V Igiena Generala Si Epidemiologie an i1

 IGIENA GENERALA SI EPIDEMIOLOGIE 

MODULUL V

IGIENA GENERALA SI EPIDEMIOLOGIE  Igiena este

ramura medicinii care se ocupa cu respectarea si ameliorarea regulilor si metodelor  de pastrare a sanatatii Are mai multe domenii de acrivitate: igiena comunala, igiena industriala, igiena mentala, igiena alimentatiei, igiena scolara etc.  Epidemiologia studiaza raspandirea bolilor in colectivitatile umane, a cauzelor si conditiilor care le determina, in vederea elaborarii masurilor de combatere, prevenire, eradicare. Igiena aerului Compozitia chimica este importanta in masura in care se asigura homeostazia

oxienului. Aerul contine 78 % azot, 21 % oxygen, ,!",# % dioxid de carbon, ,2",$ % vapori de apa,  pulberi, polen etc. rin activitatea normala a organismului se asigura 2"2& l aer'min, dar in e(orturi (izice nevoia de aer creste la 8&"1 l aer'min -Oxigenul este gazul cel mai important pentru om, pentru ca intervine direct in respiratie. )ursa principala de oxigen este realizata prin asimilatia cloro(ilei de catre plantele verzi, dar oceanul  planetar dega*a o cantitate enorma de +2 cca 1&# miliarde de tone oxygen'an-. +xigenul este consumat prin procesele tehnologice. +mul (oloseste +2 la nivelul plaminilor, respectiv la nivelul alveolelor pulmonare unde au loc schimburile de gaze respiratorii, in (unctie de presiunea partiala pa rtiala a +2, respective a +2.

)caderea concentratiei de +2 apare in caz de spatii aglomerate, cand concentratia +2 poate a*unge la 18%. /aca scaderile continua, apar tulburari respiratorii cu tahipnee, tahicardie si apoi hipoxie cerebrala.0iata cerebrala.0 iata este posibila pana la 1"8 % mai ales la persoane antrenate.   intra -Ozonul  intra

in compozitia normala a aerului, dar in cantitati variabile, mai mari la nivelul superior al

atmos(erei. Are rolul de a (orma ,,un ecran ce impiedica patrunderea radiatiilor solare la nivelul solului si deci (ace viata posibila. ant a ntiita tate teaa de oz ozon on cr cres estte od odat ataa cu pa pattru rund nder erea ea mas asel elor or de ae aerr rec ecee si in ti timp mpul ul viscolului.)caderea cantitatii de +! apare in urma zborurilor spatiale spatiale care (ormeaza ,,brese in stratul de ozon si care duc la modi(icarea climei prin patrunderea unei cantitati mari de radiatii ultraviolete. olosirea (reonului in industrie pentru producerea de aparate (rigori(ice sau a spray"urilor distrug o cantitate mare de ozon. -Dioixul de carbon intra in compozitia normala a aerului.

)ursele care produc +2 sunt: respiratia respiratia umana si animala, combustiile din din sol, respiratia respiratia nocturana a  plantelor, descompunerea substantelor organice, organice, emanatiile vulcanice etc. 3chilibrul se pastreaza prin consumarea prin asimilatia cloro(iliana, precum si prin (ixarea +2 la supra(ata marilor si a oceanelor. 4n atmos(era cresterea concentratiei de +2 duce la perturbari climaterice, avand rol de ecran ce impiedica pierderea radiatiilor calorice de pe sol. Apare ,,e(ectul de sera cu tendinta de incalzire a solului. 4n spatii inchise si aglomerate concentratia +2 poate a*unge la 1% , iar in (antini adanci de 1#" 1& m, mine, unele hale industriale in care se (ermenteaza zaharul sau berea concentratia +2 a*unge la &"1%. Apar (enomene de intoxicatie, inca de la 2% ce se mani(esta cu dispnee cu hiperventilatie, senzatie de constrictie toracica pana la deces d eces prin paralizia centrului respirator.   se -Azotul  se

gaseste in ambianta in concentratie de 78"75 % si asigura dilutia +2 pana la concentratii

optime.Azotul are un circuit in natura. 3l este dega*at prin descompunerea plantelor plantelor si animalelor in sol. oncentratia stabila a 62 in atmos(era nu are e(ect asupra organismului. 4n cazul cresterii presiunii azotului azotul ui asocia asociata ta cu crest cresterea erea presiunii atmos(erice atmos(erice,,  in adancur adancurii- se produce boala de decomp decompresiu resiune ne Are loc dizolvarea dizolvarea 62 cu aparitia aparitia de bule de gaz cu e(ect rapid rapid si determina determina in(ar in(arct ct miocardic miocardic sau  pulmonar, paralizii etc. -Pulberile

 poluarea.

sunt prezente prezente in aerul atmos atmos(eri (ericc in cantitati (oarte (oarte mici mici.. and concentratia concentratia lor crest crestee apare

  /upa +)  poluarea se de(ineste ca prezenta de substante straine de compozitia normala aerului si care in (unctie de durata du rata si concentratie produc modi(icari ale starii de sanatate. ipuri de poluanti: oxizi de sul(, monoxid si dioxid de carbon, oxizi de azot, aldehide di(erite, hidrocarburi nearse, carbune sub (orma de (uningine si cenusa. )urse de poluare 1 )ur )urse se

natura nat urale: le: (urtunil (urtunilee de nis nisip, ip, polenul, polenul, emanatii emanatiile le vul vulcan canice ice,, com comete ete si met meteor eoriti iti,,

descompunerea substantelor organice 2 )urse arti(iciale: procesele de ardere a combustibililor (olositi, di(erite tipuri de industrie,  poluarea determinata de mi*loacele de transport, (umatul tutunului etc. oluantii actioneaza asupra starii de sanatate ast(el: "poluantii iritanti +2, l2, 69!, suspensiile, oxizi de azot etc. actioneaza pe mucoasele nazale, con*unctivale, pe tegumente  "poluantii (ibrozanti: )i+2, oxizi de (ier si alte metale, bariu, b ariu, cobalt "toxici as(ixianti: +, 92) "toxici de sistem: plumb, mercur, cadmiu, mangan, (os(or, (luor, insecto"(ungicide "poluanti cu actiune alergizanta: poluanti naturali, substante sintetice "poluanti cu e(ect cancerigen: hidrocarburi aromatice, amine, azbest, arsen, cromcobalt, beriliu etc. umatul tutunului are urmatoarele e(cte asupra organismului uman: determina variate (orme de cancer in special cancerul bronsic, dar si eso(agian, laringian, vezical, cancer de pancreas,  cardiopatie ischemica, arterita, creste riscul de tromboembolism pulmonar   bronsite, em(izem pulmonar,  ulcer gastro"duodenal,  la (emeia gravida nasterea de copii prematuri si hipotor(ici, in(luenteaza actiunea unor medicamente de tipul digitala, homeopatice, anticonceptionale. Clima si relatia sa cu sanatatea

lima in(luenteaza starea de sanatate prin latitudine si longitudine, intensitatea radiatiilor solare, circulatia maselor atmos(erice, relie(, activitatea omului etc. e supra(ata supra(ata globului se intalnesc intalnesc mai multe multe tipuri de clima: clima: polara, clima temperata, temperata, clima tropicala si clima ecuatoriala./i(eritele tipuri de clima actioneaza asupra organismului ast(el:

" climatul alpin si de stepa este un climat excitant sau climat speci(ic. limatul alpin determina la nivelul organismului stare de iritabilitate, insomnie, nervozitate. limatul subalpin este un climat de crutare cu e(ect usor stimulant. "zona de coline, dealuri si partial zona subalpina au un climat indi((erent. limatul de ses, de coline si de stepa, este un climat indi(erent, care se recomanda bolnavilor si convalescentilor. convalescentilor. " climatul marin este un climat combinat. limatul marin are o actiune intermediara intermediara de stimulare a reactiilor de aparare si a metabolismului general. 4n zonele polare bolile in(ectioase sunt rare, la (el si rahitismul. and apar, (oarte rar, bolile aerogene au o evolutie grava.  4n zonele temperate predomina bolile microbiene si virale, bolile reumatice, dar si bolile cronice si degenerative. 4n zonele tropicale sunt (recvente boli transmise prin vectori  (ebra galbena, malaria, holera etc-, dar si boli determinate de subnutritie.

Igiena apei 6ecesarul de apa 6ecesarul apa strict strict (iziolog (iziologic ic este de cca 2,& l'zi l'zi,, care se acopera prin ingest ingestie ie cca 1,& l, iar restu restull rezulta din compozitia alimentelor si metabolizarea acestora. ;nele alimente sunt bogate in apa, exemplu castravetele contine 58 % apa, tomatele 5# % apa. uri, v@rs@turi, diaree, diaree, scaune cu mucus i sBnge.4ncuba>ie variaza intre 1" 7 zile. zile.  !olera este dat@ de vibrionul holeric= ?olnavul prezinta dureri abdominale intense, scaune diareice numeroase, deshidratare ma*ora. )oxiinfectiile alimentare alimentare stafilococice

)unt produse de tulpinile enterotoxice de sta(ilococi care secreta o tulpina enterotoxica cu tropism pentru terminatiile nervoase peri(erice intestinale.4ncubatia este de ! de minute"$ ore. ?oala debuteaza brusc cu salivatie, greturi, varsaturi, colici abdominale, temperatura este normala. oxiin(ectiile alimentare salmonelozice )unt date de specii specii din genul genul )almon )almonell ellaa cu incuba incubatie tie de *-+ zile. ?oala debuteaza brusc cu ce(alee, ameteli, greata, dureri abdominale, diaree, (ebra, transpiratii reci.   eptospirozele sunt boli in(ectioase provocate de agenti din genul e, obiecte " m@turarea O se recomand@ numei Nn exteriorul  cl@dirilor   cl@dirilor  " scuturarea O e(ectuat@ Nn a(ara Nnc@perilor  " tergerea umed@ a supra(e>elor cu lavete curate, detergen>i, dezin(ectan>i " sp@larea " metode mixte OaspirareSter O aspirareStergere gere umed@ Subsan2e 'olosie la cur32enie " ap@ potabil@ cald@ cu temperatura Nntre !& "#T, $"$&T, su(icient@ cantitativ, ap@ moale cu cantit@>i de calciu i magneziu Nn compozi>ie " substan>e chimice P detergen>i care trebuie s@ (ie: netoxici la manipulare, necorozivi, s@ se Nndep@rteze uor prin cl@tire, s@ aib@ capacitate mare de p@trundere, s@ emulsioneze gr@simile, s@ nu aib@ mirosuri puternice i persistente. Reguli pri$ind e'ecuarea cur32enie 5 principii generale 5 cur@>enia se (ace dinspre locurile mai curate spre cele murdare, din zona cu opera>ii salubre spre cele cu opera>ii insalubre, dinspre tavan Nnspre podea, dinspre Nnc@perile de lucru c@tre grupurile sanitare i locurile de depozitare a gunoaielor  gu noaielor  6onrolul e'icien2ei cur32eniei se 'ace9" 'ace9" organoleptic: organoleptic: miros, aspect placut, prin R teste  bacteriologice de salubritate" se determin@ gradul de Nnc@rcare cu microbi i prezen>a unor  indicatori indicatori bacterieni bacterieni a insalubrit insalubrit@>ii @>ii supra(e>el supra(e>elor or si contaminarea contaminarea microbian@ microbian@ a aerului aerului prin analize de laborator. laborator.   De"in'ecia reprezinta un complex de m@suri care se aplic@ Nn scopul decontamin(rii microbiene   a obiectelor, supra(e>elor, mBinilor pentru distrugerea, Nndep@rtarea sau micorarea num@rului de germeni pBn@ la limita la care prezen>a acestora nu mai creaz@ risc de Nmboln@vire  prin boli in(ecto"contagioase. )ubstan>ele (olosite P dezin(ectante, iar rezultatul dezin(ec>iei P distrugere germeni Nn propor>ie de 55%. Meode 'olosie penru de"in'ec2ie: de"in'ec2ie:

 " metode fizice: sp@larea, c@ldura: ardere, c@ldura uscat@, aer cald, (ierberea, c@ldura umed@, raze ultraviolete " metode chimice: clorul i compuii clorului clorura de var, cloramine, apa de DavelReguli generale de de"in'ec2ie: de"in'ec2ie: "dezin(ec>ia e(ectuat@ dup@ o cur(4enie riguroas( " prepararea solu>iilor se (ace prin cunoaterea concentra4iei Nn substan>@ activ@ a dezin(ectantului " dezin(ec>ia se (ace Nn ziua prepar(rii prepar(rii solu>iei pentru a nu se degrada " solu>ia se prepar@ Nn recipiente curate " pentr pentruu dezin dezin(e (ec> c>ie ie e(ic e(icie ient nt@@ se real realiz izeaz eaz@@ un contact solu>iea contact c5t mai 2ndelu 2ndelunga ngat  t  Nntre solu>iea dezin(ectant@ i obiectul supus dezin(ec>iei Meode de aplicare a de"in'ec2iei " sp@lare , tergere, scu(undare complet@ a obiectului Nn solu>ie " stropire O pulverizare a supra(e>elor  " vaporizare i aerosolizare 3ste important s@ se (oloseasc@ dezinfectan4i admi3i pentru sectorul alimentar . ontrolul e(icien>ei dezin(ec>iei " prin e(ectuarea testelor de salubritate

IN:E6*IE+ 6ON*AGIO;I*A*E SI MEDIU IN:E6*IOS   In'ecia este In'ecia este procesul datorat patrunderii unui agent patogen: virus, bacterie, ciupeerca, parazit si care are capacitatea sa se multiplice si sa determine leziuni anatomo"patologice. +rganismul uman se  poate gasi (ata de agentul etiologic in stare de receptivitate sau de rezistenta speci(ica ori nespeci(ica. nespeci(ica.   Imuniaea este proprietatea organismului de a nu contacta o in(ectie, cand su(era un contact in(ectant nou cu un agent patogen sau cu toxinele lui. /upa mecanismul de instalare, rezistenta speci(ica poate (i: "rezistenta naturala, mostenita si castigata "rezistenta arti(iciala, care se obtine activ prin vaccinare si pasiv prin seruri. ?oala tipica este cazul in care in(ectia se mani(esta cu toate semnele clinice obisnuite.+mul bolnav cu  boala tipica, elimina agentul patogen pe cai variate. ?oala atipica este cazul in care in(ectia se mani(esta numai cu anumite semne clinice +mul bolnav cu  boala atipica si cu in(ectie inaparenta, ramin necunoscut si ast(el nu mai este depistat, izolat si contribuie la mentinerea morbiditatii crescute in unele boli. 3x. 9epatitele virale. 4n(ectia inaparenta este situatia in care nu se mani(esta nici un semn de boala, procesul in(ectios (iind dovedit numai prin mani(estari imunologice si biochimice. Asigura epidemizarea invizibila sau latenta. 4n hepatita virala ? 90?- la 1 caz de boala tipica sunt 1 cazuri de boala atipica si 1 de cazuri de in(ectii inaparente. ;nele persoane raman la starea de puraor de germeni, germeni, cu semne clinice variate, in (unctie de germen si de (orma de boala. urtatorii u rtatorii se pot imparti ast(el: a. purtatori precoce: se intilnesc in perioada de incubatie a bolii si elimina germenii cu cateva zile inainte de invazia bolii. 3x. oliomielita, hepatite virale, holera  b purtatori convalescenti (osti bolnavi- care elimina elimina germenii si in perioada de convalescenta c purtatori cronici: starea de purtator este (avorizata de existenta in organism a unor procese patologice generale sau locale.

d purtatorii sanatosi care apartin unei populatii imune, care pot elimina agentul patogen in plina sanatate. sanatate. 3i nu au (acut boala, ci doar o in(ectie inaparenta au ramas in (aza de contaminare-. + parte din purtatori sunt si excretori, adica elimina in exterior germeni. ot (i excretori continuu adica elimina in permanenta agentul patogen- si intermitent. Eolul purtatorilor este (oarte mare, ei constituie izvoare de in(ectie ascunse, care circula in colectivitate. ?olnavul cronic evolueaza cu recaderi, recidive. 3x. alaria, bruceloza hepatite virale si (avorizeaza endemizarea  *ipuri de in'ecie 1 4n(ectie (ocala: se re(era la un (ocar circumascris de in(ectie microbiana, de la nivelul caruia germenii trec periodic in circulatie, determinind di(erite boli la distanata. ele mai (recxvente localizari sunt: amigdaliene, sinusurile nazale, prostata, (ocarele (ocarele dentare, ovarele, apendicele etc. 2 4n(ectie latenta este starea patologica determinata de agentul patogen de la invadarea invadarea organismului pana la aparitia primelor semne de boala. ! 4n(ectie nosocomiala este in(ectia care apare dupa 72 de ore de la internarea unui pacient in spital, deci care nu este prezenta in momentul internarii.oate interesa bolnavii, apartinatorii sau personalul medical. # 4n(ectie 4n(ectie oportunista oportunista este determinata determinata de un germen care este deobicei putin agresiv agresiv,, dar care devine virulent si este capabil sa patroduca grave complicatii la un bolnav cu de(iciente de(iciente imunitare. & 4n(ectie post"partum este in(ectia care survine dupa nastere si care poate determina deces matern sau in(antil. )e datoreaza unor endometrite complicate de abcese pelvine, peritonite sau trombo(lebite pelvine. )unt cauzate (recvent de streptococi streptococi de grup ? si asocieri aero"anaerobe, aero"anaerobe, echeria coli, sta(ilococul sta(ilococul auriu etc. Aceasta complicatie apare mai (recvent la nasterile la domiciliu sau cand nu se respecta regulile generale de asepsie, antisepdie si sterilizare.. $ 4n(ect 4n(ectia ia puerper puerperala ala este este in(ect in(ectia ia care care invade invadeaza aza organi organismu smull matern matern in perioa perioada da de lauzie lauzie,, (iind (iind determinata de germenii patogeni cu punct de plecare placenta. oate evolua cu (orme locale, regionale si generale. 7 4n(ectia 0icent este o gingivita necrozanta ulcerativa acuta determinata de (uzospirili. )e mani(esta ca o ulceratie a gingiilor si a limbii insatita de adenopatie locala si de halena (etida. 8 4n(ectii vulvovaginale se re(era la in(ectii de natura variata ale vulvei si ale vaginului. ai (recvente sunt vaginita bacteriana, candidoza si tricomoniaza. Aceste a(ectiuni sunt (actori de risc pentru boli cu transmitere sexuala mai ales 940, nasterea prematura, dar si in(ectii ale ovarelor anexite- ale trompelor  sau ale uterului endometrite-. In'esare este In'esare este procesul ce apare in organism datorita patrunderii unui parazit. 6onagios sau molipsitor se re(era la modul de transmitere a in(ectiei de la o persoana la alta, deobicei de la un bolnav la omul sanatos.ontagiunea are loc a sigurata prin contactul direct al izvorului de in(ectie cu organismul receptiv.3x, receptiv.3x, in bolile # direct si este asigurata aerogene prin inhalarea de secretii buco"(aringiene % indirect prin pe numeroase cai: apa, sol, alimente,obiecte, reziduri, transmitatori vii. a  Aerul  contine contine secretii secretii buco"(aring buco"(aringiene, iene, care prin vorbire, tuse, stranut vehiculeaza picaturile picaturile lui lluge picaturi picaturi (oarte (oarte mici- pe o distanata de ,&"# m./e la o singura singura persoana persoana bolnava se pot contamina un numar mare de alte persoane receptive. icaturile lui lluge se depun in mediu, se usuca si prin stergere uscata, peria*, scuturarea unor obiecte sau maturat uscat se ridica in atmos(era si o serie de virusuri rezistente, dar si bacterii.  b  Apa  poate contine multi germeni datorita capacitatii de autopuri(icare redusa, prin contaminare cu de*ectii umane sau animale.

"scaldatul bolnavilor sau al purtatorilor  "cadavre de animale "prin apa de conducta sau de (antana "contaminarea cu apa poluata, imbaiere sau utilizare in gospodarie c 1olul este un bun mediu de conservare, iar unii germeni se inmultesc datorita unor substante organice si a p9 alcalin.)olul se contamineaza cu: "produse patologice de la om sau de la animale "cadavre de la om sau animale "apa reziduala de la spitalele de boli in(ectioase "mine inundate "legume si zarzavaturi contaminate  d Alimentele constituie medii bune de multiplicare pentru germeni patogeni. )e transmit boli cu poarta de intrare digestive.4n caz de toxiin(ectii alimentare, alimentele pot (i contaminate secundar cu urina si excremente animale,sol si vectori. Alimente Alimente care sunt bune medii de cultura: cultura: laptele laptele si produsele lactate (risca, (risca, smantina-" smantina-"permi permitt dezvol dezvoltar tarea ea salmon salmonele elelor lor,, strep streptoc tococi ocilor lor etc. etc. sau pot proven provenii ii de la animal animalee bolnav bolnavee cu brucel brucela, a, tuberc tuberculo uloza za sau sanato sanatoase ase,, dar laptele laptele este poluat poluat ulterio ulteriorr. arnea, arnea, produse produsele le de origine origine vegetala, vegetala,  produsele de patiserie cu continut co ntinut cu oua crUme, maioneze- pot determina toxiin(ectii alementare daca nu sunt pastrate corect la rece. Aceste alimente au un risc crescut de contaminare datorita con>inutului cu mult@ ap@ i proteine Nn componen>@.. Alimente cu risc sc@zut de contaminare sunt cele cu con>inut mic de apa i proteine: alimente alimente uscate, a(umate, s@rate, cu con>inut mare de zah@r mierea-. e Obiectele pot transmite germeni mai ales tesaturile tesaturile de lana, bumbac, blanuri, hartie, clanta usilor, usilor, banii,  *ucarii, carti, scaunele latrinelor, latrinelor, obiecte de toaleta. (  6ezidurile prin de*ectii umane si animale  g  iini murdare de la propriul organism bolnav sau purtator, alti oameni bolnavi sau purtatori, animale  bolnave sau purtatoare, obiecte, alimente, rezidii,apa, sol.  h )ransmitatori )ransmitatori "ii sau "ectori sunt unele insecte mute, gBndaci-, roz@toare  oareci, obolani-, precum i unele animale domestice domestice i s@lbatice cBini, cBini, pisici, porumbei- care transport@ bacterii, bacterii, virusuri, ou@ de  parazi>i, spori de mucegaiuri, putBnd (avoriza apari>ia de Nmboln@viri 4nsectele artropode- P animale nevertebrate, nevertebrate, cu corp segmentat i picioare picioare articulate.  " mutele "transport@ pe supra(a>a corpului, Nn Nn intestin, Nn saliv@ agen>i patogeni si se Nnmul>esc repede, au mobilitate mare, nu sunt preten>ioase preten>ioase Nn ce privete locul locul de depunere a ou@lor. ou@lor. 5 gBndacii gBndacul rou de buc@t@rie i gBndacul negru de buc@t@rie- sunt omnivori, se r@spBndesc peste tot, Nnmul>irea lor este (avorizat@ de c@ldur@, umiditate, prezen>a hranei transmit agen>ii patogeni prin corpul lor, lor, sunt vectori mecanici 5 (urnicile tr@iesc Nn cuiburi (urnicare-= transmit "vectori simpli mecanici ex. aduchele pentru ti(osul exantematic "vectori ca izvoare secundarede in(ectie in care agentul patogen su(era un ciclu evolutiv ex. ustele ,gandacul de bucatarie 5 roz@toarele : obolanul cenuiu de cas@ speci(ic locurilor umede i Nntunecoase

oarecele de cas@ speci(ic locurilor uscate  poduri, hambareAu ac>iune ne(avorabil@ asupra s@n@t@>ii oamenilor: transmit boli in(ecto"contagioase prin contaminarea alimentelor  (ebr@ ti(oid@, ti(oid@, trichineloz@- si produc discon(ort i pierderi pierderi materiale. Indicele de conagio"iae reprezinta conagio"iae reprezinta pocentul de indivizi, care expusi in(ectiei (ac boala tipica. 4ndicele de contagiozitate4c- este de 5"1% in caz c az de pesta, ru*eola, varicela Mediu in'ecios se in'ecios se re(era la locul care are un numar mare de agenti patogeni.3xemple: unitatiile sanitare, mai ales spitale spitale si ambulatoriil ambulatoriilee medicale, medicale, care datorita datorita (recventar (recventarii ii de catre un numar mare de pacienti  prezinta o aglomerare de agenti in(ectiosi. re(era la un complex complex de substante substante nutritive,arti nutritive,arti(icia (iciall sau naturala, lichid sau solid, solid, Mediu de culura se re(era ster steril iliz izat at si pus pus in tubu tuburi ri de stic sticla la,, (lac (lacoa oane ne sau sau cuti cutiii etr etrii ii si care care serv serves escc la insa insami mint ntar area ea microorganismelor, microorganismelor, in scopul multiplicarii lor. lor. bacterii, (ungi, protozoare, metazoare etc. Agenii in'eciosi pot in'eciosi pot (i: prioni, virusuri, bacterii, # rionii sunt particule in(ectioase de natura proteica, care produc care  produc o varietate de boli la animale si la om,  boli neurodegenerative cu o perioada de latenta lunga. % 0irusurile sunt agenti patogeni alcatuiti din proteine si acizi nucleici de dimensiuni extrem de mici " intre 1 si ! milimicroni " vizibili doar cu a*utorul microscopului electronic si activand intotdeauna ca  paraziti celulari si intracelulari. intracelulari. ?acteriilee sunt microorg microorganisme anisme vizibile vizibile doar la microscopul microscopul optic, optic, alc@tuit dintr"o dintr"o celul@, care se & ?acteriil Nnmul> Nnmul>et etee prin prin divizi diviziune une celula celular@. r@. Vmboln Vmboln@vi @virea rea organi organismu smului lui se produce produce prin prin eliber eliberare areaa de toxine toxine neurotoxine, enterotoxine-. # ungii sunt microorganisme vizibile la microscopul optic, cu perete rigid, care con(era rezistenta la antibioticele obisnuite, dar sunt sensibile la antimicotice. antimicotice. & rotoz rotozoar oarele ele sunt sunt microo microorg rganis anisme me unicel unicelula ulare re care care pot parazi parazita ta intrac intracelu elular larpl plasm asmodi odiumum- sau extracelular toxoplamoza, giardia, trichomonas-. $ etazoarele sunt organisme pluricelulare din categoria viermilor helminti, tenii- sau organisme mai mici trichinela spiralis, (asciola hepatica-.

MA6ROORGANISMUL SI MEDIUL E