Tudor Pamfilie - Comorile

ACADEMIA ROMANA

DIN VIEATTI POPORULUI ROMAN CULEGERI 51 STUDII

XXX

MITOLOGIE ROMANEASCA

COMORILE DE

TUDOR PAMFILE

SEDINTA DELA 4 (17) DECEMVRIE 1915

BUCURESTI LIBRÄRIILE SOCEC & Comp., C. SFETEA, PAVEL SURU.

LEIPZIG

VIENA

OTTO HARRASSOWITZ

GEROLD & Comp.

1916 www.digibuc.ro

BIBLIOTECA

AgZAMANTULUI CULTURAL

NICOLAE BALCESCU"

www.digibuc.ro

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN Hora din Cartal, de Pompiliu Parvescu, 1908 L. 3.Cimilituri românesti, de T. Pamfile, 1908 1 III. Poezii populare din Maramures, de Tit Bud, 1908. . u 1.1V. Cântece si urdturi, de Al. Vasiliu, 1909 u 5.V. Din literatura populard, de N. Pasculescu, 1909 . . . I, 6.VI. foam' de copii, de T. Pamfile, 1909 ,, I. VII. Sarbiltorile poporalui, de C. Radulescu-Codin si D. Mihaladie, 1910 1. n VIII. Industria casnicd la Români, de T. Pamfile. Premiul I.

IL

IX. X.

11

uNeuschotz" din 1909, 1910 Hore si chiuituri din Bucovina, de S. Fl. Madan, 1911 Legende, tradifii si amintiri istorice, de C. Radulescu-Codin, 1910

XVI. XVII.

XVIII. XIX.

Vremuri infclepte. Povestiri si legende romanesti, culese de D. Furtuna, 1913 Agricultura la Români, de T. Pamfile, 1913 Ingerul romdnului, povesti si legende din popor, culese de C. Radulescu-Codin, 1913 Povestea lumii de demult, dupa credintile poporului roman, de T. Pamfile, 1913 Sdrbdtorile la Romdni. Sdrbdtorile de toamnd fi Postul Creiciunalui, de T. Pamfile, 1914 Siirbiitorile la Romilni. Crticiunul, de T. Parnfile . .

XX. XXI. Superstifille poporului roman, de G. F. Ceausanu. Premiul

Adamachi din 1913, 1914 Colinde din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914

2.-

il

1.50 2.

II

4.-

ll

1. -.

,,

5.

,,

1,

,,

5.

,,

4.-

u

2.-

,, u

,,

XXII. XXIII.

Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri si legende românesti, culese

XXIV.

Cromatica poporulai roman, de T. Pamfile si M. Lupescu, 1914

.

.

de D. Furtuna, 1914

u

.

II

1.

If

2.-

u

5.-

o

www.digibuc.ro

.

4.2.1.50 2.

XXVIII. Vdzdulzul, dupa credintile poporului roman, de T. Pamfile, 1916 . " XXIX. Mitologie româneascd, 1. Dusmani si prieteni ai omului, de T. Pamfile, 1916 u XXX. Mitologie româneascd, II. Comorile, de T. Pamfile, 1916.

2.3.-

,,

,,

XXV. Diavolul Invrdjbitor al lumii, dupa credintile poporului roman, de T. Pamfile, 1914 XXVI. Cerul si podoabele lui, dupa credintile poporului roman, de T. Pamfile, 1915. . XXVII. Credinfi fi superstifii ale poporidui roman, de Artur Gorovei, 1915

10. -

u

ll

Seirbdtorile de yard la Romani, de T. Pamfile, 1911. . Cântece de lard, adunate de T. Pamfile, 1913. Boli si leacuri la oameni, vite si pdsdri, dupà datinile si credintile poporului roman, adunate din corn. Tepu, jud. Tecuciu, de T. Pamfile, 1911 XIV. Cântece populare românesti din Comitatul Bihar (Ungaria). culese si notate de Béla Bartók, 1913

XI. XII. XIII.

XV.

,,

py

2.3. 1.

PR EFATA duhul pazitor al nscumpeturilor" ascunse in tima banilor, sanul parnantului, nu se poate desface cu u§urinta din mul-timea de credinti §i povestiri privitoare la Comori, in cat sa ne prezente un capitol asemuitor celor ce ne vorbesc despre alti prieteni sau du,Fmani ai omului. In afara de legaturile dintre ti-

mil §i Comori, despre acestea din urma se mai pot spune numai foarte putine lucruri,dar se mai pot spune; pentru acest cuvant lucrarea de fata ramane in afara de manunchiul de cercetari referitor la acei Prieteni $i du$mani ai omului, dar cu o farama. .clintr'o Mitologie româneascii.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL I.

Ingroparea comorilor. Atkea Imprejurhi siliau pe cei dinaintea noastra sa-si puna averile la adripost; in pamânt, si tot atat de multe Imprejurari ii Indepartau apoi din locurile lor, ca &A le rämaua astfel comorile tainuite pentru totdeauna sag pina la scurmarea norocoasa a cuivä pe acolo. Daca multe prilejuri raman Imbracate In straiul povestirii care nu cere numaideck adevarul, multe altele sunt adevarate, caci se mai ivesc si astazi.

Se fac cceilairi»,«calca hotii pe unul, If prada si pana la o imparteala dreapta, tihnitrt si feriti, jaful se Ingroapa chiar In noaptea dintai, si astfel de eke ori nu ramane acolo pentru veacuri agoniseala räpita, mai ales dupa ce justitia osandeste si viata de temnitä ucide pe faptas!Si daca atatea lucruri putrezesc cu vremea, räman band i sculele, nodoarele", pe cari rugina nu le poate macinä deck dupa veacuri. 0 Intamplare, si cinevA o descopere : iata o comoarci, cu atat mai mare, cu cat banii si uscumpeturile" se pot preschimbh mai curand In bani cari umerg", cari numblä", ,,hani buni". Pentru trecut, fireste, Imprejurarile erau numeroase; pe atunci,

banul aveà atâta vreme pret cat ell In maim omului, sub ochii lui sau In locul stiut de dansul. Deci se puteA pästrä foarte bine In pämânt, cum a facut si stäpanul talantului din evanghelie. Numai locul trebuià Insemnat, ca sa fie tinut minte usor, dar alegerea trebuià sä se facä astfel, ca sä nu dea nimanui de 131nuit : nin vatra focului (1), ori In cask sub pat, ori sub pragul usii, (1) A. Chira, Aniintiri, OrA§tie 1912, pp. 29 30: »Noaptea, Malvina [care vAzuse wide stapAnii sAi ingropaserA comoarab s'a dus in grAdinl 0 a scos comoara dela tutpina piirului. Erit o ladA ferecatA in care zuruiau galbenii. Abil

a putut-o ridici 0 a poposit de mai mite ori pAnA s'o poata duce in casa. A ascuns-o apoi sub vatrd §i a trimis vorbà la baciu-so din DupA-piatrA, sil vinA cu un car cu boi, cA are sl-i spunI un lucru mare. Dar sA vina noaptea!" I.

T. Pamfile, Mitologie, II.

www.digibuc.ro

2

grajd sub iesle, ori iii dosul casei" (1). Locuri insernnate tint copacii de pe lânga o stânca, dintr'un vArf de munte, de lânga o carare sau un drum mare. ,,Dacti comoara este Ifinga o stinca si in apropiere este un copac, atunci se gaseste semn in copac; de-i comoara sub un copac, atunci este ciop1a,c In copac, ri

sau stint tAiate cAtevit cepuri" (2).

In privinti alegerii locului de ascuns banii, prin jud. Tecuciu, se crede ca mai demult se folosiau inimile carelor chiar: se gAuriau, gaura se umplet cu bani i apoi in gurti i se pullet cep, care se retezh astfel ca sa nu se cunoascA. in jud. Tutova, mi s'a spus de preotul slujitor la bisericuti de lemn dela Strâmba, ca prisosul de bani, dela ridicarea unui locas dumnezeiesc se pastrà pentru nmeremetisiri" In astfel de gauri cu cepuri fAcute in peretele bisericii chiar(3). Din jud. Do lj avem aceasta interesantti povestire: Omul se sfadiA furca pentru un lucru de nimica-toatti cu femeia. Era vorba adicA, de locul uncle trebuiau pAstrate niste pa-

rilute strânse cu multa truda si rabdare. Omul socotia ca mai sfânt loc cleat chimirul lui, nu se puteA: il aveà totdeauna pe Iânga dAnsul. Dar femeia nu se impach in ruptul capului: Sa-i ingropi, bArbate, la furca patulului. Acolo-i cel mal de taina loc pentru banutii nostri; cui dea in gAnd ca ne-am iscuns acolo munculita i comândul nostru! Vedeti? Femeia se temek Doamne fereste, de-o intAmplare : ii iesa omului inainte cinevA, il pocneste odata in numele-tatAlui iea chimirul Nita una-alta. lar bArbatului Ii eat mai mult de femeie. Doamne fereste de gura muierii: un cuvânt, peste gard, la vecina, aceea iarAs un cuvânt alteia, i nici nu stii când îi scurma unul, tocmai din celalt capat al satului la radacina patulului iea paralele! AA socoti omul In tot chipul si la urma iata ce fact!: merse la marginea satului si aduse de acolo o ca-pätinii de cal, care albiA acolo de multa vreme, farà ca cinevA sA se anine de dânsa. 0 aduse acasa si In troaca ei puse grAmada banii pe cari ii avel (1) s. n. Mariin, Sdrbatorile la Romani, III, p. 250. (2) $tzutoarea, V, p. 107. (3) T. Pamfile biserica

§i

V.

C. Nicoll», Insemndri cu privire la mo$ia, sad $i Pz,iecti, jud. Tutora, Barhd 1914, p. 3.

Stramba, din comma

www.digibuc.ro

3

DupA asta,infipse cApAtina intr'un stobor de gard §i-o lAsa acolo (1 . Dar cu nevasta, In cask sfacIA necurrnatA in toata ziulica lasatA cie Durnnezeu sfântul. CA:

Unde-ai pus banii, ornule? Nu trebue sA §tiu §i eu ? Nu-s fAcuti din munca nomtrA, a amândurora?

Lag, femeie! Nu purtà tu grijk Unde i-am pus

eu, nici

clracul nu-i §tie. Cautä-ti de treab:1 §i nu-ti mai amAri sufletul pentru un fleac de nimica! DupA asta mai trece un heirtal de vreme, §i vine vara. Oinul nostru i§i tocrni ni§te cosa§i, chiar in ziva in care se sfAclise mai bine cu femeia, când dânsa Ii spusese c'are sA-1 facA de rils, and vor fi oameni mai multi In casA. SA pofte§ti de seark Ii zise bArbatul, §i, sA-i pice nasul cui s'a supArA!

PleacA omul la livezile cu fânul de cosit, dar îi iea in disagi cApAtina cea de cal, fArä ca cinevA sl bage de samA. Cum ajunge la livadk fAcandu-se cA mAsoarA in colo cu pasul, duce cApAtina §i o pune mai in colo, §i pe urmA se apucA de munck Trag cosa,ii, trag mereu, §i numai iatA cA mai tArziu unul ajunge lângA troaca de cal. I! o cApAtinA de cal! Tocmai unde §i-a Mat potcoavele biata gloabA! Se vede cA aici i-a ridicat lupul panaghia! Si fArA ca sA se mai gAndeascA. §i la altcevk ii dàdù cu

inapoi, §i porni mai departe cu cositul. StApanul,gospodarul nostru, trase cu ochii §i cu urechile, lAsI pe cosa§ sA se mai depArteze, luA apoi cApAtina de cal in care-§i pAstrk dânsul toatA averea lui bAneascA, §i o puse mai departe inaintea altui cosa§. Acela ajunse §i el cu trasul pAnA la ciolan, §i vAzându-1, It ocoli bini§or, ca sA nu-§i rupA coasa, §i-i fAcù vânt inapoi cu piciorul zicând: De uncle, ciorile, sA fi ajuns aici cApAtina asta de cal! Si tot a§à rândul ornul nostru cApAtina pe dinaintea muncitorilor, pfinA seara, când §i-a pus-o din nou In disagi §i a adus-o acask Acask nevasta Il a§tepta at mare neastâmpar. Aveh muncitori(I) Prin uncle sate din jud. Tecuciu se pun dipdfild de ad prin pird girdurilor, ca sl fie feriti pored de boalA.

www.digibuc.ro

4

multi la masA, i a$A, puteà sä se rAsbune pe bArbatu-säu, care

se jurase cA usl-i pice nasul dad s'o supArà!". Are sA adud ea vorba, pe departe, firqte, ca sä nu-1 fad_ prea de tot rasul pupezii, dar a,à ca A. simtä cum se cade ibri§inul pe la nas. SA vadA: are sä fie bine ?

Vine omul dela mund, vin oamenii toti, §i gospodina le Intinde masa. Se a§eazA cu totii Imprejurul mesei pe scAuie§e delemn, da gospodarul scoate harca ceea de cal §i se 4eazá pe clansa. Si incep cu totii sä Imbuce §i sA vorbeasd. CA una, di alta... CA, da de ce te-ai a,ezat tocmai dumneata acolo? lac't poftim scaunul meu! Ba, las' cA stau minunat de bine ! lar femeia :

Apoi, ap-i dumnealui! Cand i-a zice dried cA-i

nail) '

dumnealui IndatA Ii rAspunde cA-i unegru"!

Se intelege,sare omul; se Intelege cA a0-i. Cand tu zici sä"ngrop banii la piciorul patului, ai zic cA-i mai bine la rAdAcina nucului...

$i prinse apoi sA radii cu hohot. Femeia atat a 4eptat.

AO? Apoi dacä ti-i vorbA de-a0, sä stäm stramb i sA. judedm drept. SA spunä dumnealor, cl poate or ,ti mai bine deck mine. Eu zic sA ingroape banii la un loc Insemnat, §i nu vrea dumnealui; nu vrea, sA-1 pici cu lumanarea. Imi face In ciudA §i nu vrea! Spuneti dumneavoastrA, dad am ori nu dreptate ! lar unul din cei cari o ascultau cu bAgare de samA, li rAspunse: Ai dreptate l Atunci se sculA In picioare gospodarul, i ridicand cApAtina cea de cal, I§i IntrebA nevasta: Spune tu, Cutare,de cand stA cApAtina asta In stoborut gardului nostril?

De patru ani,rAspunse femeia. $i s'a legat cined de dansa? Dar dumneavoastrA, oameni buni, cunoa§teti cApAtina asta? Dumneata, Cutare,o cum* ? Räspunde-mi!

$i omul Intrebat I§i aduse numaideck aminte c'a isbit-o at piciorul, cat colo, In livadA.

www.digibuc.ro

5

$i altul iar, si toti cati se'mpiedecaserä la cosit de dânsa, o cunoscurä : Asta-i cilpätina de cal pe care am intâlnit-o eu...si eu si eu.

Ba nu!strig5. omul. Asta nu-i cäpiltina care stä de patru .ani In gardul meu, In drumul tuturora, si nu-i nici apätina pe care dumneavoasträ cu totii ati isbit-o cu piciorul. Asta-i lada'n care-mi pästrez eu comoara ! Aici imi stau paralele mele de patru ani de zile! $i destupând-o, au curs, pe masä o multime de galbeni frumosi. $i-a avut, ask omul dreptate, si femeia n'a avut. $i toti au zis cà asà este cu dreptul ! (1). Acum, pe temeiul märturiilor, sä vedem prilejurile când se ingropau comorile, cari, pentru oameni de rând, inchipuesc numai grämezi mari ori mici de bani. Putine au fost acele asezate acolo de omul pe care nu le pu-teä tine In casa lui, de frica cheltuelii, ori In asteptarea unei -folosinte de mai farziu, cum ar fi comándarea trecerii la vieata -de veci. Prin Bucovina se povesteste despre un impärat, un vodä, care ,,a strâns comorile acelea 5i le-a ascuns acolo, nu pentru lacomia oamertilor, ci sä aibä cu ce OM vdmile sau punflle in Jumea cealaltd" (2). Mai deasä a fost insä grija ca acele agoniseli sà nu incapà cu aa in mitnä sträinä. ,,De frica Turcilor, scrie un muscelean, Românii fugiau cle-si fAceau case pe dealuri si prin päduri. Porumbul il puneau in gropi, 5i ca sä nu se recunoascä, puneau deasupra pämânt cu iarbil. Banii li pitiau In cäldäri si in borcane, si-i bägau in p5.nifint. Când fierbe cocleala pe ei, joacd conzorile" (3). Credintile acestea le afläm pretutindeni insä; alAturi de Turci, se pot numärä Muscalii, chiar pentru pärti din Transilvania (4), si Tötarii, pentru intreaga Moldovä.

Multe comori au rämas de pe urma hotilor, cum de

altfel,

am mai pomenit, ,,de pe vremurile când erau haiduci §i hoti de codru, de-si bägau banii in pämânt prin päduri ori min pes(1) Culegere din Oltenia si impArt. de d-1 P. Danilescu, inv. in com. Panaghia. (2) Marian, Tradifii poporane romiine, Bucuresti 1895, pp. 86 7. (3) C. Riidulescu-Codin, Legende, tradifii fi amintiri istorice, Bucuresti 1910, -p. 89. (4) Marian, Sarbeiforile, III, p. 251.

www.digibuc.ro

6

i dad se intämplä O.' se präpädeasd, rämâneau acolo" (1) In aceasta privintä, iatä o povestire bucovineanä: uPe timpul lui Vasile, Voievodul Moldovei, se aflä aproape de orasul Siret o pädure deasá ca sâtä, ticsitä de stejari i fagi eri,

umbrosi, inalti

i

scortorosi, si de o beitrâneatei Insemnatä.

Adesea se auzià de acolo chiar in ziva mare upletul lupilor mornäitul ursilor. In pädurea aceea, Intr'o vägänná, sub odoistând strasnid de mare, ell ascunsul unei cete de hoti, sprezece la numär, cu Ufl dpitan stravan ca smeul i Malt ca bradul, cunoscut in toatà tam, groaza bogätasilor si a negutitorilorr dar milostivnicul vädanelor, orfanilor si al säracilor. Cu toate ca nu läsà nici când säracii pe cari-i intâlnià cti mâna goalä, totu

omorise multi oameni, cari nu se dau prädati. Dar si casa dupä un astfel de omor pradä focului. Nimeni nu se aflä sä poatä face acestor tâlhärii groaznice un capät. Odinioarä prädará hotu i o bisericä. Nu mult dupl aceea se Imbolnlvi conducatorul hotilor greu. Zäcând el asâ sjngur pe patul mortii In vizuina sa, väzit de odatä o parà mare in al cärei mijloc se arätä chipul patronului bisericii prädate. Criminit de spaimä, auzià ca In vis: Cu dureni sfâsietoare vei fini in curând viata ta cea pädtoasá, dad nu te vei intoarce de pe drumul cel spinos, i nu te vei lepädä de mestesugul ist uricios i blästämat de Dumnezeu ; iar lucrurile prädate din locasul dumnezeesc, sä le duci indäräpt r Dupl aceste cuvinte nu mai stiù hotul hotilor ce se mai fAcit cu dânsul ; el lesinä, i de-abià dupä douä zile se trezi in mijlocul tovaräsilor, cari-1 deplanserä, tinându-I mort. El le povesti despre vedenie i amenintare, le spuse cl se vor sterge de pe fata pämântului, cum nu vor ascultà ei acele cuvinte sfinte,

dupä ce Ka dela fiecare jurätnântul cà se va lepädà de hotie, se impärtirä dupä insänätosarea baciutui (2) cu odoarele i banif prädati.

apitanul dädù fiedrui partea sa, le aminti inainte de despärtire mai odatà despre fägliduinta br, i dupá ce dori fiedrui o. cale bunl i noroc, gindi unde sä-si ascundà el partea sa, trei(1) Marian, Sdrbdtorile, 111, p. 251.

(2) Se zice, prin urmare, baciu de hog dpetenie de hoti.

www.digibuc.ro

7

sprezece poloboace ticsite cu galbeni. Intr'o pivnita, pe- coasta ealului, ni fata orasului Siret voià sa-si cufunde averea. El i5r aduse patru zidari., le fagädul multi bani, clack vor 7idi In timpur noptii o pivnita. Pivnita erà gata, dar in zadar se opintii sa bage toate butile cu galbeni : numai douasprezece aveau lac. D aceea ingropase al treisprezecelea poloboc inaintea piwnikii. Dupa toatä munca le ddù zidarilor voie sa-si iee din butile i use in pivnitä atitia banjo cat vor puteà duce. Dar vai! bacia incuiä pivnita i intrinsa, pe sarmanii zidari. Acurna de-abik era cl si ui va sti nímeni de comoara ascunsa. Cii un saculet de galbeni se sul pe o trasura, carnind spre un oras Invecinat, und aveA sä se precestuiasca. Aproape de orasul amintit, pe cand trecea el prin padure, ganda capitanul hotilor cum srt omoar viziteul, tovaräsul sat' eel din urtna. Cu un cutit ascutit, it sträpunse pe nestiute In spate, Viziteul cazii mort intre cai, acestia se speriara, rasturnarl trAsura, i aninat de un protap, ft nevrednicul hot tali& de moarte. Ash fini el vieata sa cea paca-

toasä. Comoara ascunsA Ina n'a ridicat-o nimeni, macar cl pivnifa se deschide totdeauna de Pasti pe timpul Invierii Mlntuitorului nostru" (1). Printre prilejuri, sä nu se uite reismirifele, vräjbile,

cand lurnea

trebue sä se puna la adapost in graba : Un nföster",forestier, când cu uvrajba", ante() seara, cind tocmai erà vorba sa-si vada de drum... cu nevasta sapau cevà sub un par._ hi ingroapä galbenii i auriturile". Unei fete din casa ii spune : nMalvino, tu ramai aici, ca tie n'are sä ti se intâmple nimic. Aici stint cheile dela case; poarta de grijä i cand s'or mai potoll vremurile, ne intoarcem i ne-orn ingriji si de tine. Bani i aurituri, n'a ramas niinic. Le-am luat noi" (2). despre a caror bogatie poporul nostru Inca ii mai arninteste, ne-au läsat, la isgonirea lor din partile noastre, nurneroase comori (3). Prin Dobrogea mi s'a povestit cum cà cutare gospodar s'a imbogatit, numai fiind ca a dat pe din dotia cazanul de bani de care 1-a aflat in ogorul sat], dupa aratarile cutarui

(1) $ezdtoarea, V, pp. 76

9.

(2) Ciura, op. cit., pp. 25 36, bucata: Comoara. (3) Cred, Rom. din corm Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

8

Turc, care, cAlltuzit

de arAtArile taiAlui siu, bejilnArit dupA 1877, a venit sI sape o ultatA mostenire pärinteascA. 0 astfel de comoarA se aflA pe muntele Tetin de längA CernAuti.

Tetin sunt Draci. Oarectind au fost pe aici Turcii i au flea cetate acolo i umblau toatA tara. Veniau imparati cu Impotriva lor, de impuscau pe feresti, dar nu-i puteau birui.

Pe urmA nu au avut ce face si-au trebuit sA se duel Da banii, cat prAdaserA din tarA, au rAmas, cu poloboacele cu tot, acolo;

pentru cA n'au putut sA-i iea cu dânii, i-au blAstämat sI fie ai Dracului pânä s'or Intoarce ei. DarA ei nu s'au Inturnat mai mult, acit au limas Dradll stäpâni acolo nurnarA"(1). -Dar cele mai multe comori ne sunt rAmase dela acei soiu de oameni care a trAit Inaintea noastrA, adicA dela Uritli sau fidovi, cari si-au luat tAlpäsita de prin pArtile noastre Indatä ce fata de Jidov a venit acasa dela câmp cu o sumA de-alde noi, In poalA (2). Cu privire la coniorile Jidovilor, iatA câtevA povestiri: intâia este culeasA din târgul 5tefänesti, jud. Botosani : vremea veche erà pe ici, prin Imprejurimile targului, o natie de oameni urIti si mari de mama focului. Istia erau

Aà erau de mari oamenii itia, cA until din ei, dacA pullet un picior pe malul Prutului, ajungek cu celAlalt tocmai la Nistru. Urieii aveau averi nenumArate, bAnet mult, fièrcil de bani, sA nu-I pati duce In zece care. Iar atunci când murià vreunul aveau obiceiu sä Ingroape cu el, si toate averile lui. Au trAit ei i au necäjit lurnea prin locurile acestea multA vreme, panA a vrut Dumnezeu cA Intr'o zi, nu stie nimeni cum,

a dat intre Uriesi o boalA, buba cea neagrA,si curând-curând, s'au stins aproape toti din vieatä. Putini cari au rämas, au Ingropat pe morti chiar In poianä, unde sAlAsluiserA, iar ei au plecat. Unde s'or fi dus, nu se stie. 5i uite, vezi? Movilele cele din câmpul Burcilor stint mormintele Uriesilor. La zile mari, când se revarsä zorile, dacA dried s'ar uità cu luare aminte spre Burci, ar vedek inteacolo arilincl focuri mad §i multe. $i focurile aratii chiar locurile uncle sunt ingropate comorile Urieilor. Da ferit-a Sfântul sA poti pune mâna pe comorile istea! Te-ai (1) Voronca, op. rd., pp. 479 80. (2) Cf. T. Panifile, Povestea hunii de denudt, Bucurqti 1913, pp.B7 §i

www.digibuc.ro

9

alege cu vreo pocealä, dar cu ispravä nu. CAti nu s'au incercat cu lucrul Asta, fel si chip. Zadarnicii le-a fost MO truda. CA se duceau oanlenii, fAceau sApAturi in locurile unde zAriau focurile si ajungeau chiar de loviau cu hArletul de ceaunul care sunk dedesubt. Dar nu puteau sä-1 scoatA nicidecum. De ce sApau, de

aceea ceaunul se Wà tot mai jos, si nici odatA nu puteau sä-1 dea afarA.

Un skean din Stefänesti, anume Macutä, a vAzut si el inteo noapte arzând comoara. S'a intoväräsit cu altii si s'a dus sä facA sApAturi si s'o des,roape. Au säpat ei piinA la miezul noptii, WA a scoate lucrul la capät. Atunci, odatä, ce-au vAzut, sA vA fereascA Dumnezeu.

Venià in spre ei despre Basäu o namila de om lungfi, lunga, de .11 It-i mai aflai miisura.

Ace la, se vede, erà veun Uries ; venià sci-,si apere comoara. Atât le-a trebuit oamenilor. Cum I-au vAzut, au päräsit lucrul

.si au rupt-o de fuga spre Virg. lar In urmA-le au auzit un sgomot strasnic, adus de náruitura gropii, si au mai auiit un huruit si un sunet de bani. Nu s'au mai uitat insA inapoi, ca li el-à teamä oarnenilor, sA nu rämlie neoameni. Uriesii cela pociserA si impietriserä multA lume care le cercetase comoara" (1).

Unii spun ca si comoara de pe Tetin e läsatä de Uriasi, pe locul unei cetAti, curn au mai avut la Rosa si Stânca, toate localitäti in Bucovina. In comoara dela Tetin stäpaneste Necuratul, pe care, un osândit la spAnzurAtoare si svârlit acolo, 1-a väzut crwtindu-i nevasta in cap (2). 0 altA povestire o afläm in jud. Muscel. E vorba aici de I idovi: nildovii Astia, Ina i nte de a se stinge de pe pAtnânt, au fAcut sApAturi, si mai cu saml pe la rAspfintii, au ingropat cule de bani, cA aveau de unde. Ask de pildä... piatra cea mare de lângA troita din Tigänqti tot de Jidovi e fAcutl acolo si sub ea au pus ei o cull de bani, D'aia, in multe rânduri, si mai inainte vreme, si mai incoà, au stat oamenii la panclä, nopti intregi, sA vazA: joacei ori nu a., pp. 29 (1) C. R.-Codin, Legende, (2) Voronca, op. cit., p. 480.

O.

www.digibuc.ro

10

joadi comoara acolo, i in ce parte joacä. Le sfArAiA inima bietilor ameni sa scoata bani. Dar puteau s5 fad vreo isprava ? De loc!

Cunt se duceau, veniä la ei noaptea o arätare de om ca fes ros in cap; aveà in mânä un sAculet de bani. Se strâmbà la orn ziceä: Ii arath sáduletele, fArà sa i-1 dea, ji da cu nsic" Fugi rn5, cA banii nu stint ai t5i! PAi ai cui sunt ? Sunt ai lui don" ! rAspundeä Al cu fesul ro i pierik p'aci'n colo, fAr5 sA spuie cine e Ala lon." (1).

Ori dela cine vor fi rämas, comorile sunt de dou5 feluri bani buni, i comori rele, bani rAi. Unele a t fost lAsate spre norocul cui se va intâmplà s5 le afle, iar altele sunt legate, blästdmate, vrajite, ca nimänui s5 nu prieascA. Erau unii ,cle aveau ban i n'aveau cui s5-i lase, ori nu vreau ei sA-i comori bane,

lase nirnAnui rnostenire, si mai bine ziceau ca sA-i gAseascä al cui va fi norocul; i Ii ingropau in p5mânt in câte o grAdinA, de fAceau groapA, i bAgau banii, i apoi, deasupra, sAm5nau câte un pomisor; ori Ii ingropau lângA eke un porn mare, la r5dIcina lui, ori ii bagau in eke o scorburA, ori ii ascundeau in altA parte,

dup5 cum credeau" (2). Cornorile rele, inch inate

vräjite,afurisite sau legate,

de-au pus oamenii r5i, oamenii sgarciti, de erau siliti de vremuri sA se desp5rteascA de bAnisorii lor. Si and Ii ingropau, il ingropau cu gândul de a-i scoate iar; de aia ii afurisiau, oricine Ii va gäsi si-i va scoate inaintea lor, s5.-i fie si s5 pat5. ash si asà. $i apoi ei se inttimplä de muriau i banii rAmâneau jurati in pAmânt. Altii iar, când vedeau cA li se apropie sfArsitul,

i aveau bani,

si de r5utate, nu vreau sl-i lase nim5nui, mai bine

ii ingropatt afurisau : de gasit sä se gäseascA, dar numai dup5. atAta Si atilta vreme s5. se poate scoate. Si cine va vedeä cornoara mai intAiu, ori cine se va atinge mai intAiu de ea, iar sA-i fie si sA patA aà i asà!" (3). Aceste credinti, legate totdeauna de zadarnicele scormoniri ale

in p5mAnt

(1) R.-Codin, Legrade, §. a., pp. 29 30. Cf. §i o povestire ce vom da-c mai Incolo dupg. Ion Cannel, VII, pp. 262 6. (2) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 250. (3) lbidem, p. 252.

www.digibuc.ro

11

pamântului ce ascunde comorile, stint de altfel indeobste cu noscute.

Vasul In care se puneâ banii nu putea

fi

de

lemn, deck

numai rare ori: ceaunul de schij g. sau tuciul, ulciorul sau oal de pgmânt ars, dar mai ales vasul sau ,,caldarea" de aramg, c.t neapärata toartg,

erau cele mai bune pentru pgstrat banii, la cute r loc, lesne de tinut minte, sail in preajma unui semn, un bowPentru ,averi", ale , prea bogatilor si prea màritilor impäriti"

trebuiau beciuri mari, tainite adânci, unde sä se intocmeascä s sä se pästreze ; usile erau de fier si lacätele nu se mai pute, a descuià acolo deck cu cea mai mare greutate, cum vom vede

www.digibuc.ro

CAP1TOLUL II.

LegAmântul.

Din cele de WI aici

se vede CA mai intotdeauna, omul

îi ingroapä comoara cu mânie §i cu o dorinta ca tot el sä aiba parte de dânsa la o vrerne prielnicä, iar când aceasta n'o mai poate doll, din pricina unei vräste inaintate, räutatea sufletului säu il face sä doreascä mult ca agonisita lui sä nu intre nici odatä pe mânile nimänui, ci pe vecii vecilor sä rämänä nqtiutd neclintitä in pamânt. Cinevä de paza n'ar stricà, i acela II vorn vedeä crt este. Prin urmare acelui spirit i se lasä comoara in sarnä, i aceastä läsare am puteä-o numl legärnânt, ursire, blestem, vrajS, inchinare sau altfel; comoara inchinatä nu se mai poate aflà nici odata, sau dad se aflä, nu se poate scoate din pärnânt. Cel ce ar incerd s'o scoatä, este supus feluritelor primejdii. Dacä totu§, legAmântul este fAcut ca cinevä s'o descopere nodatä i odatä", se pune o anumitä conditiune, pe care säpätorul, multämitä mai intotdeauna norocului säu, o indepline§te. latà câtevä märturii: Una din Oltenia: ,,Unii bani nu sunt curati, adid sunt blestemati ori jurafi, ca

oricine ii va scoate, cu ei sà nu poatä face nici o ispravä. Aà i-a sorocit pe ei acei ce i-an ingropat: i-au &fruit Necuratalui din necaz §i inimä rea. Oamenii cari cauta §i-i sapä, de multe ori rämän tâmpiti i betegi, ,soimäniti, din pricina spiritelor cari pAzesc comorile §i aprind focul pe ele" (1). A doua, din Transilvania :

când ingropà comoara, dad nu o lásä, la noroc, sä o glseaset cui i-o fi dat, atunci o ursid. Comoara se ursià aà el .ziceä sä o &easel dupl atati §i atâti ani, sl o gäseascl cutare (1) Ghilupl, I, no. 11

12, p. 18.

www.digibuc.ro

13

sau cu tare, Ea fie baiat ori fata, sal fie om mare ori batrân, or ca fie neam, ca mai ales se ursa sa se gäseasca din neamuri. Si a§:71 o ursià, adicit ii spunea ca atunci sd joace, când va fi ori oruda, ori un nepot, ori cine vrea sa o gäseascd" (1). Din legaminte, pomenim urmatoarele, pe cari le-am intâlnit povestiri §i credinti :

Sd n'aibd nimeni parte de-o comoard, dacd nu va face at a parte din bani sa dea sdrindare pe la biserici §i sä facà o filntând Iângl un drum, sa cumpere nite vaci pentru case nevoiar cu multi copii, sg faca case pentru femei vaduve, sa cumpere pamânt pentru copii orfani (2) §i altebinefaceri de soiul acesta; numai astfel urmând, ceilalti bani vor aduce sporul Ii gospodaria lui, §i-i vor pregati fericirile depe lumea cealaltg, caci «dar din dar se face raw.. De comoard sd n'aibd parte dealt cel ce-a ingropat-o. Daca

hotar4te ziva sau prilejul când se va duce s'o desgroape, nu va puteh face aceasta mai mnainte, caci Nichidutd nu-1 va lash (3)

Astfel comoara din muntele Tetin de lânga Cernauti, care cuprinde toata averea impdratului Constantin, bine pecetluitä, nui poate fi deschisa de nimeni, caci atunci and acest imparat a pus deasupra pivnitii acea mare lespede de piatrà pe care scris numele, a hotärit cá nimeni sa nu poatä umblà acolo, Ongnu va venì el singur (4). Sti parte de comoard dealt cel ce va intrd Iii tainita uncle a fost Thcuiatd, "in ziva când u$ile se vor deschide sinqurer cum de pildd, este ziug de Pa$ti. Iatä ce ne spune o povestire despre comoara din piscul Orlea din muntii din vecinatatea Hategului : ,,Se zice ca in interiorul piscului Orlea se afla Uil palat ruinat care-i plin de toate avutiile i scumpetele lurnii. Palatul intreg de aur, acoperit cu diamante, u§ile, mesele, scaunile, podelile deargint, iar in palat, pe tronuri stralucitoare ca soarele, ed imparati, cu coroanele pe cap, räzemati pe toiege. In colo, prin palat . vrafuri de galbeni de-ti ieau ochii. Portile acestui palat, spune (1) Marian, Särbillorile, III, pp. 150 (2) $ezdtoarea, V, p. 108. (3) Ion Creangd, IV, p. 240. (4) Voronca, op. cit., p. 70g.

1.

www.digibuc.ro

14

raditiunea, sunt jos, in undele raului ce curge pe sub pisc. Ele insA nu se deschid decal odatA in an 5i anume cand dA intaiu ^n toacA, In ziva de Pa 5ti; atunci se clA apa In Mud, se deschid portile, 5i stau deschise cat tine serviciul divin in dimineata de Pa 5ti.

Cine va Well aceste momente, poate sA intre In plat 5i sA-5i -iea avutie cat voe5te. DacA insrt ar apuch sA se inchidA portile inainte de a ie5I el, atunci trebue sA stea inchis panA la anul. Cand eram in 5coala In Hateg,scrie culegatorul acestei po-vestiri, erà un locuitor In ora5, cam intr'o ureche de altfel, des)re care se ziceh cA a pAtit-o de a 5ezut un an inchis In palat. Cu toate acestea, sarmanul el-A sArac, lipit pämantului. Se vede cA nu putuse luh nimic din avutiile fermecate ale palatului" (1). Sa n'aibd parte de comoara dec.& cel ce va descuià lacatele

azilor ea bani saa ale asilor de la tainitä, ca iarba fiardor. latA 5i alci o povestire : ,Pe valea Moldovei, In jud. Neamt, intr'un sat, tin gospodar s apucase sAli facA un beciu in pAmant, pentrif tinut zarzavaturi. Cum sapA omul, numai ce dA de o u5A de fier foarte groasA, incuiatA c'o Meath' cat o oalA de praznic de mare. Curios de-a

.f 1 omul uncle duce acea u5A, dil s'o sparga ori s'o descuie, dar toate silintele-i furs zadarnice. Vazand cA nu poate reu5i de-a intrà pe u5A, face o borta pe alaturea de u5A, intr'un perete de ipiatrA foarte gros, 5i greu tare de stricat. DupA o muncA neobositä, omul reu5e5te a sparge peretele 5i a privl In groapa spre care duceh u5a, dar ce sil vada! Inauntru erh o casá foarte spatioasS, luminatà de patra stalpi ce luminau -ca ziaa, in cari erau o multime de co5arci cu fel de tel de bani. Co bogAtie ne mai pomenitA zAceh sub casa omului nostru. Bolta aceasta erà pAzitä de o umbra ce stAteh In dreptul me-sei, pe care ell a5ezatA o carte deschisA 5i douS 5fe5nice cu lurnânAri aprinse.

Cand omul voih sA se dud incotrovh, umbra se luà dupA el i-i arAth cu man masa. Omul, nefiind prost din fire, si-a inchigift cA in carte trebue sA fie scrise conditiile cu cari s'ar puteh ridicl banii din subteranA. Si a55. 5i erh. Se duce omul dupl 1) &vista critica-Werard I, p. 459.

www.digibuc.ro

15

chrturari iscusiti

i

nici unul n'a putut deslegh ce erh scris, dectit

o moash din Bacau. $i care erà prima conditie? a nimene- sh iu Indrilsneasch a luh vreo monedà din acea uriasà cornoard, caci e vai si amar de el. Cine vrea sh aibh comoara, pe laugh alte conditii de milostenii, trebuià sh descuie llicate dela ush cu larba fierului adusä'n potirul dela biserich. Mu 1th lume a umblat dui-A procletul de iarba fierului, dar pace!

hrba fierului nu s'a gäsit si comoara zace tot acolo unde e" (1). Prin uncle parti Insä mijlocul de a aflà iarba fiarelor se cunoaste (2).

Une ori cei ce-si ingroapd comorile pun legeiminte cari tree peste margenilegiwnil. Astfel unul hothrhste ch acel ce va mânch spurcatul de deasupra comorii, isi va luà comoara In stäpânire (3). Alte ori cornoara este blcisMrnatei sei nu fie grisitei si mata deceit cii moarte de om, duott cum, poate, s'au i adunat acei bani. ,,Ornul Ingenunche laugh groaph i zice : Cum i-am luat, ash sa-i iea de aici cel cei-o ghs1 !

$i atunci, Dracul se apropie de cel ce-si Ingroaph banii aude ce spune (4). Spurcatul, stiind pe ce-i jurath comoara, iesh inaintea comorii ci cere ce are de cerut. ,,Unele comori sunt jurate pe ate un suflet, si nu le poate scoate ph'ith nu-i dà un suflet: ori ii dä o lighioanä, o Oink un cane, un purcel cevh, ori îi dà un orn, dad' cere suflet de orn, când Ii dà peste groapa de unde rea sà scoata cornoam, si zice ca al lui sä fie. Cate until ii darueste din copiii lui, dach cere suflet de orn, mimai ca sh o poate scoate, eh zice ch ,,dach va murI, 1-oiu Ingroph. eu!" Da nu moare totdeauna Al dhruit, ch uneori nebuneste, ori se poceste, de ajunge de chin, ajunge neom. $i numai duph ce-i dä Rdului ce a cerut, numai atunci o poate scoate, i o poate numai noaptea, cà zice ch-i iea norocul" (5). Cel ce saph peste legärnânt comoara i pune stäpanire pe bani, nu are nici un folos de distnsii ; until ca acela, nu numai ch nu (1) $ezdtoaren, I, pp. 286 7. (2) Cf. T. Pamfile, Joatri de copii, Bucure§ti 1906 ; %ezi §i ma i dep rte. (3) $ezdtoarea, I, p. 285. (1) Ibidem, V, p. 107. (5) Madan, Sdrbdtorile,111, p. 253.

www.digibuc.ro

16

va avea nici un spor, dar îi va merge mai räu calnainte : ducruf Dracului se face lup in gospodäria aceluia si mânâncl tot ce aflä primprejur (1).

Prin jud. Suceava se povesteste cl un astfel de orn, neputAnd pune maim pe bani, s'a rugat de umbra vräjitoare, ca sa-1 imprumute cu ceva. Umbra i-a dat, i omul a socotit ca va putekinselà, ne mai ducându-i imprumMul inapoi. N'a trecut insä mult dupl aceasta, i omul s'a Imbolnävit; pe cänd zAcea, i s'a spus in vis sä clued banii luati cu imprumut inapoi, dacl vrea sä se facä sánátos.

i

astfel, urmând, omul s'a insánätosat (2).

(1) Cred. Row. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. (2) $adtoarect, I, p. 287.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL III.

Stima banilor. Prin Stima, Schima, Scima (1) banilor sau comorilor, sau Duhul banilor sau comorilor, se intelege fiinta nevAzutä care are in stäpânire comoara de bani sau de lucruri scumpe, Ingropatä sau intäinititä in pämânt. Aceastà stäpânire o are prin legAmânt dela cel ce-a dat fiintä. comorii.

If. Dupä credintile popular; Stima banilor are mai multe feluri de InfAti§Ari.

Stima comorilor bune sau curate este un om sau o femele cu imbreicamitea albei. Dacä-i bärbat, are barba albd; dacä.-i femeie, are cosifele albe (2).

Dui-A.' alte spuse, $tima comorilor curate ar fi Ingerul sau Cel alb (3), Omul cel alb, cum se nume§te prin unele pärti din Transilvania, §i dupä care, asemenea comori se cunosc: H5i când vezi cl joad comoara, sä-ti fie ochii inteacolo, ca sä nu o pierzi, cä flaceira se Malta' liana de trei ori ; §i clack' te duci sä pui semn, joaca pânä te apropii de ea; §i dacá ti-e dat dela Dumnezeu, §i dacä e comoara bunä §i ai pus semn unde o ai väzut cá joacl, atunci o poti scoate oricând, 64 comoara &Ina o peizeFte ingerul. $i când o vezi cá joacä, el ti se aratá in haine albe, de se zice cA se aratä Omul al alb ; i te chiamá i-ti aratà unde e ; §i dacá nu vrei sá te duci, vine el la tine vi-ti cere un semn §i pune in locul unde e comoara" (4). Alte ori, nehotärindu-se $tima, se zice cl este o umbra, dupá cum am väzut-o in unele din §irele de mai sus, incunjuratà de (1) Madan, Stirba-torile, III, p. 247. Academia Românk Ms. no. 3418, p. 241 : Comorile sunt plzite de niste Porcoaie numite Sta:fii. (2) Cred. Rom. din Vatra Dornei, Bucovina, impart. de d-I Teofil Bizom. (3) Impàrt. de d-1 P. Uglis, Ardeal. (4) Madan, Sdrbeilorile, III, p. 251. T. Pamfile, Mitologie, II.

2.

www.digibuc.ro

18

sfesnice (1). Ea pare a fi insas ceea ce-a ingropat comoara (2), omul care Ii da din comoara, cum ar da din banii sài, tuturor celor ce cer in ziva când se deschide beciul cu bogatiile (3). Smeul, care dupa multe credinti pazeste comoara, vra sa spuna puterea pe care un astfel de pazitor trehue s'o aiba, spre a se impotrivi celor ce-or cautit sä-i nesocoteasca slujba ce-o are. Ca si umbra, el face cu banii incredintati lui, aceea ce voeste. Unui om din Meregyo ii promisesera Smell comori mari, dacà va veni la ei cu un tovaras priincios. Unul rnerse cu femeia sa. Când se apropie de locul destinat, erà omul trudit, si adormi pe poalele femeii sale. Atunci venira Smell, si-i placura femeii atilt de mult, incât ea le facii semn ca sa se apropie i sa taie capul barbatului, pentru ca sa se poata apoi tâlal cu ea. Dar Smeii trezira pe barbat, ii descoperirá cele intamplate si-1 respinsera cu cuvintele, ca sa aduca o fiinta mai priincioasa decttt femeia sa. Omul merse acasa i aduse curând dupa aceea cânele sau. Smeii il atacara acum In agä, dar cinele Il aparà cu curaj; ei îsi implinira apoi promisiunea detera omului comorile" (4). (1) $ezdtoarea,

I, 28).

Ion Creangd, VII, p. 262. C. Radulescu-Codin, Legende, a., pp. 29 30. (3) Cred. Rom. din corn. Vatra Dornei, Bucovina, impdrt. de d-I Teofil Bizont. (4) Marian, Sdrbdtorde, 111, p. 249. (2)

Povebtirea e culeasa de Schmidt din Transilvania. 0 intalnim insd, cuprinsd in alta povestire ì prin judetele de miazanoapte ale Moldovei. Un boier, cautand sa infrângd cerbicia until Wan, care se folosid de sfaturile pdrintelui san batran, ii zise : »Mitni sa vii la poruncd cu un prieten i doi neprieteni. Bine !

duse iar la tatd-satt : Ce sd fac, tatd ! Uite ce mi-a zis boierul ! Mai, du-te cu fenzeia, nuifa i cdnele! Ista se duce. trage un ciomag in motan ! zice boierul. El ii rade un ddrjdn, de, cM ai scilpärd, bietul motan erà tocmai pe surd. Chiamd-I inapoi : Se

Pis, pis !..

Motanul nici nu se eindeste sd vie. Mai, dd si In cane un ceatldu. $terge iute i cânelui un felezdu. Cheamd-I inapoi !

www.digibuc.ro

19

Mai des, dupa acestea, întliiirn .tinza sub felurite infatisari :