V. Igiena Generala Si Epidemiologie an i

SUPORT DE CURS - UZ INTERN-

 IGIENA GENERALA SI EPIDEMIOLOGIE MODULUL V

Specializarea ASISTENT MEDICAL DE BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE ANUL I

IGIENA GENERALA SI EPIDEMIOLOGIE  Igiena este ramura medicinii care se ocupa cu respectarea si ameliorarea regulilor si metodelor de pastrare a sanatatii Are mai multe domenii de acrivitate: igiena comunala, igiena industriala, igiena mentala, igiena alimentatiei, igiena scolara etc.  Epidemiologia studiaza raspandirea bolilor in colectivitatile umane, a cauzelor si conditiilor care le determina, in vederea elaborarii masurilor masurilor de combatere, prevenire, eradicare.

Igiena aerului Compozitia chimica este importanta in in masura in care se asigura homeostazia oxienului. Aerul contine 78 % azot, 21 % oxygen, 0,03-0,04 % dioxid de carbon, 0,2-0,6 % vapori de apa,  pulberi, polen etc. Prin activitatea normala a organismului se asigura 20-25 l aer/min, dar in eforturi fizice nevoia de aer creste la 85-100 l aer/min -Oxigenul este gazul cel mai important pentru om, o m, pentru ca intervine direct in respiratie. Sursa principala de oxigen este realizata prin asimilatia clorofilei de catre plantele verzi, dar oceanul  planetar degaja o cantitate enorma de O2 (cca 154 miliarde de tone oxygen/an). Oxigenul este consumat prin procesele tehnologice. Omul foloseste O2 la nivelul plaminilor, respectiv la nivelul alveolelor pulmonare unde au loc

schimburile de gaze respiratorii, in functie de presiunea partiala a O2, respective a CO2. Scaderea concentratiei de O2 apare in caz de spatii aglomerate, cand concentratia O2 poate ajunge la 18%. Daca scaderile continua, apar tulburari respiratorii cu tahipnee, tahicardie si apoi hipoxie cerebrala.Viata este posibila pana la 10-8 % mai ales la persoane antrenate. -Ozonul intra in compozitia normala a aerului, dar in cantitati variabile, mai mari la nivelul superior al

atmosferei. Are rolul de a forma ,,un ecran” ce impiedica patrunderea radiatiilor solare la nivelul solului si deci face viata posibila. Cantitatea de ozon creste odata cu patrunderea maselor de aer rece si in timpul

viscolului.Scaderea cantitatii de O3 apare in urma zborurilor spatiale care formeaza formeaza ,,brese” in stratul de ozon si care duc la modificarea climei prin patrunderea unei cantitati mari de radiatii ultraviolete. Folosirea freonului in industrie pentru producerea de aparate frigorifice sau a spray-urilor distrug o cantitate mare de ozon. -Dioixul de carbon intra in compozitia normala a aerului.

Sursele care produc CO2 sunt: respiratia umana si animala, animala, combustiile din sol, respiratia respiratia nocturana a  plantelor, descompunerea substantelor organice, emanatiile vulcanice etc.

IGIENA GENERALA SI EPIDEMIOLOGIE  Igiena este ramura medicinii care se ocupa cu respectarea si ameliorarea regulilor si metodelor de pastrare a sanatatii Are mai multe domenii de acrivitate: igiena comunala, igiena industriala, igiena mentala, igiena alimentatiei, igiena scolara etc.  Epidemiologia studiaza raspandirea bolilor in colectivitatile umane, a cauzelor si conditiilor care le determina, in vederea elaborarii masurilor masurilor de combatere, prevenire, eradicare.

Igiena aerului Compozitia chimica este importanta in in masura in care se asigura homeostazia oxienului. Aerul contine 78 % azot, 21 % oxygen, 0,03-0,04 % dioxid de carbon, 0,2-0,6 % vapori de apa,  pulberi, polen etc. Prin activitatea normala a organismului se asigura 20-25 l aer/min, dar in eforturi fizice nevoia de aer creste la 85-100 l aer/min -Oxigenul este gazul cel mai important pentru om, o m, pentru ca intervine direct in respiratie. Sursa principala de oxigen este realizata prin asimilatia clorofilei de catre plantele verzi, dar oceanul  planetar degaja o cantitate enorma de O2 (cca 154 miliarde de tone oxygen/an). Oxigenul este consumat prin procesele tehnologice. Omul foloseste O2 la nivelul plaminilor, respectiv la nivelul alveolelor pulmonare unde au loc

schimburile de gaze respiratorii, in functie de presiunea partiala a O2, respective a CO2. Scaderea concentratiei de O2 apare in caz de spatii aglomerate, cand concentratia O2 poate ajunge la 18%. Daca scaderile continua, apar tulburari respiratorii cu tahipnee, tahicardie si apoi hipoxie cerebrala.Viata este posibila pana la 10-8 % mai ales la persoane antrenate. -Ozonul intra in compozitia normala a aerului, dar in cantitati variabile, mai mari la nivelul superior al

atmosferei. Are rolul de a forma ,,un ecran” ce impiedica patrunderea radiatiilor solare la nivelul solului si deci face viata posibila. Cantitatea de ozon creste odata cu patrunderea maselor de aer rece si in timpul

viscolului.Scaderea cantitatii de O3 apare in urma zborurilor spatiale care formeaza formeaza ,,brese” in stratul de ozon si care duc la modificarea climei prin patrunderea unei cantitati mari de radiatii ultraviolete. Folosirea freonului in industrie pentru producerea de aparate frigorifice sau a spray-urilor distrug o cantitate mare de ozon. -Dioixul de carbon intra in compozitia normala a aerului.

Sursele care produc CO2 sunt: respiratia umana si animala, animala, combustiile din sol, respiratia respiratia nocturana a  plantelor, descompunerea substantelor organice, emanatiile vulcanice etc.

Echilibrul se pastreaza prin consumarea prin asimilatia clorofiliana, precum si prin fixarea CO2 la suprafata marilor si a oceanelor. In atmosfera cresterea concentratiei de CO2 duce la perturbari climaterice, avand rol de ecran ce impiedica pierderea radiatiilor calorice de pe sol. Apare ,,efectul de

sera” cu tendinta de incalzire a solului. In spatii inchise si aglomerate concentratia CO2 poate ajunge la 1% , iar in fantini adanci de 1415 m, mine, unele hale industriale in care se fermenteaza zaharul sau berea concentratia CO2 ajunge la 5-10%. Apar fenomene de intoxicatie, inca de la 2% ce se manifesta cu dispnee cu hiperventilatie, senzatie de constrictie toracica pana la deces prin paralizia centrului respirator. -Azotul  se gaseste in ambianta in concentratie de 78-79 % si asigura dilutia O2 pana la concentratii

optime.Azotul are un circuit in natura. El este degajat prin descompunerea plantelor si animalelor animalelor in sol. Concentratia stabila a N2 in atmosfera nu are efect asupra organismului. In cazul cresterii presiunii azotului asociata cu cresterea presiunii atmosferice, ( in adancuri) se produce boala de decompresiune Are loc dizolvarea N2 cu aparitia de bule de gaz cu efect rapid si determina infarct miocardic sau  pulmonar, paralizii etc. -Pulberile sunt prezente in aerul atmosferic in cantitati foarte mici. Cand concentratia lor creste apare

 poluarea. Dupa OMS  poluarea se defineste ca prezenta de substante straine de compozitia normala aerului si care in functie de durata si concentratie con centratie produc modificari ale starii de sanatate. Tipuri de poluanti: oxizi de sulf, monoxid si dioxid de carbon, oxizi de azot, aldehide diferite, hidrocarburi nearse, carbune sub forma de funingine si cenusa. Surse de poluare 1 Surse

naturale: furtunile de nisip, polenul, emanatiile emanatiile vulcanice, comete si meteoriti,

descompunerea substantelor organice 2 Surse artificiale: procesele de ardere a combustibililor folositi, diferite tipuri de industrie,  poluarea determinata de mijloacele de transport, fumatul tutunului etc. Poluantii actioneaza asupra starii de sanatate astfel: -poluantii iritanti CO2, Cl2, NH3, suspensiile, oxizi de azot etc. actioneaza pe mucoasele nazale, conjunctivale, pe tegumente -poluantii fibrozanti: SiO2, oxizi de fier si alte metale, bariu, cobalt -toxici asfixianti: CO, H2S -toxici de sistem: plumb, mercur, cadmiu, mangan, fosfor, fluor, insecto-fungicide

-poluanti cu actiune alergizanta: poluanti naturali, substante sintetice -poluanti cu efect cancerigen: hidrocarburi aromatice, amine, azbest, arsen, cromcobalt, beriliu etc. Fumatul tutunului are urmatoarele efcte asupra organismului uman: *determina variate forme de cancer in special cancerul bronsic, dar si esofagian, laringian, vezical, cancer de pancreas, * cardiopatie ischemica, arterita, creste riscul de tromboembolism pulmonar * bronsite, emfizem pulmonar, * ulcer gastro-duodenal, * la femeia gravida nasterea de copii prematuri si hipotorfici, *influenteaza actiunea unor medicamente de tipul digitala, homeopatice, anticonceptionale. Clima si relatia sa cu sanatatea

Clima influenteaza starea de sanatate prin latitudine si longitudine, intensitatea radiatiilor solare, circulatia maselor atmosferice, relief, activitatea omului etc. Pe suprafata globului se intalnesc mai multe tipuri de clima: polara, clima temperata, clima tropicala si clima ecuatoriala.Diferitele tipuri de clima actioneaza asupra organismului astfel: - climatul alpin si de stepa este un climat excitant sau climat specific. Climatul alpin determina la nivelul organismului stare de iritabilitate, insomnie, nervozitate. Climatul subalpin este un climat de crutare cu efect usor stimulant. -zona de coline, dealuri si partial zona subalpina au un climat indifferent. Climatul de ses, de coline si de stepa, este un climat indiferent, care se recomanda bolnavilor si convalescentilor. - climatul marin este un climat combinat. Climatul marin are o actiune intermediara de stimulare a reactiilor de aparare si a metabolismului general. In zonele polare bolile infectioase sunt rare, la fel si rahitismul. Cand apar, foarte rar, bolile aerogene au o evolutie grava. In zonele temperate predomina bolile microbiene si virale, bolile reumatice, dar si bolile cronice si degenerative. In zonele tropicale sunt frecvente boli transmise prin vectori ( febra galbena, malaria, holera etc), dar si boli determinate de subnutritie.

Igiena apei  Necesarul de apa strict fiziologic este de cca 2,5 l/zi, care se acopera prin ingestie cca 1,5 l, iar restul rezulta din compozitia alimentelor si metabolizarea acestora. Unele alimente sunt bogate in apa, exemplu castravetele contine 98 % apa, tomatele 94 % apa. La cei 2,5 l fiziologici se mai adauga o cantitate de apa necesara igienei corporale, pregatirii alimentelor, dar si in scop gospodaresc. Limita inferioara, dupa OMS, pentru fiecare om este de cca 5 l, insa in statele avansate se foloseste cca 100 l/ persoana. In afara de necesitatile individuale, apa este mecesara in scopuri arhitectonice, baze nautice, industria alimentara, sectorul zootehnic etc.. Compozitia naturala a apei 1. In apa este dizolvat oxigenul, fapt ce influenteaza caracteristicile organoleptice ale acesteia.Prezenta oxigenului in apa este important pentru procesul de autopurificare al apei, oxigenul fiind un indicator de puritate. 2. CO2 se afla in cantitati variabile si rezulta din procesele de descompunere. 3 Apa mai contine saruri minerale de tip sulfati, fosfati, azotati, cloruri de calciu, natriu, potasiu, magneziu, fier, mangan. 4. Substantele organice se afla intr-o cantitate mica, dar depasirea unui anumit prag indica  poluare. Substantele organice se gasesc fie dizolvate, fie in stare coloidala si nu sunt retinute de instalatii de purificare. In cazul in care se gasesc in suspensii, substantele organice sunt retinute de filtre.In apele de suprafata se gasesc in cantitati mai mari substantele organice, iar cele de profunzime sunt bogate in saruri minerale. Patologia neinfectioasa produsa prin apa Poluarea apei reprezinta orice modificare a calitatii apei, datorita activitatii umane si care face apa improprie consumului.Apele pot fi poluate prin rezidii lichide sau solide rezultate din activitatea omului, cu ape fecaloid menajere, ape reziduale industriale, ape reziduale din agricultura. Tipuri de poluare 1 Poluarea fizica a apelor prin modificari de temperatura, cresterea temperaturii are consecinte ecologice sau prin poluari radioactive 2 Poluarea chimica are consecinte asupra bazinelor naturale, consecintele fiind ecologice, dar si economice si financiarePentru prelucrarea acestor substante sunt necesare uzine speciale de prelucrarea apei. 3 Poluarea biologica este forma cea mai veche de poluare si care este stapinita prin dezinfectie. 4 Poluarea naturala a apelor se produce prin modificarea caracteristicilor naturale ale apei, care

sunt insotite de de scaderea cantitatii de oxygen. ,,Inflorirea apelor” afecteaza lacurile de acumulare si se dezvolta excesiv diferite alge, flagellate, diatomee. Acestea folosesc oxigenul, plantele intra in descompunere anaeroba. Poluarea este pasagera si se datoreaza unor substante rezultate din chimizarea agriculturii. Calitatea surselor de apa si nu potabilitatea lor este apreciata printr-o serie de metode: ecologice, fiziologice. Metodele ecologice apreciaza calitatea apei in functie de numarul de organisme si speciile

din apa. Metodele fiziologice se refera la fiziologia germenilor, bacteriilor si a vietuitoarelor din apa, in functie de oxigenul dizolvat. Contaminarea apei poate fi facuta cu reziduuri de pesticide : insecticide, fungicide, acaricide; medicamente de uz veterinar: hormoni, antibiotice; substanţe toxice din instalaţii t ehnologice. Patologia infectioasa produsa prin apa Apa poate contine multi germeni datorita capacitatii de autopurificare redusa, prin contaminare cu dejectii umane sau animale, scaldatul bolnavilor sau al purtatorilor, cadavre de animale, prin apa de conducta sau de fantana, contaminarea cu apa poluata, imbaiere sau utilizare in gospodarie Apa nu confera conditii favorabile de dezvoltare a germenilor patogeni.Unii germeni patogeni  pot supravietuii un numar de zile si pot determina aparitia de imbolnaviri la distanta de focar. Pot apare epidemii hidrice, care se produc brusc exploziv si cuprind un numar mare de personae care nu tine seama de varsta, sex sau profesie ci cuprinde toata populatia care a consumat apa respectiva.  Numarul de imbolnaviri scade brusc cand se iau masuri la nivelul sursei de apa, dar ramane ,, coada epidemica” adica un numar de imbolnaviri ce se transmit prin contact. Epidemiile hidrice apar mai frecvent vara sau toamna in timpul inundatiilor. Inainte de aparitia epidemiilor hidrice cresc mult afectiunile digestive banale care sunt etichetate ca enterite. Prin actiunile dezinfectie permanenta a surselor de apa, epidemiile hidrice au disparut. La noi in tara mai apar focare endemo-epidemice de dizenterie, in jurul unor fantini in mediul rural Febra tifoida este o boala infectioasa produsa de salmonella typhi, care supravietuieste in apa 21 de zile, iar in apa inghetata pana la 3 luni Boala este specific omului si se datoreaza poluarii apei cu fecalele omului bolnav sau purtatorilor sanatosi. Transmiterea bolii se face prin apa de la fantini sau alte sisteme de aprovizionare cu apa Aprovizionarea cu apa potabila nesupravegheata poate da febra tifoida, holera, dizenterie, hepatite virale,  poliomielita.  Hepatitele virale de tip A  se pot manifesta sporadic, sporadico-endemic, endo-epidemic si epidemic. Aceasta mare varietate a formelor de manifestare a proceselor epidemiologice este determinata de o serie de  factori cum ar fi receptivitatea crescuta la virstele mici, morbiditatea la aceste virste este de 3-4 ori mai mare decit la virste adulte.Cele mai afectate grupe de virsta sunt 5-9 ani, 10-14 ani, dar si la adultii tineri. Epidemiile cuprind mai ales colectivitati de copii, cazarmi, familii, cartiere.Mai frecvent sunt intilnite epidemiile de contact , ca rezultata al conditiilor igienico-sanitare necorespunzatoare.Pe un loc secund se situeaza epidemiile hidrice, care pot avea debut exploziv sau lent, fiind precedate de alte infectii cu transmitere fecal-orala (dizenteria bacilara, enterocolite). Aceste epidemii pot fi generate de alimente contaminate (lapte si produse lactate, legume si fructe, p rajituri, inghetata, sucuri). Pentru HVA se poate stabili o periodicitate sezoniera de toamna tirzie si o periodicitate multianuala cu o succesiune a valurilor epidemice de 7-10 ani  Dizenteria bacilară este dată de bacilul Shigella, afectează tubul digestiv si se manifesta cu greţuri, vărsături, diaree, scaune cu mucus şi sânge.Incubaţie variaza intre 1- 7 zile.  Holera este dată de vibrionul holeric; Bolnavul prezinta dureri abdominale intense, scaune diareice numeroase, deshidratare majora. Toxiinfectiile alimentare stafilococice Sunt produse de tulpinile enterotoxice de stafilococi care secreta o tulpina enterotoxica cu tropism pentru terminatiile nervoase periferice intestinale.Incubatia este de 30 de minute-6 ore. Boala debuteaza brusc cu salivatie, greturi, varsaturi, colici abdominale, temperatura este normala. Toxiinfectiile alimentare salmonelozice

Sunt date de specii din genul Salmonella cu incubatie de 3-7 zile. Boala debuteaza brusc cu cefalee, ameteli, greata, dureri abdominale, diaree, febra, transpiratii reci.  Leptospirozele  sunt boli infectioase provocate de agenti din genul Leptospira, care produc leptospiroza icterohemoragica, care se caracterizeaza prin 3 sindroame: meningeal, icteric si renal Leptospirele patrund prin tegumente si mucoase si transmiterea bolii se poate realiza prin numeroase cai indirecte, prin intermediului apei, solului, animalelor si obiectelor.Apele contaminate pot sa  provoace infectia celor care vin in contact cu ele. Leptospirozele sunt boli raspindite pe tot globul, manifestindu-se sporadic, endemic, epidemic. Focarele apar de-alungul riurilor sau in vecinatatea crescatoriilor de animale. Epidemiile care apar sunt epidemii hidrice, cu debut exploziv. Ele apar la copii de virsta scolara care se scalda in ape contaminate sau persoane care lucreaza in zone inundate, mlastinoase, orezarii, agricultori, minieri, zootehnicieni, veterinari, lucratori din abatoare, astfel boala capata un caracter  profesional si rural.Boala apare la copii peste 10 ani si adulti, mai ales de sex masculin. In zona temperata  ploile si inundatiile favorizeaza raspindirea leptospirozelor.In tara noastra in prezent imbolnavirile prin leptospiroze apar ca focare sporadice Profilaxia infectiilor digestive: -igiena individuala prin spalarea mainilor cu apa si sapun -supravegherea aprovizionarii cu apa potabila, prin clorinare -indepartarea rezidurilor fecaloid-menajere in conditii corespunzatoare -dezinfectia WC cu produsi de clor -educatia sanitara a bolnavilor privind riscurile transmiterii fecal-orale. -profilaxie specifica: se refera la vaccinarea antihepatita A, cu vaccinuri obtinute prin inginerie genetica administrate la grupele de risc In febra tifoida se face vaccin are antitifoidica. In cazul aparitiei unei epidemii de leptospiroza se interzice scaldatul in ape poluate, umblatul descult in zone mlastinoase. Se urmareste distrugerea rozatoarelor si accesul lor in depozitele de alimente si la sursele de apa potabila. Se vor lua o serie de masuri ca: - dezinfectia sistematica a apelor, - desecarea terenurilor mlastinoase sau cu umiditate crescuta in gospodarii, -dezinfectia apelor reziduale in gospodarii, -protectia surselor de apa contra infectiilor, -igienizarea adaposturilor de animale, - educatie sanitara a lucratorilor din sectorul zootehn ic

Igiena solului

Solul reprezinta unul din factorii de mediu care actioneaza direct, dar mai ales indirect asupra starii de sanatate. Solul prezinta anumite caractere fizice, chimice, biologice si bacteriologice. Dintre caracterele fizice ale solului ne intereseaza permeabilitatea solului pentru aer si apa, temeperatura, capilaritatea, selectivitatea. In sol exista o concentratia scazuta de oxygen, concentratie crescuta de CO2, prezenta unor gaze rezultate prin procesul de descompunere a plantelor si animalelor. Dintre carcateristicile chimice ale solului amintim elementele minerale cunoscute, dar repartizate neomogen pe suprafata pamintului.Excesul sau carenta unor minerale din sol determina aparitia unor  boli . Distrofia endemica tireopata este determinata de prezenta scazuta a iodului din sol, respectiv din apa de baut. Caria dentara se datoreaza carentei de fluor. Caracteristiciele biologice si bacteriologice: solul are o flora proprie,  flora telurica  care este facultativ aeroba si anaeroba si are un rol hotaritor in procesul de autopurificare a solului, datorita feneomenelor de poluare. Poluarea solului este rezultatul unor procese necorespunzatoare sau obiceiuri neigienice. 1 Poluarea biologica  se refera la prezenta de germeni patogeni, virusuri, ciuperci, helminti. Solul nu este un mediu favorabil dezvoltarii microbilor deoarece temperatura este scazuta, umiditatea crescuta, suportul nutritiv este scazut.Exista o flora proprie solului care si-a dezvoltat o capacitate antibiotica asupra florei patogene. Flora poluanta se refera la germenii sub forma sporulata care rezista zeci de ani in sol. Solul intervine in transmiterea unor germeni fie direct, exemplu epidemiile de holera transmise direct prin sol, fie indirect prin intermediul prafului, apei, alimentelor, obiectelor. Solul intervine in transmiterea unor imbolnaviri de la animale, boli numite antropozoonoze ca de exemplu tetanosul, gangrena gazoasa, leptospiroze, richetioze, bruceloze, antracoza. Solul poate fi poluat prin ciuperci microscopice, dar si prin helminti. Ouale de helminti ajung pe legume si zarzavaturi si in absenta radiatiilor solare, nespalate, determina o serie de boli. Dintre afectiunile cele mai intalnie amintim: ascaridoza la copil, tricocefaloza la adult. 2 Poluarea chimica a solului se datoreste rezidurilor menajere, dar si zo otehnice. Substantele organice intra in procese de descompunere sub actiunea florei aerobe si anaerobe. Prin descompunerea anaeroba a hidrocarburilor rezulta acetone, acid butyric, acid lactic, acid acetic etc. Prin descompunerea a lipidelor rezulta glicerina si acizi grasi, iar prin descompunerea proteinelor rezulta nitrati si nitrite. Poluarea industriala are o componenta organica si una chimica. Consecintele poluarii industriale sunt: a ) degradarea solurilor ( industria cimentului, industri petrolului, exploatarea miniera)  b) degradarea apei de suprafata c) poluarea produsilor vegetali si animali exemplu orezul din Japonia contine o seri8e de substante: cadmiu, plumb, selenium etc. Poluarea solului prin chimizarea agriculturii se datoreaza ingrasamintelor sintetice, biostimulatorilor, antidaunatorilor respective insecticidelor. Indicatorii poluarii biologice 1 Numar total de germeni care se dezvolta la 37   C 2 Numarul de germeni poliformi 3 Numarul de germeni sulfitoreductori 4 Numarul de germeni termofili , care se dezvolta la 60   C 5 Numarul de germeni nitrificatori

6 Numarul de paraziti intestinali Asanarea solului sau dezinfectia solului se face prin mai multe metode: 1 prevenirea poluarii biologice a solului 2 crearea conditiilor favorabile pentru autopurificare 3 Dezinfectia solului cu substante clorigene, care afecteaza flora telurica si impiedica autopurificarea solului. Indepartarea rezidurilor solide si lichide Rezidiile solide  din punct de vedere al compozitiei si a provenintei prezinta o mare heterogenitate.Pot fi reziduri menajere, reziduri stradale, reziduri agrozootehnice, rezidii speciale de spital (deseuri infectioase si radioactive). Rezidurile infectioase asigura o buna multiplicare a germenilor  patogeni, atat bacterii, cat si agenti virali, ciuperci si paraziti. Gandacii rosii si negrii, musca transmit  bacilul tific, dizenteric, bacilul Koch, virusuri. Rozatoarele pot contamina rezidurile sau se pot contamina de la ele. Reprezinta rezervoare pentru tularemie, leptospiroza, tifos, febra recurenta. Masurile ce trebuie luate sunt: -colectare in pubele sau alte containere inchise. - Indepartarea lor dupa colectarea selectiva, apoi transportarea la unitati specializate. -O parte din reziduri intra in categoria celor care se pot valorifica, adica se pot folosi ca materii  prime. PET-urile, pungile, foliile pot fi utilizate la obtinerea de materiale plastice. Deseurile feroase si diferite deseuri neferoase pot fi utilizate pentru fabricarea diferitelor piese din metal. Rezidurile industriale pot fi reutilizate in anumite cazuri. - Rezidiile din unitatiile sanitare, respectiv deseuri taioase, intepatoare-taietoare, si cele cu  pontential infectios, trebuie colectate separat in cutii ermetice, de culoare galbena, impermeabile, care vor fi depozitate temporar maxim 48 de ore si apoi transportate cu mijloace de transport speciale la locul de incinerare. Rezidiile lichide reprezinta rezultatul existentei si activitatii omului. Ele se indeparteaza deobicei in apele de suprafata si sunt reprezentate de reziduri fecaloid menajere, reziduri industriale si apele meteorice. Aceste rezidii sunt bogate in germeni patogeni si sunt responsabile de epidemii, dar mai ales de cazurile sporadice ce apar cand apa de canalizare intra accidental direct in reteaua de consum Prin deversarea apelor industriale in apele de suprafata se distruge flora si fauna acvatica si apar fenomenele de poluare Apele reziduale se colecteaza prin reteaua de canalizare, care poate fi unica pentru toate tipurile de reziduri,diferentiata sau mixta. Raurile dupa folosirea lor se impart 1 in bazine de suprafata pentru apa potabila sau pentru industria alimentara, pentru stranduri publice 2 bazine de suprafata folosite in scop urbanistic, arhitectonic, pentru salubrizarea localitatilor, agrement, sporturi nautice 3 Ape care servesc pentru nevoi industriale, pentru irigarea culturilor. In apele reziduale se determina concentratia de plumb.  Epurarea apelor reziduale se face prin 1 Metode fizice: decantare cu retinerea suspensiilor sub forma de namol. Statiile biogaz folosesc namol activat ca sursa de energie. 2 Metode biologice  prin metode naturale sau artificiale.Metodele naturale se refera la campuri de asanare, campuri de irigare, lacuri biologice. Metodele artificiale se refera la prelucrarea apelor uzate in uzine, statii biologice folosind diferite filtre. 3 Tratarea chimica neutralizeaza substantele chimice eliminate prin ap a

Nu exista retea de canalizare in toate localitatile, in cele rurale populatia are fose vidanjabile sau latrine.

Igiena radiatiilor

In mediul ambiant exista in permanenta exista in permanenta radiatii cu efect sanogen, adica sanatos, dar si radiatii cu efect patogen.O clasificare a radiatiilor este in radiatii ionizante si neionizante. Radiatiile ionizante sunt cele care la locul de patrundere, elibereaza o cantitate de energie, ce nu  produc smulgerea electronilor de pe orbita periferica. Tipuri de radiatii ionizante 1 Radiatiile ultraviolete fac parte din spectrul solar si au o lungime de unda intre 10-400 nm. Radiatiile cu efect bactericid (de distrugere a germenilor) sunt cele care au o lungime de 250 nm.Sursa  principala de radiatii ultraviolete o reprezinta soarele, dar la nivelul solului, datorita stratului de ozon ajung doar 1 % din totalul radiatiilor. Efectele radiatiilor ultraviolete A efect bactericid   (de distrugere a germenilor), dar in anumite situatii efectul este numai  bacteriostatic (de oprire a dezvoltarii germenilor) sau chiar la doze mici stimuleaza diviziunea germenilor  patogeni.  B efect metabolic de stimulare a metabolismului general, mai ales a tiroidei, a capacitatii de efort. C stimulare a proceselor immune D rol in metabolismul fosfo-calcic, in piele sub actiunea radiatiilor solare provitamina D2 se transforma in vitamina D3. Carenta radiatiilor solare duce la rahitism, demineralizare osoasa si spasmofilie. Pentru profilaxia rahitismului se administraza vitamina D artifiicala (Vigantolete) in lunile reci ale anului (cele cu r). E efect asupra pielii  de pigmentare. Excesul de radiatii solare poate avea efecte tardive asupra organismului cu aparitia de cancere (epiteliom bazocelular). F efecte asupra ochilor   cu leziuni oculare pana la pierderea vederii. Este necesar purtarea ochelarilor protectori. 2 Radiatiile luminoase fac parte din spectrul solar si au o lungime de unda intre 400-760 nm. Efectele radiatiilor luminoase: A impresioneaza retina si in functie de lungimea de unda se imparte in cele 7 culori monocromatice. B Efect puternic de stimulare a sistemului nervos B Stimuleaza metabolismul C Efect circadian, adica asupra bioritmului D Efect asupra functiei vizuale, poate perturba functia normala pana la aparitia miopiei E Efect asupra pielii in prezenta substantelor fotosensibilizante ( gudroane, uleiuri). 3 Radiatii infrarosii au lungimea de unda intre 1-760 nm. Efectele radiatiilor infrarosii:  A efect asupra pielii cu producerea de eriteme diferite de cele de la ultraviolete B Efecte asupra ochiului C efecte asupra sistemului nervos cu efect vasodilatator si producerea de insolatie. Se cunosc mai multe tipuri de radiatii infrarosii : α, β, X, γ, care care au o capacitate de penetrare

diferita.Radiatiile X si γ au o capacitate crescuta de penetrare si se folosesc in medicina in roentgenoterapie si radiodiagnostic. Sursele de radiatii ionizante sunt surse naturale si surse artificiale.

Sursele naturale se refera la sursele terestre, din sol si sursele extraterestre de origine solara si galaxica. Sursele artifiale pot fi profesionale si neprofesionale. Se refera la utilizarea radiatiilor in industrie si tehnica, in medicina, surse folosite de populatie ca ecranele fluorescente si tablourile fluorescente, armele nucleare etc. Iradierea medicala se foloseste in radiodiagnostic, radioterapie. Are o serie de avantaje, dar folosirea in exces duce la aparitia de cancere (cancer pulmonar, neoplasm mamar, leucemii, cancere cutanate) si modificari genetice(malformatii congenitale ), respective efecte teratogene asupra fatului. Riscul de iradiere in caz de radiodiagnostic se refera la iradierea in doze mici cumulate prin repetare, dar care pot duce la leucemii, neoplazii cu diferite localizari, malformatii congenitale in cazul in care mama a fost iradiata in timpul sarcinii. In caz de radioterapie dozele folosite sunt mult mai mari si este posibila aparitia celui de-ale doilea cancer in zona iradiatala distanat de 20-25 de ani. Personalul medical trebuie sa poarta echipament de protectie, respective terapiile sa se faca in spatii izolate din punct de vedere al iradierii.

IGIENA HABITATULUI UMAN Igiena localitatilor si relatiile de sanatate, igiena locuintei si relatia cu sanatate, igiena instalatiilor sanitare Urbanismul este ramura stintei ce se ocupa de constructii si amenajarea spatiului citadin. Procesul de urbanizare este strans legat de probleme medicale. Au aparut o serie de factori de risc pentru sanatate cu cresterea morbiditatii in mediul urban. Morbiditatea se refera la numarul de imbolnaviri raportata la numarule de locuitori. Cauzele care au dus la urbanizare: - explozia demografica - dezvoltare economica - dezvoltarea informationala  Efectele fenomenelor de urbanizare: -aparitia unor epidemii (un numar mare de imbolnaviri legate cauzal intr-o populatie numeric abundenta) , exemplu epidemii de viroze respiratorii,/gripa, epidemii hidrice de hepatita virala A sau de izenterie  bacilara, -poluarea aerului, solului, apei -un nou mod de viata cu ritm trepidnat, cu noi obiceiuri alimenatere, existenat unor factori strsanti cu consecinte asupra psihicului -aparitia unor patologii noi mai ales de boli cronice degenerative: boli cronice metabolice, boli cronice reumatismale, boli cronice pulmonare si cardio-vasculare, boli neoplazice, boli endocrine, boli neuropsihice. -aparitia unor conflicte in familie datorita presiunii mari asupra copiilor cu programen scolare stufoase si  posibilitatile de intelegere si meditare ale copiilor -apar schimbari affective in urma migrarii familiei din mediul rurala in mediul urban -aparitia frecventa de accidente mai ales rutiere, dar si la locul de munca

-afectarea neuropsihica a persoanelor labile mai al es la varste infantile-juvenile. In citadinul urbanizat a par stari de soc prin inadaptare, datorita capacitatii reduse de addaptare a biosistemului uman Urbanizarea urmareste sistemanizarea sub forma de zone de locuit, zone industriale, zona verde,. Zona transporturi;or si zonele periorasemesti. Poluarea sonora si relatia cu starea de sanatate. Poluarea sonora este produsa de zgomotele urbane, de la locul de munca, din locuinta.Are efect asupra starii de sanatate cu scaderea capacitatii de munca in special intelectuala.De asemenea are actiune asupra organelui auditiv cu efecte acute pana la ruperea timpanului si hemoragii otice ca in cazul unor explozii la sugar sau efecte cornice care se manifesta cu scaderea acuitatii auditive.Surditastea apare numai datorita zgomotelor industriale, prin leziuni atrofice ale urechii medii si interne. Efectul zgomotelor este asupra intregului organism si duce la boli ca: nevrozele, psihoastenia, HTA, ulcere gastrice si duodenale, hipertiroidii si colite. Masuri care se iau se refera la masuri legislative, masuri urbanistice cu reducerea circulatiei pe anumite strazi (strazi cu sens unic sau reducerea circulatiei masinilor de un anumit tonaj), masuri tehnice pentru anumite asutovehicule, masuri administratice cu instalarea de indicatoare, contoale ale politiei rutiere, masuri educative etc.

Igiena alimentara: necesarul de energie si proteine, valoarea n utritiva, igiena unitatiilor de profil alimentar, functionare, curatenie, igiena spatiului Alimentele influenteaza starea de sanatate a populatiei si este influentata de cresterea  populatiei si economia statului respective. Alimentele reprezinta un factor de mediu, care poate avea efect favorabil asupra sanatatii sau poate deveni daunatoare sau are efect patogen. Alimentele sunt absolut necesare pentru a asigura cantitatea de energie necesara pentru functionarea organismului, respectiv trebuie sa fie o alimentatie rationala. Ratia alimentara reprezinta cantitatea medie de alimente/zi sau pe saptamina pentru o persoana. Cantitatea de trofine trebuie sa fie asigurate in functie de varsta, sex, efort fizic si conditii de mediu. Deci trebuie sa asigure ne cesarul energetic sau numarul de kcalorii. Unitatea de masura pentru pentru necesarul energetic este kilocaloria sau joul. 1 kcal=1,48 j. Energia se obtine din metabolizarea principiilor alimentare: - 1 g proteine prin metabolizare se obtine 4,1 kcal, reprezinta substratul vieţii si are rol plastic. - 1 g glucide prin metabolizare se obtine 4,1 kcal, rol în eliberarea mai rapidă de energie -1 g lipide prin metabolizare se obtine 9,3 kcal, rol esenţial de furnizare de energie -1 g alcool prin metabolizare se obtine 7,5 kcal Alimentele mai contin săruri minerale cu rol în desfăşurarea proceselor vitale (calciu, fosfor –componente ale oaselor şi dinţilor; fierul intră în structura hemoglobinei), vitaminele care nu se sintetizează de către organism, sunt aduse odată cu alimentele. Starea de nutriţie normală

se asigura prin alimentele consumate, care trebuie să aducă toate substanţele nutritive în cantităţi optime. Dezechilibrele alimentare pot fi în plus sau minus şi generează boli de nutriţie Alimentele ingerate nu sunt folosite in totalitate, ci in functie de coeficientul de utilizare digestiva. (CUD) Alimentele de origine animala au CUD de 95-100%, iar cele vegetale au CUD = 80%. Necesarul energetic pentru o persoana, pentru o zi, in conditii bazale, de repaus complet este de 1 kcal/kg corp /zi, respective 1680 kcala/zi.

La necesarul bazal se adauga in functie de varsta, efortul fizic, conditii de mediu, stare fiziologica (maternitate, alaptare) o cantitate de energie: intre 25-45 ani necesarul de energie este de 2800-3000 kcal. Ratia alimenatara  trebuie sa asigure atat cantitatea de produse animale, cat si cea vegetala cu alimente din diferite grupuri alimentare.Aportul de proteine trebuie sa asigure 13-16 % din ratia alimentara, lipidele 25-35% , iar necesarul de glucide 50-60%. Proteinele au un important rol plastic si intra in compozitia hormonilor, enzimelor, anticorpilor Proteinele au rol predominant plastic, contribuind la formarea, dezvoltarea, reinoirea si repararea uzurii organismului. Intra in compozitia de baza a tuturor enzimelor si hormonilor si prin aceasta ocupa o pozitie centrala in desfasurarea proceselor metabolice care stau la baza vietii, fiind indispensabile pentru organismul in crestere, dar si pentru cel adult Prin intermediul γ globulinelor intervin in procesele immune si de aparare antiinfectioasa: au rol in mentinerea  presiunii coloidoosmotice, in metabolismul hidro-electrolitic si acido-bazic. Pot servi si ca material energetic cind aportul alimentar este carentat in lipide si glucide. Glucidele reprezinta principalul combustibil pentru celula nervoasa si unica sursa de energie  pentru hematite si medulosuprarenala. Intervin in metabolismul proteinelor si a lipidelor, in sinteza unor aminoacizi, ajuta la fixarea apei si deci in cresterea ponderala. Glucidele trebuie sa asigure 55-60% din necesarul de calorii , respectiv 5- 7 g/kg corp/zi. La copil nevoia de glucide este mare aproximativ 40-50 % din totalul ratiei alimentare zilnice.]n caz de eforturi musculare prelungite si intense, cand temperatura ambianta este scazuta, cantitatea de glucide din hrana trebuie sa creasca. Vitamineleliposolubile sunt: Vitamina A, D,E, K, iar cele hidrosolubile sunt: vitaminele din complexul B, acidul folic, vitamina C. Lipidele sunt principii nutritive cu rol esential energetic si se prezinta sub forma de uleiuri sau in stare solida. Ele reprezinta sursa energetica de rezerva prin acumulare in tesutul subcutanat.Au rol plastic, fosfolipidele si colesterolul intra in structura membranei celulare si a mielinei. Au rol in formarea anticorpilor, a functionarii tiroidei, pancresasului etc. Favorizeaza absorbtia vitaminelor liposolubile (A,D,E,K) si asimilarea proteinelor. Contin substante indispensabile in crestere. Apa are o importanta primordiala pentru fenomenele vitale, absenata ei fiind tolerate maxim 48 ore. Continutul in apa a corpului uman este invers proportionala cu virsta.La nounascut reprezinta 72-75% din greutatea corporala, la copil 66-72%, iar la adult 60% Apa este repartizata in compartimentul interstitial astfel ca sa permita schimburile dintre sectorul vascular si cel intracelular.Acest schimb depinde de continutul in proteine si comcentratia de eletroliti.Rolul apei: -plastic, este unul din componentele citoplasmei -rol mecanic, constituind lichidul circulant din organism sub forma de singe si limfa -rol in termoreglare ,prin evaporare contribuie la eliminarea de caldura -rol de vehiculare a substantelor nutritive si de eliminare a resturilor de digestie si metabolism. Mineralele  sunt absolute necesare oganismului pentru mentinerea functiilor vitale si  pentru crestere ( la copii).Unele minerale au functii speciale, fierul si cuprul formeaza hemoglobina, calciul intervine in coagularea singelui etc..Aportul scazut de minerale determina tulburari in nutritia si cresterea organismului, in absenta totala si prelungita din alimentatie poate determina moartea. Alimentele se impart in 8 mari grupe:

1 Laptele si derivatele de lapte 2 Carnea, pestele si derivatele 3 Ouale 4 Legumele si fructele 5 Leguminoasele uscate si cerealele 6 Produsele zaharoase 7 Grasimile alimentare 8 Bauturile nealcoolice si alcoolice

Construcţiile şi spaţiile în care se produc prepară, transportă, depozitează şi comercializează produsele alimentare ca şi utilizarea lor în alimentaţia publică au rol deosebit în menţinerea alimentelor. Foarte importantă este menţinerea stării de sănătate a personalului şi igiena personală a celor care intră în contact cu alimentul –  elemente de bază în protecţia sănătăţii consumatorului Amplasarea unităţii şi amenajarea teritoriului în funcţie de: 1 tipul de unitate – în arii nepoluante 2 mărimea unităţii – afară de oraşe pentru industrie 3 aprovizionarea cu apă a zonei. Sursa de apă trebuie să fie potabilă, conform normelor sanitare în vigoare ( Legea nr. 458/ 2002 privind calitatea apei potabile, modificată prin Legea 311/ 2004). Este importantă şi eliminarea reziduurilor solide şi lichide. 4 natura solului pe care se amplasează unitatea trebuie să fie uscat, nivelat, pânza de apă freatică să fie la cel puţin 4 m de suprafaţa solului pentru prevenirea infiltraţiilor şi pentru prevenirea dezvoltării mucegaiurilor în pereţii clădirii. Funcţiuni şi circuite de producţie numărul, mărimea încăperilor şi natura acestora vor fi stabilite după natura şi volumul   producţie fluxurile tehnologice trebuie să evite încrucişarea şi anume:  - materiile prime nu se încrucişează cu produsele finite - alimentele tratate termic nu se intersectează cu alimentele crude - produsele alimentare nu se intersectează cu deşeurile - vasele folosite nu se încrucişează cu cele curate - personalul unităţii nu se încrucişează cu consumatorii - ambalajele curate nu se încrucişează cu cele murdare Reguli de ordonare a circuitelor funcţionale - depozitarea materiilor prime se face după natura produselor  - depozitele sunt în legătură funcţională cu spaţiile de lucru - materia primă, după recepţie se depozitează sau se eliberează pentru producţie - aria de producţie este diferenţiată în: procese salubre şi insalubre, care la rândul lor se diferenţiază în uscate şi umede. - pentru procesele cu degajare de fum, praf, aburi este obligatorie asigurarea ventilaţiei mecanice - gunoiul se debitează în ghena de gunoi, în recipiente etanşe şi se evacuează ritmic Asigurare utilităţi -asigurarea apei potabile, curente, rece şi caldă –  trebuie să îndeplinească condiţii de  potabilitate: organoleptic, fizico-chimic, bacteriologic, biologic în conformitate cu Legea 458/ 2002 modificată prin Legea 311/2004. In localitatile sau zonele lipsite de retele de distributie a apei potabile este permisa folosirea apei din foraje de mari adancimi, care sa respecte conditiile

de potabilitate.Unitatile care folosesc sursa proprie vor asigura  protectia sanitara  si controlul apei uzate. -evacuarea reziduurilor lichide  –   prin canalizare sau fose septice Instalatile trebuie sa fie in  permanenta in stare de functionare, pentru a preveni contaminarea spatilor alimentare cu ape uzate si poluarea mediului inconjurator. -iluminatul –  natural, artificial -microclimatul (temperatură, umiditate, curenţi de aer) -ventilaţie pentru praf, fum, vapori de apă (abur). -materialele de construcţie şi finisare interioară trebuie alese încât manoperele de curăţenie,

dezinfecţie să se facă cu uşurinţă şi eficient. Curăţenia spaţiilor de producţie Curăţenia este operaţiunea mecanică de îndepărtare a „murdăriei” (resturi organice şi anorganice) de pe obiecte, suprafeţe, persoane folosind diverse manopere, instrumentar şi substanţe chimice. O  bună curăţire a suprafeţelor duce la îndepărtarea până la 95% a microorganismelor contaminante.

mediu de cultură pentru microorganisme, permiţând Murdăria reprezinta un supravieţuirea şi multiplicarea lor rapidă Evacuarea reziduurilor solide se face în condiţii de siguranţă a alimentului. Colectarea reziduurilor se face în recipienţi, aceştia nu se păstrează în încăperea cu alimentul, se deschid cu  pedală, sunt căptuşiţi cu saci de plastic, etanşi. După evacuare se spală şi se dezinfectează. Depozitarea reziduurilor până la evacuarea din unitate se face în încăperi speciale ( ghene de gunoi) care trebuie să aibă pereţi impermeabili, să fie dotate cu apă curentă, racordate la reţeaua de canalizare, să fie acoperite, să împiedice accesul rozătoarelor, muştelor câinilor vagabonzi, să fie suficiente pubele care să fie curăţate şi dezinfectate zilnic. Ritmicitatea operaţiunilor de curăţenie: - generală – a tuturor suprafeţelor – se face lunar, bisăptămânal, săptămânal - curentă – constă în ştergerea umedă, spălarea pavimentului, utilajelor, a suprafeţelor şi aerisire - permanentă – „ cureţi tot timpul” Evacuarea reziduurilor : - se face zilnic, cu maşini special destinate acestui scop, numai la rampe de gunoi autorizate.

Etapele pentru o bună curăţenie: umezirea suprafeţelor, spălarea propriu-zisă, clătirea  pentru îndepărtarea murdăriei şi a resturilor de substanţe chimice utilizate la spălare, dezinfecţia, clătirea pentru îndepărtarea urmelor de dezinfectant si uscarea în aer liber sau în jet de aer cald 

Metode folosite pentru curăţenie - aspirarea prafului şi a impurităţilor - pavimente, suprafeţe, obiecte - măturarea – se recomandă numei în exteriorul clădirilor - scuturarea – efectuată în afara încăperilor  - ştergerea umedă a suprafeţelor cu lavete curate, detergenţi, dezinfectanţi - spălarea - metode mixte –aspirare+ştergere umedă Substanţe folosite la curăţenie - apă potabilă caldă cu temperatura între 35 -40ºC, 60-65ºC, suficientă cantitativ, apă moale cu cantităţi de calciu şi magneziu în compoziţie

substanţe chimice = detergenţi care trebuie să fie: netoxici la manipulare, necorozivi, să se îndepărteze uşor prin clătire, să aibă capacitate mare de pătrundere, să emulsioneze grăsimile, să nu aibă mirosuri puternice şi persistente. -

Reguli privind efectuarea curăţenie - principii generale - curăţenia se face dinspre locurile mai curate spre cele murdare, din zona cu operaţii salubre spre cele cu operaţii insalubre, dinspre tavan înspre podea, dinspre încăperile de lucru către grupurile sanitare şi locurile de depozitare a gunoaielor  Controlul eficienţei curăţeniei se face:- organoleptic: miros, aspect placut,  prin „ teste  bacteriologice de salubritate”- se determină gradul de încărcare cu microbi şi prezenţa unor indicatori bacterieni a insalubrităţii suprafeţelor si contaminarea microbiană a aerului prin analize de laborator. Dezinfectia reprezinta un complex de măsuri care se aplică în scopul decontaminării microbiene a obiectelor, suprafeţelor, mâinilor pentru distrugerea, îndepărtarea sau micşorarea

numărului de germeni până la limita la care prezenţa acestora nu mai crează risc de îmbolnăvire  prin boli infecto-contagioase. Substanţele folosite = dezinfectante, iar rezultatul dezinfecţiei = distrugere germeni în proporţie de 99%. Metode folosite pentru dezinfecţie: - metode fizice: spălarea, căldura: ardere, căldura uscată, aer cald, fierberea, căldura umedă, raze ultraviolete - metode chimice: clorul şi compuşii clorului (clorura de var, cloramine, apa de Javel) Reguli generale de dezinfecţie: -dezinfecţia efectuată după o curăţenie riguroasă - prepararea soluţiilor se face prin cunoaşterea concentraţiei în substanţă activă a dezinfectantului - dezinfecţia se face în ziua preparării soluţiei pentru a nu se degrada - soluţia se prepară în recipiente curate -  pentru dezinfecţie eficientă se realizează un contact cât mai îndelungat  între soluţiea

dezinfectantă şi obiectul supus dezinfecţiei Metode de aplicare a dezinfecţiei - spălare , ştergere, scufundare completă a obiectului în soluţie - stropire –  pulverizare a suprafeţelor  - vaporizare şi aerosolizare Este important să se folosească dezinfectanţi admişi pentru sectorul alimentar . Controlul eficienţei dezinfecţiei - prin efectuarea testelor de salubritate

INFECTIE, CONTAGIOZITATE SI MEDIU INFECTIOS Infectia este procesul datorat patrunderii unui agent patogen: virus, bacterie, ciupeerca, parazit si care are capacitatea sa se multiplice si sa determine leziuni anatomo-patologice. Organismul uman se  poate gasi fata de agentul etiologic in stare de receptivitate sau de rezistenta specifica ori nespecifica. Imunitatea este proprietatea organismului de a nu contacta o infectie, cand sufera un contact infectant nou cu un agent patogen sau cu toxinele lui. Dupa mecanismul de instalare, rezistenta specifica poate fi: -rezistenta naturala, mostenita si castigata

-rezistenta artificiala, care se obtine activ prin vaccinare si pasiv prin seruri. Boala tipica este cazul in care infectia se manifesta cu toate semnele clinice obisnuite.Omul bolnav cu  boala tipica, elimina agentul patogen pe cai variate. Boala atipica este cazul in care infectia se manifesta numai cu anumite semne clinice Omul bolnav cu  boala atipica si cu infectie inaparenta, ramin necunoscut si astfel nu mai este depistat, izolat si contribuie la mentinerea morbiditatii crescute in unele boli. Ex. Hepatitele virale. Infectia inaparenta este situatia in care nu se manifesta nici un semn de boala, procesul infectios fiind dovedit numai prin manifestari imunologice si biochimice. Asigura epidemizarea invizibila sau latenta. In hepatita virala B (HVB) la 1 caz de boala tipica sunt 10 cazuri de boala atipica si 100 de cazuri de infectii inaparente. Unele persoane raman la starea de purtator de germeni, cu semne clinice variate, in functie de germen si de forma de boala. Purtatorii se pot imparti astfel: a. purtatori precoce: se intilnesc in perioada de incubatie a bolii si elimina germenii cu cateva zile inainte de invazia bolii. Ex. Poliomielita, hepatite virale, holera  b purtatori convalescenti (fosti bolnavi) care elimina germenii si in perioada de convalescenta c purtatori cronici: starea de purtator este favorizata de existenta in organism a unor procese patologice generale sau locale. d purtatorii sanatosi care apartin unei populatii imune, care pot elimina agentul patogen in plina sanatate. Ei nu au facut boala, ci doar o infectie inaparenta (au ramas in faza de contaminare). O parte din purtatori sunt si excretori, adica elimina in exterior germeni. Pot fi excretori continuu (adica elimina in permanenta agentul patogen) si intermitent. Rolul purtatorilor este foarte mare, ei constituie izvoare de infectie ascunse, care circula in colectivitate. Bolnavul cronic evolueaza cu recaderi, recidive. Ex. Malaria, bruceloza hepatite virale si favorizeaza endemizarea

Tipuri de infectie 1 Infectie focala: se refera la un focar circumascris de infectie microbiana, de la nivelul caruia germenii trec periodic in circulatie, determinind diferite boli la distanata. Cele mai frecxvente localizari sunt: amigdaliene, sinusurile nazale, prostata, focarele dentare, ovarele, apendicele etc. 2 Infectie latenta este starea patologica determinata de agentul patogen de la invadarea organismului pana la aparitia primelor semne de boala. 3 Infectie nosocomiala este infectia care apare dupa 72 de ore de la internarea unui pacient in spital, deci care nu este prezenta in momentul internarii.Poate interesa bolnavii, apartinatorii sau personalul medical. 4 Infectie oportunista este determinata de un germen care este deobicei putin agresiv, dar care devine virulent si este capabil sa patroduca grave complicatii la un bolnav cu deficiente imunitare. 5 Infectie post-partum este infectia care survine dupa nastere si care poate determina deces matern sau infantil. Se datoreaza unor endometrite complicate de abcese pelvine, peritonite sau tromboflebite pelvine. Sunt cauzate frecvent de streptococi de grup B si asocieri aero-anaerobe, echeria coli, stafilococul auriu etc. Aceasta complicatie apare mai frecvent la nasterile la domiciliu sau cand nu se respecta regulile generale de asepsie, antisepdie si sterilizare.. 6 Infectia puerperala este infectia care invadeaza organismul matern in perioada de lauzie, fiind determinata de germenii patogeni cu punct de plecare placenta. Poate evolua cu forme locale, regionale si generale. 7 Infectia Vicent este o gingivita necrozanta ulcerativa acuta determinata de fuzospirili. Se manifesta ca o ulceratie a gingiilor si a limbii insatita de adenopa tie locala si de halena fetida.

8 Infectii vulvovaginale se refera la infectii de natura variata ale vulvei si ale vaginului. Mai frecvente sunt vaginita bacteriana, candidoza si tricomoniaza. Aceste afectiuni sunt factori de risc pentru boli cu transmitere sexuala mai ales HIV, nasterea prematura, dar si infectii ale ovarelor (anexite) ale trompelor sau ale uterului (endometrite). Infestare este procesul ce apare in organism datorita patrunderii unui parazit. Contagios sau molipsitor se refera la modul de transmitere a infectiei de la o persoana la alta, deobicei de la un bolnav la omul sanatos.Contagiunea are loc 1 direct si este asigurata prin contactul direct al izvorului de infectie cu organismul receptiv.Ex, in bolile aerogene prin inhalarea de secretii buco-faringiene 2 indirect prin pe numeroase cai: apa, sol, alimente,o biecte, reziduri, transmitatori vii. a  Aerul contine secretii buco-faringiene, care prin vorbire, tuse, stranut vehiculeaza picaturile lui Plluge (picaturi foarte mici) pe o distanata de 0,5-4 m.De la o singura persoana bolnava se pot contamina un numar mare de alte persoane receptive. Picaturile lui Plluge se depun in mediu, se usuca si prin stergere uscata, periaj, scuturarea unor obiecte sau maturat uscat se ridica in atmosfera si o serie de virusuri rezistente, dar si bacterii.  b  Apa  poate contine multi germeni datorita capacitatii de autopurificare redusa, prin contaminare cu dejectii umane sau animale. -scaldatul bolnavilor sau al purtatorilor -cadavre de animale -prin apa de conducta sau de fantana -contaminarea cu apa poluata, imbaiere sau utilizare in gospodarie c Solul este un bun mediu de conservare, iar unii germeni se inmultesc datorita unor substante organice si a pH alcalin.Solul se contamineaza cu: -produse patologice de la om sau de la animale -cadavre de la om sau animale -apa reziduala de la spitalele de boli infectioase -mine inundate -legume si zarzavaturi contaminate d Alimentele constituie medii bune de multiplicare pentru germeni patogeni. Se transmit boli cu poarta de intrare digestive.In caz de toxiinfectii alimentare, alimentele pot fi contaminate secundar cu urina si excremente animale,sol si vectori. Alimente care sunt bune medii de cultura: laptele si produsele lactate (frisca, smantina)-permit dezvoltarea salmonelelor, streptococilor etc. sau pot provenii de la animale bolnave cu brucela, tuberculoza sau sanatoase, dar laptele este poluat ulterior. Carnea, produsele de origine vegetala,  produsele de patiserie cu continut cu oua (crème, maioneze) pot determina toxiinfectii alementare daca nu sunt pastrate corect la rece. Aceste alimente au un risc crescut de contaminare datorita conţinutului cu

multă apă şi proteine în componenţă.. Alimente cu risc scăzut de contaminare sunt cele cu conţinut mic de apa şi proteine: alimente uscate, afumate, sărate, cu conţinut mare de zahăr (mierea). e Obiectele pot transmite germeni mai ales tesaturile de lana, bumbac, blanuri, hartie, clanta usilor, banii,  jucarii, carti, scaunele latrinelor, obiecte de toaleta. f  Rezidurile prin dejectii umane si animale

 g  Miini murdare  de la propriul organism bolnav sau purtator, alti oameni bolnavi sau purtatori, animale  bolnave sau purtatoare, obiecte, alimente, rezidii,apa, sol. h Transmitatori vii sau vectori sunt unele insecte (muşte, gândaci), rozătoare ( şoareci, şobolani), precum

şi unele animale domestice şi sălbatice (câini, pisici, porumbei) care transportă bacterii, virusuri, ouă de  paraziţi, spori de mucegaiuri, putând favoriza apariţia de îmbolnăviri Insectele (artropode) = animale nevertebrate, cu corp segmentat şi picioare articulate. - muştele -transportă pe suprafaţa corpului, în intestin, în salivă agenţi patogeni si se înmulţesc repede, au mobilitate mare, nu sunt pretenţioase în ce priveşte locul de depunere a ouălor. - gândacii (gândacul roşu de bucătărie şi gândacul negru de bucătărie) sunt omnivori, se răspândesc peste tot, înmulţirea lor este favorizată de căldură, umiditate, prezenţa hranei - furnicile trăiesc în cuiburi (furnicare); transmit agenţii patogeni prin corpul lor, sunt vect ori mecanici -vectori simpli mecanici ex. Paduchele pentru tifosul ex antematic -vectori ca izvoare secundarede infectie in care agentul patogen sufera un ciclu evolutiv ex. Mustele ,gandacul de bucatarie - rozătoarele : şobolanul cenuşiu de casă specific locurilor umede şi întunecoase

şoarecele de casă specific locurilor uscate ( poduri, hambare) Au acţiune nefavorabilă asupra sănătăţii oamenilor: transmit boli infecto-contagioase prin contaminarea alimentelor ( febră tifoidă, trichineloză) si produc disconfort şi pierderi materiale. Indicele de contagiozitate reprezinta pocentul de indivizi, care expusi infectiei fac boala tipica. Indicele de contagiozitate(Ic) este de 90-100% in caz de pesta, rujeola, varicela Mediu infectios se refera la locul care are un numar mare de agenti patogeni.Exemple: unitatiile sanitare, mai ales spitale si ambulatoriile medicale, care datorita frecventarii de catre un numar mare de pacienti  prezinta o aglomerare de agenti infectiosi. Mediu de cultura se refera la un complex de substante nutritive,artificial sau naturala, lichid sau solid, sterilizat si pus in tuburi de sticla, flacoane sau cutii Petrii si care servesc la insamintarea microorganismelor, in scopul multiplicarii lor. Agentii infectiosi pot fi: prioni, virusuri, bacterii, fungi, protozoare, metazoare etc. 1 Prionii sunt particule infectioase de natura proteica, care produc o varietate de boli la animale si la om,  boli neurodegenerative cu o perioada de latenta lunga. 2 Virusurile sunt agenti patogeni alcatuiti din proteine si acizi nucleici de dimensiuni extrem de mici intre 10 si 300 milimicroni - vizibili doar cu ajutorul microscopului electronic si activand intotdeauna ca  paraziti celulari si intracelulari. 3 Bacteriile sunt microorganisme vizibile d oar la microscopul optic, alcătuit dintr -o celulă, care se înmulţeşte prin diviziune celulară. Îmbolnăvirea organismului se produce prin eliberarea de toxine (neurotoxine, enterotoxine). 4 Fungii sunt microorganisme vizibile la microscopul optic, cu perete rigid, care confera rezistenta la antibioticele obisnuite, dar sunt sensibile la antimicotice. 5 Protozoarele sunt microorganisme unicelulare care pot parazita intracelular(plasmodium) sau extracelular (toxoplamoza, giardia, trichomonas). 6 Metazoarele sunt organisme pluricelulare din categoria viermilor (helminti, tenii) sau organisme mai mici (trichinela spiralis, fasciola hepatica).

MACROORGANISMUL SI MEDIUL EXTERIOR

Macroorganismul se refera la om sau la animal, care poate sa fie sanatos sau bolnav, purtator sanatos sau convalescent etc. Macroorganismul supus agresiunii agentului patogen poate fi nereceptiv, rezistent sau imun. Agentul patogen poate sa nu stabileasca nici o relatie cu organismul pe care il invadeaza. Acest organism ramine la stadiul de contaminare. Intr-un asemenea organism agentul patogen este deobicei distrus. Daca intre agentul etiologic care patrunde in macroorganismul receptive, el se multiplica, se stabileste o relatie antagonica, care se materializeaza printr-o serie de reactii biologice si modificari histo-patologice locale si generale, ce caracterizeaza starea de boala.La nivel local apar reactii inflamatorii. Inflamatia este reprezentata de totalitatea modificarilor vasculare si tisulare aparute in macroorganismul agresionat de un agent nociv. Agentul nociv poate fi endogen sau exogen. -de natura fizica: caldura, frig, electricitate, radiatii, traumatisme, -de natura chimica: acizi, baze, saruri etc, -natura biologica prin microorganisme si produsii lor de metaboliti. Modificarile locale sunt un raspuns la stimuli care produc distrugeri tisulare si reprezinta mecanisme de aparare ale organismului cu scopul de a mentine homeostazia. Procesul inflamator are o serie de avantaje: -localizeaza si izoleaza teritoriul afectat sau infectat protejind tesutul sanatos -tinde sa neutralizeze si sa inactiveze substantele toxice -distruge si limiteaza cresterea microorganismelor infectante si contracareaza efectele lor -pregateste teritoriul afectat pentru procesele de raparatie tisulara  Dezavantaje: -durerea si tumefactia determina disfunctii la nivelul teritoriului inflamat -inflamatia poate duce la rupturi ale unor organe, exemplu apendicita perforata sau hemoragii importante, exemplu granulomul pulmonar tuberculos. - poate duce la dezvoltarea excesiva de tesut cicatricial cu aparitia de contracturi si aderente tisulare -procesul inflamator poate determina fistule, exemplu fistule peritoneale sau pleurale -poate genera propagarea infectiei in tesuturile invecinate -poate determina aparitia de boli inflamatorii cum ar fi: glomerulonefrita, artrite, reactii alergie bronsice, miocardite, encefalite. Inflamatia acuta se datoreaza raspunsului tesutului la actiunea a gentului inflamator.

Semnele cardinale: -rubor sau roseata care apare datorita vasodilatatiei locale, prin eliberarea unor substante ca histamine serotonina -calor sau caldura locala, temperatura creste prin eliberarea unor substante farmacologice active si vasodilatatoare -tumor sau edemul este consecinta aparitiei exudatului inflamator -dolor sau durerea este consecinta compresiunii locale a exudatului inflamator -functioleza sau afectarea functionala a tesutului inflamat apare datorita distrugerii integritatii tesutului la nivelul inflamatiei.

Raspunsul inflamator acut se caracterizeaza prin aparitia exudatului, care este un amestec de fluide celule si proteine exsudate din celulele distruse. Exista 4 tipuri de exudate; purulent, fibrinos, seros si cataral.Transudatul nu este un fluid inflamator, ci se datoreaza cresterii presiunii in capilare. Inflamatia cronica apare cand inflamatia acuta este incompleta, iar agentul inflamator actioneaza continuu sau recurent si apare o alterare a raspunsului imun. Procesul inflamator cronic are ca celule implicate monocitele, macrofagele si limfocitele. Se formeaza tesut de granulatie care tinde sa inlocuiasca tesutul functional local. Se formeaza tesut cicatricial. Pe fondul inflamatiei cornice pot aparea episoade de inflamatie acuta (colecistita acuta, osteomielita, chist  pilonidal etc) Tipuri de inflamatie cronica 1 Inflamatia cronica nespecifica  produce aglomerare de macrofage si limfocite, exemplu in glomerulonefrita cronica. 2  Inflamatia granulomatoasa  se caracterizeaza prin aparitia de granuloame, adica un amestec de celule epiteliale, limfocite, celule gigante. Se datoreaza prezentei continue a antigenului.Se cunosc granuloame 1 infectioase exemplu in tuberculoza, lepra, bruceloza, infectii produse de chlaydia trachomatis (limfogranulomul venerian), infectii produse de tremoneme (sifilis), infectii fungice . 2 de corp strain  care se formeaza in prezenta unor particule straine (sticla, pamint, metal, suture chirurgicale). In procesele inflamatorii intervin o serie de substante chimice: -amine vasoactive: histamine, serotonina -factori plasmatici cu sistemul de kinine si complement -metaboliti de tipul prostaglandine, prostacicline, tromboxani care determina vasoconstrictie, vasodilatatie, agregare plachetara. Apoi se formeaza leucotriene care cresc permeabilitatea capilara Organismul se apara fata de agresiunea externa prin mecanisme de rezistenta nespecifica si specifica. I Rezistenta nespecifica se refera la bariera naturala a organismului adica pielea si mucoasele. A doua linie de aparare este alcatuita de factorii umorali si celulari A Factorii umorali se cupleaza nespecific cu orice corp strain patruns in organism B Celulele fagocite sunt neutrofilele si macrofagii care omoara microbii ce au penetrat barierele fizice. IIRezistenta specifica se refera la imunitate. Raspunsul imun este de 2 tipuri: 1 umoral reprezentat de anticorpi 2 celular reprezentat de limfocitele T sensibilizate. Anticorpii sunt factori umorali de natura proteica, care sunt elaborate de plasmocite. Au rol in aparare, dar pot avea efect nociv in reactii de hiper sensibilizareSe gasesc in cantitati mari in ser, saliva, lacrimi, lapte matern. Nu se deceleaza in LCR sau urina, dacat in caz de leziuni.Majoritatea sunt anticorpi circulanti, dar pot fi si tisulari, la nivelul muoaselor, determinind imunitatea locala.Tipuri de anticorpi: Ig G reprezinta 80% din imunoglobulinele organismului si sunt prezente in sange, limfa si lichide interstitiale.Primele Ig ce apar dupa imunizare sunt Ig E . IgM se gasesc predominant intravascular si se folosesc in diagnosticul bolilor facute de fat intrauterin. In dinamica raspunsului imun apar dupa IgE. IgA se afla in sange, secretii si la suprafata mucoaselor unde sunt foarte active. Ig D se gasesc pe suprafata limfocitelor B si intra in structura receptorilor. II Mediul exterior se refera la factorii fizici, chimici, biologici si sociali ai mediului O alta abordare a mediului exterior se refera la aer, apa, sol, radiatii, alimentatie, locuinta, asezari umane. Toti acesti factori sunt factori sanogeni, care promoveaza starea de sanatate. Cand acesti factori nu indeplinesc anumite limite devin factori patogeni. Ecologia este stiinta care se ocupa cu studierea interelatiilor dintre organism si mediul ambiant. Factorii de mediu au o importanta deosebita asupra starii de sanatate si sunt bine cunoscuti si studiati.

Starea de sanatate este rezultatul interelatiei dintre factorii interni ai organismului si factorii externi.

,,Omul este o parte a propriului sau mediu”. Factorii de mediu natural, prin clima, factori geografici, cataclisme de tipul inundatii, cutremure, taifunuri ,uragane duc la degradarea conditiilor de igiena. Factorii economico-sociali intervin prin numeroase cai : subalimentatia, alimentatia extrem de procesata saraca in fibre, lipsa educatiei sanitare, razboaiele, migrariile mari de populatie, turismul cultural, de afaceri etc. afecteaza variabil stare de sanatate a individului.

DEFINITIE, FACTORI EPIDEMIOLOGICI DETERMINANTI Definitie Epidemiologia studiaza raspandirea bolilor in colectivitatile umane, a c auzelor si conditiilor care le determina, in vederea elaborarii masurilor de combatere, prevenire, eradicare. Obiectivele  epidemiologiei se refera la depistarea factorilor (verigilor) procesului epidemiologic.Acestia se impart in factori epidemiologici determinanti si favorizanti. I Factori epidemiologici determinanti cuprind: 1. Izvorul de infectie 2 Caile de transmitere 3 Populatia receptive II Factori epidemiologici favorizanti. 1 Factori social-economici 2 Factori naturali I Factori epidemiologici determinanti 1 Izvorul de infectie este organismul sau mediul in care agentul patogen poate fi adapostit , se  poate multiplica si unde pe cai diferite se poate elimina in mediul exterior. Izvorul de infectie poate fi : A Omul bolnav cu boala tipica,care elimina agentul patogen. Ex. Rujeola, rubeola, gripa. B Omul bolnav cu boala atipica si cu infectie inaparenta, ramin necunoscut si astfel nu mai este depistat, izolat si contribuie la mentinerea morbiditatii crescute in unele boli. Ex. Hepatitele virale. C Bolnavul cronic care evolueaza cu recaderi, recidive. Ex. Malaria, bruceloza hepatite virale si favorizeaza endemizarea. D Omul purtator care poate fi purtator sanatos sau aparent sanatos si care adaposteste organismul sau germeni patogeni si ii elimina continuu sau intermitent. Ex, rujeola varicela. Purtatorii se pot imparti astfel: a. purtatori precoce: se intilnesc in perioada de incubatie a bolii si elimina germenii cu cateva zile inainte de invazia bolii. Ex. Poliomielita, hepatite virale, holera  b purtatori convalescenti (fosti bolnavi) care elimina germenii si in perioada de convalescenta c purtatori cronici: starea de purtator este favorizata de existenta in organism a unor procese  patologice generale sau locale. d purtatorii sanatosi care apartin unei populatii imune, care pot elimina agentul patogen in plina sanatate.Ei nu au facut boala, ci doar o infectie inaparenta (au ramas in faza de contaminare). O parte din purtatori sunt si excretori, adica elimina in exterior germeni.Pot fi excretori - continuu (adica elimina in permanenta agentul patogen)

-intermitent Rolul purtatorilor este foarte mare, ei constituie izvoare de infectie ascunse, care circula in colectivitate. E Animalele ca izvor de infectie sunt bolnave sau purtatoare de germeni patogeni si pot fi pentru om izvoare de infectie determinand boli numite  zoonoze.Exemple: bruceloza, leptospiroza, rabia. F Izvoare secundare de infectie.Trecand de la izvorul de infectie uman sau animal, germenii pot ajunge in vectorii vii sau in animale.Aici se pot inmultii si se pot raspaindi devenind in acelasi timp si cai de transmitere secundare. Ex. Tantarul anofel care transmite malaria. G Infectii din focarul natural se refera la animalele salbatice, care prin intermediul animalelor domestice imbolnavesc pe om sau in mod direct cand omul lucreaza in anumite conditii de munca (defrisari, vanatori, desteleniri, padurari) Exemple: febra Q, antraxul, rabia 2 Caile de transmitere reprezinta drumul pe care il parcurge agentul patogen de la izvorul de infectie la o persoana receptiva si modul in care este strabatut acest drum. A Transmiterea directa este asigurata prin contactul direct al izvorului de infectie cu organismul receptiv. Ex, in bolile aerogene prin inhalarea de secretii buco-faringiene. B Transmiterea indirecta se realizeaza pe numeroase cai: apa, sol, alimente, obiecte, reziduri, transmitatori vii. a Aerul contine secretii buco-faringiene, care prin vorbire, tuse, stranut vehiculeaza picaturile lui Plluge (picaturi foarte mici). Pe o distanata de 0,5-4 m de la o singura persoan bolnavase pot contamina un numar mare de alte persoane receptive.Picaturile lui Plluge se depun in mediu, se usuca si prin stergere uscata, periaj, si scuturarea unor obiecte sau maturat uscat se ridica in atmosfera si o serie de virusuri rezistente, dar si bacterii.  b Apa poate contine multi germeni datorita : -capacitatii de autopurificare redusa, - prin contaminare cu dejectii umane sau animale.. -scaldatul bolnavilor sau al purtatorilor -cadavre de animale -prin apa de conducta sau de fantana -contaminarea cu apa poluata, imbaiere sau utilizare in gospodarie c Solul este un bun mediu de conservare, iar unii germeni se inmultesc datorita unor substante organice si a pH alcalin.Solul se contamineaza cu: -produse patologice de la om sau de la animale -cadavre de la om sau animale -apa reziduala de la spitalele de boli infectioase -mine inundate -legume si zarzavaturi contaminate d Alimentele constituie medii bune de multiplicare pentru germeni patogeni. Se transmit boli cu  poarta de intrare digestiva. In caz de toxiinfectii alimentare, alimentele pot fi contaminate secundar cu :urina si excremente animale, sol, vectori. Sunt unele alimente bune medii de cultura: laptele si produsele lactate-permit dezvoltarea salmonelelor, streptococilor etc. sau pot provenii de la animale bolnave cu brucela si tuberculoza sau animale sanatoase, dar laptele poluat ulterior.Carnea, produse de origine vegetala, produse de patiserie cu continut de ou pot fi bune medii de cultura, daca nu se pastreaza la temperature scazute.

e Obiectele  pot transmite germeni mai ales tesaturile de lana, bumbac, blanuri,hartie, clanta usilor, bani, jucarii, carti, scaunele latrinelor, obiecte de toaleta. f  Rezidurile prin dejectii umane si animale g  Maini murdare de la propriul organism bolnav sau purtator, alti oameni bolnavi sau purtatori, animale bolnave sau purtatoare, obiecte, alimente, rezidii,apa, sol. h Transmitatori vii -vectori simpli mecanici ex. Paduchele pentru tifosul ex antematic -vectori ca izvoare secundare in care agentul patogen sufera un ciclu evolutiv ex. mustele, gandacul de bucatarie 3 Populatia receptiva reprezinta masa de persoane aflate in conditiile vietii sociale si de mediu fizic extern, favorabila contactarii unei infectii manifeste sau inaparente, in urma agresiunii unui agent patogen. Organismul uman se poate gasi fata de agentul etiologic in stare de receptivitate  sau de rezistenta specifica ori nespecifica. Imunitatea este proprietatea organismului de a nu contacta o infectie, cand sufera un contact infectant nou cu un agent patogen sau cu toxinele lui. Dupa mecanismul de instalare, rezistenta specifica poate fi: -rezistenta naturala, mostenita si castigata -rezistenta artificiala, care se obtine activ prin vaccinare si pasiv prin seruri. Indicele de contagiozitate reprezinta pocentul de indivizi, care expusi infectiei fac boala tipica. Indicele de contagiozitate (Ic) este de 90-100% in caz de pesta, rujeola, varicela. Boala tipica este cazul in care infectia se manifesta cu toate semnele clinice obisnuite. Boala atipica este cazul in care infectia se manifesta numai cu anumite semne clinice Infectia inaparenta este situatia in care nu se manifesta nici un semn de boala, procesul infectios fiind dovedit numai prin manifestari imunologice si biochimice.Asigura epidemizarea invizibila sau latenta. In hepatita virala B (HVB) la 1 caz de boala tipica sunt 10 cazuri de boala atipica si 100 de cazuri de infectii inaparente.

FACTORI EPIDEMIOLOGICI FAVORIZANTI 1 Factori naturali influenzeaza toate verigile procesului epidemiologic. A Anotimpul ; frigul favorizeaza transmiterea catarurilor respiratorii. Caldura favorizeaza transmiterea vectorilor: -mustele care intervin in bolile digestive -tantarii care intervin in malaria -capusele intervin in transmiterea de encefalite -rozatoarele sunt incriminate in epizotii, leptospiroze, tularemia B Modificari ale presiunii atmosferice si temperaturile scazute afecteaza persoanele meteorosensibile si intervin in infectii respiratorii de tipul gripei. C Precipitatiile abundente ; ploile, topirea zapezilor favorizeaza diseminarea unor agenti : bacilii tifici, bacilii dizentereici, virusurile hepatitei A, enterovirozele, geohelmintii D Vanturile pot transmite agenti patogeni, vectori E Radiatile ultraviolete si in general radiatile solare contribuie la autopurificarea aerului, apei, solului.Au rolul de crestere a rezistentei organismului fata de infectii, p rin cresterea capacitatii de  protectie cutanata. 2 Factori social-economici actioneaza asupra tuturor verigilor procesului epidemiologic. A Conditile vietii sociale: starea economica a pop ulatiei, - conditiile de munca, -conditiile de coabitar(numarul de membrii intr-o familie) -aglomeratia in locuinte -alimentatia -miscarea demografica -nivelul sanitar, cultural si moral B Locuinta: umeda, intunecata, prostventilata, supraaglomerata favorizeaza aparitia tuberculozei,gripei, dizenteriei, febrei tifoide, hepatitelor virale C Aglomeratia in incaperi in mijloacele de transport in comun favorizeaza transmiterea agentilor  patogeni in boli infectioase aerogene si prin vectori D Alimentatia necorespunzatoare sau contaminata favorizeaza transmiterea bolilor transmisibile digestive E Aprovizionarea cu apa potabila nesupravegheata poate da febra tifoida, holera, dizenterie, hepatite virale, poliomielita. F Miscarile de populatie (turism) pot contribui la aparitia unor epidemii de febra tifoida, holera, variola, gripa, tifos exantematic G Profesia si conditiile de munca pot favoriza aparitia de boli infectioase: personalul medicosanitar din laboratoare, sectii de boli infectioase, pediatrie, obstetrica-ginecologie, stomatologie, chirurgie: veterinari, tabacari, ingrijitori de animale,vanatori.Ex. hepatite virale, tuberculoza, tularemia, bruceloza, pesta, leptospiroza, antrax. H calamitatile sociale: razboaiele duc la saracirea populatiei,mizerie, aglomeratii, promiscuitate cin locuinte, deplasari de mase mari de populatie, lipsa de salubritate. Masuri in cazul aparitiei unui focar de boli transmisibile  Lupta in focar  are ca scop limitarea extinderii si lichidarea focarului epidemiogen aparut. Caracteristici : 1 Este o activitate ocazionala, declansata numai cand apare in populatie un focar epidemiogen.

2 Are un caracter de urgenta, neluarea masurilor duce la cresterea numarului de cazuri de boli transmisibile. 3 Se va respecta  principul infectiozitatii, persoanele care intervin in focar pot deveni ele insele victime ale evolutiei focarului. 4 Lichidarea focarului revine cabinetului de medicina de familie, chiar daca initial au intervenit cadre medico-sanitare de diferite specialitati. In cazul focarelor de mare amploare sau boli de mare risc epidemiolohicsi clinic, lupta in focar se face in stransa legatura cu specialisti in epidemiologie, boli infectioase, igienisti si se alcatuieste impreuna,, Planul de combatere sau Planul de lichidare a focarului ‘’. 1 Se stabileste diagnosticul sau suspiciunea de BT, pe raza trepiedului : diagnostic epidemiologic, clinic si de laborator. A Diagnosticul epidemiologic se bazeaza pe datele personale ale bolnavului -date de identitate: nume, prenume,importante daca in familie au mai existat decurand BT -varsta bolnavului ne orienteaza etiologic ex. Sindromul eruptiv la copil ne orienteza spre boli eruptive infectioase; la adult ne gandim la eruptii toxice, alergice, infectii. -sexul bolnavului : sunt BT cu incidenta mai mare la sexul masculin ex. leptospiroza -domiciliul bolnavului este important daca se cunosc focare epidemiologice in anumite zone sau localitati -profesia si locul de munca este semificativ daca isi desfasurarea activitatea intr-un mediu infectios : medicul infectionist, ftiziolog, epidemiolog copilul mai frecvent cu HVA, IACRS -antecedente heredo-colaterale (AHC) semnalarea altor cazuri de BT in familie, purtatori cunoscuti, boli cronice ex. hepatita cronica pentru virusul hepatitei B -anetecedente personale patologice (AP) patolo gia unor BT permite eliminarea din lista posibilila a diagnosticelor actuale, datorita caracterului imunizant pentru toata viata sau care nu imunizeaza  protector sau care creaza predispozitia pentru recidiva: ex. erizipel, BDA, lambliaza, pneumonii, micoze. -anetecedente personale fiziologice la nou-nascut si sugar patologia infectioasa din sarcina ex. un icter prelungit al nou-nascutului in caz ca mama a suportata o HVB, rubeola, citomegalie, herpes. Scorul Apgar al nou-nascutului, alimentatia naturala influenteaza rezistenta nespecifica si specifica antiinfectioasa a organismului. Antecedentele vaccinale (primo-vaccinarea si revaccinarea) sunt importante atat la copii, cat si la adulti, pentru ca ofera o protectie specifica pentru o perioada de timp. -conditile de munca si de viata: praful, aglomeratile, lipsa conditiilor de igiena favorizeaza boli infectioase ale aparatului respirator, tegumentare si mucoase. Lipsa de igiena, standardul de viata scazut, aglomeratia, promiscuitatea favorizeaza aparitia tuberculozei si parazitozelor. Toxicomaniile (alcool, fumat, droguri) atrag atentia asupra unui organism deprimat biologic. Anamneza epidemiologica trebuie sa evidentieze sucesiunea in timp, calendaristic si calitativ,  pentru o perioada maxima de incubatie.Anamneza turistica identifica deplasarilor ca perioada, traseu, evenimente deosebite. B  Diagnosticul clinic este usor de pus daca apar manifestari patognomonice.In cazul starilor febrile a caror cauza nu se pot evidentia in primele 3 zile, se interpreteaza ca o posibila BT. C  Diagnosticul de laborator  poate infirma sau precizeza un diagnostic clinico-epidemiologic, un diagnostic retro-activ, eficacitatea unei terapii microbiene. Ex. in HAV dozarea ALAT in sange, urobilinogen si pigmenti biliari in urina

in meningita purulenta efectuarea unui frotiu direct. Examenele de laborator au valoare de diagnostic etiologic si pot fi de 4 tipuri : -identifica agentul infectios din produse biologice sau elemente ale mediului contaminat -deceleaza raspunsul imunologic specific semificativ prin cresterea in dinamica a anticorpilor specifici in 2 probe la cel putin 7 zile -demonstreaza reactivitatea cutanata, adica hipersensibilitatea fata de antigeni. -sesizeaza valoarea patologica ale unor probe de laborator 2 Izolarea bolnavilor si a contactilor din focar se face obligatoriu in spital sau in unele cazuri la domiciliu. Pentru izolarea in spital , bolnavul este insotit de un cadru medical, intr-o salvare, in primele 24 ore de la depistare. Nu se admite transportul in aceiasi salvare, a mai multor bolnavi cu boli diferite, ci doar a cazurilor numeroase din acelasi focar. Izolarea in spital se face in saloane de profil de boli respiratorii, eruptive, intestinale, hepatite si in functie de starea bolii, separat a celor din faza de debut, fata de cei in faza de remisiune. Izolarea la domiciliu se face in forme usoare sau medii de scarlatina, HAV in mediul urban, cu mai multe incaperi, cu un adult imun care sa-l ingrijeasca, cu posibilitati de dezinfectie. Indiferent de modalitatea de izolare, aceasta se face pana la disparitia contagiozitatii. Pentru cazurile care evolueaza cu stare de purtator convalescent, externarea se face conform dispozitiilor Ministerului Sanatatii. Contactii sunt persoane din focar, receptive, care s-au putut infecta de la bolnavi venind in contact cu ei in perioada lor de contagiozitate. Izolarea contactilor se face la domiciliu sau in colectivitate cu exceptia contactilor de holera si  pesta, care se izoleaza in spital pe perioada egala cu incubatia maxima calculata din ziua in care a fost izolat. 3 Anuntarea, inregistrarea si declararea cazurilor de BT In functie de contagiozitate, gravitate, difuzibiliate sunt BT cu decalare nominala, BT cu declarare numerica lunara, trimestriala, anuala.Anuntarea cazurilor depistate se face la DSP Judetean in maxim 48 ore de la depistare in caz de BT cu decalare nominala. In cazul bolilor sezoniere de tipul BDA in sezonul estival , respectiv gripa, pneuminie, infectii respiratorii in sezonul rece, declararea se face saptaminal (luni) pe coduri si grupe de varsta, o singura data, la diagnosticare, fie de cabinetul de medicina de familie, fie spitalul sau ambulatoriul unde s-a diagnosticat. 4 Cunoasterea si controlul igienico-sanitar al elementelor de mediu, care pot deveni cai de transmitere ale agentilor patogeni. Se realizeaza prin control igienico-sanitar al obiectelor din teritoriu: surse de apa, retele de distributie de apa potabila, salubrizarea localitatilor, pietelor, unitatilor alimentare, institutii de copii si tineret, bai publice, intreprinderi economice,gospodarii individuale 5 Efectuarea masurilor profilactice DDD prin: -clorinarea apei potabile -DDD in unitati alimentare ,pasteurizarea laptelui -dezinfectia mijloacelor de transport in comun, a salilor de gradinita, ale claselor, Sali de spectacol -obligativitatea conducerii fiecarei unitati sa asigure curatenia si dezinfectia -dezinfectia preventiva in sezonul cald si insectoare speciale, mai ales pentru muste si tantari in sezonul cald, iar in sezonul recepentru deparazitari9pentru paduchi)

-deratizari preventive facute ocazionalla nivelul intregii localitati sau la nivelul anumitor obiective:abatoare, silozuri, uzine de apa, vapoare. 6  Realizarea programelor de imunizari profilactice  conform instructiunilor Ministerului Sanatatii. 7 Educatie sanitara si antiepidemica prin: -informarea populatiei privind patologia infectioasa intalnita (epidemie de gripa, rabie, trichineloza) -colaborarea cu populatia in actiuni profilactice de masa: imunizari, deratizari, triaje epidemiologice -formarea unor deprinderi si obiceiuri igienice corecte, mai ales la copii si tineri prin prelegeri, conferinte, demonstratii practice, difuzarea de carti, brosuri, pliante, filme.

MASURI SPECIFICE FATA DE POPULATIA RECEPTIVA VACCINOTERAPIA Definitie Vaccinurile sunt preparate antigenice fara toxicitate si virulenta, capabile sa induca la  persoanele receptiveun raspuns imun protector fata de agresiunea microbiana. Dupa patrunderea antigenelor in organism, acesta produce anticorpi umorali sau si cellule sensibilizate.Organismul vaccinat pastreaza o imunitate chiara daca titrul anticorpilor devine nul. Prin revaccinari, organismul este capabil sa reactioneze rapid sis a produca anticorpi, in cazul introducerii antigenului.Rapelurile au la baza memoria antigenului cu care a venit in contact organismul. Clasificare A Dupa agentii patogeni pe care-l contin , vaccinurile sunt -bacteriene  = anti-infectii cu bacil tuberculos (BCG), bacil difteric, Bordetella pertusis, stafilococ, pneumococ, haemophilus influenzae (Hib) etc. -virale= anti-infectie cu virusurile variolic, rabic, febrei galbene, gripei si infectiilor paragripale, etc. - parazitare=anti-malarie, leishmanioza, bilharioza, anchilostomiaza -micete=anti-candidoza B Dupa natura antigenului si modul de preparare -vaccinuri corpusculare vii, vii atenuate si supraatenuate. Pot fi bacteriene (BCG, dizenterice), virale (poliomielitic, rujeolic, rubeolic) -vaccinuri corpusculare omorate (inactivate): microorganisme intregi, au virulenta neutralizata  prin mijloace fizice si chimice, au imunogenitate redusa si necesita administrari repetate. Pot fi  bacteriene (tifoidic, holeric, pertussis) etc) sau virale (gripal, Hib, rinoviral, adenoviral, etc) -vaccinuri care contin exotoxine: anatoxine si toxoizi purificate si adsorbite pe fosfat sau sulfat de aluminiu, au o imunogenitate crescuta. Cele mai utilizate sunt anatoxina antitetanica (ATPA), anatoxinadifterica (ADPA) -vaccinuri subunitare antigenice: sunt debarasate de componentele proteice celulare sau acizii nucleici si contin antigene sau fractiuni antigenice cu rol in imunogeneza. Exemple: vaccinuri HVB sunt preparate din AgHBs, vaccinul pneumococic este preparat din  polizaharizi capsulari C Dupa numarul de componente antigenice pot fi: -vaccinuri monovalente (BCG)

-vaccinuri complexe combinate: poliomielitice, gripale -vaccinuri asociate  (DTP) care realizeaza o imunizare simultana cu potentarea actiunii imunogene D Dupa modul de prezentare -suspensii (in ser fiziologic sau mediu nutritive-mediul Hanks-vaccinul poliomielitic) -vaccinuri adsorbite pe support mineral (ATPA, ADPA, DT, DTP) -vaccinuri liofilizate obtinute prin congelare si uscare in vid (BCG, rujeolic) -vaccinuri aerosoli (gripal, rujeolic) E Eficienta si grad de utilizare: -vaccinuri de larga utilizare care sunt decisive in prevenirea unor boli (vaccinurile poliomielitic, difteric, titanic) -vaccinuri care au rol in profilaxia unor boli, fara a fi singurul mod de prevenire:BCG, gripal -vaccinuri care prezinta importanta regionala si se aplica la anumite grupe de risc: vaccinurile holerice, pneumococice -vaccinuri in curs de evaluare : vaccinurile herpetice, anti-HIV. La nivelul tarii noastre este intocmit un Program national de vaccinari si un Calendar al vaccinarilor.Prin Ordinul nr.1147 din 8 iulie 2011 s-a aprobat modelul Carnetului de vaccinări, ce va fi eliberat aparținătorului legal al copilului, la ieșirea din maternitate.

Toate vaccinurile administrate copilului se înregistrează obligatoriu în carnetul de vaccinări, indiferent de tipul vaccinului si de medic/unitatea medicală care a efectuat vaccinarea, iar în situația administrării de vaccinuri combinate, se va completa data vaccinării pentru fiecare dintre antigenele conținute de acesta, în rubricile corespunzătoare. Carnetul de vaccinări se va  prezenta obligatoriu la înscrierea în colectivitate.Vaccinările vor fi programate de către medicul de familie, conform calendarului de imunizări din România, care va solicita Carnetul de vaccinări la fiecare consultație, în vederea verificării corectitudinii vaccinărilor efectuate, în conformitate cu vârsta, sexul și calendarul imunizărilor din România. Vaccinările prevăzute în Calendarul național de imunizări din România sunt gratuite și asigurate de Ministerul Sănătății. Calendarul vaccinărilor în România este următorul : VÂRSTA

TIPUL DE VACCINARE

COMENTARII

RECOMANDATĂ Primele 24 de ore

Vaccinare antihepatită B Vaccinare antituberculoză

În maternitate În maternitate

4 — 7 zile

2 luni

Vaccinare antidifterie, antitetanos, antituse convulsivă, Simultan

antipoliomielită, antihaemophilus influenzae B, antihepatită B 4 luni

Vaccinare antidifterie, antitetanos, antituse

convulsivă, Simultan

antipoliomielită, antihaemophilus influenzae B 6 luni

convulsivă, Simultan antipoliomielită, antihaemophilus influenzae B, antihepatită B Vaccinare antidifterie, antitetanos, antituse

convulsivă, antipoliomielită, antihaemophilus influenzae B Simultan Vaccinare antirujeolă, antirubeolă, antioreion Vaccinare antidifterie, antitetanos, antituse

12 luni

4 ani

Vaccinare antidifterie, antitetanos, antituse

convulsivă Campanii școlare 7 ani (în clasa I)

Vaccinare antirujeolă, antirubeolă, antioreion Campanii școlare

9 ani (în clasa a III-a)

Vaccinare antipoliomielită

14 ani (în clasa a VIII-a) Vaccinare antidifterie, antitetanos 24 de ani si apoi din Vaccinare antidifterie, antitetanos

Campanii școlare

10 în 10 ani

Pentru a avea o eficienta maxima in aplicarea vaccinurilor, trebuie stabilite si respectate cu strictete contraindicatiile. Acestea pot fi A Temporare: stari febrile, perioade de incubatie, evolutie si convalescenta unor boli infectioase, sarcina (datorita riscului teratogen si contaminarea fatului), prematuritatea de gradul III si distrofia, tuberculoza active si diabetul decompensate, tratamente cu corticoizi si imunopresoare B Definitive: varsta inaintata, alergii in functie de toleranata fata de vaccine, boli neurologice evolutive : encefalopatii si sindroame convulsive in mod special, boli organice decompensate: insuficienta cardiaca, renala, hepatica, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale. La copii: cardiopatii congenitale, malnutritia, mucoviscidoza.Alte afectiuno: boli cutanate pentru vaccinuri cu administrare intradermica: psoriasis, piodermite, eczema etc. Dupa administrarea vaccinurilor sunt posibile reactii adverse postvaccinale (RAP) 1 RAP locale: eritem, edem, induratie,nodul, ulce ratie, cicatrice, durere, impotenta functionala 2 RAP generale: febra, greturi, varsaturi, diaree In cazuri exceptionale pot apare accidente  postvaccinale de tipul convulsii, exanteme, fenomene anafilactice ca soc anafilactic, encefalopatii, fenomene paralitice la copii imunosupresati vaccinati cu vaccine antipoliomie

MASURI SPECIFICE FATA DE POPULATIA RECEPTIVA-SEROTERAPIA

Definitie Imunoprofilaxia artificiala pasiva se refera la administrarea de anticorpi gata formati din seruri si gammaglobuline. Astfel se asigura o imunitate imediata dar de scurta durata, circa 20-30 de zile, timp in care anticorpii sunt metabolizati si eliminate din organism Serurile se clasifica  dupa  provenienta in A Seruri omologe, produse din serul sanguine al unui convalescent sau hiperimun, dar care poate transmite boli ca hepatitele virale, malaria, HIV B Seruri heterologe, obtinute prin hiperimunizarea cu vaccinuri mai ales antitoxice: difteric, botulinic, titanic.. Administrarea lor are inconvenientul ca sensibilizeaza organismul fata de proteinele straine. Exista si seruri antivirale (antirabice)si mixte (antidizenteric).Pentru ca serurile sa contina un titru crescut de anticorpi intr-un volum mic si sa se evite reactiile serice, ele se concentreaza, se purifica si se pastreaza la +4º C-15º C. Indicatii : se folosesc in scop curative-serurile antitoxice si in scop profilactic, in caz de plagi cu potential tetanigen la personae nevaccinate sau cu antecedente vaccinale necunoscute, precum si in plagi rabigene de gravitate mare. Mod de administrare: in doza unica, intramuscular in coapsa, dupa testarea sensibilitatii si aplicarea unei scheme minime de desensibilizare. Serurile cele mai utilizate in practica curenta sunt: -serul anitetanic, fiole de 15000UI, 20000 U I, se administreza intramuscular (i.m.) si intravenos (i.v.) -serul antidifteric, fiole 20000 UI, se administreza intravenos (i.v.) -ser antibotulinic monovalent sau bivalent 100000 UI, -ser antigangrenos polyvalent. Fiole de 20 ml Reactii serice sunt date de proteinele straine, cu efect allergen, riscul crescut apare la a 2 a administrare. A Reactii imediate apar in prima ora dupa administrare, -de tip soc peptonic cu febra, frison, agitatie, caldura si durere la locul de administrare -soc anafilactic la persoanele sensibilizate anterior cu senzatia de caldura, eruptie urticariana, edem glotic,  bronhospasm cu dispnee, cianoza, insuficienta respiratorie, puls filiform, hipotensiune arteriala. B Reactii serice tardive - fenomenul Arthus este o reactie inflamatorie locala, cu evolutie spre necroza. Reactia se poate generalize in cazul administrarii serului in acelasi loc, dupa un interval de 3-4 zile. - Boala serului  se produce fara o sensibilizare anterioara. Se formeaza anticorpi fata de serul heterolog administrat, cu formarea de complexe immune, care se depoziteaza la nivelul vaselor mici. Simptomatologia apare dupa 6-12 zile cu subfebrilitati, eruptii urticariene prurigionoase, edeme ale fetei si glotice, artralgii, nevrite periferice. IMUNOGLOBULINELE Definitie sunt constituienti serici care au rol de anticorpi si care migreaza cu fractiunea gamma (IgG 80%) Tipuri de imunoglobuline: 1 Imunoglobuline standard