Unclean+Hands+America`s+Protectionist+Policies

Mainile necurate: Politicile protectioniste ale Americii

Stuart Anderson este un savant adjunct la Institutul Cato si director executiv al Fundatiei  Nationale pentru politica americana. A scris "Mâini necurate: Politicile protecț ioniste ale Americii" examinand barierele comerciale cotele ș i tari!ele tari!ele impuse de !actorii de deciie din S#A de a protej protejaa industrii industriile le naționale ionale de concuren concurenț a straina. straina. Articol Articolul ul in discut discutie ie a !ost publicat publicat inițial $n "%ibertat "%ibertatea ea Comerțului: &espin'er &espin'erea ea Noului Protecti Protectionism onism"" ()**+, si este '-duit online de Institutul Cato pentru Studii S tudii Politice comerciale. Politicile comerciale americane isi justi!ica barierele comerciale impuse altor tari pe moti motivv ca Stat Statel elee #n #nit itee prac practi tica ca liber liberul ul sci scimb mb in timp timp ce alte alte tari tari impun impun barie bariere re comerciale comerciale si se an'ajeaa in practici practici neloiale. neloiale. /esi sustin sustin ca !avorieaa !avorieaa o piata libera libera dar corecta acestea propun ca America sa isi descida piata numai spre tarile care des!iinteaa barierele comerciale. /e !apt americanii deseori ridica aceste bariere si  permit practicile neloiale pe care ei insisi le reclama. Amer Americ ican anii ii !olo !olose sesc sc o vari variet etat atee de prac practi tici ci prec precum um le'i le'ile le anti antidum dumpin pin' ' pent pentru ru a restricti restrictiona ona importuri importurile le adesea in numele numele unei 0piete corecte1. corecte1. Asemenea Asemenea restrict restrictii ii sunt de obicei reultatul intereselor speciale ale americanilor in incercarea lor de a restrictiona competitia. Consecintele acestor practici dauneaa in primul rand consumatorului american. /aca Statele #nite ar elimina pur si simplu taxele si restrictiile cantitative la import bunastarea neta pe care ar casti'a2o consumatorul ar !ii de )34* miliarde 5 pe an con!orm raportului Comisiei de Comert International al Statelor #nite din )**3. 6cono 6conomi mist stii ii 7a 7ar8 r8 Cl8d Cl8dee 9u 9u!b !bau auer er si imb imber erl8 l8 An Annn 6lli 6lliot ot au esti estima matt cost costur uril ilee  protectionismului din anul )**; la +; miliarde dolari.6i sustin ca daca America ar inlatura unilateral restrictiile la import consumatorii americani!amiliile si anumite a!aceri care se baeaa pe importul importul cu materii prime si materiale necesare productiei productiei ar avea de casti'at considerabil. Politicile protectioniste americane in'reuneaa de asemenea liberaliarea pietei mondiale. /aca America si2ar dori piete mai libere ar trebui sa inceapa prin inlaturarea inlaturarea propriilor propriilor  bariere si eliminarea practicilor comerciale neloiale. Se incepe cu consumatorii

; cand Acordul Multi!ibre a !ost reinnoit consiliul de consultanta economica a presedintelui &ea'an a impus restrictii asupra importurilor de textile si imbracaminte ast!el estimandu2se un cost suplimentar  pentru consumatori intre ?;24; de miliarde 5 anual. Comisia de Comert International al S#A a estimat acest cost in )*** la ); miliarde 5. Cu toate acestea in urma noului tratat 7A== restrictiile cantitative la importuri vor !i inlaturate in urmatorul deceniu. Arahide

In S#A intre )**@ si )**4 pretul araidelor era cu aproximativ > centi pe ilo'ram mai mare decat pe piata internationala. Cotele la importul de araide se datorau in parte unui scop economic necunoscut al 'uvernului american de a impiedica pretul araidelor sa scada. Incepand cu )*@4 contribuabilii plateau pentru a limita productia de araide. Prin intermediul unui sistem de cota2parte 'uvernul !ederal a stabilit o cota nationala pentru  productia totala si producatorii au devenit 0detinatori de cote2parti domestice1. 6ste un delict !ederal sa se produca araide pentru comert !ara o licenta de producator de araideB iar o ast!el de licenta este aproape imposibil de obtinut pentru cei care nu produceau araide in trecut. Cei licentiati aveau repartiata o anume cota parte de araide pe care o  puteau produce. /aca s2ar !i importat mari cantitati de araide pe piata americana pretul acestora evident ar scadea. Acesta ar !i un lucru bun pentru consumatori insa nu si pentru treoreria S#A  pentru ca 'uvernul ar trebui sa plateasca o di!erenta de pret producatorilor. Producatorii americani de unt de araide au !ost cei mai a!ectati de aceste cote pe import. 6liminarea cotelor ar !i !ost avantajoasa si pentru consumatori care ar !i avut de cati'at *? milioane5  pe an. Cu toate acestea sunt di!icil de eliminat aceste cote deoarece producatorii de araide care bene!iciaa in mod curent de acestea vor lupta pentru mentinerea acestora. &unda #ru'ua8  7A== !inaliata in )**4 a adus o imbunatatire pentru consumatorul american. Cotele de import de araide si anumite produse din araide a crescut de la ++3)> tone pana la 3@4;D t pana in ?;;;. Aceasta inseamna ca importurile vor repreenta aprox. +E din productia anuala de araide autotone. =axele pe cota parte au inlocuit cotele precedente care nu permiteau importul produselor peste o anumita

cantitate. /e exemplu araidele cu coaja incadrate sub cota vor avea un pret de DD centi  per ' dar pentru cele importate ce nu se incadreaa in aceasta cota vor avea un pret de )3)E valoare adau'ata. 6ste important de amintit ca aceste restrictii cresc pretul  bunurilor care nu se incadreaa in aceasta cota dar si a celor care se incadreaa prin reducerea cantitatii disponibile pentru import. Zahar

aarul este un alt exemplu impresionant care a reusit sa atra'a interesele consumatorilor. #n raport contabil a aratat ca pro'ramul aarului in S#A inclusiv cotele tari!are la import ii costa pe consumatori peste )4 miliarde 5 pe an. Importurile pe aar peste cota admisa erau taxate cu )D centi pe ilo'ram. /aca aceste cote ar !i eliminate preturile aarului importat ar scadea cu 44E. Sin'urii care au dus o lupta !ara succes pentru eliminarea acestor cote au !ost producatorii de bomboane. Lapte

/e la Actul de Ajustare A'ricola din )*@@ 'uvernul S#A a restrictionat in mare parte importurile la produsele derivate din lapte de vaca. Cotele au limitat importurile la aproximativ ?E din totalul productiei americane de lapte. Similar in operare cu  pro'ramul araidelor pro'ramul cu privire la lapte limiteaa importurile pentru a preveni scaderea preturilor lucru ce ar deranja pro'ramul 'uvernului de a mentine preturi ridicate  pentru lapte. In con!ormitate cu I=C  S#A americanii ar casti'a cel putin ) miliard 5 in bene!icii nete prin eliminarea cotelor de import pentru lapte. Prin scimbarea structurii cotelor  parte noile cerinte 7A== vor ajuta consumatorii prin permiterea importurilor mai mari de unt brana lapte pra! de'resat. Ca si in caul aarului si araidelor numai politica impiedica americanii de a cumpara atat de multe produse lactate din import pe cat ar dori. Nu exista o ratiune economica  pentru aceste restrictii. Actul Jones

/esi masurile de 0cumpara made in America1 isi 'asesc calea in diverse parti ale le'islatiei aceasta nu a impiedicat Giroul de &epreentanta Comerciala al S#A de a se  plan'e de exemplu de 'uvernul Grailiei care isi mentine propria politica de 0cumpara autoton1. Sistemul elaborat al cotei in importurile a'ricole in S#A de asemenea nu impiedica #S=& de a protesta la politicile statului 9onduras care aplica taxe si cote diverse la importuri. 07uvernul S#A s2a opus !erm acestei politici care limiteaa accesul  produselor a'ricole americane in aceste state1. In )**? #niunea 6uropeana a stabilit un pro'ram pentru liberaliarea practicii cabotajului. In timp ce cabotajul in spatiul iberic a !ost liberaliat #6 a permis Spaniei sa restrictionee navi'atia comerciala spre si in spatiul Insulelor Galeare Canare Ceuta si Mililla la vase spaniole pana la ) ianuarie )***. Ironia acestor plan'eri este ca le'ile S#A spun ca este necesar ca toate bunurile importate in S#A si majoritatea exporturilor produselor produse sau transportate cu asistenta 'uvernului S#A sa !ie transportate cu vase inre'istrate in S#A. Actul Hones semnat in )*?; interice ca transporturile mar!urilor pe apa intre porturi americane sa !ie !acute numai cu vase construite si inre'istrate in S#A si a caror propietari sunt cetateni ai S#A.

 Antidmping

 /umpin'2ul repreinta vanarea mar!urilor pe piata externa la preturi mai scaute decat acelea de pe piata interna si mondiala practicata de unele tari in scopul inlaturarii concurentilor si al acapararii pietelor externe. In America s2au implementat le'i anti2 dumpin' protectioniste si anti2consumator cu scopul de a exclude produsele externe ale caror preturi sunt sub costul de productie dar si cu scopul de a proteja producatorii interni. Pe termen lun' aceste le'i impiedica companiile straine sa invadee piata americana sau sa !ie stabilit un monopol de catre acestea insa pe de alta parte aceste le'i restrictioneaa accesul consumatorilor la o varietate cat mai mare de produse ei avand acces doar la produse locale la preturi ridicate. In orice ca le'ile anti2dumpin' nu sunt baate pe ipotee economice solide deoarece cateodata pentru o !irma care are pierderi este necesar ca sa se stabileasca preturi sub costurile de productie pentru a2si vinde produsele si ast!el sa evite !alimentul. #n exemplu concludent pentru aceasta situatie este repreentat de anul )*>; cand America a acuat Haponia de dumpin' in vanarea cip2urilor de memorie pe pietele americane si nu numai. Insa s2a dovedit ca acestia nu practicau dumpin' ci doar au incercat sa isi vanda produsele pentru ca erau in pierdere din caua concurentei puternice din partea coreenilor si altor producatori in domeniu. #n alt exemplu de anti2dumpin' a !ost in caul pietei de paste din America. Companiile americane detineau >;E din piata interna a pastelor. Insa in'rijorarea lor a !ost ca pastele italiene importate le2au taiat din vanarile lor. /esi preturile la pastele italiene erau de doua ori mai mari decat pastele americane I=C i2au acuat de dumpin' pentru a2si  proteja propria piata si le2au adau'at un tari! aditional de 4+E pentru a putea creste si ei  preturile. #n alt exemplu de anti2dumpin' il repreinta piata tomatelor din America %atina cand cea mai mare amenintare la adresa producatorilor interni era repreentat de rosiile mexicane. In scopul de a multumi producatorii de tomate din Florida care au incercat de2 a lun'ul anilor sa limitee concurenta mexicana /epartamentul Comertului din S#A i2au acuat pe mexicani de anti2dumpin'.Insa acuatia a !ost respinsa de I=C dar acestia nu au renuntat si au incercat si a doua oara sa demonstree ca tari!ele concurentei mexicane erau neloiale !olosind2se in calculele lor despre preturi doar de lunile ianuarie si !ebruarie )**D si martie si aprilie )**3. 7re' &us!ord a scris in all Street Hournal ca un alt atac in care americanii au trisat a !ost atunci cand au impus mexicanilor sa ambalee rosiile la !el cum erau ambalate cele americane stiind totusi ca cele mexicane erau mai sensibile si trebuiau ambalate cu  precautie in cutii de carton pec and cele din Florida erau mai tari si nu necesitau ambalare speciala. /upa toate aceste piedici suportate de producatorii mexicani de tomate acestia s2au simtit constransi si au ajuns la un compromis cu producatorii americanii de a stabili un  pret minim pentru exporturile catre S#A evitand ast!el aplicarea le'ilor anti2dumpin' care ar !i !ost un pas spre disparitia lor de pe piata americana. #n raport I=C a recunoscut ca le'ile anti dumpin' sunt de !apt in bene!iciul  producatorilor si nu a consumatorilor.

In concluie le'ile anti2dumpin' sunt abuive deoarece !ormulele !olosite pentru a calcula preturile de ruinare sunt de cele mai multe ori partinitoare. < re!orma majora ar putea !i ca le'ile anti2dumpin' sa !ie avantajoase pentru consumatori insa acest lucru probabil nu se va intampla. Mai mult decat atat 'uvernul !ederal nu ar trebui sa tratee in mod di!erit societatile straine !ata de cele nationale atunci cand calculeaa preturile de ruinare. Concluii: /esii Americanii denunta protectionismul in alte tari pe teritoriul lor inca exista iar in ultimii ani au aparut din ce in ce mai multe 'rupari industriale anti2protectioniste. Jn timp ce producatorii americani de oțel si semiconductoare !avoriea- utiliarea le'ilor antidumpin' și alte mijloace de a limita concurența str-in- companiile americane care !olosesc oțel s2au unit pentru a !ace lobb8 $mpotriva a ast!el de restricț ii Pe plan international crearea