Unirea Basarabiei Studiu şi documente cu privire la mişcarea naţională din Basarabia în anii 1917-1918.pdf

www.dacoromanica.ro

A$EZAMANTUL ION I. C. BRATIANU

II

UNIREA BASARABIEI STUDIU $1 DOCUMENTE CU PRIVIRE LA

MISCAREA NATIONALA DIN BASARABIA IN ANII 1917-1918 DE

$TEFAN CIOBANU PROFESOR UNIVERSITAR MEMBRU AL ACADEMIE' ROMIES

CARTER ROMANEASCA", BLICLIREVI 1929 85.271

www.dacoromanica.ro

PREF ATA Cu prilejul implinirii a zece ani dela intregirea statului roman, A§ezeimcintul Ion I. C. Breitianu a luat inifiativa publiceirii unei serii de lucrari cari sti cuprindei expunerea succinta a unirii provinciilor romdneVi cu vechiul regat si documentele mai insemnate privitoare la acest act. In tuna Noemvrie a anului (recut a apti rut prima lucrare de acest fel: Unirea Bucovinei" de Ion I. Nistor, cuprinzcind un studiu §i treizeci si trei de documente, printre cari proceseleverbale ale §edinfelor Consiliului National precum qi acela at edinfei Congresului general at Bucovinei care a votat unirea.

Acum se publica a doua lucrare din seria amintitei: Unirea Basarabiei" de Stefan Ciobanu, confincind un studiu asupra miscarii nationale din Basarabia in anii 1917-1918 si asupra condifillor in cari s'a facut unirea, precum si un numar de o suld noud zeci si §apte de documente. Speram ca pcincl la sfdrsitul acestui an sei aparei §i cea de a treia lucrare, despre Unirea Ardealului" de d. Al. Lapedatu, incheindu-se astf el seria anunfatei mai sus. Doua sunt considerentele pentru cari Mezeimcintul Ion I. C. Brtitianu a luat initiativa acestor lucreiri : Intdi, nevoia de a

avea o expunere obiectivIi asupra imprejurarilor in care s'a feicut unirea provinciilor romcineVi. 0 asemenea expunere nu se putea alcdtui indato dupd unire, deoarece lipsea perspectiva timpului care a§eazd la locul for qi pune in adeveirata lumina Japtele qi oamenii. Acum insei, dupti zece ani, cdnd patimile III

www.dacoromanica.ro

s'au mai potolit, ea se poate incerca. Feird indoialei di 5i in lucrarile aceslea va fi o parte de interprelare subiectivei, fatalei in orice expunere istoricti. Credem insei di, in linii generale, reconstituirea faptelor 5i explicarea for e obiectivd. Jar dacc7 aceia care au luat parte la evenimentele de acum zece ani socotesc di au ceva de complelat sau de rectificat, s'o fats lard intcirziere. Prilejul este nemerit spre a se ldmuri toate aspeclele marelui act al Unirii. Altfel, peste cdteva decenii, cdnd intreaga gene-

rafie a Unirii se va fi dus dintre noi, va fi Area ldrziu. Al doilea molly pentru care A5ezdmeintul a socotit necesare publicafiile de mai sus este nevoia strcingerii la un loc a materialului documentar care se allei risipit intr'o sumo de ziare, revisle, publicalii 5i arhive, atilt oficiale cat 5i particulare. Astdzi,

adunarea acestui material se poate face cu o relativa u5urinfd : se gasesc colecfiile de ziare in care au apeirut documente esenfiale asupra unirii provinciilor ; deasemenea, treiesc multe persoane care au luat parte la aclul Unirii gi pastreazd in bibliotecile

for diferite documente din acea vreme. Ceeace se poate face azi, cum am spus, cu o relativci u5urinfei, va fi mull mai greu de indeplinit peste cdleva zeci de ani. E deajuns sei spunem ca multe din publicafiile epocei Uniriibro5uri, manif este, chiar si gazele cum e Cuvcint moldovenesc", apeirut la Chiqindu lipsesc din biblioteca Academiei Romdne; pe de ally parte, hdrtia din care sunt Made aceste publicafii, e de o calitate cu lotul inferioarei : in cciteva decenii ea se va transforma in prof. Dace"! finem apoi seams de faptul ca bibliotecile gi arhivele particulare, strcinse cu truda unei viefi intregi, se risipesc la noi adeseori dupa moartea celui ce le-a alcaluit semn al lipsei vom infelege de respect 5i iubire fafei de munca inainta5ilor 5i mai bine de ce era nevoie ca sci se purceadei find intcirziere la strcingerea materialului documentar privitor la marele act

al Unirii. Nu avem pretenfia sei credem ca aceste publicafii ale Ayezeimdntului cuprind toate actele Unirii : nici n'am urmeirit aceasta. E deajuns dacd ele cuprind pe cele mai insemnate. Nu ne indoim ca Statul gi instituffile culturale din Ardeal, Bucovina 5i Basarabia vor intregi, prin publicafii similare, aceste IV

www.dacoromanica.ro

culegeri de documente, ddnd viitorilor istorici, in cdteva volume,

tot materialul documentar asupra Unirii. Cu cat vor ace-o mai degraba, cu aldl va fi mai bine.

Documentele strdnse si publicate in volumul de lap de are d. Stefan Ciobanu se pot imparti, din punctul de vedere at provenientii tor, in doud categorii 1. Documente publicate : a) in ziare

,Cuvant Moldovenesc"

73 documente; Ardealul" 8 doc. ; Romania Rolla" 6 doc. ;

Sfatul Tarii" 3 doc. ; a HieButag mum,» 2 doc. ;

co,ztecesia

HOBOCTII» 1 doc. ; b) in Monitorul Oficial" 11 doc. ; c) in reviste Scoala Moldoveneasca 1 doc. ; «KH irnaesesia eaapziaisHLISI BUOMOCTICID 1 doc. ; d) in monograf ii : P. Cazacu, Moldova

dintre Prut si Nistru, 17 doe. ; V. Ghenzul, Cincizeci de ani ai cooperatiei de credit in Basarabia 1874 1924, 1 doc. ; e) in foi volante : 2 doc. A5a dar in total, 126 de documente. 2. Docutnente inedite : a) din dosarele Sfatului Pith, 67 doc. ; b) din dosarele Zemstvei din Cetatea Alba 2 doc. ; c) din arhive particulare, 2 doc. In total, 71 de documente.

Din documentele si studiul de pia at domnului Stefan Ciobanu credem cd se desprind cdteva constatdri sigure 1. Exista o strdnsd legdturei intre revolufia si miqcarea na(ionald din Basarabia si revolufia rush. Fiecdrei faze din revolufia rush ti corespunde o faza similard in Basarabia. Dupd faza prima a increderii in revolutie 5i in guvernul provizoriu, faza numild de d. Stefan Ciobanu, a romantismului national", urmeazd faza orgianizarii nafionale, a luptei pentru autonomie intai, pentru completa independentd dupd aceia. Este faza realismului national". Aceste doud faze care se constata pe intregul cuprins al Rusiei revolutionare, au existat 5i In Basarabia. 2. Miccarea din Basarabia a fost, ca 51 in Rusia intreagd, acefala. Marile laple istorice se nasc din inbinarea a dot factori esenfiali : massa poporului 5i personalitatea. Intre ace5ti dot factori e o relatie 5i influentd reciprocii. Personalitatea e exponentul massei; ea reprezintd, in gradul eel mai innalt, tendintele V

www.dacoromanica.ro

§i sentimentele acesteia din urma. La rcindul ei ins (', personali-

!aka poate influenfa, locmai prin latura ei caracteristica, prin ceeace ii este propriu, massa poporului, ii poate imprima o direc(ie noun, ii poate canaliza energia §i avdnful. Au existat oare asemenea personalitafi in timpul revolufiei ruse§li, pcinti la instalarea lui Lenin? Credal' ea raspunsul e negativ. Aceea§i constatare se poate face §i in ce prive§te Basarabia. Cu drept cuvant of irma a§adar d. Ste f an Ciobantz ca mi§carea din Basarabia nu a lost condos(' de personalittifi istorice; ea este o migare a masselor. 3. Unirea Basarabiei cu vechiul regal trebuia sa se intcimple ca o necesitale istoricti. Con§liinfa national(' a Moldovenilor din Basarabia exista, inainte de rtisboiul mondial, la sale, in stare latent(', tar la ora§e, numai in cciteva personalitafi de o rara valoare etica. Aqa au lost, spre a nu pomeni decal pe cei morfi, marele patriot qi lilantrop Vasile Stroescu §i adcincul cunoscator al culturii romane§li, cinstitul Pavel Gore. Con§liinta masselor moldovene§ti a Post trezita qi a avut putinfa unei manil estari libere prin revolufia ruseasca. Nu pufin a contribuil la aceasta qi amestecul soldafilor basarabeni cu ai no§tri §i lupta for comunti in tran§eele din Moldova. Pe front, preotul basara-

bean Mateevici, admiratorul lui Eminescu, a scris cel mai rumos cant de slavire al limbei noastre. Se trezise glasul stingelui in mull oropsitul norod basarabean. Cresccind necontenit, con§iiinfa nafionala trebuia sa clued in chip firesc la actul Unirii. Ceeace s'a petrecut in bate regiunile Rusiei unde locuiau popoare de alt neam decal cel rusesc, procesul de separare at minoritafilor etnice de statul rus, trebuia sa se intample qi in Basarabia. Cu

WI mai surprinzatoare apar deci pretenfiile actualului slat rus asupra Basarabiei ; din moment ce el a recunoscut dreptul la viafa independent(' a Finlandezilor, Letonilor, Lituanilor, §i Polonilor, dator era sti faca acela§ lucru §i pentru Moldovenii din Basarabia. Cu atat mai mull, cu cat el singur a recunoscut, de curcind, existenfa unei populaf ii romcine§ti dincolo de Nistru, creicind republica moldoveneasca sovietica. C. C. GIURESCU PROFESOR ONIVERSITAR DIRECTORUL .P4EZIMINTELOR CULTURALE BRXTIARU

VI

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE. I.

Miscarea nationals romaneased din Basarabia, din anii 1917-1918, nu si-a gasit Inca interpretarea justa in literatura noastra istorica. Din cauza lipsei unei perspective istorice, care ar da posibilitate sa se judece evenimentele si oamenii de atunci sine ira et studio si multumita faptului, ca pang acuma au vazut lumina zilei prea putine materiale din acea epoch', in lucrarile consacrate acestei chestiuni, s'au strecurat unele note putin objective, s'au acreditat uneori chiar mistificari ale adeva'rului istoric.

WA de ce o insirare macar a unei parti din actele

si

documentele de atunci, risipite astazi prin diferite izvoare, ar putea deschide caile adevarului pentru acei ce s'ar gandi SA faed o istorie a revolutiei nationale din Basarabia din anii 1917-1918. Aceste consideratiuni justified' aparitia acestui volum de acte si documente, can desigur vor fi complectate cu ceiace nu s'a putut publica si aduna, si can nu au alts pretentiune cleat aceea de a servi ca date elementare pentru o lucrare sintetica, ca puncte de plecare pentru noui orientari. Actul firesc al reintoarcerii Basarabiei la vatra romanismului, se prezinta de obiceiu in lumina consideratiunilor de ordin personal sau national, sacrificAndu-se adeseori adevarul

in folosul unor idei preconcepute, ca si cand adevarul ar duce la o scoborire a unui act, care este supus legilor brutale ale unei necesitati istorice, ale unei dreptati eterne. VII

www.dacoromanica.ro

Din pa' rerile de capetenie exprimate "Ana acuma in ches-

tiunea unirii Basarabiei cu tara veche retinem pe aceea a prof. I. Nistor, care in meritoasa sa lucrare Istoria Basarabiei" ar fi inclinat sa treads ca rolul principal in miscarea nationala I -au avut soldatii moldoveni, cari apartineau unitatilor rusesti ce operau pe frontul din Bucovina si Moldova" si cari avura prilej sa se int5lneasca cu conationali de ai for din vechiul regat, din Ardeal si din Bucovina, si din

contactul acesta rodnic sa se lamureasca sufleteste si sa-si lumineze mintea for buimacita de ideile revolutionare, la Melia curata si frumoasa a ideii nationale. Prin atingerea for cu fratii de acelasi singe, se desteapt5 tot mai vie constiinta national5, ce fusese atata vreme inadusita de urgia cnutului rusesc. Desteptarea constiintei nationale romanesti in randurile soldatilor si ofiterilor moldoveni din Basarabia aduse foarte curand roadele cuvenite 1". Ideia nationala trece dela militari la intelectualii moldoveni

care adopts ideia autonomiei, formand un partid national. Acest partid, cu ajutorul militarilor, creaza Sfatul Tarii si infaptueste unirea. Rolul principal in toata miscarea este atribuit catorva persoane predestinate pentru realizarea unui ideal national, pentru indeplinirea unei chem5ri istorice. Cam aceiasi parere in chestiunea unirii o are si d. C. Kiritescu, care afirma ca despartirea Basarabiei de Rusia s'a zamislit in intrunirile soldatilor" 2... In discutiile acestei sold5timi, pe langa idealurile comune tuturor Rusilor : slobozenia, samoopredelenia si republica, incepea sa se aud5 si nota nationalists, trezita din subconstientul sufletului prin contactul cu fratii de acelas singe, cu care vietuisera si luptasera laolalt5, in frumosii munti, ai Bucovinei si Moldovei. Aici soldatii moldoveni basarabeni capatara constiinta importantii neamului romanesc ; dela camarazii de lupta din regat, ei aflara de existenta unor ' I. Nislor, Istoria Basarabiei, Cernauti, 1923, p. 408. 1 C. Kirifescu, Istoria rlizboiului pentru Intregiren Romaniei, ed. II, vol. III, p. 67.

VIII

www.dacoromanica.ro

tari romane infloritoare, cu sosele si cai ferate, cum ei nu aveau in Basarabia, cu scoli romanesti, cu administrati,, romaneasca si cu judecatori romani, cu o superiorjtate de civilizatie, care le-au umplut sufletul de mirare intai si de mandrie pe urma" 1. In aceleasi culori idilice, d. Kiritescu prezint5 influenta pe care au avut-o prizonierii ardeleni si bucovineni asupra unui grup de studenti la Chiev 2 si rolul catorva refugiati din Ardeal si Bucovina in miscarea dela Chisinau 3.

Mai aproape ceva de adevar sunt parerile doctorului P. Cazacu 4, care bazat pe mai multe izvoare spune, ea libertatile proclamate de revolutia ruseasca au dat putinta instinctului national moldovenesc s5. se manifesteze *si in Basarabia" 5. Aceste manifestari la inceput avand un caracter disparat; haotic, se accentueaza in special in randurile militarilor moldoveni, mai cu seamy la Odesa. Ideia autonomiei Ba-

sarabiei, pornit5 dela partidul national, propagate cu toate rezistentele din toate partile" 6, prin congresul militar moldovenesc din Octombrie 1917, isi gaseste realizarea in crearea Sfatului Tarii. Anarhia, care se dezlantueste in toata. Rusia si cuprinde si Basarabia, duce la chemarea armatei romane.

Aceasta stabileste liniste in tare si da putinta elementelor nationale sa-si manifesteze dorinta pentru unire. Unirca Basarabiei, pe langa alti factori, se datoreste in bung parte si guvernului roman. In aprecierea persoanelor din tre basarabeni, cari an contribuit la infaptuirea unirii, d-rul Cazacu se arata mai putin inclinat spre a idealiza rolul for in miscarea nationals ; si aici, ca si in lucrarea prof. I. Nistor, simpatiile personale si de partid au jucat rolul principal in aprecierea oamenilor si evenimentelor. Parerea doctorului P. Cazacu este impartasitil pang la '

Ibidem, p, 68.

= Ibidem.

°

Ibidem, p. 68-69. P. Cazacu, Moldova dintre Prut Ibidem, p. 197.

o

Ibid., p. 218-219.

yl

Nistru, Iag

IX

www.dacoromanica.ro

oarecare masura si de catre autorul unei lucrari noui 1, care crede ca unirea s'a f5cut gratie schimbArii formei de gayernrimfint si a revolutiei ce a domnit sj Inca domneste si ast5z in Rusia, pe de o parte ; iar pe de alta, datorita redesteptarii rationale, care s'a manifcstat in sufletul unui grup de Romanimoldoveni, can an stiut la timp sa insufle satenilor dorinta de libertate si de scuturare a jugului strain" 2. Un rol insemnat in chestiunea unirii se atribuie de &are autor armatei romane.

Foarte putin obiectiv5 este Firerea d. D. Bogos 3, care crede c5 un mic grup de studenti moldoveni ce se g5seau in timpul revolutiei la Chiev, sub influents ardelenilor si bucovinenilor prizonieri de acolo 4, au Post factorii principali ai ideei unirii, deli la sfarsit autorul afirma ca unirea a facut-o

vocea sangelui" 5. Din lucearile mai putin importante apraute pang acuma in chestiunea unirii Basarabiei, se remarca silintele putin serioase ale d. 0. Ghibu 6, care obsedat de iluzia ademenitoare

a unui messianism national si apostolat cultural, pe care d-sa l'ar fi indeplinit in Basarabia, toata miscarea national5 din aceasta provincie o atribuie unui grup de ardeleni, in special ziarului Romania Nou5" 7, recte 0. Ghibu, directorul acelui ziar. Argumenta lipsita de seriozitate in lucr5rile polilogice ale d. 0. Ghibu, nota pritimasa dusa la extrem, denaturarea faptelor si conceptia simplista istorica a d-salc ne face sa regretilm o munca pierduta in zadar. Daca unii din ardeleni

inteadevar si-au dat obolul for in miscarea nationals din 1 E. Giurgea, Din trecutul $i prezentul Basarabiei, Bucure§ti, 1928. 2 Ibidem, p. 7. D. Bogos, La rilspantie. Moldova dela Nistiu in anii 1917-1918, Chisinilu 1924.

' V. pilrerile d. C. Iiirilescu. °

D. Bogos, ibidem, p. 143. 0. Ghibu, Cum s'a fricut unirea Basarabiei, Sibiu 1925. 0. Ghibu, Dela Basarabia ruseasca la Basarabia romitneasca, Cluj 1926.

' 0. Ghibu, Dela Basarabia ruseasa la Basarabia romaneasai, p. CLVIIICLX.

X

www.dacoromanica.ro

Basarabia, nu d. Ghibu este acela care poate sa-si revendice merite nationale in miscarea entuziasta, curata si dezinteresata din provincia noastra. Insfarsit d. A. Boldur intr'o brosura sintetica 1 consacrata chestiunii unirii, Wand analiza parerilor can au fost emise in aceasta chestiune, vine la concluzia, ca ideia nationals s'a nascut din ideia slujirii poporului" 2, creats de catre medial intelectual rus, in care a crescut generatia tinerilor can au inra'ptuit unirea. Unirea, dupa parerile d. A. Boldur, este un act al intelepciunii istorice" 3, si la ea au contribuit mai multi factori de ordin social, politic, personal, etc. Cadrul unei introduceri la un numAr restrans de documente cu privire la miscarea nationals din Basarabia, Liu ne permite

sa facem un istoric al acestei miscari. Pentru asa ceva, s'ar cere izvoare noui pe langa cele cunoscute pang acuma, s'ar cere studii indelungate, s'ar cere si o distanta mai mare, care ne-ar desparti de acele vremuri. Totusi cele ce se cunosc cu privire la evenimentele petrecute in Basarabia in anii 19171918, ne indreptatesc sa tragem concluzia ca parerile si teoriile cu privire la cauzele miscarii sunt prea putin intemeiate, uneori chiar imaginative. Si aceasta ne face sa cautam explicatia framantarilor din acele vremuri in alte imprejur5ri. Siliniiele unui popor de a-§i cauta dreptate nu pot fi prezentate ca un act de rapids transformare sufleteasca, datorita unui deus ex machina, venit din Ardeal sau dela Petrograd. Revolutia nationals din Basarabia, care a sguduit adanc constiintele maselor si care a dus la unire, n'a fost un act haotic, nemotivat si plin de surprinderi. Ea si-a avut cauzele ei, fazele succesive de dez-

voltare, aspectele ei variate, §i-a avut legile ei, logica ei. Unirea Basarabiei nu se aseamana cu unirea Ardealului si a Bucovinei. Unirea acestor provincii romanesti cu Regatul

Roman a fost prevazuta in tratatele de alianta la intrarea 1 Alexondru Boldur, Unirea, Chi5Milu 1928.

' Ibidem, p. 16. " Ibidem.

XI

www.dacoromanica.ro

RomAniei in razboi. Sufleteste, aceasta unire a fost pregatita de decenii de manta pe terenul cultural si national. De aceia,

unirea acestor provincii in anul 1918 se prezinta ca un act final al unui proces istoric indelungat, ca ceva mecanic, care trebuia s5 rezulte in urma victoriei aliatilor. Basarabia, inainte de a ajunge la unire, a trebuit sa treats printr'un proces revolutionar relativ de lungs durata, printr'un cataclism sufletesc.

Chiar o privire superficiala asupra miscarii nationale din Basarabia, ne duce la o constatare, ca aceasta miscare coincide cu revolatia rusa si &A ea nu este strains de acea revolutie. Doctorul P. Cazacu, care pune atata temei pe instinctul national si pe factorii locali si de peste Prut, este nevoit sa rectmoasca, ca miscarea autonomists din Basarabia, nu era izolata in republica ruseasca, ea a trebuit sa mearga paralel, sau sa tins seama de miscarile analoage din alte parti, in special de acea din Ucraina" 1. Pentru un observator mai atent, este clar ca motivele fedmantarilor din anii 1917-1918 si cauzele cari au dus la unire, trebuesc cautate nu atAt in factorii locali, nici in propaganda elementelor de peste Prut sau de peste Carpati, cat in miscarea revolutionary din Rusia, in sfortarile popoarelor din imperiul tarist de a se desca' tusa, de a se elibera de sub jugul nedreptatilor. Inchipuiti-va pentru un moment ca au existat

toate conditiunile pentru unire, toti factorii principali ai miscarii nationale, si n'a existat revolutia rusa sau ca ea s'a

oprit la o anumita faza,

s'ar fi putut infaptui unirea ?

Evident CA nu. Presupunem ca n'au'existat studentii dela Chiev, propagandistii ardeleni si bucovineni, luptatorii nationali, etc., si revolutia rusa si-ar fi urmat cursul pe care 1-a urmat. Desigur unirea trebuia sa se fats, Basarabia, in mod fatal, trebuia sa se alipeasca la RomAnia.

Revolutia din Rusia a avut un caracter social si politic la inceputul ei ; in cursul desfasurarii ei, ea se transforms in revolutie nationals, in razvratirea popoarelor, care locuiau in Rusia, impotriva dominatiei rusesti. ' P. Cazacu, Op. cit., p. 217.

XII

www.dacoromanica.ro

Mi§carea nationals moldoveneasea a fost ecoul acestei razvratiri ; ideologia revolutionary a Romanilor din Basarabia a fost reflexul ideologiei nationale din Rusia, §i aceasta mi§care a dus la acelea§i consecinte istorice fatv le, la care a dus mi§carea popoarelor baltice, a Polonejilor etc. Mai mull chiar, se poate spune, ca revolutia din Basarabia a fost dictata de Care revolutia rusa Si mersul ei a fost deLerminat de jocul natural al mi§earilor popoarelor din Rusia. Ideile care au circulat in cursul revolutiei in Basarabia, ideia de autonomic, libertate national', libertate a limbii materne in §coala, biscrica §i administratie, ideia armatei nationale, pana la ideia de autodeterminare, de despartire de Rusia Si natural .5i de unire, n'au fost idei nascute in capul infaptuitorilor unirii §i al propagandi§tilor improvizati. Sunt idei care circulau in mentalitatea tuturor popoarelor subjugate Rusiei, sunt formule revolutionare Si nationale de atunci. Prin urmare, intreaga mi§care na tionala din Basarabia se prezinta ca o parafrazare a ideilor, formulelor §i actelor mai multor neamuri din Rusia adoptate de care poporul romanesc din Basarabia §i aplicate potrivit firei, imprejurarilor Si trecutului lui istoric. In soarta poporului romanesc din Basarabia sub regimul rus, gasim ceva comun cu soarta celorlalte popoare din Rusia. Compus dintr'un conglomerat de 107 diferite popoare 1, cu minoritati etnice de 80 de milioane de suflete 2 (toate statele europene la un loc au cam 40 de milioane de minoritati), cari cu mult depa§eau numa'rul poporului dominant, al Velicoru§ilor, imperiul tarist era framantat incontinuu de problema

grea a nationalitatilor. Dupa un alticol recent a1 lui H. v. Rimscha, publicat intr'o revista care se ocupa de problema nationalitatilor 3, minoritatile cari apartineau vechei imparatii ruse§ti, se pot imparti in 3 grupe : 1) pulinele nationalitati cu un nivel cultural superior celui al Velicoru§ilor, apartinand Revista Nation und Staat". Deutsche zeitschrilt fur das europaische Minoritaten Problem. Wien. Jahrgang, 1928 Iuni, p. 710. 2 Ibidem, IulieAugust, 1928, p. 782.

' Nation und Staat", IulieAugust 1928, pp. 781-792. XIII

www.dacoromanica.ro

cercului de cultura apuseano-european ; 2) putinele popoare din Sud §i Sud-Vest stand pe acela§ nivel cultural ca §i Velicoru§ii §i 3) numeroasele popoare care au un nivel cultural

mai jos, cum sunt popoarele din Est §i Nord-Est". Daca statul rus in politica lui nationala nu intampina multa

rezistenta la popoarele din categoria a treia, in partile din occidentul Rusiei europene, biurocratia rusa se gase§te in fats altor stari de lucruri. Crescute in mediul cultural al apusului, in ideile de libertate formate de gandirea apuseana, deosebite

ca sange, ca temperament, ca traditii istorice, toate aceste popoare : Finlandezii, Lettonii, Lata§ii, Estonenii, Beloru§ii, Ucrainenii §i Polonezii in cursul veacului al XIX-lea ; duc

o lupta pasiva cu tendintele de rusificare dela Petersburg. Cele mai multe din aceste popoare, cu rezerve inepuizabile de energie §i puteri creatoare, cu o cultura superioara celei ruse§ti, cu toata iscusinta mijloacelor de desnationalizare ale guvernelor tariste, au ramas straine culturii ruse§ti, au ra'mas

indiferente, data nu chiar ostile ideei de stat ruse. Politica interna a statului rus in veacul al XIX-lea este politica unei lupte tenace cu popoarele din Rusia, este politica incercarilor

de rusificare, este politica de starpire a culturilor neruse. Biurocratia tarista, afirma un cercetator rus al problemelor popoarelor din Rusia, nu s'a marginit la eliminarea simpla a neru§ilor de a lua parte la ocarmuire, ea cauta st -ti iroseasca resursele spirituals §i fara aceasta limitate ale statului rus in lupta activa Si fara ratiune cu popoarele margina§e.. In lupta

sistematica §i tenace cu particularitatile politice, de drept §i culturale ale Finlandei, in depolonizarea" Poloniei, in interzicerea scrisului lettonean, ucrainean §i belorus, nu odata au lost trecute limitele neclintite ale unei convetuiri primitive culturale §i a ordinei de drept, dar la rusificare nu ducea" 1.

Popoarele reactionau cum puteau impotriva opresiunilor tariste. Rascoalele Ucrainenilor din secolul al XVII-lea §i al XVIII-lea, inclusiv cea a lui Mazeppa, ra'scoalele Polonezilor B. CTELIIMBIIM. Cym,61.1 uapolows Pocciu. Bepanni.

1921, p. 5. V. si

a,r-

ticolul lui Berg Herman din revista Nation and Staat". Iunie 1928, pp. 1928.

XIV

www.dacoromanica.ro

din anii 1830 §i 1862, rascoalele Georgienilor din anii 1804, 1812, 1819 §i 1832 erau fenomene de aceia§ natura, erau manifestari in stil mare ale popoarelor de a scapa de sub dominatia rusa. Emigrarile in mase in America §i in Wile apusene ale popoarelor din Rusia §i crearea de cercuri nationale in strainatate, de focare revolutionare, ostile Rusiei, duceau la in-

tarirea ideei marei nedreptati fata de neru§i. Totul ce era mai puternic", observa acela§ autor, mai stabil, mai tenace Si mai pretios, in loc sa munceasca pentru binele patriei, pleca peste granitele Rusiei". Toate popoarele, in numele celor mai sfinte interese ale lor, au fost nevoite sa-§i creeze Piemontii" sal peste hotarele Rusiei. Flacara sufleteasca a Poloniei ardea in Cracovia austriaca, Ucrainenii traiau prin Lembergul lor. Lettonenii i§i tipareau cartile §i i§i puneau piatra fundamentals a rena§terii nationale in Prusia de Est, Finlandezii i§i aveau focarele lor in Suedia"... 1. Guvernele ruse in lupta lor cu tendintele centrifuge ale

acestor popoare la inceputul veacului al XIX-lea, se vad nevoite sa acorde unor provincii autonomie. Astfel Georgia

din anul 1801, anul incorpora'rii in granitele statului rus, i§i pastreaza in ocarmuire unele particularitati locale ; Finlanda i§i capata autonomia in anul 1809, iar Polonia ruseasca

prin Hartia constituanta" din anul 1815, i§i dobande§te o autonomie destul de larga. Guvernul tarist insa nu se tine de promisiunile date popoarelor §i in curand dispare orice umbra de autonomie, §i deasupra popoarelor din Rusia se intinde panza grea a reactionarismului. Se parea ca in Rusia era lini§te. Dela Moldovean pang la Finlandez totul tace, caci sunt fericiti..", ironizeaza poetul ucrainean *evcenco. Dar lini§tea era aparenta. Nenumaratele procese, indreptate impotriva celor ce indrazneau sa is apararea popoarelor asuprite, cortegiile de martini dintre Polonezi, Lettoneni, Ucraineni etc. can umpleau pu§cariile ruse§ti §i mureau pe campiile Siberiei, dovedeau ca ideia unei mantuiri n'a murit. Aceste imprejurari duc la crearea unei ideologii revolutionare 1

Ibidem, p. 6.

XV

www.dacoromanica.ro

specific ruse. Nici o tarn din lume n'a dat in cursul veacului al X IX-lea atat de multi revolutionari, cat a dat Rusia. Aproape toate programele revolutionare pe langa revendicari de ordin politic si social, cuprindeau si revendicari nationale.

Notiunea de revolutionar" nu putea fi conceputa, data nu continea si notiunea de amic al popoarelor asuprite. Si intelectualitatea ruseasc5, in special acea nerusa dup5 origine,

candidatii la Rusi", era patrunsa de aceia§ ideologie. Cuvantul reactionar era identic cu acel de asupritor. De aici rezulta indeferentismul fats de statul rus, ostilitatea, cosmopolitismul rus, care n'au fost decat o creatiune a minoritatilor din Rusia, desi aceste minoritati in programele for revolutionare cereau autonomie, scoala nationals. Partidele socialdemocrate, lettonian si polonez, erau socotite ca cele mai puternice partide revolutionare din Rusia. In programul partidului socialist-democrat lettonian, publicat in anul 1896, se prevede Republic5 independenta democratica compus5 din Lettonia, Polonia §i alte rani pe baza principiilor de federatie libera" 1. Partidul democrat-lettonian, isi pune si el ca stop independenta Lettoniei 2. Partidul socialist polonez, isi inscrie in anul 1893 in programul sau lozinca Republicei independente socialiste poloneze" 3. In anul 1880, Ucrainenii organizeaza la Petersburg un cerc al socialistilor federalisti urcaineni" care lupta pentru autonomia national-teritoriala a Ucrainei 4. Miscarea autonomists cuprinde si poporul belorus : in anul 1884 apare ziarul Gomon" scris in ruseste cu tendinte autonomiste 5, iar in anul 1903 Societatea re-

volutionary belorusa", se transforms in Societatea socialists belorusa", care isi propune sä lupte pentru autonomia Belorusiei 6.

Toate aceste manifest5ri, ca si altele, dovedesc ca ideia Ibidem, p. 124. 2 Ibidem, p. 126.

' lbidem, p. 307. 4 Ibidem, p. 78. ' Ibidem, p. 31. ' lbidem, p. 33.

XVI

www.dacoromanica.ro

(le independentit ideia federatiei, de autonomic, de cultura nationalh, erau idei inaintate in societatea rush, ca in cursul veacului al XIX-lea, in pu§chria popoarelor" se creazh o ideologic separatists, de eliberare §i ca aceasta ideologie patrunde ad'anc in straturile societhtii, in special ale celei neruse. Poporul de jos Ins trhia mai mult prin instinctul shu national. Opresiunea nationalh ducea spre o dechdere catastrofalh a culturii

in regiunile rusificate. Polonia, Lettonia, Ucraina, neavand putinta sh-§i invete copiii potrivit cu mediul §i firea poporului,

dat dovadh de o dechdere sau de retrogradare insemnath a cunotintelor de carte primitive, necum de forme superioare ale invhcgmantului. In Polonia, in anu11828, erau mai multe coli in raport cu numhrul populatiei, cleat in anul 1900 !" 1. au

II

Ceva identic cu soarta popoarelor din Rusia vedem Si in istoria Basarabiei sub sthpAnirea rush. Rripith printr'un act de silnicie, strains ca compozitie etnografich, ca suflet §i ca trecut istoric, provincia dintre Prut §i Nistru, imparte soarta provinciilor neruse din imperiul rusesc. Din primii ani ai anexhrii Basarabiei, se manifests tendinta pentru autonomie. In emigrhrile thranilor peste Prut, care dupa expresiunea generalului Chiselev, preferau ocarmuirea turceasch grea pentru ei, celei a noastre" 2, (ruse§ti), in plangerile thranilor impotriva asupririlor 3, in cererile for de a-i rasa in obiceiurile" lor celi moldovene§ti" §i supt dreghtorii moldoveni pa-

mAnteni" 4, in cererile boerilor moldoveni de a se numi in Basarabia ocarmuitorii" care ar cunoa§te obiceiurile §i legile noastre Si a Virilor megie.e cu noi" 5, vedem tendinta de ' Ibidern, p.

5.

31. B. Kam. Poccin as Avial H o6pa3oBanie Beccapa6cicon 06aaent. IIerep6ppra.

' St. Ciobanu. Cultura lomancase:a In Basarabia sub st5panirea rus5. Chi-

51n5u 1923, pp. 1-23. ' Ibidem, p. 13. Ibidem, p. 14.

XVII

2

www.dacoromanica.ro

lupta impotriva rusificarii. Guvernul rus fu nevoit sa cedeze rezistentei poporului romanesc din Basarabia, si in anul

1818 acorda acestei provincii autonomie, ca raul fgptuit sa dispara si sa se creeze pentru locuitorii din Basarabia o soarta, potrivita cu dorintele lor... o ocarmuire civics in conformitate cu moravurile, obiceiurile si legile ei". Autonomia Basarabiei a avut soarta a utonomiilor celorlalteprovincii neruse.

In anul 1828, autonomia Basarabiei dispare, deli se mai respects unele particularitati din viata provinciei. Ideia autonomiei, a separatismului, a revenirii la vatra romanismului nu moare. Ea se dezvoltg paralel si sub influenta ideologiei de autonomie ruse. Aici gasim aceleasi fenomene, ca si la celelalte popoare din Rusia : emigrari ale intelectualilor peste Prut, incepand cu boerii moldoveni din prima jumatate a veacului al XIX-lea §i terminand cu scriitorii B. Hajdeu, Al. Donici, D. Moruzi pang la Z. Arbore, C. Stere si P. Cazacu si pang la socialistul Zubcu-Codreanu, nu se aseamana cu emigra'rile intelectualilor nerusi peste hotarele straine? Aproape toti acesti emigranti, dacg nu reusesc sa creeze focare de propaganda national) pentru Basarabia, multumitg conditiunilor vietii politice din Romania, poarta in sufletul lor idealul

desrobirii poporului romanesc din Basarabia, fapt care se manifests si in scrierile lor. Sub influenta aceleia§ ideologii rusesti, se manifestg ideia iredentista si la intelectualitatea ramasa in Basarabia, in special in randuriletineretului. Ideia nationalistg se manifests in scrierile lui Alexandru Hajdeu, iar cel mai cult si mai erudit dintre moldovenii basarabeni din prima jumatate a veacului al XIX-lea, Alexandru Sturdza,

a pus in circulatie un plan, ca in Basarabia drepturile si obiceiurile moldovenesti nu numai sa fie pgstrate, ci sa fie largite... El nu-si ascundea dorinta de a vedea Moldovlahia ca o impargtie independents impreuna cu Basarabia, Bucovina si Transilvania". Aceste randuri apartin fostului vice-guver-

nator al Basarabiei F. F. Vighel 1. Scriitorii basarabeni in1

413. (1).

Harem,. BocnommaHig. MocKBa. 1865, itn, VI, p. 103.

XVIII

www.dacoromanica.ro

cepand cu T. Varnav, C. Stamati, I. Sarbu, Matei Donici, C. C. Stamati, Georghe Gore, 'Ana Ia A. Mateevici, propaga in scrierile for in mod direct sau indirect, aceia§ idee nationa15. Ideia nationala intro studentii basarabeni, se na§te nu

in Basarabia, ci la Dorpat, unde studiau lettonenii §i alte minoritgti, §i la Chiev, centrul mi§c5rii Ucrainenilor din Rusia. Acest fapt dovede§te Inc 5 odat5, ca ideea autonomiei §i in general ideia: nationa1s se na§te in cadrul ideologiei revolutionare a popoarelor asuprite din Rusia. In cat prive§te viata intelectual5 a poporului de jos Si aici gasim o asem5nare isbitoare, cu viata altor popoare din Rusia : el tr5e§te in acela§ indeferentism national, in aceia§ pasivitate intelectual5, in aceia§ amorteal5 sufleteasc5, in aceia§ inferioritate cultura15, ca Si celelalte popoare, p5strAndu-§i

f5ptura nationals mai mult printr'un instinct, decat printr'o con§tiinta de neam clarg. Revolutia, din anul 1905, duce Ia o de§teptare national5 a tuturor popoarelor din Rusia, la sperante intro eliberare §i la formularea §i mai clara a ideologiei de iredentism, autonomism etc. A fost un fel de preludium la marea tragedie a imperialismului rus, la pr5bu§irea catastrofala a statului neorganic rus. Atunci se cristalizeaz5 formulele sacre ale descatu§arii popoarelor, incorporate in granitele Rusiei pe diferite c5i imperialiste. Caracterul social §i politic al acestei revolutii, se transforms in lupta popoarelor cu centralismul rusesc, chiar cu ideia de stat rus5. Programele najionale ale tuturor popoarelor din Rusia, prevad ideia federaliz5rii popoarelor dill Rusia, ideia autonomiei, uneori a separtirii de Rusia. Astfel Beloru§ii formeaz5 la Vilno un cerc al romanticilor-separati§ti", care cer independenta Belorusiei ; Beloru§ii formeaz5 §i o uniune a autonomi§tilor federali§ti, ei ridica chestiunea autonomiei §i la un congres al organizatiilor ob§te§ti la Vilno 1.

Ucrainenii se grupeaz5 in diferite partide, Rade" (cercuri), Gromade" (societ5ti), care cer autonomia nationaltt §i teritoriala a Ucrainei §i rederalizarea popoarelor din Rusia 2. B CTatmettam. Op. cit, p. 33. 2 Ibidem, p. 78.

XIX

www.dacoromanica.ro

Lettonii merg mai departe in eel intele for : partidul socialdemocrat lettonian cere independenta Lettoniei ; unii cer federalizarea pe picior de egalitate a statelor : Polonia, Lettonia, Finlanda, Ucraina, Rusia etc. 1. Numeroase organizatii obstesti si congrese se pronunta pentru autonomia Lettoniei. Chestiunile autodeterminarii nationale, a culturii nationale, a limbei materne in scoala, biserica si administratie, se discuta de catre

organizatiile tuturor popoarelor din Rusia. La universitatile, din Rusia, studentimea se agita pe aceleasi chestiuni, se grupeaza in cercuri cu caracter national, cere autonomie culturala. Guvernul rus in fata acestor manifestatiuni, este silit sa acorde uncle libertati nationalitatilor din Rusia : el restabileste constitutia Finlandei, satisface unele evendica'ri ale Polonezilor, Ucrainenilor, Belorusilor etc. permitandu-le scrisul in limba materna ; face unele promisiuni cu caracter mai molt principial, recunoscand dreptul limbilor materne in scoala. Era natural ca si Romanii din Basarabia sa intre in angrenajul ideologiei revolutionare a popoarelor din Rusia, ca si ei sa puna in discutie aceleasi probleme si sa tears aceleasi solutiuni. Ei nu puteau sa ramana straini de miscarile popoarelor din Rusia, de ideologia lor, de actiunea for : vraja, pe care o exercita revolutia asupra intelectualitatii rusesti, trebuia sa-si alba efectele ei si asupra mentalitatii piiturei culte a Moldovenilor din Basarabia. La Chisinau, se desemneaza trei grupari nationaliste una a boierilor moldoveni, una radicals a studentilor si una a catorva intelectuali. Divergente in ce privesc ideile sociale, aceste grupari se manifests pe terenul national, cerand cam acelasi revendicari. Gruparea boierilor ridica in sedintele zemstvei guberniale chestiunea introducerii limbii moldovenesti in scoala. Aceastil chestiune, este sustinuta si de dare reprezentantii corpului didactic moldovenesc, cari trimit o delegatie la Teriochi

in Finlanda, la un congres didactic al nationalitatilor din Rusia. Preotimea basarabeana, cere introducerea limbii motdovenesti In biserica. La adunarile organizatiunilor revolu1 Ibidem, p. 130.

XX

www.dacoromanica.ro

tionare se pune si ch2stiunea autonomiei Basarabiei. In anul 1906, incepe sa apara ziarul romanesc Basarabia", scos sub directia avocatului Gavrilita de catre gruparea studenteasca si cea a intelectualilor moldoveni. Acest ziar este exponentul doleantelor poporului moldovenesc. Ziarul face propaganda pentru introducerea limbii moldovenesti in scoala, biserica

administratie, cere autonomia provincials a Basarabiei pe temeiul drepturilor si ale principiilor ce au fost harazite la alipirea ei catre imperiul rus, prin statutul pentru intemeierea provinciei Basarabiei din 1818" 1 cu un Consiliu s,i

provincial superior" 2 in frunte. Pentru realizarea programului national, ziarul gaseste necesar de a se forma un partid national-democrat 3. Un partid national formeaza si boierii

basarabeni in frunte cu P. Dicescul. Dupa cum vedem, revendicarile Moldovenilor din anii 1905-1906 coincid cu revendicarile mai multor popoare din Rusia ; ele nu merg insa pang la iredentism, 'Ana la separarea de Rusia, deli ideia unitatii nationale si culturale cu Romanii din alte tinuturi se vede la fiecare pas in ziarul de mai

sus. Maxiinalismul national al altor popoare nu prinde in Basarabia, pe deoparte, din cauza pregatirei insuficiente a intelectualitatii moldovenesti, iar pe de alts parte, pe motivul ca in anul 1906 cand se accentueaza o miscare nationals moldoveneasca bine pronuntata, in Rusia se incepe o reactiune destul de puternica. Totusi complexul tuLuror ideilor, ,cari circulau in Basarabia in anii 1905-1906, era acel din

Rusia, fapt pe care it recunoaste si ziarul Basarabia" 4. Aceste idei pluteau deasupra Rusiei si Moldovenii cauta sa le adopteze la nevoile lor, potrivit cu insusirile lor nationale, cu trecutul lor.

Libertatile, dobandite prin revolutia rusa din anul 1905 de catre popoarele imperiului rus, in curand se incalea. Oligarhia tarista isi da seama de pericolul pe care-1 reprezinta Ziarul Basarabia", Nr. 12, din 5 Iulie 1906. 2 Ibidem.

Ibidem, Nr. 44 si allele. Ibidem, Nr. 15, din 16 Iulie 1906

§i

allele.

XXI

www.dacoromanica.ro

mi§cArile popoarelor pentru imperiul rus ii caut5 s5 inribuw orice mi§care. Reghnul lui StolOpin d5 lovitur5 Constitutiei

Finlandei, el declarA mi§carea culturalO national5 a Ucrainenilor ca mi§care, care nu corespunde scopurilor de stat

ruse", iar Polonezii sunt socotiti ca cetateni de categoria a 2-a 1. Chiar elementele democratice, ca P. Struve, P. Aliliucov, Rodicev §i altii, se ridic5 impotriva drepturilor minorit5tilor din Rusia 2. Si din mi§carea nationals a Moldovenilor, n'au ramas cleat vre-o cateva publicatii periodice, care apar in mod sporadic §i care se marginesc cel mutt la cererea platonic a introducerii limbii in §coala §i biserica, la cultivarea ideei scrisului roma-

nese, a culturii nationale. Acest din urma fapt dovede§te ca frArnantOrile din anul 1905 n'au fost de§arte. A venit r5zboiul mondial cu hecatombele lui omene§ti, cu prevestiri rele pentru imperiul rus. In fa %a necunoscutului pe care-laducea spectrul rraboiuliii, uncle din nationalitati I.i manifests oarecare incredere in Rusia,

dar aceasta numai in primele zile ale razboiului. Declaratiile oficiale despre scopurile elibersatoare ale r5zboiului, p5reau o ironie pe fondul neglijarii celor mai sfinte §i mai principale drepturi ale natiunilor din interiorul Rusiei" 3. Chiar din primele luni ale rOzboiului, s'a dovedit nepregatirea completa

sufleteascO a Rusiei, pentru un razboiu. Popoarele fOra patrie", din armatele ruse§ti, int puteau s5 pun5 mult entuziasm in apararea acelor cari-i asupreau, a organismului de stat care de veacuri ii nedreptatea. Puterile centrale, §i-au dat seama de acest lucru §i au cOutat sa-1 foloseasca in scopurile for militare. Ele organizeaz5 legiuni poloneze, pe care le trimit sa lupte impotriva Ru§ilor in Polonia ruseasca ; ele sustin mi§carea national5 iredentist5 intre Polonezi, Lettoneni,

Ucraineni, Beloru§i etc. in p5rtile Rusiei ocupate de Care armatele for ; ei organizeaz5 o propagand5 vie pentru auto' B. Ciaincesirm. Op. cit., p. 9. 2 Ibidem.

' B. Oramtennin. Op. cit., p. 12.

XXII

www.dacoromanica.ro

nomie §i eliberare de sub jugul Rusiei printre prizonierii neru0 din armatele ruse ; sub egida lor, se formeaza diferite focare nationale pe teritoriile ocupate de ei, in care se f5uresc proecte de autonomie a popoarelor din Rusia apusean5, sub protectoratul Germaniei sau Austriei. In dosul frontului rusesc, in interiorul Rusiei intre intelectualii neru0, incepe sa prinda ideia defectismului" Rusiei, ideia unei infrangeri a Rusiei, dorinta de a o vedea ingenunchiat5, impratit5. Ideia sc5pArii de Rusia, prin infr5ngerea ei, era atat de r5spanditil intre popoarele din Rusia, incat cu toata amorteala ce cuprinse Basarabia, aceast5 idee patrunde §i in randurile unui cerc

de intelectuali din jurul ziarului Cuvant moldovenesc", care viseaza o Rusie infranta, o Romanic intregit5, inclusiv Basarabia, in alianta cu Germania 1. Aceastil situatie, complicat5 cu starea precara economicti si cu insuccesele de pe front, ii face pe Ru0 sa recunoasc5, prin actul dela 23 Octombrie 1916, drepturile Poloniei la o viata noug. Aceasta treze§te oarecare sperante in randurile unor popoare. Dar starea de rAzboiu 0 de asediu, m5surile exceptionale pentru paza ordinei, cenzura military tine in frAu catva timp opinia publicA din Rusia : nimeni nu indr5znea sä-0 reclame drepturile. A trebuit sa vine revolutia ca sa sfarame toate zagazurile §i sa puns din nou cu toata vigoarea problema nationalitatilor din Rusia. Cu toate c5 procesul de descompunere a vietii din impe-

riul rus era evident pentru toata lumea, cu toate cä de pe front veneau §tiri pline de semne role, nimeni nu se a§tepta Ca revolutia va veni .atat de curand ; popoarele din Rusia, cu toate nemultumirile for impotriva regimului rusesc, au fort surprinse pans la oarecare miisurA de vestea revolutiei. Poporul de jos nu era copt pentru a accepta ideile de autodeterminare national5, pentru a-0 forma o conceptie nationalista

dug. A trebuit ca revolutia sa treaca prin mai multe faze, ca poporul de jos se ajungii s5.-0 formeze o mentalitate special5 1 In leg'turd cu acest plan iluzoriu doctorul D. Ciugurcanu a avut de suferit

nepliiceri din partea guvernului rus.

XXIII

www.dacoromanica.ro

favorabila ideei autodeterminarii. Ceiace s'a infiltrat in sufletul popoarelor veacuri intregi in lunga for convie-

tuire cu Rusii, nu putea sa fie sfaramat indata. Ura impotriva regimului rusesc si instinctul national, nu erau suficiente ca nationalitatile sa -si poata da seama de ceiace se petrecea.

Revolutia rusa, dupa cum am aratat mai sus, la inceputul ei, a avut un caracter constitutional si social-politic. Problemele de ordin national pareau date la o parte. Dar chiar din primele saptamani ale revolutiei, nationalitatile din Rusia incep sa se trezeasca si sa-si revendice drepturile. Revolutia intra intr'o faza noua, in faza revendicarilor nationalitatilor si a romantismului nationalist", cand popoarele au credinta ca revendicarile for juste si in cele mai multe cazuri modeste, vor fi satisfacute pe tale pacinica de catre guvernul provizoriu. Cererile nationalitatilor nu merg mai departe de autonomie provincials, autonomie culturala, de dreptul la limba materna in biserica, scoala si administratie, adica in cererile for gasim repetarea formulelor revolutionare nationaliste din anul 1905. In aceasta perioada, perioada organizarii fortelor intelectuale ale neamurilor, se tin congrese nationale si profesionale, la care

se discuta problemele de mai sus, se organizeaza diferite societati, partide, cercuri, comisiuni, care propun ca scop introducerea in viata a formulelor nationale revolutionare. Se face o propaganda intensa in thndurile militarilor si Oranilor pentru autonomie. In lupta cu tendintele de suprematie ruseasca, popoarele neruse merg cot la cot, se ajuta unul pc altul. La Riga se organizeaza o asociatie a reprezentantilor Polonezilor, Ucrainenilor, Lettonilor, Latasilor si Tatarilor, can 'si propun ca scop cooperarea pentru apararea drepturilor nationale 1.

Principiile revolutionare nationaliste cu incetul strabat si mintile taranilor, la care adeseori ideia nationals se confunda cu revendicarile sociale, si cu reforma agrara. Si in mentalitatea intelectualitatii revolutionare se produce o oa1 Ziarul Cuvant NIoldovenesc" Nr. 51, din 28 Iunie 1917.

XXIV

www.dacoromanica.ro

recare schimbare. Suflarea adanca a maselor popoarelor nedreptatite, ii face si pe revolutionarii rusi sa-si prevada in programele for autonomia nationalitatilor. Partidul socialist revolutionar, partidul socialist-poporanist isi inscriu in programele for autonomia. Numai partidul social-democrat rus este ostil acestei idei. Se intelege ca aici nu este vorba de par-

tidele pur nationale, cum era de exemplu partidul socialdemocart ucrainean, polonez, Bundul" evreesc etc. A nu respecta dreptul la autodeterminare nationals, incepuse sa insemne a nu fi democrat. Guvernul provizoriu rus, cu tot radicalismul lui in chestiuni constitutionale si sociale, manifests aceleasi tendinte centraliste si de rusificare, pe care be manifests biurocratia tarista. El cedeaza numai in fata pericolului evident, numai in fata fortei revolutionare. Emisarii guvernului cutreera partile neruse ale imperiului rus, cautand ss indrepte fagasul revolutiei

in directia revendicarilor sociale, a adancirii revolutiei". Guvernul incearca sa creeze o forty a centralismuluitaeanimea,

pe care cauta s'o organizeze intr'un partid puternic din toata Rusia pe principii sociale si agrare, un partid national, care ar putea contrabalansa actiunea nationalitatilor din Rusia. El cants sa acrediteze ideia reactionarismului revendicarilor nationale, a pericolului pe care-1 prezinta.' pentru revolutie

sovinismul" si separatismul". Descompunerea frontului rus, dezordinele si anarhia din interiorul Rusiei, activitatea bolsevicilor fac ca chestiunea

nationalitatilor din Rusia sa intre in alts faza, in faza maximalismului nationalist", cand popoarele dezarnagite in speran-

tele for in revolutie, nemultumite de tendintele centraliste ale guvernului, tree dela deziderate si formule platonice, In fapte. Ideia autonomiei se pune in practica de catre uncle popoare inainte de caderea guvernului provizoriu. Dcla ideia de federalizare a popoarelor din Rusia, se trece la ideia de autodeterminare politics, de separare de Rusia, de crearea de state

independente sau de alipire la state nationale inrudite. Popoarele din Rusia sunt cuprinse de un fel de epidemic autonomists". Pretutindeni se organizeaza state autonome", Fara XXV

www.dacoromanica.ro

autorizatia centrului, se creaza autoritate local5", putere

a Voir (craevaia vlasti"). Organizatiile nationale ob§te§ti §i militare organizeazA congrese nationale, care-§i formeazil parlamente locale", Sfaturi

ale Orli" (Craevoi sovet"), Sfaturi nationale" (nationalinai sovet"), cu organe executive in frunte, directorii", directorate generale", Secretariate nationale" etc. Rusia se descompune,

unitatea ei dispare. In momentul peirei Rusiei", scrie acela§ Stanchevici, popoarele cari tr5iau in umbra ei au simtit o u§urare §i o lini§te. Au inceput s'a se autodetermine : Finlanda, Estonia, Latvia, Lettonia, Georgia, Armenia, Azerbeidjanul, Ucraina, Rusia Alba, Donul, Cubanul... Ele (aceste state) umplu cu reprezentantii for capitalele Europei..1.

Deviza Sauve qui peut" ! salveaza-se tine poate 1" 2

§i

cum poate de sub jugul rus este o devizil a zilci, a popoarelor din Rusia. Aceast5 descompunere a Rusiei a fost un proces

ad5nc istoric, un proces care ducea in mod fatal la autodeterminarea popoarelor, la eliberarea lor. Procesul a fost oprit piln5 la oarecare m5sur5, §i p5n5 la un timp oarecare de catre

bol§evici, can aduna din nou Rusia". Razboaiele for cu Ucraina, Georgia, Crimeia, Belorusia, Polonia etc. este fenomenul cunoscut in trecutul istoriei ruse, acela§ centralism §i aceia§ tendinca de a subjuga popoare neruse. Procesul istoric Ins nu s'a ispr5vit. Ideia, federalizarii popoarelor

din Rusia, s'a pastrat intro nalsur5 oare care in structura de stat a Rusiei sovietice de astrai.. Ca s5 intelegem mai bine evenimentele, ce s'au petrecut in Basarabia in anii 1917 §i 1918, s5 vedem cum se manifests diferite popoare din Rusia in tendintele lor autonomiste. Ne vom servi de acela§ izvor rusesc care nu poate fi banuit de partialitate fats de popoarele din Rusia. Principiul autodeterminArii in Belorusia (Rusia Alba), g5se§te un larg rasunet in poporul belorus. Organizatiile ob§te§ti, cele militare §i cele profesionale de lupt5 pentru introducerea ' B. Crauxesim, Op. cit., p. 16. 2 Ibidem.

XXVI

www.dacoromanica.ro

autonomiei teritoriale. Guvernul provizoriu, nu da aten tie acestor revendicari, pe motivul ca organele Zemstvei nu se manifests pentru aceasta 1. Dupti caderea guvernului provizoriu din Luna Octombrie 1917, Beloru§ii convoaca Primul congres democratic panbelorus" in ora§ul Minsk. La congres, iau parte pang la 2000 de delegati civili §i militari. In §edinta de noapte din 17 spre 18 Decembrie 1918, congresul proclama independenta Republicei Beloruse 2. In aceiasi noapte congresul a fost alungat de care bol§evici Si mi§carea belorusa a trebuit sa-§i caute adapost pe cealalta parte a frontului" 3.

0 lupta mult mai darza pentru autonomie duce Ucraina. In primele_ zile ale lunii Aprilie 1917, la Chiev a fost convocat

un congres national panucrainean", la care participa peste o mie de delegati. Congresul in rezolutia sa politica cere : 1. Autonomia national-teritoriala a Ucrainei, 2. Reorganizarea Rusiei pe baze federative, 3. Stabilirea regimului republican, 4. Asigurarea drepturilor minoritatilor nationals" 4.

Congresul alege Rada centrals" (Sfatul central"), in care intra 150 de deputall-reprezentanti ai diferitelor organizatiuni culturale, ob§te§ti politice §i minoritare. Rada centrals isi

alege un organ executiv, Secretariatul general", un fel de consiliu de mini§tri cu Vinicenco in frunte 5. La 5 Mai 1917 la Chiev se deschide primul congres militar ucrainean, care cere §i el autonomia, limba in §coala etc. cere §i dupa expresia Ru§ilor ucrainizarea baionetelor" (armatei) 6. Guvernul

provizoriu §i sovetul deputatilor muncitori §i soldati is o pozitie hotarita impotriva tendintelor de autonomie ale Ucrainenilor. Se ive§te u-n conflict destul de acut intre guvernul provizoriu §i Rada centrals. Guvernul provizoriu refula sa satisfaca cererea Radei in privinta nationalizarii armatei ' Ibidem, p. 38. 2 Ibidem, p. 39. o Ibidem, p. 39. ' B. Oramtemm, Op. cit., p. 82-83. o Ibidem, p. 83. ' Ziarul KiescHari Mum" Nr. 115, din 6 Mai 1927 §i Nr. 116 din 17 Mai 1917.

xxvII

www.dacoromanica.ro

si nu tine seama de recomandarile, pe care le face Rada in privinta numirilor in posturile mai importante administrative din Ucraina. Un nou congres panucrainean care a avut loc la Chiev in ziva de 30 Mai 1917 scoate o noun rezolutie cu privire la autonomic, in care se spline ca congresul se asociaza la nazuintele Radei" 1. La 5 Iunie 1917, se deschide al doilea congres militar ucrainean, care pune aceleasi probleme nationale 2. Rezolutiile tuturor acestor congrese au un carac-

ter mai mult platonic : Ucrainenii prin diferite delegatii si adrese, roaga guvernul provizoriu sa le satisfaca cererile for cu privire la autonomie. Guvernul provizoriu sub motivul ca nu stie data Rada centrala este expresiunea vointei poporului nu cedeaz5., fapt care-1 face pe factorul principal al ucrainizarii culturale, prof. M. Grusevschi sä exclame serbatoarea revolutiei s'a terminat, s'a inceput ceasul groaznic" 3. La 13 Iunie 1917, Rada ucraineana publicb." primul Universal"

(votat la 10 Iunie) catre poporul ucrainean din Ucraina si din afara de ea", in care expune conflictul intre Ucraina si guvernul rus si in care se exprima dorinta sa fie Ucraina libera. Nedespartindu-se de Rusia, nerupand cu statul rus, fie ca poporul ucrainean pe pamantul sau sa nibs dreptul sa dispuna singur de viata sa" 4. Guvernul rus este nevoit sa cedeze : in urma vizitelor pe care le fac cativa ministri dela Petrograd, la 31 Julie 1917 se face o declaratie care poporul ucrainean in care se recunoaste Rada centrala si dreptul Ucrainei la autonomie 5. Actul guvernului rus provoaca al doilea universal" al Radei in care se vorbeste despre organizarea autonoma a Ucrainei. Un nou conflict se iveste intre guvernul rus si cel ucrianean, pe chestiunea granitelor Ucrainei. Guvernul central nu recunoaste ca facand parte din Ucraina decat cinci guverna-

minte, pe cand Ucrainenii cer ca in Ucraina autonoma sa Ziarul

Iiiencuag Macau," Nr. 135, din 1 Iunie 1917.

' Ziarul HiencRan Mucab" Nr. 140, din 7 Iunie 1917. ' B. Oramcesnm. Op. cit., p. 140. ' Ziarul Itiencitas Msicm" Nr. 145, din 13 Iunie 1917. Ibidem, Nr. 162, din 4 Iulic 1917.

XXVIII

www.dacoromanica.ro

intre la inceput noun, pe urma zece guvernaminte. Este caracteristic ca intre guvernamintele ucrainene, la care pretinde Ucraina, nu intra Basarabia 1. Este caracteristic si faptul ca din 202 locuri cat aveau Ucrainenii in Rada centrala, 4 se rezerva pentru Moldovenii transnistrieni 2. Neincreclerea in promisiunile guvernului rus, lupta pe care o duce el cu separatismul", ii face pe Ucraineni sa convoace la Chiev un Congres al popoarelor" din Rusia. Congresul se deschide la 8 Septemvrie 1917 la Chiev. Iau parte la acest congres reprezentantii Ucrainenilor, Tatarilor, Belorusilor, Moldovenilor, Georgienilor, Armenilor, Cazacilor, Latasilor, Lettonilor, Evreilor, Bureatilor etc. plus partidele rusesti,

care aveau inscris in programul for autonomia" si federatia" 3. In toate euvantarile pline de energie, se cere autonomic provincials si culturala, se cere federalizarea popoarelor.

Profesorul latas Voldemar redacteaza rezolutia congresului, in care se cere recunoasterea principiului de autodeterminare a popoarelor, federalizarea Rusiei, autonomia provincials si culturala a popoarelor 4. Congresul alege un Sfat al popoarelor din Republica federative ruse ", un fel de organ executiv 5. Al treilea congres militar ucrainean, care se deschide la Chiev

in ziva de 21 Octomvrie, se deosebeste de celelalte congrese prin faptul, ca samostiinicii" (acei cari sustineau independenta Ucrainei) incep sa vorbeasca mai energic ; ei cer dezlipirea de Rusia, cer independenta Ucrainei 6. Intre altele congresul scoate urmatoarea rezolutie : Plecand dela principiul autodeterminarii complete, neclintite prin nimic, al treilea congres militar panucrainean cere dela organul sau revolutionar superior Rada centrala" proclamarea in sesiunea cea mai apropiata a Republicei democratice ucrainene.

Definitia bazelor principale ale federalizarii en alte popoare, 1 Ibidem, Nr. 185, din 30 Iulie 1917. ' Ibidem. " Ziarul Mexican nweaL", Nr, 220, din 10 Septembrie 1918.

' Ibidem, Nr. 220-223. 6 Ibidem, Nr. 226, din 19 Septembrie. ' Ziarul Rienenan imaten", Nr. 261, din 29 Noembrie 1917.

XXIX

www.dacoromanica.ro

va trebui sa fie elaborate de catre Adunarea Constituanta suverana ucraineana" 1.

De fapt, Ucraina dupe acest congres devine 1