Un val un ocean

Bert Hellinger

Un val, un ocean

Bert Hellinger

Un val, un ocean Izvorul nu are nevoie så întrebe care este calea sa Experien¡e ¿i Reflec¡ii

Colec¡ia Constela¡ii Sistemice

Bucure¿ti, 2010

Titlul original din limba germanå: „Die Quelle braucht nicht nach dem Weg zu Fragen. Ein Nachlesebuch.(2nd ed.) 2007” Versiunea din limba englezå: „No waves Without the ocean. Experiences and Thoughts. 2006” Versiunea din englezå (Jutta ten Herkel ¿i Sally Tombleson 2006)

Traducere din limba englezå: 1. Ioana Ciocotea, 2. Ileana Amaximoaie Editor: Daniela Pascu Graficå coperta: Carmen Ene Tehnoredactare: Monica Hodor Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României HELLINGER, BERT Un val, un ocean / Bert Hellinger; trad.: Ileana Daniela Amaximoaie. Bucure¿ti: Cartea Daath, 2010 ISBN 978-973-88581-7-6 I. Amaximoaie, Ileana Daniela (trad.) 159.9 Toate drepturile asupra prezentei edi¡ii apar¡in în exclusivitate editurii Cartea Daath. Reproducerea integralå sau par¡ialå a textului sau a ilustra¡iilor din aceastå carte poate fi fåcutå numai cu acordul editorului.

Copyright © 2010, Ion Bucur, Editura Cartea Daath, Bucure¿ti è 2010, Editura Cartea Daath

Cuprins Nota traducåtorilor .........................................................17 Cuvânt înainte ................................................................21 Despre aceastå carte ......................................................25 Note din partea traducåtorilor .......................................31

Calea conştientizării Introducere .....................................................................33 Adevårul .........................................................................33 Dialectica ........................................................................36 Percep¡ie ¿i gândire........................................................37 Calea fenomenologicå a con¿tientizårii.........................38 Insight-ul apare atunci când te ab¡ii ..............................41 Psihoterapia ¿tiin¡ificå ¿i psihoterapia fenomenologicå .....42 Perspectiva mai largå .....................................................46 Întregul ...........................................................................48 Fântâna ...........................................................................50 A auzi ¿i a vedea ............................................................51 Insight ¿i ac¡iune ............................................................52 Percep¡ie ¿i îndoialå .......................................................53 Tipare ale gândirii ¿i destinului .....................................55 Întreruperea tiparului .....................................................56 Luminå ¿i întuneric.........................................................56 Maestru ¿i discipol..........................................................57 Insight ¿i iluminare.........................................................58 Noaptea întunecatå a sufletului .....................................58 În¡elepciune....................................................................59

3

Bert Hellinger

Despre emoţii Introducere .....................................................................61 Diferen¡ierea emo¡iilor ...................................................61 Meta-sentimentele ..........................................................66 Furie, disperare, iubire...................................................67 Ura ..................................................................................68

Sufletul Introducere .....................................................................71 Extensia sufletului ..........................................................71 Calea ...............................................................................72 Legile sufletului ..............................................................73 Boala ¿i sufletul ..............................................................75 Boala, sufletul ¿i „Eul”....................................................76 Dimensiunile sufletului ..................................................79 Scopul vie¡ii ....................................................................84 Gemeni ...........................................................................85 A fi în serviciul ...............................................................86 Comemorare la Auschwitz.............................................89 Comemorarea care încheie ¿i unificå ............................91 Criminalii sunt atra¿i cåtre victimele lor ........................94 Pace pentru agresor ¿i victimå.......................................95 Binele ¿i råul...................................................................95 A face pe eroul fårå a-¡i asuma riscurile........................97 Cu respect fa¡å de suflet.................................................97 A asculta mesajul sufletului..........................................100 Igiena sufletului............................................................101 Deta¿area ......................................................................101 Procesul învå¡årii nu se ridicå la nivelul bogå¡iei sufletului.........................................102

4

Un val, un ocean

Despre soartă Con¿tiin¡å ¿i soartå .......................................................105 Con¿tiin¡a personalå.....................................................107 Con¿tiin¡a colectivå ......................................................109 Soartå ¿i libertate ..........................................................110 Via¡å împlinitå...............................................................113 Destin ¿i credin¡å .........................................................116 Destinul ¿i sufletul .......................................................119

Acceptarea şi consimţirea vieţii Introducere ...................................................................121 Fericire ..........................................................................121 Semne ale fericirii.........................................................122 Calea fericirii.................................................................123 Auto-realizarea ¿i completitudinea ..............................124 Vindecare ¿i sånåtate....................................................125 Limitele con¿tiin¡ei .......................................................127 Vinovå¡ie ¿i inocen¡å ....................................................131 Pace...............................................................................134 Supravie¡uind supravie¡uirii .........................................134 A primi cu smerenie ....................................................135 Solda¡ii ¿i råzboiul ........................................................136 A primi cultura ¿i ¡ara celuilalt .....................................137 Binecuvântarea deghizatå ...........................................138 A lua via¡a de la capåt dupå ce ai fost salvat ..............138 Recuno¿tin¡å .................................................................139 Echilibru........................................................................141 Uitarea spiritualå ..........................................................142 Darul .............................................................................143 Fiin¡å ¿i timp .................................................................143 Plenitudine....................................................................144

5

Bert Bert Hellinger Hellinger

Bărbaţi şi femei Introducere ...................................................................147 Bårba¡i ¿i femei.............................................................147 A da ¿i a primi în rela¡ia de cuplu ...............................148 Schimb ¿i iubire............................................................150 Viitorul ..........................................................................150 Animus ¿i anima ...........................................................150 Masculin ¿i feminin ......................................................151 Întreaga for¡å ................................................................151 Sårutul...........................................................................153 Unitate ¿i diferen¡å .......................................................153 Cum se împline¿te iubirea ..........................................155 A privi împreunå cåtre ceva nou .................................156 Rela¡ia de cuplu are întâietate fa¡å de rolul de pårinte.................................................157 Ce creeazå ordine în familiile cu parteneri din culturi diferite....................................157 Partenerii anteriori sunt reprezenta¡i de copii.............161 Copii sunt influen¡a¡i de rela¡iile ne¿tiute ...................164 Cåsåtoria între parteneri de culturi diferite .................164 Cåsåtoria cu un geamån...............................................166 O fericire mare necesitå curaj ......................................166 Fericire ¿i nefericire......................................................167 Låsând iubirea så creascå.............................................167 Adevårata valoare.........................................................168 Imaginile iubirii ............................................................169 Fricå ¿i fascina¡ie ..........................................................169 Frica de iubire ..............................................................170 Intimitate.......................................................................170 Rolul de mamå ¿i rolul de tatå în interiorul cuplului.......171 A auzi ¿i a vedea în rela¡ia de cuplu ...........................172 Opinie ¿i observa¡ie .....................................................172 Triumf ¿i gelozie...........................................................172 6

Un val, un ocean Måsura potrivitå a råzbunårii ¡ine de iubire ................173 Un nou început ............................................................174 A låsa în urmå...............................................................175 Separarea ......................................................................176 Separarea plinå de smerenie........................................177 Durerea separårii..........................................................177 Fericire ¿i måre¡ie .........................................................178 Sterilizarea ¿i rela¡ia de cuplu ......................................179 Via¡a obi¿nuitå ..............................................................179 Iubirea în timpurile noastre .........................................181 Iubire ¿i lege .................................................................181 Legåtura cu familia de origine .....................................183 Iubirea ¿i sufletul..........................................................184 Iubirea ¿i a fi îndrågostit ..............................................187 Solu¡ii ............................................................................188 Completare ...................................................................189 Iubire ¿i respect ............................................................191 Iubire ¿i existen¡å .........................................................197

Ce creează ordine în familii Introducere ...................................................................199 Dreptul de a apar¡ine ...................................................199 Cine apar¡ine sistemului de familie .............................200 Binele ¿i råul în familie ................................................201 Perfec¡iunea..................................................................202 Acceptarea pårin¡ilor ....................................................203 A te înclina în fa¡a pårin¡ilor ........................................204 Dobândirea påcii interioare prin smerenie .................204 Tatå ¿i copil ..................................................................205 Pårin¡ii sunt ei în¿i¿i parte din fenomenul vie¡ii...........206 Vinovå¡ie ¿i grandoare .................................................207 Legile iubirii între pårin¡i ¿i copii.................................209 Iubire de copil ..............................................................210 Iubire ¿i putere .............................................................211 7

Bert Hellinger Iubire ¿i neputin¡å ........................................................211 Luptele de putere .........................................................212 Binecuvântarea.............................................................213 Grija fa¡å de pårin¡ii în vârstå.......................................213 Copii care mor devreme ..............................................214 Cei vii ¿i cei mor¡i.........................................................215 Moartea unui copil .......................................................216 Repro¿ul ca substitut pentru durere ............................217 Idealizarea ca substitut pentru durere .........................218 Doliul plin de importan¡å ¿i doliul cu smerenie .........218 Folosirea numelui celor mor¡i......................................219 Mor¡ii care nu sunt recunoscu¡i ...................................219 Copiii nenåscu¡i din familie .........................................220 Despre un copil avortat ¿i fra¡ii lui ..............................221 Abandonarea copiilor...................................................222 Ispå¿ire..........................................................................224 Secretele de familie ......................................................225

Handicapul în familie Copilul cu dizabilitå¡i ...................................................227 Un frate cu dizabilitå¡i ..................................................227 Copii care suferå de Thalidomide ...............................229 Dizabilitatea partenerului.............................................230 Pårin¡i cu dizabilitå¡i.....................................................231 Tåria care vine din dizabilitate.....................................232 Ordinea creatå de preceden¡å .....................................233 Un copil posedat de diavol..........................................233 Acceptarea unui substitut.............................................234 Când ar vrea un tatå divor¡at så aibå grijå de copii såi?..............................................235 Onorarea pårin¡ilor.......................................................235 Onorare sau supunere .................................................235 Lege ¿i iubire ................................................................237 Despre iubire ¿i via¡å ...................................................237 8

Un val, un ocean Când un pårinte moare prea devreme ........................238 Leul ...............................................................................238 Cum så-¡i onorezi pårin¡ii care au murit......................240 Sentimente rånite..........................................................240 Arogan¡a .......................................................................241 Durerea separårii..........................................................241 Råmas bun ....................................................................242 Legea în armonie..........................................................243

Boală şi vindecare în familie Introducere ..................................................................245 Iubirea care duce la boalå ¿i iubirea care vindecå......245 Simetria ascunså a iubirii .............................................248 Redirec¡ionarea ............................................................256 Psihoterapie ¿i medicinå ..............................................256 Boalå ¿i ordine..............................................................258 Boala ca proces de vindecare a sufletului...................259 Cancerul .......................................................................259 Anorexia ¿i bulimia ......................................................265 Supraalimentarea ¿i postul...........................................266 Mâncatul compulsiv .....................................................267 Alergiile ........................................................................268 Astmul...........................................................................268 Depresia .......................................................................268 Dinamicile de familie ¿i psihozele...............................270 Constela¡iile de familie.................................................271 Mi¿cårile sufletului........................................................272 Iubirea ..........................................................................274 Solu¡ia ..........................................................................274 Mi¿carea întreruptå ......................................................277 Ce conduce la nevrozå.................................................278 A muri dând na¿tere unui copil ...................................279 Iubirea în¡eleaptå ¿i iubirea magicå.............................281 Respectul pentru limite ................................................282 9

Bert Hellinger Iluzia auto-realizårii......................................................283 Copiii cu handicap sever .............................................284 Boala ¿i echilibrul.........................................................286 Incestul ........................................................................287 Solu¡ii pentru genera¡iile care urmeazå.......................291 Respect în loc de ispå¿ire.............................................292 A muri în locul altcuiva ................................................293 Linia de sfâr¿it...............................................................294

Constelaţiile de familie şi mişcările sufletului Introducere ...................................................................295 Constela¡ia de familie ...................................................295 Efectele constela¡iilor de familie..................................298 Ce poate fi observat în constela¡iile de familie ...........299 Sufletul cunoa¿te calea.................................................299 O modalitatea de a lucra cu constela¡iile de familie...301 Întrebåri standard .........................................................303 Gravitate ......................................................................304 Metoda sistemicå ..........................................................305 A råmâne cu ceea ce este esen¡ial ...............................305 Câmpul de energie ......................................................306 A repara sau a vindeca.................................................309 Vindecarea ca un dar ...................................................310 Explica¡iile nu ajutå ......................................................311 Curajul de a privi adevårul în faţă, a¿a cum apare .......312 Descurajarea curiozitå¡ii...............................................314 A atinge iubirea din suflet............................................314 Limitele constela¡iilor de familie..................................314 Viii ¿i mor¡ii ..................................................................315 În¡elepciunea care decurge din împårtå¿irea sufletului comun ...............................316 Ajutorul care vine din a fi în rezonan¡å.......................318 10

Un val, un ocean Tråirile unui reprezentant ............................................321 Cât de autentici sunt reprezentan¡ii?............................322 Protec¡ie pentru reprezentan¡i .....................................323 Evenimente care au întâietate......................................324 Realitatea .....................................................................325 Interpretårile limiteazå .................................................327 Efectul asupra membrilor absen¡i ai familiei...............328 Când e o constela¡ie încheiatå?....................................328 A privi înainte, avându-mi pårin¡ii în spate.................328 Considera¡ie .................................................................329 Minimalism ..................................................................329 Ac¡iunile urmeazå sufletul ...........................................330 A låsa deoparte imaginea constela¡iei ........................331 A fi eficient fårå a interveni .........................................332 Vidul gol .......................................................................332 A te låsa dus de moment..............................................337 Solu¡iile au nevoie så se coacå ....................................337 Renun¡area ca solu¡ie ...................................................338 A låsa deoparte, ca solu¡ie ...........................................339 Frazele vindecåtoare ....................................................340 Profunzimile sufletului .................................................343 Mai stau pu¡in ...............................................................345 Ceea ce este familiar ¿i u¿or.........................................346 Vindecarea sufletului familiei ......................................347 Iluminare ......................................................................348 Cum reu¿esc constela¡iile de familie: o privire generalå......348 Calea cåtre con¿tientizare ...........................................348 Procesul ........................................................................350 Constela¡iile de familie.................................................350 Clientul..........................................................................351 Terapeutul ...................................................................352 Reprezentantul ............................................................353 Întrebårile ....................................................................354 Centrare .......................................................................355 11

Bert Hellinger Semnul ..........................................................................356 Deschidere ...................................................................356 Începutul.......................................................................357 Procedura ....................................................................358 A lucra cu esen¡a ..........................................................360 Spa¡iul ..........................................................................360 A lua parte ...................................................................361 Câmpul de energie .......................................................362 Cei mor¡i .......................................................................362 Sufletul .........................................................................363 Iubire ...........................................................................365 Echilibru........................................................................365 Întâietatea primului nåscut ..........................................365 Integritate .....................................................................366 Solu¡ia ..........................................................................366 Cunoa¿tere ¿i a cunoa¿te .............................................368 Constela¡iile de familie ¿i mi¿cårile sufletului .............370 Legile con¿tiin¡ei colective ...........................................372 Legile con¿tiin¡ei personale .........................................374 Mi¿cårile opuse ale celor douå con¿tiin¡e ...................377 Mi¿cårile sufletului........................................................378 Experien¡e legate de mi¿cårile sufletului.....................379 Cei mor¡i .......................................................................386 Stråmo¿ii .......................................................................390 Moartea .........................................................................391 Viitorul ..........................................................................393

A ajuta şi a găsi soluţii Introducere ...................................................................395 Solu¡ii fårå probleme....................................................395 Intui¡ie ¿i solu¡ie ...........................................................396 Solu¡iile urmeazå iubirea .............................................396 Descrierea problemei men¡ine problema....................397 Flexibilitatea sus¡ine gåsirea solu¡iilor.........................397 12

Un val, un ocean Arta de a ajuta...............................................................398 A privi la timpul care a mai råmas...............................405 În rezonan¡å cu moartea ..............................................405 Legåtura ¿i cre¿terea interioarå ....................................406 Abordåri terapeutice.....................................................408 Runda............................................................................409 Douå modalitå¡i de a ajuta...........................................410 Respect..........................................................................411 Re¡inere.........................................................................413 Rezisten¡å......................................................................414 Consecin¡e care dureazå ..............................................414 Mila ..............................................................................414 Integritate......................................................................416 Psihoterapie în armonie ...............................................417

Poveşti şi povestiri Introducere ...................................................................421 Destinul reflectat în oglinda pove¿tilor ¿i povestirilor........421 Adevårata temå.............................................................421 Perdeaua de fum ..........................................................422 Punctul de cotiturå .......................................................422 Porti¡a de scåpare.........................................................423 În¿elåciunea..................................................................424 Turnura .........................................................................425 Adevårul ascuns ...........................................................425 Simptomele...................................................................426 Solu¡iile .........................................................................426 Utilizarea pove¿tilor ca ¿i contramåsuri.......................427 Exemple de pove¿ti folosite ca ¿i contramåsuri..........427 Ajutorarea copiilor prin intermediul pove¿tilor ..........428 Udatul patului...............................................................429 Constipa¡ia ....................................................................431 Un copil care se scapå pe el ........................................431 Un copil încåpå¡ânat ....................................................433 13

Bert Hellinger

Religia Introducere ...................................................................435 Religiile stabilite ...........................................................435 Cealaltå credin¡å ...........................................................440 Respectând misterul .....................................................441 A råmâne nemi¿cat .......................................................443 Imagini ale lui Dumnezeu............................................445 Cultul Fecioarei Maria ..................................................446 O criticå asupra bisericii...............................................446 Bunul cel mai de pre¡...................................................446 Mi¿cårile sufletului........................................................448

Viaţa şi moartea Introducere ...................................................................451 Centrare ¿i moarte ........................................................451 Cei vii ¿i cei mor¡i.........................................................453 Prezen¡å ¿i absen¡å.......................................................454 Mi¿carea cåtre moarte ..................................................456 A lua ¿i a låsa via¡a .......................................................456 Moarte ¿i completitudine .............................................459 Respectul pentru cei mor¡i...........................................460 Cei care mor tineri........................................................463 Avorturile ......................................................................464 Moartea este mai mårea¡å decât via¡a..........................465 Moartea violentå...........................................................466 Donarea de organe.......................................................467 Despre a muri ¿i cei mor¡i............................................468 Moartea timpurie ..........................................................469 Moarte ¿i reconciliere...................................................471 Frica de moarte.............................................................474 Împåcarea cu cei mor¡i ................................................475 Imagini ale vie¡ii ¿i ale mor¡ii.......................................478 Întâietatea vie¡ii ............................................................480 14

Un val, un ocean Sufletul ..........................................................................482 Calea cåtre moarte........................................................483 Intervalul.......................................................................486 A tråi pânå la sfâr¿it......................................................487 Gânduri de încheiere ...................................................488 Via¡a merge mai departe ..............................................488 Fericirea ........................................................................488

Epilog – O scurtå privire prin studio Procesul creativ ............................................................489 Pove¿tile........................................................................492 Credin¡a mai mare ........................................................493 Musafirul .......................................................................495 Re¡inerea.......................................................................497 Cercul............................................................................498 Aforisme........................................................................500 A vorbi ¿i a gândi .........................................................501 Curajul pentru minimalism ..........................................505 Mi¿cårile sufletului........................................................506 Cei mor¡i .......................................................................510 Teme contemporane ....................................................511 Noi perspective ............................................................513 Perspectivå....................................................................515 Despre autor.................................................................521

15

Nota traducătorilor

C

artea „Un val, un ocean” este o carte de referin¡å atât în portofoliul cår¡ilor scrise de Bert Hellinger cât ¿i în bibliografia psihoterapiei sistemice, transgenera¡ionale ¿i de scurtå duratå. Acest lucru se datoreazå faptului cå prin aceastå carte, ce reune¿te o colec¡ie de experien¡e, reflec¡ii ¿i în¡elegeri, Bert Hellinger reu¿e¿te så promoveze noi concepte referitoare la con¿tiin¡a personalå, con¿tiin¡a de familie, meta-con¿tiin¡å, legile iubirii ¿i legile ajutorului. Pentru mine traducerea acestei cår¡i a reprezentat o experien¡å complexå, care s-a adresat deopotrivå min¡ii mele provocând-o în permanen¡å, ducând-o dincolo de grani¡ele oricårei hår¡i mentale învå¡ate vreodatå. Ea s-a adresat în acela¿i timp sufletului meu, purtându-l printr-o varietate ¿i o bogå¡ie de sentimente ¿i emo¡ii umane, împingâdu-l, de asemenea, dincolo de limite de care nu eram con¿tientå ¿i dincolo de care am descoperit sentimentele adevårate ascunse la un nivel de profunzime greu de sondat cu metodele obi¿nuite. Am råmas rând pe rând uimitå de complexitatea cår¡ii prin complexitatea autorului ei: Bert Hellinger, dupå cum singur o declarå, nu se considerå un psihoterapeut, dar provoacå tot ceea ce ¿tiam pânå la acest moment despre psihoterapia 17

Nota traducåtorului clasicå. Nu este un psiholog, de¿i reu¿e¿te så ajungå la cele mai insodabile profunzimi ale mecanismelor gândirii ¿i con¿tiin¡ei umane. Nu este filosof, dar ne încântå printr-un periplu în care redescoperim povestea nescriså a filosofiei despre om ¿i via¡å ¿i din care aflåm cå da, via¡a nu este bunul cel mai de pre¡. Am descoperit mai apoi un Hellinger dedicat rigorii ¿tiin¡ifice, aflat în slujba permanentå a adevårului observabil ¿i sim¡it de la care nu abdicå niciodatå, ¿i nu în ultimul rând un Hellinger poet, un poet de o uimitoare delicate¡e sufleteascå care face din cuvânt instrumentul cel mai de pre¡ , singurul capabil så redea adevårul surprins ca un instantaneu fotografic låsat mai apoi så plece pentru a ajunge acolo unde-i este locul: în suflet. Cine este Bert Hellinger? Este el magicianul care a descifrat care sunt legile iubirii magice ale copilului fa¡å de pårin¡ii såi? Este el me¿terul cuvântului care tope¿te, arde, vindecå ¿i ispå¿e¿te ceea ce a fost nespus, neexprimat, dar tråit pe deplin? Ce câ¿tiga¡i dacå citi¡i aceastå carte? Îndråznesc så spun cå o så cre¿te¡i cam cu atâ¡ia ani câ¡i Hellinger a reu¿it så punå în ea ¿i încå cu pu¡in mai mult: pentru cå da el, Bert Hellinger ne laså så-i continuåm munca ¿i så ne gåsim propriul drum urmându-l dupå cum sim¡im. La sfâr¿it, doresc så exprim recuno¿tin¡a pentru privilegiul de a-mi fi fost încredin¡atå traducerea acestei cår¡i care pentru mine a reprezentat o hranå spiritualå, sufleteascå ¿i umanå fårå precedent. Respectând dreptul de preceden¡å mul¡umesc celor care au fåcut posibilå aducerea în România a Constela¡iilor de familie, 18

Nota traducåtorului dezvoltarea primului val de practicieni ai acestei metode ¿i nu în ultimul rând facilitarea întâlnirii cu maestrul Bert Hellinger ¿i ob¡inerea drepturilor de traducere a acestei minunate cår¡i. Cunoscându-l în mod direct, am råmas în contact cu delicate¡ea ¿i sensibilitatea profundå a unui suflet aflat în rezonan¡å ¿i armonie cu tot ce este, inclusiv cu tragismul ¿i måre¡ia destinului umanitå¡ii despre care am în¡eles cå nu este în mâinile noastre, ci în mâinile nevåzute ale unei for¡e mai mari decât noi, din care via¡a a izvorât ¿i în care via¡a se tope¿te dispårând a¿a cum a apårut. Acesta este Bert Hellinger — terapeutul care î¿i permite så gre¿eascå, dar în fa¡a cåruia mi¿cårile sufletului par a nu mai avea secrete. Ileana-Daniela Amaximoaie Bucure¿ti, iulie 2010 Consimt propriei neputin¡e de a gåsi cele mai potrivite cuvinte care så surprindå intensitatea experien¡ei prilejuite de parcurgerea acestei lucråri. Am învå¡at de la Bert Hellinger câtå greutate au cuvintele ¿i cât de important este så-l alegi exact pe acela care surprinde cel mai bine nuan¡a semnifica¡iei pe care i-o atribui. ªi am mai învå¡at cå, dincolo de cuvinte ¿i de minte, existå o altå dimensiune neexploratå, dar intuitå; neclarå, dar securizantå, ce se mi¿cå dupå legi proprii ¿i într-un ritm al såu. În afara timpului, a polaritå¡ilor ¿i a valorilor tradi¡ionale. Este dimensiunea marelui suflet, a cårui pårticicå suntem fiecare. 19

Nota traducåtorului Este o carte ce poate fi cititå ¿i cu mintea ¿i cu sufletul. Sufletul „meu” a fost atins, a recunoscut ceva din ceea ce energia cår¡ii i-a adus ¿i poate, prin mi¿carea ce s-a ini¡iat, î¿i va gåsi mai u¿or calea cåtre caså. Drum bun ¿i ¡ie! Ioana Ciocotea noiembrie 2010

20

Cuvânt înainte „Am contribuit prin a da mai departe ceea ce mi-a fost dat, ¿i am facut-o cu bucurie.” Bert Hellinger

C

u bucurie în suflet constatåm al doilea pas prin care creatorul metodei constela¡iilor de familie, Bert Hellinger, este adus mai aproape de psihologii, psihoterapeu¡ii, facilitatorii de constela¡ii ¿i, în general, de publicul român interesat de constela¡iile de familie. Pentru noi, Asocia¡ia Românå de Terapii Sistemice, este un al doilea pas care aduce mai mult la luminå frumuse¡ea unei munci ce se dore¿te experimentatå, care poate bulversa tocmai prin profunzimea ¿i neconven¡ionalitatea ei, ¿i care, în mod misterios, nu poate fi prinså, de multe ori, în chingile logicii obi¿nuite. Înainte de a fi tehnicå, lucrarea are calitå¡ile unei cår¡i de referin¡å, de în¡elepciune, deoarece înmånuncheazå tot ceea ce autorul a strâns ca ¿i cunoa¿tere pe parcursul vie¡ii ¿i, în acela¿i timp, oferå posibilitatea fiecårui cititor de a-¿i lua ceea ce are nevoie în legåturå cu o anumitå temå. 21

Cuvânt înainte Apårutå ini¡ial în 2005, lucrarea adunå ¿i ordoneazå eforturile ¿i intui¡iile sale în legåturå legile iubirii ¿i în acela¿i timp cu efectele ¿i limitele con¿tiin¡ei. Textele sunt recolta seminariilor de constela¡ii de familie desfa¿urate între anii 1992-2000. Cartea surprinde esen¡a a ceea ce Bert Hellinger are de spus în legåturå cu modul de abordare a bolilor grave, a traumelor, psihozelor, a rela¡iei dintre agresori ¿i victime, dar, în acela¿i timp, oferå în¡elegerea sa asupra rela¡iilor umane în context mai larg, spre exemplu, asupra legilor iubirii în rela¡iile de cuplu, în rela¡iile dintre pårin¡i ¿i copii, a diferitelor efecte ale credin¡elor religioase, a întâlnirilor noastre cu mor¡ii ¿i moartea ¿i a modalitå¡ilor ¿i mijloacelor prin care putem contribui la dobândirea påcii ¿i reconcilierii. Dupå cum Bert Hellinger ¡ine så precizeze, textele cuprinse în carte, au apårut în mod spontan în moduri diferite: fie ca introduceri, fie ca ¿i comentarii, concluzii sau sinteze. Uneori ele au reprezentat råspunsuri la întrebårile puse pe parcursul seminariilor, discu¡iilor sau interviurilor. În receptarea insighturilor autorului, cititorul este invitat så în¡eleagå, în spiritul metodei fenomenologice, faptul cå ele se referå la o situa¡ie specificå ¿i au ie¿it la suprafa¡å tocmai datoritå acesteia. Astfel, ele nu trateazå un subiect la modul general, ci se referå doar la situa¡ia specificå pe care o prezintå. De fiecare datå când unele pår¡i seamånå, totu¿i fiecare oferå ¿i pune în luminå un alt aspect, a¿a cum reiese din contextul såu particular. 22

Cuvânt înainte A¿a cum Bert Hellinger o afirmå în mai multe rânduri, cea mai bunå întelegere a metodei ¿i insighturilor constela¡iilor familiale apare atunci când este luatå în considerare filosofia aflatå la baza acestora, ¿i anume fenomenologia ¿i metoda fenomenologicå de cunoa¿tere, a¿a s-a dezvoltat ea, începând cu Edmund Husserl ¿i Martin Heidegger. Dincolo de toate, contactul cu aceastå informa¡ie atinge sufletul într-un mod profund, misterios ¿i contribuie la experien¡e care prin excep¡ionalitatea lor ar fi suficiente în sine. Dacå, în plus, poate constitui ¿i un ghid pentru cei ce doresc så aprofundeze cunoa¿terea la nivelul sufletului, atunci consideråm cå menirea eforturilor noastre a fost atinså pe deplin. În cele din urmå, a citi orice lucrare a lui Bert Hellinger este o experien¡å în sine ¿i ne dorim så vå bucura¡i din plin de ea. Parafrazând-o pe colega mea traducåtoare, acesta este Bert Hellinger, terapeutul care î¿i permite så gre¿eascå, dar care se înclinå cu respect în fa¡a misterului fiin¡ei. Ion Bucur Facilitator de constela¡ii familiale Bucure¿ti, decembrie 2010

23

Despre această carte

A

¿a cum fructele verii sunt culese toamna, aceastå carte adunå ¿i pune în ordine eforturile din trecut ¿i intui¡iile pe care le-am avut la maturitate. A durat mult pentru a ajunge în acest punct. Începuturile mele sunt legate de dinamicile de grup. Cu ajutorul acestora am avut ocazia så observ ¿i så experimentez cum pot fi puse în armonie nevoile contradictorii ¿i sistemele de valori ale unui grup. Am fost martor cum un grup, fårå vreo presiune legatå de un lider sau o autoritate a fost capabil, pur ¿i simplu prin intermediul interac¡iunii umane, så ajungå la con¿tientizarea diferen¡elor ¿i, din acel moment, a fost stimulatå capacitatea grupului de a ac¡iona la unison. În acest fel, a putut fi gåsitå o solu¡ie adresatå tuturor celor afecta¡i. Urmåtoarea oprire a fost psihanaliza. A reprezentat o contrapondere la dinamicile de grup pentru cå tot interesul s-a mutat pe individ. ªi în acest caz, interesul era de a aduce la suprafa¡å ceea ce a fost fragmentat ¿i reprimat, pentru a-i da o valoare egalå cu partea vizibilå ¿i acceptabilå a psihicului. Aceastå etapå a fost urmatå de terapia primalå, care mi-a dat o în¡elegere ¿i o experien¡å mai profunde cu privire la psihanalizå. În cazul terapiei primale, interesul 25

Despre aceastå carte era de a aduce la suprafa¡å, într-un mediu securizant, emo¡ii neexprimate anterior. De-a lungul mai multor luni, am putut observa ¿i experimenta în mine însumi cum se manifestå diferite emo¡ii: ¿i am învå¡at cå unele emo¡ii au înlocuit ac¡iunea, în timp ce altele au fåcut posibilå ac¡iunea. Din acel moment am putut diferen¡ia între aceste douå categorii de emo¡ii; iar izbucnirile emo¡ionale nu må mai sperie. În tot acest timp am experimentat intens ¿i analiza tranzac¡ionalå. Ceea ce m-a fascinat cel mai mult a fost analiza scenariului de via¡å, cu alte cuvinte modul în care, cu ajutorul pove¿tilor ¿i al basmelor, poate fi aduså la suprafa¡å via¡a personalå ascunså a unei persoane. Am ajuns la o în¡elegere mai profundå a pår¡ii ascunse a pove¿tilor ¿i basmelor, astfel încât, a¿a cum s-a întâmplat ¿i cu emo¡iile din terapia primarå, acestea nu m-au mai putut seduce cu magia lor ¿i nu m-au mai putut separa de mine însumi. De exemplu, am recunoscut cå povestea „Micul Prin¡” nu reprezintå altceva decât o versiune mai dulce a suicidului, iar persoanele cårora le place aceastå poveste în mod special, nutresc în secret gânduri de sinucidere. Ulterior, pe måsurå ce am luat contact cu legile iubirii, am putut constata cå multe dintre povestirile preferate ale persoanelor sunt un indiciu al unei încurcåturi sistemice. Asta înseamnå cå scenariul de via¡å pe care îl urmeazå un individ descrie adesea destinul unui membru din familia de origine, destin în ale cårei i¡e individul este încâlcit, sub influen¡a con¿tiin¡ei de familie. 26

Despre aceastå carte Alte opriri importante în calea pe care am urmat-o: hipnoterapia lui Milton Erickson ¿i programarea neuro-lingvisticå (NLP). Pe lângå instruirea în observarea micromi¿cårilor, ele m-au învå¡at ¿i modalitatea de a lucra cu pove¿tile. Cum må implicasem în terapia de familie, am fost, din multe puncte de vedere, pregåtit. Încetul cu încetul, prin intermediul constela¡iilor de familie am descoperit legile iubirii ¿i în acela¿i timp efectele ¿i limitele con¿tiin¡ei. Aceste descoperiri au avut un impact pe termen lung asupra practicii mele terapeutice, influen¡ând de exemplu modul de abordare a bolilor grave, traumelor, psihozelor, rela¡iei dintre agresori ¿i victime. Dar, în afarå de psihoterapie într-un sens foarte restrâns, am dobândit o în¡elegere mai bunå a rela¡iilor umane în context mai larg, spre exemplu, a legilor iubirii în rela¡iile de cuplu, în rela¡iile dintre pårin¡i ¿i copii, a diferitelor efecte ale credin¡elor religioase, a întâlnirilor noastre cu mor¡ii ¿i cu moartea ¿i a modalitå¡ilor ¿i mijloacelor prin care putem contribui la dobândirea påcii ¿i reconcilierii. Aceastå carte surprinde esen¡a a ceea ce am de spus în legåturå cu aceste teme. Reprezintå, dintr-un anumit punct de vedere, o recoltå dar, ca så folosesc o altå metaforå, poate fi luatå drept ¿urubul de metal care leagå structurile unei clådiri ¿i le sus¡ine pentru a sta împreunå. Textele de fa¡å au apårut ini¡ial ca urmare a seminariilor de constela¡ii de familie sus¡inute între anii 1992-2000. Ele au apårut în mod spontan în 27

Despre aceastå carte moduri diferite: fie ca introduceri, fie ca ¿i comentarii, concluzii sau sinteze. Uneori ele au reprezentat råspunsuri la întrebårile puse pe parcursul seminariilor, discu¡iilor sau interviurilor. Datoritå faptului cå aceste seminarii, interviuri sau conferin¡e au fost înregistrate, ele sunt prezentate în forma lor originalå având interven¡ii editoriale minore. Acestea se referå la o situa¡ie specificå ¿i au ie¿it la suprafa¡å tocmai datoritå acesteia. Astfel, ele nu trateazå un subiect la modul general, ci se referå doar la situa¡ia specificå pe care o prezintå. ªi, de¿i anumite pår¡i seamånå unele cu altele, fiecare în parte oferå ¿i pune în luminå un alt aspect a¿a cum reiese el din contextul såu particular. Numai în capitolul „Pove¿ti ¿i basme” am organizat pove¿tile ¡inând cont de anumite tematici. Aceasta este o carte de referin¡å din multe puncte de vedere. Pe de o parte pentru cå este o antologie a ceea ce am strâns ca ¿i cunoa¿tere pe parcursul vie¡ii ¿i, pe de altå parte pentru cå fiecare individ poate gåsi în ea ceea ce-l intereseazå în legåturå cu o anumitå temå. Fiecare sec¡iune are o introducere ¿i, pentru a fi mai u¿or de parcurs am adåugat la sfâr¿itul cår¡ii un cuprins organizat pe tematici. Unii dintre cititori s-ar putea så resimtå lipsa unei teorii atotcuprinzåtoare a acestor texte. Dar la ce ar duce asta? Ele sunt parte a unui proces continuu, organic ¿i care încå dospe¿te. Experien¡a mea de a aduna ¿i a produce aceste texte seamånå cu povestea în care un student î¿i ia la întrebåri maestrul în ceea ce prive¿te libertatea. 28

Despre aceastå carte Maestrul spune: unii cred cå sunt în cåutarea propriului adevår al sufletului lor. Dar, Marele Suflet este cel care gânde¿te ¿i cerceteazå prin ei. ªi Marele Suflet î¿i poate permite multe gre¿eli, pentru cå unii sunt fal¿i jucåtori ¿i sunt înlocui¡i cu al¡ii noi. Aceia care, înså, î¿i permit cu adevårat så se lase condu¿i de Marele Suflet se råtåcesc mai pu¡in deoarece, asemeni înotåtorului care se laså cu încredere purtat de valuri ¿i se folose¿te de for¡a sa, are ¿ansa de a se låsa condus cåtre un nou ¡årm. A¿ vrea så mul¡umesc tuturor celor care au fåcut posibilå apari¡ia acestei cår¡i. Må refer ¿i la cei care au înregistrat ¿i filmat seminariile sau interviurile, ¿i în special lui Johannes Neuhauser ¿i Harald Hohnen. Michaela Kaden m-a ajutat så adun ¿i så editez textele. Dr. Norbert Linz a moderat interviul : „ O privire prin Studio” ¿i mi-a fåcut sugestii valoroase. Le mul¡umesc cu cåldurå. Aceasta este o carte pe care pute¡i s-o citi¡i de oriunde vå dori¡i ¿i pe marginea cåreia så reflecta¡i ¿i, în care, sper så gåsi¡i hrana de care ave¡i nevoie la nivel personal. Bert Hellinger

29

Notele traducătorilor din limba germană

A

ceastå colec¡ie de experien¡e, reflec¡ii, interviuri ¿i insight-uri reprezintå un ghid ¿i o carte de referin¡å pentru orice individ inspirat de legile iubirii, legi care par så atingå orice sferå a vie¡ii, de la rela¡ia cea mai intimå pânå la sistemul cel mai cuprinzåtor. De-a lungul unui proces aproape continuu de revizuire, am beneficiat de ajutorul nepre¡uit al lui Suzie Tucker, care a simplificat ¿i rafinat textul ¿i de ajutorul lui Kate Durbridge, care l-a corectat. Vrem så ne exprimåm recuno¿tin¡a atât fa¡å de ele cât ¿i fa¡å de Bert Hellinger pentru sfatul ¿i ajutorul acordate. Am încercat pe cât posibil så redåm texte uneori complexe într-un limbaj accesibil, care înså så reflecte fluen¡a expresivå ¿i greutatea limbajului oral ¿i scris al autorului. În ceea ce prive¿te întrebuin¡area anumitor termeni tehnici pe parcursul cår¡ii, ne-am låsat ghida¡i ¿i de alte texte similare ¿i de persoane care ståpânesc ¿i utilizeazå un limbaj modern ¿i practic. În consecin¡å, am ales så scriem cu litere mici urmåtoarele concepte: constela¡ii familiale, mi¿cårile 31

Notele traducåtorilor din limba germanå sufletului, legi ¿i legile iubirii, suflet ¿i marele suflet, inteligen¡a a tot ce este, con¿tiin¡a personalå, con¿tiin¡a de familie, con¿tiin¡a colectivå ¿i univers. Am întâmpinat câteva dificultå¡i legate de gen: cum så men¡inem un echilibru al genurilor asigurând în acela¿i timp fluen¡a. Solu¡ia a fost så alternåm genurile mai degrabå decât så optåm ¿i så recurgem prea des la pronumele impersonal „cineva” sau så scriem permanent el/ea. Consideråm cå în acest fel u¿uråm modul în care cititorii vor internaliza ideile importante ale cår¡ii. În cele din urmå, vrem så ne exprimåm recuno¿tin¡a pentru oportunitatea de a traduce aceastå carte. De multe ori, pe parcursul traducerii, ne-am oprit, am reflectat ¿i am discutat pe marginea textului. De multe ori asta ne-a provocat ¿i a impulsionat în noi în¿ine sentimente adânci care ne-au pus în contact mai profund cu propriile noastre vie¡i. Repetarea insistentå ¿i delicatå a gândurilor ¿i ideilor ne-a întårit ¿i a rezonat cu înså¿i fiin¡a noastrå, dându-ne energia ¿i pasiunea pentru a fi cu totul prezen¡i în aceastå muncå depuså. Jutta ten Herkel ¿i Sally Tombleson Londra, Septembrie 2005

32

Calea conştientizării Introducere Acest capitol ghideazå cititorul cåtre o stare interioarå. Aceastå stare va deschide calea cåtre o în¡elegere mai profundå, a acelei în¡elegeri care se ridicå deasupra solu¡iilor problemelor. Pentru a ajunge la ea e nevoie de: lipsa oricåror inten¡ii, curaj, deschidere, disciplinå ¿i acceptarea a orice ar putea ie¿i la suprafa¡å, chiar dacå acest lucru ne-ar cere så ne consumåm pânå la ultima picåturå. Frazele cheie care ne ajutå la în¡elegerea a ceea ce am exprimat mai sus sunt: calea fenomenologicå a con¿tientizårii, procedura fenomenologicå, acceptarea faptului cå ni se då un adevår ¿i cå, atunci când adevårul se aratå, e important så ac¡ionezi. Acest capitol reprezintå o teorie concentratå a con¿tientizårii. ªi are un efect filosofic. Dar, nu în ultimul rând, se bazeazå pe practicå ¿i trebuie în¡eleaså din perspectivå practicå.

Adevărul Adevårul apare ca un instantaneu, de nicåieri ¿i, într-o clipå, dispare în neant. Are darul de-a ne lumina, pentru ca apoi så disparå într-o clipå. Dar 33

Bert Hellinger pentru acea clipå cât este vizibil, acel adevår face diferen¡a. Nu existå dubiu în aceastå privin¡å. Pe de altå parte, totu¿i, dacå a¿ încerca så generalizez acest adevår, ar însemna så neg ceea ce este esen¡ial în legåturå cu adevårul ¿i percep¡ia. Este ca ¿i cum a¿ încerca så imortalizez acel moment pre¡ios. Astfel, må în¿el în ceea ce prive¿te natura adevårului. Adevårul este o comoarå efemerå. Cu toate acestea, adevårul este complet valid în acel moment în care stråluce¿te mai departe. Orice tentativå de apårare împotriva lui vine prea târziu, pentru cå instantaneul a dispårut deja. Participant: Dar acest instantaneu trebuie în mod necesar så fie subiectiv. Hellinger: Nu chiar. Când adevårul a ie¿it la suprafa¡å într-o constela¡ie oricine îl poate vedea. Participant: Dar numai dupå ce a¡i construit constela¡ia. Hellinger: Dimpotrivå. Nu sunt eu cel ce o construie¿te. O våd. Iese la ivealå imediat. A¿a cum s-a întâmplat la ultima constela¡ie când am våzut dintr-o datå cå problema era legatå de un copil avortat. Dintr-o datå, a apårut adevårul. Nu a apårut prin interven¡ia mea. Pur ¿i simplu l-am våzut. Participant: Dar apoi l-a¡i construit pentru clientul care lucra, reprezentând în constela¡ie copilul. Hellinger: Dacå încerci så construie¿ti constela¡ia aproape întotdeauna vei scåpa esen¡a, pentru cå ceea ce este construit nu implicå sufletul. Implicå doar mintea. Aceasta este o distinc¡ie 34

Un val, un ocean importantå. Am realizat cå atunci când lucrez o temå ¿i când ceva devine clar ¿i eu o descriu, e suficient så må uit la fe¡ele oamenilor ¿i så-mi dau seama dacå este corect sau nu. Oricine poate imediat citi pe fe¡ele lor dacå aceastå nouå revela¡ie le atinge sufletele sau nu. În secunda în care încerc ¿i construiesc ceva sau o formulez clar în mintea mea ¿i o spun, observ cå nu existå nici o reac¡ie. Sufletul lor nu reac¡ioneazå. În ceea ce prive¿te constructivismul, cineva î¿i poate pune întrebarea — cum se întâmplå cå într-o constela¡ie o construc¡ie are un efect ¿i în altele nu? Pentru cå existå ceva ce î¿i face efectul într-o constela¡ie ¿i care merge dincolo de construc¡ia constela¡iei. Altfel ar fi imposibil ca o construc¡ie så meargå ¿i alta nu. Ori ar func¡iona amândouå, ori ar e¿ua. Participant: Când este reprezentatå o familie ¿i când ordinea care lipsea devine clarå atunci po¡i så spui — acum terapia s-a încheiat? Sau cum s-ar prezenta constela¡ia atunci când clientul ar construi-o a doua oarå? Hellinger: Când cineva o construie¿te a doua oarå, acel cineva încearcå så recupereze adevårul care a dispårut. Dar nu po¡i så faci asta. Pentru cå deja a dispårut. Singurul motiv pentru care så construie¿ti o constela¡ie a doua oarå este pentru a vedea dacå apare la luminå o nouå informa¡ie sau dacå trebuie så lucrezi mai degrabå cu familia de origine decât cu familia actualå sau viceversa. ªi atunci într-adevår apare ceva în plus.

35

Bert Hellinger

Dialectica Pe parcursul unei conversa¡ii, în¡elegerea se dezvoltå în trei stadii. Primul stadiu este cel al ipotezei, care este ulterior înlocuitå de o ipotezå contrarå ¿i apoi, din cele douå, apare o sintezå. Aceastå sintezå devine la rândul ei o ipotezå, care din nou este înlocuitå de o ipotezå contrarå ¿i duce în continuare la o altå sintezå. Pentru a fi sigur, acest proces func¡ioneazå doar dacå ipotezele contrare nu reprezintå nici pe departe o opinie sau o obiec¡ie, ci o nouå în¡elegere. Asta face o diferen¡å enormå. Dacå o persoanå, pe parcursul unui dialog împårtå¿e¿te un anumit insight, experien¡å sau iubire, iar cealaltå persoanå are un insight sau experien¡å diferitå atunci, din punct de vedere dialectic, aceasta reprezintå o ipotezå contrarå ¿i într-adevår se poate transforma într-o recompunere a elementelor, ce i-ar putea îmbogå¡i pe amândoi. Adesea, dacå o persoanå are un insight care este împårtå¿it sub forma unei ipoteze, alte persoane vor avea o obiec¡ie sub forma unei ipoteze contrare, care va pune sub semnul întrebårii ipoteza originarå. De altfel, insight-ul ini¡ial se baza pe o percep¡ie care a fost atunci descriså. Ipoteza contrarå, pe de altå parte, trateazå ipoteza ini¡ialå ca pe o opinie, subminându-i, astfel, for¡a. Fraza cheie pentru acest tip de ipotezå contrarå este „ Da, dar...”. Prin utilizarea lui „Da, dar...” percep¡ia ini¡ialå este devalorizatå. De exemplu, dacå må uit la un munte ¿i spun „Da, dar..” nu mai sunt capabil så-l privesc într-un mod adecvat, chiar dacå este în fa¡a mea. Cu 36

Un val, un ocean „Da, dar...”-ul meu îi råpesc muntelui din grandoare ¿i impact. Obiec¡iile nu ne solicitå prea mult. Dar în¡elegerea cere capacitatea de a observa ¿i råbdarea de a permite unei noi experien¡e så iaså la suprafa¡å. De aceea obiec¡iile vin atât de u¿or. Insight-ul în schimb, cere timp. A¿ vrea så mai adaug încå ceva despre dialecticå. Dacå o persoanå are sau exprimå o obiec¡ie, acea persoanå posedå un anumit sim¡ al libertå¡ii. El sau ea poate avea acea obiec¡ie, fårå ca în mod necesar så ac¡ioneze în conformitate cu ea. Libertatea gândirii pare grozavå ¿i este înso¡itå de sentimentul puterii. Dacå aceastå persoanå decide înså så ac¡ioneze în concordan¡å cu obiec¡ia, acea libertate se diminueazå ¿i se transformå din ceva mare în ceva minuscul. Când toate posibilele obiec¡ii legate de un insight sau o experien¡å a cuiva sunt exprimate, ce-i mai råmâne de fåcut pentru a putea trece dincolo de acel insight? Din contrå, o persoanå care renun¡å în ciuda tuturor acestor obiec¡ii are pu¡inå libertate de gândire. ªi are doar foarte pu¡in spa¡iu de manevrå pentru cå el se focalizeazå pe realitatea observatå. În schimb, are multe posibilitå¡i de ac¡iune.

Percepţie şi gândire Existå multe cåi prin care te po¡i apropia de adevår. Eu urmez o cale pe care o cunosc bine, dar existå multe alte cåi alåturi de aceasta. Este 37

Bert Hellinger interesant înså cum, de¿i existå mul¡i compozitori, nu existå doi care så fi descoperit aceea¿i melodie. Fiecare are propriul insight. Fiecare melodie este diferitå ¿i fiecare, în felul ei, este frumoaså. Nu existå doi oameni care så aibå acela¿i insight asupra aceluia¿i lucru, ele diferå în nuan¡å unul de altul. Dacå ar avea aceea¿i viziune asupra aceluia¿i lucru, una dintre viziuni ar diferi u¿or fa¡å de cealaltå. Plenitudinea nu poate fi limitatå la o singurå cale. Unii oameni î¿i îngusteazå câmpul con¿tientizårii fåcând o afirma¡ie sau ridicând o obiec¡ie la care s-au gândit, fårå înså så aprofundeze, de fapt, ce înseamnå ceea ce afirmå. Astfel de afirma¡ii sunt ieftine. Oricine le poate face, chiar ¿i un nebun. Dar, când con¿tientizarea întâmpinå con¿tientizare, amândouå sunt încântate de reuniune. Gândirea fårå con¿tientizare se învârte întotdeauna în jurul aceluia¿i lucru — orice este familiar. Insight-ul nu poate apårea doar în urma gândirii. Insight-ul apare în urma con¿tientizårii. Apoi apare gândirea. Insight-ul începe cu con¿tientizarea ¿i se dezvoltå pe parcursul procesului de gândire.

Calea fenomenologică a conştientizării Ceea ce demonstrez aici este psihoterapia fenomenologicå. Fenomenologia este o metodå anticå filosoficå. Cere o auto-disciplinå uria¿å. Pentru a vå clarifica acest lucru voi vorbi despre mine însumi. Mi-am dorit så în¡eleg ce înseamnå con¿tiin¡a ¿i cum func¡ioneazå. 38

Un val, un ocean În termenii metodei fenomenologice, primul lucru pe care cineva îl are de fåcut este så uite tot ce a auzit despre subiect, în cazul de fa¡å subiectul fiind con¿tiin¡a. Fiecare trebuie så filtreze tot ce a învå¡at pânå la momentul prezent. E ca ¿i cum te-ai goli pe dinåuntru. Ulterior, e important så fii lipsit de orice inten¡ie, de exemplu, så nu-¡i dore¿ti så faci o descoperire uluitoare. Filtrezi tot ¿i te deschizi cåtre con¿tiin¡å ca ¿i cum te-ai deschide cåtre întuneric. Apoi a¿tep¡i. Eu am a¿teptat ani în ¿ir. ªi, în mod continuu, mi-am pus din nou ¿i din nou aceea¿i întrebare simplå: cum func¡ioneazå cu adevårat con¿tiin¡a? Ce se întâmplå în interiorul meu când îmi simt con¿tiin¡a? Ce se întâmplå în interiorul altor oameni când î¿i simt propriile con¿tiin¡e? ªi ce se întâmplå când ei nu simt nimic ¿i totu¿i se comportå ca ¿i cum sunt mâna¡i de ea? Apoi, dupå mul¡i ani, primul insight legat de con¿tiin¡å a ie¿it la luminå. Brusc am în¡eles ce este con¿tiin¡a. ªi am realizat de asemenea cå existå mai multe con¿tiin¡e, care existå pe niveluri diferite ¿i cå aceste con¿tiin¡e urmeazå cåile dictate de anumite legi. Aceste legi fundamentale sunt legile iubirii. Dar ceea ce a ie¿it la suprafa¡å în acel moment nu putea fi cuprins sau în¡eles dintr-o datå. Am putut prinde doar o parte din aceastå în¡elegere ¿i am realizat cå, în dedesubturile ei, mai era ceva pe care nu am putut pune mâna. Nu mi-am dorit cu adevårat så ating ceea ce era dedesubt; în schimb, mi-am dorit så las în¡elegerea la care ajunsesem så dospeascå din nou. Pentru cå m-am deschis încontinuu cåtre ceea ce era mai esen¡ial pe måsurå ce apårea ¿i dispårea, 39

Bert Hellinger am devenit parte a mi¿cårii ¿i, într-o clipå, am surprins noi aspecte ale mi¿cårii. În acest fel am lucrat cu con¿tiin¡a în practica mea, låsând-o så iaså la ivealå de la sine. Prin intermediul metodei fenomenologice aceste idei mi-au devenit clare. Fenomenologia care stå la baza acestei practici presupune o în¡elegere diferitå a conceptului ¿i experien¡ei adevårului, diferitå de normele acceptate. Adesea indivizii cautå så în¡eleagå prin adevår o credin¡å imobilå ¿i eternå. Atunci, cineva î¿i poate spune: am putut descoperi asta pentru mine, am putut-o în¡elege ¿i cu ceea ce am descoperit voi controla aceastå problemå ¿i poate chiar lumea. Un proces interior straniu poate începe cu ajutorul acestui tip de adevår. Dar adesea, acel adevår este numai imaginar. Între cei care cred un lucru ca fiind adevårat ¿i al¡ii care cred cå ei ¿tiu ce-i adevårat apare neîn¡elegerea ¿i fiecare dintre ei considerå cå de¡ine monopolul. ªi atunci, adevårul devine un instrument în jocul puterii. Cu to¡ii putem recunoa¿te aceastå situa¡ie. Lucrurile stau diferit în ceea ce prive¿te adevårul fenomenologic. Acest tip de adevår, apare doar pentru o clipå, în felul în care am putut vedea cu to¡ii în constela¡ii. Ceva iese la ivealå ¿i cineva percepe o licårire. Dar vai, când cineva încearcå så-l prindå, dispare într-o secundå. Dorin¡a de a lucra o temå este de fapt dorin¡a de a te agå¡a de un adevår mai vechi. În mod similar, frica a ceea ce poate fi dezvåluit este dorin¡a de a råmâne fidel unui adevår mai vechi, dar într-o altå formå. În acest caz individul dore¿te ca licårirea så disparå. Dacå adopt o atitudine 40

Un val, un ocean fenomenologicå înså, adevårul poate apårea când vrea el. Îl voi privi, må voi înclina în fa¡a lui ¿i îl voi låsa så plece a¿a cum a venit. Este mult mai eficient decât så vorbesc despre el. El doar este, apoi dispare iar. De aceea se dezvåluie în mod diferit de fiecare datå. Nu e niciodatå acela¿i de douå ori. Terapeutul e fericit când adevårul apare la ivealå, iar când adevårul dispare, îl laså så plece. La fel se întâmplå ¿i cu fericirea; e¿ti fericit când vine ¿i, când pleacå, îi dai drumul. În consecin¡å, nu poate exista nici o controverså cu privire la adevår. Care ar putea fi controversa? Adevårul iese la suprafa¡å, oricine îl poate vedea ¿i apoi dispare în dedesubturile de unde a apårut. Ceea ce a ie¿it la suprafa¡å atinge sufletului, de¿i nu ¿tiu cum. Dacå alerg dupå un pacient gândind — acum trebuie så vedem dacå putem pune lucrurile în ordine — atunci orice ar fi ie¿it la ivealå se retrage. Cade în derizoriu ¿i din foc råmâne doar cenu¿a. Deci, acest tip de terapie se bazeazå în primul rând pe atitudinea fenomenologicå: starea interioarå de venera¡ie în fa¡a adevårului. Astfel este evitatå tenta¡ia de a manipula adevårul sau de a-l dilua sau de a-l intensifica. Sunt într-o venera¡ie a adevårului ¿i-mi desfå¿or mai departe activitatea. Aceasta este terapia fenomenologicå. Sper cå am clarificat-o într-o oarecare måsurå.

Insight-ul apare atunci când te abţii Metoda fenomenologicå î¿i are originile în filosofie. O persoanå se confruntå cu necunoscutul, fårå ¡intå ¿i fårå fricå, uitând tot ce-a ¿tiut despre el 41

Bert Hellinger pânå în momentul de fa¡å. Ea se confruntå cu spa¡iul întunecat ¿i, dintr-o datå, surprinde esen¡a unui lucru. Când lucrez cu o familie, må raportez la membrii ei a¿a cum sunt, fårå inten¡ie, fårå chiar inten¡ia de a ajuta. ªi fårå så må tem de consecin¡ele a ceea ce a¿ putea så spun sau så fac. Pentru cå må retrag atât de complet, sunt capabil så våd unde må conduce constela¡ia. În acela¿i timp, må suspend pe mine însumi. Aceasta este modalitatea de a lucra fenomenologic. Nu se bazeazå nici pe teorie sau experien¡å anterioarå, ci mai degrabå pe dorin¡a de a face fa¡å momentului. ªi asta e foarte dificil pentru cå fiecare terapie reprezintå un nou risc. Procesul fenomenologic e lipsit de dorin¡å, cunoa¿tere sau fricå. El cautå ceea ce este în spatele a tot, principiul unificator, ¿i este sprijinit ¿i condus de acel ceva care stå în spatele tuturor dorin¡elor ¿i le define¿te. În esen¡å, aduce la suprafa¡å finalul. Aceasta înseamnå cå o terapie nu poate fi completå decât atunci când acest adevår ultim este adus la suprafa¡å ¿i când persoana este profund în unison cu acesta. Abia acum adevårul devine un fapt care poate fi integrat.

Psihoterapia ştiinţifică şi psihoterapia fenomenologică Psihoterapia fenomenologicå este la polul opus psihoterapiei ¿tiin¡ifice. ªtiin¡a experimentalå cautå, prin intermediul experimentului, un tipar care poate fi reprodus în a¿a fel încât, acelea¿i condi¡ii så 42

Un val, un ocean genereze acela¿i rezultat. În ¿tiin¡ele naturale e relativ u¿or så ob¡ii acela¿i rezultat din acela¿i experiment. Dar acest lucru nu este posibil în cazul sufletului. Dacå un individ decide så urmeze ¿i så dezvolte principiile unei psihoterapii ¿i investiga¡ii ¿tiin¡ifice, atunci trebuie så creeze un design experimental în care variabilele personale sunt efectiv excluse, lucrând astfel, doar cu cele externe. Dar a¿a cum vede¡i aici (Nota editorului „în cadrul constela¡iilor de familie”), ceea ce este personal are cea mai mare importan¡å. În constela¡ii nu po¡i dobândi nimic dacå nu iei în considerare ceea ce este personal. Acesta este unul dintre aspecte. În plus fa¡å de asta, psihoterapia ¿tiin¡ificå este linearå, ceea ce înseamnå: o cauzå specificå are un efect care duce la o anume consecin¡å. Din contrå, psihoterapia fenomenologicå cautå så stabileascå un context, fårå vreo inten¡ie anume în minte ¿i fårå fricå, cu alte cuvinte, fårå inten¡ia de a vindeca. Prin urmare, terapeutul care dore¿te så lucreze fenomenologic, trebuie så accepte lumea a¿a cum este. El nu trebuie så aibå nici cea mai micå dorin¡å de a schimba lumea. ªi asta cere ca el så se retragå. El acceptå boala clientului a¿a cum este. Nu are nici cea mai micå dorin¡å de a interveni. Un doctor vede situa¡ia diferit, pentru cå el are capacitatea, în mare måsurå, de a aplica ¿tiin¡ific cuno¿tin¡ele, ¿i aceasta este datoria lui. Dar ¡in så fac o distinc¡ie clarå. Acest tip de abordare nu func¡ioneazå în cazul constela¡iilor. În constela¡ii, terapeutul se suspendå 43

Bert Hellinger pe sine însu¿i ¿i creeazå un context mai larg. Dacå lucrez cu un client, atunci îi accept sistemul în totalitate. Nu doar må uit la client. Må uit de asemenea la sistemul lui, în special la acei oameni care au fost exclu¿i sau nu apar deloc, dar pe care îi simt, ¿i îi am în vedere tocmai pentru cå sunt neutru. Ei au un loc alåturi de mine, locul care le-a fost refuzat în sistem. În secunda în care îi iau cu mine, sunt în deplinå rezonan¡å cu sistemul ¿i cu clientul. ªi ceea ce simt este o mare afec¡iune pentru sistemul lui. Dacå må suspend pe mine însumi ¿i må deschid total cåtre situa¡ie, fårå inten¡ie sau fricå fa¡å de ceea ce ar putea ie¿i la ivealå atunci, dintr-o datå, sunt capabil så surprind esen¡ialul, ¿i care este dincolo de ceea ce este vizibil. ªi atunci îmi dau seama: în acest punct este cheia. ªi acest aspect este vital pentru gåsirea solu¡iei. Este relativ simplu så configurezi o constela¡ie de familie dar, când vine vorba despre a descoperi unde se aflå solu¡ia, acest lucru este posibil doar dacå persoana este în rezonan¡å. Atunci va deveni clar de la sine. ªi asta se nume¿te con¿tientizare fenomenologicå. Ea love¿te ca un fulger ¿i este întotdeauna în rezonan¡å cu marele tot. Ceea ce o diferen¡iazå în mod specific este aceea cå este o con¿tientizare cu iubire. Acest aspect este unul esen¡ial, pentru cå dacå este înso¡itå de iubire, este o con¿tientizare pe care te po¡i baza. ªi, prin urmare, aceastå modalitatea de a lucra nu poate fi învå¡atå a¿a cum înve¡i de obicei ni¿te reguli. Cu aceastå metodå, este mai degrabå 44

Un val, un ocean important ca cel care o practicå så se lase condus de ea ¿i så dobândeascå în¡elegere prin practicå ¿i råspuns. În acest fel po¡i lucra tu însu¡i cu ea. Dacå lucrez cu un client ¿i observ cå nu existå solu¡ie, atunci iau acest aspect cât se poate de în serios ¿i må retrag complet. ªi faptul cå må retrag nu må frustreazå. Dacå sunt cu adevårat în rezonan¡å, acest lucru nu are cum så må frustreze. Dar asta înseamnå så fiu complet în rezonan¡å. Apoi råmân cu ceea ce am con¿tientizat ¿i nu-mi permit så fiu distras de la ceea ce am con¿tientizat nici de cei care se opun, nici de nimic. Bineîn¡eles pot ¿i gre¿i. Asta îmi este clar. ªi atunci este necesarå rezonan¡a altor participan¡i — participan¡i care sunt aler¡i. Ei pot fi capabili så vadå ceea ce eu nu am surprins sau am trecut cu vederea. Atunci eu trebuie så am încredere în con¿tiin¡a lor. Totu¿i, când confrunt clientul cu cea mai severå consecin¡å a comportamentului såu ¿i cineva se aliazå cu clientul pentru cå ceea ce fac îl sperie, el interfereazå. Iar eu nu trebuie så permit aceastå interferen¡å — ea mi-ar slåbi for¡a. Terapeutul care lucreazå în acest mod este un luptåtor. În cår¡ile sale despre Don Juan, Carlos Castaneda descrie ce este acela un luptåtor. Un luptåtor, în acest context nu se sperie nici måcar de limita extremå — limita extremå fiind aceea în care este posibil ca toate så iaså bine sau så meargå prost. Totu¿i, experien¡a mea practicå mi-a aråtat cå, dacå un terapeut merge pânå la limita maximå, de cele mai multe ori asta duce la succes. Cu riscurile de 45

Bert Hellinger rigoare. ªi dacå unei persoane îi este teamå så-¿i asume aceste riscuri, atunci ea nu va fi capabilå så lucreze cu aceastå metodå. Pentru cå atunci când va ajunge la esen¡å, ¿i când totul devine o chestiune de via¡å ¿i de moarte, în acel moment, ea va trebui så fie capabilå så ia o decizie, atunci ¿i numai atunci, nu înainte. Astfel, cu acest mod de lucru, orice iese la ivealå indicå ¿i calea de urmat. ªi acea persoanå trebuie så se abandoneze acestui lucru, uneori chiar ¿i fårå så-l fi în¡eles pe deplin. Pentru cå felul în care stau lucrurile cu adevårat ¿i unde vor ajunge ele, devine clar abia la sfâr¿it, nu la început.

Perspectiva mai largă A¿ vrea så fac câteva precizåri în legåturå cu aceastå temå. Multe probleme apar pentru cå ne agå¡åm de ceea ce este în fa¡a noastrå, altfel spus, perspectiva îngustå ¿i limitatå. Când ne uitåm la problemele noastre sau la problemele din rela¡ia noastrå, sau în legåturå cu ceva ce ne este apropiat, adesea ne uitåm doar la ceea ce este la vedere în fa¡a noastrå, la ceea ce se vede în mod clar, ¿i scåpåm din vedere perspectiva mai largå, întregul. Dar, ceea ce este vizibil, perspectiva îngustå ¿i limitatå, capåtå for¡å ¿i semnifica¡ie doar în raport cu ceea ce este dincolo de ea. Solu¡iile apar când permitem o perspectivå mai largå asupra lucrurilor. În loc så ne uitåm numai la noi, la dorin¡ele noastre ¿i la ceea ce consideråm noi a fi 46

Un val, un ocean problemele sau rånile noastre sau chiar la visele noastre, ne uitåm la pårin¡ii ¿i la familiile noastre, la stråmo¿ii no¿tri sau la rude. ªi dintr-o datå ne trezim conecta¡i la altceva, împreunå cu mul¡i al¡ii, ¿i orice a pårut cândva înspåimântåtor sau a produs suferin¡å, î¿i capåtå locul de drept în contextul marelui tot. Dacå doar ne uitåm la familie, punctul nostru de vedere se va îngusta din nou dupå o vreme. De aceea, este nevoie så ne uitåm dincolo de ea ¿i så aducem din nou în prim plan perspectiva mai largå. Este nevoie så o con¿tientizåm, så o cuprindem în inimile noastre, ¿i så ne deschidem în fa¡a ei. ªi atunci, ceea ce pårea insolubil în contextul de familie î¿i poate gåsi locul în cadrul acestui context mai larg. O asemenea abordare dinspre perspectiva generalå spre cea interioarå existå ¿i în psihoterapie. Existå psihoterapii care se concentreazå în mod predominant pe individ, spre exemplu pe emo¡iile lui. Totul este analizat ¿i totu¿i, individul nu poate trece dincolo se sine însu¿i. Apoi, existå terapia de familie care se concentreazå pe un câmp mai larg. Aceasta poate duce la solu¡ii care nu sunt posibile în terapia individualå. Dar ¿i terapia de familie are limitele ei. ªi atunci devine posibil så mergem dincolo de terapia de familie, ¿i så ne aruncåm privirea pe ceva ¿i mai cuprinzåtor. Asta se întâmplå în cazul mi¿cårilor sufletului — dacå cineva se laså cu totul pe mâna lor. Pentru cå aceste mi¿cåri sunt întotdeauna conduse de ceva mai mare. 47

Bert Hellinger

Întregul Când ne uitåm la lume, ne putem uita la ea în toatå diversitatea ei, cum toate lucrurile sunt variate, cum toate lucrurile existå ca unitå¡i ¿i cum un individ se pozi¡ioneazå în opozi¡ie cu alt individ, ¿i chiar în råzboi. Dar toate aceste pår¡i individuale î¿i au originea într-o unitate, la un nivel profund, prin care ele sunt împreunå ¿i sus¡inute. Diversitatea este definitå ¿i î¿i capåtå caracterul såu special tocmai din aceastå profundå unitate. Ceea ce contribuie la întreg î¿i trage rådåcina din acest izvor nesecat profund. Acum, ne putem îndrepta spre conceptul de „individual” în con¿tiin¡a noastrå ¿i, prin acest demers, vom fi pu¿i în fa¡a celuilalt. Dacå înså ne orientåm cåtre unitate, adesea trecem dincolo de celålalt, renun¡åm sau îl negåm în totalitate. ªi atunci ne îndepårtåm practic de ceea ce ¡ine împreunå ¿i sprijinå totul ¿i toate. Putem, de asemenea, så ne raportåm la cei mul¡i, dar în a¿a fel încât så nu ne focalizåm pe multiplicitate, ci mai degrabå så devenim con¿tien¡i de ea ca un întreg, totul dintr-o datå, ¿i prin aceastå con¿tiin¡å ne regåsim pe noi în¿ine în esen¡å ¿i, dincolo de asta, în esen¡a fiin¡ei. Când ajungem la aceastå conectare, suntem capabili så sim¡im conectarea cu toatå diversitatea, cu respect, venera¡ie ¿i curaj, în a¿a fel încât o internalizåm ¿i ea devine un flux propriu esen¡ei noastre. Când vedem lucrurile în acest fel, ne sim¡im elibera¡i. Dar dacå ne uitåm la rela¡iile personale ¿i vedem diferitele tipuri de nevoi, diferitele punctele 48

Un val, un ocean de vedere, analizåm antagonismul dintre ele ¿i le dåm în vileag, atunci ne sim¡im amenin¡a¡i, nesiguri, ¿i îndurera¡i: sim¡im cå ceva este în neregulå. În aceste rela¡ii suntem adesea ghida¡i, la un nivel superficial, de distinc¡ia pe care o facem între ceea ce este bine ¿i ceea ce este råu. Aceastå distinc¡ie opereazå la un nivel complet superficial ¿i este incapabilå så cuprindå ceea ce se aflå în profunzimea lucrurilor. Distinc¡ia între bine ¿i råu este relevantå doar în privin¡a rela¡iilor umane, datoritå func¡iei sale: aceea de a ne lega de familiile noastre ¿i de a ne diferen¡ia de alte familii sau grupuri. Aceastå distinc¡ie iese la ivealå prin intermediul con¿tiin¡ei bune sau a con¿tiin¡ei rele. Avem o con¿tiin¡å bunå dacå avem sentimentul apartenen¡ei la familia noastrå ¿i avem o con¿tiin¡å rea dacå punem în pericol dreptul nostru de a apar¡ine acesteia. Ne imaginåm cå ne pierdem dreptul de a apar¡ine dacå recunoa¿tem alte familii, grupuri, valori, religii ¿i culturi ca fiind cel pu¡in la fel de bune ca ale noastre. Dar dacå reu¿im så facem acest lucru devenim unifica¡i în magnitudinea întregii existen¡e, separa¡i de propria noastrå familie. Astfel, pentru a deveni unifica¡i în magnitudinea fiin¡ei, cu ceea ce este esen¡ial, trebuie så renun¡åm la aceastå con¿tiin¡å ¿i la distinc¡ia între bine ¿i råu. Dacå ajungem la aceastå renun¡are-adoptare, cel pu¡in din când în când, ¿i putem så ne centråm, atunci sufletul nostru va fi mi¿cat. Aceastå mi¿care va veni din stråfunduri, ¿i va anula distinc¡ia între bine ¿i råu, reconciliind ceea ce este contradictoriu ¿i în opozi¡ie. 49

Bert Hellinger În ultimul timp m-am ocupat destul de mult de mi¿cårile sufletului. Le-am låsat så lucreze în mine ¿i am studiat în workshop-uri modul în care î¿i produc efectul. Ele merg dincolo de ceea ce a fost adus la luminå prin intermediul constela¡iilor de familie, în forma ini¡ialå. Deci din nou, mergem un pas înainte.

Fântâna Din acest punct må las condus fårå så ¿tiu cåtre ce final. Sunt complet în beznå, dar må simt ca cineva prin care curge un ¿uvoi, un ¿uvoi care vine de departe ¿i merge dincolo de grani¡e. ªi må las într-o stare de permeabilitate. Din acest punct de vedere, nu sunt implicat deloc. Fântâna nu este una cu apa. Apa pur ¿i simplu curge prin ea. Cum este posibil så ajungi så atingi aceastå stare? Întâi î¡i alungi inten¡iile. Apa care curge prin fântânå nu are inten¡ii. Nu are nici scop. ªi cu toate acestea, ajunge pe câmp, îl fertilizeazå, ¿i în cele din urmå dispare în mare. Absen¡a oricårei inten¡ii este o condi¡ie de bazå pentru a lucra cu aceastå metodå. ªi cineva poate deveni lipsit de orice inten¡ie dacå a renun¡at la gândirea în termeni de bine ¿i råu. ªi atunci nu luptå nici de partea binelui, nici a råului. Orice ar fi, este just. Via¡a este îndreptå¡itå. Fericirea este îndreptå¡itå. Suferin¡a este, de asemenea, îndreptå¡itå. ªi pacea ¿i råzboiul sunt îndreptå¡ite. ªi pentru cå devii permeabil, ceva bun poate apårea fårå nici o interven¡ie. 50

Un val, un ocean Aceastå stare nu este una nouå. Lao Tse o confirmå. ªi Confucius. Mul¡i filosofi au demonstrat-o dar, în mod curios, ace¿tia nu au fost printre fondatorii marilor religii. Religiile au dus la råzboi. Starea care cuprinde lipsa oricårei inten¡ii cautå armonia cu legile universului, cu ierarhia profundå a lucrurilor; are încredere în mi¿cårile sufletului, ale marelui suflet, ¿i a¿a cum pute¡i constata, este în slujba påcii ¿i iubirii.

A auzi şi a vedea A¿ vrea så spun ceva despre diferen¡a între a auzi ¿i a vedea. Ceea ce-¿i face efectul le nivel de suflet se bazeazå în primul rând pe ceea ce auzi. De exemplu, multe dintre judecå¡ile noastre, legi sau afirma¡ii despre religie î¿i au originea în ceea ce am auzit despre ele. O imagine mentalå planeazå deasupra congrega¡iei ¿i opereazå ca o con¿tiin¡å. O så vå dau un exemplu: un psihanalist ¿i-a abordat un prieten ¿i l-a întrebat , „ªtii ceva despre posedare?” „Da”, a spus prietenul „Poate ¿tiu. Dar despre ce este vorba?” Psihanalistul i-a råspuns „Cu pu¡in timp în urmå am mers împreunå cu so¡ia mea la o ghicitoare ¿i ea a spus cå so¡ia mea este posedatå de diavol. ªi acum nu ¿tiu ce så fac.” Atunci prietenul i-a spus „Dacå mergi la asemenea oameni vei cåpåta ceea ce meri¡i; acum e¿ti complet posedat de aceastå imagine ¿i nu-¡i va fi u¿or så scapi de ea.” Deci, o imagine poate apårea din auzite sau ca urmare a ceea ce auzi, ¿i oarecum fårå legåturå cu 51

Bert Hellinger orice percep¡ie asupra realitå¡ii observabile. ªi în mod ciudat, aceastå imagine pare så må lege, astfel cå dacå renun¡ la ea, må simt ca un trådåtor sau ca un dezertor. Curios! Pentru cå ceea ce trebuie cu adevårat så facå cineva, este så se uite atent la realitate ¿i så se limiteze la ceea ce observå — atât ¿i nimic mai mult. Dar asta cere smerenie. Mul¡i psihoterapeu¡i ac¡ioneazå astfel. Ei ascultå ¿i se bazeazå pe ceea ce li se spune, fårå så observe ce se întâmplå chiar sub ochii lor cu clientul sau în familia clientului. Prin urmare, ei sunt preocupa¡i cu ceva ce nici nu existå ¿i se bazeazå pe o imagine bazatå pe prejudecå¡ile ¿i interpretårile clientului. Limitarea la realitatea observatå cere un mare sacrificiu. Este vorba de renun¡area la ideea cå po¡i schimba lumea. În mod curios totu¿i, atunci când te limitezi, de fapt câ¿tigi libertatea de a ac¡iona, de a ac¡iona legitim. Acest lucru nu se aplicå ¿i la încrederea în ceea ce auzi sau ¡i se spune. În acel caz, singura libertate câ¿tigatå este cea de a-¡i crea ni¿te imagini. Libertatea de ac¡iune înså este limitatå.

Insight şi acţiune Dacå o persoanå are un insight în legåturå cu o posibilå solu¡ie sau cu necesitatea acesteia, ea nu trebuie så ac¡ioneze imediat. Acesta ar fi un lucru complet prostesc. Dacå, de exemplu, devine clar pe parcursul unei constela¡ii cå acei copii trebuie låsa¡i 52

Un val, un ocean în grija tatålui, sau a mamei, oricare dintre variante, acea persoanå nu trebuie så transpunå în fapt imediat acest lucru. Ar implica riscul de a se înstråina de sine însu¿i. Dar ceea ce vede clientul întâmplându-se într-o constela¡ie nu poate fi complet stråin de el însu¿i pentru cå el însu¿i contribuie la acea imagine pe mai multe planuri. Înainte de toate, totu¿i, este vital ca aceastå imagine så fie låsatå så påtrundå la sufletul clientului, så fie låsatå så-¿i producå acolo efectele, ¿i asta cere timp. Dar dupå o vreme, brusc, devine clar care este modalitatea potrivitå de ac¡iune. Imaginea este primitå în suflet ¿i îi este permis så-¿i facå efectul ¿i så meargå mai departe, pânå când solu¡ia îndreptå¡itå, cea definitivå, devine clarå. Dintr-o datå clientul simte cå a sosit momentul potrivit så ac¡ioneze. Abia atunci, ¿i nu înainte, este potrivit så ac¡ionezi. Altfel ri¿ti så ac¡ionezi în mod discordant, fårå legåturå cu imaginea ¿i fårå så fi permis imaginii så-¿i fi produs efectul la nivelul sufletului. Înså poate dura ¿i luni de zile så-¡i aduni for¡ele ¿i så ac¡ionezi chiar ¿i dupå ce ¡i-a devenit clarå care este ac¡iunea îndreptå¡itå.

Percepţie şi îndoială Participant: În ce måsurå tu, ca terapeut, ai o influen¡å asupra reprezentan¡ilor? Am impresia cå îi influen¡ezi atât pe ei cât ¿i modul în care ei simt ¿i experimenteazå situa¡ia, cå poate gândurile tale sunt transferate cåtre ei iar ei, la rândul lor, de¿i incon¿tient, î¿i doresc så se potriveascå cu ceea ce 53

Bert Hellinger gânde¿ti. Cum te pozi¡ionezi fa¡å de acest lucru? Este o responsabilitate foarte mare pe care o ai în calitate de terapeut. Hellinger: Dar hai så ne uitåm la asta din alt unghi. Dacå am dubii ¿i ezit, ¿i acestea vor fi transferate. ªi atunci apare întrebarea: ce este mai bine? Când lucrez trebuie så am încredere în reprezentan¡i. ªi totu¿i nu trebuie så renun¡ nici la percep¡iile mele. Este important så în¡elegi cå percep¡ia directå sau con¿tientizarea aduc cu sine o experien¡å particularå. Când cineva devine con¿tient de ceva, dar acel lucru îl face så exprime o îndoialå sau o obiec¡ie, chiar dacå asta se întâmplå doar în interiorul lui, atunci con¿tientizarea dispare. Con¿tientizarea nu tolereazå obiec¡iile sau opozi¡ia. Un alt aspect de luat în considerare este cå atunci când lucrez cu un grup terapeutic lucrez cu to¡i participan¡ii în acela¿i timp. Dacå lucrez cu respect ¿i iubire pentru client ¿i cu bunåvoin¡å pentru gåsirea unei solu¡ii, atunci îmi pun toatå încrederea în faptul cå din energiile noastre combinate ¿i din energia câmpului, va apårea o solu¡ie. În acest context, dacå a¿ influen¡a pe cineva, ar trebui så fie grupul ca întreg, în cazul în care o astfel de alterare a procesului ar putea så aparå. Totu¿i, întrebarea ta aratå faptul cå mul¡i participan¡i de aici se bazeazå pe ei în¿i¿i ¿i sunt independen¡i. Dacå ar fi så gre¿esc sau så comit o gre¿ealå, ea ar fi observatå de altcineva ¿i corectatå. Nu am încredere doar în percep¡iile mele, ci ¿i în cele ale 54

Un val, un ocean participan¡ilor care våd desfå¿urându-se în fa¡a lor aceea¿i situa¡ie ca ¿i mine.

Tipare ale gândirii şi destinului Rupert Sheldrake a descris în cår¡ile sale caracteristicile ¿i efectele câmpurilor morfogenetice, adicå a acelor câmpuri de energie care definesc diferitele structuri. El mi-a spus cå, cu constela¡iile de familie, o persoanå poate fi martor al unui câmp morfogenetic la prima mânå. Uneori reflectez dacå observa¡iile lui pot gåsi ¿i o altå aplicare. Poate cå tipare specifice de gândire definesc un grup pânå la limita la care ele ajung, de fapt, så restrângå posibilitatea apari¡iei unor noi insight-uri. Poate cå anumite comportamente proprii unei familii constituie de asemenea tipare care ajung så formeze câmpul morfogenetic al acelei familii. Dacå, de exemplu, cineva s-a sinucis, atunci uneori ce urmeazå este cå cineva, într-o genera¡ie viitoare, de asemenea, se va sinucide. Acest lucru nu se întâmplå doar pentru cå vor så-l urmeze pe acel membru al familiei. Un tipar s-a creat ¿i ac¡iunea de sinucidere este comiså în concordan¡å cu acest tipar creat, mai degrabå decât datoritå unei inten¡ii (cât de subcon¿tientå ar putea fi ea) de a-l urma pe celålalt. Sheldrake a observat cum, pe måsurå ce este format un nou cristal, forma sa nu este încå predeterminatå. Totu¿i, când un al doilea cristal se formeazå din primul, el se modeleazå pe tiparul acestuia. Experien¡a aratå cå, existå deja la acest 55

Bert Hellinger moment o memorie a cristalului ini¡ial. Câmpul morfogenetic pare a avea memorie. Prin urmare, urmåtorul cristal se va dezvolta, dupå toate probabilitå¡ile, pe modelul celui dintâi. Dacå acest lucru se repetå de suficient de multe ori, un tipar fix este stabilit. Poate cå ¿i tiparele destinului se reproduc în acela¿i mod.

Întreruperea tiparului Recunoa¿terea ¿i ruperea unui astfel de tipar cere curajul de a adopta ceva nou. Întreruperea cu succes a tiparului reprezintå o realizare specialå. Acest lucru nu se va întâmpla prin simpla acceptare, ca atare, a propriului destin. Acea persoanå va trebui så se dea cu un pas în spate. În loc så se lase duså de curent, persoana respectivå va trebui så se ca¡ere pe ¡årm ¿i så priveascå râul pânå când îi va în¡elege cursul, îi va recunoa¿te poten¡ialul ¿i va decide ce este de fåcut.

Lumină şi întuneric Familia are o memorie dincolo de amintirile ei. Ceea ce iese la luminå din aceastå memorie este un dar. Dar, nu totul iese la luminå. Ceea ce îi este esen¡ial, esen¡a ei, råmâne ascunså privirilor noastre, de exemplu originea ¿i scopul ei. Putem folosi ceea ce este dezvåluit, dar nu îl putem de¡ine ¿i nici nu putem merge mai departe decât ceea ce ni se aratå. Ceea ce iese la luminå nu divulgå tot ceea ce este ascuns ¿i protejat. Lucrurile ne sunt dezvåluite 56

Un val, un ocean în anumite limite. Iar opiniile noastre adesea se interpun, punând în umbrå ceea ce a ie¿it la suprafa¡å. O opinie, imediat ce s-a format, ne constrânge så råmânem subiectivi ¿i asta stå în calea cunoa¿terii. Dacå ne centråm atunci când lucråm, atunci ne focalizåm nu numai pe ceea ce este vizibil, ci ¿i pe ceea ce a råmas ascuns. Avem respect atât pentru ceea ce ne este revelat, cât ¿i pentru ceea ce råmâne umbrit. Le acceptåm pe amândouå, esen¡a vizibilului ¿i esen¡a ascunsului. ªi cu toate astea, modul acesta de lucru nu este limitat la sau de ceea ce este în prim plan, cum ar fi nevoia de a vindeca o suferin¡å. Merge dincolo de asta. ªi în acest fel, demersul este calitativ diferit de psihoterapie.

Maestru şi discipol Hellinger: Un maestru nu a fost niciodatå discipol, ¿i un discipol nu va fi niciodatå maestru. ªti¡i de ce? Un maestru prive¿te, prin urmare nu are nevoie så înve¡e, ¿i un discipol urmeazå, prin urmare, nu are nevoie så priveascå. Participant: Asta-i o glumå. Hellinger: A¿a spune nebunul. Participant: Ceea ce afirma¡i contrazice multe ¿coli spirituale. Hellinger: Asta nu må prive¿te. Participant: Nu am spus cå ar trebui så vå priveascå, dar contrazice multe ¿coli ale gândirii. Hellinger: Sunt con¿tient de asta. Dar dacå 57

Bert Hellinger observi discipolii, atunci observi cå mul¡i dintre ei sunt o ru¿ine pentru mae¿trii lor.

Insight şi iluminare Nimeni nu poate scurta calea prin care se ajunge la în¡elegere ¿i nici nu o poate face mai u¿oarå. Curå¡enia interioarå care ne pregåte¿te pentru aceastå cålåtorie, nu poate fi fåcutå så fie mai u¿oarå, ¿i nu existå scurtåturi.

Noaptea întunecată a sufletului A¿ vrea så spun câte ceva despre „noaptea întunecatå a sufletului”. Este foarte la modå aståzi så faci un pelerinaj în Est, pentru a gåsi în¡elepciune ¿i iluminare. ªi cu siguran¡å gåsim ceva måre¡ în Est. Dar ¿i noi cei din Vest avem o tradi¡ie spiritualå extraordinarå, dar care abia dacå mai este recunoscutå. Oamenii s-au înstråinat de ea. Cei mai mari mistici vestici descriu trei cåi. Prima este purificarea, a doua este iluminarea ¿i a treia este devenirea una cu Dumnezeu. Dar angajamentul pentru purificare este esen¡ial aici. Calea purificårii culmineazå cu noaptea întunecatå a sufletului. Aceasta este imaginea Sfântului Ioan al Crucii. Noaptea întunecatå a sufletului înseamnå cå renun¡ la orice tip de cunoa¿tere. Poate însemna de exemplu, så renun¡ la nevoia de a cunoa¿te motivele pentru care se întâmplå lucrurile sau secretele acestei 58

Un val, un ocean lumi sau natura lui Dumnezeu. Cere o renun¡are totalå, purificarea extremå. Atunci cineva devine vid. În Taoism existå o imagine a „vidului gol”. Este acolo. ªi totu¿i, când på¿e¿ti în vidul gol ¿i te confrun¡i cu noaptea sufletului — dorind så ¿tii tot mai pu¡in, så cite¿ti tot mai pu¡in, så te îngrijorezi tot mai pu¡in - ¿i devii total centrat, atunci este posibil ca ceva så se întâmple dintr-o datå pentru tine, fårå så fie nevoie ca tu så faci ceva. Råmâi nemi¿cat ¿i devii nemi¿carea, în rezonan¡å cu ceva mai mare. Atunci, insight-uri profunde ies la suprafa¡å. Ele rezultå din noaptea sufletului. Noaptea sufletului cere de asemenea de la noi uitare spiritualå. Cere, de exemplu, så ne uitåm originile ¿i istoria noastrå personalå de via¡å. Încerc så aråt aceastå simplicitate în mod constant — dorin¡a de a nu ¿ti nimic sau de a ¿ti pu¡in. Când cineva este centrat, imediat remarcå ceea ce este esen¡ial. Apoi am nevoie doar de minime informa¡ii pentru a vedea ceea ce este esen¡ial. Pentru a ajunge la acest rezultat este nevoie doar de acest simplu proces de centrare. Mai jos gåsi¡i un text scurt adaptat din cartea „Despre via¡å ¿i alte paradoxuri” cu ajutorul cåruia clarific aceste concepte.

Înţelepciune Omul în¡elept acceptå lumea a¿a cum este Fårå fricå ¿i fårå inten¡ii. El este împåcat cu efemeritatea lucrurilor 59

Bert Hellinger ªi nu are nici o ambi¡ie pentru a trece peste ceea ce sfâr¿e¿te cu moarte. Viziunea lui este atotcuprinzåtoare Pentru cå el consimte ªi intervine doar atât cât îi permite via¡a. El distinge clar ce func¡ioneazå ¿i ce nu Pentru cå este lipsit de inten¡ii. În¡elepciunea este fructul disciplinei ¿i practicii îndelungate Dar acela care o de¡ine se disciplineazå fårå efort. În¡elepciunea gåse¿te calea ¿i-¿i atinge scopul Nu pentru cå cerceteazå ci pentru cå ea cre¿te.

60

Despre emoţii Introducere Existå emo¡ii care duc la con¿tientizare ¿i emo¡ii care împiedicå con¿tientizarea. Existå emo¡ii care fac posibilå o solu¡ie, de exemplu iubirea, ¿i emo¡ii care împiedicå o solu¡ie, de exemplu ura. Deci, este vital så le diferen¡iem.

Diferenţierea emoţiilor Emo¡iile pot fi împår¡ite în patru tipuri: Primul tip îl numesc emo¡iile primare, care apar dintr-o situa¡ie imediatå ¿i råspund acelei situa¡ii. Când o mamå moare ¿i copilul ei este cople¿it de durere ¿i suspinå cu amåråciune, aceea este o emo¡ie primarå. E adecvatå situa¡iei. Emo¡iile primare sunt adesea foarte intense, dar nu dureazå prea mult. În clipa în care cineva se laså cuprins de ele, manifestarea lor înceteazå ¿i persoana trece peste, emo¡iile se sfâr¿esc. Emo¡iile primare sunt de asemenea con¿tiente ¿i direc¡ionate cåtre exterior. De exemplu, când copilul plânge de durere, el plânge cu ochii deschi¿i. El se uitå la mama lui moartå ¿i suspinå cu ochii deschi¿i.

61

Bert Hellinger Dacå o persoanå închide ochii, ea experimenteazå alt tip de emo¡ii, de regulå, emo¡ii secundare. Emo¡iile secundare sunt un substitut pentru intensitatea emo¡iilor primare. Unii se hrånesc cu emo¡ii secundare. ªi individul nu se desprinde de ele, pentru cå ele sunt un mecanism de apårare împotriva ac¡iunii. Deci terapeutul nu trebuie så cedeze în fa¡a emo¡iilor secundare. Imediat ce cedeazå în fa¡a acestor emo¡ii, clientul îi va demonstra cå nu poate fi ajutat. Emo¡iile secundare împiedicå ac¡iunea. Voi lucra cu clientul numai când ¿i-a depå¿it emo¡iile secundare ¿i s-a întors la cele primare. O emo¡ie primarå nu te face så te sim¡i stânjenit; ceilal¡i sunt capabili så empatizeze cu tine ¿i s-o împårtå¿eascå. Aceastå empatie ne face så ne sim¡im mai puternici. Chiar dacå empatizåm cu situa¡ia altei persoane, nu pierdem nimic de la noi. În mod contrar, în fa¡a unei persoane care manifestå emo¡ii secundare ne sim¡im neajutora¡i, chiar irita¡i. Ne sim¡im folosi¡i. Emo¡iile secundare cautå så ob¡inå aten¡ia, în timp ce emo¡iile primare nu. Emo¡iile primare ne implicå într-o situa¡ie în care empatizåm, dar în acela¿i timp råmânem centra¡i. Cu emo¡iile secundare se întâmplå invers. Din acest motiv, este important så amintesc cå nu este bine så interveni¡i atunci când ele se manifestå. Ochii închi¿i sunt cel mai clar indicator cå avem de-a face cu emo¡ii secundare. Sursa emo¡iilor secundare este o imagine interioarå, nu realitatea. Pentru a putea ¡ese pe marginea acestei imagini, este nevoie ca persoana så 62

Un val, un ocean închidå ochii. Cerând persoanei så-¿i deschidå ochii, o ajutåm så iaså din emo¡iile secundare. I s-ar putea spune, spre exemplu, „Uitå-te la mine!” Dintr-o datå se dezmetice¿te ¿i începe så simtå emo¡iile primare. Efectul este, de obicei, complet diferit. Adesea persoana începe så râdå în loc så plângå sau devine tristå în loc så se înfurie. Al treilea tip sunt emo¡iile pe care le preluåm de la al¡ii, care rezultå, de exemplu, prin identificarea cu o altå persoanå din sistem. Acest lucru este vizibil destul de des în constela¡iile de familie. Cineva este eliberat de aceste emo¡ii doar atunci când îi devine clar de la cine sau pentru cine le-a preluat. În marea majoritatea a cazurilor ele sunt dictate de iubirea primarå. Cineva devine capabil så simtå acest lucru doar atunci când în¡elege identificarea. Identificarea împiedicå clientul så vadå cu adevårat persoana cu care este identificat. Aceastå persoanå nu poate fi våzutå ca fiind o entitate diferitå. Identificarea obligå clientul så simtå cå este la fel ca acea persoanå. Cu alte cuvinte, dacå am fost identificat cu fratele tatålui, o så må simt ca el. Nu pot så fac o diferen¡iere între mine ¿i el pentru cå, fiind identificat, eu sunt el. Dar imediat ce el stå în fa¡a mea, sunt capabil så-l privesc, så-l pre¡uiesc ¿i så-l iubesc ca pe unchiul meu. În acest fel, identificarea poate fi ridicatå. Al patrulea tip sunt meta-sentimentele sau sentimentele existen¡iale. Ele sunt sentimente superioare, fårå emo¡ionalitate. Ele sunt motiva¡ie ¿i for¡å purå de a ac¡iona. Cineva ar putea pårea lipsit 63

Bert Hellinger de sentimente în timp ce este doar centrat în totalitate. Când cineva se confruntå cu o situa¡ie provocatoare are nevoie så atingå acest nivel. În munca de constela¡ii avem, uneori, contact cu destine tulburåtoare, care ne pot cople¿i din toate punctele de vedere, prin intermediul afinitå¡ilor ¿i amintirilor noastre personale. Acest fapt este de în¡eles pe deplin, este omenesc, umil ¿i bun. Cu toate acestea, terapeutul trebuie så facå un pas în spate ¿i tocmai asta îi permite så meargå la nivelul urmåtor. El se deschide spre marele tot ¿i permite ca de acolo så vinå o solu¡ie bunå. Pentru aceasta, el trebuie så råmânå centrat. El nu trebuie så se lase pradå sentimentelor. Este important ca el så se situeze deasupra sentimentelor. Dar nu este nimic dezonorant dacå îi dau lacrimile. Cuvântul „meta” înseamnå superior în sensul cå cineva merge „deasupra”, la un nivel superior. O imagine reprezentativå ar fi aceea a cå¡årårii pe un munte, în locul råmânerii „jos” în zgomotul ¿i forfota traficului. De pe munte po¡i avea o privire de ansamblu, fiind, în acela¿i timp, singur. ªi nu este în mod personal conectat. Aceasta este o imagine care ar putea fi folositoare. Celebrul Milton Erikson î¿i imagina adesea în timp ce lucra, cå este suspendat de tavan, uitându-se de deasupra la client. În acest fel el putea de¡ine ¿i men¡ine o privire de ansamblu. Este o modalitate de a accede la meta-nivel. Acest lucru poate fi fåcut ¿i altfel, prin retragerea în „vidul gol”, în acel loc în care ne sim¡im complet 64

Un val, un ocean centra¡i. Din punctul „vidului gol” e¿ti profund conectat la câmpul de for¡å al celuilalt ¿i po¡i fi eficient chiar ¿i dacå nu întreprinzi nimic. Aceasta este o imagine alternativå. Nu trebuie så vå baza¡i înså doar pe imagini. Po¡i så sim¡i ce ajutå cel mai mult ¿i faci foarte mult bine prin efectul pe care îl ai. Participant: Am tot våzut în constela¡ii care este diferen¡a între emo¡iile primare ¿i emo¡iile secundare, dar a¿ vrea så în¡eleg mai bine ceea ce a¡i afirmat despre meta-sentimente. Am impresia cå felul în care lucra¡i are legåturå cu aceste sentimente. Hellinger: Din lucrul în constela¡ii reiese clar cå atunci când o persoanå vorbe¿te cu voce normalå, sentimentele sunt cele mai puternice. Cu alte cuvinte: când vorbe¿ti cu o voce normalå din adâncul fiin¡ei tale, acele sentimente sunt cele mai puternice. Terapeutul bine informat rezistå în fa¡a izbucnirilor emo¡ionale ¿i le domole¿te prin simplul fapt de a cere clientului så vorbeascå normal, folosind o voce normalå. Când apar emo¡ii foarte puternice, cer clientului så le experimenteze fårå så scoatå un sunet, fårå cuvinte, doar respirând profund. Acest fapt permite emo¡iilor så meargå mai adânc decât dacå clientul ¡ipå. Existå înså situa¡ii în care emo¡iile ies la suprafa¡å puternic, ca un ¡ipåt primar. Asta este înså ceva diferit. Un asemenea ¡ipåt î¡i trece prin ¿ira spinårii.

65

Bert Hellinger

Meta-sentimentele Existå sentimente pe care må bazez complet. Ele au anumite particularitå¡i. Sunt fårå emo¡ionalitate, complet clare. Le numesc meta-sentimente. Curajul, smerenia, în¡elepciunea toate fac parte din aceastå categorie. În¡elepciune înseamnå så pot stabili dacå ceva este posibil sau nu. Pot så våd aceastå diferen¡iere pentru cå sunt în rezonan¡å cu ceva mai mare. Este asemånåtor armoniei experimentate de cineva care înoatå într-un râu lini¿tit. Cel mai mic curent este perceptibil. Sau dacå cineva este într-o barcå ¿i pânzele sunt deschise, ¿i cea mai micå palå de vânt se face sim¡itå. Meta-sentimentele sunt în rezonan¡å cu ceva sau cineva. Un terapeut lucreazå cu acest tip de sentimente. În¡elegerea a ceea ce este sau nu posibil este mult mai dificilå atunci când cineva î¿i dore¿te ceva care nu este în rezonan¡å cu via¡a sa. Pe de cealaltå parte, poate fi posibil ca unei persoane så nu-i fie clar ce este posibil, pentru cå este cuprinså de sentimente care nu-i apar¡in. Ele pot apar¡ine familiei ei de origine. Meta-sentimentele au calitatea de a permite deta¿area. Nimic nu este dificil, nimic nu este dramatic. Ele sunt complet ne-asumante. Po¡i ajunge în acest loc dacå te eliberezi de propriile încurcåturi sistemice. În constela¡iile de familie este foarte u¿or så vezi cum se poate face la acest lucru. Multe sentimente î¿i au såla¿ul în con¿tiin¡å. Con¿tiin¡a înseamnå cå må ghidez în func¡ie de ceea ce îmi garanteazå dreptul de a apar¡ine familiei 66

Un val, un ocean mele. Am o con¿tiin¡å bunå dacå accept sistemul de valori al familiei mele. Am o con¿tiin¡å rea când sunt nelini¿tit pentru cå mi-e fricå så nu-mi pierd dreptul de a apar¡ine familiei mele. Dacå cineva este cuprins de aceastå nelini¿te, el nu mai poate sim¡i mi¿cårile subtile ale meta-sentimentelor. Un copil, spre exemplu, nu este capabil så simtå astfel de nuan¡e din cauza dependen¡ei sale fizice ¿i emo¡ionale.

Furie, disperare, iubire Tråirile puternice, precum furia, apar atunci când o mi¿care timpurie cåtre pårintele iubit a fost întreruptå, ¿i copilul nu a putut merge mai departe. Aceastå furie protejeazå copilul de durerea iubirii. Ea poate fi în¡eleaså ca fiind cealaltå fa¡å a iubirii. Dacå a¿ permite exprimarea acestei furii, n-a¿ face altceva decât så recreez ceea ce s-a întâmplat în trecut. Totu¿i, mi¿carea cåtre pårinte a fost ¿i este încå întreruptå. Låsând så iaså la suprafa¡å aceastå furie, experien¡a este repetatå, dar nu este rezolvatå. Aceastå furie creeazå iluzia de a fi deasupra pårintelui tåu. În cadrul unei astfel de explozii emo¡ionale, persoana poate exprima interior cåtre mama sau tatål såu urmåtorul mesaj: Te voi ucide. La început persoana se va sim¡i ca ¿i cum a fåcut-o deja, iar ulterior ea poate sim¡i o oarecare satisfac¡ie, ca ¿i cum ar fi realizat ceva. Dar absolut nimic nu este câ¿tigat prin aceastå explozie. De fapt, copiii se pedepsesc pe ei în¿i¿i pentru aceste emo¡ii. 67

Bert Hellinger În terapie, când cineva dore¿te så devinå furios în acest fel, îl opresc. Este un mecanism de apårare. Dacå nu-i este permis clientului så-¿i manifeste furia, atunci el devine capabil så intre în contact cu ceea ce se aflå dincolo de ea, ¿i anume iubire ¿i durere. Emo¡iile iubirii ¿i durerii merg împreunå. Iubirea este mult mai dureroaså decât furia. Este cea mai dureroaså dintre toate, pentru cå este sim¡itå împreunå cu sentimentul unei totale neputin¡e. Când îmi exprim furia, îmi neg neputin¡a. Nu sunt con¿tient de ea. Fraza vindecåtoare care trebuie rostitå în aceste momente este: „Te rog”. Pute¡i sim¡i for¡a din spatele såu, în compara¡ie cu o ie¿ire de furie? „Tati, te rog”. „Mami, te rog”. Câtå for¡å stå în puterea acestor cuvinte ¿i câtå durere! Existå situa¡ii în care copilul se simte golit, poate din cauzå cå a fost låsat så a¿tepte undeva, din gre¿ealå. Atunci copilul se simte påråsit. Când permit unor astfel de emo¡ii så se manifeste în terapie, asta are un efect benefic. Ele nu sunt un mecanism de protec¡ie împotriva dezolårii sim¡ite, ci corespund exact situa¡iei care s-a întâmplat. De aceea ajutå.

Ura Ura leagå victima de agresor. Victima se elibereazå de agresor atunci când se retrage. Atunci când face acest lucru, victima redå agresorului responsabilitatea propriului suflet ¿i a propriului destin. 68

Un val, un ocean Este o formå de respect. În acest mod victima se elibereazå. Retragerea din fa¡a agresorului ¿i a faptei sale då for¡å. ªi din a fi victimå, o persoanå devine capabilå så ac¡ioneze. Totu¿i, aceia care se indigneazå ¿i, în consecin¡å, persecutå la rândul lor, aceia care sunt morali¿ti ¿i inocen¡i, sunt cei mai råi dintre råufåcåtori. Fanteziile lor violente sunt uneori mai rele decât fapta agresorului.

69

Sufletul Introducere În acest capitol discut atât despre suflet, cât ¿i despre influen¡a lui, dintr-o multitudine de puncte de vedere. Dimensiunile sufletului care sunt luate în calcul: sufletul individului, sufletul familiei ¿i marele suflet. Sunt descrise legile care se regåsesc la aceste dimensiuni ¿i capitolul aratå ce putem extrage din aceste descrieri pentru a ne fi de folos în via¡å ¿i în psihoterapie.

Extensia sufletului Participant: A¿ vrea så vå întreb cum în¡elege¡i dvs. sufletul? Am impresia cå plasa¡i sufletul unei persoane în fa¡a acelei persoane. Eu aveam impresia cå sufletul ¿i persoana sunt o unitate. Hellinger: Ce înseamnå în acest caz în¡elegere? Ca ¿i cum cineva ar putea så în¡eleagå natura sufletului cu mintea. Putem vedea efectele sufletului. O familie sau un clan au un suflet comun, un centru comun care ghideazå întregul grup, nu numai individul. Individul este, ca så spunem a¿a, parte a sufletului. Unii au pretins sufletul ca pe un bun personal ¿i-i spun „sufletul meu”. Asta se întâmplå, de 71

Bert Hellinger exemplu, în cre¿tinism. În Scripturi gåsim ideea cå sufletul trebuie salvat ¿i cå sufletul este în posesia omului, care poate så-l ia cu sine în Rai. Este o concep¡ie stranie så crezi cå sufletul este în posesia ta. Este ca ¿i cum am trage în interiorul nostru plenitudinea de a fi ¿i am ¡ine-o captivå în corpul nostru. Sufletul ar fi astfel captiv ¿i atunci totul ar depinde de sufletul pe care cineva îl are. Aceasta este o råspundere enormå pentru individ. Când o persoanå este bolnavå, de exemplu, plaseazå sufletului responsabilitatea de a se vindeca. ªi, în consecin¡å, are doar pu¡in spa¡iu de manevrå, nimic nu se schimbå ¿i atunci persoana devine paralizatå. V-ar fi de folos så råspunde¡i la întrebarea: ce anume face sufletul så se deschidå ¿i ce-l limiteazå? Orice extinde sufletul are un efect benefic. Sufletul se extinde când cineva îi permite så se mi¿te spre ce vrea el, spre exemplu, cåtre familie. Aceasta este doar una dintre posibilele sale mi¿cåri. Cu cât o persoanå se laså, cu atât sufletul se va extinde mai mult. Sufletul are dimensiuni variate. Am descris aceste dimensiuni într-un poem intitulat:

Calea Un fiu s-a dus så-¿i viziteze tatål ¿i i-a cerut: „Tatå, då-mi binecuvântarea ta înainte så-¡i soseascå ceasul”. Tatål a råspuns: „Binecuvântarea mea pentru tine va consta în aceea cå te voi înso¡i câ¡iva pa¿i pe calea cunoa¿terii.” 72

Un val, un ocean În ziua urmåtoare ei au urcat din valea lor strâmtå un munte înalt. Când au ajuns în vârf seara începea så mijeascå dar tårâmul pânå dincolo de orizont era a¿ternut în fa¡a privirii lor. Apoi soarele a apus în toatå splendoarea sa. A cåzut noaptea. ªi, acum, în întuneric au început så vadå stelele.”

Legile sufletului Fiecare familie are un suflet comun ¿i o con¿tiin¡å comunå. Acest suflet ¿i aceastå con¿tiin¡å sunt ghidate de trei legi nescrise. Prima: Fiecare individ dintr-un sistem are un drept egal cu to¡i ceilal¡i de a apar¡ine. ªi asta este valabil atât pentru cei vii cât ¿i pentru cei mor¡i. Când unui individ i se neagå dreptul de a apar¡ine, de exemplu din cauza unei judecå¡i de tipul: „Este un ticålos” sau „Este un alcoolic” sau „A avut un copil în afara cåsåtoriei” sau orice altceva se poate spune despre cineva, efectul este mereu acela¿i. Anumi¡i membri ai familiei sau ai clanului se simt superiori ¿i pretind cå ei au mai mult drept så apar¡inå, pentru cå ei sunt persoane mai bune. Dar sufletul familiei nu distinge între bine ¿i råu în felul acesta. Pentru cå a¿a numitul råu nu este altceva decât o altå fa¡etå a multiplicitå¡ii din care binele î¿i 73

Bert Hellinger extrage for¡a. În lipsa råului nu existå bine. O persoanå care este extraordinar de bunå, în realitate este teribilå. Sau cineva care se considerå perfect, este de asemenea destul de teribil. ªi o astfel de persoanå este, de asemenea, periculoaså. Aceia care se considerå pe ei în¿i¿i ca fiind persoane mai bune sunt periculo¿i. În compania oamenilor care se considerå ca fiind obi¿nui¡i, te sim¡i împåcat ¿i sim¡i cå apar¡ii. Când îi este negat cuiva dreptul egal de a apar¡ine unei familii sau unui clan, sufletul familiei sau con¿tiin¡a familiei va încerca så re-echilibreze aceastå situa¡ie ¿i så restabileascå ordinea într-un fel sau altul. Aceasta este a doua lege, ¿i prive¿te atât sufletul familiei, cât ¿i con¿tiin¡a acesteia. Rezultå de fapt din prima lege, astfel: o persoanå nåscutå mai târziu se va identifica cu un membru al familiei, care s-a nåscut înainte ¿i care a fost exclus, dar aceastå persoanå nu este con¿tientå de identificare. Ea reprezintå acel membru al familiei, pentru a restabili ordinea ¿i a face dreptate în termenii con¿tiin¡ei de familie. Astfel, aceastå persoanå nåscutå mai târziu, suferå în acela¿i fel, are acelea¿i emo¡ii ¿i devine asemenea celui exclus. Se identificå cu el. Din cauza acestei identificåri, sistemul trebuie så se repozi¡ioneze în ceea ce prive¿te binele ¿i råul. Solu¡ia pentru persoana identificatå ar fi så onoreze persoana excluså din familie, asta înseamnå, så-i dea acesteia un loc în inima sa. Se întâmplå de asemenea, ca cineva så fie exclus sau uitat pentru cå soarta sa a fost una prea 74

Un val, un ocean înfrico¿åtoare, de exemplu, când o femeie a murit dând na¿tere unui copil. Ea trebuie så fie primitå în memoria familiei ¿i incluså în sistem astfel încât så nu fie nevoie ca vreun descendent så se identifice cu ea. Apoi, fiecare are ¿ansa de a se sim¡i din nou împåcat. Deci, ca så reamintesc, primele douå legi ale iubirii sunt: fiecare are dreptul egal de a apar¡ine ¿i sistemul va re-echilibra un dreptul refuzat de a apar¡ine. A treia lege se referå la faptul cå cei care au apårut mai devreme în sistem au întâietate fa¡å de cei care au apårut mai târziu. Sufletul familiei ¿i con¿tiin¡a familiei protejeazå drepturile celor care au venit primii ¿i le sacrificå pe ale celor care au venit mai târziu, în scopul ce a echilibra lucrurile. Când statutul celor care au venit mai devreme este recunoscut, atunci cei care au apårut mai târziu sunt liberi.

Boala şi sufletul Din experien¡a mea, anumite întâmplåri, de exemplu separarea prematurå a unui copil de mamå sau un accident care pune via¡a în pericol, nu numai cå afecteazå ulterior sufletul, dar laså urme ¿i în corp. Una dintre modalitå¡ile de a ajuta este aceea de a aduce la suprafa¡å situa¡ia care a afectat anterior sufletul li a låsat amprente asupra corpului. Poate fi privitå din nou ¿i individul se poate împåca cu aceastå situa¡ie, dacå acceptå ceea ce s-a întâmplat. 75

Bert Hellinger Atunci individul cautå o eliberare sau o vindecare a corpului în rezonan¡å cu destinul såu.

Boala, sufletul şi „Eul” Când ceva s-a întâmplat în familia de origine a clientului ¿i asta are consecin¡e fizice care duc la boalå sau care contribuie la apari¡ia unei boli, sufletul ståpâne¿te situa¡ia dintr-un anumit punct de vedere, dar unul ciudat, deoarece sufletul are ca scop iubirea. În adâncul sufletului lucreazå iubirea. Efectul sufletului ¿i al acestei iubiri sunt adesea eclipsate ¿i date la o parte de „Eu”. Unii oameni fac eforturi de vindecare care lucreazå la nivelul sufletului ¿i al corpului, dar nu ca o interac¡iune între corp ¿i suflet, ci ca o interac¡iune a corpului cu „Eul”. Ei î¿i doresc så ajute vindecarea prin tratarea psihicului ca entitate, pe lângå tratamentului cu medicamente. Dar asta nu face dreptate sufletului. Sufletul uneori î¿i dore¿te så fie bolnav, chiar dacå „Eul” a decis altceva. Pentru cå, pentru suflet, sånåtatea nu este bunul cel mai de pre¡. Uneori nici via¡a nu este bunul cel mai de pre¡. Sufletul este conectat cu ceva mult mai adânc. ªi asta trebuie så iaså la luminå. Când cineva este în acest contact profund, efectul asupra corpului este unul nebånuit. Iatå un exemplu. Cu pu¡in timp în urmå am våzut la televizor un documentar despre o vindecare spontanå de cancer. O clinicå din Germania, specializatå în cercetarea cazurilor de vindecare 76

Un val, un ocean spontanå, a prezentat cazul unui bårbat care se afla în faza terminalå a bolii. Chirurgii care l-au operat, au realizat brusc, cå din punct de vedere medical nu mai pot face nimic pentru el. Ei l-au „închis” ¿i apoi l-au externat. Bårbatul a în¡eles cå via¡a i se apropia de sfâr¿it. El s-a apucat împreunå cu so¡ia så-¿i facå testamentul. Dupå ce a terminat de scris testamentul, a sim¡it ca o scuturåturå în corpul såu. Dupå acest eveniment se pare cå toate celulele canceroase au dispårut. Concluzia pe care am tras-o vine din experien¡a mea, ¿i este ceva ce våd frecvent. Bårbatul a devenit rezonant cu moartea, cu destinul ¿i cu sfâr¿itul såu, cu esen¡a primarå din care via¡a provine ¿i la care se întoarce. Din acest „a fi în rezonan¡å” a provenit o for¡å vindecåtoare. Vreau så scot în eviden¡å aici cå nu lucrez în a¿a fel încât så må ridic deasupra destinului sau mi¿cårilor sufletului, ¿i nu încerc så vindec pe nimeni. Sunt în armonie cu mi¿cårile sufletului ¿i sper så reconciliez persoanele care sunt foarte bolnave cu propriul destin ¿i cu aceste mi¿cåri profunde. Avem o imagine foarte ciudatå asupra sufletului. Unii considerå cå mai întâi avem un corp pe care sufletul îl animå, a¿a cum este scris în Biblie. Apoi, când murim, sufletul iese din corp odatå cu ultima noastrå respira¡ie. Dar, dacå te ui¡i mai atent, consta¡i cå o persoanå apare datoritå faptului cå douå celule însufle¡ite s-au împreunat. Corpul are suflet chiar de la 77

Bert Hellinger bun început. Nu sufletul este cel care îi då via¡å. Sufletul exista cu mult înainte. Corpul este o parte a unui lan¡ lung fåcut de to¡i cei care au existat înaintea ta ¿i a celor care vor veni dupå tine, a acelora care au fost ¿i a acelora care sunt, existând de-a lungul lui. Sufletul este de asemenea conectat la to¡i ace¿tia. Sufletul influen¡eazå corpul într-o manierå atot¿tiutoare ¿i unificatoare, de¿i în mare parte dincolo de con¿tien¡a noastrå. ªi depå¿e¿te de departe corpul nostru. El se aflå într-un schimb vibrant cu mediul, altfel nu ar exista un metabolism al materiei ¿i nici procrea¡ie. Sufletul nu numai cå ne depå¿e¿te în acest fel, dar ajunge, de asemenea, dincolo de familia noastrå ¿i ne conecteazå ¿i cu membrii din afara familiei noastre ¿i dincolo de asta, cu clanul nostru ¿i grupul de rude, în sens mai larg. A¿a cum sufletul unificå corpul în interiorul limitelor lui, la fel sufletul unificå familia în interiorul limitelor ei. „Familia” are limite. S-ar putea spune cå sufletul include persoana în acest cerc închis ¿i cå o conecteazå sau nu cu al¡i membri ai familiei. Numai anumite persoane sunt incluse, în principal fra¡i, pårin¡i, fra¡ii pårin¡ilor, bunicii, uneori unul sau mai mul¡i dintre stråbunici ¿i persoanele care prin dispari¡ia lor au fåcut loc pentru apari¡ia altor membri în familie. Deci cercul poate include, de asemenea, ¿i membri din trecut ai familiei. Sufletul familiei poate cuprinde membri din patru, cinci ¿i chiar ¿ase genera¡ii dinainte sau mai mult. Dacå unul 78

Un val, un ocean dintre ei a avut în mod special un destin dificil, efectele î¿i pun amprenta asupra mai multor genera¡ii. Devine atunci destul de clar cå, în termeni de familie, atât viii cât ¿i mor¡ii formeazå o unitate. Ei sunt to¡i uni¡i unii cu al¡ii. ªi cu toate acestea, sufletul trece dincolo de familie ¿i este conectat ¿i cu alte grupuri ¿i cu lumea ca întreg. Deci, sufletul despre care vorbesc este o parte provenitå din marele suflet. În marele suflet, toate distinc¡iile cum ar fi tânår sau båtrân, mare sau mic, viu sau mort sunt anulate ¿i-n acela¿i timp unificate. Totu¿i, existå o anumitå parte a sufletului care poate fi distinctå fa¡å de corp, familie ¿i chiar de marele suflet. Aceastå parte o numim „Eu”. Multe dintre tulburårile psihosomatice provin din acesta. Dar „Eul” poate alege så se supunå corpului, familiei sau marelui suflet, permi¡ând astfel vindecarea. Experimentåm acest act de supunere ca smerenie. Opusul acesteia este trufia. Aceia care tråiesc în trufie vor întâmpina piedici, iar aceia care vor tråi în smerenie vor fi sprijini¡i.

Dimensiunile sufletului Indiferent ce facem, sufletul are legåturå cu acel lucru. Uneori facem ceva råu — sufletul are un rol în asta. Alteori facem ceva bun — sufletul are un rol în asta; uneori facem ceva lipsit de sens ¿i de asemenea, sufletul are un rol în asta; alteori facem ceva ce aduce pace ¿i pune în armonie lucruri contrare, ¿i sufletul are un rol ¿i în asta. Acestea sunt dimensiunile sufletului. 79

Bert Hellinger Ce este sufletul? În primul rând trebuie så renun¡åm la ideea preluatå din Vest cum cå avem un suflet, un suflet personal care ne apar¡ine ¿i pentru care putem dobândi mântuirea sau nemurirea. Asta este o imagine occidentalå despre suflet. ªi î¿i are sorgintea din vremurile stråvechi ale lui Platon. Experien¡a din constela¡iile de familie aratå o imagine diferitå despre suflet. Aratå cå noi suntem parte din marele suflet, cu alte cuvinte, noi nu avem un suflet, suntem în suflet. Acest suflet se manifestå de la sine în douå moduri. Înainte de toate, oferå senza¡ia întregului. Conecteazå tot ce apar¡ine corpului nostru într-o unitate. Din acest punct de vedere sufletul apar¡ine corpului — ca principiu unificator. În al doilea rând, sufletul ne ghideazå. Ne ghideazå corpul ¿i via¡a. În ce fel, nu ¿tim. Sufletul este astfel principiul care ne ghideazå, ceva care unificå ¿i hotårå¿te. Putem observa în familie, într-un sens mai larg, cå un suflet comun este în func¡iune. El se aratå de la sine în constela¡ii. Membrii de familie sunt cu to¡ii ghida¡i de ceva care merge dincolo de individ ¿i cu toate acestea îi conecteazå pe to¡i într-o unitate. Poate fi numit sufletul familiei. Reprezintå o dimensiune a marelui suflet. Dar asta nu este totul. Sufletul trece întotdeauna dincolo de tot ce existå. Asta înseamnå cå, sufletul pe care îl sim¡im în corpul nostru, sufletul care ne mi¿cå, trece, de asemenea, dincolo de noi. Fårå suflet nu ar exista nici un schimb cu mediul nostru sau cu al¡i oameni. Doar pentru cå sufletul nostru este capabil så fie mai mult decât „noi” , suntem capabili så avem rela¡ii 80

Un val, un ocean cu al¡ii ¿i suntem capabili, de exemplu, så iubim. Din acest motiv, ceea ce se întâmplå între oameni, de exemplu între un bårbat ¿i o femeie, poate genera ceva nou. În cazul unei împreunåri a unui bårbat cu o femeie în iubire, un nou suflet este creat printr-un copil. Sufletul, prin urmare, este ceva mai mare care ne trece dincolo de noi. Acum pare cå sufletul, cu mi¿cårile sale unice ¿i profunde, påtrunde în con¿tiin¡a noastrå treptat. La un nivel superficial, ini¡iazå mi¿cårile con¿tiin¡ei colective, ¿i la acest nivel are un anumit rol care este, de fapt, în contradic¡ie cu mi¿cårile profunde. Avem nevoie ca sufletul så ne devinå con¿tient la un nivel mai profund. Dar el ni se dezvåluie numai pas cu pas, treptat. Uneori urmåm sufletul orbe¿te ¿i asta ne pune în pericol. Este important så recunoa¿tem cå ¿i asta este tot o dimensiune a sufletului. În cartea mea Adevårul propriu iubirii, am descris legile iubirii care uneori sunt oarbe ¿i duc la încâlciri, nefericire ¿i triste¡e. Totu¿i, existå alte legi ale iubirii care duc la binecuvântåri, fericire ¿i o via¡å împlinitå. O mi¿care este oarbå, a¿a cum am spus, în timp ce cealaltå este clarå. Ipoteza mea este cå sufletul ini¡iazå ceva în persoanå ¿i eu numesc acest ceva con¿tiin¡å colectivå. Este incon¿tientå. Aceastå con¿tiin¡å colectivå leagå familia ¿i membrii grupului de rude unii de ceilal¡i. ªi are grijå ca nimeni så nu se piardå. Este o con¿tiin¡å de grup la care to¡i participå în mod egal. Este, de asemenea, ca o for¡å care îi ghideazå 81

Bert Hellinger pe to¡i cåtre un scop comun. În primå instan¡å scopul este unul de supravie¡uire a grupului. Este motivul pentru care aceastå con¿tiin¡å nu permite ca cineva så fie exclus sau uitat. Aceastå con¿tiin¡å colectivå este preocupatå atât de cei vii cât ¿i de cei mor¡i. Prin intermediul acestei con¿tiin¡e tårâmurile viilor ¿i ale mor¡ilor devin unificate. De aceea, cei mor¡i produc un efect asupra celor vii. ªi råzbunå orice încålcare, cum este cazul situa¡iei în care un membru al familiei este uitat sau exclus. Råzbunarea ia forma situa¡iei în care, mai târziu, un membru al familiei va reprezenta persoana excluså, ¿i va tråi ca aceasta, fåcând ce a fåcut aceasta, pentru a aduce în con¿tiin¡å aceastå încålcare. În realitate, ea nu este aduså în con¿tiin¡å din cauzå cå nu în¡elegem ce se întâmplå. Mi¿cårile acestei con¿tiin¡e colective duc doar la repetarea destinului cuiva dintr-o genera¡ia anterioarå. Cu toate acestea cineva este capabil så previnå neajunsurile acestei con¿tiin¡e doar atunci când îi în¡elege mi¿cårile, când îi în¡elege scopul. În aceastå conexiune mi se pare cå este la mijloc ceva mai mult decât doar sufletul familiei. Mi se pare cå existå un spa¡iu specific, pe care Rupert Sheldrake îl nume¿te câmp morfogenetic, pe care îl locuim ¿i în care ne mi¿cåm. Este spa¡iul în care amintirile sunt påstrate. Sheldrake a observat ¿i descris acest câmp în domeniul biologiei. El aratå cå atunci când ceva se dezvoltå într-un loc, putem så gåsim acel ceva reprodus în altå parte, pentru cå el este påstrat în memoria acelui spa¡iu. Chiar ¿i când 82

Un val, un ocean vorbim de lumea anorganicå, o nouå structurå, spre exemplu un cristal, este memorat, astfel cå în alt loc, în condi¡ii similare, acela¿i cristal se poate dezvolta. ªi asta se aplicå ¿i în cazul obiceiurilor. S-a observat, de exemplu, cå pe o insulå japonezå, dintr-o datå maimu¡ele au început så spele cartofii în mare ¿i cå astfel mâncau cartofi såra¡i. Nu se mai întâmplase asta nicåieri. Dar la scurt timp dupå aceea, maimu¡e de pe alte insule, au fost observate fåcând acela¿i lucru. ªi din asta putem deduce cå repetarea unui anumit destin tragic în familie nu este neapårat rezultatul unei încurcåturi sistemice. Ea poate fi, de asemenea, efectul influen¡ei unui câmp morfogenetic. Dar ¿i câmpul morfogenetic este orb. El doar se poate reproduce singur. Cineva nu poate scåpa de el decât dacå intrå într-o mi¿care nouå care så fie capabilå så treacå dincolo de el. Aceastå „transcendere” este lucrul la care må refer ca fiind mi¿cårile de profunzime ale sufletului. Ele nu sunt interesate de ceea ce este cunoscut pânå la acest moment, ci se conecteazå la o for¡å mai mare pe care o numesc marele suflet. Într-o constela¡ie de familie putem observa cå reprezenta¡ii sunt conecta¡i la ceva dinafara lor, chiar dacå nu de¡in prea multe informa¡ii. Astfel spus, când cineva se laså condus de aceste måre¡e mi¿cåri ale sufletului, ele îl ghideazå cåtre gåsirea unei solu¡ii care conecteazå pe toatå lumea dincolo de sufletul familiei. Aceasta este o mi¿care cåtre reconciliere. Când vedem ce se petrece într-o constela¡ie, putem observa cå aceste mi¿cåri sunt unele domoale. 83

Bert Hellinger Sufletul î¿i ia timp, pentru cå nu simte presiune. Aceste mi¿cåri ale sufletului apar ¿i se deruleazå foarte lent. Ele duc la reconciliere, la pace ¿i con¿tientizarea faptului cå to¡i cei care apar¡in sunt egali la nivel de suflet. Existå ¿i cazuri în care a¡i remarcat cå mi¿cårile reprezentan¡ilor sunt foarte rapide. Asta înseamnå cå ei urmau mi¿cårile con¿tiin¡ei personale, dorind o solu¡ie care så fie în acord cu propria con¿tiin¡å, fårå a fi conecta¡i la nivelul profund al sufletului. Când asista¡i la asta într-o constela¡ie, pute¡i observa cine este în contact cu mi¿cårile sufletului ¿i cine nu a ajuns så simtå aceastå legåturå. Aceastå mi¿care este dincolo de orice gândire ¿i dacå i te abandonezi, te va conduce spre o solu¡ie bunå. Când ne confruntåm cu situa¡ii dificile, ne este de ajutor så putem renun¡a la credin¡ele ¿i valorile ¿i la modul nostru de a gândi, concentrându-ne pe atingerea unui alt nivel — pe care îl numesc „vidul gol” — ¿i avem încredere cå mi¿cårile sufletului ne pot ghida. Tot ce are legåturå cu o anumitå chemare provine din aceste mi¿cåri profunde ale sufletului. Este dincolo de planurile noastre.

Scopul vieţii Întrebarea — care este scopul vie¡ii — porne¿te de la presupunerea cå via¡a nu are un scop în ¿i prin sine înså¿i, ci are nevoie så i se atribuie un scop. ªi cu toate acestea via¡a apare, se desfå¿oarå ¿i este valoroaså pur ¿i simplu pentru cå este, nu datoritå a ceva în mod special. Via¡a este valoroaså a¿a cum 84

Un val, un ocean este. O persoanå care nu este împåcatå î¿i va pune aceastå întrebare. Întrebarea nu apare dacå persoana este împåcatå cu sine înså¿i. La maturitate sau atunci când ajungem la finele unui proces, aceastå întrebare devine depå¿itå. Viktor Frankl a fost preocupat de scopul vie¡ii. Pentru foarte mult timp nu l-am în¡eles. Totu¿i, recent, Jeffrey Zeig a scris un necrolog despre el în care a pomenit despre una din discu¡iile pe care le-a purtat cu Viktor Frankl. Dintr-o datå am în¡eles cå Frankl vorbea despre scop a¿a cum eu vorbesc despre „a fi în rezonan¡å”. Cel care este în rezonan¡å cu via¡a a gåsit împlinire. Via¡a este în rezonan¡å. Dar adesea „Eul” nu este. „Eul” doar cre¿te treptat în mi¿cårile vie¡ii ¿i doar prin intermediul lor ajunge în rezonan¡å cu via¡a. ªi din acest punct întrebarea legatå de scopul vie¡ii devine inutilå.

Gemeni Aceasta este o afirma¡ie a unei doamne doctor al cårei so¡ este de asemenea doctor: „A¿ vrea så adaug ceva la ceea ce tocmai a¡i afirmat. Ultimul nostru copil a avut un geamån identic. În a ¿asea lunå de sarcinå, fratele lui a murit în uter. Eu ¿i so¡ul meu am putut urmåri cu ajutorul scanerului cu ultrasunete cum båtåile inimii copilului pe moarte încetineau. Atunci, fratele lui geamån viu l-a îmbrå¡i¿at ¿i nu i-a mai dat drumul decât dupå ce a murit. Apoi s-a retras complet în cealaltå parte. Pentru mult timp, a stat în lini¿te, cu greu se 85

Bert Hellinger întrezårea vreo mi¿care. Se putea constata cå el era bine ¿i în via¡å, dar nu s-a mi¿cat prea mult în lunile ce au urmat. Nici nu a mai crescut, astfel cå ne-am temut cå nu se va na¿te sånåtos, pentru cå a råmas foarte mic. Cu toate acestea, sarcina a durat mult peste termen, ca så fiu mai preciså patru såptåmâni mai mult. Copilul a luat în greutate în ultimele såptåmâni pânå când a ajuns la greutatea normalå. Copilul supravie¡uitor nu a ocupat nici un pic spa¡iul pe care-l ocupase anterior fratele såu. Am putut constata clar acest lucru pentru cå sarcina era avansatå. Burta mea era strâmbå. Copilul supravie¡uitor, poartå aståzi pe lângå numele lui ¿i prenumele pe care ar fi trebuit så le poarte fratele såu.”

A fi în serviciul Am o anumitå imagine a sufletului. Imaginea mea este cå suntem în el mai degrabå decât cå îl posedåm, a¿a cum se crede în gândirea curentå. Acest mare suflet, sau orice ar fi el, direc¡ioneazå ¿i preia individul în serviciul såu, dupå cum dore¿te. Unii au sarcini plåcute, al¡ii au sarcini foarte dificile sau grele. Unii au sarcini de vindecare iar al¡ii de distrugere, sarcini teribile. Toate sunt în serviciul a ceva mai mare. În fa¡a marelui suflet ele sunt la fel. Nimeni nu rezistå în fa¡a marelui suflet. Existå unii oameni care cred cå lumea le-a fost încredin¡atå, ca ¿i cum ar sta în puterea cuiva så distrugå lumea sau så salveze lumea dupå bunul plac. To¡i ace¿tia sunt deconecta¡i de la cursul vie¡ii. 86

Un val, un ocean Un terapeut faimos, referindu-se la ideea cå suntem pironi¡i în destinul nostru oricare ar fi el ¿i oricât de mult l-am în¡elege ca pe o misiune personalå, afirma: „Fiecare individ gåse¿te frecven¡a care este potrivitå pentru el.” Când a descoperit-o, acest lucru îi aduce mul¡umire ¿i satisfac¡ie, indiferent care este sarcina lui. Asta are consecin¡e nebånuite asupra atitudinii cu care ne uitåm la agresori ¿i victime. Ei sunt ambii în serviciul marelui suflet, oricât de greu ar fi de acceptat acest lucru. A¿a numi¡ii „oameni buni” sau a¿a numi¡ii „oameni råi” sunt chema¡i „în serviciu” în acela¿i mod. Aceastå în¡elegere face så disparå oricare sentiment de superioritate sau arogan¡å. Când cineva este în rezonan¡å în acest mod, acea persoanå poate respecta pe fiecare ¿i pe oricine, dar mai presus de toate, pe sine însu¿i. Din acest punct, putem vedea cå toate destinele sunt implacabile. I-am spus odatå unui prieten, un cunoscut psihanalist: „Hitler a fost trimis de Dumnezeu.” Acesta ar fi o concluzie normalå a unei astfel de gândiri. Poate fi dificil de digerat. ªi acest prieten mi-a spus cå a citit o carte scriså de un coleg de camerå de-al lui Hitler. Cartea se nume¿te: „Prietenul meu Hitler”. Nu am citit-o personal, ¿tiu doar ce mi-a povestit prietenul meu. În ea se spune cå în tinere¡e, pe când locuia în Austria, Hitler s-a dus la opera lui Wagner „Rienzi, liderul oamenilor”. Dupå încheierea spectacolului s-a plimbat toatå noaptea prin ora¿ strigând: „Asta este soarta mea”. ªi a¿a a fost. A pårut implacabilå pentru el. 87

Bert Hellinger Când avem aceastå în¡elegere, devenim smeri¡i ¿i acceptåm lumea a¿a cum este, fårå så pretindem s-o îmbunåtå¡im, ca ¿i cum marele suflet nu ar aranja lucrurile func¡ie de måsura lor. În realitate suntem doar parte din aceste procese måre¡e. Când adopt o astfel de atitudine interioarå pot aborda boala, moartea, accidentele ¿i alte destine grele în mod diferit, fie cå sunt persoana afectatå, fie cå sunt terapeutul care sprijinå. Când ac¡ionåm în acord cu lucrurile a¿a cum sunt ele, oferind doar ceea ce este permis în rela¡iile noastre, ¿i când suntem con¿tien¡i de propriile limite, atunci putem fi împåca¡i. *** Am convingerea profundå cå fiecare sluje¿te în acest fel. Nimeni nu se poate ascunde sau nu poate rezista, ¿i nici måcar nu poate deveni vinovat. Când cineva poartå o vinå ¿i asta este prevåzut în proces. Este greu de crezut, dar când persoana care este vinovatå în¡elege lucrurile din aceastå perspectivå ¿i când î¿i acceptå destinul împreunå cu consecin¡ele care au apårut ca urmare a faptei lui — asta este de asemenea parte din proces — abia atunci ea poate intra în rezonan¡å. Chiar ¿i ca persoanå vinovatå sau care a produs råu. ªi atunci problema responsabilitå¡ii devine inutilå. Nu este în libertatea noastrå faptul de a fi buni sau råi. A¿a numita persoanå bunå are poate parte de un destin mai u¿or, dar ea nu este superioarå. La un nivel mult mai profund existå o în¡elegere elementarå între oameni. To¡i suntem egali. To¡i suntem în slujba, to¡i ne 88

Un val, un ocean na¿tem ¿i ne îndreptåm cåtre moarte. Pot sim¡i empatie fa¡å de to¡i ¿i de fiecare atunci când le stau alåturi. Am compasiune pentru råufåcåtor, pentru bolnav, pentru cel måre¡. ªi le stau alåturi. Din acest acord ¿i sim¡ al faptului cå suntem la fel apare for¡a care poate genera un efect bun.

Comemorare la Auschwitz Participant: În aceastå zi, acum cincizeci de ani, Auschwitz a fost eliberat. Au existat multe victime ¿i mul¡i agresori. ªi acum existå mul¡i fii, fiice ¿i nepo¡i ai acestora. ªi ace¿tia la rândul lor vor avea descenden¡i. Pute¡i så ne spune¡i dacå ¿i cum se va manifesta acest fapt de-a lungul timpului ¿i în via¡a ¿i comportamentul celor care vor urma? Hellinger: Nu pot råspunde la aceastå întrebare decât cu exemple concrete, reprezentând familia unei astfel de persoane. Generalitå¡ile nu sunt de folos în acest caz, pentru cå diferen¡ele sunt enorme. A¿ vrea så avertizez împotriva agitårii voite a trecutului. Altfel viii devin ca mor¡ii ¿i mor¡ii devin ca viii. Totul este råsturnat cu susul în jos ¿i asta este împotriva cursului vie¡ii. În spatele acuzårii publice a agresorilor ¿i a avertismentelor de a nu da uitårii aceste crime astfel încât ele så nu se mai repete în cursul istoriei, stå ideea potrivit cåreia ceea ce s-a întâmplat a fost în mâinile noastre, ¿i în puterea noastrå de a fi evitat sau îndreptat. În opinia mea înså, aceasta este o trufie — cå astfel de evenimente monumentale cum 89

Bert Hellinger au fost cele douå råzboaie mondiale ale secolului douåzeci ar fi putut fi evitate, sau cå ar putea cineva preveni råzboaiele viitoare, doar dacå am gândi diferit. Asta este ca ¿i cum ne-am crede omnipoten¡i, asemeni lui Dumnezeu. ªi astfel de percep¡ii våtåmeazå sufletul. Mai este ceva de luat în considerare. Având astfel de idei, am putea sim¡i cå suntem persoane mai bune decât agresorii. Cu toate acestea, agresorii în¿i¿i au comis acele abominabile crime pentru cå în sufletul lor au sim¡it cå sunt mai buni ¿i mai merituo¿i decât persoanele pe care le-au persecutat. Prin asumarea unei atitudini de superioritate ¿i acuzându-i, sunt în pericol de a deveni eu însumi asemenea lor, cu alte cuvinte så devin unul din noii persecutori. ªi astfel, acest tip de gândire este periculos pentru toatå lumea. Acum vorbesc la modul general. În „Scrisorile mele terapeutice”, am remarcat o scrisoare pe care o scrisesem unei femei evreice, care fusese închiså într-un lagår de concentrare. Dorea så ¡inå o micå cuvântare cu ocazia zilei în care era comemoratå retragerea dreptului de a practica medicina doctorilor evrei din München. Mi-a trimis o schi¡å a prelegerii cu rugåmintea de a-mi exprima pårerea. Prelegerea sa era plinå de acuza¡ii. În replicå, i-am scris ceva de genul: Este firesc så experimentåm durerea. Când, a¿a cum mi s-a întâmplat ¿i mie recent, cineva viziteazå muzeul memorial al victimelor Holocaustului din Ierusalim ¿i vede fotografiile, plânge. Oamenii stau acolo ¿i 90

Un val, un ocean plâng. Dar dacå cineva vine la mine ¿i îmi spune: „Da, dar tu e¿ti neam¡...”, atunci nu mai sunt capabil så plâng. Acuza¡iile împiedicå exprimarea durerii. Am tråit ceva similar în cazul Hiroshimei. Acolo oamenii merg la muzeul memorial al victimelor bombei atomice ¿i este la fel. Oamenii stau în fa¡a lui, iar lacrimile le curg pe obraji. ªi eu am plâns. Dar dacå cineva ar spune unui vizitator american, „Dar tu e¿ti american...”, atunci el nu va mai fi capabil så plângå. Aceia care acuzå råpesc ceea ce este cu adevårat singurul råspuns potrivit ¿i anume exprimarea durerii. Când cineva î¿i exprimå durerea nu existå trufie. Doliul este cel care vindecå.

Comemorarea care încheie şi unifică M-am gândit îndelungat la interconexiunea dintre vii ¿i mor¡i. Anul trecut, cu ocazia târgului de carte de la Frankfurt, a avut loc o discu¡ie despre comemorare. Aceastå discu¡ie m-a întristat deoarece a fost atât de superficialå ¿i nu a ajuns nici pe departe la ceea ce se întâmpla cu adevårat la un nivel mai profund. În cartea mea „Råmas bun”, am explorat legåtura ,dar ¿i mie mi-a scåpat ceva important. În consecin¡å, am reflectat asupra modului adecvat de a comemora — comemorarea care serve¿te vindecårii. Acest tip de comemorare aduce cu sine ¿i o încheiere prin unificarea a ceea ce cândva a fost separat din cauza durerii ini¡iale. Când cineva a trecut printr-o situa¡ie foarte traumaticå ca ¿i copil, emo¡iile cauzate sunt adesea 91

Bert Hellinger respinse datoritå mecanismului de auto-protec¡ie. Psihanaliza a aråtat cât este de important så aducem la luminå ceea ce a fost reprimat. Dar experien¡a a aråtat, de asemenea, cå doar prin aducerea la luminå a situa¡iei nu ajungem neapårat så gåsim ¿i o solu¡ie. Este necesar un pas în plus. Persoana respectivå trebuie så fie în acord cu tot ceea ce s-a întâmplat fårå så-¿i mai doreascå ca lucrurile så fi stat diferit. De exemplu, så ne imaginåm o persoanå care a suferit un accident grav ¿i care a råmas par¡ial paralizatå. În acest caz evenimentul este reamintit oricum. Nu e nevoie ca el så fie adus la luminå. Dar nu poate fi gåsitå o solu¡ie pânå când persoana nu acceptå ceea ce s-a întâmplat, fårå regrete. Acesta este un pas foarte dificil. Dar contrariul lui este ¿i mai råu. Imagina¡i-vå ce s-ar putea întâmpla dacå persoana nu ar accepta ¿i ar continua så regrete accidentul. Dacå, totu¿i, reu¿e¿te så î¿i accepte paralizia — pe care oricum nu o poate schimba — astfel încât lucrurile så fie a¿a cum sunt, atunci atinge o profunzime ¿i o anumitå for¡å în sufletul såu, pe care al¡ii nu le pot atinge decât dacå ar trece printr-o experien¡å similarå ¿i ar fi capabili så o accepte în totalitate. Acela¿i lucru este valabil ¿i atunci când ne referim la victimele lagårelor de concentrare. Supravie¡uitorii ¿i noi în¿ine, trebuie så avem for¡a de a accepta ceea ce s-a întâmplat altfel devenim deconecta¡i de ceea ce s-a întâmplat. Aceastå acceptare nu poate apårea decât atunci când putem 92

Un val, un ocean vedea situa¡ia ca fåcând parte din ceva mai mare, pe care nu-l în¡elegem. Avem o dorin¡å profundå de a fugi de ceea ce este teribil ¿i de a nu avea parte de el în existen¡a noastrå. Dar în realitate ceea ce este „teribil” reprezintå, de fapt, temelia oricårui lucru ¿i asta sus¡ine existen¡a noastrå. Numai persoana care poate accepta ceea ce este teribil, este liberå. O experien¡å pe care am tråit-o la Centrul Holocaustului din San Francisco m-a fåcut så realizez asta. O femeie în vârstå m-a abordat. Pe când era copil, a fost închiså în lagårul de concentrare de la Dachau. Mi-a povestit o scenå în care zåcea pe podea ¿i un ofi¡er SS i-a pus piciorul pe stomac ¿i apoi a împu¿cat copiii care ståteau lângå ea. Asta mi s-a pårut unul dintre cele mai oripilante lucruri pe care a¿ fi putut så mi le imaginez. ªi totu¿i, în acel moment, a avut parte de o experien¡å extrem de plinå de semnifica¡ii. Brusc s-a sim¡it ca ¿i cum ar fi fost separatå de tot ceea ce se întâmpla. ªi atunci a fost cuprinså de un sentiment profund de fericire iar teroarea ¿i durerea nu au mai putut-o atinge. Ea a spus: „Dacå cineva mi-ar fi pus un cu¡it la gât nu l-a¿ fi putut sim¡i.” În acel moment ea era în conexiune cu ceva mai mare, ceva care includea ¿i cuprindea oroarea. ªi din acel moment acest sentiment a înso¡it-o. ªi a mai spus: „L-am acceptat pe Hitler în mine, pe agresorul în mine. Sunt împåcatå cu asta. ªi nimic nu må mai împovåreazå.” Ceea ce spun aici despre victime este valabil de asemenea ¿i în cazul agresorilor. Agresorii sunt de 93

Bert Hellinger asemenea conecta¡i cu ceva ce este peste puterile lor ¿i dincolo de ei. Ei sunt în serviciul acestuia. ªi asta vedem în multe constela¡ii. Când cineva se laså condus de mi¿cårile sufletului în astfel de constela¡ii, putem observa cå la un nivel profund cå victimele ¿i agresorii sunt conecta¡i. Ei devin egali unul cu altul. Din acel moment victimele nu mai sunt victime ¿i agresorii nu mai sunt agresori. În fa¡a a ceea ce se desfå¿oarå între victime ¿i agresori, ceea ce este viu se retrage. ªi atunci apare împåcarea.

Criminalii sunt atraşi către victimele lor Un criminal se supune mi¿cårilor sufletului în constela¡ii. El este atras cåtre cei mor¡i, cåtre victimele lui. Acolo î¿i gåse¿te lini¿tea. Nimeni nu trebuie så-l împiedice så urmeze aceastå cale. Când îi recunoa¿te pe cei pe care i-a omorât ¿i îi prive¿te în ochi, nu se poate ab¡ine så nu îi urmeze. Asta nu înseamnå cå un criminal trebuie så moarå sau så se sinucidå, ci trebuie så con¿tientizeze cå prin fapta lui el apar¡ine acestor mor¡i. Mul¡i criminali din vremurile naziste se sim¡eau puternici ¿i måre¡i. Asta se vede uneori în constela¡iile care îi privesc pe descenden¡ii lor. Când li se cere, înså, så se a¿eze lângå victime, deodatå se ru¿ineazå ¿i devin mai smeri¡i. Doar atunci poate începe mi¿carea cåtre cei mor¡i ¿i ei î¿i pot gåsi lini¿tea. Asta aratå de asemenea cå descenden¡ii sunt elibera¡i de impulsul de moarte, pe care îl aveau în locul criminalului. 94

Un val, un ocean Am våzut totu¿i ¿i situa¡ii în care criminalul persista în a råmâne fidel primatului propriului adevår. În acest caz, descenden¡ii trebuie ajuta¡i så se îndepårteze de criminalul ¿i så se lase în voia a ceva mult mai mare decât ei.

Pace pentru agresor şi victimă Trebuie så fim aten¡i la dorin¡a de a cunoa¿te care este judecata corectå cu privire la criminali ¿i victime, ca ¿i cum noi am avea dreptul så judecåm. Putem primi câteva indicii din ceea ce se întâmplå în constela¡iile de familie, dar nu putem så le verificåm. Când spun „criminalul este atras cåtre victimå”, asta aratå cå ¿tiu cå aceastå crimå este un fapt adevårat. Dar nu asta este problema aici. În constela¡iile de familie problema este de a gåsi o solu¡ie pentru încâlcirea în care sunt prin¿i descenden¡ii agresorului. Este important så în¡elegem cå un criminal nu poate fi eliberat de vinovå¡ia lui, chiar dacå el sau ea au fost foarte tineri. Terapeutul trebuie în primul rând så se uite la victimå. Singura måsurå disponibilå este aceea de a-i permite criminalului så se uite la victimå. Din acel moment poate începe o mi¿care cåtre victimå. Dacå aceastå mi¿care izbânde¿te, criminalul î¿i poate gåsi lini¿tea alåturi de ea.

Binele şi răul Ne în¿elåm atunci când credem cå suntem liberi ¿i, în consecin¡å responsabili de ac¡iunile noastre ¿i 95

Bert Hellinger în control asupra propriei noastre sor¡i. Prin aceastå presupunere nu facem altceva decât så ne påcålim ¿i mai råu ¿i så gândim cå ar exista bine ¿i råu ¿i cå avem posibilitatea de a alege între cele douå. Când ne uitåm la familii, putem observa cå acest lucru nu este adevårat. Victimele din lagårul de concentrare, indiferent cât de nevinovate au fost, nu ¿i-au putut schimba soarta indiferent de cât de multå bunåtate dådeau dovadå. Criminalul nu are nici el nici cea mai micå putere de a-¿i schimba destinul pentru cå ¿i el este amestecat într-o încurcåturå sistemicå. Cu toate acestea, noi suntem cu to¡ii responsabili de ac¡iunile noastre. Dar este gre¿it så facem o distinc¡ie între oameni. Så spui cå aceastå persoanå avea libertate totalå de a schimba sau de a se fi schimbat dacå era nevoie ¿i cå prin urmare ea trebuia så-¿i asume responsabilitatea, este eronat. Ea nu era liberå. Ea era într-o încurcåturå sistemicå. ªi cu toate acestea, ea este responsabilå ¿i trebuie så suporte consecin¡ele. Numai atunci când ne însu¿im aceastå perspectivå asupra lucrurilor putem intra în rezonan¡å cu for¡ele cele mai adânci. ªi atunci ceea ce ne imaginam a fi lupta contra råului, înceteazå. Ideea cå lumea trebuie så fie altfel de cum este ¿i cå destinul este în mâinile noastre merge prea departe. Destinele grele, inclusiv cele ale criminalilor, sunt în slujba marelui tot. Putem så ne dåm seama de acest lucru, dar nu avem cum så îl în¡elegem în totalitate. ªi a¿ include în aceastå situa¡ie ¿i destinele foarte cumplite. Atunci î¿i pierd for¡a de a-i face pe ceilal¡i så se teamå în fa¡a lor. 96

Un val, un ocean Mul¡i oameni stau pe mal ¿i-i judecå cursul fårå ca ei så fi intrat måcar o datå în râu. Numai cei care s-au afundat în apå ¿tiu ¿i sunt capabili så vorbeascå despre ea.

A face pe eroul fără a-ţi asuma riscurile Rezisten¡a în fa¡a acestei profunde în¡elegeri a destinului ¿i a ideii de a fi în slujba marelui tot este legatå de identificarea cu „eroii ¿i victimele”. Luptåtorul pentru eliberare care se angajeazå în rezisten¡å, de exemplu, simte cå este îndreptå¡it så se simtå superior, cu o minte superioarå ¿i valoroaså, fårå ca în via¡a lui så fi suferit, ¿i fårå ca acestuia/acesteia så i se fi cerut så dea dovadå de curaj ¿i så-¿i asume riscuri. O asemenea „identificare goalå” apare fårå ca cineva så-¿i fi confruntat fricile cele mai ascunse, slåbiciunea sau vulnerabilitatea. Con¿tientizarea acestora (a fricilor n.e.) nu se face prin discu¡ii, ci prin acceptarea profunzimilor destinului unei persoane, cu sufletul smerit datoritå experien¡ei.

Cu respect faţă de suflet A¿ vrea så spun ceva legat de atitudinea terapeuticå, pentru cå o consider importantå. Apreciez modul în care lucrez ca fiind unul fenomenologic. Asta înseamnå cå terapeutul urmeazå realitatea a¿a cum ea se aratå la un nivel superficial — ceea ce spune clientul, cum îi pare 97

Bert Hellinger aceasta ¿i a¿a mai departe — dar în acela¿i timp, terapeutul permite influen¡a câmpului înconjuråtor, care e ascuns. Acest tip de aten¡ie alertå nu este orientatå, nici direc¡ionatå cåtre un anumit punct; ci mai degrabå este deschiså cåtre orizont fårå så caute ceva anume. Deci terapeutul nu are inten¡ii. De exemplu, nu vrea så vindece. De asemenea nu se teme de ceea ce poate så aparå, fie cå este vorba despre moarte sau sfâr¿it, vindecare sau via¡å, în func¡ie de client. Terapeutul acceptå ceea ce este. Asta înseamnå cå, în sufletul lui, el este în rezonan¡å cu lumea a¿a cum este, cu destinul a¿a cum este, cu via¡a ¿i cu moartea. Terapeutul nu ac¡ioneazå pentru cå dore¿te så lupte împotriva a ceva sau så îmbunåtå¡eascå ceva. El este în rezonan¡å. Din acest „a fi în rezonan¡å”, adesea apare un insight, ca un dar. Apare din situa¡ia imediatå ¿i din ceea ce vine din spatele ei. ªi, prin urmare, este ceva esen¡ial ¿i are legåturå cu ceea ce este important în acel moment. ªi întotdeauna e îndreptatå spre solu¡ia pentru client. Orice întrebare de curiozitate, cum ar fi „ce se întâmplå mai exact?”, nu face altceva decât så distragå aten¡ia de la întreg. ªi atunci nu mai e¿ti capabil så vezi. Pentru mul¡i dintre terapeu¡i asta înseamnå adoptarea unei pozi¡ii complet diferite. Aceia care sunt obi¿nui¡i så întrebe, så analizeze ¿i så descopere exact ceea ce a fost, trebuie så renun¡e la aceste idei dacå doresc så lucreze fenomenologic. Asta cere ca terapeutul så nu lucreze cu „Eul” clientului, ci mai degrabå cu sufletul lui. ªi când 98

Un val, un ocean spun suflet nu må refer la sufletul individului, ci la acel suflet de care este îmbrå¡i¿at clientul. Acestea sunt, bineîn¡eles, doar imagini, dar putem observa în ce mod trebuie så difere atitudinea fundamentalå, pentru a putea lucra în acest fel. ªi mai este ceva demn de men¡ionat: lucråm aici cu ajutorul constela¡iilor, dar numai pânå într-un anumit punct. Dincolo de acesta, lucrul depå¿e¿te constela¡iile de familie. De exemplu, solu¡iile ¿i frazele vindecåtoare nu apar doar din constela¡ii. Ele apar urmare a cunoa¿terii mi¿cårilor iubirii în suflet, a ceea ce mi¿cå persoana în stråfundurile fiin¡ei ei. Prin urmare, trebuie så fim aten¡i la diferitele modalitå¡i de a proceda. De exemplu, adesea când avem de-a face cu izbucniri violente ale emo¡iilor ni se poate face fricå. Iar terapeutul simte imboldul de a suferi alåturi de client. Dar, în secunda în care se întâmplå acest lucru, for¡a terapeutului este compromiså. În loc så lase så se întâmple acest lucru, terapeutul are nevoie så accepte suferin¡a clientului, în calitate de observator al procesului, ca fiind cineva care e la îndemânå. Un exemplu frumos al unei astfel de abordåri regåsim în Vechiul Testament. În povestea lui Iov, care ståtea pe o gråmadå de bålegar. Pierduse totul ¿i se sim¡ea groaznic. Acesta este momentul în care prietenii au venit la el, s-au a¿ezat la o oarecare distan¡å de el ¿i timp de o såptåmânå nu au scos nici un cuvânt. Asta însemna cå pur ¿i simplu erau alåturi de el. Asta cere for¡å. E u¿or så sari în ajutor ¿i så dai sfaturi. E ca atunci când cineva spune clientului 99

Bert Hellinger „Acum laså så iaså ceea ce sim¡i”. O astfel de invita¡ie e ieftinå. ªi nu duce la nimic. Prin urmare, terapeutul, trebuie så råmânå centrat în sine, så îndure suferin¡a ¿i så observe ce se desfå¿oarå sub ochii såi. Sunt foarte multe lucruri de care trebuie så se fereascå, cum ar fi anumite emo¡ii care pot induce slåbiciune. Orice emo¡ie care induce slåbiciune împiedicå apari¡ia solu¡iei. Acesta este motivul pentru care adesea le spun clien¡ilor „rezistå emo¡iilor care te slåbesc ¿i råmâi în for¡a ta.” „Ab¡ine-te , stai drept ¿i centreazå-te pe întreg!” „Vorbe¿te cu voce normalå!” sau „Nici un sunet!” Toate aceste instruc¡iuni ajutå clientul så se centreze ¿i-i dau for¡å, for¡a cu care så continue.

A asculta mesajul sufletului Sufletul se mi¿cå pas cu pas — de aceea terapeutul face doar câte un pas, pe rând. Apoi sufletul î¿i continuå singur munca. Atunci când este momentul så facå un al doilea pas, sufletul îl acompaniazå pe terapeut mai departe. Astfel, întreruperea este o måsurå terapeuticå care redå for¡a sufletului. Nu numai terapeutul este cel care depune efort, ci ¿i sufletul. Când sufletul då un nou semnal, atunci terapeutul poate så continue. El råspunde la mesajul sufletului. ªi astfel ei råmân în dialog.

100

Un val, un ocean

Igiena sufletului Asta este ceva diferit de igiena corpului, dar amândouå merg împreunå. Igiena sufletului se referå la faptul cå acesta trebuie så se ¿tie parte din marele tot ¿i så con¿tientizeze acest mare tot. Prima oarå, desigur, suntem lega¡i de familia cåreia apar¡inem, apoi grupului de rude ¿i locurilor cårora apar¡inem. Din lucrul în constela¡ii vedem cå sufletul ajunge dincolo de noi, cå noi suntem cei con¡inu¡i de el ¿i nu suntem noi cei care îl con¡inem. Igiena sufletului ne cere så ne adaptåm acestui mare suflet: de exemplu, så învå¡åm så în¡elegem cå ne ghideazå spre bine sau, dacå nu-i în¡elegem regulile sau le nesocotim, cåtre boalå.

Detaşarea Participant: Må întreb cum poate cineva så-¿i tråiascå via¡a fiind permanent centrat, pentru cå mie îmi pare cå din asta apare sentimentul de deta¿are, nu-i a¿a? Hellinger: Tradi¡ia în spiritualitatea vesticå se referå la practicarea unei atitudini de deta¿are. Aceastå retragere a sinelui stå la baza atitudinii fundamentale a stoicilor. Pentru persoana care se då un pas înapoi ¿i se centreazå, totul este egal, binele ¿i råul, via¡a ¿i moartea. El este împåcat cu tot. Dar din când în când, trebuie så ie¿i din deta¿are, la un carnaval de exemplu. E necesar.

101

Bert Hellinger

Procesul învăţării nu se ridică la nivelul bogăţiei sufletului În constela¡iile de familie lucreazå for¡e pe care nu le în¡elegem. Eu nu le în¡eleg. Cu toate acestea existå câteva încercåri de a le explica, de exemplu prin câmpurile morfogenetice. Sentimentul meu este înså, cå dacå a¿ încerca så le cercetez mai îndeaproape, asta mi-ar diminua din for¡a lucrului. Dorin¡a mea ar fi atunci så scot la luminå prin explica¡ii anumite secrete la care nu am acces în mod real. A råmâne pe pozi¡ie înså, atunci când må aflu în fa¡a unui secret, este cred, cea mai importantå surså de for¡å pentru terapeut. Secretele mor¡ii, de exemplu, nu pot fi påtrunse; nici secretele sor¡ii, ale legåturilor sau ale ispå¿irii cuiva pentru un alt membru al familiei, sau ale faptului de a fi în serviciul a ceva necunoscut. Acestea nu sunt în¡elese ¿i se prezintå în fa¡a noastrå cu limite în fa¡a cårora trebuie så råmânem nemi¿ca¡i. Aceastå ab¡inere ¿i råmânere în nemi¿care la grani¡å cere o for¡å extraordinarå, mai ales la început. Golul palpabil dintre secret ¿i noi este dificil de îndurat. Cåutåm explica¡ii pentru a preveni amenin¡area care vine din ceea ce este secret. Dar e ciudat cum cineva cåruia i s-a pus un diagnostic pentru starea în care se aflå, adesea se simte mai bine chiar dacå diagnosticul nu e bun, pentru cå dintr-o datå existå o explica¡ie pentru ceea ce era inexplicabil. O parte din rolul religiei este, de exemplu, så explice inexplicabilul sau så dezvåluie ¿i în¡eleagå un secret care, în ultimå instan¡å, trebuie så råmânå ascuns ¿i de neatins. 102

Un val, un ocean Atitudinea de a råmâne nemi¿cat este în acord total cu ceea ce este secret. Din respectul pe care cineva îl acordå acestui secret, ceva izvorå¿te din chiar ceea ce este ascuns. Adesea cuvinte sau solu¡ii vin la mine ca ni¿te daruri pe parcursul lucrului pentru cå råmân nemi¿cat în fa¡a a ceea ce este secret. Råmânând centrat în fa¡a grani¡ei, ceva iese la luminå din întuneric, ceva care ajutå: urmåtorul pas sau o solu¡ie sau orice. Când încep o constela¡ie de familie nu ¿tiu unde o så må ducå. Fac primul pas, a¿tept, ajung la o grani¡å, ¿i nu ¿tiu cum så continui, când, dintr-o datå, ceva stråluce¿te ca un fulger, o cale de a continua, venitå din aceastå atitudine de ab¡inere ¿i råmânere în nemi¿care. Uneori este atât de nea¿teptat, încât te sperie, iar alteori pare periculos. Dar, ca så stai så te întrebi în acel moment, „S-o fac sau så n-o fac?” este ca ¿i cum ceri ceva de la secretul respectiv — ¿i atunci acel ceva care a apårut se retrage imediat ¿i eu îmi pierd din for¡å. Prin urmare, ceea ce apare pe nea¿teptate are legåturå tocmai cu faptul cå terapeutul, în mod deliberat nu vrea så ¿tie. Curajul ¿i posibilitatea de a continua în mod suportiv vin din acest „nu vreau så ¿tiu” ¿i din faptul de a fi pregåtit så råmâi nemi¿cat în fa¡a a ceea ce este secret ¿i în fa¡a for¡ei pe care nu o putem în¡elege. Aceastå concep¡ie nu se regåse¿te absolut deloc în ceea ce este acceptat în practica psihoterapeuticå ¿i complet în opozi¡ie cu instruirea psihoterapeuticå. Sigur, po¡i învå¡a câteva reguli despre constela¡iile de familie, pentru cå anumite tipare se repetå. Pot så le aplic pentru cå le cunosc. Dar, dacå încerc 103

Bert Hellinger så må bazez pe ele, încetez så mai fiu conectat la for¡a profundå ¿i nu am ¿anse så ajung prea departe. Ceea ce este fundamental, ¿ocant ¿i transformator poate apårea dacå ¿i numai dacå individul are capacitatea de a se da un pas în spate. Dacå de exemplu, cel care stå lângå mine este cople¿it de emo¡ie când îl iau de mânå, acest lucru nu se întâmplå pentru cå l-am luat de mânå, ci pentru cå are încredere cå acest lucru nu må sperie. El este pe mâini sigure pentru cå eu sunt lipsit de inten¡ii ¿i sunt golit pe dinåuntru. Acesta este aspectul esen¡ial al acestei terapii. Nu constå atât în a o învå¡a ca pe o tehnicå. Nici o învå¡åturå nu poate fi pe måsura comorilor sufletului.

104

Despre soartă Urmåtorul interviu a fost înregistrat pentru televiziunea bavarezå. Întrebårile au fost puse de Dorit Vaarning.

Conştiinţă şi soartă Soarta a fost, în mod tradi¡ional, în¡eleaså ca fiind o putere mai mare care ne influen¡eazå vie¡ile. Care este viziunea dvs. asupra sor¡ii? O persoanå î¿i urmeazå adesea soarta orbe¿te, fårå chiar s-o ¿tie. Dacå te ui¡i la acest fapt mai atent, î¡i devine clar cå soarta este dictatå de o con¿tiin¡å colectivå incon¿tientå. Aceastå con¿tiin¡å este cunoscutå doar prin efectele ei. Tragedia anticå greacå ne ilustreazå din plin acest fapt. În tragedia greacå, eroul î¿i urmeazå con¿tiin¡a pentru cå el considerå cå, în acest fel, va ajunge så dobândeascå ceva måre¡ ¿i bun. Cu toate acestea, el se în¿ealå pentru cå dincolo de con¿tiin¡a lui personalå, con¿tientå, opereazå o altå con¿tiin¡å — con¿tiin¡a colectivå care este guvernatå de reguli aparte. Con¿tiin¡a con¿tientå este reprezentatå în tragedia greacå de erou. Con¿tiin¡a colectivå incon¿tientå este reprezentatå de zei. Efectele con¿tiin¡ei colective sunt 105

Bert Hellinger atribuite zeilor. Soarta apare din împletirea acestor douå con¿tiin¡e ¿i se înfå¡i¿eazå sub o formå care nu mai poate fi controlatå de noi atâta timp cât e¿uåm în a în¡elege efectele con¿tiin¡ei incon¿tiente. Care este, mai precis, natura con¿tiin¡ei mele ¿i cum må influen¡eazå? Con¿tiin¡a este resim¡itå ca un sim¡ cu ajutorul cåruia percepem, în mod direct, de ce anume avem nevoie pentru a apar¡ine. Este înruditå cu sim¡ului echilibrului: îndatå ce deviem de la cursul normal ne sim¡im ame¡i¡i ¿i aceastå ame¡ealå ne determinå så ne corectåm comportamentul imediat, astfel încât så revenim la echilibru ¿i så råmânem în siguran¡å. Con¿tiin¡a personalå func¡ioneazå în acela¿i mod. În clipa în care cineva se abate de la ceea ce este valorizat în familia sau în grupul såu, atunci are toate motivele så se teamå cå poate pierde dreptul de a apar¡ine, din cauza faptelor lui, ¿i este cuprins de con¿tiin¡a rea. ªi pentru cå a avea o con¿tiin¡å rea este atât de incomod, asta îl determinå så-¿i schimbe comportamentul astfel încât så poatå apar¡ine din nou. Acesta este modul în care opereazå con¿tiin¡a personalå, de¿i, în mod clar, aceasta este doar una dintre func¡iile ei. Con¿tiin¡a colectivå, pe de altå parte, nu este restrânså la con¿tiin¡a personalå. În schimb afecteazå mai mult de un membru al acelei familii sau colectivitå¡i. Aceastå con¿tiin¡å cuprinde copiii, pårin¡ii, fra¡ii pårin¡ilor, bunicii, uneori unul sau mai 106

Un val, un ocean mul¡i dintre stråbunici ¿i pe oricine care, prin suferin¡a lui sau pre¡ul plåtit, le-a fost de folos altora în cadrul sistemului. În cadrul grupului sau sistemului, con¿tiin¡a colectivå se asigurå cå nimeni nu este pierdut. Astfel, dacå unul din membrii grupului nu este recunoscut, este condamnat sau uitat, atunci con¿tiin¡a colectivå are grijå ca acea persoanå så fie reprezentatå mai târziu de un alt membru al familiei. Acest membru al familiei care apare mai târziu preia soarta persoanei din trecut, fårå så fie con¿tient de acest lucru. Dacå un membru al familiei este ales de con¿tiin¡a colectivå så reprezinte persoana excluså, atunci acest lucru este ca un destin pentru acel membru, dar fårå ca el så în¡eleagå legåtura. Dar dacå cineva este con¿tient de felul în care lucreazå con¿tiin¡a colectivå, atunci acel cineva se poate elibera de soartå. Membrul care a fost dat deoparte sau exclus este luat înapoi în sânul familiei sau al grupului în sensul în care este onorat ¿i i se då înapoi locul care i se cuvenea. ªi atunci nu mai este necesar ca cineva så poarte pe umeri destinul såu. A¿ vrea så vå rog så vorbi¡i pu¡in mai mult despre legile naturale care guverneazå sistemul familiei.

Conştiinţa personală În ceea ce prive¿te con¿tiin¡a personalå con¿tientå, existå trei cerin¡e. De fapt, aceste trei cerin¡e formeazå con¿tiin¡a personalå. 107

Bert Hellinger Prima cerin¡å este aceea a dreptului de a apar¡ine. Con¿tiin¡a vegheazå asupra dreptului de a apar¡ine. Dacå fac ceva care îmi pune în primejdie dreptul de a apar¡ine, atunci am o con¿tiin¡å rea, care må va presa så-mi schimb comportamentul, astfel încât så îmi re-stabilesc dreptul de a apar¡ine. Inocen¡a din aceastå perspectivå este în¡eleaså ca nefiind altceva decât atitudinea: „Sunt sigur cå am dreptul så apar¡in.” ªi vinovå¡ia este în¡eleaså ca nefiind altceva decât „Må tem cå mi-am pierdut dreptul de a apar¡ine”. A doua cerin¡å este legatå de echilibrul între a da ¿i a primi. Aceastå cerin¡å face posibil schimbul între membrii unui sistem. Se aflå în strânså legåturå cu nevoia de a avea dreptul de a apar¡ine, ¿i prin urmare se manifestå astfel: ”Dacå am primit ceva bun, atunci simt nevoia så echilibrez acest fapt. Pentru cå simt cå apar¡in ¿i må simt bine, dau pu¡in mai mult decât am primit.” Cealaltå persoanå va face la fel, conform principiului reciprocitå¡ii — då înapoi un pic mai mult decât a primit. În acest fel schimbul cre¿te iar rela¡ia devine mai profundå. Dar acest impuls de a echilibra schimbul, are ¿i aspectul negativ. Dacå cineva m-a rånit, voi sim¡i la rândul meu nevoia de a-l råni. Totu¿i, pentru cå må simt îndreptå¡it, îl voi råni un pic mai mult decât m-a rånit el. Prin urmare el se va sim¡i îndreptå¡it så må råneascå din nou ¿i în acest fel, schimbul våtåmåtor cre¿te. Asta duce la nevoia de a face dreptate ¿i råzbunarea este atât de puternicå încât nevoia de a apar¡ine este adesea sacrificatå de dragul ei. Multe 108

Un val, un ocean conflicte ¿i neîn¡elegeri între popoare ¿i na¡iuni escaladeazå din cauza nevoii de dreptate ¿i råzbunare. A treia cerin¡å este nevoia de ordine, care presupune respectarea anumitor reguli ale jocului. Dacå o persoanå le însu¿e¿te, ea se simte cu con¿tiin¡a curatå, altfel simte cå trebuie så fie penalizatå. Prin urmare, acestea sunt cerin¡ele fundamentale ale con¿tiin¡ei personale con¿tiente.

Conştiinţa colectivă Acelea¿i reguli guverneazå ¿i con¿tiin¡a colectivå, dar într-un mod cu totul diferit. În acest caz ele nu sunt preocupate de individ, ci de colectiv. Con¿tiin¡a colectivå are nevoie ca to¡i membrii ei så aibå un drept egal de a apar¡ine. Aceasta nu este o nevoie individualå. Este o nevoie colectivå. Asta înseamnå cå dacå un membru al familiei sau al grupului este exclus, aceastå con¿tiin¡å va încerca så repunå acea persoanå în drepturi, astfel cå ea va fi reprezentatå de un alt membru, a¿a cum am aråtat deja. Desigur, con¿tiin¡a are de asemenea nevoia de echilibru. Astfel trebuie în¡eles cå repunerea în drepturi a persoanei excluse din grup vine din aceastå nevoie de echilibru. Aceastå con¿tiin¡å colectivå nu are nici o milå pentru acei membri care apar mai târziu în sistem ¿i sunt ale¿i så reinstaureze dreptul cuiva de a apar¡ine sau de a restabili echilibrul. Ei sunt sacrifica¡i de con¿tiin¡a colectivå. ªi acest sacrificiu îi este atribuit adesea lui Dumnezeu. 109

Bert Hellinger A treia cerin¡å pentru ordine este înså de alt tip. Ea cere ca cei care au apårut înainte în sistem så aibå întâietate în fa¡a celor care au apårut mai târziu. Deci, pårin¡ii au întâietate în fa¡a copiilor, primul nåscut în fa¡a celui de-al doilea, ¿i a¿a mai departe. Dacå aceastå ordine este încålcatå, de exemplu dacå un copil se amestecå în treburile pårin¡ilor såi ¿i încearcå så ispå¿eascå pentru vinovå¡ia lor, con¿tiin¡a colectivå va zådårnici aceastå încercare, drept pedeapså. Ceea ce este tragic ¿i nu se leagå, este faptul cå aceastå con¿tiin¡a colectivå alege într-adevår un membru ulterior care så-l reprezinte pe cel care a fost exclus mai înainte dar, tocmai pentru cå el reprezintå îi permite så sufere, deoarece a încålcat legea prin care trebuia så dea întâietate membrilor dinainte.

Soartă şi libertate Cum în¡elege¡i libertatea? Poate o persoanå så fie liberå sau asta este o iluzie? Depinde de context. În ceea ce prive¿te con¿tiin¡a personalå pot så decid pentru sau împotriva a ceva pentru cå am o anume în¡elegere, chiar dacå limitatå. În ceea ce prive¿te con¿tiin¡a colectivå, incon¿tientå, nu am aceastå libertate pânå când nu i-am învå¡at ¿i în¡eles legile. Aceste legi devin vizibile în constela¡iile de familie. Aceasta este o metodå în care oameni din afara familiei reprezintå membrii unei familii ¿i sunt pozi¡iona¡i în 110

Un val, un ocean spa¡iu, în rela¡ie, într-un anumit fel. Deodatå, reprezentan¡ii încep så se simtå precum cei pe care îi reprezintå ¿i pe care nu i-au întâlnit niciodatå în via¡å. Este clar o cunoa¿tere care merge dincolo de grani¡ele comunicårii normale. În constela¡iile de familie oricine poate observa cum o persoanå poate reprezenta o alta fårå så ¿tie absolut nimic despre aceasta pânå la acel moment. Deci, cu ajutorul acestei metode putem explora legile care ¡in de con¿tiin¡a colectivå. De ceva timp a fost acceptatå în domeniul psihologiei ideea cå experien¡ele personale ale unui individ, cum ar fi spre exemplu anumite frustråri, pot inhiba persoana respectivå într-atât de mult încât ele îi vor determina soarta. Dar dvs. sugera¡i ceva diferit. Cum crede¡i cå se împacå aceste puncte de vedere? Este absolut clar cå suntem influen¡a¡i de experien¡ele prin care am trecut. Dar ideea cå asta ne restrânge libertatea nu are nevoie de o examinare mai amånun¡itå. Existå oameni care au destine foarte grele ¿i care, cu toate acestea, ajung så dobândeascå lucruri la care oameni cu destine mai u¿oare nu ajung, ¿i asta pentru cå ei î¿i iau tårie din ceea ce s-a întâmplat în via¡a lor. Din contrå, al¡ii care au trecut la rândul lor prin ceva greu sau dificil råmân plini de repro¿ la adresa persoanei care le-a cauzat råul sau a¿teaptå mereu o despågubire. Deci, se våd pe sine ca victime. Dar o 111

Bert Hellinger victimå, în acest sens, nu este capabilå så ac¡ioneze. Aceastå atitudine devine mai apoi ca un destin pentru aceastå persoanå, nu pentru cå un asemenea destin le este impus dinafarå, ci pentru cå ei în¿i¿i reac¡ioneazå în situa¡ia respectivå ca victime. Este necesar ca un individ så în¡eleagå ce anume îi afecteazå sistemul de familie dacå vrea så capete tårie, astfel încât så-¿i poatå lua soarta în mâini? Da, este nevoie ca mai întâi så vadå ce anume îi afecteazå sistemul. Altfel îi este imposibil så se elibereze? Trebuie întotdeauna så ne punem întrebarea dacå nu cumva cineva, când î¿i ia soarta în mâini sub influen¡a con¿tiin¡ei colective, nu poate, de fapt, tocmai prin natura felului în care o ia, så capete for¡å din acest fapt. A¿a cum ¿tim este destul de råspânditå credin¡a cå meritåm så fim noroco¿i ¿i cå avem dreptul la o via¡å confortabilå, în care totul så meargå a¿a cum ne-am dorit. Dar asta este o credin¡å foarte superficialå. Måre¡ia umanå este complet diferitå. Ea provine din ceea ce ar putea så însemne un destin foarte greu. Så vezi destinele grele care apar din con¿tiin¡a colectivå incon¿tientå ca fiind doar negative este pentru mine de neconceput. Rezultatele sunt, de departe, foarte variate. Altfel nu ar exista destine 112

Un val, un ocean sublime sau destine tragice, care så ne impulsioneze så vedem via¡a în mod diferit fa¡å de cum o concepusem ini¡ial.

Viaţă împlinită Care este atunci semnifica¡ia vie¡ii? Semnifica¡ia vie¡ii este via¡a înså¿i ¿i nimic mai mult. Via¡a care este gestionatå adecvat este semnificativå. O experimentåm ca fiind lipsitå de sens doar atunci când e¿uåm în a ne confrunta cu ea a¿a cum este. Semnifica¡ia vie¡ii depinde într-o mare måsurå de ceea ce individul face cu ceea ce i s-a dat. ªi ce este o via¡å împlinitå? O via¡å împlinitå, dacå ar fi så o numim a¿a, este cea în care eu må simt în rezonan¡å cu realitatea a¿a cum este — dacå må simt în rezonan¡å cu pårin¡ii mei a¿a cum sunt, cu stråmo¿ii mei a¿a cum sunt, cu acea culturå în care tråiesc a¿a cum este, cu destinul meu a¿a cum este, ¿i de asemenea cu piedicile mele, a¿a cum sunt, ¿i cu oportunitå¡ile pe care le am. Cine ascultå ce spune¡i ar putea crede cå individul nu are nici o ¿anså så schimbe ceva legat de situa¡ia lui ¿i prin urmare nici nu are sens så încerce.

113

Bert Hellinger Situa¡ia con¡ine în ea ¿i germenele evolu¡iei. Dacå observ asta ¿i am încredere în mi¿carea care se dezvoltå, atunci situa¡ia mea va putea så evolueze. Dar uneori se spune: existå o cale predestinatå pentru fiecare. Cum a¿ putea så-mi gåsesc propria cale interioarå? Oricine simte cå are o misiune specialå ¿i o abilitate anume. Cineva ar spune cå fiecare individ cântå pe propria lui frecven¡å. Ne sim¡im bine ¿i împlini¡i când suntem capabili så o facem. Descoperirea propriei noastre frecven¡e nu este simplå, cu siguran¡å existå solu¡ii. Uneori, când încercåm så dobândim ceva ce ne dorim, întâmpinåm obstacole. Atunci este nevoie så ne oprim ¿i så ne reorientåm, pânå când calea potrivitå ne devine clarå. Aceea¿i întrebare din nou: cum ajung så iau decizia corectå? Ceea ce este corect, se întâmplå. În¡elepciunea nu este altceva decât abilitatea de a vedea ce este ¿i ce nu este posibil ¿i potrivit pentru mine. Uneori se referå ¿i la abilitatea de a vedea ce este ¿i ce nu este potrivit pentru al¡ii. În¡elepciunea se orienteazå cåtre întreg. Când cineva î¿i imagineazå o situa¡ie ¿i încearcå så simtå unde este for¡a ¿i ce este potrivit, asta duce la slåbiciune ¿i asta nu este ceva just.

114

Un val, un ocean Dar uneori avem dorin¡e ¿i temeri. Temerile ne slåbesc de¿i au legåturå cu ceva just pentru noi, iar dorin¡ele ne duc în direc¡ii care pot så nu fie juste. Acest tip de temere sau dorin¡å nu izvorå¿te din suflet. Dacå cineva este în rezonan¡å, nu se teme. Dacå cineva este în rezonan¡å, nu are dorin¡e. Este mul¡umit cu ceea ce este. Deci, atunci când cineva este în rezonan¡å, poate îndura inclusiv o situa¡ie foarte dificilå, în timp ce o situa¡ie fericitå poate fi tratatå ca nefiind mai mult decât ceva normal. Lucrurile la care face¡i referire îmi amintesc de o stare spiritualå în care cineva poate fi mai mult sau mai pu¡in independent de realitå¡ile exterioare. Nu este o stare care ne vine natural. Este rezultatul procesului interior. Cum ajunge cineva så atingå aceastå stare? Existå un soi de „cale spiritualå”, care te poartå departe de via¡å, de exemplu dacå alegem numai så meditåm sau så privim via¡a ca ¿i cum ar fi un sfâr¿it. Cei care se sinucid î¿i asumå o atitudine similarå. Ei se simt ca ¿i cum via¡a ar fi în spatele lor ¿i, în consecin¡å, le este indiferentå, dar asta nu înseamnå a fi spiritual. A fi spiritual înseamnå så consim¡i vie¡ii, a¿a cum este, vie¡ii obi¿nuite, cu toate responsabilitå¡ile sale, toate plåcerile sale, toate dificultå¡ile sale, a¿a cum sunt. Asta înseamnå a fi spiritual, asta înseamnå a fi în rezonan¡å — nu varianta cealaltå, în care cineva, ca så spun a¿a se sustrage din obi¿nuit. 115

Bert Hellinger Pentru a putea tråi o via¡å bunå este esen¡ial så apar¡inem unui grup? Cineva trebuie så apar¡inå pentru a se sim¡i bine, dar existå multe modalitå¡i de a face asta. Pot så simt cå apar¡in familiei. Atunci sunt sprijinit de familie. Aceastå apartenen¡å este foarte personalå. Totu¿i, dacå råmân blocat în aceasta, atunci propria mea dezvoltare este împiedicatå, de exemplu, dacå nu am capacitatea de a recunoa¿te valoarea altor familii. Când må cåsåtoresc ¿i intru în altå familie care are valori diferite de ale familiei mele, dacå nu sunt capabil så le recunosc valoarea, atunci cåsåtoria mea se destramå. Deci, este esen¡ial så ne extindem limitele sentimentului de apartenen¡å, ceea ce înseamnå, la un moment dat, îndepårtarea, într-o oarecare måsurå de familie, astfel încât så fie posibilå dezvoltarea. Dacå cineva este în legåturå cu marele tot, atunci el este în acela¿i timp ¿i conectat ¿i singur.

Destin şi credinţă Poate cineva så se elibereze din propriul destin cu ajutorul credin¡ei religioase, prin credin¡a într-o realitate mai înaltå? Mare parte din credin¡a cå suntem parte din Dumnezeu ne oglinde¿te efectele con¿tiin¡ei colective incon¿tiente. ªi oglinde¿te, de asemenea, ¿i con¿tiin¡a personalå. Astfel, experien¡a personalå, limitatå, este supradimensionatå ¿i transferatå lui 116

Un val, un ocean Dumnezeu. Acest tip de credin¡å are un efect negativ. Ea a dat na¿tere conceptului de „a fi ales” ¿i conceptului de excomunicare. Majoritatea religiilor împart oamenii în cei sfin¡i, sau cei care sunt ale¿i, ¿i cei care nu sunt sfin¡i sau cei care sunt respin¿i. Acest lucru reflectå felul în care ac¡ioneazå con¿tiin¡a personalå atunci când face distinc¡ia între cei care pot apar¡ine ¿i cei care nu pot apar¡ine. Aceastå diferen¡iere este validå ¿i importantå pe tårâmul familiei, pentru cå este ceea ce ¡ine grupul împreunå, dar când este generalizatå la nivel global, are efecte devastatoare. Toate råzboaiele religioase provin din aceastå diferen¡iere. Dar pentru aceia a cåror viziune cuprinde toate grupurile, aceastå distinc¡ie nu conteazå. Contrar, con¿tiin¡a colectivå incon¿tientå oglinde¿te ceva total diferit, în principal faptul cå nimeni nu trebuie exclus, ¿i cå orice excludere are efecte teribile. De aceea distinc¡ia între Bine ¿i Råu, a¿a cum este ea operatå în religia conven¡ionalå, are un efect devastator asupra sufletului individului care simte nevoia de a pretinde puritate. Deci, în cele mai pioase familii, ideea unei „oi negre” este creatå pentru a se face separarea de råu. Dar aceastå separare nu face decât så scoatå în eviden¡å, ca fiind de neconceput, preten¡ia cåtre puritate a binelui. În multe religii mistice existå ideea cå cineva poate dobândi libertatea prin adorarea lui Dumnezeu ¿i renun¡area la sine. Nu ar constitui acest lucru calea individului de a-¿i depå¿i destinul? 117

Bert Hellinger Pentru mine, personal, nu este cazul. Adorarea ca sentiment — dacå må dedic în totalitate, atunci sunt liber — apar¡ine din punct de vedere psihologic dorin¡ei de a fi inocent. Sentimentul inocen¡ei nu înseamnå altceva decât: „Sunt sigur cå-mi este permis så apar¡in.” Mi¿carea copilului cåtre mamå ¿i tatå pentru a se sim¡i sprijinit de ei este pur ¿i simplu transferatå în religie. Pentru mine este inacceptabil ca ceea ce este spiritual så fie încorporat în ceea ce este uman ¿i apoi interpretat din aceastå perspectivå. Dar atunci destinul nu devine o chestiune legatå de ce simt despre via¡å, dacå må simt liber ¿i în armonie? ªi motivul pentru care asta se întâmplå devine complet irelevant. Deci dacå må simt sprijinit total în sânul lui Dumnezeu atunci via¡a este bunå ¿i pot så-mi depå¿esc destinul? Asta este o idee copilåreascå. Så te adåposte¿ti de realitate înseamnå så råmâi un copil ¿i så nu po¡i så cre¿ti. Pentru a putea tråi via¡a la maximum, trebuie så ai curajul vinovå¡iei, asta înseamnå curajul de a devia de la ceea ce cere con¿tiin¡a: deoarece con¿tiin¡a întotdeauna restric¡ioneazå. Ea impune excluderea tuturor celor care aderå la alte valori, ¿i asta deoarece con¿tiin¡a stabile¿te care sunt valorile în cadrul grupului. Prin urmare, con¿tiin¡a are întotdeauna darul de a separa. În religie are exact acest efect, în aceea cå un grup crede cå el are dreptate ¿i îi prive¿te pe ceilal¡i ca gre¿ind sau în¿elându-se. Pentru a putea fi în rezonan¡å cu o realitate mai vastå 118

Un val, un ocean care nu opereazå aceastå distinc¡ie, o persoanå trebuie så iaså din aceste percepte ¿i så le lase în urmå.

Destinul şi sufletul Crede¡i într-o evolu¡ie a con¿tiin¡ei? Astfel încât oamenii så ajungå progresiv la o cunoa¿tere mai înaltå, mai cuprinzåtoare? Eu observ cå sufletul este progresiv, asta însemnând cå existå o evolu¡ie în via¡a umanå. Dacå luåm în considerare con¿tiin¡a personalå con¿tientå, putem vedea cå ea este, ca så spun a¿a, mai tânårå decât con¿tiin¡a colectivå incon¿tientå. Ea este rezultatul unui proces evolutiv recent. Faptul cå acum este posibilå în¡elegerea modului în care interac¡ioneazå aceste con¿tiin¡e este de asemenea, un progres recent. Când cineva se alåturå acestor mi¿cåri, atunci el este purtat înainte spre ceva mai mare. Ce este sufletul? Sufletul, în latinå anima, este ceea ce animå, cu alte cuvinte, ceea ce då via¡å. Acest suflet nu este individual. Nu este ceva ce individul posedå. Este ceva din care individul face parte. Acest mare suflet dirijeazå evolu¡ia. Evolu¡ia este dirijatå de ceva omniscient ¿i acela este sufletul. Dacå te abandonezi mi¿cårilor sufletului, atunci progresezi. Dar adesea 119

Bert Hellinger suntem deconecta¡i de aceste mi¿cåri din cauza legåturii strânse pe care o avem cu cele douå con¿tiin¡e. Iluminarea ¿i purificarea ne sunt necesare pentru a deveni con¿tien¡i de mi¿cårile profunde ale sufletului ¿i pentru a le urma. Dacå o persoanå devine con¿tientå de încurcåturile sale sistemice, ea devine liberå sau nu? Nu, ea nu este liberå. Ar fi trufa¿ så credem asta. O încurcåturå sistemicå apare când sunt în mod incon¿tient atras în destinul altei persoane care a existat înaintea mea. Când am ocazia så våd aceastå încurcåturå cu ajutorul unei constela¡ii de familie de exemplu, sau în alt mod, atunci må pot elibera, înså numai par¡ial, pentru cå aceastå solu¡ie este parte a unui proces de iluminare intrinsec vie¡ii mele. Deci, ideea cå må pot elibera de ea în totalitate este iluzorie. Câteodatå stau ¿i må întreb: „Ce face cineva când este total liber?” Plute¿te în båtaia vântului fårå nici o ¡intå. Dacå, ¿tiind cå e¿ti conectat, te la¿i purtat de acest proces de iluminare ¿i experimentezi via¡a, asta te-ar putea face fericit. Nu e¿ti liber în sensul conven¡ional, dar vei cre¿te.

120

Acceptarea şi consimţirea vieţii Introducere Acest capitol ilustreazå ce se poate întâmpla oamenilor atunci când refuzå så-¿i accepte via¡a sau fericirea; adicå ei se opun acceptårii proprii vie¡i ¿i fericirii. Ilustreazå de asemenea, ¿i ce posibilitå¡i deschide pentru ei acceptarea vie¡ii. Acceptarea vie¡ii ¿i a fericirii este în primul rând opuså con¿tiin¡ei, care atribuie un sentiment de inocen¡å celor care suferå pentru al¡ii, chiar dacå acea suferin¡å nu aduce nici ajutor ¿i nici u¿urare. În mod contrar, ne putem sim¡i vinova¡i dacå acceptåm via¡a ¿i suntem ferici¡i. O via¡å fericitå ¿i împlinitå este, în consecin¡å, o împlinire a sufletului.

Fericire Unii oameni sunt în cåutarea fericirii pentru cå ei cred cå numai a¿a o pot dobândi. Ei poartå ochelari de cal ¿i sunt în permanen¡å în goana dupå fericire. Între timp, fericirea e alåturi de ei ¿i nu-i poate prinde din urmå pentru cå ei aleargå prea departe în fa¡å. 121

Bert Hellinger Hellinger: Cåtre un client care trece printr-o perioadå de remisie dupå un tratament chimioterapeutic Laså fericirea så plece. Dar când vine ¿i-¡i bate la u¿å, då-i drumul. Sau po¡i så la¿i u¿a deschiså ¿i så a¿tep¡i. Atunci fericirea poate veni ¿i pleca dupå cum pofte¿te ¿i se va sim¡i ca acaså la tine. Cåtre alt client Pe moment te sim¡i bine, dar se poate termina råu. Atunci când lucrurile ar fi putut så se sfâr¿eascå råu, dar se sfâr¿esc bine, atunci po¡i så te înclini în fa¡a fericirii cu smerenie ¿i så-i spui: „Ρi mul¡umesc cå ai venit.” În acest fel, accep¡i fericirea fårå så fii nevoit så faci ceva. Îi dai un loc atâta timp cât vrea så råmânå, ¿i când vrea så plece, o la¿i så plece, cu smerenie. Atunci sufletul tåu este împåcat. Aceasta este o fericire silen¡ioaså sau o bucurie. ªi vei permite acestei bucurii så radieze, în cadrul familiei tale de exemplu. Po¡i så vezi cå radiazå, doar uitându-te la fe¡ele lor.

Semne ale fericirii Dacå o persoanå face o treabå bunå, dacå are succes în ceea ce face ¿i acel lucru func¡ioneazå, atunci ea este fericitå. Aceastå fericire este resim¡itå ca o împlinire. Este independentå de a¿a numitul sentiment de fericire. Este o stare de completitudine. Ea genereazå un sim¡ al bunåstårii, chiar dacå situa¡ia în sine poate fi dificilå. Apoi, mai este serenitatea. ªi aceasta este fericire. Pot avea acest sentiment împreunå cu al¡i 122

Un val, un ocean oameni, dar de asemenea în mod independent de ei. Acest sentiment al serenitå¡ii se instaleazå atunci când mi-am acceptat pårin¡ii ¿i ei pot sålå¿lui în mine, întregi, a¿a cum sunt. Dacå î¡i accep¡i pårin¡ii în acest fel, vei descoperi cå tot ceea ce este bun de la ei curge cåtre tine ¿i cå tot ceea ce ai respins la ei sau de ce ¡i-a fost teamå, nu te mai afecteazå. Dacå reu¿e¿ti acest lucru vei deveni con¿tient de cre¿terea propriei fericiri.

Calea fericirii Participant: Am crezut cå e mai bine så las mon¿trii så moarå ¿i cå, în nici un caz nu este bine så dezgropi trecutul. Hellinger: Dar poate cå dezgropi o comoarå. Dacå nu sapi, nu vei ¿ti niciodatå dacå ceea ce este îngropat este un monstru sau o comoarå. Este foarte important så re¡ine¡i cå fiecare dintre noi este fericit cu problemele lui. Ele ne dau un sentiment profund al conexiunii cu al¡ii în nefericire ¿i sentimentul de a apar¡ine. Adevårata fericire, prin contrast, te face så te sim¡i singur. Dacå doresc så urmez calea fericirii, trebuie så renun¡ la ceva ¿i asta este înfrico¿åtor. Dar, pe aceastå cale voi atinge un nivel mai înalt, unde voi fi conectat la ceva mai mare. În acela¿i timp sunt eliberat din ce în ce mai mult de ceea ce må limiteazå.

123

Bert Hellinger

Auto-realizarea şi completitudinea Perfec¡iunea este un concept important, mai ales în legåturå cu spiritualitatea. În mânåstiri, lupta pentru perfec¡iune este idealul suprem. În psihoterapie, lupta pentru perfec¡iune se regåse¿te într-o formå laicå. Un exemplu ar fi lupta pentru a rezolva toate problemele unei persoane, dupå care aceasta ar fi, în mod logic, o fiin¡å umanå perfectå. ªi lupta pentru auto-realizare este o luptå pentru perfec¡iune. Dacå te ui¡i la ni¿te a¿a numi¡i „oameni realiza¡i”, vei vedea cå pentru ei auto-realizarea înseamnå så te ridici pe umerii altora. Totu¿i, am descoperit ceva legat de adevårata perfec¡iune. Începe cu a te împåca cu tine însu¡i. Mul¡i oameni sunt în conflict cu ei în¿i¿i. Ei nu sunt mul¡umi¡i de ei în¿i¿i. Dacå arunci o privire mai atentå, vei descoperi cå ace¿tia ¿i-au exclus din via¡a lor unul sau pe ambii pårin¡i. ªi atunci ei practic sunt deconecta¡i de la sursa vie¡ii lor. Dacå o persoanå este ruptå de unul din pårin¡i, acea persoanå beneficiazå doar de jumåtate din for¡a vie¡ii; ¿i a avea numai jumåtate din for¡a vie¡ii duce la depresie. Depresia este sentimentul de gol, nu de triste¡e. Så ai un sentiment de gol înseamnå cå unul din pårin¡i lipse¿te. ªi inima este plinå doar pe jumåtate. Dacå îmi respect ¿i îmi iubesc ambii pårin¡i voi fi capabil så må accept pe mine ¿i atunci depresia nu va mai avea putere asupra mea. Dacå dobândesc acest lucru, îl voi experimenta ca pe o binecuvântare. Nu pot pur ¿i simplu så decid så urmez acest proces, ca ¿i cum ar fi în puterea mea 124

Un val, un ocean så-l controlez. Atunci când se întâmplå e ca un dar. Apoi sentimentul meu cotidian se transformå într-un sentiment de împlinire ¿i bucurie, iar depresia dispare. Aceasta este prima treaptå a perfec¡iunii. A doua treaptå a adevåratei perfec¡iuni este dobânditå atunci când dau un loc în inima mea tuturor celor care apar¡in sistemului meu de familie. ªi asta se referå la bunici, unchi ¿i måtu¿i, tuturor celor care au fåcut loc pentru mine, celor care au fost înlåtura¡i, oricui a avut o soartå grea sau teribilå, dispre¡ui¡ilor ¿i oricui ar apar¡ine, indiferent din ce motiv, de exemplu, unui criminal. Dacå numai unul dintre ei este låsat deoparte, må voi sim¡i incomplet. Abia atunci când ei to¡i vor avea un loc în inima mea, eu må voi sim¡i complet. O astfel de completitudine adevåratå are un efect minunat. În secunda în care o ating må simt în acela¿i timp împlinit ¿i liber.

Vindecare şi sănătate Participant: Am avut acum sentimentul, stând în fa¡å, cå povestea de via¡å care se desfå¿ura sub ochii no¿tri nu era de fapt lucrul cel mai important, ci mai degrabå erau importante emo¡iile persoanei în cauzå, ¿i cå destinul ei ar putea fi schimbat. Existå vreo semnifica¡ie în asta? Hellinger: Da. Totul este direc¡ionat cåtre o solu¡ie. Dacå vreun aspect sau detaliu este corect sau nu, este irelevant. De îndatå ce ne centråm pe gåsirea unei solu¡ii în cele din urmå o vom gåsi chiar dacå ar fi så facem un ocol. 125

Bert Hellinger Participant: Deci vindecarea este ceva foarte diferit de ceea ce am crezut în majoritatea cazurilor. Am sim¡it cum anumite legi s-au fåcut vizibile aici, legi pe care le putem în¡elege doar par¡ial, ¿i cå cele mai multe lucruri sunt complet neclare. Mi se pare cå în anumite cazuri vindecarea este complet imposibilå. Hellinger: Pentru mine este imposibilå. Diferen¡a vine din a må concentra pe vindecarea trupului sau, mai degrabå, a må concentra pe a pune în ordine sistemul. Dacå asta func¡ioneazå, efectul este eliberator ¿i aduce fericire. Deci ¡intesc direct cåtre asta. ªi asta poate avea efecte pe mai departe asupra corpului, într-o mai micå sau mai mare måsurå. Când cineva observå cå un client se va îmbolnåvi sau se va sinucide din iubire fa¡å de familia sa, ¿i apoi reu¿e¿te så se elibereze pe sine de aceastå presiune, locul såu în familie este mai complet, mai solid decât înainte. Dacå înainte era pregåtit så moarå, prins în aceastå încurcåtura sistemicå lipsitå de conectare, acum el nu este mai pu¡in pregåtit så moarå, dacå asta este consecin¡a unei boli. Dar acum se uitå la boala sa dintr-o altå perspectivå. Sånåtatea nu mai este, dintr-o datå, bunul cel mai de pre¡. Mul¡i doctori ¿i pacien¡i se comportå ca ¿i cum sånåtatea ar fi bunul cel mai de pre¡. Dar nu este. Sau ca ¿i cum via¡a ar fi bunul cel mai de pre¡. Nici acest lucru nu este adevårat. Sufletul are alte unitå¡i de måsurå. Când cineva ajunge la în¡elegerea cå boala 126

Un val, un ocean poate fi la fel de semnificantå precum sånåtatea, ¿i cå au importan¡å egalå, ¿i cå a muri la timp este la fel de important, atunci acel cineva poate face fa¡å bolii ¿i mor¡ii cu calm. Cea mai veche zicalå din antichitate a culturii vestice provine de la filosoful Anaximandru. Heidegger a scris un lung discurs în legåturå cu aceastå zicalå ¿i i-a descifrat sensul profund. Zicala afirmå într-un limbaj propriu culturii vechi cå: „de unde apar vie¡uitoarele, acolo trebuie så se ¿i întoarcå, din necesitate. Ele trebuie så-¿i plåteascå tributul ¿i så fie judecate pentru încålcarea legilor timpului.” Iatå la ce se referå: cel care ¡ine strâns de via¡a lui ¿i depå¿e¿te timpul care i-a fost alocat, påcåtuie¿te împotriva fiin¡ei. Trebuie så urmåm cursul vie¡ii ¿i cursul mor¡ii. Aceasta este armonia supremå. De-a lungul acestei curgeri experimentåm sånåtate ¿i vindecare, boalå ¿i moarte. Purtând acest lucru viu în mintea noastrå, putem avea o rela¡ie diferitå cu via¡a ¿i cu moartea.

Limitele conştiinţei Ceea ce numim în mod uzual con¿tiin¡å este o busolå interioarå, similarå sim¡ului echilibrului, ce ne ajutå så percepem, într-un grup, cum trebuie så ne purtåm pentru a apar¡ine, ¿i ce trebuie så evitåm pentru a nu pierde sau periclita acest drept. Avem o con¿tiin¡å bunå dacå îndeplinim criteriile pentru a apar¡ine. Avem o con¿tiin¡å rea dacå ne abatem de la ele. 127

Bert Hellinger Aceste criterii diferå de la un grup la celålalt. Într-o familie de ho¡i, membrii trebuie så se poarte diferit pentru a apar¡ine, decât membrii unei familii religioase. Copiii din fiecare familie vor avea o con¿tiin¡å bunå dacå vor adera la reguli complet diferite de comportament. Deci, pentru mul¡i oameni ceea ce este moral înseamnå nici mai mult nici mai pu¡in decât ceea ce este acceptabil într-o anumitå familie, ¿i ceea ce este amoral înseamnå ceea ce nu este acceptabil în acea familie. Alcåtuirea amândurora este derivatå în totalitate din sistemul individual. Ceea ce este curios în legåturå cu toate astea este aceea cå, din cauza propriei noastre con¿tiin¡e bune, ne arogåm dreptul de a-i råni pe ceilal¡i, care sunt diferi¡i de noi. O persoanå se referå la con¿tiin¡a sa cel mai adesea atunci când dore¿te råul cuiva. Dacå sunt bun ¿i doresc binele, în mod curios nu este nevoie så fac vreo referire la con¿tiin¡å. De aceea, trebuie så vedem adevåratul bine ca fiind în afara con¿tiin¡ei. E nevoie de curaj så te aventurezi dincolo de con¿tiin¡å, pentru a face bine. Adevåratul bine serve¿te multor oameni ¿i recunoa¿te diferen¡ele dintre grupuri, sisteme ¿i religii ca fiind valide. Existå totu¿i ¿i o stare mai înaltå de a fi. Func¡ioneazå în afara con¿tiin¡ei a¿a cum am aråtat. Func¡ioneazå dacå suntem în rezonan¡å cu ceva mai mare decât noi. Uneori putem experimenta efectele ei într-o constela¡ie, când to¡i reprezentan¡ii devin concomitent împåca¡i, ca ¿i cum ar fi în rezonan¡å cu 128

Un val, un ocean ceva mai mare. Sau atunci când cineva observå cå este chemat de ceva cåruia nu îi poate rezista. Dacå nu ar råspunde acelei chemåri asta i-ar våtåma sufletul. Sau dacå ar face ceva ce considerå, la un nivel superficial, ca fiind îndreptå¡it, ¿i asta i-ar våtåma sufletul. O con¿tiin¡å lucreazå ¿i în acest caz, dar este vorba de o con¿tiin¡å superioarå, apropiatå fiin¡ei, esen¡ei. *** Tânjirea dupå moarte, care provine din iubire, este o mi¿care a con¿tiin¡ei. Ceea ce stå în spatele ei este ideea: Dacå fac asta, atunci o så am dreptul de a apar¡ine. De aceea, mi¿carea cåtre moarte este înso¡itå de un puternic sentiment de inocen¡å. Aceastå inocen¡å, atâta timp cât este sim¡itå sub influen¡a con¿tiin¡ei, este du¿manul vie¡ii. Pute¡i observa cât de important este pentru individ så vadå asta ¿i så se poatå trece la un alt nivel. Asta ar însemna så nege tânjirea dupå inocen¡å, pentru a låsa în spate ceea ce este sau a fost. De exemplu, så-i lase pe cei mor¡i acolo unde sunt ¿i unde î¿i doresc så fie. Aceastå mi¿care este întotdeauna înso¡itå de un sentiment de vinovå¡ie. Dar persoana trebuie så realizeze cå ¿i a råmâne în via¡å este, de asemenea, inocent, dar într-un mod diferit fa¡å de situa¡ia în care cineva vrea så urmeze pe altcineva în moarte. În acest context a¿ dori så mai spun ceva despre un alt tip de con¿tiin¡å — con¿tiin¡a colectivå — pe care nu o sim¡im. Legile care guverneazå aceastå con¿tiin¡å sunt aduse la luminå cu ajutorul constela¡iilor de familie. Ele cuprind un grup specific 129

Bert Hellinger de oameni pe care o så-i numesc pentru aceia dintre voi care încå nu ¿tiu. Ei sunt: copiii vo¿tri, pårin¡ii vo¿tri, fra¡ii pårin¡ilor vo¿tri, bunicii vo¿tri, unul sau mai mul¡i dintre stråbunici, ¿i oricine a fåcut loc în favoarea altora din grup, de exemplu parteneri anteriori ai pårin¡ilor sau bunicilor. Membrii acestui grup sunt ghida¡i de o con¿tiin¡å comunå, care cere ca nimeni så nu fie pierdut din cadrul sistemului. Deci, dacå de exemplu, sub influen¡a con¿tiin¡ei personale care stabile¿te ce este bine ¿i ce este råu, o persoanå este îndepårtatå, excluså sau uitatå, atunci sub influen¡a con¿tiin¡ei colective, un alt membru al familiei va fi ales s-o reprezinte pentru a restabili echilibrul ¿i pentru a face dreptate, ca så spunem a¿a. Aceastå con¿tiin¡å urmeazå o altå regulå, anume cå cei care au apårut înainte în sistem au întâietate fa¡å de cei care au apårut mai târziu. Astfel, pårin¡ii au întâietate fa¡å de copii, primul nåscut fa¡å de al doilea ¿i a¿a mai departe. Când, de exemplu, un copil încearcå så facå ceva pentru pårin¡ii såi ¿i el nu are dreptul de a face acest lucru, cum ar fi de exemplu så ispå¿eascå pentru vinovå¡ia pårin¡ilor sau så-¿i asume responsabilitatea, ca ¿i copil mai mare, pentru mama sa, crezând cå o poate sus¡ine, în loc så se întâmple invers, astfel de fapte reprezintå o încålcare a dreptului de întâietate. Con¿tiin¡a colectivå este intransigentå. Ea pedepse¿te imediat aceastå arogan¡å prin frustrare ¿i e¿ec. Chiar dacå copilul ac¡ioneazå din iubire ¿i conform con¿tiin¡ei personale e nevinovat, ac¡iunile 130

Un val, un ocean lui sunt surså de vinovå¡ie în viziunea con¿tiin¡ei colective ¿i sunt pedepsite. Toate tragediile familiale, de fapt orice tragedie, provine din opozi¡ia dintre aceste douå con¿tiin¡e. Eroul, în astfel de tragedii, ac¡ioneazå cu o con¿tiin¡å bunå, dar ac¡iunile lui încalcå legile con¿tiin¡ei colective, ¿i în consecin¡å, se nåruie. Prin urmare, nu este de-ajuns doar så te eliberezi de con¿tiin¡a personalå, ci ¿i de con¿tiin¡a colectivå. Individul trebuie så le respecte ¿i în acela¿i timp så se distan¡eze de ele. Acest lucru este posibil doar dacå individul este conectat la for¡ele mai profunde — adicå la profunzimea sufletului. Acesta este sufletul în care individul se poate retrage, departe de toate aceste distinc¡ii, ¿i din care î¿i poate trage for¡a de care are nevoie pentru a ac¡iona în vederea gåsirii unei solu¡ii.

Vinovăţie şi inocenţă Vinovå¡ia se regåse¿te în diferite contexte ¿i este resim¡itå în diferite moduri. Cea mai grea vinovå¡ie pe care am putea-o resim¡i este aceea legatå de o ac¡iune a noastrå ce poate pune în pericol dreptul nostru de a apar¡ine familiei noastre de origine. Frica excluderii este cea mai teribilå experien¡å a vinovå¡iei. ªi tocmai pentru cå este atât de greu de suportat, ne împinge så facem ceva pentru a restaura sau pentru a proteja dreptul nostru de a apar¡ine. Aceastå vinovå¡ie este conectatå cu legåtura primarå cea mai profundå. Con¿tiin¡a se asigurå så nu ne pierdem dreptul de a apar¡ine, sau dacå am fåcut 131

Bert Hellinger ceva care a pus în pericol acest drept, ea reac¡ioneazå în a¿a fel încât så ne schimbåm comportamentul pentru a o recâ¿tiga. Aceasta este una din formele vinovå¡iei. ªi are un rol social important. Stå la baza rela¡ionårii ¿i legåturii dintre oameni. Apoi mai existå un al doilea fel de vinovå¡ie. Se referå la echilibrul între a da ¿i a primi. Dacå am primit ceva de la cineva drept cadou, simt cå am o datorie fa¡å de acea persoanå, ¿i må încearcå un sentiment de vinovå¡ie. Darul pe care l-am primit nu îmi då pace pânå când nu må revan¿ez fa¡å de persoana respectivå sub o formå sau alta. Acest tip de vinovå¡ie este resim¡it ca o obliga¡ie. Am putea spune „Ρi sunt dator”. Dacå a¿ ignora aceastå obliga¡ie, atunci cel care mi-a dat se va sim¡i îndreptå¡it så aibå preten¡ii de la mine. Acest sentiment al îndreptå¡irii reprezintå manifestarea sim¡ului inocen¡ei corespunzåtoare vinovå¡iei date de obliga¡ie. Este un sentiment al superioritå¡ii. Existå mul¡i oameni în domeniul profesiilor care oferå ajutor care nutresc acest sentiment al îndreptå¡irii, ¿i a¿a se explicå de ce ezitå så accepte orice de la cei pe care ei doresc så-i ajute. Astfel, vinovå¡ia în acest context este experimentatå ca obliga¡ie, ¿i inocen¡a este experimentatå ca eliberarea de obliga¡ie, sau ca îndreptå¡ire. Apoi mai este conven¡ia, regulile vie¡ii împreunå. Respectarea acestor reguli asigurå un sentiment de con¿tiinciozitate, care este de asemenea un sentiment de inocen¡å. În acest context, vinovå¡ia este experimentatå ca încålcarea regulii. Dar acest 132

Un val, un ocean tip de vinovå¡ie nu merge atât de adânc ca cea care se referå la legåturå ¿i la a da ¿i a primi. Aceasta este partea evidentå a vinovå¡iei, vinovå¡ia con¿tientå ¿i inocen¡a con¿tientå. Mai existå de asemenea, vinovå¡ie incon¿tientå, atunci când cineva ia asupra sa ceva ce nu este îndreptå¡it så ducå. Un exemplu este dat de situa¡ia în care copilul presupune cå are dreptul de a-¿i asuma responsabilitatea în locul pårin¡ilor såi. În acest caz copilul joacå rolul adultului. Mul¡i dintre clien¡i se aflå în aceastå situa¡ie de copiii parentaliza¡i, ca ¿i cum ei ar fi cei responsabili pentru pårin¡i ¿i le-ar putea prelua vinovå¡ia. Dar e curios cum acest fapt este resim¡it ca fiind inocent ¿i asta din cauzå cå este fåcut din iubire. Totu¿i, existå o lege secretå pe care copilul o încalcå. El se pozi¡ioneazå astfel înaintea celor care au existat înaintea lui ¿i care ar trebui så aibå drept de întâietate în fa¡a lui. Vinovå¡ia aici are legåturå cu orgoliul ¿i arogan¡a. Dacå are legåturå cu ceva greu de dus, copilul se va pedepsi pe sine pentru acest fapt, prin manifestarea unei nevoi de auto-distrugere. Avem de-a face aici cu o vinovå¡ie care nu este tråitå de copil ca o vinovå¡ie. Dar din rezultatul final, reiese clar cå este vorba de un copil care se poartå ca o persoanå vinovatå. Acest tip de vinovå¡ie stå în spatele multor boli grave. Terapeutul trebuie så se a¿tepte så se întâlneascå acest tip de vinovå¡ie. Dacå î¿i dore¿te så ajute clientul în acest caz, el trebuie så aibå grijå så nu se plaseze pe sine deasupra pårin¡ilor, ca ¿i când ar fi putut fi o mamå 133

Bert Hellinger mai bunå sau un tatå mai bun sau chiar un partener mai în¡elegåtor. Altfel ¿i el va ispå¿i, asemeni clientului pentru arogan¡a sa, prin e¿ec.

Pace Vinovå¡ia trebuie så disparå dupå un timp. ªi nerenun¡area la sentimentul de vinovå¡ie este tot o arogan¡å. Dupå un timp fiecare trebuie så ajungå så fie împåcat.

Supravieţuind supravieţuirii Am observat adesea cå mul¡i cetå¡eni evrei care au supravie¡uit Holocaustului pentru cå au emigrat la timp, ¿i-au tråit restul vie¡ii ca ¿i cum s-ar fi aflat într-un veritabil lagår de concentrare; este vorba de vie¡i tråite în restric¡ie majorå, din loialitate fa¡å de cei care au murit. Mul¡i supravie¡uitori nu-¿i mai tråiesc via¡a din plin pentru cå ei simt cå nu o meritå cu nimic mai mult decât cei care au murit. Uneori ei î¿i neagå înså¿i etnia ¿i încearcå så se distan¡eze de ea, de¿i, înåuntru, nutresc o solidaritate puternicå. Am putut de asemenea observa cum anumi¡i supravie¡uitori de etnie evreiascå, experimenteazå acelea¿i sentimente ca ¿i agresorii. ªi ace¿tia î¿i neagå originea ¿i crima imaginarå, pânå într-acolo încât se comportå ca ni¿te cre¿tini fanatici. Ta¡ii ¿i bunicii lor vor fi fost boteza¡i, devenind ni¿te cre¿tini buni, dar în acest fel ei au respins soarta comunitå¡ii din care provin: acest fapt are consecin¡e grave. 134

Un val, un ocean

A primi cu smerenie Experien¡a noastrå de rela¡ionare este guvernatå de dinamica între a da ¿i a primi. Reciprocitatea în a da ¿i a primi stå la baza schimbului care are loc în rela¡ii. Sim¡im nevoia de a ne revan¿a pentru un dar, dând ceva în schimb. Deci atunci când primesc ceva, dau ¿i eu ceva, ¿i vice-versa. Fårå acest impuls de a echilibra, nu ar mai exista schimbul. Dar transferåm acest impuls de a echilibra lucrurile ¿i în situa¡ii în care nu-¿i are locul, de exemplu în rela¡ia noastrå cu destinul sau cu Dumnezeu. Astfel, când cineva este salvat printr-o întâmplare norocoaså, el sau ea se simte dator så plåteascå pentru acest lucru, în loc så accepte acest fapt ca pe un dar. Este mult mai u¿or så plåte¿ti pentru salvarea vie¡ii, decât så o accep¡i ca pe un dar nemeritat, chiar dacå acest lucru pare absurd, dat fiind contextul. Darurile nemeritate sunt greu de acceptat, ¿i acest lucru nu poate fi fåcut decât cu smerenie. De fapt, ¿i a mul¡umi este, de asemenea arogant. Cel mai potrivit este så accep¡i darul cu smerenie. Atunci situa¡ia devine suportabilå. Aceastå mi¿care de la a dori så plåte¿ti, spre a accepta cu smerenie, înseamnå så renun¡i la control, pentru cå acela care crede cå poate plåti sor¡ii ceva, mai crede ¿i cå o poate avea sub control. A accepta cu gra¡ie, fårå a da ceva în schimb, reprezintå un pas uria¿ ¿i cere mai mult de la noi decât dacå alegem så suferim. Urmåtoarele afirma¡ii se potrivesc acestui context: 135

Bert Hellinger „este mai u¿or så suferi decât så ac¡ionezi” ¿i „nenorocul este mai u¿or de dus decât norocul”.

Soldaţii şi războiul Participant: Eu cred cå aproape to¡i bårba¡ii care au fost în råzboi sunt ni¿te criminali. Hellinger: Nu, asta este ceva complet diferit. În familie, cel mai pre¡ios bun este dreptul fiecåruia de a apar¡ine. Via¡a este consideratå a fi sfântå ¿i trebuie protejatå. Este obliga¡ia tuturor så protejeze via¡a. Asta este dinamica dintr-o familie. Într-un grup mai larg, via¡a nu este respectatå în acela¿i fel, de exemplu, atunci când o na¡iune este amenin¡atå ¿i este obligatå så se apere. Când apare o stare de råzboi, grupul cuiva se aflå în apårare, în timp ce alt grup atacå. Solda¡ii care luptå în acest råzboi sunt supu¿i unui proces pe care nu îl pot controla. Ei nu pot spune „vreau” sau „nu vreau”. Ei sunt târâ¡i în proces. Vie¡ile individuale nu conteazå. Dacå sunt comise crime de råzboi, acest lucru este, totu¿i, diferit. Asta conteazå, de¿i nu pentru indivizi ca atare. Asta nu trebuie confundat. Sloganul „To¡i solda¡ii sunt criminali” este o nebunie. Aceia care o afirmå sunt în via¡å pentru cå al¡ii au murit în locul lor. Fårå ace¿tia ¿i ei ar fi fost mor¡i. Nu po¡i scåpa basma curatå atât de u¿or.

136

Un val, un ocean

A primi cultura şi ţara celuilalt Suntem lega¡i de ¡ara noastrå ¿i destinul ei. Acest aspect este de o importan¡å vitalå pentru cå nu putem ¿i trebuie så omitem acest fapt. Politica asimilårii refugia¡ilor de råzboi are douå tåi¿uri. Pe de o parte, este necesarå ¿i corectå din punct de vedere moral, pe de altå parte distruge ceva în sufletul celor care ¿i-au påråsit ¡ara. Uneori ei plåtesc pentru asta prin fobii, frici sau boli grave. Acela care este parte din destinul na¡iunii sale, chiar ¿i atunci când este foarte greu, este împåcat în sufletul lui ¿i are for¡å. *** Adesea, cetå¡enii unei anumite culturi sau rase vor så scape de destinul propriei na¡iuni, emigrând în altå ¡arå. Posibilele consecin¡e ale acestui fapt sunt våtåmarea sufletului ¿i uneori ¿i a corpului. Când o persoanå î¿i acceptå nu numai pårin¡ii, ci ¿i cultura sau na¡iunea din care face parte, asta reprezintå o parte din måre¡ia umanå. ªi så consimtå så-i poarte soarta pe umeri, atâta timp cât este necesar. Existå situa¡ii cum ar fi cea de foamete, în care oamenii au fost nevoi¡i så emigreze. Acest lucru este perfect justificat, dar aceastå separare taie adânc. ªi este de asemenea justificat ca alte ¡åri så se protejeze pe sine în fa¡a refugia¡ilor care refuzå så-¿i asume responsabilitatea în ¡ara lor de origine. Cum ai putea så-¡i asumi responsabilitatea în altå ¡arå când nu ai putut face asta în propria ta ¡arå? Uneori putem observa cå atunci când se întorc acaså, refugia¡ii sunt trata¡i ca du¿mani, ¿i asta pe bunå dreptate. Ei au 137

Bert Hellinger refuzat så împårtå¿eascå destinul ¡årii de origine, a¿a greu cum a fost sau este. Când lucrez cu un client aflat într-o astfel de situa¡ie, nu-l iubesc doar pe el, ci ¿i pe cei care au råmas în urma lui. Våd individul ca fiind un membru al unui grup ¿i empatizez doar cu cei care au îndurat destinul grupului, nu cu cei care au încercat så scape de el. În practicå, ceea ce am spus cere calificare, ¿i trebuie så fii atent cu astfel de lucruri.

Binecuvântarea deghizată A învå¡a din gre¿eli face parte din natura umanå. Gre¿elile noastre îi pot afecta sub diferite forme ¿i pe al¡ii, dar ¿i ei pot învå¡a din gre¿elile noastre. Adesea, înså, ne sim¡im ca ¿i cum am fi comis o gre¿ealå gravå, dar mai târziu, devine clar cå nu era decât o binecuvântare deghizatå.

A lua viaţa de la capăt după ce ai fost salvat Când cineva este salvat dintr-un mare pericol, e ca ¿i cum el ia via¡a de la capåt. Via¡a de mai înainte a luat sfâr¿it. În realitate, ea aproape se sfâr¿ise ¿i mul¡i dintre oameni reac¡ioneazå ca ¿i cum ar fi murit într-adevår, mai ales dacå al¡ii au pierit atunci, din aceea¿i cauzå. Este important pentru terapeut så se întoarcå în timp cu clientul la situa¡ia ini¡ialå, iar clientul så-¿i accepte salvarea ¿i via¡a, cu smerenie, ca pe un dar. 138

Un val, un ocean El ar trebui ca de acum înainte så-¿i tråiascå via¡a în onoarea celor care au murit. Dacå situa¡ia ini¡ialå a fost un råzboi, aceasta este o interven¡ie plinå de semnifica¡ii, o imagine plinå de semnifica¡ii ce poate fi, uneori, de ajutor. Dacå analizåm reac¡iile celor care au supravie¡uit, este foarte clar cå le-ar fi fost mai u¿or så moarå, decât så råmânå în via¡å. Întrebarea este dacå este potrivit ca terapeutul så aducå clientul înapoi în timp, sau asta ar merge împotriva mi¿cårii sufletului clientului. Nu ¿tiu, dar o supun aten¡iei voastre. Este util ca într-o asemenea situa¡ie så-i reprezentåm ¿i pe cei care au murit. ªi adesea devine clar din reac¡iile lor ce anume este potrivit. Participant: Ceea ce tocmai a¡i afirmat despre salvarea vie¡ii cuiva må atinge profund. Uneori se întâmplå ca persoana respectivå så-i mul¡umeascå salvatorului såu, care poate så creadå cå via¡a salvatå îi apar¡ine. Ce ar fi potrivit în acest caz, astfel încât så po¡i mul¡umi, dar påstrându-¡i în continuare via¡a? Hellinger: Majoritatea cazurilor de salvare se întâmplå instinctiv. Când un copil cade în apå, cineva imediat se aruncå dupå el så-l salveze ¿i asta se întâmplå instinctiv. Instinct înseamnå, în acest caz, cå cineva este în serviciul unei for¡e mai mari.

Recunoştinţă Dacå cineva a fost într-o situa¡ie care i-a pus în pericol via¡a ¿i este salvat, el sau ea trateazå destinul sau orice este în spatele acestuia ca ¿i cum ar fi o 139

Bert Hellinger persoanå. În mod firesc, într-o rela¡ie, de exemplu în rela¡ia dintre un bårbat ¿i o femeie, se întâmplå ca dacå unul dintre ei då ceva celuilalt ¿i celålalt acceptå darul, atunci el sau ea va sim¡i o presiune ce nu dispare pânå când nu va da ceva în schimb. Astfel, este imposibil så rezi¿ti nevoii de echilibru, iar în rela¡ie ea alimenteazå schimbul. Fårå aceastå presiune de a echilibra lucrurile, nu ar mai exista schimbul din rela¡iile noastre ¿i, prin urmare, nici rela¡ii. Dar se întâmplå ca aceastå presiune de a crea echilibru så aibå loc ¿i în alte contexte, de exemplu în rela¡ia cu destinul sau cu Dumnezeu, unde echilibrul este imposibil ¿i de neconceput. Când cineva este salvat dintr-o situa¡ie ce-i pune via¡a în pericol, dacå de exemplu a avut un accident ¿i a scåpat cu via¡å, acea persoanå s-ar putea sim¡i ca fiind aleaså de Dumnezeu sau de destin. Atunci ar putea deveni mândrå ¿i ar putea spune „Eu am fåcut asta” sau ceva similar. ªi oamenii care se comportå în acest fel sunt în pericol. Al¡ii se poartå ca ¿i cum acum trebuie så råsplåteascå destinului pentru salvare ¿i atunci î¿i impun restric¡ii ¿i-¿i tråiesc mai pu¡in decât înainte via¡a. Solu¡ia pentru ei ar fi så accepte cå salvarea a fost un dar extraordinar, nemeritat. Ei se vor sim¡i în continuare sub presiune, dar în loc så echilibreze aceastå presiune prin sacrificiu ¿i restric¡ii în via¡a lor, ei o pot folosi pentru a-¿i extrage for¡a de a face ceva bun ¿i frumos.

140

Un val, un ocean

Echilibru Sistemele con¡in în interiorul lor o nevoie profundå de echilibru. Aceastå nevoie duce adesea la o extindere a limitelor normale de a da ¿i a primi. În acest mod, nevoia de echilibru sus¡ine rela¡ia. De exemplu, dacå într-o familie so¡ul face ceva bun pentru so¡ia lui, ea simte presiunea de a restabili echilibrul. Datoritå acestui lucru, ea va face ceva bun pentru el dar, pentru cå îl iube¿te, ea va face un pic mai mult pentru el. Atunci el resimte presiunea de a da la rândul såu ¿i îi va da pu¡in mai mult, ¿i astfel o legåturå se dezvoltå din aceastå nevoie de echilibru ¿i iubire, ¿i asta duce la un schimb din ce în ce mai mare. Acestea sunt bazele fericirii în rela¡ie. ªi de aceea nevoia de echilibru este atât de importantå. Totu¿i, aceastå nevoie este semnificantå doar în anumite limite. Dacå de exemplu, via¡a cuiva este salvatå, atunci de regulå acea persoanå va sim¡i nevoia så plåteascå pentru salvarea sa, pentru a restabili echilibrul, în a¿a måsurå încât poate så cadå greu bolnav sau så se sinucidå. Destinul este tratat ca ¿i cum ar fi o persoanå pe care o po¡i bine dispune sau råsplåti. Oamenii îl trateazå adesea, în acest fel pe Dumnezeu. Multe religii se bazeazå pe ideea cå ceva trebuie echilibrat. Numai când lucrurile vor fi echilibrate ele vor putea merge bine. Ce fel de Dumnezeu este acela care trebuie plåtit înainte de a face ceva? Este complet absurd! Echilibrul peste genera¡ii func¡ioneazå la fel. Dacå de exemplu pårin¡ii au comis o crimå, copiii 141

Bert Hellinger vor începe så plåteascå pentru ea, de¿i ei sunt complet nevinova¡i. Sau poate cå al¡ii vor cere copiilor så plåteascå pentru faptele pårin¡ilor, ca ¿i cum un astfel de lucru ar fi posibil. Deci ar trebui stabilite ni¿te limite, iar nevoia de restabilire a echilibrului trebuie så înceteze la un moment dat. Multe råzboaie apar pentru cå, la un anumit nivel, chiar ¿i sute de ani mai târziu, existå ceva care trebuie reechilibrat, vreo nedreptate petrecutå demult. ªi din aceastå cauzå apar noi nedreptå¡i, iar povestea se continuå la nesfâr¿it. Pacea apare atunci când i se permite trecutului så råmânå trecut. Acesta este un aspect important ¿i pentru constela¡iile de familie. Reconstituim trecutul pentru ca, în cele din urmå, så îl låsåm så se odihneascå. Dupå asta el nu mai trebuie råscolit din nou. Unii oameni, de¿i au solu¡ia în mâini, încå se uitå înapoi cåtre problemå. ªi atunci solu¡ia este pierdutå cu u¿urin¡å.

Uitarea spirituală Dacå cineva este salvat atunci tot ceea ce a fost råu trebuie låsat în urmå ¿i uitat. Uitarea este o formå extrem de înaltå de artå ¿i disciplinå spiritualå. Dupå un timp, persoana uitå ¿i se focalizeazå pe ceea ce îi este drept în fa¡å, pe micile lucruri care-i stau la picioare. Nu trebuie så råmânå nici cu mor¡ii, ci mai degrabå så se întoarcå la lucrurile de zi cu zi. Am stat o datå de vorbå cu o femeie care descoperise o lege valabilå pentru persoanele aflate 142

Un val, un ocean în stadiul terminal al unei boli. În mod straniu în cadrul acestei legi se percepea o bucurie molipsitoare — ¿i asta pentru cå cu to¡ii aveau aceea¿i regulå: så nu discute despre boalå. Existå ceva valoros în acest fapt. Participant: Într-una din cår¡ile dvs. vorbi¡i despre uitarea spiritualå. Este un concept la care må tot gândesc ¿i må tot întreb — cum ajung acolo? Cum este ea dobânditå? Hellinger: Tot ce este spiritual este o binecuvântare, la fel uitarea.

Darul Fiecare zi este un dar ¿i trebuie tratatå ca un dar, chiar ¿i în fa¡a mor¡ii. Acest lucru este un act de smerenie ¿i î¡i då for¡å. Din capacitatea de a mul¡umi, din consim¡irea darului vie¡ii ca fiind un dar nemeritat, apare for¡a.

Fiinţă şi timp Uneori se pare cå anumite lucruri capåtå o calitate specialå în timp. Lucrurile care au durat mai mult au întâietate asupra celor care au durat mai pu¡in. Ceea ce a existat mai întâi capåtå o anumitå împlinire peste timp. Asta vine în contradic¡ie cu „zeitgeist” (n.e. spiritul timpului) dar o s-o explic prin intermediul povestirii urmåtoare intitulate „Plenitudine”.

143

Bert Hellinger

Plenitudine Un tânår a întrebat un båtrân „Care este diferen¡a dintre noi, între tine a cårui via¡å se apropie de sfâr¿it ¿i mine care am toatå via¡a înainte?” Ce te separå pe tine, a cårui via¡å e pe sfâr¿ite de mine, care am via¡a în fa¡å? båtrânul a råspuns: trecutul meu atârnå mai greu decât prezentul tåu. eu am devenit mai mult. Adevårat, pe måsurå ce noua zi se scurge pare mai mult decât ziua trecutå pentru cå ziua trecutå a fost. ¿i totu¿i, în curgerea ei noua zi poate fi doar a¿a cum a fost ¿i cea trecutå cåpåtând formå pe måsurå ce dispare. ªi asemeni zilei trecute va apårea brusc la început ¿i se va îndrepta cåtre zenit în miezul ei ¿i va pårea cå atârnå un moment atunci la apogeu înainte så se scufunde mai departe ¿i mai adânc cåtre apus, traså de greutatea crescândå a experien¡ei devenind întreagå numai atunci când este completå. 144

Un val, un ocean Totu¿i, ceea ce deja a fost nu este pierdut råmâne pentru cå a fost cândva, î¿i exercitå influen¡a de¿i timpul ei a trecut ¿i este îmbogå¡itå de ceea ce este nou este ca o picåturå umplutå care, împinså afarå din nor, cade în oceanul etern. Singurå, ceea ce nu a putut deveni realitate pentru cå a fost visat dar nu tråit pentru cå a fost gândit dar nu fåcut, doar respins dar nu plåtit drept pre¡ datorat pentru alegerea noastrå doar asta este pierdut: nimic nu råmâne. Clipa potrivitå este guvernatå de un zeu care are înfå¡i¿area unui tânår doar cu o buclå în frunte ¿i ceafa chealå. Putem så-l apucåm de mo¡ dar dacå încercåm så apucåm de ceafå nu avem ce prinde.”

145

Bert Hellinger Atunci tânårul a întrebat „Ce trebuie så fac ca så pot încå face din mine ceea ce tu ai fost?” ¿i atunci båtrânul råspunse „Doar så fii!”

146

Bărbaţi şi femei Introducere În acest capitol ve¡i regåsi principii fundamentale legate de rela¡ia de cuplu. Îl pute¡i citi ca pe un compendiu de idei despre legile iubirii dintre bårba¡i ¿i femei.

Bărbaţi şi femei Rela¡ia de cuplu are la bazå diferen¡a dintre bårba¡i ¿i femei. O femeie, pentru a fi femeie are nevoie de un bårbat. ªi un bårbat, ca så poatå så fie bårbat, are nevoie de o femeie. A fi bårbat are sens doar dacå existå ¿i o femeie. ªi a fi femeie are sens doar dacå existå un bårbat, ¿i amândoi se completeazå unul pe celålalt. Un bårbat î¿i dore¿te o femeie pentru cå, pentru a fi complet, are nevoie de ceea ce femeia are diferit fa¡å de el ¿i lui îi lipse¿te. ªi femeia î¿i dore¿te un bårbat pentru cå, pentru a fi completå, are nevoie de ceea ce bårbatul are diferit fa¡å de ea ¿i ei îi lipse¿te. Deci, o rela¡ie bunå de cuplu începe cu con¿tientizarea faptului cå fiecare are nevoie de celålalt. Bårbatul permite femeii så-i dea ceea ce-i lipse¿te, iar femeia îi permite bårbatului så-i dea ceea ce ei îi lipse¿te. Consumarea 147

Bert Hellinger iubirii are loc atunci când se ajunge, la un nivel profund, la recunoa¿terea nevoii reciproce ¿i la disponibilitatea de a da celuilalt ceea ce-i lipse¿te ¿i acceptarea din partea celuilalt a ceea ce-mi lipse¿te. Acesta este fundamentul rela¡iei de cuplu. Acest schimb este pus în pericol atunci când unul dintre parteneri se comportå ca ¿i cum nu ar avea nevoie de nimic de la celålalt ¿i îl laså pe celålalt så acumuleze interes ¿i pune presiune pe el, spunând ceva de genul „ia så våd ce ai nevoie ¿i poate o så-¡i ofer”. Acest fapt distruge rela¡ia. Dintre toate, acesta este cel mai dåunåtor lucru pentru rela¡ie. Pentru cå unul dintre parteneri acumuleazå nevoie, iar celålalt se comportå ca ¿i cum nu are nici o nevoie ¿i nu vrea nimic. Acest „basso continuo” din concertul baroc al iubirii sunå absolut la fel în dedesubturile lui: Te iubesc, Te accept; Te accept ca bårbat ¿i må ofer ca femeie; Te accept ca femeie ¿i må ofer ca bårbat. Acest act este plin de smerenie. ªi tot ceea ce este construit în rela¡ie pleacå de la aceastå bazå.

A da şi a primi în relaţia din cuplu Rela¡iile de cuplu sunt reu¿ite dacå bårbatul ¿i femeia se con¿tientizeazå ca fiind diferi¡i, dar egali ca valoare; dacå ei se întâlnesc ca egali. ªi rela¡iile de cuplu reu¿esc prin echilibrul între a da ¿i a primi. Când unul då, celålalt prime¿te, ¿i adaugå ceva în plus datoritå iubirii sale, ¿i då înapoi darul. Celålalt adaugå, la rândul såu, ceva în plus, 148

Un val, un ocean din iubire ¿i då, din nou înapoi. Astfel, rela¡ia de cuplu reu¿e¿te prin acest schimb, care men¡ine un echilibru durabil în care cre¿terea este implicitå. Dacå totu¿i, o persoanå oferå mai mut decât prime¿te, pentru cå mai mult este cerut, atunci rela¡ia este în pericol. Iubirea se råce¿te. Dacå, de exemplu, unul din partenerii dintr-un cuplu cåsåtorit a mai fost cåsåtorit ¿i are copii din mariajul anterior ¿i îi aduce cu sine în noua rela¡ie, a¿teptându-se ca partenera sau partenerul såu så aibå grijå de ei, chiar dacå nu sunt ai såi, atunci noului partener i se cere så dea în mod obligatoriu mai mult decât prime¿te. Se a¿teaptå de la el/ea så dea mai mult decât prime¿te. ªi asta distruge egalitatea ¿i echilibrul. ªi nu existå decât o solu¡ie: echilibrul trebuie restabilit. ªi poate fi restabilit atunci când persoana care a cerut mai mult recunoa¿te ceea ce då celålalt; atunci când el sau ea se distan¡eazå de preten¡ia: „Îmi datorezi asta.” Asta poate reechilibra lucrurile din nou. În rela¡ia de cuplu echilibrarea råului este, de asemenea necesarå. Avem impulsul de a echilibra nu numai ceea ce este bun, ci ¿i ceea ce este råu. Dacå unul dintre parteneri îl råne¿te pe celålalt, indiferent de motiv, celålalt va sim¡i nevoia så råneascå la rândul lui. De fapt, celålalt trebuie så-¿i råneascå partenerul, altfel echilibrul este distrus. Totu¿i, acest lucru trebuie fåcut cu iubire, adicå celålalt va råni mai pu¡in decât a fost rånit. În acest fel schimbul cre¿te din nou înspre bine. Acestea sunt câteva mici secrete legate de succesul unei rela¡ii de cuplu. 149

Bert Hellinger

Schimb şi iubire Schimbul în rela¡ia de cuplu se referå la douå nevoi: nevoia de echilibru ¿i nevoia de iubire. Prin urmare dacå unul din parteneri oferå ceva cu iubire, celålalt prime¿te. ªi pentru cå are impulsul de a echilibra, då înapoi ceva egal ca valoare. Dar, pentru cå îl iube¿te pe celålalt, då un pic mai mult decât a primit. Acela¿i lucru se va întâmpla cu partenera sa. Ea va da înapoi pu¡in mai mult decât a primit, din iubire. Deci, conexiunea între aceste douå nevoi — pentru echilibru ¿i iubire — cre¿te schimbul dintre ei ¿i fericirea lor. Acesta este fundamentul simplu pe care se bazeazå fericirea.

Viitorul În aceastå diminea¡å, un prieten mi-a povestit ce a afirmat Joseph Campbell, ¿i anume cå atunci când un bårbat sau o femeie a întâlnit partenera sau partenerul potrivit/å, el sau ea ¿tie imediat: acum mi-am întâlnit viitorul. Este o idee minunatå. Viitorul este acel lucru care este inevitabil. Acela care a întrezårit viitorul devine încåtu¿at. Viitorul ne ia prizonieri.

Animus şi anima O femeie care ¿i-a acceptat mama nu mai are nevoie de Animus. Ea î¿i gåse¿te un bårbat pentru sine ¿i este capabilå så men¡inå rela¡ia. Un bårbat care ¿i-a acceptat tatål nu are nevoie 150

Un val, un ocean de Anima. El gåse¿te o femeie pentru sine ¿i este capabil så men¡inå rela¡ia.

Masculin şi feminin Bårbatul care urmeazå masculinul se simte bine în pielea lui. Dar femininului i se pare probabil anormal ¿i straniu. Dacå bårbatul ar urma femininul, ar fi ca o trådare fa¡å de sine însu¿i ¿i el s-ar sim¡i vinovat. Femininului înså, i se va pårea ceva inocent ¿i bun. Bårbatul care urmeazå femininul se înstråineazå de sine însu¿i, dar fårå feminin el ar råmâne singur ¿i incomplet. Con¿tiin¡a bårbatului este diferitå de cea a femeii, iar vinovå¡ia ¿i inocen¡a bårbatului sunt diferite de vinovå¡ia ¿i inocen¡a femeii. Ceea ce este bun pentru feminin, poate fi dåunåtor masculinului. Dacå masculinul nu se poate afirma pe sine ca bårbat, trebuie så se separe de partenera sa sau så se resemneze la gândul renun¡årii la o parte din masculinitatea sa. Dar el poate de asemenea, så accepte limitele stabilite ¿i, prin renun¡are, så devinå una cu ceva mai måre¡, ¿i în acest fel, mai eficient.

Întreaga forţă A¿ vrea så spun ceva despre for¡å. Dacå copilul se uitå la pårin¡ii såi, a¿a cum se uitå copiii la pårin¡ii lor, el se va sim¡i slab ¿i dependent. ªi atunci indiferent ce cerin¡e ar avea pårin¡ii de la copil, el se va sim¡i complet subjugat de ei. Pentru pårin¡i este 151

Bert Hellinger valabilå varianta opuså. Dacå ei doar se uitå la ei în¿i¿i, atunci când ei se vor uita la copil, se vor sim¡i slabi. Se vor sim¡i mici. Dacå copilul î¿i vede bunicii în spatele pårin¡ilor ¿i stråbunicii în spate ¿i a¿a mai departe în trecut, de unde via¡a a apårut ¿i a ajuns la noi, atunci el î¿i vede pårin¡ii conecta¡i la ceva mai måre¡. ªi atunci copilul poate accepta orice ar veni de la pårin¡i, pentru cå el nu acceptå ceea ce acceptå ca fiind doar de la ei, ci de undeva din spate de unde a apårut via¡a. ªi atunci nu mai conteazå cum sunt pårin¡ii. Ceea ce vine dinspre ei este întotdeauna pur ¿i clar ¿i måre¡ ¿i complet. Dacå pårin¡ii se uitå în spatele lor ¿i våd de unde a venit via¡a, de cât de departe a venit ea, ¿i se vor sim¡i parte integrantå a curgerii, atunci ei vor fi puternici în rela¡ia cu copiii lor. ªi asta nu are legåturå cu a avea sau a dori så faci ceva, ci cu faptul de a fi conecta¡i ¿i de a fi parte din aceastå curgere. ªi atunci este mult mai u¿or pentru copil så accepte ceea ce pårin¡ii dau, pentru cå ¿i copilul se simte parte din aceastå curgere. Mai târziu, când copilul cre¿te ¿i dore¿te så se cåsåtoreascå ¿i simte nevoia pentru o rela¡ie intimå, dacå se va uita doar la partener sau partenera lui, se va sim¡i slab ¿i neajutorat. ªi la fel se întâmplå cu partenerul/a lui, dacå se va uita doar la el se va sim¡i slab ¿i neajutorat. Dacå totu¿i, amândoi partenerii sunt capabili så vadå cum sunt ei prin¿i în curgerea vie¡ii ¿i cum dorin¡a pentru un partener este o pårticicå ¿i un dar venit din acest flux al vie¡ii, atunci 152

Un val, un ocean când se vor uita unul la celålalt ei nu se vor vedea singuri. Ei nu se vor uita unul la altul ca bårbat ¿i femeie cu ideea cå ei î¿i pot crea propria fericire. Despre ce este vorba, de fapt? Când vor în¡elege cå ei se aflå în fluxul vie¡ii, ei vor putea cre¿te dincolo de ei în¿i¿i. ªi atunci nu mai conteazå cum este partenerul. Amândoi stau în acest flux al vie¡ii. Ei nu se mai uitå doar unul în ochii celuilalt. Ei våd dincolo, în depårtare ¿i se simt sus¡inu¡i. Acum, orice s-ar întâmpla în rela¡ia lor, va fi suportabil.

Sărutul Existå douå modalitå¡i de gestiona diferen¡ele, a¿a cum ni se dezvåluie în povestea „Prin¡ul broascå”. Broasca este urâtå, dar în secret ea este un prin¡. Cineva ar putea arunca broasca înapoi în lac, a¿a cum se întâmplå în poveste. Sau cineva ar putea såruta broasca a¿a cum face Papageno în „Flautul fermecat” când o sårutå pe prea-urâta Papagena. Un sårut îl înfrumuse¡eazå pe bårbat la fel mult cât o înfrumuse¡eazå pe femeie.

Unitate şi diferenţă Cuvântul unitate are sens numai când existå diferen¡å. Fårå diferen¡å nu poate exista unitate, pentru cå unitatea este cea care aduce lucrurile diferite împreunå ¿i le une¿te. Cea mai frumoaså imagine a unificårii diferen¡elor este cuplul. E greu de imaginat cå po¡i gåsi ceva mai diferit decât un 153

Bert Hellinger bårbat ¿i o femeie. Ei sunt din toate punctele de vedere diferi¡i ¿i totu¿i potrivi¡i unul pentru celålalt. Cred cå asta este imaginea întregului în naturå: cå diferen¡ele lucreazå împreunå pentru a deveni o unitate, un ceva mai mare. Universul sau Påmântul sau natura sunt toate unitå¡i din care au dispårut diferen¡ele. Dacå cineva råmâne cu asta în minte, poate în¡elege cum iubirea reu¿e¿te în rela¡ia de cuplu: când ceea ce este diferit råmâne diferit ¿i totu¿i formeazå o unitate. Con¿tientizarea diferen¡ei creeazå aceastå unitate profundå ¿i tocmai aceastå diferen¡å, opozi¡ia intrinsecå unitå¡ii are efectul creativ. Rezultatul egalizårii tuturor diferen¡elor ¿i distinc¡iilor nu este unitate, ci o unitate. O unitate are foarte pu¡inå energie creativå. Din opozi¡ie ¿i din tensiunea sa internå apare ceva nou, o a treia realitate. În consecin¡å, este vital ca în cuplu bårbatul så råmânå bårbat, chiar dacå femeii nu îi convine cå bårbatul este diferit de ea. ªi în mod similar, femeia så råmânå femeie chiar dacå bårbatului nu îi place cum sunt femeile. De vreme ce bårba¡ii ¿i femeile sunt diferi¡i, în unele rela¡ii existå dorin¡a ca, dupå o vreme, diferen¡ele så disparå; ca bårbatul så tragå femeia de partea sa ¿i så devinå ca el ¿i vice-versa. Acest lucru pare convenabil ¿i confortabil dar, dupå un timp, rela¡ia va e¿ua, la fel cum vor dispårea tensiunea ¿i energia care o înso¡eau. A¿a cå fac o pledoarie pentru ca diferen¡ele så fie ocrotite ¿i între¡inute.

154

Un val, un ocean

Cum se împlineşte iubirea Iubirea reu¿e¿te în multe moduri diferite care sunt interconectate. Fundamentul iubirii reu¿ite dintre bårba¡i ¿i femei este iubirea unui copil pentru pårin¡i ¿i a pårin¡ilor pentru copil. Dificultå¡ile resim¡ite adesea în cuplu apar din nevoia unei solu¡ii pentru aceastå rela¡ie ini¡ialå care pregåte¿te terenul pentru iubirea din cuplu. Pentru cå de multe ori cåutåm în rela¡ia noastrå de cuplu ceea ce nu am avut în rela¡ia cu pårin¡ii no¿tri. Dar nu vom regåsi acest lucru pånå când nu vom permite ca iubirea pentru pårin¡ii no¿tri så curgå prin noi. Mai trebuie luat în considerare încå un lucru pentru ca iubirea så reu¿eascå: iubirea reu¿e¿te temporar. Ea este o fazå dintr-un proces mai larg ¿i în cele din urmå se terminå. Finalitatea iubirii rezidå în cele din urmå în finalitatea vie¡ii. Dezamågirile care apar uneori ¿i crizele din cuplu sunt o pregåtire pentru aceastå fazå finalå a despår¡irii. Dacå individul este capabil så experimenteze aceastå despår¡ire chiar de la început, pe måsurå ce rela¡ia se dezvoltå, atunci iubirea, în fa¡a acestui sfâr¿it, devine ceva extrem de pre¡ios, tocmai pentru cå are limite. Acesta este un aspect foarte important atunci când ne uitåm la iubire. Deci, ar trebui så ne uitåm calm ¿i imperturbabil la crizele din cuplu ¿i så le gestionåm prin prisma acestui aspect. Cu acest lucru în minte, suntem capabili så gåsim solu¡ii bune în rela¡ia dintre bårba¡i ¿i femei, ca ¿i în rela¡ia dintre copii ¿i pårin¡i, pentru cå iubirea este înrådåcinatå în marele tot ¿i în cadrul acestuia, mai târziu va ajunge la un sfâr¿it. 155

Bert Hellinger

A privi împreună către ceva nou Când încep o rela¡ie, bårbatul ¿i femeia se privesc unul pe celålalt. Ei sunt atra¿i unul de altul. Dar a se privi unul pe celålalt nu este suficient pe termen lung. Pe termen lung este nevoie ca amândoi så se uite împreunå la ceva nou. Ei trebuie så se uite la ceva care trece dincolo de rela¡ia lor, astfel încât så poatå cre¿te împreunå. Cea mai mare realizare pe care o poate avea un cuplu este så aibå copii. Copiii împlinesc rela¡ia de cuplu. Dacå acest lucru nu este posibil, atunci ceea ce au împreunå trebuie direc¡ionat cåtre altceva, creativ ¿i productiv. Prin aceastå atitudine de a privi înainte împreunå, rela¡ia unuia cu celålalt cre¿te. Ceea ce numim la modul general fericire este adesea doar ceva cunoscut, pe care încercåm så-l imitåm sau la nivelul cåruia încercåm så ne ridicåm. Fericirea semnificantå apare din armonie ¿i poate avea chiar legåturå cu o mare suferin¡å sau tulburare, cu crize sau dezamågiri. Dar în profunzimi are pace, lini¿te ¿i måre¡ie. Ceea ce a început cu o fericire superficialå este transformatå în alt tip de fericire, pas cu pas, de-a lungul procesului vie¡ii. În societatea noastrå se remarcå faptul cå, dupå un timp, cuplul pierde din entuziasmul de început. Dar nu asta este ceea ce se întâmplå în mod real. În realitate ei cresc mai aproape de realitate, departe de vise, ¿i cresc cu realitatea, internalizatå. Asta este o for¡å diferitå fa¡å de cea originarå, cu care rela¡ia a debutat.

156

Un val, un ocean

Relaţia de cuplu are întâietate faţă de rolul de părinte Rela¡ia de cuplu are preceden¡å fa¡å de rolul de pårinte. Este adevårat cå rela¡ia de cuplu este orientatå cåtre parentizare, dar a fi pårinte este o consecin¡å a rela¡iei, deci rela¡ia are întâietate. Bårbatul creeazå energia de a fi tatå din iubirea fa¡å de femeie. ªi dacå iube¿te copiii, el iube¿te ceea ce vede din femeie în copii ¿i viceversa. Femeia are energia så fie mamå pentru cå simte bårbatul alåturi de ea ¿i atunci î¿i extrage for¡a din prezen¡a lui alåturi de copiii såi. Acest lucru reu¿e¿te atunci când ea iube¿te ceea ce vede din bårbat în copiii ei, când iubirea ei pentru copii este o consecin¡å a iubirii ei pentru el. Copiii vor fi ferici¡i dacå pårin¡ii se iubesc unul pe altul în copiii lor. Copiii sunt cel mai ferici¡i când î¿i simt ca pe un cuplu. Atunci ei sunt cu adevårat ferici¡i ¿i securiza¡i. Dar aceasta nu este singura surså de putere care îi face pe pårin¡i så fie disponibili pentru copii lor. O altå surså de putere este dorin¡a de a transmite mai departe ceea ce ei au primit de la pårin¡ii lor. În loc så încerce så o dea înapoi pårin¡ilor lor — ceea ce oricum nu se poate — ei o pot transmite mai departe copiilor.

Ce creează ordine în familiile cu parteneri din culturi diferite Participant: Când unul dintre parteneri sau amândoi au mai fost cåsåtori¡i ¿i au copii cu partenerii anteriori, care sunt atunci legile care guverneazå rela¡ia? 157

Bert Hellinger Hellinger: Primul lucru important este ca partenerul anterior så fie respectat. Motivele oferite pentru despår¡ire, de exemplu cå bårbatul era excentric, sunt bineîn¡eles superficiale. Acestea sunt explica¡ii pe care cineva se pripe¿te så le dea. Dar, dacå femeia nu l-ar fi iubit pe acel bårbat, nu s-ar fi cåsåtorit cu el. Ceea ce a condus, de fapt, la despår¡ire råmâne, de regulå, ascuns. Indiferent ce a dus la despår¡ire, solu¡ia este ca partenerul anterior så fie onorat. Oamenii sunt to¡i în mod egal buni, indiferent cât de curioaså ar putea pårea aceastå idee. Oamenii insistå în general ¿i spun cå ei cred în acest lucru, dar, de fapt, este extrem de dificil så tråiascå la acest nivel. Oamenii sunt to¡i în mod egal buni; în mod diferit e adevårat, dar în mod egal buni. Unii oameni î¿i spun dupå despår¡ire „Sunt mai bun decât el sau ea”. Aceasta este prima mare gre¿ealå. Ei sunt diferi¡i, dar amândoi cu o valoare egalå în ceea ce au de oferit. Fiecare aduce ceva special vie¡ii, ceva ce nu-i stå în putere så schimbe. Mul¡i oameni încearcå så-i facå pe partenerii lor så le semene. ªi asta este sortit e¿ecului. Când te cåsåtore¿ti cu cineva o faci pentru cå este a¿a cum este. ªi trebuie så îi permi¡i så råmânå a¿a cum este. Doar atunci când ei pot råmâne a¿a cum sunt, când li se permite asta, î¿i pot dezvålui darurile lor speciale, destinele lor speciale pe care le oferå partenerului ca pe un cadou. Acesta este fundamentul viitoarei dezvoltåri. În cazul despår¡irii este important de avut în minte urmåtoarea afirma¡ie: Te respect a¿a cum e¿ti. 158

Un val, un ocean Felul în care e¿ti a fost potrivit pentru mine ¿i te-am iubit a¿a ¿i încå te mai iubesc. Indiferent de motivele care au dus la despår¡ire, ele nu trebuie folosite pentru a na¿te sentimente de vinovå¡ie sau pentru a-l învinui pe partener. Pentru cå adevåratul motiv al despår¡irii este adesea un secret pe care nu îl putem måsura. ªi are de-a face cu trecutul. Când individul în¡elege contextul ¿i legile care-l guverneazå din umbrå, atunci este mai u¿or de acceptat. Când atât femeia cât ¿i bårbatul sunt respecta¡i, copiii se vor sim¡i respecta¡i, pentru cå dacå respingi fie femeia fie bårbatul, respingi de fapt mama sau tatål din copil, ceea ce înseamnå cå respingi o parte din copil. Acest lucru este foarte våtåmåtor pentru copil. ªi atunci, de asemenea trebuie recunoscut urmåtorul lucru: „tatål tåu ¿i cu mine suntem în mod egali buni ¿i potrivi¡i, fiecare în felul såu, pentru tine.” Tatål trebuie de asemenea så spunå: „copiii sunt potrivi¡i, pentru cå au aceastå mamå”. Acest fapt permite copiilor så accepte darurile lor speciale ¿i propriul destin ¿i så-¿i tragå for¡a din ele. Când acest lucru se întâmplå, nimeni nu mai este împovårat ¿i to¡i sunt împåca¡i. Când o a doua rela¡ie începe, orice este råmas neterminat din prima rela¡ie este preluat de cåtre copii din a doua, ¿i astfel se încearcå gåsirea unei solu¡ii. Dar încercarea de a gåsi o solu¡ie este compulsivå ¿i oarbå. Constå în încercarea copilului de a se identifica cu primul partener, fårå ca el s-o ¿tie. Dacå, de exemplu, un fiu din a doua rela¡ie se identificå cu partenerul anterior al mamei, el devine 159

Bert Hellinger mai degrabå un partener pentru mama sa, decât un fiu. El înceteazå de asemenea de a mai fi fiu pentru tatål såu ¿i în schimb îi devine rival. Numai când partenerul anterior este respectat, atunci fiul poate fi eliberat din încurcåtura sistemicå ¿i poate deveni din nou copil. Acestea ar fi doar câteva din legile de care så ¡ine¡i cont pentru ca o a doua sau chiar o a treia rela¡ie så reu¿eascå. Este larg råspânditå credin¡a idealizatå cå o cåsåtorie este pe via¡å ¿i trebuie så dureze o ve¿nicie. Este, fårå îndoialå, ceva extraordinar atunci când se întâmplå. Acest fapt meritå admira¡ia noastrå. Dar, în timpurile pe care le tråim, avem atâtea modalitå¡i de a ne uita în profunzimile sufletului nostru ¿i a vedea ce se întâmplå acolo, ¿i avem mult mai multå în¡elegere asupra proceselor care au loc aici, astfel încât modul în care ne gestionåm rela¡iile este redefinit în mod continuu. Nu este în puterea noastrå så regretåm pierderea idealului sau så judecåm modul în care suntem acum, prin prisma acestuia. ªi mai este ceva de amintit: copilul care reprezintå un partener anterior are tendin¡a de a dezvolta neuro-dermatite sau astm. ªi asta are legåturå cu faptul cå copilul are nevoie de binecuvântarea partenerului. Aceastå binecuvântare vine automat atunci când partenerul este respectat. Participant: A¡i vorbit despre copiii din a doua cåsåtorie care ar putea så reprezinte un partener 160

Un val, un ocean anterior. Cât de posibil este pentru un copil din prima cåsåtorie, ce råmâne cu pårintele såu care intrå într-o a doua rela¡ie, så preia un astfel de rol? Hellinger: Desigur — copilul reprezintå pårintele exclus. De exemplu dacå so¡ia începe o nouå rela¡ie ¿i îi este încredin¡atå doar ei custodia copilului, atunci fiul î¿i va reprezenta tatål în noua rela¡ie. Solu¡ia este simplå: noul partener trebuie så respecte vechiul partener din copil. Atunci, copilul se simte bine ¿i nu mai are nevoie så—¿i reprezinte pårintele absent. El face asta doar dacå pårintele absent nu este respectat. În adâncul sufletului nostru avem o nevoie irezistibilå de validare ¿i recunoa¿tere a¿a cum suntem. Aceasta este o Lege a Iubirii. Ea lucreazå în profunzime. Cu cât cineva o în¡elege mai bine, cu atât va gåsi mai u¿or o rezolvare.

Partenerii anteriori sunt reprezentaţi de copii Participant: La începutul fiecårei constela¡ii întreba¡i: au avut pårin¡ii tåi vreo rela¡ie importantå înainte de cåsåtorie, existå copii nelegitimi ¿i a¿a mai departe? Ce ne pute¡i spune despre rela¡iile extramatrimoniale, ele î¿i nu au ¿i ele importan¡a lor? Hellinger: Da, au ¿i ele importan¡a lor, dar rela¡iile dinainte de cåsåtorie au un rol mult mai important în dinamica familiei. Consumarea iubirii creeazå o legåturå care nu poate fi ruptå atât de u¿or. A¿a cå o rela¡ie ulterioarå va reu¿i doar dacå prima 161

Bert Hellinger este recunoscutå. Dacå prima rela¡ie nu este recunoscutå, atunci femeia sau bårbatul din acea rela¡ie va fi reprezentat de copil în a doua rela¡ie, fårå ca cineva så-¿i dea seama sau fårå ca cineva så încurajeze copilul så facå asta. Nimeni nu ac¡ioneazå cu rea credin¡å — copilul automat reprezintå partenerul anterior. Dacå copilul este un båiat ¿i reprezintå un partener anterior al mamei, el devine un rival al tatålui såu. Dacå fata reprezintå o partenerå anterioarå a tatålui, ea va fi într-o rela¡ie de rivalitate cu mama sa. Atunci ea nu este capabilå så-¿i accepte mama, ca pe mama sa. În primul caz, båiatul trebuie så îi spunå mamei: „Nu am nimic de-a face cu celålalt bårbat. Acesta este tatål meu.” ªi atunci el poate fi din nou fiul. ªi fata trebuie så spunå tatålui såu: „Nu am nimic de-a face cu cealaltå femeie”. ªi atunci ea poate så fie din nou fiicå. Pânå acum nu am întâlnit vreo excep¡ie de la aceastå regulå. De aceea întreb aceste aspecte înainte de a începe constela¡ia. Participant: Este neapårat så fie un copil de acela¿i sex? Poate fi copilul de sex opus? ªi ce implica¡ii ar avea atunci asta pentru copil? Hellinger: În mod normal e vorba de un copil de acela¿i sex. Dar dacå nu existå copil de acela¿i sex, atunci un copil de sex opus îl va reprezenta. În acest caz, copilul poate deveni, uneori, homosexual sau lesbianå pentru cå este identificat cu o persoanå de sex opus. Alteori asta duce la psihozå. Dar înså¿i reprezentarea unui partener anterior este o povarå pentru copil. 162

Un val, un ocean De exemplu, dacå mama î¿i trateazå fiul ca ¿i cum ar fi primul ei logodnic, copilul nu se poate dezvolta normal sau împåcat cu sine însu¿i. Participant: Spune¡i cå rela¡ia anterioarå trebuie recunoscutå, dar de cåtre cine? De mine sau de partenera mea? La ce vå referi¡i? Hellinger: De cåtre ambii parteneri. Al doilea so¡ trebuie så recunoascå cå este al doilea ¿i cå femeia este încå conectatå cu primul so¡. Când va recunoa¿te acest lucru el va fi capabil så o ia pe femeie ca pe o partenerå. Ca regulå, el este pozi¡ionat între partenerul anterior ¿i femeie. Acest lucru demonstreazå cå el o ia pe femeie drept partenerå. Unii oameni nu fac asta din cauza sentimentelor de vinovå¡ie asociate. Pare de asemenea adevårat faptul cå, dacå partenerul al doilea se considerå a fi superior primului, în secret el va deveni asemeni primului, programându-se så piardå ¿i el aceea¿i femeie. Participant: Ce în¡elege¡i prin a recunoa¿te? Hellinger: Înseamnå så recuno¿ti faptul cå celålalt ¡i-a fåcut loc. Deci al doilea bårbat recunoa¿te cå primul i-a fåcut loc, ¿i cå este posibil pentru el så aibå femeia respectivå doar datoritå pre¡ului pe care primul îl plåte¿te, ¿i cå el este al doilea. ªi în cazul femeii se întâmplå la fel. Asta înseamnå recunoa¿tere. Solu¡ia este ca al doilea bårbat så spunå, cu respect, primului: „Recunosc cå mi-ai fåcut loc. Totu¿i, eu o voi lua acum pe ea drept partenera mea. Acum eu sunt partenerul ei.” Acest lucru este greu 163

Bert Hellinger de fåcut pentru el, pentru cå se simte vinovat. Dar a face lucrul potrivit este întotdeauna înso¡it de sentimente de vinovå¡ie. Participant: Trebuie så i-o spunå omului chiar în fa¡å? Hellinger: Nu. Este doar o imagine pe care po¡i så o por¡i, î¡i imaginezi cealaltå persoanå. Po¡i så faci acest lucru în sufletul tåu.

Copiii sunt influenţaţi de relaţiile neştiute Participant: E vreo diferen¡å dacå rela¡ia anterioarå este una cunoscutå sau nu, de exemplu, în efectele ei asupra, så zicem, primului fiu? Hellinger: Nu e nici o diferen¡å. Sufletul ¿tie despre ea. ªi va ie¿i la luminå într-o constela¡ie de familie faptul cå este ¿tiutå.

Căsătoria între parteneri de culturi diferite În cåsåtoria dintre oameni din ¡åri diferite, de obicei femeia îl urmeazå pe bårbat în ¡ara ¿i cultura lui. La fel, copiii, apar¡in ¡årii native a tatålui, dar doar într-o anumitå måsurå. Copiii au, în realitate, douå ¡åri de origine — a tatålui ¿i a mamei. Dar, de obicei, cea a tatålui are întâietate. Asta este ceea ce am observat. Pute¡i reprezenta ¡ara de origine ¿i pute¡i observa unde se simt mai bine copiii. De obicei, copiii î¿i urmeazå tatål în ¡ara de origine, în limba ¿i în cultura lui. Ei respecta ¡ara de origine a 164

Un val, un ocean mamei, îi înva¡å de asemenea, limba — acesta este un aspect foarte important — ¿i au rådåcini acolo. Dar ¡ara tatålui are întâietate. Copiii nu trebuie så aleagå între cele douå. Ei le au pe amândouå. Nu este cazul de ori, ori. Nu este numai/dar ¿i — cu o oarecare întâietate a ¡årii tatålui. Apoi, mai sunt ¿i situa¡iile în care o persoanå î¿i påråse¿te ¡ara, într-un anumit mod. De exemplu: o femeie de origine americanå care a plecat ¿i s-a cåsåtorit cu un austriac. A venit pentru o consulta¡ie. ªi mi-a fost clar încå de la început cå ea ¿i-a påråsit ¡ara fårå så-¿i fi onorat responsabilitå¡ile. I-am spus cå trebuie så se întoarcå în Statele Unite, cå acest lucru este potrivit, dar cå copiii trebuie så råmânå cu tatål lor. ªase såptåmâni mai târziu so¡ul ei m-a sunat ¿i mi-a spus: „So¡ia mea a luat copiii ¿i s-a întors în America. Ce så fac?” I-am spus: „Nu faci nimic, a¿tep¡i.” Un an mai târziu, copiii s-au întors la el, iar femeia a råmas în America. Hellinger Cåtre un participant (un caz paralel) Este important så realizezi cå nu spun asta ca pe regulå pentru tine. Dar în constela¡ia ta, so¡ia ta avea un impuls foarte puternic de a se întoarce în America — indiferent din ce motiv. Tu nu ¿tii motivul. O cuno¿ti pe ea mai bine. Trebuie så iei în serios aceastå imagine. Totu¿i, când o asemenea imagine iese la luminå, nu înseamnå cå trebuie så o urmezi întocmai. Dacå ea s-ar întoarce pur ¿i simplu în America, ar putea så-¿i spunå: „ el mi-a spus s-o fac ¿i nu m-a dus nicåieri.” Nici asta nu ar fi bine. 165

Bert Hellinger Cåtre client Ce trebuie så iei în considerare este cå acum ai imaginea ¿i ideea cå este potrivit så faci asta. Asta are o anumitå for¡å. Dacå o vei face întradevår, ¿i dacå este lucrul potrivit, nu o vei afla decât dupå un timp. Atunci vei putea decide ce este potrivit. Imaginea este doar un ghid. Este un ghid atâta timp cât ¡ara ta are un loc în inima ta ¿i o valorizezi. Dacå acesta este cazul, atunci poate nu ai nevoie så pui în operå ceea ce imaginea î¡i aratå. Poate cå va ac¡iona precum o energie pozitivå, chiar dacå råmâi aici.

Căsătoria cu un geamăn Când te cåsåtore¿ti cu un geamån trebuie så ¡ii cont de faptul cå nu po¡i face asta a¿teptându-te så fie la fel cum te-ai cåsåtori cu cineva care a crescut fårå un frate geamån. Trebuie så con¿tientizezi cå gemenii sunt inseparabili. Existå o legåturå foarte puternicå între ei. ªi atunci, foarte adesea, vei avea un loc secund fa¡å de geamånul partenerului tåu. ªi atunci rela¡ia func¡ioneazå. Dacå nu faci acest lucru, partenerul tåu ar putea så caute un substitut pentru geamånul såu, în afara cåsåtoriei. El ar putea avea un prieten care så-l reprezinte pe fratele lui geamån în sufletul såu.

O fericire mare necesită curaj Marea fericire cere un curaj extraordinar. Tot ceea ce a existat pânå atunci trebuie låsat în urmå. Orice încercare de a te întoarce este o fugå din calea presiunii fericirii. Presupune cel mai mare curaj posibil, pentru cå în cele din urmå tot ce po¡i så faci 166

Un val, un ocean este doar s-o iei în mâini ca pe un dar nemeritat pentru care nu vei putea, ¿i nu trebuie så plåte¿ti. În asta constå smerenia în aceastå situa¡ie. Atunci când aceastå fericire se aratå, unii oameni spun: „Încå mai am câteva probleme nerezolvate încå.” ªi atunci se îndepårteazå de fericirea care este deja în mâinile lor. ªi asta îi distruge måre¡ia. Ea redevine micå, iar ei råmân la nefericirea lor obi¿nuitå — care oricum îi face ferici¡i. Nu le cere så facå nimic, pentru cå ea ¿tie så-¿i poarte de grijå singurå. Ajunge la o împåcare de la sine, ca så spun a¿a. Hellinger: Cåtre un participant Dar pentru a fi fericire, bårbatul trebuie så se uite la femeie cu iubire. Ea pare cå s-a transformat fa¡å de ieri. Este minunat så våd lucrul åsta. Marea fericire pur ¿i simplu ¡i-a cåzut acum în bra¡e. Dar trebuie så-i urezi bun venit ¿i s-o ¡ii strâns.

Fericire şi nefericire Asemeni bolii, ¿i nefericirea este asociatå cu o nevoie, care trebuie satisfåcutå. E vorba de nevoia de a se termina ¿i de a se încheia socotelile cu ea. ªi fericirea este asociatå cu o nevoie. E nevoia de a cre¿te. ªi am mai descoperit ceva despre fericire. Aleargå dupå noi.

Lăsând iubirea să crească Iubirea creeazå un unison, ¿i când doi oameni ajung la acest fel de împreunare, asta creeazå fericire. Uneori, ceva stå în calea oamenilor 167

Bert Hellinger împiedicându-i så se gåseascå unul pe celålalt. Putem så ne uitåm la ce ar putea fi acest impediment. Dacå poate fi adus la luminå, putem vedea dacå existå o solu¡ie bunå. O solu¡ie bunå este gåsitå prin intermediul iubirii — prin rela¡ionarea tandrå cu partenerul, respectarea destinului lui, respectarea încurcåturilor sale sistemice, a vie¡ii sale speciale ¿i, cu bunåvoin¡å, cåutând o solu¡ie împreunå cu el. Dar uneori, ceva stå în calea acestei bunåvoin¡e, de exemplu curiozitatea. Curiozitatea råne¿te iubirea ¿i este opusul respectului. Dacå iubesc pe cineva, îi las spa¡iul în care sufletul såu î¿i gåse¿te calea. De aceea este adesea atât de nepotrivit så intervii cu interpretåri ¿i îndoieli. Este precum otrava la rådåcina unei plante. Asta o împiedicå så se mai poate deschide ¿i cre¿te. În loc så fac asta, a¿ putea så pun planta afarå la soare, în soarele iubirii ¿i bunåvoin¡ei, ¿i din când în când så o ud cu apå proaspåtå. Atunci ea va cre¿te.

Adevărata valoare Când un bårbat ¿i o femeie tråiesc împreunå de mult timp dar nu se cåsåtoresc, adicå nu fac urmåtorul pas decisiv, fiecare îi spune celuilalt: „A¿tept pe cineva mai bun.” ªi asta îl råne¿te pe celålalt profund. Dacå, în cele din urmå se vor cåsåtori, ei vor purta cu sine aceastå ranå. Dar acest fapt poate fi transformat într-unul pozitiv. Nu e nevoie så se întâmple a¿a. Ei se pot uita unul în 168

Un val, un ocean ochii celuilalt ¿i î¿i pot spune: „Acum î¡i recunosc adevårata valoare.”

Imaginile iubirii Multe cupluri trateazå iubirea în mod diferit. Unii aleg o iubire confortabilå. Ei stau pe marginea unui râu ¿i au o anumitå imagine despre iubire ¿i despre cursul iubirii sau despre curentul care curge, iar iubirea trece pe lângå ei. Al¡ii nu au idei fixe în legåturå cu iubirea. Ei se aruncå direct în curent ¿i înva¡å så înoate. Dintr-o datå ei sunt purta¡i de râu. Aceastå iubire î¿i atinge scopul din întâmplare. Multe cupluri stau pe malurile opuse râului, unul în fa¡a celuilalt. Ei se uitå unul la celålalt prin propria perspectivå asupra iubirii. Ei vor fi împreunå doar dacå intrå amândoi în râu. Atunci ei se pot îmbrå¡i¿a, iar râul îi va purta în siguran¡å. Dar acestea sunt doar imagini. Adevårata iubire se extinde dincolo de ceea ce sunt doar imagini.

Frică şi fascinaţie În filosofia religioaså ¿i în psihoterapia religioaså, existå conceptul de „Fascina¡ie ¿i Fricå” care, simplu spus, este o atrac¡ie irezistibilå cåtre ceva necunoscut, înso¡itå, în acela¿i timp, de o mare fricå. Aceste sentimente apar atunci când ne întâlnim cu divinul, dar ¿i atunci când întâlnim iubirea. În ambele cazuri experien¡a noastrå este exact la fel: fricå ¿i fascina¡ie, una la fel de mult ca cealaltå. 169

Bert Hellinger Hellinger: cåtre un client Ne-am în¡eles? (clientul nu a îndråznit så se uite la el) Uitå-te la mine. Ca så men¡ii frica trebuie så ¡ii ochii închi¿i. Po¡i sim¡i o fricå îngrozitoare doar dacå ¡ii ochii închi¿i, sau dacå prive¿ti într-o parte. Pentru cå dacå prive¿ti direct obiectul fricii tale, te vei trezi cå începi så sim¡i iubire. Te autoprotejezi uitându-te în altå parte. Asta se nume¿te privire ¿mecherå.

Frica de iubire O persoanå care nu iube¿te, se teme de iubire. Când cineva iube¿te cu adevårat, atunci uitå de fricå. Este ca în råzboi. Celor din spatele liniilor le este fricå. Celor care stau în båtaia pu¿tii nu le este fricå. Deci, merge¡i în prima linie. ªi încå ceva despre fricå: ea cre¿te din cauza unei idei. Pentru a-¡i fi fricå de iubire, nu trebuie så te ui¡i la persoana cealaltå. Când te ui¡i la cealaltå persoanå, frica dispare.

Intimitate Terapeutul care întreabå ceva intim despre pårin¡ii clientului nu mai poate lucra cu acel client. Clientul nu-l va ierta niciodatå. Intimitatea este un secret între cei care au împårtå¿it-o. Ea nu trebuie expuså. Nimeni nu trebuie så o ¿tie. Este cea mai personalå cunoa¿tere dintre toate. Când pårin¡ii discutå cele mai intime secrete cu copiii lor, copilul se va pedepsi aspru pentru cå ¿tie aceste detalii. El 170

Un val, un ocean nu se poate apåra împotriva acestei cunoa¿teri. Poate, totu¿i, så o uite. Dacå copilul î¿i iube¿te pårin¡ii, atunci va uita secretul. ªi atunci va fi liber. Atunci când un bårbat împårtå¿e¿te unui terapeut detalii intime din rela¡ia cu so¡ia sa, atunci rela¡ia se va rupe. ªi când un bårbat cere femeii så discute despre rela¡iile ei intime anterioare, ¿i ea o face, rela¡ia se va pråbu¿i. Doar prin simpla punere a întrebårii rela¡ia este puså în pericol. Intimitatea este ceva sacru, ce trebuie ocrotit.

Rolul de mamă şi rolul de tată în interiorul cuplului Când într-o rela¡ie de cuplu sunt jucate rolurile de „mamå plinå de solicitudine”, din partea femeii, ¿i de „tatå protectiv”, din partea bårbatului, excluzându-se rela¡ionarea adultå de la egal la egal, atunci rela¡ia este afectatå. Dacå unul din parteneri se poartå ca un tatå sau ca o mamå cu celålalt, de exemplu dacå îi faciliteazå studiile celuilalt, acesta se simte precum cel care prime¿te, asemeni unui copil în raport cu pårin¡ii såi. ªi, asemenea unui copil care nu poate fi egal cu pårin¡ii lui, va dori så se separe, pentru a fi în cele din urmå independent, astfel, se va separa de partener pentru a scåpa de presiunea obliga¡iei. Dar precum separarea de pårin¡i, aceastå separare va avea ceva adolescentin în ea.

171

Bert Hellinger

A auzi şi a vedea în relaţia de cuplu Unii parteneri au nevoie så vadå ¿i så fie våzu¡i, în timp ce al¡ii sunt dependen¡i de a auzi ¿i a fi auzi¡i. Unul îi spune celuilalt „Nu må vezi”. Celålalt îi spune atunci „nu må auzi”. Aceastå rupere este foarte obi¿nuitå. Partenerul care vede va trebui rapid så înve¡e så audå, iar cel care aude va trebui rapid så înve¡e så vadå.

Opinie şi observaţie Mai existå un factor care genereazå dezacorduri în rela¡ia de cuplu. Ele sunt adesea alimentate de diferende de opinii. Dar toate opiniile sunt false, inclusiv cea proprie. Ele nu sunt observa¡ii, ci doar opinii. Din acest motiv nu existå un acord în privin¡a lor. În cazul observa¡iilor, care sunt clar vizibile tuturor, existå acord. Nimeni nu poate intra într-o disputå legatå de faptul cå u¿a e ro¿ie. Nu poate exista diferend de opinie în legåturå cu acest fapt. ªi atunci mai bine direc¡iona¡i conversa¡ia sau discu¡iile cåtre ceea ce este observabil, în loc de ceea ce se bazeazå doar pe o opinie. Pentru cå, a câ¿tiga într-un schimb de opinii, înseamnå de fapt så pierzi. Dacå vei câ¿tiga argumenta¡ia te vei sim¡i îndreptå¡it så te umfli în pene, dar ¡i-ai pierdut partenerul. Întrebarea este — a meritat?

Triumf şi gelozie Acela care dore¿te så triumfe, dore¿te så piardå. Acela care dore¿te så aibå putere se joacå 172

Un val, un ocean cu pierderea. Dacå cineva este gelos, asta nu înseamnå cå dore¿te så-¿i ¡inå partenerul. Dimpotrivå, gelozia este menitå a te elibera de partener, dar fårå vreo urmå de vinovå¡ie. Pentru cå astfel vinovå¡ia pentru ruperea rela¡iei îi poate atribuitå celuilalt. Gândi¡i-vå la asta.

Măsura potrivită a răzbunării ţine de iubire Rånirea în rela¡ia de cuplu este men¡inutå vie cu ajutorul reamintirii. ªi se pare totu¿i, cå dincolo de rånire se ascunde altceva: nici unul nu ar fi intrat din capul locului în acea rela¡ie dacå aceastå nu ar fi fost foarte tentantå ¿i nu ar fi promis o realå fericire. ªi asta se påstreazå în amintire. ªi asta poate fi retrezitå ¿i men¡inutå în via¡å, ca ¿i amintirea suferin¡ei ulterioare. Totu¿i, existå un obstacol în calea uitårii suferin¡ei, anume nevoia de echilibru. Când unul din parteneri l-a rånit pe celålalt, poate prin ofensarea demnitå¡ii lui, celålalt simte nevoia de a restabili echilibrul. La rândul såu, î¿i va råni partenerul/partenera astfel încât echilibrul så fie restabilit. ªi pentru cå se simte îndreptå¡it, în numele suferin¡ei sale, îl/o va råni un pic mai mult. ªi atunci råzbunarea vine de la sine. Totu¿i, pentru cå el/ea a fost rånitå un pic mai mult, ¿i el sau ea va råni mai mult, pentru a restabili echilibrul. ªi astfel schimbul rånirii ¿i durerii este dezvoltat ¿i îi leagå unul de celålalt ¿i nu existå rezolvare. 173

Bert Hellinger Secretul solu¡iei constå în faptul ca unul dintre ei så cumpåneascå råzbunarea. Råzbunarea trebuie permiså, asta este clar. Totu¿i råzbunarea trebuie permiså cu iubire, iar acest lucru este o mare artå. Ceva trebuie fåcut celuilalt, altfel el î¿i pierde respectul. Iertarea partenerului nu este suficientå ¿i nu e bunå. Cel rånit trebuie så facå ceva care så råneascå, în numele rånirii ini¡iale, ceva care så provoace suferin¡å — dar o suferin¡å mai micå, doar un pic mai micå. Acest „un pic mai pu¡in” permite posibilitatea unui nou start. Dupå råzbunare, schimbul bun poate reîncepe.

Un nou început O så vå spun un secret despre cum pot reîncepe lucrurile så meargå bine dupå o crizå în rela¡ia de cuplu. Constå într-un pas foarte simplu: de ambele pår¡i, fiecare permite posibilitatea unui nou început, cu iubire. Un nou început înseamnå så nu mai mergi înapoi la ceea ce s-a întâmplat înainte. Dacå a fost vorba de o crizå destul de serioaså, individul trebuie så o ia de la început prin a se îndrågosti, logodi ¿i cåsåtori; toate acestea cu strålucirea primei iubiri. Aceastå iubire poate fi reaprinså ¿i experimentatå la un nivel superior. O så vå dau un exemplu dintr-un alt context. So¡ul unei femei a murit. Dupå un timp, ea a cedat. A devenit foarte slabå ¿i plângea frecvent. I-am spus cå dacå are nevoie de ajutor poate veni la mine. A mai suferit înså, încå un an, pânå så vinå la mine. 174

Un val, un ocean Într-o zi, stând în pragul u¿ii mele, mi-a spus: „acum am nevoie de ajutorul dvs.” am invitat-o înåuntru ¿i ea s-a a¿ezat. I-am spus: „închide ochii ¿i întoarce-te la momentul când ¡i-ai întâlnit prima datå so¡ul. Aminte¿te-¡i acea primå iubire”. Dupå un timp fa¡a i s-a luminat ¿i i-am spus: „asta este e tot”. Ea a consim¡it ¿i a plecat, a devenit fermå ¿i înfloritoare. Reamintirea primei iubiri a fåcut asta posibil. Mi-am spus „când soarele apune, råsare din nou.” *** Dupå fiecare crizå în cuplu este necesar un nou început. Un nou start înseamnå cå ceea ce a fost dificil a trecut, ¿i nu te mai întorci la ceea ce a fost, nici måcar cu gândul. Asta are puterea de a rupe tiparul negativ.

A lăsa în urmă Rela¡ia de cuplu se dezvoltå prin intermediul unui proces de låsare în urmå; prin renun¡area la vise. Fericirea care poate fi doar visatå este lipsitå de valoare. Primul vis pe care trebuie så-l la¿i în urmå este acela cå ai gåsit ceea ce ¡i-a lipsit ca ¿i copil. Este visul gåsirii, în sfâr¿it, a mamei care face ca totul så fie bine. ªi asta este valabil atât pentru bårba¡i, cât ¿i pentru femei. A fi îndrågostit începe atunci când copilul din bårbat sau femeie sesizeazå mama idealå în partener. Deci, a fi îndrågostit este o orbire, deoarece înseamnå cå nu vezi cum este cealaltå 175

Bert Hellinger persoanå în realitate. Numai dupå un timp, înve¡i så-l vezi pe celålalt a¿a cum este, ¿i så-l iube¿ti a¿a cum este. Este un proces de a låsa în urmå, moartea unui vis. Rela¡ia de cuplu este întotdeauna o repeti¡ie pentru moarte, pentru a låsa în urmå. Este cea mai intenså experien¡å a uniunii, dar råmâne întotdeauna neîmplinitå, pentru cå în spate o altå uniune este în a¿teptare, o uniune mult mai mare spre care evoluåm. Este tårâmul de unde via¡a a izvorât. Bårbatul ¿i femeia s-au ivit din acest tårâm împreunå, dar distinc¡i ¿i diferi¡i; acolo se întorc, pentru a se scufunda ¿i redeveni unul. Rela¡ia de cuplu evolueazå cåtre aceastå uniune mai înaltå ¿i acesta este un proces dureros, dar în acela¿i timp care te împline¿te. Crizele care intervin în rela¡ie sunt parte din aceastå moarte. Dar moartea este precursorul vie¡ii, poate fi privitå în acest fel. Câteodatå cineva moare prea devreme sau laså în urmå prea devreme. Asta îi råpe¿te procesului completitudinea. Existå un timp pentru toate.

Separarea O bunå separare reu¿e¿te când ambii parteneri î¿i spun unul altuia: „Te-am iubit foarte mult. ºi-am dat cu drag, ceea ce ¡i-am dat. ªi tu mi-ai dat foarte mult ¿i pre¡uiesc asta. Accept partea de responsabilitate care îmi revine pentru orice nu a mers bine între noi, ¿i î¡i las ¡ie partea ta de responsabilitate. ªi 176

Un val, un ocean acum te las în pace.” ªi atunci ei se separå ¿i fiecare merge pe drumul såu.

Separarea plină de smerenie Participant: A¡i afirmat cå adevåratul motiv al separårii unui cuplu este ascuns. Acest secret trebuie dezvåluit sau trebuie så råmânå secret? Hellinger: O så låmuresc treaba asta. Când are loc o despår¡ire, se cautå adesea un motiv pentru asta. Atunci când cau¡i un motiv, totu¿i, ai în minte faptul cå dacå ai fi ¿tiut motivul dinainte ai fi putut împiedica separarea. Cåutarea unui motiv este motivatå de ideea de putere. Când må ab¡in så caut un motiv, sunt obligat så må predau în fa¡a unui destin pe care nu am cum så-l în¡eleg. Dacå fac asta, må deschid în fa¡a unei alte posibilitå¡i, a unei idei diferite în legåturå cu despår¡irea ¿i cu partenerul de care må despart. Nu mai este o disputå. Recunosc cå ceva s-a întâmplat ¿i cå nu stå în puterea mea så schimb ceva. Chiar dacå existå vinovå¡ie, ¿i asta a dus la despår¡ire, orice ar fi dus la vinovå¡ie nu este în puterea noastrå så controlåm. ªi atunci diferendele pot înceta ¿i asta serve¿te påcii. Asta în¡eleg eu prin secret ¿i recunoa¿terea secretului.

Durerea separării Când o rela¡ie se rupe, ruptura este întotdeauna înso¡itå de o durere profundå. ªi este important ca ambii parteneri så se lase pradå acestei dureri. Mul¡i 177

Bert Hellinger parteneri evitå durerea ¿i predarea în fa¡a ei, cåutând vinovå¡ia sau învinuirea. Cine este de învinuit pentru asta? Sunt eu cel vinovat sau este partenerul meu? În spatele învinuirii stå ideea cå ar fi putut fi diferit sau cå cineva ar fi putut repara ceva. Dar fluxul vie¡ii curge întotdeauna înainte — niciodatå înapoi. *** Dacå lucra¡i cu un cuplu care se separå, atunci ajuta¡i-i så se întoarcå cåtre durere ¿i triste¡e. Ei s-au iubit foarte mult, altfel nu s-ar fi cåsåtorit. Permite¡ile så vadå din nou asta — începutul ¿i iubirea profundå pe care au avut-o, ¿i cât de mult doare cå totul s-a destråmat ¿i cå ei se vor separa. Atunci ei pot începe så plângå. Durerea nu face reversibilå separarea, dar îi îndepårteazå învinuirea. În locul ei apare respectul, ¿i chiar dacå se despart ca ¿i cuplu, ei pot råmâne uni¡i ca pårin¡i.

Fericire şi măreţie Ceea ce privim ca fiind ceva fericit, este adesea doar confortabil. Dar måre¡ia nu se gåse¿te pe calea confortului. Profunzimea ¿i împlinirea nu rezidå în confort. Ele sunt la niveluri diferite. Prin urmare, sunt lipsit de emo¡ie atunci când un cuplu se separå ¿i eu pot så våd cå totul s-a sfâr¿it. Nu încerc så acopår nimic. Atunci ei î¿i pot påstra, amândoi, demnitatea.

178

Un val, un ocean

Sterilizarea şi relaţia de cuplu Participant: Când cineva a fåcut o opera¡ie de sterilizare, ce efect are asta asupra rela¡iei existente, este o viitoare rela¡ie posibilå? Hellinger: Când unul dintre parteneri este sterilizat, el sau ea nu mai poate intra în alte angajamente. Po¡i încå så intri în rela¡ii, cu iubire, dar nu poate exista un angajament. Dacå mai târziu te despar¡i vor exista mai pu¡inå durere ¿i mai pu¡ine sentimente de vinovå¡ie. Sterilizarea apare târziu în cåsåtorie. Este o formå de contracep¡ie. Când apare cu acceptul ambilor parteneri, atunci rela¡ia nu este afectatå. Dar partenerul care nu este sterilizat trebuie så acorde un respect special partenerului sterilizat. Este important pentru men¡inerea rela¡iei ¿i a angajamentului.

Viaţa obişnuită Legåtura dintr-un cuplu este foarte adâncå, în special dacå au copii. Asta le då for¡a pentru a avea grijå de copii. O via¡å împlinitå sau o via¡å mårea¡å este aceea în care bårbatul ¿i femeia se gåsesc unul pe celålalt, au copii ¿i se confruntå cu toate grijile, riscurile, fericirea ¿i suferin¡a din familie, pe care via¡a le aduce. Aceasta este adevårata måre¡ie umanå. ªi este cea mai obi¿nuitå via¡å dintre toate. Majoritatea oamenilor tråiesc doar astfel de vie¡i obi¿nuite. Ca regulå, nici un alt stil de via¡å nu atinge o astfel de måre¡ie. Mul¡i dintre cei care tråiesc o via¡å 179

Bert Hellinger esotericå, de exemplu, nu au grija unor lucruri atât de obi¿nuite precum grija fa¡å de familie. Ei evitå grijile obi¿nuite. Prin aceastå evitare ei se ridicå deasupra ¿i gândesc cå asta då bine sau apare ca iluminare. Dar au foarte pu¡inå greutate ¿i for¡å în compara¡ie cu cei care tråiesc o via¡å complet obi¿nuitå. De aceea lucrez cu un respect deosebit pentru pårin¡i, pentru ceea ce vine de la ei ¿i ceea ce ei sunt pregåti¡i så ia asupra lor în¿ile. Acum, existå persoane care gândesc cå pårin¡ii au ac¡ionat gre¿it ¿i cå, de fapt, ele au fost special alese pentru a-i ajuta pe acei pårin¡i så reu¿eascå så facå lucrurile mai bine. În mod curios, ace¿ti oameni de obicei nu sunt cåsåtori¡i, nu au copii ¿i se amestecå în via¡a altor familii cu scopul de a-i ajuta pe „bie¡ii” copii din aceste familii så facå fa¡å mai bine dificililor lor pårin¡i. ªi asta nu face bine nimånui. Peste toate, ace¿ti oameni nutresc iluzia cå acei copiii le vor mul¡umi pentru asta, ca ¿i cum copiii nu ar sta de partea pårin¡ilor ¿i la bine ¿i la greu. Asta este måre¡ia copiilor — cå stau de partea pårin¡ilor cu iubire profundå. Familiile care par a avea o problemå, de obicei o pot rezolva singure. Au for¡a necesarå pentru asta. Aceia care cred înså cå trebuie så ajute, au de regulå, mai pu¡inå vlagå ¿i rezisten¡å. Ei nu ar putea niciodatå så î¿i asume cu adevårat o astfel de responsabilitate. Ei oferå sfaturi bune, dar când lucrurile devin serioase, de exemplu când trebuie så ai grijå de trei copii zi ¿i noapte, an dupå an, nu-i mai 180

Un val, un ocean vezi nicåieri. Aceia care au o problemå ¿i o duc, sunt capabili ¿i dornici så facå acest lucru ¿i nu au nevoie de ajutor din partea altora. Din când în când au nevoie de pu¡in sprijin, asta-i tot. ªi mai mult decât orice nu au nevoie de mila altora. Prin milå le råpim demnitatea. În mod straniu, totu¿i, existå ¿i oameni care î¿i pun problema abolirii familiei. În acest caz, ne-am regåsi probabil cu to¡ii tråind într-o mare caså de nebuni.

Iubirea în timpurile noastre Urmåtorul interviu a fost înregistrat pentru un post de radio german (ORF). Întrebårile au fost puse de Johannes Kaup.

Iubire şi lege Domnule Hellinger, iubirea pare în aceste zile o comoarå greu de gåsit, un ideal aflat sub amenin¡are; ceva dupå care tânjim, dar pe care ne a¿teptåm prea pu¡in så-l gåsim. Când te ui¡i la duratå, la durata medie a unei rela¡ii, la mobilitatea din rela¡ii, ai impresia cå lucrurile merg prost în ceea ce prive¿te iubirea. Crede¡i cå într-adevår lucrurile merg prost sau cå pur ¿i simplu oamenii au devenit mai focaliza¡i pe ceea ce cautå?

181

Bert Hellinger Dacå în¡eleg bine, întrebarea dvs. se referå în primul rând la rela¡ia dintre bårba¡i ¿i femei. În aceste zile, aceastå rela¡ie este adesea privitå doar prin prisma „Eului”. Cu alte cuvinte, oamenii se întreabå ce anume din rela¡ie îi va împlini ¿i va corespunde intereselor personale. ªi apoi cautå un partener care poate promite aceste lucruri ¿i care cred ei cå va reu¿i så le împlineascå a¿teptårile. Acest lucru se poate întâmpla cu oricare din parteneri. Acum, rela¡ia dintre un bårbat ¿i o femeie este parte dintr-un context mai larg. Fundamentul ei sunt copiii, întemeierea unei familii ¿i transmiterea mai departe a vie¡ii. O astfel de rela¡ie de cuplu este doar primul pas în acest proces. Dar, dacå contextul mai larg este pierdut din vedere ¿i nu este luat în considerare, indiferent de natura rela¡iei în chestiune, atunci iubirea se va atrofia. Acesta este primul lucru. Al doilea lucru este cå iubirea sau rela¡ia de iubire are întotdeauna consecin¡e. Unii oameni cred cå pot gusta iubirea a¿a cum aleg ceva dulce într-un supermarket. Unii o månâncå cu poftå pânå când gustul ei nu-i mai satisface. Atunci poate renun¡å la ea ¿i cumpårå altceva în loc, pentru a-¿i produce plåcere. Dar experien¡a aratå, sau mai degrabå ceea ce am observat (de vreme ce fiecare poate vedea asta în via¡a de zi cu zi) cå o legåturå este creatå prin consumarea rela¡iei, ¿i må refer la consumarea sexualå a rela¡iei, ¿i aceastå legåturå nu permite cuplului så se rupå. Fiecare poate observa dovada acestei legåturi prin efectele pe care ea le are. O 182

Un val, un ocean asemenea rela¡ie nu poate fi terminatå fårå durere ¿i fårå sentimente de vinovå¡ie ¿i învinovå¡ire. Ceva func¡ioneazå atunci când vorbim de iubire ¿i acel ceva se extinde dincolo de iubirea în sine. Acest context este: scopul cåtre care tinde iubirea ¿i legea sub inciden¡a cåreia iubirea se desfå¿oarå. Dacå aceastå lege este recunoscutå, sau negatå, are un efect asupra iubirii.

Legătura cu familia de origine Vorbi¡i despre o lege care func¡ioneazå ca o lege naturalå, sprijinind întregul. Vedem de asemenea rela¡ii imature (Jurg Willi le nume¿te rela¡ii ilegale) în care indivizii intrå aducând cu ei nevoi enorme de dependen¡å care blocheazå rela¡ia. În aceste rela¡ii este imposibil så te rela¡ionezi într-o modalitate liberå, atâta timp cât aceastå în¡elegere nu este rezolvatå. Uneori se rezolvå de la sine pentru cå rela¡ia ia sfâr¿it. Subscrie¡i acestui punct de vedere sau a¡i spune mai degrabå cå sfâr¿itul unei rela¡ii este o catastrofå? Conven¡ia se întâmplå pentru cå ambii parteneri sunt încå lega¡i de familia lor de origine; pentru cå eliberarea de familia de origine nu a fost una reu¿itå. Este o parte a legii iubirii, så existe o separare reu¿itå de familia de origine. Când acest lucru este privit la un nivel superficial — cå cei doi nu pot fi împreunå — fårå a în¡elege asta în contextul familiei de origine, atunci separarea nu va aduce cu sine o rezolvare. 183

Bert Hellinger Solu¡ia este ob¡inutå odatå cu separarea de familia de origine ¿i odatå cu eliberarea de încurcåturile sistemice din destinele familiei de origine. Deci, în loc så ne înguståm privirea centrându-ne doar pe rela¡ia de cuplu, avem nevoie så påstråm un orizont mai larg. M-a¿ uita mai întâi la felul în care fiecare partener a reu¿it så se elibereze, într-un mod adecvat, de familia sa de origine. ªi atunci, când se vor uita unul la celålalt, vor dobândi ceva ce înainte nu au putut dobândi.

Iubirea şi sufletul Când doi oameni se întâlnesc ¿i se îndrågostesc, existå ceva mai mare decât ei care ac¡ioneazå, ¿i de care nu sunt con¿tien¡i, sau cineva pur ¿i simplu ar putea spune: „Mda, sunt fascinat de corpul tåu ¿i de felul cum arå¡i. ªi, de fapt, nu vreau nimic mai mult.” Ce anume îi atrage pe oameni unul cåtre celålalt? Existå ceva mai mult la mijloc sau în opinia dvs. este vorba de ceva complet superficial? Unii oameni cålåresc un mågar ¿i dacå mågarul refuzå så meargå mai departe ei îi vânturå un morcov în fa¡å. Mågarul aleargå atunci dupå morcov ¿i atunci ei avanseazå. Ademenit de morcov, mågarul nu mai bagå de seamå povara pe care o carå. La fel se întâmplå ¿i în rela¡ii. Ac¡ioneazå iluziile — iluziile care ascund cine anume de¡ine, de fapt, frâiele ¿i în ce direc¡ie se îndreaptå. Uneori apare câte o trezire ¿i acest lucru are un efect vindecåtor 184

Un val, un ocean pentru amândoi. Dar când doi oameni sunt fascina¡i unul de altul, cu siguran¡å sunt la mijloc for¡e secrete, dincolo de cunoa¿terea lor. Este mai mult decât simpla atrac¡ie. Se jongleazå cu amintiri de tot felul. De exemplu, un cuplu care a avut o cåsåtorie fericitå, în care pentru o lungå perioadå de timp lucrurile au mers minunat. Într-o zi ea a cumpårat o carte de bucate ¿i a gåtit ceva diferit de ce gåtise pânå atunci. ªi a devenit dintr-o datå clar cå ceea ce îl atråsese pe bårbat la ea pânå atunci era faptul cå ea gåtea totul în felul în care erau gåtite mâncårurile la el acaså. Aceastå micå schimbare a avut un efect semnificativ. Când a¿a ceva se întâmplå putem râde pe seama ei. Dar situa¡ia este mult mai complexå decât a¡i putea gândi. Totu¿i, este relativ simplu pentru un cuplu. Dacå se privesc în ochi unul pe celålalt, cu adevårat în ochi, ceea ce vor vedea este sufletul ¿i nimic altceva. Când sufletele î¿i gåsesc drumul unul cåtre celålalt, iubirea este posibilå. Dar aceste suflete se întâlnesc într-un fel care nu permite unuia så aibå control asupra sufletului celuilalt. Individul nu posedå sufletul partenerului; el sau ea pur ¿i simplu doar vede sufletul. Asta creeazå o legåturå care este profundå, o legåturå care este adevåratå ¿i rapidå, cu mai pu¡ine iluzii. Nu este sufocantå, pentru cå celålalt suflet este respectat permanent ¿i råmâne într-o pozi¡ie solidå.

185

Bert Hellinger Dar atunci înseamnå cå face¡i o distinc¡ie între ceea ce face ca doi oameni så se atragå ¿i iubirea care este atunci posibilå, de¿i nu certå. Asta înseamnå cå teoretic este posibil ca doi oameni foarte diferi¡i så construiascå o rela¡ie. Adesea ne sim¡im atra¿i pe parcursul vie¡ii de oameni total diferi¡i ¿i pe care îi alegem sau nu. Înseamnå cå trebuie så fie posibil så construie¿ti rela¡ii foarte speciale cu oameni complet diferi¡i. Orice rela¡ie este specialå. Imediat ce må las så rezonez cu persoana, ¿i så consum iubirea mea, sunt legat, ¿i din acel moment libertatea alegerii înceteazå. Ideea cå cineva poate fie s-o accepte, fie s-o refuze, este o eroare. De ce este o eroare? O så explic. Partenerul alåturi de care må las så rezonez devine parte din via¡a mea. ªi pur ¿i simplu nu mai pot så ies din asta. Devenim parte a unui suflet împårtå¿it. Partenerul pune în func¡iune ceva ce este posibil doar cu acest partener. ªi atunci ea sau el exclude ceva ce nu mai este o posibilitate. A¿a cå libertatea alegerii înceteazå din acel moment. Acesta înså, nu este un dezavantaj. Låsându-må så rezonez cu aceastå persoanå, apar, din aceastå limitare ¿i tocmai din cauza ei, provocåri ¿i for¡a de a le face fa¡å; for¡å care depå¿e¿te orice am fi crezut cå poate fi dobândit prin liberå alegere. Nu cantitatea este cea care împline¿te, ci calitatea a ceea ce este esen¡ial. 186

Un val, un ocean

Iubirea şi a fi îndrăgostit Am citit într-una din cår¡ile dvs. cå „a fi îndrågostit” face omul så fie orb, în timp ce iubirea îl face pe om så vadå. Poate fi spus a¿a? Nu este „starea de a fi îndrågostit” ceva ce apar¡ine în mod unic oamenilor, ceva dupå care tânje¿te fiecare ¿i pe care o cautå chiar dacå este implicat într-o rela¡ie de lungå duratå? S-ar putea spune cå este cel mai înalt punct al unei rela¡ii — acea vedere comunå, acel sentiment al reîndrågostirii. Dar, de fapt, experien¡a aratå cå cel mai adesea nu func¡ioneazå, ¿i cå via¡a de zi cu zi ¿i presiunile din rela¡ie ne „aduc cu picioarele pe påmânt”. Dar, ca så må întorc la întrebare: sunt „a fi îndrågostit” ¿i „a iubi” atât de diferite? Da. Sunt. Când sunt „îndrågostit” am o anumitå imagine despre cealaltå persoanå, dar nu ¿tiu cine sau cum este. Nu o våd clar. Våd un ideal, ca så spun a¿a. Apoi, pe måsurå ce rela¡ia se consumå, încep så våd încetul cu încetul persoana cealaltå, a¿a cum este în realitate. Acceptarea celuilalt a¿a cum este, cu måre¡ia ¿i slåbiciunea lui, asta constituie adevårata iubire. Dar, când sunt „îndrågostit”, îl accept pe celålalt a¿a cum îmi imaginez cå este, nu cum este de fapt. De aceea trezirea din starea de „a fi îndrågostit” este o cerin¡å premergåtoare adevåratei iubiri. Ceea ce a¡i spus despre reamintirea momentului când te-ai îndrågostit, este desigur frumos. Iubirea este hrånitå din bel¿ug gra¡ie binecuvântårii începutului. Dacå cineva este capabil så conecteze 187

Bert Hellinger aceste douå aspecte — så-l vadå pe celålalt a¿a cum este, så-l accepte a¿a cum este ¿i binecuvânteazå începutul — atunci acest lucru încurajeazå ¿i întrege¿te rela¡ia.

Soluţii Care sunt problemele centrale pe care le întâlni¡i în terapia de cuplu? Când doi oameni s-au întâlnit ¿i au stat împreunå câ¡iva ani ¿i deodatå se trezesc oripila¡i ¿i pu¿i în situa¡ia de a gestiona ceea ce seamånå cu o explozie fizicå, spunându-¿i sie¿i: „nu mi-am imaginat cå e¿ti a¿a, nu vreau så tråiesc cu a¿a”, atunci asta poate fi o catastrofå. ªi atunci ei vin la un seminar al dvs. Pute¡i da câteva exemple legate de aceastå situa¡ie ¿i ce poate cineva så facå din punct de vedere terapeutic astfel încât legile iubirii så fie aduse la luminå? Solu¡ia stå întotdeauna în ceea ce este dincolo de aparen¡å. Atunci când må uit la celålalt ca individ, våd un adult. Când våd cum este el legat de familia lui ¿i pentru cå ¿tiu câte ceva despre încurcåturile sistemice, atunci våd cå el nu poate fi cu nimic diferit fa¡å de cum este. În ciuda acestui fapt, am så pun din nou întrebarea: cum a¡i descrie dinamica existentå atunci când cineva vine la dvs. ªi vå spune: „vrem så facem ceva în legåturå cu mariajul nostru, dar nu ¿tim cum ¿i ce. Este clar pentru noi cå rela¡ia 188

Un val, un ocean noastrå a fost bazatå pe „a fi îndrågostit”, pe un ideal. Nu ne mai suportåm deloc.” Existå altå solu¡ie decât cea a separårii? Depinde. Dacå unul din parteneri i-a fåcut celuilalt ceva îngrozitor, de exemplu dacå bårbatul a insistat ca femeia så avorteze copilul lor împotriva voin¡ei ei, atunci acest fapt este atât de grav încât despår¡irea este inevitabilå. La ce se referå asta? Este o ranå care nu poate fi vindecatå. Existå fapte ale cåror consecin¡e sunt ireversibile. Acest lucru trebuie recunoscut. Asta este în contradic¡ie cu credin¡a destul de råspânditå cå orice poate ¿i trebuie så fie rezolvat. Pe de cealaltå parte, este nevoie de cuno¿tin¡e despre încurcåturile sistemice. Când nu existå nici o con¿tientizare ¿i persoana nu este pregåtitå så se uite la o încurcåturå sistemicå ¿i så o aducå la luminå, despår¡irea poate fi, de asemenea, inevitabilå. Dar despår¡irea în sine nu este o solu¡ie, pentru cå acela¿i lucru se va întâmpla ¿i în rela¡ia urmåtoare. Despår¡irea este o fugå de ceea ce via¡a îi cere individului.

Completare Cum se face cå dinamica se continuå în rela¡ia urmåtoare? 189

Bert Hellinger Rela¡ia are un aspect foarte important. Ea reprezintå în cele din urmå un efort împotriva mor¡ii. O rela¡ie serve¿te conservårii vie¡ii. De îndatå ce apar copiii, scopul ¿i sensul rela¡iei sunt îndeplinite. Aceia care au copii sau doresc så aibå copii aratå prin asta cå sunt con¿tien¡i cå vie¡ile lor se vor termina într-o zi. Aceastå con¿tiin¡å a sfâr¿itului este foarte importantå. Permite individului så se retragå pas cu pas. O så vå dau un exemplu: la unul dintre seminariile mele a venit ¿i un cuplu în vârstå. Femeia a spus: „bårbatul meu are cancer ¿i acum are metastazå”. Era absolut clar cå nu va mai tråi prea mult. Avea peste ¿aptezeci de ani. I-am låsat pe amândoi så stea unul lângå celålalt ¿i så se priveascå în ochi. Apoi am spus „este absolut clar cå a sosit momentul så spui la revedere acum. Orice rela¡ie se îndreaptå cåtre o încheiere”. Amândoi s-au uitat îndelung unul la celålalt cu iubire ¿i femeii i-au dat lacrimile. Am rugat-o så-i spunå so¡ului ei „am så mai stau cu tine atât cât îmi este permis” ¿i bårbatului så-i spunå „am så mai stau cu tine atât cât îmi este permis”. Era o iubire incredibilå sim¡itå între cei doi în fa¡a acestui råmas bun ¿i a mor¡ii. Acest fapt are o profunzime care depå¿e¿te de departe ceea ce dobânde¿te o persoanå atunci când spune „voi cåuta o altå rela¡ie acum ¿i o voi lua de la capåt”. Acea persoanå e¿ueazå în a vedea cå totul se mi¿cå cåtre un sfâr¿it.

190

Un val, un ocean De ce privi¡i rela¡iile ca fiind atât de profund conectate cu moartea ¿i sfâr¿itul? Chiar dacå asta este ceea ce se întâmplå în cele din urmå, ce înseamnå de fapt moartea? Existå un sfâr¿it inevitabil al iubirii sau, cum speråm ¿i dorim cu to¡ii, iubirea este capabilå så cuprindå ¿i så supravie¡uiascå mor¡ii? Asta este o iluzie. Se poate vedea foarte clar când un cuplu încheie un pact de suicid, pentru cå ei cred cå iubirea merge dincolo de moarte. Pentru mine, acest fapt este total iluzoriu. Moartea trebuie luatå în serios, ca o completare a vie¡ii ¿i a rela¡iei. Numai atunci ea va deveni completå ¿i rotundå. Folosi¡i cuvântul încheiere în loc de sfâr¿it. Existå o diferen¡å între cele douå. Da. Via¡a devine rotundå ¿i completå. Ce stå în spatele acestui proces ne este necunoscut. Dar individul poate dobândi completitudine în acest fel. Este cursul vie¡ii. Orice nouå via¡å apare din asta — altcineva laså locul liber pentru o nouå via¡å. Este foarte important så con¿tientizåm acest aspect. Chiar ¿i acele lucruri precum o rela¡ie de iubire, care pare cå ar dura o ve¿nicie, pålesc în prezen¡a mor¡ii. Ceea ce vine dupå este ceea ce dureazå.

Iubire şi respect A¿ vrea så vå atrag aten¡ia asupra unei alte forme de iubire ¿i asupra rånirii ¿i våtåmårii care 191

Bert Hellinger tot apar în legåturå cu ea, ¿i så vå rog så vorbi¡i despre munca dvs. din seminariile pe care le ¡ine¡i în acest context. Iubirea dintre pårin¡i ¿i copii poate så suporte ¿i uneori så producå råni majore, ale cåror efecte sunt vizibile chiar ¿i la adul¡i ¿i persoanele mature. Care crede¡i cå este esen¡a iubirii dintre pårin¡i ¿i copii, ce înseamnå o iubire sånåtoaså între pårin¡i ¿i copii? Despre ce este, de fapt, vorba? Poate fi comparatå cu iubirea pe care o am pentru un animal de caså pe care îl iau cu mine peste tot? Care este diferen¡a? Este foarte clar cå vå uita¡i doar la contextul imediat al pårintelui ¿i copilului. Aceastå rela¡ie nu poate fi complet în¡eleaså decât dacå este privitå într-un context mai larg. De exemplu, dacå mama î¿i respinge propria mamå ¿i nu mai vrea nimic de la ea, atunci propria ei fiicå se va identifica cu mama mamei (cu bunica ei). Rela¡ia nerezolvatå dintre mamå ¿i mama ei va fi transferatå mai departe în rela¡ia dintre mamå ¿i fiicå. Acest proces se nume¿te parentificare. ªi nu existå nici o cale de rezolvare a rela¡iei dintre mamå ¿i fiica sa, pânå când mama nu se poate uita la propria ei mamå, se înclinå ¿i o onoreazå ca pe mama ei; înainte de a accepta de la propria ei mamå ceea ce vine ca un cadou, onoreazå darul, îi permite så se dezvolte înåuntrul såu ¿i îl transmite mai departe fiicei. Acest proces ritualic dintre mamå ¿i mama ei va despovåra imediat fiica. Pentru unii oameni acest lucru este foarte greu de fåcut, pentru cå ar fi aproape imposibil pentru 192

Un val, un ocean mamå så-¿i onoreze propria mamå. De exemplu, dacå ea a fost båtutå de mama ei sau neglijatå sau nu a fost acceptatå ca femeie, astfel cå vinovå¡ia ei se bazeazå pe un istoric anterior al vinovå¡iei, ca så spun a¿a. Reduce¡i totul la rela¡ia dintre doi oameni. ªi nu este doar o rela¡ie între doi oameni. Nu existå acest lucru în familie sau între parteneri. Aceste rela¡ii sunt între sisteme. Dacå råmân fixat pe rela¡ia dintre doi oameni, nu voi gåsi o solu¡ie. Oricare ar fi sfatul, chiar ¿i cel mai bun din lume, pentru mamå sau pentru fiica ei ar fi în van. O så vå dau un exemplu: o femeie pe care nu am întâlnit-o niciodatå, mi-a scris. Este a doua so¡ie a so¡ului ei ¿i au împreunå un copil, o fiicå. Dar fiica nu vrea nimic de la ei. A rupt orice contact cu ei. Femeia s-a gândit cå poate ceva trebuie repus în ordine în rela¡ie cu prima nevastå a so¡ului ei ¿i cu tatål lui, ambii fuseserå uita¡i ¿i exclu¿i. Seara, ea a aprins o candelå ¿i s-a înclinat în fa¡a primei so¡ii a bårbatului ei, spunând: „Acum te onorez.” ªi în seara urmåtoare a fåcut acela¿i lucru, cu respect, cu tatål so¡ului ei. ªi câteva zile mai târziu, fiica ei a sunat. Ea i-a spus, „mamå, vin så te våd”. A venit, era încântatå ¿i nu mai înceta a spune cât de minunat este så fii acaså. În acest fel, ordinea a fost restabilitå. A¿ vrea så vå întreb ce în¡elege¡i prin „a onora” o persoanå. Se poate întâmpla doar prin afirma¡i „acum te onorez”. 193

Bert Hellinger Ar fi prea u¿or. Da, este u¿or ¿i pe undeva teatral. Ce se întâmplå când onorez pe cineva? Ce efect are în realitate? A onora înseamnå recunoa¿terea faptului cå celålalt apar¡ine. În exemplul pe care tocmai vi l-am dat, a însemnat cå mama a recunoscut cå prima so¡ie a bårbatului ei are întâietate în fa¡a ei, pentru cå ea a fost prima. Ea înså¿i a venit a doua. De asemenea, a recunoscut cå tatål so¡ului are întâietate, pentru cå prin el so¡ul ei a ajuns la ea. Prin urmare ea i-a spus: „acum î¡i dau un loc în inima mea; un loc pe care îl onorez.” În acel moment persoana cåreia i se adresase s-a putut întoarce cåtre ea ¿i a devenit amabilå, aducând sistemului o nouå energie. Acest lucru, apoi, î¿i urmeazå propriul curs. Dar så spui doar „Te onorez” — nu , asta ar fi prea u¿or. Este un proces de transformare pe care sufletul îl realizeazå în esen¡a lui. În acest proces de transformare ¿i onorare a pårin¡ilor de cåtre copii, un sentiment precum ura î¿i are locul? Pentru cå nu este atât de u¿or - vorbi¡i despre solu¡ii, dar acest proces este unul emo¡ional care aduce cu sine multe sentimente cum ar fi mânia, ura ¿i agresivitatea, care î¿i au importan¡a ¿i necesitatea lor în proces. Lor nu trebuie så li se dea frâu liber, dar trebuie måcar våzute.

194

Un val, un ocean Eu nu le-am våzut. Astea sunt idei. Preconcep¡ii. Ele sunt descrise ¿i lumea vorbe¿te despre ele, dar eu nu le-am våzut. Copilul î¿i iube¿te pårin¡ii profund. Oricine se poate baza complet pe aceastå iubire. Ceea ce se întâmplå totu¿i este cå, dacå unui copil i se interzice accesul cåtre mamå sau cåtre tatå în anii timpurii, pentru cå de exemplu, trebuie så stea singur în spital o lungå perioadå de timp, durerea este atât de mare încât se exprimå prin agresivitate. Acesta este reversul monedei pentru pierderea suferitå ¿i cealaltå fa¡å a iubirii. Solu¡ia este întoarcerea la aceastå situa¡ie timpurie ¿i finalizarea mi¿cårii întrerupte cåtre mamå sau cåtre tatå. Este un proces extrem de dureros. Dar atunci când reu¿e¿te, tot ceea ce anterior a fost considerat motiv pentru urå, devine complet irelevant. Nu mai are nici o valoare. Dar cunoa¿te¡i sentimentul cå cineva poate urî ceea ce iube¿te în acela¿i timp? Cred cå nu existå nici o persoanå pe care så o uråsc a¿a cum îmi uråsc so¡ia. ªi de asemenea, nici una pe care så o iubesc mai mult. Aceastå urå este sentimentul unui copil. Adul¡ii nu uråsc în acest fel. Ei uråsc numai când se simt ca ni¿te copii, neputincio¿i ca ni¿te copii. Deci, un bårbat nu î¿i poate urî so¡ia ca bårbat. El aduce cu sine ceva din copilårie. Dar asta este ceva complet diferit. ªi încercarea de a o reduce doar la problema legatå de un comportament nu merge. 195

Bert Hellinger Solu¡ia simplå între adul¡i ¿i copii este: copiii så recunoascå cå au primit via¡a de la pårin¡i, så-¿i accepte pårin¡ii a¿a cum sunt, ca fiind singurii pårin¡i potrivi¡i pentru ei. ªi atunci copiii pot fi împåca¡i cu ei în¿i¿i. Ei pot lua atunci de la pårin¡i orice mai au ace¿tia de oferit. Adesea tråim cu ideea nebuneascå cå am fi putut avea al¡i pårin¡i, sau cå pårin¡ii no¿tri trebuiau så fie diferi¡i fa¡å de felul în care au fost. În acel moment copilul devine complet confuz. Practic, el sau ea înnebune¿te. Multe dintre preten¡iile cåtre pårin¡i sunt fåcute pornind de la aceastå idee nebuneascå ¿i ele nu pot fi îndeplinite de cåtre ei. Chiar dacå pårin¡ii ar încerca så îndeplineascå aceste preten¡ii, copilul nu le-ar accepta, pentru cå preten¡iile în sine vin de la alt nivel. Copilul nu î¿i dore¿te nimic de la pårin¡i, în acest sens. Aici func¡ioneazå o întreagå dinamicå aflatå în strânså legåturå cu sistemul. Un alt aspect important legat de ceea ce spunea¡i despre ura fa¡å de pårin¡i este cå un copil care î¿i urå¿te pårin¡ii se va pedepsi foarte aspru pentru acest lucru. Pentru cå un astfel de lucru nu poate fi acceptat în profunzimile sufletului. Reprezintå o asemenea încålcare a legilor, încât este imposibil. ªi este o idee tipic vesticå. În experien¡a mea cu Zulu nu am întâlnit pe nimeni care så vorbeascå dispre¡uitor despre pårin¡ii såi. Este de neconceput. Ei încå sunt în contact foarte strâns cu ceea ce înseamnå så prime¿ti via¡a de la pårin¡ii tåi.

196

Un val, un ocean

Iubire şi existenţă Am vorbit deja destul de multe despre legi. Sunt legi sistemice, acestea descoperite de dvs., sau le vede¡i într-un context mai larg? De exemplu, când afirma¡i despre suflet cå el func¡ioneazå dupå anumite legi, iar oamenii trebuie så tråiascå conform acestor legi, sunå ca un sistem arhaic, aproape ca o cosmologie. O vede¡i chiar în acest fel sau pur ¿i simplu dvs. da¡i la ivealå ceea ce este acolo ¿i råmâne¡i în admira¡ie în fa¡a sa? Cuvântul lege este încårcat de semnifica¡ii. Un copac când cre¿te, cre¿te în func¡ie de anumite legi. ªi nu se poate abate de la ele. ªi tocmai pentru cå acel copac este în armonie cu ceea ce este prestabilit, el se dezvoltå ¿i înflore¿te. Dar, fiecare copac este diferit ¿i nu existå doi copaci la fel. ªi totu¿i ei urmeazå to¡i acelea¿i legi care le permit så înfloreascå. Acela¿i lucru este valabil ¿i în cazul oamenilor. De exemplu, haide¡i så luåm legea fundamentalå potrivit cåreia orice fiin¡å umanå are un tatå ¿i o mamå. În zilele noastre, femeile se comportå ca ¿i cum ar putea avea copii fårå un bårbat sau fårå un tatå. Copiii se poartå ca ¿i cum ar fi putut avea via¡å fårå pårin¡ii lor: asta este o nebunie. Când aceste fapte simple, fundamentale sunt recunoscute — faptul cå am pårin¡i ¿i cå ei sunt singurii pårin¡i posibili pentru mine; pentru cå dacå ar fi fost altfel, ¿i eu a¿ fi fost altfel, ¿i cå nu pot fi împåcat cu mine însumi dacå îmi resping pårin¡ii, pentru cå asta ar 197

Bert Hellinger însemna så må resping pe mine — când accept aceste simple fapte, câ¿tig foarte mult. Deci, spune¡i în concluzie, cå iubirea este altceva decât un sentiment, indiferent dacå iubesc un partener sau pe pårin¡ii mei sau un copil? Este iubirea ceva ce presupune a fi în rezonan¡å cu tine însu¡i, rezonând cu fluxul vie¡ii care ne poartå mai departe? Exact. A¡i exprimat-o foarte bine. Alåturi de aceastå rezonan¡å cu fluxul vie¡ii este faptul cå iubirea urmeazå anumite legi. Legea ¿i iubirea apar¡in una alteia. Într-adevår, legea este prima. ªi iubirea este în slujba acestei legi supreme. Dacå e¿ti capabil så te abandonezi acestei legi, atunci ai cele mai mari ¿anse så înflore¿ti. Vå mul¡umim pentru aceastå discu¡ie.

198

Ceea ce creează ordine în familie Introducere Când ¿tii cum func¡ioneazå legile iubirii în cadrul familiei po¡i înflori în cadrul propriei familii de origine. ªi în acela¿i timp e¿ti capabil så slåbe¿ti strânsoarea hå¡urilor ei la timpul potrivit, så-¡i creezi propria familie ¿i så-¡i asumi responsabilitatea pentru aceastå nouå familie. Acest capitol vå propune o cålåtorie în legile iubirii ¿i aratå cum familia, dacå este con¿tientå de aceste legi, poate face fa¡å situa¡iilor dificile ¿i loviturilor venite din partea destinului.

Dreptul de a aparţine O lege de bazå ac¡ioneazå în cadrul familiei. Cerin¡ele ei pot fi cunoscute prin intermediul efectelor pe care le are. Legea spune astfel: dacå cineva apar¡ine familiei, dreptul såu de a apar¡ine este egal cu al oricåruia dintre membrii familiei. În aceasta sunt inclu¿i ¿i cei care au murit, pentru cå cei care au murit nu au ie¿it din sistem. Ei sunt prezen¡i într-un mod special. Dacå cei care au murit au fost exclu¿i sau uita¡i ¿i apoi sunt reprimi¡i înapoi în familie, asta 199

Bert Hellinger då un sens al completitudinii tuturor membrilor acesteia. Când fiecare membru este acceptat în familie, cei vii se simt împlini¡i ¿i liberi.

Cine aparţine sistemului de familie Cei care apar¡in sistemului de familie ¿i sunt îmbrå¡i¿a¡i de aceastå completitudine, sunt: fra¡ii ¿i surorile, vii ¿i mor¡ii, pårin¡ii, cu fra¡ii ¿i surorile lor — atât cei vii cât ¿i cei mor¡i — bunicii, uneori, de¿i rar, unul sau mai mul¡i dintre stråbunici. Dacå o stråbunicå a murit dând na¿tere unui copil, atunci ea este în mod automat incluså. Sunt de asemenea inclu¿i to¡i cei care au fåcut loc pentru altcineva în sistem, de exemplu, un so¡ anterior sau o so¡ie anterioarå a pårin¡ilor sau bunicilor. Dacå to¡i sunt recunoscu¡i ¿i au un loc recunoscut în inima mea, atunci må voi sim¡i rotund ¿i complet. ªi în acela¿i timp pot fi liber de constrângerile sistemului. Nimic din ceea ce este neterminat nu må mai constrânge. Membrii familiei må înso¡esc ca o surså de energie pozitivå ¿i nu sunt legat de ceea ce este råu. A¿a cå pot så stau drept. Uneori, o persoanå poate sim¡i cå este legatå de alte persoane din afara sistemului ¿i for¡atå så le dea un loc în inima sa. Vedem acest lucru foarte frecvent în cazul supravie¡uitorilor Holocaustului în rela¡ie cu cei care nu au supravie¡uit, dar ¿i a solda¡ilor în privin¡a camarazilor cåzu¡i la datorie ¿i victimelor din tabåra du¿manå. ªi o vedem de asemenea ¿i în rela¡ia dintre criminali ¿i victimele lor. 200

Un val, un ocean

Binele şi răul în familie Se mai poate observa ceva: anumi¡i membri sunt exclu¿i din sistem pentru cå se spune despre ei cå nu sunt demni så fie membri ai sistemului, poate din cauzå cå sunt cartofori, alcoolici, homosexuali sau criminali. Întotdeauna când se întâmplå acest lucru, când oricine din sistem se simte îndreptå¡it så spunå: „Am mai mult drept så apar¡in decât ei”, sistemul este zdruncinat ¿i atunci este nevoie de restabilirea echilibrului ¿i compensare. Oricine este respins sau exclus în acest mod va fi reprezentat mai târziu de un alt membru al familiei fårå ca acesta s-o ¿tie. El se va sim¡i precum un paria, se va comporta ca el ¿i adesea va sfâr¿i la fel. Nu existå decât o solu¡ie. Cel exclus, a¿a numitul råufåcåtor, trebuie readus înapoi în sistem ¿i trebuie så i se recunoascå faptul cå are un drept de a apar¡ine egal cu dreptul de a apar¡ine al tuturor celorlal¡i membri. ªi ei trebuie så îi spunå: „ºi-am fåcut o nedreptate ¿i ne pare råu”. ªi asta produce imediat un efect. O nouå energie bunå, puternicå va veni de la persoana excluså ¿i îi va învålui pe acei membri care au apårut mai târziu. Paria, recunoscut pe deplin, devine ca un înger påzitor pentru ace¿tia. Este curios så vedem cum în constela¡iile de familie ceea ce este dezvåluit este exact opusul a ceea ce oamenii cred despre bine ¿i råu. O persoanå care este reprezentatå de obicei ca fiind bunå se dovede¿te a fi rea, ¿i viceversa. Deci terapia în sensul sistemic poate func¡iona doar dacå cei care au fost exclu¿i, a¿a numi¡ii råufåcåtori, sunt readu¿i 201

Bert Hellinger înapoi în sistem, le este dat un loc bun ¿i sunt trata¡i cu respect. Ce este curios este faptul cå, din momentul în care ini¡iez acest proces în calitate de terapeut, câ¿tig încrederea tuturor celor din sistem. Ei în mod instinctiv se simt capabili så aibå încredere în mine. Dacå dimpotrivå, ac¡ionez în mod contrar ¿i accept situa¡ia, sugerând clientului så-i spunå tatålui sau unchiului cå nu-s buni de nimic ¿i cå i-au fåcut råu sau i-au pierdut timpul degeaba, atunci nimeni din sistem nu mai este capabil så mai aibå încredere în mine ca terapeut. Solu¡iile vin numai din iubire. Dacå po¡i în¡elege aceste dinamici, atunci vei fi capabil så lucrezi numai cu iubire.

Perfecţiunea Perfec¡iunea este un concept important în teologie, în învå¡åturile morale ¿i în spiritualitate. Am aflat totu¿i ceva foarte banal legat de perfec¡iune. Are ni¿te începuturi foarte simple. În primul rând, cineva poate så o observe cå individul care ¿i-a respins unul din pårin¡i nu este împåcat cu sine însu¿i. El este rupt în douå ¿i se simte gol. Acela care î¿i acceptå pårin¡ii, stå alåturi de ei ¿i le acordå respectul cuvenit ¿i un loc în inima sa, se va sim¡i împåcat cu sine însu¿i. Cum ar putea cineva så fie împåcat cu sine dacå ¿i-a respins unul din pårin¡i? În cele din urmå, el este pårin¡ii såi. Astfel începe adevårata perfec¡iune. Dar asta nu este de ajuns. El trebuie, de asemenea, så accepte tot ceea ce apar¡ine de familie ¿i de grupul de rude, 202

Un val, un ocean chiar ¿i pe cei care au murit, ¿i pe cei care au fost uita¡i sau exclu¿i, ¿i tuturor trebuie så le dea un loc în inima lui. Atunci el poate atinge perfec¡iunea ¿i poate fi cu adevårat liber, liber så på¿eascå în propriul viitor. Acest tip de perfec¡iune permite încheierea socotelilor cu trecutul. Cei mor¡i ¿i cei exclu¿i î¿i regåsesc pacea, pentru cå le-a fost dat un loc în inima lui. Acum ei îl pot låsa în pace. ªi el îi poate låsa în pace ¿i ei vor continua så îl sprijine în via¡a lui chiar dacå au murit demult.

Acceptarea părinţilor Un copil ajunge så fie împåcat cu sine însu¿i doar dacå î¿i acceptå pårin¡ii a¿a cum sunt ¿i-i respectå a¿a cum sunt, fårå a-¿i dori ca ei så fi fost diferi¡i sau fårå så-¿i fi dorit altceva. Ei sunt potrivi¡i exact a¿a cum sunt. O persoanå care ¿i-a acceptat pårin¡ii s-a împåcat cu sine înså¿i ¿i se simte întreagå. Ambii pårin¡i se regåsesc în ea cu toatå for¡a lor. Unii cred ca dacå î¿i acceptå pårin¡ii atunci vor primi ¿i tråsåturile lor negative. Dar eu nu am våzut niciodatå asta. Când cineva î¿i acceptå pårin¡ii, capåtå întreaga lor for¡å ¿i orice pare înspåimântåtor în legåturå cu destinul lor — poate o mamå care este bolnavå — nimic nu îl mai atinge. Pårin¡ii nu aleg ce dau mai departe copiilor ¿i nici copiii nu pot alege ce så accepte din partea pårin¡ilor. Ei nici nu pot adåuga ¿i nici scådea din totalitatea a ceea ce pårin¡ii 203

Bert Hellinger dau, pentru cå ei sunt pårin¡ii. Dacå recuno¿ti acest lucru, atunci vei fi împåcat cu ceva mai måre¡.

A te înclina în faţa părinţilor Atunci când ne înclinåm în fa¡a pårin¡ilor consim¡im via¡a — via¡a a¿a cum am primit-o, cu pre¡ul la care am primit-o ¿i cu destinul care ne-a fost menit. Aceastå înclinare produce efect dincolo de pårin¡ii no¿tri. Prin ea, consim¡im însu¿i destinului nostru, cu oportunitå¡ile ¿i limitele lui. Este, de asemenea, un act spiritual. Suntem liberi atunci când ne putem înclina astfel în fa¡a pårin¡ilor, când îi onoråm. La început putem så fi încercat så ne protejåm de asta — poate încå avem preten¡ii sau repro¿uri fa¡å de ei. Dar dacå încercåm så ne protejåm de ceva, va trebui så råmânem permanent vigilen¡å ¿i, în cele din urmå, ajungem la fel. De exemplu, dacå o mamå încearcå så-¿i protejeze fiul de tatål lui, fiul va deveni ca tatål. În clipa în care încercåm så ¡inem pe cineva deoparte de ceva sau pe cineva, acel ceva sau cineva va deveni exact ca persoana sau lucrul de care încercåm så îl protejåm.

Dobândirea păcii interioare prin smerenie Participant: Ceea ce am våzut azi mi-a aråtat cum ne putem împåca cu cei mor¡i sau cu cei care sunt pe moarte. Dar cum po¡i face acest lucru cu cei care sunt în via¡å? Este suficient så o faci în inima ta sau trebuie så o faci împreunå cu persoana? 204

Un val, un ocean Hellinger: La cine te gânde¿ti? Participant: La tata. Hellinger: Care este problema? Participant: Am senza¡ia cå m-am amestecat în ceva ce, de fapt, era numai treaba pårin¡ilor. Nu avea nimic de-a face cu mine. ªi prin urmare, ne-am certat mai råu decât oricând înainte sau dupå. M-am tot gândit la asta aståzi ¿i am sentimentul cå m-am împåcat cu tata. Hellinger: Nu. ºi-ai pierdut dreptul la tatål tåu. Participant: Acum noi... Hellinger: ºi-ai pierdut tatål. Råmâi cu asta ¿i spune-i în interiorul tåu: „Te-am pierdut. Îmi pare råu pentru ce am fåcut, dar acum te voi onora a¿a cum se cuvine ca pe tatål meu.” Nu poate exista reconciliere fårå recunoa¿terea faptului cå ai pus în pericol rela¡ia prin nesocotirea uneia din legile iubirii în familie. Participant: Så-i spun asta lui în persoanå? Hellinger: Nu. Lui nu mai ai ce så îi mai spui. La asta må refer atunci când afirm cå ¡i-ai pierdut tatål. Dar o po¡i face în interiorul tåu. ªi atunci vei fi împåcat cu tine. Nu mai po¡i s-o repari la exterior. Nu po¡i så-i pretinzi tatålui tåu så o repare în locul tåu, discutând asta. Vei purta singur consecin¡ele pentru ceea ce ai fåcut. Ai în¡eles? Participant: Da.

Tată şi copil Tatål este întotdeauna prezent în copil. Dacå resping tatål, înseamnå cå resping ¿i copilul. Copilul 205

Bert Hellinger simte asta ¿i atunci e rupt în douå. ªi nu poate så fie complet.

Părinţii sunt ei înşişi parte din fenomenul vieţii Multe dintre dificultå¡ile noastre vin din faptul cå ne tratåm pårin¡ii ca ¿i cum via¡a ar fi venit de la ei mai degrabå decât prin ei; ca ¿i cum ar fi fost în mâinile pårin¡ilor no¿tri så ofere via¡å, så o de¡inå ¿i så o dea. Asta este o idee nebuneascå. ªi împiedicå persoana så se elibereze de pårin¡ii såi. Privind dincolo de pårin¡ii no¿tri, departe, acolo de unde a apårut via¡a, asta då pe de-o parte for¡å pårin¡ilor ¿i ne elibereazå pe noi, copiii, astfel încât så putem så luåm via¡a pe de-a-ntregul de la ei, a¿a cum ne-a fost transmiså, de departe. Pe de cealaltå parte, pårin¡ii câ¿tigå în demnitate pentru cå ei sunt conecta¡i la un lan¡ ce face legåtura între genera¡ii, pânå în prezent. Asta ne elibereazå pe to¡i, atât pårin¡i cât ¿i copii. A accepta via¡a în acest mod este un act spiritual. Este ca ¿i cum te înclini ¿i prime¿ti via¡a. În acel moment renun¡åm la toate repro¿urile la adresa pårin¡ilor. Relativa lor vinå sau nevinovå¡ie nu mai sunt relevante. Aceste acte profunde au sens doar dacå sunt fåcute cu adula¡ie pentru secretul vie¡ii. Dar dacå repro¿åm pårin¡ilor ceva, atunci ne purtåm ca ¿i cum ne-ar sta în putere så aranjåm via¡a dupå bunul plac ¿i ca ¿i cum am putea plåti pentru ea, de exemplu prin a deveni bolnavi. Terapia nu poate så 206

Un val, un ocean ajute atunci când reveren¡a în fa¡a måre¡iei vie¡ii este refuzatå.

Vinovăţie şi grandoare Avem un impuls foarte puternic în suflet de a scåpa de vinovå¡ie, o nevoie profundå. Problemele apar atunci când persoana crede cå poate scåpa de vinovå¡ie. Începe simplu, când cineva este for¡at så recunoascå cå tråie¿te datoritå faptului cå al¡ii s-au sacrificat, de exemplu. Când ne gândim la ceea ce au fåcut pårin¡ii pentru noi, începând cu sarcina mamei, apoi na¿terea ¿i riscurile aferente ¿i anii de îngrijire ¿i preocupare care au urmat, nu este u¿or så privim aceste fapte cu claritate ¿i så acceptåm valoarea pe care o au pentru fiecare dintre noi. Unii resping obliga¡ia sau vinovå¡ia pe care aceasta o presupune. Ei nu pot face fa¡å acestui sim¡ cople¿itor al unei datorii profunde, ¿i atunci devin aspri cu pårin¡ii lor. Ei au preten¡ii ¿i se simt deasupra lor, superiori. ªi asta nu este altceva decât o apårare împotriva acestei vinovå¡ii. Dar, dacå po¡i privi aceastå vinovå¡ie în ochi, dacå po¡i så-¡i prive¿ti pårin¡ii în ochi ¿i så vezi întradevår tot ceea ce au fåcut pentru tine, atunci tu devii måre¡. ªi mai mult decât atât, dacå e¿ti capabil så î¡i vezi bunicii în spate, cu toatå grija ¿i iubirea lor, ¿i po¡i så le spui: „da, acum o accept; acum sunt un copil, un nepot; ¿i accept totul la pre¡ul pe care a trebuit så-l plåti¡i”, atunci sufletul tåu se simte în larg ¿i måre¡ ¿i mai mult decât toate, puternic. 207

Bert Hellinger Nu po¡i påstra aceastå putere pentru tine. Ea nu poate fi con¡inutå. Trebuie så o transmi¡i mai departe. Asta este ceea ce copiii fac atunci când devin pårin¡i la rândul lor. Ei o transmit mai departe copiilor lor. Persoanele care nu au copii pot gåsi alte modalitå¡i ca så facå acest lucru. Deci, dacå vinovå¡ia ¿i obliga¡ia ini¡iale sunt recunoscute, devin o binecuvântare pentru mul¡i — ¿i åsta este un lucru important. Celålalt lucru important este cå noi tråim datoritå sacrificiului altora ¿i putem tråi doar datoritå acestui sacrificiu. ªi în mod egal trebuie så învå¡åm cå ¿i al¡ii tråiesc prin sacrificiul nostru, care poate îmbråca multe forme. Suntem încurca¡i în a¿a fel încât ajungem så suferim pentru ceva ce nu ne apar¡ine, pentru ceva ce a fost impus de al¡ii, din sim¡ul datoriei sau vinovå¡iei fa¡å de noi. Dacå suntem capabili så ne privim direct aceste lucruri, ca så spun a¿a, tot ce vine spre noi prin acest schimb de vinovå¡ie ¿i inocen¡å, acest joc al oferirii ¿i primirii, al cerin¡elor cåtre noi, atunci putem accepta via¡a indiferent cum este ea. Desigur, existå situa¡ii când cineva produce probleme ¿i ghinion prin nesåbuin¡å ¿i nu î¿i asumå responsabilitatea pentru cå îi este fricå. Atunci altcineva trebuie så sufere pentru asta. Totu¿i, când altcineva din sistem trebuie så suporte consecin¡ele acestei vinovå¡ii, se iluzioneazå singur crezând cå în final poate fi responsabil pentru tot. Este o arogan¡å. 208

Un val, un ocean El nu este îndreptå¡it så poarte responsabilitatea ¿i nici nu este capabil så o facå. Cu toate cå uneori pårem, la un nivel superficial, a fi agresorii dintr-o dramå, suntem parte a unui context mai larg în care alte for¡e ac¡ioneazå ¿i care îl iau pe cel vinovat în slujba lor. Dar asta nu înseamnå cå suntem absolvi¡i de responsabilitate.

Legile iubirii între părinţi şi copii Copilul prime¿te via¡a de la pårin¡ii lui ¿i î¿i acceptå pårin¡ii ¿i via¡a pe care ei i-au transmis-o cu iubire. Asta este legea, orice s-ar întâmpla, chiar dacå pårin¡ii sunt încå atât de strâns lega¡i de familia de origine încât nu pot avea grijå de copil în mod adecvat sau nu sunt capabili så stea alåturi de el în adevåratul sens al cuvântului de exemplu, dacå le-au permis pårin¡ilor lor så-i împiedice în alegerea persoanei cu care så aibå o rela¡ie sau cu care så se cåsåtoreascå. Toate aceste lucruri trebuie så råmânå cu pårin¡ii copilului. Ei trebuie s-o poarte. Un copil nu trebuie så se amestece. Hellinger: cåtre un client Despre asta e vorba atunci când spui pårin¡ilor tåi „Vå las så pleca¡i”. Atunci responsabilitatea pentru vinovå¡ia lor råmâne cu ei. Tu ai primit ceea ce era esen¡ial de la ei. Al¡ii au avut grijå de tine — fra¡ii ¿i surorile tale ¿i al doilea so¡ al mamei tale. Tu vii în urma lor în lan¡ul vie¡ii. ªi este un dar minunat cå ei au fost acolo pentru tine. Laså-¡i pårin¡ii cu destinul lor. În acest fel le arå¡i respectul tåu. ªi e¿ti liber. 209

Bert Hellinger Dacå lucrurile merg bine pentru tine, acest fapt îi va elibera pe pårin¡ii tåi. Acesta va fi încå un semn al iubirii tale fa¡å de pårin¡ii tåi, dacå la¿i lucrurile så meargå bine pentru tine ¿i devii sånåtos. ªi atunci nu este nevoie ca pårin¡ii tåi så aibå o con¿tiin¡å rea.

Iubire de copil Participant: Am probleme în dragoste. Prezenta¡i conceptul altfel decât am fost eu obi¿nuit. Este mult mai cuprinzåtor, din câte våd, ¿i asta må fascineazå. Dar sunt, de asemenea, sceptic. Poate din cauzå cå må ¿i sperie. Nu sunt sigur. Hellinger: Vorbim despre iubirea copiilor, care este o iubire bazatå pe legåturå. Copilul se leagå de familia lui, cu iubire, la bine ¿i la greu. Orice i se cere, copilul îndepline¿te cu iubire, chiar dacå pentru copil pre¡ul plåtit este fericirea sau via¡a lui. Este iubirea originarå, s-ar putea spune. Unii oameni afirmå cå cea mai mare nevoie a unui copil este så fie iubit. Eu cred cå cea mai mare nevoie a unui copil este så iubeascå ¿i så-¿i arate aceastå iubire. Pårin¡ii ar trebui så fie aten¡i la acest aspect ¿i så-i permitå copilului så-¿i arate iubirea. Uneori asta ia forme nebånuite. M-am adresat o datå unui grup spunând „To¡i copiii sunt copii iubitori.” ªi atunci unul dintre participan¡i a spus „Asta nu este adevårat. Eu uråsc orice.” ªi atunci l-am întrebat, „Pe cine urå¿ti?” iar el mi-a råspuns „Pe tata”. Am clarificat rolul iubirii? Nu este doar un sentiment. Este o for¡å. 210

Un val, un ocean

Iubire şi putere A¿ vrea så vå mai dezvålui un secret. Copilul crede cå iubirea lui este atotputernicå. El crede cå dacå îl iube¿te pe celålalt suficient de mult, atunci îl va putea face fericit sau fericitå. ªi cå dacå se sacrificå suficient, îl poate face pe celålalt fericit. El adoptå o atitudine magicå, crezând cå fericirea celuilalt este în mâinile lui. Pårin¡ii manifestå uneori aceea¿i atitudine fa¡å de copiii lor. Ei cred cå dacå doar î¿i iubesc suficient de mult copiii, atunci lucrurile vor merge bine pentru ace¿tia. În spatele acestei atitudini stå ideea cå iubirea este atotputernicå. Totu¿i, exact în acela¿i timp, aceastå iubire este resim¡itå ca fiind o neputin¡å totalå. ªi asta o face foarte dureroaså. Oamenii încearcå adesea s-o ascundå.

Iubire şi neputinţă Mul¡i oameni doresc så-¿i salveze pårin¡ii prin intermediul iubirii lor. Mul¡i pårin¡i doresc så-¿i salveze copii prin intermediul iubirii lor. Nu func¡ioneazå. Cel mai dureros sentiment pe care îl poate sim¡i este acela când iubirea iese la ivealå. Atunci când iubirea cea mai profundå iese la suprafa¡å, este cel mai profund ¿i mai dureros sentiment. ªi este înso¡it întotdeauna de o tråire de completå neputin¡å, de a fi total la mila ei. Solu¡ia aici este så te abandonezi durerii ¿i så-¡i permi¡i så fii con¡inut, sprijinit. Trebuie så încredin¡ezi totul unei 211

Bert Hellinger for¡e mai înalte, unei for¡e necunoscute nouå. Atunci îngrijorårile superficiale înceteazå.

Luptele de putere Oricând existå un joc de putere, cei slabi nu sunt lua¡i în considerare. În politicå, când existå o luptå pentru putere, bunåstarea, uneori a întregii na¡iuni, este uitatå. Este sacrificatå pentru ¿i de dragul luptei pentru putere. Când existå o luptå pentru putere între so¡ ¿i so¡ie în rela¡ia de cuplu, copiii sunt sacrifica¡i fårå chibzuin¡å în numele acestei lupte. Asta se întâmplå adesea atunci când sunt derulate ac¡iunile procedurale ale unui divor¡. Victoria dintr-o luptå de putere este înso¡itå de un sentiment de triumf: Acum am fåcut-o! Le-am aråtat eu lor! Oricând apare acest tip de triumf ceva este distrus. Bårbatul care triumfå asupra so¡iei sale, a pierdut-o. So¡ia care triumfå asupra bårbatului ei, l-a pierdut. Mama care triumfå asupra copilului ei l-a pierdut. Copilul care triumfå asupra pårin¡ilor i-a pierdut. Este un mod trufa¿, arogant de a te purta. Calea smereniei este complet opuså acestei atitudini. Ea îi vede ¿i îi recunoa¿te pe ceilal¡i. Ea renun¡å la triumf ¿i la luptele de putere de orice fel ¿i cu toate acestea are cel mai mare impact posibil. Aici este locul în care gåsim energia vindecåtoare; unde se regåsesc pacifi¿tii. Un alt tip de energie preia controlul, ¿i dacå cineva are încredere în aceastå energie ¿i poate face un pas înapoi, ea va lucra în profunzimile sufletului, ghidând întregul sistem 212

Un val, un ocean cåtre reconciliere ¿i cåtre respectarea ¿i recunoa¿terea contrariilor. L-a¿ numi modul fenomenologic de a lucra. Cu alte cuvinte — câ¿tig în¡elegere prin renun¡are. Renun¡ la nevoia de a ¿ti. Câ¿tig impact ¿i influen¡å prin renun¡area la putere.

Binecuvântarea Participant: Când spune¡i binecuvântare — la ce vå referi¡i? Hellinger: Binecuvântarea este dorin¡a de bine. ªi este doar în bunåvoin¡a pårin¡ilor sau a bunicilor sau a altora care s-au nåscut înaintea ta. Cuvântul are, în mod evident, ¿i o conota¡ie religioaså. Te poate ajuta så o vezi a¿a: via¡a este ceva ce pårin¡ii tåi au primit ¿i au transmis mai departe copiilor. O dorin¡å de a binecuvânta este întotdeauna un dar de via¡å. Urmeazå aceea¿i cale precum bunåvoin¡a faptului de a da via¡å. Deci pårin¡ii sunt îndreptå¡i¡i så dea o binecuvântare. Dar binecuvântarea nu este a lor, personalå. Binecuvântarea este con¡inutå de marele flux al vie¡ii care vine de departe trecând prin pårin¡ii no¿tri la noi. Pårin¡ii no¿tri sunt parte din acest flux ¿i ni-l transmit mai departe.

Grija faţă de părinţii în vârstă Participant: Am luat asupra mea grija fa¡å de pårin¡ii mei, dar într-un fel care nu îmi face bine. Hellinger: Ai fra¡i sau surori? 213

Bert Hellinger Participant: Da. Am un frate mai mic. Hellinger: Trebuie så stabili¡i împreunå ce ave¡i de fåcut pentru a avea grijå de mama voastrå, a¿a cum ea are nevoie, cu iubire. Dificultatea este cå un copil care are grijå de pårintele såu se simte ca ¿i cum ar avea cinci ani. ªi trebuie så se elibereze de aceastå imagine. Apoi, în interiorul lui se repozi¡ioneazå, se uitå la pårin¡ii såi ¿i atunci îi poate ajuta într-un mod adecvat, în felul în care ace¿tia au nevoie ¿i în felul în care este potrivit pentru el.

Copiii care mor devreme Destinul unui copil care moare timpuriu produce o mare tulburare celor råma¿i în via¡å, care ar putea sim¡i cå unii vor voi så-l urmeze pe copil. ªi atunci, copilul este cu totul scåpat din vedere. Dar este absolut esen¡ial så i se dea copilului un loc în familie, ca ¿i cum ar fi încå în via¡å. Asta înseamnå cå acel copilul mort trebuie påstrat în amintire — poate printr-o fotografie pe perete — astfel încât cei råma¿i în via¡å så-i poatå face loc în vie¡ile lor ¿i så îi dea un loc în sistemul de familie. Mul¡i oameni cred cå mor¡ii au dispårut. Dar unde se presupune cå dispar ei? Ei sunt absen¡i într-un mod foarte specific. Dar, în ciuda acestui lucru ei råmân prezen¡i. Cei mor¡i, care sunt adesea o surså de teamå, au nevoie så aibå locul lor în gândurile familiei ¿i, dacå acest lucru se întâmplå, influen¡a lor devine benignå. Ei perpetueazå via¡a, în loc s-o ia de la al¡ii, dupå cum cred unii. 214

Un val, un ocean Totu¿i, dupå un timp copilul care a murit trebuie låsat så plece. ªi asta devine cu atât mai u¿or cu cât copilul a fost respectat. Dacå cei råma¿i în via¡å l-au påstrat alåturi de ei, dupå un timp îl pot låsa så plece. Într-adevår trebuie så-i dea drumul så plece astfel încât ce este în trecut så råmânå în trecut. Fårå aceastå recunoa¿tere, uneori cei mor¡i se aga¡å de cei vii ca o povarå, ca ¿i cum ar pretinde så li se dea un loc înainte de a pleca.

Cei vii şi cei morţi Nimeni nu poate supraestima puterea exercitatå de fra¡ii sau surorile care au murit timpuriu ¿i semnifica¡ia lor în sistemul de familie. Este cea mai puternicå for¡å dintre toate. Cei vii adesea adoptå o arogan¡å stranie. Ei considerå cå au reu¿it. E¿ueazå în a recunoa¿te cå cei mor¡i sunt prezen¡i. Acest lucru poate fi observat cu u¿urin¡å datoritå efectului pe care ei îl au asupra sistemului. Altfel nu ar putea avea un asemenea efect. Uneori avem ideea cå mor¡ii au plecat, în timp ce noi am råmas aici. Nu. Ei sunt aici ¿i ne sprijinå. Eliberarea de sentimentul de superioritate asociat faptului de a fi în via¡å ¿i adoptarea unei atitudini de solidaritate cu cei mor¡i, reprezintå atitudinea interioarå potrivitå care faciliteazå gåsirea unei solu¡ii. Cuvintele vindecåtoare sunt: „Voi a¡i murit. Eu voi mai tråi pu¡in ¿i apoi voi veni ¿i eu.” ªi asta pune capåt arogan¡ei. ªi atunci via¡a nu mai este un triumf asupra celor mor¡i. Este conectatå cu ei ¿i în 215

Bert Hellinger rezonan¡å cu ei. ªi inspirå încredere în ei. Asta umple individul de energia vie¡ii ¿i a vindecårii. Mul¡i trateazå via¡a ca ¿i cum unii o posedå ¿i al¡ii nu. Dar în familie existå un principiu sau o lege bine împåmântenitå. ªi aceastå lege constå în faptul cå indiferent cine a apårut în familie la un moment dat, are un drept egal de a apar¡ine. O persoanå care este acolo are dreptul de a apar¡ine, ¿i apar¡ine în mod egal ca oricine altcineva. ªi aceastå lege mai afirmå ¿i cå oricine a fost în acea familie are dreptul de a apar¡ine. Deseori, frica de cei mor¡i ne împiedicå så recunoa¿tem acest fapt. Dar dacå î¡i înfrun¡i aceastå teamå ¿i îi prive¿ti pe cei mor¡i, atunci vei putea så-¡i prive¿ti în fa¡å propriul destin ¿i limitårile lui. ªi dacå vei privi asta în fa¡å, vei observa cå cei mor¡i sunt prieteno¿i.

Moartea unui copil Dacå într-o familie se întâmplå ca mai mult de un copil så moarå sau så se nascå mort, adesea pårin¡ii se despart. Poate cå, în secret, ei se învinovå¡esc unul pe altul pentru acest lucru. ªi atunci, în loc så care împreunå povara, se despart. ªi asta este cel mai råu lucru care se poate întâmpla. Solu¡ia pentru ei este så se priveascå unul pe celålalt în ochi ¿i så se asigure unul pe celålalt cå vor purta împreunå povara. Dacå au încredere unul în altul, iubirea va curge. Dacå o persoanå nu este capabilå så suporte durerea, atunci nu numai pårin¡ii se vor 216

Un val, un ocean despår¡i, dar ¿i copiii se disociazå. ªi asta este o dovadå a måre¡iei faptului de a fi pårinte — så ai copii ¿i så îi pierzi ¿i totu¿i så råmâi împreunå.

Reproşul ca substitut pentru durere Când un copil moare, adesea pårin¡ii î¿i repro¿eazå acest fapt unul altuia, considerând cå unul sau celålalt este vinovat. Asta duce la sfårâmarea cuplului. Solu¡ia este ca pårin¡ii så spunå: „O vom purta împreunå.” Lupta de cåutare a unei cauze ¿i a unui vinovat izvorå¿te din dorin¡a de a scåpa de durerea triste¡ii. Este un substitut pentru triste¡e. Când lucrez cu astfel de pårin¡i îi ghidez cåtre a-¿i confrunta triste¡ea pierderii. În ce måsurå asta ajutå cuplul så nu se despartå ¿i så råmânå împreunå asta este o altå întrebare. Dar, în orice caz aduce alinare pentru amândoi. *** Dacå cineva se învinovå¡e¿te pe sine sau pe celålalt, în spatele vinovå¡iei se ascunde un alt sentiment. De exemplu, dacå un copil a murit într-un accident, furia pårin¡ilor este direc¡ionatå cåtre persoana care conducea. În spatele acestei furii stå sentimentul cå accidentul ar fi putut fi prevenit sau cå lucrurile ar fi putut sta altfel sau cå altcineva, undeva, ar fi putut împiedica accidentul. ªi atunci, ei nu ar mai fi nevoi¡i så înfrunte lovitura destinului. ªi nu mai simt nevoia de a se preda acestuia. Aceastå acceptare este potrivitå ¿i dacå accidentul a fost 217

Bert Hellinger produs din vina cuiva ¿i dacå a fost doar un accident. S-a întâmplat ¿i a¿a a fost så fie. Când individul acceptå destinul, atunci el poate jeli. ªi prin doliu, copilul este våzut. Când se cautå vinova¡i, copilul nu mai este våzut. Când copilul este våzut, iubirea este capabilå så curgå din nou într-un alt mod, iar copilul care a murit råmâne o prezen¡å vie în familia lui. Altfel, copilul nu este luat în calcul.

Idealizarea ca substitut pentru durere Participant: Este deseori întâlnit cazul în care un copil care a murit de mic nu este exclus, ci mai degrabå este transformat în centrul aten¡iei pentru întreaga familie, într-o asemenea måsurå încât familia devine fixatå ¿i blocatå în asta? Hellinger: Dacå o familie este atât de fixatå pe copil, este tot un fel de excludere. Idealizarea este tot un tip de excludere. Atârnarea prea multor poze pe fiecare perete este tot un fel de excludere. Este ceea ce se întâmplå, de obicei, când cineva se simte vinovat. Dacå pårin¡ii se simt vinova¡i în ceea ce-l prive¿te pe copilul care a murit, ve¡i gåsi aceastå încercare de a combate vinovå¡ia prin idealizarea lui. Dar asta împiedicå procesul de doliu.

Doliul plin de importanţă şi doliul cu smerenie Unele dolii sunt trufa¿e. Doliul prelungit, de exemplu, este plin de importan¡å. Este dorin¡a de a 218

Un val, un ocean nu da drumul cuiva. În schimb, deplângerea totalå a unei persoane pierdute este teribil de dureroaså dar elibereazå ¿i deschide noi posibilitå¡i. Acest tip de doliu este smerit. Îmi vine acum în minte un autor care a scris la moartea fiicei lui „Durerea mea nu va înceta niciodatå.” Asta este o trufie.

Folosirea numelui celor morţi Când unui copil i se då numele unui frate mort, copilul mort este astfel exclus din familie. Nici nu mai are nici måcar propriul såu nume. ªi asta este foarte grav. Participant: Dacå i s-a dat cuiva numele unui unchi care a fost ucis la datorie, are asta vreun efect asupra persoanei? Sau este doar un omagiu adus persoanei dispårute? Hellinger: Ar putea avea un efect negativ — dacå de exemplu, unchiul nu a fost jelit. Dacå este onorat ca un erou, atunci el nu va fi jelit. Dacå a fost jelit în mod adecvat, atunci cineva poate da numele lui unui copil. ªi acel cineva va încredin¡a copilul în grija lui — el va ocroti via¡a nepotului. Por¡i numele unui unchi care a murit la datorie? Participant: Da. Hellinger: Trebuie så te ui¡i la unchiul tåu ¿i så-i spui: „Te rog vegheazå asupra mea ¿i binecuvânteazå-mi via¡a”.

Morţii care nu sunt recunoscuţi Participant: Am våzut cå face¡i o distinc¡ie între douå modalitå¡i de a muri: moarte naturalå ¿i moarte 219

Bert Hellinger timpurie sau violentå. De ce conteazå aceastå diferen¡å? În cele din urmå, to¡i murim cumva. Hellinger: Ceea ce conteazå este dacå persoana care a murit este recunoscutå sau nu. E¿uarea în a o recunoa¿te se întâmplå adesea. De exemplu, adesea familiile nu-l vor mai aminti pe copilul care a murit de timpuriu sau persoana are a murit la datorie. Dacå se întâmplå asta, este absolut vital ca persoana despre care nu se vorbe¿te så fie readuså înapoi în familie, altfel un alt membru al familiei îl va reprezenta. Semnifica¡ia este — nu moartea în sine conteazå, ci faptul cå cel care a murit nu este recunoscut.

Copiii nenăscuţi din familie Copiii nenåscu¡i, prin asta må refer la pierderi de sarcinå sau avorturi, adesea nu au acela¿i efect în familie precum copiii care s-au nåscut, dar existå multe excep¡ii. Copiii avorta¡i au întotdeauna un efect asupra pårin¡ilor. Ei sunt întotdeauna importan¡i pentru pårin¡i. Existå o dinamicå comunå prin care fie mama, fie tatål dore¿te så urmeze copilul avortat în moarte sau ispå¿e¿te pentru avort prin interdic¡ia fericirii ulterioare. De exemplu, ei nu vor mai fi capabili så gåseascå sau så se implice într-o rela¡ie sau, dacå o fac, ei pot permite ruperea acelei rela¡ii. Dar acest lucru nu va face decât så înråutå¡eascå lucrurile pentru copilul avortat, dacå acel copil ar ¿ti efectele destinului såu. 220

Un val, un ocean Solu¡ia este ca pårin¡ii så dea unui astfel de copil un loc în inimile lor. Dar asta se poate întâmpla doar dacå recunosc copilul în totalitate. Pentru a face acest lucru, ei trebuie så îl priveascå ¿i så îi spunå în interiorul lor: „dragul meu copil.” Asta permite ca durerea pierderii så iaså la suprafa¡å, iar copilul se simte recunoscut. Iubirea poate curge între pårin¡i ¿i copil. ªi asta aduce alinare. Doliul ¿i iubirea îl împacå pe copil cu destinul såu. Este important ca, în memoria acestui copil, energia care vine din vinovå¡ia legatå de el så fie transformatå în ceva pozitiv ¿i bun, de exemplu, aråtând generozitate cuiva, într-un mod semnificant. Asta va avea efect asupra copilului. În loc så fie negat, el este primit înapoi de pårin¡i ¿i are un loc în via¡a lor. Asta ar fi o solu¡ie bunå pentru to¡i. Uneori pårin¡ii pot face asta ¿i pentru copiii din sarcinile pierdute. Pentru copiii, din aceste familii, råma¿i în via¡å, ace¿ti „fra¡i” pot avea un efect advers dacå nu sunt recunoscu¡i.

Despre un copil avortat şi fraţii lui Participant: În¡elesesem cå copiii avorta¡i nu au un efect asupra fra¡ilor lor, dar acum våd cå lucrurile stau diferit. Ini¡ial crezusem cå ei au efect doar asupra cuplului, nu ¿i asupra fra¡ilor. S-a schimbat ceva? 221

Bert Hellinger Hellinger: Asta vine din a¿teptarea cå aceste lucruri pot fi reparate. Totu¿i, asta nu a fost neapårat despre copilul avortat, ci mai degrabå despre durerea reprimatå a tatålui. Aceastå durere a fost preluatå de copil. Participant: Acum mi-e clar.

Abandonarea copiilor Uneori pårin¡ii abandoneazå un copil ¿i nu-i mai preocupå grija fa¡å de acest copil. Asta se întâmplå adesea cu copii ilegitimi, ¿i cel mai adesea tatål este cel care renun¡å la responsabilitate. Dar indiferent cum se întâmplå, persoana respectivå ¿i-a pierdut dreptul la copil. ªi mai grav este, înså, cå aceasta constituie o crimå serioaså ¿i sufletul råspunde de aceastå faptå ca la o crimå serioaså. ªi func¡ioneazå în aceastå modalitate asupra sufletului pårintelui care nu se mai preocupå de grija pentru copil ¿i asupra sufletului familiei pårintelui. Dacå pårintele nu recunoa¿te cå aceasta este o crimå serioaså, altcineva din familie este posibil så moarå. Când un pårinte î¿i påråse¿te în mod iresponsabil familia, atunci este uneori posibil ca un copil så moarå sau så se sinucidå. Iresponsabil înseamnå impulsiv, fårå så stea pe gânduri, de exemplu, dacå un pårinte î¿i påråse¿te familia cu ideea cå „se descoperå pe sine însu¿i.” Dar nu cred cå avem dreptul så acuzåm un pårinte cå este vinovat de moartea unui copil. Asta ar fi la fel de grav ¿i arogant venind din partea cuiva din 222

Un val, un ocean afarå. Tot ce am fåcut este så observ mi¿cårile sufletului. În mod curios, astfel de pårin¡i devin esoterici — ei renun¡å la o via¡å obi¿nuitå pentru o a¿a numitå cale spiritualå ¿i prin asta î¿i abandoneazå copiii. Copiii în astfel de situa¡ii gåsesc adesea sprijin la pårin¡i adoptivi sau asisten¡i maternali; sau la Dr. Barnardos1 sau alte centre de plasament. Dar acestor copii le este dificil så accepte darurile primite de la îngrijitorii de substitut. Ei încå nutresc speran¡a cå pårin¡ii vor veni ¿i îi vor salva. Solu¡ia vindecåtoare pentru un astfel de copil este så-¿i priveascå pårin¡ii ¿i så consimtå în totalitate vie¡ii care i-a fost transmiså prin ei. Este cel mai mare dar. Copilul acceptå acest dar în totalitate în inima sa ¿i atunci consimte unei vie¡i sånåtoase ¿i împlinite. Atunci î¿i elibereazå pårin¡ii din inima sa, spunând „acum vå dau drumul pentru totdeauna”. Cuvântul decisiv aici este „totdeauna”. Este incredibil de dureros, dar este vorba de o durere vindecåtoare. Pentru copil va fi ca ¿i când i-ar fi murit pårin¡ii. Numai atunci poate copilul så se întoarcå cu adevårat spre pårin¡ii adoptivi sau asisten¡ii maternali sau alte persoane care îi îngrijesc. ªi atunci via¡a transmiså lui de cåtre pårin¡i se poate descåtu¿a. Adesea un astfel de copil va încerca, mai târziu în via¡å, så-¿i caute ¿i så-¿i întâlneascå pårin¡ii. Fåcând asta, sperå så anuleze consecin¡ele faptului de a fi fost abandonat. De obicei, acest lucru nu poate fi fåcut, cu excep¡ia unor foarte pu¡ine cazuri. 1

asocia¡ie caritabilå 223

Bert Hellinger Pårin¡ii se simt vinova¡i ¿i doresc så convingå copilul cât de greu le-a fost la acea vreme, când copilul era mic. Astfel, pårin¡ii devin precum ni¿te copii care se laså lua¡i în grijå, de parcå acel copil le-ar fi pårinte; ca ¿i cum nu ei ar fi adul¡ii, iar copilul nu ar fi micu¡ul incapabil så se apere singur. Abandonarea unui copil este comparabilå cu un avort. Este pentru totdeauna. Copilul trebuie så recunoascå acest lucru, dar ca adult. El nu poate så facå asta ca ¿i copil. Nu este posibil. Numai când speran¡a de¿artå va fi fost låsatå deoparte, recunoa¿terea adevårului poate avea o ¿anså. Dante a scris o lucrare despre ea. ªi a numit-o Divina Comedie. În ea descrie cum, la por¡ile iadului — sau poate, de fapt, la por¡ile raiului — este scriså o frazå care spune: „abandona¡i orice speran¡å, voi cei care intra¡i aici.” Pentru cå aceastå speran¡å e o iluzie.

Ispăşire Participant: Cum a¡i ajuns la ideea cå mama se sim¡ea vinovatå de moartea fiului? A¡i dedus-o din faptul cå î¿i abandonase fiul? Pentru mine nu este prea clar. Hellinger: Fiul ei are acela¿i nume ca al copilului pe care l-a abandonat. Sufletul nu poate ierta o mamå care î¿i abandoneazå copilul. ªi sistemul este, de asemenea, neiertåtor. Apare imediat o presiune pentru ispå¿ire. Mama desigur, simte nevoia så ispå¿eascå. Dar fiul care are acela¿i nume ca ¿i al copilului abandonat, este a dispårut ¿i el. Îmi imaginez cå a luat asupra sa acest fapt, în locul 224

Un val, un ocean mamei. Privirea ei cåtre cer a fost foarte semnificativå. A fost semnalul dupå care m-am orientat.

Secretele de familie Participant: Mai devreme a fost ridicatå problema secretelor de familie. V-a¿ fi recunoscåtor dacå a¡i putea vorbi pu¡in despre acest subiect. Hellinger: Despre secretele de familie? Participant: Da — cum ar trebui så abordåm aceastå problemå. Hellinger: În primul rând, existå secrete de familie care trebuie påzite. Acestea nu îi privesc pe copii. Ele pot avea legåturå cu intimitatea pårin¡ilor sau cu vinovå¡ia individualå a pårin¡ilor, iar acestea nu îi privesc pe copii. Copii, de exemplu, nu au voie så punå la îndoialå ac¡iunile pårin¡ilor. ªi de ce ar vrea copiii så facå acest lucru? ªi dacå ar afla ceva, ce ar putea ei så facå sau så spunå despre acel lucru? S-ar duce la pårin¡i så le spunå: „Cum ai putut så faci acest lucru?”. Atunci ar fi „adul¡i” care ar avea dreptul så întrebe. Ca terapeu¡i nu trebuie så dezvåluim astfel de secrete ¿i nici så intråm în vreo discu¡ie legatå de ele. Apoi, existå secretele de familie care au nevoie så iaså la luminå, de exemplu persoane apar¡inând sistemului de familie, dar care nu au fost recunoscute ca apar¡inând sau au fost uitate, precum fra¡i care au murit de timpuriu. Când astfel de secrete ies la luminå, atunci se produce un efect vindecåtor. În constela¡iile de familie prima întrebare pe care ar trebui så ¿i-o punå terapeutul este: „cine 225

Bert Hellinger lipse¿te ¿i cine are nevoie så fie adåugat?” Atunci când cineva a¿eazå reprezentan¡ii într-o constela¡ie de familie, adesea se observå imediat dacå cineva lipse¿te. Dacå, de exemplu, toatå lumea se uitå într-o singurå direc¡ie, înseamnå cå cineva lipse¿te de acolo. ªi atunci este cåutatå persoana ¿i este puså în fa¡a celorlal¡i. Asta aduce lini¿te în sistem pentru toatå lumea.

226

Handicapul în familie Copilul cu dizabilităţi Adesea când pårin¡ii au un copil cu dizabilitå¡i este ca ¿i cum un copil ar fi murit de timpuriu în familie. Este posibil ca pårin¡ii så se despartå, pentru cå unul din parteneri î¿i repro¿eazå sau îi repro¿eazå celuilalt dizabilitatea, de parcå ar fi vina cuiva. Solu¡ia în acest caz ar fi ca pårin¡ii så se priveascå unul pe celålalt în ochi ¿i så spunå: „acesta este copilul nostru ¿i vom avea grijå împreunå de copilul nostru, în måsura în care copilul are nevoie de noi.” Atunci pårin¡ii se pot apropia mai mult unul de celålalt, pot sta unul alåturi de celålalt ¿i se pot sprijini reciproc în grija fa¡å de copilul lor. Acesta este prima mi¿care.

Un frate cu dizabilităţi În acela¿i fel, dizabilitatea are un efect foarte profund asupra fra¡ilor. Copiilor care sunt bine ¿i sånåto¿i le este teamå så-¡i men¡inå bunå-starea ¿i så accepte via¡a în totalitate. În secret, ei se simt vinova¡i fa¡å de copilul cu dizabilitå¡i pentru cå acest copil pare så aibå un dezavantaj în raport cu ei, iar ei se simt în avantaj. Dorin¡a lor, în acest caz, este så 227

Bert Hellinger restabileascå echilibrul. Ca ¿i în rela¡iile umane normale, când cineva a primit ceva, ¿i celålalt dezvoltå dorin¡a de a împår¡i sau de a da ceva în schimb pentru a restabili echilibrul, ¿i în acest caz se aplicå aceastå nevoie bazå de a restabili echilibrul. Dar efectul såu e unul ciudat. Fra¡ii se simt bine doar dacå tråiesc prost din cauza acestei dorin¡e inerente de echilibru. Solu¡ia în astfel de cazuri se aflå la un alt nivel. Copilul care este perfect sånåtos fizic trebuie så îi spunå celui cu dizabilitå¡i: „tu ai o dizabilitate ¿i eu sunt bine. Îmi accept sånåtatea, a¿a cum mi-a fost datå, ¿i îmi onorez darul. Când ai nevoie de mine sunt aici pentru tine.” Apoi, copilul sånåtos î¿i poate recunoa¿te for¡a. ªi asta înseamnå restabilire a echilibrului la un alt nivel. Participant: Mi se pare cå trata¡i problematica unui copilul cu dizabilitå¡i din familie ca pe o moarte sau ca pe un destin foarte greu. Este corectå impresia mea? Cum privi¡i dizabilitatea în raport cu alte evenimente decisive? Hellinger: Impresia ta este corectå. O tratez aproape la fel, dar nu chiar. Când este vorba de probleme legate de câ¿tig sau pierdere, sau probleme legate de avantaj sau dezavantaj, se dezvoltå un sentiment de vinovå¡ie — pentru cei care sunt în avantaj. Când existå un copil cu dizabilitå¡i în familie, de regulå, ceilal¡i fra¡i nu îndråznesc så î¿i tråiascå via¡a în totalitate. Ei încearcå så compenseze pentru fratele lor prin faptul cå î¿i impun restric¡ii în 228

Un val, un ocean traiul lor. Dar dacå te ui¡i mai atent, o så observi cå asta nu face altceva decât så creascå povara copilului cu dizabilitå¡i, pentru cå acel copil se simte vinovat ¿tiind cå fra¡ii såi î¿i impun restric¡ii în numele lui. Solu¡ia ar fi ca ei så spunå copilului cu dizabilitå¡i: „Må înclin în fa¡a destinului tåu ¿i în fa¡a ta, cel care trebuie så îl poarte. ªi må înclin, de asemenea, în fa¡a propriului meu destin, pe care îl voi purta. Îl respect pe al tåu ¿i de asemenea pe al meu. Îmi accept via¡a a¿a cum mi-a fost datå. Dar voi fi întotdeauna fratele tåu (sora ta). Dacå ai nevoie de mine, te po¡i baza pe mine.” ªi atunci copilul cu dizabilitå¡i este eliberat de povarå ¿i este liber så se dezvolte dupå cum poate. Copilul sånåtos se va sim¡i, la rândul såu, liber så se dezvolte dupå cum dore¿te, avându-l pe fratele cu dizabilitå¡i alåturi. Ei fac acest lucru împreunå ¿i amândoi î¿i pot trage for¡å din asta.

Copiii care suferă de Thalidomide Participant: În cazul copiilor cu Thalidomide, în care mama a luat medicamente, pare dificil så cântåre¿ti vina. Crede¡i cå acela¿i lucru se aplicå ¿i în acest caz, la fel ca în celelalte cazuri de dizabilitate? Hellinger: Dacå mama a ¿tiut care este efectul administrårii de Thalidomide ¿i a continuat så le ia, atunci este justificat repro¿ul. Dar altfel, nu este cazul. Trebuie så accep¡i ce s-a întâmplat, a¿a cum î¡i accep¡i destinul. Copilul cu dizabilitå¡i spune: „Îmi 229

Bert Hellinger accept via¡a chiar ¿i la pre¡ul åsta.” ªi pårin¡ii spun copilului: „ia via¡a la pre¡ul care ne-a costat ca så ¡i-o transmitem”. Asta aduce pace în familie.

Dizabilitatea partenerului Participant: Care sunt consecin¡ele atunci când dizabilitatea apare pe parcursul unei rela¡ii? Hellinger: Depinde dacå ea se manifestå la începutul unei rela¡ii sau mai târziu. Când de exemplu, unul dintre parteneri nu poate avea copii ¿i celålalt ¿i-ar dori så aibå copii, atunci acela care nu este capabil så aibå copii nu poate så-l ¡inå pe celålalt pe loc. Trebuie så-i dea celuilalt libertatea de a pleca. Când totu¿i, dizabilitatea apare pe parcursul rela¡iei, de exemplu, ca urmare a unui accident de ma¿inå, atunci este potrivit ca cel care nu a fost afectat så îl asigure pe celålalt, spunându-i: „Råmân cu tine.” În asta stå for¡å. Este parte a contractului matrimonial — så ne apar¡inem ¿i så råmânem împreunå la bine ¿i la råu. Deci lucrul potrivit de fåcut este så ai grijå de partenerul care a dobândit dizabilitatea. Când dizabilitatea este atât de mare încât via¡a împreunå nu poate fi posibilå, atunci despår¡irea pare solu¡ia potrivitå. Iatå un exemplu din experien¡a mea: un bårbat a cåzut de pe cal ¿i a suferit råni la cap atât de severe încât a trebuit så råmânå internat într-o clinicå. Nu-¿i mai putea asuma responsabilitatea pentru sine ¿i via¡a sa. Am sfåtuit-o pe so¡ie så-i spunå so¡ului ei: „te-am iubit 230

Un val, un ocean foarte mult ¿i te respect. Vei råmâne întotdeauna tatål copiilor no¿tri, dar consider cåsåtoria noastrå încheiatå ¿i s-ar putea så aleg så fiu cu un alt bårbat.” Ea i-a spus acest lucru ¿i, de¿i el nu era capabil så råspundå coerent, totu¿i în acel moment i-a zâmbit. A pårut cå simte cå nu mai este potrivit så-¿i ¡inå pe loc so¡ia, de vreme ce via¡a lor ca ¿i cuplu nu mai era posibilå. Dupå cum vede¡i, cazurile pot diferi foarte mult ¿i în fiecare trebuie så evaluezi care este modalitatea corectå de a proceda.

Părinţi cu dizabilităţi Participant: Cum sunt afecta¡i copiii, când dizabilitatea apare în timpul rela¡iei pårin¡ilor lor? Hellinger: Familia, în întregul ei, poartå destinul fiecårui membru al ei. De exemplu, un tatå se întoarce din råzboi cu o ranå la cap. În consecin¡å, el se poartå într-un fel ciudat. So¡ia îl respinge ¿i încearcå så se despartå de el. Asta ar putea avea, ulterior, un efect foarte serios asupra copiilor. În interior, ei råmân fideli tatålui lor ¿i ar putea chiar såi imite comportamentul. Solu¡ia este consim¡irea destinului lui. ªi atunci devine mai pu¡in grav. Permite vie¡ii så se extindå pentru a integra comportamentul tatålui. Participant: Mama mea ¿i-a pierdut un picior când aveam paisprezece ani. Cum pot copiii face fa¡å la a¿a ceva? Hellinger: Îmbrå¡i¿eazå piciorul mamei sau al bunicii — este o imagine frumoaså, nu crezi? 231

Bert Hellinger

Tăria care vine din dizabilitate Pårin¡ii care au un copil cu dizabilitå¡i sunt adesea compåtimi¡i de cei din jurul lor ¿i de societate în general, ca ¿i cum ar fi tras un bilet necâ¿tigåtor la loterie. Când te ui¡i, de fapt, la o astfel de familie, vezi cât de multå for¡å este acolo, ¿i cât de multå iubire, gentile¡e ¿i auto disciplinå sunt accesate tocmai datoritå dizabilitå¡ii. Vezi, de asemenea, cå un copil cu dizabilitå¡i reprezintå ceva special pentru o familie — este asemånåtor cu a avea o boalå. O familie care are un copil cu dizabilitå¡i radiazå ceva special în mediul såu. În fa¡a unui asemenea destin, iluziile despre fericire ¿i despre via¡å sunt în general dispersate. Ele fac loc unei modalitå¡i mult mai speciale de a aprecia via¡a a¿a cum este, chiar cu limitele ¿i restric¡iile ei. Cåtre un client Dacå iei în considerare aceste aspecte, te po¡i uita la boala ta ¿i po¡i så accep¡i ¿i så onorezi grija pe care al¡ii o revarså asupra ta? Este foarte important så accep¡i grija pe care ceilal¡i ¡i-o dau ca pe un dar. Recuno¿tin¡a ta este o recunoa¿tere ¿i o re-echilibrare a ceea ce ceilal¡i fac pentru tine. Asta îi u¿ureazå pe ei. Dacå ai preten¡ii de la ei, ei nu ar fi capabili så î¡i ofere atât de u¿or, din inimå. ªi asta ar fi råu atât pentru tine cât ¿i pentru cei care au grijå de tine. Dar câteodatå ceva se schimbå înspre mai bine.

232

Un val, un ocean

Ordinea creată de precedenţă Dacå legea ordinii create de preceden¡å nu este recunoscutå, de exemplu ordinea fra¡ilor, asta duce la o confuzie ¿i mai mare ¿i uneori la schizofrenie. Când un copil î¿i ia locul care îi corespunde, el se simte „în ordine”. El nu se simte mai mic, chiar dacå înainte ståtea pe un loc mai important. El pur ¿i simplu se simte în regulå. Iar fra¡ii mai vârstnici nu sunt mai mari, ci sunt în locurile care le corespund. Ei pur ¿i simplu au întâietate, în ordinea fireascå.

Un copil posedat de diavol Participant: ªtiu pe cineva care a suferit o serie de episoade psihotice ¿i acum are tendin¡a de a se preocupa de imagini ale Diavolului. El spune: „Unii oameni încarneazå råul.” Prin asta se referå la învå¡åturile catolice ¿i cre¿tine. A¡i putea comenta? Hellinger: Am aflat ceva despre Diavol. Într-un grup de terapeu¡i care lucreazå cu copii, unul dintre ei ne-a povestit despre un båie¡el care se comporta ca ¿i cum ar fi fost posedat de Diavol. Comportamentul såu nu putea fi explicat în nici un alt fel. Am sugerat cå o astfel de persoanå poate personifica „diavolul” în familie. ªi atunci am încercat så cåutåm adevåratul „diavol” din familia lui. Båiatul a fost adoptat de o femeie care anterior avortase ¿apte copii, ca så-i facå în ciudå so¡ului. Terapeutul a avut atunci compasiune fa¡å de mamå, în loc så aibå fa¡å de copii, ¿i a sim¡it cå trebuie så o ajute. Eu m-am uitat la båiat. Inima mea a mers cåtre 233

Bert Hellinger el. În ceea ce prive¿te femeia, era clar cå ea trebuie så råmânå cu destinul ei ¿i cu consecin¡ele faptelor ei. Copilul trebuia îndepårtat de la ea ¿i de situa¡ie. Când, aparent vezi „diavolul” la lucru, vei descoperi adesea cå este altcineva, cineva care insistå asupra inocen¡ei sau bunåtå¡ii lui. Când cau¡i Diavolul, îl vei gåsi adesea printre îngeri. Cei mai cruzi oameni par adeseori a fi cei mai pio¿i, când de fapt cei mai pio¿i sunt adesea cei mai cruzi. Ei au o inimå micå.

Acceptarea unui substitut Participant: A¿ vrea så ¿tiu de ce a¡i întrebat: „pe cine a båtut tatål, pe copil sau pe so¡ie?” Cum a¡i recunoscut cå era vorba despre altceva? Hellinger: Cred cå Freud a pus deja a astfel de întrebare. Când un bårbat î¿i bate copilul, vrea så î¿i batå, de fapt, so¡ia. Sau so¡ia, când vrea så-¿i batå so¡ul, î¿i bate fiul în loc. Asta se întâmplå foarte des. Richard Wagner descrie aceastå situa¡ie în „Inelul nibelungilor”. Wotan se ceartå cu so¡ia lui Fricka ¿i, ca så se råzbune, ea porunce¿te ca fiul lui så fie ucis. Wotan se råzbunå prin uciderea celui care i-a omorât fiul. Fiecare dintre ei se råzbunå pe cei care sunt „mai mici” decât ei. Wotan este de asemenea supårat pe fiica sa, Brunhilda. Asta este u¿or de în¡eles. În loc så fie furios pe so¡ie, el este furios pe Brunhilda. „Inelul nibelungilor” prezintå foarte clar aceastå dinamicå de familie.

234

Un val, un ocean

Când ar vrea un tată divorţat să aibă grijă de copiii săi? Participant: A¡i afirmat uneori, cå un copil apar¡ine tatålui? Dar ce se întâmplå în situa¡ia în care copilul dore¿te så fie cu tatål, dar tatål nu î¿i dore¿te acest lucru? Hellinger: O så vå spun un secret legat de cum poate un bårbat så fie influen¡at så-¿i accepte fiul ¿i så-¿i asume responsabilitatea pentru el. Vre¡i så afla¡i? — Tatål î¿i va dori acest lucru când mama îl respectå. Hellinger: Mama îl respectå pe tatå? Hellinger: Da, ¿i când îl respectå pe tatål din fiul sau fiica ei.

Onorarea părinţilor Onorarea nu se întâmplå suficient de mult. Cât de eliberator este când pårin¡ii sunt respecta¡i ¿i onora¡i ca pårin¡i? ªi cât de ieftin este când încercåm så atacåm asemenea legåturi profunde cu judecå¡ile noastre morale? Cât de pu¡in corespunde asta adevårului?

Onorare sau supunere Participant: În legåturå cu onorarea pårin¡ilor sau supunerea în fa¡a lor — când începe una ¿i când sfâr¿e¿te cealaltå? Cum sunt acestea legate? ªi ce ar trebui så facem în privin¡a lor?

235

Bert Hellinger Hellinger: Adesea gåsim cancer sau obezitate acolo unde o femeie refuzå så se încline în fa¡a mamei. Femeia „se ¡ine mândrå”. În acest caz onorarea ¿i supunerea ar fi exact acela¿i lucru. Dacå te supui cu iubire, atunci este ca ¿i cum ai onora. Supunerea este perceputå adesea ca un compromis adus demnitå¡ii mele, ca atunci când cineva dore¿te ceva de la mine. Dar, în cele din urmå, cel mai important aspect este så consim¡im destinului nostru, a¿a cum este. Pårin¡ii sunt o mare parte din destinul nostru. Ceea ce primim de la pårin¡ii no¿tri ne face så fim ceea ce suntem ¿i, de asemenea, determinå ceea ce ne lipse¿te. Pårin¡ii deschid o cale pentru noi, dar, de asemenea ne stabilesc ¿i o limitå prin propriul lor destin ¿i originilor lor. Ne supunem lor având acestea în minte, cu iubire ¿i consim¡ire a destinului nostru, a¿a cum este, cu toate consecin¡ele lui. Este un fel de supunere. Unii ar numi-o abandonarea de sine. Asta este cu totul altceva. Din asta decurge måre¡ie. Dacå î¡i po¡i onora pårin¡ii în felul acesta, po¡i så stai drept, alåturi de ei, la acela¿i nivel ¿i te sim¡i liber. Asta este exact opusul a ceea ce ne temem când luåm în calcul supunerea fa¡å de pårin¡ii no¿tri. Al doilea participant: Am o întrebare legatå de acest subiect. Acela¿i lucru este necesar så facå ¿i un bårbat, anume så se încline în fa¡a tatålui? Hellinger: Cea mai importantå înclinare este întotdeauna fåcutå în fa¡a mamei. Participant: ªi pentru un bårbat? Hellinger: Da. Onorarea mamei este cea mai dificilå ¿i cea mai mårea¡å sarcinå. Un copil trebuie, de 236

Un val, un ocean asemenea, så se încline ¿i în fa¡a tatålui. Dar sarcina cea mai importantå, cea necesarå, este så te înclini în fa¡a propriei mame.

Lege şi iubire Participant: Provin dintr-o familie unde nu prea s-a ¡inut cont de lege sau de iubire. De¿i, cred cå, în orice caz, legea era mai importantå decât iubirea. Al doilea participant: În familia mea iubirea este mai importantå, dar ne permitem så func¡ionåm în haos, sau dacå vre¡i, avem o lege diferitå pentru fiecare zi a såptåmânii. Hellinger: Când vorbim despre acest context al „legilor”, nu ne referim la reguli sau legi în sensul juridic, ci mai degrabå la realitå¡ile observate cu privire la legåturi. De aceea, nu sunt op¡ionale. Aceste realitå¡i produc efect prin ele însele. Iubirea este parte din legea despre care vorbesc. Unii cred cå pot så treacå dincolo de lege prin iubire. Dar pentru ca iubirea så poatå înflori, ea trebuie så se supunå legii. Legile despre care vorbesc aici nu sunt la bunul nostru plac. Aceste legi sunt pline de secrete. Nu sunt atât de u¿or de surprins. Pot fi doar observate, prin efectul pe care îl produc. Ele se manifestå întotdeauna diferit, mereu ¿i din nou, ceva nou.

Despre iubire şi viaţă Când pårin¡ii pleacå sau vor så plece, prin asta în¡elegând cå urmeazå så moarå sau doresc så 237

Bert Hellinger moarå sau dacå doresc så scape de destinul lor, ei tot î¿i doresc ca ai lor copii så aibå o via¡å bunå. Putem observa acest fapt în constela¡ii. Când copiii se amestecå ¿i încearcå så poarte ei pe umeri destinul pårin¡ilor, asta are urmåri grave pentru pårin¡i. Copiii nu-i pot face pe pårin¡i så råmânå prin ac¡iunile lor. Dar pot accepta binecuvântarea pårin¡ilor.

Când un părinte moare prea devreme Un copil are nevoie de pårin¡ii såi pentru a råmâne în via¡å. Când un tatå sau o mamå moare devreme, atunci acest pårinte care a murit are nevoie så fie onorat, dându-i-se un loc în familie: de exemplu, poate fi vorba despre o pozå cu pårintele respectiv puså undeva în caså, chiar ¿i dacå partenerul råmas în via¡å se recåsåtore¿te. Prima so¡ie de exemplu, este mama copilului ¿i deci are nevoie de un loc de onoare în caså, iar copilului trebuie så i se permitå så-¿i manifeste dragostea pentru ea. Tatål, sau chiar mama vitregå, poate ghida copilul cåtre mama care a murit ¿i så-l încredin¡eze pe copil acesteia. Atunci, separarea nu mai este atât de greu de suportat. Este întotdeauna un destin foarte greu pentru copil, dar prin acest proces o for¡å vindecåtoare poate fi eliberatå. Cineva ar putea så-i spunå copilului cå cei mor¡i au grijå de el. El simte asta imediat. Este o modalitate bunå de a face fa¡å situa¡iei.

Leul Participant: A¡i men¡ionat faptul cå atunci când sistemul unuia din pårin¡i este greu împovårat de 238

Un val, un ocean destin, atunci copiii sunt mai în siguran¡å în sfera celuilalt pårinte. Când, totu¿i, ambele sisteme sunt la fel de încårcate, atunci unde ar trebui så stea copiii? Hellinger: Atunci este cazul ca ei så stea singuri pe picioarele lor. Participant: Dar de la ce vârstå ar putea copiii så facå asta? Pare imposibil de realizat atunci când ei sunt mici. Hellinger: Într-o situa¡ie concretå, se gåse¿te o solu¡ie. Nu existå numai pårin¡i, ci ¿i bunici, unchi ¿i måtu¿i ¿i adesea na¿i. În urmå cu pu¡in timp, un terapeut care lucreazå cu copii mici ¿i bebelu¿i mi-a povestit cazul unui copil ai cårui pårin¡i erau în pragul divor¡ului. Copilul avea probleme de comportament. A¿a cå terapeutul a cerut copilului så-¿i reprezinte familia cu ajutorul jucåriilor. Copilul l-a plasat pe tatå într-un col¡ ¿i pe mamå în celålalt col¡, ¿i apoi un iepura¿ în mijloc, care îl reprezenta pe el. Mai erau ¿i alte jucårii disponibile ¿i terapeutul l-a întrebat pe copil ce ar vrea så facå cu ele? ªi el a råspuns: „Pe asta o pun cu mama ¿i pe asta o pun aici cu tata.” Terapeutul a întrebat care era semnifica¡ia acestui lucru. „Asta de aici de lângå mama este sora ei care a murit de foarte tânårå ¿i aici cu tata este tatål lui care a murit devreme.” „Ce po¡i så-mi spui despre leul care a råmas?” a întrebat terapeutul, „cine ar putea så fie el?” Copilul a råspuns: „el este unchiul meu, la care må duc acum.” Era vorba efectiv despre unchiul care a luat copilul în grija lui. 239

Bert Hellinger

Cum să-ţi onorezi părinţii care au murit Participant: În ce constå procesul de onorare a pårin¡ilor care au murit? În ce måsurå gestul ¿i înclinarea în semn de „Eu te onorez” sunt posibile în fa¡a mormântului lor? Hellinger: Fiecare dintre noi suntem pårin¡ii no¿tri. Fiecare dintre noi ne purtåm pårin¡ii înåuntrul nostru. De aceea, cea mai mare onorare este aceea când ne onoråm pårin¡ii din interiorul nostru. Atunci ne sim¡im lumino¿i ¿i liberi ¿i împåca¡i cu noi în¿ine. Nu mai avem nevoie de nimic. Un copil care ¿i-a pierdut pårin¡ii poate spune: „dragå tatå sau dragå mamå, în mine tråie¿ti mai departe ¿i voi tråi în a¿a fel încât så fii mândru/ mândrå de mine.” Asta este semnifica¡ia onorårii pårin¡ilor. Pentru copil are un efect vindecåtor, iar pentru pårin¡ii care au murit este ca ¿i cum, în sfâr¿it, ¿i-au gåsit lini¿tea.

Sentimente rănite Întotdeauna întoarcerea la sentimentele noastre rånite serve¿te ca justificare pentru a fi furio¿i. Avem preten¡ia cå suntem îndreptå¡i¡i så repro¿åm ceva persoanei pe care o învinuim. ªi asta îngreuneazå lucrurile pentru to¡i cei implica¡i. ªi atunci nu ne mai sim¡im obliga¡i så mul¡umim persoanei pentru lucrurile bune pe care le-am primit de la ea, de exemplu, un copil nu se mai simte obligat så mul¡umeascå pårin¡ilor lui. Este greu så renun¡i la triumful care vine din a fi rånit. Dar adevåratul succes nu are nevoie de triumf. 240

Un val, un ocean Adesea ne exprimåm rana prin repro¿uri. Dar asta nu face bine ¿i nici nu reprezintå o adevåratå triste¡e. Cea mai mare triste¡e sau cea mai mare durere este lipsitå de repro¿. Cealaltå durere este utilizatå ca o armå ¿i îi råne¿te pe to¡i cei implica¡i.

Aroganţa Fiul care î¿i confruntå tatål se pedepse¿te pe sine cu vârf ¿i îndesat. Cine se ridicå deasupra unui membru al familiei care a fost înainte, ca ¿i cum ar avea acest drept, då dovadå de o arogan¡å incredibilå. Aceastå sfidare este fundamentul tuturor tragediilor.

Durerea separării Destinul e indiferent la lacrimile de autocompåtimire. Acolo unde existå separare ¿i pierdere, de exemplu când un copil sau un partener sau un pårinte moare, acolo existå o mare durere. Este durerea separårii. Dacå individul se laså så simtå aceastå durere, atunci el poate depå¿i pierderea ¿i durerea. Jelirea ajutå la depå¿irea durerii. Este o durere teribilå, pentru cel care î¿i îngåduie så o simtå. Arde. Este resim¡itå ca nesfâr¿itå. Experien¡a totu¿i, a aråtat cå atunci când este tråitå în totalitate poate fi depå¿itå. Dar pentru persoana care se auto-compåtime¿te, durerea sa este nesfâr¿itå. Este o durere de suprafa¡å ¿i poate dura o via¡å întreagå. O astfel de persoanå nu se va deschide cåtre ceva nou. O 241

Bert Hellinger persoanå care experimenteazå adevårata durere a separårii ¿i pierderii, este, în cele din urmå, capabilå så primeascå ceva nou. Pentru ea, via¡a continuå. Durerea va fi de asemenea nesfâr¿itå dacå o persoanå råmâne furioaså pe cineva de care s-a separat. Pentru cel care råmâne furios, furia reprezintå o modalitate de a acoperi durerea unei adânci suferin¡e.

Rămas bun O persoanå î¿i poate aduce repro¿uri la moartea unei rude sau a unui copil spunându-¿i: „dacå a¿ fi fost pu¡in mai atentå, nu s-ar fi întâmplat.” O altå persoanå se poate sim¡i vinovatå cå a supravie¡uit, când al¡ii au murit. Nici una dintre aceste persoane nu poate sim¡i puterea destinului ¿i nu poate jeli moartea defunctului în mod corespunzåtor. Când cineva repro¿eazå agresorilor faptele ¿i este plin de furie, este ca ¿i când ¿i-ar spune: ”lucrurile ar fi putut sta altfel, dacå agresorul nu ar fi existat.” ªi astfel pierde din vedere faptul cå destinul poate fi altfel decât este. Destinul se împline¿te prin to¡i protagoni¿tii ¿i de asemenea, prin aceia care privesc. Ei sunt cu to¡ii în slujba destinului. Orice se întâmplå este, în acest sens, un dat, ¿i pentru to¡i cei implica¡i fiecare deznodåmânt este cel potrivit. Nu poate fi altfel ¿i nu ar fi putut så fi fost diferit. În¡elegând asta, ne permitem så ne întâmpinåm destinul, la bine ¿i la råu, în acela¿i mod. Doar prin intermediul acestui proces, cei care au råmas în via¡å î¿i pot lua într-adevår råmas 242

Un val, un ocean bun de la cei care au plecat, pentru ca din acel moment så fie liberi så-¿i tråiascå propriile vie¡i.

Legea în armonie Am încetat cu mult timp în urmå så mai reflectez asupra legilor. Ele au ie¿it la luminå ca parte a unui proces, pas cu pas. Toate lucrurile se ordoneazå în rezonan¡å cu ceva mai mare, ceva care ne ¡ine în puterea sa — ¿i asta este ceea ce numesc legea iubirii. Dar exact ce anume este, nu devine mai clar. Poate fi doar vag în¡eleaså.

243

Boală şi vindecare în familie Introducere Constela¡iile de familie au adus multe clarificåri în privin¡a a ceea ce provoacå anumite boli în familie ¿i care sunt cåile de vindecare. Utilizând aceastå metodå, a devenit posibil så vedem cum, adesea, anumite boli sunt legate de probleme din familie care råmân nerezolvate sau de încurcåturile în i¡ele destinului altor membri de familie. Acest capitol prezintå informa¡ii relevante ¿i exemple ilustrative legate de acest aspect.

Iubirea care duce la boală şi iubirea care vindecă Bolile severe, cum ar fi cancerul, sunt adesea legate de încurcåturile sistemice din familie. Aceste încurcåturi provin din faptul cå noi preluåm destinul altor membri din familie, care ne-au precedat. Acest lucru se întâmplå fårå ca noi så fim con¿tien¡i de asta. Existå, se pare, un fel de lan¡uri ale destinului. De exemplu, dacå o mamå a murit tânårå, copiii ei vor sim¡i un impuls puternic så o urmeze în moarte. Ei sunt mi¿ca¡i de o iubire profundå. Aceastå iubire profundå conecteazå copilul la destinul mamei. 245

Bert Hellinger Uneori aceastå tânjire de a se duce dupå mamå este resim¡itå, dar nu este duså la îndeplinire. Adesea înså, copilul se îmbolnåve¿te. Asta se poate întâmpla ¿i mai târziu, când copilul a devenit deja adult. Bolile care pun în pericol via¡a sunt uneori legate de acest tip de iubire. Boala este mijlocul prin care aceastå iubire ascunså iese la ivealå. Acela¿i lucru este valabil în cazul accidentelor grave sau al sinuciderilor. ªi dependen¡a se aflå, uneori, în strânså legåturå cu boala. Când un copil cre¿te ¿i î¿i întemeiazå propria familie, copiii proveni¡i din aceastå familie vor observa cå pårin¡ii vor så plece, cu alte cuvinte, så-¿i urmeze mama în moarte. Asta împinge un copii så spunå: „Nu. O fac eu pentru tine.” În acest fel, se manifestå o iubire profundå care întåre¿te legåtura la nivel de destin. ªi se poate manifesta ca o boalå severå precum cancerul, accidente sau suicid. Mai existå ¿i o altå dinamicå care poate duce la boalå, adicå atunci când cineva se învinovå¡e¿te de ceva. Poate fi cazul unui copil avortat sau abandonat. În astfel de cazuri, pårin¡ii simt adesea nevoia de a participa la soarta copilului, ¿i au tendin¡a de a-l urma, dar scopul de a ispå¿i. Deci, în spatele acestei dinamici stau iubirea ¿i ispå¿irea. Alte efecte pot fi bolile severe, accidentele sau suicidul. Aceste mi¿cåri au un aspect comun. Ele nu ¡in cont de persoana care este obiectul lor. Iubirea care se manifestå astfel este oarbå. Copilul care ¿i-a pierdut mama ¿i dore¿te s-o urmeze, nu o prive¿te în ochi. El o urmeazå orbe¿te, cu iubire oarbå. Pentru cå, dacå 246

Un val, un ocean ¿i-ar privi mama în ochi cu inten¡ia de a-i spune: „Te voi urma în moarte”, ar vedea cå îi este imposibil så spunå acest lucru, pentru cå, dintr-o datå, întreaga iubire a mamei i s-ar revela. Ar vedea cå este aceea¿i iubire pe care ¿i el a sim¡it-o. ªi nu ar mai fi posibil ca aceastå iubire så se împlineascå prin intermediul bolii. Ar trebui så gåseascå altå cale, o cale care så o onoreze pe mamå ¿i via¡a care ea i-a transmis-o. De exemplu, copilul i-ar putea spune mamei: „Mi-ai lipsit îngrozitor de mult. Fårå tine mi-a fost greu så tråiesc. Dar acum pot så te privesc în ochi ¿i så accept via¡a la pre¡ul întreg pe care l-ai plåtit. Acum o så fac ceva cu ea. ªi vei fi încântatå când o så må vezi.” Apoi, triste¡ea mamei poate deveni o surså de for¡å pentru copil, care îl va face capabil så tråiascå o via¡å împlinitå, o via¡å bunå, o via¡å care o onoreazå pe mamå, cu mult mai mult decât dacå copilul ar fi murit. Acest exemplu aratå felul în care legåtura de destin, care poate duce la boalå, poate fi u¿uratå, astfel încât destinul så ia o turnurå bunå. Astfel, influen¡a trecutului, în loc så conducå la boalå, poate duce la un final bun. Cea mai rapidå metodå de a ajunge la o asemenea concluzie este prin intermediul constela¡iilor de familie. Dar constela¡iile nu sunt precum ni¿te doctorii. Nimeni nu trebuie så creadå faptul cå, dacå ai fåcut o constela¡ie, boala va dispårea; ar fi o naivitate. Corpul este bolnav ¿i are nevoie ¿i de altceva pe deasupra, de exemplu, un doctor. ªi nu este întotdeauna valabil cå trebuie så combatem boala cu orice pre¡. În spatele acestei idei 247

Bert Hellinger stå prejudecata cå via¡a este bunul cel mai de pre¡. Astfel, sånåtatea este alåturatå vie¡ii ¿i devine de la sine în¡eles cå ele trebuie påzite cu orice pre¡. Mi se pare ciudat acest lucru. Via¡a nu are cum så fie bunul cel mai de pre¡, pentru cå apare din ceva ¿i se întoarce de unde a venit. ªi acel ceva din care provine via¡a este mai mare decât via¡a înså¿i, mult mai mare. Via¡a este întotdeauna ceva trecåtor ¿i scurt în raport cu acel ceva din care provine. Ea atinge mi¿carea ei maximå ¿i for¡a doar atunci când este în armonie cu acest flux al ridicårii ¿i scufundårii. În acest fel, ¿i noi putem fi în rezonan¡å cu ceva mai mare decât via¡a, ¿i asta este ceea ce conteazå. Persoana care este în rezonan¡å acceptå via¡a ¿i moartea, sånåtatea ¿i boala ca fiind toate egale ca valoare, fiecare cu semnifica¡ia ei. Din acest „a fi în rezonan¡å”, el o poate suporta fie pe una fie pe cealaltå, se poate supune ¿i cre¿te. Am exprimat succint acest fapt într-un poem, care dezvåluie pânå într-un punct subîn¡elesul frazei „Sånåtatea este bunul cel mai de pre¡”. Este chiar simplu. Se nume¿te:

Simetria ascunsă a iubirii Fericirea pe care o caut Fuge u¿or Noi cre¿tem pe måsurå ce ea dispare. Fericirea sufletului Vine ¿i råmâne Cre¿te în noi. 248

Un val, un ocean A¿ vrea så vå spun cå, plecând de la ceea ce am observat pânå acum, existå trei dinamici de bazå care conduc la boli severe, accidente sau sinucideri în familii. Prima este atunci când cineva spune: „Te urmez.” De exemplu, dacå oricare din pårin¡i moare tânår, copilul are tendin¡a de a-i împårtå¿i soarta ¿i de a-l urma. Copilul spune în interior: „Te voi urma în moarte”. Cu pu¡in timp în urmå am citit o poveste în revista germanå „Der Spiegel”. Era despre celebrul pilot de curse Malcolm Campbell, cel care a stabilit atât de multe recorduri de vitezå în cursele de ma¿ini. Mai târziu totu¿i, el s-a orientat spre bårci de vitezå, ¿i a fost omorât când barca cu care încerca så doboare un record de vitezå pe apå, s-a sfårâmat. Atunci, fiica lui a preluat stindardul. ªi a început så participe la curse cu bårci de vitezå. ªi ea fost implicatå într-un accident similar, dar a supravie¡uit. Mai târziu ea a fost întrebatå ce i-a trecut prin minte în momentul coliziunii. „Am avut un singur gând”, a råspuns ea, „Tati, vin”. Asta este dinamica lui „Te urmez.” Când un astfel de copil devine adult ¿i are proprii copii, copiii vor observa cå mama lor are impulsul de a urma pe cineva în moarte. Atunci unul dintre copii va spune: „Mai bine eu, decât tu. O fac eu în locul tåu.” ªi asta este a doua dinamicå ce poate duce la consecin¡e severe. A treia dinamicå este ispå¿irea pentru vinovå¡ie. Poate fi vorba de vinå personalå sau vinovå¡ia 249

Bert Hellinger altcuiva, de exemplu a pårin¡ilor. Ideea care stå în spatele ispå¿irii este cå cineva poate împiedica suferin¡a altcuiva dacå suferå el pentru acela, sau cå cineva poate restabili echilibrul pentru ceva prin propria suferin¡å sau chiar prin moarte. Este o idee magicå. Persoana care dore¿te så ispå¿eascå nu prive¿te la persoana care a suferit. Când cineva vrea så ispå¿eascå pentru ceva, så spunem spre exemplu, cå o mamå ¿i-a abandonat copilul care, ulterior, a murit tânår, ¿i femeia î¿i dore¿te în secret så moarå sau så se omoare pentru a ispå¿i pentru acest lucru, doar cå poate så facå asta numai dacå nu se uitå la copil. Dacå s-ar imagina cå prive¿te copilul în ochi ¿i îi spune: „O så må sinucid, ca så ispå¿esc”, nu ar putea så facå asta. Ispå¿irea este posibilå numai dacå îmi închid ochii ¿i renun¡ în acest fel la rela¡ie. De îndatå ce am în fa¡a ochilor persoana pentru care îmi asum vinovå¡ia, de îndatå ce må uit în ochii persoanei respective, nu mai pot rosti aceastå afirma¡ie ¿i atunci restabilirea echilibrului trebuie så se întâmple la un alt nivel, la un nivel mai înalt. Ating acest nivel mai înalt atunci când recunosc cå sunt vinovat sau cå m-am bucurat de ni¿te beneficii în detrimentul altora. Energia vinovå¡iei poate fi canalizatå cåtre ceva vindecåtor ¿i bun, în beneficiul tuturor. Asta îi împacå pe cei care au plåtit. *** Oamenii vorbesc despre boli psihosomatice sistemice, ca ¿i cum boala ar trebui så fie în centrul aten¡iei. Eu nu må focalizez pe boalå sau pe aspectul dacå persoana poate sau nu fi vindecatå. Eu lucrez 250

Un val, un ocean cu sistemul. Vreau så våd dacå în familie existå for¡e care duc la boalå ¿i le aduc la luminå. Sau ca så fiu ¿i mai direct — vreau så våd dacå existå persoane care provoacå boala pentru cå nu le este recunoscut locul, ¿i dacå da, vreau så le aduc înapoi în familie. Când sunt reprimite în familie, ele au un efect vindecåtor asupra ei. Ce se întâmplå cu boala, nu må prive¿te. Eu lucrez doar în câmpul sistemic. A¿ vrea så mai spun ceva despre dinamicile de bazå care joacå un rol în bolile severe, accidentele grave sau sinucideri. Prima dinamicå este ”Te urmez.” Asta are de-a face cu iubirea ¿i legåtura dintre oameni. Grupul originar al familiei se simte precum o comunitate de destin, în care fiecare este responsabil de to¡i ceilal¡i, astfel încât, atunci când o persoanå pleacå, un altul va sim¡i nevoia så facå acela¿i lucru. Un copil va dori så plece când unul din pårin¡ii sau din fra¡ii såi pleacå. O iubire arhaicå func¡ioneazå aici. Ceea ce se întâmplå în aceastå dinamicå este cå persoana care dore¿te så plece nu-l poate privi pe celålalt în ochi deoarece, îndatå ce ar face-o, i-ar deveni imposibil så spunå: „Te urmez.” Va deveni clar cå cealaltå persoanå nu va vrea så aibå nimic de-a face cu asta. Cu pu¡in timp în urmå am fåcut o constela¡ie cu o femeie al cårui tatå fusese îngropat de viu în timpul råzboiului. ªi, în consecin¡å, ea era foarte tulburatå de acest eveniment. I-am cerut tatålui så se întindå pe jos ¿i femeii så se a¿eze lângå el. Apoi i-am cerut ei så-i spunå: „Må voi întinde lângå tine 251

Bert Hellinger ¿i-o voi purta pentru tine.” În ciuda faptului cå ei i s-a pårut aceastå frazå foarte potrivitå pentru ea, în clipa în care ¿i-a privit tatål în ochi i-a fost dificil så o mai spunå. Tatål i-a spus: „este destinul meu ¿i o så mi-l duc singur. În ceea ce må prive¿te, tu e¿ti liberå.” Asta este solu¡ia pentru dinamica „Te urmez”. A doua dinamicå este „Mai bine eu, decât tu”. De exemplu: adesea, când un pårinte dore¿te så urmeze pe cineva în moarte, unul din copii va spune „Mai bine eu, decât tu. O fac eu în locul tåu.” Dacå copilul î¿i prive¿te mama în ochi ¿i spune acest lucru, mama devine dintr-o datå mare ¿i spune „Nu”. ªi atunci copilul nu mai poate så spunå acest lucru. O solu¡ie simplå în acest caz este aducerea în constela¡ie a persoanei pe care mama dore¿te så o urmeze. Acestea sunt douå dinamici importante care stau uneori în spatele bolilor grave. Când sunt aduse la luminå ¿i rezolvate, este declan¿atå o energie vindecåtoare ¿i asta are de multe ori un efect pozitiv asupra bolii. O a treia dinamicå este ispå¿irea sub diferite forme, de exemplu, ispå¿irea pentru vinovå¡ia personalå. Aceasta se regåse¿te mai ales în cazul femeilor care au fåcut avorturi ¿i al ta¡ilor acestor copii avorta¡i. Ei doresc så ispå¿eascå pentru avort, de exemplu, pedepsindu-se singuri sau devenind bolnavi. Cu pu¡in timp în urmå, un bårbat care avea cancer ¿i-a configurat familia, ¿i a ie¿it la ivealå cå avusese o rela¡ie anterioarå cu o femeie cu care a 252

Un val, un ocean avut un copil, pe care l-a avortat. ªi atunci am scos reprezentan¡i pentru aceastå femeie ¿i pentru copil. Femeia era foarte tulburatå, dar bårbatul nu. ªi atunci una din fiicele lui a început så fie manifeste emo¡ii puternice. Ea a început så manifeste ¿i så exprime durerea pe care ar fi trebuit så o simtå tatål ei. ªi atunci i-am cerut tatålui så îi spunå fiicei: „este responsabilitatea mea. O s-o duc eu. Tu e¿ti doar un copil.” De îndatå ce a spus asta, durerea ¿i pårerea de råu l-au nåpådit, pentru cå acum nu mai avea cine så o ducå în locul lui. S-a confruntat singur cu ea. Iar fiica lui a devenit liberå. Ispå¿irea joacå un rol foarte serios în boalå, suicid ¿i accidente. Este o formå de iubire ascunså. Dar sufletul lucreazå într-un mod diferit de cum ne imaginåm. Uneori încercåm så justificåm ac¡iunile care au un final råu. În mod special în privin¡a avorturilor ne stråduim så ne justificåm, într-un fel sau altul. ªi justificarea sunå adesea plauzibil. Dar sufletului nu-i paså de justificårile noastre. Asta este problema. Totu¿i, întrebarea este ce anume poate avea efect asupra sufletului. Doar dacå ajunge la suflet, un argument poate avea efect. Într-o situa¡ie cum ar fi avorturile, este de ajutor dacå tatål sau mama sau amândoi se uitå la copil, ca la copilul lor, ¿i îi spun: „Eu sunt tatål tåu, Eu sunt mama ta.” Asta este realitatea ¿i nimeni nu poate schimba asta. Dacå aceastå realitate este con¿tientå — eu sunt tatå, eu sunt mamå ¿i acesta este copilul nostru — atunci ajungem la un alt nivel de seriozitate. O durere profundå îi atinge pe pårin¡i ¿i îi pot spune 253

Bert Hellinger copilului: „Acum te pot lua ca pe copilul meu. Tu må po¡i lua drept tatål tåu, sau mama ta. Accept locul pe care l-ai fåcut ca un dar primit de la tine ¿i îl onorez”. Atunci copilul este respectat. Asemenea fraze vindecåtoare î¿i fac efectul asupra sufletului. Ele au un efect vindecåtor. Cu ispå¿irea se întâmplå exact acela¿i lucru ca ¿i în celelalte dinamici. Persoana care ispå¿e¿te nu se poate uita în ochii persoanei pentru care ispå¿e¿te. Dacå încercå så se uite în ochii ei ¿i så spunå: „Acum o så må omor din cauza råului pe care ¡i l-am fåcut”, ar observa cå acest lucru este îngrozitor pentru victima în cauzå. Haide¡i så ne imaginåm exemplul unui bårbat care a dat cu ma¿ina peste o femeie care, urmare a accidentului, a murit, în timp ce el a supravie¡uit. Când va încerca så-i spunå: ”Må voi omorî din cauzå cå te-am omorât”, va descoperi cå îi este imposibil så spunå acest lucru privind-o în ochi. Pentru cå atunci ar vedea cå acest lucru nu face altceva decât så îi sporeascå ei suferin¡a, fåcând-o pe ea responsabilå de moartea lui. Asta nu func¡ioneazå. El ar putea înså så-i spunå: „Voi purta aceastå vinovå¡ie pentru totdeauna. Va fi întotdeauna cu mine. Dar, din for¡a pe care mi-o då, voi face ceva bun în amintirea ta.” Asta îi permite sufletului så rezoneze. Fåcând acest lucru, vinovå¡ia nu este îndepårtatå, dar ceva bun apare din ea. Asta este solu¡ia pentru vinovå¡ia personalå. O så vå mai dau un exemplu în care vinovå¡ia nu este recunoscutå sau este negatå. Dacå o persoanå î¿i dispre¡uie¿te pårin¡ii, ea ar putea ispå¿i 254

Un val, un ocean pentru acest dispre¡ îmbolnåvindu-se sau murind. Uneori se poate vedea asta în cazul celor care suferå de cancer, persoana în cauzå spune în sinea sa mamei: „Mai bine mor, decât så te onorez.” Astfel de persoane par complet rigide. Ele stau cu capul sus ¿i nu-¿i permit så se încline în fa¡a pårin¡ilor ¿i så le spunå: „Vå onorez”. Boala este ispå¿irea pentru aceastå negare a pårin¡ilor. Este extrem de greu så înmoi inima unei asemenea persoane, astfel încât så ajungå så se încline cu respect în fa¡a pårin¡ilor. ªi atunci trebuie så admitem cå, uneori, ispå¿irea este potrivitå. Aceastå dinamicå poate fi, de asemenea, våzutå la o persoanå care månâncå compulsiv. În loc så ia în sufletul ei o anumitå persoanå pe care a negat-o, ¿i så-i dea un loc, månâncå ceva care duce la cre¿terea greutå¡ii ¿i chiar la boalå. ªi atunci persoana prime¿te un loc în masa ei corporalå, nu în inima ei. *** Dacå vå uita¡i la familii o så observa¡i cå cele mai mari dificultå¡i sau boli sunt cauzate de iubire. Este o încercare secretå de a-i salva pe al¡ii prin iubire sau de a stabili o legåturå cu ei. Boala ¿i moartea sunt adesea doar un instrument prin care iubirea så poatå fi exprimatå. Când ajungi så în¡elegi asta, po¡i vedea boala sau dificultå¡ile într-un mod diferit, cu empatie ¿i în¡elegere. Este straniu cå aceastå iubire este într-adevår iubirea unui copil care ¿tie foarte pu¡in despre lume. Deci, este nevoie så aråta¡i copilului care iube¿te în 255

Bert Hellinger acest fel, cå existå ¿i mod mai bun de a iubi, un mod care va conduce la sånåtate, în loc så conducå la boalå. ªi cå al¡ii din familie vor nåzui mai degrabå spre aceastå iubire fa¡å de cealaltå, care aduce doar durere.

Redirecţionarea Aceste mi¿cåri — „Te urmez” ¿i „Mai degrabå eu, decât tu” adesea sunt greu de diferen¡iat. Nu existå diferen¡å în privin¡a rezultatului final. Influen¡a lor poate fi resim¡itå de-a lungul mai multor genera¡ii, uneori patru sau cinci. Dar este important så în¡elegem cå ele nu sunt resim¡ite de suflet ca fiind negative. Deci, terapeutul nu trebuie så le trateze ca fiind negative, în sensul în care så încerce så ac¡ioneze pentru a le împiedica. Oricum nu poate face asta. Ce poate face el, este så indice modalitå¡i prin care så redirec¡ioneze sufletul spre a-¿i gåsi singur drumul înapoi, ¿i så indice modalitå¡i de a-i reaminti pe cei mor¡i. Pentru ace¿tia este mai bine dacå cei råma¿i în via¡å continuå så tråiascå, în loc så moarå devreme, înainte de a le fi venit timpul.

Psihoterapie şi medicină Så vorbe¿ti despre bolile psihosomatice înseamnå så ri¿ti så crezi cå cineva se poate vindeca doar cu ajutorul unui tratament psihologic. Asta ar însemna så folose¿ti psihoterapia ca pe un medicament pe care cineva îl înghite pentru a se sim¡i 256

Un val, un ocean imediat mai bine. Dar, de¿i aceasta este o în¡elegere gre¿itå a situa¡iei, ea este larg råspânditå printre psihoterapeu¡i ¿i este înso¡itå de o desconsiderare a medicinei conven¡ionale. Se spune adesea despre psihiatri cå ei nu fac altceva decât så-i îndoape pe pacien¡ii lor cu pastile, atât ¿i nimic mai mult. Dar asta este eronat. Multe medicamente sunt eficiente dacå sunt prescrise a¿a cum trebuie. Un demers psihoterapeutic este adesea eficient numai dupå ce pacientul a început så ia medicamentele prescrise de psihiatru. Doctorii ar trebui så-i sprijine pe psihoterapeu¡i, dar nici unul nu ar trebui så-l înlocuiascå pe celålalt. Bolile pot avea atât cauze fizice cât ¿i psihologice sau pot fi pur ¿i simplu în totalitate fiziologice. Pe de cealaltå parte, dacå reprezin¡i familiile clien¡ilor care sunt bolnavi cronic sau sunt psihotici, întotdeauna ve¡i observa cå este vorba de ni¿te destine grele la mijloc. Deci, existå o legåturå clarå între bolile severe ¿i încurcåturile sistemice din familie. Atunci când este restabilitå ordinea în familie, asta aduce pace ¿i reconciliere, având un efect de lini¿tire, alinare, uneori chiar vindecare pentru toatå lumea ¿i câteodatå chiar ¿i pentru boalå, dar numai în combina¡ie cu alte mijloace, în mod special cu cele medicale. Iatå de ce pledez pentru o îmbinare între psihoterapie ¿i medicinå, sprijinindu-se una pe cealaltå. Celor care sunt bolnavi li se spune adesea cå în suflet se aflå cauza bolii lor. Dar este un fel de devalorizare. Este ca ¿i cum ai spune — ei bine, dacå 257

Bert Hellinger ai fi vrut så fii altfel, s-ar fi putut. Dar nu este cazul, deoarece încurcåtura care stå în spatele bolii este subcon¿tientå. Impulsul de a se comporta distructiv este complet subcon¿tient. Situa¡ia se va schimba numai când încurcåtura sistemicå este aduså la luminå. Iar o boalå poate fi vindecåtoare pentru suflet. Situa¡ie în care, nimeni nu ar trebui, în nici un caz, så încerce så o vindece, fårå så fi låsat ca persoana în cauza så o experimenteze ¿i fårå så fi låsat bolii — ca så spun a¿a, în mod paradoxal — så-¿i producå efectul vindecåtor. Atunci ea poate fi vindecatå.

Boală şi ordine Uneori o boalå este un semn al unui fapt necon¿tientizat, care semnaleazå ceva celui care o suferå. Poate fi vorba despre o persoanå sau o vinovå¡ie, o limitå, corpul sau sufletul cuiva, o însårcinare sau o cale ce trebuie urmatå. Boala impune o repozi¡ionare. Terapeutul prive¿te ca pe un aliat scopul sau obiectivul bolii — care poate fi o persoanå excluså, o vinovå¡ie negatå, un corp nerespectat, un suflet neglijat — cu benevolen¡a datå ¿i cu ¿ansa care este oferitå de boalå. Dacå acestea sunt puse în ordine, atunci bolnavul poate tråi mai confortabil. El poate, de asemenea, muri mai confortabil, dacå se ajunge la asta.

258

Un val, un ocean

Boala ca proces de vindecare a sufletului Adesea. când o persoanå are cancer, problema este cå ea trebuie så se confrunte deplin cu situa¡ia. Cancerul este o boalå care pune în pericol via¡a ¿i cere unei persoane så priveascå moartea direct în fa¡å. Adesea, bolnavii î¿i doresc ca boala så fie depå¿itå, de¿i asta este o iluzie. Boala este våzutå ca fiind ceva råu de care trebuie så scapi. Totu¿i, în acela¿i timp, o boalå poate de fapt så ac¡ioneze ca un proces de vindecare, un proces care are legåturå în special cu sufletul. Nu po¡i pur ¿i simplu så faci abstrac¡ie de el. Acest lucru poate fi våzut mult mai clar când nu doar boala este acceptatå, ci este acceptatå ¿i ideea cå ea serve¿te ceva, poate ceva mai mare. Atunci boala este capabilå så intre în remisie. Ea ¿i-a îndeplinit scopul. Totu¿i, este necesar ca scopul bolii så fie påstrat în memorie. Nu poate fi pur ¿i simplu înlåturat.

Cancerul Cu pu¡in timp în urmå, un consultant de la o clinicå pentru bolile psihosomatice mi-a vorbit despre unul din doctorii de acolo, un om pe care îl ¿tiam de douåzeci de ani. El mi-a spus cå omul avea tumoare pe creier. L-am întrebat în ce stare era ¿i consultantul mi-a råspuns „se simte fericit”. Ciudat, a¡i putea gândi. Dar am observat adesea atunci când lucrez cu bolnavi de cancer cå, de¿i la suprafa¡å par cå se luptå cu boala, înåuntrul lor tânjesc în mod profund ca boala så-i ducå cåtre moarte. Asta pare så 259

Bert Hellinger indice faptul cå, pentru bolnavii de cancer, boala ¿i moartea în sine nu sunt ceva råu — ci ceva dupå care så tânje¿ti. Bineîn¡eles cå am încercat så våd în ce måsurå acest fapt este adevårat sau nu. Metoda pe care o folosesc permite scoaterea la luminå a unor astfel de contexte ascunse. Metoda este denumitå constela¡ii de familie ¿i voi explica pe scurt în ce constå ea. Clientul alege reprezentan¡i din grup pentru membrii importan¡i din familia sa. Poate fi vorba despre familia prezentå, care include so¡ul cu so¡ia ¿i copiii. Sau poate fi vorba despre familia de origine, adicå mama sa ¿i tatål såu, clientul însu¿i, amplasat în ¿irul fra¡ilor ¿i surorilor. Acum, dupå ce clientul s-a centrat ¿i a pozi¡ionat ace¿ti oameni în rela¡ie unii cu ceilal¡i într-un spa¡iu dat, fårå så aibå vreun final anume în minte, el råmâne uimit de ceea ce i se aratå. Ceea ce este ciudat, este cå oamenii care au fost ale¿i se simt exact ca cei pe care îi reprezintå, chiar dacå în realitate ei nu ¿tiu absolut nimic despre ei. Ei pot avea simptome similare sau chiar vocea li se schimbå, astfel încât au acela¿i glas cu persoana pe care o reprezintå. Se pare cå prin intermediul constela¡iilor de familie ceva ascuns, necunoscut pânå la acel moment, este dezvåluit. Nu pot explica cum se întâmplå asta. Dar este clar cå nu numai clientul, ci ¿i oamenii care sunt complet stråini clientului ¿i unul altuia, se conecteazå la un câmp mai mare, ¿i iau parte la cunoa¿terea prezentå în acest câmp, pe care el o dezvåluie. Acest lucru pare så se întâmple din primul 260

Un val, un ocean moment în care sunt pu¿i så reprezinte în constela¡ie. ªi în acest fel, constela¡ia de familie î¿i urmeazå cursul. Uneori le întrerup brusc. De exemplu, un bolnavå de cancer mi-a spus „eu lupt doar împotriva bolii”. I-am sugerat atunci: „hai så scoatem doi oameni unul pentru tine ¿i unul pentru boalå”. ªi atunci ea a scos doi reprezentan¡i. Cei doi reprezentan¡i ståteau fa¡å în fa¡å. ªi, dintr-o datå, o iubire incredibilå a putut fi sim¡itå între ei. Reprezentanta clientei era atraså irezistibil cåtre boalå ¿i s-au îmbrå¡i¿at cu cåldurå. ºinând cont de ideile noastre conven¡ionale despre boalå, asta poate pårea ciudat. Am întrebat clienta „uitându-ne la asta — pe cine reprezintå, de fapt, cancerul?” Ea a råspuns, „pe tata”. Tatål ei murise de tânår. Ceea ce ne aråta constela¡ia era faptul cå ea tânjea profund så-¿i gåseascå drumul înapoi cåtre tatål ei ¿i så se reuneascå cu el. Semnifica¡ia cancerului ¿i obiectivul lui era så o reuneascå cu tatål ei din nou, în moarte. Multe tipuri de psihoterapie cu diferite abordåri ¿i, de asemenea, serviciile medicale nu pot face mare lucru în aceste cazuri, atâta timp cât existå aceastå dorin¡å ¿i ea nu este aduså la luminå. Deci, dinamica în acest context este cå, în interior, clienta spune tatålui ei: ”Te urmez în moarte. Tânjesc atât de tare dupå tine încât prefer så mor, decât så continui så tråiesc fårå tine.” O iubire incredibil de profundå este exprimatå aici. Cancerul nu o sperie, ¿i nici chiar moartea. 261

Bert Hellinger ªi atunci ne punem întrebarea: cum putem ajuta un astfel de client astfel încât aceastå dinamicå så-¿i piardå din for¡å ¿i clientul så ajungå så se deschidå cåtre tratamentul psihoterapeutic ¿i, mai important, cåtre cel medical? În contextul unei asemenea constela¡ii, cer clientei så stea în fa¡a tatålui, så-l priveascå în ochi ¿i så-i spunå: „Te iubesc atât de mult încât îmi doresc så mor ¿i så fiu din nou cu tine.” Ea trebuie så se uite drept în ochii lui. Când face acest lucru ¿i spune: „Vreau så mor din iubire pentru tine” va observa cât de tare este tatål rånit. Pentru cå pårin¡ii î¿i doresc ca ai lor copii, cårora le-au transmis via¡å, så continue så tråiascå cât de mult posibil. A¿a încât clienta, dacå î¿i iube¿te într-adevår tatål, trebuie så îl iubeascå într-un mod diferit. De exemplu, îl poate privi în ochi ¿i spune: „Voi påstra cât de mult posibil darul de via¡å pe care l-am primit de la tine. ªi doar atunci când îmi va veni timpul, te voi urma. Te rog då-mi binecuvântarea ta, dacå eu continui så îmi tråiesc via¡a.” În acest fel, aceea¿i iubire care mai înainte condusese la boalå, acum o sprijinå så-¿i continue via¡a. În acest context mai existå ¿i o altå dinamicå. Haide¡i så presupunem cå tatål mamei clientei a murit de asemenea tânår ¿i cå ea a tânjit så plece dupå el. Copilul vede cå în secret mama lui dore¿te så moarå, ¿i el spune mamei: „Mamå, o voi face eu în locul tåu, astfel ca tu så continui så tråie¿ti.” Aceastå dinamicå nu se restrânge doar la cancer. Joacå un rol important în multe boli ¿i de asemenea în dorin¡a de sinucidere. 262

Un val, un ocean A¿ vrea så revin acum la primul exemplu. Înainte så-¿i înceapå studiile medicale, doctorul, care acum avea tumoare pe creier, a participat la unul din seminariile mele. Era clar încå de atunci cå este în pericol de a se sinucide. L-am întrebat ce se întâmplase în familia lui. ªi ce i-a venit în minte a fost faptul cå, pe când avea numai trei ani i-a spus bunicului såu patern „bunicule, când o så mori ca så faci loc?” Poate un copil de trei ani så gândeascå ¿i så se exprime în acest fel? Nu. Aceasta era o idee care exista deja în familie, în câmpul mai larg al familiei. ªi a putut fi exprimatå de un copil care nu putea så i se opunå. Astfel, el a adunat toate consecin¡ele asociate sentimentului de vinovå¡ie ¿i, mai târziu, de ispå¿ire. ªi atunci, am început så investigåm ce s-a întâmplat în familia lui de s-a ajuns la aceastå situa¡ie. Tatål mamei lui era dentist. A început o rela¡ie cu asistenta lui. Pe måsurå ce rela¡ia avansa, so¡ia lui s-a îmbolnåvit ¿i a murit. Acum, imagina¡i-vå situa¡ia: so¡ul are o aventurå cu o altå femeie ¿i so¡ia lui se îmbolnåve¿te. Cam ce fel de gânduri ar putea avea într-o asemenea situa¡ie? „Când vei muri în sfâr¿it, ca så faci loc?” Poate nu a exprimat niciodatå aceste gânduri, în mod deschis. Poate cå nici måcar nu ¿i-a dorit vreodatå så aibå astfel de gânduri. Dar ele au apårut la suprafa¡å din situa¡ie. În mod cert au fost negate ¿i trecute sub tåcere, dar au reapårut la suprafa¡å ¿i s-au manifestat la nepot. ªi absolut întâmplåtor, ca så mai men¡ionez ceva din ceea ce s-a întâmplat — dupå ce so¡ia lui a murit, 263

Bert Hellinger fiul såu cel mare a fugit cu asistenta ¿i a avut o rela¡ie cu ea. Acest fapt ar putea så vå facå så râde¡i, dar vå spun „ce iubire!” Din respect fa¡å de mama lui, fiul nu i-a îngåduit tatålui så fie în avantaj! La momentul respectiv a pårut cå ceva s-a reparat pentru nepot. El a studiat medicina, s-a cåsåtorit, a avut un copil ¿i a fost fericit. ªi cu toate acestea, cancerul l-a atacat ¿i, din reac¡ia lui, ne putem da seama cå el este încå prins în încurcåtura sistemicå. A¿ vrea så atrag aici aten¡ia asupra unui aspect secret ¿i så-l scot în eviden¡å fåcând o compara¡ie. Când o persoanå este sånåtoaså, se simte bine. Dacå are o con¿tiin¡å curatå, ea se simte încå ¿i mai bine ¿i în armonie cu tot ce o înconjoarå. Sånåtatea semnificå într-adevår — da, suntem în rezonan¡å cu tot ce contribuie la bunåstarea corpului nostru ¿i la bunåstarea lumii noastre. O con¿tiin¡å curatå înseamnå acela¿i lucru. Dar ea înseamnå, în primul rând ¿i înainte de toate — Eu pot apar¡ine familiei mele. O con¿tiin¡å rea, pe care o experimentåm în opozi¡ie cu con¿tiin¡a bunå, nu este în sine rea. Ea pur ¿i simplu este resim¡itå råu. Pentru cå o con¿tiin¡å rea ne obligå , prin natura ei, så ne schimbåm comportamentul, pentru a putea apar¡ine din nou familiei noastre. Putem afirma acela¿i lucru ¿i despre boalå. Când cineva se îmbolnåve¿te, durerea ¿i suferin¡a obligå persoana respectivå så facå orice îi stå în puteri pentru a se face din nou bine. Durerea bolii o obligå så se preocupe de sånåtatea ei. Astfel, sånåtatea ¿i boala sunt într-o rela¡ie una cu cealaltå asemånåtoare celei dintre con¿tiin¡a bunå ¿i con¿tiin¡a rea. 264

Un val, un ocean Acum, dacå ne reîntoarcem la exemplul despre care am vorbit, putem observa cå doctorul s-a îmbolnåvit având o con¿tiin¡å curatå. Altfel, nu ar fi putut så fie atât de fericit. El s-a sim¡it unit, în iubire, cu cineva în fericirea lui, unit cu mor¡ii din familia lui ¿i poate chiar cu bunica lui, care a murit tânårå. O iubire interioarå se manifestå de la sine ¿i este resim¡itå ca o con¿tiin¡å curatå. Deci, în acest context, o con¿tiin¡å curatå este parte a cauzei ce a dus la boalå; ea o condi¡ioneazå ¿i o men¡ine. Dacå doctorul ar fi început så lupte cu boala ¿i ar fi fåcut tot posibilul så se însånåto¿eascå, el nu s-ar mai fi sim¡it conectat interior cu bunica lui, a¿a cum putea s-o facå prin intermediul bolii. Deci, sånåtatea pentru el este legatå cu o con¿tiin¡å rea. Pentru a putea redeveni sånåtos, el trebuie treacå dincolo de limitele acestei con¿tiin¡e. Dar asta presupune o dezvoltare personalå care så ¡inteascå mult mai departe. V-am împårtå¿it pe scurt aceste aspecte astfel încât, dacå voi în¿ivå vå îmbolnåvi¡i sau sunte¡i în contact cu persoane bolnave, så fi¡i capabili så aduce¡i la suprafa¡å aceastå extra-dimensiune pe care o purta¡i în voi ¿i care v-ar putea îndruma spre gåsirea unei solu¡ii.

Anorexia şi bulimia Persoanele anorexice care încep så se simtå mai bine, devin uneori bulimice. Adicå, ele månâncå ¿i apoi vomitå ceea ce au mâncat. Asta reprezintå lupta interioarå între a muri ¿i a råmâne în via¡å. Deci, 265

Bert Hellinger când îndepårtarea de anorexie nu a reu¿it pe deplin, ele månâncå. Ele î¿i spun interior: „Voi råmâne”. Apoi ele vomitå ceea ce au mâncat, ceea ce înseamnå cå-¿i spun în interior: „Voi pleca”. Solu¡ia este pentru copil, dacå dore¿te så vomite mâncarea, så spunå tatålui: „Voi råmâne” ¿i så månânce. *** Existå mai multe dinamici în cazul bulimiei. Ea poate apårea pentru cå o mamå spune copiilor ei „ceea ce primi¡i din partea tatålui vostru nu este bun de nimic. Trebuie så lua¡i numai ce primi¡i de la mine.” ªi atunci copilul ia de la mamå, dar vomitå mâncarea în onoarea tatålui. Asta este una dintre dinamici. Bulimia poate fi vindecatå doar atunci când copilul acceptå ceea ce i-au dat ambii pårin¡i, dar în special ceea ce vine de la tatå. Este ceva foarte obi¿nuit ca un anorexic så devinå bulimic. Atunci, dinamica este diferitå. Anorexia înseamnå: „Vreau så mor.” A mânca înseamnå: „Vreau så tråiesc.” Când bulimicul månâncå, î¿i spune: „Vreau så tråiesc.” Când vomitå ceea ce a mâncat, spune: „Vreau så mor.” Vomitarea este o continuare a anorexiei. Solu¡ia pentru bulimic ar fi så spunå, pur ¿i simplu: „Voi råmâne”. ªi pårin¡ilor, în special tatålui, så-i spunå „Voi råmâne în familie.”

Supraalimentarea şi postul A mânca înseamnå — „Voi råmâne”. A posti înseamnå — „Voi pleca sau voi muri”. Unii oameni månâncå mai mult decât au nevoie, pentru cå se tem cå ar putea så moarå. Când ei simt nevoia så 266

Un val, un ocean månânce mai mult, ei trebuie så-¿i spunå interior: „Voi råmâne.” ªi atunci, probabil cå vor mânca doar atât cât au nevoie. Uneori supraalimentarea este un substitut pentru acceptarea unei persoane, de exemplu, o mamå respinså sau fra¡i mor¡i care au fost uita¡i în familie. Când acea persoanå este acceptatå în inimå, nevoia de supraalimentare înceteazå.

Mâncatul compulsiv Participant: A¿ vrea så spun ceva despre mâncatul compulsiv, pentru cå eu am fost una dintre persoanele care mâncau compulsiv. A¿ vrea så må adresez altor femei care sunt aici ¿i care, de asemenea, månâncå compulsiv. Am citit într-o carte cå ar putea func¡iona dacå mi l-a¿ imagina pe tata luându-må în poalå ¿i hrånindu-må. Tatål meu nu a fåcut niciodatå asta, ¿i asta m-a fåcut så realizez cât de mult mi-a¿ fi dorit så am un tatå care så må ia în poala lui ¿i så må hråneascå. Mi-am imaginat cå se întâmplå acest lucru ¿i asta mi-a fåcut bine. Nu am mai mâncat compulsiv. Când le-am spus ¿i altora în grupul de suport din care fåceam parte, ei au spus cå nu este cu putin¡å una ca aceasta, pentru cå odatå ce e¿ti o persoanå care månâncå compulsiv, a¿a vei råmâne pentru totdeauna. Dar pentru mine iatå, au trecut deja mai mul¡i ani — ¿i nu mai månânc compulsiv. Asta nu mai reprezintå o problemå pentru mine. A fost minunat cå am primit acest sfat: „imagineazå-¡i cå stai pe genunchii tatålui tåu, este ora mesei, to¡i sunt la maså ¿i imagineazå-¡i cå el te hråne¿te.” 267

Bert Hellinger

Alergiile Am o teorie legatå de dinamica sistemicå ce se aflå care stå în spatele alergiilor. Alergiile sunt într-o foarte mare måsurå legate de o mi¿care întreruptå, fie cåtre mama, mai ales cåtre mamå ¿i, uneori, cåtre tatå.

Astmul Hellinger: Cåtre un client Loialitatea fa¡å de mamå produce astm. Client: Poate fi ¿i din loialitatea fa¡å de tatå. Nu ¿tiu. Hellinger: Este pentru mamå. Loialitatea pe care o sim¡i este fa¡å de mamå, iar vindecarea vine de la tatå. Participant: Observa¡i acest lucru atât la fetele care au astm, cât ¿i la båie¡i? Hellinger: Ceea ce am spus nu este o regulå generalå. Este legatå în mod direct de acest sistem. Astmul este, de obicei, un rezultat al unei mi¿cåri întrerupte. Oamenii care au astm nu pot respira. Ei nu se pot mi¿ca cåtre cineva. De aceea încerc så aflu cåtre cine a fost mi¿carea întreruptå. Cåtre client În cazul tåu, mi¿carea întreruptå a fost în mod evident cåtre tatå.

Depresia Hellinger: Depresia se instaleazå de regulå atunci când unul dintre pårin¡i este exclus. În acest caz, mama este excluså pentru cå este bolnavå, ceea 268

Un val, un ocean ce creeazå un sentiment de gol. În loc så o ia în inimå, copilul î¿i face griji pentru mamå. Depresia este întotdeauna un sentiment de gol, nu de triste¡e. ªi mama nu are suficientå putere în inima ei så-l sprijine pe copil. Spa¡iul gol, în acest caz, nu poate fi umplut decât prin acceptarea mamei. Cåtre client Acum ¡i-e clar cum poate fi vindecatå depresia? Client: Da. Prin a ¿ti unde apar¡in. Hellinger: Trebuie så-¡i accep¡i mama în inima ta. ªi, cu mama în inimå, trebuie så te întorci spre so¡ul ¿i copiii tåi. Asta este solu¡ia. Mama umple golul. Accept-o a¿a cum este cu boala ei, ca pe un tot. Client: Mul¡umesc. Hellinger: Înclinå-¡i u¿or capul. A¿a e bine. Spune: „Te iau ca pe mama mea”. Client: Te iau ca pe mama mea. Hellinger: Tu e¿ti cea potrivitå. Clientul: Tu e¿ti cea potrivitå. Hellinger: Singura. Clientul: Singura. Hellinger: ªi cea mai bunå. Client: ªi cea mai bunå. Hellinger: Cum sim¡i asta? Client: Ca pe o u¿urare. Hellinger: Exact. Asta este vindecarea depresiei, când pårintele care a fost exclus capåtå un loc în inima ta. Când unul din pårin¡i este bolnav, când mama are probleme atât de serioase, copilului îi este teamå cå acceptându-¿i mama, odatå cu ea acceptå 269

Bert Hellinger ¿i boala ¿i problemele ei. Dar, pårin¡ii sunt doar un bårbat ¿i o femeie care transmit ceea ce au primit din spate. Ceea ce vine prin pårin¡i, vine de departe ¿i merge dincolo de copii. Când copiii acceptå ceea ce vine la ei pe de-a-ntregul atunci, în mod curios, lucrurile de care le era teamå råmân în afarå. Situa¡ia este totu¿i diferitå în cazul bolilor ereditare. În acest caz mo¿tenim ¿i ceea ce este grav ¿i serios. Boala este pre¡ul vie¡ii. Consim¡im atât vie¡ii, cât ¿i pre¡ului ei, în mod egal. Dar, când într-adevår ne acceptåm pårin¡ii în totalitatea lor, ceea ce vine cåtre noi ne då for¡å. Restul råmâne în afarå. Oamenii nu devin pårin¡i pentru cå sunt oameni buni sau oameni råi sau pentru cå sunt sånåto¿i sau bolnavi, ci pentru cå ei î¿i îngåduie så-¿i consume rela¡ia. Asta duce la maternitate ¿i paternitate. Boala nu are nimic de-a face cu asta. Este vorba de împlinirea vie¡ii. Când o persoanå î¿i acceptå pårin¡ii în totalitatea lor, în aceastå luminå, atunci acelei persoane lucrurile îi merg din plin. Aceastå acceptare este smeritå. Ea este înso¡itå de o u¿oarå înclinare a capului. Cåtre client Înclinå-te un pic mai mult. A¿a. Exact.

Dinamicile de familie şi psihozele Ceea ce urmeazå este introducerea unei documentåri a muncii mele cu pacien¡ii psihotici, care a apårut cu titlul „Iubirea pe muchie de cu¡it”. În introducerea acestei lucråri, pe care o consider importantå, am strâns cele mai recente experien¡e pe aceastå temå. 270

Un val, un ocean În ultimii ani am dobândit o în¡elegere tot mai mare a dinamicilor din familiile psihoticilor ¿i le-am verificat în cadrul unui seminar dedicat acestei teme. Douå metode ¿i-au dovedit, în principal, utilitatea.

Constelaţiile de familie Prima metodå este cea a constela¡iilor de familie, cu care lucrez ¿i în care am acumulat experien¡å în ultimii douåzeci de ani. Într-o constela¡ie, membrii importan¡i ai unei familii sunt reprezenta¡i cu ajutorul altor oameni. Cu ajutorul acestor reprezentan¡i, atât prezentul cât ¿i trecutul devin vizibile, astfel încât nu numai cei în via¡å, ci ¿i cei mor¡i sunt prezen¡i în poveste, iar destinul lor iese la luminå. Chiar înainte ca terapeutul så-i întrebe pe reprezentan¡i cum se simt, tabloul de ansamblu ini¡ial al constela¡iei dezvåluie legåturi de care clientul nu era con¿tient pânå acum. De exemplu, dacå unul dintre reprezentan¡i prive¿te spre podea, putem avea încredere cå el cautå pe cineva care a murit. Dacå to¡i reprezentan¡ii se uitå în aceea¿i direc¡ie, asta indicå cå cineva din familie a fost uitat sau exclus. Acest tablou de început se dezvoltå pe parcurs prin rearanjåri ¿i extindere, permi¡ând revelarea imaginii unei solu¡ii pentru familie, solu¡ie ce permite a¿ezarea fiecåruia pe locul lui. În plus fa¡å de aceastå imagine a solu¡iei, la sugestia terapeutului, sunt desfå¿urate anumite ritualuri sau sunt rostite anumite afirma¡ii vindecåtoare care faciliteazå ¿i amplificå for¡a solu¡iei. Ritualurile se pot referi la o înclinare adâncå 271

Bert Hellinger sau retragere ¿i întoarcerea cu spatele, pentru a låsa trecutul în urmå. Întoarcerea cu spatele se face numai atunci când membrul de familie care a fost implicat într-un destin încårcat îl confruntå ¿i se împacå cu el; sau când un membru al familiei care se învinovå¡e¿te de ceva stå alåturi de vinovå¡ia lui ¿i de consecin¡ele care decurg din ceea ce a fåcut.

Mişcările sufletului A doua metodå de abordare o numesc mi¿cårile sufletului. Am observat cå, atunci când reprezentan¡ii sunt profund centra¡i, ei sunt prin¿i în ni¿te mi¿cåri pe care nu le pot controla. Acest lucru este posibil atunci când terapeutul se retrage suficient de mult ¿i are încredere în for¡ele mai profunde ale sufletului. Adesea nu este nevoie ca terapeutul så spunå ceva, pentru cå mi¿cårile reprezentan¡ilor aduc la luminå ceva care duce la solu¡ie; o solu¡ie care nu ar fi putut fi anticipatå de nici unul dintre participan¡i. A¿teptarea acestor mi¿cåri ale sufletului ¿i încrederea în ele s-a dezvoltat gradual din practica constela¡iilor de familie. Constela¡iile devin mai concentrate ¿i capåtå profunzime datoritå mi¿cårilor sufletului. Constela¡iile ¿i mi¿cårile sufletului se presupun ¿i se completeazå reciproc. Pentru a lucra cu mi¿cårile sufletului este necesar un nivel mai înalt de centrare. Asta cere ca prejudecå¡ile så fie låsate deoparte. Individul care lucreazå cu aceastå metodå trebuie så se lase purtat de fluxul care vine dinafarå ¿i în acela¿i timp så fie pregåtit så sesizeze orice semnal vizibil care apare la 272

Un val, un ocean moment dat. Trebuie så aibå încredere în necunoscut. Asta presupune o ¿i mai mare retragere, comparativ cu constela¡iile de familie, atât din partea terapeutului cât ¿i din partea reprezentan¡ilor. Pe de altå parte, dacå te la¿i pradå impulsului de a interfera, po¡i afecta foarte tare procesul. Deci, reprezentan¡ii au în mod clar o mai mare responsabilitate cåtre client atunci când se lucreazå cu mi¿cårile sufletului, decât în constela¡iile de familie. Reprezentan¡ii laså deoparte experien¡ele sau ceea ce î¿i amintesc din constela¡iile anterioare ¿i se ab¡in de la orice interpretare a ceea ce percep în ei în¿i¿i. Dacå î¿i iau în serios rolul de reprezentant, ei vor spune ¿i vor sugera doar ceea ce pare a fi esen¡ial. Adesea reprezentan¡ii simt rapid ceva — o emo¡ie poate — sau se simt mi¿ca¡i pur ¿i simplu datoritå faptului cå au fost ale¿i. Dar acestor mi¿cåri nu trebuie så li se dea curs imediat. Reprezentantul trebuie så a¿tepte pânå când impulsul devine irezistibil ¿i abia apoi se pot låsa condu¿i de mi¿care. Îmi imaginez cå acest mod de a lucra îi poate confuza pe oameni la început, pentru cå poate da na¿tere neîn¡elegerilor. Dar grija care apare nu este legatå atât modul de lucru în sine, cât de interpretårile ¿i concluziile finale care par så rezulte din ele, ¿i care sunt aduse la luminå prin intermediul mi¿cårilor sufletului. Aceste concluzii necesitå verificare constantå a efectelor pe care ele le produc. Deci, ceea ce am dedus din cazuri concrete despre mi¿cårile sufletului trebuie în¡eles doar ca o imagine ale cårei profunzimi trebuie în mod necesar så 273

Bert Hellinger råmânå ascunse. Ceea ce apare în luminå aici poate permite ¿i alte interpretåri. În orice caz, oricine are siguran¡a unor interpretåri trebuie så se asigure cå verificå efectele lor asupra clientului.

Iubirea Ceea ce a devenit cel mai clar în lucrul cu pacien¡i psihotici este loialitatea ¿i iubirea lor pentru familie ¿i faptul cå ei sunt pregåti¡i så preia asupra lor consecin¡ele care decurg din destine greu încårcate ¿i vinovå¡ia din genera¡iile anterioare. Pentru cå aceastå iubire este atotcuprinzåtoare, înglobându-i chiar ¿i pe cei care sunt în mod ireconciliabil în opozi¡ie, cum ar fi victimele ¿i agresorii lor, (care au devenit conecta¡i prin intermediul evenimentelor), apare un conflict între iubirea pacientului pentru unul din membrii familiei ¿i iubirea pentru ceilal¡i. Åsta este unul din motivele nebuniei psihotice.

Soluţia Pentru a scåpa de aceastå nebunie trebuie så încerci ¿i så atingi un nivel superior, unde ceea ce este ireconciliabil se reconciliazå de la sine. Chiar ¿i în via¡a noastrå de zi cu zi întâlnim contradic¡ii care råmân nerezolvate. Cred cå cea mai mare contradic¡ie dintre toate este totu¿i, între ceea ce este con¿tiin¡a personalå con¿tientå ¿i con¿tiin¡a colectivå incon¿tientå — pentru cå noi decidem conform con¿tiin¡ei personale cine poate apar¡ine ¿i 274

Un val, un ocean cine nu. Ea permite drept de membru celor care respectå standardele familiei ¿i care astfel, au dreptul la o con¿tiin¡å curatå. ªi refuzå dreptul de membru acelora care încalcå regulile ¿i care astfel, nu au o con¿tiin¡å curatå. ªi totu¿i, în acela¿i timp, con¿tiin¡a colectivå interzice excluderea unui membru al familiei. A¿a încât, atunci când excludem cu inocen¡å pe cineva, sub influen¡a con¿tiin¡ei personale, devenim vinova¡i conform con¿tiin¡ei colective. Nu sim¡im asta ca pe o con¿tiin¡å încårcatå. Dar, sub presiunea con¿tiin¡ei colective, ne comportåm astfel încât încercårile noastre de a råmâne inocen¡i sunt sortite e¿ecului. Aceastå contradic¡ie este fundamentul oricårei tragedii întâlnite — atât în literaturå, cât ¿i în familie. Pentru public, tragedia con¡ine ceva nebunesc, pentru cå privit dinafarå, comportamentul eroului pare orb ¿i lipsit de sens. Pentru a scåpa de o încurcåturå sistemicå este nevoie så i se dea întâietate con¿tiin¡ei colective fa¡å de con¿tiin¡a personalå, prin în¡elegerea efectelor sale. Asta înseamnå cå inocen¡a con¿tiin¡ei personale trebuie sacrificatå în favoarea con¿tiin¡ei colective. În acest fel, aceia care, sub influen¡a con¿tiin¡ei personale, au fost exclu¿i, sunt repu¿i în drepturi ¿i aceia care, sub influen¡a con¿tiin¡ei personale se simt superiori, se supun unei legi superioare conform cåreia inocen¡a lor se dovede¿te a fi naivå ¿i lipsitå de for¡å. Dar ¿i con¿tiin¡a colectivå face demarca¡iile ei. Ea separå pe cel nåscut mai târziu de cel nåscut mai 275

Bert Hellinger devreme, dacå cel nåscut mai târziu se pozi¡ioneazå deasupra celui nåscut înaintea lui — de exemplu - ¿i dore¿te så-¿i schimbe destinul sau så ispå¿eascå pentru vinovå¡ia celuilalt. În acest sens, iubirea pacien¡ilor psihotici este nepotrivitå pentru cå ceea ce î¿i doresc så dobândeascå prin aceastå iubire este zådårnicit de con¿tiin¡a colectivå. Asta este o parte din suferin¡a lor. Pentru a gåsi aici o solu¡ie, cred cå trebuie atins un nivel care så depå¿eascå ambele con¿tiin¡e, un nivel în care mi¿cårile sufletului dirijeazå. La acest nivel toatå lumea, buni ¿i råi, agresori ¿i victime, tineri ¿i båtrâni — se simt purta¡i de un suflet comun. Acest suflet îi cuprinde pe to¡i, indiferent de meritele personale ¿i vinovå¡ia personalå ¿i dincolo de orice pretind sau permit con¿tiin¡a personalå sau cea colectivå. ªi la acest nivel, to¡i, de¿i uni¡i, råmân individualitå¡i. Când suntem într-adevår în armonie cu acest suflet comun, putem încredin¡a fiecare persoanå destinului ei, cu respect — destin care trebuie acceptat ¿i îndeplinit fårå a-i împovåra pe ceilal¡i în mod nemåsurat. Sufletul comun îi cuprinde, în mod egal, atât pe cei vii, cât ¿i pe cei mor¡i. Asta înseamnå cå nu numai cei vii trebuie så î¿i accepte destinul, ci ¿i cei mor¡i. ªi dacå îi încredin¡åm pe cei mor¡i destinului lor ¿i vinovå¡iei lor, luptei lor de a în¡elege cå sunt mor¡i, ei nu se mai pot agå¡a de noi. Aceastå agå¡are a celor mor¡i de membrii råma¿i în via¡å ai familiei este adesea manifestatå în cazul pacien¡ilor psihotici. Eliberarea celor vii de cei mor¡i este dobânditå 276

Un val, un ocean când îi onoråm pe cei mor¡i ¿i, împreunå cu ei, ne înclinåm în fa¡a a ceva mai mare, în fa¡a cåruia ne supunem. Recunosc cå aceste idei sunt controversate. Dar dacå ele contribuie la gåsirea unei solu¡ii pentru pacien¡ii psihotici ¿i nu numai pentru ei, ci ¿i poate pentru noi ceilal¡i, atunci ele nu vor mai pårea atât de îndråzne¡e.

Mişcarea întreruptă Mi¿carea întreruptå timpuriu este baza apari¡iei nevrozei. Asta este o sugestie îndråznea¡å dar, în punctul în care o mi¿care timpurie cåtre mamå este întreruptå, copilul devine temåtor ¿i se înfurie. Aceastå furie este cealaltå fa¡å a iubirii. Dacå copilul nu ar iubi, el nu s-ar putea înfuria. Copilul se înfurie pentru cå î¿i iube¿te mama foarte mult ¿i are foarte multå nevoie de ea. Dupå separare, când mama dore¿te så meargå din nou spre copil, copilul se întoarce cu spatele, pentru cå este supårat pe mamå. A¿a încât, mi¿carea cåtre ea continuå så råmânå întreruptå, ¿i este de fapt întåritå, ¿i nu î¿i atinge scopul. Când o persoanå a cårei mi¿care cåtre mamå sau cåtre tatå a fost întreruptå, dore¿te mai târziu så se mi¿te cåtre o altå persoanå, în mod special un partener, acea persoanå simte în corpul såu amintirea întreruperii timpurii, ¿i durerea provenitå din ea iese la suprafa¡å din nou. Acum, în loc så se mi¿te cåtre cealaltå persoanå, el devine prizonierul unui cerc vicios. În momentul în care mi¿carea ar putea apårea, el se întoarce fie la stânga fie la 277

Bert Hellinger dreapta ¿i persoana sfâr¿e¿te în acela¿i loc. Aici sunt retråite furia ¿i anxietatea, iar persoana se întoarce din nou, ajungând în acela¿i loc. Aceastå mi¿care circularå este specificå comportamentului nevrotic. Solu¡ia pentru nevrozå este terminarea cu succes a mi¿cårii întrerupte, cu alte cuvinte, mi¿carea trebuie låsatå så î¿i atingå scopul. Pårin¡ii pot face acest lucru cu copiii lor mici, dacå sunt con¿tien¡i de solu¡ie. Ei ¡in strâns la piept copilul, dar cu iubire, pânå ce rezisten¡a întâmpinatå slåbe¿te ¿i copilul devine lini¿tit. Adul¡ii pot face asta în terapie dacå întâlnesc un terapeut care ¿tie så facå acest lucru ¿i are încredere så o facå. Uneori, o persoanå poate face singurå acest lucru, dacå este capabilå så se întoarcå, printr-o mi¿care interioarå, în acel loc timpuriu ¿i, în starea de copil, se så mi¿te cåtre pårinte, pânå ce ajunge în bra¡ele pårintelui ¿i mi¿carea e încheiatå cu succes, iar copilul din adult se lini¿te¿te.

Ce conduce la nevroză La momentul întreruperii existå fie furie oarbå, fie disperare. În acest punct copilul se teme så se mi¿te înainte ¿i, în schimb, începe o mi¿care circularå. Aceastå mi¿care aduce copilul înapoi, în acela¿i punct. Asta este nevroza. Este o mi¿care circularå. Solu¡ia este de a continua mi¿carea întreruptå pânå când obiectivul ei este atins, adicå mama este regåsitå, în loc så se lupte cu problema care a dus la nevrozå ¿i så råmânå blocat. Altfel, terapeutul nu va face altceva decât så se învârtå în cerc împreunå cu 278

Un val, un ocean clientul. Solu¡ia este ca acel copil de odinioarå så-¿i regåseascå drumul cåtre mama sau cåtre tatål de odinioarå. ªi atunci problemele nevrotice vor înceta.

A muri dând naştere unui copil Hellinger: Când o femeie moare la na¿terea unui copil, în familie apare o fantezie: bårbatul este responsabil de moartea ei pentru cå nu a avut autocontrol. Deci, moartea ei este în¡eleaså ca fiind o crimå. Atunci, al¡ii simt nevoia så ispå¿eascå sau så moarå în numele acestui incident. În consecin¡å, existå sinucideri sau accidente în familie, uneori chiar peste genera¡ii, în special în rândul bårba¡ilor. Dar, dacå reprezin¡i asta într-o constela¡ie, vezi cå femeia nu-i poartå nici un fel de ranchiunå bårbatului. Ea este con¿tientå de partea sa ¿i con¿tientå cå, prin consumarea iubirii, î¿i asumå ¿i riscurile ¿i consecin¡ele. Când acest lucru este recunoscut, atunci moartea dând na¿tere unui copil nu mai sperie pe nimeni din genera¡iile ulterioare. Atunci, ei se pot înclina în fa¡a femeii care a murit ¿i pot primi for¡å de la ea. Cåtre un client Pentru tine, cred cå ar fi de folos så te întinzi lângå ea. Po¡i så î¡i imaginezi cum asta î¡i då for¡å? Client: Nu am cunoscut-o, dar m-am gândit la ea foarte mult, chiar fårå så o fi cunoscut. Hellinger: Asta este bine. Acum trebuie så te gânde¿ti la ea ca la cineva prietenos cu tine, care va fi binevoitor cu tine dacå permi¡i lucrurilor så meargå spre bine. E¿ti de acord? 279

Bert Hellinger Client: Da. Participant: Ceea ce am observat este cå un copil, al cårei mamå a murit dându-i na¿tere, se simte foarte vinovat. Dacå bårbatul supravie¡uitor este våzut drept criminal, ce se întâmplå cu copilul supravie¡uitor? Hellinger: Copilul supravie¡uitor are un destin foarte greu. Ar fi de ajutor dacå acel copil î¿i acceptå via¡a la pre¡ul întreg la care a primit-o, cu alte cuvinte, cu pre¡ul mor¡ii mamei sale. Dar pu¡ini îndråznesc så facå asta, la a¿a pre¡ plåtit. Un terapeut poate probabil ac¡iona ca un facilitator ¿i så stea alåturi de copil. Åsta este un lucru. Celålalt lucru este cå, adesea, copilul dore¿te så-¿i urmeze mama în moarte ¿i atunci se îmbolnåve¿te sau se gânde¿te la sinucidere. În acest caz sugerez copilului så-¿i imagineze cum s-ar sim¡i mama lui, dacå el ar muri doar pentru a o urma în moarte. Cum s-ar sim¡i mama dacå ar ¿ti acest lucru? Atunci copilul ar putea vedea cå darul mamei, pe care ea l-a plåtit cu via¡a, ar fi irosit dacå el ar muri. Atunci când copilul acceptå via¡a sa tocmai pentru cå a fost nevoie de un asemenea pre¡ uria¿, el simte nevoia puternicå så echilibreze situa¡ia. Dar, în loc så echilibreze aceastå situa¡ie în sens negativ, el ar putea fi capabil så facå ceva grandios cu via¡a lui, ajutat de energia care vine din amintirea mamei ¿i a pre¡ului pe care ea l-a plåtit. Atunci, mama poate fi împåcatå cu moartea ei. Sau, cel pu¡in a¿a îmi imaginez, având în vedere cå ea vede cå al ei copil a fåcut ceva bun cu via¡a lui. Astfel, mama î¿i are ¿i ea partea ei în via¡a copilului ¿i în binele care decurge din ea. 280

Un val, un ocean

Iubirea înţeleaptă şi iubirea magică Într-o constela¡ie este u¿or de våzut ce anume duce la boalå ¿i cum energia pozitivå are un efect vindecåtor asupra întregii familii. În vindecare existå o tranzi¡ie de la un nivel arhaic de gândire ¿i sim¡ire la un nivel de cunoa¿tere. La un nivel arhaic iubirea copilului urmeazå regula: ”iubirea înseamnå cå voi deveni asemenea ¡ie” sau „iubirea înseamnå cå o fac eu pentru tine”. La un nivel magic, noi credem de asemenea, cå a suferi de unul singur este suficient. Nimic altceva nu mai trebuie fåcut. Doar prin intermediul suferin¡ei ¿i al mor¡ii, ceilal¡i pot fi salva¡i. Deci, destinul rezultat din ceva råu este råsplåtit tot cu råu, în speran¡a cå, cumva, ceva va ie¿i bine. Acesta este un mod magic de a gândi. Este nevoie înså de aceea¿i iubire pentru a gåsi o solu¡ie. Dar, de data asta este una în¡eleaptå ¿i cunoscåtoare. Ea trece dincolo de magie. ªi îi cuprinde pe to¡i. Semnifica¡ia ei este: „ne este tuturor permis så råmânem. To¡i avem dreptul de a apar¡ine” ¿i „lucrurile pot merge înspre bine, pentru cå cei care au fost înaintea noastrå ¿i au murit sunt respecta¡i ¿i onora¡i.” Participant: Mai am una sau douå întrebåri. Spune¡i cå un copil moare în locul mamei. Pentru pårin¡i, copilul råmâne întotdeauna copil deci, el moare ca ¿i copil sau ca adult? Când aud — copilul moare — må gândesc cå moare la vârsta de opt sau zece ani sau când e pre¿colar. Poate înså så moarå ¿i ca adult? 281

Bert Hellinger Hellinger: Aceasta este o întrebare importantå ¿i în¿elåtoare. Freud ¿tia deja cå subcon¿tientul nu recunoa¿te dimensiunea timp. Copilul moare atât ca ¿i copil, cât ¿i ca adult. ªi mor¡ii nu sunt mor¡i în ceea ce-l prive¿te pe copilul din noi ¿i în ceea ce prive¿te subcon¿tientul nostru. Deci, un copil va încerca så-¿i salveze tatål de la moarte, chiar ¿i dacå tatål este deja mort de multå vreme. În cazul anorexiei pute¡i vedea uneori acest lucru. De exemplu, o anorexicå în vârstå de ¿aisprezece ani, al cårei tatå a murit când ea avea trei ani, îi spune în interior tatålui: „Mai bine a¿ fi dispårut eu în locul tåu, dragå tatå.” Copilul din ea nu recunoa¿te dimensiunea timp, iar tatål încå tråie¿te pentru ea, chiar ¿i dupå ce a murit”.

Respectul pentru limite În familii existå o dinamicå potrivit cåreia o persoanå ar putea så poarte ceva pentru o alta. Câteodatå, când persoana se elibereazå din aceastå dinamicå, un alt membru al familiei i-ar putea lua locul. Cel care s-a eliberat, în sensul bun al cuvântului, nu-l poate ajuta pe celålalt, ci trebuie så a¿tepte ¿i så aibå încredere cå cealaltå persoanå va avea, de asemenea, acela¿i insight pe care ea înså¿i l-a primit. Deci, fiecare trebuie så î¿i accepte propria solu¡ie cu smerenie. Apoi persoana respectivå a¿teaptå ¿i sperå ca ceva bun så vinå ¿i la celålalt. Acest fapt „de a te înfrâna” deschide mult mai multe posibilitå¡i pentru ceilal¡i membri ai familiei, decât implicarea. 282

Un val, un ocean Peste toate, experien¡a ne spune: dacå întradevår doresc så ajut pe cineva ¿i asta îmi face bine, asta îl va face pe celålalt så se simtå slab, iar solu¡ia ar fi zådårnicitå. Dacå voi rezista presiunii de a må sim¡i bine ¿i må înfrânez, chiar dacå asta cere de la mine mai mult efort, energia pe care o degaj va face bine celeilalte persoane. Înfrânarea are un efect vindecåtor. Este o înfrânare preocupatå, cu iubire ¿i for¡å. Un bårbat dintr-un grup mi-a spus la un moment dat cå era îngrijorat în legåturå cu fiul såu, care încå nu avusese o rela¡ie cu vreo femeie. L-am rugat så verifice interior, în sufletul lui, dacå grija lui îi dådea fiului såu for¡å sau curaj så construiascå o rela¡ie, sau dimpotrivå. ªi dintr-o datå a realizat cå grija lui ståtea în calea fiului såu. ªi îi slåbea din for¡å.

Iluzia auto-realizării Copiii sunt lega¡i de pårin¡ii lor printr-o iubire profundå. Ei se abandoneazå în fa¡a a ceea ce vine de la pårin¡i ¿i în fa¡a a ceea ce pårin¡ii cer de la ei. Dacå un copil percepe cå pårin¡ii se vor sim¡i mai bine dacå el pleacå, atunci el va pleca bucuros. ªi când devine clar cå pårin¡ii doresc så ispå¿eascå pentru ceva, orice ar fi acel ceva, atunci copiii vor lua acel ceva asupra lor cu plåcere, cu iubire, ¿i chiar cu pre¡ul propriei vie¡i. Adesea pårin¡ii, sau oamenii în general, considerå cå de¡in controlul vie¡ilor lor. Ei cred cå-¿i ¡in propria fericire în mâini ¿i pot face orice doresc cu ea. O femeie crede cå dacå î¿i dore¿te så aibå o 283

Bert Hellinger fiicå, ea poate så aibå o fiicå numai a ei, ¿i cå acest lucru se va întâmpla numaidecât, la dorin¡a ei. Sau, cå se poate separa de partenerul ei justificând acest lucru prin a-¿i spune sie¿i: „acesta este lucrul potrivit de fåcut acum. Este ceva ce fac pentru mine, pentru cå nu mai pot face fa¡å acestei situa¡ii.” ªi ea presupune cå el va accepta aceste lucruri din partea ei, fårå så existe vreo repercusiune. Doar cå, asta face abstrac¡ie de faptul cå noi to¡i suntem prin¿i într-o re¡ea în care cu to¡ii suntem egali ca mårime ¿i avem drepturi egale ¿i nimeni nu poate avea control asupra celuilalt ¿i så spunå: ”nu vreau så må mai confrunt cu felul în care e¿ti tu. Vreau doar så må preocup de propria mea dezvoltare.” Asta nu va func¡iona. Consecin¡ele nu dispar doar pentru faptul cå avem justificåri pentru fapte. Are consecin¡e negative în sensul în care copii vor plåti pentru asta. Adesea pårin¡ii se simt mai bine dupå aceea, dar copiii iau asupra lor vinovå¡ia ¿i dorin¡a de a o ispå¿i. Pentru terapeut este important så empatizeze cu copiii, nu cu pårin¡ii. Numai atunci el este cu adevårat serios. ªi aici este vorba de o problemå serioaså. O så vå dau un exemplu.

Copiii cu handicap sever Cu pu¡in timp în urmå a avut loc la Heidelberg o conferin¡å cu tema fundamentalismului ¿i a liberului arbitru. Un expert în etica ¿tiin¡ei a fost invitat din Australia — un bårbat care a sugerat ca acelor copii care sunt incapabili så ducå o via¡å independentå så li se permitå så moarå, de vreme ce ideea noastrå 284

Un val, un ocean despre justi¡ie acum permite acest lucru. Am sosit la aceastå conferin¡å cu o zi mai târziu ¿i a¿teptam în fa¡a holului. Cineva de la televiziunea germanå m-a rugat så îmi exprim opinia în legåturå cu aceastå controverså. Am råspuns cå o voi face. Apoi am spus, „în toatå aceastå discu¡ie, aspectul peste care s-a trecut cu vederea este cå un copil care a fost adus pe lume este membru al unei familii, ¿i când acestui copil i se permite så moarå, acest fapt afecteazå întreaga familie ¿i în special pe ceilal¡i copii. Ei se vor sim¡i presa¡i så îl urmeze pe acest copil ¿i så ispå¿eascå pentru excluderea lui. M-am tot gândit la aceastå idee ceva vreme, ¿i am ajuns la concluzia cå, dacå un copil nu este capabil så tråiascå independent, el nu trebuie ¡inut în mod artificial în via¡å, ci trebuie så i se permitå så moarå — dar înconjurat de familie, cu toatå familia în jurul patului såu. ªi atunci, acolo sunt ¿i seriozitatea ¿i iubirea ¿i durerea”. Acum câ¡iva ani o femeie care avea o formå de cancer numitå Limfomul Hodgkin a participat la unul dintre seminariile mele. Ea mi-a descris cum una din surorile ei fusese total handicapatå. Ea a suferit mai multe handicapuri, spre exemplu, la o zi dupå na¿tere, a orbit. Mama ei ¿i-a våzut fiica doar imediat dupå na¿tere. Apoi, copilul a fost dus într-un orfelinat ¿i a murit opt luni mai târziu. Când aceastå femeie a fost diagnosticatå cu cancer, primul ei gând a fost: „nu voi fi înmormântatå lângå so¡ul meu.” Åsta este un gând straniu. Cancerul în sine nu o speria. Ea se gândea cå va muri 285

Bert Hellinger ¿i a început så î¿i caute un mormânt. Primul ei gând a fost legat de un mormânt în curtea bisericii, pentru cå oamenii vin acolo în fiecare duminicå så îngrijeascå mormintele. Dacå ar fi înmormântatå acolo, atunci din când în când cineva va veni la mormântul ei, så îl îngrijeascå. Nu dorea så fie înmormântatå departe de al¡i oameni. A luat de asemenea în considerare posibilitatea de a cumpåra un mormânt împreunå cu un prieten. ªi când mama ei a venit în vizitå, ea i-a spus cå ar vrea så fie înmormântatå în mormântul familiei. Mama ei a respins ideea cu scuza cå nu era suficient loc pe cruce pentru numele ei. Asta mi s-a pårut o afirma¡ie atât de neverosimilå ¿i ira¡ionalå încât am întrebat femeia: „cine, cu adevårat, nu are loc în mormânt?” Ea a råspuns: „Eu”. Am repetat întrebarea. „Pentru cine nu mai este loc?” Ea a råspuns: „Nu mai este loc pentru mine.” ªi atunci i-am spus: „nu mai este loc pentru sora ta.” ªi atunci i-a devenit clar dintr-o datå cå ea cåuta un mormânt pentru sora ei. Atunci am rugat-o så îi spunå surorii moarte: „dragå sorå, må voi întinde lângå tine.” A fost profund mi¿catå ¿i acum a fost capabilå så-i dea surorii ei un loc în inima ei. Iubirea ei ¿i-a îndeplinit scopul. Asta se întâmplå într-o familie în care este refuzat locul unui copil handicapat. Trebuie så aborda¡i cu multå aten¡ie astfel de cazuri.

Boala şi echilibru Hellinger A¿ vrea så spun ceva despre bine ¿i råu: 286

Un val, un ocean Binele înseamnå: am mai mult drept decât tine Råul înseamnå: ai mai pu¡in drept decât mine. Inocen¡a înseamnå: am mai mult drept decât tine. Vinovå¡ia înseamnå: ai mai pu¡in drept decât mine. Sistemele de familie func¡ioneazå la un nivel foarte profund al impar¡ialitå¡ii. ªi ori de câte ori må ridic deasupra altcuiva, pun durerea mea înaintea celei a altuia sau consider cå via¡a lui este în mâinile mele, fårå så-i iau în considerare ¿i fårå så îi respect pe ceilal¡i; sufletul meu fuge de acest lucru ¿i încearcå så restabileascå echilibrul. Iatå de ce vindecarea începe întotdeauna cu onorarea oamenilor cårora le-am fåcut ceva sau pe care i-am eliminat din via¡a mea, de¿i ei fac parte din ea. Onorându-i a¿a cum li se cuvine, echilibrul este restabilit ¿i binele poate urma.

Incestul Hellinger: În privin¡a incestului între tatål vitreg ¿i fiica vitregå dinamica este adesea, legatå de faptul cå echilibrul nu a fost stabilit. Deci, femeia se cåsåtore¿te cu un bårbat, aduce cu ea în aceastå cåsåtorie pe fiica ei, ¿i se a¿teaptå ca bårbatul så fie tatål acestei fiice, de¿i nu el este tatål. Iar când el are grijå de fiicå, ea nu apreciazå asta ¿i nici nu în¡elege cå el nu trebuie så facå asta, pentru cå nu are nici o obliga¡ie. Copilul are un alt tatå. ªi în acest fel, el då 287

Bert Hellinger mai mult decât prime¿te. Existå o dinamicå secretå în jurul echilibrului care se manifestå sub forma incestului ¿i este provocatå de mamå. Se întâmplå incon¿tient, fårå ca femeia så vrea asta. Femeia ¿tie despre asta, dar nu intervine, pentru cå este o nevoie secretå. ªi fata consimte în secret la asta. Clientå: M-am apårat împotriva acestui lucru, dar mama mea nu m-a sprijinit. Hellinger: Exact. Nu te-a sprijinit. Solu¡ia este så îi spui mamei tale „mamå, ¿tiu cå e nevoie de asta.” ªi atunci responsabilitatea este a ei. Copilul nu o mai poartå. Cåtre reprezentanta clientei: Spune-i-o. Reprezentanta clientei: Mamå, ¿tiu cå este necesar. Hellinger: „ªi o fac cu plåcere pentru tine.” Reprezentantå: ªi o fac cu plåcere. Hellinger: „Pentru tine”. Reprezentantå: Pentru tine. Hellinger cåtre reprezentanta mamei: Cum e asta pentru tine? Reprezentanta mamei: E dur. Doare. Dar o accept cu recuno¿tin¡å. Hellinger: Spune-i „De-acum îmi asum responsabilitatea.” Reprezentanta mamei: De-acum îmi asum responsabilitatea. Hellinger: „Pentru consecin¡e”. Reprezentanta mamei: Pentru consecin¡e. Hellinger: „ªi tu e¿ti liberå”. Reprezentanta mamei: ªi tu e¿ti liberå. Hellinger Cåtre reprezentantul tatålui vitreg 288

Un val, un ocean Tu îi spui ei: „ºi-am fåcut råu”. Reprezentantul tatålui vitreg: ºi-am fåcut råu. Hellinger: „Tu erai doar un copil.” Reprezentantul tatålui vitreg: Tu erai doar un copil. Hellinger: ”De-acum îmi asum responsabilitatea”. Reprezentantul tatålui vitreg: De-acum îmi asum responsabilitatea. Hellinger: „ªi vinovå¡ia”. Reprezentantul tatålui vitreg: ªi vinovå¡ia. Hellinger: „Indiferent despre ce încurcåturå sistemicå o fi fost vorba”. Reprezentantul tatålui vitreg: Indiferent despre ce încurcåturå sistemicå o fi fost vorba. Hellinger: „În ceea ce må prive¿te e¿ti liberå”. Reprezentantul tatålui vitreg: În ceea ce må prive¿te e¿ti liberå. Hellinger: Cum este asta pentru tine? Reprezentantul tatålui vitreg: Bine. Simt un puternic impuls så må retrag. Hellinger: Få asta, ¿i spune-i: „Må retrag acum”. Pe måsurå ce se retrage, mama ¿i fiica se apropie. Mama î¿i pune un bra¡ în jurul fiicei. Hellinger Cåtre clientå: Dore¿ti så mai spui ceva? Clienta: Må simt bine — nu în ultimul rând pentru cå mama este încå în via¡å ¿i pot så må întâlnesc cu ea. Hellinger: Nu trebuie så îi spui nimic din toate astea. Asta este foarte important. 289

Bert Hellinger ªi mai este ceva de adåugat. Incestul a stabilit o legåturå între tine ¿i tatål tåu vitreg. Asta îngreuneazå pentru tine posibilitatea de a intra într-o altå rela¡ie. Trebuie så recuno¿ti legåtura. Când vei recunoa¿te legåtura, vei fi liberå. Dar, dacå råmâi furioaså pe el, asta va întåri legåtura dintre voi. Deci trebuie så-i mai spui, „Ρi sunt profund îndatoratå. Accept ceea ce mi-ai dat ¿i acum te las så te retragi”. Asta este solu¡ia: Te las så te retragi. *** Participant: Cât de importantå este de fapt confruntarea dintre victimå ¿i agresor, când agresorul î¿i cere iertare privind-o în ochi? Hellinger: La ce tip de agresiune te gânde¿ti? Participant: Incest, de exemplu. Hellinger: Ei bine, a-¿i cere iertare nu func¡ioneazå. Asta ar face ca solu¡ia så depindå de victimå. Victima devine împovåratå cu ea. ªi atunci victima ar trebui så ia povara de la agresor. Nu merge. Nu este în puterea ei så-l ierte. Când agresorul spune „Îmi pare råu”, el î¿i recunoa¿te vinovå¡ia. El poate, de asemenea, så spunå „ºi-am fåcut råu” ¿i „Vina îmi apar¡ine. În ceea ce må prive¿te tu e¿ti liberå, iar eu må retrag.” A¿a cum am fåcut noi aici: asta este solu¡ia. *** Participant: Pute¡i så ne spune¡i mai multe despre rela¡iile incestuoase? Am sim¡it cå fiica era ambivalentå: så meargå cåtre tatå sau så-l påråseascå? Dvs. a¡i încurajat-o så råmânå lângå tatå. Dar ¿i cealaltå mi¿care este probabil la fel de 290

Un val, un ocean importantå — så se îndepårteze de aceastå legåturå. Pute¡i clarifica? Hellinger: Da. Mi¿carea de îndepårtare va reu¿i numai dupå ce este recunoscutå mi¿carea apropiere. Dacå s-a îndepårtat doar din furie, ce a dobândit ea în sufletul ei? Nimic. Ea ar råmâne cu furia ¿i rana, în confruntare poate chiar întreaga ei via¡å. Durerea este uneori atât de mare, încât ascunde complet ceea ce este în spatele ei. Dar, încå ¿i mai dureroaså este iubirea care stå în spatele durerii. Am încercat så permit acestei iubiri så iaså la suprafa¡å. ªi a¡i våzut cå dupå aceea s-a sim¡it mai bine. Ca terapeu¡i nu trebuie så reac¡iona¡i la izbucnirile superficiale de emo¡ie. Unii se sperie când våd aceste izbucniri. Eu ¿tiu cå în spatele izbucnirii stå o iubire ascunså. Dacå a¿tept suficient de mult, ea va ie¿i la suprafa¡å. Asta am fåcut aici. Când ¿i-a îngåduit så admitå iubirea, a devenit capabilå så se separe de tatål ei, ¿i el de asemenea, i-a putut da drumul. Asta a fost de-ajuns. Pentru ea va fi de-ajuns dacå va face ceva bun cu via¡a ei. Nu este nevoie de nici o urmare pentru ca ea så se simtå mai bine. Acum este liberå.

Soluţii pentru generaţiile care urmează Participant: Cum se va vedea în genera¡iile urmåtoare dacå au fost încurcåturi în sistem, adicå dacå legile nu au fost urmate ¿i o persoanå a urmat pe altcineva? Aceste gre¿eli se vor repeta? Sau s-a restabilit echilibrul, pentru cå cineva a urmat pe altcineva sau s-a îmbolnåvit? Este sistemul mul¡umit de asta? 291

Bert Hellinger Hellinger: Nu, sistemul nu este mul¡umit. Dacå nu existå corec¡ii, atunci ceea ce este neterminat va lucra de la sine genera¡ie dupå genera¡ie. De exemplu, dacå tatål într-o familie dore¿te så-¿i urmeze tatål în moarte ¿i chiar o face, atunci cineva din genera¡ia urmåtoare va dori så-l urmeze. Sau, dacå nu o face, dar încå are dorin¡a de a o face, un copil va spune: „O fac eu pentru tine.” Dacå el este capabil så rezolve situa¡ia, dacå el este capabil så vadå cum dore¿te så-¿i urmeze tatål, dar spune: „dacå mai råmân în via¡å, te rog binecuvânteazå-må, tatå”, atunci acest lucru nu se va mai repeta în genera¡ia urmåtoare.

Respect în loc de ispăşire Hellinger: Cei mor¡i nu doresc ispå¿ire, ci vor respect. La asta se rezumå. Respectul este vindecåtor. Înclinarea este o expresie a acestui respect, a¿a cum este cererea de binecuvântare ¿i binecuvântarea în sine. Participant: Ceea ce am observat aici îmi reaminte¿te foarte mult de vårsårile de sânge ¿i vendete. De fapt, må face så må gândesc la o vendetå personalå duså la împlinire, din alegere. Solu¡ia ar fi ca persoana så reziste, cu iubire, impulsului råzbunårii. Hellinger: Dinamica vendetei aduce la suprafa¡å exact impulsul arhaic pe care îl vedem în familii. O altå persoanå trebuie så sufere în acela¿i mod pentru råul fåcut ini¡ial uneia dintre pår¡i. Acest lucru poate 292

Un val, un ocean continua la nesfâr¿it fårå ca cineva så gåseascå o solu¡ie. Lucreazå în noi foarte adânc. Dar, o pute¡i vedea în constela¡iile de familie. Solu¡ia pe care am descoperit-o rupe acest tipar arhaic. Este o solu¡ie spiritualå de fapt, care func¡ioneazå la un nivel mult mai înalt. Cere în¡elegere ¿i curaj. Nu are legåturå cu impulsul de a echilibra. Ca så ajungi la acest nivel ¿i så te men¡ii, este nevoie de efort.

A muri în locul altcuiva Ideea cå cineva ar putea muri în locul altcuiva rezidå din întrepåtrunderea destinelor membrilor unei familii. Cel mai adesea este vorba despre copii care doresc så moarå în locul pårin¡ilor. Dar poate så aparå ¿i între parteneri. Totu¿i, fenomenul este complet incon¿tient. Totul råmâne în umbrå. Legi arhaice ciudate sunt la mijloc, o iubire întunecatå ¿i o legåturå care se extinde dincolo de preocupårile noastre con¿tiente de zi cu zi. Ele se extind dincolo de nåzuin¡ele noastre morale sau grijile noastre etice. Cât de palide sunt acestea, prin compara¡ie. Dar cineva poate lucra cu aceste for¡e, dacå sunt aduse la luminå. Asta este ceea ce s-a întâmplat aici. Ele au fost aduse la luminå. Ele nu mai lucreazå în penumbrå ¿i întuneric, ci sunt aduse la suprafa¡å, în con¿tiin¡å. Deci, noi modalitå¡i de a le face fa¡å au devenit posibile. Acesta este un act spiritual. Ceea ce a dus aici la o concluzie a implicat renun¡area la arhaic. A fost, de asemenea, o mi¿care cåtre o anumitå solitudine. ªi cåtre vinovå¡ie, 293

Bert Hellinger indiferent cât de straniu ar suna, cåci a¿a se simte. ªi este o însårcinare, dacå cineva este capabil s-o îndeplineascå. Este o însårcinare spiritualå, cea mai înaltå formå a unei însårcinåri umane. Confrunta¡i cu ea, mul¡i oameni îi întorc spatele cu teamå, întorcându-se din nou la tiparul arhaic. ªi iatå de ce nu trebuie manipulatå sau gestionatå prin intermediul metodelor ultramoderne. Când se ajunge la ea, este resim¡itå ca o benevolen¡å, atât pentru terapeut, cât ¿i pentru participan¡i.

Linia de sfârşit Participant: A¡i spus mai devreme cå plasa¡i copilul în sfera pårintelui care este mai pu¡in împovårat. Dacå ambii pårin¡i sunt în mod egal împovåra¡i, ce face¡i? Hellinger: Atunci copilul face stânga împrejur, se retrage din fa¡a ambilor pårin¡ilor ¿i stå pe propriile picioare. Solu¡ia, în termenii unei mi¿cåri finale, este de „acum totul este de domeniul trecutului”. Scormonirea constantå a trecutului are un efect de slåbire. Multe conflicte la nivel personal sau între na¡iuni apar deoarece trecutului nu i se permite så råmânå în trecut. Renun¡area la a råscoli în mod constant trecutul curå¡å sufletul. Deci, uneori, o linie trebuie trasatå, chiar ¿i în psihoterapie. Dacå permi¡i trecutului så råmânå trecut, asta are un efect vindecåtor. Atunci, energia se va concentra pe ceea ce este în fa¡å. 294

Constelaţiile de familie şi mişcările sufletului Introducere Urmåtoarele sec¡iuni acoperå, pe în¡elesul tuturor, ceea ce eu consider a fi aspectele esen¡iale legate de constela¡iile de familie ¿i mi¿cårile sufletului. Ceea ce urmeazå nu este nici o discu¡ie teoreticå, nici nu trebuie folosit ca un manual, ci are ca scop familiarizarea cu ¿i internalizarea principiilor pe care le incumbå ¿i atitudinea interioarå necesarå pentru a lucra cu aceste metode.

Constelaţia de familie În primul rând, a¿ vrea så spun ceva, la modul general, despre constela¡iile de familie. Clientului i se cere så aleagå dintre participan¡i reprezentan¡i pentru membrii din familia sa care par a fi relevan¡i, adicå tata, mama, fra¡ii ¿i a¿a mai departe. Lucrând într-o stare de centrare interioarå, el îi plaseazå în rela¡ie unii cu ceilal¡i. El are nevoie så fie centrat, astfel încât så poatå sim¡i durerea ¿i mâhnirea ¿i provocårile care apar în timpul constela¡iei. Asta este foarte important. 295

Bert Hellinger Uneori, clien¡ii sunt împiedica¡i în acest proces pentru cå de exemplu, ei simt cå nu au permisiunea familiei lor de a verifica ceea ce se întâmplå. Atunci, ei trebuie så verifice interior, dacå simt cå familia poate fi sau nu de acord cu acest proces. Iar membrii de familie vor accepta mult mai repede în cazul în care clientul este capabil så îi asigure interiorul såu cå ceea ce se va lucra este fåcut cu respect fa¡å de ei to¡i, ¿i cå se va cåuta o solu¡ie care så fie beneficå pentru fiecare în parte ¿i pentru întreaga familie. Atunci este mult mai u¿or pentru client så lucreze. Reprezentan¡ii ale¿i se pun la dispozi¡ie. Ei sunt în serviciul clientului. Dar asta nu este o sarcinå u¿oarå. Din clipa în care au på¿it în constela¡ie, ei încep så simtå precum persoana pe care o reprezintå. Uneori asta se întâmplå într-un mod foarte dramatic, de exemplu ei pot experimenta chiar simptomele fizice ale persoanei. Deci, demersul cere un anumit curaj pentru a te deschide cåtre asta. Dar este o muncå plinå de iubire pentru to¡i cei din grup, iar reprezentan¡ii pot învå¡a foarte mult dacå se abandoneazå experien¡ei. Din acel loc po¡i så sim¡i câtå for¡å se aflå în constela¡iile de familie. Ca terapeut ¿tiu cå nu lucrez la întâmplare cu constela¡iile de familie. Ci, mai degrabå, a¿tept ca ceva så iaså la luminå prin intermediul lor ¿i privesc acel ceva în fa¡å, a¿a cum este. ªi, de fapt, este o modalitatea foarte restrânså de a lucra. Lucrez cu ceea ce se reveleazå. ªi sunt pe deplin angajat ¿i-mi asum responsabilitatea pentru rolul meu în cadrul constela¡iei. 296

Un val, un ocean Pa¿ii spre a gåsi o solu¡ie, în cazul în care existå una, sunt indica¡i de ceea ce este adus la luminå. Lucrez cu for¡e care se dezvåluie ele însele în sistem ¿i în familie, adicå cu for¡ele bune. Încerc så le mobilizez ¿i så le fac disponibile clientului. ªi apoi, totul depinde de cât de pregåtit sau nu este clientul ¿i de cât de capabil este så se angajeze în completarea mi¿cårilor care conduc la o solu¡ie bunå. Uneori asta este foarte dificil, probabil din cauzå cå familia clientului este un câmp puternic de for¡å. Rupert Sheldrake vorbe¿te de câmpuri morfogenetice, prin care el în¡elege ni¿te tipare specifice, care au fost fixate în trecut ¿i continuå så-i constrângå pe membrii familiei så le repete ¿i astfel, ele sunt repetate. El prive¿te legile naturale în acest fel, ca amintiri ale momentului în care primul organism a apårut. Aceste amintiri continuå så rezoneze, så func¡ioneze ¿i så se repete. Este foarte probabil adevårat cå ¿i în familie anumite tipare particulare se vor repeta. Nu existå nici un impuls din partea câmpului de for¡å de a trece dincolo de aceste tipare. Pentru a putea rupe tiparele este necesar un pas în afara câmpului, poate prin plasarea individului la un nivel mai înalt, de unde så poatå så se confrunte în mod curajos ¿i så îmbrå¡i¿eze ceva nou. Astfel, este important ca un client så ¿tie cå suntem aici în fa¡a unui proces viu care solicitå o mi¿care în termeni de cre¿tere personalå. ªi depinde dacå acel client este suficient de puternic sau are curajul de a se confrunta cu aceastå cerin¡å. Aceastå 297

Bert Hellinger tranzi¡ie cåtre un nivel mai înalt este una preponderent spiritualå, prin aceea cå persoana se încredin¡eazå unei for¡e mai mari decât ea. Ea laså în urmå ceea ce limiteazå ¿i se mi¿cå spre ceva ce este mult mai larg ¿i are încredere cå va fi ghidatå.

Efectele constelaţiilor de familie Prin configurarea unei constela¡ii de familie este posibil så descoperim ce tip de încurcåturi sistemice existå pentru o persoanå. Asta presupune folosirea de reprezentan¡i din grup pentru membrii familiei sale de origine sau ai familiei prezente. Reprezentan¡ii, dacå î¿i permit så se lase påtrun¿i complet de experien¡å, se vor sim¡i dintr-o datå precum persoanele pe care le reprezintå. Uneori ele manifestå chiar simptomele ale acelei persoane. Este straniu så vezi întâmplându-se asta iar mie mi-este dificil s-o explic. Cu ajutorul constela¡iei, o persoanå poate de asemenea, så vadå dacå cineva a fost exclus din familie sau dacå cineva dore¿te så plece ori så moarå. Prin intermediul constela¡iei, persoana poate cåuta o solu¡ie. Acest proces demonstreazå cå aceea¿i energie care duce la apari¡ia unei boli, duce ¿i la gåsirea unei solu¡ii. Demonstreazå cå iubirea, când este oarbå, poate duce la boalå, dar când devine con¿tientå, poate conduce ¿i la gåsirea unei solu¡ii.

298

Un val, un ocean

Ce poate fi observat în constelaţiile de familie Pentru mul¡i oameni, constela¡iile de familie au dat na¿tere la confuzie ¿i nedumerire, pentru cå ele contrazic multe dintre cele mai dragi credin¡e ale noastre. Într-o constela¡ie ceva profund este adus la suprafa¡å într-un mod foarte simplu. ªi atunci, cu ajutorul iubirii care a devenit vizibilå, pot fi gåsite solu¡ii, solu¡ii care au efect vindecåtor asupra sufletului — pur ¿i simplu pentru cå o realitate a devenit vizibilå. Ce este absolut hotårâtor în legåturå cu aceastå metodå, este faptul cå terapeutul devine relativ neimportant. Pentru cå ceea ce este creativ sau are efect în constela¡ie nu are legåturå cu terapeutul. Este doar o realitate care a devenit vizibilå. Este o experien¡å plinå de smerenie. ªi, de asemenea, nu-¡i cere så crezi în ea. Doar o prive¿ti ¿i înve¡i. Atât.

Sufletul cunoaşte calea O constela¡ie de familie este rezultatul unei atitudini fenomenologice. O atitudine fenomenologicå înseamnå, filosofic vorbind, cå o persoanå se då un pas înapoi ¿i este fårå inten¡ii, fårå fricå ¿i fårå dorin¡a de a-l ajuta pe celålalt. Constela¡ia se dezvåluie sub ochii terapeutului; ceva se întâmplå în afara terapeutului. Prin faptul cå se då un pas înapoi, el nu se implicå în ceea ce se întâmplå. Tocmai acest fel de a se retrage creeazå spa¡iul ce permite mi¿cårilor decisive så aparå la luminå. 299

Bert Hellinger Reprezentan¡ii se mi¿cå sub influen¡a sufletului ¿i gåsesc solu¡ii care sunt dincolo de influen¡ele terapeutului, care practic nu este nevoit så facå nimic. Dar el nu este totu¿i, pasiv. De¿i se retrage, el råmâne complet prezent ¿i astfel poate så vadå când este oportun så intervinå, ¿i face asta. Dar este lipsit de metodå. Deci, într-un fel, aceastå atitudine fenomenologicå reu¿e¿te doar dacå el uitå tot ceea ce a ¿tiut în legåturå cu constela¡iile de familie. ªi de asemenea, dacå se retrage ¿i laså spa¡iu pentru orice ar putea så se iveascå. Lucrurile care sunt descrise în înregistrårile ¿i în cår¡ile mele sunt valoroase, dar nu pute¡i så ac¡iona¡i ca ¿i cum totul e cuprins acolo, pentru cå, dacå face¡i acest lucru, nu mai permite¡i så aparå ceea ce trebuie så iaså la luminå. *** Imaginea care apare în constela¡iile de familie are mai multe fa¡ete. Dacå încerci så îi pui o etichetå, atunci ea nu va mai fi eficientå. Persoanele implicate permit constela¡iei, pe care au experimentat-o împreunå, så-¿i producå efectul. Dar, dacå ele se confruntå ulterior cu o situa¡ie similarå, este bine så fie atente mai degrabå la ceea ce se întâmplå în sufletele lor, decât så se centreze pe ceea ce se întâmplå, efectiv, în constela¡ie. Este posibil så gåse¿ti solu¡ia potrivitå doar în suflet. Ceea ce se întâmplå în constela¡ii este absolut impresionant. Ele aratå for¡ele care lucreazå în sufletul fiecårui individ. Dacå dau mai multå aten¡ie sufletului meu decât terapeutului care poate încearcå så må ajute, am mai 300

Un val, un ocean multe ¿anse ca sufletul meu så se manifeste ¿i så-¿i gåseascå calea potrivitå. ªi este mult mai probabil atunci så ajung la terapeutul potrivit sau la prietenul potrivit care poate så må ajute mai departe. Dacå cineva are încredere doar în suflet, atunci poate profita din plin de aceastå permisiune pe care ¿i-o acordå. Când cineva crede cå depinde de el modul în care îi este reprezentatå familia într-o constela¡ie, el nu face altceva decât så demonstreze cât de înstråinat este de sufletul lui. Dacå sunt presat de cineva, nu pot lucra eficient cu acea persoanå. Nu pot råspunde unor a¿teptåri atât de înalte. Asta m-ar pune într-o pozi¡ie în care limitele ¿i gre¿elile nu-mi sunt permise. ªi nu pot så fiu de acord cu asta, în numele sufletului meu.

O modalitate de a lucra cu constelaţiile de familie Constela¡ia de familie implicå o procedurå simplå, de bazå. Cineva alege reprezentan¡i pentru oamenii importan¡i din familia lui, îi pozi¡ioneazå ¿i laså situa¡ia så evolueze. Imediat, ceva care a fost ascuns apare la luminå doar prin simpla configurare a constela¡iei. Nu este nevoie ca persoana care a configurat constela¡ia så aibå habar ce ar putea så aparå. Asta este partea simplå. Dar a în¡elege ceea ce îmi aratå constela¡ia ¿i semnifica¡ia a ceea ce aratå asta, este cu totul altceva. Lucrurilor ascunse care ies la suprafa¡å trebuie så li se acorde aten¡ie. ªi asta poate fi eficient doar când 301

Bert Hellinger existå o conexiune între persoana care a configurat constela¡ia ¿i reprezentan¡ii care fac parte din constela¡ie ¿i, bineîn¡eles, terapeutul. Fårå interven¡ia niciunuia dintre ei se dezvoltå, de la sine, o anumitå dinamicå. Asta cere din partea tuturor pregåtirea pentru a se implica în neprevåzut. Existå câteva reguli legate de legi ¿i, atunci când e¿ti familiarizat cu ele, po¡i direc¡iona constela¡ia pânå într-un anumit punct. *** Pentru a configura o constela¡ie este nevoie så ¿tii doar câteva lucruri de bazå legate de persoana care lucreazå. De exemplu: dacå persoana este cåsåtoritå sau nu, dacå are copii sau nu. ªi atunci decizi dacå reprezin¡i familia actualå sau pe cea de origine. Dupå ce am lucrat cu familia actualå, am nevoie så ¿tiu evenimentele semnificative care au avut loc în familia de origine. Semnificative înseamnå aici evenimente decisive precum: mor¡ile, persoane care au murit tinere, evenimente traumatice din copilårie sau la na¿tere. Astea sunt informa¡iile de care am nevoie pentru a începe. Încep cu un numår mimin de oameni, pornind de la cei mai importan¡i. Când acest lucru este îndeplinit, noi informa¡ii sunt dezvåluite de tabloul constela¡iei ¿i de ceea ce este eliberat în client. Atunci pot så adaug noi persoane, dar nu mai multe decât este necesar. Verific ce efect au aceste noi persoane asupra constela¡iei. ªi devine clar pe parcursul ei dacå poate fi gåsitå o solu¡ie sau nu. Deci, fac un aranjament de bazå ¿i din el observ cåtre ce må conduc mi¿cårile: cåtre distrugere, cåtre 302

Un val, un ocean moarte sau cåtre gåsirea unei solu¡ii. În mod normal urmez cea mai gravå mi¿care dintre toate — mi¿carea cåtre moarte de exemplu, dar fårå fricå. Îl înso¡esc pe client cåtre limita extremå, pentru a fi clar cåtre ce conduce mi¿carea interioarå. ªi la acea limitå de multe ori se întâmplå o mi¿care de întoarcere cåtre via¡å. ªi atunci må întorc cu el. Alteori nu existå o mi¿care de întoarcere. ªi atunci nu conduc clientul înapoi. Las clientul så stea pe acea muchie, la limitå. În acea situa¡ie nu må preocup cu gânduri de genul: o fi adevårat sau fals? Asta ar fi ieftin. Îmi folosesc sufletul drept ghid propriu. Verific care este lucrul potrivit de fåcut, în concordan¡å cu efectele pe care le resimt la nivelul sufletului meu. Aplicarea unor reguli fixe nu este pe måsura bogå¡iei a ceea ce se dezvåluie în constela¡ie. Am într-adevår, anumite imagini în minte, idei despre legi dar, în practicå fiecare constela¡ie e diferitå. O constela¡ie nu seamånå niciodatå cu o alta. Asta este valabil ¿i în cazul interven¡iilor terapeutice. Nu existå douå interven¡ii la fel. Cu aceastå metodå trebuie så råmâi deschis permanent cåtre nou ¿i neobi¿nuit. E important så nu supra-dramatiza¡i aceastå metodå. Pe cât este posibil, eu încerc så dau evenimentului dezvåluit o notå cât se poate de normalå. Asta este ceea ce vindecå adeseori.

Întrebări standard Participant: De unde ¿ti¡i când så vå opri¡i din a pune întrebåri clientului? 303

Bert Hellinger Hellinger: Existå ni¿te întrebåri standard. Întreb dacå este cåsåtorit, dacå are copii, dacå anterior a avut un alt partener. Întreb dacå cineva a murit sau dacå a existat vreun copil mort la na¿tere. Råspunsurile la aceste întrebåri îmi oferå, mai mult sau mai pu¡in, cele mai importante informa¡ii despre familia prezentå. Doar aceste fapte sunt necesare pentru a putea continua. Nu este nevoie så ¿tii de exemplu, dacå tatål bea sau nu sau dacå este bun sau råu sau dacå este dominant sau nedreptå¡it. Astea toate sunt irelevante. Singurul lucru care conteazå sunt faptele care nu pot fi puse sub semnul întrebårii. Apoi întreb despre familia de origine, adicå må intereseazå dacå ceva semnificativ s-a întâmplat acolo. Dar, din nou, må intereseazå doar faptele, cum ar fi: câ¡i copii au fost, dacå cineva a mai fost sau nu cåsåtorit înainte, cine a murit ¿i cum. Cam atât despre familia de origine. Dacå cineva dore¿te så spunå mai mult, îl aten¡ionez cå nu este nevoie de mai mult pentru o constela¡ie de familie. Dupå ce familia a fost reprezentatå, mai multe informa¡ii devin disponibile din ceea ce observ ¿i, dacå mai este nevoie, întreb pe parcurs. Dar asta este lista mea standard de întrebåri.

Gravitate Este foarte important ca persoana care lucreazå så fie aduså la un anumit nivel al gravitå¡ii înainte de a începe o constela¡ie. Nu po¡i så desfå¿ori acest tip 304

Un val, un ocean de lucru cu blânde¡e sau lejeritate pentru cå asta se întoarce împotriva terapeutului. Este asemeni unui ritual religios foarte profund. Nu este ca ¿i cum ai merge la un târg. ªi nici nu poate fi fåcut de dragul curiozitå¡ii sau într-un mod superficial. A¿a încât îl pregåtesc pe client pentru gravitatea acestui mod de lucru, uneori chiar înterupând-o înainte så înceapå.

Metoda sistemică În constela¡iile de familie este folositå abordarea sistemicå. Din acest motiv, terapeu¡ii care sunt obi¿nui¡i så lucreze individual pot avea dificultå¡i de adaptare. Lucrul sistemic se bazeazå pe ob¡inerea unei imagini a întregului, globale. Deci, mai întâi trebuie cåuta¡i cei care au fost exclu¿i din sistem, cårora le-a fost refuzatå recunoa¿terea sau iubirea. Inima mea le apar¡ine chiar de la început ¿i asta îi face capabili så se reintegreze în sistemul de familie. Acest mod de lucru cere din partea terapeutului så fie de partea întregului sistem, nu numai a unui individ. Aceastå schimbare a centrului de aten¡ie cere o reorientare din partea celorlal¡i. Astfel, când må aliez cu întregul sistem, ceilal¡i membri ai familiei dobândesc o nouå conexiune cu membrii exclu¿i.

A rămâne cu ceea ce este esenţial Întreaga plantå este con¡inutå de vlåstar. Acolo este condensatå energia. Dar, vlåstarul este mic ¿i ocupå doar foarte pu¡in spa¡iu. Când un întreg arbore se dezvoltå din micul vlåstar, energia este 305

Bert Hellinger întinså la maxim ¿i extinså. Dacå a¿ încerca så må uit la fiecare detaliu al unei constela¡ii, ca ¿i cum m-a¿ uita la întregul arbore ¿i a¿ încerca så våd fiecare råmuricå ¿i frunzå, energia ar fi complet împrå¿tiatå. În vlåstar înså, energia este încå adunatå ¿i completå. De aceea, se lucreazå conform principiului cå trebuie så reprezentåm doar ceea ce este esen¡ial. ªi atunci, este clar cå devin disponibile mult mai multå energie ¿i for¡å. Este foarte important ca terapeutul så stabileascå de la început care sunt acele aspecte esen¡iale. *** Este un mod foarte condensat de lucru. Prin condensat în¡eleg cå existå un câmp imens la care nu se face referire, dar care, cu toate acestea, lucreazå. Dacå te stråduie¿ti ¿i aduci acest întreg câmp într-o constela¡ie, esen¡a se disipeazå ¿i se energia ¿i for¡a se irosesc.

Câmpul de energie Constela¡iile de familie produc un câmp energetic. Când intri într-un astfel de câmp, în calitate de reprezentant al unui membru al unei familii, te compor¡i ¿i sim¡i ca ¿i cum i-ai apar¡ine. Asta se mai întâmplå ¿i în altå parte: oamenii intrå în tot felul de grupuri în care gândesc diferit ¿i se simt diferit fa¡å de felul în care o fac de obicei în mediul lor. Totu¿i, ei acceptå imediat energia câmpului ¿i se integreazå. Rupert Sheldrake nume¿te acest câmp, câmpul morfogenetic. Cu acest fapt în minte må bazez pe faptul 306

Un val, un ocean cå oamenii din constela¡ie vor sim¡i ¿i vor manifesta ceea ce este esen¡ial. Fiecare dintre ei aduce ceva de la sine în constela¡ie dar, în general, acel ceva nu perturbå câmpul. Sau cel pu¡in, ar fi foarte neobi¿nuit dacå ar putea perturba câmpul. Dacå un reprezentant råmâne prins în propriile lui sim¡åminte, atunci el nu va mai fi capabil så intre în câmpul de energie. Po¡i så vezi asta imediat ¿i atunci persoana respectivå poate fi înlocuitå cu altcineva. Dar, ca regulå, am încredere în ceea ce se dezvåluie. ªi terapeutul intrå în câmpul de energie ¿i se laså ghidat de el. Din acest câmp apar insight-urile necesare gåsirii unei solu¡ii.

Încrederea în câmpul de energie Acest câmp de energie este conectat cu alte câmpuri de energie, cum ar fi câmpul de energie al familiei reale. Imediat ce intrå în constela¡ie, reprezentan¡ii simt întocmai ca cei pe care îi reprezintå. Terapeutul intrå ¿i el în acest câmp de energie, dar el nu trebuie så stea prea mult sau så bâjbâie prin el. Este bine så iaså înainte så-l perturbe. Totu¿i, prin faptul cå terapeutul a intrat în câmp, apare o conectare între acesta ¿i energia câmpului ¿i de asemenea, între el ¿i întregul sistem cåruia îi apar¡ine aceastå energie, ¿i în special, o conectare cu cei exclu¿i, cei slabi sau cei neferici¡i. Când terapeutul se laså pe mâna câmpului de energie sistemul îi oferå, în schimb, precum o sclipire, 307

Bert Hellinger solu¡ia. Acest lucru se întâmplå în mod nea¿teptat, ca o stråfulgerare. ªi dintr-o datå, surprinde ceea ce este esen¡ial. Nu poate fi dedus, ci vine ca un dar pe care terapeutul pune mâna. El trebuie totu¿i, så aibå încredere în acest câmp. Dacå terapeutul începe så se întrebe: „de unde vine asta?”, conexiunea se rupe. În¡elegerea are ceva modest în manifestarea ei. Ea vine la suprafa¡å, se laså utilizatå ¿i î¿i produce efectul imediat. Tulburarea celor viza¡i este primul semn cå ceva esen¡ial a fost adus la suprafa¡å. Legile care apar la luminå în acest fel au o anumitå constan¡å, dar existå ¿i excep¡ii ¿i devia¡ii. De aceea, individul nu trebuie så poarte cu sine ceva din constela¡iile anterioare, ci trebuie så î¿i actualizeze observa¡iile prin prisma a ceea ce se întâmplå acum. Dupå aceea, terapeutul se retrage din nou ¿i laså familia încredin¡atå câmpului ei de energie ¿i propriului ei suflet. Asta este ceva foarte important. Drept rezultat, sistemul se deschide. Totul se deschide. Terapeutul doar înso¡e¿te familia pentru un timp ¿i apoi se retrage din nou. El o sprijinå ¿i råspunde pentru ea, dar nu råmâne prea mult alåturi de ea. El råmâne în umbrå ¿i pare cå dirijeazå din umbrå lucrurile. Dar nu este cazul. Atunci când lucreazå, terapeutul este în serviciul sufletului. Sfatul meu cåtre terapeu¡ii care doresc så lucreze cu aceastå metodå este ca ei så încerce så se obi¿nuiascå cu aceastå stare de a fi în umbrå; ¿i så se antreneze så fie în plan secund, ca så må exprim a¿a. Cu cât reu¿esc mai mult så facå acest lucru, cu atât le va fi mai u¿or så lucreze cu metoda. 308

Un val, un ocean

A repara sau a vindeca Vorbim aici despre procese de cre¿tere. Prin intermediul acestui mod de lucru ceva a început så creascå. Aceastå cre¿tere ¿i dezvoltare cer timp. Nu este ceva pe care så pui mâna rapid. O imagine alternativå a terapiei este „munca de reparare”. Fiecare pieså trebuie reparatå ¿i puså la locul ei, înainte de a fi înapoiatå proprietarului. Este o imagine validå a unei munci mult mai valoroase. Dar, dacå dorim så vorbim despre cre¿tere ¿i vindecare, atunci trebuie så låsåm în urmå ideea de reparare. Deci, totul depinde foarte mult de imaginea cu care pornesc la drum terapeutul ¿i clientul. Terapeutul care lucreazå cu imaginea de a repara, trage energia cåtre sine însu¿i. ªi o îndepårteazå de client. Asta se întâmplå cu terapeu¡ii care vor så lucreze cu interpretåri ¿i prin investigarea tuturor lucrurilor care se întâmplå mai departe. Este atunci mai degrabå vorba de interesul lor, nu al clien¡ilor. Aceastå intruziune perturbå procesul de cre¿tere. Este necesatå aici o regândire comprehensivå a acestei abordåri terapeutice. *** Ave¡i nevoie så face¡i o distinc¡ie clarå între douå imagini, pentru acest mod de lucru. Cele mai multe metode de psihoterapie s-au nåscut din dorin¡a de a repara, dar asta înseamnå mai întâi så închei ceva, înainte ca terapia så func¡ioneze. Imaginea legatå de a repara nu se potrive¿te cu abordarea pe care eu o utilizez. Aici, noi punem în mi¿care impulsuri, impulsuri cåtre cre¿tere. ªi, dupå 309

Bert Hellinger aceea, cre¿terea continuå. Trebuie så recuno¿ti cå va dura cel pu¡in doi ani înainte ca impulsul så-¿i atingå scopul. Dorin¡a de a urgenta procesul, de a interfera, de a-l accelera — de a te întoarce la imaginea de reparare, dorin¡a de a pune repede lucrurile în ordine — tulburå procesul de cre¿tere.

Vindecarea ca un dar Clien¡ii au adesea ambi¡ia de a se face rapid bine ¿i î¿i pun speran¡ele în ceva sau cineva din afara lor, un terapeut sau un doctor, care poate så-i vindece. Ei transferå responsabilitatea vindecårii cåtre altcineva. Unii oameni care vin la aceste workshop-uri pentru a învå¡a ceva, au impresia cå procesul lor de învå¡are depinde de ocuparea unui loc în primul rând. Dacå î¡i condi¡ionezi procesul de învå¡are de acest aspect, atunci nu vei învå¡a prea mult. Clien¡ii care a¿teaptå vindecare de la terapeutul lor, care se a¿teaptå ca terapeutul så o facå pentru ei, au pu¡ine ¿anse de reu¿itå. Vindecarea este un dar. Dacå vindecarea reu¿e¿te sau simptomele sunt cel pu¡in alinate, asta este un dar. Când se întâmplå, este un miracol atât pentru terapeut cât ¿i pentru client; este ceva dincolo de controlul cuiva. Cu anumite forme de psihoterapie, se poate lucra dupå un plan precis. Terapia comportamentalå este a¿a. Este mai degrabå centratå pe simptome, fobii de exemplu. Dar dacå luåm în considerare probleme mai mari cum ar fi destinul, via¡a ¿i moartea, încurcåturile sistemice ¿i vinovå¡ia, atunci nu putem 310

Un val, un ocean lucra dupå un plan. De asemenea, nu putem ob¡ine rezultate dacå lucråm în conformitate cu anumite tipare sau reguli. În acest caz, dacå vindecarea se întâmplå, este pentru cå lucreazå alte for¡e; for¡e care merg dincolo de individ. ªi trebuie så ne låsåm pe mâna acestor for¡e. Acela¿i lucru este valabil ¿i în cazul insight-ului. Insight-ul nu depinde de locul în prima bancå pe care îl ai. El vine ca un dar. Dacå råmâi centrat ¿i nu î¡i permi¡i så te la¿i influen¡at de ceea ce vine din exterior, ai mai mari ¿anse så ajungi så cape¡i un insight, un insight profund.

Explicaţiile nu ajută ªtiu cå aceastå metodå de lucru poate avea un efect asupra bolii, dar aleg så nu îi dau curs. De fapt, este vital så nu o faci, pentru cå numai a¿a este posibil så lucrezi în acest fel — scufundându-te în sistem sau în câmpul de energie ¿i renun¡ând la propriile-¡i inten¡ii. Clientul vine la mine, primesc câteva frânturi de informa¡ii ¿i dintr-o datå sunt implicat într-un câmp de energie. ªi atunci sunt atent la ceea ce percep ¿i îmi folosesc în¡elepciunea pentru a pune în mi¿care ceva vindecåtor. Când am fåcut asta, må retrag din câmp. Dacå a¿ råmâne în el asta ar perturba procesul. Verificarea ulterioarå a ce se întâmplå înseamnå så intru în câmp din nou ,ca ¿i cum eu a¿ fi creat ceva cu propria energie ¿i am control asupra rezultatelor; ca ¿i cum reu¿ita ar ¡ine de mine. 311

Bert Hellinger *** De aceea, nu fi¡i satisfåcu¡i când oamenii vin ¿i vå povestesc cu lux de amånunte cum lucrurile merg mai bine pentru ei. Fi¡i satisfåcu¡i pur ¿i simplu dacå lucrurile merg mai bine. Explica¡iile de obicei nu î¿i au rostul.

Curajul de a privi adevărul în faţă aşa cum apare Câteodatå terapeutul spune ceva care poate pårea absolut îngrozitor pentru cei prezen¡i, în ciuda faptului cå ei o recunosc ca fiind expresia adevårului. Drept rezultat, unii terapeu¡i se tem så spunå cu voce tare ceea ce to¡i cei prezen¡i au våzut. Dar acest lucru este absolut îngrozitor doar pentru terapeutul care î¿i imagineazå cå el de¡ine toatå responsabilitatea ¿i clientul såu crede tot ceea ce el îi spune ¿i nu poate gândi sau decide pe cont propriu. Dacå observa¡ia a ceva ce a ie¿it la luminå este împårtå¿itå, chiar ¿i când aceasta poate stârni teamå, clientul începe så o priveascå el însu¿i în fa¡å. El vede cât de serios este, ¿i totu¿i are for¡å. Dar, dacå terapeutul crede cå trebuie så î¿i protejeze clientul ¿i, prin urmare, nu îi dezvåluie ceea ce a observat, atunci îl contamineazå cu frica lui. ªi pe bunå dreptate. Pentru cå terapeutul l-a trådat. El este trådåtor din iubire, dacå o putem numi iubire. Uneori este vorba pur ¿i simplu de la¿itate. Claritatea vine numai la aceia care ¿i-au învins teama. Castaneda a exprimat-o foarte frumos în 312

Un val, un ocean cartea sa despre ¿amanul Don Juan. Cea mai mare fricå a unui terapeut este: ce ce va întâmpla când voi spune ce ¿tiu? sau: ce vor spune colegii mei când voi dezvålui ceea ce ¿tiu? Asta creeazå o frå¡ie a la¿ilor. Dar este o proastå în¡elegere a måre¡iei adevårului ¿i a måre¡iei destinului ¿i a marelui suflet care participå la toate acestea. Când terapeutul are încredere în observa¡iile ¿i intui¡iile sale, clientului i se då ceva în legåturå cu care så reac¡ioneze; i se då o direc¡ie ¿i el poate så se orienteze. El nu trebuie så aprobe ceea ce i s-a sugerat, poate så se opunå dacå dore¿te. Dar poate så se orienteze. Are o direc¡ie. Dacå terapeutul nu stabile¿te cu clientul o rela¡ie în care el så fie un oponent, atunci clientul nu are nimic care så-l poatå ajuta så se orienteze. Participant: Ce se întâmplå când gre¿i¡i? Hellinger: Este un loc în care spun ceea ce vreau så spun. Dacå gre¿esc, atunci cineva din grup spune cu voce tare ce gânde¿te ¿i må corecteazå. ªi clientul må poate corecta, la rândul lui. Asta determinå o mi¿care de oponen¡å, o mi¿care care pune lucrurile în ordine. Dar nu se întâmplå a¿a mereu. Existå întotdeauna un risc. Dar erorile pot func¡iona ¿i ca o corec¡ie. Dacå nu e¿ti pregåtit så faci gre¿eli, asta poate însemna ¿i cå solu¡ia potrivitå poate så î¡i scape printre degete. Deci, a¿ fi prudent când vine vorba despre a preveni oamenii împotriva riscului de a face gre¿eli.

313

Bert Hellinger

Descurajarea curiozităţii A pune întrebåri din curiozitate nu trebuie så fie permis; asta face så se piardå energia clientului. Cel care întreabå o soarbe cåtre el. De aceea, tind så fiu rezervat în aceastå privin¡å. Desigur, remarc anumit lucruri, dar foarte rar pun întrebåri în legåturå cu ele. Vreau så ¿tiu cât mai pu¡ine când lucrez. Nu vreau så trag energia cåtre mine. Vreau ca ea så råmânå unde este, la oamenii importan¡i. Clien¡ii oricum ¿tiu despre ce este vorba. Dacå a¿ începe så le cer detalii, îi împiedic så råmânå centra¡i, pentru cå atunci ei ar trebui så fie aten¡i la mine. E ca ¿i cum ar trebui så se justifice în fa¡a mea, ceea ce are un efect negativ.

A atinge iubirea din suflet Oamenii încearcå adesea så atribuie diferite semnifica¡ii bolilor. Asta perturbå sufletul. Întotdeauna voi proteja clientul de astfel de inferen¡e. Am un principiu pe care îl respect atunci când lucrez. Este secretul acestui mod de a lucra. Este legat de atingerea iubirii din suflet. Genul acesta de analizå a semnifica¡iilor nu atinge iubirea. Nici nu se apropie måcar. Dimpotrivå: când iubirea ¿i sufletul sunt puse în pericol, må închid.

Limitele constelaţiilor de familie Cu ajutorul constela¡iilor de familie putem uneori gåsi solu¡ii minunate. Dar asta ar putea så ne ducå cu gândul la ideea cå putem rezolva toate 314

Un val, un ocean problemele dificile cu ajutorul constela¡iilor de familie, chiar dacå nu existå rezonan¡å în sufletul clientului. ªi atunci ne spunem — dacå a¿ fi mers un pic mai departe sau dacå a¿ fi lucrat un pic mai mult — solu¡ia ar fi putut fi gåsitå. Dar asta lucreazå împotriva percep¡iilor ¿i observa¡iilor noastre; ca ¿i cum am fi vrut så le påcålim. Lucrul în discordan¡å percep¡ia perturbå sufletul. El este påcålit de dorin¡a de putere, atitudine care este în contradic¡ie cu smerenia necesarå acestui mod de a lucra. *** Încerc så nu îmi depå¿esc abilitå¡ile. Dacå sunt neputincios, råmân nemi¿cat. Cu ceva timp în urmå, în mijlocul unei constela¡ii mi-am dat seama cå eram absolut neputincios cu clientul respectiv. ªi am fost nevoit så întrerup constela¡ia. ªi atunci clientul mi-a dat un indiciu ¿i a¿a am fost capabil så continui så lucrez. Fårå acest indiciu, fårå aceastå permisiune, ¿i fårå sprijin din partea lui, nu a¿ fi putut face nimic.

Viii şi morţii Pentru mine devine din ce în ce mai clar cå nu trebuie så råmânem cu ceea ce ne dezvåluie o constela¡ie. Pentru a gåsi o solu¡ie trebuie så accesåm o imagine mai largå, o imagine care så-i cuprindå ¿i pe stråmo¿ii no¿tri ¿i câmpul mai larg. Asta ne permite så observåm måre¡ia celor care au murit. Observåm cå tårâmul celor mor¡i nu este înfrico¿åtor, absolut deloc. Este perfect ¿i are måre¡ie. Tårâmul celor mor¡i este ve¿nic ¿i måre¡. Cei 315

Bert Hellinger vii sunt efemeri. În tårâmul celor mor¡i totul este perfect ¿i în pace. Cei vii merg ¿i ei acolo, în cele din urmå. Dar, când vor så meargå acolo înainte så le fi sosit timpul, îi perturbå pe cei mor¡i. Dreptul de a pleca este dat numai când a sosit timpul potrivit, nu mai înainte.

Înţelepciunea care decurge din împărtăşirea sufletului comun Ceea ce se întâmplå de fapt în constela¡iile de familie este misterios. Cum este posibil ca persoane complet stråine, care nu ¿tiu nimic despre familia în cauzå sau despre persoanele pe care le reprezintå, så reac¡ioneazå dintr-o datå ca ele, så aibå acelea¿i tråiri ¿i acela¿i mod de a se comporta ¿i chiar ¿i simptomele fizice ale acestora? În fa¡a acestui lucru trebuie så ne revizuim pu¡in imaginea noastrå despre lume. Atât filosofia cognitivå cât ¿i teoriile comunicårii descriu cunoa¿terea ca fiind dependentå de diseminarea informa¡iei. ªi totu¿i, în acest caz, vedem cå existå un alt tip de cunoa¿tere care nu depinde de acest lucru, ci de a fi complet. ªi întrebarea este — în ce suntem noi comple¡i? Am reflectat mul¡i ani asupra acestei întrebåri, ¿i ceea ce s-a apropiat de mine este gândul cå avem o parte dintr-un suflet comun. Ceea ce, în mod normal, obi¿nuim så numim sufletul nostru personal nu ar trebui descris astfel, pentru cå sufletul nostru ne conecteazå cu familia noastrå ¿i dincolo de familia noastrå, cu marele suflet, cum îl numesc eu. 316

Un val, un ocean În marele suflet suntem to¡i conecta¡i unul cu altul, la nivel de cunoa¿tere. ªi din aceastå conectare dobândim cunoa¿terea integralå. Într-o constela¡ie de familie aceastå cunoa¿tere vine cåtre participan¡i dar, în primul rând cåtre terapeut, dacå el permite asta. Totu¿i, dacå el crede cå primul lucru pe care trebuie så-l facå este så punå întrebåri detaliate clientului, înainte de a începe så lucreze, el va pierde contactul cu marele suflet. El va fi prins în capcana filosofiei potrivit cåreia cunoa¿terea depinde de diseminarea informa¡iei. Prin urmare, terapeutul trebuie så renun¡e din start la majoritatea întrebårilor. Intrând în acest câmp de energie el va dobândi insight-urile de care are nevoie. Acest mod de lucru cere din partea terapeutului o schimbare completå a sistemului de gândire. Persisten¡a în a gândi cå trebuie mai întâi så punå întrebåri pentru a ¿ti totul dinainte blocheazå energia câmpului în care se aflå. ªi atunci, el nu va mai primi de la participan¡i informa¡ia care e cu adevårat importantå. Astfel, lucrul esen¡ial pe care îl poate face un terapeut este ca de la bun început så se dea un pas înapoi, så simtå cum este îmbrå¡i¿at de marele tot, så se încreadå în marele suflet, så-¿i permitå så fie scufundat în el ¿i totodatå ghidat de acesta, a¿a încât, pas cu pas, ceva så iaså la luminå. Deci, terapeutul nu poate ¿ti care va fi rezultatul final. El nu poate merge decât pas cu pas, cu ceea ce se dezvåluie. Unii pa¿i sunt atât de mari încât îl pot 317

Bert Hellinger nelini¿ti pe terapeut, de exemplu, dacå clientul trebuie så se confrunte cu moartea. Dar , chiar ¿i în fa¡a mor¡ii terapeutul nu trebuie så simtå fricå. Dacå el se laså total purtat de mi¿care, uneori apare o eliberare ¿i se ajunge la o solu¡ie bunå. Dar numai dacå merge complet cu fluxul ¿i nu-l întrerupe prea devreme, de exemplu prin milå, gândind „oh, mai încercåm o datå så gåsim o solu¡ie bunå”, chiar ¿i atunci când nu existå una, iar el lucreazå fårå a fi în contact cu adevårul situa¡iei.

Ajutorul care vine din a fi în rezonanţă În constela¡iile de familie terapeutul renun¡å la a conduce. El se supune unui context mai larg ¿i ajunge în rezonan¡å cu familia cu al cårei membri lucreazå. În clipa în care på¿e¿te în constela¡ia de familie el este, într-o mai mare sau mai micå måsurå, în rezonan¡å cu un sistem diferit. Acest „a fi în rezonan¡å” este dobândit prin renun¡area la toate obiectivele ¿i inten¡iile personale, inclusiv la dorin¡a de a vindeca sau de a schimba destinul cuiva. Ceea ce iese la luminå este recunoscut imediat, fårå inten¡ii ¿i fårå fricå. Lucrurile vor fi a¿a cum sunt. Ceea ce apare este întâmpinat fårå fricå chiar ¿i atunci când este vorba despre ceva neplåcut sau grav, cum ar fi cazul unei persoane a cårei via¡å este în pericol sau care nu mai dore¿te så tråiascå. Terapeutul se confruntå cu situa¡ia a¿a cum este, fårå så-¿i doreascå s-o schimbe. Consimte ¿i este în rezonan¡å cu destinul altora, oricare ar fi acela. 318

Un val, un ocean Din partea terapeutului se cere o renun¡are interioarå la inten¡ii ¿i la ideea de putere. Se cere smerenie. ªi, imediat ce adoptå aceastå atitudine, el recunoa¿te direc¡ia cåtre care se îndreaptå lucrurile ¿i, ca o stråfulgerare, poate vedea o solu¡ie ¿i o cale de a continua. ªi orice vine cåtre el este rostit cu voce tare, dar fårå preten¡ia de a fi adevårul absolut. Acolo unde se lucreazå în acest mod profund — care are de-a face cu via¡a ¿i cu moartea — solu¡ia apare ¿i clientul poate s-o accepte pentru un timp, dupå care se poate întoarce la destinul lui anterior. Atitudinea terapeutului este diferitå aici fa¡å de alte terapii, unde existå a¿teptåri legate de succesul sau insuccesul terapiei. În terapiile clasice, inten¡ia este de a controla rezultatul ¿i de a evalua cum se poate ajunge la un anumit rezultat. În aceastå metodå lucrurile stau altfel. Dacå un client revine la destinul lui anterior, atunci terapeutul consimte acestui lucru. Nu are legåturå cu aprecieri legate de ceea ce este bine sau ceea ce este råu. Terapeutul consimte oricårei turnuri pe care ar lua-o lucrurile. Cum ar putea terapeutul så ¿tie dacå nu cumva destinul la care clientul se întoarce sau spre care se deschide nu este cel potrivit pentru el; ¿i cum ar putea så ¿tie dacå nu cumva acest lucru are o måre¡ie care nu este vizibilå? Cum ar putea el så judece dacå asta este råu sau este bine? Atitudinea interioarå este o retragere din multiplicitatea fenomenelor ¿i preconcep¡iilor în vidul gol. Cu cât este mai dramaticå constela¡ia — cu cât ea are de-a face cu chestiuni legate de via¡å ¿i de 319

Bert Hellinger moarte — cu atât devine mai important ca terapeutul så råmânå centrat în vidul gol. ªi cu cât este mai profundå starea lui de centrare, cu atât interven¡iile vor avea un mai mare impact. Orice ar apårea în prim plan din acest spa¡iu gol, produce un efect direct datoritå faptului cå provine din armonia cu for¡ele care ne sprijinå. Dacå începi så ai încredere în constela¡iile de familie, vei afla pe parcursul timpului cå ai devenit mult mai ancorat în acest mod de a lucra. Încredin¡ându-te acestei metode, lucrul în sine te va ghida cåtre esen¡å. Are atât un efect curå¡åtor cât ¿i unul de îmbogå¡ire. E¿ti fårå de inten¡ii ¿i fårå de fricå, e¿ti în rezonan¡å cu tot ceea ce este efemer ¿i accep¡i moartea. Acolo nu î¡i mai este fricå de moarte. Via¡a nu mai este comoara cea mai de pre¡, ci o subdiviziune a „fiin¡ei” din care a izbucnit ¿i în care se va cufunda din nou. Terapeutul este în rezonan¡å cu „fiin¡a” ¿i atunci poate lucra. *** Adesea, cåutarea unei cauze are în spate ideea potrivit cåreia, privind retrostpectiv, individul ar putea influen¡a ceea ce s-a întâmplat. Chiar ¿i în situa¡ia în care apar la luminå încurcåturi sistemice, oamenii au impresia cå aceastå revela¡ie în sine este suficientå pentru a vindeca clientul. Dar acest lucru nu este adevårat, nici chiar la nivel superficial. Prin constela¡iile de familie singura inten¡ie pe care o am este de a pune lucrurile în armonie. A fi în rezonan¡å poate avea uneori un efect de vindecare sau de alinare. Dar, dacå reprezint familia clientului cu sco320

Un val, un ocean pul de a-l vindeca, nu mai sunt în rezonan¡å. Atunci nu mai am nici cea mai micå idee dacå acea constela¡ie reflectå sau nu mi¿cårile sufletului såu.

Trăirile unui reprezentant Participant: Îmi imaginez cå, dacå a¿ reprezenta pe cineva, mi-ar fi greu så disting între cât sunt eu ¿i cât persoana respectivå. Îmi imaginez cå totu¿i a¿ fi ¿i eu însumi. Dar poate cå asta nu conteazå. Hellinger: Dacå participi la o constela¡ie ¿i te centrezi, te vei sim¡i ca persoana pe care o reprezin¡i, chiar dacå nu o cuno¿ti. Problemele tale personale nu sunt complet date la o parte, dar fundamentul pe baza cåruia lucrezi sunt tråirile persoanei pe care o reprezin¡i. Acest fapt este atât de real, încât uneori se poate så experimentezi chiar ¿i simptomele fizice ale persoanei. Te bazezi pe faptul cå e¿ti capabil så reprezin¡i tråirile persoanei pe care o reprezin¡i. Este valabil înså ¿i inversul acestei situa¡ii ¿i anume, dacå într-o constela¡ie experimentezi asemenea tråiri, nu trebuie så pretinzi cå ele sunt ale tale ¿i så-¡i spui: „este la fel ¿i în cazul meu”. Trebuie så distingi între acest alt sistem ¿i sistemul tåu. Este important så recuno¿ti cât de efemere sunt tråirile ¿i cât de pu¡in au ele legåturå cu noi ca indivizi. Ele au mai mult de-a face cu locul pe care cineva îl mo¿tene¿te în familia lui.

321

Bert Hellinger

Cât de autentici sunt reprezentanţii? Participant: Cum sunt ace¿ti oameni, ale¿i întâmplåtor, capabili så reproducå o situa¡ie care redå cu fidelitate mediul emo¡ional al persoanei în cauzå? Hellinger: M-am întrebat acest lucru în mod constant, timp de mul¡i ani. Dar nu am nici o idee. Råmâne un secret. Trebuie într-adevår så renun¡i la ideea larg råspânditå ¿i acceptatå conform cåreia cunoa¿terea este produsul informa¡iei (combinate cu observa¡ia); cå un copil ¿tie despre familia lui numai ceea ce îi spun membrii ei ¿i cå restul poate fi ¡inut secret, în sensul în care dacå nu îi spunem copilului un lucru, el nu o så îl ¿tie. Asta pare a fi o premiså falså. În spatele unei asemenea idei stå o imagine a sufletului; o imagine care sugereazå cå sufletul meu este prizonierul meu, a¿a cum sufletele altora sunt prizonierele lor ¿i cå nu este posibil nici un schimb între ele, decât dacå eu spun ceva sufletului acelei persoane sau acea persoanå spune ceva sufletului meu. Asta presupune cå noi nu ¿tim nimic unul despre altul decât dacå ne vorbim unul altuia. Dar este clar cå nu este cazul. Sufletul este ceva în care suntem, din care avem o parte. Psihologia lucreazå în mare måsurå pornind de la premisa cå lucrurile nu se întâmplå decât prin intermediul comunicårii. În consecin¡å, terapeutul trebuie så îl întrebe pe client, så investigheze tot, ¿i apoi va ¿ti ce så facå. Uneori, îmi arunc doar o singurå privire asupra clientului ¿i ¿tiu imediat cå am 322

Un val, un ocean în fa¡å un copila¿. Din acest moment nu mai am nevoie så întreb nimic. Investigarea ulterioarå nu aduce nimic în plus fa¡å de prima impresie: el este un copil mic care suferå. Dar, dincolo de asta, sim¡im cå suntem, de fapt, parte din ceva mai mare. Care nu este accesibil prin intermediul psihologiei curente. Este accesibil doar uitând ceea ce am rezolvat ¿i toate prejudecå¡ile ¿i inten¡iile noastre. Ne deschidem cåtre un context mai larg ¿i din acest punct apare o nouå cunoa¿tere, directå, cunoa¿tere care este tråitå. Totul se întâmplå la un nivel complet diferit: informa¡iile, experien¡ele, comunicarea ¿i solu¡iile. Contribu¡ia individualå la un nivel individual e infimå în compara¡ie cu acest nivel comun sau împårtå¿it. Cu doar câteva excep¡ii, ceea ce este individual împiedicå, de fapt, reprezentarea constela¡iei. Conceptul de individualitate trece într-un plan secund, ca så spun a¿a.

Protecţie pentru reprezentanţi Participant: Cum poate fi traså o linie de demarca¡ie între momentul în care cineva a reprezentat o persoanå ¿i momentul în care trebuie så se elibereze de energia ei? Hellinger: Nu e¿ti niciodatå total ancorat în tine. ªi nici atunci când tu reprezin¡i un membru al altei familii nu e¿ti ancorat în tine. Câteodatå este bine så mai råmâi pu¡in într-un rol, pentru cå po¡i experimenta cum este så faci parte din altå familie ¿i asta î¡i permite så vezi cât de volatile sunt tråirile tale. Ceea ce vezi ca fiind stabil în tine, po¡i vedea 323

Bert Hellinger cât de volatil poate fi, în acest alt context. Vezi cât de repede se schimbå tråirile, func¡ie de constela¡ie. Când te acordezi la aceastå fluctua¡ie, la acest du-tevino te vei sim¡i dintr-o datå acaså oriunde. Existå înså ¿i roluri care sunt periculoase. Din acestea este bine så ie¿i repede. Într-o astfel de situa¡ie ajutå så-¡i imaginezi cå ai un cerc magic de jur împrejurul tåu, în care nimic nu poate påtrunde ¿i din care nimic nu poate scåpa. Dacå te afli în afara acestui cerc, de exemplu pentru cå reprezin¡i pe cineva, atunci dupå ce ie¿i din rol te po¡i repede întoarce la el. O metodå ¿i mai simplå este så te retragi în vidul gol. Acolo e¿ti conectat la tot ¿i separat de tot. Este un loc lini¿tit în care så fii.

Evenimente care au întâietate Existå evenimente în familie care au o semnifica¡ie generalå. Dar când se întâmplå ceva decisiv, cum ar fi moartea unei femei la na¿terea unui copil, alte evenimente traumatice sau semnificative î¿i pierd importan¡a. Acel eveniment esen¡ial le pune în umbrå pe celelalte. De aceea nu am nevoie så caut imaginea de ansamblu. Mai degrabå råmân cu ceea ce este mai important. De asemenea, trebuie diferen¡iat între ceea ce are legåturå cu experien¡a personalå ¿i ceea ce are legåturå cu dinamicile sistemice. De exemplu, dacå cineva a trebuit så stea în spital când era mic ¿i a fost separat de mama sa pentru o perioadå îndelungatå de timp, acesta este un eveniment personal. 324

Un val, un ocean Evenimentele personale sunt, de regulå, subordonate celor sistemice. De aceea, înainte de toate må uit la familie ca întreg — dacå existå încurcåturi sistemice sau dacå ceva a råmas nerezolvat. Dacå este cazul, atunci lucrez întâi cu familia ¿i numai apoi cu trauma personalå. Totu¿i, dacå au existat traume personale importante, atunci nu încep cu familia. Asta ar distrage aten¡ia. Tratez mai întâi trauma personalå. Pur ¿i simplu ¿tii ce anume trebuie rezolvat mai întâi. Nu po¡i rezolva evenimente traumatice cu dinamici sistemice ¿i viceversa. Trebuie så existe totu¿i o anumitå interac¡iune. Încurcåturile sistemice sunt cele mai incisive. Ele sunt, în cea mai mare parte, incon¿tiente. Problemele personale sunt lucrate mai degrabå indirect decât direct prin metoda sistemicå.

Realitatea Participant: A¡i afirmat cå terapeutul stå între realitate ¿i client. Vå referi¡i la realitatea în sine sau la realitatea clientului? Ca s-o pun în al¡i termeni - este posibil så avem ca fra¡i câte o versiune diferitå asupra realitå¡ii din aceea¿i familie, ¿i de aici, alte imagini interioare? Hellinger: Familia este o realitate, dar în cadrul familiei membrii lua¡i individual au func¡ii diferite, în raport de care ei percep realitatea diferen¡iat. Cineva care are func¡ia victimei, så spunem, percepe realitatea diferit de cineva care nu are o asemenea func¡ie. Dar, imaginea de ansamblu este 325

Bert Hellinger aproximativ aceea¿i. ªi nu po¡i spune cå o imagine este mai obiectivå decât alta. Cine are, de fapt, o perspectivå obiectivå? Numai persoana care ¿i-a creat o imagine pentru sine. A¿a cå întrebarea este irelevantå. Adevårata întrebare este: ce anume are un efect constrângåtor sau våtåmåtor ¿i ce are un efect vindecåtor? ªi po¡i så vezi asta pe parcursul unei constela¡ii. Existå, bineîn¡eles, diferen¡e. Dacå un bårbat ¿i o femeie î¿i reprezintå amândoi familia prezentå, fiecare dintre ei o va face într-un mod pu¡in diferit de celålalt. Dar atunci am avea un termen de compara¡ie. Adesea se întâmplå ca unul dintre ei så fie mai aproape de realitate. Haide¡i så spunem cå unul dintre ei este mai curajos ¿i are curajul de a înfrunta realitatea în fa¡å. Dacå vei compara cele douå constela¡ii po¡i så î¡i dai seama cine a fost curajos ¿i cine nu. Dacå amândoi reprezintå constela¡ia foarte diferit, pute¡i vedea de asemenea cå reac¡iile reprezentan¡ilor sunt identice, în ciuda diferen¡elor. Terapeutul merge cu dinamica care pare så ajute mai mult. Chiar dacå o constela¡ie nu este completå, reprezentan¡ii furnizeazå suficientå informa¡ie pentru ca cineva så observe unde se aflå problema ¿i unde så caute o solu¡ie. Pânå unde se poate. Realitatea poate fi destul de neclarå, dar este suficientå pentru o solu¡ie. Am auzit odatå o afirma¡ie a lui Werner Heisenberg, faimosul fizician, care m-a impresionat grozav. Cineva a întrebat: „Care este opusul 326

Un val, un ocean claritå¡ii?” ªi Heisenberg a råspuns: „Opusul claritå¡ii este acurate¡ea.” Mi-a plåcut asta. În constela¡ii lucråm cu claritatea, dar imprecis.

Interpretările limitează Participant: Permit constela¡iile de familie interpretåri sau ar trebui pur ¿i simplu så le låsåm så råmânå a¿a cum sunt? Hellinger: O constela¡ie de familie permite diferite interpretåri, dar acestea sunt dåunåtoare clientului. O explica¡ie limiteazå. O constela¡ie este un eveniment care se petrece la mai multe niveluri ¿i are ¿ansa de a lucra eficient dacå råmâne neexplicatå. În fizicå a fost demonstrat cå dacå te centrezi pe observarea doar a anumitor particularitå¡i ale particulelor subatomice, vei rata altele. Acest fapt este adevårat pânå într-o asemenea måsurå încât particulele cårora le observi o anumitå proprietate, nu le vor mai arata pe celelalte. Asta poate servi ca analogie pentru psihoterapie. În clipa în care cineva observå de aproape ceva sau îl define¿te sau îl interpreteazå, îi råpe¿te deschiderea ¿i posibilitatea unei dezvoltåri ulterioare. De aceea, a diagnostica în psihoterapie este atât de periculos. Nu permit niciodatå cuiva så-¿i explice sau så-¿i descrie boala sau problema pe larg. Descrierea ¿i explicarea unei probleme o plaseazå în concret. Nu în¡elegi prin asta cå nu trebuie så face¡i niciodatå o diagnozå — dar meritå så reflecta¡i asupra acestui aspect. 327

Bert Hellinger

Efectul asupra membrilor absenţi ai familiei Ceea ce apare aici în legåturå cu reprezentan¡ii, modul în care ei sunt capabili så simtå precum membrii familiei pe care îi reprezintå, lucreazå de asemenea ¿i în sens invers. Ceea ce se întâmplå aici în constela¡ie î¿i gåse¿te calea înapoi cåtre membrii absen¡i ai familiei.

Când e o constelaţie încheiată? Un principiu important al acestei metode este cå terapeutul se ab¡ine de la ceea ce este superfluu. Am primit acum ceva timp o scrisoare de la cineva care compara constela¡ia cu o operå de artå. Când un pictor picteazå un tablou, el ¿tie când tabloul este încheiat ¿i cå orice tu¿å în plus ar strica rezultatul final. Ar submina for¡a ¿i profunzimea imaginii. A¿a se întâmplå ¿i cu constela¡ia. ªtii când este încheiatå, când atinge momentul în care energia este culminantå. ªi atunci este momentul så o întrerupi. Dacå ceva încå lipse¿te, atunci clientul ¿tie. Dar el trebuie så se acomodeze mai întâi cu aceastå nouå imagine a familiei. În aceastå acomodare, sufletul såu î¿i va gåsi drumul mai departe, dupå un timp.

A privi înainte, avându-mi părinţii în spate Când o persoanå a lucrat o constela¡ie de familie ¿i s-a împåcat cu pårin¡ii såi, copiii se întorc spre înainte, iar pårin¡ii råmân în spatele lor. Atunci 328

Un val, un ocean copiii pot merge înainte, fårå ezitare, cu pårin¡ii purtându-le de grijå binevoitor. Aceasta este o mi¿care minunatå.

Consideraţie Când un client ¿i-a fåcut o constela¡ie, trebuie låsat în pace. Nimeni nu trebuie så-l întrebe, spre exemplu, cum a fost. Asta satisface curiozitatea cuiva, dar perturbå sufletul clientului. Unii terapeu¡i considerå cå modul meu de a proceda este gre¿it. Ei considerå cå ar trebui så îmbunåtå¡esc metoda, astfel încât så pot lucra mai departe. Nu vreau så repro¿ez aici nimic nimånui, dar clien¡ii devin confuzi din aceastå cauzå, iar procesul care a început în sufletul lor este perturbat. Este bine så fi¡i con¿tien¡i de acest lucru.

Minimalism Participant: Din ce motiv încurcåturile sistemice se întâmplå în anumite familii ¿i în altele nu? Hellinger: Nu ¿tiu. Când ele se manifestå într-o familie cu a cårei constela¡ie lucrez, le våd ¿i caut o solu¡ie. Nu må gândesc la al¡ii. Acesta este un mod de a lucra fårå preten¡ii ¿i care se concentreazå doar pe ceea ce se întâmplå sub ochii mei la momentul respectiv, restul råmâne înafarå. Nu construie¿te teorii ¿i nu are mari preten¡ii, fie ele de naturå moralå sau terapeuticå. Eu lucrez direct, ¿i apoi må retrag. Asta este tot. O numesc minimalism. ªi pentru cå este o muncå minimalå, are un efect profund, fårå prea mare 329

Bert Hellinger vâlvå. Este un mod de lucru fårå preten¡ii, care se bazeazå total pe lipsa oricårei preten¡ii.

Acţiunile urmează sufletul Participant: Cer constela¡iile de familie ca munca så fie continuatå? Hellinger: Aceastå întrebare sugereazå cå rezultatul ar fi în mâinile terapeutului; cå terapeutul trebuie så fie în control. Dacå vede¡i lucrurile în acest mod, desigur cå ve¡i lua în calcul continuarea lucrului pentru a ajunge la o concluzie. Dar asta nu este în mâinile terapeutului. Solu¡ia este gåsitå dacå ave¡i noroc. Totu¿i, numai când renun¡i la ideea de a controla lucrurile, solu¡iile apar de la sine. Ceva începe så curgå în constela¡ie fårå ca terapeutul så facå ceva. Asta vede¡i adesea. Eu o numesc psihoterapia fenomenologicå. Ea se folose¿te de metoda filosoficå fenomenologicå. Cineva seteazå fenomenul ¿i contextul, fårå så intervinå. Asta cere ca persoana så uite tot ceea ce ¿tie, så uite orice prejudecå¡i ¿i experien¡e. ªi dupå aceea, ea a¿teaptå ceea ce apare ¿i se centreazå, pânå când o solu¡ie sau un rezultat apare din contextul dat, de la sine. Nimeni nu poate gândi dinainte ce va ie¿i la ivealå. Aceste insight-uri vin din profunzimi ¿i sunt ca un dar. Când urmez aceste insight-uri, ceva se mi¿cå într-un mod foarte special. Dar nu este ceva ce eu pot så ating. Sunt purtat de o altå energie, din care fac parte. Numesc aceastå energie „suflet”. Oamenii care doresc så lucreze ulterior unei constela¡ii sunt 330

Un val, un ocean adesea cei care nu sunt în rezonan¡å cu sufletul lor. Uneori înså, necesitatea de a continua ceea ce ai lucrat decurge chiar din aceastå stare de a fi în rezonan¡å cu propriul suflet. ªi atunci este potrivitå. *** Uneori, când afirm anumite lucruri, ele sunå ca ni¿te reguli. Ceva apare la luminå iar eu îl descriu. Apoi, când cineva urmeazå asta ca pe o regulå, doar pentru cå am spus-o, acea persoanå nu va mai fi în contact cu sufletul såu, ci doar cu mine. ªi atunci e u¿or så dai gre¿, în acest fel. Trebuie så lua¡i aceste reguli empirice doar ca pe ni¿te imagini. Permite¡i-le så lucreze în sufletul vostru ¿i a¿tepta¡i momentul pânå când sufletul le încorporeazå în felul lui. Adevåratele reguli empirice vin din sufletul propriu. Pute¡i devia de la ceea ce spun eu în general. Este irelevant. Tot ceea ce am fåcut a fost så asigur un imbold care så facå sufletul så se angajeze în proces.

A lăsa deoparte imaginea constelaţiei Secretul de a cålåtori pe propria cale constå în a låsa în urmå tot ceea ce a fost pânå acum. Asta este valabil în mod special când lucråm la un nivel spiritual. Dar, este de asemenea valabil pentru orice alt nivel, atunci când vrei så ¡ii strâns de ceva ¿i så nu-i dai drumul, vei pierde. De exemplu, dacå ai un vis semnificativ ¿i î¡i spui — trebuie så mi-l amintesc - ¿i îl scrii, for¡a visului s-a pierdut. La fel se întâmplå ¿i în cazul constela¡iilor de familie. Imaginea familiei dezvåluitå de constela¡ie continuå så-¿i facå efectul 331

Bert Hellinger dupå ce e låsatå deoparte, în urmå. Este parte a unei mi¿cåri ¿i aceastå mi¿care trebuie så continue. Chiar ¿i ceea ce a pårut pe moment a fi o solu¡ie este doar primul pas al drumului. În plus, o solu¡ie completå nu se dezvåluie de la sine chiar de la început. Aceastå imagine a familiei încå mai con¡ine în ea influen¡a terapeutului. Numai când clientul a låsat ¿i asta în urmå, sufletul lui începe så gåseascå ceea ce este adecvat pentru el.

A fi eficient fără a interveni Prin a se re¡ine, terapeutul este capabil så lucreze la cel mai înalt nivel al energiei. Nu este vorba despre a fi inactiv, ci este vorba de a fi eficient fårå a interveni. Aceastå eficien¡å nu are legåturå cu a nu face nimic, ci cu a råmâne centrat. Pute¡i observa acest lucru. Dacå eu, în calitate de terapeut, simt cå trebuie så fac ceva dar, cu toate acestea må re¡in, råmân centrat, astfel încât så nu pierd din vedere clientul sau ca så pot uita cu totul de el — ¿i asta se poate întâmpla — atunci clientul prime¿te energia pe care o salvez retrågându-må. Dacå må implic, pentru cå nu pot så duc ceea ce se întâmplå, eu ies din belea, dar nu-mi ajut clientul. ªi atunci energia pe care o aduc cu mine este o pierdere pentru client.

Vidul gol Participant: Am impresia cå atunci când ave¡i de-a face cu o boalå foarte severå ¿i vorbi¡i cu 332

Un val, un ocean pacientul, vå retrage¡i ca ¿i cum a¡i a¿tepta o intui¡ie sau v-a¡i întreba ceva în sinea dvs. Pute¡i så da¡i câteva låmuriri despre acest lucru? Hellinger: Da. Când nu ¿tiu cum så procedez, må retrag, este adevårat. Må retrag într-un spa¡iu care este gol. Creierul meu nu se odihne¿te. Dimpotrivå: Må retrag într-un spa¡iu gol ¿i a¿tept. Atunci, poate un indiciu sau o imagine vine la mine ¿i încep. Dupå aceea, poate o altå imagine a urmåtorului pas apare ¿i a¿a mai departe. Sunt perfect con¿tient cå ceea ce fac în acest punct nu este transparent. ªi în acela¿i timp nu sunt sigur dacå a ajutat sau nu. Încerc ceva func¡ie de imaginea pe care o am. ªi apoi må retrag din nou. Må încred în faptul cå ceva este pus în mi¿care în sufletul clientului, tocmai datoritå faptului cå må retrag. Câteodatå, ceva special este pus în mi¿care atunci când terapeutul e¿ueazå. A¿a cå må uit la e¿ecul meu drept în fa¡å. ªi atunci îmi ancorez picioarele în påmânt ¿i clientul face acela¿i lucru ¿i ceva vindecåtor poate så aparå din suflet. Indiciul concludent va apårea atâta timp cât ai råbdare ¿i a¿tep¡i. Prima oarå se dezvåluie poate imprecis, alteori precis, ¿i terapeutul îl folose¿te. Apoi, poate, se retrage. Dar cel care lucreazå trebuie så permitå asta. Dacå încerci så-l nume¿ti, asta va umbri orice va ie¿i la suprafa¡å în continuare. Deci, cel mai important aspect al acestui mod de a lucra este ca persoana så se lase purtatå ¿i så aibå încredere în ceea ce iese la luminå. ªi atunci ea va sim¡i care este aspectul cu cea mai puternicå energie. 333

Bert Hellinger *** Cum reu¿i¡i så surprinde¡i aceste lucruri atât de repede? Dacå te gânde¿ti la ele ¿i încerci så te hotårå¿ti ce så faci, pierzi ceea ce este esen¡ial. Când cineva se uitå la un copac ¿i-l examineazå cu aten¡ie, acea persoanå este capabilå så vadå cum trebuie doar o frunzå. ªi, dacå persoana se concentreazå doar pe acea frunzå, scapå din vedere întregul copac. Deci existå un mod de a fi atent, care se centreazå pe ceea ce este exact ¿i închis. Dar mai existå ¿i un alt mod de a fi atent, care se concentreazå pe imaginea de ansamblu. În loc så examineze detaliile, prive¿te întregul. Acest mod de a fi atent este necesar aici. Aceia care au citit multe dintre cår¡ile mele au observat probabil cå adesea existå situa¡ii care apar pe parcursul unui seminar ¿i pentru care cår¡ile mele nu au instruc¡iuni. Ceea ce gåsi¡i în cår¡i seamånå cu frunzele dintr-un copac. Întregul este cu mult mai mare decât atât. Un mod special de a fi atent este necesar dacå o persoanå dore¿te så descopere ceea ce este important. O numesc metoda fenomenologicå. O så descriu ce se întâmplå atunci când lucrez cu cineva. El îmi va fi spus ceva despre el iar eu voi fi ascultat doar pe jumåtate ceea ce el mi-a spus. Nu vreau så ascult exact ceea ce îmi spune sau så ¿tiu exact ceea ce afirmå. ªi astfel nu ascult atât de atent încât så må concentrez, ci mai degrabå suficient cât så råmân cu privirea pe imaginea de ansamblu. Apoi, brusc, el îmi spune un cuvânt ¿i îmi atrage aten¡ia. În ultimul caz, cuvântul relevant a fost „råzboi civil”. Tatål 334

Un val, un ocean fusese implicat într-un råzboi civil. ªi dintr-o datå, dintre toate lucrurile pe care mi le-a spus, apare unul care îmi vorbe¿te. Acest cuvânt are energie. ªi fårå så ¿tiu exact ce urmeazå så fac, ¿tiu cå åsta este punctul în care pot så fac ceva. Dacå permit acestui cuvânt så î¿i producå efectul în mine, încep så simt care sunt oamenii pe care am nevoie pentru constela¡ie. În acest ultim exemplu energia era la o singurå persoanå — tatål. I-am cerut clientului så scoatå un reprezentant pentru tatål såu. ªi asta fårå så ¿tiu absolut nimic legat de ceea ce urmeazå så iaså din asta. Singurul lucru pe care l-am ¿tiut a fost cå tatål era important. A¿a cå el a scos un reprezentant pentru tatål såu. ªi am a¿teptat så våd ce se întâmplå. Am observat mi¿cårile tatålui ¿i, pe måsurå ce m-am deschis cåtre ele, am realizat cå este nevoie så fie incluse ¿i alte persoane în constela¡ie. Nu am ¿tiut exact pe cine trebuiau så reprezinte. Era vorba înså despre un fel de solda¡i. ªi i-am reprezentat fårå så ¿tiu cum se continuå constela¡ia. Apoi s-a jucat ceva între reprezentan¡i ¿i dintr-o datå mi-am dat seama: este nevoie ca ¿i clientul så intre în constela¡ie. A fost prima oarå când m-am gândit la asta. ªi în momentul acela l-am luat de bra¡, dar nu ¿tiam unde så îl pozi¡ionez. Dar când i-am atins bra¡ul am sim¡it cå el avea nevoie så fie în aria vizualå a tatålui. A¿a cå l-am pozi¡ionat sub directa privire a tatålui såu. ªi din nou habar nu aveam unde o så ducå asta. Totu¿i, atunci, tatål så a început o mi¿care. În timp ce fiul îi ståtea alåturi, tatål a fost capabil så priveascå cåtre cei mor¡i. ªi atunci m-am 335

Bert Hellinger gândit ce poate însemna faptul cå s-a uitat la cei mor¡i. Era acolo o solu¡ie sau nu? Am sim¡it cå nu era o solu¡ie pentru el acolo. A¿a cå i-am întors capul, oarecum for¡at, de la cei mor¡i - ¿i atunci a apårut solu¡ia. Sugestia relevantå a venit din partea tatålui. El a sim¡it cå trebuie så se încline în fa¡a lor împreunå cu fiul såu. Nu a¿ fi putut ajunge singur la aceastå idee. Sugestia a venit din partea lui. A venit din rezonan¡a cu ceva mai mare. Aceastå metodå este ca ¿i cum ai bâjbâi prin întuneric! Dar, pe måsurå ce avansez, sunt în comuniune cu ceea ce este dezvåluit, cu locul unde este energia ¿i cu impulsul de a merge mai departe. Acum, imagina¡i-vå ce s-ar fi întâmplat dacå i-a¿ fi întrebat pe to¡i reprezentan¡ii cum se simt. Asta ar fi creat mai multå energie sau ar fi slåbit-o? Ar fi slåbit energia. Nu doream cu adevårat så ¿tiu ceea ce se petrece. ªi de aceea, energia a råmas adunatå în acela¿i punct. Lucrând în acest fel, este nevoie så ¿tii foarte pu¡in, vrei så ¿tii foarte pu¡in ca så ajungi la o solu¡ie. Efectul pe care îl are acest lucru e acela cå orice se petrece nu îl împovåreazå pe terapeut. El nu ¿tie ¿i nici nu vrea så ¿tie ceva despre asta. În momentul în care-¿i dore¿te så ¿tie, atunci se va împovåra. De aceea, genul acesta de a lucra presupune re¡inere ¿i o profundå încredere în mi¿cårile sufletului — încredere cå ele duc spre o solu¡ie. Uneori nu merge mai departe de atât. Nu mai este nici un semnal cå ar mai fi energie. Aceasta este cea 336

Un val, un ocean mai dificilå situa¡ie dintre toate — terapeutul trebuie så recunoascå acest lucru ¿i så admitå faptul cå nu poate merge mai departe de atât. ªi atunci, el trebuie så întrerupå constela¡ia ¿i, chiar dacå î¿i face repro¿uri, asta este în armonie cu sufletul. Cam asta ar fi despre metodå. De aceea, cel mai bun mod de a învå¡a cum så lucrezi cu aceastå metodå este så participi cu deschidere, så sim¡i for¡ele care sunt în func¡iune, så te la¿i pe mâna lor ¿i så ai încredere în ele.

A te lăsa dus de moment Participant: Este prea personal dacå vå întreb ce anume vå sprijinå în munca dvs., atunci când lucra¡i? Este cumva o credin¡å religioaså sau o experien¡å religioaså? Hellinger: Sunt sprijinit de moment. Asta-i tot. Dar este de asemenea vorba ¿i de secretul metodei fenomenologice. Nu ¿tiu ce urmeazå så se întâmple. Chiar ¿i dacå lucrurile merg prost, accept asta. Participant: ªi cum învå¡a¡i så vå låsa¡i sprijinit de moment? Hellinger: Urmåtorul moment vå va aråta.

Soluţiile au nevoie să se coacă Solu¡iile sunt precum fructele coapte. Ele apar toamna, nu devreme în primåvarå. De aceea e important så låsåm timp în suflet pentru solu¡ie. O imagine este dezvåluitå în constela¡iile de familie ¿i ea are nevoie så creascå în suflet, ¿i så capete for¡å. Deci, individul permite imaginii så-¿i facå loc, fårå så 337

Bert Hellinger vorbeascå, fårå så gândeascå asupra ei. Pur ¿i simplu o internalizeazå. E ca ¿i cum o înghi¡i ca pe un medicament ¿i a¿tep¡i så-¿i facå efectul. Când solu¡ia se dezvåluie de la sine, este clar. Când ceva neclar este dezvåluit, interpretårile nu sunt de ajutor. Ele nasc confuzie ¿i tulburå, ¿i atunci individul pierde observa¡ia directå. Când nimic nu ajutå, atunci e de ajutor ca terapeutul så îl încredin¡eze pe client propriului såu suflet bun. În cele din urmå, nimic nu este mai bun decât propriul suflet bun. Fiecare dintre noi este ghidat în felul lui special. Când clientul acordå aten¡ie sufletului såu ¿i se conecteazå la acesta, atunci o solu¡ie va apårea în timp.

Renunţarea ca soluţie Solu¡iile sunt partea cea mai grea a acestui mod de lucru. Mul¡i oameni våd solu¡ia, simt energia ¿i merg cu ea pentru un timp. Dar apoi, ei se cufundå înapoi în vechile credin¡e. Pentru aceia care sunt capabili så se men¡inå, solu¡iile duc la un fel de însingurare. Conexiunile ¿i legåturile profunde pe care le experimentåm agå¡ându-ne de problemele ¿i încurcåturile noastre sistemice trebuie abandonate, ¿i åsta este pre¡ul pe care trebuie så îl plåtim pentru o solu¡ie. Desigur, solu¡ia ne conecteazå la mul¡i al¡i oameni, dar într-un mod diferit ¿i nu cu aceea¿i intensitate ca înainte. Aceste noi legåturi au ceva lejer în ele, ceva care are darul de a elibera. Ele au intimitate, dar påstreazå con¿tiin¡a separårii, înså 338

Un val, un ocean mul¡i oameni alunecå din nou în vechile încurcåturi. Este ca ¿i cum ne-am întoarce în poala mamei. Trebuie så fi¡i con¿tien¡i de asta. Ca terapeu¡i trebuie så fi¡i aten¡i în mod special la asta. Dacå vede¡i întâmplându-se acest lucru, trebuie så renun¡a¡i la dorin¡a de a interveni. Trebuie s-o låsa¡i så se întâmple. În cele din urmå va fi acela¿i lucru.

A lăsa deoparte, ca soluţie Participant: Face¡i referire constantå la faptul cå în familiile noastre suntem captivi ai anumitor loialitå¡i. Se poate elibera individul de aceste loialitå¡i, atunci când ele apar la luminå ¿i el recunoa¿te cå nu fac bine nimånui? Hellinger: Nu întotdeauna. Uneori loialitatea este atât de mare încât nu este posibil så gåse¿ti o solu¡ie ¿i så te eliberezi. Solu¡ia cere ca persoana så¿i påråseascå familia ¿i så fie pregåtit så stea pe propriile picioare. ªi asta are legåturå cu un anumit sentiment al singuråtå¡ii care face ca acest pas så parå enorm. Cere o metamorfozå internå, un proces de maturare, adesea pare ceva asemånåtor unui consum spiritual a ceva mai mare. Apoi poate avea sor¡i de izbândå. Dar dacå nu sim¡i asta, dacå încerci ¿i o faci mecanic, nu va reu¿i. Are cele mai mari ¿anse de izbândå dacå te ui¡i la ceea ce a ie¿it la luminå, consim¡i situa¡iei a¿a cum este ¿i apoi te la¿i ghidat de sufletul tåu fårå ca în mod activ så încerci prea multe. Trebuie så ai încredere în mi¿carea interioarå a sufletului tåu. Åsta este deja un mod radical diferit 339

Bert Hellinger de a te confrunta cu realitatea — în loc så încerce så o controleze, persoana î¿i permite så se lase conduså de mi¿care. Dar acesta este modul în care o solu¡ie are cele mai mari ¿anse de izbândå.

Frazele vindecătoare Frazele vindecåtoare trec dincolo de constela¡ie. Ele sunt pa¿i individuali ¿i ele conduc, de fapt, la un rezultat final. Ele au întotdeauna de-a face cu reconcilierea ¿i cu respectul. Cum ajunge terapeutul så gåseascå fraza potrivitå? Nu po¡i s-o inventezi. Când este reprezentatå o familie, se creeazå un câmp de energie în care este prezentå familia. Terapeutul intrå în acest câmp de energie. Prin intrarea în acest câmp, terapeutul stabile¿te o legåturå care îi permite så vadå ceea ce va conduce la o solu¡ie. El nu ar fi capabil så gåseascå o frazå vindecåtoare dacå ar råmâne înafara câmpului de energie. Aceste fraze vindecåtoare sunt întotdeauna foarte simple ¿i ajung direct la suflet. Ele se schimbå în func¡ie de situa¡ie, a¿a cå nu po¡i pur ¿i simplu så le scrii, så le ai în repertoriul tåu ¿i så le folose¿ti dupå cum le vine rândul. Ele exprimå particularitatea situa¡iei a¿a cum este. Ele rezultå din starea interioarå sau atitudinea de respect pentru to¡i cei viza¡i. *** Frazele pe care le folosesc uneori în constela¡ii nu sunt inventate de mine. Le percep din starea de conectare cu sufletul celuilalt ¿i cu câmpul de 340

Un val, un ocean energie în care se mi¿cå. Ele apar ca urmare a rezonan¡ei. ªi spun ceea ce percep ca urmare a acestei rezonan¡e. Deci, nu trebuie så le transforma¡i în stereotipuri. Experimenta¡i-le în situa¡ie, sim¡i¡i-le ¿i rosti¡i tråirea. Când ele vin la voi o så fie ca ¿i cum ele tråiesc în voi. Ele se modificå în func¡ie de vibra¡ia pe care o exprimå. ªi atunci sunt potrivite ¿i frumoase. *** Dar în cele din urmå are loc ceva complet diferit. Este vorba de experien¡a de dupå constela¡ie. Când terapeutul intrå în câmpul de energie — este cu adevårat un tip unic de câmp de energie — el aude ceea ce sufletul exprimå. De exemplu: „Sunt sora ta.” Asta poate fi fraza vindecåtoare. ªi terapeutul poate sim¡i dintr-o datå ceva de genul acesta dacå este conectat la câmpul de energie. El nu o poate inventa. El aude fraza ¿i o roste¿te cu voce tare. Dacå fraza este adevåratå ea are o rezonan¡å directå. Ve¡i putea observa acest lucru când clientul o roste¿te — rezoneazå sau nu. Mimica clientului se schimbå. Dar terapeutul trebuie så o audå. El nu o poate ghici. În clipa în care va încerca s-o ghiceascå, el va pierde contactul. O regulå empiricå spune cå e mai bine så nu spui nimic, decât så ghice¿ti — pentru cå ghicirea frazei poate da na¿tere confuziei în al¡i participan¡i ¿i asta duce la întreruperea fluxului care conduce spre gåsirea unei solu¡ii. Este nevoie de practicå pentru a cåpåta încredere în a lucra astfel. ªi asta este valabil atât pentru terapeut, cât ¿i pentru client.

341

Bert Hellinger *** Acest mod de lucru este de fapt foarte simplu. Cineva reune¿te ceea ce a fost separat. ªi este clar, de asemenea, cå ceea ce lucrezi trece dincolo de constela¡iile de familie. Dacå te limitezi la constela¡ii, po¡i så strângi o anumitå cantitate de informa¡ii ¿i så gåse¿ti o anumitå solu¡ie. Dar ceea ce vindecå în adâncurile sufletului, ceea ce se elibereazå în adâncul sufletului, este mai mult decât constela¡ia. Este crearea conexiunii prin intermediul cuvintelor vindecåtoare. Aceste cuvinte sunt auzite de terapeut. El ascultå sufletul ¿i le aude sau le vede, depinde de situa¡ie. ªi le roste¿te cu voce tare. Dacå ele sunt cuvintele potrivite, î¿i vor produce efectul instantaneu. Dacå cineva ar încerca så le inventeze în sensul în care ¿i-ar spune: hai så încercåm fraza asta — atunci persoana doar ar experimenta. ªi în momentul în care va face asta, va pierde contactul cu sufletul, ¿i clientul se deconecteazå. Cuvintele trebuie, de fapt, percepute. Terapeutul trebuie så le simtå în situa¡ie. Când el este cu adevårat în contact, el stå într-un câmp de energie din care afirma¡iile curg. Terapeutul, stând în constela¡ie ¿i mi¿cându-se odatå cu ea, va avea o percep¡ie diferitå fa¡å de cei care privesc de pe margine. Deci, doar facând asta po¡i cu adevårat så percepi. Inima terapeutului trebuie så fie plinå de iubire pentru to¡i participan¡ii. El trebuie så lucreze cu o inimå bunå , în serviciul påcii. 342

Un val, un ocean

Profunzimile sufletului Lucråm aici cu for¡e ascunse care nu ne sunt întotdeauna accesibile. Cum se face cå într-o familie, peste genera¡ii, aceea¿i soartå så se repete din nou fårå ca cineva s-o ¿tie? Cum este posibil ca într-un seminar de constela¡ii de familie så fim capabili så vedem cå existå solu¡ii cåtre care sufletul nostru ne ghideazå, fårå så ¿tim unde vom ajunge în final? Este absolut clar cå sufletul are mai multe niveluri, unul de suprafa¡å ¿i unul mult mai profund. La acest nivel profund, tot ce experimentåm ca fiind contradictoriu, bine ¿i råu, de exemplu, este unul. Via¡a ¿i moartea ¿i boala ¿i sånåtatea sunt de asemenea parte din ceva mult mai mare. Este imposibil så prevezi profunzimile cåtre care ne va conduce o constela¡ie. Eu o experimentez seminar dupå seminar, cum se adânce¿te, dar nu pot s-o direc¡ionez sau s-o prevåd. Când vorbesc aici despre suflet, må refer la altceva decât la ceea ce este în¡eles în mod normal când este utilizat acest termen. Nu må refer la ceva pe care-l putem avea sau ståpâni; ci mai degrabå este ceva care ne conecteazå la o comunitate a celorlal¡i, la cercuri mult mai înalte: pår¡ile corpului nostru fizic, familia noastrå, grupul nostru de rude, rasa ¿i na¡iunea noastrå ¿i mult mai departe, diferite cercuri în care se dezvåluie ceva comun. Cu cât ne låsåm mai mult purta¡i de aceastå mi¿care de dezvåluire, cu atât mai mult reu¿im så dårâmåm diviziunile în a¿a fel încât grani¡ele dintre mine ¿i ceilal¡i dispar. Ceva ne leagå cu o în¡elepciune 343

Bert Hellinger împårtå¿itå ¿i, îmi pare de asemenea, cå ¿i cu un scop comun. Eu numesc acest nivel profund marele suflet. Totu¿i trebuie så fim aten¡i atunci când folosim acest cuvânt „suflet” ca ceva în legåturå cu care ne-am clarificat. Semnifica¡ia lui råmâne evazivå. Îl numesc marele suflet doar pentru cå nu pot gåsi cuvinte mai potrivite cu care så-l denumesc. Dar, ca o consecin¡å, îl tratez cu cea mai mare reveren¡å ¿i respect. Când lucrez cu cineva, încerc så rezonez cu orice ne une¿te în profunzimile sufletului. Am nevoie så simt dacå sufletul lui rezoneazå cu mine ¿i viceversa. Nu pot lucra cu cineva cu care nu simt aceastå rezonan¡å. Nu pot ¿i nu trebuie så intervin dinafarå, dacå asta nu este în acord cu mi¿cårile sufletului, ¿i må refer la sufletul lui, sufletul meu ¿i marele suflet. Când voi to¡i vå implica¡i în acest mod de a lucra ¿i cu ajutorul acestei rezonan¡e, atunci ne vom în¡elege mai bine unii pe al¡ii. A¿ vrea så vå mai supun aten¡iei ceva ce consider a fi important. Unii oameni sunt atât de oprima¡i de familia lor, încât nu li se permite så ¿tie ceea ce s-a întâmplat în trecut ¿i nici ce se întâmplå acum în prezent. Lor nu li se permite så cunoascå anumi¡i membrii ai familiei ¿i nu li se permite så cunoascå anumite evenimente care au avut loc în familie. ªi în consecin¡å, nu doar cå ei sunt conecta¡i numai la un nivel superficial cu sufletul familiei, dar sunt ¿i deconecta¡i de marele suflet. Dacå unei persoane îi este teamå så exprime ceea ce este ¿i îi este teamå så exprime adevårul 344

Un val, un ocean despre familia sa, atunci acea persoanå råmâne prizoniera unui nivel superficial ¿i în consecin¡å, solu¡ia este blocatå nu numai pentru ea, ci ¿i pentru întreaga familie. Dar, dacå acea persoanå simte aceastå situa¡ie, atunci ea se poate låsa pe mâna marelui suflet. ªi ea se poate încredin¡a nu numai pe sine marelui suflet, ci ¿i întreaga familie cu tot ceea ce apar¡ine de ea. Când atinge acest nivel, ea este capabilå, cu respect pentru întregul sistem, så facå ceea ce este just, så vindece ¿i så elibereze.

Mai stau puţin Participant: A¿ vrea så vå întreb de ce permite¡i uneori oamenilor så spunå: „Mai stau pu¡in.” Are vreo semnifica¡ia anume — acest mic råstimp? Hellinger: Da, are o mare semnifica¡ie. Asta este o întrebare importantå. În cadrul familiilor existå un impuls puternic de a echilibra balan¡a între pierdere ¿i câ¿tig. Când cineva a suferit o pierdere, cum ar fi o sorå care a murit de tânårå, supravie¡uitorul adesea nu-¿i mai tråie¿te via¡a din plin. El simte nevoia de a echilibra. Un echilibru perfect ar fi realizat, în ochii lui, dacå ar muri ¿i el. Acesta ar fi o echilibrare conform unui mod de gândire „magic”. În terapie, din acest motiv, încercåm så-l eliberåm pe supravie¡uitor de vinovå¡ia fa¡å de persoana decedatå sau så i-o alinåm. Afirma¡ia „Tu e¿ti moartå, mai stau pu¡in ¿i dupå aceea voi muri ¿i eu” permite celor råma¿i în via¡å så-¿i priveascå vie¡ile ca ceva care poate fi dus la bun sfâr¿it, finalizat, în loc så o 345

Bert Hellinger trateze cu arogan¡å. Înseamnå acceptarea vie¡ii ca pe un dar. În clipa în care aceastå frazå este rostitå, cei råma¿i în via¡å devin solidari cu cei care au murit ¿i asta are un efect de vindecare. ªi nu se întâmplå în contradic¡ie cu cei care au murit. Aceste afirma¡ii sunt puternice, dar ele trebuie adaptate la fiecare situa¡ie în parte, în conformitate cu ceea ce sim¡i ca potrivit la momentul respectiv. Nu le po¡i folosi ca pe o pastilå, aceea¿i de fiecare datå, pe care o înghi¡i ¿i o la¿i så-¿i facå efectul. Trebuie s-o sim¡i¡i, de fiecare datå, dacå e potrivitå.

Ceea ce este familiar şi uşor Constela¡iile de familie dezvåluie cât de puternice sunt for¡ele care ac¡ioneazå în familie. Adesea recurgem la explica¡ii simpliste — pentru evenimente cum ar fi suicidul, de exemplu — pentru cå ne este foarte greu så în¡elegem ce fel de imbold este resim¡it din profunzimi. Constela¡iile mai dezvåluie ¿i faptul cå suntem lega¡i de mai multe destine, de care de-abia suntem con¿tien¡i. Ele se pot întinde pe parcursul mai multor genera¡ii, cu mult mai mult decât ne-am putea-o imagina, pentru cå suntem în legåturå ¿i cu înså¿i suferin¡a umanitå¡ii. Existå adesea acest imbold de a ne conecta cu aceastå suferin¡å eternå, ca ¿i cum am fi absorbi¡i. Cred cå mul¡i dintre bolnavii psihotici se aflå scufunda¡i în profunzimile acestei suferin¡e ¿i simt cå fac parte din acest destin profund ¿i cu multe niveluri.

346

Un val, un ocean

Vindecarea sufletului familiei Participant: Este posibil ca sufletul familiei så se vindece singur, dacå cineva din familie este suficient de inspirat încât så creeze pace în acea familie, astfel încât sufletul familiei så-¿i gåseascå drumul spre împåcare? Hellinger: Sufletul are mai multe dimensiuni. Unele sunt strâmte, altele sunt largi. A¿ putea så våd sufletul din punctul de vedere al corpului, caz în care el ar fi limitat ¿i strâmt. Sau a¿ putea vedea sufletul din punctul de vedere al familiei ¿i al grupului de rude. Atunci el ar fi mai larg, dar încå are limite deoarece cuprinde doar anumi¡i oameni. Pe de o parte, sufletul aspirå så protejeze integritatea întregului, atât în interiorul grupului, cât ¿i în interiorul corpului, pentru cå în acest caz dore¿te så-i protejeze pe to¡i membrii familiei. Pe de cealaltå parte totu¿i, va exclude ceea ce este bolnav, de teamå så nu punå în pericol întregul. Acest fapt se aplicå în acela¿i fel atât corpului, cât ¿i familiei. Un criminal, de exemplu, amenin¡å întregul sistem de familie ¿i trebuie exclus din el. Familia trebuie så-l lase deoparte. Dar mai existå, totu¿i, încå o dimensiune a sufletului care cuprinde întregul. În cadrul acestui suflet to¡i sunt reuni¡i din nou, chiar ¿i criminalul împreunå cu familia ¿i victimele sale. Dar este nevoie s-o observa¡i. Asta depinde de nivelul la care lucra¡i. Dacå lucra¡i doar la nivelul sufletului de familie, criminalul trebuie så påråseascå sistemul. Dacå accesezi un nivel mai înalt, atunci to¡i devin, din nou, unul. La 347

Bert Hellinger acest nivel mai înalt membrii familiei se pot împåca, interior, cu criminalii ¿i î¿i gåsesc pacea ¿i lini¿tea.

Iluminare Participant: Existå terapeu¡i peste tot care fac constela¡ii de familie ¿i care adesea percep mul¡i bani pentru munca lor. Pot terapeu¡ii cauza råu, dacå nu sunt suficient de aten¡i ¿i competen¡i? Hellinger: Insight-ul apare la persoana care ridicå mâna. E nevoie de o abilitate foarte mare pentru a putea cauza råu cuiva. E nevoie ca amândoi så lucreze împreunå. Persoana care sus¡ine cå i-a fost fåcut un råu are posibilitatea de a alege så lase acest fapt în urmå ¿i så tråiascå bine pânå la sfâr¿itul vie¡ii, ca så spun a¿a. Când oamenii acuzå terapeu¡ii cå le-au fåcut råu, ei refuzå så-¿i ia via¡a în propriile mâini. Freud a fåcut o observa¡ie interesantå, ¿i anume cå începåtorul cåruia îi este teamå så înceapå va avea în cele din urmå un succes mai mare decât acela care a dobândit deja experien¡å. Asta pentru cå sufletul clientului este mai solicitat, iar din acest motiv procesul avanseazå de la sine.

Cum reuşesc constelaţiile de familie: o privire generală Calea către conştientizare Douå tipuri de mi¿care conduc la insight; prima se îndreaptå ¿i atinge ceva care înainte era necunoscut, ¿i 348

Un val, un ocean face tot posibilul så îl categoriseascå, devenind sigur ¿i accesibil. Asta este abordarea cercetårii ¿tiin¡ifice ¿i ¿tim cât de multe a schimbat ea în vie¡ile ¿i în lumea noastrå, îmbogå¡ind-o ¿i securizând-o. A doua mi¿care apare atunci când ne oprim din drumul cåtre atingerea ¡elurilor ¿i nu mai cåutåm ceva palpabil, ci ne concentråm asupra întregului. Privirea noastrå este gata så cuprindå tot ce apare sub ochii no¿tri, pe måsurå ce apare. Dacå ne încredin¡åm acestei mi¿cåri, de exemplu în ceea ce prive¿te o sarcinå sau o problemå, vom observa cum, dintr-o datå, privirea noastrå se umple ¿i în acela¿i timp se gole¿te. Este posibil så fii deschis cåtre aceastå plinåtate ¿i så o supor¡i numai dacå abandonezi preocuparea pentru detalii. Astfel, ne oprim în mijlocul cåutårii noastre de cuno¿tin¡e ¿i ne retragem pu¡in, pânå când atingem vidul gol care poate sus¡ine plinåtatea ¿i diversitatea. A¿ numi aceastå mi¿care — mai întâi oprire ¿i apoi retragere — o mi¿care fenomenologicå. Insighturile care decurg din ea sunt diferite de cele la care ajungi prin intermediul cåutårii dobândirii de cuno¿tin¡e. Totu¿i, ele se completeazå una pe cealaltå. Deoarece, chiar ¿i în cazul cercetårii ¿tiin¡ifice trebuie så ne oprim din când în când så ne lårgim orizontul ¿i så privim lucrurile dintr-o perspectivå mai largå. Iar insight-urile dobândite ca urmare a procesului fenomenologic au nevoie, de asemenea, så fie testate în detaliu.

349

Bert Hellinger

Procesul Perspectiva fenomenologicå de a dobândi cunoa¿tere presupune deschiderea orizontului cåtre o multitudine de evenimente, fårå så aleagå între ele sau fårå så le evalueze. Acest mod de a cunoa¿te cere ca individul så fie „gol” de orice prejudecå¡i ¿i de asemenea de orice mi¿cåri interioare, fie ele emo¡ionale, deliberate sau care judecå. Aten¡ia este în acela¿i timp focalizatå ¿i defocalizatå, plinå ¿i goalå. Atitudinea fenomenologicå cere ca aceastå energie acumulatå så ac¡ioneze, dar fårå a o transpune în act. Prin intermediul acestei tensiuni suntem în cel mai înalt punct al percep¡iei ¿i suntem deschi¿i percep¡iei. Dupå un timp, dacå po¡i suporta tensiunea, vei experimenta cum tot ce se vede duce undeva ¿i vei recunoa¿te, dintr-o datå, un context, poate o lege, un adevår sau ceva care merge mult mai departe. Acest insight vine din afarå, ¿i este, în acela¿i timp, deja prezent în interior.

Constelaţiile de familie Constela¡iile de familie sunt un mod fulminant ¿i special de a observa ¿i experimenta ceea ce se cere în cadrul procesului fenomenologic ¿i ce anume faciliteazå acest proces. Pe de o parte, o constela¡ie de familie este rezultatul unui proces fenomenologic; pe de altå parte, procesul fenomenologic reu¿e¿te doar atunci când se ajunge la esen¡å, prin re¡inere ¿i încredere în insight-urile pe care o constela¡ie de familie le faciliteazå. 350

Un val, un ocean

Clientul Ce se întâmplå atunci când un client ce urmeazå o psihoterapie î¿i reprezintå familia într-o constela¡ie? Mai întâi, el alege reprezentan¡i pentru fiecare membru din familia lui: pentru tatå, pentru mamå, fra¡i ¿i pentru el însu¿i. Este relevant pe cine alege pentru fiecare în parte. De fapt, este mai bine dacå ei sunt ale¿i nu dupå cum aratå ¿i fårå a avea vreo inten¡ie anume în minte. Acesta este deja primul pas pe care cineva îl poate face pentru a se re¡ine ¿i renun¡a la prejudecå¡i ¿i inten¡ii — imaginile cunoscute pe care le are în legåturå cu familia. A alege un reprezentant func¡ie de caracteristicile externe cum ar fi înål¡ime, vârstå, înseamnå så råmâi închis pentru ceea ce este esen¡ial, dar ¿i invizibil. Limiteazå puterea constela¡iei la considera¡ii de ordin superficial ¿i asta poate så însemne cå pentru persoana respectivå constela¡ia este deja sortitå e¿ecului. De aceea, nu existå nici o diferen¡å ¿i poate fi chiar mai benefic dacå terapeutul alege reprezentan¡ii ¿i laså clientul så îi pozi¡ioneze. Singurul factor care trebuie luat în considerare este sexul reprezentantului: asta înseamnå cå pentru un membru al familiei bårbat va fi ales un bårbat, ¿i pentru o femeie o femeie. Dupå alegerea reprezentan¡ilor, clientul îi pozi¡ioneazå, în rela¡ie unii cu al¡ii, în spa¡iul disponibil. Este bine dacå el ia fiecare reprezentant de umeri ¿i, cu ambele mâini ¿i un contact atât de apropiat, îi pozi¡ioneazå pe fiecare. De-a lungul acestui proces clientul råmâne centrat ¿i atent la 351

Bert Hellinger propriile mi¿cåri interioare. El urmeazå aceste mi¿cåri pânå ce simte care este locul potrivit pentru a pozi¡iona reprezentantul. Pe toatå durata constela¡iei el este în contact cu sine însu¿i, cu reprezentan¡ii ¿i cu câmpul de energie, care îl ghideazå cåtre locul potrivit pentru fiecare persoanå. El repetå acela¿i proces pânå când to¡i reprezentan¡ii sunt pozi¡iona¡i. Aceastå procedurå îl face så uite de sine însu¿i, dar iese din aceastå uitare imediat ce to¡i reprezentan¡ii sunt pe locul potrivit. Uneori este de ajutor ca el så se plimbe în jurul grupului, la sfâr¿it, ¿i så corecteze orice i se pare a nu fi în regulå. Apoi, se a¿eazå. Devine imediat evident când un client nu se aflå în acea stare de uitare de sine ¿i re¡inere. Clientul va încerca så a¿eze reprezentan¡ii în diferite pozi¡ii, ca pe ni¿te sculpturi sau så-i a¿eze prea repede, urmând o imagine dragå pe care o are el în minte sau poate uita pe cineva important. El ar putea spune cå un reprezentant este deja pe locul potrivit, chiar dacå atunci când a pozi¡ionat acea persoanå el nu era centrat. E¿ecul în a porni centrat constela¡ia poate duce, la un moment dat, la atingerea unui punct mort sau chiar la confuzie.

Terapeutul Pentru a reu¿i constela¡ia, terapeutul are, de asemenea, nevoie så se elibereze de inten¡ii sau de imagini preconcepute despre cum ar trebui så fie lucrurile. Prin faptul cå se re¡ine ¿i se deschide cåtre 352

Un val, un ocean constela¡ie într-un mod centrat, el va putea så simtå când clientul va încerca så influen¡eze constela¡ia din cauza unor idei preconcepute sau ca så evite ceva ce a început så iaså la suprafa¡å. El poate atunci så ajute clientul så se centreze ¿i så fie pregåtit pentru ceea ce va urma, sau dacå nu este posibil, så întrerupå constela¡ia.

Reprezentatul ªi reprezentan¡ii trebuie så se re¡inå interior de la propriile prejudecå¡i, inten¡ii ¿i temeri. Asta înseamnå cå ei sunt foarte aten¡i la schimbårile care au loc în corpul lor ¿i la emo¡ii, atunci când sunt pozi¡iona¡i. Unul dintre reprezentan¡i ar putea så-¿i simtå inima båtându-i cu putere, în timp ce altul va sim¡i de exemplu impulsul de a se uita în podea; iar altul ar putea så se simtå dintr-o datå u¿or sau greu, sau trist sau furios. Este de folos ca ei så fie aten¡i la orice imagini le vin în minte sau la orice sunete sau cuvinte care apar în con¿tiin¡a lor. Ca så dau un exemplu, un american auzea întruna afirma¡ia „spune Albert” de-a lungul unei constela¡ii în care îl reprezenta pe tatål clientului. Mai târziu, l-a întrebat pe client dacå numele Albert însemna ceva pentru el. Clientul a råspuns: “Da. Atât tatål meu cât ¿i bunicul meu se numesc Albert ¿i acesta este ¿i al doilea meu prenume.” Un alt reprezentant era în rolul fiului unui bårbat care murise într-un accident de elicopter. De-a lungul constela¡iei el auzea zgomotul produs de eli353

Bert Hellinger cele elicopterului. Acest fiu fusese de asemenea implicat într-un accident de elicopter împreunå cu tatål såu. Totu¿i, amândoi au supravie¡uit. Acest nivel de deschidere cere o intu¡ie foarte mare ¿i capacitatea de a renun¡a la propriile prejudecå¡i. Dar, terapeutul trebuie så fie pregåtit så nu accepte fanteziile reprezentantului ca fiind percep¡iile lui directe. Aceastå capcanå este cu atât mai u¿or de evitat cu cât la începutul constela¡iei sunt dezvåluite mai pu¡ine informa¡ii legate de familie.

Întrebările Dacå punem doar întrebårile necesare, asta sprijinå procesul fenomenologic de deschidere cåtre percep¡iile directe. Iatå întrebårile care trebuie puse în mod direct înainte de a începe constela¡ia: Cine apar¡ine sistemului de familie? A existat vreun membru al familiei care a murit la na¿tere sau de tânår; existå cineva în familie care are un destin special, cum ar fi un handicap ? A fost vreunul din pårin¡i sau bunici implicat înainte de cåsåtorie în alte rela¡ii serioase cum ar fi logodnå, cåsåtorie, etc.? O chestionare mai amånun¡itå stânjene¿te, de regulå, percep¡iile fenomenologice atât pentru terapeut cât ¿i pentru reprezentan¡i. Înainte de constela¡ie, terapeutul trebuie så respingå orice discu¡ie sau întrebåri în plus fa¡å de cele men¡ionate. 354

Un val, un ocean Din acela¿i motiv, clientul nu trebuie så spunå nimic în timpul constela¡iei ¿i reprezentan¡ii, de asemenea, nu trebuie så punå întrebåri clientului.

Centrare Unii reprezentan¡i sunt mai preocupa¡i de depistarea propriilor sentimente în timpul constela¡iilor decât de sesizarea senza¡iilor corporale ¿i a schimbårilor care se produc în interiorul lor. Reprezentatul unui tatå de exemplu, a spus cå s-a sim¡it ca într-o confruntare cu copiii såi pentru cå ei ståteau în fa¡a lui. Dar, când a început så fie mai atent la stårile lui interioare, a observat cå se sim¡ea bine. El ¿i-a permis så se protejeze de percep¡iile lui directe, de imaginea externå a constela¡iei care se desfå¿ura sub ochii lui. Uneori, când un reprezentant simte ceva care pare ofensator în ochii lui, re¡ine acest lucru ¿i nu-l dezvåluie, cum ar fi de exemplu dacå el, ca tatå, simte o atrac¡ie eroticå fa¡å de fiica lui. Sau reprezentata unei mame care nu îndråzne¿te så spunå cå se simte mai bine dacå unul din copiii ei dore¿te så urmeze în moarte un membru al familiei. Terapeutul a¿teaptå semnale fizice subtile, cum ar fi un zâmbet sau cineva care î¿i îndreaptå postura sau orice altceva. Când terapeutul împårtå¿e¿te mai apoi aceste impresii, el ajutå reprezentan¡ii så-¿i verifice propriile percep¡ii. Unii reprezentan¡i scot sunete de consolare pentru cå ei considerå cå în acest fel îl ajutå pe 355

Bert Hellinger client. Asemenea reprezentan¡i nu sunt în contact cu ce se întâmplå ¿i trebuie imediat înlocui¡i cu al¡ii.

Semnul Un terapeut care, în fa¡a totalitå¡ii a ceea ce clientul prezintå, nu îndråzne¿te så råmânå într-un spa¡iu lipsit de inten¡ii ¿i temeri, va fi distras de expresii superficiale din partea reprezentan¡ilor ¿i adesea se ajunge într-o fundåturå sau la o „vânåtoare de cai verzi pe pere¡i”. ªi asta îi va afecta ¿i pe ceilal¡i reprezentan¡i. Existå un indiciu indiscutabil dacå o constela¡ie merge în direc¡ia potrivitå sau nu: când restul grupului devine în mod evident neinteresat de ceea ce se întâmplå iar aten¡ia le scade, constela¡ia nu are ¿anse de succes. ªi cu cât terapeutul o întrerupe mai repede, cu atât mai bine. Întreruperea permite tuturor participan¡ilor så se recentreze astfel încât dupå pu¡in timp så poatå începe din nou. Uneori, un comentariu fåcut de cineva din grup poate duce constela¡ia mai departe. Dar asta trebuie så aibå legåturå cu ceva observat în mod direct. Când este rezultatul unei impresii la întâmplare, asta nu face altceva decât så adânceascå confuzia. Atunci, terapeutul trebuie så opreascå discu¡ia ¿i så readucå grupul la starea de centrare ¿i seriozitate.

Deschidere M-am confruntat destul de mult cu modul acesta de a lucra ¿i cu obstacolele care pot apårea ¿i am 356

Un val, un ocean încercat pe cât posibil så limitez constela¡iile lipsite de responsabilitate. Altfel, constela¡iile de familie ar putea cådea în dizgra¡ie. Unii abordeazå constela¡iile de familie în alt mod. Dacå ele se întâmplå ca urmare a unei ståri de centrare ele pot fi extrem de satisfåcåtoare, dar dacå se întâmplå din alte motive, cum ar fi nevoia de a avea rezultate ¿i a avea succes, aceste inten¡ii vor restric¡iona capacitatea de observare fenomenologicå. Po¡i avea o contribu¡ie hotårâtoare când noile percep¡ii care vin la tine dau rezultate, iar tu ai capacitatea de a le împårtå¿i cu ceilal¡i. Problemele apar când abordarea urmeazå o idee teoreticå sau este influen¡atå de inten¡ii ¿i temeri. Asta creeazå rezisten¡å în acceptarea realitå¡ii, a¿a cum apare ea. ªi, drept urmare, se pierde din capacitatea de a percepe lucrurile fenomenologic. În mod similar, când o constela¡ie este fåcutå în principal pentru a satisface curiozitatea, î¿i pierde din for¡å ¿i gravitate. ªi atunci, unde focul arde, råmâne doar cenu¿å.

Începutul Ca så ne întoarcem la constela¡ie: prima decizie pe care terapeutul trebuie så o ia este dacå så reprezinte familia de origine sau familia prezentå. Începerea de la familia prezentå s-a dovedit a fi eficientå. Mai târziu, se mai pot adåuga persoane din familia de origine care au încå o influen¡å puternicå asupra familiei prezente, pentru a creea o imagine în 357

Bert Hellinger care efectele distructive ¿i cele vindecåtoare devin vizibile ¿i palpabile de-a lungul mai multor genera¡ii. Se poate începe cu familia de origine dacå în acea familie a existat cu adevårat un destin greu. Urmåtoarea decizie este: cu câ¡i oameni încep constela¡ia? Unii încep cu familia de bazå: tata, mama ¿i copiii. Dacå a existat un copil care s-a nåscut mort sau a murit timpuriu, el trebuie adåugat mai târziu astfel încât toatå lumea så poatå vedea ce efect are asupra familiei atunci când este introdus în câmp. Regula este så se înceapå cu pu¡ini oameni ¿i så se permitå constela¡iei så se dezvolte pas cu pas.

Procedura Odatå ce imaginea ini¡ialå este reprezentatå, i se permite clientului ¿i reprezentan¡ilor så se obi¿nuiascå cu noile ståri, så se lase så simtå ¿i så manifeste ceea ce simt. Adesea reprezentan¡ii încep så reac¡ioneze în mod spontan, de exemplu tremurå sau sunt scutura¡i de un fior, plâng sau î¿i ¡in capul în mâini sau respira greu, sau privesc cu interes sau cu iubire cåtre cineva. Unii terapeu¡i încep så punå prea devreme întrebåri reprezentan¡ilor despre ceea ce simt, ¿i astfel împiedicå sau restric¡ioneazå procesul. Punerea prea rapidå de întrebåri reprezentan¡ilor este folositå ca un substitut al examinårii propriilor impresii ¿i îi defocalizeazå pe reprezentan¡i. Terapeutul trebuie mai întâi så permitå imaginii ini¡iale så-¿i producå efectul asupra lui. Adesea se remarcå de la prima vedere cine este persoana cea 358

Un val, un ocean mai încårcatå sau în pericol. Dacå persoana este, spre exemplu, îndepårtatå ¿i puså în altå parte, departe de ceila¡i, terapeutul poate observa cå aceasta dore¿te så påråseascå sistemul sau så moarå. Atunci el trebuie doar så mute câ¡iva pa¿i înainte persoana în direc¡ia cåtre care ea se uitå, fårå så întrebe pe nimeni nimic, ¿i så a¿tepte så vadå ce efect are acest lucru asupra persoanei în cauzå ¿i asupra celorlal¡i reprezentan¡i. Când to¡i reprezentan¡ii se uitå în aceea¿i direc¡ie, terapeutul ¿tie dintr-o datå cå este nevoie ca o persoanå så stea exact în fa¡a lor, cineva care a fost uitat sau exclus, de exemplu un copil care a murit de timpuriu sau un logodnic al mamei, care a murit în råzboi. Atunci terapeutul poate întreba clientul cine ar putea fi acea persoanå ¿i så o adauge în constela¡ie. Asta se poate întâmpla înainte ca oricare dintre reprezentan¡i så fi vorbit. Sau, dacå mama ¿i copiii ei sunt a¿eza¡i în a¿a fel încât copiii ei par så o împiedice så plece, terapeutul poate întreba clientul ce s-a întâmplat în familia de origine a mamei, care ar putea så explice aceastå dorin¡å de a pleca. Atunci, el trebuie så caute o solu¡ie ¿i så elibereze mama înainte de a putea lucra cu al¡i reprezentan¡i. Astfel, terapeutul trece la urmåtorul pas al constela¡iei adunând informa¡ii suplimentare de la client, fårå så-l întrebe mai mult decât este necesar pentru a face acest pas urmåtor. În acest fel, constela¡ia î¿i påstreazå focalizarea pe aspectele esen¡iale ¿i densitatea ¿i tensiunea sa speciale. Orice 359

Bert Hellinger pas în plus, orice întrebare în plus, orice persoanå în plus, care nu contribuie la gåsirea directå a unei solu¡ii, slåbesc energia ¿i distrag aten¡ia de la oamenii ¿i evenimentele importante.

A lucra cu esenţa Uneori este suficient så sco¡i doar doi reprezentan¡i, de exemplu o mamå ¿i copilul ei seropozitiv. Terapeutul nu trebuie så dea nici un fel de indica¡ii în plus. Reprezentan¡ii pot fi låsa¡i cu emo¡iile ¿i mi¿cårile care apar între ei în câmpul de energie, fårå nevoia de a vorbi. Deci, o dramå fårå cuvinte are loc sub ochii no¿tri, în care nu numai sentimentele ¿i emo¡iile participan¡ilor apar la luminå, ci ¿i o mi¿care care då un indiciu legat de ce pa¿i sunt încå posibili ¿i potrivi¡i pentru amândoi.

Spaţiul În constela¡ii sunt puse în eviden¡å cele mai surprinzåtoare efecte ale stårii ¿i metodei fenomelogice. Re¡inerea centratå a terapeutului ¿i a grupului particpant creeazå spa¡iul în care rela¡iile ¿i încurcåturile sistemice ies la luminå, ¿i în care reprezentan¡ii se mi¿cå în direc¡ia unei solu¡ii, motiva¡i de ceea ce pare a fi o for¡å din afara lor. Aceastå for¡å se folose¿te de reprezentan¡i pentru a se manifesta ¿i prin aceasta, ne dezvåluie cå multe dintre prezum¡iile noastre filosofice ¿i psihologice sunt insuficiente sau prost direc¡ionate. 360

Un val, un ocean

A lua parte Primul lucru reliefat în constela¡ii este cå existå o cunoa¿tere pe care reprezentan¡ii o pot accesa ¿i o pot împårtå¿i prin simplul fapt de a lua parte la ceea ce se petrece. Reprezentan¡ii dintr-o constela¡ie se comportå ¿i simt ca persoanele pe care le reprezintå, cu toate cå nici ei ¿i nici terapeutul nu ¿tiu mai multe despre ace¿ti oameni decât cele câteva fapte ¿i evenimente men¡ionate de client la începutul constela¡iei. Adesea clientul este surprins så audå comentarii ¿i så vadå anumite mi¿cåri la reprezentan¡i pe care le recunoa¿te ¿i care sunt caracteristice membrilor familiei în cauzå. Pot apårea acelea¿i simptome ¿i emo¡ii ca ale persoanei reale. Din acest fapt putem deduce cå ¿i membrii familiei au aceastå cunoa¿tere, prin aceea cå sunt membri ai acelei familii, astfel încât nimic din ceea ce este semnificativ nu poate fi ascuns sufletelor unei familii. Cu pu¡in timp în urmå, un prieten de-al meu mi-a povestit despre o femeie al cårei tatå era evreu, dar care ¡inuse acest amånunt secret de copiii lui, mergând atât de departe încât i-a ¿i botezat pe to¡i. Ei au aflat despre acest lucru când el însu¿i le-a spus-o, cu pu¡in timp înainte de a muri. În acela¿i timp au aflat cå el a mai avut douå surori care au murit într-un lagår de concentrare. Aceastå femeie avusese mai multe profesii foarte diferite una de cealaltå. Întâi fusese so¡ia unui fermier, apoi se ocupase cu restaurarea de antichitå¡i, ¿i în cele din urmå a devenit terapeut. Acum, pe måsurå ce investiga împrejurårile mor¡ii måtu¿ilor ei, a aflat cå una dintre 361

Bert Hellinger ele fusese fermierå, iar cealaltå avusese un mic magazin de antichitå¡i. Fårå så o ¿tie, ea le urmase în ocupa¡iile lor ¿i în acest fel se conectase cu ele.

Câmpul de energie Så explic câmpul de energie e precum un puzzle. Rupert Sheldrake a demonstrat pe baza multor experiemente ¿i observa¡ii felul în care câinii aratå, prin comportamentul lor, cå simt atunci când ståpânii lor sunt în drum spre caså ¿i de asemenea când drumul spre caså este întrerupt. Uneori, ei pot sim¡i acest lucru de la distan¡e foarte mari, chiar continente. Se pare cå existå un câmp de energie care îi ¡ine atât pe câine cât ¿i pe ståpân în contact direct unul cu celålalt, în ciuda separårii lor.

Cei morţi Într-o constela¡ie de familie devine foarte clar, prin intermediul comportamentului reprezentan¡ilor ¿i, bineîn¡eles, prin intermediul comportamentelor ¿i destinelor membrilor familiei, cå ei sunt profund conecta¡i cu cei care au murit demult. Cum altcumva am putea explica faptul cå într-o familie, de-a lungul ultimului secol, trei bårba¡i din genera¡ii diferite s-au omorât la aceea¿i datå ¿i la aceea¿i vârstå? O investiga¡ie mai amånun¡itå a scos la ivealå faptul cå primul so¡ al stråbunicii a murit la aceea¿i vârstå ¿i la aceea¿i datå, ¿i cå cel mai probabil a fost otråvit de aceasta ¿i de iubitul ei, care i-a devenit ulterior al doilea ei so¡. 362

Un val, un ocean

Sufletul Totu¿i existå ceva mai mult la mijloc aici decât un câmp energetic. Un suflet comun conecteazå împreunå nu doar membrii de familie care sunt în via¡å, ci ¿i pe cei care sunt mor¡i. El înglobeazå înså, numai anumi¡i membri, ¿i observåm måsura în care el influen¡eazå ace¿ti membri, prin faptul cå ei sunt lua¡i în slujba acestui suflet comun. Începând cu cei mai recen¡i, ace¿ti membri sunt: Copiii, inclusiv cei care s-au nåscut mor¡i sau au murit Pårin¡ii ¿i fra¡ii lor Bunicii Câteodatå unul sau mai mul¡i dintre stråbunici sau chiar antecesorii lor Oricine a fåcut loc în avantajul celor men¡iona¡i, în special parteneri dinainte de cåsåtorie ai pårin¡ilor ¿i bunicilor ¿i oricine a conferit vreun avantaj familiei prin nenorocul sau moartea sa Victime ale unor agresiunilor sau crime comise de membri ai familiei din trecut. A¿ vrea så mai spun ceva mai multe despre aceste douå ultime categorii men¡ionate, ceva ce a fost adus în luminå de cele mai recente experien¡e ale mele. Prin intermediul constela¡iilor cu descenden¡i ai unor oameni care acumulaserå foarte multå bogå¡ie, a devenit evident cum nepo¡ii sau strånepo¡ii aveau destine foarte grele care nu erau u¿or de explicat cu ajutorul recentelor evenimente din 363

Bert Hellinger familie. Numai dupå ce victima, care a fost pre¡ul bunåstårii celor boga¡i, a fost aduså în constela¡ie, influen¡a ei asupra destinelor din familie a devenit evidentå. Un bun exemplu este cazul muncitorilor care au murit în timpul construirii unei re¡ele de cale feratå sau în timpul forårilor petroliere, ¿i care au råmas în uitare de¿i contribuiserå la bunåstarea ¿i eventualele profituri ale antreprenorilor. În constela¡iile cu descenden¡i ai criminalilor, cum ar fi de exemplu cei din SS în timpul celui de-al Treilea Reich, a fost observat cå nepo¡ii ¿i strånepo¡ii acestora doreau în mod insistent så se întindå alåturi de victimele ¿i de stråmo¿ii lor. Aceastå dorin¡å îi conducea spre un mare risc — acela al sinuciderii. Solu¡ia este aceea¿i pentru ambele grupuri. Victimele trebuie privite cu respect. Lor trebuie så li se acorde respect de cåtre to¡i membrii familiei, care trebuie så-¿i încline capul în fa¡a lor ¿i så-i deplângå. Apoi, adevåra¡ii agresori sau cei care au profitat de pe urma victimelor, trebuie så se întindå lângå victimele lor. Ceilal¡i membrii ai familiei trebuie så-i lase acolo. Numai atunci descenden¡ii se pot elibera. Acest gen de muncå aratå destul de clar faptul cå membrii se comportå ca ¿i cum ar împårtå¿i un suflet comun, în care simt în comun vinovå¡ia ¿i supunerea, ¿i sunt guverna¡i de o autoritate prestabilitå. Constela¡iile aratå cå aceastå autoritate serve¿te anumite legi ¿i urmåre¿te anumite ¡eluri.

364

Un val, un ocean

Iubire În primul rând, ¿i mai întâi de toate, observåm cå acest suflet conecteazå membrii familiei unul cu celålalt. Aceastå conexiune este atât de puternicå încât copilul dore¿te så-¿i urmeze tatål sau mama în moarte, atunci când ei mor tineri. Pårin¡ii ¿i bunicii, de asemenea, doresc så urmeze un copil în moarte, atunci când acesta a murit de timpuriu ¿i observåm aceastå tânjire unul dupå celålalt ¿i la partenerii de cuplu — dacå unul moare, celålalt nu mai dore¿te så tråiascå.

Echilibru A doua lege observabilå se referå la faptul cå existå un puternic impuls de a echilibra balan¡a între a da ¿i a primi, care se întinde de-a lungul mai multor genera¡ii dintr-o familie. Asta înseamnå cå aceia care profitå de pe urma altora plåtesc pentru asta printr-o pierdere, ¿i asfel se restabile¿te din nou echilibrul în sistem. Dacå profitul a fost fåcut în urma unor fapte rele, aproape cu siguran¡å descenden¡ii vor plåti. Ei sunt chema¡i så restabileascå echilibrul în locul stråmo¿ilor lor, de obicei fårå ca ei s-o ¿tie.

Întâietatea primului născut Sufletul familiei då întâietate membrilor care au apårut înainte, fa¡å de membrii care au apårut mai apoi. Aceasta este a treia mi¿care sau lege pe care o urmeazå. Un membru care a apårut ulterior este pregåtit så moarå pentru un altul apårut înainte, 365

Bert Hellinger dacå el crede cå asta ar putea preveni moartea acelei persoane. Sau o fiicå se poate identifica cu prima so¡ie a tatålui ¿i se comportå cu tatål ei ca ¿i cum i-ar fi partenerå ¿i cu mama ei ca ¿i cum i-ar fi rivalå. Dacå a fost comiså o nedreptate fa¡å de aceastå primå so¡ie, atunci fiica va manifesta pentru pårin¡ii ei sentimentele acesteia.

Integritate A patra mi¿care sau lege pe care o urmeazå sufletul familiei se referå la faptul cå acesta are grijå de integritatea familiei ¿i o recreeazå cu ajutorul membrilor care au apårut mai târziu în sistem ¿i care îi vor reprezenta pe cei uita¡i sau exclu¿i. Am descris aici foarte pe scurt mi¿cårile sufletului familiei ¿i legile pe care sufletul acesteia le urmeazå. Ele sunt descrise pe larg în multe alte cår¡i ale mele.

Soluţia Întrebarea la care trebuie så råspundem acum este: cum gåse¿te terapeutul o solu¡ie pentru client? Care este modalitatea fenomenologicå de a proceda? Procesul se desfå¿oarå de la ceea ce este aproape la ceea ce este la distan¡å ¿i de la o perspectivå mai îngustå la o perspectivå mai largå. Asta însemnând cå, în loc så aibå în vedere numai clientul, terapeutul se uitå ¿i are în vedere ¿i familia clientului, ¿i în loc så se uite doar la client ¿i la familia acestuia, se uitå dincolo, atât la câmpul de energie, cât ¿i la sufletul care îi înglobeazå. Pentru cå 366

Un val, un ocean devine evident cå individul ¿i familia lui sunt parte dintr-un câmp de energie mai mare ¿i dintr-un suflet mai mare ¿i cå ei sunt lua¡i în serviciul acestora, slujindu-l astfel ¿i fåcând lucruri care trec dincolo de în¡elegerea noastrå obi¿nuitå. Recunoa¿terea problemei ¿i gåsirea solu¡iei apar în mod egal din conexiunea cu acest suflet mai mare. Astfel, dacå doresc så ajut sufletul clientului, trebuie så-l în¡eleg ca fiind înglobat ¿i ghidat de sufletul de familie. Dar dacå må concentrez doar pe client sau pe familia lui, pot doar så recunosc legile ¿i mi¿cårile care au dus la încurcåturile sistemice. Pot så în¡eleg unde se regåsesc solu¡iile doar când gåsesc drumul cåtre câmpul de energie ¿i cåtre dimensiunile sufletului, care se extind dincolo de individ ¿i familia lui. Nu stå în puterea noastrå så influen¡åm aceste dimensiuni. Putem doar så ne deschidem cåtre ele. ªi atunci când vine vorba despre ceea ce este esen¡ial, adicå insight-urile necesare legate de imaginile, frazele ¿i pa¿ii care pot elibera ¿i vindeca, observåm cå toate acestea ne sunt dåruite de cåtre acest suflet. Terapeutul se deschide spre a îmbrå¡i¿a acest suflet mai mare printr-o abandonare completå a inten¡iei ¿i a preocupårii legate de orice pare înspåimântåtor, ¿i în special de frica de e¿ec. Atunci, o imagine sau un cuvânt sau o frazå apare dintr-o datå ¿i permite urmåtorul pas. Dar acesta este întotdeauna un pas fåcut pe întruneric. Doar la sfâr¿it devine clar cå a fost pasul potrivit, pasul care poate råsturna întreaga situa¡ie. Prin intermediul stårii fenomenologice putem intra 367

Bert Hellinger în contact cu aceste dimensiuni ale sufletului, cu alte cuvinte mai degrabå prin intermediul „inac¡iunii” centrate decât prin intermediul „ac¡iunii” (descentrate n.t.). Prin prezen¡a sa centratå, terapeutul este capabil så ajute clientul så dobândeascå aceastå stare ¿i totodatå insight-ul ¿i for¡a pe care ea le implicå. Adesea, clientul nu poate sus¡ine acest insight ¿i se închide din nou. Iar prin re¡inerea sa, terapeutul consimte pânå ¿i acest lucru. El se ab¡ine astfel de a se încurca în destinul clientului sau al familiei clientului, ca råspuns la cerin¡e interne sau externe. Poate pårea foarte greu acest lucru, dar experien¡a a aråtat cå orice insight acceptat temporar în acest fel, este totodatå imperfect ¿i provizoriu atât pentru terapeut cât ¿i pentru client. În cele din urmå, må întorc de unde am plecat, la diferen¡a dintre calea ¿tiin¡ificå ¿i calea fenomenologicå spre cunoa¿tere. De ani de zile m-am stråduit så cumulez asta într-o poveste. Ea se nume¿te:

Cunoaştere şi a cunoaşte Un elev a întrebat un în¡elept despre cum pår¡ile separate formeazå o unitate ¿i ce diferen¡iazå cunoa¿terea multelor pår¡i de cunoa¿terea întregului. În¡eleptul a råspuns: ceea ce este împrå¿tiat devine o entitate numai atunci 368

Un val, un ocean când î¿i gåse¿te propriul centru. Pentru cå ceea ce este nenumårat dobânde¿te substan¡å ¿i semnifica¡ie numai în centru ¿i atunci abunden¡a sa pare ca o simplicitate — aproape ca nimic; un vid fructuos, o for¡å calmå gravitând spre acel ceva care îi då sens. Pentru a experimenta întregul sau a fi parte din el nu avem nevoie så ¿tim fiecare detaliu, nici nu avem nevoie så vorbim despre tot nici så avem sau så facem totul. Pentru a påtrunde în inima ora¿ului este nevoie så på¿im doar printr-o poartå. Multe tonuri reverbereazå în båtaia unui singur clopo¡el. ¿i când culegem un mår copt nu avem nevoie så ¿tim cum a ajuns så fie a¿a cum este. Îl luåm în mâinile noastre ¿i-l mâncåm. Elevul a argumentat în¡eleptului: Pentru a te atinge de adevår mai întâi de toate trebuie så ¿tii toate faptele. Dar în¡eleptul l-a contrazis: numai când adevårul a ajuns la maturitate putem începe så cunoa¿tem toate faptele. Adevårul care ne face så mergem înainte 369

Bert Hellinger este riscant ¿i neîncercat. Acest adevår î¿i ascunde promisiunea a¿a cum såmân¡a ascunde copacul în interiorul ei. De aceea, dacå ezitåm så ac¡ionåm pentru cå vrem så ¿tim mai mult decât avem nevoie pentru a face urmåtorul pas, ratåm ¿ansa de a cre¿te. În locul unei bogå¡ii acceptåm o micå schimbare Iar din copaci vii faci lemne de foc. Elevul a remarcat imediat: cå acesta era cu singuran¡å doar o parte din råspuns, ¿i l-a rugat pe în¡elept så-i spunå mai multe. În¡eleptul a låsat deoparte întrebarea, ¿tiind cå plinåtatea seamånå cu un butoia¿ de cidru proaspåt dulce ¿i pufos. Are nevoie de fermenta¡ie ¿i de timp suficient pentru a se limpezi. Dacå, în loc så-l savuråm, încercåm så-l sorbim dintr-o înghi¡iturå ne vom sim¡i ame¡i¡i ¿i instabili.

Constelaţiile de familie şi mişcările sufletului Urmåtorul interviu a fost înregistrat în Washington DC. Întrebårile au fost adresate de Harald Hohnen. 370

Un val, un ocean Sugestia mea este så vå dau câteva cuvinte cheie ¿i så formulez câteva întrebåri în jurul lor. Am impresia cå mul¡i oameni vå asociazå doar cu constela¡iile ¿i legile iubirii. Într-adevår, ele reprezintå, încå, un aspect cheie al muncii dvs. dar ceva diferit s-a dezvoltat din ele ¿i merge cu mult dincolo de ele, ceva pe care fraza „mi¿cårile sufletului” îl aduce la luminå. A¿ vrea så discut asta cu dvs. ªi de asemenea, så discutåm despre experien¡ele dvs. curente ¿i ceea ce gândi¡i despre subiect. V-am înso¡it de câteva ori în munca dvs. în diverse pår¡i ale lumii. Când må gândesc la acest aspect, îmi amintesc cå, uneori a¡i configurat o constela¡ie cu doar unul sau doi oameni ¿i nu le-a¡i spus nimic. Li se permitea så se mi¿te în acord complet cu propriile mi¿cåri interioare. Îmi amintesc de o astfel de constela¡ie din Freiburg, Germania, care reprezenta cazul unei femei aflate în comå ¿i care, în comå fiind, a dat na¿tere unui copil; ¿i altele de acest gen în Spania. Când reflecta¡i asupra lor, cum a¡i descrie schimbarea de la constela¡ii la mi¿cårile sufletului? Înainte de a intra în detalii ¿i de a discuta despre mi¿cårile sufletului, a¿ vrea så må refer la ceea ce a dus ini¡ial la recunoa¿terea legilor iubirii. Drumul a fost deschis de insight-urile pe care le-am dobândit în ceea ce prive¿te con¿tiin¡a - distinc¡ia între con¿tiin¡a personalå sim¡itå ¿i con¿tiin¡a colectivå, subcon¿tientå ¿i care nu este sim¡itå. Dacå nu 371

Bert Hellinger în¡elege¡i aceastå distinc¡ie, atunci nu ve¡i în¡elege ceea ce se întâmplå în constela¡iile de familie. ªi, în primul rând, nu ve¡i în¡elege solu¡ia potrivitå.

Legile conştiinţei colective Din cele douå con¿tiin¡e, con¿tiin¡a colectivå subcon¿tientå este în mod evident cea arhaicå, originarå. Ea a apårut înainte ca indivizii så înceapå så se distingå de grup, cu alte cuvinte înainte ca ei så înceapå så urmeze o con¿tiin¡å personalå. Este con¿tiin¡a unui grup. Grupul este ¡inut împreunå de o autoritate sim¡itå de to¡i, care vegheazå ca anumite legi så fie respectate în interiorul colectivitå¡ii, iar încålcarea acestora så fie ispå¿itå. Ea tinde så „desfacå” transgresårile petrecute sau måcar så påstreze vie amintirea celor cårora li s-a fåcut o nedreptate, prin permiterea repetårii destinului lor de cåtre al¡ii. Måsura pânå la care se extinde con¿tiin¡a colectivå este clar demarcatå. Ea cuprinde copiii, pårin¡ii, fra¡ii pårin¡ilor, bunicii, unul sau mai mul¡i dintre stråbunici sau oricine a fost exclus din colectivitate ¿i, în acest fel, uitat. Adesea asta se referå la cei care au murit tineri sau cei care au fost îndepårta¡i din diverse alte motive, de obicei pe considerente de ordin moral. Aceastå con¿tiin¡å colectivå îi cuprinde, de asemenea, pe cei cårora le suntem îndatora¡i într-un mod special, dar pe care i-am exclus, de exemplu prima so¡ie a unui bårbat. De asemenea, îi cuprinde ¿i pe aceia care au fost 372

Un val, un ocean exclu¿i din cauza faptului cå au fåcut ceva unui membru al familiei ¿i pe care, din acest motiv, suntem furio¿i. Ace¿tia sunt agresorii, în special criminalii. Pare cå aceastå con¿tiin¡å colectivå nu va accepta sub nici un chip faptul cå ace¿tia au fost exclu¿i. Nu sunt foarte sigur în legåturå cu ultimul caz. Poate cå dreptul de a apar¡ine al agresorului iese la luminå numai prin intermediul mi¿cårilor sufletului ¿i poate cå nu are nimic de-a face cu con¿tiin¡a colectivå. Dar, l-am men¡ionat aici ca så nu fie trecut cu vederea. Con¿tiin¡a colectivå vegheazå astfel încât ceea ce este colectiv, cu alte cuvinte sistemul care o ghideazå så råmânå intact. Asta înseamnå cå nimeni nu este exclus, nici låsat deoparte, nici uitat. Când cineva este exclus sau uitat, con¿tiin¡a colectivå alege un alt membru pentru a reprezenta persoana excluså. Ceea ce ac¡ioneazå este un impuls colectiv de a repeta, într-o încercare de a restaura întregul, chiar ¿i atunci când practic acest lucru este imposibil. Este un impuls de a restabili echilibrul, astfel încât nimeni din cei care apar¡in så nu fie uitat sau pierdut. Este absolut surprinzåtor cå aceastå con¿tiin¡å nu face nici o diferen¡å între bine ¿i råu. Distinc¡ia moralå care are legåturå cu con¿tiin¡a noastrå personalå este complet necunoscutå con¿tiin¡ei care opereazå aici. Este pre-moralå, sau amoralå dacå vre¡i. Ea valorizeazå fiecare membru ca fiind în mod egal important, în modul lui special. Deci, în acest sens, este o con¿tiin¡å foarte importantå. 373

Bert Hellinger Ea stabile¿te un drept de întâietate care nu mai opereazå nicåieri ¿i al cårui sens noi l-am uitat. Acest drept este în acord cu timpul, asta însemnând cå membrii care au apårut înainte, au drept de întâietate fa¡å de cei care au apårut mai târziu. Astfel, când un membru de mai înainte a fost exclus, un membru care se va na¿te mai târziu îl va reprezenta. În acest mod specific este fåcutå dreptate membrului apårut înainte ca så spun a¿a, de¿i nu ¿i pentru cel din urmå. Acesta din urmå este sacrificat pe negândite din nevoia de a face dreptate pentru cel apårut înainte. Toate victimele de sacrificiu, inclusiv cele religioase, au legåturå cu nevoia celor apåru¡i mai târziu de a ispå¿i gre¿elile celor dinaintea lor. Pentru a fi siguri, aceste victime vor deveni la rândul lor, cei apåru¡i mai devreme pentru aceia care vin dupå ele. Atunci când destinul acestor victime de sacrificiu îi face pe ceilal¡i membri så se teamå, sau când ele sunt dispre¡uite, excluse sau uitate, vor fi reprezentate de membri care apar dupå ei ¿i care le vor repeta destinul; ¿i astfel este fåcutå dreptate în acord cu regulile acestei con¿tiin¡e colective.

Legile conştiinţei personale Aceastå a doua con¿tiin¡å s-a dezvoltat în mod evident mai târziu. O percepem ca fiind personalå, apar¡inându-ne ¿i are influen¡å asupra tråirilor noastre. Suntem con¿tien¡i de ea. O percepem în termeni de vinovå¡ie ¿i inocen¡å. Prin intermediul acestor tråiri polare sim¡im ceea ce ea pretinde de la 374

Un val, un ocean noi, indiferent dacå ne supunem sau nu. Dacå ne conformåm, ne sim¡im inocen¡i, dacå nu, ne sim¡im vinova¡i. Vinovå¡ia ¿i inocen¡a sunt, de altfel, experimentate sub diferite forme în acest context. În primul rând ele-s legate de dreptul de a apar¡ine: aceastå con¿tiin¡å se asigurå cå noi råmânem afilia¡i grupului de care apar¡inem. În acest sens este ca un organ de sim¡ care ne permite så sim¡im în mod direct dacå suntem sau nu conecta¡i la un grup. Poate fi, de departe, comparatå cu sim¡ul echilibrului care de asemenea ac¡ioneazå ca un organ. Când urmåm acest sim¡, suntem capabili så ne men¡inem echilibrul dar, când îl ignoråm ne sim¡im instabili. Sentimentul de instabilitate ne obligå så ne recâ¿tigåm echilibrul ¿i så ne restabilim pozi¡ia. Dar nimeni nu ar spune cå sim¡ul echilibrului este o treabå spiritualå. Este fizicå. Cel pu¡in, are legåturå cu corpul. Este instinctiv, înglobat în fiin¡a noastrå fizicå ¿i face posibilå men¡inerea pozi¡iei noastre. Toate celelalte forme de via¡å au un sim¡ al echilibrului, chiar ¿i plantele. Acela¿i lucru este adevårat ¿i în legåturå cu aceastå con¿tiin¡å. Este adesea spiritualizatå, ca ¿i cum ar fi vocea lui Dumnezeu în sufletul nostru. Dar este doar un instinct, cu ajutorul cåruia percepem dacå apar¡inem sau nu. Dreptul nostru de a apar¡ine depinde de în¡elegerea noastrå a ceea ce consideråm a fi suficient de important pentru grup pentru a ne conforma astuia. Spre exemplu, dacå 375

Bert Hellinger vrem så ne men¡inem dreptul de a apar¡ine, trebuie så ne conformåm credin¡elor grupului. Aceste credin¡e pot fi religioase, politice sau de orice altå naturå. Dacå aderåm la ele ¿i îndeplinim cerin¡ele lor, ne vom sim¡i afilia¡i. Asta este indiferent de cât de rezonabile sau nu sunt ele atunci când le privim dintr-un unghi obiectiv sau dintr-un context mai larg. Conformismul ne face så ne sim¡im inocen¡i. Sentimentul de vinovå¡ie care serve¿te aceastå func¡ie a con¿tiin¡ei este resim¡it ca frica de a ne pierde dreptul de a apar¡ine. Este cel mai sever sentiment de vinovå¡ie, poate cel mai sever dintre toate. Ne împinge så ne schimbåm comportamentul în fa¡a acestui risc, astfel încât så protejeze sau så restabileascå dreptul nostru de a apar¡ine. În acest context, inocen¡a, prin contrast, este experimentatå ca un sim¡ al dreptului nostru absolut de a apar¡ine. Acest sens al inocen¡ei este una dintre cele mai profunde tråiri ale fericirii ¿i este baza încurcåturilor sistemice severe pentru cå, din dorin¡a de a apar¡ine, vom face absolut orice, chiar ¿i så ne punem în pericol pentru a men¡ine acest sentiment al fericirii. ªi cu toate acestea, pentru a putea merge mai departe avem nevoie så învå¡åm så în¡elegem aceastå con¿tiin¡å ¿i func¡ia vinovå¡iei ¿i a inocen¡ei. Asta cere de la noi o iluminare care demistificå con¿tiin¡a ¿i ne permite så cre¿tem dincolo de ea. Con¿tiin¡a personalå vegheazå, de asemenea, la balan¡a dintre a da ¿i a primi. Asta înseamnå cå, impulsul spre a echilibra este un impuls al con¿tiin¡ei. Atunci când dåm, a¿teptåm ceva în 376

Un val, un ocean schimb. Când primim ceva, ne sim¡im obliga¡i så dåm ceva la schimb. Acest impuls spre a echilibra faciliteazå ¿i promoveazå schimbul în cadrul grupului. Vinovå¡ia, în contextul acestui impuls, este legatå de sentimentul obliga¡iei; inocen¡a este libertatea fa¡å de obliga¡ie, cu alte cuvinte, sim¡ul de a pretinde ceva de la cineva cåruia i-am dat ceva. Aceastå con¿tiin¡å joacå un rol în ceea ce prive¿te legea tråirii împreunå, dar nu este semnificativå ¿i relevantå aici.

Mişcările opuse ale celor două conştiinţe Dezvoltarea societå¡ii noastre nu este, în mod evident, încå aliniatå cu nivelul de dezvoltare al con¿tiin¡ei colective ¿i cel al con¿tiin¡ei personale. Acest lucru este demonstrat de faptul cå amândouå con¿tiin¡ele urmåresc scopuri opuse, iar cooperarea dintre ele este în dezechilibru. Asta se întâmplå în primul rând pentru cå nu recunoa¿tem ceea ce con¿tiin¡a subcon¿tientå cere de la noi. Constela¡iile de familie aduc asta la luminå. Numai atunci când în¡elegem nevoile ¿i legile acestei con¿tiin¡e îi putem ståpâni mi¿cårile, pânå în punctul în care nevoile ei sunt îndeplinite fårå ca vreunul din cei nåscu¡i mai târziu în familie så aibå de suferit. Pe de cealaltå parte, con¿tiin¡a personalå ne obligå uneori så facem ceva care contrazice con¿tiin¡a colectivå. De exemplu, ne poate obliga så luåm asupra noastrå, din iubire, ceva care apar¡ine 377

Bert Hellinger unui membru care a existat înaintea noastrå. De exemplu, copilul poate lua asupra sa vinovå¡ia pårin¡ilor. Dar, pentru cå asta încalcå legea originarå a dreptului de preceden¡å care respectå timpul, înseamnå cå aceastå con¿tiin¡a personalå ne conduce spre a face ceva ce con¿tiin¡a colectivå ne va imputa mai târziu. Multå durere apare ca urmare a opozi¡iei dintre aceste douå con¿tiin¡e. Trebuie, deci, în¡eles cå ceea ce pune în mi¿care atât con¿tiin¡a personalå cât ¿i con¿tiin¡a colectivå lucreazå uneori în detrimentul gåsirii unei solu¡ii, chiar ¿i atunci când aceastå solu¡ie este potrivitå pentru toatå lumea ¿i ar avea ca efect fericirea tuturor. Atunci când în¡elegem acest lucru, observåm cum calea spre o solu¡ie care så-i satisfacå pe to¡i, cere ca noi så renun¡åm la loialitå¡ile noastre ¿i så mergem dincolo atât de grani¡ele con¿tiin¡ei personale cât ¿i ale celei colective, dar în a¿a fel încât nevoile acestora douå så se conecteze ¿i så se împlineascå la un nivel mai înalt.

Mişcările sufletului Mi¿carea care ne permite så scåpåm de presiunea acestor douå con¿tiin¡e este mi¿carea sufletului. Asta însemnå cå, atunci când ne eliberåm de presiunea acestor douå con¿tiin¡e fårå så le dispre¡uim, ci respectându-le într-adevår pe un plan mai înalt decât anterior, punem ceva în mi¿care care conduce cåtre gåsirea unei solu¡ii ¿i care se extinde mult dincolo de ceea ce con¿tiin¡a noastrå ne permite sau cere de la noi. 378

Un val, un ocean Aceste mi¿cåri sunt în mod evident autonome. Aceste douå con¿tiin¡e trebuie în¡elese în cele mai grave aspecte ale lor, astfel încât persoana så nu mai fie prinså în ståpânirea lor. De obicei, aceasta este sarcina terapeutului. Apoi, persoana se poate deschide cåtre un câmp mai larg. Imediat ce se întâmplå acest lucru, aceste mi¿cåri sunt puse în func¡iune. Ele duc la solu¡ii care înglobeazå ceea ce este contradictoriu ¿i diferit, ¿i le valorizeazå în aceea¿i måsurå pe ambele; asta då tuturor locul care le apar¡ine ¿i ordinea potrivitå ¿i reconciliazå ceea ce anterior era ireconciliabil.

Experienţe legate de mişcările sufletului Ceea ce voi face este så dau câteva exemple legate de mi¿cårile sufletului în contextul constela¡iilor de familie. Unde încep ele? Asta este ceea ce încerc så descriu sau så definesc acum. Recunoa¿terea mi¿cårilor sufletului este strâns legatå de constela¡iile de familie. Când te ui¡i înapoi la modul în care constela¡iile de familie erau practicate la început, ¿i la modul în care sunt încå practicate de mul¡i oameni, po¡i vedea cå, dupå ce familia a fost reprezentatå, terapeutul întreabå de obicei reprezentan¡ii cum se simt. ªi atunci el este ghidat spre urmåtorul pas, în func¡ie de ceea ce spun reprezentan¡ii. Dar, astfel, terapeutul devine dependent de ei ¿i nu mai este în 379

Bert Hellinger mod complet centrat. Dacå reprezentan¡ii sunt buni, atunci va merge bine oricum. Dar, adesea ei simt nesiguran¡a terapeutului ¿i spun lucruri care så facå pe plac. ªi atunci constela¡ia î¿i pierde direc¡ia ¿i este posibil så sfâr¿eascå în haos. ªi atunci se ridicå întrebarea: ce anume ar putea rectifica aceastå problemå? Haide¡i så ne imaginåm cå cineva a configurat o constela¡ie, primul pas pe care l-ar face facilitatorul ar fi så se uite la imagine ¿i så permitå acesteia så lucreze în el. Dacå el ar permite asta, ar putea sim¡i care este urmåtorul pas esen¡ial, chiar ¿i fårå a-i întreba ceva pe reprezentan¡i. Asta, de altfel, mai presupune ceva: ¿i anume, cå nu fiecare familie ar trebui så fie reprezentatå. Nu întotdeauna trebuie så urmezi ceea ce descrie clientul ca fiind problema lui ¿i ceea ce el sugereazå ca ¿i solu¡ie. Este absolut esen¡ial în aceastå etapå ca terapeutul så nu se bazeze exclusiv pe ceea ce spune clientul, ci mai degrabå så se uite spre altceva care så-l ghideze, ceva care så faciliteze decizia dacå så reprezinte sau nu familia ¿i, dacå da, pe cine så reprezinte în ea ¿i pe cine nu. Ceea ce este important aici este ca terapeutul så con¿tientizeze unde este energia. În timp ce ascultå clientul povestind ceea ce s-a întâmplat în familia lui, terapeutul poate verifica câtå energie este în fiecare persoanå numitå, câtå energie ¿i for¡å are fiecare. Aceia care emanå cea mai multå energie atunci când sunt numi¡i, sunt aceia cu care terapeutul trebuie så lucreze. Ei trebuie ale¿i pentru constela¡ie. De exemplu, dacå un client spune cå 380

Un val, un ocean mama lui a murit tânårå, terapeutul ar putea så-¿i dea seama dacå problema clientului este legatå de el ¿i de mama lui, ¿i astfel în constela¡ie vor fi reprezenta¡i doar clientul ¿i mama lui. Deci, o alegere este fåcutå de la început ¿i ea este prescriptivå pentru constela¡ie ¿i o direc¡ioneazå cåtre ceea ce este esen¡ial, cåtre punctul în care se aflå cea mai multå energie. Dupå ce persoanele au fost reprezentate de client, terapeutul poate observa mi¿cårile dintre ele, fårå så întrebe nimic pe nimeni sau chiar fårå så fie nevoie så vorbeascå. Dacå mama se întoarce cu spatele ¿i se uitå cåtre podea, se poate presupune cå se uitå dupå cineva care a murit, poate un copil anterior. Dacå, dupå ce terapeutul întreabå, acest fapt se dovede¿te a fi adevårat, poate fi introdus în constela¡ie un reprezentant pentru acest copil pentru a se întinde în fa¡a mamei. ªi atunci pasul urmåtor poate fi decis în func¡ie de privirea mamei. Constela¡ia se dezvoltå dinspre pu¡in spre mai mult, dar niciodatå spre mai mult decât este esen¡ial. Spune¡i cå a¿tepta¡i så vede¡i care sunt mi¿cårile dintre reprezentan¡i. Sunt acestea mi¿cåri ale sufletului? Sunt. ªi totu¿i, de câteva ori v-am våzut corectând aceste mi¿cåri; sau a pårut cå le-a¡i sim¡it dinainte de a fi manifestate de reprezentan¡i. 381

Bert Hellinger Reprezentan¡ii adesea aratå unde duce mi¿carea, printr-un gest al mâinii, spre exemplu. Poate cå mâinile lor se mi¿cå pu¡in înainte, cu toate cå ei se dau un pic înapoi. Dacå våd unde are tendin¡a de a se duce mi¿carea sufletului, atunci pot så o corectez cu fermitate. Gestul ini¡ial sau mi¿carea duce constela¡ia mai departe. Dacå ar fi fost så urmåresc cealaltå mi¿care care era mai evidentå, constela¡ia ¿i-ar fi pierdut direc¡ia sau ¿i-ar fi regåsit calea doar dupå multe ocoli¿uri. Deci a¿tepta¡i ca primele mi¿cåri så se manifeste. Da, ¿i în primul rând mi¿cårile ochilor. Ca så iau exemplul mamei ¿i al copilului, dacå mama se uitå în altå parte decât la copil, este clar cå cineva lipse¿te; la fel ¿i dacå copilul se uitå în altå parte decât la mama lui. Observarea acestor lucruri face posibilå depistarea direc¡iei în care va conduce mi¿carea ¿i dacå ea are sau nu for¡å. Exemplul 1: o femeie cu cancer Îmi amintesc o constela¡ie e unei femei care avea cancer ¿i se temea de moarte. Am reprezentat moartea ¿i am pus-o så stea în fa¡a ei. Nu a îndråznit så o priveascå ¿i chiar ¿i atunci când am insistat, a privit în altå parte. ªi apoi a cåzut pe podea. Totul era clar: asta este mi¿carea care apare atunci când cineva refuzå så priveascå moartea în ochi. Era clar o mi¿care de îndepårtare de solu¡ie. Alte persoane din grup au 382

Un val, un ocean vrut imediat så o ajute pentru cå au considerat cå asta este ceea ce ea avea nevoie. Dar nu de asta avea ea nevoie. Ceea ce avea nevoie era så stea din nou dreaptå ¿i så priveascå moartea în ochi. Este aceasta o mi¿care a sufletului — så stai din nou drept ¿i så prive¿ti moartea în ochi - ¿i cum o diferen¡ia¡i de cealatå mi¿care pe care femeia a fåcut-o, când a cåzut? Ea a cåzut pur ¿i simplu pentru cå i s-a fåcut fricå, ¿i asta însemna un scut de apårare fa¡å de mi¿carea sufletului. Iar mi¿carea realå a sufletului nu presupunea privirea mor¡ii în ochi. Åsta era doar începutul. Numai dupå ce ar fi privit moartea în ochi ar fi putut începe adevårata mi¿care. S-a a¿ezat lent în genunchi, a înconjurat cu bra¡ele picioarele mor¡ii ¿i s-a întins pe jos lângå ea. În acel loc ea era împåcatå ¿i în rezonan¡å cu moartea. Asta a fost înså¿i mi¿carea sufletului. A mers cu mult mai profund decât cealaltå mi¿care. Dar, dacå cineva ar fi întrebat reprezentan¡ii: cum vå sim¡i¡i? În aceastå situa¡ie, så întrebi moartea a¿a ceva, ar însemna så scapi din vedere aceste mi¿cåri subtile. Este clar privind modul în care lucra¡i cå discu¡iile ¿i vorbåria au din ce în ce mai pu¡in loc. Nimic nu trebuie spus de fapt, odatå ce mi¿carea sufletului începe. 383

Bert Hellinger Exemplul 2: Israelieinii ¿i Palestinienii Må gândesc acum la o altå constela¡ie. La un seminar de-al meu ¡inut la San Francisco, era un tânår evreu care dorea så realizeze un documentar despre copiii israelieni ¿i palestinieni. Dar el a început så observe cum, în decursul ultimelor luni, totul în via¡a lui începuse så meargå prost. Nu mai era în stare så ob¡inå nimic. I-am spus: „am så-¡i aråt de ce acest film nu are sor¡i de izbândå”. I-am cerut så scoatå câte doi reprezentan¡i pentru copii israelieni ¿i pentru copii palestinieni. Din felul în care ¿tim cum se desfå¿oarå constela¡iile, ar fi putut fi u¿or de prezis cå ace¿ti copii nu vor face absolut nimic din ceea ce pårin¡ii lor nu ar încuviin¡a. A lucra doar cu copiii ar contraveni legilor care erau în func¡iune aici. A¿a cå am reprezentat ¿i pårin¡ii — câte o pereche pentru fiecare pereche de copii. Pårin¡ii ståteau alåturi de copii lor ¿i pe pozi¡ii opuse unii fa¡å de ceilal¡i. Tatål israelian se uita în mod continuu în podea astfel încât devenise clar cå era nevoie ca cineva så fie reprezentat acolo. El se uita la cineva cu care avusese o rela¡ie foarte importantå. Am ales un bårbat ¿i l-am plasat între cele douå perechi de pårin¡i, întins pe spate pe podea. Bårbatul israelian era foarte mi¿cat. El s-a uitat la el un timp ¿i apoi a îngenuncheat ¿i s-a întins alåturi de el. ªi în aceastå pozi¡ie a devenit calm ¿i împåcat. De-a lungul constela¡iei nu a fost rostitå o vorbå. ªi am întrerupt constela¡ia în acest punct ¿i nu am explicat nimic. Ceea ce era esen¡ial era absolut clar. 384

Un val, un ocean Nici måcar cine era bårbatul întins pe podea. Nu era important? Era clar cå era victima unei crime ori a tatålui israelian, ori ucis în råzboi. ªi a demonstrat cå a face un film despre copiii israelieni ¿i palestinieni este lipsit de sens atâta timp cât pårin¡ii nu î¿i vor fi rezolvat ¿i reconciliat problemele dintre ei. În acest caz ¿i în altele am senza¡ia cå unii clien¡i sunt tulbura¡i de ceea ce våd la suprafa¡å, ¿i nu primesc råspunsuri clare din partea dvs. ªi dureazå ore sau zile sau chiar ¿i mai mult pânå ca un proces så se dezvolte. Este contrar abordårii clasice care a¿teaptå solu¡ii rapide ¿i cautå så le gåseascå prin intermediul constela¡iilor. Exemplul 3: o femeie supraponderalå Am întâlnit în Santa Barbara o femeie care avea 150 de kilograme. Primul lucru pe care i l-am spus a fost cå o persoanå care a acumulat o asemenea greutate månâncå în încercarea de a-¿i consuma mama pe care a respins-o. ªi atunci am låsat-o så scoatå o reprezentantå pentru ea ¿i una pentru mama ei. Mama ståtea uitându-se în altå parte ¿i la ceea ce era în fa¡å. Fiica ei ståtea deoparte, în spatele ei ¿i de asemenea privea în altå direc¡ie. M-am uitat la mamå så observ dacå face vreo mi¿care, dar ea a råmas neclintitå. Totu¿i mi-era clar cå ea dorea så cadå pe spate. Am stat în spatele ei astfel încât så nu se råneascå. Imediat a cåzut pe podea cu spatele ¿i 385

Bert Hellinger s-a îndepårtat de fiica ei. ªi atunci am întors reprezentanta fiicei så-¿i priveascå mama. Nu sim¡ea absolut nici un pic de iubire fa¡å de mama ei. Nu putea ¿i nici nu dorea så meargå spre ea. În acest punct am întrerupt constela¡ia. I-am aråtat femeii supraponderale ce anume era în spatele supraalimentårii ei, dar fårå så gåsesc o solu¡ie. Terapeuta clientei a dorit imediat s-o aline ¿i era furioaså pe mine. A afirmat cå ceea ce am fåcut nu era potrivit. Dar nu m-am låsat så cad în confuzie. Am avut încredere în mi¿cårile sufletului clientei. Am sfåtuit-o pe terapeutå så a¿tepte ¿i så vadå dacå apare la suprafa¡å ceva vindecåtor. Câteva zile mai târziu a venit la un alt seminar de-al meu. Acum, mi-a spus terapeuta, clienta ei må în¡elesese. Curajul de a avea încredere în mi¿cårile sufletului, dincolo de constela¡ie, este o abilitate necesarå pentru a putea lucra cu aceastå metodå. În acest sens, mi¿cårile sufletului nu sunt niciodatå complete, e adevårat? Exact. Ele sunt întotdeauna mi¿cårile ini¡iale, care mai apoi se dezvoltå.

Cei morţi A¿ vrea så våd dacå putem merge pu¡in mai departe în acest context. A¡i afirmat în unele dintre seminariile dvs. cå sunte¡i în cåutarea unei formule generale pentru gåsirea solu¡iilor sau pentru 386

Un val, un ocean interven¡iile terapeutice care så rezolve încurcåturile sistemice. Are asta vreo legåturå cu mi¿cårile sufletului? Da are. Printr-o formulå generalå în¡eleg gåsirea unei solu¡ii care nu este nevoie de a fi testatå în fiecare detaliu al istoricului clientului. Deci, fårå a încerca så dåm o listå exhaustivå caut råspunsul la întrebåri precum: ce se întâmplå atunci când cei mor¡i sunt readu¿i în aten¡ia noastrå? Cum så am putea deveni capabili så ne conectåm cu ei? Ce primim de la ei? Ce vine la noi în termeni de energie ¿i for¡å de la ei, sau în termeni de binecuvântare care ne elibereazå pe noi de ei ¿i pe ei de noi, astfel încât ei så î¿i regåseascå lini¿tea, iar noi så fim liberi så ne tråim vie¡ile? Asta a fost prima mea idee. Exemplul 4: femeia care a murit la na¿terea unui copil În aceastå etapå mi-a devenit clar cå mul¡i dintre membrii familiei care au murit îi deranjeazå pe cei vii ca ¿i cum ar vrea ceva de la ace¿tia ¿i ca ¿i cum este nevoie så se mai întâmple ceva. De exemplu, cei mor¡i ar putea încerca så-i atragå pe cei vii în moarte. Asta a apårut în mod surprinzåtor într-o constela¡ie pe care am lucrat-o în Italia. Un doctor, care era bolnav de cancer, mi-a spus cå atât sora lui cât ¿i mama lui au murit de aceea¿i boalå ¿i cå mai are o sorå. Mama mamei a murit dând na¿tere unui copil. Acum, prin prisma gândirii mele a¿a cum este ea definitå în Legile Iubirii, am 387

Bert Hellinger încercat s-o fac pe mamå så se uite la fiica ei cu iubire ¿i s-o binecuvânteze. Dar reprezentanta bunicii dorea ca fiica ei så vinå la ea. Ea chiar voia ca fiica ei så o urmeze. Apoi i-am reprezentat pe nepo¡i în fa¡a bunicii. Ea dorea ca ¿i nepo¡ii så vinå la ea, så o urmeze în moarte. În ciuda a ceea ce spuneam, bunica nu dorea sub nici o formå så accepte ca nepo¡ii ei så tråiascå. Era mai mult decât evident cå aveam de-a face cu o mi¿care care punea în pericol via¡a, mi¿care din partea celor mor¡i cåtre cei vii. ªi asta explicå de ce multora dintre cei vii le este fricå de cei care au murit, pentru cå le e teamå ca nu cumva cei mor¡i så nu le vrea binele, ci mai degrabå så-i amenin¡e. Ei nu vor så fie amenin¡åtori, dar doresc så fie împreunå cu cei vii, ca ¿i cum ei în¿i¿i ar mai fi în via¡å. Solu¡ia în acest caz a fost s-o întoarcem pe bunicå, astfel încât så aibå în fa¡a ei moartea, departe de cei vii, ¿i a¿a så realizeze cå ¿i ea apar¡ine mor¡ilor. În acel moment fiica ei a fost capabilå så se întoarcå spre copiii ei. Atunci l-am reprezentat ¿i pe so¡ul acesteia ¿i l-am a¿ezat lângå ea. Drept urmare, copiii au fåcut un cerc, s-au îmbrå¡i¿at unii pe al¡ii ¿i au sim¡it în mod simultan cå acum ei pot tråi. Mi¿cåri ca acestea trebuie påstrate în minte. Sunt con¿tient cå mul¡i oameni le vor considera stranii ¿i vor încerca så aducå argumente sau dovezi din alte discipline pentru a combate semnifica¡ia acestor mi¿cåri ¿i observa¡ii. Dar aceste discu¡ii nu ne pot ajuta så gåsim o solu¡ie. 388

Un val, un ocean Exemplul 5: o americanå indigenå a cårei sorå a murit într-un accident Am observat cå uneori, în constela¡ii, întoarce¡i capul reprezentan¡ilor celor mor¡i pentru a privi mor¡ii din genera¡iile anterioare. Am observat, de asemenea, cum închide¡i ochii celor mor¡i ¿i îi låsa¡i så vinå în bra¡ele pårin¡ilor lor ¿i-i încredin¡a¡i acestora. Pentru a fi complet clar: vorbim aici despre marea parte a reprezentan¡ilor celor mor¡i, care aproape întotdeauna sunt întin¿i pe podea. Un astfel de caz a fost cel al unei americane indigene care a spus cå sora ei a murit într-un accident ¿i cå fiica ei dorea så-¿i urmeze måtu¿a în rai. Fiica ei se sim¡ea atraså de måtu¿å, ca så spunem a¿a. În mod curios, exact în locul unde s-a întâmplat accidentul, al¡i doi membri de familie ¿i o altå persoanå au fost implicate în accidente care le-au fost fatale. Astfel, se poate demonstra cum o energie fatalå poate råmâne blocatå în anumite locuri pânå când se face ceva pentru a reconcilia oamenii ¿i evenimentele întâmplate la origine. În constela¡ie, reprezentan¡ii celor patru mor¡i ståteau unul lângå celålalt întin¿i pe podea. Totu¿i måtu¿a, sora americanei indigene avea ochii deschi¿i ¿i se uita la cei vii. Potrivit experien¡ei mele, în aceastå situa¡ie solu¡ia este så îi îndepårtezi pe cei mor¡i de cei vii, în principal prin a le întoarce capul de la cei vii ¿i a-i face, astfel, så se uite la cei mor¡i, adicå så fie capabili så se uite la cei care au murit 389

Bert Hellinger înaintea lor. Acela¿i lucru a func¡ionat ¿i în acest caz: în clipa în care måtu¿a si-a întors privirea de la cei vii, a fost capabilå så-¿i închidå ochii. Astfel, ea s-a împåcat cu moartea ei. Imediat dupå aceea, nepoata a fost capabilå så se întoarcå cu spatele la måtu¿å, låsând-o cu cei mor¡i, ¿i så revinå printre cei vii. De¿i acest lucru ar fi trebuit fåcut mai întâi de cåtre mamå, care în realitate era cea care dorea så-¿i urmeze sora — copilul ei o fåcea pentru ea. Uneori, când cineva dore¿te så închidå ochii celor mor¡i, cei mor¡i nu vor accepta acest lucru, de exemplu când pårin¡ii doresc så închidå ochii copiilor lor mor¡i, copiii nu vor accepta acest lucru. Ei îi vor redeschide din nou. ªi astfel devine clar cå ceva a råmas nerezolvat. ªi atunci trebuie så cåutåm så aflåm ce anume a råmas nerezolvat. Dacå suntem aten¡i la aceste mi¿cåri, o solu¡ie poate fi gåsitå. În mod evident ceea ce ne preocupå aici este interven¡ia în tårâmul mor¡ilor. Un terapeut poate face acest lucru numai dacå lucreazå cu smerenie, punându-se atât în slujba celor vii cât ¿i a celor mor¡i; ¿i când imediat dupå aceea se retrage — asta este extrem de important. Nimeni nu trebuie så råmânå pe tårâmul mor¡ilor. Asta nu face bine sufletului såu.

Strămoşii Asta înseamnå så nu te încrezi în cei mor¡i? Ei bine, am încredere în mor¡ii din propria mea familie. Îi simt ca pe o mare for¡å care må sprijinå din 390

Un val, un ocean spate. Dacå plasezi într-o constela¡ie stråmo¿ii unui client în spatele lui, atât pe cei din partea mamei, cât ¿i pe cei din partea tatålui, ¿i îl la¿i så respire adânc, vei observa cât de puternicå este energia care vine spre el ¿i, în mod curios, cåldura care este resim¡itå în prezent. Mul¡i oameni se încålzesc în aceastå situa¡ie. Acesta este o mi¿care beneficå din partea celor mor¡i cåtre cei råma¿i în via¡å. Multe solu¡ii devin posibile când cineva se uitå nu numai la familia din imediata apropiere, ci individul prime¿te for¡å pentru gåsirea unei solu¡ii prin intermediul binecuvântårii care vine din partea stråmo¿ilor lui.

Moartea Asta înseamnå cå po¡i så te încrezi în moarte? În moarte — da, întotdeauna. Dacå ¡i-e teamå de moarte, nu po¡i lucra cu aceastå metodå. Dacå nu po¡i înso¡i persoana, când este necesar, så priveascå moartea în fa¡å, când este necesar ca individul så în¡eleagå cå timpul lui s-a sfâr¿it, nu po¡i lucra cu aceastå metodå. Trebuie så-¡i fie ¡ie însu¡i familiarå moartea, în sensul în care ai fa¡å de ea un sim¡ de profund respect ¿i siguran¡å. Moartea veste¿te ceva mai înalt, ceva iubitor. În acest context a¡i mai spus: moartea nu vine niciodatå prea devreme. Este adevårat. Întotdeauna vine la timpul potrivit. Asta este parte a esen¡ei ei. Multe dintre confuziile 391

Bert Hellinger care apar în constela¡ii, ¿i în terapie în general, sunt generate de faptul cå noi atribuim vina pentru moartea cuiva unei persoane, cum ar fi spre exemplu un criminal, ¿i atunci ne sim¡im furio¿i fa¡å de acea persoanå pe care o învinuim. ªi cu toate acestea, multe constela¡ii aratå cå cei mor¡i, de exemplu victimele criminalului, nu våd lucrurile în acest fel. Ele în¡eleg cå moartea este în mâinile altcuiva, în mâinile a ceva mai mare, ¿i din acel moment ele o pot accepta fårå a avea sentimentul unei nedreptå¡i care le-a fost fåcutå sau fårå a gândi cå au murit prea tineri. Exemplul 6: frica de moarte Atunci când reprezenta¡i moartea într-o constela¡ie asta schimbå lucrurile într-un mod profund. Apoi spune¡i cå moartea înså¿i prive¿te întotdeauna spre ghidul såu ¿i råmâne nemi¿catå. Nu complet. În orice caz, când moartea este reprezentatå, adesea devine clar cå este privitå ca o persoanå. Într-unul din seminariile mele ¡inute în Italia a fost o femeie care era panicatå cå ai ei copii ar muri ¿i cå ea va muri de asemenea. A¿a cå am scos reprezentan¡i pentru femeie, pentru copiii ei ¿i pentru moarte. Reprezentantul mor¡ii s-a a¿ezat imediat pe jos. Dintr-o datå a devenit copil. Am întrebat-o pe femeie ce s-a întâmplat în familia ei de origine. Ea a spus cå mama ei a avortat nouå copii ¿i se låuda cu acest fapt. A¿a cå am reprezentat cei nouå copii, cu reprezentantul mor¡ii alåturi de ei ¿i am plasat-o pe mama femeii în spatele lor. Mama era 392

Un val, un ocean profund mi¿catå ¿i s-a a¿ezat lângå copiii ei. Din acea pozi¡ie ea se sim¡ea împåcatå. Era clar în acest caz cå frica de moarte era frica de mama care avortase atât de mul¡i copii. Atunci când reprezin¡i moartea, lucruri ascunse pot apårea la luminå. Deci, aceastå moarte nu era deloc moartea. Uneori, reprezint înså¿i moartea. Adevårata moarte este de obicei nemi¿catå. Ea råmâne pe loc, nemi¿catå, dreaptå. Uneori se uitå departe cu privirea cåtre ghidul ei, a¿a cum a¡i sugerat. Sunt varia¡ii. Po¡i så încerci så ba¡i în cuie diferite principii, dar cea mai importantå distinc¡ie råmâne tot mi¿carea în sine. Dacå reprezin¡i moartea este nevoie så-¡i dai seama din mi¿cåri dacå ceva se dezvoltå independent de ele, ¿i atunci acest lucru trebuie rezolvat mai întâi.

Viitorul Ceva ce am observat din ce în ce mai frecvent, este cå la sfâr¿itul constela¡iei îndepårta¡i clientul ¿i-l face¡i så se uite cåtre viitor, acolo unde o fi el. Este important, în mod special atunci când lucrezi cu cei mor¡i, ca cei vii så se încline în fa¡a lor în final. Când cei mor¡i ¿i-au regåsit lini¿tea, nu mai po¡i så stai lângå ei. Trebuie så te retragi, så te dai înapoi, så te întorci ¿i så te ui¡i cåtre viitor. Aceasta este o mi¿care foarte importantå — mi¿carea ini¡ialå a solu¡iei. Când ceva s-a eliberat, trebuie låsat în urmå, iar individul trebuie så se uite la ceea ce este în fa¡å la propriul lui viitor. 393

Bert Hellinger Chiar ¿i când copiii tocmai ¿i-au redescoperit ¿i recunoscut pårin¡ii îi întoarce¡i ¿i îi face¡i så priveascå cåtre viitor. Într-o solu¡ie bunå, pårin¡ii stau în spatele copiilor atunci când ace¿tia på¿esc cåtre propriul viitor. Pårin¡ii se simt bine în acest loc. ªi nu înseamnå cå rela¡ia cu pårin¡ii s-a rupt, nicidecum. Dar tocmai pentru cå mi¿carea merge înainte, pårin¡ii sunt mul¡umi¡i. Ei våd cå ¿i-au fåcut bine treaba. Au fåcut o treabå completå, iar copiii sunt capabili så stea pe propriile picioare. Dar legåtura între ei råmâne. Aceastå mi¿care înainte înseamnå, de asemenea, pentru mine cå nu mai trebuie så må uit spre trecut, cå ar trebui så-l uit, ¿i cå nu mai trebuie så am de-a face cu el? E nevoie de o disciplinå interioarå så faci acest pas înainte. El merge odatå cu uitarea — o uitare spiritualå, în sensul în care trecutul trebuie låsat så råmânå în trecut, ¿i eu må eliberez.

394

A ajuta şi a găsi soluţii Introducere Arta de a ajuta este o artå specialå. Acest capitol aratå cum, prin a fi în rezonan¡å cu realitatea, putem deveni capabili så ajutåm. De asemenea, clarificå când este bine så te re¡ii, pentru a evita riscul de a prelua ceva, din dorin¡a de a ajuta.

Soluţii fără probleme Hellinger: Unii oameni se raporteazå la probleme ca ¿i cum ele însele ar fi originea unei solu¡ii. Dar nu trebuie så må implic într-o problemå pentru a putea gåsi o solu¡ie. Dacå må implic în problema cuiva nu numai eu sunt cel care pierde din energie; ci ¿i clientul pierde din energie ¿i în consecin¡å, îi va lipsi for¡a necesarå cu care så atace problema ¿i så ac¡ioneze. Deci, este adesea mai bine så ui¡i de problemå ¿i mai degrabå så te concentrezi pe solu¡ie. Cåtre client: Ρi spun un secret despre solu¡ii. Clientul: Bine. Hellinger: O solu¡ie bunå nu rezidå niciodatå din problemå. Tu legi solu¡ia de cunoa¿terea problemei. 395

Bert Hellinger Client: Pute¡i repeta vå rog? Hellinger: Tu legi solu¡ia de cunoa¿terea problemei. Problema este întotdeauna un obstacol în gåsirea solu¡iei. Asta este mai mult decât evident. Explorând problema nu fac altceva decât så construiesc bariere în jurul solu¡iei. Client: Da, acum pot vedea asta.

Intuiţie şi soluţie A¿ vrea så vå mai împårtå¿esc un secret legat de acest subiect. Intui¡ia func¡ioneazå doar dacå sunt în cåutarea unei solu¡ii. Dacå må uit la problemå, acest lucru må restric¡ioneazå. Iau în considerare detaliile ¿i ratez, în consecin¡å, imaginea de ansamblu. Dacå sunt în cåutarea unei solu¡ii totul este deschis la picioarele mele ¿i având aceastå perspectivå mai largå, a¿ putea fi capabil så percep pasul urmåtor. Calea licåre¿te în depårtåri, iar eu pot s-o urmez direct.

Soluţiile urmează iubirea O problemå începe atunci când cineva iube¿te. Pot doar så må uit la client ¿i la problemå cu compasiune, dacå gåsesc locul în care iubirea lui s-a låsat a fi descoperitå. De aceea, solu¡ia trebuie så lucreze cu energia din care a apårut problema. Ea folose¿te aceea¿i iubire care a condus la crearea problemei. Dar, acum i se då o orientare diferitå, una care este mult mai cuprinzåtoare ¿i mai fericitå pentru to¡i. Asta înseamnå så demonstrezi cå este posibil så iube¿ti 396

Un val, un ocean într-un mod mai bun ¿i cå iubirea radiazå în ¿i prin solu¡ie mult mai strålucitor decât ar face-o dacå ar råmâne agå¡atå de problemå. Acesta este întregul secret al psihoterapiei. Dar trebuie cu adevårat så vezi iubirea ¿i solu¡ia. Nu po¡i doar så fantezezi pe marginea lor. Ele trebuie så fie în rezonan¡å ¿i så rezulte din con¿tientizare. Chiar ¿i atunci când e¿ti pe calea cea bunå po¡i så o iei pe poteci gre¿ite, dar asta nu conteazå atâta timp cât î¡i men¡ii privirea asupra scopului ¿i asupra iubirii.

Descrierea problemei menţine problema Atunci când cineva are o problemå, cu timpul se obi¿nuie¿te så-i acorde o anume importan¡å. ªi faptul cå i se då în mod constant aceastå importan¡å, împreunå cu imaginea internå despre ea, împiedicå de fapt gåsirea unei solu¡ii. Descrierea problemei nu face altceva decât s-o men¡inå în via¡å. ªi atunci, primul pas cåtre gåsirea unei solu¡ii este întreruperea obiceiului de a vorbi despre problemå.

Flexibilitatea susţine găsirea soluţiilor Nu lucrez cu prejudecå¡i sau concepte. Ele nu pot fuziona cu fluxul vie¡ii. Existå câteva legi bine definite care pot fi observate. Dar, în acela¿i timp, existå abateri de la aceste legi. Dacå începi de la reguli båtute în cuie sau prejudecå¡i, cum ar fi spre exemplu idei despre cum au apårut ini¡ial aceste legi, po¡i sfâr¿i prin a scåpa ceea ce este esen¡ial. De aceea må regåsesc din ce în ce mai mult în situa¡ia 397

Bert Hellinger de a renun¡a la aceste idei fixe. Încerc så în¡eleg fiecare situa¡ie a¿a cum vine ¿i încerc så pun ceva în mi¿care. Dar ce anume va func¡iona pentru client nu îmi este cunoscut. În ceea ce må prive¿te, sunt complet deschis. Nu am o imagine a rezultatului final.

Arta de a ajuta Dacå lucrezi cu cineva care pare dificil, te ajutå dacå ¡i-l imaginezi ca pe un copil de patru ani, ¿i apoi î¡i imaginezi situa¡ia care a dus la dezvoltarea acestui copil de patru ani în adultul pe care îl ai în fa¡å. Asta presupune întotdeauna compasiune ¿i în¡elegere fa¡å de comportamentul persoanei. ªi acesta este un punct bun din care så porne¿ti. Este de ajutor ¿i dacå ai încredere în propriul tåu suflet ¿i în abilitatea lui de a cåuta ¿i a gåsi calea care så ducå la solu¡ie. Apoi, î¡i urmezi propriul suflet, sim¡indu-te interior în contact cu o energie bunå ¿i depistând unde este calea. Uneori, sufletul pare så spunå stop, a¿a cå te opre¿ti ¿i a¿tep¡i. Când cineva îmi cere ajutorul, încerc så må asigur cå aceastå persoanå mai are încå un viitor în fa¡å. Adesea o persoanå îmi cere sfatul sau ajutorul chiar dacå observ clar cå timpul ei se apropie de sfâr¿it. Ea se apropie de limitå ¿i nu mai are viitor. Apoi, împreunå, ne uitåm la limitå ¿i la ce este acolo ¿i încerc s-o ajut så termine ceea ce a mai råmas — nimic mai mult. Ar fi o trådare så må comport ca ¿i cum ar mai avea timpul de partea ei. La al¡i oameni våd cå încå au viitorul în întregime în fa¡å. Dar, sunt obstacole de care ei se 398

Un val, un ocean aga¡å. De exemplu, mi¿carea timpurie întreruptå împiedicå persoana så meargå mai departe. Când am un astfel de caz merg împreunå cu clientul la momentul ¿i locul când mi¿carea semnificativå cåtre unul din pårin¡i a fost întreruptå. Împreunå cu aceastå persoanå finalizez apoi ceea ce nu a fost finalizat — sau împreunå mergem så recuperåm ceea ce a fost låsat în urmå ¿i care acum poate fi recuperat. Apoi clientul poate continua de unul singur. Totu¿i, nu trebuie så råmânem prea mult în trecut, pentru cå astfel viitorul îi va fi sacrificat. A lucra cu trecutul trebuie så respecte o propor¡ie corectå fa¡å de lungimea vie¡ii. Dacå optzeci la sutå din via¡å ¡i-o petreci lucrând asupra trecutului, asta reprezintå o dispropor¡ie. Via¡a întotdeauna merge înainte ¿i nu stå pe loc. Doar atunci când existå un obstacol în trecut ¿i a råmas ceva de rezolvat, må întorc înapoi cu clientul pentru a o rezolva cât mai repede posibil. Apoi, ne putem uita din nou cåtre viitor. Unii oameni ajung la o limitå pentru cå au luato pe o potecå gre¿itå. Undeva, pe parcurs, au decis så se abatå de la calea normalå ¿i au luat-o pe altå cale, care s-a dovedit a fi un drum înfundat. Solu¡ia este så revii la punctul de unde s-au înstråinat de calea doritå, cu alte cuvinte så te întorci la råscrucea de unde ei s-o ia pe calea doritå. Dar, dacå ai mers în orb pe o potecå gre¿itå o lungå perioadå de timp, este de obicei foarte dificil så te întorci. Este ca ¿i cum ai ajuns la propria limitå ¿i asta trebuie respectatå. 399

Bert Hellinger Adesea, atunci când o persoanå ¿i-a atins limitele, ea nu poate merge dincolo de ele iar eu nu pot s-o ajut. A¿a cå a¿tept împreunå cu ea la ceea ce par a fi limitele ei ¿i må uit så våd dacå apare vreun indiciu sau vreun semn de departe, sau dacå ea a adunat suficientå for¡å încât så-¿i depå¿eascå limitele. Uneori, aduc pe cineva din trecutul lui ca så-l ajute, så-i stea alåturi. ªi adesea, acea persoanå este cea care produce fricå în familie. Cea mai scumpå comoarå este de obicei påzitå de cel mai urât dintre troli. Adesea, persoana din familie care este cea mai dispre¡uitå este, în realitate, cea care vegheazå de-a lungul genera¡iilor asupra comorii ¿i o revarså asupra oricui are nevoie de ea — singura condi¡ie fiind ca ea så fie recunoscutå ¿i respectatå. *** Când încep så lucrez în terapie cu un client, încep cu câteva întrebåri. O întrebare pe care o am întotdeauna în minte este: cât timp i-a mai råmas? Dacå våd cå i-a mai råmas doar foarte pu¡in timp, atunci îl ajut pe client så se confrunte cu sfâr¿itul — nimic mai mult. Asta este potrivit cu situa¡ia. Astfel este scoaså în eviden¡å seriozitatea sfâr¿itului. Sau må mai întreb: este vreo cale care stå în fa¡a ei? A ajuns doar într-un impas? De ce? Existå vreun obstacol care trebuie îndepårtat, astfel încât calea så fie din nou liberå pentru ea? Atunci caut acest obstacol, de exemplu fåcând o constela¡ie de familie. Dacå dau peste o încurcåturå sistemicå, ajut la rezolvarea ei. 400

Un val, un ocean Altå întrebare este: Existå ceva care a fost låsat nerezolvat în trecut ¿i pe care persoana trebuie så-l aducå ¿i så-l poarte pe mai departe cu sine? Poate are nevoie de binecuvântarea pårin¡ilor sau poate o mi¿care întreruptå are nevoie så fie încheiatå cu succes, astfel încât lucrurile så fie puse din nou în ordine ¿i så poatå continua. A patra întrebare este: merge ea pe un drum înfundat? Este cumva pe o cale care l-a dus departe de sufletul såu, de locul în care poate sim¡i atât nevoile sufletului cât ¿i beneficiul de pe urma ghidårii lui? Dacå da, atunci må întorc cu clientul la locul de unde s-a råtåcit de cale, astfel încât så o poatå lua din nou de la capåt. Dar, experien¡a aratå cå cineva care a fost foarte mult timp pe o cale gre¿itå, nu se mai poate întoarce. Este ca ¿i cum persoana a devenit blocatå ¿i-¿i a¿teaptå sfâr¿itul, incapabilå så schimbe direc¡ia. Asta trebuie con¿tientizat. *** Participant: Uneori, oamenii care au fost pe o cale gre¿itå pentru mult timp experimenteazå o profundå întrerupere în vie¡ile lor, cum ar fi un accident sau o boalå gravå sau o separare. Asta îi face så se confrunte cu limitele existen¡ei lor ¿i så reconsidere în acela¿i timp sensul acesteia. Întrevede¡i o posibilitate în terapie pentru a-i aduce în acest punct, al limitei existen¡ei lor, privind spre sfâr¿it? Hellinger: Dacå în¡eleg corect întrebarea dvs., accidentul în acest caz este un fel de avertisment. Îmi reaminte¿te de profetul Balaam din Vechiul 401

Bert Hellinger Testament. El cålårea pe mågåru¿ul lui ¿i, împotriva legii date de Dumnezeu, îi binecuvânta pe cei pe care ar fi trebuit så-i blesteme. ªi primea bani de la ei. Ei plåteau pentru terapie în avans. ªi, cålårind pe mågåru¿ul lui, a ajuns la o pantå. Dintr-o datå, mågåru¿ul a refuzat så mai înainteze. Balaam l-a biciut cu putere. Mågåru¿ul în continuare a refuzat så înainteze. Din nou, Balaam l-a biciut. Atunci mågåru¿ul ¿i-a întors capul ¿i i-a spus: „nu vezi cå am în fa¡å îngerul Domnului cu sabia?” Pentru prima oarå s-a uitat înainte ¿i a våzut îngerul Domnului cu sabia scoaså. Astfel cålåtoria lui pe calea gre¿itå a fost întreruptå rapid, ca så spun a¿a. Acela¿i lucru ni se întâmplå ¿i nouå, din când în când. Poate trecem printr-un moment dificil sau ajungem într-un punct mort, poate ne îmbolnåvim ... indiferent ce se întâmplå, suntem suficient de noroco¿i så fim trezi¡i. Când am pe cineva de acest fel în terapie - ¿i fac asta ¿i cu mine însumi — må întorc la punctul din care am început så merg pe o cale gre¿itå. Sau, ca alternativå, o iau în altå direc¡ie din punctul în care sunt acum. ªi asta func¡ioneazå. În terapie ajut cealaltå persoanå în drumul spre aceastå nouå direc¡ie. ªi astfel, nefericirea devine o binecuvântare. Participant: Când observa¡i cå cineva a luat-o într-o direc¡ie gre¿itå, crede¡i cå este util så-l confrunta¡i cu îngerul, a¿a cum este, fårå a face apel la interven¡ii terapeutice?

402

Un val, un ocean Hellinger: Da, desigur, fac asta ¿i tocmai asta fåceam acum. Dar când a existat o traumå serioaså, terapeutul trebuie så stea alåturi de client ¿i så lucreze cu mai multå intensitate ¿i råbdare. Nu cu mult timp în urmå, un doctor venit la o conferin¡å a povestit cum se plimba cu bicicleta împreunå cu so¡ia ¿i copiii, când a intrat în ei un bårbat care conducea un Porsche. Doctorul s-a uitat så vadå ce s-a întâmplat ¿i a constatat cå so¡ia ¿i unul dintre fii au fost omorâ¡i. El împreunå cu celålat fiu au supravie¡uit ¿i erau teferi. Era incredibil de dificil så-l prive¿ti pe acest bårbat înghe¡at în durerea lui. A¿a cå i-am reprezentat familia. ªi la sfâr¿it am pus ¿i un reprezentant pentru ¿ofer. De o parte ståteau doctorul cu so¡ia ¿i cei doi copii, ¿i de cealaltå parte ståtea agresorul. Doctorul avea o furie imenså împotriva acestui bårbat, dar aceastå furie îl împiedica så priveascå evenimentul în sine ¿i moartea în ochi. L-am înso¡it ¿i l-am ajutat så priveascå cåtre so¡ia ¿i fiul mort, ¿i a durat ceva timp pânå când el a fost capabil ¿i så se uite la ei ¿i la eveniment, încå o datå. Apoi l-am pus pe fiul supravie¡uitor alåturi. I-am cerut bårbatului så-i spunå so¡iei ¿i fiului såu mort cå îi elibereazå cu iubire, ¿i cå în onoarea ¿i memoria lor va råmâne în via¡å alåturi de fiul supravie¡uitor. În acest fel, el însu¿i ¿i-a regåsit for¡a så continue så tråiascå. Dintr-o datå a devenit absolut clar cå ¿oferul nu mai era necesar. Acesta a fost un caz în care a fost nevoie så înso¡esc persoana ¿i s-o ajut så se confrunte cu adevårul. Era absolut esen¡ial så accept seriozitatea 403

Bert Hellinger situa¡iei, pentru cå el avea nevoie så priveascå în ochi moartea ¿i pe cei mor¡i. Atunci a fost capabil så simtå profunda sa durere, ceea ce aduce eliberare. Repro¿ul adus agresorului ¿i furia ¿i autocompåtimirea împiedicå sim¡irea durerii ¿i împiedicå gåsirea unei solu¡ii vindecåtoare. *** Uneori, în munca mea de terapeut întâlnesc astfel de oameni, care sunt bloca¡i pentru cå au obstacol în cale, pe care ei trebuie så-l îndepårteze astfel încât så poatå merge mai departe. Am nevoie så-i ajut så treacå peste acest obstacol. Cu ajutorul unei constela¡ii de familie, de exemplu, a¿ putea gåsi o solu¡ie pentru ei. Dar, uneori, o astfel de persoanå se mi¿cå, dar se mi¿cå în direc¡ia gre¿itå sau merge pe un drum înfundat. ªi atunci sunt chemat så o conduc înapoi la locul din care a luat-o în direc¡ia gre¿itå. Am våzut adesea cum, dintr-un anumit punct, cineva poate evita adevårul propriului suflet ¿i mi¿carea interioarå a sufletului, ¿i astfel ajunge pe o cale gre¿itå. Totu¿i, atunci când s-a aflat pe o cale gre¿itå pentru mult timp, uneori nu mai este posibil så se întoarcå. Dar, dacå este posibil, o conduc înapoi spre acel loc. ªi din acel punct persoana o poate lua de la capåt. Unii oameni insistå så råmânå pe calea gre¿itå ¿i se a¿teaptå ca eu så îi ajut så continue de-a lungul ei. Nu fac asta. Dacå eu consider cå cineva dore¿te så-l înso¡esc pe acea cale, întrerup constela¡ia. Nu o voi face în nici un caz, pentru cå am nevoie så fiu sincer cu mine însumi. 404

Un val, un ocean ªi apoi mai sunt cei pentru care este clar cå nu mai au mult de tråit. Pentru ei via¡a se apropie de sfâr¿it, ¿i singura sarcinå pe care o ai de fåcut într-o asemenea situa¡ie este så-i aju¡i så se confrunte cu propriul sfâr¿it. ***

A privi la timpul care a mai rămas Când lucrez cu cineva, am în minte o imagine legatå de cât timp i-a mai råmas. Dacå timpul este scurt, må întreb: “Are vreun sens så merg înapoi în trecut? Ce va ob¡ine? Este aten¡ia distraså de la sfâr¿itul iminent prin intermediul unor probleme nerezolvate din trecut, care oricum nu mai au importan¡å?” Terapeutul poate fi cu u¿urin¡å tentat så facå ceva în sensul acesta, pentru cå este greu så stai alåturi de un client care se confruntå cu propriul sfâr¿it. În cazul unei boli severe persoana trebuie întotdeuna så-¿i priveascå sfâr¿itul ¿i så judece ce ar fi important ¿i benefic så facå în timpul care i-a mai råmas.

În rezonanţă cu moartea Terapeutul trebuie så consimtå mor¡ii. ªi când terapeutul îi consimte, el dobânde¿te o mare for¡å, pentru cå nu îi mai este teamå. Dacå consim¡i mor¡ii nu vei mai avea vreo fricå ¿i asta degajå for¡å. ªi tocmai când nu mai dore¿ti så oferi nici un ajutor, pentru cå tu accep¡i moartea, o nouå posibilitate apare. Dar ea nu apare ca urmare a interven¡iei. Ea 405

Bert Hellinger apare din non-interven¡ie, prin trezire ¿i inac¡iune centratå. Un terapeut care consimte mor¡ii nu poate fi manipulat ¿i acest fapt este foarte important.

Legătura şi creşterea interioară A¿ vrea så spun câte ceva despre legåturå. Majoritatea nefericirilor î¿i au rådåcinile în legåturå. Copilul este profund legat de familia lui, nu numai de pårin¡ii ¿i fra¡ii lui, ci ¿i de stråmo¿ii lui. Prin aceastå conexiune el este parte din sufletul familiei ¿i, de asemenea, parte din destinul ei. El crede cå-¿i dovede¿te iubirea prin aceastå participare la destinul familiei. Deci, dacå cineva din familie este ucis, copilul crede cå-¿i poate aråta iubirea fa¡å de victimå murind ¿i el. Sau, dacå tatål s-a sinucis, el crede cå iubirea lui pentru el cere ca el så moarå tânår, întocmai cum a murit tatål. Numesc aceastå dinamicå : “te urmez”. Sau, dacå copilul vede cå unul din pårin¡i dore¿te så moarå, î¿i spune în sinea lui: “O fac eu în locul tåu”. Deci, a¿a cum vede¡i, nefericirea este transmiså mai departe din iubire, prin legåturile profunde dintre membrii familiei. Am våzut multe exemple a ceea ce se cere din partea indivizilor care doresc så se elibereze de aceste legåturi. Cu adevårat, eliberarea nu este dobânditå prin a iubi mai pu¡in, ci prin a iubi mai mult. Pentru femeia al cårei tatå s-a sinucis, a continua så tråiascå aratå o iubire mult mai mare decât dacå ar muri, ca ¿i el. Sufletul copilului se simte mult mai conectat în nefericire; asta înseamnå cå el se simte inocent în 406

Un val, un ocean miezul nefericirii. Prin a alege så întoarcå spatele mor¡ii ¿i så se îndrepte cåtre via¡å — prin alegerea ¿i consim¡irea unei solu¡ii — el se simte vinovat. Astfel, solu¡ia cere mai mult în termeni de cre¿tere ¿i dezvoltare personalå. Solu¡iile pot apårea ca urmare a unei dezvoltåri interioare. În germanå cuvântul solu¡ie are un sens dublu — înseamnå “så ajungi la o concluzie bunå” ca ¿i “så te separi de”. CG Jung numeste asta individuare. Prin “a te separa de” persoana devine mai izolatå la un anumit nivel. Persoana devine dintr-un anumit punct de vedere mai însinguratå dar, de asemenea, devine mai puternicå ¿i mai capabilå så primescå ceea ce vine nou. Îndepårtarea de nefericire, departe de separare ¿i cåtre pace, este fåcutå prin intermediul acestui proces de izolare. Pentru cå acest proces de izolare permite individului så devinå parte a unui întreg cu mult mai mare. Copilul care, din iubire, dore¿te så råmânå inocent, råmâne captiv în propria lui familie. Dar procesul de separare permite mi¿carea cåtre marele tot, intrând astfel într-o conexiune mai profundå, mai complexå, cu nenumårate familii, diferite de a lui. În acest proces contrariile pot fi unificate. Aceastå conexiune complexå îl face så fuzioneze cu marele tot ¿i îl face capabil så ac¡ioneze în rezonan¡å cu acest întreg mai mare. Dacå cineva a våzut solu¡ia, dar cade din nou în nefericire, el se va sim¡i mai mic, iar sentimentul de inocen¡å va cre¿te. Dacå se elibereazå ¿i prive¿te mai departe, sentimentul de vinovå¡ie cre¿te, dar ¿i el cre¿te în staturå. 407

Bert Hellinger

Abordări terapeutice Existå douå abordåri diferite atunci când lucrezi cu un client. Prima abordare este caracterizatå de afirma¡ia „Sunt responsabil de rezultat. Totul depinde de mine.” Aceastå perspectivå este foarte larg råspânditå ¿i determinå terapeutul så-¿i asume responsabilitatea pentru via¡a ¿i moartea clientului, ceea ce este foarte riscant. Modalitatea mea de a lucra este så våd ce este acolo ¿i så aduc asta la luminå, pe cât de mult pot. Odatå ce este aduså la luminå, î¿i poate produce efectul. Eu nu produc un efect. Eu må retrag. Câteodatå iese la luminå faptul cå un client nu este pregåtit. Este clar dezvåluit ¿i atât eu cât ¿i clientul o putem vedea. Dacå a¿ interveni, dacå m-a¿ pune în contradic¡ie cu asta, m-a¿ pune pe mine deasupra adevårului dezvåluit. ªi fåcând acest lucru, a¿ ob¡ine exact contrariul a ceea ce doream. *** Participant: Crede¡i cå o ameliorare a bolii poate fi ob¡inutå ca urmare a unei constela¡ii sau mai trebuie fåcut ceva dupå aceea? Hellinger: Ce-a¿ putea så spun? Asta ar însemna abordarea de tipul „Sunt råspunzåtor de tot”. Dar nu sunt. Lucrez cu destinul, åsta este modul de lucru, nu lucrez împotriva destinului. Må conectez cu ceea ce este. Dacå observ cå o persoanå dore¿te så moarå, în acord cu destinul såu, nu-i voi sta în cale. Ce altceva a¿ putea så fac? Dar fiecare destin are o op¡iune pe care individul o poate folosi. Voi lucra cu asta atât cât îmi este permis. Dar când se sfâr¿e¿te, voi termina ¿i eu. 408

Un val, un ocean Participant: Cum se continuå o constela¡ie? Nu planifica¡i de la început cum va continua? Hellinger: Ρi este în mod evident foarte dificil så faci o distinc¡ie între cele douå abordåri. Întrebarea ta se bazeazå pe ideea cå cineva planificå constela¡ia ¿i poartå responsabilitatea acesteia. Dar nici unul dintre noi nu ¿tie ce este necesar ¿i potrivit, mai bine decât clientul. Nimeni nu poate pune lucrurile în ordine, a¿a cum o face el. Nimeni nu este mai în contact cu propriul suflet decât clientul. Dacå a¿ interveni între client ¿i sufletul lui, sufletul lui nu ar avea nici o ¿anså så-¿i gåseascå calea proprie. De aceea, aceastå metodå cere smerenie, deta¿are fa¡å de toate dorin¡ele de a vindeca, de încercårile de a controla lucrurile sau de a dobândi succes. Ceea ce vedem în constela¡ii demonstreazå cå via¡a nu este bunul cel mai de pre¡. Este altceva la mijloc aici; ceva mult mai mare, ¿i a¿ vrea så påstrez asta în aten¡ia mea. Când terapeutul crede cå trebuie så lucreze tot, dintr-o dorin¡å gre¿itå de perfec¡iune, el absoarbe energia cåtre el ¿i o îndepårteazå de client. ªi atunci terapeutul devine cea mai importantå persoanå; toatå lumea trebuie så se uite la el, ce lucreazå ¿i cum face. Dar faptul cå sufletul clientului este mai puternic decât orice, face ca terapeutul så treacå într-un plan secund.

Runda Într-o rundå fiecare participant are ¿ansa de a spune ceea ce îl mi¿cå ¿i ce-i dore¿te inima. Nimånui nu îi este permis så comenteze despre ceea ce este 409

Bert Hellinger spus sau så fie de acord sau în dezacord sau så-¿i manifeste vreo pårere de orice fel. Terapeutul este cel care face ca totul så se întâmple a¿a. Astfel încât oricine se simte în siguran¡å så se exprime fårå ca cineva så se amestece. Terapeutul face terapie individualå cu ocazia rundei, ca så spun a¿a. Fiecare persoanå este capabilå så se dezvåluie fårå frica de a fi judecat. Asta construie¿te imediat încrederea ¿i siguran¡a. Pe parcursul rundei voi lucra pe loc cu cineva, dacå ceva semnificativ iese la ivealå. Runda începe de obicei din stânga. Energia merge de la stânga la dreapta. Dacå lucrezi în direc¡ia opuså ceea ce sim¡i este complet diferit. Te sim¡i ciudat. Runda este un instrument pentru indivizi pentru a spune ce anume îi preocupå ¿i så lucreze cu asta. Dar dacå lucrezi prea intens cu cineva din cadrul grupului, ceilal¡i se vor sim¡i neråbdåtori; ei vor avea neråbdarea de a-¿i împårtå¿i ¿i comunica propriile gânduri. Aceastå dorin¡å poate fi satisfåcutå de o scurtå rundå în care fiecare membru så descrie ce efect are asupra lor ceea ce s-a lucrat. De asemenea, aceastå rundå î¡i permite så identifici dacå iese la suprafa¡å ceva ce trebuie rapid lucrat. Într-o scurtå rundå precum aceasta, terapeutul nu lucreazå individual decât dacå a ie¿it ceva punctual la suprafa¡å ¿i care necesitå aten¡ie.

Două modalităţi de a ajuta Moartea nu î¿i face griji în legåturå cu ¿tiin¡a — ¿i nici vinovå¡ia nu este interesatå de ¿tiin¡å. Când este vorba de ceva profund la mijloc, a¿a numita 410

Un val, un ocean psihoterapie ¿tiin¡ificå nu-¿i are locul. Ea se preteazå acolo unde existå simptome specifice care pot fi tratate; cu alte cuvinte î¿i are locul acolo unde o serie de pa¿i produc rezultate pozitive, cum ar fi în cazul fobiilor. În asemenea cazuri este pe de-a-ntregul potrivitå. Dar, când vine vorba despre destin, unde este necesarå o muncå la un nivel profund, psihoterapia nu prea are ce face. Altceva este necesar.

Respect Ceva în plus despre respect: respectul înseamnå cå anumite restric¡ii trebuie aplicate clientului. Pentru mine semnifica¡ia restric¡iei a fost clarificatå de un prieten de-al meu, psihanalist care m-a întrebat ce ar trebui så facå cu fiica lui care era enureticå. I-am sugerat så îi spunå pove¿ti în care diverse robinete erau închise sau obiecte largi erau îngustate. De exemplu, când Scufi¡a Ro¿ie dore¿te så o viziteze pe bunica ei, ¿i vede jgheabul scurgânduse peste intrare, ea î¿i spune cå îl va repara imediat. Ea merge în ¿opron så aducå ni¿te smoalå, reparå jgheabul ¿i intrå în casa bunicii cu picioarele uscate. Prietenul meu i-a spus fiicei lui mai multe astfel de pove¿ti ¿i imediat au avut efect. Udatul patului a încetat. Dar ceva straniu i s-a întâmplat, dat fiind cå este analist. Anterior, ori de câte ori prietenul meu îi spusese fiicei lui pove¿ti ¿i schimbase chiar mici detalii, ea protestase. În acest caz ea nu a protestat. ªi asta era într-adevår straniu. Dar el îi spusese ceva important, respectându-i în acela¿i timp demnitatea. Copilul are nevoie så nu îi fie ru¿ine. Asta a 411

Bert Hellinger consolidat o în¡elegere profundå între tatå ¿i fiicå cu ajutorul pove¿tilor, fårå a fi nevoie ca ceva så fie spus pe fa¡å. Copilul putea renun¡a la a uda patul fårå så se simtå ru¿inat. Dacå tatål ei ar fi spus ceva de genul “ai grijå så nu î¡i uzi patul din nou sau altfel o så-l cure¡i singurå”, asta ar fi avut efectul contrar. În acest fel trebuie procedat ¿i cu clien¡ii. Nu må refer la a le da sfaturi atot¿tiutoare, ci mai degrabå la a lucra în cel mai profund respect fa¡å de client. De aceea niciodatå nu ascult când cineva începe så spunå lucruri negative despre sine însu¿i sau despre al¡ii. Îmi ajunge så ¿tiu câteva detalii externe. Asta este tot ceea ce este necesar pentru o solu¡ie. Terapeutul nu trebuie så doreascå så ¿tie mai mult decât este necesar. Altfel, el va începe så urmåreascå o serie de întrebåri ¿i va investiga, ceea ce este complet diferit fa¡å de terapie. Pot fie så må preocup de o solu¡ie, fie så-mi satisfac curiozitatea. Curiozitatea întrerupe procesul de gåsire a unei solu¡ii. Ea blocheazå intui¡ia. *** Multe dintre actele de într-ajutorare sau oferte de ajutor vin dintr-o pozi¡ie de superioritate. Una dintre persoane este cea care ajutå, iar cealaltå este cea care se laså ajutatå. Cel care ajutå då, iar celålalt prime¿te. Este un sentiment plåcut pentru cel care ajutå. Totu¿i, astfel de persoane se mirå, dupå un timp, de ce ajutorul lor nu mai este solicitat. Asta se întâmplå pentru cå persoana care prime¿te ajutorul simte inegalitatea. Sfântul Vicen¡iu de Paul a 412

Un val, un ocean împårtå¿it cândva, unui prieten, un secret. De¿i el era o autoritate în actele de ajutorare, sau tocmai poate pentru cå era o autoritate, ¿i-a sfåtuit prietenul “daca vor sa te ajute, fii atent”. Este foarte riscant så aju¡i, foarte riscant. Cea mai mare for¡å este cerutå atunci când te afli în fa¡a unei oportunitå¡i de a ajuta ¿i så nu faci nimic, ci doar e¿ti acolo, de exemplu cu cineva care este bolnav sau pe moarte sau handicapat. Doar så fii acolo fårå så faci nimic cere o mare putere. Cere smerenie ¿i astfel serve¿te binelui.

Reţinere Chiar înainte de aceastå sesiune, o clientå a venit la mine ¿i mi-a explicat cum, cu o searå înainte, ea ståtea afarå ¿i cineva a venit ¿i s-a a¿ezat lângå ea ¿i a întrebat-o ce a sim¡it pe parcursul constela¡iei. Ea mi-a spus cå faptul de a fi fost întrebatå i s-a pårut ca ¿i cum i s-ar lua ceva din experien¡å ¿i cå a fost rånitå de aceastå întrebare. Cu aceastå metodå, orice s-a petrecut sau se petrece în suflet trebuie så fie låsat în pace, ¿i asta trebuie respectat atât de terapeut, cât ¿i de cåtre client. Nu trebuie ¡inut sub lumina reflectoarelor, nici discutat în profunzime. Persoana trebuie så gestioneze acest aspect cu cea mai mare grijå astfel încât så nu i se risipeascå efectul. Ceea ce dåuneazå cel mai mult dintre toate este curiozitatea. Un client care se apucå så råspundå la întrebåri care sunt puse de dragul curiozitå¡ii, pierde ceva valoros. 413

Bert Hellinger Cei care ajutå ¿i råmân re¡inu¡i î¿i ajutå propriile suflete. În loc så-¿i hråneascå curiozitatea ei råmân centra¡i ¿i în consecin¡å, ajung la cu totul alte insight-uri fa¡å de cei care încearcå „så atace problema”. Ceea ce încercåm så apucåm în mânå se transformå rapid în scrum.

Rezistenţă Dacå permit ca ceea ce este neimportant så aibå un loc egal cu cel al ceea ce este important îl devalorizez pe cel din urmå. Nu este necesar så dåm aten¡ie egalå tuturor lucrurilor. Ca s-o pun altfel, individul î¿i apårå demnitatea opunând rezisten¡å, ¿i cu cât terapeutul încearcå mai mult så atace problema, cu atât mai multå rezisten¡å va opune clientul. În schimb, când terapeutul a identificat ceva, el trebuie så se retragå. Dupå ce a pus ceva în mi¿care, cu cât terapeutul se retrage mai repede, cu atât este mai liber sufletul clientului så se implice în acel ceva ¿i så-¿i gåseascå calea. ªi, în acela¿i timp demnitatea clientului este påstratå.

Consecinţe care durează Hellinger: Unele ac¡iuni au consecin¡e care nu pot fi anulate. Terapeutul nu trebuie niciodatå så se poarte ca ¿i cum interven¡iile lui le-ar putea anula. Solu¡ia pentru persoanå este så se uite la ceea ce s-a întâmplat ¿i så spunå “A¿a stau lucrurile ¿i consimt la consecin¡e”, de exemplu singuråtatea ¿i solitudinea. Existå o måre¡ie în aceastå pozi¡ie. 414

Un val, un ocean Participant: Este aceastå måre¡ie dåtåtoare de via¡å sau este o energie care vindecå? Hellinger: Da. Måre¡ia merge împreunå cu renun¡area. Aceia care sunt cu adevårat måre¡i au trecut printr-un proces de renun¡are. Ei sunt liberi så realizeze lucruri måre¡e pentru cå ei au acceptat ceea ce este.

Mila Unele destine grele purtate de indivizi din cauza familiilor din care provin, bolile sau dizabilitå¡ile ne produc milå. Dar, dacå avem milå, ce afect are asta asupra celui care suferå? El se ru¿ineazå în a-¿i aråta suferin¡a, pentru cå observå cå acest lucru produce celorlal¡i suferin¡å. Aceia care simt milå, sorb din energia celui care suferå ¿i o atrag spre ei. Este un proces curios. Slåbe¿te ¿i pe cel care suferå ¿i pe cel care are milå. O idee care stå în spatele procesului este cå a suferi este råu. Dar nu ¿tim dacå este cazul. Noi måsuråm asta la suprafa¡å, cu o måsurå arbitrarå ¿i superficialå. Adevårata situa¡ie ne este ascunså. Cei care ajutå trebuie så se protejeze de a sim¡i milå, altfel î¿i pierd din for¡å. Atitudinea care protejeazå pe cel suferind ¿i påstreazå for¡a terapeutului este så fii acolo pentru cel suferind, cu respect, dar fårå så interferezi — så fii acolo în lini¿te ¿i så înduri situa¡ia fårå så suferi. Este dåtåtoare de calm starea de “a fi acolo”. Are sor¡i de izbândå atunci când suntem profund în rezonan¡å cu lumea a¿a cum este, cu suferin¡a care vine, cu fråmântarea care vine, cu 415

Bert Hellinger sfâr¿itul care vine. Câteodatå, din aceastå conexiune profundå apare capacitatea de a ajuta. Dar nu este o abilitate pe care terapeutul o posedå; este vorba de for¡å care apare din armonia împårtå¿itå. Atât clientul suferind, cât ¿i cel care ajutå sunt în armonie. Destinele se schimbå când vor ele. In tot acest timp cel care ajutå råmâne calm ¿i lini¿tit, indiferent de rezultat, indiferent dacå celui suferind i se dåruie¿te un pas înainte, ceva vindecåtor sau pur ¿i simplu este doar capabil så priveascå calm boala ¿i destinul în ochi. *** Participant: Când våd ceva care îmi reaminte¿te de propria mea problemå nu må pot ab¡ine så nu låcrimez ¿i asta må prive¿te doar pe mine. Nu plâng pentru persoana la a cårei constela¡ie am fost martor. Deci nu råpesc din for¡å acelei persoane. Este corect? Hellinger: Exact. Când cineva este mi¿cat de munca altei persoane este un sentiment de camaraderie, nu de milå. Este ceva un pic diferit. Cineva este de aceea¿i parte a baricadei, ca så spun a¿a.

Integritate Participant: Ce ar trebui så facå o persoanå care tânje¿te dupå completitudine? Despre ce este vorba? Hellinger: Aspira¡ia cåtre completitudine sau perfec¡iune, dacå vre¡i, este foarte cuprinzåtoare. Vå pot spune cum så dobândi¡i completitudine sau perfec¡iune. Este foarte simplu. 416

Un val, un ocean Unii oameni merg în de¿ert timp de patruzeci de ani pentru a atinge perfec¡iunea. Dar eu am aflat o cale foarte directå. Când to¡i cei care apar¡in de familia mea, atât dintre cei vii cât ¿i dintre cei mor¡i, au un loc în inima mea, atunci må simt complet. Dacå ¿i numai o singurå persoanå este excluså, må simt incomplet. Lucrul curios este cå atunci când to¡i sålå¿luiesc în mine, sunt liber de toate încurcåturile sistemice. Sunt complet.

Psihoterapie în armonie Numesc acest tip de psihoterapie, fenomenologicå. Putem de altfel s-o numim, mai simplu, psihoterapie în armonie. Procesul care are loc în terapeut se referå la lipsa ¡elurilor, re¡inerea de la orice inten¡ie pe care „Eul” o are de a dobândi ceva, ¿i deschiderea cåtre marele tot fårå teamå ¿i cu toatå smerenia. Nu må uit la individ atunci când lucrez. Må conectez la suflet, sufletul care se extinde dincolo de individ. Îl percep, conectat cu familia lui a¿a cum este ¿i la un sistem mai mare. Sunt în rezonan¡å cu acest sistem a¿a cum este, fårå så-mi doresc ca ceva så fie diferit sau mai bun, ¿i fårå så-l judec. Când må las pe mâna acestei armonii, atunci sistemul lucreazå alåturi de mine. Må sprijinå ¿i pot gåsi solu¡ii. Nu le caut, dar ele îmi sunt date de acest sistem mai mare, sunt oferite clientului ¿i mie de acest sistem care ne cuprinde pe to¡i. Un principiu fundamental al acestei munci este så nu faci nimic în plus fa¡å de ceea ce po¡i sau este 417

Bert Hellinger potrivit. Terapeutul nu trebuie considere cå activitatea lui are de-a face cu schimbarea destinului clientului, atâta timp cât destinul nu-l împuternice¿te s-o facå. Un terapeut care este centrat ¿i capabil så se lase ghidat de aceastå centrare poate fi în rezonan¡å cu ceea ce este potrivit. Uneori, sistemul råmâne tåcut, în ciuda faptului cå sunt centrat. Atunci, pur ¿i simplu råmân nemi¿cat fårå så-mi doresc mai mult decât permite sistemul. Asta este psihoterapia în armonie. Când î¡i permi¡i så ai încredere în asta, devii con¿tient cå sistemul mai mare urmeazå anumite legi. Dar aceste legi nu sunt tangibile, astfel încât så le ai la dispozi¡ia ta. Ele se reînnoiesc continuu ¿i se adapteazå nenumåratelor varia¡ii. Muzica oferå o analogie. Existå numai opt note, dar din aceste opt note este creatå o multitudine de sunete. Intervalele dintre note sunt stabilite, aceasta este o lege. Dacå, apoi, permi¡i acestor note så sune singure ¿i dacå ordinea se manifestå diferit — vei descoperi cå noi ¿i minunate sunete apar în mod continuu, chiar dacå trebuie respectatå legea. Este la fel cu aceastå metodå. Nu ¿tiu cum se va dezvolta aceastå metodå în viitor. Sunt purtat de râu ¿i nu cunosc care este destina¡ia. ªi nici nu vreau s-o ¿tiu. Nu pot men¡ine o privire de ansamblu asupra a tot. Existå noi dezvoltåri care apar tot timpul. Sunt uimit de ele, de toate, ¿i unde pot conduce. Nu pot så o mai ating, nici så o controlez, nici så ghicesc încotro se duce. Mi-am îndeplinit partea mea de datorie. Restul va fi fåcut de 418

Un val, un ocean atât de mul¡i al¡ii. Este aprofundatå ¿i lårgitå treptat, exact ca ¿i piatra care cade în apå ¿i face cercuri largi la suprafa¡å. Piatra nu poate så ajute asta. Våd aceastå metodå în acela¿i fel.

419

Poveşti şi povestiri Introducere Acest capitol asigurå o scurtå privire de ansamblu a ceea ce trebuie luat în considerare atunci când încerci så în¡elegi dedesubturile sistemice ale pove¿tilor ¿i povestirilor. Este urmat de numeroase exemple concrete ale modalitå¡ii în care pove¿tile pot ajuta pårin¡ii ¿i copiii.

Destinul reflectat în oglinda poveştilor şi povestirilor Vie¡ile multor oameni împrumutå din tiparul unei pove¿ti sau al unul basm. Psihoterapia î¿i propune så aducå la luminå aceastå poveste, råpindu-i astfel, puterea.

Adevărata temă Adesea este clar de la început care este tema realå, subsidiarå, a pove¿tii, iatå un exemplu: Vulpea ¿i cei ¿apte pui: tatål exclus Rumpelstilzskin: copiii abandona¡i Hansel ¿i Gretel: copiii care sunt îndepårta¡i Muzicienii din Bremen: alian¡a celor condamna¡i. 421

Bert Hellinger Uneori adevårata temå devine evidentå de-abia pe la mijlocul pove¿tii, de exemplu: Prin¡ul Broascå: dezgustul fa¡å de so¡ Foarte rar, apare de-abia pe la finalul pove¿tii, de exemplu: Scufi¡a Ro¿ie: lupul din patul bunicii (bunicul) comite incest cu nepoata.

Perdeaua de fum Aceste pove¿ti con¡in toate o perdea de fum care ajutå la ascunderea adevåratei teme sau al adevåratului sens. Perdeaua de fum oferå energia prin care problema este men¡inutå în via¡å. Prin demascarea iluziei energia este disipatå. Aceastå perdea de fum este adesea prezentatå la sfâr¿itul pove¿tii, de exemplu: Frumoasa adormitå: dacå doarme pentru o sutå de ani o så råmânå tânårå. Cenu¿åreasa: dacå are råbdare ¿i rezistå suficient, un prin¡ va veni. Stelu¡a: dacå fata renun¡å la tot, ea va fi råsplåtitå.

Punctul de cotitură Acesta este punctul din poveste din care începe ¿irul de evenimente tragice. De obicei acesta este punctul în care eroul cedeazå ispitei arogan¡ei ¿i iluziilor de¿arte. Arogan¡a este manifestatå în special prin asumarea responsabilitå¡ii sau datoriei într-o 422

Un val, un ocean sferå fundamental superioarå a vie¡ii, de exemplu, când un copil preia responsabilitatea care apar¡inea pårin¡ilor sau când servitoarea intervine în treburile ståpânului. Exemple: Hamlet: el vrea så-¿i råzbune tatål în fa¡a mamei. Jack cel Cinstit: preia locul tatålui ca tânår rege, de¿i el este doar un servitor. Croitora¿ul cel iste¡: el minte la cåsåtorie. Se cåsåtore¿te cu fiica regelui, dar ea aflå cå el este doar un croitor. Micul frate ¿i mica sorå: fata crede cå poate ¿i încearcå så-¿i salveze tatål. Fratele este tatål. Pe ¿leau, asta este povestea fiicei a cårei concep¡ie, în afara cåsåtoriei, obligå pårin¡ii så se cåsåtoreascå.

Portiţa de scăpare Este util ca så în¡elegem mai bine så ne întrebåm cine sau ce a fost låsat pe dinafarå, de exemplu: Frau Holle: tatål. A¿eazå-te maså: mama. Albå ca Zåpada: tatål. Rumpelstilzskin: mama. Frumoasa din pådurea adormitå: prima so¡ie a tatålui. Persoana absentå sau lucrul care lipse¿te simbolizeazå ceva înce¡o¿at, neclar de exemplu: 423

Bert Hellinger Jack cel Cinstit: mama dispårutå a regelui a murit poate la na¿terea unui copil. Asta poate fi de asemenea adevårat în cazul mamei dispårute a lui Senta din piesa lui Wagner Olandezul Zburåtor.

Înşelăciunea Adesea gåsim o încercare de abatere a aten¡iei prin intermediul unei a¿teptåri în¿elåtoare, de exemplu: Prin¡esa ¿i bobul de mazåre: este suficient så fii sensibil. Sau o încercare de a abate aten¡ia printr-un detaliu neimportant sau conjunctural, de exemplu: Vulpea ¿i cei ¿apte pui: a ¿aptea gurå din caså. Rumpelstilzskin: oh, ce minunat este cå nimeni nu ¿tie cum må cheamå. Zorba Grecul: el danseazå. Sau gåsim o contradic¡ie între ceea ce se spune ¿i ceea ce se face, de exemplu: Siddharta: el î¿i permite orice în numele dobândirii de în¡elepciune. Micul Prin¡: suicidul este drågu¡. Sau o contradic¡ie între sentimentele ¿i comportamentul pe care le a¿teptåm ¿i cele manifestate în fapt, de exemplu: Zorba Grecul: persoana trådatå aratå bucurie în loc de furie. 424

Un val, un ocean

Turnura Exemple: Rapunzel: råzbunarea este transferatå de la tatå cåtre iubit. La fel se întâmplå ¿i în Turandot. Olandezul zburåtor: iubirea se transferå de la mama care a murit timpuriu cåtre tânårul marinar. Valkiria: furia se transferå de la so¡ie (Fricka) cåtre fiicå (Brunhilda).

Adevărul ascuns Pute¡i recunoa¿te situa¡iile comune care se repetå în vie¡ile oamenilor ¿i pute¡i face legåtura între acestea ¿i povestea pe care persoana o urmeazå. Fiecare poveste se referå la o situa¡ie familiarå din via¡a realå a¿a cum putem vedea din urmåtoarele exemple: Micul frate ¿i mica sorå: micul frate care nu se poate ab¡ine de la apa de izvor este tatål pe care mama ¿i fiica îl gåsesc neståpânit din punct de vedere sexual (asemeni unei întâlnire sexualå care duce la o cåsåtorie pe nea¿teptate) Rå¡u¿ca cea urâtå: iubirea unui copil este trecutå cu vederea ca ¿i iubirea so¡ului. Norocosul Hans: un bunic ¿i-a pierdut averea. Frumoasa ¿i bestia: o fatå nu-¿i poate påråsi casa pentru cå se simte responsabilå de tatål ei (cel råu). Cenu¿åreasa: în afarå de Cenu¿åreasa, mama ei ¿i mama mamei s-au purtat în acela¿i fel ca ¿i Cenu¿åreasa înså¿i. 425

Bert Hellinger Vulpea ¿i cei ¿apte pui: când un bårbat este subjugat de so¡ia lui, descoperim adesea cå tatål lui ¿i tatål tatålui lui au fost de asemenea sub papucul so¡iilor lor.

Simptomele Când o persoanå rezoneazå cu o anumitå poveste, el sau ea vor manifesta adesea simptome specifice sau comportamente caracteristice acelei pove¿ti, de exemplu: Stelu¡a: uneori anorexie. Mica Sirenå: dureri de picioare. Frumoasa din pådurea adormitå: oamenii adorm în prezen¡a ei; uneori dezvoltarea ei a încetat brusc la pubertate. Vulpea ¿i cei ¿apte pui: povestitorul are adesea o barbå lungå. Norocosul Hans: povestitorul râde când el “pierde” ceva.

Soluţiile Uneori povestea în sine sugereazå o solu¡ie, spre exemplu: Povestea unui tânår care ¿i-a înfruntat frica: în primul rând ¿i înainte de toate eroul trebuie så înve¡e så facå fa¡å unei femei. Hansel ¿i Gretel: fra¡ii trebuie så con¿tientizeze cå sunt pe cont propriu. Mica Sirenå: individul trebuie så råmânå în limitele familiei ¿i clasei sociale de care apar¡ine. 426

Un val, un ocean

Utilizarea poveştilor ca şi contramăsuri Urmåtoarele strategii sunt oferite ca modalitå¡i de a rupe vraja pove¿tilor: a) Respunerea pove¿tii într-un limbaj clar b) Identificarea perdelei de fum c) A o lua în direc¡ie opuså atunci când ajungi la råscruce, de exemplu: Micul Hans: nu se întoarce la mama lui, ci î¿i continuå cålåtoria Hamlet: în loc så-¿i råzbune tatål el cålåtore¿te spre Anglia cu Ofelia d) Introducerea persoanei sau lucrului care lipse¿te e) Demascarea în¿elåciunii f) Dezvåluirea adevårului ascuns g) Så urmezi solu¡iile date de povestea în sine

Exemple de poveşti folosite ca şi contramăsuri Rumpelstilzskin Când servitoarea îi spune reginei cå a aflat care este numele piticului, ea o roagå så nu i-l spunå pânå ce nu se înfå¡i¿eazå piticul înaintea ei în acea diminea¡å. Când apare, ea o întreabå pe servitoare “care este numele lui?” El råspunde “Rumpelstilzskin”. Regina este ¿ocatå. “Acesta este numele fratelui meu mai mic care a fost înstråinat”, spune ea.

427

Bert Hellinger Frumoasa Adormitå Când Frumoasa adormitå cade în somnul adânc, tatål ei este într-o cålåtorie. Când se întoarce ¿i vede cå tot castelul se aflå într-un somn profund, el î¿i aminte¿te de blestemul celei de-a treisprezecea ursitoare. El trimite poruncå så fie aduså så vorbeascå cu ea. Când ea se înfå¡i¿eazå înaintea lui, el o recunoa¿te ca fiind prima lui so¡ie.

Ajutorarea copiilor prin intermediul poveştilor Pove¿tile pe care le voi spune sunt pove¿ti pentru pårin¡i, ¿i numai prin intermediul pårin¡ilor ele capåtå sens pentru copii, fie ei mai mici sau mai mari. Întâi, o så vå spun o poveste care ajutå în cazul copiilor care udå patul sau care se constipå sau care se scapå pe ei. Mai târziu o så vå spun o poveste potrivitå pentru un copil încåpå¡ânat. Acestea sunt numai exemple, dar ele pot ajuta pårin¡ii så gåseascå sau så inventeze ei în¿i¿i asemenea pove¿ti. Pove¿tile vor avea cu atât mai mult sor¡i de izbândå cu cât pårin¡ii vor cåuta o solu¡ie cu iubire. Adesea copiii ¿tiu, în interiorul lor, de ce anume au nevoie. Ei nu au nevoie så o audå spuså cu voce tare, ci î¿i doresc ca asta så vinå din propria lor con¿tientizare. Pove¿tile trebuie spuse în a¿a fel încât copilul så fie conectat cu iubire la propria lui experien¡å de con¿tientizare, ca ¿i cum este vorba de ceva verificat ¿i în care poate avea încredere. A spune pove¿ti în acest fel îi poate ajuta pe copii så depå¿eascå dificultå¡ile. 428

Un val, un ocean

Udatul patului Pentru pårin¡i constituie întotdeauna o problemå când copiii, care acum sunt deja mari, udå patul. Ceea ce îi poate ajuta pe ace¿ti copii este så le spui pove¿ti în care så incluzi ni¿te scene suplimentare. Aceste scene oferå solu¡ii la o problemå cu temå similarå, cum ar fi repararea unui jgheab sau opritul unui robinet. Pe måsurå ce Scufi¡a Ro¿ie se apropie de casa bunicii ¿i vrea så intre, observå cå prin jgheab se scurge apå. Ea î¿i spune în sinea ei: “mai bine a¿ repara întâi asta”. A¿a cå aduce o scarå ¿i ni¿te smoalå din ¿opron, se urcå ¿i reparå fisura din jgeab astfel încât intrarea în casa bunicii så nu fie plinå de umezealå. Apoi intrå în caså så-¿i vadå bunica. Iatå încå una: unul dintre cei ¿apte pitici vine la Albå ca Zåpada så-i spunå cå ploaia a påtruns prin acoperi¿ ¿i când s-a trezit de diminea¡å, patul era îmbibat de apå. Albå ca Zåpada i-a råspuns “Voi rezolva imediat acest lucru”. A¿a cå, în timp ce piticii erau pleca¡i la lucru, ea se suie pe acoperi¿, vede cå este vorba doar de o ¡iglå puså strâmb, o a¿azå cum trebuie ¿i se då jos. Seara, când piticul vine acaså, este atât de obosit încât uitå så întrebe de acoperi¿. Iar diminea¡a uitå din nou pentru cå totul este acum în regulå. Un tatå al cårui fiicå mai micå uda patul, i-a spus fetei pove¿ti precum acestea, seara înainte de culcare. ªi ele au avut efect imediat. Diminea¡a patul ei era uscat. Între timp el, a realizat altceva ce era curios. 429

Bert Hellinger Anterior, când îi spunea pove¿ti fiicei înainte de culcare, ea remarca imediat dacå el schimba vreun detaliu sau dacå uita ceva. Totu¿i, de aceastå datå când a schimbat povestea, ea nu a protestat absolut deloc, ci a luat povestea exact a¿a cum a fost spuså. Asta aratå cum sufletul în¡elept al copilului se conecteazå la povestitor. Sufletul dore¿te o solu¡ie, dar una despre care så nu se vorbeascå în mod deschis astfel încât copilul så fie capabil så-¿i schimbe comportamentul prin con¿tientizare ¿i încurajare. În mod evident feti¡a a bågat de seamå ceea ce i-a spus tatål ei, altfel nu ar fi avut efect. Dar, prin faptul cå nu a numit problema în sine, tatål ei i-a respectat demnitatea. Copilul s-a sim¡it complet respectat prin tratamentul blând aplicat de tatål ei ¿i în acest fel ea a fost capabilå så råspundå. Un copil ¿tie, în cele din urmå, cå el î¿i udå patul. Nu are nevoie så i se spunå. ªi ¿tie, de asemenea, cå nu ar trebui så facå asta. Nu are nevoie så i se spunå nici asta. Dacå tatål i-ar fi dat sfaturi sau ar fi numit problema, copilul s-ar fi sim¡it lezat. ªi, dacå ea ar fi urmat sfatul direct al pårin¡ilor ei, câ¿tigul ar fi fost în ceea ce prive¿te stima lor de sine, dar ea ar fi pierdut. Prin respingerea sfatului, ea î¿i protejeazå stima de sine. Ea trebuie så facå ceva diferit tocmai pentru cå a primit un sfat, pentru a-¿i proteja demnitatea. Demnitatea este unul dintre cele mai importante lucruri pentru noi to¡i, inclusiv pentru copii. Numai atunci când simte cå sfatul i-a fost dat cu o iubire profundå, copilul este capabil så-l accepte. ªi iubirea profundå este aråtatå prin transmiterea blândå a unui mesaj de încredere. 430

Un val, un ocean

Constipaţia Copiilor care suferå de constipa¡ie li se poate spune o poveste despre o geantå care se gåure¿te ¿i prin care cad toate lucrurile din ea. De exemplu: un pitic carå un sac plin de nisip. Este teribil de greu ¿i ar fi foarte bucuros dacå ar putea så scape de el. Apoi, din întâmplare, îl aga¡å de creanga ruptå a unui copac. Asta face o gaurå în sac ¿i nisipul se scurge pe jos. Piticul råsuflå atunci u¿urat.

Un copil care se scapă pe el O poveste similarå poate ajuta în cazul opus, în care un copil face pe el. De exemplu: un al doilea pitic carå cu dificultate un sac care este foarte greu. El se întreabå atunci, în sinea lui: de ce trebuie eu så car acest sac pentru un timp atât de lung? A¿a cå, în mod inten¡ionat, împunge sacul de o crengu¡å astfel încât con¡inutul lui så se verse pe jos. El este acum bucuros cå sacul este mai u¿or ¿i cå nu-l mai apaså. Dar, când ajunge acaså, mama lui este supåratå, pentru cå sacul con¡inea aur pur. Piticul î¿i spune, în sinea lui: „data viitoare o så car sacul un pic mai mult, chiar dacå mi-e greu”. Asemenea pove¿ti sunt utile pentru cå furnizeazå imagini ale succesului ¿i solu¡ii în punctul în care nu mai ¿tii ce så faci. Aceste imagini mobilizeazå propria ta energie. Mai mult decât atât, copiii au un sim¡ interior foarte clar legat de momentul în care astfel de pove¿ti sunt spuse din motive nepotrivite. 431

Bert Hellinger ªi mai este ceva important de ¿tiut pentru ca aceste pove¿ti så fie eficiente. A¿a cum deja am spus, adevårata problemå nu trebuie exprimatå în mod deschis, indiferent cå vorbim de udarea patului, constipa¡ie sau pantaloni murdari. Individul pur ¿i simplu spune povestea, låsând tema închiså în siguran¡å înåuntru. Povestitorul trebuie så aibå încredere cå, singur, copilul va gåsi drumul cåtre calea corectå. Este adesea mult mai bine dacå povestea este spuså cu non¿alan¡å, poate la maså sau chiar poate fi auzitå din întâmplare, de exemplu mama spune tatålui, astfel încât så nu fie clar pentru cine este spuså. Sau a¡i putea începe: „am auzit odatå un tatå care îi spunea fiului såu o poveste...” ¿i atunci copilul aude povestea nu direct pentru el, ci la a doua mânå. Este de asemenea important så observa¡i felul în care eficien¡a pove¿tii depinde de modul în care este spuså. Remarca¡i diferen¡a de accent ¿i procesul interior atunci când spune¡i „Scufi¡a Ro¿ie dorea så repare jgheabul. S-a dus în ¿opron etc.” Sau când spune¡i „Scufi¡a Ro¿ie ¿i-a spus în sinea ei: voi repara asta. Atunci s-a dus în ¿opron etc.” Când explic ce s-a decis så facå persoana, de exemplu, dacå spun „Hans s-a hotårât azi: o så-i dau mamei o mânå de ajutor.” Sau „azi må voi uita mai atent la asta”, atunci copilul poate spune interior afirma¡iile din poveste pentru el însu¿i. Astfel aceste afirma¡ii func¡ioneazå ca o solu¡ie bunå, fårå ca cel mic så se simtå pedepsit.

432

Un val, un ocean

Un copil încăpăţânat Acum voi spune o poveste destinatå unui copil încåpå¡ânat sau furios. Undeva în Sud, în zori de zi, o maimu¡icå s-a cå¡årat într-un palmier. A cules cea mai mare nucå de cocos pe care a gåsit-o ¿i a învârtit-o în mâini. Apoi a ¡ipat din to¡i rårunchii. O cåmilå a auzit-o ¿i s-a apropiat. S-a uitat lung la ea ¿i a întrebat-o: „ce-ai på¡it?” „Îl a¿tept pe marele elefant”, a råspuns maimu¡ica. „O så-i azvârl nuca asta de cocos în ¡eastå, de-o så vadå stele verzi!” Cåmila se întrebå atunci în sinea ei: „bine, dar oare ce o vrea cu adevårat?” Pe la amiazå, leul a trecut pe acolo, s-a a¿ezat sub copac ¿i a început så mo¡åie. Dar, înainte så a¡ipeascå, a auzit maimu¡ica, s-a uitat în sus ¿i a întrebat-o: „ce-i cu tine?” „Îl a¿tept pe marele elefant”, a explicat maimu¡ica. „O sa-i azvârl nuca asta de cocos în ¡eastå, de o så vadå stele verzi!” ªi leul ¿i-a spus atunci în sine: „bine, dar oare ce o vrea cu adevårat?” Dupå-amiazå, a venit rinocerul. ªi el a auzit maimu¡ica strigând, s-a mirat ce se întâmplå ¿i a întrebat-o: „ce se întâmplå cu tine azi?” „Îl a¿tept pe marele elefant”, a explicat maimu¡ica. „O sa-i azvârl nuca asta de cocos în ¡eastå, de o så vadå stele verzi!” ªi rinocerul ¿i-a spus atunci în sine: „bine, dar oare ce o vrea cu adevårat?” 433

Bert Hellinger Spre searå însu¿i marele elefant a trecut pe acolo. S-a scårpinat de palmier ¿i apoi a apucat cu trompa ni¿te frunze ¿i a început så le mestece. Sus de tot, printre crengi, ståtea maimu¡ica, dar acum ståtea ghemuitå ¿i tåcutå, ca un ¿oricel. Dupå un timp, elefantul ¿i-a aruncat o privire în sus ¿i a våzut-o: „ce-i cu tine?” a întrebat el. „Cu mine? Nimic”, a råspuns maimu¡ica. „Fåceam zarvå mai devreme, dar sper cå nu ai luat-o în serios, nu?” Totu¿i, elefantul se întreba în continuare: „oare ce o vrea cu adevårat?” ¿i-a strigat turma ¿i-apoi a plecat. Maimu¡ica a stat lini¿titå ¿i nemi¿catå pentru mult timp. Apoi ea a luat nuca de cocos ¿i s-a dat jos din copac. A zdrobit-o de o piatrå ¿i nuca s-a spart. Apoi ea i-a båut zeama ¿i i-a mâncat con¡inutul. Încå ceva de re¡inut: subcon¿tientul nu recunoa¿te nega¡iile. Când pårin¡ii spun copiilor, „fii atent så nu cazi!” sufletul aude „fii atent så cazi”. „Nu”-ul nu este auzit. Este întotdeauna mai bine så pui astfel de afirma¡ii într-o formå pozitivå ¿i så renun¡i la „nu”. Lua¡i ca exemplu: „Ai grijå de tine!”, „Så cålåtore¿ti în siguran¡å!”, „Ai grijå cu cu¡itul!” Afirma¡iile pe care un copil le spune într-o poveste trebuie, de asemenea, formulate în acest fel.

434

Religia Introducere Este riscant så vorbe¿ti despre religie pentru cå, de fapt, nu ¿tim absolut nimic despre lucrurile la care se referå. Ceea ce putem face este så observåm ce se întâmplå în noi în¿ine atunci când credem cå suntem într-un loc spiritual sau într-o stare spiritualå. Putem observa ce efect are asta, nu numai asupra noastrå, ci ¿i asupra celor din jurul nostru: dacå asta une¿te sau dezbinå oamenii. Acest capitol este despre con¿tientizarea acestor efecte.

Religiile stabilite Religiile cu care suntem obi¿nui¡i în vest sunt construite pe baza distinc¡iei între bine ¿i råu. Ele sunt ultimul rod al acestei distinc¡ii între bine ¿i råu. Dar de unde vine aceastå distinc¡ie? Ea existå numai printre oameni. Când cercetåm rådåcinile acestei distinc¡ii, observåm cå ele se aflå în con¿tiin¡å, într-adevår într-o formå foarte strâmtå a con¿tiin¡ei. Con¿tiin¡a este ultimul mit supravie¡uitor al vestului ¿i are nevoie de iluminare. Efectele grave 435

Bert Hellinger ale mitului pot fi, înså, în cele din urmå depå¿ite. Pentru cå aceastå con¿tiin¡å este mai degrabå un instinct. Este instinctul care ne ajutå så percepem în mod direct ceva. În mod similar modului în care sim¡ul echilibrului ne face så percepem direct dacå ståm drep¡i sau nu, aceastå con¿tiin¡å ne ajutå så percepem dacå putem apar¡ine sau nu; în mod specific, dacå avem voie så apar¡inem familiei noastre. Distinc¡iile pe care con¿tiin¡a le face se bazeazå numai pe aceastå stare de fapt. Astfel, con¿tiin¡a nu este definitå de un principiu comun, ci mai degrabå de o întrebare concretå: ce trebuie så fac ca så apar¡in, ce trebuie så evit astfel încât så îmi protejez dreptul de a apar¡ine? O con¿tiin¡å bunå este astfel, aceastå concluzie: simt sigur cå apar¡in. Iar o con¿tiin¡å rea este aceastå concluzie: mi-e teamå cå m-am jucat cu dreptul meu de a apar¡ine, ¿i poate l-am pierdut. Este foarte asemånåtor sim¡ului echilibrului. Când ne pierdem echilibrul, ne sim¡im ame¡i¡i. Sentimentul de ame¡ealå este atât de inconfortabil, încât ne obligå så ne restabilim echilibrul imediat. O con¿tiin¡å rea func¡ioneazå în acela¿i mod. Ne obligå så ne schimbåm comportamentul, astfel încât dreptul de a apar¡ine så fie protejat sau reinstaurat. Asta este func¡ia primarå a con¿tiin¡ei. De aici rezidå distinc¡ia între bine ¿i råu. Dar con¿tiin¡a face distinc¡ia doar dintr-un singur punct de vedere: binele este ceea ce-mi protejeazå dreptul de a apar¡ine, iar råul este ceea ce-l pune în pericol. 436

Un val, un ocean Deci, distinc¡ia între bine ¿i råu se referå doar la familia noastrå. Ceea ce este råu pentru familie este ceea ce nu este în concordan¡å cu ea. ªi astfel, pot så-i demonizez pe cei care sunt diferi¡i ¿i så-i exclud având o con¿tiin¡å bunå. De fapt, con¿tiin¡a îmi dicteazå så fac asta. Mai mult decât atât, aceastå distinc¡ie între bine ¿i råu, care este creatå de con¿tiin¡å în cadrul familiei, este transpuså ¿i în rela¡iile dintre grupuri. Grupurile care îmi ajutå familia sau care se aseamånå cu ea sunt categorisite ca fiind bune ¿i astfel, incluse. Toate celelalte pot fi categorisite de cåtre con¿tiin¡å ca fiind rele ¿i astfel, excluse. Sub influen¡a con¿tiin¡ei ceea ce este råu trebuie combåtut. Trebuie eradicat, astfel încât binele så învingå. Aceastå distinc¡ie între bine ¿i råu, cu tot ce implicå ea, derivå din con¿tiin¡å. Cre¿tinismul ¿i alte religii se bazeazå pe aceastå distinc¡ie, pânå într-acolo încât vorbesc despre un tårâm al binelui ¿i un tårâm al råului, acestea fiind Raiul ¿i Iadul. Astfel putem så—i privim cu satisfac¡ie pe cei care sunt în Iad cum ard în flåcåri. Asta este ceva foarte serios ¿i foarte grav pentru noi, foarte grav. Legat de acest fapt este ideea cå Dumnezeu recunoa¿te distinc¡ia între bine ¿i råu, ¿i aplicå sanc¡iuni astfel încât aceia care-¿i urmeazå con¿tiin¡a sunt råsplåti¡i de El, în timp ce aceia care nu se supun sunt pedepsi¡i. Toate cruciadele, toate råzboaiele religioase provin din aceastå distinc¡ie. Acesta este un aspect al con¿tiin¡ei. Existå, înså, ¿i un alt aspect care se referå la echilibrul dintre a da 437

Bert Hellinger ¿i a primi. Astfel, atunci când primesc ceva de la cineva, am impulsul ¿i nevoia, venitå din con¿tiin¡å, de a echilibra ceea ce am primit prin a oferi ceva în schimb. Numai dupå ce am oferit ceva la rândul meu må simt din nou mul¡umit. Acest impuls este foarte valorizat în cadrul familiei ¿i grupului pentru cå faciliteazå schimbul între a da ¿i a primi. Fårå aceastå nevoie de echilibru nu ar mai exista nevoia de schimb, ¿i acest schimb face ca rela¡iile umane så fie posibile. Acest impuls spre echilibru lucreazå în sens dublu. Când primesc ceva bun, dau ceva bun la rândul meu, ¿i când cineva må råne¿te, îl rånesc ¿i eu la rândul meu. Impulsul cåtre echilibrare are legåturå atât cu binele, cât ¿i cu råul. ªi acest aspect este de mare importan¡å în cadrul familiei. Ca o parantezå, voi men¡iona cât de important este în rela¡ia de cuplu ca acest schimb între bine ¿i råu så fie echilibrat. Asta înseamnå cå dacå unul dintre parteneri i-a fåcut un råu celuilalt, atunci acesta trebuie så-i facå ¿i el ceva råu la rândul lui, dar ceva mai pu¡in råu decât i-a fost fåcut. Aceastå no¡iune de „ceva mai pu¡in råu” este decisivå pentru cå permite ca schimbul binelui så înceapå din nou. Dar haide¡i så ne întoarcem la tema centralå. Când må simt binecuvântat de soartå de exemplu, pentru cå am fost salvat dintr-o situa¡ie care mi-a pus via¡a în pericol, simt de asemenea nevoia de a echilibra acest fapt. În mod asemånåtor, atunci când afirm cå am fost binecuvântat de Dumnezeu, simt nevoia de a-i da ceva la rândul meu 438

Un val, un ocean lui Dumnezeu, ca ¿i cum a¿ avea de-a face nu cu o zeitate, ci cu o persoanå, care a¿teaptå ceva în schimb. Aceastå nevoie de a restabili echilibrul este cea care då na¿tere no¡iunii de sacrificii de sânge. Sacrificiile de sânge, pe cât de oripilante ar putea så ne parå, î¿i au originea direct din aceastå nevoie de a restabili echilibrul. Toate plå¡ile ¿i ispå¿irile pleacå de la acest impuls. Sacrificiile de copii î¿i au de asemenea originea în acela¿i impuls de a restabili echilibrul, fie cå vorbim de sacrificii de sânge din trecut sau de sacrificiile care nu sunt atât de sângeroase din zilele de azi, toate în speran¡a cå Dumnezeu va binecuvânta familia. Copiii sunt, de asemenea, sacrifica¡i pentru a ispå¿i pentru gre¿elile pårin¡ilor lor. Care este solu¡ia pentru toate acestea? Solu¡ia este a¿a cum am descris-o în povestirea “Cealaltå credin¡å”. Acest Dumnezeu, despre care unii spun “dore¿te sacrificii de copii”, trebuie privit direct în ochi ¿i confruntat. Trebuie så ne desprindem de El ¿i så mergem cåtre ceva mai mare, ceva care ne råmâne necunoscut, dar care ne conecteazå cu întreaga umanitate. Acesta este pasul semnificativ. Putem ie¿i din acest cerc vicios - ¿i cerc vicios e sintagma potrivitå aici — când devenim capabili så vedem dincolo de con¿tiin¡å cåtre binele comun care conecteazå întreaga umanitate, ¿i nu numai så-l vedem, ci ¿i så ne întreptåm spre el, så-l cunoa¿tem ¿i så-l dezvoltåm. Mi¿cårile profunde ale sufletului aratå calea. Ele intrå în joc în punctul în care distinc¡ia între bine ¿i 439

Bert Hellinger råu este depå¿itå. Aceste mi¿cåri profunde sunt orientate spre reconciliere ¿i unificare a ceea ce a fost separat între bine ¿i råu. Dar aceastå rupere, depå¿irea limitelor con¿tiin¡ei, nu se întâmplå pur ¿i simplu. Nu este un pas simplu. Este o sarcinå spiritualå care duce la curå¡area spiritului ¿i a inimii.

Cealaltă credinţă Într-o noapte un bårbat a avut un vis. El a crezut cå a auzit vocea lui Dumnezeu care îi spunea “scoalå-te, ia-¡i fiul, unicul tåu fiu preaiubit, du-l pe vârful unui munte pe care o så ¡i-l aråt ¿i acolo sacrificå-l pentru mine.” Dis de diminea¡å, bårbatul s-a sculat, ¿i-a privit fiul, unicul såu fiu preaiubit, ¿i-a privit so¡ia, pe mama copilului, ¿i a privit cåtre Dumnezeul lui. A luat copilul, l-a dus pe munte, a construit un altar, i-a legat mâinile, a luat cu¡itul ¿i ståtea gata så-l omoare. Dar, în acea clipå, a auzit o altå voce ¿i, în locul fiului såu, el a ucis o oaie. Cum ar trebui så se uite fiul la tatål såu acum? Cum ar trebui tatål så se uite la fiu? Cum ar trebui so¡ia så se uite la so¡ul ei? Cum ar trebui so¡ul så se uite la so¡ie? Cum ar trebui ei to¡i så se uite la Dumnezeu? ªi cum Dumnezeu — dacå El existå — ar trebui så se uite la ei?

440

Un val, un ocean Un alt bårbat a avut un vis în toiul nop¡ii. El a visat cå a auzit vocea lui Dumnezeu care i-a spus “scoalå-te, ia-¡i fiul, unicul tåu fiu preaiubit, du-l pe vârful unui munte pe care o så ¡i-l aråt ¿i acolo sacrificå-l.” Dis de diminea¡å bårbatul s-a sculat. El s-a uitat la fiul lui, unicul såu fiu preaiubit ¿i la so¡ia sa, mama copilului. Apoi ¿i-a privit Dumnezeul în fa¡å ¿i i-a råspuns: “Nu, n-o s-o fac.” Acum, cum se va uita fiul la tatål såu acum? Cum se va uita tatål la fiul såu? Cum se va uita so¡ia la so¡ul ei? Cum se va uita so¡ul la so¡ia sa? Cum se vor uita ei to¡i la Dumnezeul lor? ªi cum Dumnezeu — presupunând cå El existå — se va uita la ei?

Respectând misterul Dacå privi¡i fårå prejudecå¡i la ceea ce se întâmplå în suflet când oamenii î¿i spun cå sunt religio¿i, ve¡i observa cå experien¡a religioaså începe când ai ajuns la o limitå sau la o grani¡å dincolo de care nu mai po¡i vedea ¿i dincolo de care cunoa¿terea, dorin¡ele ¿i temerile tale nu pot påtrunde. Pentru mine, abordarea religioaså potrivitå în acest punct este så råmâi nemi¿cat ¿i så respec¡i misterul care se aflå dincolo. ªi asta presupune devo¡iune ¿i smerenie în acela¿i timp. ªi o mare putere vine din men¡inerea acestei pozi¡ii deoarece misterul, oricare ar fi el, este respectat. 441

Bert Hellinger Pentru mul¡i oameni este o cerin¡å prea mare så suporte incertitudinea misterului ¿i måre¡ia pe care o putem întrevedea, dar nu o putem atinge. Ei încep så reflecteze asupra lui ¿i så delimiteze ce se aflå în spate, sau încearcå så influen¡eze orice ar putea fi prin ritualuri ¿i sacrificii ¿i rugåciuni. Asta este religia a¿a cum o ¿tim de obicei. Dar este diferitå de religia pe care tocmai am descris-o. A¿a cum o simt, religia evitå necesitatea acceptårii a ceea ce este nesfâr¿it ¿i misterios ¿i dincolo de controlul nostru. Psihoterapia poate fi, de asemenea, clasificatå în acest mod. Existå psihoterapia care ac¡ioneazå ca ¿i cum s-ar putea aventura dincolo de limitele fiin¡ei ¿i ar putea influen¡a sau schimba destinele oamenilor. Existå ¿i psihoterapie care se opre¿te la aceste limite, pentru cå le ia foarte în serios. Ia în serios faptul cå o persoanå va muri pentru cå este bolnavå. Nu încearcå så o påcåleascå, så o iluzioneze cå va putea, cu ajutorul psihoterapiei, så se eschiveze din fa¡a bolii ¿i a mor¡ii; ci mai degrabå o înso¡e¿te cåtre grani¡å ¿i a¿teaptå împreunå cu ea acolo. Asta cere dedicare ¿i smerenie. Terapeutul trebuie så fie centrat. El are de departe mai multå for¡å la dispozi¡ie decât cel care ar încerca så påcåleascå soarta. Psihoterapia pe care o aråt este acest tip de psihoterapie. Are o dimensiune spiritualå sau religioaså, dar numai în sensul respectului ¿i nemi¿cårii, atunci când te afli în fa¡a a ceea ce este ascuns ¿i misterios.

442

Un val, un ocean

A rămâne nemişcat Uneori må gândesc cum ar avea psihoterapia ¿i religia legåturå una cu alta. Unii oameni cred cå aceastå muncå este religioaså sau spiritualå, dar nu sunt tocmai sigur. Experimentåm un sentiment religios când ajungem la o grani¡å sau când suntem confrunta¡i cu ceva misterios ¿i ascuns pe care nu-l putem påtrunde. În acel moment ne oprim. În loc så mergem mai departe, ne oprim. Aceastå pauzå este esen¡a sentimentului religios ¿i a ritualului religios: pauza în fa¡a a ceea ce ne limiteazå ¿i ceea ce este misterios. Dacå interior po¡i urma asta, atunci vei sim¡i o mi¿care în sufletul tåu sau în piept sau în inimå. În acel moment ceva se extinde de la sine. Tocmai aceastå pauzå ne conecteazå la ceea ce este dincolo de limitele noastre. Pauza ne permite så ne conectåm. Acest tip de sentiment religios sau ritual este foarte simplu. Fiecare femeie sau bårbat face pauza, pe cont propriu, doar pentru sine. O comuniune se creeazå între aceia ce îndråznesc så încerce så facå aceastå simplå pauzå — o comuniune profundå care este plinå de smerenie. Asta este religia care conecteazå. La limitå, în punctul în care facem pauzå, observåm cât de multå for¡å este eliberatå pentru noi prin simplul fapt de a råmâne nemi¿ca¡i, prin renun¡area la dorin¡a de a merge mai departe. Este greu de suportat. Mul¡i gåsesc cå este foarte dificil de suportat. În schimb, ei încearcå så meargå dincolo de limitå. Ei creeazå imagini a ceea ce intuiesc ¿i fac un efort pentru a verifica ce este ascuns, construind 443

Bert Hellinger un sistem de credin¡e cu privire la ceea ce cred ei cå s-ar putea afla dincolo. Ei au experien¡e mistice fårå så fie conecta¡i în vreun fel la misterul din spate, ¿i ei numesc aceste experien¡e, religioase. Unii oameni merg într-atât de departe încât proclamå aceste experien¡e religioase ¿i cer ¿i altora så creadå în ele. Mi se pare acest lucru straniu. Pentru cå mi se pare cå un atare fapt este mai degrabå ireligios decât religios. În toate tipurile de medicinå ¿i arte ale vindecårii, inclusiv în psihoterapie, doctorii ¿i terapeu¡ii ¿i cei care ajutå precum ¿i acei membri ai familiei care sprijinå tratamentul, to¡i au acelea¿i experien¡e ale limitei absolute ¿i ale misterului care nu poate fi sondat. Ceea ce då putere atât celor care suferå, cât ¿i celor care vor så elibereze suferin¡a: este a råmâne nemi¿cat - luând o pauzå ¿i stând nemi¿cat. Presupune aceea¿i experien¡å interioarå a expansiunii în ceva mai mare, care deschide inima. Råmâi nemi¿cat ¿i te predai, indiferent ce apare, chiar ¿i dacå este vorba de moarte. În termenii acestei metode asta este religios. Totu¿i, dacå în loc de a råmâne nemi¿cat la grani¡å, cineva încearcå så intervinå, så preia controlul ¿i så-l ajute în mod activ pe client, ¿i ulterior så insiste în dorin¡a de a îl ajuta, este mai mult sau mai pu¡in acela¿i lucru ce se întâmplå când un client ajunge la propria limitå ¿i nu stå nemi¿cat ¿i nici nu se opre¿te. El încearcå så treacå grani¡a într-un spa¡iu în care nu suntem capabili ¿i nici nu ni se permite så på¿im. 444

Un val, un ocean

Imagini ale lui Dumnezeu Participant cu astm: Sora mea a fost cålugåri¡å. ªi ea are astm a¿a cå a fost nevoitå så påråsescå mânåstirea ¿i am stat cu ea pentru un timp. Hellinger: Asta înseamnå cå a fost o mireaså a lui Hristos? Participant: Da. Hellinger: Poate cå tu ¿i sora ta plåti¡i împreunå pre¡ul eliberårii ei din mânåstire, astfel încât Dumnezeu så fie îmbunat. Astfel de lucruri oricât de stranii ar pårea, se mai întâmplå. Participant: Da, a¿a e. Hellinger cåtre grup: Trebuie så vå gândi¡i totu¿i la aspectul cå Dumnezeu î¿i dore¿te mirese påmântene. Altfel El ar fi complet singur în Rai. Ce altceva ar putea El så facå? Putem så luåm în derâdere acest aspect, dar a¿a stau lucrurile. Cel pu¡in asta este imaginea interioarå a ceea ce se întâmplå. Când una dintre aceste mirese se elibereazå de acest iubit, ea se simte ca ¿i cum i-ar fi fåcut ceva råu. El este „Dumnezeul care trebuie îmbunat.” Aceste idei despre Dumezeu sunt îngrozitoare. Este incredibil ce le trece oamenilor prin minte uneori. Astea sunt ni¿te idei copilåre¿ti, de fapt. Aceste mirese ale lui Hristos sau ale lui Dumnezeu sunt precum ni¿te copii mici. Este straniu. Dar este o formå cereascå de incest. Sunt un pic frivol cu scopul de a dezvålui cât de absurde pot fi aceste idei. Dar adesea acestea ne impregneazå ¿i influen¡eazå întreaga via¡å.

445

Bert Hellinger

Cultul Fecioarei Maria Cultul Fecioarei Maria reprezintå cultul mamei, dar fårå conota¡ii incestuoase, pentru cå mama este fecioarå. Totu¿i, este vorba de un cult al mamei.

O critică asupra bisericii Mari institu¡ii ¿i mi¿cåri cum sunt cele ale Bisericii Cre¿tinåtå¡ii pot fi privite cu un ochi critic. Asta deoarece ele sunt o ilustrare semnificativå a faptelor petrecute de-a lungul istoriei în numele binelui ¿i råului. Totu¿i, så te consideri pe tine superior altuia ¿i så te plasezi într-o posturå de critic nu este potrivit. De fapt, prin aceasta î¡i tragi for¡å de la cel pe care îl critici. De fapt, a¿a î¡i justifici existen¡a ¿i tråie¿ti pe seama a ceea ce critici — Biserica ¿i Cre¿tinåtatea.

Bunul cel mai de preţ Participant: Dacå bunul cel mai de pre¡ pentru suflet nu-l reprezintå neapårat via¡a sau sånåtatea, atunci putem spune cå este iubirea? Hellinger: Pentru copil este iubirea care ia forma: “indiferent ce faci, vreau så-¡i apar¡in, nu conteazå care este pre¡ul, chiar ¿i dacå pre¡ul îl reprezintå via¡a mea.” Asta este iubirea unui copil. Aceastå iubire este oarbå deoarece copilul î¿i imagineazå cå î¿i poate salva pårin¡ii de suferin¡å. Copiilor care preiau astfel de lucruri pentru pårin¡ii lor nu le este fricå nici de moarte, nici de suferin¡å ¿i 446

Un val, un ocean nici de vinovå¡ie. For¡a iubirii pe care copiii o au este incredibilå. Aceasta este iubirea care îi face pe oameni så se îmbolnåveascå, pentru cå este vorba de o iubire oarbå. Sarcina terapiei în acest context este de a aduce aceastå iubire oarbå la luminå. Când aceastå iubire este aduså la luminå, copilul nu mai poate iubi în acest fel, pentru cå el vede cå mama lui de exemplu, pentru care dore¿te så sufere, nu-¿i dore¿te asta pentru el, pentru cå ¿i ea îl iube¿te, la rândul ei. Astfel, copilul trebuie så renun¡e la ideea cå iubirea lui oarbå poate så îi salveze mama. Asta produce o curå¡are ¿i o purificare a sufletului. Copilul experimenteazå sånåtatea ¿i via¡a ca o renun¡are la putere, inocen¡å ¿i måre¡ie. Tranzi¡ia de la iubirea oarbå la iubirea în¡eleaptå devine atunci un act spiritual care cere ceva de la copil. Fericirea cere mult mai mult de la el decât cere jelirea sau tânguirea sau suferin¡a. Participant: Care este bunul cel mai de pre¡ pentru un adult? Hellinger: Nu existå un bun cel mai de pre¡. Nu mai existå o distinc¡ie. Atunci când e¿ti în armonie, nu existå astfel de lucruri, de tipul “cel mai de pre¡”. Armonia în sine este ceva sublim, ceva måre¡. Dar nu existå lucrul cel mai înalt. Este egal. Po¡i så sim¡i ce apare în sufletul tåu când accep¡i cå totul este la fel ¿i egal ca valoare? Participant: O paletå largå de posibilitå¡i.

447

Bert Hellinger

Mişcările sufletului Aceastå muncå ¿i ceea ce aceastå muncå aduce la luminå reprezintå o dimensiune religioaså ¿i ceva spiritual, indiferent ce înseamnå acest lucru. Câteodatå stau ¿i reflectez asupra consecin¡elor acestui mod de lucru din perspectiva religiei. Ne obligå så recunoa¿tem Påmântul — faptul cå suntem prin¿i printr-o mare varietate de modalitå¡i în ceva påmântesc. Fårå ca noi s-o în¡elegem clar, asta ne ghideazå. Multe religii par så ne conducå pe cåi care ne împiedicå så recunoa¿tem aceastå realitate ¿i s-o privim în fa¡å. Numai când reu¿im så privim aceastå realitate în fa¡å putem experimenta o adâncire a smereniei care ne conecteazå cu ceea ce este dincolo de toate. ªi asta este ceea ce creeazå încrederea pe care noi o avem, cå în final existå sens. Ceea ce må impresioneazå îndeosebi este situa¡ia în care într-o constela¡ie de familie se dezvåluie ceva care conduce cåtre o solu¡ie dincolo de orice am fi putut concepe cu mintea noastrå umanå, ¿i aceastå solu¡ie este izvorâtå din iubire ¿i îmbrå¡i¿eazå împåcarea. O så vå dau un exemplu. Într-un seminar un bårbat ne-a povestit cum so¡ia lui a suferit un accident de ma¿inå ¿i a stat mul¡i ani în comå. În comå fiind, ea a dat na¿tere unui copil, unei feti¡e. El m-a rugat så reprezint în constela¡ie acest fapt. Am ales o reprezentantå pentru so¡ia lui, o reprezentantå pentru fiica lui, un reprezentant pentru un partener anterior al so¡iei ¿i unul pentru el. Fiica ståtea în partea opuså mamei ei, partenerul 448

Un val, un ocean undeva mai departe, ¿i bårbatul însu¿i ståtea deoparte. Nu am fåcut nimic altceva. Pur ¿i simplu am stat jos ¿i am låsat procesul så se desfå¿oare de la sine, observând cum reprezentan¡ii s-au låsat purta¡i de mi¿cårile sufletului lor ¿i de mi¿cårile marelui suflet. Mai întâi, partenerul a mers cåtre femeie împins de o mare iubire. Apoi s-a a¿ezat în spatele ei, iar ea a cåzut pe spate în bra¡ele lui ¿i ¿i-a închis ochii. Apoi fiica a mers cåtre mama ei. Reprezentantul bårbatului, tatål copilului, nu a sim¡it nimic la început, a¿a cå l-am tras u¿or deoparte din scena care se desfå¿ura astfel încât så nu o perturbe. Fiica ¿i-a îmbrå¡i¿at mama, iar partenerul le-a îmbrå¡i¿at pe amândouå. Apoi tatål a fåcut un pas înainte ¿i ¿i-a îmbrå¡i¿at ¿i so¡ia ¿i fiica. Atunci partenerul s-a retras încet. Ce poate fi mai frumos ¿i mai profund decât aceastå experien¡å a ceea ce ne leagå între noi, a ceea ce reprezintå iubirea ¿i a ceea ce înseamnå uniunea? ¿i toate acestea au ie¿it la ivealå de la sine. Existå o energie sau o for¡å, o for¡å påmânteascå care este profund orientatå cåtre iubire ¿i cåtre recunoa¿terea fiecårui individ. Aceastå for¡å ne recunoa¿te pe to¡i ca fiind la fel de valoro¿i ¿i meritând acela¿i respect ¿i aceea¿i aten¡ie, ca fiind la fel de importan¡i. Aceastå for¡å este cea care ne duce spre gåsirea unor astfel de solu¡ii. Mie îmi aratå lucråtura sufletului. Cât de måre¡ este acest suflet, nu ¿tiu. Cât de departe ajunge, nu ¿tiu. Dar nu poate fi dumnezeiesc. El apar¡ine påmântului. În acela¿i timp, o for¡å teribilå stå în spatele acestui suflet — o for¡å înfrico¿åtoare care aduce 449

Bert Hellinger cu sine tot ce ne putem imagina mai råu. ªi totu¿i, ce observåm este cå, dacå îi permitem så-¿i producå efectul ¿i ea conduce cåtre armonie pentru cå une¿te ceea ce a fost rupt ¿i separat. Dacå încerci så sus¡ii acest proces cu ajutorul unor idei religioase, idei cu care suntem familiariza¡i din diversele religii existente, procesul nu s-ar putea desfå¿ura cu atâta profunzime, la un nivel atât de adânc. Ceea ce în mod normal am descrie ca religios ar fi aici doar o piedicå în calea a ceva religios. Iar misterul însu¿i råmâne dincolo de noi. Nu poate fi imaginat altfel decât este, dincolo de noi. ªi nu poate fi adoptat precum o experien¡å religioaså ci mai degrabå trebuie låsat a¿a cum este, recunoscut a¿a cum este. Astfel poate individul respecta ¿i afirma ce este chiar ¿i dincolo de asta. În lumina acestor experien¡e, dacå arunci o privire la ce se întâmplå cu oamenii care urmeazå o cale spiritualå sau o cale religioaså, ¿i må refer într-adevår la aceia care o fac într-un mod radical cum ar fi cålugårii budi¿ti sau înal¡ii prela¡i din biserica catolicå sau misticii, eu cred cå aceste cåi au nevoie de o modificare. Asceza reprezintå adesea o evitare a realitå¡ii prezente, o negare ¿i un refuz de a recunoa¿te ceea ce este complet normal ¿i obi¿nuit. Adesea astfel de oameni sunt prin¿i într-un sentiment de superioritate fa¡å a¿a numi¡ii oameni obi¿nui¡i. Asta este suspect ¿i contrazice experien¡a care ne obligå så vedem pe to¡i oamenii la acela¿i nivel: cei buni ¿i cei råi, cei vii ¿i cei mor¡i.

450

Viaţa şi moartea Introducere Via¡a ¿i moartea se întrepåtrund. Putem tråi numai dacå suntem con¿tien¡i de prezen¡a mor¡ii ¿i suntem capabili så consim¡im ei. Reflec¡iile cuprinse în acest capitol conduc cititorul spre problematica mor¡ii ¿i a celor mor¡i, conducându-i în final înapoi cåtre problematica vie¡ii.

Centrare şi moarte Starea de centrare presupune cå mai multe lucruri sunt orientate cåtre acela¿i scop. Dacå to¡i reu¿i¡i så vå aduna¡i energiile, energii care ini¡ial sunt dispersate în mai multe direc¡ii, ¿i så le direc¡iona¡i cåtre ceea ce se întâmplå aici, atunci împreunå ve¡i putea sprijini aceastå muncå. Dacå vå låsa¡i distra¿i de alte gânduri, asta vå tulburå. ªi, astfel ve¡i interfera, deranjând ceea ce se întâmplå atunci când lucråm. Ceea ce se desfå¿oarå poate provoca anxietate, pentru cå poate aduce la suprafa¡å gânduri care în via¡a de zi cu zi sunt ¡inute îngropate. Aici pute¡i så vå confrunta¡i brusc cu ceva ce perturbå prejudecå¡ile voastre normale despre ceea ce este bine, despre fericire ¿i pace. 451

Bert Hellinger Ceva ce tulburå adesea oamenii în lucrul cu aceastå metodå este faptul aici moartea apare întotdeauna ca fiind mårea¡å ¿i plinå de for¡å. Este exact ceea ce vrem så evitåm så vedem, pentru cå asta ne provoacå anxietate. Mul¡i oameni privesc moartea ca pe un sfâr¿it ¿i orice vine dupå ea este o pierdere, astfel cå via¡a le apare ca fiind bunul cel mai de pre¡, singurul lucru pe care trebuie så-l aperi cu orice pre¡, cât mai mult timp, pentru cå orice altceva dupå aceea este pierdut. Dar, reiese clar din Mi¿cårile Sufletului cå vie¡ile indivizilor nu sunt atât de importante. Aceste mi¿cåri profunde ne pun în umbrå credin¡a noastrå cotidianå potrivit cåreia via¡a este bunul cel mai de pre¡. Ele ne obligå så recunoa¿tem cå via¡a este doar efemerå ¿i cå ceea ce o precede, acel ceva din care via¡a a apårut, este mai mare decât via¡a înså¿i: altfel via¡a nu ar fi putut så aparå din el. Când via¡a se terminå, ea se cufundå înapoi în ceea ce a existat înaintea ei. Cel pu¡in, asta este imaginea mea despre ceea ce se întâmplå. Unde altundeva ar putea via¡a så disparå? Când analizåm constela¡iile, putem observa cå cei mor¡i nu au plecat. Ei sunt prezen¡i ¿i activi în multe moduri. Într-adevår ei sunt atât de lega¡i cu noi, încât ei încå mai au nevoi ¿i a¿teptåri ¿i preten¡ii. ªi noi, de asemenea, sim¡im cå încå avem a¿teptåri de la ei ¿i le pretindem anumite lucruri, cå tårâmul celor mor¡i ¿i tårâmul celor vii se întrepåtrund ¿i cå putem ¿i trebuie så ne implicåm în acest dans dintre via¡å ¿i moarte, pentru cå cele douå lumi se îmbinå. Dacå suntem capabili så facem asta, atunci vom fi 452

Un val, un ocean centra¡i într-un mod foarte diferit decât atunci când ne concentråm pe ceea ce este direct vizibil, pe ceea ce putem observa, pe via¡å. Rådåcinile noastre pot merge mult mai adânc. Rilke a ilustrat destul de frumos împreunarea celor douå tårâmuri ¿i îmbinarea lor în sonetele despre Orfeu. Când ne deschidem cåtre întrepåtrunderea dintre cele douå tårâmuri, putem rezona în acord cu dansul vie¡ii ¿i al mor¡ii, al celor vii ¿i al celor mor¡i. În acest sens, starea noastrå de centrare este mult mai profundå ¿i sprijinå marele tot.

Cei vii şi cei morţi Am descoperit ceva foarte important în legåturå cu cei mor¡i. Mul¡i dintre cei vii tânjesc så se alåture celor mor¡i. Dar dacå cei mor¡i sunt respecta¡i ¿i primesc aten¡ia cuvenitå, ei vor fi alåturi de cei vii ¿i vor fi binevoitori fa¡å de ace¿tia. Dinspre spa¡iul separat în care sunt, influen¡a lor este beneficå. Oamenii î¡i imagineazå cå cei mor¡i sunt neferici¡i. Ei cred cu adevårat cå ace¿tia nu se simt bine. Dar putem, în egalå måsurå, så spunem: sunt pe mâini sigure. Numai cei vii au parte de dificultå¡i. Cei mor¡i, în schimb, sunt pe mâini sigure. Acela care onoreazå moartea, este ghidat de moarte. Acela care fuge de moarte, va fi prins de moarte. Orice este viu este incomplet ¿i se aflå într-un proces de devenire. Cei mor¡i sunt comple¡i. Dorin¡a de completitudine este, în esen¡å, o tânjire dupå 453

Bert Hellinger moarte. Pentru a putea råmâne în via¡å, trebuie så respectåm incompletitudinea. Asce¡ii urmeazå în via¡å ceva ce este potrivit a fi urmat mai târziu. De aceea existå ceva straniu la ei.

Prezenţă şi absenţă O imagine larg acceptatå despre cei mor¡i este aceea cå ei au plecat de lângå noi. Ei sunt îngropa¡i ¿i du¿i. Le punem pe mormânt o piatrå astfel încât så fim siguri cå nu se scoalå de acolo (acesta este la origini scopul pentru care piatra era puså pe orizontalå). ªi atunci gata, ei sunt du¿i. Dar este o idee stranie, cå mor¡ii ar fi pleca pentru totdeauna. Martin Heidegger a creat ni¿te imagini minunate în legåturå cu acest subiect: ceva ce este neclar iese din obscuritate la luminå, iese la luminå ¿i se cufundå din nou în obscuritate. Ceea ce este neclar este prezent prin intermediul obscuritå¡ii. ªi este prezent. Poate fi neclar, dar nu a încetat så existe. Iese la suprafa¡å, dupå care dispare din nou. Adevårul trece prin acela¿i proces. Ceva se ive¿te din obscuritate ¿i apoi dispare din nou. Este insondabil. Nu putem pune mâna pe adevår în totalitate ¿i complet. Unii cred despre adevår cå este obligatoriu ¿i etern, permanent prezent ¿i cå este ca ¿i cum cu to¡ii îl putem avea în mâinile noastre. Eu nu cred acest lucru. Adevårul apare instantaneu ¿i apoi dispare din nou. Putem vedea acest lucru în mod clar în constela¡ii ¿i în lucrul cu mi¿cårile sufletului. De fiecare datå când apare, este în mod 454

Un val, un ocean subtil diferit. Are multe fa¡ete. Adevårul este un aspect al obscuritå¡ii care ne este revelat în anumite momente. Via¡a iese la luminå, în „ne-obscuritate” ¿i claritate, din aceastå obscuritate pe care nu o putem cunoa¿te, dupå care se scufundå din nou în obscuritate. Obscuritatea este sublimå. Ea este mårea¡å. Ceea ce iese la luminå este efemer ¿i minuscul prin compara¡ie. Cei mor¡i î¿i au såla¿ul în obscuritate. Dar ei au influen¡å aici ¿i, dacå sunt recunoscu¡i de cåtre cei vii, în tårâmul celor vii, atunci ei sprijinå ¿i sus¡in via¡a. A ploja în obscuritate înainte de a-¡i fi venit timpul contravine acestui proces. Dar ¿i a te agå¡a de via¡å, încercând så prelunge¿ti timpul mai mult decât ¡i-a fost destinat contravine, de asemenea, fluxului — fluxului de ie¿ire la luminå ¿i de scufundare înapoi în obscuritate. Amândouå contravin fluxului: a muri prea repede înainte de a fi venit timpul — asta reprezintå o lipså de respect cu privire la ce este în luminå - ¿i a te agå¡a de via¡å, cåutând så-¡i men¡ii sånåtatea cu orice pre¡ chiar ¿i când s-a scurs timpul. Când a sosit ceasul este potrivit så pleci ¿i så te scufunzi înapoi. Ca terapeut påstrez pe cei vii în via¡å atât cât este permis, cu ajutorul celor mor¡i, atât cât este potrivit. Când timpul s-a scurs, nu voi re¡ine pe nimeni. Voi råmâne pe pozi¡ii. Nu må voi pune împotriva destinului, împotriva acestui flux, ¿i nu voi împiedica aceastå scufundare. 455

Bert Hellinger Aceastå stare este calmå, profundå. Cu gândul putem merge în oricare din cele douå tårâmuri. Via¡a înså¿i î¿i are sorgintea în acest tårâm. ªi ceea ce iese la luminå nu este deconectat de obscuritate. Totul este prezent.

Mişcarea către moarte Existå un impuls în suflet cåtre moarte ¿i a muri. Este o mi¿care foarte subtilå, ¿i foarte profundå. Mi¿carea vie¡ii prime¿te for¡å de la mi¿carea cåtre locul de unde ea a venit. Este traså ¿i atraså înapoi, precum un val, cåtre locul de origine. Aceastå mi¿care profundå, subtilå poate fi observatå în constela¡ii. Pute¡i observa cât de mårea¡å este, cât de multå profunzime are în compara¡ie cu ceea ce numim fericire. Dacå te la¿i purtat de aceastå mi¿care intri în armonie cu tot ce este, indiferent ce. Uneori, când intri în armonie cu aceastå mi¿care, e posibil så dai peste o brizå, un curent, care te ridicå din nou. Unii oameni se laså purta¡i de mi¿care prea devreme sau prea intens. Ei merg cåtre moarte înainte de a le fi sosit timpul ¿i åsta reprezintå un lucru deosebit de grav.

A lua şi a lăsa viaţa Via¡a vine de departe ¿i nu putem ¿ti de unde izvorå¿te. Ea curge de departe, peste ¿i pe lângå noi ¿i mai departe. Ne ia cu ea. Nu este ceva ce avem ¿i este în posesia noastrå. Ea izvorå¿te din univers, ¿i 456

Un val, un ocean ne poartå cu ea. Se folose¿te de noi, ne ia în slujba ei ¿i apoi ne laså så ne reîntoarcem în univers, orice ar însemna acest lucru. Sufletul cunoa¿te universul ¿i locul de origine a vie¡ii. ªi tânje¿te så se întoarcå acolo, într-un final. Primind via¡a, ne sim¡im purta¡i de ea, ¿tiind în tot acest timp cå atârnåm de un fir sub¡ire, un fir care se rupe dupå un timp, astfel încât suntem din nou învålui¡i de ceea ce este la originea vie¡ii. Sufletului nu îi este fricå de aceastå mi¿care de retragere. „Eului” îi este din când în când fricå, nu atât pentru cå trebuie så se scufunde înapoi din ce a venit, ci din cauza durerii tranzi¡iei. Dar dacå suntem în armonie cu mi¿carea vie¡ii, ne vom comporta într-un fel care este propice vie¡ii. ªi atunci când ¡inem la via¡å trebuie så acceptåm aceastå mi¿care. Astfel cå ajungem så fim în rezonan¡å nu numai cu via¡a, ci ¿i cu sfâr¿itul ei, atunci când timpul sose¿te. Existå un timp pentru mi¿carea cåtre via¡å ¿i un timp pentru întoarcerea în univers ¿i existå o ordine potrivitå a acestor mi¿cåri. Existå aceia care renun¡å la via¡å înainte ca ea så se fi terminat ¿i înainte ca mi¿carea så se fi încheiat. Ei fac asta dintr-o mi¿care interioarå arogantå. De exemplu, când un copil î¿i pierde prea devreme pårin¡ii, el simte dorin¡a de a se duce dupå mama sau dupå tatål såu, sau poate dupå un frate care au murit prea devreme. Copilul î¿i imagineazå cå, dacå då curs acestei mi¿cåri, el î¿i va regåsi pårin¡ii pierdu¡i, într-un mod care confirmå via¡a a¿a cum o ¿tie el. 457

Bert Hellinger Aceastå idee este copilåreascå. Copilul mai are o idee asociatå - cå moartea sau cei mor¡i vor fi bucuro¿i cå el dore¿te så li se alåture, ca ¿i cum ar fi vorba de o reuniune de familie. Dar aceastå idee ingnorå faptul cå mor¡ii nu mai sunt în via¡å. Ei s-au scufundat. În Tristan ¿i Isolda, Wagner a numit aceastå stare “nefiin¡a eternå”. Universul e „originea primordialå” a vie¡ii. Rela¡iile nu existå acolo a¿a cum sunt ele pe tårâmul vie¡ii. Când cineva î¡i imagineazå cå s-ar putea întâlni din nou cu cei mor¡i, ignorå profunzimea ¿i finalitatea mi¿cårii de re-scufundare. Aceastå fantezie este asociatå adesea cu ideea cå cineva nu numai cå îi poate înveseli pe cei mor¡i, ci îi poate chiar salva. ªi asta reprezintå una dintre premisele cel mai des întâlnite pentru o boalå gravå. Solu¡ia este så-¡i gåse¿ti drumul înapoi spre fluxul vie¡ii ¿i så-i permi¡i så te cuprindå din nou, atât timp cât se poate ¿i este permis. Asta aduce armonie ¿i poate avea un efect vindecåtor în cazul unei boli. Apoi timpul care a råmas se extinde. Opusul acestei situa¡ii este când cineva se aga¡å de via¡å dincolo de timpul care-i era destinat. Acest lucru perturbå mi¿carea sufletului. Medicina intensivå este cea care ajutå la amânarea acestei mi¿cåri, chiar dacå via¡a practic s-a sfâr¿it. Mul¡i doctori ¿i terapeu¡i considerå cå este de datoria lor så previnå moartea. ªi astfel ei se amestecå în mi¿carea cåtre moarte a individului.

458

Un val, un ocean

Moarte şi completitudine Observa¡iile aratå cå cei mor¡i ne påråsesc încet ¿i gradual, ca ¿i cum ¿i-ar dori så mai stea în preajma noastrå pu¡in. Unii råmân totu¿i pentru mai mult timp. Ace¿tia sunt cei care au fost uita¡i de familliile lor sau care nu au fost respecta¡i sau care nu au fost jeli¡i. Iar cei care råmân cel mai mult sunt cei care au inspirat teamå sau care au fost respin¿i cu totul. Familiile lor nu ¿i-au mai dorit så ¿tie absolut nimic despre ei. Doliul este folositor atunci când persoana se laså într-adevår så simtå durerea. Prin intermediul acestei dureri, persoana îi respectå ¿i îi onoreazå pe cei mor¡i. Când cei mor¡i sunt jeli¡i ¿i onora¡i, atunci ei capåtå puterea de a se retrage. Via¡a s-a sfâr¿it pentru ei ¿i ei pot fi mor¡i cu adevårat. Rilke a scris un poem despre Orfeu, Euridice ¿i Hermes în care el spune despre Euridice: “ea s-a întors la ea înså¿i. Murind, ea ¿i-a împlinit completitudinea.” A muri înseamnå completitudine. Când acceptåm aceastå imagine a mor¡ii, abordarea noastrå legatå de ea se schimbå. Asta este adevårat ¿i pentru cei care au murit tineri ¿i pentru copiii care s-au nåscut mor¡i. Putem så ne imaginåm cå au pierdut ceva. Dar, ce se presupune cå ar fi pierdut? Ceea ce este esen¡ial este înainte ¿i dupå. Din asta venim în via¡å. ªi la asta ne întoarcem dupå via¡å. Dacå suntem capabili så le dåm drumul celor care au murit, atunci ei vor avea un efect benefic asupra vie¡ilor noastre, fårå a exercita presiune sau fårå a avea preten¡ii de la noi. Prin contrast, cei care îi jelesc la nesfâr¿it „se ¡in cu din¡ii” de cei mor¡i, 459

Bert Hellinger chiar dacå cei mor¡i doresc så plece. Consecin¡ele în acest caz sunt grave atât pentru cei vii cât ¿i pentru cei mor¡i. Doliul prelungit este întâlnit adesea în cazurile în care persoana care jele¿te i-a råmas celui mort datoare cu ceva ¿i încå nu ¿i-a dat seama de acest lucru. Persoana care iube¿te cu adevårat nu jele¿te pentru mult timp persoana care a murit. Freud a observat acest fapt în cazul pre¿edintelui Wilson. El s-a recåsåtorit la numai un an dupå decesul primei lui so¡ii. Freud a scris “ Acesta este un semn cå ¿i-a iubit cu adevårat so¡ia.” Când cineva a iubit, a pierdut ¿i a jelit, via¡a poate merge înainte. Cei mor¡i consimt la asta.

Respectul pentru cei morţi Marele suflet nu face diferen¡a între cei vii ¿i cei mor¡i. Ei apar¡in aceluia¿i tårâm. Când frica de cei mor¡i preia controlul, iar oamenii încearcå så se îndepårteze de cei mor¡i, efectul este unul serios. Pe de cealaltå parte, când un supravie¡uitor al Holocaustului de exemplu, spune membrilor mor¡i ai familiei „Voi muri ¿i eu la timpul potrivit”, atunci el putea så råmânå în via¡å atât timp cât îi este permis. Atunci frica dispare. Cu cei mor¡i ¿i de la cei mor¡i nu vine decât un sentiment de bunåtate ¿i bunåvoin¡å fa¡å de cei vii. Asta este în mod clar exemplificat prin intermediul constela¡iilor. Respectarea celor mor¡i are un efect de oferire ¿i protejare a vie¡ii. 460

Un val, un ocean Este un efect reciproc. Pe de o parte cei vii au efect asupra celor mor¡i, prin respectul pe care îl manifestå fa¡å de ace¿tia — este ca ¿i cum faptul de a fi murit devine mai u¿or. ªi în schimb, cei vii încep så simtå bunåvoin¡a celor mor¡i. O viziune larg acceptatå este cå cei mor¡i sunt pleca¡i dintre noi. ªi nu este a¿a. Ei sunt prezen¡i. Ei sunt prezen¡i chiar în corpurile noastre, pentru cå to¡i stråmo¿ii no¿tri tråiesc în noi. În acela¿i fel în care ei sunt prezen¡i în sufletul familiei. În ceea ce numesc eu marele suflet, distinc¡ia dintre noi — dintre cei vii ¿i cei mor¡i — nu are nici o relevan¡å. Când ne este fricå de cei mor¡i asta ne face så fim atra¿i cåtre ei. ªi când cedåm acestui imbold, permi¡ându-ne så ne låsåm atra¿i de mor¡i, din iubire, experien¡a devine curioaså: cei mor¡i se întorc ¿i vin cåtre noi, dar ca o binecuvântare. Pute¡i vedea acest lucru în constela¡ii. Ei vin ca o binecuvântare. Mul¡i oameni considerå cå via¡a este bunul cel mai de pre¡ ¿i, în consecin¡å, încearcå s-o prelungeascå indiferent de pre¡. Ei î¿i imagineazå cå tråind mai mult, va fi mai bine. Dar cu adevårat nu avem de unde ¿ti dacå asta este mai bine sau nu, pentru cå, privit din punctul de vedere a marelui tot, via¡a este ceva efemer ¿i minuscul. Orice izvorå¿te din el trebuie så fie, prin defini¡ie, mai måre¡ decât via¡a înså¿i. Dupå via¡å, când s-a sfâr¿it, ne reîntoarcem la acest “ceva” care este mult mai måre¡ ¿i pe care nu îl cunoa¿tem. Asta este doar o reflec¡ie de bun sim¡. Dacå privim din punct de vedere filosofic, aceastå agå¡are de via¡å este complet ininteligibilå. Este ira¡ionalå. 461

Bert Hellinger *** Conferin¡ele mele fac referire exclusiv la experien¡ele pe care le-am avut în constela¡ii. Ele demonstreazå fårå tågadå cå cei mor¡i au o influen¡å asupra noastrå. Aceia care au cea mai mare influen¡å sunt cei uita¡i sau exclu¿i. Nimic mai mult. Nu construiesc o teorie. Nu ¿tim nimic despre acest tårâm. Råmâne secret pentru mine. Dar mul¡i au sentimentul profund cå cele douå tårâmuri sunt înlån¡uite. Rilke descrie asta foarte frumos în ale sale Elegii Duineze. Existå probabil mai multe modalitå¡i prin care po¡i fi mort. În majoritatea culturilor existå credin¡a potrivit cåreia mor¡ii se retrag mai lent la început. Ei nu ne påråsesc imediat. Ei continuå pentru un timp så exercite influen¡å asupra noastrå. Tårâmul celor vii î¿i are sorgintea în cel al mor¡ilor. To¡i stråmo¿ii no¿tri sunt prezen¡i în corpurile noastre ¿i, la nivel fizic, ei continuå så aibå efect. ªi la nivelul sufletului, ei continuå så aibå efect. Ei sunt prezen¡i ¿i acest fapt trebuie recunoscut. Multe lucruri bune se pierd atunci când tårâmul celor vii ¿i tårâmul celor mor¡i sunt în mod abrupt separate unul de celålalt. Via¡a curge mult mai u¿or atunci când existå o în¡elegere ¿i o acceptare în ceea ce-i prive¿te pe cei mor¡i. Atunci când existå aceastå în¡elegere, apare un suport. În¡elegerea înså¿i ne sprijinå. ªi atunci servim nu doar scopului vie¡ii, ci ¿i al mor¡ii. ªi asta aduce împåcare în munca pe care o desfå¿or.

462

Un val, un ocean

Cei care mor tineri Nu ¿tim dacå cei care au murit devreme au pierdut ceva. Ei sunt una cu marele tot ¿i atunci, ce anume ar fi putut ei pierde în compara¡ie cu noi? Prin urmare ei nu au nevoie de mila noastrå manifestatå prin “vai, bie¡ii de ei!” Aceia care mor tineri laså o urmå care este adesea mai profundå decât a acelora care au realizat lucruri måre¡e în via¡a lor — o urmå profundå, pregnantå. Cu pu¡in timp în urmå am avut o experien¡å în acest sens. În timpul unei conferin¡e a venit så mi se prezinte un cuplu. Ei aveau un copil mic de doi ani. Copilul suferea de o gravå malforma¡ie a inimii. Iar pårin¡ii erau extrem de îngrijora¡i. Am configurat constela¡ia cu pårin¡ii unul lângå celålalt, iar pe reprezentantul copilului l-am låsat så se rezeme, cu spatele, de ei. Pårin¡ii ¿i-au înconjurat cu bra¡ele copilul ¿i i-au spus: “te vom ¡ine strâns atât cât ne va fi permis. Vom avea grijå de tine atât cât ne este permis — cu iubire.” Grija ¿i îngrijorarea pe care le aveau fa¡å de copil erau gata så separe cuplul. Dar, în aceastå constela¡ie ei erau foarte apropia¡i ca ¿i cuplu ¿i profund conecta¡i cu copilul. Cu o lunå în urmå ei mi-au scris o scrisoare în care må anun¡au cå micu¡ul a murit. A avut nevoie de o opera¡ie fårå de care putea muri imediat. Chirurgii au încercat så salveze copilul, dar el a murit în timpul opera¡iei. Pårin¡ii mi-au mul¡umit din nou. Ei au avut parte de un timp mult mai profund pe 463

Bert Hellinger care l-au petrecut cu copilul lor. În noaptea dinaintea opera¡iei, copilul a plâns dupå mama lui. Mama l-a luat în bra¡e ¿i s-a plimbat cu el mai mult de o orå. Era ca ¿i cum î¿i lua la revedere de la copil. Copilul dorea så mai fie cu mama lui încå o datå înainte så-¿i ia råmas bun pentru totdeauna. Au ¡inut ei discursurile ocazionate de înmormântarea lui, amintindu-må. Asta m-a mi¿cat profund. Iubirea pentru copil care fusese exprimatå ¿i for¡a pe care copilul le-a dat-o ¿i pe care a låsat-o mo¿tenire familiei mergea dincolo de orice descriere. Efectele erau cu mult mai profunde decât dacå copilul ar fi tråit o via¡å lungå. Nu putem måsura astfel de situa¡ii în felul nostru obi¿nuit. Uneori, ne alåturåm celor mor¡i în calitate de prieteni. Alteori, cei mor¡i ni se alåturå în calitate de prieteni. Cele douå tårâmuri se întrepåtrund ¿i se îmbinå. În¡eles din aceastå perspectivå, cei mor¡i sus¡in via¡a.

Avorturile Avorturile au un efect profund asupra sufletului. Avorturile fac ca ceva de nefåcut, så fie fåcut, iar asta e de netolerat. Iar maternitatea ¿i paternitatea pårin¡ilor nu pot fi tratate ca ¿i cum nu au existat. Råmân un fapt. Terapeutul nu trebuie så încerce så aline vinovå¡ia. De exemplu, bårbatul poate dori så iaså din aceastå situa¡ie zicând ceva de genul: “E OK pentru cå ea a luat decizia singurå.” În cazul unui avort ambii pårin¡i sunt sutå la sutå responsabili. Nimeni nu poate scåpa de responsabilitate, cu excep¡ia situa¡iei în care bårbatul a 464

Un val, un ocean fost total împotriva avortului, dar femeia l-a fåcut oricum. În acest caz el este par¡ial absolvit, dar nu în totalitate. Pentru pårin¡i, consecin¡ele sunt cu mult mai serioase decât dacå ar fi avut copilul. Prima consecin¡å este cå, dupå un avort, de obicei rela¡ia ia sfâr¿it. Existå ¿i excep¡ii, cum ar fi dacå ambii pårin¡i î¿i asumå vinovå¡ia, î¿i privesc copilul ¿i îi dau un loc în inima lor. Atunci, ei ar putea fi capabili så regåseascå din nou drumul unul pe celålalt. Când o femeie a fåcut un avort ¿i råmâne din nou însårcinatå, copilul simte ceva în legåturå cu mama lui, ceva ce-i provoacå nelini¿te. Avortul are un efect ¿i asupra acestei noi vie¡i. Avortul reprezintå un subiect important pentru mul¡i oameni, ¿i nu numai pentru femei, ci ¿i pentru bårba¡i. Dar întrebarea cheie este cum pot pårin¡ii så gestioneze aceastå situa¡ie. Este esen¡ial så priveascå copilul în ochi, sau ca så fiu mai precis, så permitå copilului så-i priveascå. Asta permite ca ceva profund ¿i vindecåtor så aibå loc. Ei simt dintr-o datå cå via¡a este ceva atât de måre¡ ¿i atât de profund care nu poate fi prins sau manipulat a¿a cum ne imaginåm sau cum am vrea. Din acest fapt de a privi ¿i a fi privi¡i, apare ceva vindecåtor ¿i de mare seriozitate.

Moartea este mai măreaţă decât viaţa Avem nevoie så reflectåm asupra încå unui aspect înainte de a putea onora via¡a în totalitate. Moartea este mai mårea¡å decât via¡a. Tårâmul celor 465

Bert Hellinger mor¡i este de departe mai måre¡ ¿i este tårâmul care dureazå. Via¡a este efemerå. Ea î¿i face loc la suprafa¡å pentru ca mai apoi så se scufunde înapoi. Acesta — care påtrunde la suprafa¡å ¿i apoi se scufundå — acesta este mai mare, marele tot. Copiii avorta¡i nu sunt totu¿i pierdu¡i. Ei sunt în grija acestui mare tot. Acesta este un mod de a vedea lucrurile. Aceia care au murit tineri nu sunt nici ei pierdu¡i pentru univers, ca ¿i cum cei care tråiesc mai mult ar avea un avantaj în fa¡a lor. Pentru cå ¿i aceia care tråiesc mai mult se scufundå, de asemenea, în marele tot. Nu îmi pot imagina cå aceastå distinc¡ie are vreo relevan¡å aici. Totul este påstrat în univers ¿i nimic nu este pierdut.

Moartea violentă Moartea reprezintå o provocare pentru noi to¡i. A o considera ca fiind o eliberare sau a o experimenta astfel este o gravå eroare. Dimpotrivå, moartea este experimentatå mai degrabå ca fiind grea ¿i dificilå ¿i foarte dureroaså. Dacå a¿ încerca så în¡eleg ce sim¡i atunci când e¿ti victima unei torturi sau cum este resim¡itå moartea în cazul unei mor¡i violente, atunci a¿ fi arogant. Aceastå încercare de a în¡elege nu face nici un serviciu vie¡ii mele ¿i probabil nici mor¡ii mele. Råmân în via¡a mea, ¿i în moartea mea, atunci când va veni timpul. În acest fel respect suferin¡a acestor victime fårå så interferez cu suferin¡a sau cu destinul lor.

466

Un val, un ocean

Donarea de organe Participant: Întrebarea mea se referå la donarea de organe. În ce mod afecteazå acest proces pe donator ¿i pe cel care prime¿te organul? Este acest lucru permis sau nu? Hellinger: La unul dintre seminariile mele a venit un bårbat care fåcuse un transplant de ficat. Atunci când l-am întrebat dacå îl cuno¿tea pe donator, el a råspuns cå nu. A¿a cå l-am reprezentat pe el ¿i pe donatorul lui. Donatorul se sim¡ea inconfortabil, iar cel care primise organul, bårbatul însu¿i, se sim¡ea incapabil så-i mul¡umeascå. El a spus: „am avut dreptul la el.” Dar nu î¡i po¡i continua via¡a astfel, fårå så-¡i recuno¿ti vinovå¡ia. Eu cred cå donarea de organe este cu adevårat absurdå. Când via¡a este la sfâr¿it, este la sfâr¿it. Nu voi råmâne în via¡å cu pre¡ul altei vie¡i. Dacå fac acest lucru, vor exista consecin¡e foarte serioase. În alt seminar am întâlnit un bårbat al cårui rinichi func¡iona foarte defectuos. El a¿tepta un transplant de rinichi. L-am reprezentat în constela¡ie pe el ¿i pe donatorul lui ¿i i-am pus så stea unul în fa¡a celuilalt. Dupå un timp, i-am spus reprezentantului lui så-i spunå donatorului: “A¿tept så mori.” ¿i în clipa când a spus acest lucru, a început så plângå. El a fost confruntat cu pre¡ul pe care altcineva trebuie så îl plåteascå, pentru ca el så råmânå în via¡å.

467

Bert Hellinger

Despre a muri şi cei morţi Urmåtorul interviu a fost înregistrat de televiziunea bavarezå ¿i mai târziu a fost redat în scurte fragmente. Întrebårile au fost puse de Uli Langguth. Universul Ce se întâmplå atunci când murim? Atunci când murim intråm într-o stare despre care nu ¿tim nimic. Viziunea mea este cå via¡a emanå dintr-un loc primordial, care ne este necunoscut. Atunci când murim, ne scufundåm la loc în el. Prin urmare, via¡a nu poate fi bunul cel mai de pre¡, ultimul. Acest loc din care via¡a apare trebuie så fie cu mult mai måre¡ decât via¡a înså¿i. ªi astfel, trecerea de la via¡å la moarte nu este un proces de pierdere. Este închis un cerc ¿i stå în natura cercurilor ca începutul ¿i sfâr¿itul så fie la fel. Via¡a se ridicå la suprafa¡å, atinge un punct destul de înalt ¿i apoi se scufundå din nou; întocmai ca ¿i ziua, care începe cu un impuls, ajunge la zenit, stå nemi¿catå o clipå, în culmea ei, sau cel pu¡in a¿a pare, ¿i apoi se scufundå încet cåtre searå, cåtre amurg ¿i apoi cåtre noapte. Ziua devine plinå, cu cât este folositå la maxim. Acela¿i lucru este valabil ¿i despre via¡å. Cu cât mai mult via¡a a curs, cu atât devine mai plinå ¿i numai când ajunge la sfâr¿it este completå ¿i întreagå. Ca ¿i cu un cerc, a¿a se întâmplå ¿i în cazul vie¡ii — începutul ¿i sfâr¿itul se scurg împreunå. Între acest început ¿i acest sfâr¿it, pentru noi, existå timpul. 468

Un val, un ocean Atunci nu existå cu adevårat timpul? Timpul existå între început ¿i sfâr¿it. Dincolo de ele altceva ¡ine echilibrul. Dar, despre asta, nu ¿tim cu adevårat nimic. Este o presupunere sau este ceva ce a¡i tråit? Este rezultatul unei contempla¡ii filosofice legate de: cum poate fi via¡a mai mårea¡å decât acel ceva din care a apårut? ¿i asta presupune de asemenea, cå nici moartea nu poate fi ceva teribil. O consecin¡å a acestei presupuneri este cå nu conteazå dacå murim mai devreme sau mai târziu. În cele din urmå, începutul ¿i sfâr¿itul sau înainte ¿i dupå sunt acela¿i lucru.

Moartea timpurie Ce trebuie så facå o persoanå atunci când cineva moare timpuriu? Ceea ce se întoarce în acest loc originar nu este pierdut, pentru cå în univers totul este påstrat cu grijå. Cum ar putea så disparå ceva? Din punct de vedere filosofic acestå idee nu se sus¡ine. Eforturile noastre de a re¡ine ceva cu orice pre¡, astfel încât så nu se piardå, nu-¿i au locul în acest caz. În univers nu se pierde nimic. Când luåm în considerare acest lucru, dobândim o altå atitudine fa¡å de via¡å ¿i fa¡å de trecut ¿i fa¡å de moarte, indiferent cå aceasta vine mai devreme sau mai târziu. 469

Bert Hellinger De ce unii mor mai devreme ¿i al¡ii mai târziu? ªi-au încheiat misiunea? Unii oameni au impresia cå tråim pentru a îndeplini o misiune. Este posibil ca noi så fim în serviciul a ceva mai mare, probabil a acelui ceva din care via¡a apare, ¿i acel ceva ne desemneazå anumite sarcini sau misiuni. Deci, eu nu a¿ face distinc¡ie între durata mai lungå sau mai scurtå a serviciului sau a vie¡ii. Este gre¿it så distingem între misiuni diferite. Ele servesc toate aceleia¿i finalitå¡i, oricare ar fi ea. Dar cum explica¡i, de exemplu, moartea unui copil imediat dupå na¿tere sau mortalitatea infantilå în general? Constela¡iile de familie ne pot oferi o în¡elegere asupra mor¡ii mai timpurii sau mai târzii. Atunci când contempli dinamicile unei familii aduse la suprafa¡å prin intermediul constela¡iilor, po¡i vedea faptul cå mor¡ii nu au plecat dintre noi. Influen¡a lor ståruie. Constela¡iile dezvåluie faptul cå aceastå influen¡å este în mod deosebit puternicå in cazul celor care au murit tineri. Când un copil s-a nåscut mort sau moare în copilårie ¿i apoi nu mai este comemorat, acesta va fi, mai apoi, reprezentat de altcineva din familie. Asta va avea drept rezultat faptul cå al¡i membrii ai familiei vor dori så moarå din loialitate fa¡å de copil. Asta aratå cå ¿i copilul care a murit de timpuriu este un membru cu drepturi egale al familiei, chiar dacå a apucat doar så respire de câteva ori. 470

Un val, un ocean Copilul nu poate fi pierdut pentru familie ¿i nici uitat. El trebuie respectat ca oricine altcineva prezent ¿i care a råmas în via¡å în familie. Constela¡iile de familie par så ne arate cå întrebarea cu privire la motivul pentru care unii copii mor de timpuriu este mai pu¡in importantå fa¡å de aspectul cå ei apar¡in sistemului. Deci, oricine moare råmâne ata¿at de familie. Ei råmân ca spirite sau chiar ca fantome? Cum putem vedea acest lucru? Nu ¿tim cum. ªtim doar cå ceea ce a fost, poate så råmânå, este un fapt. Ceea ce este în viitor nu poate råmâne. Ceea ce este prezent nu poate råmâne. Numai ceea ce a fost poate råmâne. Garan¡ia faptului cå dureazå apar¡ine doar trecutului, ¿i în cele din urmå, doar oamenilor.

Moarte şi reconciliere Ce efect are eliminarea mor¡ii din via¡å? Este clar cå multor oameni le este teamå de moarte, pentru cå ei considerå cå via¡a este bunul cel mai de pre¡ ¿i privesc moartea ca fiind du¿manul vie¡ii. Aceasta este o credin¡å care-¿i trage rådåcinile din Grecia anticå. Dar, putem fi împåca¡i cu propriul nostru sfâr¿it numai dacå suntem împåca¡i cu cei mor¡i. ªi acest lucru se întâmplå atunci când îi privim pe cei mor¡i în ochi, în special atunci când îi privim 471

Bert Hellinger pe cei mor¡i din familia noastrå ¿i, la fel de important, ne permitem så ne låsåm privi¡i de ei. Acest fapt are drept rezultat ceva foarte straniu. Dacå, de exemplu, gåse¿ti în mod spiritual o cale cåtre cei mor¡i — cåtre cei care ¡i-au fost dragi ¿i au fost importan¡i pentru tine - ¿i îi prive¿ti, te întinzi lângå ei pur ¿i simplu pânå devii calm ¿i lini¿tit, vei descoperi dupå un timp cå cei mor¡i poate te vor aborda ca så te ghideze sau ca så te binecuvânteze sau pentru a-¡i da for¡a de care ai nevoie. În orice caz, ei î¡i aduc un sprijin în via¡a ta, atât cât va dura ea, pânå ce timpul tåu sfâr¿e¿te. Oamenii care sunt în via¡å simt adesea cå au un avantaj fa¡å de cei care au murit. Dar, prin asta, ei î¿i slåbesc din for¡å. Dacå ar avea for¡å pentru a-i putea privi pe cei mor¡i în fa¡å ¿i så le spunå: „Mai tråiesc pu¡in, dupå care voi muri ¿i eu”, atunci ar dispårea orgoliul în rela¡ie cu cei mor¡i, ¿i ar fi capabili så primeascå for¡a care vine dinspre ace¿tia. Cum reu¿e¿te o persoanå så ajungå la aceastå apropiere fa¡å de cei mor¡i? Cum ar putea cineva så-i abordeze? Nu avem nevoie så mergem spre cei mor¡i. Ei sunt împrejurul nostru, cel pu¡in pentru un timp. În multe dintre culturi existå ideea cå mor¡ii sunt prezen¡i pentru un timp. ªi atunci, legat de acest aspect, este important så vå gândi¡i la semnifica¡ia donårii de organe imediat dupå moarte. Asta refuzå persoanei defuncte o 472

Un val, un ocean moarte completå. Moartea nu este completå când creierul persoanei a murit sau persoana respirå pentru ultima oarå. Interferen¡a în procesul mor¡ii, în acest ritual de trecere, ca ¿i cum cineva l-ar putea controla, reprezintå în opinia mea o crimå. Asta se datoreazå faptului cå organele au un rol în acest proces? Cu singuran¡å ele reprezintå numai råmå¿ite ¿i nu sunt atât de importante, nu-i a¿a? Nu putem ¿ti asta. ªi în orice caz, ce în¡elegem prin råmå¿i¡e? Ele apar¡in persoanei defuncte ¿i atunci ele ar trebui låsate så treacå prin acela¿i proces prin care ea trece, cåtre finalizare. Când cineva interfereazå în favoarea donårii de organe, asta are consecin¡e foarte grave ¿i cred cå îl afecteazå ¿i pe cel care prime¿te organele respective. Adesea, cei care primesc organe nu sunt capabili så se uite în ochii donatorilor ¿i så le mul¡umeascå pentru darul pe care l-au primit. Este prea mult pentru ei så ducå. ªi asta aratå faptul cå, în profunzimea sufletului lor, situa¡ia creeazå un conflict. Deci ar trebui så le mul¡umim celor mor¡i uitându-ne în ochii lor? Da. A¿a trebuie våzute lucrurile?

473

Bert Hellinger Cred cå nimeni nu ar trebui så accepte un organ de la altcineva. Pentru mine acest fapt are la bazå ideea cå via¡a trebuie påstratå cu orice pre¡, chiar ¿i cu pre¡ul unui organ donat de altcineva, ca ¿i cum dacå-¡i pierzi via¡a, pierzi totul. Mi se pare o credin¡å foarte stranie. În mod contrar, dacå po¡i så-¡i prive¿ti moartea în ochi ¿i så fii pregåtit så ¡i-o asumi atunci când sose¿te timpul, atunci vei dobândi foarte multå împlinire în via¡a ta pentru timpul care ¡i-a råmas, în timp ce aceia cårora le este fricå ¿i doresc så evite moartea nu se pot bucura de via¡å în toatå profunda ei fericire ¿i for¡å.

Frica de moarte Cum apare aceastå fricå de moarte pe care mul¡i oameni o resimt? Chiar ¿i copiii o pot avea, nu-i a¿a? Cum îi putem ajuta pe copii så nu mai simtå teamå? Frica de moarte are legåturå cu impulsul de a supravie¡ui. ªi din aceastå perspectivå, frica de moarte are rolul de a proteja via¡a. Dar, suntem slåbi¡i dacå nu luåm moartea în serios sau nu o privim în fa¡å sau dacå ne ferim de privirea celor mor¡i sau a mor¡ii. Mi s-a povestit odatå despre mama unei persoane care a råmas în caså mai multe zile dupå ce murise. În zilele de azi astfel de situa¡ii sunt destul de rare. În caså mai ståtea o feti¡å al cårei tatå murise cu foarte pu¡in timp înainte. Din anumite motive, ei nu i s-a permis så îl vadå mort. Aceastå feti¡å se întorcea 474

Un val, un ocean mereu la femeia moartå ¿i continua så o priveascå. Într-o astfel de ocazie, ea a ie¿it din camerå spunând: “acolo stå întinså o reginå”. Copiii preiau tråirile adul¡ilor din jurul lor. Atunci când li se aratå mor¡ii în modul pe care l-am descris, lor nu le este teamå. ªi copilul a scåpat de aceastå teamå pentru totdeauna? Dacå copilul se va teme sau nu mai târziu de moarte depinde de multe circumstan¡e. Dar acesta a fost un exemplu clar despre presupunerile noastre gre¿ite legate de teama de moarte. Oricum, e sigur cå mul¡i oameni se tem cå mor¡ii se vor întoarce din morminte ¿i vor veni cu inten¡ii rele, în cåutarea celor vii. ªi åsta este motivul pentru care punem pietre funerare pe mormânt, ca så nu cumva mor¡ii så scåpe de acolo. Ini¡ial, pietrele funerare erau a¿ezate orizontal.

Împăcarea cu cei morţi Experien¡a din constela¡iile de familie a aråtat cå atunci când cei mor¡i sunt våzu¡i, apare pacea. Ei se întorc spre noi într-o manierå prietenoaså. Uneori, cei mor¡i au nevoie de ceva de la cei vii: un dar sau un ritual de onorare. Asta se întâmplå în mod frecvent în constela¡iile cu victimele Holocaustului. Mul¡i dintre supravie¡uitorii Holocaustului sau descenden¡ii lor manifestå teama de a se uita la cei care au murit sau le este teamå så fie privi¡i de cåtre ace¿tia. 475

Bert Hellinger Este vorba de o teamå profundå, deoarece considerå cå ¿i ei apar¡in celor mor¡i. Atunci când, în constela¡ii, sco¡i reprezentan¡i pentru diver¿i membri ai familiei, de regulå ei simt precum persoanele pe care le reprezintå. ªi asta se poate verifica în cazul persoanelor care sunt în via¡å, dar nu ¿i în cazul celor mor¡i. Putem remarca înså, faptul cå cei care au murit în timpul Holocaustului se simt ca fiind slabi, împovåra¡i ¿i extrem de mâhni¡i. Dar, în momentul în care membrii familiei råma¿i în via¡å vin så se uite la ei, se înclinå în fa¡a lor ¿i jelesc alåturi de ei, atunci “a fi mort” devine mai u¿or de suportat. Mor¡ii nu mai sunt înspåimântåtori pentru cei vii. În schimb, capåtå o calmitate ce radiazå for¡å. Atunci când sunt onora¡i, ei se retrag în lini¿te. Dupå un timp, ceea ce se resimte este cå trecutul este de domeniul trecutului, iar cei råma¿i în via¡å se simt elibera¡i din toate punctele de vedere. Deci ceea ce afirma¡i este cå spiritele sau fantomele celor mor¡i îi vor urmåri pe cei råma¿i în via¡å pânå când ace¿tia îi vor recunoa¿te sau elibera? Nu prea în¡eleg. Nu putem vorbi de spirite în acest context. Nu cred cå e adecvat. Rilke a descris foarte frumos în a zecea lui elegie trecerea de la via¡å la moarte. El vede cele douå tårâmuri — al celor vii ¿i al celor mor¡i — ca fiind interconectate. Întâi este plecarea. El sugereazå cå aceasta poate fi dificilå pentru cei care au murit tineri — el îi nume¿te “cei care s-au retras dintre noi devreme” — 476

Un val, un ocean atunci când îi jelim prea mult, pentru cå astfel interferåm cu mi¿cårile sufletului lor. Dupå ce pleacå, cei mor¡i se retrag încetul cu încetul, pânå când se îndepårteazå de via¡å, în acel loc din care durerea ¿i iubirea ¿i via¡a ¿i existen¡a izvoråsc. Cred cå aceasta este un insight profund legat de felul în care lucreazå sufletul. Atunci când ne referim la suflet, ne referim la ceva care este conectat. De exemplu: nu a¿ fi putut comunica cu nimeni dacå nu a¿ fi ¿tiut în mod clar cå sunt în consonan¡å cu ceilal¡i, cå împart cu ei acela¿i suflet comun ¿i cå, pe måsurå ce vorbim, eu împårtå¿esc ceva din fiin¡a lor, iar ei din fiin¡a mea. Aceastå comunicare se extinde chiar ¿i la cei mor¡i. Asta înseamnå cå, atât cei vii cât ¿i cei mor¡i împårtå¿esc un suflet comun — care este marele suflet. Altfel ei nu s-ar putea influen¡a unii pe al¡ii, a¿a cum se întâmplå. Dar asta este valabil doar pentru un timp, dupå care mor¡ii se retrag complet. În multe mitologii este descriså aceastå mi¿care, o mi¿care ce este, cu singuran¡å, expresia unei experien¡e profunde, ce are loc adânc în suflet. A¿a se explicå cum cineva este capabil så simtå în preajmå o persoanå care a murit dupå ce aceasta a trecut în nefiin¡å, de exemplu, pe un pårinte? Da. Este de asemenea motivul pentru care festivitå¡i de tipul Ziua tuturor sufletelor ¿i Ziua tuturor sfin¡ilor sau Ziua mor¡ilor aduc împreunå 477

Bert Hellinger familia într-un mod foarte special. Ei îi comemoreazå pe cei mor¡i ¿i recunosc faptul cå cei mor¡i apar¡in familiei. Ele ne aratå cât de mult bine face sufletelor noastre respectarea ¿i onorarea celor mor¡i. În multe culturi mor¡ii au propriul altar unde sunt rememora¡i. Oamenii pun poze cu pårin¡ii sau fra¡ii lor mor¡i. Acest sanctuar reprezintå un memorial lini¿tit ¿i atunci când îl contemplåm, asta are un efect de lini¿tire ¿i vindecare în suflet. Dar dacå nu faci aceste ritualuri? Mul¡i oameni î¿i cenzureazå astfel de manifeståri. O persoanå se simte completå atunci când to¡i cei care apar¡in familiei lui au un loc în sufletul lui. Dacå cineva este exclus, acest lucru este resim¡it ca o pierdere. Dacå nu î¡i respec¡i pårin¡ii ¿i ui¡i de ei, te vei sim¡i gol. ªi bogå¡ia vie¡ii te va ocoli. Atunci când ai dat tuturor un loc în sufletul tåu, tuturor celor care apar¡in familiei tale, nu numai cå te sim¡i complet, ci ¿i liber. Fiecare dintre membrii pe care îi excluzi va trage de tine ¿i te vor lua prizonier. Pot så-i resping doar atunci când îi am în fa¡å ¿i în prim planul gândurilor mele. Dar to¡i cei care au un loc må vor låsa în pace.

Imagini ale vieţii şi ale morţii Via¡a ¿i moartea sunt interconectate. Aceste idei pe care le sus¡ine¡i må fascineazå.

478

Un val, un ocean Într-una dintre scrisorile sale, Rilke face urmåtoarea compara¡ie. El spune: via¡a sau existen¡a noastrå — acesta este probabil cuvântul cel mai potrivit — este ca o piramidå. La vârfurile ei se aflå trecutul, prezentul ¿i viitorul. ªi în punctul culminant se manifestå lucrurile. Sub vârf, dedesubt, stå totul ¿i totul este la fel. Aici nu existå trecut, prezent sau viitor. Totul este con¡inut. Este straniu, dar în toate procesele de crea¡ie cum ar fi compunerea unui cântec sau a unui poem, creatorul simte cum un cuvânt sau o imagine, care i-a apårut brusc ca o inspira¡ie, este de fapt un dar pe care îl prime¿te. Uneori apare doar pe fragmente care se reunesc abia mai târziu, ca ¿i cum ar dori så aducå ceva la luminå, ceva ce exista deja. Asta este conform imaginii pe care o are Rilke. A¡i experimentat acest lucru? Poate cineva ajunge în acel loc? I-a¡i explorat profunzimile? În acest proces? Este Raiul, este...? Nu. Din punctul meu de vedere, atâta timp cât e¿ti preocupat så surprinzi imagini ale realitå¡ii originare, pierzi contactul cu adevårata realitate. Ea råmâne ascunså. Dacå respect acest mister fårå så încerc så îl numesc, fårå så-mi fac griji în legåturå cu el, atunci sunt împåcat. De acolo îmi vine for¡a. Dar atunci când încerc så-l cunosc ¿i så-l controlez, sau 479

Bert Hellinger îmi doresc så îl domolesc sau så îl îmbunez, sau când må tem de el ¿i doresc så-i aduc sacrificii, astfel încât så nu fie supårat pe mine, atunci el se retrage. Putem så-l numim tårâmul de dincolo? L-a¿ numi de dincolo de timp. ªi atât. Sau ca så fiu mai precis, tårâmul dincolo de timpul alocat mie. Mai pute¡i descrie încå o datå imaginea piramidei vå rog? Nu mi-a fost tocmai clarå de la început. E o imagine minunatå. În clipa în care dori¡i så surprinde¡i aceste imagini, ele î¿i vor pierde din for¡å. Ele doar î¡i dau câteva licåriri ce alinå sufletul. În momentul în care vei vrea så le prinzi, ele î¡i vor aluneca printre degete.

Întâietatea vieţii Care este cea mai semnificantå modalitate în care så facem fa¡å mor¡ii? Este cel mai mare tabu al timpurilor noastre, dar poate fi o foarte mare surså de energie pentru via¡å pentru cå î¡i då o garan¡ie. Este adevårat? Deci întrebarea dvs. este: cum trebuie cineva care este în via¡å så gestioneze moartea? Primul lucru pe care ar trebui så îl ¿tie este acela cå via¡a are întâietate. Este de-ajuns så ne confruntåm cu moartea atunci când ne va sosi 480

Un val, un ocean timpul. Atunci suntem pregåti¡i så gestionåm moartea. Dacå tot timpul vie¡ii ne vom gândi la moarte, atunci ne vom deta¿a de via¡å. Dar, dacå cineva este foarte bolnav ¿i trebuie så facå fa¡å sfâr¿itului, atunci este bine ca el så priveascå moartea în fa¡å ¿i så se încline în fa¡a ei. O luptå intenså începe în sufletul unei persoane, de exemplu atunci când aceasta are cancer sever. Dar voi permite persoanei bolnave så priveascå moartea în ochi pânå când o vede cu adevårat. Adesea primul impuls este så reziste ¿i så se opunå. Dar, în cele din urmå, devine împåcat. Când se înclinå în fa¡a mor¡ii, el va primi din partea ei o for¡å imenså. ªi atunci va deveni capabil så-¿i împlineascå timpul care i-a mai råmas. Acest timp devine foarte pre¡ios pentru el ¿i nu îi mai este teamå. El va vedea atunci moartea ca pe ceva spre care se îndreaptå încetul cu încetul, ceva sau cineva care îl va primi. Con¿tientizarea mor¡ii nu face ca via¡a så fie tråitå mai responsabil ¿i mai asumat? Când devin con¿tient de propria mea limitare în timp devin mai responsabil în fa¡a mor¡ii ¿i atât? În via¡å ne confruntåm în permanen¡å cu moartea. Când deja devenim con¿tien¡i de faptul cå al¡i oameni mor, atunci sim¡im cå via¡a noastrå atârnå de un fir foarte sub¡ire de a¡å. Dacå consim¡im acestui lucru, nu prin a petrece prea mult timp reflectând asupra acestui lucru, ci mai degrabå continuând så ne tråim vie¡ile — facem ceea ce este cel mai bine. 481

Bert Hellinger Dar oamenii trebuie så facå fa¡å acestui fapt. Mul¡i oameni se comportå ca ¿i cum ar fi mai mult sau mai pu¡in nemuritori. De unde vine aceastå viziune larg råspânditå cå trebuie så facem o separa¡ie între via¡å ¿i moarte? Cred cå oamenii cårora le este atât de teamå, nu stau så reflecteze prea mult. Numai un nebun î¿i poate imagina cå va tråi mereu. Întreaga naturå se bazeazå pe perpetua reînnoire a vie¡ii, prin moartea a ceea ce este viu. Nu existå vreo diferen¡å nici în privin¡a oamenilor. Så crezi cå e¿ti nemuritor este o arogan¡å, ¿i så crezi cå acest fapt ar fi minunat este, de asemenea, foarte straniu.

Sufletul Dacå v-am în¡eles corect, sufletul individual este cel care trece printr-o asemenea metamorfozå, nu sufletul comun. Care este sufletul care participå la moartea individului, cel individual sau cel comun, împårtå¿it? În primul rând sim¡im o for¡å care ne ghideazå via¡a ¿i corpul. ªi trebuie så existe ceva care coordoneazå toate acestea. Nu poate fi ceva doar de naturå chimicå. Trebuie så fie vorba de o for¡å spiritualå, de energia sufletului. Aceastå for¡å spiritualå sau suflet se extinde dincolo de propriile noastre limite, altfel nu am putea vorbi despre ceea ce numim reac¡ii chimice sau rela¡ii sau sexualitate 482

Un val, un ocean sau procrea¡ie. Deci, sufletul care ne ghideazå vie¡ile individuale trece, de asemenea, dincolo de ele. În al doilea rând, pute¡i observa cå familia se comportå ca ¿i cum ar avea un suflet comun. A¿a cå în familie existå ¿i o echilibrare. Atunci când un membru este exclus, un alt membru îi va prelua destinul. Deci, gåsim în familie un suflet comun în ac¡iune ¿i de asemenea, o con¿tiin¡å comunå. În spatele tuturor se aflå marele suflet. El este cel care conecteazå pe cei vii cu cei mor¡i. ªi suntem to¡i parte din acest suflet. În trecerea noastrå de la via¡å cåtre moarte nu ne putem elibera de acest suflet. Suntem purta¡i de el — de¿i nu în¡eleg cum. Dar nu am nevoie så în¡eleg acest aspect pentru a tråi în acord atât cu via¡a, cât ¿i cu moartea. Sfâr¿itul interviului

Calea către moarte A¿ vrea så vå propun o medita¡ie, dacå sunte¡i de acord. Face¡i-vå comozi. Nu ¡ine¡i nimic în mâini, ca så nu fi¡i stânjeni¡i în mi¿cåri. Dacå dori¡i, pute¡i så închide¡i ochii ¿i så vå centra¡i. Acum merge¡i cåtre påmânt, în adâncuri - ¿i dincolo de adâncuri. Permite¡i-vå så vå scufunda¡i în tårâmul celor mor¡i. Când ajunge¡i acolo, întinde¡i-vå lângå aceia care sunt importan¡i pentru voi: poate aceia care au fost uita¡i sau cårora nu li s-a dat respectul cuvenit sau care au fost uci¿i, aceia care au avut un destin 483

Bert Hellinger greu, copii sau oricine altcineva. Sta¡i nemi¿ca¡i, în lini¿te, într-o profundå în¡elegere, pânå când deveni¡i una cu ei. Atunci când deveni¡i complet nemi¿ca¡i, ve¡i sim¡i cum ceva curge de dincolo, de la cei mor¡i, cåtre inimile voastre, în profunzimile sufletului. Deschide¡i-vå inima larg cåtre ceea ce vine cåtre voi dinspre cei mor¡i, indiferent ce este, ¿i låsa¡i så vå påtrundå. Atunci când ve¡i fi plini, înclina¡i-vå în fa¡a celor mor¡i ¿i lua¡i-o pe calea de întoarcere, ridicându-vå spre påmânt, spre suprafa¡å, cåtre centrul vostru ¿i cåtre luminå ¿i deschide¡i-vå ochii. Când auzim discu¡ii despre victimele ¿i agresorii din al doilea råzboi mondial ¿i anumite concluzii care sunt trase — realizåm cât de superficiale sunt ¿i cât de gre¿it este interpretatå realitatea. Ele ignorå faptul cå persoanele în cauzå au fost prinse în for¡e irezistibile. Fiecare dintre ei, în modul lui special, era încurcat ¿i incapabil så rupå conexiunea. Dacå luåm în considerare aceste aspecte, existå o singurå direc¡ie. *** Helliger cåtre o clientå: Trebuie så a¿tep¡i pânå când ceva profund te va mi¿ca. Poate va dura un timp. Dar atunci te po¡i elibera. A¿azå-te confortabil în scaunul tåu. Cåtre grup Voi face un exerci¡iu cu ea ¿i voi vå pute¡i alåtura, dacå dori¡i. Închide ochii, relaxeazå-¡i maxilarul ¿i respirå calm ¿i adânc. Laså-te så te scufunzi în ceva adânc, 484

Un val, un ocean ceva care te sus¡ine imperceptibil. Apoi, cu aceastå for¡å profundå, mergi în tårâmul mor¡ilor ¿i uitå-te la ei — victimele - ¿i criminalii. Uitå-te la pårin¡ii victimelor - ¿i la pårin¡ii criminalilor - ¿i înclinå-te în fa¡a victimelor ¿i a pårin¡ilor lor ¿i în fa¡a criminalilor ¿i a pårin¡ilor lor. ªi acum ia-i de mânå pe cei doi copii ai tåi ¿i împreunå cu ei înclinå-te în fa¡a victimelor ¿i a pårin¡ilor lor - ¿i în fa¡a criminalilor ¿i a pårin¡ilor lor. Apoi, uitå-te dincolo de cei mor¡i cåtre orizont — este gol — dar acolo este locul unde energia adevåratå stråluce¿te mai departe - îngerul care îi ghideazå în mod egal pe to¡i, to¡i cei mor¡i, indiferent cum vor fi murit ei - ¿i pe tine ¿i pe copii tåi. Înclinå-te în fa¡a îngerului ¿i spune-i “Te rog binecuvânteazå-må pe mine ¿i pe copiii mei”. Apoi, retrage-te încet împreunå cu copiii tåi, din ce în ce mai departe pânå când tårâmul mor¡ilor dispare încet — apoi ia-¡i copii în inima ta ¿i spune-le “Vå binecuvântez.” - ¿i acum uitå-te la ta¡ii copiilor, la amândoi, ¿i spune-le “Mul¡umesc.” *** Aståzi este Ziua Comemorårii. În acest sens a¿ vrea så vå ofer o scurtå medita¡ie acelora dintre voi care doresc så se alåture. Închide¡i ochii ¿i centra¡i-vå, lini¿ti¡i-vå ¿i deveni¡i prezen¡i, în vidul gol — acest vid este larg - ¿i profund - ¿i în centru este gol astfel cå este loc pentru to¡i. To¡i pot veni aici — to¡i oamenii, indiferent din ce ¡arå, ¿i to¡i cei mor¡i, victimele, ¿i le pute¡i recunoa¿te dreptul lor de a apar¡ine ¿i întinde¡i-vå lângå ei ¿i spune¡i-le “Sunt unul dintre voi”, sim¡i¡i cå le sunte¡i egali, - ¿i dincolo 485

Bert Hellinger de ei se aflå celelalte victime, exclu¿ii - aceia care au fost uci¿i sau gaza¡i, copiii, handicapa¡ii care au fost uci¿i, cei cårora li s-a spus cå nu meritå så tråiascå, întinde¡i-vå lângå ei ¿i sim¡i¡i cum sunte¡i egali cu ei. Când ve¡i sim¡i cå inima voastrå s-a deschis ¿i voi a¡i devenit precum ei, iar ei au devenit precum voi, atunci ne vom fi împåca¡i unii cu al¡ii. ªi acum privirea noastrå merge cåtre agresori, cåtre criminali, cåtre Fuhrer - ¿i chiar lor le putem spune “Sunt ca tine” — “¿i poate cå ¿i tu e¿ti ca mine.” Victimele ¿i criminalii, marea armatå a celor mor¡i, to¡i sunt în fa¡a a ceva încå ¿i mai mare. Ei sunt la bunåvoin¡a acestei for¡e ¿i în acela¿i timp în slujba ei — în fa¡a acestei måre¡ii putem fi cu to¡ii egali ¿i la fel. Din ceea ce credem a fi îngrozitor sau råu sau înfrico¿åtor, pacea apare într-un sfâr¿it, atunci când acceptåm lucrurile a¿a cum au fost, ¿i asta continuå så se îndrepte spre împåcare. Dupå pu¡in timp ¿i acum reveni¡i încetul cu încetul în prezent.

Intervalul Pe termen lung nu este bine så ne tot mi¿cåm înåuntrul ¿i înafara tårâmului mor¡ilor. Asta se face numai în anumite situa¡ii specifice. Via¡a se sfâr¿e¿te cu moartea. Cu to¡ii ne na¿tem cu frica de moarte. Putem så ne uitåm la aceastå fricå pe tot parcursul vie¡ii ¿i apoi, dupå ce toatå via¡a ne vom fi petrecut-o uitându-ne la aceastå fricå, murim. Dar ¿i dacå alegem så nu ne uitåm la aceastå fricå 486

Un val, un ocean murim. Deci, putem tråi uitându-ne la aceastå fricå sau spunând — må voi confrunta cu ea atunci când va veni timpul ¿i, între timp, voi avea o via¡å bunå. Asta ar fi cel mai sånåtos din punct de vedere al igienei psihice. Este la fel cu aceastå metodå de lucru. Intråm în ea ¿i apoi ne întoarcem din nou la vie¡ile noastre normale.

A trăi până la sfîrşit În unele mânåstiri existå practica de privi moartea. Mul¡i sfin¡i aveau cranii agå¡ate în amvon, astfel încât så aibå în mod constant moartea în fa¡a ochilor. Poate cå este mai bine så privim moartea în ochi numai atunci când sose¿te timpul ¿i atunci numai atâta timp cât este necesar pentru a ajunge så fim în rezonan¡å cu ea. Dupå aceea, fiecare merge mai departe. Existå o povestire celebrå despre un prieten de încredere al lui Konrad, ultimul din dinastia Staufer. Atunci când a fost luat prizonier în Italia, împreunå cu Konrad, ståtea în închisoare ¿i juca ¿ah cu un prizonier. În timp ce jucau ¿ah, un mesager a venit la el ¿i i-a spus “Într-o orå vei fi executat”. ªti¡i care a fost replica lui? “Hai så continuåm jocul.” Ce altceva am putea så facem atunci când suntem în via¡å, dacå nu så tråim?

487

Bert Hellinger

Gânduri de încheiere Viaţa merge mai departe Tot ceea ce se întâmplå aici î¿i pierde din semnifica¡ie în câteva zile. ªi ¿tiu de ce. Voi ¿ti¡i? — Pentru cå via¡a merge mai departe. Lao Tse are ceva de spus despre în¡elept: atunci când o terminå o treabå, el trece la urmåtoarea ¿i uitå ce a fost în urmå. Este o regulå bunå. În loc så reflecta¡i asupra constela¡iei voastre ¿i la ce va fi însemnat ea, încercând astfel så o controla¡i, låsa¡i totul în urmå ¿i lua¡i totul de la capåt. Pe måsurå ce înainta¡i înså, ve¡i fi ilumina¡i din spate de ceea ce a fost, ¿i va fi vorba de o luminå care va påtrunde în tot ceea ce ve¡i întreprinde.

Fericirea La final, ceea ce a¿ vrea så vå urez la sfâr¿itul acestei cår¡i este så accepta¡i fericirea atunci ¿i acolo unde vine — atât pe cea måruntå, cât ¿i pe cea imenså. Am tråit aici cu to¡ii atât fericirea, cât ¿i gravitatea. Când accep¡i fericirea care vine la tine ¿i care apoi pleacå din nou, accep¡i de asemenea ¿i gravitatea ca fåcând parte din via¡å. ªi prin urarea de bunvenit triste¡ii care vå vine la u¿å, ve¡i putea afla, în timp, cå ea se transformå într-o fericire care råmâne cu voi. Deschizând u¿a cåtre triste¡ea care vine la voi, în timp, vå ve¡i da seama cå este o fericire care råmâne. 488

Epilog O scurtă privire prin studio Interviul lui Norbert Linz cu Bert Hellinger

Procesul creativ Ceea ce mi-a¿ dori este så exploråm modul în care s-a dezvoltat metoda dvs. ªi så încercåm så facem cât mai explici¡i pa¿ii acesteia. În cuvântul înainte din cartea dvs. „Insight-uri” afirma¡i cå subiectul numit „Vinovå¡ie ¿i Inocen¡å în rela¡ii” s-a dezvoltat încetul cu încetul, în timp. Citez „Am lucrat la el aproape un an, întrerupându-må din când în când pentru a aduna noi experien¡e ¿i pentru a le verifica pe cele anterioare”. Pute¡i descrie procesul prin care a¡i trecut? În seminariile mele må confrunt cu tot felul de experien¡e umane, în fa¡a cårora må deschid. Dacå ståm ¿i ne gândim la faptul cå, de-a lungul timpului, mii de participan¡i ¿i-au lucrat în mod intens problemele ¿i încurcåturile sistemice în care erau prin¿i, în¡elege¡i de ce am dobândit o în¡elegere atât de diversificatå cu privire la modurile în care sunt resim¡ite vinovå¡ia ¿i inocen¡a ¿i efectul pe care ele îl au. Iau aceste insight-uri ¿i le verific în noile situa¡ii 489

Bert Hellinger cu care må confrunt. ªi din aceastå verificare, apar brusc noi insight-uri. De exemplu, realizez cå, pânå acum în observa¡iile mele, lipse¿te ceva în legåturå cu ceea ce prive¿te echilibrul din rela¡ii. Deci, folosesc situa¡iile pe care le întâlnesc pentru a-mi documenta subiectul. ªi astfel, încep så observ cå inclusiv echilibrarea în sens negativ este importantå ¿i necesarå. Dar asta implicå ni¿te pericole ascunse, de exemplu dacå faci un råu mai mare celui care ¡i-a produs un råu. Solu¡ia este så faci ceva mai pu¡in råu la rândul tåu — dar, cu toate acestea, så o faci. Acestea sunt genul de experien¡e care devin clare ¿i se intensificå de-a lungul timpului fårå ca eu så le caut în mod activ. Ele vin spre mine deoarece må deschid cåtre totalitatea fenomenelor pânå când ceea ce este absolut esen¡ial se ive¿te de la sine. Mai am un exemplu pe care a¿ vrea så îl discut: în discursul dvs. numit “Limitele Con¿tiin¡ei” sugera¡i, citez “Cum am vorbit pe marginea acestui subiect pentru prima oarå, mai dureazå pânå când va deveni cu adevårat complet — încå nu am putut surprinde pe de-a-ntregul rela¡iile fundamentale”. Nu a fost un pic riscant så vå face¡i publice concluziile, de¿i nu erau complete? Cum au devenit clare pentru dvs. piesele lipså din puzzle? Încå nu am epuizat subiectul. În timp, am ajuns la concluzia cå pur ¿i simplu nu este posibil så ajungi så define¿ti în mod complet un concept sau o teorie. Ce po¡i så faci este doar så creezi cadrul în care 490

Un val, un ocean ideile så fie låsate så creascå ¿i så se maturizeze. Astfel, pui în mi¿care un impuls pe care ceilal¡i îl atacå. ªi atunci experien¡ele lor sunt încorporate. În acest fel, ceva începe så creascå ¿i acesta este rezultatul muncii mai multor oameni. În ceea ce prive¿te termenii de con¿tiin¡å ¿i mi¿cåri ale sufletului, încå nu am ajuns så pun punct. Continui så caut mai departe ¿i så capåt noi insight-uri. Când vå prezenta¡i aceste idei în public, ideile ¿i reac¡iile publicului reprezintå un factor care contribuie ulterior la dezvoltarea ideilor dvs.? Nu. Aceste discu¡ii sunt atât de condensate ¿i atât de diferite de ideile uzuale prevalente, încât nu cred cå auditoriul poate în¡elege imediat implica¡iile lor. Este nevoie så reflectezi asupra lor pentru un timp, så le ¡ii în prim planul cercetårilor tale ¿i så ajungi la propria ta concluzie. Dacå atunci cineva î¿i dore¿te så spunå ceva din proprie experien¡å, asta poate aduce o contribu¡ie. Cât de sigur trebuie så fi¡i înainte de a decide så scrie¡i? „Limitele con¿tiin¡ei” con¡ine asemenea insighturi fundamentale care, chiar ¿i în formå incompletå, pot fi utile pentru mul¡i oameni. Este mai pu¡in important faptul cå, con¿tiin¡a poate ac¡iona ¿i în alte moduri. Pare a fi potrivit så te la¿i purtat de val, dar încerc så rezist oricårui lucru care må aduce la 491

Bert Hellinger concret. Må las purtat de val ¿i astfel îmi men¡in o deschidere, nu numai în ceea ce må prive¿te, dar ¿i în privin¡a altora. Nimic nu este adus în concret. ªi dacå al¡i oameni mi se alåturå, ei vor experimenta acest proces în felul lor. Lucrul esen¡ial este så te la¿i purtat de val. Deci conduce¡i un seminar non-dogmatic explicit. Crede¡i cå experien¡a dvs. cu biserica ¿i ordinul din care a¡i fåcut parte, unde doctrinele ¿i regulile au jucat un rol fundamental, v-au întårit pentru a putea merge împotriva curentului? Nu. Întotdeauna am fost un fel de gânditor paralel.

Poveştile În legåturå cu pove¿tile dvs. terapeutice: a¡i afirmat odatå cå ele au crescut împreunå cu dvs. Cum au apårut ele? Unele au apårut în mod spontan, cum ar fi „Ce este fericirea”, când cineva în cadrul unui seminar m-a provocat într-un mod mai special. Atunci povestea mi-a apårut ¿i am spus-o. Dupå aceea, am repovestit-o de multe ori ¿i, pe parcursul timpului, a devenit tot mai condensatå ¿i mai ¿lefuitå. Majoritatea povestirilor descriu mi¿cåri ale sufletului, cum ar „Desprinderea”, în care o persoanå depå¿e¿te experien¡ele trecute ¿i le laså în urmå. 492

Un val, un ocean Existå situa¡ii concrete cårora li se adreseazå aceste povestiri? Da, existå. Eu încep så spun o povestire ca råspuns la o anumitå situa¡ie ¿i o repovestesc în situa¡ii asemånåtoare, condensând-o sau elaborând-o mai mult sau adaptând-o la situa¡ia în cauzå. A¿a s-au dezvoltat aceste povestiri. Deci acest proces al nara¡iunii a dobândit o consisten¡å mai mare? Da. Dar cu toate acestea, existå ¿i câteva povestiri mai filosofice pe care le-am exprimat doar în scris.

Credinţa mai mare Ce ne pute¡i spune despre povestirea „Credin¡a mai mare”? Aici a¡i luat ca punct de plecare povestea sacrificiului lui Isaac de cåtre Avraam, din vechiul Testament. A¡i utilizat aceastå poveste datoritå formårii dvs. teologice? Nu în mod direct. Am observat cå totu¿i, chiar ¿i în zilele noastre copiii sunt “sacrifica¡i”, de¿i nu întro formå explicitå, ¿i cå povestea lui Avraam rezoneazå la fel de mult ca oricând în suflet. În zilele noastre copiii încå se tem cå mama sau tatål lor ar fi gata så îi sacrifice. Mesajul din povestirea biblicå este, de fapt: Dumnezeu nu vrea astfel de sacrificii. 493

Bert Hellinger De fapt, este o poveste care este opuså sacrificiului copiilor. Dar aceastå idee a avut un impact mai limitat asupra sufletului, chiar ¿i mai târziu în comunitatea evreiascå. La mult timp dupå ce aceastå poveste a fost creatå, liderii din Israel au continuat så î¿i sacrifice copiii. ªi cre¿tinismul a perpetuat ideea cå, ¿i aici a fåcut referire la Isus, Dumnezeu ¿i dore¿te ¿i acceptå astfel de sacrificii. De ce a avut povestea un efect atât de limitat? Pentru cå noi nu îl valorizåm pe Dumnezeu în mod autentic. ªi atâta timp cât nu-l valorizåm autentic pe Dumnezeu, povestea în sine va avea un efect limitat. Dumnezeul din poveste este destul de diferit. El este prezentat ca un Dumnezeu care pedepse¿te ¿i care intervine dinafarå, ¿i care anterior i-a cerut un sacrificiu lui Avraam. Pasul evolutiv decisiv, pentru un tatå în rela¡ie cu acest Dumnezeu, care s-a aråtat ca fiind adevåratul Dumnezeu, este så reziste chiar de la început ¿i så spunå “Nu voi face asta”. Numai atunci imaginea lui Dumnezeu câ¿tigå o måre¡ie care nu mai permite sacrificiile de copii. Despre asta vorbe¿te, de fapt, povestea “Credin¡a mai mare”. Este una dintre povestirile mele cu cea mai puternicå for¡å. Nu este ¿i revolu¡ionarå datoritå faptului cå cineva îl contrazice pe Dumnezeu? Cå îi opune rezisten¡å lui Dumnezeu?

494

Un val, un ocean În povestirea mea, Dumnezeu este våzut diferit, ca existând în interiorul nostru. Dacå te deschizi cu totul în fa¡a acestei povestiri, trebuie så negi imaginea tradi¡ionalå a lui Dumnezeu ¿i så aduni for¡å interioarå profundå pentru a merge cåtre ceva mult mai mare, ceva care poate fi distins în obscuritate, dincolo de Dumnezeu. Va trebui poate chiar så fii nevoit så-¡i înfrun¡i întreaga familie, dacå ea subscrie acestei imagini tradi¡ionale. Va trebui, de asemenea, så înfrun¡i întreaga tradi¡ie cre¿tinå a sacrificiului personal pentru Dumnezeu, pentru binele altora ¿i care considerå cå asta este voia lui Dumnezeu. ªi asta cere o încredere ¿i o credin¡å care o trece mult dincolo de cea a lui Avraam.

Musafirul Cum a apårut povestea „Musafirul”? Încå de la început te ¡ine în suspans. Stephan Lankton a spus cândva o poveste despre o persoanå care råtåcea prin de¿ertul din Vestul Sålbatic, pânå când a ajuns, în cele din urmå, la o fermå. El dorea så batå la u¿å, dar se temea. Fermierul l-a våzut apropiindu-se de la depårtare. ªi el ¿i-ar fi dorit ca stråinul så-i batå la u¿å ¿i så intre, dar nu avea curaj så-l cheme ¿i så-l invite. ªi astfel, amândoi au råmas singuri ¿i amândoi gândeau: ce påcat. Acesta a fost cadrul pove¿tii dvs? 495

Bert Hellinger A avut un puternic efect asupra mea. Am folosit acest fragment mai mult sau mai pu¡in a¿a cum l-a spus el. Apoi l-am continuat în alt fel, spunând cå unul î¿i dorea întâlnirea în timp ce celålalt nu, deci destul de diferit. Apoi, am inserat tema mor¡ii, ca ¿i înso¡itor constant. Astfel cå ambele variante de început deveneau o pregåtire pentru asta ¿i, în acela¿i timp, un fel de induc¡ii ale unei ståri de transå. Unii oameni mi-au povestit cå nici nu au auzit ultima parte, pentru cå erau deja în transå. Încerca¡i så induce¡i aceastå stare de transå ¿i cu alte povestiri? Nu în mod direct. Se întâmplå. Dar inten¡iona¡i så da¡i un efect special? Nu, nu inten¡ionez. Încep povestirea ¿i cei care o ascultå sunt du¿i într-o altå lume, în care ei sunt total în afara lor. Multe dintre pove¿ti descriu, desigur, situa¡ii dramatice. Preambulul prelungit creeazå atmosfera dramaticå ¿i ne pregåte¿te pentru intrigå. Dar fac asta în mod intuitiv. Cât timp ave¡i nevoie pentru a crea aceste povestiri? La „Musafirul” mi-au trebuit câteva luni bune. ªi apoi a¡i povestit-o în mai multe seminarii ¿i astfel s-a dezvoltat mai departe? 496

Un val, un ocean Da. Ultima parte — întâlnirea cu moartea — este partea decisivå. ªi a fost inspiratå de o mi¿care interioarå. Totu¿i inventarea pove¿tilor presupune un proces creativ diferit de cel al pregåtirii prelegerilor, nu? Eu nu inventez pove¿ti, ele vin spre mine.

Reţinerea Spune¡i-mi vå rog ceva despre povestea „Re¡inerea”. Este foarte dificil de în¡eles. Aceastå poveste are un fundament filosofic foarte puternic. Am început cu descrierea unui cålugår care stå în fa¡a unui negu¡åtor ¿i îi cere un dar. Dar nu am avut nici cea mai vagå idee cum ar putea continua povestea, a¿a cå am låsat-o deoparte. Un an mai târziu s-a întâmplat så am din nou în fa¡å fraza ini¡ialå ¿i, dintr-o datå, mi-au venit în minte propozi¡iile urmåtoare. Am reflectat ceva vreme asupra acestor propozi¡ii, pânå când am reu¿it så surprind esen¡a a ceea ce ele spuneau. Uneori se întâmplå ca ele så spunå ceva ce eu nu pot så surprind. Pe måsurå ce scriu, må simt conectat la ceva care în acela¿i timp ascunde ¿i dezvåluie. Dar ceea ce este ascuns ¿i råmâne neexprimat î¿i face efectul oricum. Asta se întâmplå cu toate pove¿tile mele filosofice. 497

Bert Hellinger Cât de mult a¡i lucrat la aceastå povestire? Timp de mai multe luni, dupå ce am reluat-o a doua oarå. De exemplu, o datå eram în tren ¿i au ie¿it la suprafa¡a imaginile ¿i frazele pentru povestire. Frazele erau precum bucå¡ile unui mozaic — uneori o bucå¡icå aici, alteori o bucå¡icå acolo - ¿i nu am ¿tiut care este locul lor precis în povestire. Ca så vå dau un exemplu — fraza: „Nefiin¡a este ca noaptea ¿i ca începutul ne¿tiut al mor¡ii. Te atinge în fiin¡a ta profundå, a¿a cum fulgerul î¡i stråfulgerå privirea”, a venit pe nepregåtite. Am ¿tiut cå este o frazå minunatå ¿i am sim¡it cå este potrivitå, chiar dacå mi-a fost greu så în¡eleg exact, de la început, la ce se referea. Iar finalul pove¿tii mi-a apårut, de asemenea, pe nea¿teptate, cu mult înainte så scriu mijlocul pove¿tii. Cum asambla¡i bucå¡ele separate într-un tot, în ceva unificat? Produsul final este despre frumuse¡e. Trebuie så aibå o calitate esteticå. Sunt atent la aspectele ritmice ale pove¿tii, care rezoneazå cu sufletul. Dar întotdeauna råmâne ceva neexprimat sau nespus.

Cercul Acesta este cazul povestirii „Cercul”. Este o povestire frumoaså, dar în acela¿i timp este greu de în¡eles. 498

Un val, un ocean Cum a apårut? A apårut frazå cu frazå. A început cu fraza “O persoanå suferindå ¿i-a întrebat înso¡itorul de drum: spune-mi — ce conteazå cu adevårat?” Asta este o întrebare uria¿å. Am scris în mod ini¡ial povestea — a¡i putea-o numi chiar poem — pentru cei bolnavi de cancer. Omul suferind are cancer. El întreabå “ce conteazå cu adevårat?” pentru cå via¡a lui se apropie de sfâr¿it. Nimeni nu poate aborda aceastå întrebare provocatoare din perspectivå intelectualå. Råspunsul mi-a venit dintr-o datå ¿i atunci mi-am spus în sinea mea: da, asta este. Vå face¡i vreodatå griji cå inspira¡ia va seca, ¿i cå fraza urmåtoare nu vå va mai veni? Da. Am renun¡at dupå primul vers ¿i am gândit: Nu pot så-l termin. ªi l-am låsat deoparte pentru un timp. ªi cam cât de lungå ar trebui, în mod normal, så fie o astfel de pauzå? Una sau douå luni, poate chiar pu¡in mai mult. Trebuie så ave¡i råbdare cu dvs., nu-i a¿a? Nu încep o astfel de povestire pentru cå am nevoie de ea. Vine ca un dar. Dacå vine bine, ¿i dacå nu vine, ¿i asta este bine. 499

Bert Hellinger Ne pute¡i spune ceva despre cum a¡i creat povestirea “Plenitudine”? Începe cu: un tânår l-a întrebat pe un båtrân: „Care este diferen¡a dintre noi, între tine a cårui via¡å se apropie de sfâr¿it ¿i mine care am toatå via¡a înainte?” Cât de mult a¡i lucrat la aceastå poveste? Nu a¿a de mult. Prima ¿i cea mai importantå frazå a fost: „Am devenit mai mult decât tine.” Semnifica¡ia ei mi-a apårut dintr-o datå. Povestirea s-a structurat în jurul acestei fraze.

Aforisme Am avut plåcerea så pot lucra cu dvs. la lucrarea „Despre via¡å ¿i alte paradoxuri”. Ea con¡ine aforisme ¿i scurte povestiri. Îmi amintesc cu plåcere cum, atunci când obi¿nuiam så ståm de vorbå în casa dvs., adesea servind cina, brusc apåreau noi sclipiri de în¡elepciune „aforisticå”. De unde apåreau aceste sclipiri? Din situa¡ie ¿i aproape întotdeauna din discu¡ie. Dacå nu le scriu imediat, le uit. Ele îmi apar din neant, ¿i cel mai adesea noaptea. De exemplu, acum câteva nop¡i mi-a apårut aceastå frazå: “Am mai mare încredere în râu decât în albia lui.” sau “Izvorul nu are nevoie så întrebe care este calea sa.” A¡i afirmat odatå cå aforismele trebuie så-¿i aibå sorgintea în via¡a realå. Nu este de asemenea 500

Un val, un ocean adevårat cå ele apar în principal în timpul activitå¡ii dvs. terapeutice? Ba da, în marea lor majoritate. Dacå îmi apar în afara timpului în care lucrez, ca så spun a¿a, se datoreazå faptului cå må preocupå la momentul respectiv un anumit caz sau un subiect. Dintr-o datå îmi apare o frazå relevantå ¿i pregnantå. A¡i tot „produs” astfel de aforisme de ceva vreme, de acum. Am dreptate când spun cå bogå¡ia experien¡ei dvs. terapeutice a rezultat într-un „izvor” care a devenit din ce în ce mai abundent? Nu sunt sigur. Am adunat atât de multe astfel de fraze, încât nici nu le mai scriu pe cele noi.

A vorbi şi a gândi De fiecare datå când lucrez cu dvs. la editarea finalå a textelor, îmi dau seama cât de mult vå strådui¡i så aduce¡i la luminå sensul profund al fiecårui cuvânt. De unde vine aceastå grijå fa¡å de detaliu ¿i cât de importantå este ea în munca dvs.? Are legåturå cu fenomenologia. Dacå ai în¡eles ceva, vei gåsi modul potrivit de a-l exprima: o frazå în care este pus punctul pe i ¿i care, de asemenea, are ceva estetic în ea. Heidegger este un bun exemplu în aceastå privin¡å. Îmi iau timpul necesar pentru a gåsi exact cuvântul potrivit din limba 501

Bert Hellinger germanå, rareori mi se întâmplå så-l înlocuiesc cu un cuvânt stråin. L-a¡i men¡ionat pe Martin Heidegger. ªtiu cå el este unul dintre mentorii dvs. în termeni de gândire ¿i utilizare a limbajului. Ce a¡i învå¡at de la el? Ce vå fascineazå în legåturå cu munca lui? Am început så-l citesc pe Heidegger doar cu câ¡iva ani în urmå. ªi l-am descoperit ca fiind foarte fertil, în special în viziunea lui asupra adevårului. El sus¡ine cå nu trebuie så în¡elegem adevårul în termeni de coresponden¡å dintre gând ¿i realitate, astfel încât adevårul så fie privit ca facând parte din gând ci, cå mai degrabå anumite aspecte legate de adevår apar din obscuritate ¿i ies la luminå, ¿i se impun de la sine, se manifestå pe sine. Ele sunt întotdeauna provizorii ¿i incomplete. Numai o micå parte este descoperitå, niciodatå întregul. Ce pute¡i spune despre felul în care folose¿te Heidegger limbajul? Felul în care el folose¿te limbajul este pur ¿i simplu minunat. Remarc întotdeuna cât de precis descrie el lucrurile. Uneori îl invidiez pentru aceastå frumuse¡e ¿i precizie. Cine mai considera¡i a fi avut o influen¡å asupra modului dvs de gândire ¿i asupra limbajului folosit? 502

Un val, un ocean Trebuie så spun cå nu sunt prea mul¡i. Eu nu citesc prea mul¡i autori. Rilke este unul dintre ei, dar într-un mod diferit de Heidegger. Întrebarea mea urmåtoare este legatå exact de acest subiect: cu ce v-au inspirat „Elegiile Duineze” ¿i „Sonetele lui Orfeu” scrise de Rainer Maria Rilke ¿i pe care le cita¡i pe CD-ul dvs.? Rilke însu¿i a afirmat cå „Sonetele lui Orfeu” pot fi în¡elese doar dacå persoana se abandoneazå cu totul în fa¡a lor. Ce înseamnå asta în realitate? Pe cât sunt de frumoase — dacå le prive¿ti doar din punct de vedere estetic, nu le vei putea în¡elege. Ele transmit o privire asupra lumii, dar nu una construitå. Este o privire asupra lumii izvorâtå din experien¡a sa îndelungatå, ¿i esen¡a ei este cå via¡a ¿i moartea sunt între¡esute, cå tot ceea ce este råu în lume, suferin¡a lumii este, în mod esen¡ial, la fel ca ¿i binele ¿i frumuse¡ea. Viziunea lui asupra lumii are o integritate care pe mine må atinge profund. ªi simt asta în special în legåturå cu Elegiile Duineze ¿i Sonetele lui Orfeu. Celelalte poeme ale lui sunt mai pu¡in importante, cel pu¡in în opinia mea, cu toate cå unele dintre ele trebuie så recunosc cå îmi plac foarte mult, cum ar fi de exemplu cele din „Cartea orelor”.

503

Bert Hellinger Existå ¿i alte paralele între munca dvs. ªi ideile lui? Nu, nu a¿ îndråzni så fac o astfel de compara¡ie. Am citit ¿i recitit Elegiile Duineze ¿i Sonetele lui Orfeu de nenumårate ori, ¿i de fiecare datå ele må ating, dar eu merg pe drumul meu. Rilke må atinge într-un fel fårå så fie nevoie ca eu så-l copiez în vreun fel. Pur ¿i simplu doar citindu-l capåt for¡å. Ce ne pute¡i spune despre psihologi? Existå vreun psiholog sau vreo lucrare care a avut o importan¡å deosebitå pentru dvs.? Trebuie så må mai gândesc la asta. L-am citit pe Freud în întregime. Reprezintå o lucrare monumentalå în felul ei. În afarå de el am citit pu¡ine lucråri psihologice. Mi-a¡i recomandat odatå o carte de Carlos Castaneda. Da, el a fost ¿aman. ªi cår¡ile lui m-au impresionat foarte mult, în special „Învå¡åturile lui Don Juan” ¿i „Cålåtorie cåtre Ixtlan”. În cea din ultimå pute¡i descoperi o expunere foarte frumoaså referitoare la du¿manii cunoa¿terii: frica, claritatea, puterea ¿i nevoia de pace. Este claritatea du¿manul cunoa¿terii?

504

Un val, un ocean Da, dacå cineva î¿i pune toatå încrederea în ea. De exemplu, dacå te bazezi mai degrabå pe o teorie demonstratå, decât pe percep¡ia directå. Asta afirma¡i în aforismele dvs. din „Despre via¡å ¿i alte paradoxuri” — practica deranjeazå teoria. Da. Exact.

Curajul pentru minimalism În interviul dvs. detaliat numit „Întrebåri cåtre un prieten” din „Legile iubirii”, povesti¡i cum v-a¡i dezvoltat ca terapeut, de la începuturi pânå acum. Uitându-vå înapoi la ace¿ti ¿apte ani: ce noi modalitå¡i de lucru au apårut? Ceea ce am afirmat atunci este încå valabil ¿i aståzi. Dar con¡inea de asemenea ¿i germenele viitorului — de exemplu, råmâne valabil ceea ce am spus despre minimalism ¿i despre curaj. Pute¡i clarifica asta? Mai întâi despre curaj: când un terapeut are încredere în percep¡ia sa directå, el are nevoie så respire adând, profund, pentru cå în suflet lucrurile se dezvoltå lent. El are nevoie så se încreadå în impulsurile pe care le declan¿eazå ¿i care mai târziu vor fi fructificate. Mul¡i clien¡i ¿i terapeu¡i se a¿teaptå ca terapia så aibå efecte imediate. Când o interven¡ie 505

Bert Hellinger nu aduce rapid o solu¡ie, atunci unii oameni încep så spunå cå a fost gre¿itå sau falså sau cå terapeutul a fost incompetent. Terapeutul poate fi taxat public drept incompetent sau poate så i se repro¿eze cå a mers prea departe. Pentru a-¡i men¡ine pozi¡ia, pentru a suporta critica, ¿i în cele din urmå pentru a¡i apåra propriile percep¡ii ¿i a-¡i påstra încrederea în ele — asta cere curaj. În acest context, ce în¡elege¡i prin minimalism? Pentru mine înseamnå så ob¡ii cât de mult posibil, prin cât mai pu¡ine mijloace. ªi ce înseamnå asta în termeni terapeutici? În primul rând cå cer doar foarte pu¡ine informa¡ii clien¡ilor mei, ¿i în al doilea rând cå îmi påstrez interven¡iile la minimum, fåcând astfel suficient loc mi¿cårilor sufletului clientului, pentru ca acestea så se poatå desfå¿ura.

Mişcările sufletului În ce direc¡ie s-a dezvoltat ¿i s-a extins în ultimii ani terapia dvs.? Acum må preocup mai mult de mi¿cårile sufletului: cum se dezvåluie sufletul? Cåtre ce te duce el, dacå i te încredin¡ezi? Sufletul ne conduce întotdeauna spre o unitate mai mare: el reune¿te în marele tot ceea ce a fost anterior separat ¿i izolat. 506

Un val, un ocean Ce anume a fost separat? O så vå dau un exemplu dintr-un seminar recent. Am reprezentant într-o constela¡ie doi ofi¡eri germani. Unul fusese ucis în Rusia în råzboi iar celålalt, care fusese prietenul lui, s-a cåsåtorit cu våduva acestuia. Înså, dupå câ¡iva ani, la comemorarea mor¡ii prietenului såu, el s-a cå¡årat pe o scarå ¿i s-a aruncat de acolo, murind. În timpul constela¡iei am reprezentat ¿ase solda¡i ru¿i ¿i ¿ase solda¡i germani. ªi apoi am låsat totul pe seama mi¿cårilor sufletului. ªi nu am intervenit în nici un fel. To¡i solda¡ii erau prin¿i fiecare în tabåra sa ¿i aveau o atitudine beligerantå. ªi to¡i erau prin¿i în destinul taberei lor. Dar, în cele din urmå, ei au trebuit så recunoascå cât de lipsitå de sens era aceastå luptå. Ce feedback v-au dat reprezentan¡ii dupå constela¡ie? Fiecare dintre ei a sim¡it ceva diferit. Mai mul¡i dintre ei au sim¡it cå au fost împu¿ca¡i foarte devreme. Ei au cåzut pe podea aproape imediat. Al¡ii au sim¡it cå au fost foarte grav råni¡i: de exemplu, unul dintre bårba¡i a sim¡it cå a fost rånit în umårul drept ¿i nu ¿ia mai putut mi¿ca bra¡ul. Al¡ii au sim¡it cå au fost tråda¡i de ofi¡erii lor ¿i utiliza¡i ca ¿i carne de tun. ªi cu toate acestea, unii dintre ei au început så simtå milå fa¡å de indivizii din tabåra adverså, ¿i dupå un timp, s-au dus ¿i s-au a¿ezat lângå ei. 507

Bert Hellinger O astfel de constela¡ie reflectå o situa¡ie realå de råzboi sau este mai degrabå o experien¡å colectivå a råzboiului? Reiese foarte clar dintr-o astfel de constela¡ie cå reprezentan¡ii reprezintå anumi¡i oameni ¿i portretizeazå destinele individuale ale acestora. Aceastå constela¡ie, datoritå întâlnirii dintre cei participan¡i la råzboi, demonstreazå foarte clar absurditatea råzboiului din punctul de vedere al solda¡ilor. Aceastå constela¡ie a reunit cele douå tabere. Alte constela¡ii care implicå victime ¿i agresori demonstreazå, de asemenea, cå se creazå o legåtura profundå între ace¿tia, putem vorbi chiar de o mare iubire. ªi atunci devine clar cå distinc¡ia noastrå tradi¡ionalå între bine ¿i råu nu-¿i are locul aici. Dincolo de ea se aflå o irezistibilå mi¿care care poartå cu sine atât victimele cât ¿i agresorii. Astfel de constela¡ii dezvåluie mi¿cårile sufletului desfå¿urându-se dincolo de conceptele clasice ale psihoterapiei. De cât timp vå concentra¡i pe acest nivel al mi¿cårilor sufletului? A început lent, a¿a cum au început ¿i constela¡iile. Nu pot fi mai clar de atât. La început am crezut cå este un aspect al constela¡iilor de familie, dar pe måsurå ce a trecut timpul, am observat cå este vorba de un nivel mai profund care duce la descoperirea unor solu¡ii diferite. ªi astfel s-a 508

Un val, un ocean dezvoltat o formå specialå de terapie scurtå care ac¡ioneazå în afara constela¡iilor. Cum ar trebui s-o în¡elegem? Ce anume face¡i, mai exact, împreunå cu clientul? Îl las pe client så stea lângå mine. Råmân centrat, må retrag ¿i nu intervin. Doar a¿tept. ªi dintr-o datå, ceva se întâmplå cu clientul. Ce anume se întâmplå? Clientul î¿i înclinå capul, de exemplu, ¿i se laså purtat de mi¿care. Nu o orchestrez în nici un fel. Uneori sprijin mi¿carea, dacå acest lucru este necesar — poate ajutându-l så-¿i încline un pic mai mult capul. Dar nu am nici cea mai vagå idee unde poate duce mi¿carea. Lucrez în armonie cu clientul, iar el sau ea pot avea deplinå încredere în mine pentru cå nu voi interfera cu procesul. Multe dintre mi¿cårile sufletului s-au dezvåluit în terapiile scurte de felul acesta. La ce tipuri de problematici råspund mai bine terapia scurtå? Când un client a ajuns la capåtul drumului. De exemplu, în situa¡ia în care o persoanå este aproape de moarte sau când trebuie så dea ochii cu vinovå¡ia pe care a tot ocolit-o mult timp sau când o traumå mai veche face dificilå conectarea lui cu al¡i oameni. 509

Bert Hellinger

Cei morţi Rela¡ia cu cei mor¡i este de asemenea un aspect pregnant al constela¡iilor. Cei mor¡i sunt în mod clar la fel de prezen¡i în familie ca ¿i cei vii. O mamå care a murit este întotdeauna prezentå pentru copilul ei. Ea nu pleacå niciodatå. Cum se reflectå acest fapt prin intermediul reprezentan¡ilor? În ceea ce-i prive¿te pe reprezentan¡ii celor vii este u¿or de verificat dacå ei sunt conecta¡i cu cei pe care îi reprezintå. Dar se pare cå existå o legåturå ¿i între cei mor¡i ¿i reprezentan¡ii lor: pentru fiecare reprezentant al unei persoane care a murit, experien¡a este diferitå. ªi asta se vede cel mai clar în constela¡iile care implicå victimele Holocaustului. Ele nu sunt un tipar al mor¡ilor în general; ci ei reprezintå mai degrabå mor¡i particulare, luate individual. Asta demonstreazå cât de mult sunt uni¡i cei vii cu cei mor¡i, måsura în care cei mor¡i îi influen¡eazå pe cei vii, la fel de mult pe cât cei vii îi influen¡eazå pe cei mor¡i. Cum se influen¡eazå ei reciproc? Când cei mor¡i nu sunt respecta¡i ¿i onora¡i în familie, ei se simt slåbi¡i, goli¡i ¿i pierdu¡i. Dacå cei vii fac înså o mi¿care cåtre ei, în semn de respect, ¿i 510

Un val, un ocean le cer binecuvântarea, atunci fe¡ele celor mor¡i se lumineazå ¿i ei se simt u¿ura¡i. Când se întâmplå acest lucru, cei vii sunt capabili så se îndepårteze de cei mor¡i, care la rândul lor se pot retrage. În mod clar, influen¡a este în ambele sensuri — dinspre cei mor¡i cåtre cei vii ¿i dinspre cei vii cåtre cei mor¡i.

Teme contemporane De-a lungul dezvoltårii dvs. ca terapeut, noi teme au apårut pe firmament, cum ar fi råzboiul, violen¡a politicå ¿i rela¡ia dintre agresor-victimå. Cum privi¡i acest lucru? Întotdeauna må raportez la individ ¿i la familia sa, la influen¡a pe care familia o are asupra individului. Må limitez la asta. Mi-a¡i spus odatå cå puterea ¿i banii pot de asemenea conduce la încurcåturi sistemice în cadrul familiei. Are legåturå cu echilibrul. Dacå cineva din familie dobânde¿te o avere ca urmare a unor fapte dubioase — mai ales atunci când este vorba de pierderea unor vie¡i pe parcursul acumulårii averii, de exemplu în cazul unor accidente industriale — asta are un efect våtåmåtor asupra familiei. ªi salvarea descenden¡ilor unei astfel de familii este adesea greu de ob¡inut. Adesea este vorba de atât de multå nedreptate acumulatå, încât o solu¡ie poate fi gåsitå doar cu foarte mare dificultate. 511

Bert Hellinger ªi dacå familiile au dobândit bogå¡ie de pe urma evreilor care au murit în lagårele de concentrare — a¡i abservat o anumitå dinamicå în astfel de cazuri? Este vorba de o dinamicå foarte gravå. Abia acum iese la luminå, treptat, prin intermediul constela¡iilor. De ce de-abia acum? Nu ¿tiu. Poate cå acum i-a venit timpul. În acest caz a devenit de asemenea clar cå, în cazul solda¡ilor care s-au întors din råzboi, camarazii lor cåzu¡i la datorie ¿i solda¡ii cåzu¡i din tabåra adverså joacå un rol foarte important. Semnifica¡ia faptului de a fi supravie¡uit ¿i de a fi omorât poate mul¡i du¿mani este greu de în¡eles ¿i acceptat de cåtre descenden¡ii supravie¡uitorului, dacå cei mor¡i nu sunt recunoscu¡i ¿i respecta¡i. Ce se întâmplå în acest caz? Am avut un astfel de exemplu într-unul din seminariile mele ¡inute în Washington DC. Tatål clientului fusese ofi¡er pe frontul japonez în al doilea råzboi mondial. Mul¡i dintre camarazii lui au murit. În constela¡ie, reprezentantul clientului dorea så se ducå cåtre camarazii cåzu¡i la datorie ¿i cåtre solda¡ii din tabåra adverså. El nu se putea ¡ine drept pe picioare. ªi asta aråta cå el se afla într-un foarte mare risc de a se sinucide. 512

Un val, un ocean Acest risc era clar înainte de constela¡ie? Nu. A devenit clar datoritå constela¡iei. A¿a cå i l-am pus pe fiul lui în fa¡å ¿i el i-a spus, totu¿i, fiului: „Vreau så merg la camarazii mor¡i ai lui tata”. El nu putea fi sustras acestui impuls. Numai dupå mai mult timp, dupå ce a fost capabil så se uite în ochii fiului såu, a putut renun¡a.

Noi perspective Întorcându-ne din nou la trecut: asupra cåror teme vi s-a schimbat perspectiva pe parcursul ultimilor zece ani? Må gândesc, de exemplu, la tema adop¡iei. În ce fel v-a¡i schimbat punctul de vedere cu privire la acest subiect? În caseta video ¿i cartea despre adop¡ie “Strânge-må tare, ca så pot råmâne în via¡å” am strâns tot ce era esen¡ial despre subiect. De exemplu, cel foarte important lucru este ca acel copil adoptat så renun¡e la pårin¡ii biologici pentru totdeauna. ªi åsta este un pas foarte dificil de fåcut. Numai atunci el se poate întoarce spre pårin¡ii adoptivi. Acest fapt mi-a devenit clar doar mai tîrziu. Existå foarte pu¡ine cazuri în care copiii adopta¡i se pot întoarce din nou la familia de origine. În general trebuie recunoscut faptul cå pårin¡ii biologici au renun¡at la copil pentru totdeauna. Ceea ce mi-a devenit, de asemenea, foarte clar pe parcursul anilor, este faptul cå acei copii avorta¡i 513

Bert Hellinger ¿i chiar aceia care au fost pierdu¡i datoritå unui avort involuntar, joacå un rol extraordinar în via¡a fra¡ilor lor, mult mai mare decât am crezut ini¡ial. De atunci ¿i pânå acum au existat foarte multe constela¡ii care mi-au demonstrat acest lucru. Pute¡i så îmi da¡i un exemplu? Am avut un caz cu o femeie care avea atacuri de panicå la gândul cå cei doi copii ai ei vor muri ¿i cå ¿i ea va muri. Am reprezentat-o în constela¡ie împreunå cu copiii ¿i am pus Moartea în fa¡a lor. Reprezentantul Mor¡ii s-a a¿ezat imediat pe podea. ªi atunci i-am spus femeii: “Moartea este un copil. Ce s-a întâmplat în familia ta de origine?” Ea a råspuns: “mama mea a avortat nouå copii ¿i se låuda cu asta”. Plecând de la aceste informa¡ii am reprezentat cei nouå copii ¿i Moartea ¿i i-am pus pe copii så stea în fa¡a ei, privind cåtre Moarte ¿i având-o pe mama lor în spate. Mama era foarte mi¿catå ¿i dorea neapårat så meargå spre ei. Ea s-a a¿ezat lângå ei. Deci, era clar de acum cå frica manifestatå de clienta mea era frica de mama ei. De ce frica de mama ei? Deoarece, pentru ace¿ti copii avorta¡i, mama era moartea. Dupå constela¡ie, femeii nu i-am mai fost fricå cå ea sau copiii ei vor muri. Pute¡i men¡iona ¿i alte teme asupra cårora munca dvs. terapeuticå propune o altå perspectivå? 514

Un val, un ocean Temele „agresor ¿i victimå” ¿i „Holocaust” au apårut doar încetul cu încetul ¿i s-au conturat pas cu pas. Acum am o anumitå claritate în gândire. De asemenea, un tip specific de terapie scurtå, demonstreazå o cre¿tere a densitå¡ii acestei metode.

Perspectivă Terapia dvs. sistemicå s-a dezvoltat ¿i a devenit în ¡årile vorbitoare de limbå de germanå, în ultimii ani, una dintre metodele cele mai practicate ale psihoterapiei. Tema constela¡iilor de familie a lui Bert Hellinger este regåsitå de asemenea în cadrul multora dintre seminariile de dezvoltare destinate adul¡ilor. De ce, în opinia dvs. aceastå metodå de terapie are atât de mult succes? Nu atât constela¡iile în sine au succes, cât este vorba de insight-urile care provin din ele: de exemplu în privin¡a legilor iubirii, a echilibrului dintre a da ¿i a primi, a dreptului de întâietate a membrilor care au apårut mai devreme, a onorårii pårin¡ilor — aceste insight-uri intrå direct în suflet. În consecin¡å, mul¡i oameni î¿i doresc så se uite mai îndeaproape la ceea ce ar putea îndrepta în familiile lor. ªi aceastå dorin¡å îi aduce la seminariile de constela¡ii familiale. ªtiu cå v-a¡i opus îndelung ideii, dar nu putem vorbi deja de o “¿coala lui Hellinger”?

515

Bert Hellinger Ba da. Putem. ªi atunci când vorbim despre “¿coala lui Hellinger”, cum vede¡i activitatea discipolilor dvs., cu alte cuvinte, a acelor terapeu¡i care au ales så lucreze cu metoda dvs.? Le doresc succes, dar nu må preocupå ce face unul sau altul. Am dat o direc¡ie. Ce fac ei cu asta, cum o dezvoltå mai departe — asta este treaba lor. Nu vå îngrijoreazå proliferarea atât de rapidå a metodei? Seminariile Hellinger sunt “pe val”. Fårå vreo inten¡ie din partea dvs sunte¡i în pericol så deveni¡i o modå. Cum privi¡i acest fapt? Nu-mi fac griji în privin¡a asta. Orice este în rezonan¡å cu ceva bun, are ¿anse så progreseze. Aceastå „metodå Hellinger”, ca så-i dåm un nume, care în etapele ei ini¡iale avea o legåturå apropiatå cu constela¡iile de familie, s-a råspândit acum ¿i în alte domenii — de exemplu — constela¡ii organiza¡ionale pentru companii sau alte grupuri similare. Cum privi¡i faptul cå aceste concepte fundamentale ale dvs. au fost adoptate în atâtea sfere de activitate ¿i de interes? În mod clar, nu sunt doar un psihoterapeut. Personal, må simt mai degrabå ca un profesor, decât ca un psihoterapeut. A¿a cå sunt interesat de 516

Un val, un ocean aplicarea constela¡iilor sistemice ¿i în alte sectoare de activitate. Dar nu må în¡elege¡i gre¿it — am lucrat mult cu o gråmadå de probleme legate de sånåtatea oamenilor deci, psihoterapia are în mod clar, un loc important pentru mine. ªi cu toate acestea, când våd constela¡iile de familie ¿i cunoa¿terea care decurge din ele aplicate în alte sfere de activitate decât psihoterapia, asta må bucurå enorm. De exemplu, nu s-a extins doar la nivelul organiza¡iilor, ci ¿i în ¿coli ¿i în sfera educa¡ionalå în general, în munca de asisten¡å socialå, în închisori ¿i în procesul de proba¡iune a fo¿tilor de¡inu¡i. Constela¡iile de familie sunt de asemenea utilizate de scenari¿ti, regizori ¿i actori pentru a-i ajuta så simtå mai bine anumite roluri despre care ei scriu sau pe care le interpreteazå. A¿a cå pot så spun cå regret atunci când oamenii limiteazå constela¡iile de familie doar la domeniul psihoterapiei ¿i cautå så-i împiedice pe al¡ii care nu sunt psihoterapeu¡i så foloseascå metoda în propriile lor arii de activitate, în mod independent fa¡å de psihoterapie. Este ceva diferit atunci când oamenii ¡in cursuri cu tema constela¡iilor de familie. În cazul acestora, cuno¿tin¡ele psihoterapeutice ¿i experien¡a psihoterapeuticå sunt potrivite ¿i recomandate în acela¿i timp. Dar atunci când cineva utilizeazå metoda constela¡iilor de familie pentru organiza¡ii, nu este nevoie så fie psihoterapeut. În mod similar, în domeniile educa¡iei ¿i activitå¡ii de asisten¡å socialå — un asistent social sau un profesor nu are nevoie så 517

Bert Hellinger fie psihoterapeut pentru a putea aplica cuno¿tin¡ele din constela¡iile de familie în beneficiul clien¡ilor sau elevilor lor. Cum a¡i putea caracteriza rolul dvs. terapeutic din prezent? Care este contribu¡ia dvs. specialå? Ceea ce este esen¡ial pentru mine este ca ceea ce a fost separat så fie reunit din nou, adicå, så diminuåm importan¡a accentului care a fost pus pe individual, atât în filosofie cât ¿i în via¡a de zi cu zi, de la Descartes încoace. Desigur, aceastå mi¿care a fost una importantå la timpul ei ¿i a dat na¿tere unor lucruri semnificante. Ca så luåm doar un exemplu, mi¿carea Iluminismului, care a permis individului, spre deosebire de tradi¡ia de pânå atunci, så-¿i descopere propriul adevår. A dat na¿tere Individualismului. În zilele noastre, Individualismul î¿i pierde din strålucire. Am scåpat din vedere adesea sau chiar am negat faptul cå individul nu se poate dezvolta în întregime decât prin intermediul ¿i prin schimbul pe care îl are în rela¡ie cu alte persoane. Acum devenim con¿tien¡i de legåturile profunde dintre individ, familie ¿i mediu. Constela¡iile de familie se potrivesc cu aceastå nouå mi¿care ¿i o duc mai departe, în acela¿i timp. De¿i nu sunt un filosof în sensul clasic al termenului, cunoa¿terea care este posibilå prin intermediul constela¡iilor de familie are o importan¡å 518

Un val, un ocean deosebitå din punct de vedere filosofic. Insight-urile fundamentale care împing via¡a înainte au fost posibile ¿i au ie¿it la luminå prin intermediul constela¡iilor de familie. Privind din perspectivå istoricå: cu ce ¿coli psihologice sim¡i¡i cå sunte¡i conectat? Fiecare ¿coalå psihologicå a avut o importan¡å deosebitå: Freud ¿i Jung, de exemplu, Rogers ¿i Janov, ca så numesc doar câ¡iva din ei care au fost deosebit de importan¡i pentru mine. Ei au avut cu to¡ii o contribu¡ie fundamentalå ¿i trebuie onora¡i. Întrebarea este în ce måsurå aspectele fundamentale — ce atinge pe om direct în sufletul lui — mai poate fi exprimat în acel fel. Din acest punct de vedere nu må mai simt un terapeut, ci ca un individ care a descoperit o cunoa¿tere ce merge dincolo de orizontul terapiei. Când îl citesc pe Confucius ¿i îmi dau seama de cunoa¿terea la care acest om a ajuns cu secole în urmå, må simt profund emo¡ionat. El întotdeuna a privit cåtre întreaga umanitate ¿i a cåutat så descopere legi care så se aplice întregii umanitå¡i. Individul ¿i concetå¡enii lui erau în viziunea lui subordona¡i ¿i în acela¿i timp îngloba¡i în marele tot. Ceea ce acum este atât de clar prin mi¿cårile sufletului a fost prevestit de Confucius — cå nu avem încotro decât så råmânem uni¡i pentru cå ceea ce este separat ¿i opus în mod constant se unificå de la sine ¿i se aranjeazå de la sine ¿i are respect pentru 519

Bert Hellinger pår¡ile separate. Simt cå ¿i eu, într-o oarecare måsurå, pot så contribui cumva în aceastå direc¡ie. Asta înseamnå cå ce ave¡i spus are o semnifica¡ie universal valabilå? Este prea mult spus în ceea ce må prive¿te. Am adus la luminå doar o micå parte din ceea ce se pierduse, dar fårå ca aceasta så fi fost inten¡ia mea. A reie¿it la luminå prin intermediul constela¡iilor de familie ¿i prin intermediul insight-urilor care s-au desprins din ele, de exemplu cele cu privire la con¿tiin¡å. ªi asta pare så fi avut un efect benefic în multe familii. Asta îmi face plåcere, dar îmi våd contribu¡ia ca doar a cuiva care este un instrument. Am contribuit prin a da mai departe ceea ce mi-a fost dat, ¿i am facut-o cu bucurie.

520

Despre autor

B

ert Hellinger este probabil unul dintre cei mai inovativi ¿i provocatori psihoterapeu¡i din Europa ¿i un autor de succes. Fost preot ¿i misionar în Africa de Sud timp de 16 ani, ¿i în aceea¿i måsurå educator, psihanalist, terapeut pregåtit în dinamica de grup ¿i în lucrul corporal, terapeut de familie, el ne oferå prin cår¡ile sale o vastå experien¡å de via¡å ¿i în¡eleciune. Constela¡iile de familie, care au devenit semnul distinctiv al abordårii lui Hellinger, precum ¿i observa¡iile lui cu privire la încurcåturile sistemice ¿i solu¡ionarea lor, ¿i-au pus amprenta asupra vie¡ii a mii de oameni ¿i au schimbat modalitatea de abordare a multora dintre cei care lucreazå în domeniile de ajutorare a oamenilor.

521

Apariţii editoriale Editura Cartea Daath

Din colec¡ia “ªtiin¡å ¿i Spiritualitate” Cålåtoria sufletelor — Michael Newton, Ph.D. Destinul sufletelor — Michael Newton, Ph. D. Telepatia ¿i vehiculul eteric — Alice Bailey Universul holografic — Michael Talbot Putere versus for¡å - David. R. Hawkins, M.D., Ph.D Adevår versus falsitate - David. R. Hawkins, M.D., Ph.D Via¡a dintre vie¡i — Michael Newton, Ph.D. Ochiul Sinelui - David. R. Hawkins, M.D., Ph.D Sinele: Realitate ¿i subiectivitate — David. R. Hawkins, M.D., Ph.D ªtiin¡a Min¡ii. Un dialog între Est ¿i Vest - Dalai Lama, Herbert Benson, Robert A.F. Thurman, Howard E. Gardner, Daniel Goleman Imagine All the People (¥nchipuie-¡i to¡i oamenii) - O conversa¡ie cu Dalai Lama despre bani, politicå ¿i via¡å a¿a cum ar putea fi — Sfin¡ia Sa Al Paisprezecelea Dalai Lama ¿i Fabien Ouaki în

colaborare cu Anne Benson Transcenderea nivelurilor de con¿tiin¡å - Scara cåtre Iluminare — David. R. Hawkins, M.D., Ph.D Psihologie&Cinematografie — Elena Claudia Rusu Descoperirea Prezen¡ei lui Dumnezeu — David. R. Hawkins, M.D., Ph.D

Din colec¡ia “Terapii pentru minte, inimå ¿i trup “ Orice poate fi vindecat — Martin Brofman, Ph.D. Karma de fiecare zi — Carmen Harra Anatomia Spiritului — Caroline Myss, Ph.D. Fluxul, 40 de zile pentru o transformare totalå a vie¡ii — Tara Meyer-Robson

Din colec¡ia “Poezii, Gânduri, Desene” Eternul exerci¡iu — Daniela Marin - poezii Dumnezeu mi-a vorbit — Eilleen Caddy În cåutarea Armoniei — Ioan Gyuri Pascu Deschiderea por¡ilor låuntrice — Eilleen Caddy Gândirea, copilul realitå¡ii ¿i creatorul iluziei Ioan Gyuri Pascu Gândesc, deci nu exist - 101 dulcezenii de acrit mintea — Matei Georgescu

Din colec¡ia “Noua Paradigmå” What the Bleep Do We Know!? - Ce naiba ¿tim noi, de fapt?! — William Arntz, Betsy Chasse Nevåzu¡ii de lângå noi — Florin Gheorghi¡å

Din colec¡ia “Constela¡ii Sistemice” Fericirea care dureazå — Bert Hellinger Un val, un ocean — Bert Hellinger

În curs de apari¡ie: Vindecare ¿i recuperare — David R. Hawkins Nici zen, nici psihanaliza — Matei Georgescu

CARTEA DAATH, 2010 E-mail: [email protected] Tel/fax: (+40.21) 256.37.68 Mobil: 0722.677.177 www.edituracarteadaath.ro