca decât era, oricare dintre ei ar fi ieit Invingätor, dar jocul are bc pentru a Invinge, lupta are ca scop supremaia, ofensele se rAzbunä, nedreptáiie trebuie Indreptate. Peste milenii, Ismael se Intorcea din deertul In care fusese alungat, pentru a-i revendica locul säu de prim-näscut al iui Avraam.

Abu Ahmid mai rämase zece zile In cortul sAu din desert, apoi se Intoarse, mai Intâi la Damasc i apoi la Amman, pentru a relua contactele cu oamenii care aveau sA lupte: nebunii, turnurile, caii de pe uriaa sa tablà de ah. Ateptä câteva zile Intr-un hotel din centru pânä când primi mesajul pe care-l atepta: ora i bocul unei Intâlniri In pun deert, Ia treizeci de mile distantä de o staIie de pompare a oleoductului, denumitA F7.

Pomi cätre searä Cu Ufl taxi i cälätori pe oseaua spre Bagdad pânA dincolo de frontierä, apoi läsä taxiul Intr-o parcare i se aläturà unei mici caravane de beduini care plecaIn direcpa sud-est, cAtre oleoduct.

Il lAsarä In locul stabilit i ci ateptA, singur, pânà când auzi dinspre est vuietub unui motor de elicopter, un MI 24 mare, de luptA, de fabricaie ruseascä, Inarmat cu rachete, tunuri i lansatoare de rachete.

74 VALERIO MAssIMo MANFREDI

Zbura la numai câtiva metri de sol stArnind la trecerea sa un nor gros de praf, apoi survolA oleoductul i rAmase nemicat la semilnAlpme dupA care Incepu sA coboare atingând pAmântul la o distantA de vreo sutA de metri. Palele rotorului se mai InvArtirA la turatie normalA pre de câteva minute, dupA care turapa scAzu i se oprirA cu totul. Uita aparatului se deschise i apAru un ofiter CU caschetA de tanchist i CU hainA de piele ca a aviatorilor care se apropie mergând pe jos. Elicopterul Ii stinse luminile de avertizàre i peste deert se atemurA din nou Intunencul i linitea.

Cei doi bArbiti se aflau acum unul In fala celuilalt, In picioare. — Salam alekhum, generale Taksun, spuse Abu Ahmid. — Alekhum salam, räspunse ofiçerul cu 0 uoarA Inclinare a capului. — MA bucur cA afl fost de acord sA ne Intâlnim.

Sufla un vântrece i pärea cA stA sA InceapA ploaia. Generalul era un bArbat solid, pânA In cincizeci de ani, avea fata arsA de soare i mâinile bAtucite ca ale Aranilor din Sud, dar cu Ufl aer de mândrie nedisimulatA In micAri i In privire.

— ntâlnirea aceasta este foarte periculoasA, Abu Abmid, spuse el, Si va trebui sA fie cat se poate de scurtA. — Sunt de aceeai pArere, domnule general. Am dorit sA ne IntAlnim astfel pentru cA tot ceea ce trebuie sA vA spun este atât de important, Incât nici un mesaj sau intermediar flu ar fi avut greutatea i efectul pe care le cere o asemenea problemA.

n plus, rAspunsul flu poate fi In nici un fel mediat, ci trebuie sA-l primesc neapArat din gura dumneavoastrA. 0 sA VA XUfl planul meu i ceea cc vä propun dumneavoastrA. Va trebui sA renuntati la... colaborarea dumneavoasträ cu americanii i sA treceli de partea noastrA. Omul tresAri i reacionA: — Nu voi mai rArnâne aici nici un minut In plus, dacA dumneavoasträ...

FARAONUL NISIPURILOR 75

— Nu Va agitai, domnule general, avem documente incontestabile despre ceea ce am spus acum i suntem gata s-o Inmânäm sefilor dumneavoasträ, dacA flu vä calmal;i i flu mA ascultati cu cea mai mare atenie. Taksun 11 privi uluit, fArA sA scoatA nici un sunet. Vedea Ia interlocutorul lui doar ochii, pentru cA restul fetei era acoperit i doar In unele momente reuea sA perceapä expresia ochilor, o slabA sclipire fugarA care-i provoca nesiguranA i-l Ingrijora. — Nu va trebui sA modificati nici mAcar o virgulA din planul dumneavoastrA, ba chiar putep conta pe colaborarea noasträ, mult mai competentA decât aceea a prietenilor dumneavoastrA care flu cunosc flici oamenii, mci locurile... Fiti linitit, continuA, vAzând expresia dezorientatä a interlocutorului sAu, nimeni altcineva, In afarA de mine i de o persoanA In care am o Incredere totalA, nu cunoate aceastA situ4ie, aa cä nu aveti motive sA vA temei. VA bucurai chiar de multA consideraie In multe cercuri importante din aceastä parte a lumii, bucurându-vA In specialde simpatia iranienilor datoritA credinlei dumneavoastrA

iite. In plus, i de a mea, dacä aceasta are vreo importanA. Ca sA v-o demonstrez, v-am adus un cadou.

Scoase din buzunar o fotografie i i-o dAdu. — Ce-i asta? IfltrebA generalul. — Un luptAtor sinuciga al jihadului, soldat In garda prezidenialA. El v fi acela care-l va arunca In aer pe eful dumneavoastrA In ziua defilärii i Intr-un mod mult mai sigur decât ar putea s-o facA acel comando pe care 1-ap pregAtit dumneavoastrA. Ar putea fi destul de probabil sA fiti descopent Inainte chiar de a aciofla, ceea ce ar duce la Impucarea dumneavoastrA aproape sigurA, cu un glon In ceafA. Prin urmare, nu facep nimic, o sA avem noi grijä de toate. Dupä ce al Bakri va fi omorât In explozie, veti orgariiza o Inmormântare solemnA a putinelor sale rAmAie care vor mai putea fi adunate In piaA, dupA care veti prelua comanda supremA a fore1or armate i vei face in aa fel Incât sA fii ales, In aceeai zi, In

76 VALERIO MAssiMo MANFREDI

fruntea unui guvem provizoriu, In ateptarea unor alegeri care se vor line Ia o data care va fi stabilitA ulterior. Apoi, vep stabili imediat contacte diplomatice Cu americanii pentru a concepe, IndatA dupA aceea, In secret, un plan de strânsä alianä cu noul preedinte sirian care participà la proiectul nostru. Vei lua legAtura CU iranienii care, oricum, ne sprijinA i Cu grupärile integriste din Egipt i din lordania pe care vile vom indica noi. Eu voi fi acela care va stabili Intâlniri i contacte In locuri absolut secrete.

Generalul Taksun Ii Inàltä privirile spre cerul care se Innora tot mai tae, apoi cAutA din nou, prin Intuneric, sä prindä privirea interlocutorului sáu, faa sa pe jumàtate acoperitä de kefiah.

Abu Ahmid racu un gest aprobator privind i el norii negri care se IngrAmAdeau, adui de Khamsin. —0 sä se porneascá o furtunä... spuse i, pentru o clipä, päru cä ascultA uieratul vântului care se Inteçea, o furtunA cum lumea nu a mai väzut de la sfâritul ultimului räzboi. Si acesta va fi un Armagedon. Taksun clätinA din cap: — Vrei sà declanai un nou ràzboi, domnule Abu Ahmid? Asia nu se mai poate. N-a mai ràmas decât o singurä supraputere In toatá lumea i supremaia sa militarä este zdrobitoare. Nu existä aliante care sà-i reziste... Vremurile lui Salah al

Din i Harun al Rashid flu se mai Intorc... 0piunea mea flu Insemna o trädare a cauzei arabe, ci singura posibilitate de a scoate 1ara din mizeria actualä i din starea sa de umilinä cetäeneascä i politicà. — VA cred, domnule general. Dar, ascultap-mä: de data aceasta, In arena nu vor exista superputeri. Lupta se va da doar Intre fortele existente In aceastA regiune a lumii. Nu vA pot spune cum se va Intâmpla aceasta, Inainte ca prima parte a planului meu sA fie IndeplinitA, dar vA vei da seama la momentul potrivit. Ceea ce vä pot garanta cu cea mai mare

FARAONUL NISIPURILOR 77

siguraná este cà America va fi blocatä de partea cealaltä a Oceanului, Fará a putea mica nici o navä, nici un avion, nici macar un singur om. America va avea un pistol lipit de tâmplA i eu, eu In persoanä, voi avea degetul pe trAgaciul acestui pistol. Taksun 11 privi scrutAtor, Incercând sà-i imagineze ce-ar fi putut sA-i treacä prin minte interlocutorului säu care continuA:

— In momentul aceh, forele voastre se vor deplasa fulgerAtor pe douA direcii, trasA cu vârful toiagului sAu câteva linii pe nisip. Una la sud, Cu Spr1J1n iranian, va Inainta zi i noapte pânA va ajunge In zona puurilor petrolifere kuweitiene

i saudite care vor fi toate minate. In felul acesta, vom avea In mâinile noastre o treime din resursele energetice ale planetei. Grosul fortelor se va Indrepta cAtre vest, se va uni cu cele ale celorlalte state arabe sub zidurile Ierusalimului. DumneavoastrA

veti conduce partea cea mai consistentA a acestei armate i vA pot garanta postul de comandant suprem. Câteva picAturi de apA cAzurA pe nisip cu mici plescäituri InAbuite i In aer se rAspândi un miros plAcut de praf umezit de ploaie. — Ce räspuns Imi da’i, domnule general? Taksun Ii mucA nervos buza de jos: — i, dupA aceea, ce se va mai Intâmpla? 0 ameninIare ca aceea pe care aØ conceput-o dumneavoastrA nu poate fi meninutA In vigoare un limp nelimitat. DacA eu un pistol la tâmpla unui om, rara sA apAs niciodatA pe trAgaci, mai devreme sau mai târziu, omul acela mA va lua prin surprindere i mA va dezarma.

— S-a prevAzut i aceasta, Ii replica Abu Ahmid. Este suficient sA tiIi cA, atunci când vom fi pregAtii, vom trata de pe poziiile unui avantaj clar. i, atunci, care este rAspunsul dumneavoastrA, domnule general? — PArei foarte sigur pe dumneavoastrA, domnule Abu Ahmid, spuse ofierul. Dar dacA eu, aCum...

78 VAIio MASSIMO MANFREDI

Abu Abmid vzu cum mâna generalului se aeza pe mânerul pistolului. — Uitati cA mai existA i o altA persoanà, In afará de mine, care tie totul despre dumneavoastrA i, chiar dacá v-all asuma riscurile, flu veti ajunge niciodatA la cartierul general, prietene. Pilotul dumneavoastrA nu este cumva un tânär locotenent,

originar din Zacko, care a funciionat pânà acum douä sAptãmâni la baza de Ia Erbil i care poartá de obicei pistolul la o1dul drept? Taksun se Intoarse, surprins, cAtre elicopter, apoi pAru sä mediteze câtevâ clipe, rara sä scoatA nici o vorbá.

— In regulä, aprobA el. In regulA. Putei conta pe mine, spuse el In cele din urmä.

— Si dumneavoastrà pe mine, spuse Abu Ahmid, la once orä din zi sau din noapte i pe once vreme. Vântullncepuse sä batä mai tare i un fulger iluminä pentru o clipä norii groi care se Ingrámädeau la orizont. — Dar cum voi face ca sà...

— Dumneavoastrá n-o sä puteti lua legätura niciodatA cu mine, din simplul motiv cä flu tiii cine sunt i mci unde a

putea fi gàsit. Intotdeauna am sä vä caut eu. Si am sä và gäsesc. — Atunci, la revedere, Abu Ahmid.

— Pe curând, generale Taksun. Nu mai este mult pânä la ziua In care va avea bc parada militarA. Allah Akbar. — Allah Akbar, raspunse generalul. SalutA printr-o Inchnare a capului i se Indreptá cätre elicopter. Pilotul pomi motorul i palele rotorului Incepurä sA se Invârtà, din ce In cc mai repede, pânà când aparatul se ridicA In aer. Pe pAmânt, omul cu kefiah deveni mic, mic de tot, pânä când dispäru Intr-o rafalà a ploii care tocmai se pomise. generalul Ii luà privirile de la petecul acela de desert i rámase multä vreme gândindu-se In täcere la cele Intâmplate, In timp ce elicopterul zbura peste malurile pustii ale Eufratului. Apoi, deodatä, Il Intrebá pe pilot:

FARAONUL NISIPIJRILOR 79

— Dumneavoasträ de unde suntei, domnule locotenent? — Din Zacko, domnule, rAspunse ofiterul.

In aceeai zi, dar noaptea târziu, Gad Avner plecä de la edina Consiliului pentru Sigurana Statului, cumplit de nervos. Politicienii, ca de obicei, Ii petrecuserä cea mai mare a timpului sfâiindu-se Intre ci i acuzându-se, frä a lua nici o mäsurA serioasA In pñvina cererilor pe care le racuse el de alocare a unor fonduri suplimentare pentru Intärirea serviciului de spionaj.

Ii ceruserA dovezi, indicii solide care sàjustifice o angajare financiarä de o asemenea amploare i el nu le putuse oferi decât flerul lui de copoi, intuitia, sentimentul cà In aer plutete amenintarea unui pericol iminent. Nimic concret, apreciaserä ci. Micri ale unor personaje ciudate, nervozitate In anumite mcdii bancare, tranzacii suspecte cu capitaluri masive, satisfac;ie Ingrijorätoare In rândul detinuIilor politici. i douä cuvinte: Operaiunea Nabucodonosor. ,,Si dumneavoasträ venii sà cere1i o finantare suplimentarA de cinci sute de milioane de shekeli pentru douä cuvinte?” Ii Intrebase liderul opoziiei. — Idiotul.

,,Dumneavoasträ titi cine era Nabucodonosor?” Ii replicase Avner. ,,Era regele Babiloniei care a cucerit lerusalimul in anul 586 I.Ch., a distrus Tempiul i a deportat populalia In Mesopotamia”. Dupà care se ridicase i plecase, trântind dupà ci ua. Se afla acum Ia doi pai de Zidul Plângerii, la intrarea Intr-o curte interioarä unde Ii parcase maina. 0 tàcere profundä domnea peste Intregul earlier i pe sträzi flu se vedea nici Un trecAtor.

Porni motorul i trecu pe lângä piaa din dreptul Zidului, pàzitä de soidai In uniformä de camuflaj i Inarmai ca pentru

80 VAIiuo MASSIMO MANFREDI

räzboi, iar de acolo Ii continua drumul Inspre ,,King David Hotel”, unde Ii atepta unul dintre oamenii säi care avea sä-i comunice o tire importantä. Era tin slujba recent angajat, dar destul de bun: un sublocotenent al serviciilor secrete, de origine italianA, flu! rabinului din Venepa, un bAiat frumos pe nume Fabrizio Ferrario care lucra sub acoperire ca operator i asistent social Intr-o confratemitate intemaçionala de caritate cu sediul la hotelul ,,Jerusalem Plaza”. Se Imbràca de obicei cu 0 aiuritA, dar inconfundabi!ä

elegan1A, purtând doar cämAi de !a Armani, Intotdeauna perfect asortate, atât pe sub un blazer, cat i pe sub o jachetA colonialä. Se Intâlnirä la barul de zi al hotelului i Avner Ii aprinse o igarä, comandând pentru el o bere Maccabi foarte rece: — Ei, ce s-a Intâmplat aa de gray cä flu mai puteai atepta sä se termine edina? — Douä !ucruri, spuse tânàru!. Primul este cä Operatiunea Nabucodonosor existä i probabil cA va fi declanatA destul de curând.

— Si al doilea? Intrebà Avner frä macar sà-i ridice nasu! din pahar. — Ar fi nevoie sä facem o plimbare. Trebuie sä vA dati seama la faa locu!ui i cat mai repede. —0 p!imbare? Unde, ma rog? — Veniti cu mine dupä ce Va termin4i de bAut berea. Nu este departe. — Ce a!tceva mai tii despre Operaiunea Nabucodonosor? — Nu prea multe. Ceea ce tiu este In urma unor interceptäri din mediul Inconjuràtor. Mai ales din Inchisori. Stint In curs o serie de pläti la une!e bänci din Orientul

Mij!ociu, cum ar fi la Banque du Liban i la Saudi Arabian i este vorba despre sume foarte man.

— Plap? In ce direcpe?

FuoNuI. NISIPURILOR 81

— Conturi eiveiene. Nassau. Dar facem cercetàri ca sä-i descoperim pe destinatari. Asta i In mediiie mafiei siciliene i ale mafiei ruseti. Va trebui sä nu zàbovim prea mull. Intre timp, Avner Ii terminase berea i pomea In urma tânäruiui sáu colaborator, In timp ce barmanul se ocupa de doi c1ieni americani care Inca nu aveau chef sá piece. Turismul la lerusalim se redusese foarte mult In ultima vreme.

Merserä pe sträzile pustii pânä la marele arc al Fortretei Antonia.

— Dupä pàrerea ta, ce crezi cä se cumpArá cu banii aceia? — Arme, dispozitive electronice de interceptare, sisteme de rachete, arme bacteriologice i chimice... e greu de spus precis. — Ma Indoiesc, spuse Avner. Genul ästa de achizitii din regiunea noasträ se face prin intermediui statelor i al ministerelor acestora. Autoritatea palestinianä flu are nici un sfanl, jar teroritii din Hamas sunt deja finanta1i de iranieni i de iibieni i, In plus, explozibilul plastic se cumpárä acum la preturi derizorii de pe orice piØ. Am uitat ceva? —Arsenaiul ex-sovietic vinde i aitceva cu preuri de nimic. — Aa este, spuse Avner aduriându-i revereie paltonului In jurul gâtului. Se aflau de-acum la mijiocul pasajului subteran i se putea zäri o luminä siabá care räzbAtea printr-o deschizáturä a unui perete, Intre doi soldai Inarmai cu pistoaie automate Uzi. — Aproape cä am ajuns, spuse locotenentul. Pe aici. Avner veni dupä el In interiorui unei galerii sápate la Inceput In pereteie fortäretei i apoi In stânca de la baza clädirii. Se auzeau voci care veneau de undeva din interior

i trecerea era luminata de câteva lämpi cu neon fixate In pereii laterali. — Ce este aici? Intreba Avner.

Ajunseserä acum ia capatul poriiunii pe care se putea circula i se vAzu un grup mic de oameni cu cati de miner i cu uneite de sapat: printre ei Ii recunoscu pe arheologul Ygael

82 VALERIO MAssiMo MANFREDI

Allon, fost membru al Consiliului de Minitri pe vremea guvemärii conduse de Shimon Perez. Locotenentul Ferrario ii prezentä Ca: — Inginerul Nathaniel Cohen de Ia Constructii civile. — Imi face mare pläcere sA và cunosc, spuse Avner slrângând mâna plinA de praf arheologului. Apoi, privi Ia galena partial acoperitA de o surpare: — Dar ce este aici? Intrebä.

Allon Ii aràtA câteva cioburi de ceramicà i luminá o lespede de piaträ pe care era o inscriptie scurtA: — Un tunel din epoca Regilor din Iudeea. Si se pare c duce cätre Templu.

4

William Blake atipise cam douA ore mncercând sA se odihneascà puin Inainte de aterizare i Ii trezi vocea din difuzor care le ura pasagerilor Cràciun Fericit i-i ruga sä-i puná centurile de siguranä. Când deschise ochii, väzu cà toate hublourile avionului aveau perdelele trase i observä cä lipsea Gordon care era, probabil, In cabina piloi1or. — Unde suntem? Ii Intrebä pe Sullivan. — Aproape cà am ajuns la destinaie, domnule profesor, fu rAspunsul. Practic, flu era nici un räspuns. Dar Blake se gândi cä trebuiau sA se afle pe undeva la vest de Luxor dacä era sä se ia dupä descrierile mai amAnuniite pe care tovaräii säi i le Facuserä despre caracteristicile Imprejurimilor de acolo, In primele ore de zbor. Sullivan i Gordon aveau cu ei câteva fotografli pe care le putuserä face in interiorul mormântului, dar era destul de greu sà-i facä o idee, din cauza câmpului vizual foarte limitat care putea fi cuprins cu obiectivul aparatului. Ceea ce se putea spune rara nici o IndoialA era cä mormântul se afla, In momentulIn care fusese deschis, exact a.a cum fusese amenajat atunci când acolo fusese depus personajul care-i dormea somnul de veci In acea Incàpere subteranä. Mai trecurà câteva minute i simi cä avionul atingea pämântul cu rotile i rotaia elicelor era inversatä pentru ca aparatul sa poatA fi frânat. Când se oprirä, pilotul deschise

84 VARIo MAssiMo MANFREDI

ua Iateraià, pentru ca pasagerii sä poatA coborl. Blake iei In prag i respirä adânc aerul uscat i frumos mirositor al deertului. Apoi, privi In jur, Incercând sä-i dea seama unde se aflau.

Avionul se oprise pe o pistA de pámânt bätätorit, destul de netedä ca sä permitä o aterizare rara probleme, situatä In mijiocul unei väi care era dominatà de douã masive muntoase. Pantele dealurilor erau bräzdate de o sene de an1uñ paralele unindu-se Intr-un pârâu prelungit pânäjos, pe marginea pistei, complet secat, dar umbrit ici i acolo de o vegetaie scundà de plante spinoase i de tufe de ginestre i de tamarix. Un ofer cu Ufl microbuz se apropie de scara avionului, luA pasagerii i bagajele i pomi Inapoi, In timp ce Falcon-ui o lua de-a latul pistei cAtre un deluor la baza cAruia se deschideau chiar In clipa aceea uiIe Inalte ale unui hangar. Merserä circa o jumátate de orA urmând albia pârâului, pânà ce väzurà mai multe containere: tabära care servea drept bazA pentru Warren Mining Corporation. Intr-o laturà se afla un grup electrogen, In alta un cort mare, negru, ca al beduinilor, probabil cu rol de cantinä sau ca salà de edinte.

In spatele taberei, pe lajumätatea pantei, 0 cistemä pe roi de Ia care porneau mai multe levi alimenta cu apä toate containerele. Unul dintre acestea era vizibil mai mare decal

celelahe i Blake se gândi cä era locuinta directorului taberel sau a efuiui de santier.

Intr-un perimetru dreptunghiular, delimitat printr-un ir de bolovani, erau aliniate vehiculele societälii: o instalalie de foraj pe enile, o basculantã, trei automobile de teren 4x4 de Inchiriat, un camion i douä vehicule pentru teren foarte

accidentat, pe trei roli cu ladà posterioar. La circa douá sute de metri de tabàrä se vedea o baracä

micA având alAturi un sac pun cu o pulbere albA care era rAspânditA i Injurul Intregului perimetru. Acolo era, probabil, latrina având alAturi sacul cu var nestins care se arunca In

FARAONUL NISIPURILOR 85

hazna, In bc de insta1aiie de apä. Se hotrI imediat sA foloseascA acel grup sanitar improvizat, ci, mai degrabA, era dispus sA se ducä undeva In deert: nimic nu era mai scârbos decal latrina comunä din asemenea tabere.

Pe dreapta, aproape suspendat deasupra vAii principale, muntele lua o formà oarecum asemnAtoare unui leu sau a

unui sfinx culcati pe labele din faä. Terenul era aa numitul hammada, o formaiune geobogicä frecvent Intâlnitä In tot Orientul Mijlociu i In Africa de Nord: pämânt i nisip cornpactate, acoperite cu sfärâmàturi de silex i de calcar. Dar soarele care asfintea fäcea ca privelitea sä fie pläcutA, cu váile alburii Cu bolovanii negri pe care Ii Inväluia o lurniná roieticä, Facând sA sträluceascä, precum bänui de argint, fructele uscate din tufele de lopäele. Boka cerului se fcuse deja de un albastru Inchis Ca de cobalt i o lunä plinA se ridica In momentul acela In partea opusA soarelui care apunea, ivindu-se de dupA crestele muntilor, aproape rostogolindu-se peste contururile br go1ae. Maina se opri In faa containerului principal i un bärbat Irnbräcat Intr-o jachetä colonialA de culoare kaki Inaintä spre oaspete pentru a-i saluta de bun-venit. — Ma nurnesc Alan Maddox, spuse gazda. Bine aii venit ba Ras Udash, domnule profesor Blake. Sper cA ap càiätorit bine. — Va salut, domnule Maddox, ràspunse Blake. Am cälãtorit bine i sunt rnai puin obosit decât rn-a fi ateptat. Maddox era un bärbat cam de aizeci de ani, solid, cu sprâncene stufoase i negre, iar barba i mustAtile sure. Purta o palärie de ranger australian, pantaloni gri de bumbac i era Incältat cu o pereche de bocanci militari: — Aceea este bocuina durnneavoasträ, Ii spuse el, aràtând spre un container cenuiu din partea stângA a taberei. Poate cä vrep sä facep un du i aici apa caldä este Intotdeauna pregAtitA. Cina va fi servitA peste o jumAtate de orA aici, unde locuiesc eu. Sper cA ne vep face cinstea sA luap masa Cu fbi.

86 VALER1O MAssIMo MArnDI

— Pute;i fi sigur de asta, domnule Maddox, mi-e cam foame. Nu reuesc niciodatA sä mànânc In avioane. Nici mAcar In cele de lux ca Falcon-ui dumneavoastrA. Ne vedem peste o jumAtate de orA. Gordon i Sullivan se retraserA i ei In locuintele icr, situate In partea cealaitA, In dreapta reedinei principale. Blake intrA In containerul sAu care mirosea a praf udat: cineva tersese pardoseala cu ocârpA udA, curAtase Intrucâtva toaleta i oglinda de deasupra chiuvetei. IntrA sub du, lAsând sA-i curgA din be1ug apa pe spinare i flu se putu abne sA flu se gândeascA la ultimul du pe care-i Facuse, ghemuit pe pardosealA ca un came, inându-se de stomacul chinuit de crampe. Se fñcionA cu prosopul, se pieptAnA cu grijA dupA care Ii puse Intr-o ordine perfectä obiectele de toaletA, In Limp ce la televizor se dAdeau imagini de la tulburArile i ciocnirile de la periferia Ierusalimului i a Hebronului, precum i ‘in atentat sinuciga care secerase Cincisprezece copii israelieni dintr-o coalA elementarA. Avea ‘in motiv foarte senos ca sA se Ingrijoreze: nu-i amintea ca situaia sA fi fost vreodatA atât de gravA In Orientul Apropiat. Avea sA se dezlAi4uie ‘in al cincilea räzboi Intre arabi i Israel? Si dacA s-ar fi Intâmplat aa ceva, care ar fi fost consecinele? Stinse televizorul, Ii aruncA ojachetA pe umeri i iei. TabAra era pustie, dar se vedeau lumini aprinse In containere i, din depArtare, se auzea zumzetul continuu a! generatorului de curent. Pentru o clipA, pe Creasta muntelui pe care-i avea In faA, i se pAru cA vede micându-se nite oameni care, probabil, aveau puti In mâini. Apoi, dintr-o datA, vAzu douA dare de foe brAzdând cerul, In Limp ce tAcerea era sfâiatA de ‘in bubuit ca de tunet: douA avioane Cu reacie aflate lao InAitime foarte micA se urmAreau, ca i cum ar fi simulat ‘in duel aerian: unul dintre ele lansA

FARAONUL NISIPURILOR 87

douä linte false i reui sA scape de urmäritorul care se linea scai de el. Tintele cAzur In deert läsând In Intuneric douä dare de scântei argintii. — In zona aceasta, nu atingi nimic care sä flu fie lemn sau piaträ, se auzi o voce din spatele sAu. — DumneavoastrA sunteli, domnule Gordon, de unde au ràsärit?

— Din locuinta mea, containerul acela galben, acolo In stânga. Am avut exact timpul necesar pentni un du. Maddox line la punctualitate. Este dintr-o veche familie din Virginia i la ci acasA s-a mâncat Intotdeauna din argintärie i cristaluri. Ce impresie v-a fcut? — Am impresia cA este o persoanA amabilA. — Da, dar flu và läsali Inelat de aparen;e. Este un dur, un om de tip vechi, dintr-o bucatä. Pentru ci existA un singur lucru care conteazä: interesul Intreprinderii i activitatea care trebuie dusä pânA la capät. — El tie total despre mormânt, nu-i aa? Gordon dädu din cap i spuse: — Total.

— L-a i vAzut? — Da. L-am luat cu noi acolo cu o searA Inainte de a pieca spre Chicago. A rAmas foarte impresionat de ceea ce a vAzut. Oricum, peste pupn limp vei afla totul chiar din gura iui. SA mergern, probabil cä ne ateaptA deja. Pomirä Impreunä spre containerul cu rol de cartier general. La un moment dat, Blake se opri: — Au väzut cele douA avioane de vânAtoare, domnule Gordon?

— Da, ic-am väzut, de cc mA Intrebali? — DacA flu rn-am Ineiat, erau douA Jaguar. Avioane de fabricatie fral4uzeascA. Ce-or fi fcând pnn pArtile astea? Vreau sA spun cA erau avioane de vânAtoare israeliene. Gordon nu tiu cc sä-i rAspundA.

88 VAI1o MAssiMo MANFREDI

— Nu tiu, spuse apoi, flu mA pricep Ia arme. Oricum, situaia este foarte IncordatA peste tot in Orientul Apropiat: flu m-a mira sA se IntAmple once. In once caz, vA repel, suntem Intr-o zonA, practic, inaccesibilA. Nimeni n-o sA VA deranjeze. AjunseserA In fata locuin;ei lui Maddox. Gordon bAtu la uä i gazda veni el Insui sA le deschidA. Avea pArul IncA urned de Ia dus i-i schimbase hainele: un costum panama, o cAmaA i un fular din bumbac fin: — CrAciun fericit luturor! spuse el. Salutare Gordon, salutare domnule profesor Blake. Intrati, vA rog. Tocmai preparam o bAuturA. Ce,ziceli de un Martini? — Merge foarte bine un Martini, spuse Blake. — Si pentru mine, spuse Gordon. Sullivan era aezat Intr-un colt al camerei i-i bea deja cocktailul; Ii salutA cu 0 Inclinare a capului. Masa era aranjatA cu farfurii de calitate, pahare de cristal i tacâmun de argint, iar pe faa de masA albA se afla un co cu paine dupA reteta beduinilor, caldA, 0 carafA cu apA i alta CU VIfl aib. Pe o masA din colt se gAsea un porn de CrAciun din plastic, Impodobit cu fructe uscate din deert, pictate de mânA i cu câteva beculele colorate care se aprindeau i se stingeau cu intennitente. Maddox ii invitA pe toi sA ia bc, jar pe Blake 11 aezA In dreapta sa: — MA bucur cA ai acceptat sA venili, domnule profesor Blake, ii spuse. Imi Inchipui cA domnul Sullivan v-a explicat deja totul. — Asa este.

— Cum vi se pare povestea asIa? Blake sorbi o InghiiturA din paharul sAu de Martini. Era preparat Intr-o rnanierA durA: paharul fusese doar puin urnezit Cu vermouth i apoi umplut cu gin cUrat cu gheaA. — E greu sA mA pronunt aa, fArA sA fi vAzut nimic, dar, din ceea ce mi-a spus Gordon, s-ar pArea cA este vorba despre de ceva foarte important, prea important sA ne ocupArn de ci In felul acesta.

FARAONUL N1SIPURILOR 89

Maddox Ii privi intá, drept In ochi. — Suntei foarte deschis, domnule profesor Blake. Mai bine aa; IntorsAturile de cuvinte sunt inutile, Intr-adevAr. Vreti sä spunei cA flu và simii la Inältime sau, pur i simplu, flu aprobai felul In care procedám fbi? Intr un chelner arab i Incepu sä-i serveascA pe meseni. — Sper cA acest cucu o sA Va placä. Din päcate, flu avem aitceva.

— Cucuul este foarte bun, ma dau In vânt dupA ci. Domnule Maddox, dacà am Inieles eu bine situ4ia, ceea cc gândesc eu flu are prea mare importaná i nu cred cä v-ar putea face sà schimbasi ceva. Pe de aitä parte, eu sunt, foarte probabil, un om terminat i, cu toatä sinceritatea, Ii sunt recunoscätor destinului care i-a adus pe aceti domni la mine. Prin urmare, flu sunt In mäsurA sA emit pretenii. Vreau doar sä titi cä am acceptat sä fac aceastä muncA doar dintr-un interes tiinific i cu sperana cä a putea publica rezultatele cercetärii mele i studiile care vor urma dupA aceea. Maddox Ii turnA yin In pahar i spuse: — Eu nu sunt sigurcà dumneavoasträ vei avea posibilitatea de a face i nite studii In afarA de inventarierea mormântului i a obiectelor pe care le contine acesta... — Dar trebuie sà fac asta, domnule Maddox. Nu putei crede cá eu a fi In stare sä Ine1eg totul aa, dupà o pnvire superficiaiä i daØ-mi voie sA vä spun cä, foarte probabil, nimeni flu ar fi In stare sA facA aa ceva. Madox nu mai spuse nimic câteva minute i, surprins, Sullivan chiar Ii ridicä ochii din farfurie, privindu-l piezi. — V-ar putea pune la dispoziie o linie de Internet pe computerul nostru, desigur sub controlul nostru: v-ar fi de ajuns? — Cred cä da, rAspunse Blake. A putea consulta biblioteca mea de la Institutul Oriental i de la alte institute de cercetare. Cred cA da...

90 VALERIO MASSIMO M1DI

— Cat despre publicare... continuA Maddox, este o probiemA pe care acum n-o putem trata. Trebuie sA mA gândesc i sä am In vedere care ar fi modalitAile de realizare. Dar, vA rog, sA aborciAm pe rand, câte o singurA problemA. Cheinerul arab aduse legume i turnA yin In pahare. — Este un Chablis din California, spuse Maddox. Nu-i rAu deloc. Dcci, spuneam, câte o problemA de fiecare datA. Noi dorim ca dumneavoastrA sA examinaii mormântul acela,

sA stabiiii, dacA este posibil, epoca In care a fost construit, sA descrieli i sA evaluai obiectele de uz funerar. VA asigur cA flu avem intentia sA comitem vreo ilegalitate. Fapt este cA aceastA descoperire nu era absolut deloc prevAzutA i ne IncurcA mult programul de lucru. Noi vom continua sA ne vedem de treabA, In limp cc dumneavoastrA VA veli ocupa de sApAturi. Veti putea beneficia de colaborarea cu muncitorii notri care, Intre limp, au lucrat ca sA facA posibilA intrarea acolo jos i vei putea utiliza mijloaceie tehnice pe care le avem le dispoziØe. Preteniiile dumneavoastrA financiare vor fi satisfAcute, In numerar, la terminarea iucrArii, In contul pe care vei binevoi sA ni-i indicai, In Statele Unite sau In strAinAtate. — Pot sA vA Intreb ceva?

— VA rog. — Unde mA aflu?

— in tabAra de la Ras Udash, aparinând firmei Warren Mining Corporation. — Vreau sA spun, In cc regiune? — Asta nu v-o pot spune. — Atunci, vA atrag atenia cA imposibilitatea de a plasa mormântul din punci de vedere topografic ar putea avea consecine nefavorabile asupra identificArii sale. Maddox Ii privi färA sA ciipeascA: — Este un risc pe care trebuie sA ni-i asumAm, domnule profesor Blake.

FARAONUL NISIPURILOR 91

Servitorul arab Incepu sä strângä masa i Maddox se ridicä: — V-a propune sA ne bern cafeaua afarä, sub coIl. Este mai rAcoare i cine vrea, poate sä fumeze. Oaspeii ieirà ImpreunA cu el sub coil i luarà bc pe scaunele Impletite din rAchitä aezate In jurul unei mäsue din fier. Grupul electrogen era plasat In directia In care bàtea vântul, astfel Incât zgomotul care venea de la el era purtat In depArtare de adierile serii. Maddox Facu sä circule In jurul mesei o cutie cu igri de foi. — Sunt din ce In ce mai greu de gàsit In America, spuse ci, dacA nu se ridicä blestematul àsta de embargo cu Cuba. Dar aici este aitceva. Le fumeazä toti efii de stat, toti minitrii i deputaii din semiluna ferilä. — Dacä-i pe-aa, ar putea sà fumeze i ei altele, rânji Gordon. Blake Ii bäu cafeaua i-i aprinse un trabuc: — Când vreli sà Incep? Intrebä el. — Chiar i de maine, Ii ràspunse Maddox. Dacä flu aveti probleme dupä zborul de azi. Cu cat mai repede, cu atât mai bine.

In Limp cc Inca mai stäteau de vorbá, Blake observä o luminä care se apropia In mijbocul unui nor de praf pe pista care ducea la tabárä i, la puin timp dupA aceea, zgomotul unui motor In doi timpi de la vehiculele speciale cu trei roti Ii acoperi pe acela al grupului electrogen. Mainuça se opri In parcare i din ea coborI o persoanà Imbräcatä Intr-o salopetá neagrA i CU 0 casA pe cap. Când i-o scoase, o cascadä de par galben i se prelinse pe umeri i apäru chipul unei tinere femei cam de treizeci de ani care se apropie de coil cu pai sprinteni i gräbiçi. Maddox se ridicä i-i iei In Intâmpinare: — Sarah, hai, vino aici. Ai mâncat? Stai cu noi, Iti aduce imediat ceva.

Fata Ii scoase sabopeta i o atârnA de un stâlp, rämânând doar In jens i tricou. Blake o privi cu admiraie, pe când o adiere de vânt Ii rävàsea pärul, acoperindu-i fata.

92 VALERIO MASSIMO MnuDI

— FA cunotiniä Cu oaspetele nostru: profesorul William Blake.

— Ah, egiptologul, spuse fata Intinzându-i mâna. Sunt Sarah Forrestall, bine ati venit la Ras Udash. Sper cA o sA vA simlili bine In iadul ästa. Avem treizeci de grade ziua i douA sau trei sub zero noaptea, dar poate sA fie chiar mai rAu. Acëasta este perioada cea mai potrivitA a zilei: flu este mci prea cald, nici prea frig. — Sunt obinuit, spuse Blake. — Sarah este topograful nostru. Ar putea sA vA dea o mânA de ajutor, spuse Maddox. — Aa este, spuse Blake. Un topograf este exact ceea ce Imi trebuie, dacA i-ap permite sA mA ajute. Maddox nu reaclionA i nici mAcar fata flu pAru sA dea importantA acestei glume i se aezA sA mAnânce sandviciurile cu fripturA rece de pui pe care servitorul arab i le adusese ImpreunA Cu 0 sticlA de apA mineralA. — Domnul profesor Blake va Incepe lucrul chiar de maine. Poll sA-l conduci acolo i sA-1 ajui dacA are nevoie? o Intrebä Maddox.

— Cu plAcere, rAspunse fata. VA atept In parcare la ora apte, dacA vA convine ora. VA trebuie ceva anume? — Nu mare lucru. Pentru Inceput, o scarA, chiar i de franghie, o centurA de alpinism i o coardA, o lanternA, Un ghem de sfoarA i hArtie milimetricA, jar In rest mA descurc cu ce am eu. Maine a vrea sA mA limitez doar la o recunoatere generalA a locului ca sA-mi pot organiza munca. Nu am IncA o idee precisA despre cc voi gAsi acolo i despre problemele pe care le voi avea de rezolvat. DupA aceea, ea mA va putea ajuta sA stabilesc toatecotele i sA poziionez obiectele din interiorul mormântului. Fata pAm dezamAgitA: — Imi Inchipuiam cA dumneavoastrA o sA venili Cu multe bagaje, cu instrumente sofisticate i când acolo tot ce vA trebuie este o scarA de frânghie i o lantemA.

FARAONUL NISIPURILOR 93

— Sunt un tip de modä veche, spuse Blake, dar, când va fi cazul, vA vol aráta curn se lucreazA i dupà unele metode avansate de cercetare. Pentru moment, este suficient atât.

Vreau doar sä-rni dau seama cine ar putea fi personajullngropat In morrnântul acela atât de depärtat de tot i de toti. Gordon se ridicA i-i salutä pe toi, Indreptându-se spre locuinia sa, irnitat la puinA vrerne dupä aceea de Sullivan. Maddox îi privi ceasul: — Pe aid mergem devrerne la culcare, spuse el. Si maine mA ateaptA o zi grea. Noapte bunA, domnule profesor Blake. — Noapte bunA, domnule Maddox. Fata se ridicA i ea In picioare i se apropie de filtrul de cafea:

— Eu Imi fac o cafea, spuse. Vreti Si dumneavoastrA? — Sigur cA da, mi-ar face plAcere, rAspunse Blake. —0 sA vA tinA treaz. Nu vA simlip obosit? — Sunt frânt, dar flu mi-c sornn. Si tiu din experienA cA atunci când i se face sornn, dormi. 0 cafea In plus sau In minus nu prea are irnportanA.

— In once caz, nu avern la dispozipe decât zece minute sau ccl mult un sfert de orA. Maddox nu reuete sA adoarmA cu zgomotul acela al generatorului de curent. — Da, Ine1eg.

— Si, IndatA, o sA se facA un frig teribil. Aici, temperatura

scade Intr-o clipA. Ii tumA cafeaua fierbinte Intr-un pahar de plastic. Cum vA simtip? — MA cam fumicA pielea. MA tern cA n-o sA pot Inchide

ochii. IncA nu pot sä cred cc s-a Intârnplat. Sorbi o InghiiturA de cafea i o privi pe fata care se aezase In cercul de luminA dat de singurul bec care mai rArnAsese aprins i-i aruncase salopeta pe urneri. Era foarte frurnoasA i ea tia asta. — Ce cautA o fatA ca durnneavoastrA In asernenea locuri? o IntrebA.

— MA plAtesc bine, spuse ea. Dar dumneavoastrA?

94 VALERIO MAssIMo Mr.wiuDI

—VA place focul?IntrebA Blake dupAcâteva cipe de ezitare. — An vrea sA facep un foe?

— Ei, sunt destule lemne uscate prin jur i Incepe sA se

facA fig, in clipa aceea generatorul se opri i tabAra flu mai fu luminatA decât de razele lunii.

— DacA vre;i, se poate face. Blake merse pânA la albia párâului secat, gAsi un trunchi de copac uscat i-l tan Inspre coil, apoi adunA sub el o grAmAjoarA de mArAcini uscai, crengi de tamarix i de ginesträ, i dAdu foe cu bricheta. FlacAra se InAllA trosnind i InvAlui buteanu1 Intr-un glob de luminA portocalie foarte strälucitoare. — Frumos, flu-i aa? LuA un scaun i se aezA In apropierea focului, aprinzându-i i o igarA. — Si dumneavoastrA? Ce face unul ca dumneavoastrA prin locurile acestea?

Blake se Intoarse spre ea si-i privi fata luminatA de reflexele flAcArii.

— Eram un egiptolog la Institutul Oriental din Chicago i flu unul dintre cei mai slabi. M-am ars In urma unei micAri

imprudente i superiorii i colegii mei atâta ateptau. Am acceptat munca asta pentru cA eram la pAmânt. — Suntei cAsAtorit? • — Divorat. De... douA zile.

— RanA proaspAtA... Ii privi cu o expresie ciudatA care 1w Blake i se pAru compAtimitoare. — Ploaia cade Intotdeauna tot peste eel care-i deja ud

IeoarcA, spuse el. Se mai IntâmplA i asemenea lucruri, dan nu moane omul din aa ceva. 0 sA mA ajute schimbarea de aer i reInceperea lucrului. Privirea fetei se IncruciA pentru clipA cu a lui, luminatä de fläcArile focului, i ea deslui In acea pnivire ceva mult mai

puternic decât frazele rostite de complezenA. Simti cä el o

FARAONUL NISIPURILOR 95

dorea In clipa aceea mai mult decât once pe lume i se lásA In voia instinctului.

— Puteti conta pe sprijinul mcii tehnic, spuse. Restul ar trebui sA vi-l scoatei din minte. Blake nu mai spuse nimic, adunA jam! sub trunchiul Inca

nears In Intregime, atâtä din nou fläcärile, apoi se ridicA: — Multumesc pentru cä mi-ati inut companie, spuse. Dupä care plecA.

Când inträ In containerul säu, simti ca-i cuprindea o senzaie de claustrofobie amestecatä cu furia pe care fraza gratuit dispreuitoare a lui Sarah Forrestall i-o provocase i se gândi cA nu va putea adormi.

LuA sacul de dormit i se IndeprtA In bezna nopii, ieind din tabara pe portia din spate, pornind dc-a hungul deahurilor care márgineau platoul Inspre est. Puiin dupã aceea, inträ In conul de umbra al muntelui In formä de sfinx i o luà In sus prin albia secatà a unui alt pârâu care cobora, ca i celelake spre vale. Gäsi Intr-o cutä a terenuhui o limbä de nisip fin i curat i se Intinse peel rämânând astfel Cu ochii aintii asupra conste1aiilor care strAluceau incredibil de himpezi i de vii. Se gândi cu furie ha pletele blonde ale liii Sarah i Ia trupul säu frumos conturat In lumina focului, Ii Inchipui cc gânduri Ii trecuserá prin minte pe seama liii, pânä când hinitea cosmicä a singurtAii din jurui pätrunseIn suflet i-l calmä. Toate fantasmele care-i asaltasera pânä atunci dispárurà i Incepu sä audã prin aptopiere creaturile nopii, sä ghiceascäIn Intunericul noptii pasul säitat a! acahului Si mersul timid i prevazator al gazelei. Se gândi cä flu se putea afla la vest de Luxor i poate cA era pe cale sA adoarmA In vreun co1tior ascuns a! deertului, pe Iângä râul Hammamat, mdc se spunea cà ar fi existat mmdc de aur ale faraonilor.

Rámase mult timp cii imaginea cereascä a lui Ra In minte, cu centura lui de stele strálucitoare, pânA când ochii i se InchiserA.

96 VALER1O MASSIMO MwiuDI

Sarah Forrestall venise, Indatä dupä ce se desparIiserä, ca sà batä la ua lui i spusese Cu glas Inäbuit: — Domnule Blake, Imi pare räu, flu voiam sA vä jignesc. Domnule Blake...

Nu primise nici Ufl räspuns i se Intorsese lângá foe ca sA se bucure de cäldura ultimelor fläcàri pe care le aprinsese el. Profesorul Blake era cu totul diferit de ceea cc s-ar fi ateptat: pArea sA fie un perdant de o facturA cu totul specialA, nu unul dintre aceia care ateaptA rAbdAtori pe malul râului pânA când vAd plutind pe apA cadavrul dumanului br. El pArea sA fie dintre aceia ce se ndicA de jos, mai devreme sau mai târziu, i când se ridicA, fac prApAd. Blake ajunse dimineala In parcare, cu puin Inainte de apte i vAzu cA Sarah era deja acolo i IncAlzea motorul mainui. — Puteati sA-mi deschidep ua asearA, Ii spuse ea. Voiam sA vä explic... — Mi-ai explicat foarte bine totul. Oricum nu cram InAuntru. Am dormit In albia pârâului. — In wadi? Dar sunteli dc-a dreptul nebun. Scorpionii i erpii sunt atrai de cAldura corpului: putea sA iasA foarte rAu. — Am preferat aa. — A luat mAcar micul dejun? — Am bAut o Ingh4iturA de apA. MA ajutA sA scap de rAul de avion dupA cAlAtoria de ieri. Sarah pomi motorul i se IndreptA spre sud, dc-a lungul unui drumeag abia vizibil care dispArea uneori cu tomb, find Inbocuit de albia pârâului. — Ar fi trebuit sA mânca;i ceva. CAutati In rucsacul meu, vA rog. 0 sA gAsin ceva de mâncare: sandviciuri i fructe. Luasem pentru masa de prânz, dar este destulA mâncare.

— Multumesc, spuse Blake, dar flu fAcu nici o micare. In stomac nu avea decât furie i nerAbdare. Nu mai era bc pentru nimic altceva.

FARAONUL NISIPURILOR 97

— Tinei-vä bine, spuse Sarah. Acolo, trebuie sá ieim din albia pârâului. CuplA reductoarele i ambalà motorul la maximum. Maina se càárà pe povâmiul abrupt, aruncând In urma roilor o sumedenie de pietre, ajungând In cele din urmä din nou In poziie orizontalä. Se aflau acum In faa unei suprafee Intinse de pàmânt, platä i neagr, IncinsA de soare.

— n partea aceea este? IntrebA Blake. — Da, cam la o orA de mers. DacA nu punem la socotealA cAldura, am scApat de partea cea mai grea a drumului. Blake scosese hârtia milimetricA i o busolA i privea mereu kilometrajul mainii trasând un fel de itinerar i schitând elementele de relief din jur. — Nu vA dati bätut, aa-i? IntrebA Sarah. — Nu. Si flu Ineleg de ce flu vrei sA-mi spuneti unde ne

afläm. Imi Inchipui CA dumneavoastrA tii foarte bine asta. — Nu. Si eu am venit aici cam cum ati venit i dumneavoastrA i mA feresc sA-mi var nasul unde flu-mi fierbe oala. Maddox nu tie de glumA i trebuie sä-mi päzesc pielea i eu In tabAra asta, ce credeti?

—o sä-mi thu eu singur seama de asta, spuse Blake. Cunosc tara asta cum Imi cunosc buzunarele. Peste trei sau patru zile eel mult o sA-i fac o surprizA. Dar, In sinea sa, nu era chiar atât de sigur. Graba aia blestematA. Macar dacA i-ar fi luat la el LORAN. Navigatorul prin satelit ar fi stabilit Intr-o clipA numai punctul topografic. Drumul se apropiase acum de creasta muntoasA care limita câmpia la est i, la un moment dat, Blake observA ceva pe un bolovan.

— Opriii, vA rog. Sarah opri maina i tAie contactul. — Ce s-a Intâmplat? — Inscriptii rupestre acolo, pe stânca aceea.

98 VAuiuo MAssIMo Miwii.EDI

— Sunt sute din astea pe aici. Am fäcut i eu nite desene dupà câteva. DacA vreti sä le vedei, am un album plin cu schite In tabArL —0 sä-mi fac plAcere sä le väd, spuse Blake. Dar, acum, Iäsali-mä sâ arunc o privire la astea, i se apropie de stâncä. — Nu vä IneIeg, spuse fata, aColo vA ateaptA un mormânt egiptean neatins i dumneavoastrà vä oprii Ca SA vA uitai la scrijeliturile astea pe pietre? — Scrijeliturile astea au fost fäcute pentru a transmite un mesaj Celui care trecea pe mci i eu a vrea sà Ineleg acest

mesaj. OnCe 1ement al unei màntunii din teritoniu este foarte prelios. Terenul de lângä peretele stâncos era presArat CU bolovani i unii dintre ei erau Inconjurai de pietre mai mici, Ca i cum cineva an fi vrut In mod special sá atragä atentia asupra br. Blake se apropie de perete i privi cu atenie urmele lAsate In piatr. Fuseserä fäcute prin lovire Cu un pietroi ascuØt i reprezentau o scenA de la o vânätoare de api sälbatici. VânäIo n tineau In mâini arcuri i sägeIi, Incercuind animalul care era mnfäIiat Cu coame marl, In formä de semilunä, cu vârful spre spate. Fäcu câteva fotografli i notA poziia pe harta sa. Apol, se urcarA din nou In mainA. — Ai mai urcat vreodatä pe cursul pârâului pânä pe creastä? Intrebà ci deodatA. — De câteva orl.

— Si nu ati observat nimic ciudat? — Cred cA nu. Nu sunt acobo decât bobovani, erpi i scorpiofli. — Pe stânci sunt urme de focuri cu temperaturä foarte malta. — Si cc Inseamnä asta?

— Nu tiu, dan am väzut In mai multe locuri cum nisipul s-a transformat In sticlä.

FARAONUL NISIPURILOR 99

— Poate cA o fi fost vreo bombA Cu fosfor. Au fost mai

multe räzboaie prin pártile astea. — Ma Indoiesc cA ar putea fi urme de bombe. Nisipul transformat In sticlá se afla pe fundul unor scobituri sàpate artificial In stâncA i, pe perelii scobiturilor, se vedeau gravuri de felul celor pe care le-am väzut puin mai devreme. — Si asta ce poate Insemna? — Ca exista cineva care era In stare sä aprindä focuri cu temperaturà, cu trei mu de ani In urmà, In pustietatea asta. — Interesant. Si ce urmärea acel cineva?

— Nu tiu. Dar mi-ar face plAcere sA aflu. Peisajul devenise i mai dezolant, jar aerul supraIncälzit crea In depärtare iluzia unui suprafe;e de apà. — Vara, locul àsta trebuie sá fie un adevärat cuptor, spuse Blake.

— Aa este, räspunse Sarah. Dar In anotimpul acesta, vremea s-ar putea schimba. CâteodatA trec ceva non, se pot produce scäderi brute de temperaturá i sã dec1aneze furtuni, uneori dintre cele mai puternice. Albiile acestor wadi se umplu pe neateptate, pentru ca terenul flu are nici o posibilitate de a reiine apa i atunci au bc inundatii catastrofale. Ne aflAm In mijbocul unei naturi total ostile. Privelitea se schimbà din nou prin apariia unei cruste de calcar alburiu i dur pe care jeepul se zdruncina la fiecare neregularitate a suprafeei. Sarah Incetini i puse motorul Intr-o treaptä de vitezä inferioarä, apoi se Indreptä din nou càtre dealurile care se vedeau In stânga. — Vedeti scobitura aceea In peretele de piatrà? spuse ea arätând cätre o zonä umbritA la doar câteva sute de metri.

Acolo este. Am ajuns. Blake respirä adânc. Era pe cale de a trái cea mal putemicä emotie pe care o simtise vreodatà In viaA.

ndatä ce maina se opri, coborl i aruncä o privire asupra terenului din jur. Observà o mica adânciturä In mijiocul unei

100 VAi.Io MASsIM0 MIDI

platforme de calcar, unde erau IngrAmádite sfArâmAturi de piaträ i nisip: — Nu-i aa cä acolo este? Sarah aprobA. Blake clàtinà din cap: — Nu Ineleg.. .tot aceastA secretomanie i locul acesta este läsat complet nesupravegheat... — Nu este nesupravegheat, spuse Sarah. Nimeni flu se

poate nici macar sä se apropie de zona aceasta, dacá Maddox

nu este de acord. i privi intA, drept In ochi. Si, mai ales, nimeni flu se poate IndepArta. Pentru a ajunge la cea mai apropiatä aezare trebuie strAbAtute o sutA de mile prin deertul acesta, Farä un fir de iarbá i fä o picAturä de apA. Blake nu spuse nimic, Ii scoase haina, lua lopata din mainA i se apropie de mica adânciturä, Incepând imediat sA IndepArteze pietrele i nisipul de deasupra. Apàru de Indatä o tablA de fier care astupa intrarea. — De ce ati forat chiar aici? Intrebä el. — Din purA Intámplare, rãspunse Sarah. Facem foraje i scoatem carote, atât pe baza unor prospecliuni geologice efectuate In prealabil, cat i pe bazä statisticä. Numai asta, pot sA vA garantez. Este o purA Intâmplare. Asta-i situatia. Capacul greu din tablá avea In mijloc un mel: Blake agáA de el cablul de la jeep i-i facu semn lui Sarah sá dea Inapoi. Iei la ivealá o deschidere cilindricA sträpungând stratul de calcar. Pe pereti se mai vedeau urmele frezei, dar In fund era Intuneric complet. — Dumneavoasträ ai mai coborât vreodatA acolo?

— Inca nu, spuse Sarah, luând din jeep scara de frânghie i lantema. Soarele ajufisese la amiazA, darcAlduralncà flu devenise insuportabila din cauza lipsei totale a umiditApi. Blake bAu câteva Inghiituri zdravene din bidonul cu apA, apoi Ii legà centura de

alpinist In jurul mijlocului. LuA ghemul de sfoarA, Iegà un capAt la centurá i restul ii puse In mainA, pe scaunul oferu1ui.

FARAONUL NISIPURILOR 101

AtârnA lantema de una dintre carabinierele de la centurà,

apoi spuse: — Urca;i-và In mainA i pomiti motorul. Eu am sä agä cablul troliului la centurä i dumneavoastrA o sA mA lAsap foarte Incet In jos, In camera subteranA. ApucaØ capAtul sforii i opriti troliul atunci când simtiti cA trag de sfoarA. Când trag din nou, continuati sA mA coborâti. Ati Ineles? — Perfect: Dar de ce nu folosi;i scara de frânghie? IntrebA Sarah.

— Pentru cA, dându-i drumul orbete, a putea rästurna sau sparge vreun object fragil sau asezat Intr-un echilibru precar. Mai Intâi trebuie sA-mi dau seama care este situa;ia acolo jos.

i agAtA cablul de centura de sustinere i Incepu sA coboare In interior.

Coborl cam doi metri, apoi simi cA se afia suspendat In interiorul subteranei i trase de sfoarA. Sarah opri troliul i el aprinse lantema. o lume adormitA de treizeci de secole se arAtAln faa privirii lui uluite i, In tAcerea profundA a IncAperii subterane, bAtAile mmiii sale pArurA sA se amplifice neverosimil de mult; mirosuri captive acolo de milenii Ii pAtrunserA In nAn cu adieri ciudate i necunoscute, senzaPi violente i contrastante Ii asaltarA toate odatA sufietul, trezind emoii paroxistice de mirare, nelinite, teamA.

Raza de soare traversa un praf extrem de fin pe care doar simpla micare a aerului, cauzatA de deschiderea intrArii i de coborârea lui, o stârnise i, pe fundul mormântului, scAlda Intr-o luminä putemicA o panoplie pe care se zàreau un coifcu calotA de aramA i de sidef, o platoA de aur de forma unor aripi de vultur larg desfAcute, Incrustat cu pietre prepoase, chihlimbar, cuarturi i lapis-lazuli. Era o centurA dintr-o tesAturA din fir de aur, cu o fibulA tot din lapis-lazuli, In formA de scarabeu de care era agAtatá o sabie cu mânerul din abanos -bAtut cu nituri

102 VAIiuo MASSIMO MANFREDI

de argint. Erau douä lAnci i douA sulite Cu vârful de bronz i mai era i un arc mare cu tolba sa Inca plinä de ságeti. Sarah trase frâna de mânä a mainii i apäru la marginea puului strigând: — Domnule Blake! Domnule Blake! Este totul In regulä? Auzi doar vocea InAbuitA a profesorului murmurând: — Oh, Doamne...

Blake tocmai Indreptase raza luminoasä a lantemei pentru a scoate din Intuneric restul Incãperii. Pe latura de nord a camerei funebre era un car de luptA demontat. Cele douä ro;i, cu câte palm spi, zàceau una peste alta Intr-un colt, In limp ce lada era rezematä cu fundul de perete i cu oitea In sus, ajungând aproape de tavan. De oite atârnau resturile hälurilor, jar cele douA zäbale din bronz cAzuserä pe pAmânt pe cele douä laturi ale läzii carului.

Atârnate de peretele de nord mai erau i alte obiecte de lux: un candelabru din bronz, un tron din lemn pictat, o rezemAtoare de cap, suportul unui sfenic cu palm opaie, o ladA In care se pästrau, probabil, esäturi preioase. Roti lantema catre peretele de sud i, pentru un moment 11 Incercä

o mare dezamägire. In partea aceea, sarcofagul era aproape In totalitate acoperit de o grAmadA de achii de piaträ i de bobvani, unii dintre acetia de dimensiuni destul de marl. Era atât de uluit i de ametit Incât uitase sä cearä fetei sA-1 coboare pe pardosealä. Trase de sfoarà i-i strigä càtre Sarah: — Poi sà ma lai pânã jos de tot, domnioarà Forrestall. Sub mine nu este nimic. Dacà vreçi, puteti coborl i dumneavoasträ; fixai de ceva scara de frânghie i trimiteti-o jos, o prind eu. Sarah acionA troliul i, dupá câteva clipe, Blake atinse Incet pamântul, aproape In centrul mormântului, pe grámada de sfärâmäturi càzute de la strApungerea tavanului. Fata dAdu apoi drumul scärii de frânghie i imediat coborl i ea. — Incredibil. . .spuse ea, privind In jur.

FARAONUL NISIPIJRILOR 103

Blake IndreptA fascicolul de luminA cätre locul prAbuirii tavanului:

— Ap väzut? Din pAcate, sarcofagul este aproape cu totul Ingropat de surparea aceea. Sunt aproape sigur Ca a fost un Cutremur. 0 sA ne trebuiascA mai multe zile de muncA pentru a scoate de acolo toate sFarâmäturile acelea. Vor forma afarA

o grämadA de dimensiuni destul de man i de o culoare foarte diferitA de aceea a terenului din jur, astfel Incât o sA atragä atenia de o distanä apreciabilä. Se apropie de pereti i-i examinä CU atentie: fuseserá sàpai CU dalta Intr-un CalCar flu prea dur i destul de friabil, dar flu existau urme de ornamente, Cu excepia unui InCeput de inscripe hieroglificà pe latura din stânga a sarCofagului. Privi pe pardosealA In faa sarcofagului: — Este CiUdat, spuse el, dar flu existä ume canopice: un luCru foarte ciudat, a zice chiar ufliC. — Despre Ce este vorba? Intrebä Sarah. — Erau vase in care se puneau organele interne ale defunctului, dupä Ce erau extrase din cavitatea toracicä de Cei care se ocupau de Imbálsàmare. Este ca i cum corpul acestui personaj flu ar fi trecut prin ritualul traditional al ImbAlsàmänii. Acesta este i el un lucru anormal, dat find rangul lui CU siguranà foarte Inalt. Cu condia ca vasele sA flu se afle In interiorul sarcofagului. Se apropie de marginea surpäturii i o examinA CU cea mai mare atene. Si acolo era ceva ciudat: dacä fusese provocatà de un cutremur, cum se explica faptul cä toate obiectele rituale erau In perfectA.ordine, cum de rotile carului, rezemate de perete, flu càzuserá i cum se fäcea Ca flC platoa flu càzuse pe jos? Mai observä Si alte anomalii: un stil de adunäturä de-a

valma a obiectelor, disparate i din epoci diferite, ceva care pàrea o grabà In säparea peretilor i a Incäperii In general, ca i cum ar fi fost vorba despre o cavitate naturalä care exista mai demult, adaptatA i mult làrgitA, jar sarcofagullnsusi pärea

104 VAIuuo MAssiMo MANFREDI

sA fi fost säpat direct in stâncA. Dältile tAiaserä piatra de jur Imprejur i lndepärtaserä materialul de prisos, rezultând, astfel, un object cu o formA paralelipipedicä, acesta find la rândul sAu scobit In interior. Dar aceasta era o doar o presupunere i nu s-ar fi putut confirma decât dupA Indepärtarea tuturor sfärâmäturilor rezultate din surpare. IncercA sà se urce pe mormanul de pietre, dar acestea se surparä peste el, umpland camera cu o pulbere extrem de finA. — Fir-ar sá fie! InjurA el. Sarah se apropie i-l ajutA sA se ridice: — E totRil In regulä? — Da, In regulA, rspunse Blake. N-am pAit nimic. AteptA ca praful sA se mai aeze puin i se apropie din nou de locul surpàrii. Mica alunecare a pietrelor läsase sã aparA, mai sus i In dreapta sarcofagului, un ungher Intunecos

care pärea a fi intrarea Intr-un coridor lateral. Incercá din nou sA se urce pe monnanul de pietre, de data aceasta cu mai multA precautie, i ajunse aproape la nivelul deschizäturii. Nu se putea vedea nimic pentru cà galeria racea aproape imediat o cotiturá, dar, când se Intoarse ca sä lumineze cu

lantema restul peretelui, väzu jos i la dreapta, acolo unde Incepea surparea, ceva care strälucea pe pämant. — Ce este? IntrebA Sarah.

— Luminati aici, vä rog, spuse Blake, Intinzându-i lanterna. Apoi luä din buzunar mistria i incepu râcâie i sä curete locul de jur Imprejur. ApAru un femur i, dupä aceea, un craniu, jar dupà numai câteva minute, iesirà la ivealà câteva schelete Inghesuite impresionant unul peste altul. — Cine puteau sà fie? IntrebA Sarah. — N-am mci cea mai micA idee, Ii rAspunse Blake. Corpurile au fost arse i, dupA aceea, acoperite cu câteva lopep de pámânt. Era tulburat i ameit. Acea primA i sumarA recunoatere Ii pusese probleme uriase de Inelegere i de interpretare. Putea reui, oare, vreodatA, sA descopere enigma personajului

FARAONUL NISIPURJLOR 105

Ingropat ca un faraon In mijiocul a ceva care nu Insemna nimic?

Scoase aparatul de fotografiat i fotografie fiecare detaliu vizibil al mormântului i apoi Incepu sA mAsoare i sA deseneze

fiècare piesA In parte, In timp ce Sarah Incepuse sä traseze conturul iocului i sA poziØoneze fiecare element al mormân tului pe hârtie milimetricä.

IncetA lucrul abia când cäldura i oboseala 11 determinará sä se opreascil. Trecuserá aproape trei ore fAr sA-i dea seama. Dintr-o datA, se sim;i foarte slAbit i mort de obosealA i, privind-o pe Sarah, Ii dAdu seama cA i ea era, probabil, sleitA de puteri. — SA mergem, apuse ci. Pentru astAzi, am fAcut destul. UrcarA la suprafaA cu ajutorul scArii de frânghie i, când ajunserA afarA, Blake fu nevoit sA se rezeme de jeep ca sA nu-i piardA echilibrul. Sarah Forrestali se apropie de el, parcä vrând sA-i dea o mânA de ajutor: — Domnule Blake, sunteii un mare IncApAânat: ati rAmas In gaura accea ore Intregi, FarA sA aveti nimic In stomac i dupA un zbor de zece orei nu mai punem Ia socotealA i restul celor Intâmplate. Am impresia cA i divorurile sunt obositoare. — Aa este, spuse Blake. Merse i se aezA la umbra mainii, dupA care cern ceva de mâncare. La bc deschis, bätea un pic de vânt i se simi ceva mai rAcorit. — Ei, cc pärere aveti de asta? Blake bAu jumAtate de sticlA de apA mineralA Inainte de a rAspunde pentru cA se simlea deshidratat, apoi Incepu: — DomnioarA Forrestall... — Stiti cc, domnule Blake, mi se pare o prostie sA continuAm cu tot formalismul Asia, dat fund cA, probabil, va trebui sA lucrAm cot la cot mai multe zile. DacA IncA nu suntep supArat pe mine, din cauza frazei aceieia nefericite de asearA, a vrea sA-mi spunei pur i simplu Sarah i sA ne tutuim.

106 VAIRIo MAssIMo MANFREDI

— Ok, Sarah, Cu pläcere. Dar flu mA mai trata astfel. Eti o fatA frumoasA i probabil cA eti i destul de inteligentA, dar vreau sA flu uii cä pot rezista fArA sA am de-a face cu o femeie timp de câteva sAptAmâni bune, frA sA trebuiascA sA mA târAsc la picioarele nimAnui. Sarah primi lovitura In pun, dar Blake zâmbi ca pentru a flu dramatiza situatie i se Intoarse la subiectul care-i interesa pe amândoi: — Deci: tot ce este aici prezintA un interes extraordinar, mult mai mult decât mA ateptam, dar lucrurile suflt foarte complicate. AceasLA primA recunoatere mi-a pus In fa;A o groazA de probleme de o importanA covâritoare. — AdicA?

— n primul rand, faptul cA flu tiu exact unde mA aflu Imi creeazA dificuhA de interpretare aproape de fletrecut. — Si, In afarA de aceasta?

— Dotarea este eterogenA, mormântui In sine este diferit de toate celelaite pe care le-am vAzut pânA acum i se vede cA a fost amenajat In mare grabA. Cineva a fost ucis InAuntru,

Inainte ca morrnântui sA fie pecetluit i, In plus, surparea pe care ai vAzut-o InAuntru flu a fost provocatA de un cutremur, pentru cA, aitfel, i panoplia ar fi cAzut pe jos i tot astfel s-ar fi Intâmpiat i cu roiile carului de luptA care se aflA Intr-un echilibru foarte precar. — Dupä tine, din ce epocA dateazA? Blake scoase din rucsacul fetei un mAr si mucA din ci. — E greu de dat un rAspuns precis, dar elementele pe care le am In vedere mA fac sA-i plasez In noua dinastie, In vremea lui Ramses al Il-lea sau a iui Merenptah, dar m-a putea Insela. Am observat, de exemplu, pe o rezemAtoare pentru cap cartuul inscripionat al lui Amenemaht al IV-lea care apa4ine unei epoci mult mai IndepArtate In timp. MA rog, este un adevArat puzzle.

— N-ai nici o idee despre personajui Ingropat acolo?

FARAONUL NISIPURILOR 107

— Deocamdatä, nu. Dar trebuie sá continui sA descifrez

textele i, de asemenea, sà dau la o pane urmárile surpärii i sA deschid sarcofagul. Caracteristicile mumiei i ale obiectelor pe care le voi gäsi pe lângA ar putea fi cheia pentru a descopen identitatea personajului. Pot sA-n spun doarcA este vorba despre un bàrbat de rang foarte Inalt, poate chiar un faraon. Spune-mi unde ne afläm, Sarah, i voi Ine1ege totul mai uor... Suntem Ia wadi Hammamat, nu-i aa? Sarah clAtinä din cap:

— Imi pare rAu, flu te pot ajuta. Te rog sA nu-mi ccii aa ceva.

— Cum vrei, spuse Blake, aruncând departe cotorul märului. Ii aprinse o pgarä i rämase tAcut câteva minute, privind soarele care Incepea sA coboare spre zarea nesfâritei Intinderi a deertului. Nu era nici o piatrá, nici o cutA a terenului In care sä poatA recunoate ceva care-i sä-i fie cat de cat cunoscut. Totul era ciudat i necunoscut, i se prea cA pânA i soarele era diferit prin locurile acelea i In dimensiunea aceea, mai absurdA cu fiecare ceas care trecea.

Infipse mucul de igarä In nisip, apoi spuse: — Pentru astäzi, cred cA ne ajunge; putem sä Inchidem totul i sä ne Intoarcem In tabärä. Sunt foarte obosit. Ajunserá In tabãrä pe la asfinçit i, dupá un du rapid In containerul säu, Blake se duse sA-i comunice lui Maddox

rezultatul cercetärilor de peste zi. Ii prezentä punctele sale de vedere i Indoielile pe care aceastä descoperire i le furnizase. Maddox pàru foarte interesat i urmri cu atenlie fiecare cuvânt al raportului säu. Când acesta terminà, 11 conduse pânA la uá. — Odihniti-vä putin, domnule Blake, Ii spuse, probabil cA sunteti frânt de obosealA. Cina este la ora nouá i jumätate, sub cortul beduin, dacä vA face plàcere sA mâncati cu noi. Ieii searA am cinat mai târziu ca sä vä ateptArn pe dumneavoastrA, dar, de obicei, mâncAm mai devreme, dupA modelul american.

108 VAuiuo MAssiMo MANFREDI

— Voi fi acolo, spuse Blake, apoi, Inainte de a iei. Am nevoie sä developez i sä copiez filmele pe care le-am fäcut. — Avem aid toatá aparatura necesarä, pentru cä facem deseori filmári aeriene din balon i developàm materialul In laboratorul nostru. Sarah Forrestall vä va aräta unde este.

Blake Ii mulumi i iei; se mai plimbä putin prin tabàrä, dupA care Incepu sA coboare pe wadi cätre sud, ateptând ora stabilitA pentru cinA. Era prea obosit ca sä mai lucreze. Aerul se mai räcorise putin; tufele de tamarix i de ginestrà Ii Iungeau umbrele peste prundiul curat de pe fundul albiei. Blake urmärea u privirea opâr1ele care alergau sà se ascundä la trecerea sa i, pentru o clipä, vàzu un tap sälbatic, profilat cu coamele sale man i curbate spre spate pe discul soarelui care cobora In spatele dealurilor. Animalul päru sA-l priveascA rämânând nemicat timp de o clipä, apoi, dintr-o säriturä, se Intoarse i dispäru de parcä s-ar fi topit In aerul Inconjurätor. Merse aproape o orä Inainte a face calea-ntoarsä i drumul acela lung ii mai 1initi cugetul i Indepärtà apäsarea pe care o simtea In ceafä de fiecare data când se concentra mai multä vreme la locul de muncà. Soarele aproape cä dispäruse dupä crestele dealurilor, dar razele sale aproape orizontale mai scoteau Inca In evidentä ieituri1e reliefului din jur, Invàluindu-le Intr-o luminä arámie i limpede.

In cipa aceea, pe când Ii relua drumul spre tabarä, privirea Ii fu atrasä de o Inällime din stânga sa, la o distanä de aproximativ un kilometru, cu creasta Inca luminatä de razele

asfinitului.

Avea aspectul inconfundabil a! unei piramide. Si dungile orizontale create de stratificarea geologicä accentuarà aceastä

impresie, dând iluzia aproape perfectä a unei construcii artificiale. Se gândi imediat la celàlalt munte care stràjuia tabAra i care semána cu un leu aezat pe labele din fatä. Sau cu un sfinx?

FARAONUL NISIPURILOR 109

Ce bc putea fi acela In care natura i ciudäenia hazardului creaserA cumva o replicA la formele celui mai emblematic i mai sugestiv peisaj al Egiptului antic? MeditA timp Indelungat la o asemenea IndoialA, In vreme Ce, peste valea de la Ras Udash cobora Incet umbra serii.

5

Timp de mai rnulte zile, William Blake fotografie, descrise i poziponA, cu ajutorul lui Sarah, Intreaga dotare a mormântului, dar flu IUiCà nici un object din pozitia In care se afla i preferá sä construiascà un fel de perete din scânduri, cäptuite Cu o folie de polietilenä, pentru a izola sarcofagul i surparea care-i acoperise In bunà mAsurä. Cu ajutorul lui Ray Sullivan, reui sA construiascà un fel burlan ca sà poatA aspira continuu praful, când avea sä scoatá la suprafaä materialele inutile rezuitate din surpare. Pentru aceasta, construi deasupra intrArii In mormânt un fel de ascensor i, Ia capätul cablului de la troliul jeepului, legä un recipient confec;ionat special In atelierul taberei. Când totul fu gata pentru a Incepe sà curee locul, se duse, aa cum fäcea de obicei, la Maddox, cu puin Inainte de ora mesei de searà. — Cum merge treaba, domnule profesor? — Bine, domnuie Maddox. Dar este o probiemä despre care a don sA discutäm. — Despre ce este vorba? — Munca preiiminarä de cercetare s-a terminat. Acum trebuie eliberat sarcofagul de matenalele adunate asupra lui pnn surpare. Am calculat CA ar fi cam douAzeci de men-i cubi de matenale incite: praf, pietre, nisip care pot fi luate de acolo doar manual. MA Intreb acum câte persoane ar trebui sA fie la curent cu ceea ce a;i descopent: dumneavoastrA, Sullivan,

FARAONUL NISIPURILOR 111

Gordon, domnioara Forrestall Cu mine suntem CifiC1. Va fi nevoie de munCitori daCA vrem sA terminAm lucrarea Intr-un

timp rezonabil, dar aCeasta ar Insemna sä afle i alte persoane de descoperirea asta. Cred cA dumneavoastrA trebuie sA decideti câte vor fi aceste persoane. — Câti oameni vA trebuie? IntrebA Maddox. — Doi la sApat, nu mai multi, ca sA flu creAma acolo aglomeraie; unul la sistemul de ridiCare i unul la troliu. —0 sA vA dau trei muncitori. Sullivan se poate ocupa de troliu.

— Câte alte persoane din tabArA tiu de desCoperire? — NiCi una, In afarA de cele pe care le-ati mentionat dumneavoastrA. Cat despre cei trei muncitori, am impresia CA flu avem de ales.

— Intr-adevAr.

— Cat timp va dura CurAtarea locului unde s-a produs surparea? — DacA muncitorii luCreazA cum trebuie, putem scoate pânA la doi, trei metri cubi de material pe zi, ceea Ce InseamnA cA In ceva mai mult de o sAptAmânA am putea fi pregAtii sA deschidem sarCofagul.

— Foarte bine. Puteti InCepe chiar de maine. Ii voi alege eu personal pe muncitorn pe care o sA vi-i thu. Maine dimineatA, la ora apte, vA vor atepta la parCare. Domnioara Forrestall vA mai este de fobs?

Blake ovAi o clipä, dupA care spuse:

— Da. Imi este de mare ajutor: La cinA erau prezente, desigur, nu din Intâmplare, doar persoanele care tiau de existenta acelui mormânt din desert, astfel Incât Conversaia continuA pe acelai subject pânA la cafeaua pe care o bAurA afarA, sub coil. Ascultându-i i privindu-i cu atentie, Blake Ii dAdu seama CA Sullivan, pe iângA cA era un tehnician de mare valoare, era un om de Incredere aiim

Maddox, poate chiar garth sa de corp. In schimb, .GQrdon pArea

112 VALERIO MAssIMo MIiuDI

sä fie un fel de intermediar Intre Maddox i conducerea Companiei i Insui Maddox avea câteodatä aerul cA-i respectA foarte mulL, dacA flu chiar se teme de el. Nu IncApea fliCi 0 IndoiaiA cA persoana cea mai independentA era Sarah Forrestall nu era uor de explicat cum se Intâmpiase aa ceva. La Ufi moment dat, dupA ce Gordon i Sullivan se retrAseserA, Maddox Ii IntrebA:

— Domnule profesor, In opinia dumneavoastrA, care ar putea fi valoarea obiectelor aflate In mormântul acela? Era o Intrebare la care Blake se atepta de mull limp: — Teoretic, ivaloarea este aproape imposibil de stabilit: Cu siguranA mai muite zeci de milioane de dolari, rAspunse ci. Si Incerca sA-i dea seama de reactia pe care cuvintele sale o provocau asupra celor doi interiocutori ai sAi. — Teoretic? IntrebA Maddox.

— Chiar aa. SA iei de aici i sA transpori o asemenea cantitate de materiale este aproape imposibil. Ar trebui sä mituiii jumAtate din funcionarii publici din Republica ArabA a Egiptului i tot n-ar fi de-ajuns, adrniiând chiar cA ati putea reui sA facei aa ceva. Teoretic, ati putea folosi avionul Falcon, dar ar trebui sA-l transformai pentru transport de marf, aici, pe bc, ceea cc n-ar fi un lucru prea simplu; fArA a pune la socotealA cA, pentru fiecare piesA, este nevoie de un ambaiaj special, dcci foarte voluminos. Mubte piese nici n-ar IncApea de ua de acces a avionului. Dar, chiar adm4ánd cA afl reui sA scoateti din arA un numAr oarecare de obiecte, sA zicem, pe acelea mai putin vobuminoase, nu vei putea nici sA le expunei, nici sA acceptap ca eventualii cumpArAtori sA facA publicA achizilia br. Apariia pe neateptate a unui lot atât de valoros de obiecte, complet inedit, ar face ca Republica EgipteanA sA solicite imediatA clarificAri i, dupA aceea, restituirea br i ma gândesc cA va fi foarte greu sA exp1icai cele Intâmpbate. Sfatul meu, Inca o datA, domnule Maddox, este sA anunta1i descoperirea i sA pennitei publicarea fotografiibor Cu aceste obiecte.

FARAONUL NISIPURILOR 113

Maddox nu spuse nimic i Sarah Forrestall continuA sA-i bea cafeaua, ca i cum lucrurile acestea flu ar fi prezentat pentru ea mCi un interes.

— Nu depinde de mine, domnule profesor, spuse In cele

din urmA Maddox. In orice caz, avem nevoie de o apreciere detaliatä i cat se poate de exactA a obiectelor din mormânt. — 0 voi face, spuse Blake, dar numai când voi duce la bun sfârit explorarea. Acum n-are nici un rost. Nu tim nici mAcar ce coniine sarcofagul. — Cum vreU, domnule Blake, dar sA avei In vedere cA n-o sA mai rAmânem multA vreme pe aici. VA urez noapte bunA. — La fel, domnule Maddox, rAspunse Blake. Apoi, când acesta plecA, se Intoarse cAtre Sarah: — Ce-i povestea asta cu aprecierea? — N-ai vrea sä faci câtiva pai Inainte de a merge la culcare? 11 IntrebA fata. Blake veni dupA ea i traversarA amândoi tabAra, trecând prin fata corturilor In care locuiau muncitorii, acetia aflându-se afarA, Injurul unor mAsutelor pe care luaserA masa i jucând acum cärti i band bere. Nu mai era mult pânä la oprirea generatorului electric. — Mi se pare destul de logic, continuA discutia Sarah. Acolo jos sunt obiecte antice In valoare de câteva zeci de milioane de dolari i este mai mult decât normal ca Warren Mining Corporation sA caute sA facA din asta o afacere. — Eu credeam cA i cAutarea, i prelucrarea cadmiului este adevArata afacere pentru Warren Mining. — Este cu adevArat aa, dar Compania InoatA In ape tulburi. — De unde tii? — Zvonuri.

— Numai zvonuri?

— Nu. Am avut acces la un fiier secret din computerul central. Ei Imi datoreazA destul de multi bani. Era dreptul meu sA ma informez asupra situapei financiare a Companiei.

114 VALERIO MAssIMo MANFREDI

— Mi se pare o adeväratA nebunie. Crezi cu adevArat cá ätia se gândesc s-i rezolve problemele financiare prin asemenea afaceri In domeniul arheologiei? — Dc ce nu? Pentru ei, acelea flu sunt decât nite obiecte oarecare, de mare valoare, i vânzarea br i-ar putea salva de la faliment. Spune-mi tu atunci, de ce ar fi pus ei la cale toatA tevatura asta i de cc te-ar fi chemat tocmai pe tine? — Vrei sA spui un falit? — Vreau sA spun un om scos din joe, izolat, deprimat...

Blake flu rAspunse. In clipa aceea, generatorul se opri i tabAra se cufundLin beznà, läsând doar crestele munibor s se bucure de minunea cerului Instelat. Blake îi làsA privirea sA

rAtAceascá pnn nesfâritul furnicar de luminile, dc-a lungului välului diafan al galaxiilor. — Poate cA ai dreptate, spuse. Dar ceea cc sunt eu are o importanä destul de mica fatA de enigma pe care o ascunde mormântul acela. Trebuie sA ma ajui sä salvez acele mArturii cärora hazardul be-a permis pânA la noi, sträbAtând mileniile. — Darcum? Poate cä flu i-ai dat seama cä, Injurul nostru, actioneazä o adeväratä centurä de control. Suntem Intotdeauna supraveghea;i când ieim din tabärA i pot sä-1i garantez cA, de fiecare datA când ne Intoarcem aici, cineva controleazA

pânA i kibometrajul mainilor pentru a vedea câi kibometri am parcurs prin desert. Cum crezi cA ai putea sträbate deeitul In asemenea conditii, ducând cu tine o incärcAturA de asemenea proporii, i cu cc mainA? — Fir-ar sA fie! se Infurie Blake, dându-i seama de propria lui neputinA. Fir-ar sA fie! — Vino, Ii spuse Sarah, hai sA ne Intoarcem. MAine ne ateaptA o zi de muncA tare grea. MerserA In tAcere pânA la containerul lui Sarah i, In timp cc fata vAra cheia In broascA, Blake Ii puse o mAnA pe brat: — Sarah.

FARAONUL NISJPURILOR 115

Fata se Intoarse spre el, Incercând sä-i Intâlneascä privirea prin Intuneric: — Ce este?

— Nu se poate ca tu sä flu ai o hartä topograficá a zonei acesteia.

ntrebarea päru s-o dezamägeascä pe Sarah. — Ba da, dar n-o sä-;i serveascá la nimic. Au fost terse bate indicatiile i coordonatele. Toate numele de localitAi sunt In arabä i locul acesta, dupà cum tii, se numete Ras Udash, dar flu cred cä ti-a ajutat la ceva dacà ai aflat asta.

— Intr-adevàr. Totui, a vrea sä väd harta aceea. Te rog. — Nu este un pretext ca sä intri In locuinta mea, domnule Blake?

— N-ar trebui exclusà i varianta asta. Deci, mA lai sA intru?

Sarah deschise ua: — AjutA-mä sA aprind lampa cu butan, spuse ea In timp ce orbecAia prin Intuneric, cäutând Intr-un sertarchibriturile. Apoi aprinse lampa i o aezA alAturi de planeta de desen pe care era fixatä harta topograficA: — UitA-te aici. DupA cum vezi, aa este cum ii-am spus: nici o indicatie i, In total, cam zece denumiri de localitAi, printre care i Ras Udash. Blake Ii puse ochelarii i examinA cu atenie harta: • — Este aa cum Imi Inchipuiam. Harta asta a ieit din imprimanta unui computer. Asta este metoda prin care au ters indicatiile. Se poate presupufle, totui, CA pe undeva ar putea avea o matritA a originalului care conine i coordonatele. — Se prea poate. — Ai cumva un hard disk mobil?

— Da, am.

— Ce capacitate are? — Doi giga. — Perfect, mai mult decât suficient.

116 VALERIO MASSIMO MANFREDI

— Am Inteles, spuse Sarah, vrei sä gäseti exemplarul master, sä copiezi harta originalä pe disc, s-o copiezi pe cornputerul sAu, s-o introduci In memorie i, dupä aceea, s-o printezi. Corect? — Asta va fi ideea.

— Este o idee bunà, dar eu flu tiu unde sä caut acel exemplar master, dacä el existä Cu adevàrat. Si In once car flu cred

cá a reui sä fac o asernenea operaiune pe calculatorul lui Maddox, Farä ca sä-i dea seama sau sä intre la bänuieli cineva. — Mi-ai spus cà ai avut acces la un fisier secret din computerul cenLral. Aa cà, dacä ai vrea sà ma ajui, s-ar putea sA reueti Inca o datA. — Nu este acelai lucru. Tu Imi cer sA efectuez o operatiune care s-ar putea sA cearA un timp destul de lung. Angajatul de Ia computerul central este un om de-al lui Maddox, un tehnician pe nurne Pollak. Este o persoanA total loialA efului sAu i este Intotdeauna la lucru atât limp cat generatorul functioneazA. — Dar tu curn ai fAcut ca sA gAseti fiierul acela? — Pollak este un tipicar: In fiecare dimineaA, pe la zece, merge la latninA i stA acolo ccl puin zece minute, câteodatA chiar mai mult. depinde dacA Ii ia cu el ziarele pe care le citete pe closet, dar, pentru treaba de care ai tu nevoie, zece minute sau chiar cincisprezece s-ar putea sA flu fie de-ajuns: harta topograficA ocupa tenibil de multA memonie, trebuie timp mult ca s-o gAseti, jar ca s-o copiezi, alt timp... — Stiu, spuse Blake. Dar eu trebuie neapArat sA tiu unde mA aflu. Doar a.a voi reui sA aflu ce tainA ascunde mormântul acela i de cc se aflA Intr-un bc atât de izolat... DacA tot ceea cc mi-ai spus este adevArat, este foarte probabil ca, dupä ce voi termina cu sApAturile, sA ma tnimitA din nou aici ca sA trec la jefuirea i mutarea tuturor obiectebor funerare In perfectA siguranA. Sarah, eu flu am venit aici ca sA ajut nite tAlhari, ci pentru a nu scApa ocazia unicA i irepetabilA de a face o descopenire tiintificA extraordinarA. Ajutä-mA, pentru numele lui Dumnezeu!

FARAONUL NISIPURILOR 117

—0 sà Incerc maine. Am deocamdatà o jumätate de idee In cap. — Ii rämân recunoscAtor, spuse Blake. Dacä reuim, o sä pot sA Incerc, In sfârit, sä fac nite raionamente. Se Indreptä cätre ieire. Noapte bunä, Sarah. — Noapte bunä, Will. N-ai pentru Ce. — Vrei sá tii ceva? Sarah 11 privi curioasA: — Ce anume?

— Treaba asta Cu oprirea grupului electrogen la ora asta mu se pare o prostie rara seamAn. — Este o hotArâre care-i aparine lui Maddox, spuse Sarah. Sau poate cA flu reuete sA adoarmA dacA tie CA vreun om de aici face ceva fArA ca el sä tie... Totui, chestia asta ar putea avea i nite aspecte interesante. Aa cum se spune de obicei: In tot rAul mai e i câte un bine. Blake o privi ca cum ar fi vAzut-o pentru prima oarA, apoi Ii plecA fruntea, Incurcat: — Cred cA glumeti, dar, dacA flu-i aa, ar fi bine sA tii CA eu nu sunt tipul de bArbat care ar putea avea o aventurA cu o femeie ca tine fArA a iei fAcut bucAi In ziua In care aceastA aventurA ar lua sfârit. Nu uita cA acum ceva mai mult de o sAptAmânA cram gata sA renunI la toatA tevatura asta i sA pArAsesc fArä nici un regret aceastA vale a plAngeni. Echilibrul meu este IncA foarte precar. 0 mângâie pe mânA, apoi o salutA cu o aplecare a fruntii i se IndreptA cAtre locuina sa. In depArtare se auzi zgomotul ritmic al unui motor de elicopter i tot in directia aceea se vedeau pâlpaind luminile In spatele conturului dealurilor. Auzi i zgomotul catorva jeepuri care mergeau pe la poalele muntelui i vAzu pentru o clipA i dârele luminoase ale unor trasoare. Era, cu siguranA, tabAra minierA cea mai ciudatA pe care o vAzuse vreodatA.

indatA cc intrA la el, aprinse lampa cu butan i Incepu sA cerceteze inscripiile din Cartea Mori1or pe care le fotografiase

118 VAu.io MAssiMo MiIDI

i desenase de pe perelii mormântului. Era acolo ceva ciudat sau neobinuit In hieroglifele acelea, ceva de care, pentru moment, nu reuea sä-i dea seama, ceva familiar In acelai timp, care Ii revenea mereu In memorie. Erau, oare, nite expresii sau nite zicale? Sau era stilul caracterelor i al ideogramelor? Ii pregäti un ceai fierbinte i-i aprinse o igarä, mergând Incolo i Incoace prin mica Incápere, Incercând sä dea un contur acelei intuitii confuze care-i umbla prin minte. Ii turnä ceaiul Inchis la culoare i strälucitor Intr-un pahar de sticlä, dupä obiceiul oriental, dizolvä In el douä päträele de zahär i sorji câteva Inghiituri, gustând bäutura tare i dulce; trase adânc din igarä i, pentru o clipä, I se páru cA se aflä In apartamentul lui Omar al Husseini din Chicago, In dupä-amiaza aceea geroasä i plinä de disperare. Simti cum inima porni sä-i batA nebunete: papirusul Breasted! Iatä ce-i amintea Inscrisul acela de pe peretele mormântului! Utilizarea unor anumite ideograme cu semnificaii bine determinate, modul In care scribul desena semnul ,,ap” sau semnul ,,nisip”. Era posibil sA fi fost vorba despre aceeai persoanä? Sau poate cä era doar o coincidenä Intâmplätoare faptul cá maniera de a scrie a lui Breasted semäna oarecum cu cea a scribului care decorase pereii mormântului din deert? Sc aezä la masa de lucru, luä hârtie i ceva de scris i Incepu sä scrie un mesaj care trebuia expediat a doua zi, prin pota electronicä. De emoie, simea cum Ii tremurä mâinile. Corespondeniä secretà Dr. Omar Ibn Khaled al Husseini

Institutul Oriental, Chicago de la: William Blake

Dragà Husseini, Studiez acum texte murale aparinând, In bunäparte, cärtii Monitor. Dar ceea ce este extraordinar este cä semnele par

FARAONUL NISIPURILOR 119

sà fie trasate de aceeasi mânä care a realizat papirusul Breasted Poate cä este o simplà impresie sau o coinciden(â stranie, dar trebuie neapárat sá aflu dacä intuitia mea se adeverete. Prin urmare, te rog: a) sà-mi trimifi prin po.ta electronicá, cat de repede posibil, o reproducere exactd a primelor trei rânduri care se afld In posesia noastrd din papirusul Breasted; b) aflä, dacá este posibil, dacd transcrierea lui Breasted poatefi consideratd o reproducere exactä sau este doar una aproximativd a originalului.

!i rámânfoarte recunoscätori rämán In ateptarea unul ráspuns cat mai urgent din partea ta. Din nou Ii mu4umesc din tot sufletul pentru cà m-ai gäzduit acasà Ia tine In seara de C’räciun. Poate cà asifel mi-al salvat viafa. Sau poate cà mi-al distrus-o, cine poate .ti, dar, cu sigurantà, Bunul Samaritean nu era mai cumsecade decât tine. Blake

A doua zi, IndatA dupA ce se trezi, Blake se dus s batA la ua lui Sarah care apru In pijama i-i Intinse o dischetã. — Sarah, aid este un fiier care trebuie expediat prin pota electronicá. L-ai putea lua Cu tine atunci când mergi In biroul 1w Maddox i, thea se Intâmplä Ca Pollak sä mire pe neateptate In Limp ce tu mai eti acolo, i-ai putea spune câ venisei pentru a-i ruga sä expedieze un fiier prin pota electronicä. Ce prere ai? —Am impresia cA este o idee bunà, chiar dacà toatA treaba asia mi se pare o nebunie. — Muitumesc, Sarah. Am impresia cà n-o sá ne vedem astázi, la säpáturi. — Nu, pentru cA o sA am treabä aici, In tabArA. —0 sA-mi lipseti, spuse Blake. — Si Lu mie, spuse Sarah. Si pärea s-o spunà cu toatA sinceritatea.

120 VAL1o MAssiMo MIDI

Blake ajunse In coil, unde ceilali membri din grupul sAu erau deja la micul dejun i luA i el o ceacA de cafea cu lapte Cu cereale i curmale. Apoi luä ceva de mâncare pentru prânz i porni cätre parcare, urmat de Ray Sullivan: — Domnioara Forrestall nu vine astAzi la säpäturi, domnule Sullivan, ui spuse Inainte de a se urca In jeep. Are treburi mai importante In tabárA. 0 sä ne descurcAm singuri. — Nu-i nimic, domnule Blake, rAspunse Sullivan punând In rnicare maina sa i ateptând sä se urce i cci trei muncitori nou-veniti. Cerul era paçial acoperit de un front de nori care Inaintau

dinspre nord-est i bAtea vântul peste Intinderea pustie a deertu1ui. Dupä ojumätate de orä de drum, Blake se Intoarse In direcia taberei i vAzu cu claritate muntele In formä de

piramidä i, In depärtare, celAlalt munte In formä de sfinx. DacA Sarah reusea sA-i facä rost de harta topograficà purtând coordonatele locului ar fi tiut, färà Indoialä, sA dea o semnifica ie acelor ciudate fenomene ale naturii. Ajunserä la mormânt pe Ia nouä dimineaa, când soarele era deja destul de sus. Blake coborl In camera subteranä Impreunä cu cci trei oameni care trebuiau sA sape i sä acfioneze ascensorul improvizat i nu putu sä nu observe uimirea celor doi care vedeau pentru prima oarä cc era Inäuntru. Lucrul acesta Ii confirmA faptul cA descoperirea fusese, Intr-adevär,

tinutä secretA i nu tiau de ea decât putine persoane. Ii lsA afarä pe Sullivan ca sA actioneze troliul i sA goleascA gAletile care urcau pe rand la suprafatA. La fiecare lopatA de material IndepArtat, observa cA resturile de piatrA, nisip i praf se SWpaU i mai Injos i, Incet-Incet, suprafaalateralA a sarcofagului ieea Ia ivealâ. Era cuprins de o emotie crescândA de fiecare datA

când privea Ia acea lad masivä de piatr, ca i cum ar fi perceput trezirea unei voci care rámsese tAcutA timp de milenii. ca i cum un strigät ar fi fost pe cale sä âneascà din interiorul acelui spaiu ferecat Intre peretii de piatrA ai sarcofagului.

FARAONUL NISIPIJRILOR 121

Oamenii care lucrau cu lopei1e erau hamici i menineau un ritm susinut, IncArcând cuva aa-zisului ascensorla fiecare trei, patru minute. La un moment dat, Blake observà ceva Inchis la culoare

pe jos, la nivelul pardoselii mormântului si-i opri din lucru

pe säpAtori. tngenunche, scoase pac1ul din buzunarul hainei i incepu sä Indepárteze sprturile de piaträ i sä curele locul cu pensula. Era lemn, Innegrit de vreme i de oxidare: s-ar fi putut spune cá era o bucatä dintr-o scândurä. Luä o achie ca mostrà, apoi porunci sä se continue cu Inläturarea spàrturilor, ferindu-se sä nu atingä ceea ce prea un fel de paravan din lemn care, aparent, nu avea nici o explicaie. Când mai era putin pânA la pauza pentru masa de prânz, unul dintre muncitori 11 strigA: vAzuse ceva ieind dintre sfärâmäturi.

— Unde, aratä-mi, spuse Blake apropiindu-se. Cam pe la jumAtatea surpäturii, datoritA alunecärii pärtii de sus a mormanului de resturi, ieise la ivealä un obiect cu o formA nedefinitA care pärea fäcut din piele. Blake 11 scoase de acolo Cu 0 pensetä pentru lemn i-l privi cu atenie: era ceea ce mai

rämAsese dintr-o sandalä! InfäurA obiectulIn staniol i-l puse aláturi de achia de lemn. Sarah Forrestall rämase In containerul säu, observând cu

atenie toate micärile lui Pollak. Maddox plecase cu jeepul säu Inspre nord, Impreuná cu Gordon, aa cum se Intâmpla aproape In fiecare zi i era greu de crezut cá se va mai Intoarce

Inainte de asfintit. TabAra era, practic, pustie dacä nu se luau In considerare oamenii de pazä de pe InAltimile din jur, la o distantA de câteva sute de meth. Pc Ia zece dimineaa, Pollak iei având In mânä o revistA

,,Playboy”, un sul de htrtie igienicä i o sticlä de plastic plinä cu apA i se Indreptä cätre lathnA.

Sarah iei In aceeai clipA pe ua din spate, trecu pe lângá im1 de containere i se apropie de locuinta lui Maddox,

122 VALERIO MAssiMo MANFREDI

sperând cä Pollak flu Inchisese cu cheia In urrna sa. Impinse usa: era deschisá. Aprecie Ca avea Intre zece i cincisprezece minute la dispoziie i aruncà o privire Inspre ceasul electronic care atârna pe un perete. Computerul era deschis i pe ecran se vedeau diagrame referitoare la analizele mineralogice din teren, In diferite zone ale väii de la Ras Udash.

Sarah se aezä In faa tastaturii i Incepu sä examineze fiierele de pe hard disc. Avea la ea un binoclu i putea sA vadA In deprtare, prin ferestruica de pe peretele din fatà, pe deasupra ecranuiui, latrina i picioareie iui Poliak Cu pantalonii coborâçi pânà peste pantofi. Era un punct de observatie foarte bun.

Erau mai multe directoare protejate care, cu siguranà, conpneau documente secrete. Sarah scoase din buzunarul bluzei

o dischetá i pomi un program de descifrare a cheilor de protecie pe care ea Insäi le susträsese mai demult din biroul lui Maddox. Directoarele Incepurà sA cedeze unul dupá aitul i Sarah le copie pe un hard disc mobil pe care-i adusese cu ea, fàrã a ti dacà una dintre ele ar fi putut contine originalul hárii topografice. La ora aceea a zilei Incepuse sà se simtA caidura radiind din tablele containerului care, In astfel de zile,

se Incaizea peste másurä. Privi prin binoclu spre latrina i väzu cá Pollak Ii tràgea pe el pantalonii. Din momentui acela mai erau doar aproape trei minute pâna când el intra pe uá. Fäcu In aa fel ca ecranui monitorului sA arate Ia fel ca atunci cánd intrase acolo i iei, In timp ce Pollak tragea dupä el ua latrinei i se pregatea sà se lupte cu sacul de var. Ateptä ca el sa se Intoarcä In birou, mai atepta câteva minute, dupä care batu la uà. — Intra, strigà Poilak. Sarah intrà i nu se putu abtine sA nu strâmbe din nas: Pollak adusese cu ei i mirosul iatrinei. — vad ca azi ati rämas In tabärà, domnioara Forrestall.

FARAONUL NISIPURILOR 123

— Aa este. Am de lucru In birou. Scoase din buzunar o

dischetA i i-o Intinse. Mi-a dat-o domnul profesor Blake. Trebuie s-o expediati cat se poate de repede cu pota electronicä.

Pe etichetA se aflA adresa i numele fiierului. IndatA ce vei primi ràspunsul, trebuie sä i-l dati domnuiui profesor; cred cA este foarte important. — Stiti i dumneavoasträ, domnioarä Forrestail, cä toatá coresponden1a care se trimite i care se primete trebuie sä fie controlatä de domnul Maddox. Indatä ce se va Intoarce, Ii voi

aräta mesajul si-i voi cere permisiunea de a-i expedia cat de repede se va putea. Sarah iei, se Intoarse In containerul sáu i cuplä imediat hard-discul mobil la computerul sAu, Incepând sà treacA In revistä fiierele unul câte unul. William Broke se Intoarse In tabärä la pun timp dupä asfintitul soarelui i se duse imediat sä batA la ua lui Sarah färä macar sä mai treacä pe la ci ca sA facä un du: — Aveti noutäti? Intrebá el imediat dupä ce intrA. Sarah clAtinä din cap: — Din päcate, nu. Uitä-te i tu. Aici este originalul master al hàrii topografice, dar flu are nici o indicaie. Este clar cA nu vor sä-i asume mci cel mai mic risc. Blake se läsä sä cadä pe un scaun, compiet dezamágit. — Si de la säpAturä? Sunt noutàti? Blake scoase din buzunar un pacheel: — Am gäsit o poriune dintr-un perete din lemn, spuse ci, Intre locul surparii i pardosealä. Ceva foarte ciudat. i, In plus, o bucatä dintr-o sandalA de piele: trebuie sä fac urgent o analizä cu carbon radioactiv ca sà pot data obiectele. — Carbon radioactiv? Nu tiu cum s-ar putea face aa ceva. Nu cred cA In tabärä poate avea cineva idee unde se poate un laborator care sà facä astfei de analizä. — Eu a ti prea bine, dar numai dacà a ti unde naiba ne afläm.

124 VALERIO MASSIMO MANFREDI

Sarah lAs capul In jos: — Am fäcut tot ce-am putut ca sä-1i flu de fobs, n-a fost uor sä ma concentrez asupra tuturor operatiunilor necesare pe computer, Intr-un timp atât de semi i cu teama cä Pollak ar fl putut intra In once clipä i mi-ar fi pus tot felul de IntrebAri Incuietoare. Blake se ridicA:

— Nu sunt câtui de putin supärat din cauza ta, Sarah, spuse ci, doar cA totul este absurd aici i Imi scapä Chiar i sensul munch mdc. Este ca i cum a face säpàturi pe o altä planetá... fàrA indicaii asuprlocului, farä posibilitateade a veiiflca datele. Oricum, Ii muIumesc; Ii sunt foarte recunoscätor pentru tot cc ai fäcut. Ne vedem peste puin timp, la cinA. Deschise ua i plecà. Sarah privi câtva timp In urma lui dc parcä s-ar fi ateptat sA-l vadà Intorcându-se i privind-o, dar Blake o inu drept cAtre bocuina sa i intrà, trântind ua dupA ci. Probabil cA era tare furios. Cina fu servitA sub cort, cu atât mai mult cu cat seara era

cälduA, un fel de prevestire a primäverii. Blake se aezä lângä Sarah i atepta ca Maddox sà-i punà obinuita Intrebare despre modul In care decurseserA lucràriie, pentru a-i cere sä facA In aa fel Incât sà se analizeze cu carbon radioactiv obiectele pe care le adusese din mormântul subteran.

Pentru o clipA, Maddox pAru sA se afle In Incurcäturä: — Va da’i seama cá flu suntem echipa1i pentru aa ceva, spusc ci, dar, dacA Imi vei spune care sunt orae1e In care se pot efectua asemenea analize, aici In Orientub Apropiat, voi Iua cat de curând mAsurile necesare.

— Unul este la Muzeul egiptean din Cairo, spuse Blake. Mai este unul, foarte bine utilat, ba Universitatea ebraicä din

lerusalim, la Institutul de Arheologie, un altul la Universitatea din Tel Aviv...

— LAsai-i, vä rog, toate aceste detalii domnului Pollak i vol da dispozi;ii sA se rezolve.

FARAONUL NISEPURILOR 125

Pollak se apropie ca sä ia In primire fragmentele de lemn i de piele Invelite In staniol i-i InmânA un plic: — Aveti aici rAspunsul la mesajul pe care 1-am trimis azi-dimineaiA, spuse. A sosit acum câteva minute. Blake puse plicul In buzunarul hainei pe care o atârnase de spAtarul scaunului i Incepu sä sporovAiascA 1initit Cu Sarah. PArea cA-i recApAtase buna dispoziie obinuitA. Când ajunserA la cafea, Pollak lipsi câteva minute i, când reveni, opti ceva la urechea lui Maddox care-i bAu In grabA cafeaua dupA care se ridica spunându-ie ce1or1a1i: — Scuzati-mA, mA sunA de la Houston, trebuie sA p1cc, dar voi flu vA deranjai. DomnioarA Forrestall, v-ar deranja sA veniti pânA la mine In birou? Sarah se ridicA de pe scaun si-i aruncA o privire scurtä lui Blake care era i el nedumerit: sA Ii descoperit, oare, Pollak incursiunea rapidA pe care o fAcuse Sarah In biroul sAu? DeodatA, privireali cAzu pe hainalui Sarah iásatA pe spAtarul scaunului. Ii strecurA o mânA In buzunarul ci drept, simi inelul Cu chei i prin minte Ii trecu o idee. — VA rog sA mA scuzaIi i pe mine, spuse ci cAtre Sullivan i Gordon, mi-am uitat igArile In container i, dupA o cafea, ax merge una. MA Intorc imediat. Gordon Ii adresA un zAmbet compAtimitor, ca i cum Blake s-ar fi dus sA-i ia o dozA de heroinä i spuse: — Mergei, domnule profesor, mergei; o sA vA ateptAm. Blake le mu1umi schiând un gest cu capul, apoi se IndeprtA In grabA spre container. Când ajunse In faa locuin;ei lui Sarah, Intoarse capul ca sA vadA dacA nu-1 observa cineva, apoi deschise usa, pomi calculatorul i Incepu sA caute printre dischetele de pe birou, cAutAnd hard-discul mobil. Nu gAsi nimic. Se duse cAtre uA ca sA vadA dacA Sarah mai era IncA In biroul lui Maddox, dupA care reveni In fa;a caiculatorului. VAzu cA unul dintre sertarele biroului era Incuiat, cAutA cheia

potrivitA In legAtura pe care o avea la ci i-l deschise. Erau

126 VALERIO MAssiMo MANFREDI

häri, notie, fotografli. Era i hard-discul. i scoase, ii cuplà la mouse si racu sä aparA pe ecran lista fiierelor. Avea un nod In gât din cauza emotiei. Ce-ar fi zis Sarah dacä ar fi intrat tocrnai In momentul acela? Poate cä lipsa ei nu era decât un true pentru a-i prinde asupra faptului. Deodatà, väzu o siglä: TPC-H-5A. Tactical Pilotage Chart H-5A! 0 hartä topograficä a departarnentului ApArArii! Asta trebuia sä fie, neapärat. Fàcu o copie pe o altA dischetA, opri computerul, Incuie la be sertarul i iei privindu-i ceasul: ase minute trecuserä de când intrase.

Sarah i Pollak erau tot In biroul lui Maddox. Inchise ua Cu cheia i porni spre cort, dupà ce se asigurase Inca o datA cA tigrile erau Ia locul br In buzunar. Se aezA ia masA In timp ce chelnerul Ii turnA cafea i lAsA sA cadA legAtura de chei In buzunarul hainei lui Sarah, dupA care Ii aprinse o ligarA trAgând cu voluptate câteva fumuri. — Uite un lucru care nu rn-a atras niciodatA, spuse Gordon. De fiecare data când vAd un fumAtor scotoeindu-se disperat prin buzunare, Irni dau seama ce norocos sunt cA flu mi-am aprins niciodatA o ØgarA. — Aveti dreptate, domnule Gordon. Pe de altA parte, trebuie sA aveti In vedere cA viciul, mai mult decât virtutea,

este ceea ce ne deosebete de animale. Ati vAzut vreodatA un cal fumând?

Gordon schiA un surâs acru i schimbA vorba: — Ray mi-a vorbit de peretele acela din Iemn existent Intre pardoseala rnormântului i grAmada de pietre pe care dumneavoastrA o numii ,,surpAturA”. Este un lucru foarte ciudat: ce credeti cA ar putea fi? — Am reflectat la asta o zi IntreagA i tot n-am ajuns la nicio rezolvare a acestei probieme. Dar ar putea fib sumedenie de explicaii. Din douA una: In antichitate, peretele acela trebuie sA fi fost orizontal sau vertical. In primul caz, ar fi avut un

FARAONUL NISIPURILOR 127

sens ca un capac pentru o cavitate scobitá In pardosealä. Dar lucrul acesta flu este posibil pentru cA aitfel greutatea materialului càzut peste scânduri i, mai devreme sau mai târziu, 1-ar fi rupt o data cu trecerea anilor, oricât de rezistent ar fi fost. Deci, peretele trebuie sä fi fost vertical. — Si, atunci? Sarah se Intorsese chiar atunci i se aezase lângA el. — Ei bine, dupá mine, asta n-ar putea sä Insemne decât un singur lucru... — Care? Intrebà neräbdAtoare Sarah.

— Ca surparea a fost provocatä intentionat pentru a Impiedica intrarea In mormânt.

Sarah rámase câteva clipe fara sä mai spuná nimic. Lumina zilei dispäruse aproape de tot i vântul aducea din deert zgomote Indepartate, ecouri ale unei activitä1i misterioase care avea bc undeva dincobo de crestele dealurilor calcaroase de

pe latura de nord-est a câmpiei. — Mi se pare cam ciudat... spuse ea dupä o vreme. Toate mormintele egiptene sunt inaccesibile. Si, In once car, Inca flu tim unde este intrarea i Incotro duce. — Aa este. Si totui, surparea aceea este, dupá pärerea mea, artificialä. Peretele vertical sus1inea o grAmadä de srarâmäturi amestecate. La un moment dat, cineva a fäcut peretele sä cadä In faiä i o surpare a pätruns In mormânt i a acoperit

sarcofagul. In intenia celui care a provocat surparea, aceasta ar fi trebuit sä distrugä totul, ceea ce nu s-a Intâmplat. Dispozitivul pregátit n-a functionat decât In parte. — Este o ipotezä Indrä.zneatA, spuse Sarah. — Nu chiar atât de Indrazneata pe cat crezi. Cel mai probabil este cä volumul enorm de pamant i de piatrA a stat nemicat multA vreme i, prin urmare, a avut bc un proces de tasare care a oprit alunecarea Intregii cantitá1i In interiorul Incäperii subterane. Dar daca aceastA ipoteza este adeväratA, aa cum cred eu, InseamnA cà, flu se tie când, a mai venit

128 VALERIO MASSIMO MANFREDI

cineva ca sä viziteze mormântul, mult timp dupA ce acesta fusese Inchis. — Dar de ce?

— Nu am nici cea mai vagä idee, dar sper sä aflu, mai devreme sau mai târziu.

— Si, acum, ce intençionezi sä faci: sä degajezi sarcofagul sau sä continui säpáturile In direcia peretelui din lemn? — Dacä asta ar depinde de mine, a säpa In directia peretelui de scânduri. Acolo se aflä deziegarea acestei enigme. Dar ma Indoiesc cà domnul Maddox va fi de acord. La urma

urmelor, dumne4lui este titularul acestei concesiuni.

— Aa este, spuse Sarah. Injurulmesei se atemu täcerea i comesenii pàreau absorbiti

fiecare de gândurile lui. In cipa aceea, Maddox îi fácu aparipa, dar flu se aezä din nou la masä. Se IndreptA spre parcare i, puiin dupä aceea, se auzi jeepul sàu care se punea In micare. Sarah privi Inspre parcare i pärea sä fie furioasA. Blake se ridicä:

— Cred câ o sA ma duc la treabä, apuse el. Trebuie sà citesc ce-mi räspunde colegul meu la Intrebarile pe care i ic-am pus i poate cä aceasta 0 sä ma inä treaz i 0 Sà lucrez toatä noaptea.

— Eu, Insä, o sä ma duc la culcare, spuse Sarah. A fost o

zi grea. Ii privi cu Inieles pe Blake. El In;elegea ccl mai bine la cc se referea.

Blake o Insoi pe Sarah pânä In fata uii contarnerului: — Dupà pärerea ta, unde a plecat Maddox, singur i la ora asta?

— Nu tiu, räspunse Sarah, i nu ma intereseazá câtui de puin. M-am InvAtat sä-mi väd de treaba mea, In locul acesta i In activitatea de aici; te sfàtuiesc i pe tine sä faci la fel, In masura In care po face asta. Noapte buna, Will.

Ii atinse buzele cu un särut fugar i intrA, Inchizând ua dupa ea.

FARAONUL NISIPIJRILOR 129

Blake simi cA-i luau foc obrajii, ca i cum ar fi fost un elev de liceu la prima Intâlnire amoroasA, dar Intunericul 11 ajutA sA ascundA totul. Pomi cAtre containerul sAu i observA, Intorcându-se pe acelai drum, cA sub cort flu mai era nimeni. Porni computerul i introduse mai Intâi copia pe care o fAcuse de pe hard-discul mobil al lui Sarah. ApAru harta topograficA i, pe margine, apärurA i coordonatele. Sarah 11 miniise!

Chiar In clipa aceea, i se pAru cA aude un zgomot abia perceptibil, parcA era scâriâitul slab al unei ui. Se apropie de fereastrA i privi afarA, tocmai la timp ca s-o vadA pe Sarah ieind din locuinta sa, Inchizând ua In urma ei i dispArând imediat dupA col;ul containerului sAu. Iei i el, Indreptându-se cAtre parcare mergând mereu In umbra irului de containere. Când ajunse la parcare, Sarah dispAruse i vAzu cA lipsea o mainA de teren. Mai trecurA câteva minute i, trAgând cu urechea, reui sA deslueascA In depArtare zumzetul mainii. Sullivan, Gordon i ceilali, care aveau locuinele In vecinAtatea grupului electrogen, flu auziserA nimic. Zgomotul motorului se risipi de tot, purtat departe de vântul care sufla dinspre nord i, timp de câteva secunde, Blake mai putu zAri sclipirea farurilor pe InAltimea unei creste. Probabil cA Sarah Il urmArea pe Maddox cAtre destinatia necunoscutA a acestuia, singurä, In plin desert. Dei se simea Inelat, era cuprins de Ingrijorare pentru soarta ei, gândindu-se la pericolele care-o pândeau, dar, In situaa aceea, flu putea face nimic. Se Intoarse In camera sa i se aezA In faça calculatorului: transcrise coordonatele de pe harta topograficA i le printä pe o foaie de hârtie, dar nu reui sä ajungA la o localizare precisA, pentru cA flu avea la IndemânA o hartA generalä a Orientului Apropiat. Trebuia sA tnmitA datele acelea i sA obtinA un rAspuns din afarä. MAcar sA i le fi trimis Husseini. Dar cum sA treacA de controlul lui Pollak?

130 VALERJO MAssIMo MiIDI

Sigur cà flu-i putea cere din nou 1w Sarah sä repete aceeai ispravä In timp ce Pollak era la latrinA i nu putea sä facA e1Insui asia, dat find cA trebuia sA fie prezent acolo unde se säpa. Ii veni o idee: va folosi sistemul hieroglifelor! Probabil Ca nimeni din tabärä nu tia sä descifreze hieroglife, iar un text In egipteana anticä flu i-ar fi trezit bänuieli iui Pollak; In felul acesta, ar fi putut trimite informaii mai detaliate. Ciii räspunsul Iui Husseini, pe care Pollak i-I däduse copiat pe o dischetá. Spunea aa: Salut, Blakef

ceea ce Imi spui este extraordinar .i a. da once ca safiu Impreund cu tine .i sä citim Impreunâ textul acela. Iatà ràspunsul Ia Intrebàrile tale: a) Transcriu In continuare, exact a.a cum apar ele, cele trei rânduri aflate In posesia noasträ din papirusul Breasted.

Si urma textul In hieroglife.

b) Textuleste aproape sigur o transcrierefidelä a originalului, cu bate caracteristicile sale paleografice. Breasted era scrupulospând Ia pedanterie. 0 transcriere de-a sa arputea fi consideratä aproape o fotocopie dupä original, dacä-mi ieri anacronismul. Comunicä-mi Indatd ce po(i care este situa(ia. Sunt tare neräbddtor. Husseini

Blake Incärcä In computer un program de scriere cu hieroglife i, cu ajutorul gramaticii pe care o adusese cu ci, IncercA sä alcãtuiascA un mesaj pentru Husseini In care Ii cerea sA-i comunice cärui bc i cärei regiuni Ii corespundeau coordonatele pe care i le inmitea. Se strädui destul de mulL sA

FARAONUL NISJPURILOR 131

gäseascA In egipteana veche expresiile prin care sä poatä exprima termenii geografici modemi i, când reciti textul, flu fu chiar atât de sigur cä Husseini avea sä Ine1eagä ceea ce

voia sä-i spunä, dar nu avea de ales. In intenia sa, mesajul spunea urmätoarele: ,,Locul In care am citit acele cuvinte este locul In care a

fost Ingropat un personaj de rang Inalt de pe pámântul Egiptului. Eu am pàtruns In acest mormânt i am vázut cà era intact. Nu tiu unde mA aflu, dar cifrele care corespund acestui bc sunt: treizeci i opt cu optsprezece i cu cincizeci la cAderea noptii; treizeci i opt cu patruzeci i trei la rAsAritul soarelui.” Sperând ca ci sA poatA Inelege: — Latitudine nord 38° 18’50”, longitudine est 38°43”. DupA cc terminA, Ii sunA Ia telefon pe Pollak: — MA scuzai, domnule Pollak, sunt Blake, a avea nevoie sA trimit un mesaj. — Despre ce este vorba, domnule profesor? — Este un text In hieroglife i am nevoie de sfatui unui coleg, aceiai cu care am avut ultima corespondenIA.

— Imi pare rAu, domnule profesor, In absena domnului Maddox nu vA pot satisface cererea. Blake insistA mai hotArât:

— Ascultai-mA, domnule Poilak, colegul meu este singura persoanA In care am Incredere i maine va pleca i va lipsi de acasä timp de câteva spAtAmâni. Asta InseamnA cA nu voi avea posibilitatea sA aflu din textele pe care ic-am transcris din mormânt toate informapile de care am nevoie i Imi sunt, In uncle cazuri, chiar indispensabile. DacA dumneavoastrA vrei sA vA asumai o asemenea räspundere, n-avei decât, dar flu cred cA domnul Maddox va fi prea multumit. Poliak tAcu câteva clipe i Blake Ii putea auzi respiraia la celAlalt capAt al firului ca i bAzâitul generatorului de curent, mult mai clar, care se suprapunea peste cci pe care-i auzea ci pe fereastrA.

132 VAIRIo MASSIMO MANFREDI

— Bine, spuse Pollak In cele din urmA, dac dumneavoasträ Imi garantati cA este vorba doar despre aa ceva. — Nici flu poate fi vorba despre akceva, domnule Pollak, insistä Blake. Dacä aveti computerul deschis, Va trimit textul acum, prin modem, astfel Incât sá-l puteti expedia imediat. S-ar putea sA primesc räspunsul In scurt timp... dacä ai mai läsa generatorul sä meargä IncA puin timp.

— Intr-adevAr, spuse Pollak, chiar voiam sA profit de absenta domnului Maddox ca sA mai rezolv nite afaceri i sA las frigiderele sä meargA mai mult. VA rog sA-mi trimitei mesajul. Blake puse receptorul In furcä respirând uurat i trimise imediat cAtre computerul lui Pollak textul pe care-l pregAtise, sperând sA-l mai gAseascA acasA pe Husseini. CalculA cA, la Chicago, trebuia sA fie Intre douAsprezece i unu la amiazA. DupA ce expedie mesajul, aduse din nou pe ecran rAspunsul primit mai devreme de la Husseini, printA cele trei rânduri ale papirusului Breasted, comparând fiecare semn i fiecare detaliu paleografic cu textele din mormântul pe care-l explora acum: asemAnarea era uluitoare. Se putea spune cA acelai scrib Intocmise amândouA textele. Era oare posibil? DupA ce-i terminA analiza, Ii dAdu seama cA trecuserA aproape douA ore i generatorul IncA mai functiona. Era zece fArA un sfert. Evident, Maddox nu se Intorsese i, probabil, nici Sarah.

Deschis ua i se aezA afarA, sub cerul liber. Aerul era rAcoros i luna In descretere rAtAcea Intre un strat subtire de non i profliul unduitor al munçilor. Se gândi la Sarah care umbia singurA, noaptea, prin deert,

la Sarah care-i minise i care poate cA se folosea de frumuseçea ei pentru a-i ;ine In ah. Nimeni din tabAra aceea nu era ceea cc pArea sA fie i el Ii dAdea seama cA nu-i putea permite sA aibA vreun alt sentiment in afarA de cel de neIncredere. Singurul contact, dificil i greu de pAstrat, era Husseini, colegul care-l

FARAONUL NISIPURILOR 133

culesese de pe stradä i din frigul CrAciunului sAu de unul singur, un contact care s-ar fi putut Intrerupe In once clipA. Ii mai aprinse o igarA i Incercá sä se relaxeze, dar Cu fiecare clipä care se scurgea, Ii dädea tot mai mult seama cà se afla Intr-o situatie grea i periculoasá, o situape asupra càreia flu avea flu avea mci o posibilitate de control. Oamenii aceia care umblau noaptea prin deert, zgomotele acelea din depàrtare, luminile acelea ciudate din zare: ce legAturä aveau toate astea Cu 0 presupusà activitate de prospeciuni miniere? Se gândea cä 1-ar fi putut chiar ucide In locul acela, dupä ce oblinuserá ceea ce voiau sau sä-1 antajeze, obligându-l sá pàstreze täcerea pentru totdeauna. Soneria telefonului Ii Intrerupse iru1 gandurilor i-1 fàcu sä sara In picioare. Inträ i ridicä receptorul: — Alo.

— Sunt Pollak. Este un räspuns pentru dumneavoastrà, domnule profesor. Dacä aveØ calculatorul deschis, punei-l pe modem. Vi-l transmit direct. — Daçi-i drumul, domnule Pollak. Sunt pregätit. Mulçumesc. Husseini Ii rAspundea In ace1ai fel, printr-un text scris cu hieroglife i pärea sä fi Inieles perfect ceea ce i se ceruse. Mesajul säu putea fi citit i interpretat Cu aproximatie, coninând i câteva pasaje neclare sau ambigue, dar exista o frazA care nu lAsa bc nici unui dubiu:

,, Locul In care te afli se gáseie In deyertul numit Negev, In apropierea depresiunii care se numete Mitzpe Ramon, pe pämântul Israelului”. Si, In continuare, adäuga: Cum este posibil a.a ceva?” Gad Avner se despäri de arheologul Ygael Allon pe la ora unu dimineata:

134 VALERJO MAssiMo MlDI

— A fost o vizitA emotionantA, domnule profesor, Ii spuse atunci când ieirà din tunelul de sub bolta FortAretei Antonia. Cat timp credep cä va dura pânà când vep ajunge la capätul tunelului?

Allon ridicA din umeri:

— Greu de spus. Nu este o constructie ca o casä sau un sanctuar sau o clàdire termalä despre care cunoatem, macar cu aproximape, ce dimensiuni au: un tunel poate fi lung de zece metri sau, ce sä zicem, chiar de trei kilometri. Lucrul

extraordinar este cA pare sä se Indrepte cätre Templu. — Aa este, spuse Avner. PânA una alta, o sä dau imediat dispoziçii sä se Imprejmuiascä toatä aria aceasta de acces In zona sApAturilor i voi face In aa fel Incât sA avei la dispozie tot ce Va trebuie pentru a termina cat mai curând cercetärile. Dat find locul In care ne afläm, consider cä sunte de acord cu mine cä trebuie sä pästràm cel mai mare secret In pflvina acestei operaiuni. Tensiunea este atât de mare Incât aparitie unei simple tiri ar putea duce le dec1anarea unor incidente foarte grave. — Da, fu de acord Allon, cred Ca aveti dreptate. Noapte bunä, domnule Cohen.

— Noapte buná, domnule profesor. Se Indepärtä, urmat de tovaràul sàu. — Ferrario, Ii spuse Indatä ce racura câpva pai, cia imediat dispopi sä se blocheze circulaa i inflhireazàcâpvadintre agenpi no1ri printre muncitorii sau tehnicienii de la sàpäturi. Vreau sA flu informat In pennanen de ceea ce petrece acolo jos. — Dar, domnule, obiectä ofleru1, blocarea circulatiei va atrage atenpa i... — Stiu, dar se pare cA nu avern de ales. Ai vreo idee mai buná?

Ferrario clätinA din cap. —Poftim, vezi? Fä cum a-am spus. Te ateptIn dupá-anuaza asia la barul de la King David sã bern o cafea, pe la cinci.

FARAONUL NISIPURILOR 135

— 0 sA flu acolo, ràspunse Ferrario. Apoi fäcu stânga Imprejur i dispni In umbra Fortäretei Antonia. Avner ajunse acasä la el, In orau1 vechi i urcä pânA la etajul Ot Cu liftul. Parcurgea Intotdeauna drumul acesta f5rA flici un fel de protecie, dând ordine ferme ca nici unul dintre agenii säi sä nu Indràzneascá sä Incalce teritoriul säu privat.

Calculase Intotdeauna riscurile i era mai 1initit aa. nvârti cheia In broascä i intrA. TraversA tot apartamentul FarA sA aprindä nici 0 Iuminá i iei pe terasä ca sA priveascá oraul de sus. Fàcea aceasta In flecare noapte, Inainte de a se culca: Ii läsa privirea sA rätäceascA pe deasupra cupolelor i a turnurilor, asupra zidurilor Imprejmuitoare ale oraului, asupra moscheii lui Omar Inàltându-se peste stânca pe care se aflase cândva sanctuarul lui Yahve. I se pàrea astfel cä avea situaØa sub control, chiar i atunci Când se cufunda In somn.

Ii aprinse o igarà i làsä ca vântul rece dinspre munçii Carmel sä-i Inàspreascä fata i sä-i Inghee fruntea. La ora aCeea, se gândea Intotdeauna la mortii sái, la flul säu Aser, cäzut In urmA Cu douäzeci de ani Intr-o ambuscadA

In sudul Libanului, i la soia sa, Ruth, care se dusese i e dupä puin timp, incapabilä sa-i supravieçuiascä flului ci. Se gândea la singurätatea sa, resimitä din pun In casa aceea, In conducerea organizaiei sale, In însäi existena sa. Scruta orizontul Inspre rásärit, cu ochii atintii asupra deertului luda i InAlimilor Moab, simtind cA dumanu1 sãu Sc mica precum o fantomá pe undeva, dincolo de dealunle acelea go1ae, de pmânturi1e acelea sterpe. Abu Ahmid, inabordabilul.

El era räspunzàtor direct de moartea flului sáu i de masacrarea camarazilor sái de arme i, de atunci, jurase sA-l vâneze Fará flC 0 milä. Dar, de atunci, 11 mai väzuse doar In treacàt,

0 singurä data, când pentru numai câteva clipe de Intârziere ii scäpase din mânä cu prilejul unei incursiuni a parautiti1or

136 VALlIo MAssiMo M4aiiDI

Intr-o tabArà de refugiai din Libanul de sud, dar era sigur cA 1-ar putea recunoaste dacä 1-ar mai Intâlni din nou. In bàtaia vântului, igara i se terminA mai repede ca de obicei. Gad Avner se Intoarse In casA i aprinse veioza de pe birou, pentru cA vàzuse clipind prin Intuneric ledul de la telefonul secret.

— Alo, spuse. — Sunt portarul de noapte, ràspunse o voce de la celälalt capAt al firului. — Te ascult.

— Lucrez mereu, dar este un mediu dificil i apar mereu persoane neprevàzute. . .sA spunem, nite intrui. Avner tAcu câteva clipe, ca i cum ar fi fost luat pe nepregätite, apoi spuse: — ncurcä-1ume de meserie. Cine sunt?

— Americani. Un comando. Se zvonete ceva despre o operaiune care se desfäoarà chiar acum. — Poi sA afli mai mulL?

— 0 data: 13 ianuarie. Si situatia pare sä se complice destul de rapid. — Mai este i aitceva din domeniul care ma intereseazA pe mine?

— Aitceva care... dar trebuie sA Intrerup, domnule. Vine cineva.

— Bagá de seamä. DacA i se Intâmplä ceva, flu existA nimeni care sä te poata Inlocui. Iti multumesc, portar al noptii. Mica luminitä verde se stinse i Gad Avner deschise calculatorul, cuplându-se la banca de date a centralei care Ii racea un raport despre tot cc se petrecea In tot Orientul Apropiat In perioada aceea: Intâlniri, reveniri, evenimente religioase, contacte politice i diplomatice. Un eveniment Ii atrase aten;ia In mod special: o paradA militarA pentru comemorarea celor cAzui In rAzboiul din Golf. Parada urma sA aibA bc In prezenta preedinte1ui al Bakri,

FARAONUL N1SIPUR1LOR 137

prin fala palatului, restaurat, al lui Nabucodonosor, In Babilonia, la ora 17,30, pe 13 ianuarie. Inchise computerul, stinse luminile i inträ In dormitor. Pe noptierä, ceasul deteptAtor cu radio indica ora douä a zilei de 4 ianuarie. Mai erau nouä zile, cincisprezece ore i treizeci de minute.

6

La douA zile dupä aceea, Gad Avner se Intorcea acasä pe la miezul nopØi i deschise televizorul ca sä se mai relaxeze puin Inainte de a se van In pat, dar, trecând de pe un canal pe altul, se opri la jumalul de pe CNN i-i putu da seama câte

de speriatA era opinia publicä intemationalä de IntorsAtura pe care o luau evenimentele din Israel i din Orientul Apropiat. Ii doreau cu toii, In aceastä situaie politicä iremediabil boinavá, solutii politice care nu mai apàreau, dar el, Intre timp, ci, Gad Avner, eful Mossaduiui, trebuia sä ia mAsuri: sA prevadä i sä ia mAsuri In consecintä, indiferent de cc gândeau sau plänuiau politicienii. Timpul presa i el Inca flu tia ce putea fi, In realitate, aceastA Operapune Nabucodonosor.

Ii Indreptà privirea spre fereastra brázdatà de iroaiele de pioaie i vAzu, reflectatä de geam, lumina verde intermitentA a telefonuiui secret. Inchise televizorul i ridicà receptorul: — Avner.

— Sunt portarul nopii, domnule. — Salut, portarul nopii. Ai noutàti? — Destul de multe. Am descoperit cine sunt americanii. Este vorba despre un comando care va trebui sä sprijine un

atentat. La Babilonia. Ii vor ucide pe preedinte1e al Bakri In timp cc va avea bc o paradA militarä. — Cine Il va ucide?

FARAONUL NISIPURILOR 139

— Un grup de gArzi republicane, condus de un anume Abdel Bechir. Am auzit vorbindu-se cà adevàratul säu nume

ar fi Casey i ar fi copilul unui tatä american i al unei mame arabe, cunoscând perfect ambele limbi. Va fi cam cum a fost asasinat preedintele Sadat la Cairo. Doar cä, de data aceasta, ccl care comandà totul este altul. — Cine?

— Nu tiu, cá generalul Taksun va fi succesorul la putere. — Nici flu era greu de preväzut asia..., comenlA nedumerit Gad Avner. Cel mai probabil este ca Taksun sä flu mai fie In vialA la 13 ianuarie. DacA a fi In locul lui al Bakri, l-a fi Impu cat de mai mull timp. Prea viteaz, prea popular, prea deschis la tot felul de idei, prea mult bägat In seamä prin cancelariile din Orientul Apropiat. Si chiar de aici, de la noi. De aitfel, dacA al Bakri ar scäpa din acesta atentat, Taksun ar fi, cu siguranä, acuzat i Impucat, pe drept sau pe nedrept, flu mai are nici o importantä Al Bakri flu ateaptA decât un pretext. Aitceva ce mm e? — Comandoul american face parte din Delta Force si se aflA sub acoperire la Mitzpe Ramon. Se antreneazä pentru incursiune aerianä. Se pregätesc sA intervinä In sprijinul lui Taksun dacä va fi nevoie.

Avner racu o scurtä pauzà: i se pärea imposibil ca fortele aeriene sä fi permis, färá sä tie adevärul, instalarea unei baze de antrenament pentru un comando american, pe poligonul säu din Mitzpe. Dar, mm ales, i se pärea imposibil ca arnericanii sä-i fi ascuns adevärul despre toatä aceastA afacere. Cineva trebuia, desigur, sä pläteascä pentru asia. Spuse: — Mai este i aitceva? — Da, domnule, rAspunse interlocutorul säu dupA o

oarecare ezitare. Este ceva despre care nu v-am spus nimic pânà acum, pentru cA nu este un lucru prea clar, ca sA flu spun chiar inexplicabil, chiar dacà, la Inceput, rn-am gândit cá ar putea prezenta un interes direct pentru misiunea mea. Dar, acum, chiar cà flu mai tiu cc sA cred.

140 VALERIO MAssIMo MANFREDI

— Despre ce este vorba? — Despre nite sApAturi, domnule... säpäturi arheologice In apropierea unei 1oca1itái numite... Ras Udash.

Maina se opri In faa ambasadei americane i plantonul se apropie, privind In interior: — Domnule, spuse el, ambasada este Inchisä, trebuie sä reveniti maine. — Nici flu ma gândesc, ráspunse bArbatul care se afla pe bancheta din spate. Anuntä-mà la ambasador. Plantonul clätiRà din cap: — Gluiniti, domnule. Este ora douä noaptea. — Nu glumesc deloc, ràspunse bArbatul. Spune-i cä Gad Avner vrea sA-l vadä, imediat. 0 sA mA primeascA. Plantonul clAtinA din cap nelncrezAtor dar spuse: — Ateptai o clipA. FormA apoi un numAr la centrala telefonicä a ambasadei, schimbA câteva cuvinte cu o persoanA de la capAtul celAlalt al firului, apoi ateptA un rAspuns. Se Intoarse la mainA cu o expresie uimitA In priviri: — Ambasadorul VA primete, domnule Avner. Plantonul ii Insoti In interiorul clAdirii i-l invitA sA ia bc Intr-un salona. Ambasadorul intrA imediat dupA aceea i se vedea limpede cA vizita aceea neateptatA ii scosese din atemuturi. Nu se ImbrAcase cu altceva, ci doar Ii träsese un halat peste pijama. — Ce s-a Intâmplat, domnule Avner? Ii IntrebA cu o expresie destul de alarmatA. — Domnule Holoway, Incepu imediat Avner fArA nici o introducere, preedintele al Bakri va fi asasinat la orele 17,30, pe 13 ianuarie, probabil cu sprijinul dumneavoastrA, dacA flu chiar cu räspunderea dumneavoastrA directA; ali instalat un comando din Delta Force sub acoperire la Mitzpe Ramon, fArA a-mi cere pArerea sau aprobarea. Este o comportare foarte

FARAONUL NISIPURILOR 141

gravä i extrem de periculoasä In situaiie In care ne afläm i cer o exp1icaie imediatA. Ambasadorul Holoway primi In pun aceastä loviturä:

— Imi pare foarte räu, domnule Avner, dar nu am primit nici un fel de instructiuni care sA-mi permitä sä và dau un rAspuns. Pot sA vä spun cä flu avem responsabilitAi directe In plänuirea unui eventual atentat asupra preedintelui al Bakri, dar cá privim cu bunävoinA posibilitatea ca puterea de la Bagdad sä treacä In mâinile generalului Mohammed Taksun. — Bine, domnule Holoway, acum boacäna a fost fAcutA i-mi doresc sä vA da’i seama cä nimic flu se poate Intâmpla In sara asta, nimic, vä rog sA Inelegei, absolut nimic, färA ca eu sà nu flu Intiintat. Va rog sä raportati aceste lucruri presedintelui dumneavoastrá, sä raportai i celor de la CIA i sà raportati de asemenea cá flu existä acorduri la nivel atât de Inalt

Incât sä nu tinA seama de pärerea lui Gad Avner. Holoway Ii plecä fruntea i nici nu Indräzni sà sufle când Il vAzu pe oaspetele säu aprinzându-i o igarA, dei pe perei se afla la vedere un afl: Va suntem recunoscätori dacà nufumai

— Mai aveti sà-mi spunei i aitceva, domnule Avner? spuse dupä aceea, Incercând sá-i ascundä stânjeneala provocatA de acea vizitä atât de arogantä. — A vrea sä VA Intreb ceva, domnule Holoway: dumneavoasträ ti1i ce este Operaiiunea Nabucodonosor? Holoway 11 privi uimit: — N-am idee, domnule Avner. N-am nici mai micA idee

despre aa ceva. Avner veni lAngA el InvAluindu-l In norul de fum albAstrui de la igara pe care o inea Intre.degete i-1 privi intA In ochi: — Domnule Holoway, spuse, vreau sA mai tii cA, dacA acum mA mintii, voi face tot ce-mi stA In putere ca sA vA fac

142 VALERIO MAssIMo MANFREDI

viaa cat mai amarA aici In lerusalim: i tii CA sunt In stare sä fac asta.

— V-am spus adevArul, domnule Avner. VA dau cuvântui meu.

— Va cred. Acum, VA rog sA comunicati superiorilor dumneavoasträ de la Washington cA vreau sA flu consuitat Inainte de a se lua orice decizie asupra micArilor comandouiui pe care-i avei In craterul de Ia Mitzpe Ramon i cA trebuie sA aibA In vedere posibilitatea de a-i retrage de acolo In eel mai scurt timp. — Aa voi face, domnuie Avner, spuse ambasadorui. Avner privi In jur In cAutarea unei scrumiere dar, negAsind nici una, stinse chitocul Intr-o farfurloarA de Sevres care Impodobea centrul unei etajere, scandaiizându-l i mai mult pe ambasadorui american.

In clipa aceea, cineva bAtu discret ia ua salonaului. Cei doi se privirA surprini unul pe aitul: cine putea, oare, sA fle ia ora aceea târzie din noapte? — IntrA, spuse ambasadorul. IntrA un functionar, salutându-i pe cei doi cu o Inciinare a capului, apoi, Intorcându-se cAtre superiorul sAu, spuse: — Este un comunicat pentru dumneavoastrA, domnuie ambasador. Puteçi sA venip pentru o clipA? Holoway se scuzA fatA de oaspeteie sAu i iei In urma funcionaruiui, Inainte ca Avner sä aibA timp pentru a-si lua rAmas bun. Reveni In IncApere, vizibii tuiburat: — Domnule Avner, spuse ei, am primit In ciipele acestea tirea cA generalul Taksun i-a arestat i i-a Impucat, dupA un proces sumar, pe Abdei Bechir i cinci gArzi repubiicane, sub acuzatia de conspiratie i InaitA trAdare. Execuia a avut bc, pupn dupA miezui nopii, Intr-o cazarmA din Bagdad. — Era de prevAzut. Taksun a Intebes cä, dacä atentatui ar fi euat, pentru ci n-ar fi existat cale de scApare. A preferat sA nu rite si a racut ei prima mutare. V-açi piasat gresit Increderea,

FARAONUL NISEPURILOR 143

domnule Holoway, i aveti acum pe contiiná cam multi morti i un trAdAtor care vä cam Incurcä. Halal rezultat, n-am ce zice. Noapte bunA, domnule ambasador. Iei din ambasadA i fu condus de ofer pânä In orau1 vechi. Acolo Ii dAdu drumul i continua drumul pe jos. Trecând pe lângAZidul plângerii, se opri sApriveasca baza Fortretei Antonia: barierele erau la locul br i doi oameni In uniformä de camuflaj fäceau de pazä: Ygael Ailon continua sA facä sApäturi In adâncurile lui Moriah. Dupa câte i se spusese, In numai câteva zile cercetAtorii vor ajunge la nivelul Tempiului. DAduse dispozii sA fie anunatIn momentul acela: avea sA intreImpreunäcu ceilaIi In galeria subteranä pentru a ajunge sub stânca pe care se aflaserä timp de mai multe secole tronul lui Dumnezeu i Chivotul Aliaiflei. Se Intreba dacA toate acestea nu constituiau cumva un

semn i, de asemenea, ce s-ar fi Intâmplat cu Israelul dacä i-ar mai fi fost dat Inca o data sä tràiascä In exil. Trecu pragul casei sale i dispäru pe coridonil Intunecat. Omar al Husseini petrecuse mai multe zile Intr-un calm reiativ i câteodatà ajunsese chiar sA-i facà iluzii cá totul s-ar

fi putut pierde In neant. In seara aceea se Intorsese acasã pe la cinci dupA-amiazä i se aezase la masa de lucru ca sä-i rezoive corespondenta i sà-si pregäteasca cursurile pe.ntru a doua zi. Mai avea Inca pe másuta din saiona copiile de pe microfilmul care reproducea primele trei rânduri ale papirusului Breasted. Ce voia sA spuna Blake cu mesajul acela, cu rugàmintea lui ciudatä? Stabilise pentru seara aceea o Intâlnire cu asistentul sau, ace1ai care-i Insoise In Egipt, la El Qurna, In cäutarea originaluiui. Era un báiat din Luxor care îi luase licenia la Cairo, oblinând dupa aceea o bursa de studii la Institutul Oriental. Se numea Seiim i era copilul unor Arani foarte säraci care lucrau o bucatA de pämânt de pe mabui Niiului. Sosi la ora fixata, pe ba ase i jumatate, i-i saluta cu mubt respect pe profesorub sau. Husseini Ii fäcu o cafea, apoi Ii spuse:

144 VALERIO MAssiMo MwTuiDI

— Selim, ce ai descoperit voi atunci In privinta papirusului Breasted la El Qurna? Erau cu adevArat unele descoperiri de fácut sau era doar un aranjament Ca Sä-i luati nite bani profesorului Blake? Suntem aici doar tu i eu i orice mi-ai spune, va rámâne Intre noi. Nu trebuie sA ma minti... — N-am intenia sA vä mint, domnule profesor. — Scum, profesorul Blake a fäcut o descoperire extraordinarä: un mormânt egiptean al unei mAnmi din Noul Regat, intact. Dar In descoperirea lui este ceva care se leagA de papirusul Breasted, ceva extrem de important. El ti-a Facu bine Intotdeauna i ri-ar face i acum, dacä s-ar afla aici. Si-a pierdut locul de muncä de Ia Institut, sotia 1-a päräsit, un lucru groaznic pentru un american i acum singura sa posibilitate de a demonstra lumii cä este un mare savant, colegilor sAi cä au greit atunci când 1-au dat afarà, de a-i aráta sotiei sale cà flu este un falit, un Invins. Eu nu-l cuno$eam i 1-am Intâlnit doar ocazional, pânä când 1-am adunat de pe stradä In ajunul CrAciunului, vânAt de frig. Mi-a arätat multà afectiune i multA recunotintä pentru modesta ospilalitate pe care i-am oferit-o, un lucru rar printre oamenii acetia care dau importai4á In primul rand carierei i afacerilor. Selim, ascultä-mäbine: situaiapmfesoru1ui Blake este fericitä i dificilà In acela.i limp. Dacá am Inteles bine, el se aflA In fata unei descoperiri formidabile i a enigmei unei sitw4ii destul de dificile; In plus, cci care i-au cerut sá lucreze ca savant pentru ei 11 tin de fapt prizonier. Noi suntem singura sa posibilitate de a primio mânA de ajutor. Vreau sA tiu acum de la tine dacà eti dispus sä-i ajui tiind dinainte cä el flu poate face nimic pentru tine, cà nu-ti poate sustine cariera i cA, dimpotnvä, ar putea sA i-o punä In dificuitate dacä s-ar afla cä mai eti Inca legal dccl. — Puteti conta pe mine, domnule profesor Husseini. Ce vreti sä titi? — Tot cc tii despre papirusul Breasted... i dacá mai existA posibilitatea de a-i gási.

FARAONUL NISIPURILOR 145

Selim trase adânc aer In piept, apoi spuse: —0 sä vä spun tot ce tiu. S-a Intâmplat In urmâ cam cu cinci luni, pe la jumAtatea lunii septembrie. Domnul profesor Blake obinuse o finantare consistentä de la Institutul Oriental pentru cercetäri In Egipt si-mi ceruse sä-l ajut In cercetárile sale. Eu rn-am näscut la mica distançä de El Qurna i-i cunosc pe toti cci de acolo. Se poate spune Ca locuitorii acelui sat i din Imprejurirni sunt cãutätori clandestini de obiecte antice, din generatie In generaie. Savantii i cercetätoni trebuie sä aibà relatii bune cu jefuitorii de morminte din El Qurna. — Am acolo un prieten din copilrie, un bäiat pe nume Ali Mahmudi; ne scäldam In Nil Impreunä, furarn fructe de pe tarabele din piaä i amândoi am Inceput sä firn interesai de antichitáile egiptene când nici nu ne schimbaserAm toti dintii de lapte. Un strámo dc-al sàu Ii Insotise pe Belzoni la Abu Simbel, bunicul säu fusese angajat ca sápàtor la mormântul lui Tutankhamon, cu Camarvon i Carter, iar tatäl sàu a säpat la Saqqara cu Léclant i Donadoni. Drumurile noastre s-au despärit atunci când tatäl meu, dupà cc a vândut o serie de ushabti i douä brätàri dintr-un mormânt de prin dinastia a XXII-a, a reuit sá facä rost de bani pentru ca eu sä pot studia la Universitatea din Cairo. Acolo am fácut In aa fel Incât sá merit o bursa de studii care rn-a adus la Institute, unde 1-am

cunoscut i apreciat pe domnul profesor Blake al nostru. Au, In schimb, a continuat sà jefuiascá morminte, dar nu din cauza asta s-a Intrerupt prietenia noasträ. Indatä cc am sosit la El Qurna, am mers sa-l Intâlnesc i el ne-a invitat pe amândoi la cina. N-a spus nimic interesant, s-a limitat la a povesti despre vremurile de demult, vorbind despre ispravile stramoilor sai In Valea Regilor. Apoi, când am plecat i eu rn-am retras In camera mea pentru a ma culca, a venit sa bata Ia ua mea i rn-a Intrebat de cc ma Intorsesem i cc cautam. Era o caldura sufocantA i cram sigur ca n-o sa pot dormi. Aa ca am urcat pe terasa casei In care fusesem gazduit i i-am povestit despre

146 VALERIO MASSIMO MANFREDI

munca mea i despre ce cäutam: un papirus pe un american 11 väzuse lntr-o casä din El Quma, cu circa optzeci de ani In urmä. Cunoteam numele i primele rânduri ale papirusului. Nimic aitceva.

,,De cc vrei papirusul acela?” rn-a Intrebat ci. ,,Pe piaA se gäsesc multe lucruri mai interesante.” — ,,Pentru cä ii intereseazA pe profesorul meu i, dacä cull ajut pe ci, ma va ajuta i el pe mine, lmi va prelungi bursa de studii i poate ca-mi va face rost i de un post la Universitate.” Au n-a spus nimic; privea apa Nilului care strälucea sub razele iunii. Arnândoi päream bäieØi de altädatà, când stAteam In nopi1e de varA visând la cc aveam sà facem când vom fi mari, când visam sä cumpàràm o barcà i sà coborâm pe Nil pânä In Delta, cãlätorind apoi pe toate manic iumii. La un moment dat mi-a spus: — ,,Vrei sà te faci american?”

I-am rAspuns: — ,,Nu, nu vreau sà ma fac american, vreau sä-mi fac

studiile lntr-o universitate americanA bunA i, dupA accea, sA mA lntorc In Egipt i, lntr-o zi, sä devin director general a! AntichitAtiior. Ca Maniette, ca Brugsch i Maspero.. .“ — ,,Ar fi foarte frurnos”, mi-a spus Au. ,,Atunci chiar cA am face nite afaceri bune lrnpreunA.” Husseini ar fi vrut sA mai scurteze discutia i sA ajungA mai repede ia o concluzie, dar Ii dAdea seama cA pentru Seim era important sA dea toate acele informatii de atmosferA. Era o modalitate de a intra lntr-o legAturA mai profundA cu interlocutorul i de a da o mai mare credibilitate povestirii sale. — Spune mai departe, Ii spuse. Scum Incepu din nou sA vorbeascA: — ,,La un moment dat, s-a ridicat, vrând sA piece, i cu 1-am condus pe scAn pânA ia portia din zidui care lmprejmuia clAdirea. Ajuni acoio, s-a Intors cAtre mine i mi-a spus: — ,,Tu caui papirusul Breasted”. Si a plecat.

FARAONUL NISIPURILOR 147

— Si tu, ce ai fcut? Intrebà Husseini.

—Il cunoteam bine pe Au, tiam ce Insemna acel mod al säu de a comunica fàrä a vorbi. N-am racut nimic i 1-am ateptat sá se Intoarcä. A dat un semn de viaà dupä câteva zile, 1-am gAsit In fala uii, pe când mA Intorceam acasA, pe la miezul nopii. Eram Ingrijorat pentru cA domnul profesor Blake Incepea sA se teamA cA flu vom duce la bun sfârit cercetArile i tia cä la Chicago cineva Ii pusese deja gând räu. Au avea In mânA o foaie de hârtie pe care erau desenate câteva rânduri de hieroglife: era Inceputul papirusului Breasted. M-a apucat ameteala, domnule profesor... — Mai departe, spuse din nou Husseini, privindu-1 drept In ochi.

— I-am spus cA rândurile acelea le aveam i eu i atunci ci a scos o fotografie polaroid... Era chiar acela, domnule Husseini... papirusul Breasted! — Ce anume te-a racut sA crezi asta?

— Fotografia reprezenta papirusullmpreunA cu alte câteva obiecte funerare i, teoretic, putea fi vorba de once altceva, dar, dupA aceea, mi-a arAtat o fotografie foarte veche, IngAlbenitA de vreme, In care se vedea acelai papirus, alAturi de aceleai obiecte, puse pe o masA In casa unui feiah. Acum, domnule Husseini, chiar dacA In fotografia aceea nu apArea James Henry Breasted, era normal sA consider cA era vorba despre acel papirus. Cu atAt mai mult cu cat corespundea ca aspect general, cu o rupturA sus In dreapta i o fâie lipsA pe

latura stângA, pe trei sferturi din margine. In orice caz, a putea sAjur cA era vorba despre aceleai obiecte care fuseserA fotografiate cu un aparat polaroid la optzeci de ani distantA de prima fotografie, cea IngälbenitA de trecerea timpului. — Ce-al racut atunci?

— Ccl mai logic lucru era sA-l rog sA-mi arate imediat papirusui, In numeie vechii noastre prietenii... Nici flu vä Inchipuii cat puteam fi de agitat. Abia ateptam sA-i spun

148 VALERIO MAssiMo MwiuDI

toate astea domnului profesor Blake: cine poate ti ce faA ar fi rCUt când i-a fi spus totul! — Si, Cu toate acestea? — Cu toate acestea, 1-am Intrebat cum se racea Ca toate

obieCtele acelea ieeau la suprafaä dupA nouäzeCi de ani. — Aa este. 0 Intrebare fireasCä. — Bun, am auzit o poveste incredibilä... dacä aveti räbdare s-o ascultap, domnule Husseini. Husseini 11 Indemnä Cu un semn din cap sä Continue i-i mai tumà Cafea. Selim reInCepu sä povesteasCA: — BuniCul lul, Au luase parte la explorarea grotei de la Deir el Bahri, Ca ef al echipei de muncitori auxiliari angajai de Emil Brugsch care era atunci director al Serviciului de Antichitáti. Brugsch ii suspectase Intotdeauna de aCtivitAti nelegale pentru cA era prieten cu felahi din El Quma care gäsiserä grota CU mumiile regale i care vânduserä un numar de obiecte preioase Inainte de a fi fost desCoperite de cerCetatori, find desCoperii i fortai sä spunä care era sursa negotului br. Nu era departe de adevär. Seful sAu de echipA era un tânär chipe i pun de energie, dar cu buzunarele goale i, Indrägostindu-se pânä peste cap de o fatä din Luxor, o cameristä de la Hotel du Nil, voia sä faCä avere ca sA poatä oferi un dar de seamä familiei fetei Cu care dorea sä se Insoare.

A IncerCat, astfel, Câteva obiecte pe care le furase din grota

mumiilor regale. n alte condiii, ar fi ateptat luni sau chiar ani Inainte de a scoate acele obiecte pe piaà, dar dragostea este dragoste i inima flu ascultä de nici o poruncä. Tânarul era atât de nerabdator sä se prezinte cu daruri adecvate la familia fetei, Incât Ii pierduse once urmA de prudenä i, contrar sfaturilor unor prieteni, dAduse sfoarä In iarA printre cei care frecventau ,,Winter Palace Hotel” cä avea de vânzare

câteva obiecte importante i pretioase, datând dintr-o epocä sträveche. James Henry Breasted se afla printre aceti domni i, auzind cä printre obiectele scoase la vânzare se afla i un

FARAONUL NISIPURILOR 149

papirus, a cerut imediat sà-l vadA. A fost stabilitA o Intâlnire, dar, Intre timp, informatia ajunsese i la urechile celui care conducea serviciul Antichitäti, Emil Brugsch, care avea Intotdeauna informatorii säi In hotelurile din Luxor i, mai

ales, la ,,Winter Place Hotel”. Intre el si Breasted nu erau relatii prea bune i Brugsch bnuia cA multe odoare importante care Incepuserä sA constituie colectiile de Ia Institutul Oriental din Chicago erau de provenientä dubioasä. Intr-o noapte de pe la sfâritu1 primäverii, Breasted 1-a Intâlnit pe bunicul prietenului meu, Au, Intr-un bc de pe malul Nilului i. de acolo, a fost condus cälare In casa In care se aflau obiectele. Breasted s-a aràtat deosebit de interesat de Indatä ce a vázut

papirusul, dar interlocutorul säu dorea sà vândà tot botul de obiecte, dându-i searna cA risca sà fie descoperit dacä Incheia o serie de tranzactii separate i cu mai multi cumpàrätori. Breasted a Incercat sä insiste, dar celàlalt Ii cerea numai pentru papirus ceva mai puin decât Ii ceruse pentru tot botul de obiecte puse In vânzare, astfel cä Breasted nu ar fi fost capabil sä facä aceastä achizitie cu fondurile pe care le avea la dispozipe la Cairo. Nu voia nici In ruptul capului sá renunte, dar, In situ4ia aceea, trebuia sà cearä alte fonduri de la Chicago, printr-o telegramà. A cerut permisiunea sä fotografieze obiectele, dar, pentru un lucru ca acesta flu putea fi aranjat prea uor, i s-a permis doar sä copieze papirusul. Breasted abia Incepuse sä transcrie textul când a sosit un felah asudat tot, prevenindu-l cä oamenii lui Brugsch se aflau pe urmele lui. Desigur, Breasted nu trebuia sä se lase surprins Intr-o asemenea situatie, aa cä s-a Indepártat In mare secret, furios, dupä ce làsase toti banii pe care-i avea asupra lui sub titlul de acont. Bunicul lui Au a ascuns totul i, dupà o vreme, a fàcut o fotografie cu obiectele pe care le pusese In vânzare, inclusiv cu papirusul, dar, timp de mai multe zile i sáptámâni, i-a dar seama cA era supravegheat cu strictete de oamenii Serviciului de Antichitäp, motiv pentru care n-a mai reuit sA-b IntâlneascA pe Breasted.

150 VALERIO MASSIMO MArIuDI

Särmanul bAiat a trebuit sä renunte la visul säu de dragoste cu camerista de la Winter Palace i, dupà doi ani, s-a Insurat cu o fatá din El Quma, dintr-o familie atât de säracä, Incât tatäl fetei a acceptat sà primeascA doar câtiva saci cu mci i o dublä de orez ca dar de nuntà. Trecuserä doar câteva luni de la

cäsAtorie, când, Intr-o zi, In timp ce lucra pe o stâncA din apropiere de Deir el Babri, a alunecat i a cäzut. L-au dus acasA aproape mort, dar Inainte de a-i da sufletul a reuit sä-i spunä sotiei sale, Insärcinatä cu primul br copil, unde ascunsese obiectele acelea. Secretul a transmis astfel din

generatie In geneaie... Husseini 11 Intrerupse: — Mi se pare ciudat ca o asemenea comoarä sä ràmânä

ascunsA timp de mai multe generaii. Imi Inchipui cä nici tatäl prietenului tAu Ali nu se scälda In aur.

— Intr-adevr, domnule profesor, i, dacä ar fi putut, ar fi vândut-o IndatA cc ar fi fost posibil. Fapt este cä nu puteau i însui Breasted a fost primul care a rámas dezamàgit.... Sä vedep, la putiná vreme dupä moartea omului nostru, direcpa Anticbitä1or a pus sä se construiascä o baracä pentru paznicii care trebuiau sä supravegheze zona aceea destul de IntinsA care prezenta un deosebit interes arheobogic i istoric. — Am Ineles, spuse Husseini. baraca a fost construitä chiar deasupra bocului In care bunicul lui Ali Ii Ingropase comoara..

— Exact. Si flu numai atât. In decursul anilor, baraca a

fost transformatà Intr-o adeváratä cazarmä din cràmizi, prin urmare o constructie stabilä i definitivä. Doar de puIin timp fusese demolatá pentru ca pe acolo sä treacä o osea nouä, iar prietenul meu Ali, Intr-o noapte Cu lunä nouä, urmând indicaiile pe care bunicul i tatál lui le transmiseserä, intrase In posesia micului tezaur de la Deir ci Bahri. — Dar tu... cum de te-ai gândit sä 11 abordezi tocmai pe prietenul täu Au?

FARAONUL NISIPURILOR 151

— Pentru cä existase Intotdeauna la El Quma zvonul despre acea comoarà ascunsà Impreuná cu Ufl papirus de o valoare inestimabilA pe care-l vânaserà atât Breasted, cat i Emil Brigsch. Ii spusesem aceasta domnului profesor Blake atunci când vAzusem Ca se interesa de acele trei rânduri ale papirusul Breasted i tocmai pentru aceasta se hotàrâse sä-i mute cercetrile la El Quma, In Egipt. — Nu s-ar putea spune, admise Husseini, C n-ai fäcut o treabà foarte bunä. Ce s-a mai Intâmplat dupA aceea? — Ei bine, mai mult sau mai putin ceea ce titi deja i dumneavoasträ, domnule profesor. Eu am Inceput sä negociez cumpárarea acelui lot de obiecte pentru Ca Au, le fel ca i bunicul säu, voia sá vândä totul dintr-o data, dar cerea destul de mult...

— Cat cerea? Intrebä Husseini.

— Jumätate de milion de dolari, Intr-un cont Ia o bancä

din Elvepa. Husseini lAsä sá-i scape un uierat de mirare. — Dupä tratative Indelungate, am reusit sA reduC suma la trei sute de mu de dolari, dar tot era o sumA enormä. Domnul

profesor Blake a trebuit sä punà In joc toatá Credibihtatea sa pentru a obine imediat osutà de mu de dolari numerar pentru

a plAti un acont. indatä ce au sosit banii, am pus la cale Intâlnirea, dar, când domnul profesor Blake a apärut, polilia egipteanä a fäcut o descindere. Au venit prin surprindere, ca i cum ar fi tiut dinainte... — Si papirusul? — SA spun drept, nu tiu Ce s-a Intâmplat cu el. Ali a reuit sà se faca nevàzut i probabil ca 1-a luat cu el. Sau nu-l luase pentru nimic In lume: este un bàiat foarte banuitor i flu are Incredere In nimeni. Luase, In once caz, celelalte obiecte: douä bratari, un pandantiv... foarte frumoase, adevärate capodopere. Se aflau pe masä atunci când a navalit poliia.

152 VAL.Io MAssiMo MANFREDI

— Nu mi-ai spus un lucru, spuse Husseini. Selim Ii ridicA privirile i-l fixá cu o expresie dezamägitã, ca i cum s-ar fi simtit vinovat sau ar fi avut o comportare incorectä. Domnul profesor Blake mi-a spus cA mai ales un lucru II convinsese de autenticitatea papirusului: faptul cA aiti misterioi i puternici cumpArtori se interesau de ci. Nu tii nimic despre asta? — Nu, domnule... Nimic.

Husseini merse la fereasträ: afarà ningea i fulgii aibi se legänau prin aer ca nite confetti in timpul unui carnaval, dar strada era pustie i, In depàrtare, Inäbuit de valurile de nmsoare, se auzea up sunet, ca al unui corn de vânätoare, poate sirena vreunui vapora care stràpungea ceaa de pe lac In cutarea unui port invizibil. — Tu ce-al fAcut dupA aceea? IntrebA dintr-o data Husseini. — Eu nu cram acolo când a venit politia pentru ca ateptam afarä, In mainä. Dar am fost Ingrijorat dupä cc am väzut ca-i luaserä de acolo, cu sirenele uriând, pe särmanui domn Blake... — Ce crezi, unde ar putea fi papirusui In clipa asta? — N-a putea spune. S-ar putea sä fie la Ali, sau la aceti... alti cumpärätori, dacä este adevArat ceea cc ali spus dumneavoasträ... — Sau la guvernul egiptean, sau Ia guvernul american. S-ar putea sä-i aibä chiar i Blake. — Blake, domnule?

— Spun i eu aa... In realitate, nu tim nimic despre ceea cc s-a petrecut In ziua aceea la Khan ci Kalil. All a fugit, tu flu erai acolo... Nu era decât domnul Blake.

— Asta-i adevàrat i, dupA pArerea mea, flu sunteti singurul care v-ai gândit la asta. — Ce vrei sA spui? — Alaltáieri, ramasesem pânA târziu sA lucrez In biroul meu de la Institut si I-am vAzut pe domnul profesor Olsen descuind cu cheia i intrând In biroul care fusese al domnuiui profesor Blake.

FARAONUL NISIPURILOR 153

— Al idee cc putea sá caute? — Nu tiu, dar am Inceput sA-l urmresc i am descoperit alt lucru: domnul profesor Olsen este iubitul fostei soii a domnului profesor Blake. Si aceasta dureazä de ceva vreme. Eu cred cà toate astea ar putea Insemna ceva. — N-am nici o Indoialä In privina asta, Scum. Dar acum trebuie sá gäsim capAtul firului i sá vedem In ce fel am putea actiona. Lasä-má sA ma gândesc. 0 sä-i dau tin semn de via cat mai curând.

—Atunci eu plec, domnulepmfesor. Mulumesc pentrucafea — Mi-a fcut plàcere vizita ta, Scum. ContinuA sä-mi spui tot cc mai vezi.

Ilconduse pânA la uA, ateptA ca mainalui Selim sA disparA In lungul strAzii i, dupä aceea, se Intoarse In casA. Se aezA In camera cufundatA In tAcere i simi cA singurätatea Ii apAsa: In viaa sa nu era In clipele acelea nimic care sA-i poatA trezi tin sentiment sau o emotie. Nu mai era interesat nici mAcar sA-i desAvâreascA In continuare cariera universitarA. Un singur lucru ar fi dorit: sä citeascA pânä la sfârit papirusul Breasted. Se auzi sunând telefonul celular i Husseini privi la ceas, dar flu se micA din be. Telefonul suna In continuare, umplând

casa de nelinite. In cele din urmA, Husseini Ii luA In mânA cu un gest ca al unui automat: — Alo, spuse. — BunA seam, domnule Husseini, spuse o voce. Coritrolati-vA, vA rog, pota electronicA. Aveti acolo un mesaj. Husseini Inchise telefonul fArA sA spunA nimic i rAmase nemicat, gândindu-se fArA sA-i dea seama Cat timp rAmase astfel: Ii dAdu seama, când se ridicA i se apropie de calculator, cA trecuse aproape o orA. IntrA In retea i deschise caseta cu pota electronicA. Era un mesaj care spunea: 3x3 = 9

154 Vii.io MASSIMO MANFREDI

Inchise calculatorul i se aezä pe podea, aprinzându-i o çigara: sosiserA toate cele trei echipe. Se aflau pe pämânt american, gata sä intre In aciune. Telefonul sunä din nou pe la miezul, când Incerca sA adoarmä. Räspunse: — Sunt Husseini.

— Domnule Husseini, se auzi o voce metaiicA In receptor, pentru mine, cele mai frumoase orase din America sunt Los Angeles i New York, dar dumneavoastrà a face bine sA rAmâneçi la Chicago ca sä VA Intâlniti cu nite prieteni. DumneavoastrA sunteti ccl care cunoaste adresele. Era o voce

perfectA, complet lipsitA de accent, s-ar fi putut spune asepticA. Nu mai era mci o IndoialA: aleseserA deja obiectivele finale. Acum vor avea pretenia sA-1 vadA pe Abu Ghaj intrând In joc. Dar Abu Ghaj murise. De puinA vreme. Si chiar dacä nu murise, poate cä era mai bine sA-i ucidä: Abu Ghaj nu se putea pretinde a fi judecAtor pentru viata i moartea a milioane de persoane care nu-i racusera nici Un rAu, In momentul In care ar fi primit ordinul. Stinse toate luminile i meditä In tAcere muit timp: nu prevAzuse cA totul se va petrece cu o asemenea precizie de cronometru, cA pianul lui Abu Ahmid s-ar putea pune In micare ca angrenajul unei maini de rAzboi. Dar Ii cunotea pe Abu Ahmid i fu cuprins de o IndoiaiA Ingrozitoare: când ar fi fost sigur CA armele erau plasate i armate, s-ar fi limitat, Intr-adevAr, sA le foloseascä doar ca amenintare? Ar fi rezistat

tentapei de a da lovitura de moarte unui inamic pe care-i ura din räsputeri dupA cc pusese mâna pe lerusalim? Se gândea cum ar putea sA se ucidA i, In timp ce se gândea Ia asta, vedea perfect In Intuneric scena sinuciderii sale: polii tii care intrau In casA a doua zi, mäsurau, luau amprente. Se vedea pe el Insui prAvAlit Intr-o baltA de sânge (un foe de pistol?), sau atârnând de tavan, spanzurat cu cureaua de la pantaloni.

FARAONUL NISIPURILOR 155

Se gândi la William Blake care cotrobäia printr-un mormânt subteran de-al faraonilor, säpat In mod ciudat In stâncile Israelului i se gândi cä flu avea pe nimeni care sä-i poatä veni In ajutor, aa prizonier cum se afla In mâinile unor necunoscuii, In imposibilitate de a se niica. i se mai gândi i cA, ucigându-se, poate cä mainària aceea si-ar fi Incetinit mersul, dar nu s-ar fi oprit i William Blake ar fi rámas singur In mormântul acela.

Se gândi la ferocitatea lui Abu Ahmid i simi pe ira spinärii fiorul Inghe1at a! spaimei, revàzu scene din trecutul pe care credea ca-i Ingropase In adâncul memoriei: trädätori cazui In mâinile lui pe care Ii schingiuise cu Incetul zile Intregi pentru a stoarce din trupurile br sfârtecate pânä i ultima picäturä de durere. Stia cA dacä ar fi trädat sau flu ar fi Indeplinit misiunile Incredinate de Abu Ahmid ar fi nàscocit pentru el pedepse i mai sAlbatice, poate cä ar fi gäsit o modalitate de a-l tine In viatä säptämâni, poate luni, poate ani creând pentru el un infern färä sfârit. Era posibil sä flu te supui unui asemenea om? Se hotärl sà-i joace cartea, dar mai Intâi Ii va pregäti o cale de scápare In moarte. Cäutá In agenda un numar de telefon i, considerând cA oralncà flu era prea târzie, Il sunä pe medicul säu, doctorul Kastanopoulos, i-i cern o programare pentni a doua zi la orele 18 pentru ceva urgent. DupA ce obtinu ceea ce dorise, se aezä In fata caiculatorului ca sà-i citeascä mesajele de potA electronicà. Era unul care spunea: DR1 15.S14.1.23

Conform coduiui care fusese stabilit pentru echipe, ace! mesaj Insemna ca fiecare dintre ele ar fi trebuit sä-l Intâlneascä la ieirea 115 South de la Dan Ryan, la 14 ianuarie, orele 23. Asta Insemna cä a doua zi avea sA se Intâ!neascä, fatä In fatá,

cu unul dintre cavalerii Apocalipsului.

156 VALERI0 MASSIMO MAriuDI

Se simea obosit de moarte, dar tia cä, dacä s-ar fi Intins pe pat, n-ar fi putut adormi: flu mai exista nici un 1ocor In mintea i In timpul säu care sä nu fi fost pun de comaruri. Deschise televizorul i pe ecran apàrurá imaginile de la o editie specialá. Vocea crainicului anunta cA preedintele al Bakri fusese victima unui atentat la orele 17,10, din ziua de

13 ianuarie, In timp ce asiste la o paradA militarä In fata zidurilor Babilonului.

Era un reportaj CNN care Infàtia secventele unei InvA1mAe1i totale: mu de persoane care se cälcau In picioare pentru a fugi din tribunele aliniate In dreapta i In stânga unei ose1e, unitäti militare aflate pe traseul defilärii trAgeau nebunete, ca i cum ar fi fost atacate de un inamic nevázut: tancuri uriae de fabricatie sovieticá care se càzneau sä se IntoarcA si Ii roteau turelele de parcA ar fi vrut sä tragä asupra unui atacant care nu se läsa tintit.

Peste tot fulgerau girofarurile ambulantelor i ale masinilor de politie, iar In mijiocul tribunei, sub un baldachin cu Insemnele naionale, o mare baltá de sânge. Se vedea o targà transportatä In goana mare càtre un elicopter care cobora In clipa aceea In mijiocul oselei i, dupä aceea, lua imediat Inälime. Obiectivul unei alte camere, care probabil cá era instalatà undeva mai sus, urmärea acum zborul elicopterului pe deasupra cupolelor aurite i printre minaretele moscheilor din Bagdad. Vocea crainicului se auzea spunând cä, dupä cum transmitea agenia de presá naçionalá, preedintele Al Bakri se afla In stare criticá la secia de reanimare i cà medicii luptau cu disperare ca sá-i salveze viaia. Adäuga, Insà, imediat dupà aceea cá acest lucru era foarte puin probabil: martori oculari vAzuserá fulgerarea exploziei In imediata vecinàtate a preedintelui i pe infirmieri adunând din jurul säu fragmente din corpul sãu sfârtecat. Cea mai probabilä ipotezà era a unui kamikaze din opozitie care adoptase tehnica echipelor sinucigase ale grupárii Hamas. Era greu de presupus cä ar fi

FARAONUL NISIPURILOR 157

putut reui cineva sä plaseze o bombAIn tribunele care fuseserA controlate centimetru cu centimetru de fore1e de securitate, pânä CU câteva minute Inainte de Inceperea ceremoniei. Husseini plecA fruntea, In timp cc pe ecran apärea un spot publicitar i se gândi la cine s-ar fi putut afla In spatele acelui atentat care avea bc Intr-un moment atât de critic pentru scena politicä din Orientul Mijlociu. Când se reluä emisiunea, camerele prezentau o persoanA oficialä de rang Inak, cu caschetA de tanchist, Inconjurat de garda sa personalä. Purta un bandaj gros, pätat de sânge, pe umärul stang i dAdea ordine celor din jur. Crainicul spuse cä era generalul Taksun, posibilul om forte al perioadei de dupä moartea lui al Bakri. Un om care se putea baza pe respectul i ataamentul trupelor de elitä ale arrnatei i care se bucura de o anumitä reputaie i In exterior. Privirea lui Husseini ràmase aintitA asupra expresiei aspre i hotärâte a generalului, micäri1e sale precise ca ale unuia care urma indicatiile unui scenariu studiat de mult timp i se gândi cä, In spatele acelui atentat, s-ar fi putut afla spionajul american. Pentru americani, generalul Taksun era omul cu care se putea ajunge la o Inelegere.

In clipa aceea sunA telefonul i Husseini ridicä receptorul. — Noi am fost, domnule Husseini, spuse o voce metalicá.

7

Sarah Forrestall ajunse cu jeepul pâná In vârful dealului din apropierea taberei, apoi tAie contactul i coborl Farà motor pânA Ia parcarea maini1or. Coborl din mainA i o Impinse panä la locul In care stätea de obicei, In rand cu celelalte vehicule, apoi respirà adânc i privi In jur. Totul In jur era cufundat In tàcere i containerele se puteau distinge prin Intuneric doar datoritA razelor discrete ale lunii care ilumina

putin Intinderea alburie a väii. DeodatA, vAzu o sclipire de luminä pe una dintre colinele care Inconjurau tabára Inspre

vest i se ascunse In umbra unui camion. ndatA dupä aceea, auzi i zgomotul mainii de teren cu care Maddox plecase din tabrä.

Maina se opri la mica distantä de ascunziul säu, Maddox coborl i schimbä câteva cuvinte cu barbaii care erau cu el: erau cu toii In uniforme de camuflaj i purtau In mâini arme automate.

Ii auzi In continuare vorbind In oaptä Intre ei, apoi vázu Ca militarii se Imbarcau din nou In maina de teren i se Indepärtau spre sud. Mai ateptA pu;in pana când Maddox inträ In containerul sáu, apoi se strecurá cätre propriul säu container, vârl cheia In broascä i deschise usa, dar, pe când voia sä intre, un bra; ii barA drumul chiar In prag. — Will, spuse ea tresArind. M-ai speriat cumplit.

FARAONUL NISIPIJRILOR 159

— Si tu pe mine, räspunse Blake. Ce-ai cäutat In deert In toiul nopii? Si asta-i orä de Intors acasà? — Stii Ce, hai sä inträm, spuse fata. Nu cred cä este cazul sA stäm aici la douä noaptea i sä sporovàim de una, de alta. — Cum vrei, spuse Blake, In timp ce fata aprindea lampa cu butan, dând-o imediat foarte Incet i astupând ferestrele. Dar cred cA tu Imi datorezi o exp1icaie. — De ce? Intrebä Sarah.

— Pentru cä rn-am Indragostit de tine i tu tii asta; ma faci sA cred cA nu-i displace, dar mA lai baltA. MA lai In beznA, dei tu tii cA am neapAratA nevoie de ajutor, din toate punctele de vedere. Nu tiu dacA m-ai Inteles. Sarah se Intoarse spre el i, din privireaei, Blake putuInelege cA acele cuvinte pe care i le spusese n-o lAsaserA indiferentä: — Am Inteles foarte bine. Dar nu ai dreptate: am riscat pentru tine, pentru a-ti face rost de informatiile pe care le doreai. Nu-i vina mea cA n-am avut mai mult noroc.

— Sigur cA flu este vina ta, spuse Blake. Am copiat originalul master i 1-am examinat In computerul meu. Acolo suflt coordonate i se referä la o localitate din deertu1 Negev, Israel. Suntem cam la patruzeci de mile la sud de Mitzpe Ramon i cam la cincisprezece mile est de grania egipteaflä. Si tu tiai asta. In plus, repet, ce-ai avut de racut prin Imprejurimi,

la ora asta, cu jeepul? Imi Inchipui cä te-ai dus cu Maddox i cu ai lui, dar de ce i pentru cine? Sarah se aezA istovitA pe un scaun i scoase un oftat prelung: — Dar chiar mA iubeti cu adevArat? spuse ea privindu-l tintA. Si ce ateptai ca sA mi-o spui? — MA rog, ca sA-ti spun de la Inceput, flu tiu cine dracu’ eti i ce naiba faci pe aici i pentru cine dracu’ lucrezi... — Si ce-ti pasA tie de asta? IntrebA fata. Se ridicA i se apropie de el, atât de mult Incât el putu sA-i simtä pentru o clipä, amestecat cu rnirosul pielii sale asudate, dupA care ea Il sArutA strângându-l In brate Cu 0 fortA pAtimaA.

160 VM.iiuo MAssu1o MANFREDI

Blake simp cum un val de cäldurä Ii inundà sufletul i-i IntunecA mintea: i se prea cä uitase cat de violent putea don un trup de femeie, cat de ametitor putea fi parfumul care urca dintre sânii unei femei frumoase.

ncercà sà se menpnA lucid: — Sarah, de ce m-ai minit? spuse el deprtându-se puin de ea, dar continuând s-o priveascà In ochi. Atmosfera era Incärcatà, containerul prea sá se micoreze cu fiecare cipA care trecea, ca i cum pereii s-ar fi apropiat unul de altul, obligând bàrbatul i femeia sà se limiteze Ia un spapu din ce In ce mai strâmt i ipereu mai saturat cu senzaiile i doriniele br. Sarah Ii scoase In faa lui bluza i pantalonii plini de praf, apoi spuse: — Cred cä am sA fac un du. Te rog sä nu pleci. Blake r.mase singur In mijlocul acelei Incáperi ticsite de häri, càrØ, de haine In huse de plastic i asculta clipocitul duului In cabina minusculA, cu pereii aburii, i bätàile din cc In ce mai puternice ale inimii sale. Simlea un tremur intenor gândindu-se la clipa In care clipocitul duu1ui Sc va opri dintr-o data: ultima data când fAcuse dragoste cu Judy fusese Cu sase luni Inainte. 0 viaä. Si Judy se mai afla Inca In sufletul lui, Cu privirea aceea numai a ei, cu parfumul pàrului, Cu graia micärilor. Se gândi la mormântul din mijiocul deertu1ui, dincolo de muntele-sfinx i dincolo de muntele-piramidä, la enigma faraonului Inmormântat la o distaiflA de necrezut de Valea Regilor. Se gândi Ia locul acela In care natura i Intâmplarea produseserä o replica la cele mai marete monumente de pe malurile Nilului, i totui, In clipele acelea, bàtäile nebuneti ale inimii fäceau ca once gând sa disparà; mesajul omului Inmormântat de milenii i uitat Intr-o hrubä mizerä din ccl mai arid deert al continentului nu se putea impune In fata foriei acelei chemäri pe care o percepea de dincolo de perdeaua de abun.

FARAONUL NISIPURILOR 161

Se trezi Cu ea In faiA, goalä, pe neateptate, i abia atunci Ii dädu seama C flu se mai auzea zgomotul apei de la dus. Mâinile ei, Inca ude, Ii dezbräcarà Incet i apoi se plimbarä pe Corpul i pe faa sa, ca i cum ar fi vrut sá punä stApânire pe un teritoriu dorit de mult timp. Blake o duse In pat i o Imbräiä cu 0 frenezie lacomä, 0 mângâie cu 0 ardoare inCredibilä, o särutA din ce In ce mai pätima, eliberându-i sufletul de amintiri i de sufeñnä, In timp Ce ea Ii primea cu o senzualitate tot mai Infläcäratä, mai laComä i mai Inváluitoare. i, când ci îi desprinse privirile de pe corpul ci ca S-O priveascä drept In ochi, o vázu transfiguratà de plàcere, devenind i mai frumoasä, räspândind o strälucire misterioasä, o luminá blândä i sleità de puteri. Ramase câteva Clipe, Contemplând-o pe când ease abandona extenuatä, cu trupul Cupnns de acea moliCiune relaxatä veCinä Cu somnul apoi, dintr-o datA, bArbatul tresAri, de parcA se trezea dintr-un vis.

— ACum, rAspunde-mi, spuse, te rog. Sarah Il privi i ea, ridicându-se In fata lui i linându-i mâinile Intr-ale ci:

— Nu IncA, Will, spuse, i nu alci. Profesorul Husseini stinse toate luminile din casA, puse In funciune robotul telefonic, apoi luA cutiua neagrA io strccurA Intr-un buzunar interior al hainci. Iei pc stradA i se IndreptA spre maina parcatA nu departe, lângA trotuar. Se Intâlni cu un coleg, profesorul Sheridan, specialist In limba akkadienilor, care ieise la plimbare cu câinelc sAu i-l salutA cu 0 Inclinare a capului. Era sigur cä acesta se va Intreba unde putea ci sä meargA la ora aceca i pe un asemenea ger i cA ar fi gAsit cu siguranA 0 explicatie rAutAcioasA, dar probabil nevinovatA. Pomi motorul i intrA dupA pupn timp pe bulevardul larg care urmArca malul lacului Expo, strAlucitor sub feinarele care rAspândeau pe gheatA zone de luminA verzuie. LAsase In

162 VAIIo MAssIMo MANFREDI

dreapta clAdirile UniversitApi, purtând pe tumuri cAciuli de zäpadA, i, mai Incolo, clopotnia capelei. Era o priveiite fascinantä i spectralä In acelai timp, Cu care IncA flu reuea sA se obinuiascA i-i amintea de prima zi In care pusese piciorul In capela UniversitAii i o consiclerase lipsitA de orice Insemn care putea fi atribuit unei anumite confesiuni reiigioase. Putea foarte bine sA fie i o moschee. — Asta era, aadar, America, gândise atunci. Nu putea alege un CreZ In mod special i, deci, lipsa unui crez era singura opiune. DupA câteva minute intrA de Dan Ryan aproape pustie o luA pe breteaua care-i ducea pe direciia sud. DepAi o mainA a po1iiei care mergea Incet In patrulare pe autostradA i putu distinge silueta masivA a agentuiui de culoare aflat ia volan. Merse In urma unei cisterne sclipitoare cu piesele ei cromate i cu iragul de beculete colorate de avertizare, pânA la interseclia a 111-a, apoi trecu pe banda din dreapta. Putin mai Incolo observA un Pontiac vechi station-wagon cu numAr de Indiana, care Inainta cu o vitezA constantA de patruzeci de mile la orA. Se gândi cA ar fi putut sA fie chiar el. VAzu maina cotind la intersectia a 115-a, cu putin timp Inainte de ora unsprezece, i intrând In parcarea unui magazin de vinuri i lichioruri, find sigur acum cA pe ci Ii atepta. RespirA adânc i opri maina, iAsând aprinse luminile de poziie. Omul iei din maina sa i stAtu pe bc pre de câteva secunde In mijlocul parcArii pustii. Purta jeans, pantofi de jogging io canadianA cu gulerul ridicat. Pc cap avea o apcA purtând emblema lui Chicago Bulls. I se pAru cA se uitA Inspre el ca pentru a Sc asigura cA nu Sc inalA, dupA care II vAzu trAgându-i ceva peste faA. . .un passemontagne. Omul se apropie cu pas grAbit i sprinten, deschise portiera din dreapta i intrA In mainA. — Salam alekhum, Abu Ghaj, spuse ci aezAndu-se. Sunt numArul unu din grupul doi i-i transmit salutAri din partea

FARAONUL NISEPURILOR 163

lui Abu Ahmid. Scuzä-mA cA flu ma arAt la faiA, dar este o mAsurä absolut necesarä de sigurai4á pe care avem Cu totii ordin s-o adoptAm. Doar Abu Ahmid ne-a väzut cum arátäm i ne poate recunoate. Era a sa vocea metalicA pe care o auzise vorbindu-i la telefon. Husseini Ii privi: avea alura, vocea i micarile unui bärbat tânär, cam de douazeci i cinci de ani. Observase micari1e sale In iimp cc se apropia i deschidea portiera: sprintene, aproape amionioase, sigure dar prudente, jar privirea care strälucea de dupä passe-montagne pärea indiferentA, dar era atentä, pnând sub control tot cc se Intâmpla In jur. Omul acela era, evident, o mainrie de ràzboi, de o eficienä i o precizie extraordinare. — Sunt onorat, continua el, sä lucrez sub coordonarea

marelui Abu Ghaj. Isprävile tale sunt admirate i acum In toate teritoriile Islamului i eti un model demn de urmat pentru oricare luptätor din jihad. Husseini flu-i ráspunse nimic, ci ateptä ca ci sA continue: — Operaiunea noastrA este pe cale sä se Incheie. Cci trei catâri cumpärai din târgul de la Samarkand sunt pe punctul de a ajunge la destinatie. Unul dintre ci se aflaln autocamionul care mergea Inaintea ta pe autostradä, Ii aminteti? — Imi amintesc, spuse Husseini. — Ascultä-mä, Abu Ghaj, continuA celAlalt, grupul unu va ajunge la destin4ie peste douA zile, grupul trei peste trei zile, grupul doi este... deja pe poziiii. Cci trei mAgari pot fi Ineuaçi In once moment. Husseini se gândi cä temerile sale deveneau din cc In cc mai Intemeiate: ,,a Ineua catârii” era, evident, expresia codificatA care Insemna montarea bombelor i era la fel de evident cA folosirea acelui limbaj chiar i Intr-o discutie atAt de secretA era impusA de teama unor interceptäri de la distantA. Sau poate cA doar de stilul oriental atât de Inflont... — Abu Ahmid rn-a trimis sA-i spun cA va trebui sA trimii mesajul la douAzeci i patru de ore dupA cc ultimul catâr se va afla instalat In grajdul sAu.

164 VALERIO MAssIMo Mi’wIDI

— n total, patru zile, se gândi Husseini. Situa;ia evolua acum Cu o rapiditate imposibil de oprit. Megalomania lui Abu Ahmid era pe cale sá ajungA pe culmi nebánuite. Si totui, Inca flu reuea sA InteleagA de cell alesese tocmai pe el i, mai ales, ce-i racea sA fie atât de sigur Ca el va aduce la Indeplinire tot ceea ce i se cerea sA facä. Coborl gearnul din partea lui i se Intoarse cAtre tânärul care era aezat lângä el: — Te deranjeazA dacà fumez? Ii Intrebä punând mâna pe pachetul de igàri. — Nu, räspunse tânArul. Dar îti face ràu tie Insuti, pe lângä Ca Ii dàuneazà celui care stA iângà tine. Husseini clätinä din cap: — De necrezut, spuse el, gândeti ca un american. — Trebuie, Ii räspunse celälalt Farä sá clipeascä. Husseini se rezemä comod de spätarul scaunului säu, trase prelung din igarä i suflä fumul pe fereastrà, o data cu un nor de aburi:

— Ce aitceva ti-a mai spus Abu Ahmid?

n mod ciudat, tânArul nu se Intoarse spre el, dar vârl mâna In buzunarul interior al canadienei scotând de acolo un plic. — Mi-a spus sA-ti dau asta i sä te Intreb dacä Ii cunoti. Husseini Ii reveni din amorteala care-l cuprinsese pe neateptate i Intinse mâna ca sä ia plicul. Era ceva cu totul neateptat.

fl deschise i vãzu cá Inàuntru se aflau trei fotografli care In1au aceea.i persoanAln copilrie, In adolescençà i In tinerete. TânArul continua sä priveascä In gol In bezna din fata lui. RepetA iarâi, mecanic: — Abu Abmid Intreabä daca 11 cunoti pe omul acela. Husseini continua sa priveascA täcut fotografiile, mai Intâi ta sa IneleagA i, dupä aceea, ca i cum ar fi fost lovit de un träsnet, cu o expresie InspàimântatA i cu ochii In lacrimi spuse: — S-ar putea sã fie... dar... nu se poate... S-ar putea sA fie... fiui meu? Nu-i aa? Este fiul meu?

FARAONUL NISII’URILOR 165

— Aa este, Abu Ghaj. Abu Ahmid spune cä este fiul täu. — Unde este? Intrebá cu capul plecat, In limp ce lacrimi neateptate Ii brAzdau obrajii. — Nu tiu. Husseini mângâia cu degetele imaginea báiatului pe care de multá vreme Ii credea mort. Abu Ahmid Ii adusese, cu

mu1i ani In urmä, Un cOciug micu având Ináuntru resturile de nerecunoscut ale unui copil pe care o grenada Ii sfârtecase In timpul bombardárii unei tabere de refugiai. Era Intocmai cum 11 vedealn fotograflule acelea: aa i-lInchipuise de fiecare data când se gândise cum ar fi putut arAta, ca adolescent, ca bäiat, dar numai dacA acea cruzime a oameniior i-ar fi permis sä creascA. Dar Abu Ahmid Ii tinuse ascuns ani Intregi, In cea mai mare tainA, ca sA-1 foloseascä Intr-o zi ca ostatic... latA Ca

venise ziua aceea In.care sà-1 oblige pe el, Omar a! Husseini, sä se supunä frä nici o Impotrivire. Si iatA de ce Abu Ahmid era atât de sigur cä ordinele sale vor fi aduse la Indeplinire... Acum, când fiul sàu se afla In mâinile ceiui mai cinic i mai nemilos om pe care-i cunoscuse vreodatA, nici macar sinuciderea nu mai putea fi o cale de scäpare... Era prins In cursä. — Abu Ahmid zice Ca bäiatul este bine i sä nu-ti faci griji. Se läsA o täcere mormântaiä In automobilul care se rácise

de tot. Tânárui mai spuse, dupà o scurtà pauzA: — Nu te bucuri, Abu Ghaj? Si cuvintele iui Farä nici o intonalie clarA sunarA ca i cum ar fi fost pronunçate pe un ton batjocoritor, pun de cruzime. Husseini Ii terse lacrimile cu dosul palmei i-i dAdu Inapoi fotograflule. — Abu Ahmid spune cA le poti pAstra, spuse tânArul — N-am nevoie de ele, rAspunse Husseini. Chipui lui i-am purtar Intotdeauna IntipArit In suflet. TânArul iuA plicul i In sfârit se Intoarse cAtre ei. Husseini 11 putu privi pentru o clipA drept In ochi, dar IntAlni doar o sclipire imobilA, ca de gheatA:

166 VALiuo MAssIMo MANFREDI

— Eti Ingrijorat, dar, crede-mä, este infinit mai bine decât golul, decât neantul. Eu, poate cä sunt pe cale sà mor, dar nu am tatà, nici mama, n-am frati sau surori. Si nici macar prieteni... N-o sá ma plângä nimeni. Va fi ca i cum n-as fi existat niciodatä. Rämâi cu bine, Abu Ghaj. Se Indeparta spre maina sa i, dupá ce aceasta se puse In micare, Husseini ràmase mult timp privind urmele pe care omul le läsase pe západä, ca i cum ar fi fost ale unei fantome. Apoi porni motorul i piecà.

William Blake coborl Incet In Incäperea subteranä, ateptä Ca i Sarah sá ajungä lângä ci, apoi aprinse lumina i se IndreptA spre locul In care Incepuse sá cure;e resturile surpArii, scoând la ivealä peretele de scânduri. — AiCi se aflä ferecat secretul acestui mormânt, spuse el cätre Sarah. Dar Inainte sà trec la treabä, ráspunde-mi la Intreban: alci nu ne poate auzi nimeni, Sullivan are In urechi doar zgomotui generatorului de curent i al troliului. Sarah se rezemä de perete i nu spuse nimic. — tiai cá suntem In Israel i nu mi-ai spus nimic; tii, de asemenea, cä Maddox nu se ocupä doar de cercetäri miniere. Erau doi bärbaii In uniformä de camuflaj Impreunà cu ci astä-noapte când v-ali Intors, jar tu fusesei ImpreunA cu ci pe dealuni, cu maina de teren, pânà In clipa aceea. — Ti-am ascuns, Intr-adev.r, ceva pânä acum, dar am fcut-o numai pentru binele thu: dacä ai fi tiut unde ne aflam, curiozitatea te-ar fi pus In pericol... — M-ar fi ferit sa merg pe o calé greitä. Eu credeam ca ma aflu In Egipt. — Egiptul nu-i decât la câteva mile spre est. — Egiptul despre care vorbesc eu este pe malurile Nilului — Ar fi fost i mai periculos pentru tine sà tii cc face Maddox.

FARAONUL NISIPURILOR 167

— Nu mA intereseazä. Acum vreau sä tiu i, de asemenea, vreau sA tiu totul despre tine. Am racut dragoste ImpreunA: flu crezi cA at fi cazul?

Nu. Nu cred i consider in continuare cA tu trebuie sA rAmâi In afarA de toate astea. Ai deja o enigmA de deziegat, at trebui sA-i fie suficient.

Blake ainti asupra ei o privire hotrâtA. Atmosfera Incepea sA se Infierbânte In interiorul mausoleului i chiar i aerul devenise dens i apAsAtor: — DacA flu-mi rAspunzi la IntrebAri, Ii vol spune cA astA-noapte 1-ai urmärit i cA alaltAieri ai intrat In biroul sAu i i-ai copiat fiiere1e din calculator. — N-al sA faci aa ceva. — Ba, cum sA flu i pot sA i-o i dovedesc, dat find cA am o copie de pe originalul master pe care tu l-ai reprodus. Si te asigur cA flu este In avantajul tAu sA riti. Nu glumesc deloc. — Eti un porc. — Si asia flu-i nimic, pot sA mai fac i allele. Sarah se apropie de el: — Chiar crezi cA mA poti obliga sA vorbesc prin asemenea ameninri? Atunci, o sä-i spun eu ceva: In tabàra asia, flu mA ai decât pe mine. DacA, dintr-uri motiv oarecare, prezei4a ta aid at deveni stârijemtoare, flimefli flu va ezita sA te facA sA dispari, Ingropat sub câteva lopeti de pAmânt i de pietre. Maddox n-at sta pe gânduri nici o clipA, jar Pollak i-ar da cu plAcere o mânA de ajutor. — Asia mi-o Inchipuiam i eu, dat fl-aveam de ales. — Ba, cuin sA nu ai? Puteai sA rAmâi la Chicago i, Ia nevoie, chiar sA-ti schimbi meseria. . .dat acum flU mai are rost sA vorbim, pentru cA aici treburile merg prost: dacA vrei chiar sA tii, guvemulproiectase o operaçiune secretá i hotrâse sA foloseascA una dintre taberele de lucru Inflintate de Warren Mining Corporation ca bazA pentru aceastA operatiune. Aceasta i pentru cA, In trecut, Inainte de a deveni manager la Warren Mining,

168 VALERIO MAssiMo MiiiDI

Maddox a lucrat pentru guvem. Acum, operaiunea a euat chiar dacä, sä spunem, Intâmplarea a fkut ca obiectivul sà fie totui

atins. n schimb, a provocat o enormA nemultumire serviciului de spionaj israelian, care este indispensabil guvernului american pe aceste teritorii i care flu a fost Intiintat despre toate acestea.

intr-o asemenea situatie, nimeni flu mai are Incredere In nimeni i, In plus, ideea lui Maddox de a te implica In aceste säpäturi a devenit supärAtoare, greu de suportat In continuare... — Dar de cc rn-a adus Maddox aici? Este adevärat cà au

dificultAp financiare sau ai inventat tu totul? — A fost o hotrâie pripitä•a lui Maddox i o mai veche manie a lui pentru egiptologie. Oricum, eu mi-am fäcut o idee: Maddox a avut, cu siguraiflA, asigurarea unei mari recompense din partea guvemului pentru colaborarea sa, recompensä pe care, InsA, va trebui s-o verse In conturile companiei ca s-o salveze de la faliment. Când a descoperit mormântul ästa nenorocit, s-a gândit sá Impuste doi iepuri dintr-o loviturä i sä bage In propriul sáu buzunar banii pe care i-ar putea obtine pe aceste comori, chiar dacA ar trebui sA-i Impartä Intr-un mod

mai mult sau mai putin echitabil cu Sullivan i cu Gordon. Imi Inchipui cä ti-au fäcut i ie o propunere In sensul ásta. — Aa este. Dar flu rn-am angajat la nimic. — Problema este cA situatia generalA In partea asta a lumii este pe cale sA se deterioreze i sunt de ateptat evenirnefite grave. Nu rnai este timp pentru bazaconiile tale. DacA vrei un sfat, pune-i Ia rnuncA zi i noapte pe oamenii ätia, dä la o parte toate pietrele alea surpate, fA un catalog cu obiectele gAsite i pleacA, dacA rnai poti. Când toatA porcAria asta se va termina, am sA te caut i am putea petrece ImpreunA i câteva clipe rnai linitite. Si chiar sA ne cunoatern mai bine... cine tie. Eu am rAmas CU 0 anumitA curiozitate... Blake rAmase tAcut, privind-o In ochi, Incercând sA-i stApâneascA emotia, spaimele, nelinitea pe care cuvintele cii le provocaserA. Apoi, aplecându-i capul, spuse doar atât:

FARAONUL NISIPURILOR 169

— Mulumesc. Se Intoarse pânA sub intrarea In mormânt si-i semnalA lui Sullivan sà-i trimitA jos pe muncitori i sä coboare cablul troliului.

Relncepu sä curete locul surpArii i, Impotriva contiinei sale de cercetAtor, de fiecare data când vedea câte o achie de lemn din acel perete, luat de lopeile säpätorilor i aruncat In

bena legatä de cablul troliului, simtea o durere, dar, In situatia aceea, flu avea de ales. Dacä ar fi procedat ca de obicei, folosind peria i pacluI, ar fi fost necesare sàptAmâni Intregi, dar acum Ii dádea seama cä orele sale de lucru erau numrate.

Ii permise doar o jumätate de orä pentru masä i iei la suprafatä Impreunä cu Sarah aezându-se la umbra cortului ca sà mänânce un sandvici cu came de pui i sA bea o bere. Când era gata sä coboare din nou sub pämânt, väzu un nor de praf care se apropia dinspre tabärA i, la putin timp dupA aceea, putu distinge mai bine despre ce era vorba: era una dintre maini1e Comparnei miniere care se opri la intrarea In micul antier. Portiera se deschise i coborl Alan Maddox. — Ce surprizä, spuse Blake. Cärui fapt Ii datorez plAcerea acestei vizite pe antierul meu? — Te salut, Sarah, spuse Maddox, väzând-o pe fatá aezatA ceva mai Incolo. Apoi, adäugä, privindu-l pe Blake: Am noutAi: a sosit räspunsul de la analiza cu carbon radioactiv a eantioanelor pe le-am dus la laborator. A costat o grAmadA de bani, dar ne-au servit In eel mai scurt timp. Am crezut cä vA fac o plàcere aducându-vä eu Insumi rezultatul i cat mai repede. — Va mulumesc foarte mult, spuse Blake Farä a-i ascunde tulburarea. Pot sA-l väd?

— Pentru asta am venit, spuse Maddox Intinzându-i un plic Inchis. Blake Il deschise, scoase In grabä foaia de hârtie i citi rezultatul:

170 VAuiuo MAssiMo MANFREDI

E.antioane de lemn:jumdtatea secolului aiXill-lea I.Hr. ±50 de ani

Eantioane de piele: Inceputul secolului al VI-lea I Fir. ± 30 de ani.

Maddox Ii privea Cu neràbdare, ateptând sA audà rAspunsul: — Ei, ce spune? Blake C1At1nA din Cap: — Este un rezuitat deosebit de Corect, dar eu flu reuesc sä Inteleg... — Dc ce? Cesemnificape are? — Toate elementele pe care ic-am avut In vedere pânä acum ma faC sá datez mormântui acesta In al doisprezecelea sau al treisprezecelea secol I.Hr., eea Ce se ConfiffliA prin analiza lemnului din sCânduri, dar, In privinta eantionu1ui de piele, rezuitatul Imi indiCä InCeputul secoluiui al aselea... Nu reuesc sä pricep... — Cineva a intrat In mormânt Cu ase seCole Inainte de Hristos, poate pentru a-i jefui, cc este ciudat aiCi? — Tocmai asta este: Ca mormântui n-a fostjefuit. Dc cc a mai intrat, atunci, misteriosul vizitator?

o vreme, Maddox nu spuse nimic i prea sA mediteze. — Beti ceva? Ii Intrebä Blake. Este apä i nite suc de portocaie: s-ar putea sä mai fle reCe. — Nu, multumesc, am bàut ceva adineauri. Spunep-mi, domnule Blake, cat timp và va trebui ca sä terminati CU Indep5.rtarea resturilor de pàmânt? — Nu prea mult... spuse Blake. Poate pânA maine searä... — Si, dupA aceea, cc veti face, veti deschide sarcofagul? Blake dàdu din cap aflrmativ. — Vreau sa flu i eu de faPá In momentul acela. Trimiteti pe cineva sA ma cheme, domnule Blake, vreau sa flu acolo Impreunà cu dumneavoastrA când veli ridica blestematul ala de capac.

FARAONUL NISIPURILOR 171

— In regulä, domnule Maddox. MuBumesc pentru cä a;i venit. Si acum, dacä flu mai avei treabá cu mine, m-a Intoarce la lucru.

Maddox schimbä Câteva cuvinte CU Sullivan, o salutA pe Sarah, apoi Se urea In mamà i pleCä. Blake fu eoborât Cu troliul i reIncepu luerUl. Sarah veni dupà ella scurt timp dupà aceea: —Chiar aide gând sä deschizi sarcofagul acela maine searä? — Foarte probabil. — Si Cum te gândeti sä fai asta? — PlaCa de deasupra iese In afarà de jur Imprejur CU vreo zece centimetri. Vor fi de ajuns patru bâme i patru CriCUri hidraulice. Cu alte douä bârne vom face CapaCul sä alunece In jos pânä Când se va rezema pe pardosealä. Crezi cá existä aa ceva prin tabärä?

—0 sá ma ocup eu de asta desearà. In eel mai räu caz o sà folosim cricurile de la jeepuri: ar trebui sA fie sufiCiente. Muncitorii scoseserá de-acum la ivealá cea mai mare parte din peretele de scânduri i, pe mäsurä ce scoteau afará resturile, pe latura de est a mormântului apärea un fel arhitravä sub care continua sä alunece material din surpare. Blake se apropie i IndreptA lanterna cätre arhitravä. — Ce este? Intrebä Sarah.

Blake privi arhitrava i, dupä aceea, portiunea din peretele de scândurä care fusese acoperit i päru cuprins imediat de o agitaie ciudatá. — Poate cä am reuit, spuse. Dä-mi metrul. Sarah luA metrul din cou1 cu unelte i i-l Intinse. Blake se cààrà pe mormanul de pàmânt, alunecând de mai multe ori pânä reui sä ajungä la arhitravá i s-o mAsoare. Apoi, coborl i msurä lätimea paravanului din scânduri: — Stiam eu, spuse. Este exact aa cum am bänuit. Peretele ästa dinlemn era In pozie verticalà i acoperea deschizátura aceea.

172 VALERJO MASSIMO MANFREDI

— Apoi, la un moment dat, cineva 1-a fäcut sà cadä ca sä astupe definitiv intrarea In acest mormânt. — Si eu cred aa. Si ma gândesc CA, atunci când vom mica din bc peretele din lemn, vom da i de stâlpii de sprijin. Le ceru muncitorilor sA aibä grijA i sA strice cat mai puin scândurile In timp cc dAdeau la o parte pAmântul, apoi luA i ci Insui o lopatA i Incepu sA sape pe partea dinspre sarcofag, In timp ce muncitorii continuau sA sape In partea dinspre peretele de lemn. DAduse acum de material mai moale, In special nisip, amestecat Cu pietri ceva mai mArunt, ca nite boabe de porumb, aa Incât se InlAtura mai CU spor decât se ateptase. Sarah fusese i ea cuprinsA la rândul ci de o agitatie la fel de ciudatA i, pentru CA nu mai avea rAbdare sA stea i sA priveascA, umplea i ea couri1e i le golea In benä, dând dovadA de o energie surprinzätoare. Sudoarea Ii lipise cAmaa usoarA de bumbac pe piele, scoAndu-i In evidentA formele i fAcea sA-i sclipeascA In penumbra subteranei pielea bronzatA ca patina de pe bronzul unei statui antice. Amândoi Ii legaserA la gurA câte o batistA pentru a se apAra de praful des pe care munca a patru oamem 11 stArnea din grAmada aceea de dArâmAturi i pe care aspiratonil nu reuea sA-l absoarbä cu totul. La un moment dat, Blake se opri i luA din cou1 cu unelte mAtunca i pensula i IncepU sA IndepArteze praful care se adunase In toate adânciturile de pe suprafaa sarcofagului. — Ce este? Intrebä Sarah.

— Piatra sarcofagului este gravatA... s-ar putea chiar pânA la bazA.

Sarah lAsA lucrul pe seama muncitorilor si Ingenunche alAturi de Blake.

— Aprinde lanterna i lumineazä-mi dintr-o parte, razant, spuse el In timp cc continua sä curete suprafaa de calcar, mai IntAi cu mAturica i dupä aceea cu pensula cu pAr de pore. Sarah fäcu cc i se spusese i rAmase privindu-l pe tovarAsul

FARAONUL NISIPURILOR 173

sáu care trecea Cu degetele peste semnele säpate In piaträ. Apärea, prin contrastul puterniC dat de lumina razantä, un ir de semne hieroglife care pästra urme ale culorilor folosite de scrib: ocru, indigo, negru, galben. — Ce InseamnA? Intrebä Sarah.

— Nimic, räspunse Blake. Nu are nici un sens. — Cum se poate aa ceva? Intrebä fata. — Am nevoie sA väd toatA inscriptia. Nu vol putea descoperi o semnificatie completA pânä când flu vom ajunge la pardosealA. SA continuàm.

Blake luä din nou lopata In mâini i reui sä sape un canal liberlntre mormanul de pAmânt amestecat cu pietri i peretele sarcofagului, suficient de larg ca sä se poatA mica destul de liber, apoi Incepu sA curete suprafaa pentru a scoate la ivealä inscripia. Când terminA de curätat, Ii dAdu seama imediat cA scribul trebuia sA fle tot acela care realizase i celelalte inscriptii care apäreau In mormânt, acelai care reclactase i papirusul Breasted.

Incepu sA citeascä i Sarah Incerca sA-i descifreze reacØile pe mäsurä ce ochii lui parcurgeau de sus In jos rândurile inscriptiei. Când terminä, se ridicä i se apropie de ea: avea o expresie aiuritA, aproape tulburatA, ca i cum textul acela i-ar fi aruncat mifltea Intr-un vârtej a! nedumeririi. — Ce spune, Will, ce spune inscripia? Blake clátinä din cap: — Nu pot sà spun cu certitudine... Dacä ar fi adevärat ceea ce cred eu, ar fi o asemenea enormitate Incât...

— Despre ce este vorba? Spune-mi i mie despre cc este vorba!

Muncitorii auzirA tonul ridicat al fetei i se Intoarserä cätre ea, Incetând sà mai Incarce pAmAntul In couri i Blake ii fàcu semn sA nu mai insiste. Spuse numai: — FA câteva fotografli In timp ce eu copiez textul. Trebuie sá flu sigur... trebuie sA flu sigur... Nu-i aa de simplu. Dc

174 VALERIO MAssiMo MArswiDI

until singur Intotdeauna poi grei... Vorbim mai târziu de asta. Acum, ajutA-mA. Sarah flu mai insistä, luA aparatul de fotografiat i ri câteva fotografli Cu inscripia, In limp ce Blake, aezat pe pämânt, o copia Cu cea mai mare grijA pe 0 coalä de desen fixatä pe o planetà de lemn. In timpul acesta, muncitorii aproape cà terminaserä degajarea de pmânt a peretelui de scânduri i apreau acum, la Capätul peretelui de est al mausoleului o arhitravä i doi stâlpi care Incadrau o deschizäturà pu;in mai mica deCât aceea a peretelui de seânduri. — CurAtap de tot peretele i terminati CU pämântul care a mai rämas pâná la sarcofag, spuse Blake. Mai sunt Câteva ore i ar trebui sä reuiti. Dacä terminati pânä desearä Va asigur cä veti primi un premiu zdravàn de la domnul Maddox. Cci doi muncitori se apucará imediat de treabà i Blake Incepu sA sape i el In locul In care, In prima zi, descoperise scheletele. Nu erau decât oasele albe a patru adulti, foarte probabil de sex masculin. Dc jur Imprejur descoperi urme de suif i de bitum, substan;ele cu care fuseserá arse corpurile. Adunà oasele Intr-o lAditA i le puse Intr-un colt al mormântului. DupA ce terminä, Ii fäcu semn lui Sarah sa iasä dupä el afarA. Se urcarä In bena ascensorului i furä trai afarä de troliu.

— Cum merg lucrurile? Intrebä Sullivan. — Bine, räspunse Blake. Dacá totul merge cum trebuie, Inainte de cäderea serii vom termina de scos pAmântul rezultat din surpare. Ne vedem mai târziu, domnule Sullivan. Continuati dumneavoastrá, In limp cc noi o sà facem câiva pai. — Foarte bine, spuse Sullivan i coborl din nou bena In interiorul mormântului. Dar sã flu vä Indepartan prea mult i sá fiti atenti la crapaturile solului, la erpi i la scorpioni. — Nu vA faceti griji, domnule Sullivan, spuse Sarah, o sá am eu grijà.de el.

FARAONUL NISIPURILOR 175

Blake bäu din termos pu;inä apA rece, dupà care se Indepártä In directia unei InAhimi care zärea Inspre est, flu prea departe de antier. Soarele coborâse foarte mult cätre orizont i alungea peste mAsurA umbrele cätre poalele colinei. Blake mergea repede, ca i cum s-ar fi gräbit sä ajungä mai repede In locul pe care i-l fixase ca reper. — Dc ce mergem aa de repede? IntrebA Sarah. — Pentru cä vreau sA fim acolo Inainte ca soarele sA cads

sub orizont i acum este o chestiune de numai câteva minute. — Nu pricep, spuse Sarah Incercând sá se tinA dupä el. Ce

cAutAm acolo? i ce ai chit aa de extraordinar In inscripØa aceea?

— Ti-am mai spus, rspunse Blake, flu sunt sigur. Hieroglifele pot fi interpretate In mai multe feluri. Trebuie sä gásesc nite confirmiri, alte elemente, Inainte de a ma pronuna. i, mai ales, trebuie sA deschid sarcofagul acela... Urca acum, gâfâind, In timp cc lumina scädea aproape cu fiecare pas i cerul de deasupra capului säu devenea de un albastru din ce In ce mai Inchis.

Ajunse, In sfârit, In vârf i se Intoarse Inapoi ca sä priveascä platoul pe care maina lui Sullivan i utilajele sale se zäreau izolate In mijlocul unei pustietái rara margini. — Ce cauti? Intrebã iaräi Sarah.

— Nu vezi nimic? Intrebä Blake privind atent terenul din faa br. — Nu, spuse Sarah. Nimic In afarA de jeepul lui Sullivan, de maina noastrA i de utilaje. — Privete i mai departe, spuse Blake cu o expresie enigmaticà, Chiar flu vezi nimic? Sarah clàtiná din cap, ratacind cu privirea peste câmpia pustie: — Nu, doar pietre. — Tocmai, spuse Blake, pietre. Dar, dacA te uip mai atent vei vedea nite iruri de pietre care formeazà un fel de

176 VAIIo MASSIMO MANFREDI

perimetru. lar mormântul se aflAcam In centrul acestui penmetru. Sarah privi mai atent, In Limp ce soarele cobora complet sub linia orizontului, i observA patru pietre In colurile unui dreptunghi mare i altele Inirate In interiorul acelui perirnetru, parcA pentru a trasa nite Impariri ulterioare ale spaiului respectiv.

n clipa aceea, o pasAre nocturnA de pradA Ii pArAsea cuibul de pe un pisc IndepArtat al craterului Mitzpe i zbura cAtre centrul bolØi cereti ca sA ia In stApAnire ImpArApa noppi. — Stiai de aceste semne pe cAmpie? IntrebA Sarah. — Aici sunt semne peste tot: pe pAmânt, pe stAnci. Sunt gravuri rupestre, iruri de pietre, un limbaj mut pânA In clipa asta. Am desenat i am mAsurat multe dintre ele In fiecare moment pe care 1-am avut liber de Ia sApAturi... Acurn a sosit momentul de a le da i br cuvântul... Spune-mi, ai cumva o Biblie In locuina La? —0 Biblie? — Da.

— Nu sunt prea credincioasA, Will. MA tern cA nu am nici o Biblie... Dar este posibil sA aibA Pollak una: este un pore bAtrân, dar este i un bigot, dacA am Inteles eu bine.

— ntreabA-1 i roagA-1 sA ti-o Imprumute, am nevoie de ea. 0 sAli explic dupA aceea. Vino acum, sA coborâm sA vedern cum merge treaba acolo... TrecurA pe lângA Sullivan care golea bena chiar In clipa aceea:

— Cred cA suntem pe cale sA terminAm, spuse, bena vine mereu pe jumAtate goalA. — Cobor eu, spuse Blake. Blake coborl cu cablul troliului i constatA cA surparea fusese complet InläturatA: cei doi munciton curAtau acum cu

mAtura peretele de scânduri. BArbile i pärul br erau pline de praful fin care mai plutea IncA In aer.

FARAONUL NISIPURILOR 177

— Când terminati, spuse, Inchideti intrarea dar flu luati pânzele: mai este IncA mult praf In aer. Ceru sA fie scos la suprafaA i se urcA In mainA, ImpreunA Cu Sarah, in limp ce Sullivan punea la bc uneltele i agAa de benA plaCa de fier pentru inchidere, pentru a o trage deasupra intrArii.

Sarah conducea jeepul de-a lungub pistei luminate de ultimele raze ale asfin;itului, In limp cc Blake parcurgea cu privirea foile pe care copiase inscripia gravatA pe sarcofag. — Chiar nu vrei sA-mi spui ce este scns pe piatra aceea? IntrebA dintr-o datA fata.

— Sarah, aici nu este vorba despre a spune sau a nu spune. Vezi tu, hieroglifele sunt un sistem de scriere In care cele mai multe dintre semne au o varietate de semnificaçii In functie de poziia pe care o ocupA In frazä sau In contextul general... — Poveti. Am vAzut cc tulburat erai... nu pc4i sä negi.

InseamnA cA mintea ta a descoperit o semnificaie. Da sau nu? — Da... recunoscu Blake. Dar nu-i suficient ca sA mA pot

pronuna: dA-mi rAgaz noaptea asta i ziua de maine. Ip promit cA vei prima care va afla. Jeepul urca acum pe malul de sud al pârâului secat i Incepea

sA coboare prin albia sa accidentatä, plinA de bolovani uriai.

In depArtare strAluceau luminile taberei. Peste putin timp se dAdea semnalul pentru cinä.

IndatA cc ajunserA In parcare, Blake coborl din masinä: —0 sA mai pleci i la noapte? o IntrebA el pe Sarah. — Nu tiu, depinde... — GAsete-mi Biblia aceea, te rog. — 0 sA fac tot posibilul i chiar imposibilul, dacA va fi necesar.

Ii zâmbi, Ii aruncA rucsacul pe umAr i se IndepArtA spre containerul sAu. Blake, Insä, se aezA pe o piatrA i-i aprinse o tigarA. Cat limp trecuse de la noaptea aceea InghelatA de la Chicago? I se pàrea cA o venicie, dar nu trecuse decât ceva

178 VA1J1uo MAssIMo MJDI

mai mult de douä säptAmâni. Cine tie ce gândise Judy dacä

flu i-a mai väzut, dacA flu a mai vorbit cu ella telefon... Ii racea plAcere gândul cà dispruse aa, cu totul i dintr-o datA, din viaa ci. Cu sigurai4A, s-ar fi ateptat ca ci s-c sune, sA-i trimitA mesaje peste mesaje, sA cereascA iertarea doar ca s-c mai vadA.

Si Sarah? DupA câte Ii Inchipuia, ea va dispArea dupA ce-i va Incheia misiunea i ci ar fi trebuit sA-i Infrunte din nou viata din hAul In care cAzuse, cu conditia ca Atia sA flu-i facA feiui... Dar, dacA s-ar fi Intâmpiat i aa, eel puin trAise

clipele cele mai iflense din viaa sa i, probabil, din a muitor oameni care îi due viata pe fata pAmântuiui ca i cum nici n-ar fi trAit. PânA In seara zilei urmAtoare, ci va fi pus in faa celei mai mari enigme a istoriei omenirii, era sigur de asta, i-l va vedea la fatA, pentru prima datA, pe faraonul nisipurilor. Mai rAmase IncA pulin, bucurându-se de cAldura biândA de peste zi InmagazinatA In piatra pe care stAtea, apoi se ridicA i ajunse la locuina sa.

IndatA cc Inchise ua, dAdu drumul radiouiui pe care-i avea pe noptierA, lAsA volumui cat mai tare i intrA sub du. Era ora buletinuiui de tiri i aparatui prindea un post cipriot care emitea In limba englezA. Vocea crainicului era grAbitA, tonul era alarmat: vorbea despre o concentrare masivA de trupe iraniene ia grania de sud, cu Irakul, putin mai ia nord de Kuweit i de insuiele Shatt ci Arab. Crainicui adAuga cA generalui Taksun obtinuse din partea Naiunilor Unite i a guvernuiui american permisiunea de a mobiiiza mAcar o parte a armatei sale In apArarea frontiereior amenintate i cA guvemui american Ii dAduse un rAspuns pozitiv. Era cunoscutA simpatia de care Taksun se bucura In uncle cercuri ale Departamentului de stat.

In Israel avusese bc un alt atentat sinuciga, de data aceasta in interiorul unei sinagogi, Intr-o zi de sâmbAtA, provocAnd un adevArat mAcel... Poliia afirma cA expbozibilui fusese

FARAONUL NISIPURILOR 179

introdus In locul sacru cu o zi Inainte. Doar astfel luptätorul kamikaze ar fi putut pätrunde In clAdire trecând prin controalele de securitate. Preedintele Benjamin Schochot scápase ca printr-o minune tearar dintr-un atentat i ministrul de Inteme Inãsprise toate mAsurile de securitate i Inchisese punctele de trecere In teritoriile palestiniene. Blake Inchise robinetul duului i se apropie mai mult de radio, tergându-i energic prul. IntrA Sarah In Clipa aceea i arätA spre radioul deschis: — Ai auzit i tu? — Da, spuse Blake. Si flu-mi place Câtui de puin. Situatia din regiunea asta a scàpat Cu totul de sub control. Nu m-ar mira ca Maddox s-o teargA cat de curând. Sarah puse pe masä 0 Carte: — Ti-am fäcut rost, spuse. Mi-a Imprumutat-o Pollak i a fàcut nite ochi man Cat cepele când i-am cerut-o. S-o fi gândit cA am intrat Intr-o crizA misticA. Blake se Imbräcä, In timp cc Sarah räsfoia distratä cartea sfântã.

— Ce speri sä gAseti aici? IntrebA la un moment dat, ridicând ochii Inspre el — Confirmarea unei bAnuieli, spuse Blake. Sarah Inchise cartea i se apropie de uá punând mâna pe clantä:

— Peste cinci minute ne Intâlnim la masA, spuse ea. Si iei.

8

Gad Avner intjà In biroul preedinte1ui Schochot care-i Intâmpinä cu o minä posomorâtä. Avner Ii saiutä dând din Cap: — Domnule preedinte... — Luaii bc, domnule Avner, Ii spuse preedinte1e. Doriti ceva? Un whisky, un trabuc? Avner tia foarte bine unde duceau acele introduceri i tia, de asemenea, cä dupA calm avea sA urmeze imediat furtuna. CiAtinA din cap, refuzând politicos: — Nu, muiumesc, domnule preedinte, nu iau nimic. — Domnuie Avner, Incepu Schochot, flu vreau sä vorbesc, pentru moment, de atentatul asupra mea... i puse un aflumit accent pe ace! ,,pentru moment”. Vreau ca dumneavoastrà sA-mi explicap cum a fost posibil sä explodeze o bombä Intr-o sinagogil, Intr-o zi de sabat: flu s-a mai Intâmplat aa ceva niciodatä. DacA serviciile noastre de securitate flu pot Inlätura pericolul ca bocurile sacre ale naçiunii sá fie profanate de terorism, Inseamnä cä, Intr-adevàr, am decAzut. Moralul oameflubor

este la pAmant. Sondajele spun cä In fiecare zi crete numärul celor care se gândesc sä-i päràseascä ara i sä emigreze Ifi America, In Franla, In Italia. Chiar i In Rusia. Trebuie sá asistàm neputinciosi Ia formarea unei noi diaspore? Domnule Avner, dumneavoastrà titi mai bine decât mine cá, dacA poporul lui Israel va trebui sä-i pàràseascä din nou

FARAONUL NISIPURILOR 181

pämântul, de data aceasta va pentru vecie. Nu va mai exista cale de Intoarcere... Vorbea cu convingere, cu Ingrijorare, flu ca un politician i Avner Ii Intelese. — Domnule preedinte, bomba a fost adusA In interior sinagogii din subsol. Am gAsh sub pardosealA un tune! lung ca de cincizeci de metri care pleacA dintr-un canal a! oraului. Un canal pe care i-a construit guvemul dumneavoastrA pentru a servi noii instalAri de coloni...

Pentru moment, preedinteie pAru dezarmat, dar imediat Ii reluA atacul: — Dar flu existA un control asupra clAdirilor sinagogilor Inainte de Inceperea siujbelor? Era vorba despre un kilogram de Semtex. Un kilogram este ditamai pachetul: nu poate trece neobservat.

— Domnule preedinte, reconstituirea evenimentului, aa cum am fAcut-o noi este urmAtoarea: un comando de teroriti a sApat tunelul, iAsând doar un perete subtire sub pardosealä i si-a continuat lucrul probabil vineri seara sau sâmbAtä dimineaça. Ultima inspectie a serviciului de securitate flu a gAsit absolut nimic i a dat credincioilor permisiunea de a intra. Când sinagoga a fost plinA, au span peretele cu o micA IncàrcAturA

explozivA i luptAtorul sinuciga a särit In interior actionând detonatorul pe care-i avea asupra lui ImpreunA cu explozibilul. Luati prin surprindere, cei de fatA nu au avut timp sA facä nici o micare. Acum, dumneavoastrA vep putea, cu siguraiflA, sA spuneti cA sarcina noastrA este sA i prevedem, flu numai sA luAm mAsuri i sA aciionAm, dar tiii foarte bine cA existA o limitA i pentru organeie care, totui, au doar anumite mijloace i un anumit numAr de oameni. Nu putem, fizic, sA controlAm subsolui Arii aitfel decât sA patrulAm ia suprafaA. Cu toate acestea, tehnicienii mei instaleazA acum senzori In toate sinagogile i In alte locuri publice, dispozitive care pot capta zgomote suspecte i vibraii care provin din subsoluri. Este o operaiune compiexA i costisitoare i din

182 VALERIO MAssIMo MArwi.EDI

planurile dumani1or face parte i presiunea continuA pe care o exercitA asupra noastrA, cu scopul deane provoca o cheltuialä din ce In ce mai mare In termeni de bani, trudA, resurse umane.

Nu putem rezista dacA presiunea flu scade. Nu vorbesc despre mine: dacA dumneavoastrA flu avei Incredere In mine, nu VA

faceti scrupule, sunt gata sA mA dau la o parte. Nu am ambiii, domnule preedinte, decât doar sA VA protejez pe dumneavoastrA i poporul... dar dacä avei la dispozitie un om mai bun i mai bine pregAtit decât mine, chemati-i si-i predau functia mea, chiar acum. 0 pun la dispoziia dumneavoastrA.

Se ridicA cu inenia sA piece, dar preedinteie Ii opri: — Luai bc, domnuie Avner, vA rog. Gad Avner se aezA i cei doi se privirA In fatA, In tAcere, câteva clipe. De pe stradA aproape cA nu se mai auzea nici un zgomot i oamenii se retrAseserA fiecare pe la casa iui, Impini de Intunericul noptii i de teamA. Schochot se ridicA i se apropie de fereastrA: — Uitati-vA, domnule Avner, nu mai este nimeni pe strAzi. Lumea este InspAimântatA. Avner se ridicA i ei i se apropie de preedinte. Fereastra vastuiui birou dAdea Inspre oraui vechi i spre cupola auritA a Stâncii, exact ca fereastra apartamentuiui sAu. — Acoio sunt soldapi notri, spuse. IatA-i. Si sunt i oamenu mei, dar pe ei nu vi-i pot arAta. Preedinteie oftA: — Ce aveti de gând sA facei? Avner Ii aprinse o igarA, trase adânc fumul In piept dupA care tui de câteva on. — Fumaii prea mult, domnule Avner, Ii spuse preedinte1e aproape Ingnujorat. Stiti cA VA poate face mult rAu. — N-o sA mon din cauza fumatuiui, domnule preedinte, mA tem cA n-o sA mai ajung pânA acolo. Aa cA, de ce sA-mi mai fac probleme i din cauza asta? Ascultai-mA acum pentru cA trebuie sA vA spun un iucru nu prea plAcut...

FARAONUL NISIPURILOR 183

— Ce poate fi mai rAu decât ceea ce tim deja? — VA arnintiçi cA, In urmA Cu câteva sAptArnâni, am vorbit In edinta Cabinetului despre aceastA... Operaie Nabucodonosor, cerând mai multe mijloace Impotriva a ceea ce considerarn a fi o arnenintare gravA i immentA... SChochot se IncruntA:

— Vrei sA spuneti cA aceti atentatori constituie Inceputul operatiunii? — Nu tiu, este foarte probabil... dar cel rnai mult mA tern cA va trebui sA luptAm pe douA fronturi: terorism intern i ataC extern. Frontal.

— Nu se poate. I-am bAtut Intotdeauna In camp deschis. Si avem i acum o superioritate tehnicA zdrobitoare. Nu vor IndrAzni. — Eu mA tern cá vor IndrAzni.

— Ave;i indicii. . .dovezi? — Nu... presentimente. Schochot 11 privi nelncrezAtor: — Presentimente?

— Este greu de explicat. . .Un copoi sirnte In aer lucruri de genul acesta. Nu are nevoie de probe. Eu simt cA nenorocitul acela este In spatele tuturor acestor lucruri. . .este In spatele

asasinArii lui a! Bakri. . .i al venirii la putere a lui Taksun care i-a prins pe picior greit pe arnericani, Intr-un mod In afarA de once bAnuialA. — Care nenorocit?

— Abu Ahmid, cine aitcineva?

— Dar Taksun se bucurA de stima i aprecierea amencanilor.

— Si totui, pe al Bakri flu 1-au ucis ei. Aveau un comando Ia Mitzpe Ramon pentru operatiunea aceea. DumneavoastrA tiati asta, domnule preedinte? Timp de câteva clipe, Schochot rAmase perplex i Avner insistA, pe un ton de repros evident:

184 VALERIO MASSIM0 MANFREDI

— DumneavoastrA tiati asta? — Stiam, Avner.

— Si de ce flu m-ati inut i pe mine la curent? — Pentru cA mA gândeam cA dumneavoastrA vA vei opune la operaiunea aceea i CA... — Spuneti deschis. — CA Imi vei pune bee In roate Intr-un moment In care flu pot sA intru In conflict cu americanii. — Eu a fi plecat capul, nu a fi combAtut actiunea dumneavoastrA. Doar cA a fi Facut once ca sä vA conving sA renuntati. — Dar de ce asta? Americanii au Incredere In Taksun i vei fi i dumneavoastrA de acord cA, pentru noi, este mult mai bine cu el decât cu al Bakri.

— Eu nu am Incredere In nimeni i cu atât mai puin In Taksun. DacA este un prieten al americanilor, este un trAdAtor tin vândut. DacA flu este, aa cum cred eu, atunci, cineva a scos castanele din foc In locul lui, pentru motive destul de diferite de cele pe care i le-ar putea imagina prietenii notri de la Washington. — Ceva care ar putea avea de-a face cu aceastA misterioasA Operaliune Nabucodonosor? Avner Ii aprinse IncA o tigarA i Schochot observA cA erau siriene, marca Orient. Un nArav tipic pentru omul din faça sa. Avner avu din nou un acces de tuse, o tuse seacA i enervantA, dupA care continuA. — Eu nu Ine1eg povestea asta cu trupele iraniene la granila de la Shatt el Arab. Nu are nici tin sens. Si chiar mai putin sens are mobilizarea cerutA de Taksun: are aerul unei comedii...

Nu-mi place, nu-mi place deloc. In plus, tiu cA oamenii lui Taksun au intrat In legAturA cu Siria i cu Libia. M-a fi ateptat de la el sA se IntâlneascA mai degrabA cu iordanienii i cu sauditii, flu vi se pare? — Sunteti sigur de asta?

FARAONUL NISIPURILOR 185 —Da.

— Si ce ati ateptat ca sä-mi spunei? — V-o spun chiar acum, domnule preedinte, i am comunicat toate acestea i statului major a! fortelor armate. Schochot clätinA din cap: — Nu, nu are nici un sens. Americanii ar mobiliza o altä

armatA, ca pe vremea räzboiului din Golf. Nu este absolut deloc posibil, credei-mä. Avner stinse tigara Intr-o scrumierä de pe biroul preedin telui i se ridicä. Schochot se ridicä i el ca sA-! InsoleascA pânà la ieire: — Domnule Avner, Ii spuse, erai In funcia asta i In guvernul celAlalt i In coalitia trecutä, dar eu am in dumneavoasträ o Incredere deplinä. Va cer sä rämâneti Ia postul dumneavoasträ i sä vá continuai munca. Eu... voi evita ca, pe viitor, sä mai iau decizii importante Farar a và cere sfatul. Avner se opri cu mâna pe clanta uii: — Domnule preedinte, l-ai citit cumva pe Polibius? Schochot 11 privi mirat: — Istoricul grec? Da, cred cA am citit ceva, la universitate. — Polibius spune cä istoria nu este cu totul In mâinile oamenilor care o fac. ExistA imponderabilul, lyche, cum o numete el, adicä Intâmplarea. Eu presimt cä dumanii notri au pregätit totul, de data aceasta, cu o grijä deosebità: doar intâmplarea ne mai poate veni In ajutor. Noapte bunä, domnule presedinte. Se läsA dus acasa de ofer i urcä singur, ca de obicei, la ultimul etaj. Pc masa din bucätàrie, gäsi nite fripturá rece de pui i nite felii de paine In präjitor. 0 stic!ä de apa minerala i ibricul de cafea pregätit pe aragaz completau tabloul mesei sale. Deschise ua cätre balcon i respirä adierea care venea dinspre deertul luda, aducând, parcä, de data aceasta, mireasma unei primäveri timpurii. Cu toate igäri!e pe care Ic

186 VALERIO MASSIMO MiDI

fuma, se mira câteodatä In sinea lui cä simtul mirosului Ii rämàsese intact.

Se aezä sä mänânce ceva i, Intre timp, ràsfoia ziarele i agenda cu treburile pentru a doua zi. Când terminä, intrà In baie ca sä se pregAteascA de culcare i, pe când ieea, auzi semnalul liniei sale secrete.

Ridicá receptorul i de la celAlalt capàt al firului o voce cunoscut Ii salutA ca de obicei:

— Sunt portarul nopii, domnule. — Te ascult, portarul noplii. — Comandolil de la Mitzpe este pe cale sA se risipeascA, dar este ceva care Imi scapA. Caut sA descopär faA de cine este cu adevrat subordonat comandantul misiunii.

— Ce vrei sä spui? — Am impresia cä el joacä la douä capete, dar IncA nu reuesc sA Inçeleg care este eel de-al doilea interlocutor. — Ultima datA mi-ai spus ceva despre o sApAturA

arheologicA. In ce stadiu este? — PânA maine searA va fi deschis sarcofagul i s-ar putea sä fie identificatA mumia. DacA aceastA operi4iune se Incheie, s-ar putea sA nu mai aibA nici un sens sA mai rAmân aici mulL Limp, doar dacä nu se IntâmplA ceva neprevAzut: situaia este complicatA i dificilA. DacA nu mA Inel, s-ar pArea cA se due tratative, dar, aa cum v-am mai spus, IncA nu tiu cine se aflA de cealaltA parte a mesei. S-ar putea ca aceastA comoarA din mausoleu, care este, cu siguranA, de o valoare inestimabilA,

sA facA parte din aceste tratative, dar flu sunt sigur. Incep, totui, sA am nite bnuie1i: tezaurul acesta ar putea servi cuiva aici, In Israel...

Avner rAmase FarA grai la auzul acestor cuvinte, gândindu-se

la cine s-ar fi putut referi. Incepu i el sA aibA nite bAnuieli, dar se limitä sA spunA doar: — Fii prudent i sunA-mA, dacA poti, IndatA ce se va profila o clarificare. Noapte bunA.

FARAONUL NISIPURILOR 187

— Noapte bunA, domnule. Convorbirea se Intrerupse i Gad Avner, sleit de puteri, se Intinse pe pat. Se simtea asediat de un duman prezent peste tot In jurul säu i flu tia unde sä loveascä pentru a se apAra. Maddox ii fàcu semn bucätarului sA aducá la masà cafeaua

i Facu sä circule printre comeseni o cutie cu igäri de foi cubaneze. Erau prezenp doar ase: el, Pollak, Sullivan, Gordon care se Intorsese de câteva ore, Sarah i Blake. Prin urmare, Maddox putea vorbi färä grijä: — Domnilor, maine, domnul profesor Blake va deschide sarcofagul i va examina mumia, scoasà la luminä pentru prima data dupä mai mult de trei mu de ani. Eu am dorit sä flu de faä la aceastà operatiune: este un moment pe care flu vreau sä-l pierd. Imi Inchipui cä i dumneavoasträ vei avea aceeai doriØ: aveti ceva Impothvä, domnule Blake? — Nu, domnule Maddox, n-am nimic Impotrivä. A vrea doar sä stiu ce avei de gând sä facei cu obiectele funerare de acolo?

— Aceasta este o decizie pe care o vom lua In ultimul moment- Acum, Insä, a vrea ca dumneavoasträ sà prezentati celor care sunt prezen aici rezultatele säpäturilor dumneavoastrA In interiorul mausoleului. Indepärtarea pämântului surpat era neapärat necesarä pentru a putea ridica i da la o parte capacul sarcofagului, dar am impresia cä acolo v-ati putut da seama cu mai mare claritate de situatia generalà In care s-a produs präbuirea. Nu-i aa? — Stii cu toii, Incepu Blake, cá mormântul era partial astupat de o surpare a materialului inert: nisip i sFarâmáturi de piaträ care au trebuit Indepàrtate pentru a elibera sarcofagul

care fusese In mare parte Ingropat dedesubt. In primul moment, rn-am gândit, Intr-adevàr, la un cutremur, dar curând am fost nevoit sä-mi schimb pärerea, când am putut constata cà toate obiectele de uz funerar se aflau nemicate din locul

188 VRIo MAssIMo Mioi

br ini1ia1. Dacà ar fi avut bc un cutremur atât de puternic Incât sA provoace o prábuire de asemenea proportii, multe obiecte ar fi cAzut i unele dintre ele, vase de sticlà i de ceramicA, probabil cä s-ar fi spart. Deci, flu era vorba despre un cutremur, ci de o surpare provocatA: când i de ce trebuia sA descopr. Am Inceput, aadar, sä scotia suprafaá materialul acela inert, utiiizând o benA legatá la cabiul de pe jeepul domnului Sullivan. Dupá un timp, mi-am dat seama cä sub mormanul acela de pàmânt i pietre se afla un panou din scânduri pus pe pardoseala mormântului, un lucru pe care, In

momentul acela flu am tiut cum sä mi-i explic. La putin timp dupA aceea, am descoperit, Intr-o zoná de pe marginea peretelui de scânduri, resturi din ceva care semána cu o sandaià. Am cerut o analizà cu carbon radioactiv pentru cele douä tipuri de obiecte: un fragment din peretele de lemn aflat sub mormanul de pAmânt surpat i o bucatA de pieie din sandalä. Rezultatele au sosit ieri i sunt surprinzätoare: peretele este fäcut din lemn de salcâm, foarte rezistent, i dateazä cam de pe la jumätatea secoluiui al XIII-lea I.Hr. Sandala, In schimb, este din secolul al VI-lea. Un lucru foarte ciudat. Când am

terminat cu Indepärtarea materialuiui din surpare, am putut constata cä peretele de scândurä racea parte, aproape sigur, dintr-un sistem de pmtecie a mormântuiui. Atunci când cineva neautorizat Incerca sA pätrundá Inäuntru, peretele cädea ia pAmânt i provoca o surpare de pietre i de nisip care avea sä bbocheze intrarea i, probabib, sA-l surprindà InAuntru pe intrus. Un sistem de protecie asemAnAtor a mai fost Intâbnit In maribe morminte In formá de tumuii ale regilor Frigiei, In Asia Mica. Prezena sandaiei pe care analiza cu carbon radioactiv a datat-o Ia Inceputul secobuiui al VI-bea I.Hr. ne face sä credem cä surparea a avut bc In perioada aceea. AceastA situatie ridicä, InsA, o serie de probieme: cine era omub cu sandaba? Un tâihar? Dar, dacà ar fi fost aa, de ce nu a fost prins sub därâmáturi? Faptul cA si-a pierdut doar o sandabà ne face sá ne gândim cà

FARAONUL NISIPURILOR 189

tia perfect ce fäcea. Ideea mea este cA era vorba despre un preot care, dintr-un motiv oarecare, cunotea taina acestui mormânt i, prinzând dë veste cä ar putea fi profanat sau jefuit, a declanat mecanismul care provoca surparea, astupând pentru totdeauna intrarea. — Si aceastA operaiune, interveni Maddox, s-a Intâmplat la mai mult de cinci secole dupä ce mumia fusese depusä In mormânt.

— Aa cred i eu, spuse Blake. — Dar In cinci secole peretele din lemn ar fi trebuit sä cedeze singur. Surparea s-ar fi putut produce i spontan. — S-ar fi putut, replica Blake, dar n-a fost aa. Din douà motive: peretele din scânduri este IntArit cu douä bare din bronz i clima foarte uscatà a contribuit la conservarea lemnului care i-aa, prin natura lui, este foarte rezistent; In plus, sandala ne face sä credem cä a fost cineva acolo In momentul surpàrii, cineva care nu a fost surprins de acest eveniment, dar care 1-a provocat. Dacä n-ar fi fost aa, i-a fi gäsit in interiorul mormântului oasele i flu sandala. Blake îi Intrerupse prezentarea cu topi rámaserá tAculi, ateptând ca el sà vorbeascä din nou. Vàzând cà flu erau Intrebäri, Ii continua expunerea: — Prezena dispozitivulul i faptul cA un preot 1-ar fi putut acona Ia distaná de secole Inseamnä cä exista cineva care cunotea i transmitea secretul clintr-un motiv pe care In prezent nu-l cunoatem.

— VA ateptai sA aflai aceasta maine, când vep deschide sarcofagul? IntrebA Maddox. — Asta sper i eu, rAspunse Blake. — Atunci mai bine ar fi sA mergem cu topi sA ne odihnim: maine ne ateaptA o zi plinA de muncA i de emoii. VA doresc noapte bunA, domnilor. Se ridicarA cu toii i fiecare se IndreptA cAtre containerul sAu. La scurt timp dupA aceea, tocmai cat era necesar pentru

190 VALERIO MAssIMo MANFREDI

ca oamenii sä se spele pe dini i sä-i Imbrace pijamaua, grupul electrogen se opri i tabära se cufundä In beznä i In tàcere. William Blake ajunse In locuinta sa, aprinse lampa Cu butan, apoi se aezä, deschise Biblia i Incepu sä citeascà, luându-i notite Intr-un cametel. Din când In Când, linitea era sfâsiatä de uieratul avioanelor de vânátoare Cu reacie care treceau la mica Inálime pe deasupra taberei. Rämase astfel mull timp, absorbit de lecturá, pâná când, deodatA, i se pam cA aude In depärtare zgomotul caractenstic ale palelor unui elicopter. Se uitä la ceas: era ora unu dimineaa.

Se ridicá In picioare i se apropie de fereastra din spatele containerului pentru a privi In desert In partea de unde se auzea zgomotul: o vAzu pe Sarah ieind din container pe fereastra din spate i pierzându-se In Intuneric. 0 vázu reapärand In spatele unui tufi, dupä care disparu din nou. Clàtinä din cap i vru sa se apuce din nou de lucru, când auzi, abia perceptibil, zgomotul unui motor i vázu pe conturul unei • dune un jeep care Inainta cu farurile stinse cätre un punct din zare unde se zärea o luminitá slabä.

OftA, apoi iesi pe ua din fatä i-i aprinse o tigarä. Era Intuneric bezná i cerul era i el acoperit de non. LuA de pejos o nuia, Il crestä Cu bniceagul, puse In cräpáturá igara apninsä i Infipse baiulIn pAmânt, apoi se strecurä In spatele containerului i merse pânA la parcare. Lipsea maina lui Maddox. Se Intoarse la containerul säu i luA restul de tigara InCa aprins ca sá-l termine. Aerul era räcoros i aducea din depàrtare miros de praf udat: ploua pe undeva, pe pAmântul uscat i sterp. I se pärea In clipele acelea cä este un cavaler care face de straja. Ce-i mai astepta i a doua zi? Ce se va Intâmpla cu tezaurul din monmânt i ce va face el dacà ipoteza nebuneascà pe care Incerca s-o venifice se dovedea a fi adeväratä? Se Intoarse la lucru i-i cupninse capul In mâini, Incercând sá-i dea seamacum puteafi salvat momiântul din deeit Falconul nu putea duce bate acele obiecte, desigur, dar s-ar fi putut folosi

FARAONUL NISIPURILOR 191

jeepurile, sau s-ar fi putut aduce prin deert nite camioane. Ar fi fost suficient sä se stabileascA un punct de Intâlnire In vreun bc secret, sA se efectueze transbordarea i apoi sä se care totul In vreun bc izolat de pe coasta mediteraneanä. Era ora trei dimineata i William Blake se ridicA de la masa

de lucru ca sA se spele pe fatä i sA-i facä o cafea. n limp ce aprindea focul la maina de gätit, auzi un zgomot abia perceptibil de pai pe pietri, venind din spatele containerului. Aruncá o privire pe fereasträ i o väzu pe Sarah escaladând fereastra din spate a containerului sàu pentru a intra Ia ea. Ateptä câteva cipe i apoi iei i el, descul;, ca sä flu facà nici eel mai mic zgomot i se apropie de containerul fetei, lipindu-i urechea de perete. Nu auzi decât zgomotul pe care-i fcea apa trecând prin robinete, pai, apoi täcere. Se Intoarse la el, dar la puin timp dupä aceea, auzi zgomotul unui motor dinspre parcare: probabil cà Maddox se Intorcea din expedipa sa nocturnä. Blake Ii bäu cafeaua, un amestec itaiienesc pe care-i gäsise la mica präväiie din tabärä i cu care reuea sA prepare ceva oarecum asemänAtor cu Ufl espresso, Ii aprinse o iga.rA i se apropie de harta pe care o Intinsese pe singura masà liberä. Dintr-o data, tabboul Incepea sä prindà viatà: ipoteze aparent absurde Incepeau sá se contureze, itinerare uitate se desfäurau pe neateptate sub ochii säi. LuA dintr-un sertar imaginile cu gravurile rupestre fotogratiate In diferite locuri, de-a lungul drumului prin deert care-i ducea càtre mormânt i ele Incepeau sá formeze o Iniruire coerentä de semne i de semnificatii. Se gândi la cei doi munti In formä de piramidä i de sfinx, In timp ce chipul faraonului din deert Incepea Incet-Incet sA iasà la ivealä din atâta mister, ca discub soarelui care apare din ceata dimineii. Se fäcuse ora cinci când Blake iei din bocuinta sa i se duse sä bath ba ua lui Alan Maddox.

192 VAuiuo MAssiMo MiDI

— Scuzati-mä, domnule Maddox, spuse când Ii vAzu apärând In halat, Cu ochii cârpii de somn. Am nevoie de ajutorul dumneavoasträ, acum. — Nu vä sim;iti bine? IntrebA Maddox privindu-l piezi.

In lumina neclarA a zorilor, fata sa era pAmântie i ochii Inroii de nesomn Ii dAdeau un aer buimac i chiar nelinititor. — Nu, ma simt bine, domnule Maddox. Am neapArat nevoie sà trimit un e-mail Inainte de a mA apuca de lucru. Esie foarte important. Maddox Ii privi nedumerit: — Cunoati foarte bine regulile pe care nile-am impus In aceastA tabArA: nici un contact cu exteriorul pânA când nu se Incheie operaiunea. Trebuie sA Inelegei si dumneavoastrA asia...

— Domnule Maddox, eu am comunicat deja cu exteriorul, o datA când dumneavoastrA nu erap aici i, dupA cum vedei, flu s-a Intâmplat nimic rAu... — Dar cum...

— LAsali-mA sA intru, vA rog, i o sA vA explic totul. Maddox bombäni:

—0 sA-l iau eu la IntrebAri pe Pollak... — DupA cum v-ai dat seama, nu s-a Intâmplat absolut nimic. Eu sunt un om de onoare i mi-am luat un angajament fatA de dumneavoastrA; intenionez sA-mi tin cuvântul. Atunci era vorba despre un text hieroglific pentru care Imi trebuia neapArat o solutie pentru a-i descifra. Am primit-o la scurt limp dupA aceea, tot prin e-mail, i asta mi-a permis sA merg Inainte cu cercetArile mele. Ascultati-mA, domnule Maddox,

Inchipuii-vA cA eu reuesc sA aflu cine este personajul Inmormântat In mausoleul de la Ras Udash: valoarea obiectelor s-ar

tripla ipso facto, doar prin aceastA informaiie. Nu vä pasA? — Intrai, spuse Maddox. Dar trebuie sA acceptati sA flu de faA atunci când expediap mesajul. Imi pare rAu, dar flu pot face altfel.

FARAONUL NISIPURILOR 193

— Si Pollak a fcut tot aa: a controlat scrisoarea Insotitoare si a verificat dacA textul era Intr-adevär o inscriptie hierogliflcã. Am un program special pentru astfel de situatii, uitati. Se aezà In fata computerului, 11 deschise si Incärcá programul de scriere de pe douA dischete, dupà care Incepu sä compunä tin text cu caractere hieroglifice. — Extraordinar, murmurá Maddox, privind, din spatele oaspetelui sàu de dimineatà, cum strAvechea limbà a Nilului prindea formA i dimensiune pe ecranul unei maini electronice.

Omar Husseini intrà In casä, Ii turnA puinä cafea i se asezà la masa de lucru pentru a citi lucrárile scrise ale putinilor säi studenti, din primul semestru, dar nu reusea sà se concentréze i nu reuea sà-i dezlipeascà privirea de la fotografla unui copil, asezatä In fata lui pe masA: fotografla flului sAu. Ii chema Said i i-l nAscuse o fatä din sat, o anume Suray pe care i-o dAduserä ca sotie pärintii lui, dupá ce trataserá mult timp cu familia ei pentru a obtine o zestre corespunzàtoare. N-o iubise niciodatà i era normal sä fle asa In cazul unei sotii pe care n-o alesese el i care nu-i pläcea, dar tinuse la ea pentru cá era cuminte i devotatä familiei, precum Si pentru CA Ii dAruise un flu.

Ii plAnsese ca mori pe amândoi, dupA ce casa In care locuiau fusese lovitA de o grenadA i Ii Inmormântase In cimitirul satului, la umbra firavA a copacilor scheletici din vârful unui deal pietros, ars de soare. Sotia sa fusese lovitA de o schijA i murise In urma hemoragiei, dar despre copil Ii spuseserA cA fusese lovit aproape In plin i era de nerecunoscut, aa cA nici flu putuse sA-1 vadA pentru ultima datA Inainte de a-l Inmormânta Chiar in seara aceea, In timp ce-si plângea IncA mortii, ezând pe pAmânt In faa ruinelor casei sale, venise la el un bArbat ca sA-i ofere posibilitatea de a se rAzbuna: se apropia de cincizeci de ani, Cu mustAtile sure si dese, si-i spuse cA vrea

194 VALERIO MAssiMo MANFREDI

sä facä din ci un mare luptätor al Islamului, cA vrea sä-i ofere o nouà viatà, un nou scop, fbi prieteni cu care sä Impartä primejdiile i idealurile. Acceptase i jurase sA serveascã acea cauzã chiar cu preui

vietii. Ii duseserä Intr-o tabàrA de antrenament de lângA Baaibek, In valea Bakaa, ii InvátaserA sA se foloseascä de cutit,

de mitralierA, de grenade, de aruncätoareie de rachete, Ii aâaserá ura pe care deja o nutrea fatá de dumanii care ii distruseserá familia i dupä aceea ii aruncaserà Intr-o serie de actiuni, din cc In cc mai Indräzneie i mai distrugätoare, pânA cc fäcuserA din e) un Iuptätor nemiios i imposibil de capturat, legendarui Abu Ghaj, pânà ce-i racusera sâ merite, Intr-o bunä zi, sA-i Intâineascâ personal i sA-i vadà In fatä pe eel mai mare combatant al Islamuiui, ccl mai de temut inamic al sioni

tiior i al celor care-i sustineau: Abu Ahmid. FuseserA ani de foe i de entuziasm In care se simtise erou, In care väzuse i frecventase personaje de rang Inalt, dormise In hoteluri de mare lux, mâncase In ceie mai bune restaurante,

Intâinise femei foarte frumoase care-i cädeau de IndatA In brate.

Abu Ahmid tia sA-i rAspiäteascä din pun pe luptätorii sAi cci mai curajoi i mai indräznei. Apoi, pe neateptate, sosise ziua in care sângeie i pericoiul permanent 11 facuserA sä nu-i mai poatá controia nervii i cázuse Intr-o crizã profundA. Avea o Inlelegere eu Abu Ahmid: cA va lupta doar atât Limp cat ‘a avea forla i curajul necesare. Astfel Incât, Intr-o noapte, luà un avion i piecA, având documente false, mai Intâi Ia Paris, unde si-a completat studiiie de limba copta, apoi In Stateie Unite. Trecuserà de atunci aproape aisprezece ani i niciodatà Abu Ahmid flu däduse vreun semn de viaA. DispAruse In neant. El Insui uitase totul, Ii tersese din amintire toatA viata anterioarA, ca Si cum nici n-ar fi existat.

Nu mai urmárea cc racea micarea sa, nici cc se Intâmpla In patria sa de origine. Se integrase aici, se cufundase In studiu i In viata tihnitâ i panicá a elasei americane de mijioc. Avea

FARAONUL NISIPURILOR 195

o iubitA, se ocupa cu hobby-uri, juca gàlf, Incepuse sä-I pasioneze baschetul i fotbalul american. Singura amintire care-i mai rãmAsese era cea a copilului pe care-I pierduse: Said. Fotografia lui stàtuse Intotdeauna acolo, pe masa sa de lucru i In fiecare zi care trecea i-1 imagina crescând, mijindu-i mustata, schimbându-i vocea,

devenind un bärbat. In acelasi limp, el continua sà se simtã tatäl acelui micut din fotografie care nu mai crestea niciodatä Si aceasta Ii fcea sà se simtA, Intr-un fel, mereu tânAr. Din aceastà cauzä, nu mai dorise sA se Insoare i nici sà

mai aibä alti copii. Apoi, Intr-o zi, se Intorseserä dintr-o data toate fantasmele trecutului sAu, ImpreunA cu fotografia unui bàiat pe care-l recunoscuse imediat ca find fiul sAu i Inca nu reuea sà se convingA Si sA creadä cä era adevArat. Merse la dulàpiorul din baie ca sA ia un calmant, dar, chiar In clipa aceea, auzi sunând telefonul celular. Se duse sä ràspundá. — Salam alekhum, Abu Ghaj, era aceeai voce metalicA, uor schimbatA din cauza transmisiei. Suna i el de pe un celular. — Toti catârii au fost Ineuai. Suntem gata sá mergem Ia targ. — Bine, ràspunse Husseini. 0 sA transmit mesajul. Asteptä câteva minute, gândindu-se IncA Ia modul In care ar fi putut sA scape din situa!ia aceea, sA teargA totul, trecut i prezent, pentru a reveni la cariera sa IinititA de profesor american sau, poate, pentru a muri Dar once racea nu gAsea nici o cale de scApare. Mai putea, oare, sA vadA coloanele de la Apamea, palide In zori i rosii la asfintit, ca nite torte uriase.

Cerul de afarA era cenuiu, cenuie era strada i cenuii casele i viitorul sAu era tot cenuiu.

Tot atunci se auzi soneria i-l fAcu sA tresarA: cine putea sA fie la ora aceea? Nervii sAi erau Ia pAmant i flu mai reuea sA-i controleze emotiile i totui, intr-o vreme (pentru cat

196 VALERIO MAssiMo MANFREDI

timp?), fusese Abu Ghaj, o mainãrie ucigátoare, un automat neobosit.

Se apropie de u.ä i IntrebA: —Cineeste?

— Sunt Sally, se auzi rAspunsul timid al unei voci care pArea a unui copil. Ma Intorceam acasä i am vàzut lumina aprinsä: pot intra? Husseini scoase un suspin de usurare i deschise: era prietena sa, secretara bibliotecii. Nu mai Intâlnise cu ea de câteva zile.

— Ia bc, Ii spuse el stânjenit. Fata se aezL Era blondA i avea trupul frumos Implinit, Cu ochi marl, albatrl, i o privire puin IngrljoratA: — Nu mai tiu nimic de tine de multá vreme, spuse ea. Te-am supärat cu ceva? — Nu, Sally. N-ai fäcut nimic räu. Este vina mea. Trec printr-o perioadA tare grea. — Nu te simti bine? Pot sA-;i flu de fobs? Husseini era foarte nervos: tia cä ar fi trebuit sä sune imediat i, ra sA vrea, Ii privi ceasul. Fata se simti umilitä si’ochii i se umplurA de lacrimi. — Nu este ce crezi tu, Sally, trebuie sä iau un medicament la anumite ore, de aceea ma uitam la ceas... Aa este, nu mA simt bine.

— Ce ai? Pot sA fac ceva pentru tine? — Nu, spuse el. Nu poti sA faci nimic. Nimeni nu poate face nimic, Sally. Este un lucru pe care trebuie sA-l rezolv de unul singur. Se apropie de el i-1 mângâie pe obraz: —Omar...

Dar Husseini deveni ca o stanA de piatrA: — lartA-mA, nu sunt In stare...

Ea lAsA capul In jos, Incercând sA-i ascundA lacrimile. — N-am sA te pot suna o vreme, Sally, dar flu tç supAra pe mine. . .0 sA te anunt eu când o sA mA simt mal bine.

FARAONUL NISIPURILOR 197

— Dar a putea..., insistá fata. — Nu, este mai bine asa, crede-mà. Trebuie sä ma descurc

cum pot i singur. . .Acum, du-te sA te culci; s-a fàcut târziu. Fata se terse Ia ochi i iei din casä. Husseini rämase In prag urmArind-o cu privirea pe când se Indrepta càtre masina sa, apoi InChise ua In urma sa, iuá celularul i formA un numàr. Räspunse un robot i ci iäsA un mesaj: Toti catârii sun! Ineuai. Conducàtorii br sun! gata sä meargä la târg.

Privi din nou figura copilului din fotografie i, In clipa aCeea, simti cä grenada aceea care Ii distrusese casa CU atâta timp In urmA expioda din nou, chiar atunci, In sufletul sàu, fäCându-1 tändäri. Nu mai stia Cine era i Ce racea, tia doar cã trebuia sä meargA inainte, CU once pre: mai devreme sau mai târziu, adeväratul om din ci avea sA se IntoarcA la iuminà i sá iupte. Dc o parte sau de aita. Privirea i se opri pe Computer aduse aminte de Colegul säu, William Blake. Deschise aparatul i intrà pe Internet, cäutând pota electronicA. Gàsi imediat douA mesaje de Ia Colegi, dupä care, ultimul, mesajul de la William Blake. Scris In hieroglife. Traducerea cea mai probabilä ar fi putut fi aCeasta: Faraonul nisipuribor Imi va aräta chipul säu Inainte ca soarele acestei zile sá apunä. Si Inainte de asfintit poate ca-i voi afla ci numele. Numele Ii vei aveapeste douãsprezece ore. Dar tu, Intre (imp, cautd papirusulpierdut.

Era un termen precis i Husseini Il privi ceasul: mesajul fusese abia expediat, când In Israel probabil cá era ora sase dimineaa, ora localä. Viitorul mesaj avea sA vinà a doua zi,

198 VALERIO MAssiMo MANFREDI

Inainte de amiazá, ora de Ia Chicago. Trebuia sA lase cornpulerul deschis: In felul acesta vedea imediat eventualele mesaje si-i putea transmite lui Blake un räspuns imediat. Incercä mire timp sA compunA un mesaj de confirmare pe care sA-l expedieze irnediat i spera ca Blake sA-l poatA interpreta asifel: Peste doudsprezece ore voifi aici. Cauipapirusulpierdut. Expedie mesajul, apoi Incercä sA se Intoarcä la munca lui, dar trebuia sä f4cä un efort urias ca sà se concentreze. Când

terminä, constatA cà trecuse un limp de douä on mai lung decâti-ar fi fost necesar pentru a corecta o jurnAtate de duzinä de teste. Era aproape unsprezece i încä flu rnâncase nirnic. Luà douä pastile de Maalox In bc de cinA i un calmant, sperând cä va putea adormi. Se vârl In pat i fu cupnins de un somn agitat i tulbure IndatA ce somniferul Incepu sá-si facä efectul i rämase In starea aceea de toropealà truditA limp de aproape cinci ore. Apoi intrA Intr-o fazä de rnotäialA, Intorcându-se mereu de pe o parte pe alta In cáutarea unei pozitii In care sA poatA adormi cu adevArat. Dar auzea un semnal insistent care ii venea din

lurnea viselor: s-ar fi putut spune cA suna cineva Ia uA. Nu reusea sä-i dea searna dacä sunetul acela fàcea parte din vis, aa curn spera el, sau era real. La un moment dat, IncetA i Ii imaginA cä Sally se afla de partea cealaltA a uii i cA atepta ca el sá-i deschidA. Se gândi CA ar fi fost tare frumos dacA ea ar fi putut intra i ar fi venit In pat alAtuni de el. Trecuse mull timp de când nu mai racuse dragoste cu ea. Dar flu era sonenia de la intrarea In casA: aceea nu avea acel sunet continuu, dar cu intermitente. Altceva era... Se nidicA repede In capul oasebor, strângându-i târnplele

In palme. Era telefonul celular. Ii deschise: — Alo, spuse el.

FARAONUL NISIPURILOR 199

Se auzi vocea obinuitA: — A sosit ordinul. Macui va fi dec1anat peste treizeci i patru de ore, noaptea, pe vreme rea. Se prevede o furtunA de nisip neobinuit de violentà... CautA In cutia ta postalA. 0 sA gAseti un pachet cu o casetà video care conhine mesajul.

Ii vei transmite peste exact nouà ore. Iii doresc o zi. bunA, Abu Ghaj. Se sculA din pat, Ii aruncä pe umeri un halat i iei, urnbland prin zApadA pânä la cutia potalá. GAsi pachetul i se Intoarse Infrigurat cu gândul sä-i facä o cafea. Sorbi lichidul fierbinte aprinzându-i o ligarä i, In vremea aceasta, privea la pachetul Inraurat In hârtie de ambalaj aruncat de el pe masa din bucátArie. Ar fi vrut sà-1 deschidA si sä vadA ce continea, dar Ii dAdu seama cá, dacA ar fi fcut aa ceva, ax fi fost indispus toatA ziua i poate cA nici flu se va putea duce la serviciu. Si totui, trebuie sA facá efortul de a nu da nirnic de bAnuit celor din jur. Iei din casä la apte ijumAtate i la opt intrA In biroul sAu

de Ia Institutul Oriental. Ii luä corespondena din cutia potaiä i pe cea de serviciu i Incepu sA le citeascA, ateptând sA se facA ora Ia care-si Incepea cursul. Auzi o bátaie In uä i spuse: — IntrA.

Era Selim, asistentul lui Blake. — Trebuie sA vorbesc cu dumneavoasträ, domnule

profesor, spuse. — IntrA, ia bc. Ce vrei sA-mi spui? — Domnul profesor Olsen a plecat din nou In Egipt. —Când?

— In dimineaa asta, cred. Va merge Ia Luxor, Ia sediul Institutului. — Aitceva?

— A apärut prietenul rneu Au, de la El Qurna. — Cel cu papirusul? —Chiarel.

200 VALERIO MAssIMo MANFREDI — Ce noutáti sunt?

— Spune cà papirusul este Inca la el. — Minunat. Dar putem avea Incredere In el? — Eu zic cà da.

— Ce propui sA facem? — Dacà vrem sà-1 recuperäm ne trebuie bani. Au flu va atepta la nesfârit. Inca mai are acontul: este dispus sà-i respecte cuvântul dat. — Doar Institutul poate elibera un cec de douA sute de mu de dolari, dar n-o vor face niciodatä. Povestea asta a papirusului este Inca fierbinte... Selim ridicà din umeri:

— Atunci flu cred cà mai avem vreo speranà. Au are i o altA oferä, Si Inca foarte generoasä, dar n-a vrut sA-mi spunä din partea cui.

— Inteleg, spuse Husseini. — Atunci?

Husseim bätea darabana nervos cu degeteleIn masã, mucândui buza de jos: o idee si racea Incet icc In mintea lui.

— Intoarce-te In biroul tAu, Selim. Vin i eu dupA ce-mi tin cursul i vol gási cei douA sute de mu de dolari. Poti sà-i transmiti un mesaj Iui Au? — Sigur. — Atunci dá-i drumul. Spune-i cä ai sä vii cu banii. Selim iei, jar Husseini ràmase pe gânduri, bátând In continuare ritmic cu degetele In masä, apoi deschise celularul i formá un numär. Când auzi semnalul robotului, vorbi: — Situatie urgentA. Cer eliberarea banilor depozitati la International City Bank. Trebuie sä procur structuri de acoperire. Inchise telefonul i rämase In ateptare, bAtând din ce In ce mai nervos darabana cu degetele In masa de stejar. Mai avea cinci minute pânà Incepea cursul. Deoclatà, telefonul sunA i o voce sintetizatA spuse:

FARAONUL NISLPURILOR 201

— ,,Eliberare acordatà pânA la trei sute de mu de dolari. Cod de restituire: Gerash.200/ x. Repet:Gerash.200/x.” Husseini Isi notä i, dupä aceea, Inchise. Era cazul sä meargä la curs: ii luA servieta cu note, teste, diapozitive i pomi spre aula In care 11 ateptau studenlii. Báncile erau aproape toate ocupate i el Incepu sä vorbeascá:

— Vom vorbi astäzi despre mitul Marii Biblioteci din Alexandria, distrusä de arabi, conform celei mai ràspândite traditii. Va voi demonstra cä este vorba despre un fals. In principal, din douä motive. Primul: biblioteca flu mai exista de câteva secole atunci când arabii au cucerit Egiptul. Al doilea: arabii au fost Intotdeauna sustinätori ai culturii i flu inamici aiei...

William Blake privi irul de caractere apàrut pe ecranul sAu i se gândi ca ar fi putut spune: Când vei trece granifa nop(ii tale eu voifi prezent. Sunt In cdutarea papirusului.

Ii imaginä cä, Intre a douásprezecea i a treisprezecea orA din momentul acela, Husseini se va afla In fata computerului sAu, conectat Ia Internet.

— Va multumesc, domnule Maddox, spuse. Acum putem pleca. Ieirà afarä pe când orizontul Incepea sà se lumineze spre rAsärit i Blake se opri In faa uii lui Sarah. Batu. — Vin acum, räspunse ea i, dupA puin timp, apäru In prag. Era ImbräcatA cu pantaloni scuri kaki, cizmulile pentru

mersul prin desert i o cämasá de model militar. 1i adunase pàrul Ia ceafä i era foarte frumoasã. — Aräi groaznic, Ii spuse ea de Indatä ce-I vAzu. Ce-al racut azi-noapte?

202 VALERIO MAssiMo MANFREDI

— Am lucrat panä dimineata. — Si eu, spuse Sarah. Ma rog, flu chiar toatà noaptea. — Ateaptä-mä In parcare. Doar cat fac un du si-mi prAjesc

o felie de paine, dupä care yin i eu. ntre timp, tu pregátete uneltele. Vine i Maddox, tii sau nu?

Fata dádu din cap aprobator. Inchise ua dupA ea i porni càtre parcare. Maddox se apropie de ea: — S-ar zice cA asta este ziua cea mare. Nu ti-a spus nimic Blake despre ce are de gând? — Nu. Dar çred cá nici el flu este prea sigur pe el. Se va pronunta dupä cc va fi deschis sarcofagul. — Nu tiu. . .am impresia cä ascunde ceva. StalIn preajma lui: vreau sA stiu tot ce gândete. N-o sA-ti parà rAu: la sfârit va fi destul pentru toti. — Si pentru el? — Si pentru el, spuse Maddox. Sosirä si Sullivan Impreunà cu Gordon, dupA care veni i Blake cu un teanc de hârtii, spunând: — Ei, cc ziceti, pomim?

9

William Blake se urcà In jeep ImpreunA cu Sarah i pornirã

Inspre säpAturile de la Ras Udash. In urma br venea maina lui Maddox condusA de Sullivan.

— Da’ chiar Ca aräi ca naiba, spuse Sarah privindu-l piezis pe tovaràul säu de drum. — Nam fost niciodatA frumos, dar, când nu Inchid nici

mAcar un ochi toatA noaptea, situaia flu poate fi mai bunA. — Ai reui sA traduci inscripia? —Da.

— Este ceva interesant?

— Este ceva care poate da peste cap destinul lumii, poate rAni cumplit douA treimi din omenire, IAsându-i frA glas pe cei care rAmân neatini i care mai sunt In stare sA IneleagA ce se petrece, spuse Blake pe un ton rece, ca i cum ar ft spus un numAr de telefon. Sarah se Intoarse cAtre el:

— Glumeti, nu-i aa? — Deloc. Este purul adevAr. — Si eti sigur cA interpretarea ta este cea corectA? — NouAzeci la sutA.

— Ce mai lipsete? — Trebuie sA deschid sarcofagul acela i sA-l vAd Ia faiA. — Pe faraon?

— Pe oricine ar fi fost Inmormântat InAuntru.

204 VALERIO MAssIMo MANFREDI — De ce?

— Mormântul poate fi gol: n-ar fi penn-u prima oará. n cazul acesta, Indoielile mete vor fi i mai man. Sau poate cà personajul de acolo este Cu totul altul decât acela care cred eu. — Si cine crezi Ca ar putea fi? — N-as putea sä-Ø spun. Nu IncA. — Dar ai sä-mi spui? Blake flu-i rAspunse. — N-ai Incredere In mine, aa-i? Blake tAcu in continuare.

— Si, totusi, sum singura persoanA din tabAra asta care îp poate salva viata. Si, In plus, am fAcut dragoste amândoi. — Aa este. Si a vrea sA mai fac. — Nu schimba vorba.

— DezvAluirea acelei identitAti ar avea un impact devastator. — Si din cauza asta flu ai Incredere. Asa este? Nici dacA

ti-as spune ce pune la cale Maddox i ce vor face cu morrnântul acela al tAu?

Blake se Intoarse brusc cAtre ea.

— VAd cA te intereseazA asta, spuse Sarah. — Am sA-ti spun. Dupä ce voi da capacul acela la o parte. — Iti multumesc — Feliile mele de paine s-au ars de tot In prAjitor. Ai ceva de mâncare In rucsacul tAu?

— Da, biscuiii i nite cafea In termos. Servete-te. Blake ateptA ca drumul sA fie ceva mai plat i fArA bolovani, dupA care îi turnA, nu fArA oarecare dificultate, putinA cafea Inir-un pahar, luA o mânA de biscuiti i incepu sA mAnânce. — Ei bine, continuA Sarah, astA-noapte 1-am urmänit pe Maddox pânA la un anume bc, ca sA vAd cu cine avea sA se IntâlneascA.

— Ai ascultat i ce vorbeau? IntrebA Blake între o Inghi1iturA i alta.

FARAONUL NISIPURILOR 205

— Luasem cu mine o jucärie foarte potrivitä din punctul Asta de vedere: un microfon directional de mare fidelitate. — Eti bine utilatA — Asta-i munca mea.

— Si, ce s-a Intâmplat acolo? — Maddox s-a Intâlnit cu Jonathan Friedkin. Stii cine-i —Nu.

— Este eful absolut al israeliilor ortodoci extremiti. o grupare de fanatici periculoi. — Fanatismul este Intotdeauna periculos, oriunde s-ar manifesta.

— Ei viseazA sA InlAture de Ia putere guvemul republican i sA instaureze In locul lui o monarhie de tip biblic... — Am auzit despre aa ceva... — Dar mai este i aitceva. Planul br este sà distrugä moscheea Al Aqsa de pe muntele Moriah i sA construiascä In locul ei al patrulea Templu — Un plan sugestiv, n-am ce spune. Si cum se gândesc sA facá asta?

— Nu tiu. Dar situatia dramaticA de peste tot din Orientul Mijlociu flu face aitceva decât sA dea apA la moarA micärilor extremiste, i de o parte i de alta. — Aa este... visurile... Puterea visebor este mai mare decât once aitceva. Fora br este nimicitoare. Vrei sA-i spun

ceva? Si eu, dacä a fi evreu, a visa sA reconstruiesc Templul pe muntele acele.

Ii aprinse o pgarA i suflA Incet fumul peste aerul deertului. — Si ai fi In stare sä faci moarte de om pentru asta? — Nu. Eu nu.

— Will, Maddox este de acord cu ci: vor vinde toate

obiectele funerare din mormântul de Ia Ras Udash i-i vor Impári banii Intre ci. 0 sumà uriaä. Le-au arätat cumpàrátonlor fotograflile i schie1e pe care le-ai fäcut. Oferta este,

206 VALERIO MAssiMo MANFREDI

In total, de o sutà de milioane de dolari, din care douAzeci de milioane Ii vor reveni lui Maddox. Mai mull decât suficient

pentru ca el sà-i rezolve bate problemele. Restul va servi pentru a finanta gruparea lui Friedkin. — Nenorocitii. Si când vor face bate astea?

— Maine noapte. — Glumeti? Nu se poate. — Asa o sA facä. Vor sosi douA camioane de la Mitzpe i vor Incärca toate obiectele din mormânt, dupà care se vor Indrepta spre coastA: acolo se va afla o navA care va lua totul la bord. Plata se ya face la predarea mArfii. Vezi cámila, plAteti càmila, dupä cum se spune prin pärile astea. Nu tiai? — Habar n-aveam.

— Chiar o sá-mi spui ce ai aflat din inscripia aceea? — Am sA-ti spun. Dupá ce vol deschide sarcofagul. — Iii multumesc. — Sarah. —Da.

— Te iubesc. — Si eu.

TrecurA pnn fata stâncilor prAvAlite i, dupä aceea, prin dreptul lespezii scuiptate cu semne rupestre. Mai aveau putin pâna Ia platoul pietros care acoperea mormântul de la Ras Udash.

— Cum be simti? Intrebä Sarah.

— Câteodatà parcá mi se taie respiraia, alteori ca i cum a avea o gaurä In stomac. In concluzie, foarte prost. — Trebuie sà flu tare. Este o zi hotãrâtoare i ai lucrat toatà noaptea. — Ce crezi, ce sfârsit.mi-au pregätit Astia?

— Am impresia cà n-au de gând sA-ti facä vreun ràu. Maddox ri-a oferit i bani, intr-o vreme. DupA párerea mea, cred cA ar trebui sA-i accepti. 0 sä te suie In Falcon i o sä te ducä la Chicago. 0 sA depunA pe numele tàu o sumá frumusicA

FARAONUL NISIPURILOR 207

la o bancA elvetianA si totul va fi dat uitArii. Dacá as fi In locul tAu, flu mi-as face probleme. —0 sä Incerc. Dar cred In continuare cA situa1ia este grea, dacA flu chiar criticä.

Se oprirA pe antier si coborârä din rnaini, asteptând sä soseascä i celelalte douä masini: prima cu Maddox si cu Sullivan, a doua cu muncitorii i cu Gordon. Sullivan trase frâna de mânA, apoi desfurá cablul troliului, II trecu prin rotitele scripetelui i agätA cârligul de capacul care acoperea intrarea, dându-l la o parte. — Dacä vreti sä coborâti, eu sunt pregätit. — Bine, spuse Blake, coborâti scara i, dupä aceea, uneltele. Dupä ce totul va fi jos, trebuie sã coborâti i dumneavoasträ, pentru cä jos va fi nevoie sA ne da’i o mânä de ajutor.

Indatä ce scara ajunse pe pardoseala morrnântului, coborl Ininterior, urmat de Sarah. ndat dupä ei coborârä muncitorii, dupA care Maddox i, la urmA, Sullivan. ---- Dacá domnul Gordon vrea sä vadá ce este aid, este mai

bine sä stea deoparte pânä când vom deschide sarcofagul. Suntem deja prea mulii Inäuntru i ma tern sA nu spargern ceva. Aerul stätut din Incäperea subteranä se umplu imediat de mirosul corpurilor asudate i atmosfera deveni curând destul de apAsãtoare. Blake potrivi patru bucAti groase de lemn la cele patru colturi ale sarcofagului i deasupra fiecàreia aezá câte un cric zdravàn, hidraulic, folosit la camioane. Pe cricuri montà

patru bârne: douä, paralele, de-a lungul laturilor lungi ale sarcofagului i douá mai scurte de-a curmeziul, pe laturile scurte. Puse nivela pe fiecare i modificä grosimea lemnelor de la baza cncurilor, pânà când cele patru grinzi furã perfect

orizontale. In partea de nord a sarcofagului, montà o rampá dintr-o structurà de tevi, pe care se afla o platformá din scânduri groase, unse cu vaseliná, pentru Ca, pe ele, capacul

208 VALERJO MAssIMo MANFREDI

sarcofagului sA alunece pânä pe pAmant când venea momentul ca el sà fie dat In làturi complet. Când toate aceste lucräri pregátitoare se incheiarA, totul fund verificat IncA o data cu echerul cu nivela, Blake Ii

puse pe cei doi muncitori la cele douA colturi de Ia sud ale sarCofagului; Sarah i Sullivan trecurA la cele douA Colturl dinspre nord: — Fili atenti aCum, spuse, toate astea nu sunt chiar ideale pentru ceea cc avem de fAcut, dar nu avem aitceva, aa cA trebuie sA ne descurcAm cu cc avem. Problema este sA reuim

sA Impingem ip SUS Cu cele patru CriCuri, lin i conComitent In toate patru colurule, pentru cA, altfel, riSCAm sA spargem placa de piatrA a Capacului. Lemnul de dedesubt i de deasupra vor amortiza destul de bine miCile neregularitAi ale ridicArii, aa CA n-ar trebui sA avem prea man dificultAØ. In once caz, fiecare dintre voi va trebui sA fie atent Ia semnalul meu i, In acelai limp sA tragA cu ochiul la ccl pe care-I are In fatA i la ccl de alAturi, pentru ca forta aplicatA asupra cricurilor sA fie egalA pentru toate i constantA. Fiecare micarc de actionare a cricului trebuie sA se opreascA la sfâritu1 cursei i sA relnceapA Ia semnalul meu. Atenie, prima panIc a ridicAnii este crucialA pentru cA atunci se va desprinde capacul de muchia peretilor pe care se sprijinA. DacA va fi necesar, Intr-o a doua etapA, cele douA cricuri de Ia sud vor ndica mai mull pânA când vor crea un plan inclinat i placa de deasupra va putea aluneca pe rampA pânA Ia pAmânt. Dar accasta se va petrece abia când voi vedea cc se aflA In interiorul sarcofagului. Aveti de pus IntrebAni?

Nu scoase nimeni vreo vorbA i Blake respirA adânc i spuse: — Sunteti gala? Muncitorii erau cuprini i ci dc Incordanea care domnea In spaiul strâmt al mormântului i erau lac de sudoare. Lui Maddox transpiraia Ii curgea deja iroaie la subsuori i la baza gâtului i-i trecea nervos batista pe frunte Si pe sub bArbie.

FARAONUL NISIPURILOR 209

Blake privi sarcofagul i toatä instalaia improvizatA din jurul acestuia, apoi oprivi intä pe Sarah care se afla exact in faa lui. In privirea lui era o emoØe uñaA, dar i Un calm desävârit. Avea privirea unuia care Ii pune viaa In joc, Cu tot sângele rece de care este In stare. — Acum, spuse el. Haidei! i Incepu sä coboare mâinile In jos, cu 0 micare lentA i egalä. Sarah, Sullivan i cci doi muncitori, niicarä i ci In jos pârghia cricurilor, urmrind micarea mâinilor sale. Grinzile scoaserä un scrânet Inäbuit i capacul de piatrA trosni, ridicat din locul sAu dupä trei mu de ani de nemicare. Cele patru brae continuau micarea In jos, In timp ce Blake le dirija coborârea, fäcând si el semn In jos cu mâinile, ca un dirijor care trebuie sä dea ritmul orchestrei pe care o conduce. Pârghiile ajunseserä aproape de sfârituI cursei i Blake examinä capacul care se ridicase cam cu doi centimetri. Nu era nici un ant de etanare: lespedea fusese pur i simplu sprijinitA pe marginea de sus a peretilor. Pret de o clipA simp un miros vag de substante räinoase i, dupA aceea, doar mirosul prafului milenar. Pc frunte avea broboane de sudoare i cämaa Ii era udä leoarcà. Cci doi muncitori preau nite statui antice: acum doar câteva picAturi de sudoare stráluceau pe fruntile läsate libere de kefiah. Erau obinuiti din totdeauna sä se adapteze la toate vitregiile deertului. — Acum, a doua Impingere, spuse. Ridicati pârghia pânä sus de tot i fiti atenti la micarea bratului meu când voi da semnalul de Incepere a coborârii. Sarah, eti In stare? Vrei sä te InlocuiascA domnul Gordon? IntrebA el väzând o undA de

nesigurai4A In ochii fetei. — Totul este ok, Blake. Putem Incepe. — Foarte bine. Atunci, fin atenti... haideti! Si Incepu sä coboare Incet bratul stâng ca sA Insoteascä rnicarea celor paini brate care apàsau pe pârghiile cricurilor.

210 VRIo MAssiMo MANFREDI

Lemnul scrani din nou i capacul se mai Inä1A Cu trei centimetri. Sarah scoase, abia auzit, un suspin de uurare. Blake privi la tijele centrale ale cricunlor: ajunseserA cam la jumAtate. Atunci, luä mai multe pene din lemn i le puse Intre capac i muchia peretilor sarCofagului astfel Incât sä släbeasCä mecanismul CriCunlor i sA mai Inalte adaosul de sub talpa br. — Este un sistem foarte ingenios... spuse Maddox. Sunteti foarte priCeput, domnule Blake. — Sunt obinuit sä ies din situatii dificile, asta-i tot. Nu ma InCred total In Cricurile astea i flu vreau ca pistoanele sA iasä cumva din cilindri. Prefer sA InaI suportul de sub dc. DaCä avem noroc, peste puin timp vom Incheia prima fazA.a operaiiunii.

puse pe Gordon sä-i lase JOS Cu bena alte bucä;i de scândurA i le aezà peste cele de la Inceput, InAlând astfel baza Cu apte, opt centimetri. Apoi, puse nou In pozitia de la InceputCele patru bârne i verificà unghiurile i orizontalitatea. Când totul fu gata, le fäcu semn tovaräibor säi sä treacA fiecare la bocul säu i sà punä mâna pe pârghiile CnCurlbor. Maddox veni Inspre Sarah: — Lasä-mA pe mine, spuse. Eti obositä. Sarah nu se opuse i se rezemá de zid. Bluza ei, udä Complet de transpiraie, era lipitA de trup, Ca 1 cum ax fi ieit chiar atunci din apá. Blake fAcu din nou semn Cu mâna i cele patru pârghii Incepurä sA coboare Incet, In aCelai timp i oprindu-se la capätul cursei. Blake putea vedea acum o portiune din peretele interior al sarcofagului, iluminatA de lumina care venea de afarA, pânA la o adâncime de vreo treizeci de centimetri. RepetA pentru a patra oarà operatiunea i Indeprt penele puse sub Capac. Venise momentul sA priveasCA In interior.

FARAONUL NISIPURILOR 211

— Vreti sA priviti dumneavoasträ primul, domnule Maddox? Intrebä.

Maddox clätinä din cap: — Nu. Dumneavoasträ ati condus toatä operaunea asta Intr-un mod magistral, domnule profesor. Este corect ca dumneavoasträ sà priviti primul. Blake fàcu un semn aprobator, luä o lanternä i se urcä pe un scäunel ca sá lumineze In interiorul sarcofagului. Pentru o clipA, cäutA sA intâlneascä privirea lui Sarah, Inainte de a-i Indrepta ochii spre interiorul mormântului deschis a! faraonului nisipurilor. Acolo era corpul unui om, complet Infäurat In fâii de pânzä, dar nici macar acolo flu era nici urmä de vasele canopice In care ar fi trebuit sä se afle organele interne ale defunctului. Probabil ca ImbälsAmarea fusese fäcutá In grabä i flu In totalitate.

Pe fatä avea masca egipteanä tipicä, având deasupra obisnuitul nemes din bronz smáltuit, dar flu era vorba despre un portret conventional sau traditional. Figura aceea era realizatä cu un realism impresionant, ca i cum artistul ar fi sculptat-o dupà un model viu i nu sub influenPi unui canon de mult depàit care era practicat dupà regulile colii din Amarna.

Un nas ascutit i exprimând o fire voluntarä, maxilare putemice, douä sprâncene dese, sub o frunte uor Incruntatä, dádeau acelor tràsáturi solemne o aura de fortà durä, neostoitä. Bratele, Incrucisate pe piept, aveau sub ele douä obiecte absolut neobinuite: un toiag curbat, din lemn de salcâm, i un arpe din bronz cu solzii pe alocuri auriti. La cotul drept Ii atârna o amuleta ankh, din aur masiv i, pe inima sa, fusese pus un scarabeu din turmalina. Blake Ii dàdu seama de la prima privire ca ar fi putut ajunge la obiectul acela, aa cá, dupá o clipá de ezitare, Intinse mâna In interiorul sarcofagului. Nu era bc suficient ca sä-i

212 VALERIO MAssiMo MANFREDI

IncapA i capul Intre capac i marginea peretelui, astfel Incât fu nevoit sä bâjbâie, coborând de fiecare data mâna Cu numai câliva milimetri, ca sä flu provoace vreo stricACiune Inäuntru. DeodatA, simti suprafaa rotunjitä i netedA a scarabeului i4 apuCA Intre degete sCotându-1 afarA. IlIntoarse Incet pe toate priile, pânA când In luminä ajunse i partea de dedesubt. Purta o inscripie In hieroglife:

pe care o putu interpreta frA nici o IndoialA ca find Cuvântul: MOISE

Simi CA-i pierde CumpAtul i se clAtinä pe picioare. Sarah veni imediat lângA el ca sA-l ajute: — Te simti bine, Blake? — E prea stresat, spuse Maddox. Da’i-i un pahar Cu apil. Blake scuturä din Cap: — Nu am nimic, spuse. Doar tensiunea nervoasA este de vinä. Aruncati i voi o privire: este... este extraordinar. Apoi, rezemându-se cu spatele de sarCofag, se läsA sA alunece In jos, pânA ajunse pe pardoseala mormântului, complet sleit de puteri. Maddox se ureA i el pe sCAunel, aprinse 0 lantemA i privi In interior.

— Oh, Doamne Dumnezeule, exciamA el.

Scum Kaddoumi opri mainaIn parcarea de la Water Tower Place, ii luA servieta din piele maro, Ii ridicA reverul paltonului

FARAONUL NISIPURILOR 213

i pomi de-a lungul trotuarului. Când dAdu coltul spre Michigan Avenue, Ii simp fata ca tAiatà de lama InghepitA a vântului i gândul Ii zburä la nopi1e cäldute de pe malurile Indepärtatului Nil. Se gândi la ceea cell atepta In urmätoarele douzeci i patru de ore. Se gräbi spre intrare i intrA, Intâmpinat de atmosfera artificialà a acelui ,,mall”, Cu muzica monotonA a micilor cascade

care se scurgeau din una Intr-alta, printr-un culoar de plante din plastic verde. Urc la primul etaj cu scara rulantA: cascadele acelea 11 fascinau i-i pläcea sä priveascä lucirea

micilor monede de pe fundul fiecAreia dintre bazinele de marmurä.

Cineva Ii spusese cä era un obicei a! turitilor de a arunca un bänut In una dintre marile fântâni ale Romei, pentru cA, In felul acesta, aveau sä se lntoarcA neapärat In Cetatea EternA. Dar ce sens avea sA arunci monede In asemenea fântâni?

Oamenii reveneau zilnic In locurile acelea, oricum, ca sä facä

obinuitele cumpäräturi. Mai erau unele aspecte ale civilizaiei occidentale care ii scäpau. Luä ascensorul de la parter, urcä pânä la etajul al treilea i inträ la libräria editurii Rizzoli. Privi cu curiozitate printre rafturi, pânà când ajunse la sectonil cärtilor de artä. Ii puse pe pardosealä servieta i Incepu sà räsfoiascä un splendid volum legat In pânzä neagrä, cu gravuri aurite ale Baptisteriului din Florenta. Titlul säu era Mirabilia Italiae, ,,Minuni ale Italiei”.

La putin limp dupA aceea, un alt domn se apropie i puse i el pe jos o servietä absolut identicA i Incepu sä se uite Intr-un volum Cu stampe de Piranesi. Selim puse cartea la bc, luà cealahA servietä, läsând-o pe a sa i se apropie de un alt raft. Alese un ghid al Italiei Off the beaten track, pläti la casä i iei, färà sä priveascà In urmä. Ajunse la ascensor, coborila mezanin i, dupä aceea, coborl In holul mare cu scara rulantä, pe lângA cascadeie care se scurgeau uria In alta pânä la parter. Când iei pe trotur, aerul

214 VALERIO MASSIMO MiD1

era i mai Ingheat i parcä Ii provocá pe trahee un tremur puternic, aproape dureros. Se Indepàrtà tuind spre parcare i ajunse la maina sa, aezându-se pe scaunul oferului. Puse

servieta pe scaunul din dreapta i o deschise. Inäuntru era un plic Cu zece teancuri de bani, fiecare cu douäzeci de bilete de o mie, i un bilet de la British Airways pentru Cairo. La puin timp dupä aceea, se afla pe autostrada care ducea Ia aeroportul O’Hare. Bumiia, dar In scull timp ploaia se transformä In m.zriche: micile bobite de gheaä loveau In linite parbrizul. Omar a! Husseini iei din holul central de la Water Tower Place CU servieta de piele maro i se apropie de o cabinä telefonicä. Introduse o monedä de un sfert de dolar In aparat i formä un numär. — Chicago Tribune, se auzi ráspunzând de la capätul firului o voce femininä.

— Da;i-mi, Va rog, redacia faptului divers. — Scuzai-mä, domnule, puteti sà-mi spuneti cum vä numiti?

— Faceii cum vä spun, fir-ar sä fie. Este o urgen;a. Fata de la centralä täcu o clipä, uluita, dupä care spuse: — Bine. Asteptai, vä rog, o clipä. Timp de câteva secunde se auzi melodia de ateptare, apoi o voce bàrbAteascä ráspunse: — Faptul divers. — Ascultati-mä cu atenie. Peste cinci minute, un pota de la Serviciul rapid de coresponden Fedex va preda la portarul dumneavoasträ un pachet Invelit In hârtie de ambalaj, adresat redactiei voastre. Conpne o caseta video. Privi-o imediat: este o chestiune de viatà i de moarte pentru mu de oameni. Repet: este o chestiune de viaA sau de moarte pentru mai multe mu de persoane. Nu este o glumá.

FARAONUL NISIPURILOR 215 —Darce...

Husseini puse receptorul In furcä i se duse In parcare la automobilul säu. Porni motorul i se Indreptä cátre clädirea In care se afla sediul ziarului ,,Chicago Tribune”. Când ajunse la câteva sute de metri, se opri simulând o defectiune pentru cä flu era chip sá parcheze In zona aceea.

ii fäcu de lucru cu cricul i cu roata de rezervA, pânA vàzu furgoneta de la Federal Express oprindu-se In fata clAdirii In stil gotic a lui ,,Tribune” i un angajat coborând cu Un pachet gri. Scoase din buzunarul interior al hainei un binoclu puternic i privi intrarea. Un bArbat cu pArul aib ieea precipitat In Intâmpinarea postaului, semna chitania i deschidea gräbit pachetul, scotând din el o casetA video. Husseini puse la bc cricul i roata de rezervA exact când o mainA a poliiei se oprea In spatele lui. — Aveti nevoie de ajutor? 11 IntrebA politistul scoând capul pe fereastrA. — Nu, mulumesc: am avut doar o panA ce cauciuc. Am rezolvat-o. Multumesc. UrcA In mainA i se Intoarse cat putu de repede acasA, ateptând jumalul de searA la televiziune. Era o searA cenuie i posomorâtA care colinda strAzile metropolei ca un Inger a! morii. Alan Maddox iei la suprafaA i se duse la Gordon care stAtea la umbrA sub foaia de cort fixatA de Sullivan Intre jeep i câtiva bolovani de pe jos. — Du-te jos, Gordon. Du-te jos sA vezi i tu. Este ceva incredibil; n-am mai trAit niciodatA In viaA o asemenea emotie. Este... este acolo InAuntru un om care-i doarme de trei mu de am somnul de veci. i totui masca lui exprimA o vitalitate atotbiruitoare, o fortA care nu s-a potolit nici dupA atâtia ani. Am privit tintA la pieptul lui InfAurat In fâii de pânzA i,

216 VALERIO MAssiMo MnuDI

pentru o clipA, am avut impresia cA-i vAd ridicându-se de parcA ar fi respirat. Gordon Ii privi Cu 0 expresie rAtAcitA. Maddox era aproape de nerecunoscut: avea fata plinA de sudoare i de praf, cAmaa leoarcA i cearcAne la ochi, ca i cum 1-ar fi Incercat o trudA uriaA. Nu spuse nimic i coborl Cu cea mai mare precauie pe treptele scArii de frânghie. La puin limp dupA aceea, ieirA la suprafatA i Blake, urmat de Sarah. Privi o clipA soarele care Incepea sA coboare cAtre orizont, apoi se Intoarse cAtre Maddox: — Am terminat.

Maddox îi privi ceasul: — A trecut foarte repede timpul. Am stat ore Intregi acolo dedesubt i parcA n-au trecut decât câteva minute. — Aa este. Gordon iei i ci. — Ei, ce zici? Ii IntrebA Maddox.

— Stupefiant. Absolut stupefiant. — Ce aveti de gând sA faceti? IntrebA Maddox. — AstAzi nu mai facem nimic aitceva, rAspunse Blake. DacA vreti, VA puteti Intoarce In tabArA. Eu am sA mai rArnân puin ca sA mA asigur cA sarcofagul va fi bine astupat cu folie de plastic. Expunerea la aer ar putea dAuna mumiei. Ne Intâlnim Ia cinA.

— Bine, spuse Maddox. Simt nevoia sA fac cat mai repede un du. Blake coborl din nou In mausoleu: capacul era susinut de

penele din Iemn, InAltat cu vreo treizeci de centimetri de la marginea sarcofagului. AteptA ca muncitorii sA-1 acopere cu o folie de plastic i mai rAmase acolo chiar i dupA cc ci ieirA la suprafaA. Se ureA pe suporturiie pe care stAteau cricurile i IndreptA lanterna spre interiorul sarcofagului. Chipul sculptat In Iemn cApAta din spatele plasticului translucid un aspect i

FARAONUL NISIPURILOR 217

mai nelinititor, ca i cum ar fi fost cufundat Intr-un lichid lAptos. Blake 11 fixä insistent mult timp, parcä hipnotizat de privirea aceea magneticä. Tresäri auzind vocea 1w Sarah care-i striga: — E totulIn regulä acolojos? — Da, Ii rAspunse el. Totul este In regulA. Coborl pe pàmânt i se Indreptä spre scarA, dar, Inainte de a urea, Ii mai aruncä o data privirea cätre sarcofag, murmurând:

— I-al tras pe sfoarä pe toti... De cc? De cc? Sullivan ateptA sä-l vadA ieind i apoi Inchise intrarea In mormânt cu placa de oLe!, pe care o acoperi dupA aceea cu nisip. Apoi porni motorul mainii sale i se Indeparta. Incepea sä se Intunece. — Mergem i noi? Intrebä Sarah. — LasA-mA sA mai fumez o igarA, ràspunse Blake. Am nevoie sä ma linitesc putin. Sarah se asezä pe un bolovan i William Blake îi aprinse o igarä rezemându-se cu spatele de roata jeepului. — Ai avut parte de o confirmare a presupunerilor tale? IntrebA Sarah dupA Câteva clipe de täeere. — Intru totul.

— Vrei sA-mi spui i mie?

— Iti promisesem deja. Blake se rAsuci cAtre ea: avea ochii umezi de parcä ar fi fost gata sä plângA. —Ceai?

— tiu cine este omul Inmormântat In sarcofagul acela. — Mi-am dat seama când te-am vàzut citind hieroglifele gravate pe pântecele acelui scarabeu. Erai ca i cum te-ar fi lovit de träsnet. Este, aadar, ceva atât de tulburätor? — Mai mult decât tulburätor. Este Inspäimântätor: acolo Inäuntru este mumia lui Moise.

Sarah clAtinä din cap nevenindu-i sä creadá: — Nu se poate...

218 VALIiuo MAssiMo MANFREDI

— Am Inceput sà presimt asta când am väzut scrijeliturile acelea de pe pietre: o nuia i un arpe... un om Cu bratele ridicate In fata unui foc aprins... — Tufiu1 care ardea? — Poate... i, dupä aCeea, urmele aCelea de pe munte ale unui foc CU 0 putere nemaiväzutä. Iti aduci aminte de Cartea Ieirii? Fum i fulgere de foc acopereau muntele sacru, In timp Ce Dumnezeu Ii dicta legea sa lui Moise, In bubuitul tunetelor i sunetele de trâmbiie... Sarah, tabära instalatA de Warren Mining Corporation se aflä la poalele Muntelui Sinai. Bänuielile mele au crescut când am descoperit cä suntem In Israel i flu in Egipt. Nici un mare demnitar egiptean flu ar fi fost Inmormântat atât de departe de pämântul Nilului... — Si inscripia? — Sä ne urcäm In masinä, spuse Blake. N-a vrea sA trezim bänuieli.

Sarah pomi motorul i maina se puse In micare. Blake scoase din buzunar o foaie mototolitä i Incepu sA citeascä: Fiul Nilului sacru .i alprincipesei regale Bastet Nefrere, print at Egiptului, preferat at lui Horus, a trecut pragut nemuririi departe de Pdmânturile Negre .i de locurile iubite de pe malurile Nilutui, In timp ce conducea poporul khabiru sä se a.eze Ia grani(a Cu Amurru pentru ca i In locurile acelea uscate i Indepärtate sä iafiin/á o natiune care sà se supunàfaraonului, stdpân peste Egiptul de Sus i peste cel de Jos. Aici sä poatä el sä primeascä suflul vital .i de aici sá poatá trece pragul lumii

FARAONUL NISIPURILOR 219

de dincolo de pämânt ca sàpoarà ajunge Ia câmpiile lalu i acolo unde se aflà Apusul. — Este ca In formulele rituale din Cartea Morilor.

— Numele säu flu este pomeflit In inscripie. De aceea ateptai sä deschizi sarcofagul, ca sA ai o ultimä confirmare? — Da. Dar era doar un exces de prudenä. Ma aflam deja In posesia unui numAr impresionant de indicii: inscripia vorbete despre un print, flu al Nilului, i despre o prinesA egipteanA, ceea ce se potrivete perfect cu Moise care, conform tradiiei, a fost salvat din apele Nilului i adoptat de o prinesA regalä. In plus, acest om moare departe de Egipt, Intr-un bc arid i pustiu, In limp ce conduce un grup de khabiru, adicä de evrei, ca sA se instaleze la grania cu AmU1TU, adicä Palestina i aceasta se poate referi foarte bine i la povesfirea din Ieirea: pe de altA parte, un prinegiptean Inmormântat In afara Egiptului flu ar avea riici pe departe un asemenea tratamerit. Am meditat la pagiriile Bibliei: moartea lui Moise este Inväluitä In mister. Se povestete cä s-a urcat pe muntele Nebu, pe malul de räsärit al Iordanului, Impreunä cu câiva dintre Inlelepi i acolo a i murit. De fapt, nimeni nu a tiut vreodatA unde era mormântul lui. Cum este posibil ca un popor Intreg sA uite locul In care a fost Inmormântat pärintele i Intemeietorul säu?

— i tu cum ti-ai explicat aceasta?

— nainte de a intra In acel mormânt ma gândeam cä, In realitate, Moise nici flu a existat vreodatä, cä era un Intemeietor

mitic de arA i de popor, ca Romulus, ca Enea. — Si acum?

— Acum este altceva: adevàrul este cä Moise nu numai cä

a existat, dar a fost din totdeauna egiptean. Poate cä a fost atras de monoteismul lui Amenophis al IV-lea, tin faraon ,,eretic” care a instaurat cultul unui singur zeu, Aton, dar, In

220 VALERJO MASSIMO M1DI

fapt, el a rämas mereu egiptean. Si si-a dorit sä moarà ca un egiptean, sä fie Inhumat Intr-un mormânt egiptean, Cu un ritual egiptean, desigur, In limita posibiiitäiilor. — Dar toate astea nu au sens. Cum i-ar fi putut pregàti un mormânt ca acesta i sä-l i ImpodobeascA; sA scuipteze sarcofagul i sä pregäteascà mecanismele care sA mascheze intrarea In el, färA ca oamenii din jur sà-i dea seama?

— Sanctuarul de sub coil. latA explicalia. Ii aduci aminte? Nimeni nu avea acces In ace! sanctuar In afarä de ci i de cci mai apropia;i colaboratori i prieteni: Aaron i losif. Oficial, pentru cä In cortul acela se manifesta prezena lui Dumnezeu.

In realitate, pentru cá acest coil acoperea lucrArile de pregätire a nemuririi sale egiptene, sAlaui säu de veci. — Vrei sä spui cä sanctuarul acoperea intrarea In mormântul sàu?

— Sunt sigur cä, practic, aa era. Dc pe colina din vecinAtatea taberei de la Ras Udash se mai väd Inca pietrele indicatoare. Am racut mäsurAtori: coincid perfect cu mAsurile mentionate In Cartea Iesirii.

Sarah ciätina din cap ca i cum nu ar fi putut sau flu ar fi vrut sä-i creadA urechilor.

— Si mai mult. Intr-o zi, un grup de israeliti condui de un bàrbat pe nume Kora i-au contestat iui Moise dreptul de a cäläuzi poporul i de a-i impune legiie sale. Este evident cá oamenii acetia constituiau nucleul unei micäri de opozitie. Moise i-a provocat sä aparä cu ci In faa Domnului, adicà sá intre Impreunä cue! In Templul de sub coil. Ei bine, o präpastie se deschise sub tAlpile br i furà Inghiii de pAmânt. i iatA interpretarea mea: un fel de chepeng i-a racut sä cadä In mormântui care era deja in mare parte sApat i corpurile br au fost arse i apoi Ingropate incomplet, lucru confirmat de scheletele acelea pe care ic-am gAsit la capätul pereteiui rásritean. Oamenii din depärtare probabil cä au zArit, prin

FARAONUL NISIPURILOR 221

pânza cortului sacru, sclipiri sinistre, au simtit miros de pucioasä i de came arsä, au auzit strigAte disperate. 0 spaimA respectuoasá i-a tintuit pe bc In corturile br, tremurând de fricá, In bezna nopii. — Will... nu tiu dacä textul inscripiei aceleia Iti permite sA mergi atât de departe... Ipoteza ta este prea IndràzneatA... — Dar grozav de bogicä...

— In plus s-ar putea deduce de aici cä i Cartea Ieirii ar fi redarea exactà a unor fapte Intâmplate aievea. — Greeti. Este cu totul myers. Eu am aici o serie de màrturii materiabe care confirmä märturia literarä a Cärtii Ieirii. Am gash urme de pucioasä i de smoalä i In interiorul mormântului i tu Insäti ai väzut oasele acelea Ingrämädite Intr-un colt i acoperite cu putin praf. Nu-ti este de ajuns? — Resturibe lui Kora i ale IndrAzneØbor säi adepi care au cutezat sä-l Infrunte pe Moise? — Aa s-ar pärea. Si, dacA a putea face analiza chimicA a urmelor de foe pe care le-am gäsit In mormânt i sA be compar cu cele pe care ic-am gAsit pe munte, sunt sigur cä ar atesta prezenta aceborai substante. Probabib cele care provocau coloana de foe care cäláuzea poporul noaptea i fumul care-i cálAuzea pe oameni ziua. Aceleai care au provocat flacarile i tunetele de pe muntele sfânt atunci când eb primete Tablele legii. — Gata, ajunge! spuse Sarah. Nu mai vreau sä ascult! Dar Blake vorbea din cc In cc mai gràbit: — Si locul! Gândete-te la locub acesta: suntem In apropierea unei piramide i a unui sfinx, douä formatiuni naturale care amintesc Intr-un mod impresionant de eel mai cunoscut peisaj sacru ab Egiptului. Un amänunt care nu poate fi IntâmpiAtorpentru un prinegiptean nevoit sä-i construiascä iäca.ui de yeci departe de patha sa. Dar Sarah continua sä cbatine din cap. Se vedea iimpede cä era foarte tuiburatä.

222 VAuRIo MAssIM0 MIDI

— Si asta flu-i tot, continua Blake. Moise In persoanä a dat ordin sA fie exterminati madianitii, un trib de care era

legat prin legäturi de familie, dat find cä sotia sa, Sefora, era madianitä. Singura explicaie plauzibilä este cá el sau altii In locul lui au vrut sä creeze o zonA pustie In jurul locului In care urma sä fie Inmormântat el, pästrându-se astfel secretul.

— Doamne... munnurA Sarah.

— Eu... nu-mi Inchipuiam cA tu eti atât de credincioasä, spuse Blake. — Nu este din cauza asta, Ii räspunse fata. Poate cä flu sunt, dar ideea cä douä treimi din Intreaga omenire, cä toate cele trei man religii monoteiste ar putea fi amenintate cu distrugerea de aceastA teorie a ta... — Nu este doar o teorie, din päcate; eu aduc i dovezi. — Dar Iti dai seama cc spui? Profetul monoteismului universal n-ar fi fost decât un impostor. — Sarah, mumia aceea de acolo, de sub pämânt, purta deasupra inimii un scarabeu având gravat pe el numele lui Moise.

— Cum pc4i sä flu atát de sigur de asta? Blake luA stiloul i desenä pe bloc-notesul sau iru1 de ideograme pe care le vAzuse gravate pe scarabeu: — Vezi? spuse. Primele douä semne Inseamnä M i S i pânA aici ar putea exista dubii. Pentru cä, In limba egipteanä, flu se scriu vocalele, cele douä consoane ax putea sä Insemne i altceva, dar celelalte trei ideograme care urmeazä precizeazä: ,,Conducator al asiaticilor”, acetia din urmä find evreii. Nu. Eu nu am nici o Indoialä. Si, apoi, cadavrul nu a fost ImbälsAmat dupà canoanele traditionale din cauza ca era imposibil sA fle gäsii prin aceste locuri specia1iti In Imbälsäman ca aceia de la Casa mortior din Teba. Totul se pothvete. Ian inscnpia sàpatA pe sarcofag se poate foarte bine referi la

FARAONUL NISIPURILOR 223

episodul salvärii lui Moise din apele Nilului i la cálätoria sa In deertu1 Sinai, aa cum este ea descrisA In Cartea Ieirii. Eu flu pot face altceva decât sä iau act de ceea cc am vAzut, citit i descoperit. — Dar de cc? Trebuie sä existe un motiv. Dacà toatA

aceastA poveste a ta este absurdä, indiciile tale flu vor suficiente ca s-o facA plauzibilA. — M-am gândit toatä noaptea, Incercând sA gäsesc o explicaie. — Si?

— Nu tiu... Este foarte greu sä thu un rspuns. Ne referim Ia un brbat care a trAit cu mai bine de trei mu de ani In unnA.

Si flu tim theA toate cuvintele Bibliei ar trebui luate aa cum sunA dc sau ar trebui interpretate. Si cum sA fle interpretate? Poate cA ambitia i-a Indemnat sA facA toate astea. . .ambitia de a

fi printeie unei natiuni, la fel cum era faraonul In Egipt. Ceea cc ci, In realitate flu al unor pArin necunoscuti, n-ar fi putut fi niciodatA.... Si, In final, In momentul suprem al mortii, ci flu a pututrezolva acest conflict care-i sfâiase contiinta toatA viata: sânge i trup de evreu, educalie i mentalitate de egiptean... — Si surparea? i peretele acela din lemn? Si sandala? Ce legAturA au lucrurile acestea cu teoria ta? Poate cA, judecând mai atent aceste ultime elemente, ai putea gAsi un alt rAspuns, mai plauzibil. —Am gAsit deja un rAspuns. Omul care i-a pierdut sandala tia unde se aflA mormântul pentru cA, printr-o modalitate oarecare, un grup restrâns de oameni pAstrase secretul ascunzAtorii dc-a lungul timpului, dar, probabil, nici unul flu intrase acolo. Aadar, trebuie sA fl fost vorba despre un evreu, poate un preot, poate un levit, adicA un membru a! familiei lui Levi care fAcea parte din casta reiigioasA, poate un profet... Nu tiu cc putea sil caute In acest bc, acum douAzeci i ase de

secole. In once car, ceea cc a vAzut aici probabil cAl-a tulburat

224 VALERIO MAssIMo MANFREDI

atât de mult Incât 1-a racut sä punä In funciune mecanismul de protectie ca sä astupe mormântul pentru totdeauna. Dacä ar fi avut la dispoziie explozibil, 1-ar fi aruncat In aer. Sunt sigur cä aa ar fi fäcut. Lumina amurgului se stingea pe deasupra nisipurilor din deertul Paran, se Intunecau piscurile sterpe ale muntilor i peste Incretiturile line ale pämântului se atemea, parcä, o patina ca de bronz. Luna Incepea sä se vadá tot mai limpede, diafanä, pe cemi de un albastru curat care se Intuneca din ce In ce mai mult.

Sarah flu mai scoase nici o vorbA. Tinea mâinile Incletate pe volan i nu-i ridica mâna dreaptä decât pentru a schimba vitezele atunci când treceau printr-o portiune de drum mai accidentat.

Blake täcea i el: mai avea Inca In fata ochilor imaginea faraonului dintre nisipuri, imobilitatea sa parcä irealA, seventatea mândrä a feei, träsAturile chipului redate cu precizie. La un moment dat, când apäruserä deja In depärtare luminile taberei, Sarah se räsuci din nou spre el: — Este ceva ce nu Ineleg. Ai vorbit despre urmele de pe munte ale unui foc care dädea temperaturi foarte Inalte... — Aa este.

— i le-ai pus In legAturA cu felul In care Dumnezeul lui Israel s-a arätat In faa lui Moise. — Aa cred eu. — Si asta ar face ca muntele care sträjuiete tabära noasträ säcorespundä Muntelui Sinai, adicä acolo unde Moise a primit Tablele legii. — Dupä toate probabilitAi1e. — Dar eu am tiut din totdeauna cà Muntele Sinai se aflä la capätul de sud al peninsulei, pe când aici ne afläm la nord, In desertul Negev. — Aa este. Si totui, acesta este teritoriul madianii1or i putin mai la nord se Intinde ccl al ama1ekii1or, popoarele din

FARAONUL NISIPURILOR 225

deert cu care s-au Intâlnit fiii lui Israel. Si este perfect justificat ca Sinai sä se afle In zona aceasta. Determinarea la care te

referi tu, aceea care plaseazA Muntele Sinai in partea de nord a peninsulei, este de origine bizantinä i poate cA se datoreazä pelerinajului fcut pe pAmântul sfânt de regina Elena, mama lui Constantin, dar a fost lipsitA Intotdeauna de once fundament real. Acolo nimeni nu a gAsit vreodatA nici cea mai mica urmA a Ieirii biblice i toate relicvele care sunt expuse acolo sunt nite falsuri pentru a stimula därnicia In pomeni a vizitatorilor milostivi.

— Nu tiu... spuse Sarah. Totul pare atât de absurd... Timp de atâtea secole, sute de milioane de oameni, printre care savanti, filosofi, teologi, au acceptat epopeea Ieirii ca o povestire perfect coerentA. Cum este posibil ca tori, dar absolut toti sä se fi Inelat? Tu, acum, tu, William Blake din Chicago, vii i spui despre credinta a douA miliarde i jumAtate de oanieni cä este rodul actiunilor unui impostor. Eu iii Ineleg argumentele i, cu toate acestea, nu reuesc sA le accept In totalitate... Esti sigur de teoria ta? Nu existA nimic care sä arunce mAcar o umbrA de IndoialA asupra ci? William Blake se Intoarse Incet cAtre ea.

— Poate cA ar exista, spuse ci. — Ce anume? — Privirea ta.

Omar al Husseini intrA In casA In primele ore ale dupA-amiezii i lAsA deschis televizorul, trecând mereu de la un canal la aitul, pe mAsurA cc se dAdeau buletine de tiri, dar flu reui sA audA nici un semn In legAturA cu caseta predatA Ia ,,Chicago Tribune”. IntrA atunci In biroul sAu i se aezA In faa computerului, intrand de IndatA pe Internet. AccesA caseta de potA i acolo vAzu scris ,,Blake”. Deschise fiierul i se aflA In fata unui ir de ideograme hieroglifice:

226 Vuiuo MAssIMo MANFREDI

MOISE

dupä care urma semnàtura: William Blake. Se läsA pe spätarul scaunului, ca lovit de un trAsnet. Nu reui decât sá murmure:

— Oh, Allah, Indurätor i Milostiv...

10

— Un mesaj foarte scurt de data aceasta, spuse Pollak cu un zâmbet aiurit, vàzând cä Blake ii trimisese colegului säu doar cinci ideograme transcrise de pe o foaie de hârtie. — Aa este, spuse Blake laconic. — Deci, asta-i tot?

— Tot. Putem merge sä mâncäm: domnul Maddox i ceilalti ne ateaptä deja.

In timp ce Pollak Inchidea calculatorul, Blake ii Intâlni pe ceilalçi comeseni In cort i se aezä salutând cu o Inclinare a

capului. Injurul mesei domnea o Incordare vizibilä i pe chipul lui Maddox se putea descifra o stânjenealà care putea fi In legäturä cu intentiile sale pentru urmätoarele douzeci i patru de ore. Cu toate acestea, la apar4ia lui Blake, spuse: — Vreau sá-l felicit pe domnul profesor Blake pentru stràlucita izbândä pe care a repurtat-o i sper cä In eel mai scurt timp ne va putea spune i nouá ce contine inscñp$ia pe care a transcris-o de pe sarcofag, precum i explicaia pe care o dä dânsul In pñvinla surpärii pe care a gàsit-o In mormânt. Folosea cuvinte alese, ca i cum ar fi fost unul care se pricepe. Era Inca unul dintre näravurile lui.

Blake ii multumi i spuse ca-i vor mai trebui Inca vreo câteva ore de lucru pentru a putea asteme pe hârtie un raport amànunpt, dar cä nu mai era mult pânA la Incheierea cercetärilor sale. Discuii1e continuarä cam färà chef i cu pauze,

228 VRIo MAssiMo MANFREDI

semn Ca, dupA toate câte väzuserä i tràiserä In ziua aceea, lipseau argumentele sau dovezile. Era însä evident cA fiecare dintre cci de faiA Ii avea gândurile i planurile proprii sau poate cà erau nite curenli electrici prin atmosferä care influeiflau dispoziia i comportarea persoanelor.

n special Maddox i Blake care, totui, se aflaserä unul lângä altul pe parcursul Intregii zile, pàreau cä nu au nimic sA-i spunA. Maddox reui doar sA facA nite màrturisiri de complezenIA ca: — A fost cea mai neobinuitä experienä din toatA viata

mea, dei am trcut prin tot soiul de situatii In toti anii acetia de când lucrez In toate tàrile lumii. Sarah interveni i ea, la fel de previzibil: — Dacä mi s-ar fi spus Inainte de a accepta acest post cc

mA atepta aici, m-a fi gândit cA am dc-a face cu nite nebuni; este adevArat, totui, cA a fost o experientA fantasticA, mai ales pentru mine care am fost prezentA acolo zi de zi. Sullivan stAtu cu nasul In farfurie toatA seara i aproape cA flu scoase nici o vorbA, In timp cc Gordon Incepu la un moment dato discutie pe teme meteorologice, prilej ca sA-i demonstreze mândria de american din Boston, educat In Anglia. Si totui, cuvintele sale Ii puserA la curent pe toii cci prezenti asupra eventua1itAii ca situapa din tabArA sA devmA cam dificilA din cauza banalA a unor schimbAri climatice neprevzute. — Am ascultat prognoza despre timp, spuse ci In timp cc

se servea cafeaua. n urmAtoarele douAzeci i patru de ore se ateaptA o furtunA de nisip neobinuit de violentA care va afecta o buna parte din Orientul Apropiat i care s-ar putea abate foarte probabil i asupra taberei noastre. Se prevAd perturbAri ale comunicaliilor, Intreruperi ale zborurilor de linie, o vizibilitate redusA pe suprafee de mu de mile pAtrate. — Suntem pregAtii sA facem fatA i unor asemenea evenimente, Ii rAspunse Maddox. Avem alimente i apa suficiente,

FARAONUL NISIPURILOR 229

jar containerele noastre sunt dotate cu filtre pentru aer pe care le putem pune In funciune cu ajutorul unui generator de curent suplimentar. Dumneavoastrá, domnule Pollak, trebuie sA vä asigurai cà totul este pregätit i In perfectä stare de funclionare pentru flu fi afectai de aceastä situaie. Pollak se ridicä i se Indreptá cätre micul container In care se afla generatorul auxiliar, In schimb, Maddox Ii salutä pe toi i se retrase. — Tu cc faci? 11 Intrebä Sarah pe Blake atunci când ràmaserä singuri. — Eu mai rámân pe aici. Trebuie sá vorbesc cu Maddox. — Vrei un sfat? Nu face asta. — N-am de ales.

— Imi Inchipuiam. . In cazul ästa, ascultä-mA cu atentie... — Ce este?

— Nu-i sufla nici o vorbä lui Maddox despre cc ti-am spus referitor la operaiunea de maine noapte sau eti un om mort i intru i eu In necazuri pânä la gât: n-o sà-i fie prea greu sä-i dea seama de unde ai informatiile. Dacä Iti oferä bani, ia-i. Dacä refuzi, se va convinge cä nu poate avea Incredere In tine i te va lichida. Fii atent la ce-ti spun eu acum. N-o sä stea prea mult pe gânduri: o groapA In nisip se sapA foarte repede. Nimeni nu tie cà eti aici, nimeni flu va veni sä te caute. Ar fi ca i cum ai dispärea In neant, Inelegi? — Ar mai fi i mesajele mdc e-mail. Sarah ridicä din umen:

— In hieroglife? 0 sà Intelegi... — Si tu? Erai i tu aláturi de mine. — Eu sunt o Inghititurä prea mare pentru ci.

— Ineleg. — Te rog din suflet. Dacä In oferä bani, acceptä-i: am impresia ca-i eti destul de simpatic. Dacä flu va fi nevoit sA te ucidä, o sà-i facá pläcere sä te salveze. Dar dacä refuzi banii pe care ti-i oferä ci, dupà pArerea mea Iti semnezi

230 VALERIO MAssIMo MDI

condamnarea la moarte. In special In Imprejurärile actuale, Cu tori oamenii äia implicai In afacerea asta i Cu tot scandalul care s-ar pärea cä o sá izbucneascà dintr-un moment in altul. Te atept. Nu face pe prostul. A don mult sä putem continua discuØa pe care am Intrerupt-o noaptea trecutä. — Si eu, spuse Blake mai mult In sinea sa. Sarah dädu sà se Indepärteze, dar el o opri: — Sarah, mai este un lucru pe care nu 1-am spus. — Despre ce este vorba? — Despre inscrip;ie. — Cea de pe sarcofag? Blake dädu din cap aprobator. SaIah zâmbi: — Nu sunt egiptolog, dar i se citea pe faä ca-mi ascundeai ceva. PAreai un motan cu oarecele In gurä... Ei, ce este? — Nu este adevärat cä textul pe care t 1-am citit continua cu Cartea Mortilor. Ceea ce urmeazä este un blestem.

— Mi se pare normal. M-a fi mirat sä fie aitfel. Si sä nu-mi spui cä un savant crede In tâmpeniile astea care nu i-au tinut niciodatä departe pe tâlharii din oricare epocä. — Aa este. Acesta, Insä, conine ceva convingätor... Ateaptä-mä, dacä nu eti prea obositä — Te atept, spuse Sarah i se IndepärtA trecând prin mijlocul taberei iluminate de razele lunii, jar William Blake ràmase pe bc o clipä, gândindu-se cA ar fi vrut sä fie cu ea In cu totul altA pane. Stinse restul igäñi sub tocul pantofului i o pomi In urma lui Maddox care, Intre timp, aproape cä ajunsese la containerul säu. — Domnule Maddox, spuse el când ajunse In prag. Putem schimba douA vorbe?

— Cu pläcere, spuse Maddox. Intrai, Va rog. Dar avea expresia unuia care are de-a face cu un pisäbog. Aprinse lumina i merse sä deschidá duläpiorul care-i servea de bar: — Scotch?

FARAONUL NISIPURILOR 231

— Un scotch ar merge foarte bine, multumesc. — Ce pArere avei despre furtuna asta de nisip, domnule Blake? Pare sA fie vorba despre un fenomen neobinuit de puternic. — S-ar putea sä ne dea de furcä. Si s-ar putea sä provoace i pagube importante. Dar flu despre asta voiam sä vorbim. — Stiu, spuse Maddox turnându-i un pahar de Macallan din rezerva lui personalä. Vrei sA vorbim despre mormântul de la Ras Udash, dar eu...

Blake aiinti un deget Inspre interlocutorul sAu, 11 privi intä, drept In ochi, i dupA aceea Ii spuse dintr-o suflare: — Domnule Maddox, trebuie sA vä Intreb dacA aveti de gând sAjefuili mormântul subteran de la Ras Udash i sä ducep toate obiectele cu care a fost dotat acolo unde considerati de

cuviintä. — Domnule Blake, ce dracu.

— Nu, ascultati-mä domnule Maddox, sau n-o sä mai am

curajul sä merg mai departe: trebuie sä opriti imediat aceastA operaiune pentru cA flu aveti nici un drept sA faceU aa ceva. — Asta o spuneIi dumneavoasträ, domnule Blake. Eu dau ordine In tabra asta i, dacA vA punei de-a curmeziul, n-am sezitsA...

— Domnule Maddox, Inainte de a mai spune aitceva, ascultap ceea ce vä spun eu: dumneavoastrá nu vä puteti atinge de acest mormânt pentru cä reprezintA un complex extraordinar al cärui mister a fost doar bAnuit prin studiile mele efectuate In grabä i superficial. DacA dumneavoasträ duceti undeva acele comori, se va pierde un tezaur de cunotine care a ajuns neatins pânà la noi dupA mai bine de treizeci de secole, vor fi pierdute nite informaii pe care nu le vom putea recupera niciodatä, informaii care ar putea fi vitale pentru Intreaga specie umanä. Maddox clAtinA din cap, ca i cum pânä atunci ar fi ascultat doar nite bazaconii:

232 VAuRIo MASSIMO Mr.ioi

— DumneavoastrA mi-ai spus cA sunteti pe cale sä descoperiti cine este personajul Inmormântat acolo i cä aceasta ar face ca valoarea Intregului complex sä creascA. V-am dat i permisiunea, flu numai o datA, sA trimiteli, pe riscul meu, mesaje e-mail cätre colegii dumneavoastrA ca sA-i consultati i pe ci. Am dreptate? — Aa este, spuse Blake aplecând capul. — Si atunci?

— Tocmai aici este problema: este foarte probabil cä ne aflAm In fata unui personaj de o importantA imensA, poate chiar un personaj istoric foarte cunoscut. VA imaginai... Blake IncercA sA-i recapete suflul care parcA i se oprise In gat, imaginai-vA cA mumia unui mare faraon ar fi fost ameniniatA cu profanarea In timpul unei perioade de anarhie i cA preotii au vrut s-o ducA Intr-un bc In care sA flu poatA fi gAsitA sau cä un mare conducAtor de oti, angajat Intr-o campanie militarA deosebit de importantA, ar fi decedat departe de capitala Arii sale, din cauza unei rAni sau a unei boli i cA trupul sAu flu a putut, din motive pe care mi le cunoatem, sä fie transportat pentru ImbAlsAmare i pentru celelalte ritualuri In Valea Regilor. Domnule Maddox, eu am fAcut tot posibilul sA storc mai multe informaii din mormântul acela, dar au rAmas IncA multe semne de Intrebare. Nu tiu IncA dacA deschiderea lateralA, de unde s-a produs surparea, se continuA mai departe i pânA unde i flu tiu exact lace servete. — Din pAcate, flu mai avem timp... — In plus, n-ati vrut niciodatA sA-mi spuneti unde ne afläm. — Nu aveam de ales.

— VA rog, nu faceti asta. — Imi pare rAu, domnule Blake: Inelegerea era clarA. DumneavoastrA trebuia sA faceti un anumit lucru i l-ai fäcut, repede i bine. Restul a fost Intotdeauna treaba mea. Nu-i aa? Blake 1AsA capul In jos. — Imi pare rAu cA nu ati reuit sA faceti mai mult i sA aflati mai multe: Imi dau seama foarte bine cA i curiozitatea

FARAONUL NISIPURILOR 233

dumneavoastrA de om de tiinä se simte greu lovitA In asemenea momente, dar trebuie sA avei In vedere i faptul cA ai avut parte de o ocazie unicA In lume, un adevArat privilegiu. DacA sunteti Inelept, mullumiti-vA cu asta: veti primi o sumA de bani suficientA ca sA vä permiteti sä trAiti fArA griji tot restul zilelor i, dacA dorii, sä vA refacei viaa. Alan Maddox nu este un nerecunoscAtor. Voi dispune de bani In maximum patruzeci i opt de ore. Pot sA vA Inmânez o sumA In numerar sau, mai bine, sA vi-i depun Intr-un cont la o bancA elvetianA. Si aceasta InseamnA cA vei renunta la orice fel de publicitate. DacA vei IncAlca acest angajament, Imi pare rAu sA vA SUfl cA vA expunei Ia un risc foarte mare. Cele spuse de ci erau foarte dare i Blake dAdu din cap. — Foarte bine, spuse Maddox, luând gestul acela fAcut din cap drept o dovadA a acceptArii. V-am fAcut rezervare la zborul direct El Al de la 21,30, de la Tel Aviv pentru Chicago. — Dc ce nu de la Cairo?

— Pentru cä avem o conventie foarte avantajoasA cu El Al. — Nu pot sA mai fac nimic ca sA vA conving sA vA rAzgândii? Madox clAtinA din cap. — MAcar lAsati-mA sA organizez operatiunile de ambalare i de IncArcare: riscati sA produceti stricAciuni grave obiectelor. — Ar fi grozav, spuse Maddox. Chiar flu tiam cum sA vA propun aa ceva.

— IncA un lucru: aveti intenia sA vA atingei de mumie? Privirea lui avea o expresie stranie, ca a unuia care vrea sA-i punA In gardA interlocutorul asupra unui pericoi de moarte. Maddox îi dAdu seama de gravitatea IntrebArii i nu tiu cc sA-i rAspundA. — Dccc mA Intrebai? spuse ci dupA câteva clipe de ezitare. — Pentru cA am nevoie sA tiu. Si, In orice caz, eu n-a face aa ceva In locul dumneavoasträ.

234 VALERIO MASSIMO MANFREDI

— Dacä aveti impresia cä ma putei speria, greii: doar flu vA ateptai sä cred In blestemele faraonilor i In toate balivemele acelea.

— Nu. Dar, oricum, vreau sä tii cA inscripia de pe sarcofag contine cel mai crud i mai InspäimântAtor dintre blestemele pe care eu le-am Intâlnit In douäzeci i cinci de ani de cercetare i de studii. Si flu este vorba, pur i simplu, de un blestem: mai degrabä este o profeie care meiflioneazä tot ce ii se va Intâmpla profanatorilor. — Dc referA, aadar, i la dumneavoasträ, spuse Maddox CU Ufl zâinbet ironic.

— Se poate. — Si ce vä face sä credeti cä acest blestem ar fi mai eficient decât toate celelalte care n-au reuit sä protejeze nici mAcar unul dintre mormintele pe care erau gravate? — Felul In care Incepe. Spune aa: ,,Cine va deschide ua 1äcau1ui sAu de veci, va vedea chipul lui Isis, Insângerat”. — Impresionant, spuse Maddox i mai ironic. Si ce-i cu asta? — Maine noapte va fi o eclipsA totalA de lunA. Si luna va cApAta o culoare roieticA: chipul Insângerat al lui Isis. DacA este o coincidenA, este cu adevArat una ciudatA. — Chiar cA este o coincideniA. — Dar IndatA dupA aceea se spune cA In ziua urmAtoare, suflarea lui Seth va cufunda pAmântul In beznA, de la rAsArit pânA la apus, pe o mare Intindere de pAmânt, timp de o noapte, ozi i Inca o noapte. DacA domnul Gordon a recepionat corect prognoza meteorologicA, mi se pare cA trebuie sA ne ateptAm la o furtunA de nisip peste o bunA parte din Orientul Apropiat, Iricepând, poftim cc Intâmplare, de maine noapte, cu o puternicA scAdere a vizibi1itAii i Intreruperea comunicaii1or In diferite 1oca1itAi, pe o duratA de peste douAzeci i patru de ore. Trebuie sA fip de acord cA i aceasta este o coincidentA teribilA, dat find cA ,,räsuflarea lui Seth” este cunoscutA de toatA lumea ca

find vântul deertu1ui.

FARAONUL NISIPURILOR 235

— nchideti la bc sarcofagul, domnule Blake, spuse Maddox rara a reui sA-i ascundã starea de nervozitate, i scutip-mä de tâmpeniiie astea. Dotarea mormântului este deja foarte .preioasä. Nu am nevoie de acele puIine obiecte care se aflä In interiorul sarcofaguiui; i, pentru a scoate masca funerarä a mumiei, singura piesá cu adevärat valoroasä, va trebui sä ridicäm capacul cu Inca douàzeci de centimetri, ceea ce Inseamnä aite ore de muncä. Nu avem la dispoziie atât timp. Restul ma intereseazä prea puin. — Asta este ceva mai bine. Noapte bunA, domnule Maddox.

Gad Avner mergea In urma iui Ygaei Ailon care inea In mâna dreaptä o iampä cu neon, fäcând luminä In galeria prin care mergeau deja de aproape un sfert de orä. — Dupä ce am Iniäturat douA InfundAri provocate de präbuiri datând din epoca anticä târzie i din cea medievalA, galeria s-a dovedit a fi In mare parte iiberä. Iatä, privii, spuse ci apropiind lampa de peretele din stânga, acestea sunt scrijelituri de la Inceputul secoiuiui al aselea. Poate cA dateazä din perioada In care orau1 a fost asediat de Nabucodonosor. Numele acela Ii fäcu pe Avner sä tresarä abia perceptibil. trecu o batistä peste frunte, tergându-i transpiraia i pnvi mai atent urmele de pe perete. — Ce Inseamnä?

— Inca n-am Inteles prea bine, dar pare o indicatie topograficA, ca Si cum ar semnala o deviere a gaieriei Intr-o aitá direcie. Litereie zgâriate sub desen spun: ,,apä” sau ,,pârâu pe fund”. — Un pus?

— Se poate. In timpul asediibor se sàpau deseori gaierii ca aceasta, pentru a ajunge ia apà. Dar inscripia aceea s-ar putea sA Insemne i aitceva. — Adicá?

236 VAuiuo MASSIMO MANFREDI

— Veniti Cu mine, ii spuse arheologul i continua sä Inainteze de-a lungul galeriei care, la un moment dat, Cotea brusC spre stânga i, dupA aceea, continua destul de drept pânä la tin punct unde se Intrerupea. La stânga se vedeau urmele unui foraj explorator fcut In perete, la dreapta era o uä din scânduri InchisA Cu un zävor Incuiat CU lacAt.

— Iatá, spuse Allon. Deasupra capului nostru avem treizeci de metri de piaträ compactá i apoi platoul Templului. Uitati-và aiCi, spuse, aplecându-se i fàcând luminä cu lanterna. — Stint nite trepte, observä Avner. — Intr-adevär. Ele duc spre coasta muntelui. Eu cred cä

este vorba despr o scarä care venea de la Templu. Poate chiar de Ia Sanctuar. Am fäcut un miC sondaj aici, vedeti? Si am dat peste un morman de materiale: cenuA, fragmente de tencuialä, moloz. Ar putea fi vorba i despre materiale rAmase de Ia distrugerea i incendierea Templului, In 586 I.Hr., resturi cäzute de la nivelurile superioare In golul scärii, astupând-o In bunä parte. — Vrep sä spuneii ca, urcând pe aceste trepte, am putea ajunge la nivelul pardoselii Templului lui Solomon sau la dependinele de sub el? — Dupä toate probabilitAtile. — Extraordinar. Ascultati, domnule Allon, cine aitcineva, In afarA de dumneavoastrA, are cunotintA de lucrul acesta? — Cci doi asistenti ai mci. — Si muncitorii?

— Stint ucraineni i lituanieni sosi1i de curând i care nu tiu nici tin cuvânt In ivrit. Mai ales In limbajul tehnic pe care 11 folosim Intre noi.

— Sigur? — La fel de sigur cum stint ca ma aflu aici cu dumneavoastrA. — Ce este dupa peretele acela? Allon scoase din buzunar o cheie i descuie lacatul:

FARAONUL NISIPURILOR 237

— Acesta este locul in care am fàcut descoperirea care a atlas cel mai mult atenia. Obiectul este Inca pe locul In care a fost gäsit, find lásat, cum spunem noi, in situ. Veniti, domnule inginer.

n fata br se deschidea o nouA galerie care pärea sA se Indrepte spre sud: — Duce, probabil, cAtre bazinul Siloe i valea Cedronului, spuse Allon. Iatä ce ar putea Insemna semnul acela. In momentul acesta urmäm indicatia pe care am gäsit-o scrijelitA pe peretele galeriei principale i parcurgem 0 altA galerie care trebuia sä fle o continuare fle a celei principale, fle a scArii care cobora de la Templu. Locul In care ne-am oprit prima datA trebuie sA fi fost intersecia celor douA cAi. Uitati-vA, de aici a trebui sA scoatem mult material de sedimentare care

astupa aproape complet trecerea prin acest bc. Si, dedesubt, am gAsit asta... Albon se opri i luminA mai de aproape, cu lanterna, un bulgAre de argilA In care era prins i aproape cimentat un object deosebit de strälucitor.

— Oh, Doamne. . .spuse Avner i Ingenunche In noroiul IncA umed. N-am vAzut In viaa mea ceva asemAnAtor. — Nici eu, ca sA flu sincer, spuse Allon, iAsându-se pe

vine. Apropie i mai mult lanterna i o micA de câteva ori, fAcând sA scânteieze safirele, cornalinele, chihbimbarul i coralul prinse In aurul de cuboare puin rocatA care strAbucea i el In noroi. — Ce este? IntrebA Avner.

— 0 cAdelnitA. Si semnul pe care-i vedei imprimat aici, pe latura aceasta, spune cA aparinea Templului. DragA prietene, In acest object s-a ars tAmâie pentru Dumnezeul PArini1or notri, In Sanctuarul InAitat de Solomon. Vocea Ii tremura când pronunta aceste cuvinte i, In lumina bAmpii, Avner vAzu cA ochii Ii strAbuceau. — Pot... sA-b ating? IntrebA el.

238 VALERIO MA.ssmlo MA?’wIDI

— Putei sä facei acest lucru, räspunse Allon. Avnerlntinse mâna i atinse uor suprafaa vasului: o cupà de o perfectiune desävâritA, având piciorul Impodobit CU 0 serie de pietre pretioase Incastrate Intr-un ir de grifoni Inaripai, atât de mull stilizai InCât apreau doar ca 0 suCcesiune

de motive geometrice. In jut-ui marginii de sus se afla un cerc reprezentând crengue de palmier care se continuau pe capacul perforat, Inconjurat de o intarsie cu argint Innegrit de limp. Mâneru.l rotund al capacului era o mica rodie din aur care-si dezvelea din interior sâmburii realizati din minuscule bobite de coral.

- — De cc un obiect atât de preios se aflA aici? Intrebä Avner.

— Eu nu am decât o singur räspuns la aceast Intrebare a dumneavoastrA: cineva a Incercat sä punA In siguraná vasele sfinte Inainte ca dc sä fie profanate de invadatorul babilonian. Printre altele, aceastA cäde1niA a fost, probabil, fäcutä i däruitä destul de recent: este ieitA dintr-un atelier canaanean din Tyr sau din Byblos sau este rezultatul muncii unui meter din acel ora care-si mutase atelierul aici la lerusalim, pentru a satisface comenzile de odoare pentru Sanctuar. Aceste motive ornamentale pe care le vedeti sunt caracteristice pentru un stil inconfundabilpe care noi, arheologii, ii numim ,,orientalizant”. Este datat Intre sfâritul celui de-al aptelea secol i primul sfert al secolului al aselea I.Hr. — Epoca In care a avut be asediul condus de Nabucodonosor. — Exact. Acum, este foarte probabil ca persoanele care au adus Intr-un be sigur vasele sfinte sá fi fäcut aceasta In ultima clipä, când a devenit clar cä babilonienii vor da nävalä dintr-o clipä In alta. Poate atunci când regele Sedechia a ieit In grabä printr-o breA fcutA In zid In apropierea bazinului de la Siloe... i-l astepta 0 soartA cumplitá... Graba a fost atât de mare Incât nu a mai fost timp ca obiectele sa fie ambalate

FARAONUL NISIPURILOR 239

Cu grija necesarA, astfel Incât aceastA cAdelnitA a cAzut pe jos i acolo a rAmas pânA ieri seara când am gAsit-o. Trebuie sAne mai gândim i la faptul CA acela care o transporta mergea foarte repede, i, din cauza aceasta n-a mai luat In seamA faptul cA unele obiecte, desigur, chiar dintre cele importante, mai cAdeau pe jos din desaga sa. — InseamnA cA, la capAtul acestei galerii, s-ar putea sä se afle tezaurul Templului? Allon ovAi: — Once este posibil. Sigur, nu se poate exclude ipoteza cA aceastA galerie ar duce la vreo camerA secretA, dar flu putem fi siguri. Maine vom reIncepe lucrul. Acum, voi duce afarA acest object: la suprafaA se aflA o echipA de polipti care mA ateaptA ca sA mA escorteze pânA la seiful BAncii Nationale. — Obiectul acesta este cea mai pretioasA relicvA care a rAmas pe pAmântul lui Israel din vremurile Intoarcerii noastre In Palestina.

Allon luA cu mare grijA cAdelnia i o depuse Intr-o casetA cAptuitA cu vatA pe care o purta pe umAr. PlecarA Inapoi spre ieirea din galerie, pe sub arcul FortAretei Antonia. i, In timp cc ieeau, Avner vAzu de IndatA ledul rou at telefonului celular: era un semnal de alarmA de nivel ridicat.

Il salutA pe arheolog i-i strânse mâna cu mutA cAldurA: — Muitumesc, domnule profesor Alion. Vizita aceasta a fost o deosebitA onoare pentru mine. VA rog sA mA informali asupra oricArui lucru nou ar apArea In cursul cercetArilor dumneavoastrA. Acum, trebuie sA p1cc: sunt chemat de urgenA i trebuie sA vAd despre cc este vorba. — La revedere, domnule Cohen, spuse Ailon i porni Incadrat de poliitii care-i conduserA pânA la un furgon blindat parcat ceva mai departe. Avner Ii ascuitA mesajele de pe robot i gAsi unul care spunea: ,,Chemare de cea mai mare urgenA Ia ministerul

240 VALERIO MASSIMO MANFREDI

Apárärii. Stare de alarmä maxima”. Vocea parea sä fie a lui Nathaniel Ashod, eful de cabinet al preedintelui. Privi la ceas: era unsprezece. Trebuia sA cheme pe cineva de la birou ca sA-l ia de acolo i Incepu sA formeze numarul, dar In clipa aceea un Rover negru se opri lângä ci i din maina coborl Fabrizio Ferrario:

— Domnule Avner, repede, ne chinuim sA dam de dumneavoastrà prin toate colturile oraului. Ai verificat dacA telefonul vä funcioneazä? Nu reueam sä vA prindem In nici un fel. — Pentru cä ma aflam sub treizeci de mefl-i de stâncà.

Tânärul Ii Jeschise portiera i, dupà aceea, se aezä lângä el pe bancheta din spate: — Dä-i drumul, Ii spuse oferuiui, dupä care se Intoarse cätre Avner. Ce-ati spus, domnule? — Ai auzit foarte bine, Ferrario, ma aflam In tunel cu profesorul Alion de la Universitatea ebraicA. Si acum, spune-mi cc naiba se Intâmplä? — Ma tern ca avem probleme serioase, domnule, spuse ofieru1. Domnul ministru vä va explica totul. Intrarä In minister printr-o uiA de serviciu i Ferrario Ii conduse pe scan, conidoare i ascensoare pânä la un saiona auster, mobilat doar cu o masA cu cinci scaune.

Erau acolo preedintele Schochot, ministrul Apararii Aser Hetzel, eful de stat-major Aaron Yehudai, ministrul de Externe Ezra Shiran i ambasadorul american Robert Holoway.

In mijiocul mesei erau doua sticie cu apa minerala i câte un pahar de plastic In faa fiec.ruia dintre cci convocati. Când intra, se Intoarsera cu totii Inspre ci i toli aveau o expresie tulburatA, aproape aiuritA. Doarcomandantul Yehudai avea chipui sau obinuit de soidat. Fabrizio Ferrari se retrase Inchizând ua In urrna sa. — Luati un scaun, domnule Avner, spuse preedintele. Stirile sunt curn flu se poate mai proaste.

- FARAONUL NISIPURILOR 241 Avner se aezä, gândindu-se cA peste un minut Ii vor da vestea cA se dec1anase Operaiunea Nabucodonosor i el se va Infuria ca o fiarä i le va aduce aminte cä el spunea de eel puin doug luni cA era un pericol de moarte i nimeni flu catadicsise sA-l asculte.

Ambsadaorul american luA cuvântul:

— Domnilor, In urmà cu o orä, cineva a sunat Ia ,,Chicago Tribune”, anunând iminenta sosire a unei casete video i cerând ca aceasta sA fie vizionatä imediat pentru cä era vorba despre viata multor mu de persoane. La cinci minute dupä aceea, o dubitä de la pota rapidA a predat la poartA un pachet care coninea caseta In cauzA. Redactorul-ef de la ,,Tribune” a väzut caseta ImpreunA cu directorul, dupA care a sunat Ia FBI. La câteva minute dupA aceea, imaginile erau transmise la biroul preedintelui din Washington. Pc casetA se väd trei grupuri teroriste diferite, In timp cc asambleazä tot atâtea dispozitive nucleare In trei localitAi diferite din Statele Unite. — De unde putei fi siguri cä se aflä cu adevärat In Statele Unite?

— Au furnizat o dovadä care este In acelai timp i o batjocurä. Printr-un telefon anonim, au indicat locul In care fuseserA asamblate bombele, In exact aceleai conditii In care apAreau In imaginile video. Cu singura diferenA cä lipseau bombele, dar la fata locului mai rämAseserA ambalajele... — Imagimle puteau sä fi fost create pe computer. — Este exclusä aceastà ipotezA, spuse Holoway. Experii nosin spun cä este vorba despre un original care nu are mci o urmá de interventie ulterioarä. In once caz, o copie de pe aceasta casetä ne-a fost transmisä i nouä i va fi aici peste putin timp. — S-ar putea sA fie doar nite modele, special confeclionate, aa cum se väd prin fume, dar pline cu mmegu. — Nici nu poate fi vorba: In imagini se väd prim-planuni cu un detaliu de la contorul Geiger in funciune. — Ce vor?

242 VALERTO MASSIMO MANFREDI

— Nimic. Un text suprapus spune cä vor urma i alte mesaje. FBI, CIA i toate fortele speciale ale poliiei din toate statele au primit ordin sä treacä prin sitA Intregul teritoriu tärii, de la un capät la altul, i sA-i gäseascä pe nenorocitii aceia, dar avem de-a face cu cea mai dramaticä situatie Cu care s-au

confruntat Statele Unite de la Pearl Harbor pânä In prezent. — Nici un indiciu? Intrebä Avner.

— Nu, paná acum, nici unul. Preedinte1e i oamenii lui cred cä s-ar putea sä fie vorba despre un comando de fundamenta1iti islamici. Dar persoanele care apar In imagini au feele acoperite cu 0 cagulä i nu pot fi recunoscute. — Expertii de la Pentagon cautà sä recunoascä tipul de bombe, dar filmárile sunt pariale i nu prezintä o vedere complet panoramicä: ipoteza de lucru este cA ar putea fi vorba despre blestematele bombe ,,portabile” despre care se vorbete de multä vreme, niste bijuterii ale tehnicii ex-sovietice, un fel de mine care Incap Intr-o valijoarA i pot fi transportate cu mare uurintA. — Puterea?

— Ar fi, dupä opinia unora, bombe tactice de cinci sute de kilotone, uor de montat, de transportat, de camuflat. Dat, dacà sunt detonate Intr-o zonà urbana cu mare densitate de locuitori,

ar provoca un adevárat masacru. Se calculeazA Intre cinci sute i apte sute de mu de morii, o jumàtate de milion de räniti, jar alte trei sute de mu de persoane ar putea fi atinse de radiatii mortale i ar muri pe parcursul a trei, patru am de la explozie:

suficient pentru a Ingenunchea o natiune. in plus, se pare cA aceste bombe ar putea fi declanate direct chiar de persoana care le transportà, frä a mai fi nevoie de faimoasa valizä neagrA care Ii Insotete peste tot pe preedinii Rusiei i Statelor Unite. Avner 11 privi In fatà pe Yehudai: — Domnule general, acesta este Inceputul Operatiunii Nabucodonosor. Vor ataca maine, pe vreme rea, vor arunca In luptä mijloace terestre In timp ce noi nu ne vom putea

FARAONUL NISIPURILOR 243

folosi de superioritatea noasträ aerianä i nimeni flu ne va putea veni In ajutor: Statele Unite se vor afla sub o ameninare mortalä i nu vor putea actiona, fäcând presiuni i asupra aliatilor europeni pentru ca nici acetia sä nu facä nimic. — Doamne... spuse preedinte1e. — Era de ateptat, spuse Avner; eu continuarn sä tin sub observatie muntii dinspre deertu1 luda i nu puteam concepe cà atacul putea fi dec1anat dinspre partea cealaltä a Atlanticului... nenorocit blestemat.

Yehudai se ridicä In picioare: — Domnilor, dacä aa stau lucrurile, cer permisiunea de a lansa un atac preventiv cu aviaia i cu fortele noastre de rachete pentru a distruge la sol cat mai multe dintre fortele aeriene arabe: trebuie sä merg la statul meu major, sä lansez alarma roie i sA pun in aplicare planul de apärare a teritoriului nostru. Putem chema toti rezervitii In ase ore i toate unitätile de luptA pot fi pe poziiii Intr-o orà, gata sä intre In aciune. — Cred cá propunerea generalului Yehudai ar fi singura

posibilä, domnilor, spuse preedintele. Intr-o asemenea situaie, nu putem risca sä pierdem nici un minut. — 0 clipá, domnule preedinte, spuse ambasadorul Holoway. Eu nu cred cä ar fi Inelept sá luAm o asemenea hotárâre. Nu avem nicio declaraie de rzboi din partea vreunei äri arabe, nici informatii de la sateliti din care sä rezulte cä ar exista micán masive de trupe i, deocamdatä, nici o cerere

de la àcel comando teronst care a adus bombele pe teritoriul nostru. Macui vostru ar fi un act de rzboi cu toate efectele

sale i ar compromite pentru totdeauna once posibilitate de a duce la bun sfârit un proces de pace In zona aceasta. Este un lucru la care guvemul meu iine foarte mult. Se privirà cu totii unul pe altul, fàr a scoate nici un cuvânt. Primul care vorbi fu Avner:

— Domnule preedinte, sunt tot atât de sigur ca Si de faptul cä ma aflu aici cä aceste douä actiuni sunt legate Intre ele:

244 VALERIO MAssIMo MIDI

teroritii au dus bombele acelea pe teritoriul american pentru a imobiliza America, In limp cc aici se va da atacul decisiv. In spatele acestui plan se aflá Abu Ahmid, iar atentatul asupra iui al Bakri face pane i ci din aceastä strategie. Nu am Incredere In prietenul vostru Taksun, spuse ci Intorcându-se cAtre Holoway. Sunt sigur cA In acest moment Ii pregätete planul de atac In vreun buncàr din palatul iui al Bakri. Eu sunt adeptul atacuiui, chiar Impotriva opiniei americanilor. Pielea aflatá In joe este a noastrà, adäugä el i-i mai aprinse o igarä, In ciuda tuturor afielor care interziceau fumatul ii ameninlau pe contravenienti cu amenzi serioase. Holoway se fàcu vânät la fatA: — Domnule Avner, comportamentui dumneavoasträ este inadmisibil...

—Care, cci cu fumatui? Haideti, domnule Holoway, milioane de persoane Ii riscä viata i vä Ingrijorai cä In präpAdiii aceia de pimâni ai dumneavoastr inträ o nimica toatä de fum. Tati meu i mama mea si-au sfârit ziieie tot In fum, Intr-un cuptor de ia Auchwitz. Ducei-vA dracului de nenorocit! — Domnilor, interveni preedinteie, domniior, trebuie sà gAsim Impreunä cea mai bunä solu;ie. Nu este momentul potrivit ca sä vä certai. Si dumneavoastrA, domnule Avner, vä rog sA-mi facep piäcerea sA stingei pgara aceca i vA promit cä, dupA cc se vor termina toate necazurile, am sä Va fac cadou un stoc dintre ceie mai bune havane care se pot gäsi In comert. Acum, domnule Holoway...

— Imi pare rAu, domnule preedinte, am instruciuni precise din partea guvernului meu: nici o micare pânä cc flu aflàm cc vor. — Si dacá nu am iua In seamA sfatui dumneavoasträ?

— Veti fi iäsati singuri: nici un doiar, nici o piesä de schimb, nici o informaie. Dc data aceasta, guvernul meu este foarte hotArât sä nu se lase implicat Intr-un alt ràzboi. Opinia pubiicà nu ar accepta aa ceva.

FARAONUL NISIPURILOR 245

— Prin urmare, decizia ne apartine, spuse presedintele Schochot Indreptându-se cätre Yehudai. Domnule general, luati-vä toate rnàsuriie pentru o aiarmä totaiä, dar flu lansap nici un atac rara ordinul meu.

Yehudai se ridicA In picioare, Ii IndesA bereta pe cap i iei Intâlnindu-se pe drum cu un soldat care Inrnâna chiar In clipa aceea un plic ofieruiui care Facea de pazä In fata uii. Acesta Ii luA In prirnire de la curier i bätu la uä. Ofiterul inträ si-i Intinse preedinteiui plicul: — A sosit chiar acum, domnule preedinte. Schochot Ii deschise: InAuntru se afla o casetà video.

— Vreti s-o vedei? spuse el càtre Holoway. Holoway dàdu din cap aprobator. Avner ridicä din umeri:

— Eu am aflat deja tot ceea ce trebuia sä tiu. Noapte bunä, domnilor, spuse. Si sä dea Dumnezeu sA nu ne fie ultima.

i saiutä pe toi cei de faä printr-un semn cu capul i iei. Fabrizio Ferrario Ii atepta In mainä i, Indatä ce-i vAzu urcând, Ii oferi o igarä i i-o aprinse: — E atât de räu precum pare? Ii IntrebA. — Chiar mai ràu. Du-rnä acasä. Ma tern cA o sä fac din

nou o noapte albà. Ferrario nu mai Intrebä nimic, porni motorui i se Indreptá cätre orau1 vechi, acolo unde se afla locuinta efu1ui säu. Avner rämase mut tot timpul, rurnegându-i Incruntat gânduriie. Când maina se opri In faa casei sale, deschise portiera i, cu un picior Inäuntru i cu ceiàlalt afarA se räsuci cätre agentul säu: — Ferrario, In urmätoarele douäzeci i patru de ore se pot Intâmpla de toate, chiar i un nou holocaust. Tu, la urma urmelor, eti nou pe aici. Dacä vrei sà te Intorci In Italia, flu te condamn.

Ferrario nici flu Intoarse capul:

246 VAiiiJo MASSIMO MANFREDI

— Avei vreun ordin sA-mi dati pentru noaptea asta, domnule?

— Da. Stai pe-aproape pentru cä s-ar putea sA am nevoie de tine. i, dacä vrei sA faci o plimbare, du-te Inspre Fortäreata Antonia, la tunelul lui Allon, tii unde este? — Sigur cä tiu. Acolo de unde v-am luat astzi. — Aa este.

— Vezi care este situatia pe acolo. Asigurä-te cä militarii asigurä o supraveghere perfectä. Dacä observi cea mai mic neregulä sau ceva suspect, sunä-mä. Ferrario se Indepàrtä i Avner ajunse cu ascensorul la etajul al aselea. Deschise ua cätre balcon i rämase privind In täcere noaptea care acoperea muntii din deertul luda. ,,Probabil CA de acolo o sA vii ca sA mA ucizi, fecior de

cAea,” bombäni el printre dinti. ,,Dar eu am sA flu aici ca sA te atept”. Inchise fereastra i se Intoarse In living. Se aezA In fata computerului i cAutA toate informatiile pe care le avea In banca de date despre flecare bombA nuclearA cunoscutä sau imaginatA, pentru a vedea dacA putea descoperi un obiect prezentat mai precis pomind de la detaliile pe care le vAzuse pe caseta video. DeodatA vAzu cu coada ochiului cum clipea ledul de la telefonul secret. Ceasul arAta câteva minute dupA miezul nopii — Sunt portarul noptii, domnule, spuse vocea. — Ce veti ai, portar al noptii? — A fost deschis sarcofagul i mumia a fost identificatA. — Cu certitudine?

— Da. Omul Ingropat sub nisipurile de la Ras Udash este Moise, cel care a condus poporui din Israel când acesta a ieit din Egipt. Avner tAcu Incremenit de uimire, apoi spuse: — Nu se poate, este absolut imposibil. — Sunt dovezi incontestabile. A fost descifratä o insciipie de pe sarcofag care ii dezvAluie identitatea.

FARAONUL NISIPURILOR 247

— Ceea ce spui este foarte gray, portar al noptii. Vrei sa spui cä acest conducätor al lui Israel era un pAgan care a dorit sA moarA printre zeii Cu cap de pasAre i de acal? Vrei sA spui cA toatA credina noastrA flu valoreazA nimic i cA Intelegerea dintre Dumnezeu i Avraam flu a fost respectatA? — Spun doar cA omul acela este Moise, domnule. — ExistA posibilitatea vreunei erori? — Foarte mica, dupA cat se pare. Pe pieptul mumiei a fost gAsit un scarabeu care purta gravat numele sAu. — Ineleg... spuse Avner, rAtAcit. DupA ziuaIn care primise vestea mortii fiului sAu, nu credea cA vreo veste Ii mai putea zdruncina In asemenea grad. — Mai este i aitceva, domnule. — Ce mai poate fi dupA o asemenea veste, portar al noptii? — Maine, când se va Intuneca, toate obiectele din mormânt

vor fi scoase i vândute unui grup de extremiti ortodoci. Oameni de-ai lui Jonathan Friedkin. Mai pot fi acolo i uncle materiale care IncA n-au lost studiate i care ar aduce i alte dovezi pentru identificarea mumiei. S-ar putea Intâmpla ca oamenii lui Friedkin sA se hotArascA sA actioneze In alt moment

ca sA nu mai plAteascA suma promisA... — Stii unde va avea bc predarea obiectelor? — Nu cu precizie. Dar bAnuiesc cA vor veni pe drumul dinspre Mitzpe. Vor avea nevoie de camioane i aceea este singura osea pe care pot circula asemenea vehicule. Dar s-ar putea sA vinA i dinspre Shakarhut. Acolo este o micA aezare de coloni.

— Am Inteles. — Mai vreti sA tii i aitceva? Avner cugetA cateva clipe, apoi spuse: — Da. Crezi cA acel comando din Delta Force se mai aflA

In apropiere de Ras Udash? — Au mai rämas doar aproximativ ase pucai marmni, cred, dar vor pleca i ci cat de curând.

248 VALERIO MASSIMO MriDI

— Foarte bine. Asta-i tot. Noapte bunA. — Noapte bunà, domnule. Avner puse receptorul In furcä, dupA care formA un numr la un alt telefon.

— Yehudai, räspunse de cealaltA parte o voce ràguitA. — Sunt Avner, comandante. Unde eti? — La statul-major.

— AscultA, am o veste foarte gravA: un grup de integriti din Hamas a dat o loviturA In tabära companiei Warren Mining de lângA Mitzpe Ramon. Vor folosi tabra ca bazä pentru a declana o seriede atacuri teroriste In sudul tärii. Si pe acolo

este i Be’er Sheva. ii dai seama ce-ar putea Insemna asta? — mi dau seama: ar putea Incerca sA dezarmeze baza noastrA de ripostA nuclearA.

— Distruge-i, comandante, chiarIn noaptea asta. Nu putem risca sA fim ameninati i de acolo, cu toate câte se pregAtesc In alte pAri. Nu trebuie sA scape nici unul, comandante. M-ai Ineles? Nici unul.

— Am Ineles foarte bine, domnule Avner, rAspunse generalul Yehudai. Nici mAcar unul. Ai cuvântul meu. Avner Inchise i merse la fereastra terasei ca sA admire

luna plinA care rAsArea din spatele munilor Iudeii. Cu coada ochilor vedea pe masA aparatul, mut acum, al liniei secrete. — La revedere, portar al nopii, opti. Shalom.

11

William Blake se Intoarse In containerul sáu i se aezà pe

treapta de Ia intrare, gândindu-se la ceea ce ar fi trebuit sä facä In urmtoare1e douãzeci i patru de ore. Se gândea cä procedase Ine1ept când flu-i dezväluise lui Maddox idenfitatea personajului Ingropat In mormântul de Ia Ras Udash, pentru cä flu putea prevedea ce efect i urmári ar fi putut avea aceastA informatie asupra lui. Cu cat se gândea mai mult, cu atât Ii dAdea seama mai limpede Ca jefuirea i risipirea acelor obiecte erau o pierdere de nesuportat i cA ar fi vrut sä Impiedice cu once pre asemenea lucruri. Pentru aceasta, de câtva timp, In mintea sa Ii racuse apariia, creat aproape mainal, un fel de plan de salvare care apärea In clipele acelea, la fel de spontan, ca singura posibilitate demnä de luat In searnà. Comportarea sa cooperantA din timpul convorbirii cu Maddox 11 supära acum i simtea cä trebuie sä actioneze cat mai curând, luând initiativa In mâinile lui. Dar flu putea face nimic de unul singur. Se duse sA batA la ua lui Sarah. — Cum a fost? 11 Intrebà fata invitându-l InAuntru. Avea

pArul ud de la du i purta doar un tricou, ca i cum se pregätea sä se culce.

— Am Incercat In bate felurile sA-l conving, dar n-am putut face nimic.

250 VALERIO MAssiMo MANFREDI

— M-a fi mirat sä fi fost aitfel: toate aerele acelea ale lui de intelectual flu sunt decât o mascA. Nu-1 intereseazA decât

banii. i, apropo de bani: 1i-a oferit o platä? — Da, un depozit substania1, Intr-un cont e1veian. — Si sper cä 1-al acceptat. Blake täcu stânjenit câteva clipe. — Doar n-ai fost nebun, insistä Sarah alarmatá.

— Nu, nu.. Am acceptat. . . sau, mai bine zis, 1-am fäcut sà creadä cä eram dispus sä accept. — Important este cä el te-a crezut. Aitfel eti un om mort.

Ii Inconjurä âtul cu bratele i-l särutä: — M-am obinuit cu ideea cä exiti: rn-ar necAji foarte tare sä trebuiascä sä te consider räposat. — Si pe mine, te rog sA ma crezi. — Atunci, hai sä nu ne prostim. Maine searä, Maddox va da totul fanaticilor Alora i tu Ii vei ajuta dacä va fi nevoie. Ne vom lua banii, vom pleca din vägäuna asta i vom da uitArii timpul petrecut aici. Eu am fäcut ce trebuia sä fac. Tu de asemenea. Dacä am fi putut face ceva mai bun i mai mult, am fi facut. Dar acum a venit momentul sä plecm, crede-rnä. Aici, dintr-o clipà In alta, poate izbucni un täräboi curn nici

nu-ti poi Inchipui... n schimb, poimâine o sá ne afläm Intr-un avion cätre bunele i vechile noastre State, luându-ne adio de

Ia toatä mizeria asta. Indatä ce-mi rezolv unele treburi, yin sä

te iau Intr-un week-end pe lac. Inchiriem o cabana i stAin acolo câteva zile. Fii atent Ca tiu i sä gAtesc... — Sarah, ma gândesc sä ma duc la Ras Udash. Sarah amuti.

— Si vreau ca tu sä ma ajui. — Eti nebun de legat. Ce sä faci la Ras Udash? Blake scoase dintr-un buzunar un camee1 i facu repede o schiA:

— AscultA-mà, când am curätat galeria de resturile surpárii... nu am luat totul de acolo. Mormanul de pAmânt i

FARAONUL NISIPURILOR 251

de nisip era, In partea de sus, destul de bAtAtorit. Eu 1-am rAzuit doar cu lopata, astfel Incât sA parA cA ax fi fundul unei nie, dar, cu câteva lovituri de târnAcop, putern deschide intrarea spre coridorul lateral ca sä vedern Incotro duce. MA gândesc cA ar trebui sA ajungA la vreo cale de ieire sau poate chiar la o altA IncApere. — Si dacä ax fi aa? — Acesta este planul meu: dacä gAsirn calea de ieire, vreau sá pun in siguranA acolo tot ce pot cAra i apoi vreau sA Inchid galeria i sA blochez intrArile. — Am impresia cA nu-p dai seama...

— Nu, Sarah, rn-am gândit la toate. in rnorrnânt sunt trei obiecte de dimensiuni ceva mai man: trei sunt din lernn i douA din piatrA de calcar pictatA. Cele din piatrA pot cântAni cam cincizeci de kilograme, dan arnândoi le putem transporta fArA probleme. Statuile din lemn sunt uoare. Celelalte obiecte: vase pentru ars ierburi, rezemAtori pentru cap, sfenice, vase, cupe, anne i bijuterii, sunt In total cincizeci i ase i toate sunt de mici dimensiuni. Nu ne trebuie mai mult de o orA i jurnAtate.

IncA o orA ne rnai ia sA Inchidern sarcofagul: o sA-1 facem sA coboare punând sub cricuri suporturi din ce In ce rnai subiri. 0 altA jurnAtate de orA ne va trebui ca sA instalAm explozibilul i sA IngropAm totul sub vreo sutA de mu de metri cubi de msip. Este de1uoru1 acela irnediat la est de intrarea deschisA de Maddox. Dacä facern sA explodeze o IncrcAturA de explozibil lajumAtatea pantei, Incinarea va fi suficientA pentru ca nisipul sA alunece la vale i sA acopere intrarea In morrnânt. — Am Ineles, spuse Sarah, nici nu-ti pasä de week-end, nici de nimic aitceva, te intereseazA doar nenorocita aia de

onoare academicA. Te Intorci In America, prezinti documenta;ia,

dupA care te Intorci aici i sco totul la ivealA: cea mai rAsunAtoane descoperire arheologicA din toate timpurile. Scuzele mele i aplauze pentru marele William Blake care va primi cel pum postul de director la Institutul Oriental.

252 VALERIO MAssIMo MiIDI

— Greesti, eu... — Dar flu te gândeti la consecinte? Descoperirea ta va zäpàci de cap douä treimi din omenire, va distruge unul dintre stâlpii ebraismului, Islamului i cretinismu1ui. — Au murit Ra i Amon, Baal i Tanit, Zeus i Poseidon: poate dispárea i Iahve al Israelului Farä ca Dumnezeu sä Inceteze sA mai existe.

— Eu te-a ajuta mai degrabà sä pui explozibil In mormântul acela: este cea mai bunä solutie. Crede-mä. — Nu, Sarah. DacA mormântul acela s-a pästrat neatins pânä la noi, dupä peste trei mu de afli, nu avem dreptul sä-1 distrugem. — Dar planul tAu este imposibil de aplicat: flu ne putem Indepärta de tabárä färä ca ei sà-i dea seama... — Tu ai fäcut asta.

— Nu avem explozibil... — Nu este greu de intratIn depozit. Cheile sunt la muncitori i tu poçi gäsi un pretext oarecare... — Si nu tim nici ce naiba poate fi In spatele acelui perete din capAtul coridorului. S-ar putea sA fie o altA surpare, ne-am putea trezi prini ca Intr-o cursä de oareci i sä murim sufocati...

— DacA nu ma ajup, o fac eu de unul singur. Sarah Ii lAsA privirile In jos. —Deci?

— Am sä te ajut. Pentru cà, aitfel, este ca i cum te-ai sinucide. Dar, pe urmä, o sä ne räfuim noi. — Im convine.

— Imi Inchipui cä-1i dai seama Ca fliCi vorbà sä ne vom mai putea Intoarce In tabärä. Te-ai gândit la ce vom face dupä aceea?

— Jeepul este Intotdeauna alimentat cu benziná si are i o rezervä de apä. Luám un pachet sau douá cu ratii de salvare i, apoi, plecàm. Eu m-a feri de drumul càtre Mitzpe Ramon

FARAONUL NISIPURILOR 253

i m-a Indrepta spre sud, prin valea Arava pânA la Yotvata i la Eilat. De acolo mai vedem noi... Atunci, eu mA due la

depozit. — Mai bine nu. Fac eu asta. Tu ai trezi bAnuieli. AdunA-ti

lucrurile, umple toate bidoanele Cu apA Si ViflO la parcare peste un sfert de orA. Nu uita de crema de protectie contra soarelui: s-ar putea sA avem nevoie de aa ceva. Blake inträ In containerul sAu i Incepu sä-i pregAteascA lucrurile. Se simtea cuprins de o agitaie ciudatA, pentru cA, In asemenea condi1ii, captivitatea aceea devenise de nesuportat i ideea de a pleca departe de aceastA tabArA i de oamenii aceia i se pArea un adevArat vis. Privi de mai multe on la ceas, numArând minutele i, de nervi, mai fumA o ultimA 1igarA Inainte de a iei. Luna nu apAruse de dupA dealuni, dar o luminA vagA Inspre rAsAnit Ii arAta cä astrul nopii era pe cale de a se arAta deasupra deertului Paran. Când mai erau doar câteva minute pânA la ora fixatA, Blake stinse igara, se duse la baie i iei afarA pnin ferestruica din dos, dupA ce aruncase afarA mai Intâi rucsacul. Se opri o clipA ca sA se uite spre capätul parcArii i vAzu o umbrA IntunecatA care se apropia Incet de maini: era Sarah. Se târl i el In directia aceea pânA când ajunse lângA ea. — Aici sunt, opti. — Si eu, Ii rAspunse Sarah. Ia-o din bc, peste un minut plecAm. Se apropie de jeep ca sA punA rucsacul la spatebe mainii, dar abia fAcu o micare când se auzi zgomotul grupului electrogen i, pe neateptate, totul In jur fu luminat ca ziua. — Stati pe bc! se auzi o voce. — Maddox, fir-ar al dracului! InjurA Sarah. Sari! S-o tergem! — Oprii-i! strigä Maddox cAtre un grup de bArbai care veniserä In jun11 lui.

254 VAujuo MAssIMo MANFREDI

Blake sari In mainä In timp ce Sarah pomea motorul i pleca In vitezä. Oamenii lui Maddox pornirä In fugä cätre parcare i unul Incepu sa tragä, strigând frä Incetare: — Stai! Opriti-vä! — Ce fac äia? strigA Sarah cu privirea aintitä doar la drumul din fata ei. Blake se Intoarse i ceea cc vAzu Ii täie räsuflarea:

— Oh, Doamne, spuse el apucând-o de brat pe Sarah, pnvete, privete acolo! Sarah se Intoarse pret de o clipä Si vAzu nite faruri spintecând bezna noptii i apoi auzi zgomotul inconfundabil al palelor de elicopter i urletul unor motoare ambalate la maximum:

— Elicoptere de asalt! strigà ea. Haide! Haide! i porni Cu toatä viteza, In timp cc oamenii lui Maddox säreau In alte maini i fceau manevre ca sá iasä din parcare. Nu mai avurä când: Intunericul fu sfâiat In urrna br de o serie de fulgere orbitoare i de bubuiturile asurzitoare ale tunurilor care loveau CU 0 precizie ucigàtoare containerele, mainile, depozitele. La zgomotul ca de cioCan al tunurilor se adAuga pârâitul armelor automate care mäturau tot ce se vedea In conul deluminA al reflectoarelor, ridicând noriori de nisip i arunCâfld spre cer sute de pietre care scânteiau Ca nite meteoriti. Jeepurile sàrirA In aer ca nite juCärli de tablä, apoi un tunet raCu sa tresarA munØi i un uria glob de foe fcu lununä pe o razA de câteva mile când fu atins depozitul de explozibil. — Ce se Intàmplä? Ce naiba se Intâmplä? striga Sarah care nu-i putea lua privirile de la drumul pe care trebuia sA-l parcurgA. — Elicopterele au atacat tabAra i o rad de pe fata pamântului, strigä Blake. Este un adevàrat infern. Trag cu toate armele pe care le au i In tot cc väd In fata ochilor. Sarah stinsese farurile i mergea doar cu luminile de poziçie, ca sä nu poatA fi observatà.

FARAONUL NISIPURILOR 255

— Acum coboarä! strigA Blake care era Intors cAtre spatele mainii. Tabära flu se mai vede din cauza dealurilor, dar vAd cum elicopterele zboarA In cerc i cautä sA coboare. Intr-adevär, elicopterele dispärurA dincolo de dealuri, dar lumina farurilor i dàrele trasoarelor atemeau pe cer o luminä irealä, ca a zorilor.

Timp de câteva clipe, se mai auzi doar zgomotul ritmic al elicelor i bâzâitul motoarelor, apoi Incepurä din nou sA pârâie armele automate.

— Au coborât pe pAmânt. Probabil cä acum cerceteazA terenul palmA cu palmA. Accelereazä! Trebuie sá ne IndepärtAm cat putem de mull. — Am fàcut aproape cinci kilometri, spuse Sarah dupä o vreme, de-acum ar trebui sA fim In siguranä. In vremea aceasta, luna Incepuse sA urce pe bolta cerului, rAspândind o luminä putemicä peste Intinderea alburie a deertului i Sarah putu sA meargA In continuare destul de repede i chiar sA accelereze când ajunserä In zona mai netedä a câmpiei. Maina de teren trecea ca un bolid lAsând In urma sa o dârä lAptoasA de praf aib luminatA de razele lunii. Când ajunserä aproape de Ras Udash, Sarah opri motorul, coborl de la volan i se lsA sä cad pe pAmânt sleitA de puteri. Blake se apropie de ea: — N-am mai condus niciodatA o mainä ca asta, dar a fi putut sA te schimb dacä mi-ai fi explicat cum sA fac... — Lasä, flu-i nimic, spuse Sarah. A fost o minune cA ne-am salvat pielea. Un minut mai mull i... — Dar cine erau?

— Habar n-am. N-am vAzut nimic pentru cA trebuia sA väd pe unde merg. Ai vAzut cumva nite simboluri pe pàii1e laterale ale elicopterelor? — Era un adevärat balamuc de bubuituri, dare de trasoare,

fulgerAri de explozii... dar n-am reuit sä zAresc nimic i, de altfel, ne-am i Indeprtat foarte rapid.

256 VALERIO MASSIMO MiiDI

— Maddox trebuie sä fi cälcat pe nervi pe cineva care s-a supàrat räu de tot, spuse Sarah. Doamne, suntem In viatä, de parcä ne-am nàscut a doua oarä. — Se vede i de aici lumina incendiilor Inspre Mitzpe, uitá-te.

Sarah se ridicä In picioare i privi Inspre apus unde se vedea un pâlpâit neclar de lumini, dincolo de linia ondulatä a dealurilor.

— Aa este, spuse. Acum, ce ai de gând sA faci? Am impresia Ca planul tAu flu mai are sens. — Aa este, räspunse Blake, dar, oricum, vreau sä cobor In mormânt ca ä väd ce este cu coridorul lateral i sä Inchid sarcofagul. Dupä aceea, o sä plasez Incarcäturile de explozibil. Luä lopata din mainä i dädu In läturi nisipul de pe placa de otel care astupa intrarea. Apoi luä cârligul cablului de la troliu i-1 agätä de inelul din mijlocul capacului. — Ascultä, spuse Sarah, sA plecAm imediat de aici. S-ar putea sä-i fi dat seama careva sá am fugit. Nu s-ar putea spune cu certitudine cä aici suntem In deplinä siguranä. — Hai, ajutá-rnä, mai repede, spuse Blake, ca i cum nici flu auzise vorbele fetei. Pomete maina i táräte câtiva metri placa asta. Mi-ar fa suficient i o jumätate de metru ca sä ma pot strecura. 0 sä coborâm CU 0 frânghie. Sarah se supuse, cuplä motorul In mararier i accelerä: jeepul oscilä de mai multe on pe pietri, se dädu In dreapta i In stânga pânä gäsi o aderentä mai mare pentru roi i Incepu sä tragä: placa de oe1 alunecä Incet Intr-o parte, eliberând o parte din intrarea In mausoleu. Blake Ii legä la centurä capätul unei frânghii, legä celAlalt capät de inelul capacului greu i coborl In interior.

Aprinse o lampä cu neon i privi In jurul sàu: totul era In ordine i capacul sarcofagului era tot suspendat pe structura primitiva pe care o inventase el. Dädu In Iäturi folia de plastic care Invelea sarcofagul i se urcä pe scaunel, ramanând nemicat ca sá priveascá masca de deasupra chipului mumiei.

FARAONUL NISIPURILOR 257

Cu un realism impresionant, portretul reproducea trAsàtunic unei figuni maiestuoase i severe, expresia piinA de energie a unui bärbat obinuit sä se impunA in fala muhimiior doar pnin simpla fortA a pnivirii. Tresäni ca i cum s-ar fi trezit pe neateptate când simi mâna lui Sarah care-i atingea bratul. Coborl In tAcere i legA cu o bucatA de lemn pârghiile de la fiecare pereche de cricuri, astfei Incât sA poatA fi actionate In acelai timp de o singurA persoanA. Le ridicA, ajutat de Sarah, pânA când putu scoate penele de sub capac, le Inlocui cu altele mai subØri i acionA din nou cncuniie, coborând de fiecare datA capacul cu câiva centimetni, pânA când acesta reveni In poziia sa iniØalä. — Treaba asta ne-a luat o orA i cinci minute, spuse ci dupA terminarA, tergându-i fruntea i privind la ceas. Mai mult decât prevAzusem.

— Intotdeauna este nevoie de mai mult timp decât prevezi, spuse Sarah. SA mergem acum, cat timp afarA mai este Intuneric.

Blake se Intoarse cAtre coridorul lateral de unde curAtase

matenialele surpate: — Vreau sA vAd cc este acolo, spuse ci luând un târnAcop. — Hai sA plecAm, Ii rugA din nou Sarah. Locul Asta nu-mi place. Si, apoi, am lAsat In suspensie povestea aceea cu blestemul...

— Nu prea a fost timp pentru exp1icaii.

— Aa este. n onice caz, e momentul sA plecAm. SA Inchidem gaura asta, sA detonAm explozibilul i sA pomim spre Yotvata. DacA hardughia aia de afarA ne mai ajutA, putem spera sA ajungem la Eilat Inainte de schimbarea vremii. Masina poate merge cu maximum aptezeci de kilometh pe orA, ceea cc InseamnA o medic de patruzeci, cincizeci. Te-ai gândit i Ia asta? lisuse, te-ai putea Intoarce oricând aici când totul se va potoli; ai putea sApa i pânA In centrul pAmântului, dacA vrei.

258 VALERIO MAssIMo MIDI

— Doar o jumAtate de orà, spuse Blake. Acordä-mi doar o jumätate de orä i dupà aceea plecäm. Nu tiu dacA mA voi putea Intoarce In locurile acestea: vreau sA väd ce este acolo, In spate. Lumineazä-mi, te rog. Sarah IndreptA lampa cu neon cAtre coridorul din spatele surpAturii i Blake Incepu sA sape ca i cum ar fi dArâmat un zid. DupA câtva timp, simi cA târnAcopul lovete In gol. — Stiam eu, spuse el din ce In ce mai emoiionat, de partea cealaltä este un bc gol. LArgi, gâfâind, deschizAtura i-i cern lui Sarah lampa ca sA facä luminA In spatele mormanului de pAmânt. — Ce este ãcolo? IntrebA Sarah.

— Resturi de la surpare acoperind In parte o galerie care urcA la feb ca o rampA. — Mai avem doar un sfert de orA, spuse Sarah. Mi-ai promis. Blake continua sA sape cu târnAcopul i sA tragA In spatele lui resturile de pAmânt i de piatrA, pânA când deschise o trecere suficient de largA Incât sA permitA trecerea unui om. — Vino, spuse i Incepu sä Inainteze In partea cealaltA. Sarah Il urmä ovAind, luminând cu lampa de neon trecerea strâmtA. ParcurserA cam zece metri, când Sarah se opri pe neateptate i trase cu urechea. — Ce este? IntrebA Blake.

— Elicopterele... fir-ar sä fie, au ateptat sA se lumineze de ziuA i s-au luat pe urmele mainii. — Sarah flu avem de unde sA tim asta. Am mai vAzut i altAdatA trecând elicoptere prin pArtile astea... Dar zgomotul devenea tot mai puternic i se auzea tot mai aproape. Si imediat dupä aceea se auzi pârâitul unei mitraliere. Sarah strigA: — Hai sA ieim de aici, repede! Si dAdu sA se IntoarcA, dar chiar In aceeai clipA o expbozie fAcu sA pAmântul sA se cutremure pânA sub picioarele br, un fulger luminA ca ziua

FARAONUL NISIPURILOR 259

mormântul subteran i coridorul In care, Indatä dupà aceea, se auzi o bufniturA Infundatä ràsunând In Intuneric.

— Au lovit maina i Incärcäturile de explozibil. Suntem Ingropai aici! — Inca nu, spuse Blake. Repede, pe aici. Fä luminä, fá luminä aici!

Se auzi Inca o explozie. — Canistrele Cu benzinà. . .spuse Sarah Incercând sà urce pe rampa Inclinatä. Chiar In clipa aceea, in spatele br se auzi un zgomot sinistru, un fel de scrânet i dupä aceea un zgomot mai puternic de piaträ care se surpa. — Doamne Dumnezeule, vibratiile fac sä se surpe tunelul, strigä Sarah. Repede, sá fugim, s-o luäm din bc! Galeria se Ingustase i traseul ei era Intr-o urcare linä: Sarah i Blake urcau nelncetat, frä sä-i poatä permite nici o clipä de rägaz, scäldaØ In sudoare, cu inimile bätându-le nebunete de o spaimä claustrofobä i de senzaia de apásare care pärea sA-i striveascä. In timp ce alergau Inainte, urmäriii de surparea continua de pietre Si de nisip, printr-un praf sufocant pe care lampa nu-l putea sträpunge, Blake se opri dintr-o data ca Impietrit, privind cätre batura stângä a galeriei, acobo unde se zárea o scobiturä ca un feb de niä. — Vino, haide! strigä Sarah. Ce mai atep1i? Hai! Hai mai repede! Dar Blake pärea paralizat de ceea ce vedea, sau poate avea

impresia cä vede, In fata sa, ó strälucire tulbure a unor aripi. de aur In mijbocub unui nor de praf alb, sub bolta de piaträ, i scbipirile Inceçoate ale unui tezaur. Sarah Il apucä de un brat i Ii târl mai departe, cu o secundä Inainte ca tavanul tunelului sä se prábueascA deasupra capului säu i continua sà-b tragä dupA ea pânä când simti ca-i sare inima din piept. Se bäsarä sä cadä pe fundul galeriei pentru cá flu mai aveau nici un strop de putere.

260 VM.io MAssiMo MANFREDI

Nu se mai auzea acum nici un zgomot: doar câteva pietre care IncA mai cAdeau desprinse din perei. Praful se risipea Incet i se putea simti cA un curent de aer 11 Impingea treptat In sus.

— Este o deschizAturA acolo, spuse Sarah gâfâind. Poate CA reuim sA ieim pe acolo. Blake se ridicA primul: pe frunte Ii curgea sânge, acolo unde fusese lovit i zgâriat de pietrele cAzute din tavanul tunelului; mâinile Ii erau jupuite i faa plinA de sudoare i de praf albicios. Tinea IncA târnAcopul In mânA i pärea ieit din minti, ca un nebun. — TrebuiesA mA Intorc acolo jos, spuse el luând-o Inapoi. Tu flu tii ce am vAzut eu acolo... Sarah 11 apucA de amândouA bratele i-l Impinse cu spatele la perete: —Pentru numele lui Dumnezeu, Will. Trebuie sane salvAm

vietile. DacA nu ieim de aici, murim. Hai sA plecAm, pentru Dumnezeu, sA plecAm de aici... Blake pAru sA se trezeascA din ciudata sa letargie i-i continuA drumul cAtre ieire, continuând sä se IntoarcA Inapoi, din când In când, pânä când zArirA o geanA de luminA. Era o razA subire care se strecura printr-o crApAturä de la capAtul tunelului, acesta pArând sä ajungA la suprafaA In acel bc.

Blake se apropie i ridicA târnAcopul pentru a lArgi crApAtura, dar, In clipa aceea, vAzu cAzând praf de afarA i

auzi nite glasuri InAbuite. Ii fAcu semn lui Sarah sA rAmânA nemicatA i sA nu facA nici cel mai mic zgomot i-i apropie urechea de crApAtura din stAncA: se auzea acum un zgomot de pai care se IndepArtau i apoi, ceva mai departe, zgomotul unui elicopter cu palele rotorului Invârtindu-se la turaØe redusA.

— Au aterizat, opti el. PatruleazA prin zonA, probabil cA ne cautA.

FARAONUL NIS1PURftOR 261

— Poti auzi In ce limbà vorbesc? IntrebA Sarah.

— Nu. S-au Indeprtat acum i vocile sunt acoperite de zgomotul elicopterului. Eu a zice sA Incercäm sà ieim, ca sä vedem ce se Intâmplä. Lärgi crApàtura cu târnäcopul pânä când Ii putu strecura prin spàrturä Intâi capul i, mai apoi, umerii pânä când se aflä In interiorul unei mici grote In care se simtea o duhoare insuportabilä de urinä. Pe jos se vedeau urme proaspete de cizme militare.

Când Blake trecu dincolo, o ajutA i pe Sarah sä iasA. — Doamne, spuse fata, ce pute aa? — Nu-i decât urinA de tap sAlbatic, ibex. Ei folosesc aceste grote ca adäpost pentru noapte i nisipul de pejos este acoperit complet de excrementele br. Am väzut multe asemenea bocuri peste tot in Orientul Mijlociu. Vino, sà vedem ce se petrece afarä. Dar In timp ce spunea aceasta, auzi cum motorul elicopterului se Intetea i simi uieratul palelor care se Inurubau In aer. Se tàrârá pe fundul peterii pânä când ieirA prin deschizäturá i se aflarà pe povâmiul dealului de la Ras Udash, situat deasupra antieru1ui In care munciserä atâtea zile i din care se ridica acum o coboanä groasä de fum negru. Elicopterul era de-acum departe. — Doamne ce dezastru, spuse Blake. Maina fusese lovità In plin i piese din ea se vedeau risipite peste tot. Explozia säpase un crater uria i sfArâmAturile de piatrá amestecatä cu pAmânt i nisip formaserà un muuroi enorm pe bocul unde fusese mai devreme intrarea In mormântul subteran.

Fuseserä douà Incàrcàturi de expbozibil i patru canistre de benzinä.

—0 loviturä zdravänä, spuse Sarah. Privi Inspre elicopterul care se vedea acum ca un punct negru pe cemi cenuiu. — Ai observat dacä avea vreo emblemä? Intrebá.

262 VAuiuo MASSIMO MiDI

Blake clätinà din cap: — N-am vzut nimic. Ai observat urmele de cizme?

Sarah aruncá o privire cätre urmele ráspândite peste tot In jun11 intrrii In grotá:

— Incálàminte impermeabilà tip NATO. Este dintre cele mai obinuite i zeci de armate au In dotare astfel de Incà1àminte. Dupá aparen;e, ar putea fi egipteni, americani, sauditi, israelieni. Elicopterul era, In otice car, de fabricatie occidentalä, dar nici acest amànunt nu spune prea mult Deschise rucscul:

— Ne-au mai ràmas doar proviziile pe care le aveam la noi. Tu ce ai?

Blake Ii deschise i el rucsacul: — Un bidon cu apä, câteva pliculee cu cereale, douA pAträele de came, napolitane, o cutie de curmale i una de smochine uscate.

— Nimic altceva?

— Chibrituri, sfoarA, atä i ac, cuit de vânätoare, säpun, cremä de protecie. Nimicurile obinuite... i hârtie topograficä, busolä.

Incepura sä coboare càtre câmpia pustie. Pe cer, lumina Incepea sà scadä i se pomise un vânt rece dinspre nord care abätea spre pämânt coloana de fum, Facând-o sä se târascä In depärtare, ca un arpe, printre stânci i bolovani La un moment dat, Sarah 11 väzu pe Blake Indreptându-se càtre un punct din stânga sa i aplecându-se sä ia de pejos ceva. Se apropie de el: — Ce este?

William Blake se Intoarse: inea In mâini o Biblie cu paginile pârjolite de explozie. — Nu s-a mai salvat nimic altceva, spuse. Nu s-a salvat aitceva...

— Dacä ar fi fost nite soldai occidentali ar fi adunat-o de pe jos, nu crezi? Poate cA erau arabi... Ah, n-are niCi un

FARAONUL NISIPURIWR 263

rost sä ne mai stoarcem creierii. Ma tern cä flu vom putea

ajunge la nici un rezultat. Se aezarä pe jos i bäurä Cu grijä apä din bidoane, apoi Blake scoase din buzunar paChetul de tigari i-i aprinse una, continuând sä priveascä fix norul de fum care erpuia peste Intinderea pustie. Prea sä fie Cu gândurile foarte departe. —Drumul spre Yotvata rämâne cea mai bunä solutie, spuse Sarah. DacA econornisim apa i mâncarea putem reui: sunt cam o suta treizeci de kilometri pânä acolo. — Aa este, spuse Blake, dacä flu ne prinde furtuna la noapte.

— S-ar putea sA nu se abatA i peste regiunea asta. — S-ar putea. Dar nu este imposibil. — Will.

—Da?

— Dc cc te-ai oprit In tunel? Ai riscat sA mon. —Amväzut...

— Ce anume?

— Aripi de Ingeri... din aur. Sarah clAtinA din cap: — Eti obosit, ai vedenii... — Poate cA am crezut doar cA vAd...

— Ce sA vezi, pentru numele lui Dumnezeu?

— tngerii din aur, Ingenuncheati... deasupra Chivotului. Si mai erau i alte obiecte, vase, cAde1nie... Sarah Ii privi In ochi, derutatA: — Doamne, William Blake, sigur eti In toate mintile?

— t)a, rAspunse Blake. Si, In sfârit, totul Imi este clar. Stiu de ce se afla sandala aceea In mormAnt i poate cA tiu i cui Ii aparinea. RAsfoi Biblia pârjolitA In fata ochilor fetei. Vezi, Am descoperit aceasta aici... Intr-un pasaj din Cartea Macabeilor. Sarah Ii aruncA o privire uluitA i se zgribuli sub jacheta de bumbac care nu o putea apAra prea mult de vântul pAtrunzAtor care bAtea din cc In ce mai tare dinspre nord.

264 VAIRIo MASSIMO MnuDI — Sandala aceea dateazA cam din vremea In care

babiionienii, condui de regele Nabucodonosor, au asediat lerusalimul. Cineva i-a dat seama cA, In eel mai scurt timp, pAgânii aveau sA nAvAieascä In ora, sä profaneze Templul, sA jefuiascA tezaurul, sA ia cu ei Chivotul. Trecând prin vreun pasaj secret, cunoscut numai de el, a luat acele obiecte pretioase i ic-a dus departe. Tinta sa era un bc aflat In deertul Paran, unde se aflase primul sanctuar de sub coil, la poalele Muntelui Sinai. Urma sA ascundA Chivotul acobo unde acesta se aflase

prima oarA. Poate cA a gAsit din Intâmplare acea mica grotä i s-a gândit cä ar fi putut fi o ascunzAtoare potrivitA sau poate cä tia de existna unei peteri In apropierea bocului unde se aflase Sanctuarul de sub Coil i s-a dus intentionat acobo. A coborât In tunel i a depus tezaurul pe care-i adusese cu ci Intr-o niA existentA In perete... — i, dupA aceea? Intrebä Sarah, vräjitA i aproape ameiitA de vârtejul In care o arunca acest trecut atât de Indepärtat din punctub ci de vedere. Blake continua sä vorbeascA:

— Omul Ii racuse datoria i se pregAtea sA se Intoarcä de unde venise, dar gaberia aceea care se afunda In märuntaieie pAmântuiui i care pärea sä-i fi ateptat chiar pe ci ca s-o viziteze i-a atras irezistibil curiozitatea i ci, In boc sä urce, a Inceput sA coboare. Desigur, Ii lumina drumui cu un biet opai i, când s-a aflat, rara sA tie, In dreptul intrArii In mormânt, a decianat invobuntar mecanismui primitiv care proteja intrarea i a provocat surparea In interiorui mormântülui a unei cantitAi enorme de pAmânt, piatrA i nisip. A fost momentui In care, târât In interiorui mormântului de acea surpare neateptatä, i-a pierdut sandaba, singurul object din acel mic univers funebru care provenea dintr-o cu totul altA epocA. Probabii cA i ci a fost purtat In jos, dar surparea s-a oprit curând pentru cA vreo infibtratie de apA fAcuse ca roca sA se stabilizeze, ca i cum ar fost cimentatA. Intrarea nu fusese

FARAONUL NISIPURILOR 265

astupatA de tot i probabil cä a putut vedea interiorul mormântului, citind i primele rânduri ale inscripiei de pe sarcofag, dacä, aa cum este probabil, cunostea hieroglifele i limba egipteanä. Dacä a intuit adevärul, se poate sä fi fost descumpänit. A gAsit ieirea i, czutpradA disperrii, a dispArut färA sA lase vreo urmA.

— Cine era omul acela? Al spus cä tii cui Ii aparinea acea sandalA, IntrebA Sarah.

Blake rásfoi ultimele pagini ale cArii, pe jumàtate arse de expiozii: — Volumul acesta confine un apendice de mare valoare:

textele apocrife ale Vechiului Testament. Sunt texte pe care ic-am citit de muite on cu ocazia cercetärilor mdc, dar, când

am recitit noaptea trecutA Un. anumit pasaj, rn-am lämurit. — Care fragment? Inlrebä din nou Sarah care incA flu reuea sAIne1eagAcu adevArat cum se fceacA omul aceste putea descifra indicii lAsate acum treizeci de secole, ca in detectiv care ajunge la locul crimei la câteva ore dupA cc aceasta s-a comis.

Este o scriere apocrifA a lui Baruh. In ci se spune cA, atunci când lerusalimul a fost asediat, InvAAtorul sAu a dispArut din

ora i a lipsit timp de douA sAptAmâni. InvAtAtorui lui era chiar omul despre vorbete Cartea Macabeilor: profetul leremia! Si douA sAptAmAni sunt exact timpul necesar pentru a veni aici de la lerusalim cAlare pe un mAgar i pentru a se Ifltoarce. Da, omul cu sandala era leremia, profetul care a depiâns tragedia Ierusalimului, pArAsit de locuitorii sAl i de regii ucii sau luati In sciavie. Sarah flu mai spuse nimic i-l privi intA pe bArbatul cii care vorbea i care avea ochii aintii undeva departe In faa sa. Vântul Ii fäcea sA fluture pArul nAclAit de praf i parcA Ii pAtrundea pânA In sufletul pustiit. — SA mergem, Blake, spuse ea Intr-un tArziu. Trebuie sA plecäm. Drumul este lung i greu. DacA furtuna de nisip ne

266 VALERIO MAssiMo MANFREDI

prinde pe drum, de data asta chiar cä suntem Cu adevrat pierdu1i. — Un moment, spuse Blake. Eu ti-am spus totul despre mine, dar tot nu tiu cine eti. — Sunt, Intr-adevär, un tehnician: ai väzut Cu ochii täi. Si

am lucrat pentru Warren Mining. Dar am fost trimisä aici de o organizatie privatä care lucreazä pentru FBI. Maddox se aflä de mai mult timp In vizorul br i Biroulconsidera suspectA aceastä campanie In aceastA perioadä i In aceste locuri. Asta-i tot. Dar eu nu lucrez ca Ufl angajat obinuit: am punctele mdc de vedere Si modul meu de a actiona, jar când ma aflu Intr-o situaØe oarecare ma comport cum Cred eu mai bine. — Mi-am dat seama de asta.

— Acesta este adevarul: In primele momente flu am avut Incredere nici mAcar In tine fiindcA, In munca mea, tiu cA nu trebuie sA am Incredere In nimeni. Apoi, am Incercat doar sA te tin pe cat posibil departe de toate astea, find sigurA cA, Intr-un mod sau In altul, ai putea gAsi o solutie ca sA te 1ai ucis. Si acum, te rog, hai sA plecAm.

naintarA pe câmpia pustie, strAbAtând o poriune netedA i stearpA, presAratA ici-colo de tufe de mArAcini ari de secetA.

tntre timp, soarele se InAltase deasupra orizontului i Incepea sA IncAizeascA atmosfera, iar pe Intinderea dreaptA strAluceau nenumAratele achii de cremene neagrA rAspândite cat se vedea cu ochii.

Se oprirA când soarele era sus pe cer, ca sA se odihneascA putin, dar nu exista nici un pic de umbrA unde sA se poatA feri de razele arzAtoare ale soarelui.

Cu ajutorul hArtii topografice, Blake IncercA sA determine pozitia In care se aflau, In timp ce Sarah rontAia fulgi de cereale.

— Si când te gândeti cA In biroul lui Pollak era un LORAN portabil. Cu el am fi putut afla exact unde ne aflAm Cu 0 aproximape de maximum zece metri.

FARAONUL NISIPURILOR 267

— Trebuie sá ne descurcm Cu ce avem, spuse Blake. Dupá toate probabiitáile am parcurs cam zece mile. Dacà mergem tot aa, ctre searáartrebui sA ajungem pe oseaua spre BeerMenuha, cam In punctul acesta, spuse el punând degetul pe hartä. Privi cätre räsàrit, unde cerul Incepea sä fie acoperit de o ce4á làptoasä. — Tot nu mi-ai spus cum continua inscrippa, spuse Sarah.

— Aa este, räspunse Blake. Impäturi harta, puse busola In buzunar i porni mai departe sub razele orbitoarele ale soareiui.

Selim Kaddoumi ateriz In seara de 5 februarie pe aeroportul din Luxor i luä un taxi care-i duse pânä la periferia orau1ui, unde pläti i pomi mai departe pe jos. Ii furä necesare cam douäzeci de minute pentru a ajunge la casa cea veche unde rámäsese doar mama sa care nu vru, la

Inceput, sä deschidä, pentru Ca flU-i venea sà creadä cä era chiar fiul ei i venise la ora aceea târzie din noapte rara s-o fi anuntat mai din vreme.

— Mama, Ii spuse, o sä-ti explic totul mai târziu. Acum am ceva foarte important de fäcut. scoase imediat hainele occidentale, se ImbrAcà Intr-o

galabia obinuitä i iei In grabä pe ua din spateie casei. DupA ce merse vreojumätate de orä, ajunse Intr-ozonä pustie de la marginea deertu1ui. Se vedea un pale de palmieri flu departe de o fântânà i, la putin timp dupà aceea, apäru un bàiat Cu Ufl urcior sub brat i Iricepu sá-1 umple cu apä. Se apropie de ei si-i spuse: — Salam alekhum, flu-i o orä cam târzie ca sa iei apä din fântâna? Ai putea sä cazi Inàuntru pe Intunericui asta. — Alekhum salam, ci sidi, raspunse bàiatul fàrä sà se intimideze. Iei apa atunci când ti-e sete. Scum Ii descoperi fata i se apropie: — Sunt Kaddoumi, spuse ci. Unde este Ali?

268 VALERIO MAssiMo MwiuDI

— SA plecàm de aici, spuse bäiatul, vino dupA mine. Pomirá pe o cärare luminatä ca ziua de luna pliná i ajunserä pe culmea unei coline flu prea Inalte. Mai departe se vedea, In mijiocul väii, satul El Quma. Se oprirä In fata unei cocioabe de lajumätatea pantei. Bäiatul Impinse ua i-l lAsä sA intre pe oaspetele sáu. — Nu vAd pe nimeni aici, spuse Selim. — Au cred cä ti-a spus cä este supravegheat. Misunà pe aici aceiai oameni ca data trecutA, Ine1egi? Trebuie sA fim foarte atenli. Ai banii Ia tine? TânArul dAdu aprobator din cap. — Atunci, ateaptA aici. La o anumitA orA din noapte el va sosi. DacA la rAsAritul soarelui nu-l vei vedea, Intoarce-te aici

maine noapte, fArA sA flu vAzut, i ateaptA pânA când o sA-l vezi venind:.. Inshallah.

— Inshallah, spuse Selim. BAiatul Inchise ua i târitu1 pailor sAi se pierdu In depArtare pe cArarea care ducea la El Qurna. Selim stinse opaitul i ateptA In tAcere, pe Intuneric, fumând o igarA. Când ochii i se obinuirA cu Intunericul, camera goalA, tencuitA cu lut i se pAm aproape luminoasA In razele albAstrii ale lunii pline de afarA. Era obosit dupA lunga cAlAtorie pe care o fAcuse i din cauza orei târzii, dar Incerca sA rAmânA treaz cu once pret. Fuma o igarA dupä alta i, din când In când, se ridica In picioare ca sA se mai dezmorteascA, micându-se Incoace i Incolo prin IncAperea destul de strâmtA. Uneori mai arunca i câte o privire prin crApAturile obloanelor ca sA vadA dacA urea cineva din vale.

La un moment dat fu Invins de obosealA, Ii lAsA capul pe spAtarul scaunului i appi. Dormi atât timp cat oboseala era mai puternicA decât nelinitea i junghiurile cauzate de scaunul incomod. Când deschise din nou ochii i privi In jur, vAzu cA se lAsase un Intuneric ciudat i camera era cufundatA Intr-o luminA tulbure i roieticA. Se apropie de fereastrA ca sA arunce

FARAONUL NISIPURILOR 269

o privire afarä i väzu In faa sa discul lunii aflat acum deasupra cásutelor din El Qurna, acoperit aproape complet de o umbrA roie. O eclipsA cum nu mai vAzuse niciodatä In viaa sa: umbra flu ascundea discul lunii, ciii Inveiea Intr-un fel de funingine sângerie i acea fatA schimbatA a astrului nocturn Facuse ca peste vale sA coboare o tAcere adâncA i totalA, ca i cum animalele nopii ar fi privit Incremenite acea nelinititoare transfigurare. Se simea obosit mort i se gândi sA piece de acolo, dar, In clipa In care Ii lua de pejos valijoara, vAzu cA ua se deschide i o siiuetä IntunecatA Ii acoperA Intregui cadru. TresAri. — Tu eti, Au? Personajul pAru sA ovAie o clipä, apoi cAzu In fatA. Selim ii prinse Inainte de a se lovi de podea i-l sprijini Cu grijA, punându-i haina sub ceaFa: —Ali...tueti?. Aprinse bricheta, recunoscând chipul prietenului sAu palid de moarte i când Ii scoase mâna de sub trupul sAu, vAzu cA era plinA de sânge. — Oh, Allah milos i IndurAtor... prietene... prietene... cc ti-au fAcut?

— Scum... horcAi tânArul, Selim, papirusul... Pe frunte Ii apAruserA broboane de sudoare reCe. — Unde este? Unde este?

— Winter Palace... bArbatul chel cu mustAti rocate... are o geantA cu catarame... de argint.

Intoarse ochii plini de spaimA cAtre luna roie, apoi Ii dAdu sufletul cu un suspin prelung. Selim privi Injur zApAcit, apoi trase Cu urechea la un sunet IndepArtat: sirene. IncA puine minute i s-ar fi aflat Intr-o situatie ca a profesorului Blake, dar Cu mult mai periculoasA.

Trebuia sA plece numaidecât de acolo. Ii Inchise prietenului sAu pleoapele i iei in bezna noptii alergând cat mai repede,

270 VAuiuo MASSIMO MiDI

cátre valea unui torent secat care tAia In douA valea, In dreapta sa, cam la o jumätate de milä. Abia mai avu timp ca sä arunce la pämânt In spatele unui bolovan, când vAzu douA maini ale poliiei urcând In plinä vitezA cAtre deal i oprindu-se In fata cäsuei In care zAcea prietenul säu mort. Dacä ar mai fi rAmas acolo doar câteva clipe In plus, ar fi fost prins cu mâinile pätate de sânge, aláturi de un cadavru.

AteptA ca poliptii sA plece i, asigurându-se cá nu mai era nimeni primprejur, pomi Incet cAtre cArarea pe care venise. Când ajunse In curtea casei se duse la fântânä i scoase o gAleatA de apä, vârIndu-i mâinile In ea. Apa se cobra imediat In rou.

12

Fabrizio Ferrario inträ In biroul lui Avner cu 0 valizA neagrä pe care o puse pe jos In faa biroului efu1ui sAu. — latA cum faC ei ca sä mite chiar i prin furtuna de nisip, spuse el fäcând sä sara Incuietorile valizei. Avner se ridicA i dAdu ocol biroului. — Ce-i asta? IntrebA, aruncând o privire la aparatul care se vedea In interiorul valizei.

— Un radiofar. Au pus o multime peste tot, pe directiile de invazie. Se micä In negura cea mai deasä condui de semnalele pe care le emit aparatele astea. — Si noi putem sä ne folosim de elicoptere i aviaie doar Ia douAzeci la sutA din capacitate. Conditiile meteorologice de la est de lordan sunt mizerabile... Cum de ai pus mâna pe un asemenea aparat? — Le-au läsat cam peste tot, prin corturile beduinilor. Am reuit sä gäsesc unul datoritä unui informator. Cum sunt previziunile meteo? — Infecte: pentru urmAtoarele douäzeci i patru de ore, este prevAzutä o InräutAtire continuA a vremii. Când se va limpezi atmosfera, riscAm sA ne trezim cu ei la ua casei. Ferrario Inchise la bc valiza.

— Trebuie sA mA duc la edinta cu statul-major i cu experii americani. Trebuie sA vii i tu. Din pAcate, tiu cA vom avea parte de cele mai proaste veti, dar cel puin o sA aflAm la ce moarte sA ne ateptAm.

272 VALERJO MAssiMo MANFREDI

Ferrario apucä mânerul voluminoasei valize io duse pânà la ascensor, ateptá ca i Avner sä intre In cabinä i apäsA pe butonul de coborâre. Maina statului-major Ii atepta In stradä i cei doi bArbati se aezarà pe bancheta din spate. — Se pare cá indivizii care au trimis caseta au dat un semn de viaà. Acesta este motivul pentru care vor fi prezenp i americanii la edinta de azi. Ar trebui sA-i iau la uturi In dos. Nu ne-au làsat sA lovim noi primii i acum o sä spunä cá nu pot face nimic, spuse Avner. A fi gata säjur cä aa o sä se Intâmple. — DacA au trei bombe atomice In casA, nici nu-i mai putem Injura, coment Ferrario. Maina se opri la numàrui4 de pe strada Ashdod i Ferrario le dádu oamenilor de pazà sarcina sA care bagajul pe care-i adusese cu ella etajul patru unde avea be edinta. Erau de façà aceiai oameni care iuaserä parte i la prima edintä. 0 datA cu Avner mai apAru i generalul Yehudai, eful de stat-major i comandantul armatei. De partea cealahA a mesei sedeau trei bArbati In civil sositi cu putin timp Inainte de la ambasada americanA. Avner Ii fcu semn lui Ferrario sA atepte afarA ImpreunA cu valiza sa i intrA, salutându-i pe eel de fatA. VAzându-le chipurile, se putea ghici cu uurintA cA nu se putea atepta la nici o veste bunA. Unul dintre cei trei, generalui Hooker de la Pentagon Incepu sA vorbeascA nu fArA o oarecare stânjeneaiA: — Ne pare rAu sA recunoatem cA am gresit... Incepu ei. Generalul Yehudai avea dreptate: prezenta dispozitivelor nucleare pe teritoriul nostru, asa cum am vAzut pe caseta trimisA ia ,,Tribune”, este In legAturA directA cu ceea ce se petrece acum In partea aceasta a lumii. S-a sunat ia Departamentul de Stat i o voce InregistratA a transmis acest mesaj. ApAsA tasta unui casetofon i fAcu sA se deruleze o casetA. 0 voce ciudatA, cu un timbru metalic, dar complet lipsitA de accent strAin spunea:

FARAONUL NISIPURILOR 273

,Jn timp ce ascultai acest mesaj, este In curs ataculforfelor islamice Impotriva sion$tilorpentru a-i alunga o datàpentru totdeauna de pe toate teritoriile pe care le-au ocupat prin for(â cu ajutorul imperialiailor americani i europeni. Vafi o luptà dreaptä, pentru cä, de data aceasta, flu va exista posibilitatea flici uflei interven (ii strdine. Dacä guvernul american sau oricare alt guvern al unei (an aliate lui an Incerca sà intervinà, vorfi amorsate dispozitivele nucleare pe care vi le-amprezentat i care se afid deja pe teritoriul Statelor Unite ale Americii”

UrmA un bâzâit scurt i, dupä aceea, se fcu 1inite. Cei de fatä se privirä unii pe a1ii. Avner flu spuse nimic gândindu-se cá tot ce avea el de spus era tiut deja de toti cei1ali, dar privirea sa spunea mai mult decât mu de cuvinte. — Ameniniarea, din päcate, este absolut credibilA. Expertii notri au constatat cA Inregistrarea video era autenticä i

originalä i, dupA cum deja titi, teroritii au ajuns Ia un asemenea grad de Indràznealä, Incât ne-au indicat chiar locurile In care a fost fäcutä Inregistrarea, cu urmele palpabile ale operaiunii care era prezentatA In imagini, astfel Incât sà flu mai Incapä nici o IndoialA. — Imi inchipui cä aceastä tire a fost inutA In secret pânä In acest moment, spuse ministrul de Inteme. — Aa este, spuse generalul Hooker, dar dacä am reui sá stabilim locul In care se aflá bombele, atunci vor ft puse In

aplicare màsurile de neutralizare i, In acelai timp, un program de evacuare a populaliei. Avioane având la bord o aparaturä foarte sofisticatä survoleazä In acest moment teritoriul Statelor Unite Incercând sA localizeze eventuale surse

de radiatii, dar este vorba despre o oper4iune cu rezultate flu

prea sigure. Este destul de probabil ca inamicii nostri sà fi luat mäsuri pentru ca dispozitivele nucleare sä fie ecranate pentru a evita posibila br descoperire de cAtre aparatura noastrA. Nici Incercri1e de a intercepta posibile contacte Intre

274 VALERIO MAssIMo MANFREDI

ei flu au dat pânà acum nici un rezultat. Din pácate, Intreaga tarä este inutA ca ostaticä a acestor criminali i, pentru moment, flu are posibilitatea de a ajuta pe nimeni pentru cä flu se poate ajuta nici pe ea Insäi. Dc acum Inainte flu vom putea risca nici mAcar sA avem alte consultäri ca aceasta care se

desfAoarA In aceste clipe, pentru cA, dacA acest lucru ar fi descoperit, ar putea fi considerate o forrnA de ajutorare i ar Ii declanate represaliile.

ti plecA fruntea i nu mai spuse nimic. — VA multumesc, domnule general Hooker, spuse preedintele Schochot Ne dAm seama de situatia voastrA i vA suntem, In once caz, recunoscAtori pentru cA trebuie sA suportati aceastA InspäimântAtoare amenintare din cauza prieteniei pe care ne-ati arAtat-o. Se Iritoarse cAtre eful statului-major. — Domnule general Yehudai, vrei sA ne prezentap care este situatia? — Trei corpuri de armatA, douA irakiene i unul sirian, se deplaseazA sub acoperirea furtunii, aparent fArA sA fie incomodati de conditiile meteorologice absolut nefavorabile. Domnul Avner vA va explica mai târziu cum au reuit acest lucru. Un al patrulea corp de armatA, iranian, traverseazA KuweitulIn directia câmpurilor petrolifere ale Arabiei Saudite. Pare evident cä vor sA punA stApânire pe dc. Informatorii

notri apreciaiA ca iminent In Egipt o loviturA de stat, de sorginte fundamentalistA, sprijinitA de Libia i de Sudan i trebuie, In consecinA, sA ne asigurAm spatele i din directia aceea. Pare probabilA ipoteza cA actualul guvern ar putea fi obligat sA denunte tratatul de pace cu noi i sä participe la rAzboi, alAturi de celelalte tAn care ne atacA. Se InregistreazA deja tulburAri i manifestaii de stradA ale ultranaiona1itilor. Un atac s-ar putea Inregistra dintr-o clip in alta i pe frontul din Sinai. Dc la cea mai mare parte a aeroporturilor noastre militare aflu cA decolarea avioanelor noastre de vânAtoare se

face cu mare dificultate din cauza vremii foarte proaste, dar,

FARAONUL NISIPURILOR 275

cel puin, i aparatele br se aflà In aceeai situaie. Problema va apàrea atunci când va trebui sä facem fatA tuturor fortelor aeriene inamice coalizate: printre altele, iranienii le-au restituit irakienilor avioanele care le fuseserA Incredintate spre pazá dupA rAzboiul din Golf. Domnul Avner vA va explica acum cum reuesc unitAtile de blindate sä Inainteze prin norii de nisip cätre graniele noastre. Avner se duse la uA i-l invitA InAuntru pe Ferrario. Tânrul deschise valiza i le-o arätä cebor de fØ: — Radiofaruri, spuse el, alimentate de la acumulatori sau de la o sursA fixä, acolo unde existä curent electric la retea. Emit un semnal constant care conduce blindatele pe itinerare foarte precise. — A existat vreo dec1araie de rzboi? Intrebä Hooker.

— Sigur cä nu, räspunse preedintele. Taksun ne-a comunicat cä este vorba despre manevre combinate Cu Siria. Neruinarea flu-i lipsete i, pe deasupra, este contient cä flu are de ce sä se teamä.

Se auzi In clipa aceea un ciocnit In uä i Ferrario iei ca sA vadä despre ce era vorba. Se Intoarse In scurt timp, palid i Incordat:

— Domnilor, spuse, ni se semnaleazà cä au Inceput sà aibä bc incursiuni ale unor comandouri hezbollah In Galileea,

sprijinite de aruncätoare de rachete i, ceea ce este mai gray, trei bombe au explodat acum zece minute Ia Tel Aviv, Haifa i lerusalimul de vest. Sunt mai mult de saizeci de morti i o sutA de ränii, multi dintre acetia foarte gray. Existä temerea cä In urmätoarele ore atentatele sinucigae ale cebor din Hamas se vor Inmulti. — Ce aveti de gând sA faceti? Intrebä Hooker. — SA luptàm. Ce altceva am putea face? Am mai iesit victorioi i altàdatA, singuri Impothva armatelor arabe coalizate

Impotriva noasträ, spuse Yehudai. tmi voi lansa parautistii asupra Intregului Liban de sud pentru a-i contracara pe cei din

276 VALERIO MAssiMo MwiuDI

hezbollah, voi ridica In aer toate bombardierele care pot zbura i vom arunca peste ei toate bombele pe care le avemln depozite. Blindatele i artileria sunt gata sA intre In luptA pe malul Iordanului. Este foarte probabil ca i lordania sA Ii se aläture sau va fi nimicitä i, Intr-o asemenea situaie nici Egiptul nu va avea de ales... Dar, theA flu vom reui sA-i oprim, ne rAmâne oricum o ultimA carte dejucat. N-o sA ne aruncAm In mare. Nu vom mai fi niciodatA un popor fArA tarA. — Gerieralul Hooker se ridicA In picioare i-l privi drept In ochi:

— Domnulç general Yehudai, spuse, vreti sA spunei cA vA gândii sä folosiii arma nuclearA? — FArA nici o ezitar, rAspunse Yehudai dupA cc schimbase o privire fugarA cu preedinte1e sAu. DacA va fi absolut necesar. — Dar vA da’i seama cA s-ar putea ca i ei sA-i fi procurat dispozitive atornice din republicile islamice foste sovietice? De acolo provin, cu siguranA, bombele plasate pe teritoriul nostru. 0 ripostA nuclearA ar putea provoca represalii de acelai fel. Rachetele br au razA de actiune scurtA4 dar sufieientL.. Yehudai Ii privi pe preedintele sAu i apoi pe generalul american:

— Armageddon, spuse. DacA aa trebuie sA fie, sA fie aa. Si acum, vA rog sA mA scuzati, generale Hooker, dar trebuie sA merg la oamenii mci de pe câmpul de luptA. Ii salutA pe toti cu o aplecare a capului: Domnule preedinte, domnule Avner... apoi se IndepArtA i zgomotul cizmelor sale de soltht rAsunA mai putemic decât ar fi fost normal In sala cufundatA In tAcere. Cci trei americani salutarA i se ridicarA si ci, Indreptându-se spre ieire dar, In limp cc desehidea usa pentru a-i lAsa sA treacA, Avner Ii fcu un semn lui Ferrario i acesta Ii retinu o cipA pe generalul Hooker care ieise ultimul: — Domnule general, spuse, dornnul Avner rn-a InsArcinat sA vA cer o Intrevedere privatA. VA ateaptA peste o orA la

FARAONUL NISJPURIWR 277

barul de la ,,King David Hotel”. Dânsul spune cA acolo este un bc mult mai linitit. Pot sA-i confirm Intâlnirea? Hooker se gândi câteva clipe, dupA care spuse: — Puteti s-o confirrnaii. Voi fi acolo. Avner sosi pe la orele aisprezece i se aezA In fata musafirului säu, Intr-un salon rezervat:

— Locul acesta este mai linitit decât sala de la statulmajor al armatei i, dupA mine, i mai discret. Va deranjeazä dacä fumez?

— Cum sä ma deranjeze, spuse Hooker, In situatia In care ne aflAm putem face otice. — Domnule general, am nevoie de ajutorul dumneavoastit

— mi pare ráu, domnule Avner, flu pot face nimic. Ceea cc am spus la edinta din dimineata aceasta flu admite derogäri... — Stiu asta: nu este vorba despre aa ceva. Este o altA problemä. —0 altA problemä? Vreti sA spunei, una In plus falA de cele pe care le avem deja? — Da, dar flu de aceeai anvergurä, sper.... Dumneavoastra suntep, cu sigurantA, la curent cu operaiunea Warren Mining la Mitzpe Ramon, flu-i aa? — Da, tiu de ea. Dar s-a rezolvat totul dacä flu mä-nel... Comandoul nostru a fost retras.

— Nu este vorba despre asta, domnule general. Din päcate, lucrurile s-au complicat putin. Tabära companiei Warren Mining a suferit In noaptea trecutä un atac devastator, poate o incursiune preliminarA a fortelor inamice pentru a crea un gol Intr-o zonä de acces la un sector de mare importantä strategicä sau o mäsurA de represalii: In statul-major irakian mal sunt Inca mu1i ofieri fideli defunctului preedinte care poate cä tiau de comandoul pe care l-aii instalat In localitatea aceea ca sA-1 ucidä pe al Bakri. — Dar nu am fost noi.

278 VALERIO MAssIMo MANFREDI

— Nu-i nici o diferenä, pentru ei, dacä Ii cunosc eu bine. Oricum, am fàcut o recunoatere acolo i flu am gäsit supravieuitori: nenorocii au lovit cu o precizie tiintificä. Totui, informatorn mei mi-au comunicat cä s-ar putea sà fi scápat cineva difl masacrul acela, cmeva care ar putea fi pentru noi un maflor preiios al mAceluiui In care i-au pierdut viaa flu puini dintre conationaiii säi. Eu sunt Inclinat sä cred cä, dacä s-a salvat cineva, aceasta s-a Intâmplat pentru cà i s-a dat posibilitatea sä se salveze. Nu tiu dacA m-ai Irieles. — V-am Ineles perfect, spuse Hooker. Credeti cä ar fi vorba de cei care au tràdat.

— Nu tiu ce altà explicatie ar putea exista. Tabra a fost completlncercuitá, fiecare metru pätrat a fost mAturat de putiie automate i zguduit de explozii Inspàimântätoare. Dar un jeep a plecat cu numai câteva minute Inainte de a se deziánlui infernul i asta nu este ciudat? Maina a fost gAsit abandonatàln apropiere de frontiera egipteanä, Intr-o localitate numit Ras Udash i este logic sà ma gândesc cä, dacä In ea se afla cineva din tabära companiei Warren Mining, acel cineva s-a Indreptat cätre Egipt unde poate cä era cineva care-i astepta. Avem i nite interceptri radio din tabra Warren Mining i tim cA o persoanä de acolo Se afia In contact cu fundamentalitii islamici, dar pentru motive pe care Inca nu le cunoastem. In biroul directoruiui au fost gásite fiele oamenilor din tabrä: ele aparpn celordoua persoane, singurele ale caror corpuri flu s-au gAsit. S-ar putea sä fie chiar persoanele pe care le cautam. Ceea ce và cer este sä ne anunap dacä aflati unde s-ar putea afla sau dacä s-ar adresa direct dumneavoasträ datoritä faptului cA sunt cet&eni americani. —0 sä fac tot ce pot, domnule Avner. Si dacä-1 vom gäsi pe vreunul dintre ei, dumneavoasträ veti fi primul care veii afla. — Va muitumesc. Stiam eu cà ne veti ajuta. Se salutarä Si Avner ramase sa-i termine igara, gândindu-se la secretul acela Ingropat In mijiocul deertului Paran, un secret care, dacä ar fi fost divulgat, ar fi distrus sufletul naiunii

FARAONUL NISIPURILOR 279

sale..., dar poate cä ar fi oprit pentru totdeauna ràzboaie ca acela care era pe cale s izbucneascä. RAmase mult timp pe gânduri, absent la tot ce era In jur, privind jarul igàrii care se consuma Incet, transformându-se In cenuA. Dar In sinea sa Ii dädea seama foarte bine cA un singur lucru n-ar fi dorit niciodatä: ca poporul lui Israel sá disparä, cu istoria i contiina sa. Nu exista pret prea mare pentru ci Ca sä Impiedice un asemenea lucru. TresAri când auzi pai In spatele säu. — Ferrario. Ce noutAti ai? — Yehudai a aruncat In luptA aviaa i elicopterele In pofida vremii foarte urâte, dar Intâmpinä rezistentä din partea fortelor aeriene inamice: In orice caz, sunt pierderi i In orele urmätoare se prevede o Inräutätire a situatiei. Naiunile Unite au adresat un ultimatum iranienilor ca sä se retragä imediat de pe teritoriul saudit, dar este ca i cum acesta ar fi venit din

partea papei. n orice car, trupele saudite sunt In derutà. Fàrã ajutorul american, Aia flu sunt In stare nici sä-i sufle nasul. — Frontul din nord?

— Incursiuni ale aviatiei siriene, rachete asupra Galileii i InAltimiior Golan, fortele hezbollah s-au deziAntuit pe toatä linia frontului: lansäm In permanenä parautiti In spatele poziiiior pe care se aflä ei ca sä mai scädem presiunea, dat este greu. Guvemul evacueazá civilii de pe un teritoriu cu o adâncime de douäzeci de kilometri.

— Egiptul, spuse Avner. Nimic sä flu se mite acolo färä ca sA tiu Cu. — Stiu, domnule comandant. Reeaua noastrà se afl sub o presiune maximA. Greu mi-ar putea scApa ceva. Avner Il privi:

—Nu spune prostii, Ferrario, nimeni de pe pAmântul acesta nu poate afirma cA tie tot ce se poate ti. NeprevAzutul este acela care a schimbat soarta istoriei dc-a lungul mileniilor... Intotdeauna neprevAzutul, sA ii minte asta.

280 VALERJO MAssIMo MANFREDI

— Vreti sä vä duc Inapoi la centralA, domnule Avner? — Nu, Ferrario, mA due singur. Tu, Intre timp, f o treabA. — Spunei ii Intinse un dosar: — Trebuie sA faci sA le parvinA egiptenilor o aa-zisA scurgere de inform4ii referitoare la personajele din acest dosar. Ce! putin douA dintre ele s-ar putea sä se afle deja pe teritoriul br i reprezintA pentru noi un pericol de moarte, dar nu avem posibilitatea sA actionAm suficient de uor In Egipt. Trebuie sA facem In aa fel Incât egiptenii sA fie aceia care sA-i elimine. M-ai Ineies? — V-am Inteles foarte bine, domnule, spuse Ferrario rAsfoind fieie din dosar. Ma ocup de asta imediat. — Ah, flu atent, vreau sA tiu tot ce se IntâmpiA In tunelul In care lucreazA Ailon; tine-mA In permanenA la curent. — Aa voi face, domnule. Avner iei pe strad i se opri sA priveascA la cerul IncA senin al Ierusalimuiui, In timp cc ajungeau pânA la ci din toate prile sirenele ambuianielor pline cu corpuri sfârtecate, apoi pomi pe un drum pe care nu-1 mai parcursese de muip ani. Merse de unul singur, cu mâinile vârâte adânc In buzunarele pardesiuiui cu guierul ridicat, timp de aproape o jumAtate de orA, pânA ajunse la Poarta Damascuiui. StrAbAtu strada El Walid, trecu de Hashaishelet i pAtrunse pe platoul din preajma zidului apusean al Templuiui. Soldati In tinutA de luptA pAzeau toate cAile de acces In piaA si-i urmAreau din priviri pe toti cci care treceau pe acolo, tinând degetul pe trAgaciul armeior automate Uzi. Avner parcurse espianada biciuitA de un vânt rece i se apropie de zid. Câtiva credincioi ortodoci, cu pArul ras pe frunte i cu lungi uvite negre pe tâmpbe, se iegAnau ritmic In plângerea br mibenarA pentru Sanctuarul pierdut. Avner privi fix manic bbocuri de piatrA lustruite de rugile a milioane de flu ai iui Israel, exi1a In diaspora i exiiai In panic. Pentru prima oarA de la moartea flului sAu, dori sA se

FARAONUL NISIPURILOR 281

roage i, printr-o ciudatA ironie a destinului, flu putea sA facã acest lucru pentru cA avea pe suflet un secret care flU mai lAsa bc pentru nimic aitceva. Furia i nemultumirea se preschimbarä Intr-o durere adâncä i Gad Avnercare, totui, IiIngropase fiul frA sA verse olrimA, simi cà ochii i se umezeau. Atunci i-i atinse Cu vârful degetelor i atinse CU ele piatra Templului, adäugând lacrimile sale Ia ale tuturor acelora care se perindaserä pe acolo timp de secole. Nu putu sä facä ahceva. Se Intoarse ca sä piece, dar când ajunse In capAtul celAlalt al pieei vAzu un bätrân care edea zgribulit pe trotuar, cerând de pomanA. — DA-mi ceva ca sä mänânc, spuse bätrânul, i Ii vol da i eu ceva. Avner ràmase surprins de cuvintele acelea Ia care flu s-ar

fi ateptat; luA o bancnotä de cinci shekeli i i-o Intinse spunându-i: — Ce poi sä-mi dai tu In schimb? Bätrânul vâtibancnotaln desagaln care punea i pâinea primitA de pomanA, apoi Ii ridicA din nou privirile cätre ci i spuse: — Poate... sperana. Avner simti un for care-i alerga pe sub piele ca i cum vântul rece care cobora dinspre culmea muntelui Carmel i s-ar fi strecurat pe sub haine: — Dc ce spui asta? 11 Intrebä. Dar bätrânul flu ràspunse: privirea sa stinsA era atintitA In gol, ca i cum, pentru o clipA, ar fi fost mesagerul incontient i involuntar al unei forte necunoscute care, apoi, la fel de neateptat se pierduse In neant. Avner Ii mai privi IncA o vreme rara a mai spune nimic, apoi Ii reluA drumul absorbit de gândurile sale. Ultimele raze ale asfinitu1ui se stingeau pe vasta Intindere pustie i câteva stele Incepeau sa strAluceascA pe cerul care

282 VALERIO MAssiMo MANFREDI

mncepea sä se umbreascä. Blake continua sä Inainteze, dei picioarele Ii sângerau In bocanci din cauza rosäturilor. Sarah, mncäl;atA cu pantofi de jogging, mergea mult mai uor, dar se vedea cA amândoi ajunseserä la capätul puterilor. Dintr-o datA, o fichiuire de vânt traversA imensul spapu gol i cei dci se privirA cu Ingrijorare unul pe altul, fiecare dându-i seama din privirea celuilalt ce urma sA se petreacA. — Vine Inspre noi, spuse Blake. SA flu ne dAm bAtuti. — Dar unde ne aflAm, dupA pArerea ta? — Acum ar trebui sA fim la intersecpa cu drumul spre Beer Menuha. Ar irebui s-c vedem dupA ce vom trece de deluonil acela care se vede In faä. Dar asta flu InseamnA mare lucru: doar cA pe drum am putea Intâlni pe cineva In trecere. — Ce facem dacä ne prinde furtuna? — Ce ti-am spus: dacA vom gAsi un adApost ne vom folosi de el, altfel ne vom Intinde la pAmânt, Incercând sAne protejAm unul pe altul, acoperindu-ne capul, gura i nasul, ateptând pânA când furtuna va trece. — Dar s-ar putea sA pnA zile Intregi... — Aa este, dar n-avem altA posibilitate. Altemativa este sA murim sufocati: praful este fin ca pudra de talc si-ti tale rAsuflarea In numai câteva minute. Nu trebuie sA te temi.

Blake se Intoarse cAtre rAsArit i väzu cA In zare nu se mai vedea nimic din cauza unei pâcle alburii. Se cAArA cat putu de repede pe micul deal care se afla acum la câteva zeci de metri i, când fu In vârf, vAzu In fata sa drumul spre Beer Menuha, pustie cat se vedea cu ochii. Dar dincolo de culmea dealului era un bolovan cat un stat de om, un fel de bulb mare

de cremene, Inconjurat de alte pietre mai mici care se desfcuserA cu timpul din el ca efect al diferentelor violente de temperaturA Intre zi i noapte. Blake se Intoarse ca s-o strige pe Sarah i o auzi spunând: — Oh, Doamne, privete, luna roie, chipul Insângerat al lui Isis...

FARAONUL NISIPURILOR 283

Blake väzu i el acel spectacol parcA ireal: discul lunii care se Inälta In acele clipe deasupra orizontului era acoperit treptat de o umbra sângerie care se räspândea rAspândindu-se peste câmpia nesfâritA. — Eclipsa, spuse Blake. Repede, vino, Inainte ca furtuna sA ne surprindä, acum este aproape, o simt. Sarah veni lângä ci i-l vAzu cum, punând rucsacul jos, IngrmAdea una peste alta pietrele mai mici aläturi de bolovanul cel mare, pe latura dinspre nord-est, ca pentru a cladi un soi

de zid de protecie. incepu i ea sA facA la fel, In timp cc vântui se Intetea cu fiecare minut care se scurgea i aerul devenea tot mai tuibure.

— Sà Incercäm sä mâncám ceva i sA bem apä, spuse Blake, flu tie când o sä mai putem face asta. Sarah scotoci prin rucsac si-i dädu un pachet de pesmeti i câteva curmale i smochine uscate. Blake scoase din rucsacul säu bidonul cu apä i, dupA cc Sarah bäu, sorbi i ci câteva Inghitituri.

ncepea de-acum sä simtä In gurä gustul de praf. AruncA o ultimA privire la discul lunii care era acoperit din cc In cc mai muk de acea ciudatA pâclä ca de sânge, apoi spuse: — Trebuie sa gasim un mod de a ne apAra sau vom muri: furtuna este pe-aproape. Privi In jur gräbit i Ii Inäitä din nou privirea cätrc orizont. — La ce te uiti? Intrebä Sarah Inainte de a-si lega o batistA peste gurä. — Adäpostul ästa n-o sä ne ajungä i nici batista aia... Doamne... flu mai avem timp, nu mai avem timp. Apoi, dintr-o data, privirea lui se opri asupra rucsacului lui Sarah: — Din cc este racut un rucsac? o Intreba.

— Dingore-tex, cred, raspunse fata. — Atunci poatc cä mai avem o speraiflà: dacA Imi amintesc eu bine, porii eäturii acesteia lasa sä treacä doar moleculele

284 VMjiuo MAssIMo Mr’waiDI

de vapori de apä care ies, aa cá ar trebui sá opreascA praful i sà ne permitA sä respiräm. Sarah clàtinä din cap: — Doar flu vrei sA...

— Este exact ce vreau, spuse Blake i goli amândouä rucsacurile, punând tot ce era in ele Intr-o pungá din plastic pe care o Intepeni sub pietre. Apoi o privi tintá pe Sarah, iinând rucsacul cu gura In jos: — Tragei-l pe cap, Ii spuse. Nu avem de ales. Fata se supuse i Blake trase de ireturile de la gura sacului

strângându-l pe lângä gal, apoi Ii Infäurä gâtul cu earfa sa strângând i mai bine gura rucsacului. — Cum e? o IntrebA.

Fata Ii räspunse cu Un fel de muget care ar fi putut Insemna once, dar Blake Ii luä drept o confirmare cä totul era in regulä.

Ii strânse mâna cu putere, apoi repetA i el aceeai operaiune cAutând sA-i strângA cat mai bine gura rucsacului In jurul gâtului folosindu-se de douA batiste legate una de alta. DupA cc terminA, cAutA pe pipAite mâna lui Sarah io trase i pe ea In jos: se ghemuirA pe nisip cu capul rezemat de bolovan, strâni unul Intr-altul, i ateptarA sA soseascA vijelia.

In numai câteva minute vârtejul se dezlänui cu toatA puterea, suprafaa deertului fu rAscolitA de furia vântului i valurile de nisip nAvAlirA peste tot, mAturând In cale cerul i pAmântul, pietrele i dunele. Doar luna mai reuea IncA sä se IntrevadA sub forma unui halo Incetoat, portocaliu. In jumAtatea de apus a cerului, dar nu era nimeni care s-o vadA In acea imensA Intindere pustie. Blake se strânse convulsiv lângA Sarah, capentru a-i transmite Intreaga sa vointA de a rezista acelui atac infernal, sä i se opunA cu toate fortele sale pentru a supravieui acestei provothi mortale sau poate pentru a primi de la ea forta necesarA. Auzea, pe uriaul bolovan de cremene, un zgomot ca de gnndinA pentru cA vântul era atât de puterniC, Incât purta cu

FARAONUL NISIPURILOR 285

el miliarde de pietricele si-i venirà In minte cuvintele lui Ilie: ,,A fost un vânt atât de tare Incât fäcea sä se cutremure munii i pietrele sá se despice...” Acesta era infernul din deertuI Paran, un bc In care doar profeii cäläuziti de mâna lui Dumnezeu cutezaserä sá se aventureze

uieratul nelntrerupt i ascuit, pocniturile nelncetate ale pietrelor In stânca de lângä ei, bezna totalä care-i Inväbuia, Ii

fAcurä sä piardá cu totul notiunea timpului. Incerca sä-i concentreze atentia asupra trupului fetei, asupra bAtAibor inimii sale, pentru a rezista efortului InspAimântAtor, senzaiei de apAsare din ce In cc mai puternicä i mai sufocantA. Praful era acum peste tot: ii acoperea fiecare milimetru de piebe, ii Imbiba hainele mai mult decât ar fi fost apA, dar nArile i plAmânii rAmAseserA deocamdatA liberi i-i dAdea seama cA respiraie era diflcilA, dar nu imposibibA. Se Intreba doar cat ar mai fi putut rezista In condi;iibe

acelea cumplite i cat ar mai fi rezistat Sarah. Ii dAdea seama perfect de bine, In once caz, cA va fi doar o chestiune de limp: mai devreme sau mai târziu umiditatea din aemi respirat ar fi fAcut ca granulele foarte fine de praf sA devinA un feb de pastA care ar fi astupat porii tesAturii care be proteja capul i atunci ar fi avut de ales dacA sA moarA sufocati de praf sau din cauza lipsei de oxigen. Cat mai era oare pânA ba clipa In care dezbAnçuirea aceea formidabilA a naturii be va da bovitura decisivA strivindu-i In praf ca pe nite insecte? Tremurub IncordArii i al oboselii se transformA, la un moment dat, Intr-o stare de semicontienA, Blake sbAbi strânsoarea bratebor din jurub trupului fetei i i se pAru cA forta vijebiei mai sbAbise Intrucâtva, ca i cum vântul ar fi avut i eb nevoie de o pauzä pentru a prinde din nou putere. Se ridicA i-i smubse begAtura pe care i-o fAcuse la gât, trAgându-i de pe cap nicsacul de fâ. VAzu atunci In faa sa o apariie fantomaticä: o formA IntunecatA, enormA i sclipitoare, douA puncte de luminA palidA, lAptoasA. Peste toate, un zgomot

286 VALERIO MASSIMO MANFREDI

continuu i ritmic, ca o respiraie Inceatä. Privi mai atent i reui sà distingä o siluetA, sA separe contururile de fasciculele de luminä care strAbáteau prin norul de praf al Intunericului noptii: pärea un submarin ajuns pe fundul unui ocean. dar era, In schimb, un aa-numit desert-bus, una dintre acele maini ciudate care puteau transporta chiar i cincizeci de pasageri de Ia Damasc la Geddah, de la Oman la Bagdad, sträbàtând drumuri dintre cele mai grele. Maini cu alurä de nave spaiale, dotate cu filtre puternice i cu aer conditionat. 0 scuturä pe tovarAa sa de drum care pärea aproape lesinatä si-i descoperi i ei capul: — Sarah, Sarah, scoalä-te, pentru nurnele lui Dumnezeu, suntem salvai. Uite, privete acolo, In fata ta! Sarah se ridicA In capul oaselor, ducându-i palma deasupra sprâncenelor, In limp cc Blake pornea In direca In care se vedeau farurile.

— Ei! Ei!, striga. Ajutor! Ne-am rAtAcit In furtuna de nisip. Ajutai-ne!

In clipa aceea, din mainA coborau mai multi oameni Inarmai: unul dintre ci se rAsuci fulgerAtor In directia sa i IndreptA puca Intr-acolo ca i cum ar fi auzit ceva. Blake nu-i dAduse seama de situatie, purtat de entuziasmul pentru salvarea br nesperatA, dar In clipa In care Incepuse sA sthge, se simii apucat pe la spate i trântitla pAmânt. Sarah sArise In spatele lui i-1 inea apAsat la pAmânt. — Nu mica, Ii opti la ureche. Stai linitit. Uite... sunt oameni Inarmati.

BArbatul cu arma IndreptatA Inspre ci mai InaintA putin, Incercând sA vadA prin praful des cu ajutorul unei lanteme. Dar Blake i Sarah, lipii de pAmânt i acoperiti de praf, erau complet invizibili. Omul mai aruncA o privire Si trase cu urechea, dupA care, 1initit, se Intoarse cAtre autobuz. Pc ua din spate a autobuzului, rAmasA deschisA, ieeau In clipa aceea alti trei sau patru indivizi Inarmai cu puti mitralierA, cu capul

FARAONUL NISIPURILOR 287

complet acoperit de kefiah, alergând cätre cele .patru colturi ale mainii ca pentru a sine sub control situaçia, In timp ce alti doi päreau sä controleze rotile. — Dar cine ar putea fi ätia, spuse Blake. — Eu cred cä nu putem risca. Cu siguranA flu sunt israelieni. SA ne Intoarcem la adäpostul nostru... Cat este ceasul?

Blake curAA cadranul ceasului sAu de mânA: — E trecut cu puin de miezul nopii. Mai sunt Inca ase ore pânA se lumineazA de ziuA. Se târârA din nou In spatele stâncii In timp cc vAntul Incepuse sA batA din nou, dar se simtea cA violena furtunii scAdea treptat. DupAo vreme, lumina farurilor scoase din beznA alte siluete Intunecate care pAreau sA rAsarA din neant. — CAmile... spuse Sarah. Dar cum de pot merge pe vremea asta?

— Sunt beduini, opti Blake. Se micA prin nisip ca petii In apA... Reueti sA mai vezi i aitceva? — Da, iatA-i, sosesc a1i soldai... E clar cA era o IntAlnire stabilitA dinainte. Incredibil!

— Ar fi putut ajunge aici i cu ochii Inchii, spuse Blake.

tn mule de ani de când trAiesc In desert, si-au format un simt extraordinar al orientArii... Pc o vreme ca asia ci se pot deplasa ca nite fantome, practic, invizibili. Unul dintre bArbai deschise ua din spate a autobuzului i noii venii, Inarmai cu anne automate, urcarA. Când i ultimul dintreei fu InAuntni, maina se puseln micare Inspre nord i dispAru imediat dupA aceea In norul de praf. Blake i Sarah se ghemuirA din nou In spatele stanch de cremene, acoperindu-i din nou capul cu rucsacurile i rAmaserA nemicati Incercând sA se fereascA de furia vijeliei. Cantitatea scAzutA de oxigen din aer, oboseala, deziluzia care urmase dupA cele câteva momente de entuziasm pentru o salvare atât

288 VMJ.Io MAssiMo MMwi1D1

de apropiatä Ii racura sà cadä Intr-o stare de adâncä apatie, nici veghe i nici somn, In care singura senzape era frigul nàprasnic care ii pAtrundea pânà la oase i praful aproape impalpabil care Incepea sä pätrundA In interiorul rucsacurilor, amestecându-se pe nesimçite cu saliva i depunându-se In nri. Deodatä, Blake Intoarse capul cätre apus. — Ce este? reui sä Intrebe Sarah care simise micarea lui bruscä.

— Corditä, spuse Blake. Simp mirosul acesta adus de vânt? Este mirosul rázboiului.

Blake Ii descoperi capul pentru câteva clipe, trägând cu urechea i vântul pàru sà aducà pânA la ci bubuiturile unor tunete Indepärtate. Se fäcu ziuA i cei doi fugari Ii descoperirá capetele i se asezarà cu spatele rezemat de stânca protectoare. Vântul mai bätea destul de puternic, dar faza cea mai violentä a furtunii trecuse. Atmosfera era tulbure, ca i cum peste desert se läsase o ceatä grea, dar dinspre räsärit venea o dârä subtire de luminA filtratä prin pâcla deasä. — Te sim;i In stare sä pometi la drum? Intrebä Blake. Sarah dàdu din cap aprobator. — Nu avem altA solutie. Dacä mai rAmânem aici, murim.

Trebuie sä Incercàm sà ne continuäm drumul spre sud: mai devreme sau mai târziu gäsim noi ceva... dacä o sä mai fim In stare.

Ii adunarä proviziile, le puserA In rucsacuri i pomirà din nou la drum. Aproape cá se târârä timp de câteva ore, cu preul unor eforturi uriae i, când erau gata sä cadà sleii de puteri, Blake zri In stânga sa o constructie scundA din blocuri de ciment, cu acoperiul de Labia i cu obloanele smulse de vijelie. Inträ i privi In jur: peste tot era praf, dar se vedea i o camaru mai ferità unde puturá sä se aeze pejos, sà bea din bidoane apa care mai rämäsese i sä mänânce douä pachete cu cereale, ultimele care le mai rämäseserä. Pungile CU smochine

FARAONUL NISIPURILOR 289

i curmale uscate se sprseserä i acum erau amestecate complet Cu nisip. Se odihnirA cam ojumätate de orä i pornirA din nou la drum de-a lungul oselei cAtre Beer Menuha. MerserA ore Intregi sub rafalele de vânt, ferindu-se cum puteau, odihnindu-se când i când, atunci când srn4eau cA flu mai aveau putere. TrecurA dupA-amiazä târziu de bifurcatia cAtre Beer Menuha si o luarA spre Yotvata. Nu trecu mult timp i apAru o camionetA care transporta nite capre i-i luA pânA la Yotvata. Se Intunecase i reuirA sA gAseascA gAzduire fArA prea mare greutate. Recepionerul, un bArbat de vreo aizeci de ani, Ii privi uluit. PAreau nite fantome, albi de praf pe corp. pe haine, In pAr, In sprâncene i pe gene i pielea zdrelitA i plinA de vânAtAi. — Suntem turiti, Ii explicA Blake, ne-a prins furtuna i maina noastrA s-a stricat Inainte de Beer Menuha. A trebuit sA mergem ore Intregi prin furtuna de nisip.

—neleg, spuse receplionerul, probabil cA sunteti mori de obosealA.

— Ne este i foame, spuse Blake. Aveti ceva de mâncare sA ne trimiteçi In camerA? — Din pAcate, flu cine tie Ce. Guvernul a fAcut rechizitii masive pentru armata angajatA In rAzboi i multe alimente lipsesc. Dar câteva chifle Cu humus i cu ton i nite bere rece vA pot da. — Front? IntrebA Blake. Noi... am stat destul de mult In

desert, nu tim mai nimic.

— Suntem In rAzboi, spuse recepionerul, i suntem din nou singuri, nimeni nu ne vine In ajutor... DacA vreti sA-mi lAsati documentele dumneavoastr, In timpul Asta... — Uitati ce este, spuse Blake, am pierdut tot pe furtuna asta. DacA vrei, vä scriem datele noastre ca sA nu avei probleme In cazul vreunui control.

Timp de o clipA, omul rAmase descumpAnit i dupA aceea dAdu din cap i Blake sense, sub ochii lui Sarah, nite date

290 V,umo MAssiMo MANFREDI

false aa cä i ea Facu Ia fel. Urcarä In camera ca soii Randall, se spálarä, Ii scuturarä cat puturá de bine hainele i mâncarä Cu lácomie sandviciurile pe care recepioneru1 le trirnisese In camera.

Când terminarä, Sarah se prábui Intr-un pat, dar Blake coborl In stradä i merse prin Intuneric pâná când gási o staie de taxiuri unde se aflau doar douà maini. — Trebuie sa plec In noaptea asta, spuse el unuia dintre oferi, la Eilat. Sä flu la ora trei dimineata In faa chiocu1ui de ziare.

Omul, un evreu de culoare, dádu din cap aprobator i Blake o porni Inapoi cätre hotel. Nu era mmeni pe sträzi i se vedea trecând din cândIn când câte o mainämi1itará aflatàIn patrulare. o gäsi pe Sarah dormind adânc, cu lumina aprinsä: flu mai avusese putere nici macar s-o stingä. Potrivi deteptätorui ceasului säu de mâná, stiflse lumina i adormi i ci compiet epuizat. Prin Intuneric simi cum Sarah Ii cäuta pipäind cu mâna i el o särutà Inainte de a adormi tun. Taraitul enervant al deteptätorului Ii trezi, Inca obosit mort i ametit din cauza somnului agitat, la ora trei färä un sfert. 0 trezi i pe Sarah care se ridicä In capul oaseior cu 0 expresie buimacä. — Ce este? Ce s-a Intâmplat? — Plecàm. N-am Incredere In nimeni pe aici. i sunt sigur cA nici recepionerul nu are Incredere In noi. S-ar putea ca In zori sA avem vreo surprizä nepläcutä. Un taxi ne asteaptA peste un sfert de orä. Repede, sä plecäm. Blake puse pe noptierä o bancnotA de cincizeci de dolari, apoi iei pe fereastrá i Incepu sà coboare pe scara de incendiu, urmat de Sarah, cäutând sá nu faca nici ccl mai mic zgomot. Vântui sufla Inca destul de puternic i oraui era Inväluit In ceaA. Blake i Sarah se strecurara prin dosul hotelului i o luarä pe strada principala, mergând pe dupa salcâmii i arbutii de mimoza care mrgineau bulevardul.

FARAONUL NISIPURILOR 291

La prima intersecie vàzurä chiocul de ziare i, Ia puin timp dupä aceea, apärurä farurile unei maini care se apropia.

— Asta-i taxiul nostru, spuse Blake. Suntem salvai. ofeml Ii ateptä sä se urce, Blake In faá i fata In spate i plecá. Trecurä pe rand prin Shamar, Elipaz, Beer Ora i ajunserá Ia Eilat când era Inca Intuneric spunându-i oferului sä se Indrepte spre frontiera egipteanä. — Este suficient sà ne duci doar dincolo de granit, Ii spuse Blake. Dupä aceea, ne descurcäm noi. Soferul fácu semn cá mne1esese i aunse la frontiera egipteaná, oprindu-se In faa postului de control. — Ai vizä egipteaná? o Intrebä Blake pe Sarah. —Nu.

— Nu-i nimic. Se poate face i la frontierä. Eu mi-am täiat din paaport pagina cu meniunea prin care sunt considerat persona non grata: sper cä n-o sà se apuce sa numere pagimle i mai ales cä flu sunt dat In consemn la frontierä. — Si dacä ar fi aa?

— Cel mai ràu lucru care ni se poate Intampla este sà flu ne lase sä intrám. In cazul àsta o sä cautam un vapor cu care sä ajungem In Emirate. Sarah coborl din mainä i intrà In cabina foto ca sä-i facä trei poze format legitimaiie, atâtde urâtelncât nici flu se recunoscu In ele, dupä care Incepu sA completeze formularele. Blake arätA paaportul säu unui politist somnoros cu mustäØle Ingälbenite de nicotiná care Ii puse tampila frà sä mai punä alte Intrebàri. Blake respirA uurat i urcä In mainä ateptând sä soseascä i Sarah, apoili spuse ofenilui sa-i ducä la statiade autobuz. Locurile erau Inca pustii i vântul rsucea prin aer afiele jumulite de pe perei i ziarele vechi care acopereau peste tot terenul práfuit. Scoase din portofel un bilet de cincizeci, aa cum seInelesese cu soferul i se despri de el strângându-i mâna: — La revedere, amice, i muIumesc. Ti-as da mai mult, thea a putea, dar avem un drum lung i greu de fcut. Shalom.

292 VALERJO MASSIMO MANFREDI

— Shalom, räspunse omul privindu-i atent o ciipä Cu ochii säi negri i umezi, de animal african. Apoi se urea In mainä i dispáru Intr-un nor de praf. Casa de bilete se deschise la puin Limp dupä aceea i Blake cumpArA douA bilete panA Ia Cairo, apoi, de la un chioc, luA douA cafele i nite covrigi cu susan i merse sA se aeze iângA Sarah.

— De-acum treaba este rezoivatA, spuse, dacA ajungem la Cairo mergem la ambasada noastrA i gAsim acolo pe Cineva ca sA ne ajute. — DacA ajungem la ambasadA, flu mai avem probleme, spuse i Sarah. Si va trebui sA-mi dea cineva nite expiicaii despre ceea cc s-a petrecut la Ras Udash: giuma aia nu mi-a plAcut absolut deloc. Nu-mi piac astfel de surprize. — Aa este, este un iucru pe care flu reuesc sA mi-i explic nici eu.

Se scotoci prin buzunare i .reui sA-i gAseascA pachetul mototolit de Marlboro: igArile erau bate rupte, cu excepia uneia. Si-o vârl Intre buze i o aprinse trAgAnd adânc fumul In piept. — Nu ai destul gunoi In plAmâni? Ii IntrebA Sarah. — Ma relaxeazA, spuse Blake. MA simt ca actorul principal dintr-un film de actiune, rAmas fArA cascador: mA dor toate oasele, mA dor chiar i unghiiie i pArul.

Sarah ii privi: avea pe chip o strâmbAturA care pärea a fi un zAmbet i privirea sa flu reuea sA ascundA o Ingrijorare care mai era din cauza oboselii i a durerii fizice. In momentul

In care se profila In fata br salvarea, William Blake simtea cA ar fi fost, poate, mai bine pentru omenire dacA el i tovarAa iui ar fi murk sufoca de nisip In deertul Paran. — Ce-o sA facem Cu secretul Asta? IntrebA Sarah intuindu-i

gAnduriie.

— Nu tiu, spuse Blake. In clipa asta, flu reuesc sä Consider cele petrecute ca un fapt real. Am impresia cA am visat.

FARAONUL NISIPURILOR 293

— Dar o sä vinä i vremea sä te trezeti... — Atunci o sä iau o hotärâre. Dacä a fi sigur cà a putea opri acest räzboi dezväluind ceea ce am vAzut... dezvàluind faptul cá flu existä Popoare Alese, de nici o pane, a. face-o. — Poate cA ar trebui, oricum, s-o faci: adevArul, prin natura sa, cere sä iasä la ivealä. Nu crezi? Blake clätinä difl cap:

— Adevärul, prin natura sa, flU este crezut niciodatä. In realitate, täcerea este aproape Intotdeauna singurul adevär posibil... Cuvintele sale furä Intrerupte In clipa aceea de zgomotul autobuzului care trase la peron. Urcarä primii i merserä sä ocupe locuri In spate urmai, la puin timp dupA aceea, de alte mici grupuri de persoane care veneau cu pai uori, femei cu boccele grele, bàrbap càrând o multime de cartue de ign americane pe care le cumpáraserä probabil de la Aqaba. In cele din urmä, autobuzul se puse In micare Cu o smuciturä i porni la drum luând Incet vitezä. Legànatä de arcurile mainii i de zumzetul motorului, epuizatä, Sarah se rezemä cu capul de umrul tovaräului säu de cAlAtorie i adormi numaidecât. Blake Incercä o vreme sä rAmânä treaz, dar, apoi, se läsà Invins i el de obosealä i de cäldura fetei de lângA el. Se trezi brusc atunci când simp cä autobuzul se oprete pe neateptate i crezu cä oferul oprise la o benzinArie ca sä alimenteze. Dàdu sà adoarmä la bc, dar ceva tare apäsându-l In umár Ii fäcu sä se trezeascä de-a binelea i sä se IntoarcA. Era un bàrbat In picioare, In faa lui, având IndreptatA Inspre el teava unui pistol automat.

13

William Blake o trezi pe Sarah care Inca nu-i däduse seama de nimic, dar se prefàcu cä flu Inelege ordinele celor doi militari egipteni care le cereau sä coboare. Furios, eel mai Inalt In grad dintre cei doi strigä ceva In arabä obligându-i sä se ridice i celälak Ii Impinse cu teava automatului pe culoarul de pe mijiocul autobuzului sub privirile uluite ale celorla1 pasageri. Când ajunserá afarA, Blake väzu cA autobuzul fusese oprit In plin deert de camioneta celor doi militari, parcatA dc-a curmeziul oselei.

ii percheziiionarA, zäbovind mai mult dccât ar fi fost nevoie pe corpul lui Sarah, apoi Ii urcarä In maina br i se Indepärtarä

pe un drum care mergea undeva In lateral. Intre timp, autobuzul se pusese In micare cu un hârâi räsunätor, dispärând repede din vedere cätre apus. — Nu-mi vine sá cred... toatä chestia asta nu are nici un

sens... Incepu sá spuná Sarah, dar Blake ii fácu semn sà tacA pentru cä paznicii br vorbeau Intre ci i nu voia sá piardä nici un cuvântdm conversatialor. Sarah observá cä Blake se Intuneca

Ia faiä pe mäsurá cc auzea cc vorbeau rânjind cci doi. — Inelegi cc spun? Blake dädu din cap afirmativ. — Veti proaste?

FARAONUL NISIPURILOR 295

Blake fäcu din nou un semn aprobator Cu capul, apoi spuse Cu voce scAzutA:

— Au ordin sA ne ducá la o Inchisoare militarA, unde vom

avea parte de un interogatoriu i de un proces, probabil sumar, dar, Inainte de toate, au de gând sä se distreze putin cu tine. Amândoi. BineIneles, mai Intâi ofiterul. Sarah päli, cuprinsA de o furie neputincioasA. Blake ii strânse mâna Cu putere:

— Imi pare ráu, dar este mai bine sA fim pregAtiti. Soldatul le porunci sä tacà, dar Blake continua intenionat sA vorbeascA, prefkându-se cä flu Intelesese mci un cuvânt, pânä când acesta 11 lovi CU dosul palmei, cräpându-i buza de sus. Blake tresàri de durere i cäutA o batistä In buzunarul hainei ca sá opreascä sângele care Ii curgea pe brbie i pe cämaä i, In timpul acesta se gândea febril lace ar fi putut sA facä, dezarmat i sfârit de obosealä, ca sä se fereascä pe sine i pe Sarah de ceea ce urma sä se petreacä. i, In timp ce apuca pachetul de erveele de hârtie din buzunar, dAdu peste cele douä capace de stilou agAate de marginea buzunarului i-i aminti cà primul dintre ele flu continea un stilou, aa cum fcea impresia, ci

bisturiul säu de arheolog. Il desprinse cu grijä i, Indatä ce soldatul se Intoarse pentru o clipä ca sä spunA douA vorbe superiorului sAu, Ii scoase capacul de protectie. Camioneta merse pe drumul lateral aproape ojumätate de orä, trecând de un ir de coline flu prea Inalte. Când coborau de cealaltä parte a dealurilor, camioneta se opri i soldatul deschise portiera ca sä Coboare, dar, In timp ce punea piciorul pe pámânt, Blake care venea imediat In spatele lui Ii Infipse bisturiul In ficat Inainte de a avea timp sá apuce pistolul i, pe când militarul se prábuea cu sângele gâlgâind din raná, cu mâna cealahä Ii trase fulgerátor pistolul din teacá i trase In ofierul care se afla Inca la volan Intors cu spatele; când acesta se práväli afará, zvârcolindu-se pe pámântul pun de sânge, mai trase de câteva on, curmându-i suferina.

296 VALER1O MASSIMO MANFREDI

Totul se petrecu In doar câteva secunde i Sarah 11 privi cum se dädeaInapoi, de parcä nu-i venea s creadA, Cu bisturiul In mâna stângä plinä de sânge i cu pistolul Inca fumegând In dreapta. — Doamne Blake, n-a fi crezut vreodatA cä tu... — Nici eu, dacä vorbesti despre asta... rAspunse el LAsA sä-i cadA armele i se frânse de mijioc vomitând pe nisip puinui pe care-i avea In stomac. Când spasmele IncetarA sA-i mai scuture, se ridicä, verde la faá, i se terse cum putu mai bine cu un ervee1 de hârtie, apoi se apropie, clätinânduse pe picioare, de lada jeepuiui i iuä lopata. — SA-i IngropAm acum, spuse. Si Incepu sA sape. Când terminarä, Ii dezbräcarä pe cci doi bArbai de uniforme si-i aruncarAIn groapä, acoperindu-i cu nisip. Blake aruncä bluza militanilui, plinA toatA de sânge, dar Ii luA vestonul, ImbrAcA pantalonii, Ii puse chipiui iIncAiA bocancii. La fel fcu i Sarah, potrivindu-i cumva hainele ofieru1ui, prea largi pentru ea.

— Imi Inchipui cA-ti dai seama cA, dacA Egiptui este, din IntAmpiare, In stare de rAzboi, o asemenea faptA se pedepsete cu Impucarea, spuse Sarah In timp ce se ImbrAca. Blake aruncA o privire cAtre groapa In care-i Ingropase pe cci doi:

— Si pentru ala pcfli fi Impucat. Dat find cA flu ne pot Impuca de douA on, meritA sA riscAm. Nu putem umbla peste tot Intr-o mainA miiitarA ImbrAcati In haine civile. Si FarA o mainA nu ne putem deplasa nicAieri. Când vom ajunge In vreo localitate, o sA vedem cc este de fAcut.

Ii curAtA cu grijA bisturiul cu un ervetei pânA cârid Ii vAzu strAlucind din nou:

— Este marfA englezeascA, spuse ci punându-i din nou capacui peste lamA i agAându-l la locul iui buzunarul hainei, ccl mai bun din câte existA.

Se urcarA In jeepui militar i IncepurA sA scotoceascA peste tot pânA gAsirA o hartA militarA a peninsulei Sinai.

FARAONUL NISIPUR1LOR 297

— Minunat, spuse Blake. Cu asta putem sä cäutäm un traseu mai ferit. Eu a zice sA ne Indreptäm mai degrabä spre Ismailia decal spre Cairo: e mull mai uor sä treci neobservat astfel. Benzina ar trebui sä ne ajungä. — Stai puin, uite ce am gAsit, spuse Sarah. Si-i Intinse un plic din plastic gäsit Intr-un buzunar interior al hainei cu care se Imbräcase. Erau douä foi In limba arab, cu fotograflule br. Blake le citi:

— Scrie cä suntem spioni ai Mossadului lrimii pentru a pregäti reocuparea Sinaiului de cAtre Israel.

— Dar este absurd, spuse Sarah. Ii bat joc de mine In numele cine tie càrei nenorocite de ratiuni de stat, dar n-o sA

le meargA... DacA reuesc sá scap din beleaua asIa, cineva o sA trebuiascà sá dea socotealá.

Pomi motorul i maina se puse In micare, dar, dupA câteva minute, radioul Incepu sA cârâie In arabä: — Abu Sharif cätre Leul deertului, rAspundei, terminal. Blake i Sarah se privirA unul pe celAlalt cu 0 expresie Intrebätoare, In limp cc radioul repeta aceIeai cuvinte. Blake apucä microfonul: — Leul deertului cätre Abu Sharif, vä ascultAm. Urmä o pauzä de cealalt parte, apoi vocea IntrebA: — Ce noutäti ai, Leul deertului? — Leul a InhAtat prada: gazela i apul sunt In ghearele lui. Misiune Indeplinitä. Terminal. — Foarte bine, Leul deertuIui. Intoarceti-vä la bazä. Terminal.

Blake oftA uurat: — Din fericire, radioul Asta flu este bine ecranat i recepIioneazä bate descArcArile atmosferice, aa cA, probabil, flu au remarcat nici o schimbare a vocii.

— Dar unde ai InvAtat araba aa de bine i cu asemenea Inflorituri?

— Am petrecut mai mull limp la Cairo decât In Chicago.

298 VALERIO MAssiMo MANFREDI

— Si de asta te-a päräsit sotia? Intrebä Sarah. — Poate. Sau poate cä avea pe altul. N-am vrut niciodatä sä recunosc aa ceva, dar, la urma urmelor, de ce n-ar fi putut fi i aa? — Pentru cä flu o meritai, spuse Sarah. Pentru cA eti un bArbat extraordinar.

— Blândul Clark Kent, tipul ala linitit care devine Superman. Nu-i face iluzii: flu-i decât o chestiune de locul In care trAiesc. 0 data ajuns la Chicago, dacä s-o mai Intâmpla vreodatA asta, o sä devin din nou Clark Kent. Sau chiar mai rAu.

Se càutä instinctiv prin buzunare:

— Oare Iicälosul ästa nu fuma cumva? Gäsi un pachet de igAri egiptene. Fuma nite porcArii. Dar mai bine decât nimic, spuse el aprinzându-i una la flacära brichetei. Conduserä mai multe ore frä sà IntâlneascA decât câteva

camioane militare pe care le salutau cu un semnal din claxon, pânA când, spre searä, ajunserä la portile oraului Ismailia. Blake cäutà un bc mai adApostitIn spatele unei coline, demonta numerele de Inmatriculare i le Ingropä, apoi Ii schimbarä amâiidoi hainele i o pornirä cätre ora

In jur era o agitaie ciudata: din depArtare se auzea vaierul sirenelor, se vedeau licàrind lumini albastre pe fondul rou al asfinitului. — Am ceva bani egipteni, spuse Blake. Mi-au rämas de la ultima oarä când am venit aici. I-am luat la mine in noaptea In care am plecat din Chicago, gândindu-mä cä yin In Egipt. Putem lua un taxi i sä mergem sä cäutäm un hotel. — Mai bine mergem cu un autobuz, dupA toate câte ni s-au Intâmplat, räspunse Sarah. Cumpärarà bibete de la un chioc i nite covrigei cu susan

i ateptarä la peron. In clipa aceea väzurä o formatie de avioane de vânätoare zburând la mica Inältime cätre est i fäcând sä vibreze zidurile clädiribor cu zgomotul asurzitor al motoarelor.

FARAONUL NISIPURILOR 299

De pe o stradä lateralä apàru In vitezä o coloanA de camionete pline cu so1dai, urmate de câteva transportoare blindate. — Ce dracu’ mai este i asta? spuse Sarah. — Nimic bun. Sunt militari peste tot, maini blindate: on a fost o räscoalä ori o loviturä de stat. 0 sA afläm dupä ce 0 sä citesc un ziar.

Urcarä In autobuz i parcurserA strzile oraului, dar când vAzurà peste tot erau bariere i posturi de control coborârä la prima statie i cäutará sá ajungA In bazar, acolo unde era eel mai uor sä te pierzi In multime. Ajunserä In preajma moscheii când cerul Incepea sà se Intunece pe deasupra acopeniuri1or din oraul vechi i glasul muezinului acoperea toate zgomotele oraului: pentru câteva clipe, prea cä i sirenele i huruitul tancunilor se domoleau pentru ca oamenii sä poatA auzi chemarea la rugAciune. Blake se opri i el sä asculte cântecul prelung i tânguitor care plutea prin aemi Ince;osat i greu al serii i, la gândul cA flu fusese niciodatA acolo sus vreun Dumnezeu ca sä-l asculte,

nici Dumnezeul lui Israel, nici Allah, nici Dumnezeul cretinilor, sufletul i se umplu de spaimä. Porni din nou la drum pe strädutele din centrul vechi pentru a cäuta un bc mai modest de Innoptat.

— Avem puin timp la dispoziie, spuse el. De-acum i-au dat seama cä ,,leul deertu1ui” nu s-aIntors la vizuinA i bänuiesc cä a fost scos din luptA. 0 sä Inceapä sà-l caute peste tot: dacA mergem la un hotel oarecare, vom fi depistai imediat.

Gäsi o pensiune mizerabilä In cartierul din jurul moscheii i tocmi pentru douA nopp o camera cu baia i telefonul pe conidor.

La baie era un closet turcesc care puea a urinä de-i dädeau lacnimile, dar exista i un robinet instalat la o InAlpine potrivitA pentru igiena pàribor intime. Duul era o cabinA separatä de care se serveau toü cieni, CU 0 crustA de sApun vechi cat Egiptul i Cu perepi complet acopenip de murdärie i de mucegai.

300 VAuRIo MASSIMO MANFREDI

Telefonul era fixat pe perete, i avea conectat un aparat pentru fise. Sarah se hotárl sä se spele In camerA Cu ajutorul unei gAlei, pe rand pe tot corpul, Cu burete i sApun, iar Blake deschise radioul Ca sA asculte ceva tiri. Pe toate posturile se transmitea muzicA religioasA i el se trânti pe pat ca sA se odihneascA, uitându-se la Sarah ocupatA din pun CU spälatul, dar, la un moment dat, muzica IncetA treptat i se auzi vocea unui crainic: anunia cä preedintele luase act de noua majoritate din parlament i numise un nou guvem care instaurase legea islamicä i denuntase tratatul de pace cu Israelul. — Doamne Dumnezeule, exciamA Blake. A avut bc o

boviturA de stat i Egiptul a intrat In rAzboi. Israelul este cornplet Incercuit. Libanul i Libia au declarat i ele räzboi, jar guvernul algerian s-a putea sA cadA dintr-un moment Intr-altul. Dar de ce guvernul nostru flu intervine? Ce dracu’ se Inr.âmplA? Probabil cA s-a Intârnplat ceva teribil In timp ce noi ne aflam Inchii la Ras Udash, Sarah, ceva care a declanat catastrofa asta.

Sarah se terse i Incepu sA-i frece pArul cu un prosop: — Un adevArat dezastru. Si situatia noastrA devine tot mai grea. CAutaii ca spioni ai Mossadului, Intr-o situ4ie de rAzboi, nu avem nici o scApare dacA dau de noi. Am cAzut Intr-o cursA mai rea decât aceea din care am scApat. — Singura noastrA speraiflA este sA ajungem la ambasada

americanA. Trebuie sA intrAm In contact cu ei ca sA ne spunA ce sA facem.

— De acord cu tine. MA ocup eu de asta. Cunosc pe cineva mare de acolo. LasA-mA doar douA minute ca sA mA Imbrac.

— Bine, spuse Blake, Intre timp eu o sA dau un telefon: existä o persoanA care poate sAne gAseascA un adApost i sAne dea o mânA de ajutor aici, In Egipt, In car cA flu am putea ajunge la ambasadA. Este asistentul meu, Selim. Iei pe coridor i cern la centralA un ton, dupA care forrnä numArul. Telefonul sunA mult timp, dar flu rAspundea nimeni

FARAONUL NISIPURILOR 301

la Chicago, In apartamentul lui Scum. Nu-i rämânea decât sá deranjeze un alt prieten: formA numArul lui Husseini i telefonul Incepu sä sune. Husseini rAspunse aproape imediat: — Alo, spuse. — Omar, sunt William Blake.

— Doamne, unde eti? Am Incercat In toate felurile sä dau de tine. Dar adresa ta de e-mail nu mai poate fi contactatA. —-Cred i eu, dat fund cä tabra de acolo a fost bombardatA. MA aflu In Egipt, In plin rAzboi. AscultA-mA, am neapArat nevoie sA intru In legAturA Cu Selim, asistentul meu. Stii unde este? Poti sA stabi1eti pentru mine o Intâlnire prin telefon cu ci? — Scum este In Egipt, la El Qurna. Papirusul este IncA acolo.

— Glumeti, nu se poate aa ceva... — Este exact cum ti-am spus, confirmA Husseini. Scum IncearcA sA-1 cumpere. — Cu ce bani?

— Eu.. .nu tiu. Va trebui sA-l Intrebi peel. DacA totui merge bine, Ia ora asta ar Ii trebuit sA ia legAtura cu cineva. CautA-l la numru1 Asta. Blake Ii notA scriind In palmA. CautA-1 dupA ora zece seara, ora egipteanA.

In clipa aceea unul dint.re clientii pensiunhi din camera care se afla In fata telefonului i Blake se opri ca sA flu fie ascultat. Când omul dispAru pe scAn, continuA sä vorbeascA. Dc acord, Ii sun chiar In seara asta... Alo, Alo, Oman. LegAtura se Intrerupsese.

IncercA sA formeze din nou numArul dan suna ocupat i continuA sA sune tot ocupat on de câte on mai reveni. Scrise numArul iui Scum pe un petic de hârtie i se Intoarse In camerA. Sarah se ImbrAcase i cAuta ceva In rucsacui sAu. — Ai gAsit-o pe persoana pe care o cAutai? Intrebä. — Nu, dar am numArul sAu de aici din Egipt, o sA-i sun mai tArziu. DacA vrei sA dai telefon poti s-o faci acum: flu-i nimeni pe condor.

302 VALERTO MAssIMo MA.rwiuDI

Sarah continua sA scotoceascA prin rucsac: — Am ceva mai bun, aici InAuntru, dacA mai functioneazA. — Dar... flu te-au percheziponat la graniA? — Ba da... dar flu aici, spuse Sarah scotând un pachetel cu absorbante. DespAturi unul dintre ele i scoase o minusculA jucArie electronicA cu douA capace: In jumAtatea din dreapta

era un telefon celular, In jumAtatea din stânga un computer. Ii deschise i micul monitor se luminA In verde. — Ura, functioneazA, se bucurA Sarah. FormA numArul i apropie aparatul de ureche: — Biroul Exteme, rAspunse dupä o vreme o voce bArbAteascA.

— MA numesc Forrestall. MA aflu In Egipt ImpreunA cu o altA persoanA. Suinem In mare pericol i avem nevoie urgentA sA ajungem la ambasadA. — Unde vA aflati? rAspunse vocea dupA o clipA de ezitare.

— Intr-o pensiune din Ismailia, Shara al Idrisi, numArul 23, la etaj, a doua uä la stânga. — RAmâneti unde vA aflati. Vom trimite pe cineva sä vA scoatA de acolo. 0 sA ne folosim de colaboratorii notri egipteni, dar va dura ceva timp. — GrAbiti-vä, pentru numele lui Dumnezeu, spuse Sarah. —Fiti linititA, raspunse linititor vocea. Facem tot ce putem. — Ei, cum este? IntrebA Blake.

— Au spus sA flu ne micAm de aici cA trimit ei pe cineva sA ne Ia de aici.

— Perfect. AscultA, eu cobor In bazar ca sA cumpAr nite haine arAbeti: e mai bine sA flu atragem atentia asupra noastrA; flu cred cA mai sunt multi occidentali care sä umble pe aici cu toate câte se IntâmplA acum. 0 sA iau i ceva de mâncare: am

vAzut cA pregAtesc i nite kebab la birtul din colt: ti-ar pläcea? — Nu pot suferi camea de oaie. A prefera, dacA ai gAsi, nite pete, dar dacA nu este altceva, o sA mAnânc i kebab: mor de foame.

FARAONUL NISIPURILOR 303

— Väd eu ce gäsesc, räpunse Blake i iei din camerA. Sarah se uitA la ceas: era nouA. AfarA, strAzile erau complet pustii; doar In depArtare se auzeau voci rAstite rAsunând In nite difuzoare. Se gândi cA se pregAtea vreo manifestalie de stradA, ceea cc poate cA le-ar fi dat posibilitatea sA circule mai uor.

Incerca Intre Limp sA1i dea seama pânA unde putea sA fi ajuns Blake sau se gândea cA poate s-a rAtAcit prin Inghesuiala din bazar. Desigur, trebuia sA treacA destul de muit Limp pAnA sA ajungA la ci cci care aveau sA-i ajute: trebuiau activati nite ageni care poate cA flu locuiau In ora, ci trebuiau sA se deplaseze, cu destulA greutate, prin InvAlmAeala aceea de

vehicule militare care Impânzeau strAzile oraului. In mod sigur, nici flu putea fi vorba sA aparA cineva Inainte de miezul nopii sau poate chiar mai târziu. Dar unde putea Ii Blake? Cat Ii trebuia ca sA cumpere douA trene i puin kebab? DAdu In lAturi perdelele de la fereastrA i privi pe stradA: flu se vedea decât un vânzAtor de fistic i de arahide, instalat la co1ul clAdirii de peste drum. Se fAcu zece i Sarah IncercA sA sune din nou. — Operaliunea este In curs de desfAurare, rAspunse aceeai voce, dar este nevoie de limp. Nu vA micati de acolo, o sA vinA cineva sA vA ia.

Se fAcu i unsprezece i Sarah era sigurA acum cA tovarAului sAi se Intâmplase ceva rAu: poate cA-I arestaserA i-l duseserA la poliie pentru cercetäri. Poate cA-I recunoscuserA i fAcuserA legAturA Intre persoana sa i dispariia unui ofier i a unui soldat din armata egipteanA In deertul Sinai. Ii Inchipui cA tocmai atunci 11 interogau, poate chiar Ii torturau i cA ci cAuta sA reziste pentru a-i da ci rAgazul sA-i dea seama de cele Intâmplate i sA fugA. Simli cum i se pune un nod in gaL i i se oprete rAsuflarea. Trebuia sA se hotArascA: Blake avea posibilitatea sA telefoneze la pensiune din once cabinA IntâlnitA In drum i, dcci,

304 VALERIO MAssIMo MwiDI

dacä flu suna, Insemna cA nu avea posibilitatea s-o facä. Trebuia sä piece de acolo i sä Incerce sà ajungä de una singurä ia ambasada americana. Aceia ar fi fost punctul de referin4 i pentru el, dacA ar fi reuit sá se mite In libertate. Mai avea bani: ar fi putut sA ia un taxi i sä ajungA la Cairo.

Nu mai avea de ales. Scrise pe o bucäicä de hârtie: ,,Nu

mai pot sä te atept. ncerc sá ajung singurä In locul stabilit. Te atept acolo. Ai grijà de tine, Sarah” i prinse mesajul pe uá. Atât Blake, cat i agenii thmii de ambasadä, oricare dintre ei ar fi sosit, ar fi Ineies despre ce era vorba. Ii luä rucsacui, Ii ascunse pe eel al iui Blake In dulap i, Inainte de a iei din camerA, mai aruncA o privire In strada cu greu luminatA de un felinar; chiar In ciipa aceea, vAzu oprinduse o mainA i coborând doi bArbati egipteni dupA InfAiare, dar Imbräcai cu haine europene: Cu siguranA, ei erau. VAzându-i intrând, Sarah, dupA momentele de uurare, fu cuprinsä de o mulime de Indoieli i-i veni In minte sA fugA i sä Incerce totui sA ajungA de una singurA la ambasada americanA din Cairo. Dar acum era prea târziu: se auzeau deja paii celor doi bàrbai care urcau pe scarA i altA cale de a iei din clAdire flu exista, doar dacA nu se arunca pe fereastrA.

n timp ce se gândea i Ia aceastA eventualitate, auzi o bAtaie In uA. ncercA sA se 1initeascA, se gândi cA, In sfârit, nu mai avea de ce sA se teamA: cä aceia erau, desigur, agenii trimii de ambasada americana i merse sA deschisA, dar, dupA ce-i vAzu mai bine la faA de cci doi, Ii dAdu seama cA era pierdutA. — Sunt un ofiter de la poliia militarA egipteana, spuse unul dintre ei Intr-o engiezA aproximativA. Proprietarui acestei pensiuni ne-a spus cA dumneavoastrA flu i-aii deciarat datele de identificare. Vrei sane arAtati documeritele dumneavoastrA, vA rog? Cei doi ageni nu puteau vedea Inca biletui prins pe partea cealahA a uii, lipita In momenteie acelea de perete i Sarah

FARAONIJL NISIPURILOR 305

trase nädejde cA era vorba doar despre un control de rutinA prin hoteluri. Spuse, Intinzându-le cartea sa de identitate: — Ma numesc Sarah Forrestall. Intrasem In Egipt pentru turism si am rämas blocata aici de rAzboi... Mare päcat, flu am vAzut Inca Luxor, mci Abu Simbel, dar...

Omul privi documentul i avu un schimb rapid de priviri Cu colegul säu. — Doamnä, spuse CU 0 voce gravä, unde este prieteriul dumneavoasträ?

Sarah Inelese cä flu mai avea scäpare: — Habar n-am, spuse, a ieit de mai bine de douA ore ca sä cumpere ceva de mâncare i nu s-a mai Intors. N-am idee pe unde ar putea fi. — Veti veni cu noi la comandament i ne veti povesti tot ceea ce titi. De ci ne vom ocupa mai târziu. — Dar eu... spuse Sarah. Dat nu mai putu adäuga nimic ahceva. Omul o apucä de un brat i târI afarä din camera, In timp cc colegul säu mai zàbovea adunând obiectele care rämäseserä Impràtiate pe podea i pe pat, apoi tcfli trei 0 pomnirä pe condor. Dat flu fäcuserä decât câtiva pai când se trezirä pe neateptate In faia altor doi indivizi apAn4i chiar In clipa aceea pe platforma scárii, având amândoi In mâini pistoale cu amortizor. Sarah intui cc se Intmp1a i se aruncäla podea acoperindu-i capul cu mâinile, jar pe deasupra ci semiIntunericul de pe condor era sfâiat de fulgere de luminA portocalie i aerul se umplea de un fum greu i acm. Lovii In piept, cci doi po1iiti egipteni se prävAlirä pejos aiäturi de ea, färä sä scoatà nici un geamat. RidicA Incet capul i vàzu cA unul dintre cci doi bärbati se inea cu bratul drept de bratul stâng, pe când celálalt venea Inspre ea cu anna IncA fumegând In mânA: amândoi erau egipteni.

— in ultimul moment, dacA flu mA-nel, Ii spuse apropiindu-se. Ne scuzali, miss Forrestall, adAugA apoi cu un zâ.m

306 Viujiuo MAssiMo MANFREDI

bet discret, dar cfrculaia era foarte intensA. Unde este prietenul dumneavoasträ? Se simea, dupA modul In care se purta, cä tria printre americani i aceasta o rnai linisti. — Nu tiu, rAspunse Sarah. A coborât sA cumpere ceva pe la nouä i flu s-a rnai Intors. L-am ateptat pânA acurn i ma tern Ca flu se va mai Intoarce niciodatA. Nu rnai putem rArnâne awl, Cu atât rnai mult Cu Cat colegul dumneavoasträ este ränit... — Din fericire, flu-i decât o zgârieturA, spuse celAlalt, va fi suficient sà-rni strâng bralul cu o batistä Se làsA ajutat de colegul säu pentru aceastA sumarAlngrijire, apoi Ii Imbräcä pardesiul i pomi In jos pe scäñ, urmat de Sarah i de colegul säu care rnai avea IncA pistolul In mânA. Un arab In vârstA urca tocrnai atunci scArile, rezemându-se

Intr-un baston, i rnurmurA printre dinti: — Salam alekhurn.

— Alekhurn salarn, rAspunse omul cu pistolul. dar Sarah tresAri recunoscând vocea lui Blake. Irnediat, aceeai voce rAsunA din nou, de data aceasta rnai putemicA i mai hotArâtA In spatele br: — Aruncati armele i Intoarceti-vA sus imediat. — Jos armele, am spus! repetA i mai poruncitor Blake,

Indreptând cAtre ei un pistol. Sarah Ii privi: era pistolul egipteanului pe care-i ucisese In Sinai cu bisturiul. Cei doi iAsarA armeie pejos si Blake le adunA frAmntârziere, dupA care pomirA sA urce scarile, urmap de Sarah. TrecurA pe lângA cadavrele celor doi poliiti, Intinse pe jos Intr-o bakA de sânge care continua sA se IntindAlmbibând mocheta de pe podea.

— InAuntru! ordonA Blake arAtând spre usa IncA deschisA a camerei. Ii dAdu jos kefiahul care Ii acoperea aproape complet capul: Am vAzut nite micAri suspecte In jurul pensiunii, spuse el cAtre Sarah. Si a trebuit sA mA ascund. latA de ce flu am urcat.

— Dar de cc ii ameninti cu arma? spuse Sarah uluitA. Au venit sA ne salveze. Unul dintre cei doi a fost rAnit In

FARAONUL NISIPURILOR 307

confruntarea Cu doi ageni egipteni, cei pe care i-ai vAzut pe condor.

— Domnule Blake.. .Incepu sA spunA unul dintre prizonieri. VA rog, ratiuni... Nu avem timp de pierdut, trebuie sA plecAm. DumneavoastrA flu Inelegei... — Cum se face cA-mi tii numele? IntrebA Blake tinând In continuare arma IndreptatA Inspre el. — Ne-a spus doamna Forrestall... — Fals! Doamna nu a spus decât cA mai era i o altA persoanA cu ea. Eram aici. De unde-mi tii numele? — Will, te rog, spuse din nou Sarah. — Sarah, nu te amesteca, tiu ce fac. Nu mai putem avea Incredere In nimeni. Numele meu nu se afla decât In scriptele de la Warren Mining: cum sA ajungA la ambasada americanA? i cum ajunsese In hârtiile celor doi care ne-au arestat In autobuz? Acum, leagA-i. Ia ireturile de la rucsacuri i leagA-i. Sarah fAcu Intocmai cum i se spusese i, când cci doi bArbai furA imobilizati, Blake Ii percheziionA: unul dintre ei avea un telefon celular. Ii deschise.

— Care este numArul la care trebuia sA raportezi? Omul clAtinA capul: Suntei nebun. Politia ar putea sosi In orice clipA. Blake ridicA piedica pistolului: — Numrul!

Omul Ii mucA buzele, dar formA numArul i telefonul Incepu sA sune. — Când vor rAspunde, ai sA le spui cA ai avut un schimb de focuri cu poliia egipteanA i cA noi doi suntem morti. Ai Inteles? Morti. Si sA flu faci glume dacA flu vrei sA ajungi i tu alAturi de Aia doi de afarA.

o voce rAspunse la telefon i Blake Ii apropie i ci urechea de receptor: — Biroul ,,M”, vorbii. — Sunt Yusuf. Ceva n-a mers cum trebuia: era acolo polipa militarA egipteanA care ne atepta: a fost un schimb de focuri.

308 VALERIO MAssIMo MANFREDI

Prietenii notri au fost prini la mijioc. Sunt... morp. Abdul este ränit, dar flu gray. Dc partea cealaltA furA câteva clipe de tAcere. — Ati Inteles ce-am spus? insistA omul.

— Am Inieles, Yusuf. Intoarceti-vA imediat. VA trimit o ambulaniA In locul In care am stabilit sA se facA predarea. Blake Inchise telefonul.

— Ce avei de gând sA facei cu noi? IntrebA bArbatul care purta numele de Yusuf. —0 sA trimitem pe cmeva sA vA ia de aici, spuse Blake. Apoi, Ii fAcu semn lui Sarah sA adune lucrurile lui i ale ci i ieirA Incuind dupA ei ua Cu cheia. — Puneti asta, Ii spuse aruncându-o o galabia neagrA. Trebuie sA ne IndepArtAm cat se poate de repede. CoborârA scArile i trecurA prin faa bAtrânului proprietar care stAtea In picioare In spatele tejghelei, zApAcit, fArA a Inelege nimic din ceea cc se petrecea. — CheamA imediat po1iia, Ii spuse Blake In arabA, sunt morli i ränii acolo sus. Sc strecurA In stradA trAgând-o dupA el pc Sarah InfAuratA In galabia cu capul i faia acopcrite de un vAl. — Dar cc te-a apucat... IncercA sA spunA ea. — Nu acum. 0 sA-ti explic mai tArziu. Trebuie s-o tergem jute de tot. Nu avem dccât cAteva minute la dispoziie. Blake cofi pe o strAdutA IntunccoasA i o strAbAtu pAnA la capAtoprindu-se la ficcarc Incruciarc ca sä verifice dacA nu apar

ccva surprize de pe sträzile laterale. In preajma bazarului mai era IncA lumc. Fumizori i hamali, In special, care aduccau marM pentni a doua zi: comertul nu se Intrcrupea din cauza rAzboiuiui sfânt. Din când In cAnd linitea din atmosferA era IntreruptA de zgomotui eicopterelor sau de bubuitul avioaneior cu reacie care se Indreptau spre zona de conflict. La un moment dat se opri sub o boitA InncgritA de fum a unui vechi atcier de fierArie i se ascunse In umbrA trAgând-o i pc Sarah iângA ci.

FARAONUL NISIPURILOR 309

— Si acum ce facem, Intrebä fata.

— Acum roagä-te la un Dumnezeu oarecare, Ii räspunse Blake privindu-i ceasul. Peste cinci minute vom afla dacä ti-a ascultat ruga. Rämaserä nemica;i, In tAcere, trägând cu urechea la cele mai mici zgomote. Trecurä cinci minute, apoi zece i chiar cincisprezece de ateptare febrilä i Blake, amärât la culme, se lAsA sA alunece la pàmânt rezemându-i capul pe genunchi. Sarah Ii atacä:

— Dar vrei sä-mi explici i mie cc facem aici? Dc ce flu i-am urmat pe cci doi oameni? La ora asta am fi fost pe drum cätre ambasada americanA, fir-ar sA fie!

— La ora asta puteam chiar sA fim morti, dupA câte tiu eu despre asta. Eu am Inceput sA am nite bAnuieli când egiptenii ne-au luat cu ci In maniera aceeai când am gAsit documentele acelea. Si ai avut bAnuielile astea i tu, dacA flu mA Inel. Si omul acela Imi tia numele: cine il-a spus? Sarah clAtinA din Cap: — Nu tiu, flu mai sunt sigurA de nimic... Puteam sA flu chiar i eu... Nu apucä sA termine cc avea de spus: de dupA coitul unei strAzi apAru o mainA veche Peugeot 404 neagrA care se opri In fata br. — Poate cA suntem salva1i, spuse Blake. Trebuie sA tin minte cA rareori egiptenii sunt punctuali. Repede, ureA. 0 Impinse pe Sarah pe bancheta din spate i el se aezA lângA ofer: un tânAr nubian cu teriul Inchis care Ii salUtA cu un zâmbet larg dezvelindu-i ufi irag de dinti sAnAtoi i foarte aibi: — Salam aiekhum, ci sidi.

— Alekhum salam, rAspunse Blake. Tu trebuie sä flu Khaled.

— Sunt Khaled ci Sidi. Scum mi-a spus cA trebuie sA vA Intâlnesc aici. Si mi-a mai spus sA vA duc la ci acasA, la Cairo, cat se poate de repede. Va veni i ci maine, de la Luxor. Vom avea de cAlätorit aproapc toatA noaptea pentru vom face un

310 VAIjiuo MAssIMo Mii’WiDI

ocol foarte mare, pe osele secundare, pe unde flu sunt nici

soldati mci poliie. In sacoa aceea de plastic gàsii ceva de mâncare; probabil cä sunteti Infometati. — Aa este, spuse Blake, de zile Intregi n-am mai mâncat ceva ca lumea. Luä o pläcintä umplutä cu verdeatA i cu came de miel tocatA si-i oferi una Si lui Sarah care o Infulecä imediat. Khaled conducea Incet, foarte prudent, luând-o pe drumuri làturalnice, aproape pustii. — Am sA te tin eu de vorbA, spuse Blake, dar sotia mea este moartA de obosealä si trebuie s-o läsàm sä doarmA putin. Intinse mâna spre bancheta din spate i o strânse pe aceea a lui Sarah. Apoi se rezemA comod de spätarul scaunului i rAmase In tAcere ascultând mormàitul obosit al motorului i privind drumul cale aluneca In tácere sub fâia de luminä a farurilor. Khaled päräsi aproape imediat oseaua asfaltatA i o luA pe un drumeag de pämânt bàtätorit, präfuit i pun de gropi, afundându-se In câmpia deltei Nilului. Din când In când treceau prin sate cu case construite din cärämidá nearsà i cu acoperiuri din paie sau din trestie, ca pe vremea Ieirii din Egipt i Blake putea simti In aer mirosul de bälegar i de noroi, acelai pe care-l simçise In satele din Egiptul de Sus i din cel de Jos, din Mesopotamia i de pe Indus, mirosul unor locuri uitate de istorie.

Oraul biblic Pi-Ramses, de la care pomise marea migratiune, probabil cä nu era prea departe: traversau tocmai atunci tinutul Gosen.

La miezul nopii, Khaled deschise radioul pentru a asculta jurnalul i Blake putu auzi tonul triumfalist al crainicului care descria Israelul Incercuit din toate párile, o tarä a càrei soartA prea de-acum pecetluitA. Urma interviul luat unui om politic care spunea cA, dupä victoria arabä, pupnii evrei supravietuitori care puteau demonstra cA se nAscuserä In Palestina, ar fi putut rämâne pe bc, cäpätând cetáenie palestinianA ijurând credintA noului stindard.

FARAONUL NISIPURILOR 311

Blake Invârti butonul pentru a cAuta un post european sau israelian, dar toate erau putemic bruiate i practic flu se putea asculta nici unul.

Pe la unu se oprirà pe malul unui brat al Nilului i Khaled coborl sä.i facä nevoile, imitat i de Blake. Lufla, Inca aproape plinA, plutea puin deasupra orizontului, lAsând ca pe cea mai mare parte a cerului sA rAmânä doar strAlucirea stelelor. 0 adiere de vânt fäcea sä se unduiascA coroanele arbutilor de papirus care sclipeau ca nite fire de argint In lumina lunii, se reflectau ca nite tentacule de meduze In oglinda linä a apei. DeodatA, dinspre räsärit se auzirä bubuituri Indepartate ca de tunet i la orizont pâlpâirä o multime de fulgere. Putin dupä aceea, un zgomot asurzitor sfâie 1initea depliná a noppi i patru avioane de vânätoare purtând pe aripi i pe fuzelaj steaua lui David trecurä foarte jos peste trestii lasând In urma br dare lungi de foe: Israelul reac;iona cu furie la ofensa arabä i Blake se gândi la legea implacabilA care de treizeci de secole cäläuzea acel popor cu Ufl trecut atât de Indelungat Impotriva dumanilor säi: ochi pentru ochi. Khaled läsA sA cadA peste vârfurile pantofilor poalele galabiei pe care le ridicase pânA la centurA, apoi aruncä o privire In interiorul mainii i, asigurându-se cä Sarah dormea, scoase din buzunar o scrisoare i i-o InmânA lui Blake: — Scum dorete ca numai tu sä citeti aceastä scrisoare, spuse. Rämâi aici afarA, Ij voi aprinde luminile de pozitie. Blake se läsA pe vine In fata mainii i cu fiecare rand pe care-b parcurgea cu privirea, simtea cum sângele i se urca In cap i pe frunte Ii apàreau broboane de sudoare. Când terminä de citit, se läsä sä cadä In genunchi acoperindu-i fata cu palmele. Se trezi când mâna lui Khaled Il atinse pe umar: — sa mergem, spuse, mai avem Inca mult de mers.

Ii ajutä sA se urce In mainä, se aezä la volan i continua linitit drumul. Primele suburbii ale orau1ui Cairo se conturarä

312 VAuiuo MAssiMo MANFREDI

pe fondul unui cer sideflu pe la cinci dimineaa i glasul muezinilor vibrä räsunAtor peste oraul pustiu, peste tumurile subiri ale minaretelor, mai mult ca un strigät de räzboi decât ca o rugäciune. Khaled merse tot pe sträzi Intortocheate de la periferia imensei metropole i, dupà un lung ocol, se opri la capAtul unei strzi pràfuite având pe margini clAdiri spAlAcite din beton armat si cArämizi Cu gäuri, netencuite, Cu capetele de fier ale armäturilor atârnând la capete, CU trotuarele fàcute bucäi i pline de gropi. Firele electrice erau atârnate Ca nite festoane bizare dc-a lungul zidurilor i câpva dintre stâlpii de sustrnere se mai aflau Inca In mijlocul stràzilor, urme ale unei situ4ii urbanistice depAite de extinderea impetuoasä a celui mai mare ora de pe continent.

Khaled scoase din buzunar o legäturA de Chei, deschise ua de la intrarea Intr-un bloc de apartamente private i conduse pe oaspeii sài pânA la ultimul etaj, apoi deschise o uA de pe platforma sCam i Ii invitä sA intre Intr-un apartament aproape gol i modest, dar surprinzätor de Curat Si de ordonat, färä ornamentele Incärcate care Impodobeau de obiCei casele egiptene. Apartamentul avea telefon, un televizor mic Si o mainA de scris portabilA pe o mäsutä micA de lucru. Blake inspectA toate ferestrele, una Câte una, pentru a-i da seama de situarea constructiei i de cAile sale de acces i, dintr-o datA, deschizând ua care dAdea Intr-un ba1cona din spatele apartamentului, vAzu In depArtare siluete grandioase de la Gizeh: vârful piramidei mari i capul sfinxului care se zAreau detasate deasupra unei uriae Intindemi de cAsute cu acoperiumi1e cenuii.

Ii strAbAtu un for i Ii aminti acelai profiluri aa cum Ii apániserApe neateptate, operA a naturii, pesteIntindereadeeiticA de Ia Ras Udash. Cercul Sc Inchisese i ci, William Blake, era un punct fragil de sudurA al acelui mel magic i biestemat.

FARAONUL NISIPURILOR 313

Khaled IncAlzi puin lapte i fäcu o cafea turceascà pentru musafirii sài, dar Blake flu bàu decât o ceacA de lapte. —Dacä vrei sä vá odihnip, acolo este un pat, spuse Khaled. o sá-l atept eu pe Selim. — Eu rn-am odihnit bine In masinä, spuse Sarah, o sà rämân eu treazA Cu Khaled. Du-te tu i dormi. Blake ar fi vrut sä mai rAmânä, dar flu putu rezista oboselii cumplite care-i cuprinsese dintr-o datA i se trânti pe pat cAzând Intr-un somn adânc.

Ii trezi târâitul strident at telefonului In apartanienlul Intunecos i pustiu.

Gad Avner se apropie de parapetul de otel inoxidabil Si oftA privind uriaul model topografic luminos din centrul buncArului subteran In care erau reprezentate , ca pe un ecran virtual, micAriIe trupelor In teren, ca Intr-un inofensiv. joc video. Realismul efectului tridimensional, atAt In privina reprezentArii teritoriului cat i In cea a obiectelor In micare, dAdea observatorului impresia cA se micä fizic In interiorul teatrului de operaiuni. Se vedeau oraele i satele In care-si tinuserA predicile profeii, cAmpia Gelboe unde Saul i lona cAzuserA In luptA, lacul Genezareth i lordanul care ascultaserA cuvintele lui lisus i ale Iui loan i, Intr-un colt, fortAreaa impunAtoare Masada, InconjuratA de ziduri nAruite i de scheletele unor câmpuri pline de tranee, amintiri ale unui InspAimântAtor sacrificiu uman, acceptat In numele libertAtii. Se vedea Marea MoartA IncorsetatA Intre malunle de sare

sclipitoare, mormânt at Sodomei i Gomorei i, mai departe, la marginea deertului Ieirii, Be’er Sheva, cupola de la She’ol, petera Arrnageddonului.

In mijioc, Intre undele Mediteranei i deertul luda, se InAlta pe stAnca sa lerusalimul, cu cupola de aur, zidurile Im. prejmuitoare i turnurile sate.

314 VALERIO MASSIMO MANFREDI

o voce 11 trezi din meditaiie:

— Frumoasä jucArie, nu-i aa? Si Avner se trezi In fata siluetei masive a generalului Yehudai care avea o expresie posomorâtA. — Uitali-vä, spuse, este clar cA inamicul depune eel mai mare efort ca sA izoleze lerusalimul, ca i cum ar Incerca sä supunä oraul unui adevärat asediu, tAindui cäile de acces. Un ofiter tânAr se aezA comenzile marelui computer simuland, la fiecare cerere a comandantului san, micAriIe diviziilor de blindate, atacurile In zbor razant ale avioanelor de vânätoare

i de bombardament, prezentând scenariile care puteau urma dupA fiecare eventualä aciune de atac sau de apärare In fiecare dintre zonele de ciocnire cu inamicul.

Nu mai era ca In vremea Räzboiului de ase Zile. Faptul cä fortele aeriene inamice flu fuseserä distruse la sol dAduse natere unei situatii de echilibru care evolua periculos, pe mAsurä cc treceau orele i zilele, Intr-o luptA de uzurä, Cu dueluri foarte violente de artilerie i tiruri masive de rachete executate cu baterii mobile autopropulsate.

Infllträrile permanente de comandouri pe teritoriul israelian räspândeau panicä In rândul populaiei civile i puneau In dificultate sistemul de comunicatii. Atacurile aeriene pe toate fronturile obligau aviaia la un efort extenuant, jar pe piloi Ii duceau lao uzurA din ce In ce mai pronunatA din cauza inferioñtAtii numerice i a imposibilitä4ii de Inlocuire a personalului de zbor.

— Suntem Intr-o situatie dificilA, spuse Yehudai, In special dupä ce Egiptul a intrat In conflict. Si lucrurile s-ar putea chiar InrAutAli. Trebuie neapärat sä dam o loviturA distrugAtoare inamicilor notri, altfel riseAm sA le mai vinä i alii In ajutor.

n momentulln care ar apärea o cat de slabä speranlA de victorie, alte state s-ar gräbi sA se urce i ele In trenul InvingAtorului. — Aa este, spuse Avner, pentru moment, Iranul se limiteazA doar Ia un sprijin extern prin care urmrete sA ia In

FARAONUL NISIPURILOR 315

administrare locurile sfinte ale Islamului, dar fortele cele mai extremiste s-ar putea sä se impunä dintr-un moment In altul i sA cearä o interventie directA, mai ales dacä va continua sä se

exercite amenintarea care ii tine In bc pe americani i pe europeni. Sä nu uitäm cA i iranienii aujurat sA punA mâna pe lerusalim. Si mi s-au semnalat asemenea dorinte pânä i din partea republicilor islamice ex-sovietice. Täcu o vrerne, ca obsedat de un gând Ingrijorätor, apoi spuse:

— Ce probabilitAi sunt sä se recurgà la arma nuclearä? — Este ultima carte, spuse Yehudai i privirea sa se opri pe localitatea Be’er Sheva. Dar s-ar putea sA devinä ceva inevitabil. latA care este situatia: noi Incercilm sä contraatacAm peste tot unde inamicul a pätruns mai adânc pe teritoriul nostru In directia capitalei i, pânA maine searä, vom afla dacA aceastA contraofensivA a avut succes. Dacä se vaIntâmpla sA nu reusim sA-i respingem, asta ar Insemna ca In interval de douäzeci i patru de ore Incepand de maine searä situatia s-ar putea schimba net in favoarea icr, jar pentru noi se va apropia punctul de

unde flu vom mai putea da Inapoi. n acel moment, flu ne-ar mai rAmâne o altA oppune. Avner lAsá capul In jos: — Din päcate, de la Washington nu avem noutäti: situatia din America este neschimbatA. Nu reuesc sA localizeze comandourile, flu tiu unde ar putea fi bombele i, pentru moment, flu avem motive sA credem cA se mai poate schimba ceva acolo In urmätoareie patruzeci i opt de ore. Trebuie sA tie bazärn doar pe propriile noastre forte, dacA facem abstractie de un eventual apel a! papei la Incetarea focului. Dar mA tern cA nici asta flu se va putea realiza. Ua groasA a buncAruiui se deschise In clipa aceea i intrA Ferrario vizibil tuiburat:

— Domnilor, spuse el, aparatura de ascultare de pe satelili a descoperit o centralA de comunicatii In interiorul teritoriului

316 VAIIo MAssiMo Ms.rIDI

nostru. In opinia specia1iti1or americani ar putea fi vorba despre principalul centru de coordonare al Operaliunii Nabucodonosor. Când computerul nostru principal va intra In legAturä cu satelitul, va fi localizat acest centru pe teatrul nostru virtual de opera1iuni. Priviti, Se apropie de ofiierul care stAtea la comenzi si-i transmise codul necesar pentru a intra In contact cu satelitul militar de pe o orbitA geostaionarA i, In mai puin de un minut, o micA luminitA albAstruie Incepu sA clipeascA pe harta tridimensionalA. — Dar este Intre locul In care ne aflAm i Bethlehem! spuse Yehudai uluit. Cum s-ar zice, sub nasul nostru. — Intre locul acesta i Bethlehem... repetA Avner ca i cum ar fi cAutat printre amintirile sale. Doar un nenorocit arogant i Increzut putea plasa o centralA de coordonare a comunicaiilorIntre locul acesta i Bethlehem... Abu Ahmid! — Nu se poate, spuse Yehidai. — Eu InsA cred cA da, spuse Avner. Apoi, Intorcându-se cAtre Ferrario: Unde este Allon?

Ferrario Ii privi ceasul: — S-ar putea sA fie IncA In tunel. — Du-mA imediat la ci.

— Cine este Allon? IntrebA Yehudai.

— Un arheolog, rAspunse Avner pornind pe urmele aghiotantului sAu. Unul care tie totul despre Nabucodonosor.

14

Ua se deschise cu Un scârtàit uor i o siluetà Intunecatá apAru In prag: un brbat destul de malt având In mânA o geantA. — Selim? Eu sunt, spuse. Abia am sosit. — De ce sä Intrebi de asistent când este profesorul In locul lui, domnule profesor Olsen? Ii räspunse o voce din Intuneric. — Cine este? Cine este acolo? IntrebA brbatuI trAgându-se IndärAt.

— Nu-l recunoti pe vechiul tAu prieten? mai spuse vocea din umbrA.

— Doamne... William Blake. Tu eti, Will? Oh, Doamne, asta chiar cA este o surprizA, dar... ce faci aici, pe Intuneric... Hai, nu glumi, iei la luminA. Un bec Sc apnnse pe neateptate i Bob Olsen se trezi In fata lui William Blake. Era aezat Intr-un fotoliu jerpelit, inea mâinile pe braiele acestuia i avea alAturi un pistol, pus la IndemânA pe o mAsutA. — Aici sunt, Bob. Cum se face cA te afli In Egipt Intr-un moment atât de dificil? Si cum de esti aid, Intr-un bc atât de izolat?

— Will, eram la Luxor ca sA lucrez i am venit aici pentru cA Selim mi-a promis cA mA poate ajuta sA ajung la ambasada noastrA. SA tii cA mi-am dat toatA osteneala, a.a cum ti-am promis, am cAutat mArturii, sprijin; Incercam sA lAmuresc lucrurile cu autoritAtile egiptene care Imi promiseserA cA-mi

vor cia tot concursul... Iii promisesem cA voi redeschide cazul

318 VALERIO MASSIMO MANFREDI

täu In facultate i am s-o fac, te rog sA m crezi. ndatä ce vom scàpa din iadul Asta, Iti jur cä vei reprimit In funcia ta... vei avea parte de o recunoatere a meritelor tale... — Si tu, Bob, merii recunotinA pentru cá te-ai strAduit din räsputeri sä-l ajui pe nefericitul tAu prieten. Olsen Incerca sä nu-i opreascä privirile asupra pistolului, pentru a aräta cä lucrul acesta nu-l interesa, dar era singurul

obiect care sclipea In camera aceea Intunecoasä. ii rofi ochii rAtAcit Imprejurul sAu i Incordarea acelei situatii delicate Incepu sä aibä efect asupra minei calme pe care o afla. Când vorbi din nou, glasul Ii era gâtuit de spaimà: — Ce vrei sä spui? Ce-i cu tonul ästa ironic? AscultA, Will, once 1i-ar fi spus alii, eu nu... — Vreau sä spun cä mi-ai trädat Increderea In toate modurile posibile: eti pânà i amantul sotiei mdc. Dc cat timp, Bob? — Will, doar n-o sA dai crezare acelor bârfe rAutAcioase

care flu au alt scop decât sä... — De când? repetà Blake ameniniätor. Olsen se dAdu Inapoi: — Will, eu.... Un tic nervos Ii fäcea sä tremure pleoapele ochiului stâng i dare de sudoare i se scurgeau pe tâmple. — Dc asta te-ai sträduit atâta sä-mi faci rost de finantarea aceea: In felul acesta puteai avea libertate de micare In timp cc eu eram In Egipt. — Greeti, eu cram sincer, eu... — Oh, asta o cred. Stiai cä ma aflu pe calea cea bunà. Aa cä ai fAcut In asa fel Incât sä flu supravegheat de careva dintre prietenii tAi de la fihiala din Cairo a Institutului i, când ai aflat cA aranjasem Intâlnirea, mi-ai trimis pe cap poliia

egipteanä... in felul acesta, eu cram scos In afarajocului i tu puteai pune mâna pe papirus. Dar, de data asta flu p-a mai mers figura: äia flu aduseserä papirusul. Eu, In schimb, cram terminat: dat afarA din casA, dat afarä din Institut, färä nimic,

FARAONUL NISIPURILOR 319

nu-i aa? Papirusul avea sä iasA Ia ivealA mai devreme sau mai târziu; era nevoie doar de putinä räbdare i meritul pentru descoperire ti-ar fi revenit tie cu totul. Când te gândeti ce importanä avea? 0 versiune egipteanA a Ieirii biblice, singurul izvor care flu era ebraic asupra celui mai important eveniment din istoria Orientului i a Occidentului. Nu era rAu deloc. Ai fi devenit tu In persoanA director la Institutul Oriental, urmaul lui James Henry Breasted. Glorie, faimA, contracte grase cu editurile i, pe deasupra, patul lui Judy... Olsen bolborosea ceva, avea gura uscatä i-i lingea In zadar buzele cu limba:

— Will, crede-mA, totul flu-i decât minciunA. Cine li-a

spus toate astea vrea doar sä ne asmutA unul Impotriva celuilalt pentru cine tie ce avantaj ax avea de aici... Gândete-te, ti-am fost prieten Intotdeauna... — Aa? Bun; eu flu vreau aitceva decât sA cred ce aud de Ia tine. Acum, Insä, lasä-mA sA termin cu cc trebuie sA-ti spun. Avem timp: nimeni nu tie cA ne afläm aici. Si Selim este, evident, de acord cu mine. Cineva a pus Ia cale uciderea lui Au Mahmoudi, omul care avea papirusul Breasted, cu pu4n timp Inainte sA-l dea i, apoi, a trimis poliia... Nu-Ø aduce aminte de nimic modul acesta de a actiona, Bob? Dar All n-a murit. Nu-i ciudat? Un om cu trei gloane In ci. Dar, vezi tu, Bob, tAranii Atia egipteni sunt foarte rezistenti, doar Ii motenesc pe faraoni. Särmanul Au, pierzând aproapejumätate din sânge, a reuit sä ajungä cu ultimele forte la locul Intâinirii i, Inainte de a-i da sufletul, i-a spus lui Scum cine a fost acela care 1-a Impuscat: omul cu mustätile l cu pärul roscate. Omul care avea o geantA cu Incuietori de argint. Nu este aceea, Bob? Nu este geanta pe care o ai In mânA? — Dar... este o adevAratA nebunie, Will, bâigui Olsen. Doar nu crezi cu adevArat cA eu...

— N-am sA cred dacA o sA-mi arAli cc este In geantA. Olsen strAnse geanta la piept:

320 VAIJIo MAssIMo Mi’wiIJDI

— Will, flu pot sä fac aa ceva. . .n geanta asta sunt documente strict secrete pe care eu flU am permisiUnea sä le... Blake puse mâna dreapth pe pistol: — Deschide geanta aia, Bob.

In clipa aceea, bubuiturile unor explozii fäcurA sA tremure geamurile i lustrele, iar camera fu luminatA timp de câteva secunde de reflexele luminoase ale exploziilor, urmate imediat de mugetul motoarelor cu reactie i de trosnetul ritmic a! artileriei antiaeriene. Israelul mai avea Inca forta de a lovi in

inima Egiptului. Nici unul dintre cei doi bärbati flu clipi. Olsen îi plecä fruntea: — Cum vrei, Will, dar faci o greealä cumplità... aici sunt documente care...

Cele douä Incuietori de argint se deschiserä pe rand cu un pocnet metalic, mâna lui Olsen se strecurä fulgerätor In geantä scotând un pistol, dar, Inainte de a avea timp ca sä-l ridice i sä tragà cu el, Blake 11 apucä pe al säu i trase. Un singur glon, In inimä. Se auzi un zgomot de pai care urcau In fugä scArile i, dupà câteva clipe, In uà apärurä Sarah i Selim. — Oh, Doamne! strigä Sarah gata sA se Impiedice de cadavrul lui Olsen Intins de-a curmeziul uii. — Avea la el un pistol, dupä cum vezi, spuse Blake. Si a Incercat sä-l foloseascà: n-am avut Incotro.

Sarah In privi Incremenità de uimire Acum trebuie sà facem ceva, spuse Selim. Zgomotul bombardamentului i tirul artileriei antiaeriene probabil cä au acoperit pocnetul Impucàturii, dar pe Asta nu-1 putem tine aici. Blake párea sä flu audä nimic. Ingenunche pe podea In timp ce alte fulgere ale exploziilor aterneau umbre micätoare pe pereii camerei i deschise geanta lui Olsen pipäind cu mâna In interior. Scoase o cutie de metal, o puse pe másuta de lângà fotoliu i o deschise sub lumina lustrei de deasupra. 0 altA serie de explozii, de data aceastaln imediata vecinätate a clädirii

FARAONUL NISIPURILOR 321

In care se aflau, fäcu sä vibreze totul In jur i lumina orbitoare

de afarä se räsfrânse de mai multe on pe perei i pe tavan. In pupilele 1w Blake se reflectarä stràvechile semne, enigmaticele ideograme atât de mult cäutate: — Oh, Doamne Dumnezeule..., spuse el, Doamne!... Papirusul Breasted! Si ar fi rämas acolo fascinat de ceea ce vedea, neluând In

seamA ce se petrecea In jurul sAu, gata sä descifreze acele cuvinte, sà deslueascä acel mesaj milenar apärut la luminá

dupA atâta timp. In clipele acelea, pärea sä fi uitat pânA i de faptul cA abia ucisese un om. Sarah Ii zgâltài ca sä-1 aducä la realitate: — Will, trebuie sä scApäm de cadavru. — La capätul coridorului mai este IncA schela rAmasä de la firma de construcIii i ascensorul cu care se urcau pânä sus materialele. Poate sAne foloseascA, spuse Selim. Daram nevoie de ajutorul vostru. Scoase din buzunar o legAturA de chei i i le Intinse lui Sarah:

— DomnioarA Forrestall, va trebui sA coborâti, sA luaii maina Peugeot a lui Khaled care este parcatA ceva mai Incolo, sA ocoliti blocul i sA opniØ In dreptul schelei. Noi vom coborl Intr-un minut cu cadavrul domnului Olsen.

Sarah IncuviinA, pun zApAcitA de indicatiile macabre ale interlocutorului sAu i coborl scArile pe Intunenic In timp ce Selim i Blake, dupA ce aruncarA o pnivire In jur, târârA afarA cadavrul lui Olsen InfAurat Intr-o pAturA i-l duserA pânA la fereastra care dAdea In exterior. Scum o deschise, IncAlecA

penvazul i se ureA pe platfonma ascensorului, jar de acolo Incepu sA tragA corpul inert, ajutat de Blake care Il Impingea dejos. DupA ce 11 IncArcarA pe platformA, Selim tAie firele tabloului de comandA al ascensorului pentru a face contactul i a alimenta motorul. Platforma se puse In micare cu un bâzâit

322 VALERIO MAssIMo MArIDI

uor, iar Selim Incepu sä coboare, dispärând repede sub nivelul pervazului. Blake coborl scãriie In vârfui picioarelor, iei pe trotuar i dAdu ocol blocului pânA la baza scheiei. Toate luminile erau stinse, semn cá era in vigoare legea camuflajului. Sarah deschisese deja portiera din spatele mainii i Selim dädea jos corpul de pe platforma ascensoruiui. Fu nevoie de efortul conjugat al celor trei pentru a ridica incomodul pachet i a-i depune In portbagaj. — Am sä tree sä-l iau pe Khaled i el o sA mA ajute sA-i aruncAm In Nil. Voi ateptai-mA In casA i nu vA micati de acolo sub nici un motiv.

— Ii mulçumesc, Selim, spuse Blake. N-am sA uit asta. — Totul este O.K., domnule profesor. Nu rAspundeti la telefon decât la al zecelea semnal, spuse Selim i plecA. Sarah i Blake urcarA In apartament i IncuiarA ua cu cheia. — Este mai bine sA nu aprindem lumina, spuse Sarah. Perdelele nu sunt suficient de groase i trece lumina prin ele. Este mai bine sA flu tie nimeni cA este cineva aici. 0 sA poi sA-ti descifrezi In linite papirusul când ne vom Intoarce. Blake o ImbrAiä pe Intuneric i rAmaserA strâni unul lângA celAlalt, ascultând zgomotele rAzboiului care strAbAteau cerul de deasupra oraului, apoi Sarah rupse tAcerea: — Cum o sA facem ca sA ieim din tara asta? — Nu tiu. 0 sA vedem ce poate face Selim. PânA acum s-a comportat nemaipomenit. Ii aduse aminte de Husseini. El avea prieteni suspui In Egipt: poate cA ar fi reusit sA-i ajute. — Sarah, dA-mi telefonul tAu celuiar: vreau sA sun o

persoanA In care am Incredere i care ar putea sA ne salveze. Sarah Ii dAdu telefonul i aprinse o micA lanternA electricA ca sA-i facA luminA In limp ce forma numArul. Telefonul lui Husseini suna, dar flu rAspundea nimeni i nu era coneetat nici robotul. Era un lucru ciudat. Mai IncercA o datA, de douA

on, dar fArA rezultat.

FARAONUL NISIPURILOR 323

Inchise aparatul, cäutä pe pipäite un scaun i se aezä Incercând sä-i punä ordine In gânduri. Dar, In limp ce punea micul telefon pe masä, Ii veni o idee: — Sarah, chestia asta este i computer, flu-i aa? — Aa este, spuse Sarah, i este mai putemic decât Ii p00 Inchipui. — Perfect. Asta Inseamnä ca-i putem trimite un e-mail. El Ii citete corespondena In fiecare zi. Deschise aparatul i conectä micul computer, pornind procedura de conectare la Internet i Indatä dupä aceea apäru pe micul ecran cererea de a tasta parola de acces. Sarah i-o dicta i telefonul Incepu sä apeleze numärul lui Husseini. Blake privea, parcä nelncrezätor, micul ecran fluorescent care se distingea clar In Intuneric i urmArea cu gândul semnalul care ajungea la un satelit i apoi la o centralä de distributie a apelurilor de cealaltA parte a Atlanticului i de acolo In telefonul i apoi In computerul profesorului Omar al Husseini, la numärul 24 de pe strada Preston Drive, Chicago, Illinois.

— Sunt incredibile mainäriile astea, exciamA ci. — Acum Ii poi scrie mesajul, spuse Sarah, dar trebuie sä tastezi ZQ, ca sä ai la dispozitie ecranul.

Blake tastâ cele douä litere, dar, In timp ce se pregätea sä scrie, In afarä de spaiul pentru mesaj, apäru i o altä fereasträ. — Doamne, ce-am greit? spuse el alarmat. Sarah veni lângä ci: — Nu tiu, stai sä väd. . .Probabil cä ai tastat altceva i, färä sA vrei, ai dat o comandä de ,,remote access” Vezi? Ai

intrat In ,,file manager” al prietenului tAu. — Ma rog, spuse Blake, ajutA-mä sA ies de aici, flu vreau sä-mi var nasui In treburile lui.

— E simplu, spuse Sarah, tasteazä ,,alt-tab” i ar trebui sä iei, dupä care o sá repep procedura pentru a obtine fereastra de potà electronicä.

324 VAL.io MAssiMo MANFREDI

— FA-mi puinA luminA, spuse Blake, flu vreau sà mai greesc din nou. Dar, In timp ce Sarah Incerca sá lumineze tastatura cat mai bine, privirea lui Blake fu atrasä de numele unuia dintre fiiere, pentru cä era scris In egipteaná i cu hieroglife. — Ce este acela? Intrebà Sarah.

— Sistemul nostru secret de comunicare: am trimis i primit mesaje de la Ras Udash de sub nasul lui Maddox, fAcându-l sá creadA cä trimiteam texte hieroglifice pe care trebuia sA le descifrez cu ajutorul colegului meu din Chicago.

— Interesant. In felul acesta ai descoperit unde te aflai? — Exact aa.Vrei sà vezi? — Ma rog, Khaled i Selim nu se vorIntoarce mai devreme de vreo douä ore, aa cä... — Atunci, mai Intâi trebuie sä Incarc programul de lecturA

a scrisului hieroglific. Pot sä fac asta direct din computerul lui Husseini.

Plimbä cursorul de-a lungul arhivei i se opri acolo unde

se afla programul. Ii încrcä In minusculul säu aparat i se Intoarse Inapoi pe fiierul marcat printr-un ir de cinci ideograme. — Ce Inseamnä? IntrebA Sarah.

— Nimic, In forma asta. Poate cà Husseini a stabilit o

parolA. Hai s-o läsäm baltA i sä ne Intoarcem la pota electronicA.

— 0 clipA, spuse Sarah, lasA-mA i pe mine sä ma joc putin.

Ii dädu lantema lui Blake i luä ea tastiera. Evidentie cu cursorul fiecare dintre cele cinci ideograme i, apoi, tastA o serie de comenzi i ideogramele Incepurà sä se roteasca In combinatii mereu diferite, oprindu-se la fiecare modificare timp de doua secunde.

— In felul acesta reueti sA-ti dai seama de semnificatia br? Blake clatina din cap.

FARAONUL NISIPURILOR 325

— Nu-i nici o problemä, computerul continua sä caute nite combinai alternative cu mare rapiditate. — Ascultä, Sarah, nu cred cä avem dreptul sL.. Nu terminä fraza: Stai, spuse ci deodatA. Sarah dädu o comandä i opri succesiunea ideogramelor aa cum era CU 0 secundä Inainte — Asta are vreun Ineles?

— Da, spuse Blake Intunecându-se la faä. — Ce Inseamnä?

— Armageddon. — Armageddon? repetä Sarah. — Este bAtália ultimei zile: cea care va vedea coahzap patru regi ai Orientului Impotriva Israelului. Batalia care se va Incheia cu catastrofa finalä. Este exact cc se IntàmplA In momentul de falä: Israelul este strivit In menghina strAvechilor säi dumani, a popoarelor Nilului, ale Tigrului i ale Eufratului. — Trebuie sä deschidem fiierul acela, spuse Sarah, este acolo ceva care flu-mi place. — Dar e imposibil. Parola este i ea In hieroglife sau In arabä.

Incercä sà tasteze comanda de deschidere:

— Vezi? Nu se deschide. imi cere o parolä pentru a putea intra.

Dar Sarah flu voia sä se dea bätutA:

— Nu trebuie sä te descurajezi: deseori sunt nite lucruri banale: de exemplu, numrul de telefon... Blake i-i dictA fArA prea mare convingere. — Nu... sau data naterii. I-o tii? — Dc unde sä tiu aa ceva? RenunA, Sarah. Intr-adevAr, ascultA, Husseini este un tip grozav, pot sA spun un adevArat prieten i flu... — Sau numele soiei. Este Insurat? — Are o iubitA. 0 cheamA Sally, dacA-mi aduc cu bine aminte.

326 VERIo MASSIMO MANFREDI

— Sally, nu? Nu... nu merge. Incearcä In arabä, tu care tii limba. Am programul. Blake se dädu bàtut i Incercä sä colaboreze: — Sally, In arabä... haide, Sarah... Totui, nu. Nu merge. —0 flicä, un flu...

— Nu are copii... Sarah Ii desracu braele: — Ok. S-o läsAm baltä. Ai dreptate: flu-i frumos sä-1i van nasul In trebunile altora. Dar vezi tu, o fi deformatia mea

profesionalä... — AteaptA o clipä, o Intrerupse Blake i, deodat, revàzu, ca i cum s-ar fi Intâmplat chiar atuflci, fotografla unui copil pe masa de lucru a lui Husseini, In apartamentul säu din Chicago, i o dedicatie In arabä: Pentru Said. Tata.

— Un flu are... sau poate cà a avut unul, Ii spuse el fetei. Tastä In arabä ,,Said” i flsierul se deschise. — Oh, Doamne! exclamä Sarah. Si asta ce mai este?

Blake se apropie, dar nu putu vedea aitceva decât o IngrAmädire de caractere ASCII aezate ca Intr-o structurä de forma unui ciorchine.

— Eu nu Ineleg nimic, spuse Blake, de ce eti aa de alarmatA?

— Pentru cä acesta este un program foarte complex i delicat i, de asemenea, foarte rar. Dupä câte tiu eu este folosit doar In câteva structuri de spionaj. Dragul meu, colegul täu are niste prieteni tare ciudati. — Dar... nu-i decât un profesor de limba coptä. Ii cunosc de multi ani: este persoana cea mai linistità i plinä de tabieturi din câte cunosc eu. Eu nu ma pricep la informaticä, dar te asigur cä... 0 sá vezi cà s-ar putea sá fle un sistem de control ortografic al limbii aramaice.

FARAONUL NISIPURILOR 327

— Din päcate, cred cà flu... Ce ghinion cu miniecranul ästa; mAcar de-a putea sA parcurg toatA schema... AteaptA, sA vedem dacA pot s-o introduc In decodorul meu. ContinuA sA tasteze In mare vitezä i vârfurile unchilor sale scotea un zgomot straniu, ca ticAitul unui ceasomic vechi. Pe mAsurA ce decodorul interpreta ciorchinele de informapi care apArea pe ecran, pe chipul lui Sarah se putea citi o satisfacie din ce In cc mai putemicä. — Reueti sA Intelegi ce este acolo? IntrebA Blake. Sarah rAmase tAcutA continuând sA apese cu intermitente pe taste. Atepta rAspunsuri i, dupA aceea, Incepea din nou sä tasteze, la fel de grAbitA. La sfârit, se ridicA i-i terse sudoarea de pe frunte. — Ce este? IntrebA din nou Blake.

— Este un fel de sistem automat, ImpArit In trei sectoare, iatA, sistemul de ciorchine pe care-i vezi aici, care comandA automat rotaa a trei obiecte, sau persoane, asupra unor obiecfive diferite.

— Si poi afla despre ce objective este vorba? — Trebuie sA Incerc sA mresc un sector separat i apoi sä-i descopAr suportul topografic... iasA-mä sA Incerc... aa, uite aa, IncA, hai frumosule, pne-o tot aa. Este chiar un suport topografic: iatA aici unul dintre objective... acum Ii vedem pe celAlalt... e bine aa... i acum al treilea... Oh, Hristoase, dar ce dracu’...

— Vrei sA-mi explici i mie ce este acolo? insistA Blake. — AscultA, spuse Sarah, dacA nu mAInel, sistemul comand deplasarea continuA i prin rotatie, la fiecare douäzeci i patru de ore, a unui numAr de trei obiecte care sunt indicate aici cu acest cuvânt... ce este, arabA?

— Da, spuse Blake, punându-i pe nas ochelarii i apropiindu-se de ecran. Este In arabA i InseamnA ,,catâr”. — MA rog, fie cum zici tu. Prin urrnare, aceti trei ,,catâri” sunt deplasai, la fiecare douAzeci i patru de ore, asupra altui

328 VAuruo MASSIMO MANFREDI

obiectiv, prin rotatie. Sistemul este alcätuit din ase mutAri, dintre care pan-u au fost deja efectuate, spuse ea arätându-i o grAmadA de simboluri ASCII Inn--un colt al ecranului. La a asea mutare, se activeazä un alt program, un fel de sistem automat, ca un virus al computerului care provoacA o consecinA ireversibilA, cum ar fi distrugerea memoriei calculatorului, pierderea arhivei sau altceva de genul ästa. — Ce anume? Intrebä Blake.

— Cum se numea fiierul? Blake päru sä i-l aminteascà pe neateptate: — Numele este,,Armageddon”. — AdicA bAtAlia ultimei zile, aa-i? Asta nu te face sä te gândeti la nimic? — Iatä de ce guvemul nostru nu are nici o reactie, spuse

Blake, i nici aliatii notri. Tara se aflä sub o amenintare catastrofalA care functioneazà ca un ceasornic. — Este o ipotezä probabilä, spuse Sarah. Imagineazä-p cA aceti ,,catâri” ar fi rezervoare cu gaz toxic, sau bombe bacteriologice sau dispozitive nucleare tactice. La a asea comandä de rotape ele sunt pozitionate pe obiectivele prestabilite i se declaneazä programul final. Sá spunem, detonarea. Bum!... Ar trebui sä prevenim de Indatá ambasada, dar dacä facem aa ceva, ne-ar putea trimite pe cap nite derbedei ca Ailalti ca sA ne vâneze.

— Putin probabil, spuse Blake. Nu tiu unde ne aflàm i flu au nici o posibilitate de a ne localiza. Trebuie sä ne asculte, mAcar de nevoie. Iei din fifrrul acela i cheamA ambasada. Imediat.

— Bine, spuse Sarah, i sA sperAm cA o sA ne asculte. In fond, nici noi flu suntem siguri. S-ar putea sA fi analizat programul vreunui joc video. — Se poate, rAspunse Blake, dar mai bine o alarmA falsA

decât lipsa unei alarme. Nu-i costA nimic sA facA un control. in cazcA ieserAu, o sA-i cereu scuzelui Husseini. CheamA ambasada.

FARAONUL NISIPURILOR 329

Sarah Inchise fiierul, iei de pe Internet i Inchise computerul, apoi formä pe tastiera telefonului numârul la care mai chemase o datA ambasada.

— Este ocupat, spuse ea dupA o vreme. — Mi se pare ciudat: este zece seara. Mai IncearcA. — Ii setez pe sistem automat: va continua sA sune pânA când telefonul va fi liber.

Blake stinse lantema i rAmaserA tAcuti pândind semnalele micului celular care continua sA sune la fiecare douA minute,

dar la fiecare douA minute i se rAspundea tot ocupat. — Asta nu se poate, spuse Blake Intr-un târziu, sunA de o jumAtate de orA. Nu se poate sA aibA toate liniile ocupate. — Este o situatie de urgenA. S-ar putea ca multA lume sA sune i sA cearA ajutor. — Si pe linia secretA pe care ai sunat ultima oarA? len iau rAspuns imediat, nu-i aa? DacA linia este defectA? DacA ambasada este InchisA?

Sarah Ii plecA fruntea. — AscultA, sunA la oricine aitcineva din Statele Unite. Ai

lucrat pentru guvern de multe on, nu? Poate cunoti pe cineva mai important care sA poatA face ceva sau sA punA In micare pe cci care au asemenea Indatoriri. Doamne, flu putem sta aici sA asteptAm ca nanorocitul Ala de telefon sA se deblocheze. — N-am avut niciodatA de-a face cu nimeni din administraiia

Statelor Unite. Intermediarul meu era Gordon. Si,

uneori, Maddox. Dar cu siguraiflA acum sum mori amândoi. — SA telefonAm oricui! spuse Blake. La o centralA de poliie, la FBI. La Armata SalvArii! Trebuie sA ne asculte careva.

— Nu va fi uor sA explicAm despre cc vorbim i, mai ales, sA stea sA ne asculte cum le explicAm sistemul de blocare a programului sau de stabilire a celor trei terminale prin rotaie. — Dar va fi suficient sä scoatA calculatorul lui Husseini

din prizA.

330 Viuiuo MAssn4o MANFR.EDJ

— Nici asta flu se poate face. Cu siguranä, au un circuit de rezervä. Nu este posibil ca o astfel de operatiune, dacA este vorba despre aa ceva, sä se bazeze exclusiv pe un computer personal de pe masa unui profesor din Chicago. Scoaterea din prizä a calculatorului ar putea avea imediat consecinte grave, poate chiar catastrofale. Mai mult, computerul poate cA nici flu se aflä la vedere.

— Ii vor aresta pe Husseini i-l vor face sA vorbeascä, insistä Blake, pästrând, cu toate acestea, un soi de re;inere ruinatA. — S vorbeascA despre ce anume? Crezi cä ci este un vrAjitor al computerelor? — Dupä câte tiu eu este foarte priceput la once metodA de prelucrare a textelor, dar cu sigurantA habar n-are de programe informatice. — Tocmai. Nu rn-ar mira ca tot acest mecanism sä fi fost

declanat färä tirea lui. — Poate cA asta este cea mai probabilä ipotezA, spuse Blake. Si, oricum, nu räspunde la telefon. Nu tim nici mAcar dacA mai iocuiete In apartamentul acela. Se auzirA nite ,,bip”-uri repetate i Sarah clAtinA din cap:

— In plus, bateria s-a descArcat, aa cA am rAmas fArA curent.

— SA folosim telefonul lui Scum, propuse Blake.

In clipa aceea se auzirA pai pe scarA i, dupA aceea, vocea iui Scum:

— Domnule profesor Blake, domnioarA Forrestail, eu sunt, deschideti.

Blake aprinse din nou lanterna, dan beculetul abia se aprinse: bateriile erau descArcate, aa cAse duse sA deschidä pe bâjbâite, Impiedicându-se la tot pasul i Injurând pnintre dini. Scum intrA aprinzându-i propnia lantemA i le spuse: — Trebuie sA plecäm de aici, se fac razii cam peste tot i strAinii, In special amenicanii i europenii, sunt opri1i pentru

FARAONUL N1SIPURILOR 331

controlul documentelor. La radio ii se cere In permanenä tuturor locuitorilor sä semnaleze once persoanä sau micare suspectá. Si, de aitfel... — De aitfel? intrebä Blake.

— Fotograflule voastre se aflä peste tot prin locurile publice

printre persoanele cäutate de politie. Trebuie sà plecAm din Cairo cat mai este Intuneric.

LuarA rucsacurile i geanta lui Olsen i coborârà In stradä unde Ii atepta Peugeot-ui lui Khaled care se puse In micare Cu farurile stinse pornind imediat Inspre desert. — Unde vrei sà ne duci? Intrebä Blake.

— Am nite prieteni Intr-un trib de beduini Care se deplaseazA Intre Ismailia i fâia Gaza. 0 sä vä las In grija br, pânA

când situatia se va schimbâ. — Pânä când se va schimba situaia? Glumeti, Selim. Noi trebuie sä ieim imediat din Egipt i sä gäsim un aeroport de pe care sä ne putem Imbarca. Nu avem la dispoziie decât patruzeci i opt de ore ca sá... — Ca sä ce, domnule profesor? — Nimic, Seiim... mi-e destul de greu sä-i expiic... dar este vorba despre o urgenä foarte gravä. — Dar, domnule profesor, Imi cerei o adevilratä minune. Nu existà boçuri din care sà putei lua un avion Intr-un asemenea interval de timp. — Si totui, s-ar putea sà fie, spuse dintr-o data Sarah, pocnind din degete. Blake se Intoarse cátre ea, surprins de o asemenea afirmatie categoricä: — Ce tot spui, fato? — Falcon-ul! Falcon-ul mai este Inca In hangarul sAu din munte, la apte kilometri de Ras Udash. i eu sunt In stare sA decoiez cu el i sä-l duc pânä In America. Blake clätinä din cap:

332 VALERIO MAssiMo M4u’wi

— Dar este imposibil: cum sä trecem granita In zona de conflict, cum sä ajungem la Ras Udash Cu masina asta, noaptea i pe Intuneric? Sarah nu spuse nimic i tAcurä cu toIii timp de aproape o orà. Peisajul din jur de stepä, anunând apropierea deertului: mici ridicäturi de pAmânt pietros cu forme rotunjite, lustruite de vânturi, apäreau din bc In bc, Inconjurate la baz de tufiuri rare i de ierburi uscate, semänând cu nite cranii lucioase de uriai bàtrâni, sub lumina oväielnicA a lunii. Khaled Ii conducea acum maina pe un drum pietruit, cu vitezA mult redusä, bazându-se pe lumina lunii i Incercând sä nu stârneascA praful care i-ar fi putut da de gob. Apoi, Selim Incepu sA vorbeascà In oaptA cu el In dialectul din El Quma astfel Incât Blake putea Inelege cu greu ce spuneau. — Eu cred cA tiu cum s-ar putea face, spuse deodatä tare Scum.

— Chiar vorbeti serios? — Khaled cunoate un trib de beduini care tràiesc lângä frontierà i trec dincolo cu regularitate ca sá fure mainile vechi, lAsate de israelieni In poligonul de tir pentru a servi drept pnte pentru avioanele de vânätoare. Le demonteazA ca sä vândA piesele, câteodatá chiar reuesc sA le repare i sä le foloseascä. Ei v-ar putea duce In vreun feb la Ras Udash, noaptea i pe Intuneric dacá sunt bine plätii i banii flu ne lipsesc. — Atunci, hai sA mergem acolo, Selim, spuse Blake punându-i o mânA pe umAr. Pentru numele lui Allah, sA mergem! Khaled man viteza când intrarä pe un drum secundar care ducea spre interiorul peninsulei Sinai i continua sä meargä destul de repede timp de patru ore. La un moment dat, aproape pe neateptate, IncepurA sä audä gbasub rAzboiubui: mai Intâi erau tunetebe Inäbuite care loveau pàmântul cu bubuituri Infundate, apoi devenirä uierAtuñ prelungi i ascuite urmate de explozii asurzitoare, din ce In cc mai aproape, In timp ce

FARAONUL NISIPURILOR 333

orizontul exploda apocaliptic In mai multe puncte, Cu izbucniri de luminä sângerie care acopereau jumälatea aceea de cer pàreau cä incendiazà i pämântul. Dintr-o datA, din pAtura de non care Inainta pe cer dinspre sud, âni un grup de avioane de vânAtoare care se coborârä In picaj, mAturând pAmântul cu rafale funioase, dar, de IndatA, alte aparate se nApustirA asupra br ca i cum ar fi ieit fulgerAtor din adâncul pAmântului, angajându-se toate Intr-un duel furibund. Cerul fu brAzdat de o multime de trasoare de toate culonile, sfâiat de urletul turbat al motoarelor care purtau mainriile dincolo de limita sunetului i a nebuniei In acmba ii smintite. La putin timp dupA aceea, un avion cäzu: o sferA luminoasA de un rou apnins i un tunet care fäcu ca pämântul sä se cutremure indicarA locul catastrofei. Un altul, atins de tirul

inamic, se IndepArtA lAsând In urmA o dârA lungA de fum negru i se sfrâmA In depArtare cu strälucirea de-a clipA a unui fulger da varA. Un a! treilea avion, mai Intâi eliberA In aer o micA

umbrelA albA care se legAnA In lumina slabA a zonilor ca o meduzA In apele strAvezii ale mAnii apoi, IndatA dupA aceea, fu sfârtecat de o expbozie care fAcu din el o cascadA de sfArâmAtuni incandescente.

Selim arAtA un punct Inspre nord: — Acolo este Ras Udash, spuse. Peste câteva minute vom fi la El Mura i acolo Ii vom IntAlni pe pnietenii notni. Nu vA facei probleme cu banii. Am la mine o parte din banii pe care-i luasem ca sA cumpAr papirusul. Dar, dat find cA acesta nu ne-a costat nimic...

— Nu mi-ai spus IncA de unde ai racut rost de banii aceia, spuse Blake. — Mi se spusese sA nu vA dezvAlui acest lucru. — Selim, este important. Trebuie sA tiu de unde yin banii.

ti jur cä nu voi sufla nimAnui nici un vorbA.

334 V,ijo MAssIMo M,wID1

— Mi i-a dat domnul profesor Husseini. A fost foarte Ingrijorat pentru dumneavoasträ i, când a aflat cA apáruserä noutAp despre papirusul Breasted, a fäcut i imposibilul ca sä procure banii. — Cat?

— Douä sute de mu de dolari, In numerar. Am la mine

zece mu, mai muit decât suficient. Ceiialçi se aflä Intr-un bc sigur. CoborârA din mainä i Scum zAbovi puin Intr-un cort din tabAra beduinilor, färä sä dea nici o atenpe femeilor care mergeau sä aducä apA de la pu cu cänile br mari purtate pe crestet. Khaled se áfla In urma lui i mai la urmA venea i Blake. Lui Sarah, Infäuratä In galabia sa Ii spuserä sä rämânà mult In urmA, la o distantA respectuoasä de bärbati. Selim strigä ceva la intrarea cortului i, la pu1in timp dupä aceea, apäru dinäuntru un brbat Intr-un burnuz negru care-i salutá. Selim i prietenul säu se salutarä din nou fcând o plecAciune i atingându-i cu vârfurile degetebor pieptul gura i fruntea. Beduinul privi In spatele oaspetilor sAi i vAzându-i i pe Blake, le fäcu un semn tuturor sä intre In coil. Lui Sarah i se arätá unde sä se aeze, pe pAmânt, lângA un palmier. Faptub cä Blake vorbea araba simplificä mult lucruribe. Sebim nu dädu prea muhe expbic4ii: tia deja cä tratativele ar fi Insemnat o prea mare pierdere de timp. Cat despre Blake, ci täcu chitic i flu-i spuse lui Selim sä accepte imediat prima cerere a beduinului, tiind prea bine Ca aceasta n-ar fi rezolvat probbema, ci, mai degrabä, ar fi complicat-o. Deodatä, In täcerea care domnea peste tabara se auzirä bovituribe ritmice ale pisAbogului Intr-o piuA: cineva pregätea cafeaua pentru musafirii sosii de departe i Blake Ii aminti de seara aceea geroasä de pe o stradä din Chicago i de ospitaiitatca care-i adusese cäldurä In trup i In suflet. Era posibil oare ca Husseini sA nu fi fost In reabitate un monstru care sä pregAteascä moartea atâtor oameni nevinovati?

FARAONUL NISIPURILOR 335

Cafeau umplu dupá aceea cortul Cu aroma ei i Blake, apucându-i ceaca aburindä se gândi cA ar fi dat o bunA parte din dolarii pe care-i avea In buzunar Scum pentru a putea turna In ea o porie zdravAnä din cel mai bun bourbon. Se gândi i la feminitatea ränità a lui Sarah i-i päru räu cA flu putea face nimic pentru ea In situaØa In care se afla. Intre timp, tratativele mergeau Inainte, jar femeile aduceau lapte de caprA, iaurt, ayran i curmale. Blake Intrebá dacA puteau s-o serveascA i pe soia sa care era o femeie de ispravA, obositA de pe drum i flämândä. Femeile dädurA din cap afirmativ i, dupä ce-i servirA pe bärbai, ieirA ca sA se ducA la Sarah.

Selim i eicul bäturA palma pentru suma de patru mu opt sute de dolari care trebuia plätitä jumätate chiar atunci i jumAtate la Incheierea misiunii, apoi Incepurä sA discute despre itinerar servindu-se de o foarte amAnuntitä i nouA hartä americana la scara 1: 500 000 pe care stäpânul casei o scosese dintr-un cufär.

Drumul pânä lalocul respectiv trebuia fäcut ziua, pe spatele eAmilelor ca sä nu atragä atenia fortelor armate instalate pe

poziii. In felul acesta ajungeau In apropiere de Abu Agheila, la doar câtiva kilometri de frontierä. Acolo urma sA facä rost de o mainA cu traciune integralä i cu faruri de camuflaj pentru drumul pãnä la Ras Udash: In total o sutA douAzeci de kilometri Intr-un teritoriu de cel mai mare risc i, In prima parte a drumului, mergând aproape paralel cu linia Intâi a frontului.

Scum numärA banii i, la puin timp dupä aceea furá condui, Impreuna cu Sarah, afarä din oazA unde se aflau

camilele. Ii salutara pe Khaled care rämânea sä-l atepte pe Selim la oazä, cu maina Peugeot, i s-1 ducä Inapoi când se Intorcea. Blake Ii Imbrätiä: — Mullumesc Khaled. Intr-o zi mA voi Intoarce i vom bea cu toii o bere rece la ,,Winter Palace” din Luxor.

336 VALERIO MASSIMO MANFREDI

— Inshallah, spuse Khaled zâmbindu-i. — Inshallah, räspunse Blake. DacA Dumnezeu va voi. Si-i ajunse din urmä pe tovaráii sài care se urcaseräln a i-l ateptau. — Cum va face ca sà-i anunte pe cei din Abu Agheila cA sosim? ii Intrebä pe Selim când urca i ci Intre cocoaele animalului.

Selim fäcu un semn cu capul i Blake se Intoarse: eicul scosese un celular de model foarte recent din brâul care-i

Incingea mijiocul i vorbea agitat i pe un ton ridicat cu un interlocutor necunoscut.

CälAtorirä toatä ziua fäcând un singur popas de ojumAtate de orä la oaza Beer Hadat, o bältoacä plinä cu o apä gäibuie deasupra càreia se Invârteau noti de libelule i de purici de apà i, de mai multe oti, se intersectarä pe drum cu coloane de camioane, de blindate i de tunuri mobile care se Indreptau cätre front. Era evident cä bätälia continua sà se desraoare rara rägaz. Ajunserá la Abu Agheila la puin timp dupä asfintit i cäläuze caravanei Ii conduse Intr-un mic caravansarai pun pânä la refuz de catâri, càmile i mAgari Impreunä cu conductorii br, aerul find saturat pânä la refuz de tot felul de voci i de mirosuri. Adàparä i adApostirà animalele; Scum Incepu Intâi sA discute, apoi sA ridice giasul la stApânul acestui popas i Blake Intelese cä omul dorea sà primeascä pe bc cea dc-a doua jumAtate a sumei convenite, Inainte de a pleca mai departe. Se apropie de Scum si-i spuse In englezà: — Dacä acceptäjumätate din suma rämasä, spune-i cA noi suntem de acord, aitfel ne Intoarcem de unde am venit. Nu

vreau sä creadá cá avem absolutä nevoie de ajutorub säu. Scum Ii spuse aceasta omului i, ca sAfe i mai convingätor, scoase dintr-un buzunar douäsprezece bilete de câte o sutá de dolari i i le puse In mânà. La Inceput, omul pAru sà refuze, apoi, mai gândindu-se, spuse câteva cuvinte unui bäietan care

FARAONUL NISIPURILOR 337

deschise larg poarta unui opron arAtându-i un vehicul militar de teren Unimog vechi, dar proaspät vopsit In culori de camuflaj.

— In sfârit, suspinä Blake i-i privi ceasul: era ora opt seara. La ora aceea, computerul lui Husseini initia al cincilea ciclu. Mai erau douAzeci i patru de ore pânA Ia Incheierea programului. In prelul plàtit intra i o pläcintA cu came de mid i cu sos, precum i o sticlä de apA mineralä: eicul aranjase bine totul.

Sarah Ii juca foarte bine rolul de femeie musulmanA mancând separat sub välul care Ii acoperea capul i mare parte din falä, dar Blake ii cäuta din când In când privirea pentru a o face sä Ineleagä cA se gândea la ea. Se urcarä In maina de teren pe la opt i jumátate. Bäiatul care deschisese opronui se aezA In faA pentru a-i cAlAuzi, Scum aläturi de ci, jar Sarah i Blake se aezarA In spate. Maina era acoperitä cu o prelatA vopsitA tot In culori de camuflaj, Intinsà pe un schelet din levi de fier. Ineleserä, dupA aproape o orA de drum, de ce omul din caravanserai ar fi dorit sä primeascA tot cc mai rämânea din plata convenitA: exploziile i fulgerele exploziilor erau cumplit de aproape. La un moment dat, Scum, intuind starea sufleteascä a tovaräilor sAi de drum, se Intoarse cätre ci: — Bäiatul spune cA nu trebuie sä ne facem probleme: frontul este In directia Gaza; peste pulin timp ne vom Indeprta de zona aceasta periculoasA luând-o spre sud-est, apoi o vom lua prin albia pârâului Udash care, dupA câtiva kilometri, devine strâmtä i InfundatA printre stânci: un adApost ideal care ar trebui sä ne permitA sä ajungem la destinaie. — Când? Intrebä Blake.

Scum schimbä câteva vorbe cu oferul, apoi spuse: — Dacä totul merge bine, dacä vreun avion In trecere pe aici flu ne mitraliazä i dacä nu avem vreo panä, pe la douA dimineata... Inshallah.

338 VALERIO MAssIMo MANFREDI

— Inshallah, repetA mecanic Blake. Bàiatul conducea calm i cu mare prudentA, aprinzând luminile foarte scurt timp i numai In locurile dificile sau acolo unde era In pericol sà iasà din drum. Pe la miezul nopii ajunserä In apropiere de graniçä i se oprirä la adäpostul unei ridicäturi de pàmant. La circa douä sute de metri distanä se vedea un ir de stâlpi Cu sârmA ghimpatà

i de cealaltà pane un drum asfaltat parlel cu frontiera, aflat deja In teritoriul israelian. oferul i Selim coborârä din mainá i ajunser cu mare bägare de seam la linia graniei, privind In stânga i In dreapta, tAiará sârma ghimpatä cu un clete special i se Intoarserä la mainá. Pâná acum am fost incredibil de norocoi, spuse Scum In limp ce vehiculul greu se cäAra pe taluzul drumului coborând imediat de cealaltä parte In direcia albiei pârâului Udash care se vedea albicioasä, complet uscatà, cam la o jumätate de kilometru In faa br. — Scum, trebuie sä te Intreb ceva, spuse Blake In arabä. — Ce anume, domnule profesor? — Tu tii de ce americanii Si aliatii br europeni nu au intrat încä In acest räzboi?

— Radioul i ziarele spun cä le este fricä, dar destul de puin oameni cred asta. — Tu ce crezi?

— Am prins un post maltez. Relata nite dezväluiri conform crora America este imobilizatà de o formidabilä amenintare

teroristä... Mi s-a prut a fi o explicaie plauzibilA. — Si mie mi se pare plauzibilà, räspunse Blake. Apoi continua. Selim, tu ce pärere ai despre profesorul Husseini? Vreau sä spun... nu ai observat nimic ciudat In comportarea sa?

Selim 11 privi cu o expresie de surprizä ca a unuia care nu s-ar fi asteptat la o asemenea Intrebare:

FARAONUL NISIPURILOR 339

— Profesorul Husseini este un om tare cumsecade, spuse. Si tine foarte mult Ia dumneavoasträ. A avut destule necazuri pentru cä v-a luat apärarea, vä asigur. — Sunt convins de asia, rspunse Blake i lAsä capul Injos.

In vremea aceasta, Sarah pärea cufundatA In gândurile sale. — La ce te gândeti? — Hangarul Falcon-ului probabil cä este Incuiat i cheile erau la Gordon i la Maddox. Ma Intreb cum o sä facem ca sA-l deschidem...

— Nu tiu, spuse Blake, dar am depäit atâtea i atâtea obstacole pânä acum Incât sunt sigur cA o uä, chiar solidä, nu ne va putea opri. Mergeau deja de câtva limp prin albia uscatä a pârâului Udash, acoperitä de un strat subtire de pietri marunt i, pe alocuri, de nisip mare, Intre maluri Inalte de cel putin doi mciii, umbrite de tufe de salcâm care puteau oferi un adàpost In car cä pe cer apärea silueta unui avion sau a unui elicopter sau dacä se auzea In apropiere zgomotul motoarelor vreunei coloane militare In mars cätre front. Deodatä, pe la ora unu dimineata, Sarah care pärea sä doarmä tresäri i artä cu degetul Inspre est: — Acolo, uite acolo, Ii spuse lui Blake. Piramida de la Ras Udash. Trebuie sA ieim din albia pârâului: pista de aterizare i hangarul sunt acolo, cam la apte kilometri. Selim, care auzise vorbele fetei, puse o mânä pe umarul soferului si-i fäcu semn sä se opreascä. — Sapte kilometri pe un teren complet descoperit, spuse In englezä. Acum urmeazä partea cea mai grea. Daca vreun avion sau vreo maina, din oricare tabara, ne väd, ne fac scrum imediat.

— Scum, ascultä-mA, spuse Blake, noi trebuie neaparat sá ajungem la hangarul acela, nu putem da gre exact acum... Vezi, noi avem date sigure cä amenintarea aceea teroristà

340 VALERIO MASSIMO MwDI

despre care vorbeai mai devreme acioneazA deja si cä va ajunge la deznodämânt, privi la ceas, sä zicem, cam peste nouäsprezece ore.

— Ce deznodàmânt? IntrebA Scum.

— Nu tim. S-ar putea sä ne Ineläm, dar nici flu putem risca. Ccl mai probabil este Ca un grup de teroriti a reuit sä plaseze dispozitive de o putere uriaä In nite localitAti din Statele Unite, paralizând sistemul american de ripostä armatA. — Inteleg. — Atunci, ascultä-mä. Eu voi merge Inainte pe jos i, pe mäsurä cc voi vedea cä drumul este liber, vä voi da un semnal

scurt Cu lanterna i voi veti Inainta, cu luminile stinse, pânA când vom ajunge pe pista de decolare. Un semnal Inseamnä ,,O.K., putei Inainta”. Douã semnale Inseamnä ,,atentie, pericol”. — Vin i eu Cu tine, spuse Sarah. — Bine, räspunse Blake coborând din mainä i luându-i rucsacul i geanta lui Olsen. Sarah Ii smulse de pe cap vàlul islamic, Ii scoase galabia i-i scuturä capul, fluturându-i pletele blonde:

— In sfârit, am scäpat de toâte astea! exclamä ea sarind jos din mainä In salopeta sa kaki. M-am sAturat sä tot fac pe mumia. Hai, acum hai sä mergem. Ii fàcurä un semn de salut lui Scum care le räspunse Inältând degetul mare In sus i pornirà In fugä. Ajunserä la o movilá care se Inälia Cu apte, opt metri deasupra nivelului terenului din jur i privirä In jur câmpia pustie. Blake aprinse i stinse imediat lanterna. Selim se Intoarse catre tovaräu1 sáu: — Coboara, Ii spuse, i ateaptä-mä aici. Ma Intorc mai târziu sä te iau.

Bäiatul protesta. — S-ar putea sä calc pe vreo mina i sá sar In aer. Vrei sA mori i tu?

FARAONUL NISIPURIWR 341

Scoase restul banilor fägäduii i i-i dädu: — Aa este eel mai bine, crede-mA.

BAiatul coborl färA sä mai scoatä nici o vorbä i se ghemui pe fundul albiei pârâului. Selim trecu Ia volan, porni motorul i porni cu vitezä. Când ajunse la adäpostul movilei, Blake i Sarah erau deja Ia un kilometru In fata lui. Ateptä cu motorul la ralanti ca sä vadä un alt semnal i, când luminita clipi Inca o data In Intuneric, apäsä pe pedala de acceleratie i parcurse a doua portiune a drumului. Când se opri din nou, kilometrajul indica aproape douà mile. Era acum la jumätatea distantei.

In vremea aceasta, Sarah i Blake mergeau mai departe, când la pas, când alergând. In stânga br, piramida de Ia Ras Udash se vedea tot mai malta façä de alte deniveläri din jur, apärând din cc In cc mai impunAtoare i impresionantA. Blake simti un for dc-a lungul spinàrii, dei tot spatele ii era leoarcä de sudoare, când Incepu sä recunoascA i alte detalii ale peisajului care Ii devenise cândva familiar. Pista era acum la eel mult doi kilometri. Ii facura din nou semn lui Selim sä Inainteze i pornirä cätre un deluor care avea In vârf un pale de stânci sterpe, cu muchiile rotunjite de vânturile deertului. — Este dealul de lângA hangar, spuse Sarah, am reuit. Nu väd nimic dejur Imprejur. Putem sä-i semnalAm lui Selim sä vinA Incoace, n-are rost sä mai pierdem timpul. Blake fAcu din nou semn cu lantema i In scurt timp maina Unimog ajunse lângä ci In mijlocul câmpiei cufundate In täcere. Se auzea ecoul Indepärtat al canonadei, se vedeau luminile exploziilor atât la este cat i la nord, precum i trasoarele din luptele aeriene Inspre gaza i deasupra MArii Moarte.

Urcarä dealul In timp cc Selim accelera parcurgând In câteva minute portiunea de teren care-i mai despäea de pistA.

342 VALERIO MASSIMO MANFREDI

Blake fäcu o recunoatere rapidà ca sä se asigure cà totul era in regulä i flu gAsi decât nite mici asperitAi ale solului, rámase, probabil, de la furtuna de nisip. Sarah, urmatä de Selim, se Indreptä imediat spre ua cea mare a hangarului In faia càreia vântul adusese un morman destul de mare de nisip. Luarä amândoi lopeli din mainä i Incepurä sä curee nisipul i Blake veni i el sä le dea o mâná de ajutor. Furà de ajuns cam zece minute ca sà elibereze pragul, dupä care Sarah apucä mânerele groase de oel ale porlii de la intrarea In hangar: — E Incuiatä, fir-ar sä fie! InjurA ea.

— Trebuia sä ne ateptAm la aa ceva, spuse Blake. Inäuntru este o jucárie de douAzeci de milioane de dolari. Ii spuse lui Selim: — Dä Inapoi In mararier i o sA Incercäm sä scoatem ua din balamale cu ajutorul cablului de remorcare. Sarah Ii fäcu semn sA tacä i lui Selim Ii opti sA opreascä motorul.

— Ce este? Intrebä Blake.

— Un zgomot: Ii auziti? Blake trase cu urechea: — Eu nu aud nimic.

—Motoare, spuse Selim. 0 coloanä de masini care se apropie. Sari din maina Unimog i alergä spre vârful dealului: cam la trei mile departare se vedeau farurile a trei masini cu senile care Inaintau räsfirate la distaiflä de circa o milä una de aha.

— Este o patrulà de transportoare blindate In recunoatere! strigà el. Cel putin trei. Unul dintre ele o sä ajungä sigur pe pistà dacä flu schimbä direcia. Alergä pe povârni pânA In fata uii masive a hangarului. — Cat de departe este? IntrebA Blake. — Cam la trei mile. Cel care se aflA mai In exterior va fi

In apropierea pistei In ccl mult apte, opt minute. Trebuie sä

FARAONUL NISIPURILOR 343

Incercäm sA deschidem ua asta, acum. Dacä Incercäm sà fugim, ne vAd i trag In noi. Trebuie sä scoatem ua. AgäA cablul, ureA la volan, cuplA tractiunea integralA i aniàndouA diferenpalele ca sA obinA putere maximA.

— Trage când cablul este Intins! Ii strigA Blake. Selim fAcu semn cA Intelesese, vârl In vitezA, merse Incet pânA când cablul se Intinse i apAsA pe pedala de acceleratie.

Intre timp, Sarah se urcase In vârful dealului ca sA IinA sub observatie micArile blindatelor. Erau transportoare, probabil egiptene, i se apropiau cu vitezä redusA dar constantA. Privi In jos: rotile mainii se afundau Incet In nisip dar ua flu se clintea din bc.

— Accelereazä, accelereazA, Iricepe sA se mite! striga Blake privind ua care Incepea sA se deformeze In mijioc, acolo unde era cuplat cablul. Anvelopele mainii scoteau fum din cauzA cA se Invârteau pe bc i In aer se simtea un miros puternic de cauciuc ars. Scum luA piciorul de pe acce1eraie: — Mi-a fricA sA nu expbodeze cauciucurile, spuse. Trebuie sA-mi fac vain i sA trag brusc. — Nu! strigA Blake. DacA plesnete cablul vine Irispre tine i te poate omorl. —0 milA! strigA Sarah de la Inältimea colinei. — N-avem de ales! strigA Selim pornind In mararier. Dar, când voia sA-i ia avant, Blake 11 opri: — AteaptA, spuse, doar o clipA. AjutA-mA sä scot ua de la spatele mainii. Scum coborl i-l ajutA pe Blake sA scoatA din balamale oblonul de la spatele caroseriei, apoi Ii aezarA, ca pe un fel de paravan, In spatele scaunului din fatA. — Asta o sA ne apere, spuse aezându-se pe scaunul de lângA ofer. — Nu, domnule Blake, plecati de aici!

344 Viio MAssiMo MANFREDI

— Pomete, Ii spun! Cineva trebuie sà nA oblonul In poziia asta, aitfel se rästoarnA la prima zdruncinäturA. Accelereazä, fir-ar s fie, dä-i Inainte! Acum ori niciodatä!

Selim apäsä pedala de acceleraie, motorul urlA i maina scrâni pe pietriul de pejos tânind Inainte. Introduse maneta In viteza a doua i In a treia pe numai câtiva metri ambalând motorul la maximum In timp ce Blake tinea cu amândouà

mâinile oblonul. ntr-o fractiune de secundä cablul se Intinse i inertia celor trei tone ale mainii lansate cu aptezeci de kilometri la or rupse cablul ca pe o sforicicä. Capàtul bont se Invârti prin aer uierând ca o cravaA i lovi In scutul de fier cu o fortä uriaä. Blake urlA de durere i se chirci de durere pe scaun, cuprins de convulsii, In timp ce oblonul cädea In spate Cu un zgomot asurzitor. Selim se Intoarse i ateptä o clipä pentru ca vântul sä Imprätie praful i fumul de cauCiuc ars, apoi spuse: — Ua s-a deschis, domnule profesor. Blake Incercä sä se ridice Invingându-i durerea sfâsietoare din brae i din mâini i o väzu pe Sarah coborând In goanä de pe deal spre intrarea In hangar strigând: — Repede, repede, yin Aia, aleargà William Blake, pentru Dumnezeu, fugi! Blake coborl i se repezi cat putu de repede cätre hangar i väzu cá Sarah se afla deja In Carlinga Falcon-ului i pomea motorul.

— Am Incheieturile rupte! urlä el ca sä se facä auzit In bubuitul motoarelor CU reactie i arätându-i braele Insângerate. Sarah Inlelese, opri motoarele avionului, deschise portiera cabinei i-l trase sus cu putere, In limp ce el strângea din dini ca sà flu urle de durere.

Blake reui sà ajungä pe un sCaun i Sarah se strecurà In grabä la postul de pilotaj, apucA mana i puse avionul In micare ieind pe pistä.

FARAONUL NISIPURILOR 345

— Opreste! strigä Blake. Oprete-te! Geanta lui Olsen, papirusul! Am lsat-o In maina lui Scum. — Eti nebun! strigä Sarah. Nu mai avem limp! Dar, In timp ce rula pe pistä, väzu masina lui Seim care se apropialn mare vitezäde avion i aràta geanta. La oarecare distaná se vedea aprând In clipa aceea de dup o duná silueta unui transportor blindat care Incepu de Indatá sá tragá Cu mitraliera. — Deschide! urlä Blake. Deschide portiera sau te omor! Sarah fäcu Intocmai, speriat de reacia lui i In cabinà pAtrunse cu putere un vârtej de aer. Sarah avu o tresärire dureroasä In clipa aceea, dar Ii mucà buzele i continua sa strângä In pumn mana de comandà. Blake se apleca In afarä, gata sA cadä din avion, i Selim, luând pentru un moment mâinile de pe volan, se urcA pe scaun si-i aruncA geanta. Blake o prinse mai mult cu antebratele decât cu mâinile i cäzu InAuntru pe podeaua cabinei, In timp ce Sarah trägea portiera i ambala din pun motoarele avionului. Transportorul blindat se afla acum In vârful dunei i-i Indrepta mitraliera In directia pistei. — Am Incurcat-o acum, Ii vezi? Cápos tâmpit cc eti, am Incurcat-o!

Dar In clipa aceea se auzi un parait de armA automata i Blake väzu cum din blindajul transportorului ies scântei: Selim trágea cu o pucä mitralierä rezematá pe capota mainii Unimog. FArá sä ia In seamä acest atac, transportorul Inainta cätre pistä, Incercând sá taie calea avionului, dar Selim coti la stânga, atât de brusc Incât era gata sä se rastoarne i se Indreptä cu toatà viteza càtre maina blindatà care fu nevoitä sà se räsuceascä pe senile ca sa facä fatA acestui atac frontal.

In momentul In care rotile Falcon-ului se desprindeau de pAmânt, Blake i Sarah auzirä o explozie asurzitoare i väzurà o minge de foc i de fum ridicându-se din locul In care maina Unimog se ciocnise cu transportorul blindat.

346 VALERIO MAssIMo MArwmDI

Sarah dàdu gaze din pun la motoare zburând la numai câpva metri de sol pentru a evita radarele: trecu la micA InAltime peste un adevrat infern de flAcri i de fum, de carcase mistuite de foc, de corpuri carbonizate. Trecu prin snopul de proiectile ale antiaerienei i printre dârele luminoase ale trasoarelor, frA sA se mai gândeascA la nimic, frA a auzi ceva, strângând din dinti i inând ochii atintii In fatA, pânA când vzu atemându-se sub aripile avionului nemrginita i albastraIntindere netedA a mArii. Abia atunci scoase o oftat prelung i se Intoarse sA1i priveascA tovarAul de drum. Blake oprivi i el cu ochii Inotând In lacrimi.

15

Gad Avner ajunse In piaa de lângà Zidul plângerii traversând orau1 cufundat complet In beznA din cauza camuflajului obligatoriu i se Indreptá spre arcul Fortretei Antonia. Piata era pustie i IntunecatA, dar pe cer se vedeau mereu strAfulgeräri de explozii Ia nord, la sud i la est: frontul se apropia din ce In ce mai mult de zidurile Ierusalimului. Armata ajunsese sà-i consume aproapeln totalitate rezervele de munitii i de carburant care, In schimb, inamicului nu-i lipseau pentru cä le primea In man cantitäti i de peste tot. Yehudai urma sä activeze manevrele de lansare ale ogivelor nucleare de la Be’er Sheva, Inainte ca bateriile de rachete ale

generaluiui Taksun sä ajungA la o distan care sA-i permità sA deschidà focul pentru neutralizarea armei nucleare a Isrelului. Aceasta Insemna, foarte probabil, un rAgaz de maximum douàzeci i patru de ore In situatialn care contraofensiva lansatA In momentul acela de armatA n-ar fi reusit.

1 väzu pe Ferrario care-i atepta de mult timp si trecurä Impreunä de cele douA santinele care päzeau intrarea, pätrunzând In tunel pânä In iocul In care, ultima oarä, vAzuse treptele pejumätate Ingropate sub dArâmäturile de pe peretele de nord al galeriei. Allon apáru pe neateptate ca i cum ar fi ieit prin perete. — Au apärut iucruri noi? Intrebä Avner.

348 VAuruo MAssiMo MiIiDI

— Am sApat pe scara asia, spuse Allon. Duce la un fel de subteranä care se Intinde sub moscheea Al Aqsa pânä la atriumul moscheii lui Omar. Poate sä fi fost cripta Sanctuarului sau, poate, un rezervor de apä. Avner tresäri:

— Ati spus cuiva toate astea? — De ce ma Intrebati?

— Pentru cä, dacA ar afla cineva cä pe aici se poate ajunge pânä sub moscheea Al Aqsa ne-am afla In situatia In care ar trebui sA luptàm i cu integritii notri care abia ateaptä sa facä puØnä curälenie In piaa Templului. — Ne-am luat bate mäsurile de precauie, spuse Allon, dar s-ar putea sä existe i vreo scurgere de informatii Avner schimbä vorba:

— Ce ai gäsit In cripta aceea? — Deocamdatä, nimic, dar este vorba despre un spa$iu destul de Intins; pâna acum ne-am limitat doar Ia o cercetare sumarä. Am preferat sA continuAm cu tunelul. — Pc aici este? Intrebä Avner arätând spre deschizAtura care se continua spre interiorul munlelui. — Urmati-mä, spuse arheologul, galeria aceasta este incredibilä. Acum, portiunea cercetatä este lungä de aproape un kilometru.

Allon aprinse o lampä cu neon care dadu o luminä intensä pe o distantA destul de mare din galerie, apoi pomi urmat de doi colegi de-ai säi. Pereii erau zgrunuroi, dardestulde regulai i se mai puteau vedea pe ei nenumärate urme de târnäcop.

— imi face impresia cä acest tunel a fost realizat In mai multe faze: partea centralä este o galerie ca acelea din mine, säpatA probabil de babilonieni In timpul primului asediu, pentru a provoca näruirea zidurilor. In continuare, a fost unitA cu prima porØune, cea pe care o parcurgem acum, sapata probabil de asediai pentru a contracara intentiile atacatorilor. Ultima portiune a fost realizat, poate, ulterior pentru a deschide o

FARAONUL NISIPURILOR 349

cale secretä de fugä prin care sá ajungä dincolo de poziii1e dumane In cazLll unui asediu. Inscripia pe care am väzut-o la intrare se referea probabil la un traseu ducând In valea Cedronului. Oricum, din câte putem constata, aceastä cale de

scäpare flu era cunoscutä decât de preoti. In 586, regele Sedechia a pus sä se facä o trecere prin zid ca sA iasä pe acolo cu familia sa, Impreuná cu garda personalä, In dreptul bazinului Siloe. Dar vasele sfinte din Templu au fost duse Intr-un bc sigur prin acest tunel. — Ascultati-mä, spuse Avner oarecum ováitor, ar putea fi posibil ca i Chivotul legii sA fi fost dus Intr-un bc sigur pe acest traseu? Allon zâmbi:

— Dragä domnule inginer, eu cred cä acest Chivot face parte de multe, multe secole dintr-un mit. Dar nu exciud nimic. Dacä, totui, dorhi sä afla$i punctul meu de vedere, spuse arheologul continuându-si drumul, eu Imi doresc ca el sä flu fie regàsit niciodatä, admitând cà el ar exista. Va daii seama ce explozie de fanatism ar provoca In rândul oamenibor? — Stiu, spuse Avner, darln clipa aceasta, credep-mA, avem cu adevrat flevoie de un miracol...

Albon nu mai spuse nimic i-i contifluä drumul, aplecândui deseori capul ca sà treacä pe sub tavanul prea jos. Se oprirà, dupá aproape o jumätate de orä de mers, Intr-un bc ceva mai larg creat artificial de arheobogi i orientat Inspre ceea ce prea Inceputul unui povârni. — Unde suntem, exact? Intrebà Avner. Allon scoase o hartA din buzunarul interior al hainei o

desfäcu si-i aràtà oaspetelui säu un punct In direcia Bethlehemului: — Exact aici.

Avner scoase i el o hartá militarä pe care fuseserà trasate nite linii goniometrice. Si pe harta aceea era Insemnat un punct cu ajutorul unui cercubei.

350 Vio MASSIMO MrIDI

— Intre cele douA puncte este o distai4A de eel mult trei sute de metri, comentA Ferrario.

— Aa este, spuse Avner. — Despre ce vorbii? Intreb Ailon. — Spunei..mi, spuse Avner ridicând privirea cAtre tavanul galeriei, cati meth sunt de aici pânä la suprafaà? — Pulin: a zice Intre trei i cinci metri. Aproape sigur, aceea este rampa care duce spre suprafatA, spuse ci arätànd un punct de la baza peretelui. Apoi continua. Aici, pe acest detaiiu märit, am Insemnat locul probabil In care se iese la suprafaA. Ar trebui sA fle sub pardoseala unei case din cartierul acesta. Avner se prefAcu a-i iua nite notite pe un bloc-notes ii dàdu un bi1eei lui Ferrario. Peel scrisese: ,,PregAtete imediat oechipA de intervene: oameni sub acoperire, nimeni flu trebuie sA-i dea seama de nimic. SA fle gala sä intre In aciiune peste câteva ore”.

Ferrario dädu aflrmativ din cap: — Dacä nu mai avep nevoie de mine, domnule Cohen, eu a avea ceva de fäcut. Ne vedem mai târziu. Se Intoarse pe drumul pe care venise cätre ieirea din galerie. Avner continuA In spatele lui Allon: — A mai avea Inca o Intrebare, Ii spuse. — Spuneçi. — Unde se afla tabära lui Nabucodonosor In timpul asediului din 586?

— SA vedeti... In privina asta sunt douA coli de gândire... Incepu arheologul pe un ton profesoral, oarecum Infumurat. — Care este pArerea dumneavoastrA, domnule Ailon? — Cam aici, spuse ci arAtând un punct de pe hartä.

— Imi Inchipuiam eu, spuse Avner. Megalomanul, flu de cAea! — Poftim?

— Nu despre dumneavoastrA este vorba. MA gândeam lao persoanA pe care o cunosc.

FARAONUL NISIPURILOR 351

Punctul indicat de Allon se afla, Intr-adevAr, foarte aproape de ceea cc aräta harta goniometricà. Locul unei surse radio suspecte descoperit Cu mare greutate de Ferrario i de oamenii säi. — Ascultati-mA, domnule profesor, continuA Avner, eu vA cer acum sA faceti un sacrificiu chiar dacA suntei foarte obosit. VA voi thmite alIi muncitori care vor lucra sub ordinele

dumneavoastrA. A vrca ca aceastA rampA sA fie degajatA pânA maine seara. Nu pot sA vA spun motivul pentru cA i eu mA spun unor ordine ale superiorilor mei, dar, Intr-un moment ca acesta prin care trecem acum nu putem lAsa la o parte nimic.

— mi dAm seama, spuse Allon, i vom face tot ce putem. Avner iei la suprafaä i ajunse la cartierul general unde Yehudai urmArise In fiecare clipA evolutia situatiei de pe teren cu ajutorul modelului sAu tridimensional. Satelitul american tocmai localizase o instalaie suspectA la circa o sutA cincizeci de mile est de lordan.

— Ce-ar putea fi? IntrebA Avner. — Dupä pArerea mea, este un emitAtor radio i sursa pe care am descoperit-o Intre locul acesta i Bethlehem ar putea fi un releu.

— Dar Cu ce scop? —Ei flu au acces la sateliti i, prin urmare, trebuie sA recurgA la relee pe pAmânt. Am vAzut aceasta In timp ce Inaintau prin furtuna de nisip. Priviti: aceste douA puflcte formeazA un triunghi echilateral perfect ImpreunA cu baza nuclearA de la Be’er Sheva. Probabil cA se pregAtesc s-o loveascA. — Trebuie distrus emiiAtorul de dincolo de lordan. S-ar

putea sA fie o centralA radio pentru trageri conectatA cu o rampA de lansare. — Am fAcut-o deja. Dar a apArut din nou. Probabil cA este o structurA mobilA care este ascunsA Intr-un buncAr subteran.

lax sursa radio dinspre Bethlehem ax putea dirija o lansare asupra capitalei.

352 VALERIO MAssiMo Mi’wiDI

— lerusalim? Nu vor IndrAzni. Este ora sfânt i pentru ei. — Si dacä s-ar folosi de un gaz? Si Nabucodonosor a gout oraul de locuitorii säi. Ei ar putea face acelai lucru... cu alte metode...

— Ce ai descoperit la arheologul tAu? — Ceva interesant. Cum sä ajungi la câtiva metri de emitätorul de la Bethlehem fàrä sä treci printr-o zonä de doi kilometri cu mare risc, plinä de mu de lunetiti din Hamas. — Asta este o veste bunä.

— Poate cä o sä-i dau una i mai bunä peste câteva ore, dacä am vAzut eu bne, dar pentru moment prefer sä flu vorbesc Inca despre aceasta. Si ofensiva noasträ? Yehudai indicä pe modelul tridimensional zonele In care unitätile sale intrau In luptA: —Primul oc este pe cale sä se calmeze: trebuie sä drAmuim cu grijä carburantul i, peste puin timp, i munitiile. Peste câteva ore voi ti dacA trebuie sä ordon la Be’er Sheva sà se initieze procedura de lansare a rachetelor noastre ,,Gabriel” cu focoase nucleare, Inainte sä fle prea târziu. Avner làsä capul In jos: — Eu voi actiona la noapte. 0 sä te tin la curent. Iei de la statul-major si-i spuse oferului sä-1 lase la ,,King David” ca sà bea o bere i sä-i punà In ordine gândurile, Inainte de a ajunge acasä. I se aduse berea i Ii aprinse o igarA. Mai erau câteva ore i avea sä vadA dacä intuitia sa fusese corectA, dacà nasul lui de copol mai functiona Inca bine. StAtu multA vreme sA cântAreascA flecare probabilitate i când ridicA privirea Ii väzu In fata lui pe Ferrario: era ImbrAcat In uniformA de luptA cu stelutele de sublocotenent i purta centurA cu pistol. — Am luat deja mAsuri, domnule, echipa este deja pregAtitA i ateaptA ordinele dumneavoastrA. — Dar tu, Il IntrebA Avner, unde te duci aa gàtit? — Cu permisiunea dumneavoastrA, domnule, pe front. Am cenit sA flu trimis Intr-o unitate de luptA.

FARAONUL NISIPURILOR 353

— FArA cAmAi Armani?

— Nu, domnule, de la croitoria arrnatei flu prea ai de ales. — Si cui i-ai cerut permisiunea sA pArAseti serviciul rneu? — V-o cer dumneavoastrA acum, domnule. Multi bAieti mor pe front ca sA tinA dumanul departe de zidurile Ierusalimului. Vreau sä fac i eu acest lucru. — Dar deja faci aa ceva, Ferrario. Si IncA foarte bine. — Mullumesc, domnule, dar flu mA rnai sirnt In stare. DumneavoastrA vA putei descurca acurn foarte bine i frA ajutorul rneu. VA rog. — Eti nebun, te-ai fi putut Intoarce acasA dupA ce ti-ai luat licenta, dar ai dorit sA treci prin experiena asta palpitantA; acurn vrei sA pleci pe front. Sigur cA este mult mai palpitant, dar sper cA-ti dai searna cA este i foarte periculos. — Imi dau seama, domnule.

— Nu ti-e dor de Italia? — Ba mi-e foarte dor. Este cea mai frumoasA tarA din

lume i este tara mea. — Dar atunci...

— Eretz Israel este patria sufletului rneu i lerusalimul este ca o stea de pe cer, domnule. Avner se gândi la Ras Udash i la secretul pe care 11 Ingropase sub un morman de cadavre i ar fi vrut sA strige: ,,Nu-i adevArat nirnic!”

Dar spuse: — Irni pare rAu sA mA lipsesc de ajutorul tAu, dar, dacä aceasta este hotArârea ta, eu nu te pot Impiedica s-o pui In

aplicare. IncearcA sA-ti pAzeti pielea: dacA ti s-ar Intâmpla ceva, o surnedenie de fete frumoase din tara ta nu rn-ar ierta cA te-am lAsat sA pleci. — 0 sA fac tot posibilul; i dumneavoastrA, dacA puteti, lAsati-vA de fumat. VA dàuneazA mult la sAnAtate. Duse rnâna la frunte. A fost o mare onoare pentru mine, domnule Avner. Apoi se rAsuci pe cAlcâie i plecA.

354 VALERIO MASSIMO MANFREDI

Avner 11 privi pe când se Indepärta Cu pasul Ingreunat de bocancii militari i se gândi Ca italienii reueau sà fie e1egani chiar i In zdrente, apoi läsä capul Injos i ramase sà priveascA gânditor jan11 flgArii care ardea degeaba.

Sarah se rezemä de spätarul scaunului de pilot: — Chiar ai fi fäcut-o? IntrebA ea Intorcându-se cAtre tovaräsul sàu de cálàtorie. — Ce anume?

— Sà ma omori, dacä nu deschideam portiera. — Cred cä nu. Asta i pentru Ca aveam amândouà Incheieturile mâinilor rupte: ar fi trebuit sA te ucid mucându-te. — Dar aveai fata unuia care ar fi fost In stare s-o facä. — De aceea ai i deschis portiera. Ai Facut un lucru bun. — Cum te simti acum?

— Calmantele Incep sA-i facä efectul: mult mai bine. Tu, Insà, eti palidá. Ce ai? — Nimic. Sunt moartä de obosealä... Will? —Da.

— Ce spunea ultima paste a inscriptiei de pe sarcofagul de la Ras Udash?

— Spunea aa: ,,Oricine ai fi, dacà vei profana acest mormânt, sä-ti fie sfärâmate oasele Si sä poti vedea sângele acelora pe care-i iubeti”. — Si de ce nu mi-ai spus? — Nu voiam sá te sperii: este exact ceea ce mi se Intâmpla acum. Mi-am rupt oasele si... — Eu nu ma las impresionata, William Blake: n-a fost vorba decât despre o coincidentà. — Asa este. Exact asta gândesc i eu. Tacura o vreme, apoi Sarah spuse: — Acestea erau ultimele cuvinte?

— Nu, spuse Blake. Spunea: ,,i aceasta sA se Intâmple neapärat pâná ce soarele va apune la rasarit”.

FARAONUL NISIPURIWR 355

Sarah 11 privi având In ochi un tremur de Ingrijorare: — Adicä, niciodatä. Este un blestem imposibil de realizat: soarele flu apune niciodatä la räsärit. — Nu te mai gândi la asia, spuse Blake, sunt doar nite vechi formule magice. Täcu, simindu-se cuprins de o somnolenä apäsätoare, dat, In limp cc atipea, väzu cä lumina zorilor reflectatA In cupola de plexiglas Incepea sA se Intunece: se Intoarse i väzu cum soarele dispArea Incet sub linia orizontului, Inspre räsArit. Avionul Falcon nu ajunsese IncA la regimul optim de croazierA, dat, In clipa aceea, tot zbura mai rapid decât micarea In sens myers a pAmântului. o privi pe Sarah cu un surâs ciudat i spuse: — CâteodatA se mai IntâmplA i aa. Apoi lAsA capul Intro parte i trase un pui de somn. Se trezi dupA o orA din cauza zgâlâiturilor avionului care trecea printr-o zonA cu turbulente i se Intoarse cAtre Sarah ca s-o Intrebe:

— Ce mai faci?

O vAzu galbenA precum ceara i cu fruntea brobonatA de sudoare i mai vAzu cA pe podeaua cabinei apAruse o patA de sânge. — Oh, Doamne, lisuse Hristoase! exclamA. Ce s-a intâmplat? Dc cc m-ai lAsat sA dorm?

— Când am deschis portiera... o schijA mi-a gAunt umArul stâng. — Oh, lisuse! spuse Blake. Ce nenorocire, cc nenorocire... dat de cc sA flu mA trezeti? Vino aici, spuse, ajutând-o sä se ridice, treci pe locul meu. Am nevoie de spaiu ca sA mA ocup de umArul tAu i sA te ajut. Blake nu reuea sA Sc Impace cu

gândul i, In limp cc se agita In jurul fetei, continua sA se lamenteze. Ce necaz, fir-ar sä fie, cc necaz...

LuAleucoplast i-i imobilizA cat putu mai bine Incheieturile mâinilor i când simti cA le poate mica suficient de bine, luA

356 VALERIO MAssIMo MANFREDI

bisturiul din buzunarul hainei, Ii desfAcu mâneca bluzei i-i desprinse piasturele hemostatic pe care si-i pusese singurA, iAsând sângeie sA circule mai liber prin bratul Invinetit i umfiat. Ii dezinfectA rana, Ii aplicA o compresA sterilA i un alt plasture, Ii terse fruntea de sudoare i insistA sA bea cat mai multA apA. ThurarA prin Intuneric ore Intregi Cu pilotul automat i Blake Ii tergea de transpiraie fruntea i obrajii, Ii umezea buzele Cu puin sue de portocale pe care-i gAsise In duiäpiorul-bar a! avionului.

Sarah Ii privi la un moment dat Cu ochii strAlucind de febrA: — S-ar putea s-mi pierd cunotinta, spuse. Trebuie sA te InvAt cum sA procedezi ca sA lansezi semnalui SOS i cum sA te arunci cu parasuta. MA tem cA n-o sA am destul timp ca sA te InvAt sA aterizezi cu mainAria asta... — Si tu?

— DacA eti detept, ti-ar fi mai bine dacA m-ai uita. DacA târAti dupA tine o povarA ca mine nu mai ai anse nici tu. — Negativ, comandante, spuse Blake, nu mai pot merge nicAieri färA tine. Sau amândoi sau nimic.

— CApos ce eti: aa o sA se ducA pe apa sâmbetei tot am fäcut ca sA ajungem pânA aici. Mai avu puterea sA glumeascA: tii cA tot ce faci acum ar putea fi considerat drept nesupunere fatA de ordineie comandantuiui? — 0 sA ma trimiti la tribunal când o sA punem rotile pe pAmânt. PânA atunci, eu nu mA niic de aici. o obligA din nou sA bea io tinu treazA prin toate mijioacele pAnA când instrumentele de bord prinserA semnaiul de la turnul de control al aeroportul La Guardia din New York. — Poate cA am reuit, spuse Sarah cu o voce abia auzitA. AscuitA-mA bine acum: va trebui sA convingi turnui sA ne iase sA aterizAm i sA transmitA mesajul tAu cAtre autoritAti. Eu am fäcut tot ce mi-a stat In puteri: e rândul tAu acum, trebuie sA te descurci.

FARAONUL NISIPURILOR 357

Cäpitanui McBain din corpul pucailor marini opri maina In faa inträrii Pentagonuiui 0-i ceru plantonului sä-I conducA In biroul generaiului Hooker: — Domnule general, Ii spuse el gâfâind, turnul de control al aeroportului La Guardia din New York ne-a pus in 1egturä Cu un aparat de zbor necunoscut care are raniçi la bord, dar vrea sä ne transmitA Cu once pre un mesaj de o importanä capitaiä. Are legàturA Cu rAzboiul, cred, i Cu amenintarea teroristà care ne dä atâta bätaie de cap, i-i Intinse un dosar pe care-i avea sub bra1. Hooker luA dosarul i Incepu sA-i rAsfoiascA: — Un alt vizionar, sau clarväzAtor, sau ce aitceva?

— Adevärul este, domnule, cA ätia tiu cä suntem antajaO de o amenintare teroristA chiar dacä nu tiu In cc constA aceasta: au intrat din Intâmplare In memoria unui computer, prin Internet, au väzut un fiier suspect i au reuit sä-l deschidä. Si-au dat seama cä era vorba despre un program foarte sofisticat de tip militar i s-au gândit cA acesta avea legAturA cu ameninarea care One paralizat sistemul nostru de ripostA armatA. Hooker ii ridicä privirea cAtre interlocutorul säu: — VreO sä spunei cA ci au reuit acolo unde au euat toate sistemele noastre de spionaj? Nu vi se pare cam suspectA toatA afacerea asta? DacA este adevärat ceea cc spun ci, cum de au reusit sà depAeascA mAsurile de apärare a unui program de o asemenea putere, cum se face cä au gäsit parola de acces? Dacà ar fi de-ai notri am ti i dacA nu sunt dc-al notri, de partea cui sunt? — Domnule general, eu a vrea ca dumneavoastrA sä veniti Cu mine In saia operativA unde am transmis deja programul ca sä fie expus pe ecranul gigant. Va rog sA Øneti seama cä, dacä, din Intâmplare, au dreptate, mai sunt doar treisprezece ore pânA când se va dec1ana procedura finalA. Hooker Inchise dosarul, se ridicA din fotoliul sAu i-1 urmä pe cäpitanui McBain dc-a iungul condoarelor care duceau la sala de control.

358 VERIo MAssIMo MANFREDI

— Al cui era acest computer? — Unui oarecare Omar Husseini... — Un arab? tresäri Hooker.

— Un american de origine libanezä, profesor de limba coptä la Institutul Oriental din Chicago. — Si unde este acum acea persoanä? — Nu este nicäieri. Am dispus sä i se controleze cu discrelie casa.

— Discretie, domnule McBain? Dacä este adevárat ceea

ce Imi spuneti, atunci trebuie sä spargei ua i sä punei mâna pe blestematul acela de computer personal care si-a bätut joe de noi pânà acum. — Expertii notri spun cä nu este indicat. A pune mâna pe computer s-ar putea sä fie ace1ai lucru cu a pune mâna pe o bombä, ba chiar, pe trei. — Atunci intra In program cum au racut indivizii aceia! — Nu este atât de simplu, domnule general. Sunt titluri In coptä, fiiere In egipteana hieroglificà, In arabä, un adevärat parcurs de räzboi. Incercàm s-o facem cu ajutorul interlocutorilor notri. — Macar ai aflat cine sunt? —Nu.

— De ce? — Pentru cä nu au Incredere.

McBain deschise ua i-l invitä pe superiorul sáu In sala operativä. Pe un ecran urias tehnicienii rulau programul urmând indic4iile unei voci masculine care se auzea Intr-un difuzor i care avea drept fond sonor zgomotul unui avion cu reactie.

Hooker aruncä o privire asupra ecranului radar: — Stiti unde sunt?

— Au fost dirijati cätre aeroportul militar din Fort Riggs, spuse un alt ofier. Eu, pentru orice eventualitate, am dispus sä fie trimis acolo un elicopter cu doi medici militari.

FARAONUL NISIPURILOR 359

— Insist, spuse Hooker, cine ne garanteazA cA acest program flu este 0 amenintare pentru noi sau poate cA tocmai acel avion care se apropie n-ar putea fi? — Am pus sä se facA nite controale, domnule general, spuse McBain, i pot sA exciud cu desävârire aceastA eventualitate. Veniti cu mine, vä rog.

Il duse In fata unui monitor conectat la un aparat video i la un computer: — Am cerut de la FBI casetele cu InregistrArile camerelor de supraveghere din clAdirea ziarului ,,Chicago Tribune”, ridicate de la ziarIn ziua In care a fost predatA caseta conIinând declaratia de amenintare nuclearA. Privi1i. Porni banda i apoi o opri acolo unde apArea intrarea In sediul ziarului. Se vedea botul unei furgonete de la Federal Express care se oprea i din ea se vedea cum coboarA factorul potal cu pachetul In mânA. — In pachetul acela se aflA caseta video, explicA McBain. Si acum, privii cu atentie. ComandA pe computer oprirea imaginii i apoi mAn un det.aliu care se vedea pe fundal: se vedea o mainä opritA lângA trotuar i un bArbat care-i fAcea de lucru cu un eric ca sA schimbe o roatA. Folosind sistemul

zoom fu mAnit i detaliul cu omul respectiv, apoi fata sa, obinându-se o imagine cam neclarA, dar In general utilizabilA. Apoi, mai apAsA câteva taste i alAturi de imaginea aceea apAru alta, de data aceasta foarte clarA:

— Ian aceasta este o fotografie a profesorului Omar Husseim pe care am obinut-o de la secretariatul corpului didactic de la Institutul Oriental: dupA cum vA putei da seama flu existA mci 0 IndoialA cA este una i aceeai persoanA. Mai rAmâne posibilitatea ca Husseini sA fi trecut pe acolo din purA Intâmplane, exact In momentul acela, dan este o ipotezA extrem de putin plauzibilA. — Domnule, interveni In momentul acela tehnicianul

informatician, am decodat programul.

360 VALERIo MAssiMo MiD1

Hooker 11 urmäri In faa ecranului central care avea In partea superioarä scris Cu caractere uñae mentiunea

Programul ARMA GEDDON

— Este conceput astfel Incât sä facA trei obiecte sA se roteascä In ase cicluri succesive de Câte douäzeci i patru de ore fiecare, explicä tehnicianul, asupra a trei objective mereu altele pânä când, In al aselea ciclu, se declaneazA procedura

terminalä. In cazul unei interferente, procedura terminalä se declaneazá imediat sau poate cä acioneazä un circuit de rezervä. Am decodat simbolurile obiectivelor: este vorba despre orae din Statele Unite. Cele din al aselea ciclu sunt New York, Los Angeles i Chicago. Inutil sA mai spunem cä obiectele In micare sunt bombele nucleare portabile pe care le càutàm. Deplasându-le In permanenA, localizarealordevine mai dificilä. — Este ciudat, spuse Hooker privind fix ecranul, de ce nu Washington? — Este mentalitatea orientalä, spuse McBain, este mult mai dureros pentru un om sä fie lovit In sentimentele sale, In ceea ce are mai preios, decât sä fie nimicit fizic pur i simplu.

In planul br, preedintele trebuie sA rämânä nevàtämat ca sä poatä asista la distrugerea natiunii. — Domnule, interveni In clipa aceea un sergent de la comunicatii, avem räspunsul Ierusalimului. — Am trimis fotograflule lui Husseini la Mossad, explicä McBain apropiindu-se de monitorul computerului pe care, tocmai atunci apàrea o serie de imagini tip de identificare, reprezentând un bárbat tânär, cu mustäti stufoase i cu capul Infäurat In kefiah. Hooker se apropie, punându-i i ochelarii, privind fix imaginile In timp ce tehnicianul be introducea Intr-un pro-

FARAONUL 1SPRLOR 361

gram de morphing, scotea mustäØle, kefiahul. rãrea sau aIta prul, adâncea ridurile. — Doamne... spuse el. Doamne... Husseini este... este Abu Ghaj! — Ajunsi aici, am impresia CA nu mai este nici o Indoialä, spuse McBain, cA Hussein este cheia Intregii afaceri. Trebuie gAsit. Avem la dispoziie mai puin de treisprezece ore. Hooker Ii adunA Intregul staff: — Ascultai-mA cu cea mai mare atenie: primo, gAsi1i un blestemat de geniu al computerelor care sA intre In programul acela i sA-1 opreascA rara ca totul sA sarA In aer. Secundo, verificati cu amAnuntul persoana lui Husseini, gAsiti-i documentele, numArul de Inmatriculare al mainii, cartea de credit, legitimaia de asisten;ä socialA, banca la care are conturi. Afla chiar i când pune benzinA In rezervor sau ia un somnifer sau cumpArA o pereche de izmene de la marile magazine. Tertium, gAsii cele trei comandouri care au bombele i ucidei-1e Inainte sA aibA timp sä zicA ,,Amen”. Si, dupA aceea, dezamorsAm bombele, dacA reuim. Gata, la treabA! Subofilerul care rAspundea de transmisiuni se apropie In clipa aceea: —0 veste proastA, domnule. Ofensiva generalului Yehudai Impotriva dumanilor Israelului este pe cale sA esueze. Se pregAtesc sA InceapA procedurile de lansare a focoaselor nucleare de la Be’er Sheva.

Hooker se lAsA sA cadA pe un scaun i-si acoperi fata cu palmele. McBain se apropie. — Am contact din nou cu avionul, domnule, vreti sA le

spuneti ceva? — Da, spuse Hooker, dati-mi legAtura. Se apropie de microfon: — Aici este generalul Hooker de la Pentagon cAtre aparatul de zbor necunoscut. MA auzii?

— VA aud, domnule general.

362 VMiiuo MAssiMo MiIDI

— Aveai dreptate. Totul este aa cum ai spus. lar cei trei ,,catâri” care apar In fiier sunt trei bombe nucleare portabile care arputea exploda peste treisprezece ore i paisprezece minute In trei man orae din Statele Unite. Profesorul Husseini este un faimos terorist activ pe la jumätatea anilor ‘80, cu numele de lupttor Abu Ghaj. Acum, dacä doriti, putei sä-mi spuneli cine sunteti. Nu mai avem In pnivina voastrA nici un fel de rezerve. Se Iäsä täcerea timp de un minut In sala de control, apoi vocea spuse:

— Ma numesc William Blake i sunt coleg cu profesorul Husseini la Institutul Oriental din Chicago. Ma aflu la bordul unui avion Falcon 900EX; la comenzi se aflä Sarah Forrestall

de la Warren Mining Corporation, dar ea este ranita. Suntem singurii supravieuitoni din tabàra de la Ras Udash, din deertu1 Negev. Hooker se rezemä cu spatele de un zid ca i cum ar fi fost lovit de un traznet.

— Alo? M-ali recepionat, domnule general? — V-am recepponat, domnule Blake. Tare i clar. — Asculta1i-mä, domnule general. Eu nu cred cä profesorul Husseini vrea sä detoneze bombele acelea. Poate cä o fi fost

cândva chiar terorist, dar era modul sAu de a lupta Impotriva unor adversari prea puternici. Cu siguraiflA astAzi nu mai este aa ceva i flu ar lua parte la masacrarea unor oameni nevinova i. Programul acela funcioneazA, probabil, fara ca el sä tie; ati väzut, este ca un fel de virus informatic, mA Ine1egei? Poate cA i el este victima unui antaj... Inelegei? — VA Ineleg, domnule Blake. — Nu-l ucide1i, domnule general. — Nici nu ne gândim sA ucidem pe cineva. CAutAm doar sä salvAm vieile multor oameni nevinovali. Acum vA dau legAtura cu tumul de control. — Am rAmas i fArA carburant: spuneti-le sA ne lase sA coborâm cat mai repede. Succes i dumneavoastrA.

FARAONUL NISIPURILOR 363 Hooker se Intoarse cätre McBain:

— Faceti-mi legätura cu lerusalim, cod Absalom. — Cod Absalom pe fir, domnule, spuse McBain dupA puin timp, vä rog sä vorbiti. Hooker se apropie de microfon. — Sunt Hooker.

Sunt Avner: và ascult, domnule general. — Este adevàrat cà ati Inceput procedura pentru un atac nuclear? — Nu avem de ales.

— Dati-mi un ràgaz de ase ore. Au aprut nite lucruri noi. — Am mai ateptat o data i iatA care sunt conseciniele. — Domnule Avner, am intrat In sistemul de control al

amorsàrii bombelor i tehnicienii notri IncearcA sä-l opreascä. — Cum ati reuit? — Am primit o informaiie. — De la cine?

— As prefera sá vä spun atunci când se va sfâri totul. — Este un risc pe care vi 1-ati mai asumat o data cu rezultate... nu prea bune. Hooker se abtinu sA reactioneze aa cum ar fi vrut i se gândi câteva clipe. — William Blake i Sarah Forrestall sunt Inca In viatä i vor sosi la bordul unui avion Falcon al companiei Warren Mining. Ei ne-au furnizat informatia. — Este o mecherie ca sá intre pe teritoriul american. Doborâti-i. Este In mod sigur o capcanä i voi sunteli pe cale sà càdeti In ea. Hooker se gândi la cuvintele lui Blake: ,,Se poate sà fi fost i terorist, dar era modul säu de luptä Impotriva unor adversari prea puternici. . .“. Oare Blake voia sä reabiliteze un terorist? Avner se auzi din nou:

— Ce riscai, domnule Hooker? Dacá sistemul pe care vi 1-au dat este bun, veti sacrifica douä vieti pentru a salva un

364 VALERJO MASSIMO MANFREDI

milion. DacA este doar un true, i sunt sigur de asta, riscai sä se producä o catastrofä i mai mare. Din cauza celor doi au fost masacrali toi cei de Ia Ras Udash de elicopterele lui Taksun, inclusiv zece pucai marini de-ai votri. Nu uitai asta. Aveti idee despre ceea ce existA la bordul acelui avion? Ascultai-mä, domnule Hooker, când totul se va termina, o sä

Ine1egei cä aveam dreptate. Doborâti-i, imediat, Inainte de a fi prea târziu. Este evident cä programul acela le-a fost dat de agenii lui Taksun ca sA vä deruteze i sä vA facä sA pierdeti timpul, dacA nu chiar mai räu. Ia gândii-vä, domnule Hooker, cum de-or fi fäcut ei ca sA scape din zona de conflict, aa, cu un avion particular? Hooker îi terse broboanele de sudoare de pe frunte. — Faceti aa, spuse din nou Avner, i eu vä garantez Ca voi opri procedura nucleara de la Be’er Sheva... Ii voi convinge pe generalul Yehudai, va asigur, dar pentru cinci ore, nici un minut mai mult. Dupä care, once s-ar Intâmpla, vom dezlAniui infernul. Va amintiti ce se spune In Cartea Judecätorilor, domnule Hooker? ,,Sä moarä Samson laolaltä cu toti Filistenii !“.

Hooker Inchise ochii, Incercând sä Indepä.rteze tulburarea care pusese stApânire pe sufletul säu i cAutA sA cântAreascA lucid toate elementele pe care le avea la dispoziie, dupA care spuse:

— Aa este bine, domnule Avner. Aa o sA fac. Apoi se Intoarse cAtre McBain: — Vreau sA am avionul pe pista de decolare peste cinci minute, spuse. Plec la Chicago.

Blake intrA In cabina de pilotaj aducând comprese sterile i alcool, schimbA pansamentul i IncercA sA aline durerile lui Sarah care se enispase de durere. — Sunt un infinmier nepniceput i cu totul inexistent ca pilot, spuse, dar tu nu eti In stare sA reziti. LasA-mA In locul

FARAONUL NISIPURILOR 365

täu la mansä i dupä aceea o sä ma Inveti ce sa fac; s-ar putea sA reuim. Sarah II Intrerupse: — Rahat, avem o vizitä.

— Ce se Intâmplà? — Un avion de vânätoare In stânga, la douàsprezece mile: o sä ne doboare, Will, flu te-au crezut.

Blake privi i el silueta avionului care se apropia de ei: — Fir-ar sä fie! Injurá el, rn-a convins sä-i spun cine suntem. Credeam cä nu rnai pot fi Indoieli... Sarah privi Cu atentie In faa ei la Intinderea câmpiei, Inca acoperitä cu západä i presäratä, din bc In bc, cu acoperiuñ1e roii ale unor case: — Mai putern face ceva, spuse, o sä cobor spre zona aceea bocuitä, acolo unde nu pot trage asupra avionului: tu o sä te arunci cu parauta i eu am sä yin dupä tine. 0 sä ma descurc, nu te teme. Impinse mana Inainte i avionul Ii aplecä botul In jos. Pune-ti imediat parauta, avem la dispoziiie mai puin de douà minute.

— Nici flu mA gândesc, Incepu sA spunA Blake, dar flu mai avu timp sA termine. 0 voce se auzi din difuzorul radioului: — Sunt cApitanul Campbell din aviatia Statebor Unite, am primit ordin sA vA conduc Ia locul de aterizare: urmaii-mA, vA rog, i fiti bine veniti acasA. — Venim dupA dumneavoastrA, domnule cApitan, se bucurA Sarah, cu cea mai mare plAcere. AterizarA dupA zece minute, cu ultimele picAturi de carburant, lao bazA militarA de lângA Fort Riggs i furA imediat mutati In elicopterul care Ii atepta pe pistA. Doi brancardieri o luarA In primire pe Sarah i dAdurA s-o ducä la o ambulanA, dar fata se opuse: — Vin cu tine, Ii spuse ea lui Blake. Vreau sA väd i eu cum se terminA toatA povestea asta. Nu puturä s-o convingA aa Incât brancardierii o lAsarA pe mâna medicibor care se aflau la bordul elicopterului. Unul

366 VALERIO MAssIMo MANFREDI

dintre ci Ii imobilizA braul i celälalt o puse imediat sub perfuzie. Apoi Ii dAdurA un somnifer ca s-o facä sA adoarmä. Douä ore mai târziu coborârä la Chicago pe aeroportul Midway, pe o ploaie toreniaiä. LângA pistA Ii atepta o ambulantA Cu motorul pornit i generalul Hooker Infurat Intr-un impermeabil. Sarah fu dusä de IndatA In ambulantA, iar Blake de despArØ de ea cu un sArut cu 0 lungA ImbrAiare: — IartA-mA, spuse ci, totul s-a Intâmplat numai din vina mea.

— Aa a fost sA fie, spuse Sarah cu un zâmbet chinuit. AltAdatA sä nu-i mai uii nenorocita aia de geantA. — 0 sA yin sA te vAd! Ai fost mAreaA! strigA dupA ea Blake In timp de infiemierii o luau de acolo. Hooker Ii Intinse mâna, dar i-o retrase imediat vAzând cA Blake avea i stânga i dreapta bandajate pânA Inspre cot: — Bine ai venit acasA, spuse, probabil cA i dumneavoastrA sunteti epuizat. Veniti, sä ne urcAm In elicopter. Este acolo un medic care o sA se ocupe de dumneavoastrA. — Pentru o clipA, când am vAzut avionul acela de vânAtoare venind Inspre noi, am fost sigur cä vreti sA ne doborâli, spuse Blake venind dupä ci. — SA vA doborâm? Dc cc sA facem asta? IntrebA Hooker

pe un ton uluit. Se urcarA la bord i aparatul, care avusese tot timpul motorul In funciune, mAn turatia elicelor i se ridicA Incet cAtre cemi Innorat.

— Nu tiu, spuse Blake, In ultima vreme nu am avut parte de o primire prea pnietenoasA. .. Cum merg treburile? Medicul se apropie de ci si-i fAcu o injectie anestezicä, apoi incepu sA-i desfacA pansamentul de la mâini i sä-i imobilizeze Incheieturile cu atele i cu fee elastice. — Ne luptAm cu trecerea timpului, spuse Hooker, mai avem doar patru ore pânA când se va declana operaiunea

FARAONUL NISIPURILOR 367

finaiä. Tehnicienii nostri Incearcá sä dezamorseze sistemul,

dar flu suntem siguri dacà este unicul. S-ar putea sä mai fie unul de rezervä pe care noi nu-i cunoatem. Husseini este de negäsit: poate cá-i dAduse seama de pericol i de zile Intregi flu mai dä pe acasä. Acum patru ore, preedintele a fost nevoit sà dea un comunicat cAtre natiune, pästrând, totui, sub täcere o parte a adevàrului; cetàtenii care locuiesc In zonele centrale sunt Indrumai cätre adäposturile subterane, In tunelurile de metrou i In afara oraului. Este tot ce s-a putut face: cele trei zone metropolitane, New York, Chicago i Los Angeles, cuprind aproape patruzeci de milioane de locuitori. Panica ar fi dat natere unei situatii incontrolabile i operaiunea In sine ar fi cerut cel puin o sAptàmânä, In timp cc noi nu dispuneam

decât de câteva ore. In momentul de fØ, totui, Husseini tie cä noi am aflat de el, aitfel s-ar fi Intors acasä. Poate cä si-a dat seama de supravegherea noastrà sau poate cä a fost pus In gardà de cineva. — Aa cred i eu. Si este tot atât de adevärat cä flu a transmis nici un ordin de amorsare a bombelor. Admitând cà

el ar avea puterea sä facá aa ceva. — Toate eforturile pentru a-i descoperi au fost zadarnice: flu a folosit cartea de credit, nu a cumpárat benzinä, flu a scos bani de la vreo bancà: nimic. Ca i cum ar fi dispArut In neant. — Cândva, Husseini a fost Abu Ghaj, domnuie general, un luptàtor formidabil: poate rezista zile Intregi fArä sA mänânce, Farä sä bea, färä sá se spele, ascunzându-se In tot felul de locuri, chiar i prin canale. Pentru ci, reguliie noastre flu au nici o valoare.

— Din päcate, färä ci nu putem localiza cele trei comandouri. Programul ,,Arinageddon” nu dä nici o localizare specialä — Eu cred cä ci este convins cä are In mânä armele unui

antaj care se va sfâri atunci când va avea bc victoria Islamului Impotriva Israelului i cAderea Ierusalimului. Nu

368 VAuRIo MASSIMO Mdubw1uDI

putern fi siguri dacä ci tie cä bombele vor exploda oricum. Sunt sigur cá Husseini flu este In stare sä citeascä programul acela i sA-l Ineleagä. — Dar atunci, ce putem face? — Unde mergem acum? — La sediul nostru operativ din Chicago: rn-am mutat aici pentru cä aid se aflä Husseini i el este cheia Intregii afaceri.

Täcurä timp de câteva minute i Blake privea pe hubloul elicopterului mule de lurnini ale orau1ui säu, sträzile i autostrzile biciuite de o ploaie torenialA, sufocate de circulatia unui exod de comar i, In ciuda tuturor acestor lucruri, descoperea In clipele acela cä locul acela Ii lipsise mult i Inelegea cä trebuia sä Impiedice cu once pre producerea unei catastrofe Inspàimântátoare. La un moment dat tresri:

— Domnule general, existA un lucru pe care, cu siguranA, dumneavoasträ ii faceti In mod obinuit: sA ascultati radioul. Dati dispozitii sà mi se aducA imediat o piuä de lemn dc-a beduinilor i un pisälog. Hooker hoibä ochii:

— Ce-ati spus cä vrei? — Ai Iifleles bine: opiuá din Iemn i un pisálog din acelea pe care le folosesc beduinii din peninsula arabicà. — Dar sunt obiecte din civilizaia neoliticä: unde le-a putea gäsi la Chicago? — Nu tiu: punei-i pe oamenii dumneavoasträ sä umble

prin muzee, prin institutele de antropologie i de etnografie, dar, vä rog, gásiti-ie... i aitceva: gäsii-mi un baterist. — Un baterist?

— Eu am Incheieturile mâinilor fracturate i nu pot bate cu pisälogul In piuä. Hooker clátiná din cap neIncrezàtor, dar luä legätura imediat cu sala operativà i dàdu ordinele necesare:

FARAONUL NISIPURILOR 369

— Once comentariu este färä rost, adäugä el, ba chiar este interzis. Aterizäm peste zece minute: vedeti sä flu ma dezamägii. Ciudatul object fu adus de urgenä, In mai puin de o jumátate de orä, de la Field Museum, jar bateristul fu adus Intr-un taxi, un bàiat de culoare, pe nume Kevin, care cânta

Intr-un rup rap la ,,Cotton Club”, In centrul oraului. — Fii atent la mine, Kevin, spuse Blake, eu am sä-ti bat un ritm cu degetele In masA i tu ai sä-l imiti batând cu pisäiogul In aceastA piuä, iar domnii acetia vor Inregistra sunetele pe o casetä. Prin urmare, vezi sä faci o treabä bunà. Ai Iifleles?

— Asta-i ojoacä de copii, spuse Kevin, dA-i drumul, amice. Blake Incepu sä batä darabana cu degetele In masä sub privirile stupefiate ale generalului Hooker i ale celorlalti ofieri, jar Kevin Il imitä imediat, din instinct, scotând din instrumentul

säu improvizat un ritm sec si sonor, ritmul simplu i sugestiv pe care Blake 11 auzise pentru prima oarä In casa lui Omar Husseini, In ajunul Cräciunului i pe care-l auzise din nou, cu douá zile In urmä, In cortul eicului de la El Mura. Când terminarä, se Indreptä cätre Hooker i-i spuse: — Dati ordin sä se transmitA acest ritm pe toate posturile de radio la interval de zece minute pâná când o sä vá spun eu sä Incetai. Si... sá ne ajute Dumnezeu. Trebuie sä ma duc acum la toalet, spuse ci luându-i geanta, trebuie sä-mi aranjez pansamentele. lesi pe condor, pornind cätre ua care i se arätase, dar, In bc sä intre, Ii continua drumul pânà la lift i coborl la garajul din subsolul cladirii. Erau acolo o multime de maini atât civile cat i militare, gri-verde: urca In prima care avea cheile In Contact i porni cu toatA viteza frä a-i lua In seamä pe plantonul care se apropia de ci ca sa-i ceara legitimaia de acces. Conduse mult timp prin ploaia torentialä, strângând din dini i Incercând sá-i Invingä durerea din Incheieturile

370 VAIERT0 MAssIMo MANFREDI

mâinilor, aceasta devenind din nou sfâsietoare dupä ce trecuse efectul analgezicului administrat de medic. Sträzile mai largi erau toate complet Intesate i peste tot era un vacarm de strigàte, de trosnetele tamponärilor i de sunetele de claxon. Blake se Indreptà de Indatà ce putu cätre cartierul säu de la periferie In care oamenii erau atât de säraci Incât flu mai aveau putere sá se teamà nici de o bombä atomicA. Deschisese radioul IndatA ce pornise din bc i, Inainte de a ajunge In apartamentul sAu säräcàcios, auzi cá programele se Intrerupeau pentru a transmite un ciudat sunet ritmat, o räpáialA monotonä care. din când In când devenea mai intensA cu un

sunet puternic i penetrant. Kevin era un adevärat artist. Usa maina Intr-o parcare i alergä sub rafalele de pboaie pânà la usa. Scoase din buzunar cheile i cu oarecare stràdanie reui sä deschidä In micul apartament era frig i Intuneric, exact aa cum Ii läsase In momentul plec.rii. Hoii tiau bine cà flu putea fi nimic interesant de furat Intr-un asemeriea bc.

Aprinse lumina i porni centrala termicà. Apoi se duse la un dulápior pun cu borcane, gäsi un pachet de cafea rAmas nedesfacut, 11 deschise, pregàti filtrul, turnä apa Intr-o cafetierä

i o puse pe aragaz. Incercä sä facä un pic de ordine i, In timp ce se cäznea sä punä la locul br pantofi i haine pline

praf, deschise i radioul. In momentul acela se transmitea muzicä simfonicä: Haydn. Se asezä i-i aprinse o igarà.

Trecu o orä i de prin cartier nu se mai auzea flici cel mai mic zgomot: poate cà plecaserà cu totii sau poate cA se hotärâserá sá atepte Intr-o tAcere depliná judecata lui Dumnezeu.

Radioul transmise din nou, In zadar, ritmul dat de pisAlog

i de piuä, jar Blake se gândi ca fusese nebun de-a binelea, cA unele lucruri se petrec numai In poveti. Inchise aparatul cu un gest scârbit, apoi aprinse ochiul de la aragaz i puse la fiert

FARAONUL NISIPURILOR 371

cafeaua: i se päru cä simté plutind In jur sufletele lui Gordon i Sullivan, In spaiul strâmt din locuina sa, i le don pace venicä, gândindu-se cä, peste putin timp, i el, i Sarah, i cine tie câti altii aveau sà fie aläturi de ele. Se auzi cum cineva bätea la uä.

16

— Te ateptarn, spuse Blake. Intrà, te rog, ia bc. Omar Husseini era ud leoarcà de la ploaie, se clätina pe picioare i avea barba mare, jar pärul ii era rAväit. Cearcne1e adânci i ochii Inroii arätau cä flu mai dormise de multe ore.

— Cum de ai reuit sA te Intorci... i ce ai päit la mâini? IntrebA ci Iäsându-se sA cadA pe un scaun. Era vânát la faä i tremura de fig. Blake Ii ajutA sA-i scoatA de pe ci paltonul ud i-i puse Ia uscat pe un calorifer. Apoi Ii acoperi umerii cu o päturä veche i-i puse In mâini o ceacä de cafea fierbinte. — E proaspAtA, spuse, abia am fäcut-o. —Am auzit zgomotui de piuL.. spuse Husseini cu Ufl surâs timid, i rn-am gândit cà pe undeva, primprejur, cineva se pregAtete sà facA o cafea aa cA... Nu terminä fraza. Duse ceaca la gurA Si sorbi câtva Inghiituri: — Ce ciudat, spuse dupä aceea, amândoi detinem nite secrete nimicitoare... Si doar cu câteva säptAmâni In urmA cram doi profesori oarecare. Nu-i ciudatA viaia? Spune-mi cum este mormântul Marelui Conducätor? I-ai väzut chipul? Blake veni iângä ci: — Ascultä-mA, Omar. Acum secretul tAu este acela care

poate face ccl mai mare räu: am descoperit In computerul tAu

FARAONUL NISIPURILOR 373

un program automat care peste trei ore va comanda amorsarea a trei bombe nucleare In trei orae diferite din Statele Unite. Husseini nici flu clipi: — Nu se va Intâmpla nimic din toate astea, spuse. lerusalimul este pe cale sä capituleze i totul se va sfâri In curând. Se va Incheia un tratat i zilele acestea Ingrozitoare vor fi date uitärii. Si, de aitfel, tii... In nici o ar din lume armele nucleare nu sunt la dispoziia ace1eiai structuri care detine secretul amorsärii. Nu cred cä aceste bombe vor exploda. — Si tu crezi cä putem risca atât de mult doar pe baza acestei sperane? Stii foarte bine c ar fi o nebunie, Omar. Sau trebuie sà-ti spun... Abu Ghaj? De data asta, Husseini ridicä imediat capul i-1 privi fix, drept In ochi, pe interlocutorul sAu care continuA netulburat. Doamne, cum de ai putut fi de acord cu uciderea a milioane de flinte nevinovate? — Nu-i adevArat! Eu am luptatcând a fost cazul i credeam cA mi-am fAcut datoria i gata, dar trecutul câteodatA relnvie... chiar i atunci când crezi cA 1-ai Ingropat pentru totdeauna. Mi s-a cerut sA in deasupra capului acestei natiuni o amenintare teribilä, panA când popoarele noastre Ii vor recApäta drepturile... Nimic aitceva. Si eu asta am fAcut... a trebuit s-o fac. Dar nu sunt un cAlAu: nu va avea bc nici un macel.

— Trei ore, Omar, i, dupA aceea, milioane de oameni vor muri dacA nu vom reui sA oprim acest mecanism nemilos: doar tu ne poti ajuta. Le-am dat tehnicienilor de la Pentagon parola de acces la fiieru1 pe care tu 1-ai denumit ,Armageddon”: acum mA crezi?

Husseini deschise larg ochii Inroii de obosealA: — Dar cum ai.

— Nu am timp sA-i explic. Vreau sA tiu un singur lucru: In cazul In care computerul este oprit In timp ce se deruleazA programul ce se poate Intâmpla? — Nu stiu.

—Unde sunt ,,catârii” cumpArai din târgul de la Samarcand?

374 VALERIO MAssIMo MANFREDI

Husseini rämase din nou uluit auzind cä Blake cunotea limbajul celui mai secret fiier din memoria computerului sAu. — Nu pot sà vorbesc despre asta. — Trebuie.

—Dacä o fac. . .Am un flu, Blake... un flu pe care-i credeam pierdut, tin flu In amintirea cruia am dedicat fiecare actiune, fiecare atac, fiecare schimb de focuri angajate In timpul acelor ani In care a luat natere faima ucigasului Abu Ghaj. Credeam cä 1-am Ingropat Intr-un cimitir mizerabil din valea Bekaa i, de curând, mi-au adus vestea cA este viu i se aflä In mâiniie br. DacA vorbesc, flu exist limite pentru suferinie1e la care-i vor supune... tu flu po Ii4eIege, nuli poi da seama. ExistA 0 lume In care mizeria, foamea, lupta Inverunatä ucid orice compasiune, fac posibilä otice faptA oribilä... — Dat i Avraam a fost gata sä-i sacrifice singurul säu flu doar pentru cä Dumnezeu Ii ceruse aceasta. Ti-o cer mu de femei i de copii nevinova care vor fi ari, sau contaminati i condamnai la o lungä i crudä agonie. Omar, eu pot sä-p ofer dovada cä te-au minit. Bombele vor expboda oricum, chiar dacä lerusalimul se va preda târându-se In genunchi i cerând Indurare. AteaptA, te rog... Puse mâna pe telefon i formä un numr: — Sunt William Blake, spuse el când i se ràspunse, vreau sá vorbesc cu generalul Hooker. — Domnule Blake! Ce naiba ati fäcut? Unde VA aflai? Avem absolutA nevoie de... Blake Ii retezA vorba:

— Domnule general... spuneti-mi ce se mai IntâmplA In programul ,,Armageddon”, si-i fAcu semn lui Husseini sA vinA lângA el, Ii apropie receptorub de ureche ca sA poatA auzi i el. — LucrAm pe computerul lui Husseini, dat era aa cum ne ateptam: tehnicienii au descoperit cum se poate opri procedura de amorsare, dat, dacA fac aa ceva, se declanseazA o comandA

auxiliarA pentru un al doilea sistem. DacA 11 opresc, se va

FARAONUL NISIPURILOR 375

Intâmpla acelai lucni. Bombele vor exploda la distantá de o jumätate de orä una de alta: prima va exploda peste douä ore i patruzeci de minute, celelalte vor urma la intervale de o jumAtate de orà. Am cerut i ajutorul ruilor pentru dezamorsare, dar flu ne pot ajuta dacä flu cunoatem tipul de dispozitive care au fost instalate pe teritoriul nostru. — Domnule general, en... i-l privi tintA pe interlocutorul san, en sper sä và pot da cat de curând informaØi importante. Nu plecati de acolo pentru nici un motiv i... aduceti-i aminte de mine domnioarei Forrestall. — Blake! La naiba, spune-mi unde... Blake puse receptorul In furcä i se Intoarse cátre Husseini Intrebându-l pe un ton neutru: — Mai vrei cafea, Omar?

Husseini se präbui pe un scaun i läsà capul In jos, Inchizându-se Intr-o täcere care päru sä nu se mai termine In mica Incäpere saracacioasa. Când ridicà din nou ochii, erau plini de lacrimi. VârI o mânä In buzunarul interior al hainei i scoase de acolo o cutiutä neagrä: — Aparatul acesta contine o copie a programului care este instalat In computer i trebuie sA-l am Intotdeauna asupra mea In caz cä as fi nevoit sà mA IndepArtez de computerul principal. Aitceva nu mai tiu. — Se poate conecta la telefon? Husseini dAdu din cap afirmativ: — Cablul este In interior. Vei gAsi i o micA p1AcuA din plastic pe care se aflA parola. Blake deschise cutiua: In ea se afla o inscripie cu caractere cuneiforme care compuneau cuvântul ,,Nebuchadrezzar” adicA ,,Nabucodonosor”.

Spuse: — Mulumesc, Omar, ai racut exact ceea ce trebuia. Si acum sA sperAm cA vom avea noroc.

376 VALERIO MAssiMo Mii’wIuDI

Dupä aceea suná la centrala operativà i-1 ceru pe generalul Hooker:

— Domnule general, am circuitul auxiliar, punei telefonul pe difuzor, vreau sA mA audA i specialistul dumneavoastrA In informaticA: deci, se pare cA este vorba despre un computer

portabil foarte puternic i sofisticat. Ii cuplez IndatA la telefon: conectati i dumneavoastrA linia telefonicA la computerul central. CAnd aparatul VA va cere parola de acces, tastati ,,home” i vei vedea apArand o inscripie cu caractere cuneiforme. Marcaii cu mouse-ui inscriptia i se va deschide programul... Domnule general, puteti Intrerupe transmiterea acelui semnal. Nu mai avem nevoie de el. Succes.

Se aezA i rAmase nemicat privind ledunle care semnalau pe micui ecran transmiterea informaiiilor prin cablul telefonic. — Mai ai puinA cafea? IntrebA Husseini. — Sigur cA da, spuse Blake, am i IigAri. Ii mai turnä cafea si-i aprinse o igarA. StAturA tAcui, unul In faa celuilalt, In camera care Incepea sA se IncAizeascA, ascultând cum bAtea ploaia In geamurile aburite ale ferestrei. Blake privi la ceas: mai erau nouAzeci i cinci de minute pânA la declanarea apocalipsului. Husseini tremura: nici pAtura care-i Invelea umerii, nici bAutura fierbinte flu-i puteau alunga frigul care i se cuibArise In suflet.

La un moment dat, ledurile micului computer se stinserA: transmisia se Incheiase. Blake scoase cablul computeruiui i cuplA din nou telefonul. LAsA sä se scurgA câteva minute, dupA care telefonA din nou: — Blake sunt, aveti noutAti? Da, spunei... Am Ineles: fabrica pArAsitA de la intersectia Intre Stevenson Expressway i Dan Ryan. Nu, nu este departe de locui In care ma aflu. Putem sA ne Intâlnim In parcarea de la McKinley peste o jumAtate de orA. De acord, domnule general, ne vedem acolo. Puse telefonul la locul lui i se Intoarse cAtre Husseini:

FARAONUL NISIPURILOR 377

— Au gàsit bombele. Cea care trebuie sä explodeze la Chicago este la Incruciarea dintre strázile Stevenson si Dan Ryan, In cldirea abandonatä a companiei Hoover Bearings, apäratä de trei teroriti Inarmati. Unul dintre ei, singurul cu faa descoperitä, s-a baricadat In cabina de comandä a unei macarale, la o Inál;ime de treizeci de metri. Este Inarmat cu 0 pucA mitralierá... Trec pe acolo mu de persoane care fug afarä din ora. Si acolo mai este i tunelul de sub Chicago River. Dacä explodeazA, bomba va provoca un dezastru de propo1ii Inspàimântátoare. Nu te mica de aici. Ma Intorc sä te iau.

Husseini flu scoase nici o vorbá, dar In clipa aceea Intelese cä Abu Ahmid flu Incetase niciodatä sá-l considere un dezertor

i intui pedeapsa pe care i-o pregätise. Blake iei pe strada mäturatä de rafalele de vânt i de ploaie i ajunse Ia maina sa, Indreptându-se cátre locul Intâlnirii. In sens myers treceau maini ale politiei Cu vitezA maxima i la intersecii sunau cu intermitene sirenele de alarmä, ca Intrun film vechi din vremea celui de-al doilea rázboi mondial.

Când inträ In parcare, vázu masina lui Hooker venind dinspre strada a 35-a i claxoná de câteva on. — Echipele speciale sunt deja pe poziii, domnule Blake. Ce avei de gând sà faceçi? Ii strigä Hooker prin fereastra portierei. — Vin cu dumneavoastrà! strigä Blake. Coborl din maina sa i sari In aceea a generalului care porni din bc Cu toatä viteza. In faà, lângà ofer, edea càpitanul McBain. — Ati aflat cum se oprete procedura de amorsare? Intrebä Blake imediat ce se aezä. — Nu, din päcate, Inca nu, spuse Hooker. Dar am chemat oamenii cei mai capabili pe care-i avem. Sperám sä reuim. Suntem permanent In legäturá cu ruii: Indatà ce vom vedea bombele i le vom putea descrie, ei vorIncerca sá-i dea seama de ce model este sá ne trimità procedura de dezamorsare.

378 VAuRIo MAssIMo MANFREDI

— Cat timp mai avem? Intrebà Blake. — Echipa specialA a plecat de un sfert de orä Cu elicopterul i ar trebui sä fie deja pe poziii. Mai au aproape patruzeci de minute: ar trebui sä le fie suficient.

— Sunt probleme, domnule, spuse In clipa aceea McBain. — Ce s-a Intâmplat? — Rezistenta este mai putemicä decât ne ateptam: cel puin trei oameni Inarmap CU lansatoare de rachete i Cu arme automate. Unul dintre elicopterele noastre a fost doborât. S-au baricadat Intr-o clädire a fabricii de rulmeni Hoover Bearings. — Asta comphcà lucrurile, fir-ar sä fie, spuse Hooker. — Si ne Intârzie, adäugä Blake. Se poate sä flu fi fost nici o indicaie In fifrrul lui Husseini? — Nici una... spuse Hooker, In afarà de cuvântul acela... catâri... dar catârn sunt catâri.

— Aa este. Doar dacá... — Doar dacä? Intrebà Hooker.

— I-am putea Intreba pe prietenii notri de la Moscova cum se spune ,,Cat.âr” In rusá i dacä aCest cuvânt flu le spune ceva.

McBain intrá In legáturá CU colegul säu rus transmiându-i Intrebarea Cu o expresie stupefiatä, Incepu sä repete: — 0-s-jo-i...

— Obionsky... Sistema... Jomkostnogo... Limita. — Sistem Oblonsky CU capacitate limitatä... Bingo!

Spasibo, spasibo, kapitan! Ii strigä el fericit ofi;erului rus, dupä care Ii spuse superiorului säu: Era o siglä, domnule general! McBain, rámânând prin cascä In legáturä cu colegul rus, chemá pe cealaltä linie echipa specialá: — Aici Gamma Bravo One, räspundei Sky-Riders.

— Aici Sky-Riders, avem situ4ia sub control. Doi teroriti doborâi, Unul a scápat. Avem un mort i trei ránii. Si avem i bomba.

FARAONUL NISIPURILOR 379

— Atentie, Sky-Riders, avem codul de oprire a armärii. Trebuie sA-l transmiteti i celorlalte echipe care se aflä In aciune Ia Los Angeles i la New York. Atentie, atenie maxima, transmit In direct, dupä instructiunile primite de la Moscova cu care sunt In legAturä pe cealaltä linie. Repet, SkyRyders, once greeala, cat de micA, poate fi fatalA. Nu-l lAsati sA scape pe cel dc-al treilea terorist: poate fi extrem de periculos. — Pentru asta avem deja o echipA care a pomitln urmArirea lui. Vorbiti: vA ascultAm cu cea mai mare atentie, Gamma Bravo One, spuse vocea din telefon. Maina sosi la destinatie dupA zece minute i, In timp cc McBain rAmânea la bord ca sA transmitA instruc;iunile pe care le primea de la Moscova, generalul Hooker ImpreunA cu Blake coborârA i pornirA In fugA cAtre clAdire, dar se trezirA de IndatA sub un foc Incruciat. Zona era iluminatA ca ziua, dar multe becuri fuseserA distruse de ImpucAturi. Un ofiter din echipa specialA Ii tan imediat la adApost. Furtuna flu dAdea semne cA s-ar 1initi i piaa din fata fostei fabrici era biciuitA de rafalele furioase de vânt i de perdeaua

de ploaie rece amestecatA cu mAzAriche. —0 vreme câineascA, domnule! strigA ofitenul ca sA se facA auzit prin vacarmul furtunii i pârâitul armelor automate. — Unde este bomba?

— Acolo sus, domnule general, rAspunse ofiterul arAtând

spre ultimul etaj al vechii fabrici. Al treilea teronist s-a baricadat In cabina macaralei de acolo i ne tine sub foe.

Blake Ii duse palmele streainA la ochi ca sA poatA pnvi printre iroaiele de apA care Ii scAldau fata i-i ridicA privirea cAtre uriaul agregat cu bratul sAu mobil Intins parcA In directia In care bAtea vântul. Din cabina de sus apArea la intervale

neregulate de timp teava unei mitraliere care vArsa foe asupra poziii1or ocupate de membrii echipei speciale, acetia rAspunzând cu o ploaie de gloane Indreptate cAtre pereii i nervunle de otel ale macaralei. Fiecare ImpucAturA fAcea

380 VAIRIo MAssiMo MANFREDI

Intreaga mainArie sä räsune ca un dangät sinistru de clopot i stârnea roiuri de scântei ca nite fulgere atunci când se dezläntuie furtuna.

Deodatä, gigantica structurä Incepu sA vibreze, rotindu-se Incet In jurul axei sale. — Oh, Doamne! spuse Blake, face sä se roteascä braul! Dacá ajunge cu latul pe direcia vântului, toatä greutatea va cädea... pe strada mntesatA de maini! Domnule cäpitan, trimitep acolo un om care sä blocheze rnicarea aceea, pentru numele lui Dumnezeu!

Ofiterul fäcu un semn unuia dintre oamenii säi i acesta se näpusti Inainte, sub o grindinä de gloane, ajungând pânä la baza tumului, apoi Incepu s urce pe scáriia de oIel.

In clipa aceea una dintre ferestrele cabinei de comandà a macaralei se deschise i un om iei pe platforma din vârful pilonului de susnere, In timp ce bratul continua sä se roteascä. Era un tânär cam de douäzeci i cinci de ani, cu chipul descoperit, care se mica cu o sprintenealä deosebità prin ploaia de gloane. Timp de o clipä privi In jos i päru cä este gata sä cadä. i chiar In clipa aceea, din spatele lui Blake ràsunA un strigät disperat. Era Husseini. StAtea eapän sub uvoaie1e de apä i striga: — Said! Said!, apoi Incepu sä alerge cátre tumul de otel.

Striga cu ultimele puteri, cu faa plinä de apa ploii i de lacrimi, stnga cátre báiatul care continua si Inainteze cätre capätul braului macaralei.

Blake spuse repede ceva Ia urechea lui Hooker i acesta ridicä un brat pentru a da semnalul de Incetare a focului i comandantul echipei speciale transmise la rândul sàu ordinul cätre oamenii säi.

Pânä i furtuna páru sä se supunä acelui ordin i ploaia dädu semne cä ar putea Inceta, jar forta vântului párea i ea pe cale sä scadä. Vocea lui Husseini se auzi i mai tare:

FARAONUL NISIPURILOR 381

— Said! Said! Ana waliduca! Aria waliduca!

— Ce spune? Intrebä Hooker. Blake holbä ochii i privirea sa exprima stupefactie: — Spune: ,,Said, sunt tatàl táu! Sunt tatAl täu! Hooker Ii privi pe omul ud din cap pânä In picioare stand nemicat In faa macaraiei i pe tânärul care continua sä se târascA spre capätul bratului. Uriaa structurA de otel a braului, aflatä acum aproape complet de-a curmeziu1 direciei vântului transmitea Intregii macarale o oscilatie periculoasà. Murmurä:

— Oh.. .Doamne Dumnezeule...

In cipa aceea, tânrul se ridicA In picioare i ofierul care-i urmárea privindu-l printr-un binoclu strigä: — Atentie! Este pun de explozibil! Tragei! Foe, foe! Un glon Ii atinse In picior i tânrul oväi. Atunci, Husseini se Intoarse brusc, tinând In mânA o armä: — Stai! urla el ca ieit din minØ. Nu tragei! Opriti-vä sau deschid focul!

Ofiterul le racu un semn oamenilor sAi i, In timp ce Husseini era gata sà apese pe trägaci, un glon Ii racu sA cadà In genunchi. Cäzând, Inlà ochii spre cer si-i vAzu pe fiul sAu târându-se pânä la capätul bratuiui macaralei, ridicându-se In picioare i aruncându-se In gol ca un Inger al morii, cätre fluviul de automobile care se scurgea pe strada de sub el. Dar,

abia Ii Incepuse zborui, se auzi o ràpAialä furibundä de Impucáturi. Bäiatul fu lovit In pun de trágátorii cle elitá chiar la mijiocul distanei pâni Ia pàrnânt i corpul sàu exploclá

dezintegrându-se. Sângele säu cäzu laolaltà cu ploaia pe fata i pe umerii tatAlui sàu care abia Ii mai trägea sufletul. Blake o luä la fugä cätre Husseini strigând: — Omar! Omar!

Un uvoi de sânge cobra In rou apa care se scurgea pe

sub corpul sAu. Blake ii sprijini pe brae când Inca mai respira: — Omar...

382 VALERIO MASSIMO MniiDI

Husseini deschise ochii deja ImpAienjenii de suflul mortii. Spuse: — Ai fost In Orient.... Ai väzut.... ai väzut coloanele de

la Apamea? Le-ai väzut? — Da. . .spuse Blake cu ochii plini de lacrimi. Da, le-am väzut. Erau albe In lumina zorilor ca nite fecioare ateptându-i ursitul i roii In asfinit ca nite stâlpi de foc, prietene... i-l strânse In brate In timp ce murea. Macaraua gemea i scârtâiaIn bAtaia vâ.ntului care se Inteea din nou, dar agentul ajunse In clipa aceea la Cabinä i opri transmisia de la motor la bras. ACesta, liber acum, se roti Incet pe platforma sa i se opri nemicat pe direc4ia vântului. Comandantul echipei speciale se apropie de generalul Hooker: — Bomba a fost dezamorsatá, domnule, i celelalte douä de asemenea. Operaiiunea s-a IflCheiat. — MultumesC, domnule comandant, spuse Hooker. Bi mulumesc In numele tuturor.

Apoi traversä locul viran din fata fabricii i ajunse In fata

lui Blake. i puse o mânA pe umär si-i spuse: — S-a terminat, fiule. Veniti, vä ducem la spital. Cineva trebuie sä aibä grijä de bratele dumneavoastrA, aitfel le putei pierde. Blake urea In maina lui Hooker i spuse: — Duceii-mä, vä rog, la Sarah. O gAsi dormind, sub efeCtul sedativelor, intubatä i cu perfuzii. Ceru voie sä stea In sala de ateptare pânä ce ea avea sä se scoale i mediCul de gardä fu de acord. Camera era goalä: erau nite divane de-a lungul peretilor i un televizor, stins, Intr-un colt. Pe o laturä a IncAperii, lângà fereasträ, era o masA cu o veiozä. Se aezä, deschise geanta i Incepu sä citeasca, prima fiinA umanä dupä trei mu douA sute de ani, papirusul Breasted. Veni o infirmierA In toiul nopii si-i spuse:

FARAONUL NISIPURILOR 383

— Domnule Blake, acum s-a trezit, dacà vreti, putei sä

mergeli s-o salutati. Dar numai douA cuvinte, VA rog. ncA flu este In afara oricArui pericol. Blake Inchise la bc geanta i o urmA. Sarah avea un pansament zdravAn la umArul stAng i o perfuzie la brauI drept. — Bunä, iubito, Ii spuse. Ne-am descurcat. Ai fost formidabilA.

— Eu nu pot sA mA vAd cum arAt, spuse Sarah, dar a putea jura cA aräi mai rAu decât mine. — A fost o zi tare nebunA. Este deja destul de mult cA am un aspect obinuit. Sarah tAcu o vreme, IntorcAndu-se cu faia la pernA, apoi se rAsuci din nou Inspre ci i-l privi drept In ochi: — Noi am rAmas singurii care mai tim secretul de la Ras Udash, spuse. Poate cA ar fi fost mai bine pentru tori dacA mi-as fi läsat oaseie pe acobo. Blake o mângAie pe frunte: — Nu-i nevoie, spuse. Draga mea, flu-i nevoie... Gad Avner Ii ImbrAcA vechea sa uniformA de campanie, se Incinse Cu centura, vârl In teaca sa pistolul Remington calibrul 9 i coborlcu ascensorul pânA la subsol unde lb atepta o duzinA de oameni din trupele speciale In douä maini, Inarmati pânA In dinti, ImbrAcati In negru i cu faa acoperitA de Cagule. Comandantul br se prezentA: —Locotenent Nahal, domnule, la ordinele dumneavoastrA.

UrcarA In jeepurile cu geamurile fumurii i ieirA strAbAtAnd strAzile pustii ale oraubui vechi pânA la arcul FortAretei Antonia. Ygael Albon Ii atepta la intrarea In tunel i flu pAru mirat din cabe-afarA vAzând un inginer constructor In uniformA de

luptA. Ii conduse pe oameni prin gaberie pânA la Inceputul celui dc-a doilea traseu. in bocul din care se deschidea scara cAtre temebiile Templubui flu mai apArea nici un semn i peretele apArea ca i cum ar fi fost neatins.

384 VALERIO MAssIMo MANFREDI

— Oamenii care au lucrat aici au fost adui pânä aici legap la ochi i dupä multe ocoluri derutante pt-in ora, spuselocotenentul Nahal la urechea lui Avner. i, dupä ce au terminal lucrarea, au fost dui Inapoi Ia unitAple br In aceleai condiii. Pe perete,

dupA cum vedei, flu a ràmas nici cea mai mica uimá. In afarä de noi , doar preedintele are cunotintä de aceaslä trecere. — Foarte bine ai fcut, spuse Avner. Sä met-gem acum: flu mai este muh pânä la ora stabilitä. Dupä cincisprezece minute de mers ajunserä la capAtul tunelului, acolo unde fusese terminatä sàparea rampei. — Aici, tunelul ieea In antichitate In camp deschis, In spatele poziiibor ocupate de atacatori, spuse Allon. Tabära lui Nabucodonosor nu putea fi departe de aici, In directia aceea. Succes, domnule Cohen. Si se Intoarse pe unde venise. Oamenii urcarä cätre rampä pânä ajunserä sub un feb de

chepeng. Ii deschiserä i ieirá In interiorul unei case care era deja pázitá de un alt grup de camarazi de-ai br. Avner, Insotit de doi dintre oamenii säi, urea la etaj unde tehnicienii säi instalaserà aparaturá de ascultare. — Lansarea rachetebor br Silkworm asupra bazei noastre de la Be’er Sheva este prevàzutA pentru orebe douàzeci i douà, de pe rampe de lansare mobile autopropulsate, domnule, i s-a confirmat stirea ca una dintre rampe este IndreptatA Inspre lerusalim. Probabil gaze. Peste o jumátate de orä va Incepe numáràtoarea inversä, spuse Nahal. Avner privi cronometrul pe care-i avea la Incheietura mâinii: — Ridicai elicopterele i ocupai punctebe 6, 8, i 4 din pbanul operativ; noi pomim de aici peste apte minute. Oamenii se gruparA lângA bocuribe de ieire i Nahab se apropie de Avner:

— Imi permit sä insist, domnule: flu existà nici un motiv pentru care dumneavoasträ sä luati parte la buptä. Noi suntem de-ajuns. Dacä Abu Ahmid este Intr-adevär ascuns In casa aceea, vi-1 aducem noi aici, begat de mâini i de picioare.

FARAONUL NISIPURILOR 385

— Nu, spuse Avner, avem nite conturi mai vechi de reglat Intre noi. El a fost comandantul ambuscadei In care a fost

ucis fiul meu In Liban. A vrea sA-i plAtesc eu personal pentru asta, theA pot. — Dar, domnule, flu este obligatoriu ca Abu Ahmid sA se

afle acolo. S-ar putea sA vA riscai degeaba viata Intr-un moment foarte greu pentru iarA. — Sunt sigur cA este. Nenorocitul Ala vrea sA intre primul In oraul gout de locuitorii sAi, la fel ca Nabucodonosor. Este acolo, simt eu. Si dumneavoastrA o sA-l lAsati In seama mea, domnule Nahal; ati Inteles? — Am Ine1es, domnule.

Ofierul privi la ceas, ridicA braul, apoi Ii coborl. Oamenii sAi ieirA In tAcere prin toate punctele prevAzute, strecurâncluse de-alungul perei1or cAtre obiectivul stabilit. In elipa aceea, se auzi din partea opusA, la distanA de circa un kilometru, zgomotul elicopterelor i, dupA aceea, lAtratul mitralierelor. Aciunea Incepuse Intr-o sincronizare perfectA. Echipa lui Nahal se afla acum la doar câtiva metri de obiectiv, un fel de micA vilA, zugrAvitA In aib, InconjuratA pe toate laturile de constructii mult mai Inalte care o ascundeau aproape Cu totul vederii. Pe acoperi, mascatA printre rufe Intinse la uscat i rogojini, se InAla In clipa aceea o antenA puternicA de radioemisie. — Totul este aa cum ati prevAzut, domnule Avner, spuse Nahal. Suntem gata sA pomim la atac. — Dati-i drumul, spuse Avner. Nahal fAcu un semn i patru dintre oamenii sAi se tArârA fArA sA facA nici eel mai mic zgomot In spatele santinelelor care pAzeau intrArile din fatA i din spate ale easel i le lichidarA In tAcere cu pumnalele. Avner InaintA ImpreunA cu locotenentul Nahal pânA sub ferestre. Nahal fAcu din nou un semn i oamenii sAi aruncarA In interiorun mnunchi de grenade fumigene i srirAInAuntmIndatA dupA aceea, trAgând eu o precizie ucigAtoare In tot ce misca.

386 VALERIO MAssiMo MANFREDI

Nahal trecu in camera aläturatä i ucise un bärbat care stàtea aezat In fata unui ecran radar. Väzu semnalele de recunoatere ale rampelor mobile care Incepeau sà aparä din ce In ce mai clar.

— Iatä-le, strigä el, ies la ivealä! ChemA cartierul general: — Aici Barak cätre Melech Israel, rampe descoperite, 1ansai avioanele de vânätoare, coordonatele 2, 6, 4, repet, coordonatele 2, 6, 4.

— Aici Melech Israel, receplionat, Barak. Unde este ,,Vulpea”? Nahal se Intoarse i mai avu limp sA-l zAreascá pe Avner care alerga spre capätul unui condor, apoi se oprea si trgea rapid de trei, patru on. Strigä la oamenii säi: — Acoperiti-l! i, dupä aceea, In microfon. ,,Vulpea” Ii vâneazä prada. Si pomi i el In goanä dupA oamenii säi. Avner avea In faä un alt condor i la capätul lui se vedea chiar In clipa aceea cum se Inchide un chepeng. Alergä Intracolo, Ii dàdu In lätuni i coborl pe o scarä scurtä sub podea. — Nu! strigä Nahal. Nu! Dar omul dispäruse deja sub pämant: Nahal pomi pe urmele lui Impreunä cu oamenii sAi. Avner se opri o clipà, ca sä audá zgomotul pai1or fugarului i trase din nou In direclia aceea, apoi alergä mai departe i ajunse Intr-o Incäpere subteran al crei tavan era susinut de o duzinA de stâlpi din càràmizi, cu o mulime de läzi cu

materiale i cu munitii depozitate peste tot. In mijloc se afla postamentul marii antene mobile. — Cäutati peste tot! stnigá i, In timp ce atacatonii controlau Intreaga Incäpere, el ponni din nou Inainte, cAtre o scarä care ducea spre suprafa;A. Dädu In läturi un alt chepeng i se trezi afarà: elicopterele treceau In zbor razant i curätau toatä zona de 1unetiti. Avner vázu o siluetä care alerga lipit de un zid i srrigä: —Staicàtrag!

FARAONUL NISIPUR1LOR 387

Omul se Intoarse, doar o fraciiune de secundà, i Avner

recunoscu fulgerul din ochii lui, de sub kefiah, i trase, dar individul dispäruse deja dincolo de coltul zidului. Venirä din urmä Nahal i oamenii sAl i se aflarA In fata unui grup de femei i de copii care blocau strada. — Este printre ci, fir-ar sA fie, Inconjurai casa, controlap-i pe tori, unul câte unul! Oamenii fAcurä cum ii se ordonase, dar flu se putu gAsi nici o urmA a lui Abu Ahmid. Locotenentul Nahal se Intoarse la Avner care stAtea rezemat

de coitul casei, acolo unde ii vAzuse In faä, pentru o clipA, pe dumanul sAu de moarte.

— imi pare rAu, domnule n-a fost posibil sA-1 gAsim pe nicAieri. Suntei sigur cA 1-ati recunoscut? — La fel de sigur cum sunt cA mA aflu aici. Si 1-am i rAnit, adAugA arAtându-i o patA de sânge pe co1ul casei. Are un glon dc-al meu In trup. Este doar un acont i nu mA las pânA flu-i piAtesc i restul, Inainte sA mA omoare astea, spuse ci aprinzându-i o iigarA. Faceti fArâme andramaua asta i sA ne Intoarcem acasA.

n timp cc se adunau In locul stabilit pentru Imbarcarea In elicoptere, Nahal fu chemat de la cartierul general: — Aici Melech Israel, spuse vocea uor de recunoscut a generaluiui Yehudai, mA ascuiti Barak? — Misiune IndeplinitA, Melech Israel. Obiectivul distrus. — Si noi, spuse generalul. Rampele au fost aruncate In aer acum trei minute. DA-mi-l pe eful tAu. Locotenentul Nahal Ii dAdu casca iui Avner:

— Este pentru dumneavoastrA, domnule. — Avncr.

— Sunt Yehudai. A trecut, domnule Avner. Procedura de

lansare a rachetcior ,,Gabriei” a fost opritA. Amcricanii au dezamorsat bombeic. Dc pe cinci portavioanc decolcazA sute de avioane dc vânAtoare deasupra Mediteranei.

388 VAuaIo MAssiMo MANFREDI

— Cinci ati spus? Care stint? — Douä arnericane: ,,Nimitz” i ,,Enterprise” i trei europene: ,,Aragon”, ,,Clernenceau” i ,,Garibaldi”. — Si ,,Garibaldi”. Spunei-i lui Ferrario. Va fi fericit. Preluali legàtura, terminat, Melech Israel. Sper cA bern o bere inainte de merge la culcare. Elicopterul Ii luä la bord i se ridicä In zbor deasupra orau1ui. Dinspre apus se auzea un bubuit Infundat care se transformä repede Intr-o bubuiturA de tunet i mu de dare de foc bràzdarä cerul.

Avner se Indrept spre locotenentul Nahal care Ii scotea In clipa aceea cagula: — Ce veti avem de la locotenentul Ferrario? Nahal oväi tin moment, dupA care spuse: Locotenentul Ferrario se pare cA este dispärut In misiune, dornnule.

— 0 sA se descurce el, Ii räspunse Avner, este un bäiat istet. Apoi, privirile i se Indreptarà departe, cätre deertu1 luda i colinele sterpe ale Moãbului.

EPILOG

Gad Avner Ii terminA de bäut berea In barul de la ,,King David”, dar când duse mâna sä scoatA portofelul, o voce din spatele säu spuse: — Plätesc eu, domnule, dacä-mi permitei. Avner se Intoarse i se pomeni In faa lui Fabrizio Ferrario. Era Imbräcat Intr-un costum de in albastru, de o croial

impecabilä, i era perfect bronzat. — Sunt foarte fericit Ca te-ai descurcat, Ferrario. Ei, suntem

pe picior de plecare? — Da, domnule, i ineam sä vä salut Inainte de a pleca. — Ai luat acasä tot ce te-am rugat? Ferrario Ii privi dunga pantalonilor i fäCU cu ochiul: — Ultima oarä când am controlat era totul, domnule — Perfect. Atunci, drum bun.

— 0 sä veniti sä ma vizitai la Venetia? — Mi-ar face plàcere. Cine tie... Intr-o zi, poate, când o sä ma retrag din munca asta blestematA. — Aitfel, ne putem Intâlni din nou aici, In lerusalim, In once moment ati avea nevoie de mine. Shalom, domnule Avner.

— Shalom, mäi bäiete. Salutä din partea mea frumosul täu ora.

390 VAaERIo MAssIMo MANFREDI

Avner 11 privi pe când se Indepárta, se gândi la toate fetele frumoase care Cu siguraná Ii ateptau In Italia i oftä. Apoi Ii aruncä pe umeri pardesiul i iesi. Merse pe jos pe stràzile oraului vechi pânä Când ajunse la poarta casei sale. Inträ i urcà pe jos, dei cu pai Incei, aa cum obinuia In rarele perioade In care reuea sä nu mai fumeze In timpul zilei. Dar, ajungând pe platforma de sus a scArii i oprindu-se Ca S-i tragä sufletul. o voce pe care n-o mai auzise de mult timp räsunä dintr-un ungher Intunecos: — Bunä seara, domnule.

Avner avu o uoarà tresArire, dar nu se Intoarse. Spuse, In timp de vâra cheia In broascä: — Salut, portarul nopii. Cinstit vorbind, flu credeam cA o sä ne mai Intâlnim vreodatä.

— Intr-adevär. N-a fost uor sä scap de toti asasinii plätii pe care i-ai trimis asupra mea, din cer i de pe pämânt. Avner deschise ua si-i Facu semn neateptatului musafir sä intre el Intâi:

— Intrati, domnule Blake. Imi Inchipui cä aveçi ceva sá-mi spuneIi. Blake inträ. Avner aprinse lumina i-l invitä sà ia bc pe un scaun, apoi se aezà i el i- duse mâinile la ochi: — Aveti un pistol In geanta aceea, aa-i? Ati venit ca sä ma ucide;i, spuse. Puteti s-o faceti dacä vreli. Pentru mine, viata sau moartea sunt totuna.

— Intre noi era o Inelegere, spuse Blake. — Aa este. Eu và scäpam de cincisprezece ani de Inchisoare In Egipt; In schimb, dumneavoastrà ati fi continuat, pentru noi, càutarea papirusului Breasted i ne-açi fi furnizat once alt tip de informaie utilä pe care o puteaçi obtine In decursul cercetàrilor.

— Este exact ce am fàcut i cu pretul unor riscuri enorme. Aadar, de Ce... Avner zâmbi batjocoritor:

FARAONUL NISIPURILOR 391

— Neprevàzutul, domnule Blake. Nepreväzutul este acela care determinä cursul evenimentelor. Când au venit la

dumneavoasträ agenii mei ca sä vä ducA In Egipt cu o nouà identitate i cu o altá acoperire, flu mai erati acolo, p1ecaseräi. In prima clipä, rn-am gândit cä n-ati rezistat socului alungárii dumneavoastrà din Institut, dar, dupä aceea, v-am auzit vocea... Blake holbä ochii:

— Nu se poate. Dar atunci... Gordon i Sullivan... — Nu au lucrat niciodatä pentru mine. Nici flu tiarn cum Ii cheamá Inainte ca dumneavoastrà sA le pomenii numele. Dacä flu ati fi respectat regula pe care v-am impus-o, sá flu vorbiti niciodatä despre organizaie, nici sä pomeflii vreodatà de adevàrata identitate a unui alt agent, nici macar In faa celui In cauzä, v-ai fi dat seama imediat de asta, dar, In schimb...

— Eu respect Inelegerile. — Si eu... atunci când pot. Prima data când m-ati sunat, mi-am dat searna cä era ceva care nu mergea curn trebuie. Dat ceea ce erati pe cale sà descoperii era rnult mai interesant. Aa cä v-am läsat sA mergeti mai departe, ca i curn totul fusese convenit dinainte. Este extraordinar cum vä alcätuiai rapoartele, Farà a vä referi vreodatä la durnneavoastrá In persoanä, nici atunci când vorbeai despre säpäturile Ia care lucrati. Formidabil! Un talent natural, extraordinar, nu lipsit de un anume narcisism.

— Respectam regulile de securitate pe care le primisern de la dumneavoasträ: nu poti sA tii niciodatá cine te ascultä la celalalt capat al firului. — Aa este.

— Açi pus la cale masacrul asupra taberei de la Ras Udash. Un macel inutil! i, dupa aceea, i-ati asmt4it asupra mea pe toi: israelienii, egiptenii, americanui. — Inutil? spuse Avner ridicându-se dintr-o data In picioare, rou la faä. American naiv i prost, và dati searna de conse

392 VERIo MAssIMo MANFREDI

cinele pe care le-ar fi avut descoperirea aceea dacá ar fi fost data In vileag? Ar fi privat o mare parte a omenirii de sperana In infinit, ar fi nimicit ceea ce a mai ràmas din sufletul civiliza

iei occidentale i ar fi distrus identitatea poporului meu. Nu Va este de-ajuns? A fi fácut-o chiar pentru mai puin din toate astea.

— Si deci, când voi pleca de aici, dacä flu vä voi ucide eu, flu voi iei viu din aceastä ará. — Nu, Intr-adevär, spuse Avner, n-ar fi trebuit sa venii. — Greii. Ar fi o altà crimà inutilà. — Nu vrei sä Ii4elegei... spuse Avner i, vázând mâna lui Blake care se strecura In geantá, se gândi cà, de fapt, nu-I mai interesa absolut nimic i cä flu mai avea nici un chef sä mai lupte. Ii Ifldreptà privirea càtre o fotografie pe care o avea pe masa de lucru i In care se vedea un bäiat abia trecut de douAzeci de ani i spuse: — Dacä trebuie s-o facei, flu mai zàboviti. Nesigurana ma deranjeazä. Blake flu spuse flimic i puse pe masà o mapä alba. — Ce este aceea? Intrebä Avner fleateptat de tulburat. — Papirusul Breasted, spuse Blake. Eu Imi Indeplinesc Intotdeauna obligaiile. . .Si alàturi este traducerea racuta de mine. DacA avep Incredere... Avner deschise mapa i väzu culorile i ideogramele papirusului sub o folie de plastic menità sä-l protejeze. Alàturi se afla traducerea i el Incepu s-o citeascä cu o privire care se umplea, la fiecare rand parcurs, de uimire i de spaimä:

Pepitamon, scrib i administrator al sacrelor palate ale Haremului Regal, umil slujitor al Maiestätii tale, alprincipesei Bastet Nefrere, luminà a Egiptului de Sus .i de Jos. Te salut.

FARAONUL JL 393

I-am urmatpe khabiri, din Pi-Ramses, pesre Mar cs ire iduáaceeapnndeertu1rásàritean undeau r&&iIwu mntregi hrànindu-se cu läcuste yi cu rádäcini. Am trait lafel ca ei si am vorbit ca ei. La fel ca ei rn-am hrânit i am bàui apa arnard din puuri i doarpe ascuns rn-am rugat Ia mar11 Zei ai Egiptului. Am sperat, In ziua In care khabirii II venerau din nou pe sfântul Taur Apis, fácându-i chip din aur, C i sufletul iubitului táu flu, Moise, s-arfl putut schimba. Dar Moise a distrus Taurul, a comis un sacrilegiu construindu-i un altar Zeului khabirilor i un sanctuar saräcäciosfacut din piei de caprá. când i-a sosit ceasul el s-a Imbolnàvit i a murit, iarkhabirii i-au Ingropat Intr-un monnânt In nisip, aa cum seface cu lesul unui came sau al unui acal, ffirä fliCi un semn care sä arninteascä de numele lui.

Eu atunci am asteptatca ei säplece .ipentru cà din porunca Maiestàtii Sale, n-afl putut sä-l aduc înapoi In Egipt, dupä voin(a ta am chemat sàpàtori .i cioplitori pând In inima deertului i am sàpat un mormânt demn de un principe, chiar In locul In care el I.i inálase sanctuarul din piei de caprä, pentru a puriflca acel bc. I-am Imbälsdmat trupul, am pus o mascáfrumos lucratd pefata sa. Am adäugat imaginile Zeilor i tot ce este pot rivit sä Inso(eascä un mare principe In LoculNemuririi i In câmpiile lalu. i amf&ut In aafel Incât secretul sä flu poatäfl Incàlcat. Nimeni nu va ajunge In locul acela In afarà de slujitorul täu. Fie ca Osiris, Isis i Horus s-o apere pe Maiestatea ta i pe umilul táu slujitor Pepitamon care te salutä cu fruntea In färând.

— I-ai ucis pentru nimic, spuse Blake când Avner terminà de citit. Moise a fost Ingropat dupà ritual egiptean In

394 VALERIO MAssIMo MANFREDI

mormântul de la Ras Udash dupä ce murise deja i contrar ultimelor sale dorinte. — Eu... eu flu-mi puteam Inchipui... i mci dumneavoastrA, domnule Blake. Nimeni flu si-ar fi putut Inchipui. Unde este mormântul, domnule Blake? Unde este Inmormântat?

— N-o sä và spun, domnule Avner. Pentru cà acolo era i locul Templului-cort, acolo a fost ascuns Chivotul, In timpul asediului Ierusalimului. Eu 1-am vàzut, domnule Avner. Am

väzut strAlucind In mormanul de praf aripile de aur ale heruvimilor. Dar voi aveii bombele nucleare de la Be’er Sheva, domnule Avner. Nu avep nevoie de Chivot... Ah, era sä uit, adäugä el. Duse mâna la buzunarul de la piept al hainei, desprinse un mic transmftätor camuflat Intr-un stilou i-l puse pe masA. Cu aa ceva se poate comunica doarcu dumneavoasträ i, sincer sä và spun, cred cá flu mai avem nimic de vorbit. Iei Inchizând ua dupà el. Când ajunse la ultima treaptá a scärii auzi un foc de pistol, InAbuit de un amortizor. Se Intoarse pe când trecea pragul i privi In sus. — Adio, domnule Avner.

Si iei, pierzându-se In mulimea de trecätori.

Nota autorului

Cartea aceasta se datoreazä, prin paginile care se referä la epilogul Ieirii biblice, unei ipoteze a lui Flavio Barbiero (Bibbia senza segreti — Bibliafdrä secrete, Milano, 1988) i se inspirä, In general, din cercetärile efectuate de grupul lui Emmanuel Anati la Har Karkom, In deertul Negev, un munte Inconjurat de nenumArate märturii de cult i de sacralitate, datând din cele mai Indepärtate epoci. Cel care scrie aceste rânduri a fäcut parte din acel program de cercetare, a efectuat i a fäcut publice säpáturile sistematice la situl denumit HK221 bis, dar, mai ales, a luat

parte la discuiile i la schimburile de experienä din cursul diferitelor campanii arheologice. Mesele luate Impreunä In jurul focului de tabärà sau sub marele coil de model beduin care servea ca bc de Intâlnire i de discupi erau ocazia In care fiecare, fie el un specialist de profesie cu räspunderi academice sau un voluntar animat mai’ ales de entuziasmul neofitibor, avea pläcere sä-i expunA propriile idei i sä be asculte pe ale cebor1ali. Atmosfera incredibil de sugestivä a locului acela, tema Insài a cercetärii (Anati considerA cä Har Karkom ar fi adevàratul Munte Sinai din Biblie) au facilitat naterea i dezvoltarea ideii de bazä a acestei povestiri.

396 VALERIO MAssiMo MANFREDI

n momentul In care dau cartea spre tiprire, doresc sä multumesc, In afarà de prietenii din tabära de la Har Karkom, tuturor acelora cärora le-am cerut ajutorul i sfatul: egiptologul Franco Cimmino, scriitorul ijuma1istu1 Amos Elon, generalul Cesare Pucci, colonelul Gabriele Zanazzo, orientalistul Piero

Capelli, doamna Lolita Timofeeva.

colec;ia ROMAN ISTORIC Un demers ce reia o Indelungata traditie editorialä româneascä, colecpa cuprinde romane istorice care aduc In prim plan personalitäi importante ale istonei universale i evenimente care au marcat destinul omenirii. VALERIO MASSIMO MANFREDI

ULTIMA LEGIUNE

LUPTA I CALATORIA ULTIMULUI IMPARAT AL ROME!. 0 FRESCA EXTRAORDINARA A SFARITULUI UNUI IMPERIU.

Anno Domini 476. Pc câmpia care se Intinde Intre Pavia i Piacenza, o ceatA

[ groasä acoperà totul. DeodatA, o hoardA de cälAreli barbari ii face apariia dintre neguri i se abate asupra taberei ridicate de Legio Nova Invicta, bastion legendar al romanitAtii Intru apArarea lui Romulus Augustus, un bäieta. de treisprezece ani, ultimulImpàrat roman din Apus. Darn-au murittoti cci de acolo. Din tabra

masacratä scapA cu viØ o mânä de legionari care parnemuritori, cärorali se alAturA Livia Prisca, o luptätoare extraordinarA. Misiunea br disperatA este sä-i elibereze, chiari cu preul viepi, pe Romulus Augustus, ImpreunA cu Meridius, enigmaticul säu preceptor. Curajul acestor bravi soldati romani II vor apära i conduce pe ultimul CezarIntr-o fugA nesfâritA dc-a lungul unei Europe i Italli devastate i sfâietor de frumoase, pânà Ia ultimul liman, pânä Ia ultima Incheiere de conturi, Intr-un peisaj pustiu de la capätul lumii. ISBN 973-8457-45-9, 1 1x18 cm, 528 p.

ISTORIA, INTRE FICTIUNE SI ADEVARURILE El! I