Tratat Practic de Raja Yoga

 

  TRATA TRAT AT PRA PRACTI CTIC C DE RAJ RAJA A YOG YOGA A    

VINDECA-TE ŞI REALIZEAZAREALIZEAZA-TE TE PRIN YOGA Studiu introductiv, introductiv, comentarii şi note de:  

   

Dan Mirahorian Cuvant adresat autorului de:

Swami Dhirendra Brahmachari  

fost consilier în probleme de Yoga al d-nei Indhira Gandhi

Cuvantul înainte al referentului  Dr. Dumitru Constantin

COLECŢIA CAMP FUNDAMENT FUNDAMENTAL AL BUCUREŞTI, ROMANIA, 1992 EDITURA AXIS MUNDI

EDITURA ETHOS BUCUREŞTI , 1994 BUCUREŞTI , 2008

2

 

SUMAR

Cuvant înainte (completat înainte (completat in 18 iulie 2008) Cuvant adresat autorului de:Swa Swami mi Dhi Dhirend rendra ra Bra Brahma hmacha chari( ri( fost consilier în probleme de Yoga Yoga al d -nei Indhira Gandhi ) Cuvantul înainte al referentului  Dr Dr.Dumit .Dumitru ru Constantin

1 Introducere ...... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ....... .. Yoga; Aplicaţii. Aplicaţii..... ...... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ..... ...... ...... ...... ...... ...... ... 1.1.Caracterizarea sistemului Yoga; 1.2.Ce este Yoga? Yoga?  ..................................................……………………………………. ..................................................…………………………………….

2 2 4

1.3.De ce să practicăm Yoga? ....... .......... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ....... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ...... 1.4.Aspecte privind practica Yoga Yoga...... ........... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... ............ ................... .............. 1. 4.1.Este   4.1.Este autocontrolul autocont rolul accesibil acces ibil tuturor oamenilor? oame nilor?... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ....... ... 1.4.2.Este autocontrolul util sau inutil; este periculos?  ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ....... ... periculos? ...... 1.4.3.Putem practica Yoga fără îndrumare, independent? .... ...... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ..... ...... ...... ...

8 10 11 11 12

Necesitatea tatea cunoaşterii cunoaş terii de sine s ine şi a sistemului sistem ului Yoga Yoga pentru vindecare vinde care şi realizare realizare   2.  Necesi 2.1.Necesitatea cunoaşterii de sine şi Yoga. ...... ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ..... 13   33 2.2. Cunoaşterea orizontală(mijlocita) şi verticală(nemijlocita) în scrierile sacre ale omenirii omenirii   ......   2.2.1. Caracteristicile Ultimei Realităţi . ...... ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ...... 62 Universului ...... ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ....... ... 65   2.3.Metode de cunoaştere şi de control ale Universului  terestre.. . . . . 65   2.3.1.Sinteza Orient-Occident şi supravieţuirea civilizaţiei terestre ......... .......... .......... .......... .......... .......... ........... .................. ....................... ................ .......... .......... .............. .............. ..... 61   2.3.2.Iluminarea şi ştiinţa..... ştiinţa.........   2.4.  Comparaţie şi prognoză asupra asu pra evoluţiei tehnologice şi a evoluţiei Univer sului;ort sului;ortotehnologi otehnologiile ile şi accesul la puterile supranaturale. supranaturale....... ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ .... . 72   2.4.1.Exemplificare: puterile paranormale (origine,obţinere)  (origine,obţinere)  ....................... ....................... 77 ...... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 81 3.  Yoga în textel textelee revelat revelatee (Shrut (Shruti) i) şi transm transmise ise (Smrt (Smrti) i) .....   3.1. Filiaţia lingvistică şi conceptuală................................................................................ conceptuală ................................................................................ 81 (Smrti)....... ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ........ ...... 82   3.2.  Textele revelate (Shruti) şi transmise (Smrti).   3.2.1.Veda în sens larg; textele transmise (Smrti)  (Smrti) .............................................................. .............................................................. 82   3.2.2.Prezentarea caracteristicilor celor patru Veda Veda  ...... ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ...... .. 83 ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ........ ........ .... 85   3.2.3.Tipuri de texte ce alcătuiesc Veda  Veda  ...... mixte)......... ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ...... .. 87   3.2.4.Texte 3.2.4.Texte mnemotehnice; Sutra (texte mixte).   3.3. Sistemele   Sistemele filosofice (Darshana) şi Yoga ............ .....................…………………… ................. ....…………………… 88 (clasificare,, caracterizar caracterizare). e). ... 88 3.3.1. Sistemele ortodoxe şi heterodoxe (clasificare 3.3.2. Nyaya sau Tarkavidhya arkavidhya  ..................... ..................... . ,......... ,.............. .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... ............. ........ 90   3.3.3. V Vaisheshi aisheshika ka sau sa u Vaişeşi Vaişeşica ca................................................................................. ................................................................................. 99 oga  . ..... ....... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .. 100 3.3.4. Relaţia dintre gandire, limbaj, informaţie şi Yoga 3.3. 5. Samk mkh hya sau Sank nkh hya ya..... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............. ........... ... 105 3. 3.5. ............ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ........ ... 106 3.3.6. Yoga (Raja-Yoga) ....... 3.3.7. Samkhya şi Yoga ........ ............. .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ........... .................. ................. ..... 106 Purva-Mimamsa msa sau Mimamsa Mimamsa... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ........ ........ .... 108 3.3.8. Purva-Mima 3.3.9. Vedanta sau Uttara Uttar a Mimamsa... Mimamsa ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ........ ...... .. 109 3.4.Unitatea sistemelor rea liza zare re de sine s ine in   sisteme lor de gandire, experimentare directă a Ultimei Realităţi ş i reali Orient   Orient ............................................ ..................... .............................................. .............................................. ................................................... ........................................ ............1 112 Yoga; ecoul său în epoca actuală. actuală. . 117   3.5.  Mesajul doctrinei experimentale Yoga; 4. Note ........................ ................................................... ..................................................... ................................................... ......................... . 118 5.Bibliografie selectivă selectivă  ...... ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ...... .. 122

6.Cuprinsul Cuprinsul vol. II intitulat: "Practica Yoga" Yoga" 6. 7. Cuprinsul vol. III intitulat:"Aforismele despre Yoga Yoga (Yoga-Sutra) (Yoga-Sutra) ale lui Patanjali" în traducerea şi comentariul lui Swami Dhirendra Brahmachari şi Dan Mirahorian

 

3

Pentru noutati mentineti legatura cu siturile autorului dedicate AFORISMELOR AFORISME LOR LUI LU I PA PATA TANJALI NJALI MIRAHORIAN:AFORISMELE LUI PATANJALI  YOGA SUTRA SUTRA OF PA PATA TANJALINJALI- THE INNER REVOLUTION REVOLUTION THE MOST IMPORTANT BOOK ON EARTH YOGA SUTRA OF PATANJALI PATANJALI’S PA TANJALI’S YOGA YOG A APHORISMS INNER REVOLUTION-PATANJALI YOGA SUTRA MIRAHORIAN:AFORISMELE LUI PATANJALI PATANJALI PA TANJALI YOGA YOG A SUTRAS, THE WAY TO INNER HEAVEN

http://www.myspace.com/patanjaliyoga http://360.yahoo.com/patan_jali http://patanjaliyoga.spaces.live.com/ http://patanjali1.multiply.com/ http://www.psi-sciences.com http://www.psi-science.com http://patanjali-inner-revolution.blogspot.com http://patanjali1.blogspot.com/ Patanjali-Yoga Sutra on WordPress: http://patanjalisutra.wordpress.com/ Patanjali Yoga Sutras Photos http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ Patanjali Yoga Sutras Groups http://tech.groups.yahoo.com/group/Patanjali_Y http://tech.groups.yahoo.co m/group/Patanjali_Yoga/ oga/ http://tech.groups.yahoo.com/group/Patanjali_Y http://tech.groups.yahoo.com /group/Patanjali_Yoga_Sutras/ oga_Sutras/ http://groups.google.com/group/YOGA-SUTRA

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA Cuvant înainte (completat (completat in 18 iulie 2008)

"Poarta catre templul intelepciunii este cunoasterea propriei noastre ignorante"/"The ignorante"/ "The doorstep to the temple of wisdom is the knowledge of our own ignorance"  Ace astaa llucr  Aceast ucrare are,, dedicată dedi cată căi căiii expus e xpusee ddee P Pata atanja njalili in Afori Af orisme smele le Yoga isi prop propune une sa indepărteze o parte din ignoranta existentă in Romania cu privire la Yoga, care a ajuns sa cale spirituala....O cale spirituala nu se , care transforma nu a avut intr-o si nu metoda are nimic de ainacumula comun cu bani aceasta de pe fie identificata cu un individ contestat contestat, urma unor cursuri de instruire extinse la nesfarsit (prin acordarea de grade si de trepte succesive) si pentru a face prozeliti din randurile celor interesati intr-o cale de acces la plăceri sexuale... M-am intalnit cu cineva care a venit din Anglia si care mi-l lauda pe acest individ. In opinia mea acest individ este un impostor din urmatoarele motive: 1. a difuzat cartea Shiva Samhita ca fiind tradusa de el; drept dovada sunt articolele din "Revista  Y  Yoga" oga" in care acesta semneaza ca autor o traducere realizata de mine in 1976, cu tot cu greselile din aceasta, o traducere care a circulat la xeros, inainte de 1989; (Shiva Samhita a fost publicata in forma corectata in 1993 de Dan Mirahorian si Florin Bratila ); 2. a deturnat si a compromis traditia romaneasca de aprofundare a caii Yoga, Yoga, o cale de care s-au ocupat multi din inaintasii nostrii apreciati pe intreaga planeta : T Tesla, esla, Brancusi, Eminescu, Mircea Eliade, Cosbuc, Sergiu Al-George (Institutul de Studii Orientale ii poarta numele), Teofil Teofil Simenschi,..  (intr-o epoca in care lumea de abia iesita din materialismul dialectic era insetata de un izvor de spiritualitate autentica, iar nu de indocrinarea de azi a copiilor nostri in scoli cu dogmele intolerantei specifice Evului Mediu),

 

4

"Cea mai mare ignoranta este sa respingem ceva despre care nu stim nimic"/"The nimic"/"The greatest ignorance is to reject something you know nothing about"

  In primul rand, in calea expusă expusă de Patanj Patanjali ali nu se vorbeste vorbeste despre trepte si grade succesive, care in final ar conduce la destinatie, adica la eliberare( kaivalya; moksha), ci este vorba despre ramuri( anga), a caror practicare, fiecare in parte, conduce la realizarea starii de transa mistica( samadhi), in care se instaleaza instaleaza starea holografica de functionare (suspe (su spenda ndarea rea dua dualita litatii tii sub subiec iect-ob t-obiec iect). t). Aceast Aceastaa eroare eroare a trad traduce ucerii rii termenu termenului lui sanskr sanskritit anga(ramura, brat) prin trepte sau grade succesive este prezentata in detaliu mai jos. In al doilea rand, calea expusă de Patanjali in Aforismele Yoga Yoga recomanda castitatea (brahmacharya) [YS [YS 2.13 2.13]] si vize vizeaz azaa elib eliber erar are( e(kaivalyam), sal salvar varea( ea(moksha) ia iarr nu placerea(kama), bo boga gatitiaa si faim faima( a(artha) ori ori in inde depl plin inir irea ea in inda dato tori riri rilo lorr de a apar aparaa si a conser con serva va normel normele, e, traditii traditiile, le, legile legile sau sta statutu tutull actual actual al ier ierarhi arhiilor ilor sociosocio-prof profesi esiona onale le dharma).categorii artha (diferitelor Aceste obiective de oameni specifice (caste; varna ( purusha ), care se diferentiau ) erau cunoscut cunoscute prin alimentatie, e odinioara odinioara identificari, si atribuit atribuitee puncte de vedere.[vedeti imaginea marita pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ ]  ]

Cele patru teluri ale vietii(artha), cunoscute  cunoscute in hinduism sub numele de purusharthas sau varga erau: 1.kama(placerea fizica ori emotionala;satisfactia:bhoga;fericirea)  2.artha (prosperitatea materiala;bogatia;avere; materiala;bogatia;avere; faima; statut social) social) era considerat a fi un scop nobil atat timp cat cat respecta regulile yama si niyama din "Codului Vedic de conduita" (vedeti comentariul la: YS 2.31). Conceptul artha , care includea obtinerea faimei (a unei largi recunoasteri), acumularea bogatiilor sau a unei averi, si detinerea unei inalt statut social se afla in pozitia a doua pe scara telurilor vietii  (purusharthas purusharthas;; varna) deasupra kama( cautarii placerii fizice ori emotionale), dar mai prejos de dharma (dreptatea;datoria, legea; traditia) si de moksha (salvarea;eliberarea); 3.dharma (datoria;conduita dreapta; dreptatea;legea;traditia;vedeti YS 4.29) si  4.moksha (salvarea;eliberarea; reintoarcerea la sine;in centru) [vedeti si: YS 2.13];  Vedeti in imaginea de mai sus ponderea celor trei tendinte (gunas) ale Naturii(prakriti) si corespondenta cu :  -Cele patru teluri (varga;  (varga; purusharthas) ale vietii/ Four  Aims of Being -Cele patru stadii ale vietii omului (ashrama) /The /The four stages of Life -Cele patru caste(varnas)/ The four Castes -Cele patru ere (yuga) ale universului in Hinduism/The Hinduism/The four Ages (yuga) of of Hindu world world

 

5

Brahmacharya (celibatul; castitatea; abtinerea de la relatii sexuale) este o practica in care

viata unei persoane este dedicata cautarii realizarii starii de Indumnezeire sau a identitatii cu Brahman(Sinele universal). uni versal). T Termenul ermenul brahmacharya se refera si la o viata traita sa-l exprime pe Dumnezeu ( Brahman) prin actiunile si faptele sale. Universul Holografic a devenit Constient de Sine Insusi  prin fiecare fiinta umana

Ceea ce omul actual a uitat este ca prin fiecare fiinta umana se manifesta universul holografic, care a devenit constient de sine insusi. Termenul holografic pe care o sa-l intalnim in randurile de mai jos este este un termen recent, care in insa sa desemneaza desemneaza ceea ce poetii si si misticii descoperisera de mult: " in fiecare parte regasim intregul" sau cum spunea William Blake: "a  " to see a world in a grain of sand " ). vedea intregul univers in fiecare fir de nisip" (( " Holographic Universe Recomand cititorilor mei) cartea lui Michael Talbot intitulata "Universul Holografic" ( The

Alte civilizatii din univers trimit iubirea neconditionata catre planeta pe care locuiesc Cu o fiinta vie si constienta(T cons tienta(Terra) erra) putem comunica Ceea ce numim materie si energie in universul manifestat apartine unei holograme(vedeti capitolul referitor la : Samkhya-karika). In univers nu exista materie amorfa (vedeti cartea lui Dumitru Constantin Ducan ” Inteligenta Materiei”). Conceptia ca Terra Terra este o entitate energetica si ideea ca este chiar o fiinta constienta se intalneste in multe locuri din lume. Fie ca ne referim la cei ce urmeaza calea taoista ori buddhista, fie ca vorbim despre triburi mici si indepartate din muntii Anzi, vom descoperi ca oamenii au exprimat constant relatiile cu planeta pe ccare are locuim(T locuim(Terra), erra), ca pe acelea pe care le avem cu o fiinta constienta. Aceste relatii cu T Terra erra includ mereu trasee energetice(liniile dragonului;ley si atitudini iubirecare si deare respect fata planeta, asa vazuta fie ca o mama sau ccaa unlines) protector, fie cadecineva nevoie dede vindecare, asa cum au nevoie propriile noastre corpuri. Asemanarile intre aceste sisteme de credinte sunt foarte socante, atunci cand sunt intalnite la oameni care niciodata nu au vorbit unii cu ceilalti si care nu au stiut de existenta celorlalti. Fie ca luam in considerare faptul ca Pamantul insusi poate fi considerat o fiinta, fie ca il vedem simplu ca pe un sistem complex de organisme interdependente, nu putem nega ca este viu. Este important sa ne reamintim ca noi oamenii avem impresia ca planteta este sub puterea noastra si uitam s-o tratam cu respect si cu atentie.Uneori energiile planetei pot avea efecte puternice, si nu intotdeauna pozitive. Este necesar sa ne aplecam si sa intelegem cum vad diferite culturi aceste energii, care ar putea sa ne ajute in drumul nostru catre supravietuire.  Astazi  Ast azi oameni oam eniii incep i ncep sa ajunga aju nga la acel aceleasi easi concluzi conc luziii ppririvind vind matri mat ricea cea energii ener giilor lor planet pla netare are,, dar nu au inteles ca au de a face cu o fiinta vie, constienta, asa cum au aflat civilizatiile avansate din univers. Michael Wolf in trilogia sa ” Catchers of Heaven” afirma ca „alte civilizatii trimit iubirea neconditionata catre planeta pe care locuiesc”. Michael Wolf relateaza ca a asistat la o comunicare cu planeta noastra realizata de EBE(vedeti: „Comentariu la Misterul Ummo”) si ca „aceasta a raspu raspuns ns construindu-le case din siliciu pur”. Concepts of Earth energy, especially surrounding the idea of the Earth as a Consciousness Entity,, are found Entity found all over the world. world.  From small, remote tribes, in the Andes mountains, to the followers of taoism and buddhism, humans have constantly expressed relationships with the Earth. They include patterns of energy and respect for the planet as a mother, protector, or, alternately, alternately, as something that needs healing... as our own bodies do. do.   Some of the similarities between these systems of belief are so striking; that people, who never spoke to one another, who never knew of each others' existence, could reach the same conclusions, about planetary energies.  energies.   Whether we consider the Earth itself as a being, or simply see it as a complex system of interwoven organisms, there is no denying, that it is alive. It is important to remember, that we, in many cases, have power over the planet, and we must take caution to treat it with respect, as well as caution. Sometimes, its energies can have powerful, and not always positive effects, but understanding, how different cultures view these energies can help guide us in our own paths.

 

6

Civilizatia Tairona- tribul Kogi din Columbia despre sufletul planetei Terra Reprezentantii civilizatiei Kogi au avertizat omenirea ca : "T "Terraerra- este o lume care a fost pe

punctul de a fi distrusa din cauza lipsei noastre de iubire si de constienta (utilizarea gresita a constientei)".

Kogi, ultimii reprezentanti ai civilizatiei T Tairona airona din America de Sud (sunt urmasii urm asii unei acestei civilizatii care nu a putut fi niciodata cucerita si colonizata de invazia spaniola, fiindca s-au retras in munti, la peste 5000 metri inaltime). Kogi este azi un trib in care toti membri comunica telepatic  si care au capacitatea de a vizita in "corpul de lumina" (prin detasarea de corpul fizic) intreaga planeta. Daca nu stiti ca asa ceva este posibil, vedeti CCM (Centrului Mobil de Constiinta) sau manualul si programul antrenamentul pt.-Remote realizarea de instruire in RV RV-Remote Viewing creat de Ingo Swann, care a permis serviciilor de informatii ale armatei SUA , atat identificarea centrelor de comanda si a silozurilor cu rachete cu incarcatura nucleara din fosta URSS, cat si oprirea calculatoarelor si ceasurilor atomice din incinte ecranate si bine protejate (acest program a fost popularizat in carti si in emisiuni ale posturilor National Geographic si Discovery). Kogi nu ne percep pe noi ca "adormiti", asa cum afirma multi dintre reprezentantii traditiilor hinduse si orientale. Kogi ne vad ca fiind "morti". In calatoriile lor pe Pamant au mai intalnit fiinte umane "vii", un trib Maya din Guatemala (ale caror traditii le-a descris Carlos Castaneda in cartile sale). Pentru Kogi fiintele umane actuale care ocupa T Terra erra nu au suficienta constienta si energie a fortei de viata, ca sa poata sa fie clasificate de ei drept fiinte reale. "Voi nu sunteti vii, ci doar niste umbre ale energiei fiintelor care ati putea sa fiti". Dar cum profetia Kogi Kogi nu s-a implinit prin disparitia civilizatiei actuale la ec eclipsa lipsa de Soare din 11 11 August din 1999, acestia au inceput sa caute sa afle ce s-a petrecut. Si au descoperit ca unii dintre "morti" s-au trezit, au inviat si au creat un nou vis(o noua plasa holografica: matrix) cu ooforta suficienta caunde sa salveze lumea, cum o ocunoastem noi. In termenii nostrii au creat "lume paralela", viata sa poataasa continua, lume "in care mortii sa poata invia". Chiar daca in Apocalipsa lui Ioan se vorbeste despre "invierea mortilor", niciodata nu mi-am imaginat ca expresia "invierea mortilor" facea referire la cei pe care noi ii consideram "vii".

Tairona civilization-The Kogi Tribe and the t he Earth's Soul

Kogi:"Terra is world that was about to be destroyed due to our lack of Love and Kogi:"Terra an d Awareness Awareness (by the misuse of consciousness)". Tairona civilization-The Kogi Tribe in Columbia, are the only tribe the t he Spanish have not conquered.These Indians, known as the Tairona, Tairona, had reached by b y the early sixteenth century a high level of cultural development, making them amongst the most advanced of all the aboriginal groups of the Kingdom of New Grenada, what is today Columbia. In 1498, the Spaniards arrived in Northern Colombia enslaving the native Indians. The Kogi fled to the mountaintop, where they have managed to remain an isolated tribe ever since, in their remote mountain home.The Kogi are aware of a great change, that is coming now, to planet Earth. The Kogi indigenous people are direct descendants descendants of the Tairona civilization that live today in the highest coastal mountain range in the world(5000 meters), in the area of the Sierra Nevada de Santa Marta in Magdalena and La Guajira Departments of Colombia, South America.  America. Knowledge sources about the precolombian pr ecolombian Tairona Tairona civilization are limited to archaeological findings and a few written references from the Spanish colonial era. A major city of the Tairona Tairona and archaeological site is today known kno wn as Ciudad Perdida (Spanish for "Lost City"), Cit y"), it was discovered by treasure hunters in 1975. The Tairona Tairona are known to to have built terraced platforms, house foundations, stairs, sewers, tombs, and bridges from stone. Use of pottery for utilitarian and ornamental and ceremonial purposes was also highly developed. Kogi have no language and " spoke" only telepathically to each other. In truth, they made little sounds, but these sounds are not logically arranged into any pattern, such as an alphabet. They were just sounds, but these sounds,came from the heart not the mind and create images inside your head, and you could "see" what the other person was communicating. Kogi are able to "travel" out of body clearly  and knew everything that was happening around the world, though they had never physically left their homeland. They had even with outside world, except to a very religions fortunate few. The never Kogi do nottried see to uscommunicate as "sleeping" as the many of the Hindu and Oriental perceive us. The Kogi see us as "dead". We are not alive, but only shadows of the energy

 

7

we could be. We do not have enough life force energy and consciousness,to be classified by them as real people. And the Kogi believed with the use of their psychic abilities, they could see the future clearly. And what they saw was similar to what many other tribes around the world saw, a world that was about to be destroyed by the misuse of consciousness. So sometime ago they traveled over the whole world, in their light bodies searching for anyone who is alive. And in the whole world, they could only find one other tribe who were Mayan that lived far in the jungles of Guatemala. They were so happy to find someone else,who was alive. But the Kogi belief, their prophesy, was that with the coming of the Eclipse, on August 11th, of 1999, all the world would stop and only the Kogi and this one other Mayan tribe would survive to inhabit the Earth. This is why they were so happy to find someone else, other than themselves, who understood.  understood.   Then when the eclipse, slowly revealed its face, on the 11th of August, it became apparent to the life. Something Kogi that that something they could had not happened, understand, sincefor thethe time "great theychange" had searched had happened, the worldand for we, the "dead" ones were still here. We should have dissolved back into the Dream. Not that they wanted us to, that was not their nature. It simply should have happened. So the Kogi set out to find out why the "dead ones" were still on Earth , and as they searched the living vibrating records of this Reality, they found exactly where and why it had happened. Some of the "dead ones", had become alive , and had created a dream, with enough life force to "save "save the world" as we we know it. In our terms, some of us had created a "parallel world", where life could continue to grow, a world where the "dead" could become alive. The Kogi were so specific to locate exactly who these people were that were creating this change, that had altered the world's destiny.The Kogi saw these people with living bodies of light around them. People who had activated their "Light Bodies" or in the ancient terms, their "Mer-Ka-Ba". Alt "Mer-Ka-Ba".  Altee deta d etalii lii despre des pre civi civiliz lizati atiaa K Kogi ogi le gasiti gas iti pe situri sit urile le dedica ded icate te "Cunoasterii ascunse", realizate de Dan Mirahorian

MIRAHORIAN: HIDDEN KNOWLEDGE/CUNOASTE KNOWLEDGE/CUNOASTEREA REA ASCUNSA http://www.myspace.com/hiddenknowledge1 http://360.yahoo.com/cunoastereascunsa http://mirahorian.spaces.live.com/ http://hiddenknowledge.multiply.com http://mirahorian-hiddenknowledge.blogspot.com/ http://hiddenknowledge1.blogspot.com/ http://www.flickr.com/photos/shama http://www.flickr .com/photos/shamanictrance/ nictrance/ http://hiddenknowledge.wayn.com/ http://guidedawakening.weblog.ro/

 

8

Pestera lui Platon si trezirea

Revelarea naturii ascunse a fiintei umane, ca veriga in trezirea constiintei universului, reprezinta o cunoastere care a fost ascunsa rasei umane de-a lungul intregii sale istorii. Iisus a vorbit despre acest lucru. asa cum veti vedea in continuare. Cartea lui Patanjali este dedicata trecerii de la "a privi" la "a vedea", vedea", de la "a avea" la " a fi f i", adica eliberarii din lumea secunda a umbrelor proiectate pe ecranul mental(amintiti-va metafora lui Socrate, cunoscuta sub numele de : " Pestera intunecoasa a lui Platon ", in care oamenii captivi sunt inlantuiti sa priveasca doar la umbrele proiectate pe un perete, apatinand unor obiecte luminate de o flacara, in timp ce deasupra, pestera este permanent deschisa catre marea sala luminoasa a constiintei ). IMAGINEA MARITA SE AFLA PE TRANCE GATE: http://www.flickr.com/photos/mystictrance/

"Aforismele lui Patanjali reprezinta cea mai insemnata carte de pe Terra" (Nicolae Tesla) dedicata trezirii, autocunoasterii universului universului manifestat in noi, la descoperirea adevaratei noastre identitati si la activarea puterilor noastre divine, care vor permite omului sa salveze planeta si actuala civilizatie de la auto-anihilare. Mahavakyas(lit.:"marile cuvinte") din Upanishade ori cele patru "Mari Enunturi", reprezinta textele de baza ale Vedanta, in care se afirma succint starea holografica manifestata in acest univers (Paramarthika Tattva ), adica unitatea dintre Atman (Sinele Individual) si

 

9

Brahman(Sinele Universal). Fiecare din cele patru afirmatii( mahavakyas) este asociata cu

una din cele patru Veda, iar in mistica vedantica se afirma chiar ca esenta unei intregi Veda este condensata intr-o singura propozitie: care are puterea de a indica unitatea unitatea ultima a Sinelui Individual ( Atman) cu Sinele Universal(Dumnezeu, Brahman) Mahavakyas("Marile Enunturi") sunt:

Prajnanam Brahma -"Pura Constienta inseamna Indumnezeire";"Pure consciousness is

God" "Consciousness is Brahman/ " (Aitareya Upanishad 3.3 apartinand Rig Veda)

http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ ]  ] [vedeti imaginea marita se afla pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/

Ayam Atma Atma Brahma - "Sinele individual(Atman) este identic cu Sinele universului

(Brahman)";"This Self (Atman) is Brahman/ (Mandukya Up. 1.2 apartinand Atharva Veda) Tat Tvam Asmi  - "Acela Tu esti";"Thou art That"(Chandogya Upanishad 6.8.7 apartinand Sama Veda) Aham Brahman asmi - "Eu sunt Brahman(Dumnezeu)";"I am Brahman" (Brihadaranyaka Upanishad 1.4.10 apartinand Yajur Veda); Veda); Iisus a spus acelasi lucru :" Eu si Tatal meu una suntem"(Ioan 10:23,10:30);Jesus said the same thing: "I am One with God the Father " " I and My Father are One "(John 10:23;10:30) "Adevarata cunoastere cunoastere inseamna sa aflam cat de extinsa este ignoranta noastra"/ ignorance." [Confucius  [Confucius (551-479 i.e.n.)] "Real knowledge is to know the extent of one's ignorance."

Unii dintre semenii nostri si-au schimbat opinia deformata despre Yoga, Yoga, doar atunci cand au descoperit ca acel om pe pe care-l apreciau doar ca proz pr ozat ator or [ Mircea Eliade ( 1907-1986)] a fost si un savant si un om de cultura, care si-a dat dat doctoratul în filozofie cu o dizertaţie despre [Yoga-Eseu asupra originilor misticii indiene; Yoga: Essai sur les origines de la  Yoga Sutra Su tra [Yoga-Eseu mystique indienne (1936), apărută simultan în limbile franceză şi romană] si a dedicat "Aforismelor Yoga" Yoga" ale lui Patanjali Patanjali cinci carti celebre [ dintre care un titlu explicit:  Mircea Eliade , "Patanjali si Yoga" Yoga" / "Patanjali et le Yoga", Ed. Seuil, 1962, 191p.] si o nuvelă   Secretul doctorului Honigberger " (The Secret of Dr. Honigberger) [prima editie fantastică: 1940, ediţie" curentă Humanitas, 2003]...

 

10

"Reteta pentru o ignoranta perpetua este: sa fim f im satisfacuti de opiniile noastre si multumiti cu ceea ce cunoastem"/"The cunoastem"/"The recipe for perpetual ignorance is: Be satisfied with your opinions and content with w ith your knowledge. " 

[Elbert Hubbard (1856-1915)]

Ignoranta ne poate costa imens intr-o i ntr-o epoca in care se pune problema supravietuirii prezentei civilizatii terestre. "Daca credeti ca educatia este costisitoare, incercati ignoranta"/"If ignoranta"/"If you think education is expensive, try ignorance " Derek Bok (1930-1990). "A fi ignorant nu este o rusine asa de mare, ca aceea de a nu dori sa inveti"/"Being ignorant is not so much a shame, as being unwilling to learn." [Benjamin Franklin (1706-1790)]

De cea mai mare ignoranta si intoleranta dau dovada fundamentalistii inregimentati religios, care au ajuns sa puna la gramada printre pacatele capitale in carti, in manuale de religie si pe siturile lor (yoga, taoismul, buddhismul, acupunctura, qigong, reiki si artele martiale orientale). Adica este pus la stalpul infamiei tot ce le ameninta bunastarea ("pierderea ("pierderea turmei buna de muls") si hegemonia. Si acest lucru se petrece intr-o tara din a carei memorie a fost stearsa traditia noastra autentica de deschizatori de drumuri in integrarea dintre Orient si Occident, prin indoctrinare materialista din anii de de dictatura, iar acum de de catre un alt "ism" cu miros de Ev Mediu si de Inchizitie. Cine are interesul sa scoata adevarul din manuale ?

Trebuie să spunem adevărul ca romanii au fost deschizatori de drumuri in directia reevaluarii traditiilor spirituale ale omenirii si a realizarii puntii dintre cultura materialista, extravertita din Occident si cea introvertita di dinn Orient. Trebuie spune spunem ca Romania taraîncare l-a dat umanitatii pe Eminescu mesaj nusapoate fi m peadevarul deplin inteles daca nueste esteo citit perspectiva culturii sale filozofice: (al carui hinduismul, buddhismul, Schopenhauer) , pe George Cosbuc(1866 - 1918)(autorul primei traduceri a "Divinei Comedii" a lui Dante Alighieri in Romania, a fost interesat de lb.sanskrita si a tradus texte ca Rig Veda, Mahabharata, Ramayana ), pe Constantin Brancusi( 1876-1957) (care studia Aforismele Yoga ale lui Patanjali si Yoga Tibetana pe vremea cand era discipol al lui Auguste Rodin si coleg cu Henri Coanda) Coanda) Teofil Simenschi(1892-1968)(cu (1892-1968)(cunoscut noscut ca autor al "Dictionarului Inţelepciunii Inţelepciunii", ", este cel ce a tradus "Pancha tantra-Cele cinci carti ale intelepciunii", o carte pt instruirea fiilor regilor, scrisa in sec II i.e.n. de inteleptul Vishnu Sarma), pe Sergiu Al-George(1922-1981) (a tradus din limba sanskrita Bhagavad Gita, Samkhya-Karika, Tarka-Samgraha; a scris articole precum: "Le mythe m ythe de l'Atman et la genese de l'Absolu(Brahman) dans la pensée indienne ", Revue des Études Indo-Européennes, IV, 1-2, p. et leghata sacrifice prana", Mitteilungen 227-246. "Indriya desl'Inde Instituts fur asiatiques, Orientforschung, V, nr. 3, p.1957; 346-397; "Purna et le des symbolisme du vase dans ", Arts IV, nr. 4, pp. 243-254) pe Mircea Eliade(1907–1986)(a scris "Patanjali si Yoga"; Yoga"; intreaga sa opera poate fi vazuta pe situl de iki/Bibliography_of_Mircea_Eliade ea_Eliade)... )... mai jos :http://en.wikipedia.org/w :http://en.wikipedia.org/wiki/Bibliography_of_Mirc Cine are interesul sa ne ignoram traditiile, daca nu o religie din import, comandata din acelasi loc de unde ne-a venit si materialismul, si instaurata la comanda in toate tarile fostului lagar, dupa caderea comunismului . Albert Einstein (1879-1955) sesiza ca : "Cei ce marsaluiesc inregimentati pe muzica (militara sau religioasa) si-au castigat deja dispretul meu. Au primit un mare creier din greseala, fiindca maduva spinarii le-ar fi fost cu siguranta de ajuns"/"He ajuns"/"He who joyfully marches to music in rank and file has already earned my contempt. He has been given gi ven a large brain by mistake, since for him the spinal cord would surely suffice."

11

 

Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832) spunea ca: "Nu exista nimic mai inspaimantator decat ignoranta in actiune/" actiune/" There is nothing more frightful than ignorance in action." Doar din cauza ca recunosc "ca nu stiu nimic pot sa fiu deschis la o de descoperie scoperie epoc epocala", ala", spunea Tesla Socrate a fost numit de catre Oracolul din Delphi cel mai intelept dintre oameni tocmai fiindca f iindca era singurul om care-si recunostea ignoranta prin celebra fraza: " ştiu ca nu ştiu nimic ".( Pythia a reconfirmat lui Cherephron că "nimeni nu este mai înţelept decat Socrate")  "Poarta catre templul intelepciunii este cunoasterea propriei noastre ignorante"/ ignorante"/"The "The doorstep to the temple of wisdom is a knowledge of our own ignorance." [Benjamin Franklin (1706-179 (1706-1790)] 0)]

 

"Frica izvoreste intotdeauna din ignoranta i gnoranta" /  /"Fear always springs from ignorance" [Ralph Waldo Emerson (1803-1882)] ( 1803-1882)]

Avidya (termen sanskrit;in pali: avijja ; tibetana: ma rig pa; japoneza: mumyō), desemneaza ignoranta, sau orbirea. In buddhism si in Yoga Yoga Sutra(YS 2.4), avidya este izvorul tuturor celorlalte suferinte ( dukkha). Patanjali afirma in YS 2.4(cartea a doua; sutra 4 ):"Avidya (orbirea, ignoranta) este cauza sau campul in care incoltesc (kshetram)[solul in care care germineaza] toate celelalte [cauze ale suferintelor  (kleshas; izvoare de  perturbatii  pertu rbatii;; proiectiil proiectiilee mentalementale-vrittis)], fie ca ele sunt prasupta (adormite, inactive, latente; nemanifestate), tanu(slabe, atenuate), vichinna (fluctuante, discontinue) ori udaranam  (active, manifestate, in curs de desfasurare), E:  E: Avidya (blindness; not seeing things as they are;the knowledge mediated by vrittis; ignorance) is kshetram [the cause or the field where germinate] the other [ kleshas (causes of suffering; afflictions; sources of vrittis)], whether prasupta( dormant), udaranam (activated), tanu (weakened, feeble, attenuated) or vichinna (intermitent, discontinuous; intercepted); F: Avidya (l'aveuglement; la connaissance indirecte des choses derivee des signaux sensoriels-vrittis -des cinq sens et de la pense; l'ignorance de la realite ) est kshetram (la source; la terre nourricière; champ de l'accroissement) des autres kleshas (colorations;causes de souffrance; causes de malheur; afflictions; les sources des perturbations-vrittis)] qu'elles soient à l'état de sommeil ( prasupta) , atténuées (tanu), interrompues (vichinna) ou actives (udaranam ). ).   S: Avidya [conocimiento indirecto o falso se transmite mediante el flujo de fluctuaciones(vrittis) de la vida psicomental -la construccion mental esta basada sobre il velo di vibraciones, movimientos(vrittis); la ignorancia esencial] es kshetram (el campo donde germinan) para las otras [kleshas (las causas del dolor, los obstáculos al conocimiento, las cinco manchas; los demás)], estén prasupta (en el estado latente, en reposo), tanu (atenuadas, reducido ,atenuados), vichinna (interrumpidas, disperso, subyugados) o udaranam (activos ,en plena actividad, expandido).

? Unde se afla "Imparatia Cerurilor ""? Descopera puterea dinlauntrul tau

Spiritualitatea autentica plaseaza "Imparatia Cerurilor " holografic, peste tot, in fiecare fiinta vie ca "scanteie divina". Spiritualitatea falsa plaseaza"Imparatia Cerurilor " in afara fiintei umane intr-un intr-un Cer aflat in exterior  dintr-un motiv simplu: pentru pentru ca unii dintre semenii nostrii nostrii sa se erijeze in mediatori, in mijlocitori, pt .a exista ca institutie, care colonizeaza constiintele si le subjuga.  "Imparatia lui Dumnezeu este inlauntrul vostru" (Luca 17:20-25) Iisus a afirmat ca:"Imparatia lui Dumnezeu nu vine in asa fel ca sa izbească privirile. Nu se poate

zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Caci iata că Imparatia lui Dumnezeu este inlauntrul vostru" (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)]. Isaac din Siria stia acelasi lucru: "Incearca sa intri in tezaurul tau si vei gasi tezaurul Cerului; Celui ce se cunoaste pe sine toate lucrurile ii sunt date. Fiindca a te cunoaste pe tine insuti reprezinta implinirea tuturor lucrurilor". Lao Tzu(cap.33) spune:"Cel ce cunoaste lumea din afara are cunoastere; Cel ce se cunoaste pe sine este Iluminat" "Fără să treci pragul usii, se poate cunoaste intreg universul; Fără să privesti pe fereastră, se poate vedea Calea Cerului [poti descoperi principiile ce guvernează toate lucrurile](Lao Tzu: cap 47)

12

 

Deschide propria ta camera a tezaurului

Zen Koan Case 28 of Shaseki-shu("Collection of Stone and Sand";"Recueil Sand";"Recueil du sable et de la pierre") written late in the thirteenth century by the Japanese zen teacher Muju (the "non-dweller", also known as: "Ichien" or "Dokyo")(1226-1312).  

Daiju l-a vizitat pe maestrul zen Baso in China. Baso l-a intrebat: "Ce cauti tu?" "Iluminarea " a raspuns Daiju. "Tu ai propria ta camera a tezaurului. De ce cauti in afara?", l-a intrebat Baso. Daiju s-a interesat: "Dar unde este camera tezaurului?" Baso a raspuns: "Ceea ce cauti este chiar camera tezaurului[ce se afla inlauntrul tau]." Daiju s-a luminat! De atunci a inceput sa-si indemne prietenii: "Deschideti-va propria camera a tezaurului si folositi-va de acele comori." "Inlatura ecranul!"

Cand ecranul(storul) este ridicat marele cer se deschide" Case 26 of Wu-men-kuan[pinyin: Wu-men-kuan[pinyin: Wumenguan;jap.:Mumon Wumenguan;jap.:Mumonkan kan ("The Gateless Gate";"La barriere sans porte")] (1229) of Wu-men Hui-k’ai(pinyin: Wumen Huikai; jap.:Mumon Ekai)(1 Ekai)(1183-1260), 183-1260), [Rinzai(in pinyin:Linji) lineage]; "Stinge candela!"

Daca vrei sa inlaturi lumea proiectiilor sau a umbrelor stinge lumina proiectorului Case 28 of Wu-men-kuan[pinyin: Wu-men-kuan[pinyin: Wumenguan;jap.:Mumon Wumenguan;jap.:Mumonkan kan ("The Gateless Gate";"La barriere sans porte")] (1229) of Wu-men Hui-k’ai(pinyin: Wumen Huikai; jap.:Mumon Ekai)(1 Ekai)(1183-1260), 183-1260), [Rinzai(in pinyin:Linji) lineage]; Fara Ecran, nu exista nici realitatea secunda(proiectia secunda(proiectia umbrelor)

Case 29. Shaseki-shu (Collection of Stone and Sand)[translated into English as "Sand and Pebbles";"Recueil Pebbles";"R ecueil du sable et de la pierre"] written late in the thirteenth century by the Japanese zen teacher Muju(the "non-dweller", also known as: "Ichien" or "Dokyo")(1226 "Dokyo")(1226-1312) -1312) Fara apa din bol , nu exista nici reflectia Lunii

Pe vremea cand calugarita Chiyono studia Zen sub indrumarea lui Bukko din Engaku,multa vreme ea nu a fost in stare sa ajunga la fructele meditatiei. In final intr-o noapte luminata de Luna, ducea apa intr-un vas prins in bambus. Atunci cand cosul de bambus s-a rupt, fundul vasului a cazut(apa s-a varsat) si in acea clipa Chiyono s-a eliberat! Pentru comemorarea acestui eveniment ea a scris urmatorul poem:

13

 

In acest mod si fiindca am incercat sa salvez vechiul vas Fiindca s-au slabit benzile de bambus si erau pe cale sa se rupa r upa Fundul vasului a cazut. Nu mai era apa in vas! Nu mai era nici Luna in apa!

Mark Whitwell isi incepe discursul astfel :

http://360.yahoo.com/patan_jali)) (vedeti: http://360.yahoo.com/patan_jali

"Ni s-a implantat ideea sa mergem ..sa cautam in alta parte..ca si cum ceva este absent

Noi nu incercam sa ajungem nicaieri ca si cum ceva ar fi absent Nu incercam sa ajungem la Dumnezeu.. ca si cum Dumnezeu ar fi absent aici  Asta ne face nefericiti nefericiti.... asta face omenirea omenirea sa fie nefer nefericita icita.... si permi permite te unor unoraa sa zboa zboare re cu avioanele Este o mare in cladiri.. negare a minunii conditiei noastre naturale Sa cautam in alta parte.. ca si cum adevarul s-ar afla in alta parte Acesta este un implant socio-cultural… ca un software gresit sau un virus ce a distrus programul si comanda in mod mecanic, ca evidenta sa fie stearsa ca irelevanta...

Cautam adevarul ca si cum el ar fi absent ..desi el exista in respiratie..in r espiratie..in bataile inimii.. Obiceiul de a cauta in afara este implantul socio-cultural din noi …adevarul nu trebuie gasit si nici cautat fiindca se afla in mine ...se afla in fiecare fiinta..in tine.. Yoga e participarea la minunea care deja e data …nu trebuie sa mergem nicaieri ..Vedanta afirma ca doar " Dumnezeu exista pretutindeni" " doar Dumnezeu exista"

Traditia brahmanica Vedanta, Vedanta, incepand cu Shankara din secolul al VIII-lea avea drept principiu fundamental: " "Dumnezeu este singurul lucru real; Orice altceva este iluzie(maya)"  Textele extele ant antice ice ale tra tradit ditiei iei shiva shivaite ite din Kas Kashmi hmirr sustin sustin ca "exista o vasta inter-conexiune si

interdependenta intre toate manifestarile.." interdependenta " A te preda preda oobisn bisnuitulu uituluii ins inseamna eamna a te preda preda lui Du Dumnez mnezeu, eu, fiindc fiindcaa acestea acestea doua doua nu sunt diferite" diferite"

 Adev  Adevarul arul nu nTuu tre trebuie buie cautat cauta t in afara afaraExact … nuasa cauta in afara afesti. ara mi minun nunea ea ca re este este Viata. Vsunt iata. Tu esti dejain tine. adevarul. esti deja divinitate. cum Cerul si care Pamantul deja unite  Adevarul  Adev arul e deja in mine.. mine.. si si in tine ....renunta la tiparul tiparul de a cauta in afara c ceeea eeea ce ai deja in

 

14

tine.Yoga nu e cautarea unui Divin, ca si cum ar fi absent. Yoga este doar o participare la miracolul

vietii, asa cum este ea... deja daruita...  Adevarul  Adev arul nu e ceva care trebuie trebuie gasit. gasit. Ad Adevar evarul ul este deja prezent prezent in tine, ch chiar iar aici, chi chiar ar acum, ca viata si constienta care au inflorit in tine. Ce avem de facut e doar sa intram in starea in care sa vedem acest lucru..

Pierre Teilhard de Chardin spunea:

"Noi nu suntem fiinte umane care au o experienta spirituala Suntem fiinte spirituale care au o experienta umana(in trup material)"

 Adica nu suntem  Adica suntem paharul(v paharul(vasul asul mate material), rial), ci apa apa nemurito nemuritoare are a vietii vietii aflata aflata in el Din aceasta cauza vine constatarea de mai jos: "Imbatranirea este ca si cum am fi progresiv pedepsiti pt. o crima pe care nu am comis-o"

Ce nu am facut ?

Nu am racordat corpul material la sursa...la izvorul vietii...nu am realizat in inima noastra graalul, trezirea iubirii, starea holografica de existenta... In Yoga Yoga corpul fizic sau grosier este considerat unul dintre vehicule (un vas sau o haină pe care Sinele Sinele o îmbracă), iar acest vehicul trebuie antrenat pentru a deveni transparent la mişcările sufletului Divin şi opac sau invulnerabil la perturbaţiile şi agresiunile agresiunile lumii materiale, fenomenale, în care în prezent suntem captivi. Corpul şi materia reprezintă o minte în formă sau o minte îngheţată, solidificată, care trebuie prin antrenament să redevină fluidă (să-şi piardă inerţia şi ataşă ataşările rile proprii actualei stări de decădere a omului) pentru a se reface contactul cu Divinitatea.  Asemănător, mintea reprezintă un alt vehicul, adică este la randul ei o solidificare solidif icare a Marii M arii Minţi a Universului, cu care trebuie reacordată pentru a realiza perceptia luminii necreate ori  înrădăcinarea fiinţei fii nţei umane Bu în Izvorul Vieţii, în Inteligenţa C Cosmi osmică căică (înîn"Ling "LiSpirit). ngirit). Shu" S hu" cap. VIII VII I este e ste denumită  "înrădăcinarea ădăcinarea în Shen", adică ad Sp Shen "înr "Fiecare fiinta umana este o intrupare in care se manifesta universul holografic care a

 

15

devenit constient de sine insusi"

"V "Voi(fiintele oi(fiintele umane) sunteti lumina lumii(universului)" (Matei 5.14)

Ce este lumina lumii? In viziunea biblica, Lumina necreata, fara de care nu exista viata, a aparut inainte de Soare. Iisus se refera la Lumina Interioara: "Iisus a raspuns: Nu sunt oare douasprezece ceasuri intr-o zi? Daca umbla cineva ziua, nu se impiedica, pentru ca el vede lumina acestei lumi; Iar daca umbla cineva noaptea se impiedica, pentru ca lumina nu este in el. (Ioan 11.9-10).

Ce trebuie sa stim ?  Fiintele umane de pe Terra apartin unei civilizatii extraterestre superavansate de grad IV creatoare de universuri

Ca toate fiintele umane de pe T Terra erra apartin unei civilizatii extraterestre superavansate de grad IV creatoare de universuri, care pot face miracole la fel ca Iisus si alti maestrii spirituali, daca-si readuc aminte adevarata lor identitate, daca se vindeca de amnezie. "All human beings are both immortal and omnipotent as a forth level race, possessing the ability of instantaneous matter-energy transformation and teleportation, as well as the ability of time travel. But human beings have forgotten who they really are. They have even forgotten how to remember their true identity" Iisus:"Voi sunteti zei! (Ps 82:6; Ioan 10:34) Jesus: "I said, 'You are Gods'" (Ps 82:6; John 10:34) "Dumnezeu a spus:"Iata omul s-a facut ca unul dintre Noi, cunoscand binele si raul. Si acum nu cumva sa-si intinda mana si sa ia roade din pomul vietii, sa manance si sa traiasca in veci"(Facerea 3.22)."And 3.22)."And the LORD God said, "The man has now become like one

of us, knowing good and evil. He must not be allowed to reach out his hand and take also from the tree of life and eat, and live forever." (Genesis (Genesis 3:22)

Cei doi pomi din Geneza/ The two trees in Genesis Pentru cel nepregatit orice dar este si un blestem pomul binelui si raului = desemneaza caderea in camera periferica a constiintei(caderea in

minte), dar si aparitia darului constientei discriminatorii(din cauza acestui "pacat" oamenii sunt asemenea zeilor:"Iata omul s-a facut ca unul dintre Noi” ) pomul vietii=lumina vietii; calea vegherii; in urma caderii in transa centrifuga a identificarii cu falsul ego(identitatea implantata) si cu trupul a aparut imbatranirea,degradare, moartea fizica si nevoia de hrana materiala (ruperea ancorarii naturale in izvorul vietii). "Toti oamenii, fara deosebire, suntem in aceeasi vreme si fii ai oamenilor si fii ai lui "Toti Dumnezeu 1, 12-13), adicavremelnic dupa trupinsuntem pamantesti, iar dupa duh fapturi ceresti, (Ioan care insa petrecem corturifapturi pamantesti. De la Dumnezeu iesim, petrecem pe pamant o vreme si iarasi la Dumnezeu ne-ntoarcem si ajungem iar Acasa! Fericit este cine se intoarce de buna voie". (Arsenie ( Arsenie Boca, Cararea Imparatiei)

Adevarata identitate a oamenilor   de pe Terra dezvaluita in "Interviu cu un Extraterestru (Alien Interview) In cartea "Interviu cu un Extraterestru (Alien Interview) de Lawrence R. Spencer (aparuta in 2008) se vorbeste chiar despre adevarata identitate a oamenilor   de pe Terra, de fiinte divine eterne care "SUNT PT. A FI" , care au capacitati de zei: de a crea spatiu, timp, materie si energie; intalnim mesajul din Veda, Upanishade Upanishade,, Mahavakhya si cel al lui Iisus Jesus:"You are Gods") ("Voi ("V oi sunteti zei"/ zei"/Jesus:"You Gods") in citatele de mai jos: Interviurile guvernamentale ultra secrete cu extraterestrul ramas in viata, revelate la 60 de ani dupawith la Roswell! Top Secret Government Interviews wprabusirea ith Roswellde Alien Revealed 60 Years After The Crash! Cele ce urmeaza sunt pasaje din scrisoarea unei foste asistente medicale, Matilda

 

16

O'Donnell MacElroy MacElroy,, din cadrul Fortelor Aeriene ale SUA (azi decedata) The following is an excerpt from a letter written w ritten by the late Matilda O'Donnell MacElroy, MacElroy, a retired US Army Air Air Force Nurse, which w hich is reproduced in the new book, "Alien Interview" http://alieninterview.org/ Interviu cu un Extraterestru-"Adevarul este mai straniu decat fictiunea" fi ctiunea" "Omenirea are nevoie sa cunoasca raspunsurile continute in aceste documente . Cine suntem noi ? De unde venim? Care este telul nostru pe Terra ? Este omenirea singura in univers"  Alien Interview- "Truth is stranger than fiction" "Mankind needs to know the answers to questions which are contained in these documents. Who are we? Where didalone we come What is Mankind in thefrom? uni verse? universe? " our purpose on Earth? Is

Fiecare fiinta umana este un zeu , o existenta eterna de tip "SUNT PT. A FI", care a suferit doua operatii: 1. de stergere a memoriei si 2. de implantare a unei false identitati (virusare) Each human being is a god, an eternal existence IS-BE who suffered two operations : 1. the brainwashing of the past-life memories and 2. false identity implantation "Sunteti zei amnezici fiinte eterne care "SUNT "SUNT-- PT PT.. A FI" [IS-BE] in prezentul nesfarsit ..fiinte sterse..deliberat ..captive pe o planeta inchisoare...dotata cu dispozitive de captare si stergere..de catre "Vechiul Imperiu Galactic"; fiinte conditionate, programate sa se identifice cu un corp material efemer ... Infrangerea flotei spatiale a "Vechiului Imperiu Galactic"din sistemul nostru solar in 1150 11 50 e.n a condus la inflorirea stiintei si culturii pe Te Terra.. rra.. "The Domain Expeditionary Force has observed a resurgence in science and culture of

 

17

the Western world since 1150 AD , when the remaining remnants of the space fleet of the "Old Empire" in this solar system were destroyed"

Reprezentari din epoca a infrangerii flotei spatiale a Vechiului Imperiu Imperiu   Poza marita pe:http://www.flickr.com/photos/shamanictrance/ pe:http://www.flickr.com/photos/shamanictrance/

"Atata vreme cat constienta Sinelui spiritual, atotputernic atotputernic si nemuritor este ign ignorata orata umanitatea va ramane ramane incarcerata p pana ana in clipa propriei sale au autoanihilarii toanihilarii si a uitarii". "As long as awareness of the immortal, powerful, spiritual "self" is ignored, humanity will remain imprisoned until the day of its own, selfdestruction and oblivion" oblivion". "Astfel de fiinte ignora cu totul scanteia creativa generata de o entitate SUNT PT PT.. A FI(Sinele holografic; holograin fic; "ceea ce este") actiuneafizic colectiva a entitatilor SUNT PT PT.. A FI care continuare creaza si universul si toate universurile" "Such beings utterly ignore the creative spark originated by an individual IS-BE and collective work of the IS-BEs who continually create the physical universe and all universes"". universes "Din nefericire aceasta aceasta ignoranta a fost implantata cu atentie si fortat in fiintele umane de catre "Vechiul "Vechiul Imperiu " pt a se asigura ca fiintele eterne care SUNT PT A FI de pe aceasta planeta sa nu fie in stare sa-si recupereze capacitatile inascute de a crea spatiu, energie, materie si timp, ori oricare oricare alta parte compone componenta nta a universurilor" universurilor". "Unfortunately this ignorance has been very carefully and forcefully instilled in human beings by the "Old Empire" to ensure that IS-BEs on this planet will not be able to recover their innate ability to create space, energy, energy, matter and time, t ime, or any other component part of universes" universes". "Stiinta este religia materiei. Ea se iunchina materiei.Credinta stiintei este ca manifestarea(creatia)este totul iar creatorul nimic "

 

18

matter.. It worships matter.The matter.The paradigm of science is that "Science is the religion of matter creation is all, and the creator is nothing.  "Religia spune ca totul este intr-un creator unic, iar creatia este nimic". "Religion says the creator is all, and the creation is nothing" nothing". "Aceste doua extreme reprezinta barele celulei inchisorii". "These two extremes are the bars of a prison cell cell"".  "Ele impiedica perceperea realitatii ca un intreg holografic...prezent in fiecare partea a sa . sa  . "They prevent observation of all phenomenon as an interactive holographic whole, which is present in each of its parts" parts".  "Din aceasta cauza, nu priviti la savanti ca la niste salvatori ai Terrei Terrei sau ai viitorului umanitatii". "Therefore, do not look to scientists to save Earth or the future of humanity humanity"". "Asa-numita "stiinta" care este este intemeiata doar pe credinta ca existe existenta nta este compusa doar din energie energie si din obiecte(materiale), obiecte(materiale), care se misca prin spatiu nu este este stiinta".  "Any so-called "science" that is solely based on the paradigm that existence is composed only of energy and objects moving through space is not a science" science".  "Din aceasta aceasta cau cauza, za, nu priviti la preotii care care v va a culpabilizea culpabilizeaza za ca la niste salvatori" "Preotii sunt Gardienii Inchisorii (Aparatorii ( Aparatorii Dogmelor) ! " "Priests are the Guardians of the t he prison! (the Defenders of Intolerance and Dogma: the drug of choice for self-delusion)! " Ascunderea, culpabilizarea, culpabilizarea, defaimarea sau eliminarea celor care arata calea si alte metode de manipulare folosite de gardienii inchisorii numita T Terra erra Iisus i-a acuzat pe preotii din vremea sa:m "Nici voi nu intrati pe poarta (care duce la Imparatia Cerurilor), dar nici pe altii nu-i lasati sa intre" Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi inchideti oamenilor Imparatia cerurilor: nici voi nu intrati in ea, si nici pe cei ce vor sa intre, nu-i lasati sa intre.(Matei 23.13) "Nimeni, aprinzand faclia, n-o ascunde sub un vas, sau n-o pune sub pat, ci o aseaza in sfesnic, pentru ca cei ce intra sa vada lumina. (Luca 8.16) Asa numitii conducatori conducatori divini c care are l-au ur urmat mat pe Ptah pe T Terra erra era erau u numiti "Ntr", insemnand "Gardieni sau Supraveghetori" de catre Egipteni. Simbolul lor era Sarpele, ori Dragonul, care reprezenta casta secreta a preotilor apatinand "Vechiului Imperiu " numita si "Fratia Sarpelui ". Earthwas werethe called "Ntr",ormeaning The so-called who followed Ptah "Guardians or"Devine" Watchersrulers Watchers" " by the Egyptians. Theiron symbol Serpent, Dragon which represented a secret priesthood of the "Old Empire" called the "Brothers of the Serpent".   CARE ESTE SCOPUL INTERVIULUI CU UN EXTRATERESTRU ? WHICH IS THE TARGET OF "ALIEN INTERVIEW" ? "Tinta este trezirea, gasirea unei metode pt.recuperarea memoriei si a adevaratei noastre identitati de zei, de fiinte eterne care se pot salva sal va pe ele si planeta instabila pe care se afla. ". "The target is awakening, the discovery of a method for the recovery of our true identity and the memory of our past lives in order to save ourselves and our instable planet"  "Repararea matricii energetice si informationale a Terre Terreii (o planeta nesustenabila, afectata periodic de dezastre) nu este posibila, daca nu ne recuperam identitatea si capacitatile de creatori de universuri".   "Adevaratele genii ale civilizatiei sunt acele fiinte eterne "SUNT PT. PT. A FI" care vor face alte

 

19

fiinte eterne "SUNT PT PT.. A FI" sa-si recupereze memoria, sa-si recastige identitatea, libertatea, autodeterminarea". "The true geniuses of civilization are those IS-BEs who will enable other IS-BEs to recover their memory and regain self-realization and self-determination" "In eforttul de a scapa "Vechiul "Vechiul Imperiu " permanen permanentt si ireversibil de acesti " prosc proscrisi risi " a fost stearsa fortat identitatea eterna, memoria memoria si capacitatile fiecarei fiinte SUNT PT PT.. A FI. Aceasta "solutie fina finala" la" a fost co conceputa nceputa si p pusa usa in ap aplicare licare de c criminali riminali psih psihopati opati a aflati flati sub controlul Vechiul Imperiu " "In an effort to permanently and irreversibly rid the "Old Empire" of such "untouchables" the solution" eternal identity, memory, and memory, of every is forcefully erased.who Thisare "final was conceived and abilities carried out carried by theIS-BE psychopathic criminals criminals controlled by the "Old Empire". Note " proscrisi proscrisi ": majoritatea fiintelor ESTE PT A FI de pe Terra su sunt nt bune,oneste,ca bune,oneste,capabile: pabile: artististi ,manageri, genii, liberi cugetatori, si revolutionari care nu au facut niciodata vreun rau cu adevarat.Ei adevarat.Ei nu reprezinta nici o amenintare amenintare pt nimeni in afara ordinii criminale a imperiului care i-a intemnitat "untouchables":Most of the IS-BEs on Earth are good, honest, able beings: artists, managers, geniuses, free thinkers and revolutionaries who have harmed no one, really. really. They are no threat to anyone except the criminals who have imprisoned them., Exterminarea in masa a " proscrisilor " si lagarele de concentrare create de Germania in timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost recent scoasa la iveala . In I n acelasi mod fiintele SUNT PT A FI de pe Terra Terra sunt victimile une uneii eradicari spirituale si a unei sclavii eterne in interiorul unor corpuri corpuri biologice fragile, inspirate de ace acelasi lasi gen de ura de catre "Vechiul Imperiu " The mass extermination of "untouchables" and prison camps created by Germany during World War II were recently revealed. Likewise, the IS-BEs of Earth are the victims of spiritual eradication and eternal slavery inside frail, biological bodies, inspired by the same kind of craven hatred in the "Old Empire". In galaxie se cauta o metoda de recuperare a adevaratei noastre identitati, a memoriei si deprinderilor pe care le-am dobandit in miliarde de miliarde de ani de existenta Terra- O planeta Inchisoare pt. genii,artisti, nonconformisti, revolutionari si alti iindezirabili ndezirabili pt. un Imperiu criminal

 

Interesul declarat sistemu sistemului inchisori apartinand "Vechiului Imperiu eriuEi" se este saca previna ca voi fiintelealumane salui vade va priviti inlauntrul vostru "V la echiului propriul Imp suflet. tem veti descoperi in memoria dvs pe stapanii de sclavi care va tin intemnitati. Inchisoarea este facuta din umbrele din mintea voastra. Umb Umbrele rele sunt facute din minciuni (iluzii) [care iau aspectul] durerii, pierderii si fricii[observati pestera lui Platon si proiectiile iluzorii]. The vested interest of the "Old Empire" prison system is to prevent you from looking at your own soul. They fear that you will see in your own memory the slave masters who keep you imprisoned. The prison is made of shadows in your mind. The shadows are made of lies, and pain, and loss, and fear fear..

Based On Personal Notes and Interview I nterview Transcriptions Transcriptions Provided by : Matilda O'Donnell MacElroy Editing and Supplemental Footnotes by:Lawrence R. Spencer ( Author of "The Oz Factors" ) 2 Alien Interview Copyright (c) 2008 by Lawrence R. Spencer. Spencer. First Edition Printing: 2008 ISBN: 9780-6152-0460-4 Cartea in format pdf sau word se descarca gratuit de pe situl autorului http://alieninterview.org/

 

20

"Un savant nu poate invata pana cand nu realizeaza ca este orb" "A scientist can not learn to see until he realizes that he is blind".

 Puteti descarca cartea privind metoda de recuperare a adevaratei noastre identitati si a memoriei vietilor anterioare de pe siturile GUIDED AWAKENING/TREZIRE AWAKENING/TREZIRE PILOTATA RELAXARE PILOTATA PENTRU TREZIRE, VINDECARE SI SLABIRE  SLABIRE   GUIDED RELAXATION FOR AWAKENING, HEALING, WEIGHT LOSS http://uk.360.yahoo.com/GUIDEDAWAKENING http://www.myspace.com/guided_awakening http://guidedawakening.spaces.live.com/ http://guidedawakening.multiply.com/ http://guidedawakening.blogspot.com/ http://ro.netlog.com/GUIDEDAWAKENING http://guidedawakening.weblog.ro/ sau sa o cereti prin email [ [email protected]]

Sunteti pregatiti pt viitor ? Are you ready for the future?   Michio Kaku:Este Kaku:Este posibila calatoria in Timp? / Is Time Travel Travel Possible? http://www.youtube.com/watch?v=X02WMNoHSm8 Fiecare fiinta constienta din acest univers uni vers este multi-dimensionala Every conscious being in this universe is multi-dimensional "A crede nu este suficient. Trebuie sa Vedeti Vedeti si sa descoperiti experimental ca stelele se afla in raza dvs. de actiune fiindca sunteti deja inzestrati cu o nava cu hiperpropulsie(car hiperpropulsie(care e curbeaza spatiul si timpul)- propriul dvs. corp, ce poate calatori in timp si spatiu in intregul univers"(Mirahorian) Believing is not enough.You need to SEE that the stars are within your reach because you have already a hyperdrive ship to travel in all the universe-your own body -Mirahorian

 

21

Daca nu ati auzit pana acum de la cei care va tin prizonieri, de la cei care v-au implantat false credinte si identitati (gardienii care v-au virusat) aflati ca orice fiinta umana de pe Terra apartine unei civilizatii extraterestre superavansate de grad IV I V, in care fiecare entitate este eterna si poate insamanta noi universuri, se poate teleporta, poate calatori in timp si spatiu, fara alte mijloace tehnologice in afara generatorului de impulsuri care este propriul creier(toate entitatile biologice extratereste sunt interdimensionale ca si noi; entitatile din Zeta Reticuli, cu pielea similara cu cea a delfinilor delfi nilor,, pe care acestea ii considera veri, nu au putut fi tinute captive decat in incinte in care se mentinea un puternic camp electromagnetic, care impiedica shiftul, iesirea din dimensiunea noastra; nordicii sau blonzii nu au putut fi niciodata sa fie capturati, incarcerati).

Fiintele umane de pe Terra au pierdut aceste capacitati fiindca si-au uitat adevarata identitate, au fost virusati, conditionati, castrati, dresati. Realizarea puntii intre lumi si evitarea auto-anihilarii prezentei civilizatii de pe Terra (razboaie nucleare, contaminare si degradare ADN, catastrofe periodice care au afectat periodic planeta si sistemul solar) sunt legate de trezire, de auto-cunoastere, de reamintirea adevaratei noastre identitati -Capacitatea de a face o planeta invulnerabila, invizibila la meteoriti apartine apartine oricarei civilizatii de grad grad II .

Aforismele Yoga (Yoga Sutra) ale lui Patanjali  Aforismele Yoga ( Yoga  Aforismele  Yoga S Sutra utra)) ale lui lui Patanjali sau Instructiunile Instructiunile (sutra) de aliniere (yoga) reprezinta "Calea Octupla sau cu opt ramuri" (ashtanga Yoga) si temelia Raja Yoga (Yoga Regala). Raja-Yoga  desemnează "Yoga regală" descrisă de Patanjali în "Yoga Sutra", in timp ce Hatha-Yoga (Yoga corporală) nu reprezintă decat o parte ce cuprinde două ramuri ale caii octuple (ashtanga yoga): Asana  Asana  (practica asezarii in pozitii specifice) şi Pranayama (exerciţii respiratorii). Yoga  Yoga Sutra este considerat cel mai vechi text referitor la Yoga. El cuprinde patru părţi, platforme(pada; termen care inseamna "picior" ca "pod" din "miriapod", din "podea", "podium"). Prima parte (Samadhi Pada) referitoare la transa mistica(samadhi)  indică obiectivul practicii yoga (starea de samadhi) si mijloacele de a-l atinge ; a doua parte se refera la realizare (Sadhana Pada)[ sa ne amintim de cartea: "Sadhana: The Realization of Life(Realizarea vietii)" a lui Rabindranath Tagore]  si indică mijloacele suplimentare prin care se pot inlatura obstacolele, care impiedica accesul la a patra stare a constiintei( turiya); a treia parte (Vibhuti Pada)) referitoare la perfectiuni, capacitati divine ori desavarsiri (vibhuti) prezintă dharana( ), dhyana( ) si samadhi( oramurile stare pt.interne: care M.Eliade a concentrarea folosit termenul: " enstaza meditatia ") si unificarea lor intr-un transa proces mistica, unic: unic: extazul , samyama(YS 3.4). Aceasta parte deschide accesul la realitatea sursa ( altar ) si la daruri si haruri: capacitatile nemijlocite de cunoastere si de actiune, adica la puterile divine sau

 

22

supranaturale (siddhi; vibhuti); a patra parte (Kaivalya Pada) este dedicata Eliberarii (kaivalya). In debut Kaivalya Pada indică si alte mijloace cunoscute pentru a obtine capacitati divine(YS 4.1), dupa care se focalizeaza focalizeaza pe menirea omului, pe obiectivul sup suprem rem si capacitatea divina suprema: suprema: realizarea realizarea izolarii (iesirea din matricea spatiu-timp) sau a Eliberarii (kaivalya; moksha; mukti). Traditia dacica (din tara zeului Zamolxe) nu era centrata pe pe un zeu, ci pe realizarea starii de eliberare, de trezire (chiar si azi Imnul national al urmasilor dacilor se refera la "Desteptare"). Traditia dacica, centrata pe starea eliberata, vedea nasterea ca o coborare in lumea suferintei(din aceasta cauza dacii plangeau la nastere unei noi fiinte umane) iar moartea ca o reintoarcere, ca o eliberare din lumea suferintelor (din aceasta aceasta cauza se bucurau la moarte; moarte; cimitirul vesel de la Sapanta este o relicva a acestei traditii ). Buddhismul, Jainismul, Samkhya, Yoga ori Taoismul nu sunt cai centrate pe un zeu, ci pe cunoasterea experimentala care conduce la eliberare, latrag trezire. Unii cercetatori care stiucuvantul ca limbile vorbite ca in fiind Europa sunt indeoeuropene(se din lb. sanskrita) considera compus din za+moksha, zamolxe unde "za" inseamna” veriga din lant, legatura, conexiune, cale + moksha(eliberare). Se considera că Aforismele lui Patanjali  (Y  (Yoga oga Sutra) Sutra ) reprezinta reprezi nta o lucrare redactată în sec. II î.e.n., care a pus bazele filozofiei fil ozofiei Yoga Yoga şi care s-a cri cristalizat stalizat în unul din cele şase sistem sistemee filozofice hinduse ( darshana darshana ), desi regasim aceleasi reguli de centrare in carti de acum patru mii de ani(Vijnana Bhairava) si in inscriptii, reprezentari reprezentari si simbo simboluri luri descoperite descoperite la civilizatii care au precedat actuala civilizatie de pe Terra(Harappa si Mohenjo Daro sunt orase distruse intr-un fost conflict nuclear, unde toate obiectele din argila sunt vitrificate si inalt radioactive). Mahabharata descrie nave si arme apartinand civilizatiilor care ne-au precedat. Daniel Fry descrie in cartile contactul cu o alta civilizatie care i-a relatat conflictul nuclear de pe Terra care a condus la disparitia civilizatiei anterioare.  Aforirisme  Afo smele le lui Patanj Pat anjali ali reprez rep rezint intaa o carte concis concisaa ( care care cuprin cuprinde de 196 196 de aforisme, aforisme, reguli reguli sau sau instructiuni) si reprezinta dupa opinia lui Nicolae T Tesla: esla: "cartea cea mai importanta de pe Terra" ( la aceasta opinie a ajuns si Henri Coanda, cel care mi-a relatat discutia cu Nicolae T Tesla). esla). Osho a dedicat comentarii celor 196 de aforisme(sutra) 10 volume intitulate : "Alfa si  Omega" (The Alpha and the Omega). Alan Watts a studiat-o si comentat-o.. "Tratatul practic de Raja Yoga", care este prezentat cititorului din Romania, deschide drumul Yoga (Y (Yoga-Sutra) oga-Sutra) pentru celelalte două volume intitulate: "Practica Yoga"  Yoga"  şi "Aforismele despre Yoga ale lui Patanjali"(vedeti Patanjali" (vedeti cuprinsul acestor volume la sfarsitul acestei carti). Yoga reprezinta procesul de centrare, de unificare, de aliniere sau de conjunctie a tuturor corpurilor sau învelişurilor[materiale, energetice şi informaţionale, care alcătuiesc atat fiinţa umană, cat şi universul]. Termenul Termenul yoga [tradus prin: uniune, aliniere, conjuncţie (cosmică, planetară , dar si a tuturor corpurilor sau  învelişur învelişurilor ilor fiinţei fiinţei umane), umane), ccentra entrare re sau sau unire unire cu cu ce centrul ntrul],], presupu presupune ne realizarea simultană a unui proces de separare, de rupere sau de izolare(viyoga ) de periferie; Yoga este calea care permite reîntoarcerea la adevărata adevărata noastră identitate [la descoperirea adevăratei adevăratei noastre naturi sau a feţei primordiale] şi calea care ne conduce la eliminarea orbirii (avidya ) [ignoranţei; inconştienţei] inconştienţei] şi a neputinţei (alienării; căderii în robie); Yoga Yoga este ştiinţa şi tehnologia uniunii cu Dumnezeu [aceeasi semnificatie semnificatie o intalnim si in termenul latin "relegere " (relegare; a strange la un loc; a recupla recupla omul la sursa sa divina), din care isi are ooriginea riginea cuvantul " religie"];

Calea cu Opt Ramuri(Ashtanga Yoga), Yoga), Intregul sistem, cunoscut si sub numele de Raja Yoga(Yoga Regala) sau drept calea cu opt ramuri(ashtanga yoga), prezentat de Patanjali in Yoga Yoga Sutra (Aforismele Yoga) Yoga) expune în detaliu toate cele opt (ashta) ramuri (anga). Acest Acestee opt ram ramuri uri (anga)  [ YS  YS 2.29]  au fost clasificate in doua categorii:externe (bahiranga) şi interne (antaranga).  Aspectul  Aspe ctul extern sau ramu ramurile rile externe(bahiranga) , care alcatuiesc yoga yoga exoterică sau exterioara sunt: 1.Yama(regulile de pacificare cu semenii), 2.Niyama(regulile pt pacificarea cu sine insusi) , 3.Asana (pacificarea corpului fizic prin asezarea in pozitii cheie) , 4.Pranayama (pacificarea respiraţiei) şi 5.Pratyahara (detaşarea senzorială) Ultimile trei ramuri(anga) reprezintă aspectul intern, ramurile interne(antaranga) sau Yoga esoterică, interioara, in care care se trece de la metoda de contemplare obiectivă(dualista) obiectivă(dualista) la cea holografica (nondualistă; in care dispare dualitatea subiect-obiect): 6.Dharana(concentrarea),

23

 

7.Dhyana(meditaţia) 8.Samadhi(contemplaţia,e (contemplaţia,enstaza;transa nstaza;transa mistica)],. a) Ramuri (anga) externe (indirecte sau auxiliare) :

Cele cinci ramuri(anga) externe(bahir) vizeaza pacificarea invelisurilor exterioare(kosha; sharira; kaya), [care conditioneaza si ancoreaza omul in lumea din afara] sunt expuse expuse in partea partea (pada) a doua doua din Yoga-Sutra Yoga-Sutra (notata cu:YS 2), 2) , intitulata int itulata Partea despre Realizarea Practica (Sadhana Pada) si reprezinta Kriya Yoga (Y  (Yoga oga Actiunii-actiunile de centrare, de pregătire şi purificare). Primele doua ramuri vizeaza pacificarea interactiilor cu sistemul sau corpul social prin eliminarea programarii individuale eronate  Niyama Yama(abstinenţele;poruncile  YS 2.30] 1. Yama saupacificarea regulileeaptcu pacificarea cu  YS semenii),[ 2. (disciplinele; (discip linele; regulile pt pacificar sine insusi)[ in susi)[ 2.32 ] YS 3.Asana(asezarea corpului intr-o poziţie cheie, fixa si relaxata;pacificarea corpului fizic sau a invelisului grosier:anamaya kosha)  YS  [YS 2.46]; este vizata pacificarea corpului fizic(anamaya kosha)], 4.Pranayama [pacificarea respiraţiei,controlul fluxului de energie vitala(prana) şi a corpului energetic(pranamaya kosha)]; [YS 2.49]  5.Pratyahara[detaşarea senzorială;este vizata pacificarea corpului mental ( manomaya kosha) [YS 2.54]

b) Ramuri (anga) interne (directe): (directe): 

Ramurile intern Ramurile internee sau sa u ddirecte irecte sunt ex expuse puse in partea partea (pada) a treia din Yoga-Sutra (YS 3), intitulata Vibhuti Pada (Partea despre desavarşiri sau puteri divine). Patanjali spune in sutra 7 din partea(pada) a treia [YS 3.7]: "Acestea trei (dharana, dhyana si samadhi) sunt ramuri interne (antar-angam),[in comparatie cu] precedentele (purva)[cinci ramuri ale ale Yoga] Yoga] ";Cele ";Cele trei ramuri interne sau directe care conduc la trezire,eliberare tr ezire,eliberare sunt:   6.Dharana (concentrarea sau fixarea atenţiei)[ YS 3.1] Dhyana (meditaţia) [ YS  YS 3.2] 7.Samadhi   8. (contemplaţia,enstaza;transa (contemplaţia,en staza;transa mistica).[ YS 3.3]

[vedeti plansa marita pe:  pe: http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ ].

 

24

[vedeti imaginea marita a Invelisurilor(kosha) sau corpurilor(kaya,sharira) asupra carora actioneaza diferitele ramuri(anga) pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ ] http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ ]

Ca urmare a unor prezentări dezrădăcinate din contextul spiritual, mai larg, din care fac parte pozitiile fizice(asana) şi diferitele exerciţii de purificare ale Hatha-Yoga, în zilele noastre obiectivul principal al acestei discipline a devenit sănătatea publică. S-a ajuns pană acolo încat atunci cand cand se vorbeşte vorbeşte des despre pre Yoga Yoga în Occident Occident sau la noi, se face apr aproape oape totdeauna t otdeauna referire la Hatha-Yoga, pe care o multitudine de şcoli şi de profesori o predau. T Totuşi, otuşi, nu trebuie să confundăm confundă m Yoga Yoga tradiţională, care aspiră la eliberare(moksha) şi reuniune cu Dumnezeu, cu această vulgarizare Raja-Yoga vulga  (lit.: rizare "Yoga "Yoga trunchiată. regală") este una di dintre ntre cele patru mari căi Y Yoga oga ce vizează un uniunea iunea cu Dumnezeu, după sistemul descris de Patanjali în lucrarea sa  Y  Yoga-Sut oga-Sutra ra(Aforisme Yoga). Căile sau formele de Yoga hinduse cele mai cunoscute şi mai studiate în Occident sunt Karma Y  Yoga oga (Yoga acţiunii obiective, dezinteresate), Bhakti-Yoga (Yoga devoţiunii sau iubirii arzătoare de Dumnezeu), Raja-Yoga  (identică cu Yoga expusă de Patanjali, unul dintre cele şase sisteme filozofice ortodoxe - Dharshana), Kundalini-Yoga  şi Jnana-Yoga (calea cunoaşterii nemijlocite). Deşi Deşi atunci ca cand nd în Occ Occident ident se vorbeşte vorbeşte despre despre Yoga, Yoga, este evocată în general ge neral Hatha-Yoga, această Yoga "corporală" nu este totuşi considerată în India decat ca o fază pregătitoare pentru formele spirituale de Yoga care solicită ajutorul diferitelor tehnici meditative. Sistemul Hatha-Yoga Hatha-Yoga al cărui principal obiectiv sunt doar doua dintre ramurile expuse mai sus (Asana şi Pranayama) redevine ceea ce a fost de la originea sa, o tehnică desprinsa din Raja Y  Yoga oga predată de Patanjali. Această tehnică permite stimularea activităţii centrilor de energie (chakra) pentru a face să progreseze kundalini (lit.: "şarpele" sau "forţa şarpelui"; forţa spirituală denumită astfel pentru că ea doarme încolăcită ca un şarpe la baza coloanei vertebrale a fiecărui om) către către nivele nivele şi stări stări de conştiinţă conştiinţă tot tot mai înalte. Scopul exerciţiilor exerciţi ilor de Hatha-Y Ha tha-Yoga oga este de a Apana), ceea reuni "Ha" puteri (suflulspirituale solar, cunoscut sub numele de Prana ) cu "Tha"să(suflul lunarsăsau ce conferă Hatha yoginului şi permite lui Kundalini înceapă urce în cele şase Chakras.[vedeti imaginea marita pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/  http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ 

 

25

In Raja-Yoga, Patanjali face referire şi utilizează sinergic mijloacele specifice celorlalte căi Yoga pe care cit citito itorul rul le va desc descope operiri în paginil pagi nilee ce ur urme meaz ază. ă. "C "Cal alea ea Cuno Cunoaş aşte teririi" i" (Jnana-Yoga) , al cărei scop este depăşirea ignorantei (avidya) şi "Calea iubirii şi a devoţiunii caree este este ca calea lea nat natura urală lă spre spr e Cunoa C unoaşter şterea ea divină, divi nă, rep reprez rezint intaa  cele două căi (Bhaki-Yoga), car abordate în acest prim volum al " Tratatului practic de Raja-Y Raja-Yoga oga ". Inteleasa ca o cale de cunoaştere   a lui l ui scanteii divine din fiecarefiinta umana umana,, Y Yoga oga nu este, în sensul său cel mai general, genera l, un privilegiu privil egiu al Indiei. Indiei . Orice om care ca caută ută să realizeze experienta mistică a uniunii cu Dumnezeu-ul omniprezent, este din acest punct de vedere un yogin, oricare ar fi convingerile conving erile sale; de shamanism indian,tibetan ori de mistic creştin. Practicile tantrice ale Buddhismului tibetan sunt de asemenea numite "Yoga", iar marii lor sfinti (ca: Milarepa), yogini.

Ramuri sau trepte -Cale verticala(nemijlocita) sau orizontala(mijlocita) ?

Altarul si calea octupla sau cu opt ramuri" (ashtanga Yog Yoga) a)

Calea Yoga expusa de Patanjali (Raja Yoga- Yoga Regala) este numita si ashtanga yoga (calea de unificare cu cu opt ramuri) fiindca e alc alcatuita atuita din opt(ashta) părţi, ramuri sau brate (anga). Aceste ramuri sunt interdependente şi au valoa valoare re egală, fiindca fiecare poate conduce conduce la Cer, adica la starea holografica (de suspendare a dualitatii subiect-obiect) din transa mistica (samadhi). Termenul din lb. sanskrita aṅgam (anga), are semnificatia de ramura[ramuri, membre, braţ, parte(a aceluiasi corp: svanga propriul corp)] si a fost tradus gresit prin etape, trepte, pasi succesivi, succesivi, ca si cum "un drum orizontal, o succesiune de etape, trepte sau pasi ar putea duce vreodata

26

 

dincolo de lumea manifestata (orizontala)".

Julius Evola (1898-1974) (1898- 1974) in cartea sa: "Y "Yoga oga Secreta a Puterilor Divine"(Editura: Deceneu,1995, pag 48) 48) afirma: "este absurd sa plasezi absolutul la finalul unei succesiuni temporale..de diferite grade, trepte, etape, pasi....fiindca absolutul nu poate fi atins urmand o cale orizontala, ci doar doar una verticala, extrate extratemporala, mporala, evadan evadand d din conditia temporala, temporala, caracterizata de notiunile de inainte si dupa ...".

"Ciorba este gata si se afla deja pe masa...Va rog s-o gustati!! " "The soup is already on the table, Please taste it ! "  Avem tot  Avem totul ul acum acum si aici...nu aici...nu mai trebui trebuiee adaugat adaugat nimic...ci nimic...ci doar inlaturat inlaturat ceea ceea ce ne-a ne-a fost fost impl implantat antat ca sa fim virusati..orbiti..sedati...anesteziati...castrati..dev virusati..orbiti..sedati...anesteziati...castrati..devitalizati.."morti". italizati.."morti".  Depasiti iluzia parcurgerii unor etape succesive in serie...a unor trepte...a unor pasi care conduc in cele din urma la trezire..Patanjali vorbeste despre ramuri...care ca si degetele unei maini se afla in paralel si sunt cai care conduc, ca niste carari de munte distincte, catre acelasi varf (alinierea tuturor invelisurilor-koshas). Puteti sa va treziti in orice clipa, sa va amintiti adevarata dvs.identitate, puteti sa realizati "acum si aici", vederea directa prin parcurgerea unei singure ramuri (anga) ...puteti sa va Iluminati..sa vedeti Lumina necreata in care se scalda dintotdeauna totul...toate fiintele vii. Oricine poate iesi din "pestera intunecata" la care se referea Socrate (mintea periferica) in timpul somnului profund, cand pasarea sufletului(hamsa) se reintoarce acasa, daca isi pastraza vegherea; pe veghere sau constienta este intemeiata si perechea cailor de trezire:calea trezirii in timpul somnului (Nidra Yoga) si calea trezirii in timpul starii de veghe(Relaxarea Pilotata). Insa doar cel ce-si pastreaza vegherea (constienta impartiala) in cursul acestui proces automat de reintoarcere "acasa" (vedeti mai departe ca asemanarea asemanarea lui "acasa" cu:"akasha" nu este intamplatoare) vede, descopera si isi aminteste cine este...adevarata sa natura divina..Eliberati-va de tiparul cauzal..si veti iesi din realitatea diacronica (secventiala) pt. a accesa realitatea sincronica (atemporala, simultana, holografica)...doar sa ajungeti la Cer"(Mirahorian). Poate ca unii eterna, se indoiesc ca oricare ramura(anga),asa din puteti cele indicate de Patanjali in Yoga Yoga Sutra, poate conduce la transa transa mistica( samadhi) ,la trezire(bodhi), autocunoastere si la Iluminare si este firesc sa se intample acest lucru pt. ca tehnologia transei a fost pastrata secreta. Sa exemplificam cum practica unei singure ramuri conduce la trezire.De pilda prin devotiune sau prin daruirea catre Dumnezeu a tuturor actelor noastre(Ishvara pranidhana), cale indicata de Patanjali (atat in Samadhi Pada, cat si in Niyama) s-au iluminat o multime de sfinti, fara sa urmeze celelalte ramuri(anga). O ramura este ca si un deget le trage dupa ea pe toate celelalte (toata mana). Imobilizarea corpului intr-o pozitie cheie (asana) induce transa(adica se trece in alt regim de functionare, la alt ritm respirator-pranayama, duce la detasare senzoriala-pratyahara, la concentrare-dharana..). Credeti ca shamanii si "babele" nu stiau acest lucru din moment ce foloseau imobilizarea corpului (prin ingropare, ingropare, infasare) pt. inducerea transei transei in vederea tratarii un unor or boli incurabile ? Orice stare mentala(psiho-afectiva; mentala(psiho-afectiva; gand, gand, emotie) influenteaza resp respiratia. iratia. Procesul este folosit in Yoga Sutra pt. a accesa poarta transei mistice: orice ritm respirator (mentinut pe o durata critica cri tica , prin practicarea unei mantra) induce celelalte ramuri: detasarea senzoriala(pratyahara ), dharana dhyana) si in final transa mistica(samadhi). concentrarea( Stanislav Grof a recurs),lameditatia( exercitii respiratorii( respiratorii( holotropic breathing) breathing) pentru a accesa starile starile modificate de constiinta(pt. autoexplorare si vindecare), stari pe care initial le obtinea apeland la droguri(LSD) [vedeti: http://en.wikipedia.org/wiki/Holotropic_Breathwork]. BKS Iyengar citeaza doua sutra din Hatha Yoga Pradipika(2.2; 4.21 ) in care se spune ca pranayama poate induce controlul mintii si al simturilor; practica fiecareia dintre anga(ramura, brat) poate sa le declanseze pe toate celelalte; concentrarea mintii(dharana) poate aduce pranayama  si controlul simturilor (pratyahara) 2.2. "Daca respiratia este agitata, mintea devine agitata, perturbata. Prin calmarea respiratiei se poate poate obtine calmarea mintii". Hatha Y Yoga oga Pradipika 4.21: "Cel care a controlat respiratia realizeaza si controlul activitatilor mintii; si invers cel care a realizat controlul activitatilor mintii realizeaza si controlul respiratiei" respiratiei" Nu exista o serie progresiva de trepte (etape, stadii) sau de discipline care purifica trupul si mintea, pt. ca in final sa-l conduca pe cel ce practica Yoga Yoga la transa mistica (samadhi) si la iluminare(acest lucru se poate vedea si din videoclipul de la adresa: http://360.yahoo.com/patan_jali) http://360.yahoo.com/patan_jali) Pradipika(2. BKS Iyengar controlled, byquotes him thefrom activities HathaofYoga the mind Pradipika(2.2;4.21 also have 2;4.21 been): controlled; "By whom the and,breathing conversely, conversely has , bybeen whom the activities of the mind have been controlled, by him the breathing also has been controlled"  What is not known in the West is that each of the eight anga(limbs,branches) anga(limbs,branches) found in the famous

27

 

Yoga Sutras of Patanjali is complete whole in itself. Each anga (limb,branch) is a way leading, the one who practice it, to supernatural powers(vibhuti) and mystic trance(samadhi).This thing is hidden for those who don’t see with their own eyes, but is confirmed in practice by the science and technology of trance:trance state can be induced using a key posture(asana),but also using breath control(pranayama ),sensory isolation(pratyahara),focusing of the mind(dharana) and even using the disciplines described in yama and niyama(see:Ishvara pranidhana). Translating Translat ing anga(limb,branch, namely a direct way to enter trance and contact our deep reality) as progressive series of steps, stages and rungs is against the message presented by Patanjali in other sutras describing the effects(supernatural powers;siddhis;vibhuti) of each anga or on the way to access mystic trance(samadhi) using only one discipline from yama(see samadhi pada :YS:1.23-1.26). If we follow the old translation of the term anga as a step or a stage we will discover that the one who practices an anga will not live in the "here and now", because only the last anga in the of is thethat eight of Yoga practice, is leading to samadhi and. enlightenment A number of . Thechain reality allconventional angas exist limbs independently and also exist simultaneously commentators break these eight limbs into two categories. Yama, Yama, Niyama, Asana, Pranayama, and Pratyahara comprise the first category. The second category, called Samyama is comprised of Dharana, Dhyana and Samadhi. The division between the two categories exists because in latter three mentioned limbs there is no cognizance whereas in the first five fi ve steps cognizance exists. "Since there is no cognizance to these three stages (eg.: Dharana, Dhyana, Samadhi), they are not bound by time or succession. The result is that they exist independently and also exist simultaneously.. Any one, two or three can exist at the same time. When the three stages exist simultaneously simultaneously then it is called (ed. Samyamah) the simultaneous existence." (taken from the commentary on Patanjali Sutra by Mirahrian; articol de Dan Mirahorian publicat in : http://360.yahoo.com/patan_jali). http://360.yahoo.com/patan_jali ). Ceea ce nu este inca inteles in Occident este ca fiecare din cele opt angas(brate,ramuri) pe care le descoperim in celebra Yoga Yoga Sutras a lui Patanjali este un intreg complet in sine. Fiecare anga (brat,ramura) este o cale care il conduce pe cel care o practica la transa mistica(samadhi) si la vibhuti). Acest lucru e ascuns pt. cei care nu-si folosesc proprii ochi, insa capacitati supranaturale este confirmat de practica( si de stiinta si tehnologia transei : starea de transa poate fi indusa utilizand asezarea asezarea in pozitii ch cheie( eie(asana), dar si prin controlul respiratiei(pranayama), prin izolare senzoriala(pratyahara ), prin focalizarea mintii pe un obiect unic(dharana) si chiar folosind discipinele preliminare pt. pacificare cu lumea  (yama) si cu sine insusi ( niyama), care elimina ancorarea in afara (conflicte lupte,griji,identificari eronate), ce impiedica interiorizarea (vedeti:Ishvara pranidhana).  A traduce traduce termenu termenull anga(brat, ramura), [adica o cale directa de a ajunge la Cerul interior(realitatea holografica), de a intra in transa centripeta sau mistica si de a contacta realitatea noastra profunda], drept o serie progresiva de trepte, stadii si de ranguri este o consecinta a programarii noastre conceptuale(cauzale) conceptuale(ca uzale) se afla in opozitie cu mesajul prezentat de Patanjali in celelalte sutra, unde sunt descrise efectele(capacitatile efectele(capacitatile supranaturale:siddhis;vibhuti) ale practicarii fiecarei ramuri(anga) pe calea de acces la transa mistica(samadhi) folosind o singura disciplina din yama(vedeti: Samadhi Pada :YS:1.23-1.26;  Sadhana Pada YS:2.35-2.45). Daca urmam vechea traducere a termenului anga drept treapta sau  

stadiu vom descoperi ca sau cel ce anumita nu traieste "acum si aici", fiindca in ultima ramura din lant dinpractica sirul de oopt ramuriramura al practicii Y Yoga oga seinrealizeaza samadhi si doar Iluminarea. Realitatea este ca toate ramurile exista independent si simultan ca entitati holografice(in care este prezent intregul). Un numar de comentatori impart cele opt ramuri in doua

categorii(externe si interne): -in prima categorie (externe) sunt incluse: Yama  Yama, Niyama, Asana, Pranayama si Pratyahara . -in a doua categorie(interne) se afla trei ramuri care nu pot fi separate, fiindca impreuna alcatuiesc un proces unic numit Samyama format din Dharana(concentrare),Dhyana(meditatie) si Samadhi( transa mistica;enstaza,extazul). mistica;enstaza,extazul). " Fiindca nu exista diferentieri cognoscibile intre ultimile trei ramuri(adica : Dharana, Dhyana, Samadhi), aceste nu pot fi legate de timp si de succesiune( adica pot fi puse in paralel ca lumanarile dintr-un candelabru, candelabru, ca in imaginea de mai jos a Menorah si a Altarului). In imaginea de mai jos exita trei variante de prezentare a ramurilor(anga): 1.prima din stanga reprezinta modelul actual (un lant de opt trepte); 2.a doua un trunchi de cinci trepte in serie, urmat de trei ramuri in paralel(asa cum cum considera Mas Master ter E. K); 3.a treia varianta are sapte ramuri in samadhi plasata orizontal ca tinta paralel(cerul ca uninterior  candelabru iar ultima ramura este transa mistica( finala  scaldat  scaldat in lumina necreata)(vedeti necreata)(vedeti imaginea imaginea creata) de Dan Mirahorian Mirahorian in articolul publicat in : http://360.yahoo.com/patan_jali).

 

28

Prima traducere a Yoga Yoga Sutra, care a folosit pt termenul sanskrit "anga" tiparul stadii si trepte a fost o eroare pt dr. Dhirendra Brahmachari  care a spus: " In cautarea cautarea adevarulu adevaruluii nu pune baza in asa zise autoritati in domeniu domeniu sau in falsi falsi " maestrii spirituali", spirituali", ori in traduc traducatori atori faimosi, care nu stiu nimic despre stiinta si tehnologia transei". "Stiu ca apreciezi traducerea lui I. K. Taimni Taimni (18981978), dar el a fost un profesor profesor de chimie la Universitatea Allahabad din India, o minte colonizata colonizata de Occident, care a explicat sutrele lui Patanjali recurgand la chimie.La fel stau lucrurile cu Ernest Egerton Wood (1883-1965) educat la Manchester College of Technology, unde a studiat chimia, fizica si geologia ori cu savantii indieni de azi, care odata programati de scoala moderna si incarcerati in paradigmele actuale(modelele stiintifice de azi ce vor fi abandonate in viitor) nu mai inteleg nimic"."Este un tipar de gandire in Occident ca totul apartine unui lant cauzal, unei succesiuni, dar tu ai descoperit ca credintele sau conceptiile noastre ne comanda perceptia si gandirea(procesarea gandirea(procesa informatiilor); adicacineva nu maiincearca vedem realitatea, ci ceea ce am fost programatipilda sau conditionati sarea vede vedem. m. Atunci cand ssaa transforme in cuvinte o realitate(de cand incearca sa descrie o imagine sau un peisaj de vis) el va fi obligat sa foloseasca o serie de cuvinte, dar miile de cuvinte in succesiune nu sunt decat un lant de simboluri pt. obiectele prezente simultan in imaginea descrisa. In acelasi mod Patanjali prezinta in succesiune existenta simultana a anga, care se ridica in paralel spre cer ca ramurile unui copac"[o imagine face cat mii de cuvinte] "; My first translation of Y Yoga oga Sutra, that used also stages and steps to translate the sanskrit term anga(limb,branch), was a mistake in the eyes of dr dr.. Dhirendra Brahmachari who said to me: " In the searching of the truth don’t make a foundation from the authority of false "spiritual masters" or on the famous translators that know nothing about the science and technology of trance ". "It is a pattern in the thinking in the West that everything is in causal chain and you know that conceptions, our beliefs command our perception; we don’t see the reality but what you are programmed or conditioned to see"."When somebody tries to convert in words a reality(for instance he tries to describe a photo or a splendid landscape) he will use a progressive series of words, but these words are a chain of symbols for simultaneous objects which are present in the picture he is describing . Patanjali also presents in succession the simultaneous existence of anga which rise in paralell to the heaven like the branches of a tree" vedeti imaginea marita pe :  : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/

 

29

"Acum intelegem de ce Patanjali isi incepe cartea cu Cerul, adica cu starea holografica, depre care este vorba in in Samadhi Samadhi Pada Pada ? "

Fiecare anga(ramura) duce la samadhi (transa mistica) si acest luc lucru ru este pe deplin folosit in calelalte cai Yoga cum ar fi: Bhakti Yoga(calea devotiunii), Karma Yoga(calea actiunii obiective), Jnana Yoga(calea cunoasterii directe) si in Hatha Yoga[calea asezarii corpului fizic(annamaya kosha) in pozitii cheie(asana) si a controlului corpului energetic(pranamaya kosha) prin respiratie(pranayama)] Cei care nu cred ca folosirea constientei in urmarirea respiratiei deschide accesul la samadhi si la Iluminare sa citeasca sutra YS:1.34, sau sa parcurga instructiunile referitoare la acest subiect din Vijnana Bhairava ori sa-si aminteasca aminteasca de calea de constien constientizarea tizarea a respiratiei propusa propusa de Budd Buddha, ha, care a condus condus la iluminare cei mai multi oameni[referire la anapanasat anapanasatii ,vipashyana ori vipassana(in lb. skrt.:vipasyana; in pali.: vipassana). Pentru conexiunea conexiunea dintre Vipassana Vipassana si Anapana Sati vedeti articolul de la adresa: http://www.flickr .flickr.com/photos/pata_ .com/photos/pata_n_jali/2246744042 n_jali/2246744042//  http://www Maestrii din buddhismul Zen(Japonia) ori Chan(China) nu pot fi considerati ignoranti fiindca recomanda discipolilor lor sa-si inceapa practica cu o singura ramura(anga) si anume cu meditatia(dhyana), in care se practica simpla asezare a corpului si a mintii (zazen). In epoca actuala oamenii tind sa vada corpul, respiratia si mintea ca entitati separate, dar prin Y  Yoga oga S Sutra utra si zazen ele sunt cuplate si aliniate impreuna pana devin o unica entitate( acesta este sensul expresiei: "dintr-o bucata", la care facea referire Lao Tzu) Cineva din Romania, considerat o autoritate in yoga, m-a intrebat: "Nu este o eroare sa plasezi anga(ramurile) ca mijloace sau cai existente simultan pt. a ajunge la destinatie ? Oare pt a face o ciorba nu trebuie sa trecem prin fazele sau etapele pregatitoare succesive: mai intai sa pu punem nem apa din vas la fiert, apoi sa adaugam adaugam legu legumele, mele, condimentele condimentele s.a.m.d.? s.a.m.d.?  Adicaa nu urmam o suc  Adic succesi cesiune une ddee tre trepte pte ssii de etape ? " Raspunsul s-o gustati !meu " la aceasta nedumerire a fost: " ciorba este deja gata si este pusa pe masa, va rog "Now you understand why Patanjali opens his book with Samadhi Pada. Each anga is leading to samadhi (mystic trance) and you can find this fully used in the other yoga ways like Bhakti Yoga, Yoga, Karma Yoga, Jnana Yoga and Hatha Yoga. Ask those that didn’t believe that using awareness on breath one can enter in samadhi and realise enlightenment , to see YS:1.34 , or to read Vijnana Bhairava or to remember vipassana(vipashyana ). Zen or chan Buddhist Masters can’t be considered ignorant for beginning the spiritual practice with seated meditation(dhyana) in which they practice just the sitting of the body and mind (zazen) We tend to see body, breath, and mind separately, but in yoga sutra and zazen they come together as one reality.Someone, considered a yoga authority in Romania, told me that the simultaneous existence existence of anga is a mistake because to make a soup you must run through all the t he preparatory stages: first you put the water to boil, than you add vegetables and so was on…a succession processon of the steps andplease stages.taste it! " My answer to this question : "the soup is already table,

 

30

Cele opt ramuri din din Raja Yoga Yoga si reprezentarea altarului Altarul un simbol pt calea spre Cer  Yoga and the Altar  The Eight Limbs or Branches of Raja Yoga Altar a symbol for the Way to Heaven

Cele sapte brate ale candelabrului numit Menorah sunt pastrate in toate altarele crestine(ortodoxe si catolice) si desemneaza cele sapte ramuri(anga) ce conduc la Imparatia Cerurilor, la Altarul Interior . The seven branches of the Golden Menorah in Jerusalem has the same parallel structure as the one presented in all Christian Altars Yoga Sutra by Patanjali candles as the sev seven en ways(anga) to Inner Altar  Discover below the same seven parallel candles [vedeti imaginea marita pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/  ]

31

 

Cuvant adresat autorului de:

Swami Dhirendra Brahmachari fost consilier în probleme de Yoga al d-nei Indhira Gandhi Autoritate în domeniul Yoga, Swami Dhirendra Brahmachari, care conduce Mantalaya Ashram din Kashmi Kashmir, r, dedicat practic practicii ii Y Yoga, oga, ne-a rugat să publi publicăm căm în randurile de mai jos cuvintele sale de apreciere şi recunoaştere recunoaştere fată de autor şi lucrarea sa:

"Autorul prezentei lucrări, care poate poate fi considerat o autoritate în domeniul cercetarii puterilor supranaturale şi mistice, a publicat în tara sa şi în străinătate articole care garantează pentru un stagiu practic într-o exprimare accesibilă şi inter int eresa esantă ntă.. Autor Autorul ul este este un fost fost colab colabora orator tor şi un contin continuat uator or al lui Henri Henri Coandă , care a deschis drumul pentru investigarea puterilor supranaturale (cum ar fi:: le fi levi vita tati tia, a, trans transloc locati atia, a, demate demateri riali alizar zarea ea)) în veder vederea ea tr tran ansfe sferu rului lui aces acestor toraa în campul realizărilor tehnologice şi orthotehnologice. Am citit mesajul dumneavoastra si sunt fericit ca intelepciunea din India antica a ajuns sa fie f ie apreciata azi la justa ei valoare intr-o tara, cu un mare destin in viitorul omenirii. Apreciez cunoasterea profunda si exprimarea clara din cartea dvs. si va consider unul dintre urmasii mei de valoare .

 I read re ad yo your ur m messa essage ge a and nd I am ha happy ppy that tthe he w wisdom isdom of a ancie ncient nt India has reached through you in your faraway Romania. I appreciate your deep hnowledge and clear clear writin writing g of your book an and d I consider yo you u one of my pr precious ecious folllowe folllowers. rs.

OM, My blessing be with you,

 Swami Dhirendra Brahmachari  Brahmac hari 

32

 

Cuvantul înainte al referentului Dr. Dumitru Constantin Am lecturat cu un inţeres crescand volu volumu mull I al acest acestei ei lucră lucrări. ri. F Făr ărăă a avea avea pr prete etenţ nţia ia de de a fi un sspec pecia ialilist st în ddom omen eniu iu îmi îm i voi spun spunee opinia opin ia din unghi unghiul ul celui cel ui pent pentru ru car caree aceste cărări nu sunt străine. Prima impresie este de departe aceea a unei obsesii de a spune totul şi de a nu omite omi te nimic nimic ddin in ce ceea ea ce ar pput utea ea co cons nstit titui ui un suport oricat de mic pentru edificiul construi cons truit. t. Dar cărămizile din care d-l prof. Dan Mirahorian îşi construieşte edificiul nu sunt de loc neî neînse nsemna mnate, te, ci fac parte parte di dint ntre re acel acelea ea care care dau dau coe coere renţ nţă, ă, linie, linie , profunzime p rofunzime şi calitate, calita te, dacă nu chiar monumentalitate. Scr cris isăă ev evide dennt ssuub do domi minnaţia ţia ddoorinţe inţeii ccar ar e vr ea să tr av er se ze în tr ea ga cunoaştere în aceasta carte, se simte limitarea timpului necesar şlefuirii care transforma piatra în monument. Urcuş Urc uşul ul ci citi tito toru rulu luii iubi iu bito torr de înţel înţelep epciu ciune ne oori ri a ccel elui ui ce ce caută caută al alin inar area ea sufe suferin rinţe ţelo lorr sale, vindecarea ori evoluţia spirituală prin practica Yoga este dificil dar odată ajuns în varf este din plin răsplătit. Se simte în permanenţă cultura, informaţia aflată la îndemană şi care este extrasă dintr-o multitudine multitud ine de ipostaze ipostaze -de la text textele ele sacre sacre ale Orientu Orientului lui antic, la marile marile religi religiii al alee lu lumii mii no noas astr tre; e; de la semi semiot otic icaa lilimb mbaj ajul ului ui , la fizic fizicaa mo mode dern rnaa şi totul într-o într-o deplina simţire a mesajului mesaj ului lui Iisu Iisus. s. Dotat cu o acută capacit capacitate ate de a su surp rpri rind ndee esen esenţa ţa în hăţi hăţişu şull de infor informa maţi ţiii acumula acu mulatt astă astăzi zi d-1 prof. prof. Dan Mirah Mirahoria oriann reu reuşeşte şeşte în acest prim vol volum um sa motiveze motiveze credem noi suficient de penetrant şi de clar necesitatea pentru omul modern, aflat într-o ev evid iden enta ta ccri riză ză m mor oral alaa la aace cest st sfar sfarşit şit al erei Kal Kalii Yuga, sa opteze opt eze pentru calea conc concrretă de găs ăsir iree a Sin inel elui ui,, de reîn re înto toarc arc ere er e la Nat ura ur a af afla lată tă în fiecare fiecare din noi, noi, de unificare a sinelui individual cu cel Suprem - unica şansă: a omului de a supravieţui şi de a se împlini. Avem convingerea că astfel de lucrări nu pot decat sa aducă un real serviciu unei lumi aflată în pragul pragul marilor sinteze şi disperări. d isperări.

Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan

33

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

1

1. INTRODUCERE 1.1. Caracterizarea sistemului si stemului Yoga; Yoga; Aplicaţii Yoga, deşi nu este o religie, reprezintă aspectul practic al tuturor religiilor orientale (Brahmanism, (Brahma nism, Buddhism Buddhism,, Taoism, Taoism, Zen, Islamism) şi, aşa cum afirma marele orientalist roman Mircea Eliade, a fos fostt utilizată în diferite forme şi în asceza creştină creştină (Isihasmul). (Isihasmul). Pierderea terenului de către religia creştină în favoarea religiilor orientale, la care suntem martori în prezent, poate fi explicată şi prin ignorarea aspectelor practice, de antrenament în vederea stabilirii contactului cu Divinitatea. Termenul Yoga provine din rădăcina sanskrită ,  "yuj" şi  înseamnă unire, fuziune, conjunctie, aliniere, în vederea refacerii legăturii cu Sursa universului manifestat, cu Sinele, cu Absolutul (Divinitatea). In ant antich ichita itatea tea ind indian ianăă edu educaţ caţia ia din tin tinere ereţe ţe (ex (exter terioa ioară), ră), care care ave aveaa drept drept sco scop p cunoaşt cun oaştere ereaa ext exteri erioar oaraa si ind indepl eplini inirea rea dat datori oriilo ilorr sociale sociale era contin continuat uatăă cu studiu studiull şi  practicarea sistemului Y Yoga oga în vederea compensării orientării către exterior şi a obţinerii desăvarşirii interioare. Sistemul Yoga, Yoga, expus de Patanjali (sec. II î.e.n.) în Yoga Yoga Sutra, furnizează furnizează metod metodee şi tehnici practice în scopul cunoaşterii de sine şi autocontrolului; deci sistemul Yoga este un sistem experimental de automodelare, de autoacţiune permanentă, iar nu o cunoaştere verbală, exterioară şi aplicată ocazional. Yoga reprezintă şi o terapi terapiee a dezordin dezordinilor ilor psihosomat psihosomatice ice prin reîntoarcere reîntoarcere la Natură, însă nu la cea exterioară, care se face ocazional cu prilejul excursiilor, concediilor şi care implic imp licăă dependenţă, dependenţă, ci la Natura inte interioa rioară ră (la car caree put putem em avea acces permanent şi care conduce cond uce la eli elibera berarea rea de pert perturb urbaţi aţiile ile ext exteri erioare oare), ), în scop scopul ul cr creş eşte teri riii re rezi zist sten enţe ţeii la agresiunile mediului extern tot mai deteriorat (poluare materială, energetică, informaţională: a atmosferei, atmosfere i, apei, alimentelor, organismulu organismului). i). Yoga a reprezentat şi continuă să reprezinte încă o mină de aur din care au fost extrase şi transpuse în practica medicală occidentală o mulţime de tehnici, care urmăresc combate comb aterea rea stre stressu ssului lui,, obos oboseli elii, i, refa refacere cereaa forţ forţelor elor,, restabi restabilire lireaa echili echilibrul brului ui şi eli elimi minar narea ea dezordinilor psihosomatice ocazionale ori instalate(gandirea pozitiva si legea atractiei atat de mediatizat media tizatee azi sunt extras extrasee din sutra YS 1.33( 1.33(vedeti vedeti artico articolul lul despre Cele Patru Atitudini Atitudini http://www.myspace.com/patanjaliyoga)) Corecte publi  publicat cat pe: http://www.myspace.com/patanjaliyoga Din Di n tr trun unch chiu iull sis sistem temulu uluii Yoga s-a s-au u des despri prins ns num numero eroase ase met metode ode de relaxa relaxare re  psihoterapeutică, tehnici de concentrare şi măsuri din sfera igienei efortului mental ori somatic. Yog ogaa a fur furniz nizat at tehni tehnici ci de pre preven venir iree şi de vin vinde decar caree a mal maladi adiil ilor or,, metode metode de reeducare a oamenilor pentru ca ei să nu determine o deteriorare permanentă a organelor interne. Prin Yoga, multe şcoli de tantrism, religioase, mistice au obţinut accesul la puterile extrase ext rasenzo nzoria riale le ori par parano anormal rmalee (si (siddhi ddhis-u s-uri) ri) ceea ceea ce ind indică ică ut util ilit itat atea ea ace acest stui ui sist sistem, em, "pentru a continua evoluţia prezentă a omului" (Teilhard de Chardin).

34

 

TRAT TRA TAT PRACTIC DE RAJA-YOGA RAJA-YOGA  

2

Au fost descoperite în Yoga Yoga metode de creştere a receptivităţi receptivităţiii la informaţii care au fost utilizate pentru amplificarea amplificarea voluntară a abilităţii de învăţare (memorare, descoperire) descoperire).. Din Yoga Yoga derivă sisteme de antrenament antrenament pentru a mări acuitatea senzorială (văz, (văz, auz, miros), pentru a controla emoţiile, emoţiile, frica, insomnia, durerea (programul vizand naşterea naşter ea fără dureri), pentru a controla temperatura corporală, ritmul cardiac, presiunea sanguină,  pentru a reduce transpir transpiraţia. aţia. Au fost preluate din Yoga programe de antrenament pentru reducerea reduc erea dure durerilo rilorr provoca provocate te de răniri accidentale ((prin prin răcirea şi d dezactivarea ezactivarea energetică voluntară a segmentului afe afecta ctat), t), pen pentru tru îmb îmbunăt unătăţi ăţirea rea per perform formanţ anţelo elorr scufun scufundăt dători orilor lor marinii (prin marin (prin creşt creşterea erea temperaturii mîinilor şi a pi picioarelor cioarelor în ciuda răce răcelii lii apei). Yog ogaa a fo fost st şi este este în aten atenţi ţiaa ag agen enţi ţiil ilor or sp spaţ aţia iale le în di dire recţ cţia ia co cond ndiţ iţio ionă nări riii cosmonauţil cosmona uţilor or în vedere vedereaa creşte creşterii rii stabi stabilită lităţii ţii psiho-somat psiho-somatice, ice, pentru induc inducerea erea calmului, atenţiei, atenţ iei, receptivi receptivităţi tăţiii selec selective, tive, pentru a adorm adormii mai rapid, rapid, pentru pentru a ut util iliza iza integra integrall şi intensiv inte nsiv timpul de refacere refacere şi chia chiarr în scopu scopull indu inducerii cerii morţii aparent aparentee yogine yogine (hibern (hibernare are voluntară, volunta ră, pentru econ economisire omisireaa resurselor în curs cursul ul călătoriilor cosmice de lungă durată). Scopul urmărit atat în cazul explorărilor cosmice cat şi al aplicaţiilor militare ale te tehn hnic icil ilor or Yog ogaa (vez (vezii AR ARP PAA-Ad Adva vanc nced ed Re Rese sear arch ch Pr Prog ogram ramss Agen Agency cy of th thee De Defe fenc ncee Department din SUA) este adaptarea omului la un nivel ridicat de perturbaţii (senzoriale, chimice, sonore, psihologice, emoţionale, informaţionale) care se realizează efectiv prin dublarea sau asistarea conştientă a programelor automate de funcţionare fiziologică (adică  prin controlul voluntar volun tar al proceselor fiziologice perturb perturbate). ate). Dublarea conştientă a programelor automate (vegetative) ce comandă funcţionarea la ni nivel vel fizi fiziol ologi ogicc va pe permi rmite te şi elib eliber erare areaa om omeni eniri riii de depend dependen enţa ţa actua actuală lă de terapi terapiil ilee exterioare nocive, de protezele chimice, mijloacele medicamentoase (chimio-terapeutice), de protez protezele ele energ energeti etice ce (t (term ermo, o, el elect ectro, ro, sono sono te terap rapii ii), ), de pr prot otez ezel elee in info forma rmaţi ţion onal alee (generatoarele de impulsuri; pacemaker cardiac sau cerebral). Astăzi tehnicile Yoga sunt investigate în vederea realizării ortotehnologiilor, care vor  permitee atat ieşirea civiliza  permit civilizaţiei ţiei uman umanee din prezenta sit situaţie uaţie de criză (te (tehnologică, hnologică, şştiinţi tiinţifică fică,, socială, soci ală, ecologic ecologică) ă) cat şi imp implic licarea area omul omului ui în progr programa amarea rea Univ Univer ersu sulu luii manif anifes esta tatt (incl (in clusi usiv v pen pentru tru con contro trolu lull int intera eracţ cţiei iei gra gravit vitaţ aţion ional alee si ieş ieşire ireaa în spaţiul spaţiul gala galactic ctic,, care cu actualele tehnologii reprezintă o aventură). Fizica modernă prin teoria cuantică a campului ori prin teoriile campului unificat şi a campu-lui fundamental informational, prin studiul vidului şi a caracteristicilor experimentale ale acestuia, a reabilitat conceptele expuse în scrierile scrier ile revelate (V (Vede, ede, Upanishade) Upanishade) care constitui constituiee însăşi baza demersul demersului ui experim experimental ental în vederea contactării şi unificării cu Ultima Realitate, care este Yoga.

35

 

TRATAT TRAT AT PRACTIC PRAC TIC DE RAJA-YO RAJ A-YOGA GA

3

1.2. Ce este est e Yoga Yoga ?

Lumea are idei preconcepute despre Yoga; oamenii îşi imaginează fie fachiri ce-şi introduc ace prin cap, fără să sufere, ori dorm liniştiţi pe cuie, fie buddhiişti raşi în cap care stau confortabil în poziţii înodate. Deci începem prin a spune ce nu este Yoga. Yoga nu este o gimnastică izotonică, adică o gimnastică dinamică, clasică, sau suedeză, şi nici o gimnastică izometrică, cum se afirmă de către unii autori europeni, ci o unificare a activităţii psiho-somatice (inclusiv musculare) cu inactivitatea (repausul şi relaxarea) utilizand ritmul. Armo Ar moni niaa di divi vină nă ori ori re rezo zona nanţ nţaa cu Ul Ulti tima ma re real alit itat atee se at atin inge ge pr prin in cu cuno noaş aşte tere re experi exp erimen mental tală, ă, ia iarr nu pri prin n cun cunoaş oaşter teree ext exteri erioar oară, ă, verbal verbală, ă, pur teoret teoretică ică (cu (cunoa noaşter şterea ea aplicată este Yoga); efortul de armonizare, evoluţie, eliberare şi contactare a Divinităţii es este te Y Yog oga; a; acest acest efo efort rt po poat atee du dura ra o viaţ viaţăă de om sau sau ch chia iarr mai mai mu mult ltee vi vieţ eţii su succ cces esiv ivee (reincarnări). Unii confundă Yoga cu magia neagră cand în realitate ea aparţine magiei albe ca tot ceea ce vin vindecă decă,, uni unifică fică,, rei reinteg ntegreaz reazăă omu omull cu Sine Sine şi cu ceilal ceilalţi; ţi; magia neag neagră ră distru distruge, ge, dezbină, fracturează interior omul şi îl rupe de SINE si de ceilalţi pentru a-1 domina, robotiza. Scopul unificator al Yoga este indicat de faptul că rădăcina sanskrită a acestui cuvant desemnează "unirea". Medicina(observati conexiunea cu termenul "meditatie") şi religia ("religare" este un cuvant latin ce înseamnă a lega, a uni) aparţin de asemenea sferei magiei benefice, albe. Avand în vedere metodele utilizate în magie (de obicei mijloace exterioare, materiale, cum ar fi droguri ce induc stări modificate de conştiinţă, blesteme, formule magice) Yoga este la fel de îndepărtată de magia primitivă, cum este chimia civilizaţiilor galactice de chimia actuală. Yog ogaa es este te ştii ştiinţ nţaa au auto tocu cuno noaş aşte teri rii şi auto autoco cont ntro rolu lulu luii cedualităţii pe perm rmit itee(binelui om omul ului uişi răului să se reconstruiască, să se remodeleze pentru ai transcede relativitatea de exemplu), să se stabilizeze psiho-somatic, iar acest lucru presupune o stare de martor impartial, o constienta necolorata de cautarea rezultatelor, efectelor fructelor (care reprezintă în încă că o anco ancorar raree în ex exte teri rior or ce poate pertu perturba rba stab stabilit ilitatea atea atin atinsă; să; expec expectati tatiile ile dorin dorintele tele,, asteptarile care apar in cursul practicii ne rup de ceea ce facem "acum si aici ", si astfel se pierde ancorarea in prezent ). Yog ogaa es este te at atat at un pr proc oces es co cons nsti tien entt de de deta taşa şare re de exte exteri rior or,, de tr trec ecăt ător or,, de manifestat, manifest at, de lume lumeaa trecăto trecătoare are a fenomenel fenomenelor or sau a proi proiecti ectiilor ilor obi obiecte ectelor lor pe ecranul mental men tal(fi (filmu lmull umb umbre relo lorr din din Pes Pester teraa lui Pl Plato aton), n), cat şi unu unull de anc ancora orare re în lumea lumea ne pieritoare,  pierit oare, perma permanentă, nentă, care susţin susţinee ttoate oate manife manifestăril stările, e, tot t ot aşa a şa cum un ecran e cran vid susţine imaginile proiectate(umbrele;realitatea secunda); această lume ce trebuie contactată este nivelul permanent, permanent, cont continuu, inuu, staţion staţionar ar,, inva invarian riant, t, nivelul nivelul Sursă al tut tuturor uror manifestă manifestărilo rilor, r, Marea Ma rea Mi Minte nte a Un Univ ivers ersul ului ui,, Co Conş nşti tiin inţa ţa Co Cosmi smică că per perso soni nifi ficat catăă în rel relig igia ia cre creşt ştin inăă pri prin n Dumne Dum neze zeu u şi acc accept eptată ată de şti ştiinţ inţaa act actual ualăă sub denumi denumiri rile: le: niv nivel el ort ortoex oexist istenţ enţial ial,, camp camp unificat, camp fundamental informaţional, codul genetic al universului, rădăcina universului spaţio-temporal, vidul.

36

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

4

Abandonarea lumii fenomena Abandonarea fenomenale le în care "totul curge", "totul se transf transformă", ormă", a nivelului nivelul ui tranzitoriu (ieşirea din zona proiecţiei, zona manifestării sau termin terminală) ală) solicită eliminarea dualităţii la toate nivelurile (unificarea Ida şi Pingala in Sushumna, unificare repaus şi activitate în stare continuă, eliminarea influenţei contrariilor: aversiune-atracţie, frig-c fri g-cal ald, d, dep depart arte-a e-apro proape ape). ).Pro Proces cesul ul are are lo locc sim simult ultan an la ni nivel velul ul AD ADN(o N(obse bserva rvati ti reproducera microscopicului in macroscopic)

  Suspenda Suspendarea rea depe dependen ndenţei ţei si a iden identifi tificari cariii cu lumea lumea tran tranzit zitorie orie şi stab stabili ilizare zareaa contactului cu temelia imuabila, realitatea suport, staţionară, determină apariţia puterilor  paranormale  paranorm ale (sidd (siddhis-uri) his-uri) dar acestea nu mai sunt ocazionale, ocazionale, întampl întamplătoare ătoare şi trecătoare, trecătoare, ca cele datorate unor mijloace externe ca în magie, ci permanente, stabile şi aflate sub un control voluntar.

37

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

5

Yoga conduce la apariţia unui om ecologic, la amplificarea acordului omului atat cu natura sa interioară, cat şi cu cea exterioară; acest om nu agresează şi nu este agresat de mediu, la fel cum omul relaxat nu se îneacă, nu isi fractureaza oasele in cursul caderii şi nu este agresat de animalele sălbatice. Yoga este o metodă de relaxare şi de eliberare completă de toate suferinţele şi tensiunile vieţii; această relaxare depăşeşte însă nivelul relaxării musculare (simptomatice, adic ad icăă pr prov oven enin ind d din din plan planul ul ef efec ecte telo lor) r) de deoa oare rece ce pr prin in de depr prog ogra rama mare re şi re repr prog ogra ram mar aree conceptuală operează la nivelul structurilor adanci cauzale (nivel la care "psihoterapiile de adancime", cum ar fi psihanaliza au acces limitat). Prin procesul de relaxare poate fi înţeles atat modul de punere în repaus cat şi cel de localizare, care permit deconectarea provizorie de relaţia cu exteriorul pană la obţinerea transl tra nsloca ocati tiei, ei, dem demate ateria riali lizări zăriii şi mat materi eriali alizăr zării ii la dorinţ dorinţă, ă, ceea ceea ce rep reprez rezint intăă ata atatt un fe fen nom omeen de autoem emiisie biol olo ogic echivalent emi emisie siei şi recepţiei mater aterie ieii di din n "Experimentul "Experiment ul Philadelphia" Philadelphia" cat şi prima etapă a metamorfozei metamorfozei omului omului pr profa ofan n în zeu; Iisus este o astfel de metamorfoză la care toţi am fost îndemnaţi să participăm pentru a se  putea manifesta "scanteia " scanteia Divina din noi" noi".. Detaşa Det aşarea rea de cir circum cumsta stanţe nţele le car caree în mod obi obişnu şnuit it ne det determ ermină ină compor comportam tament entul ul  permite  per mite resi resincro ncroniza nizarea rea omulu omuluii la ritmurile ritmu rile cosmi cosmice, ce, vind vindecar ecarea ea auto automată, mată, obţinerea harurilor harur ilor Dumne Dumnezeieş zeieşti, ti, cont contacta actarea rea Izvorul Izvorului ui V Vieţi ieţiii de care ne-am rupt la "căde "c ădere reaa din Rai ". Yoga nu este o simplă cale de acces la puterile divine sau paranormale, ci o cale (Tao) (Tao) de comp completa letare re a evol evoluţie uţieii exte exterioa rioare re a omul omului ui cu evoluţia evoluţia spirituală; evoluţia actual act ualăă car caree a pe permi rmiss acc accesu esull uno unorr prim primiti itivi vi sau bast bastinas inasi, i, la arme arme ultras ultrasofi ofisti sticat catee de distrugere distrug ere în masă, este o evoluţ evoluţie ie malefică, malefică, ce poartă în ea germ germene enele le prop proprie rieii noa noastr stree distrugeri; Yoga permite o evoluţie ecologică în care forţa unui individ sau civilizaţii este  permanent echilibrat echilibratăă de evoluţia interioară, spirituală; deci evoluţia care foloseste calea interi int erioar oaraa spr spree Ce Cerr est estee ben benefi efică că deo deoare arece ce cun cunoaş oaşter terea ea şi con contro trolul lul exteri exterioru orului lui sunt susţinute sau pierdute în functie de cunoaşterea şi controlul interiorului; deci intervine o condiţionare automată a realizărilor exterioare de realizarea de Sine (interioară). O civilizaţie galactică dezvoltată interior este ecologică şi supravieţuieşte; una dezvol dez voltat tatăă doa doarr in ext exteri erior or,, dim dimpot potriv rivă, ă, şi se va aut autoel oelim imina ina (r (răzb ăzboi oi,, poluar poluare, e, criză criză demografică).

38

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTIC DE RAJA-YOGA RAJA-YOGA

6

Toate religiile orientale şi occidentale utilizează tehnicile împrumutate din Yoga, deoarece acestea conduc la contactul cu Divinitatea, la reintegrarea omului în Univers ca o consec con secin inţă ţă a rei reint nteg egrăr rării ii în Si Sine. ne. Y Yoga oga nu este este o relig religie ie,, ci una din cele şase darshana (punct de vedere, doctrină filozofică) ce-şi are temelia în filozofia dialectică Samkhya fondată de legendarul Kapila. Shri Yogendra subliniază: "Yoga este un mod de viaţă care oferă sănătate fizică şi mentală şi nicidecum un exerciţiu ocazional". Shri Aurobindo afirmă: "Yoga este un sistem de tehnici care trebuie urmate de om  pentru a atinge perfecţiunea şi a-şi realiza potenţialitatea". potenţialitatea". Patanj Pat anjali ali:: "Y "Yoga oga est estee sti stinge ngerea rea ide identi ntifi ficar carii ii cu fl fluct uctuaţ uaţiil iilee (vritt (vrittis; is; imp impul ulsur suril ile, e,  proiectiile)) ce apar pe eecranul  proiectiile cranul mental" [1]. Swami Vivekananda, interpretînd definiţia dată de Patanjali afirmă că: "Yoga este înfranarea substanţei mentale (chitta) de a lua diverse forme" (în cartea sa Raja Y Yoga) oga) I.K.. Taim I.K aimini ini [3] scr scrie ie:: "Y "Yoga oga est estee inh inhibi ibiţi ţiaa (obţi (obţinut nutăă conşti conştient ent)) a modif modifică icăril rilor or minţii min ţii". ". Carlos Carlos Cas Castan taneda, eda, în cart cartea ea sa "A Sepa Separate rate Realit Reality", y", prezint prezintăă o defini definiţie ţie a sistemului Yoga, Yoga, dată de către indienii Y Yaqui aqui (Mexic), a căror experienţă mistic misticăă (în ciudaa uti ciud utiliză lizării rii unor drog droguri) uri) permite permite iniţierea iniţierea în perceperea perceperea ultimei real realită ităţi ţi şi obţi obţinere nereaa  puterilor  puteril or paranorm paranormale ale "pentru a vedea ei practi practică că nefăptuirea; nefăptuirea; non-doing". A nu acţiona (non-doing) sau non-acţiunea în vederea obţinerii stării de oglindă mentală este principiul vairag ragya: ya: starea incolora), karma yoga( naiskarmya), dar si a ce stă la baza raja yoga(vai si sisstemul emulu ui taoi aoist şi ze zen n (wu-wei). Ac Acea east stăă ne nefă făpt ptui uire re nu însea nseam mnă im imob obil ilis ism m, sedentarism, sedenta rism, ci "faptă obiect obiectivă" ivă" ava avand nd dre drept pt ţel evoluţia evoluţia şi eliber eliberarea area.. Tehnica ehnica faptei obiective este es te fund fundamentală amentală pentru practica Y Yoga oga (este prezentată în detaliu detaliu în cadrul etapei  preliminare  prelim inare (Kriya Yog Yoga) a) şi la ea se fa facc re refer ferir irii în Veda , Upanishade  şi in Bhagavad

Gita. Mircea Eliade afirmă că: "Yoga este un sistem coerent de tehnici experimentale, iar nu teoretice, care permit stabilizarea tuturor nivelelor fiinţei umane (af (afect ective ive,, ment mentale ale,, somatice, instinctuale...) pentru încetarea ignoranţei, a fracturării; deci pentru reunire cu noi însine şi cu Universul". In cartea sa "Yoga, imortalitate şi libertate", Mircea Eliade defineşte cuvantul sanskrit "Yoga" ca însemnand: "a lega împreună, a ţine strans, a pune sub "jug", a conjuga forţele iniţial dezbinate ale fiinţei", pentru unirea sufletului uman cu Divinitatea, cu Dumnezeu. Sivananda afirmă: "Yoga este calea ce permite cunoaşterea directă, totală, prin rezonanţă a universului care a fost adoptată de toate civilizaţiile galactice şi a fost utilizată şi de precedenta civilizaţie umană care şi astăzi locuieşte pe Terra, fără ca noi să luăm cunoştinţă de acest lucr lucru; u; Y Yoga oga per permite mite refacerea punţii rupte dintre dintre organic şi anor anorganic ganic şi dintre materie şi camp; de aici derivă acţiunea paranormală asupra materiei".

39

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTIC DE RAJA-YOGA RAJA-YOGA

7

Yoga este cauza, calea dar şi efectul, consecinţa practicii. Gérard Blitz  (191 (1912-19 2-1990), 90), fost fostul ul secr secretar etar al Uniu Uniunii nii Fede Federaţi raţiilo ilorr Europen Europenee de Yoga, în "La voie du Yoga" evidenţiază faptul că Yoga(starea unificata) este efectul  practicii: „Cand spiritul este pacificat, starea de Yoga se produce. Yoga este controlul ideilor(vrittis) în direcţia unificării spiritului". spiritului".

H. Coandă afirmă: "Yoga este un sistem de abordare a lumii care arată că totul poate

fi realizat, prin interior; telepatia înlocuieşte telecomunicaţiile electromagnetice iar soluţia interi int erioar oarăă dep depăşe ăşeşte şte pie piedic dicile ile car caree bloch blocheaz eazăă sol soluţi uţiaa exteri exterioar oarăă (t (tre rece ce pr prin in bl blin inda daje je metalice, nu este bruiată, nu este atenuată cu pătratul distanţei dintre emiţător şi receptor); levitaţi levi taţiaa înlocuie înlocuieşte şte disp dispozit ozitivel ivelee tehnol tehnologice ogice de transport; transport; translocaţi translocaţiaa sau telep teleportare ortareaa yogi yo gină nă este este o em emiisiesie-re rece cepţ pţiie a mater ateriiei, ei, an anal aloa oagă gă emis emisie ieii şi rece recepţ pţiiei unde undelo lorr electromagnetice, care permit accesul civilizaţiilor galactice (OZN) instantaneu, în orice  punct al Universului. Toate fiinţ fiinţele ele vii utiliz utilizează ează interac interacţia ţia control controlată ată cu campul gravitaţional cu spatiul si cu timpul; oare n-am putea modela tehnologic aceasta?". Acea Ac east stăă mo mode dellar aree te tehn hnol olog ogic icăă a levi levita taţi ţiei ei tr treb ebui uiee pr prec eced edat atăă de în înţe ţele lege gere re şi cunoaştere experimentală a legilor universului care se manifesta holografic si in noi insine, adică de explorarea ştiinţei legilor legilor int interne erne care este Y Yoga. oga. Aceas Aceasta ta conduc conducee atat la controlul psihosomatic (autocontrol), cat şi accesul nemijlocit de tehnologiile exterioare la toate secretele universului. Nava cu care putem intra în orice nivel existenţial, paralel cu al nostru (orice altă dimensiune) sau cu care putem ajunge în orice punct al universului, este  posibil să fie propriul pro priul nostru corp dacă da că reuşim să cons construim truim campul defensiv defens iv.. Prin Yoga trebuie înţelese atat fiecare ramura a sistemului unificat Yoga expus de Patanjali în Yoga Sutras (şi care face obiectul prezentului studiu), cat şi ramurile (căile) Yoga ce s-au dezvoltat din etapele ssistemului istemului Raja Y Yoga. oga. Multiplicarea şi filiaţia universului este modelată de ştiinţa Yoga deoarece fiecare ramura se comportă ca o celulă care dă naştere singură unui întreg organism, unei căi spre cer, spre realizarea de Sine. Cauza acestui fenomen paradoxal este principiul holografic care face ca în fiecare fragment al acestui univers să fie conservat întregul, la fel cum în fiecare fragment dintr-o hologramă regăsim întreaga imagine. Obţinerea Obţinerea unui organ organism ism viu viu (p (pla lant ntă, ă, an anim imal al)) dint dintrr-o sing singur urăă ce celu lulă lă a ac acest estui uiaa prin prin donare donare dov dovede edeşt ştee larg largaa funcţionare a acestui principiu în univ univers. ers. 40

 

TRATAT TRAT AT PRACTIC PRAC TIC DE RAJA-YO RAJ A-YOGA GA

8

Consecinţaa acest Consecinţ acestui ui prin principi cipiu u pent pentru ru pract practica ica conc concretă retă Y Yoga oga este foart foartee simpl simplă: ă: nu căutaţii mereu altceva, fiţi mulţumiţi căutaţ mulţumiţi cu ceea ce pract practicaţi icaţi,, fiecare tip u uman man este ierarhizat specific şi poate practica ramura Yoga ce îi este adaptată (unii sunt dominaţi de afect, de emoţie şi pot practica Bhakti Yoga - Yoga iubirii, devoţiunii; alţi oameni sunt intuitivi şi pot  practica Jnana Yoga - Yoga cunoaşteri cunoaşteriii discriminative, care nu este o cunoastere intelectuala mijlocita de ratiune, ci o cunoastere directa; unii sunt caracterizaţi de hotarare sau de determinare de terminare şi p pot ot practica cu uşurinţă Raja Y Yoga oga - Yoga Yoga regala. Toat oatee ramu ramuril rilee Yoga cup cuprin rind d cel celee opt ram ramuri uri ale sist sistemu emului lui uni unific ficat at exp expus us de Patanjali Patanj ali în Y Yoga oga Sutras şi reprezintă nişte cărări spre varful aceluiaşi aceluiaşi munte care deşi  pleacă de pe versanţi diferiţi au aceleaşi trepte de depăşit şi aceeaşi ţintă: realizarea Sinelui sau unificarea cu toate celelalte cărări în momentul contactului contactului cu Ultima Realitate. Yoga indică faptul că fiecare nivel de procesare a informaţiilor din creier poate fi utilizat dreptt lan drep lantern ternăă pent pentru ru a ne găsi drumu drumull deoa deoarece rece deşi sun suntt apa aparen rentt dif diferit eritee dup dupăă modul modul de manifestare (cognitiv, afectiv, somatic, volitiv) poartă în ele întreaga informaţie necesară iluminării şi străpungerii obstacolelor care obturează lumina. Un argument experimental ne este furnizat de practica practica iubirii şi devoţiunii In cadrul căii denu denumită mită Bhakti-Y Bhakti-Yoga, oga, care reprezintă una dint dintre re cele patru mari Căi, Căi, ce condu conducc la unir unirea ea cu Dumnezeu. Dumnezeu. După ce a  practicat iubirea extremă adresată adresată diferitelo diferitelorr aspecte ale lui Dumnezeu personalizat (adesea (adesea sub forma unei încarnăr încarnării divin divine, e, cum este Iisus) Ego-ul adoratorul adoratorului ui sfarşeşte prin a se dizolva în ldealul ales. Bhakti-Yoga este calea naturală pentru dobandirea Cunoaşterii divine. divi ne. Ade Adeptul ptul aceste acesteii căi (Bh (Bhakt akta) a) nu-ş nu-şii infra infranează nează senti sentiment mentele ele sau respiraţia în mod conştient, voluntar, dar ajunge la aceasta în starea de extaz (Bhava; iubire deplină) şi în starea în care adoratorul lui Dumnezeu pierde conştiinţa corpului corpului său şi a lumii (Prema). In final, după detaşare senzorială şi complet completăă abso absorbţi rbţiee (concent (concentrare) rare) realiza realizate te involunt involuntar ar,, se ating atin g star starile ile superi superioare oare de Sam Samadh adhii (Bhava-Samadhi; Bhava-Pratyaya) ce conduc tot la  Asamprajnata  Asamprajn ata Samadhi ca şi Raja Yoga, care însă utilizează în cooperare (sinergie) toate metodele pentru a declanşa conştient, voluntar vindecarea şi realizarea de Sine.

1.3. De ce să practicăm Yoga? Ca să ne cunoaştem pe noi însine şi pe ceilalţi. Ca să participăm conştient la continuarea evoluţiei speciei umane dincolo de punctul pun ctul în care a adus-o Natura. Să obţinem independenţa de circumstanţele externe, independenţa totală. Urmărirea în paralel a evoluţiei vieţii şi a tehnologiei indică tendinţa de eliberare progresivă mai întai de sub dependenţa materială şi energetică, iar apoi de sub cea informaţională. Să ob obţi ţine nem m au auto toco cont ntro rolu lul, l, stăp stăpan anir irea ea de sine sine.. In Intr trea eaga ga ro roat atăă a lu lumi miii poat poatee fi controlată dacă îi este controlat axul (adică dacă ne controlăm pe noi însine, dacă stabilim contactul cu vidul central). Controlul spaţiului şi timpului împreună cu accesul la puterile  paranormale  paranorm ale nu reprezin reprezintă tă altcev altcevaa decat consecin consecinţe ţe ale autocontrolului expus codificat în Yoga şi care mai are variante în Taoism şi Zen (fără diferenţe difer enţe fundamentale, după cum cu m veţi constata în cursul expunerii).

41

 

TRATAT TRAT AT PRACTIC PRAC TIC DE RAJA-YO RAJ A-YOGA GA

9

Majoritatea oamenilor practică deja Yoga pentru a se vindeca şi echilibra interior şi exterior. Interior ne controlăm voluntar emoţiile şi gandurile, restabilim sănătatea, buna dispoziţie dispoz iţie,, vigoa vigoarea, rea, calmul utiliz utilizand and tehni tehnici ci psihoterapeut psihoterapeutice ice inspirat inspiratee din Yoga Yoga sau din tradiţiile noastre religioase care au o origine comună (asemănător originii indo-europene a limbi lim bilor lor fol folosi osite te de pop popoar oarele ele din Eu Europ ropa); a); ast astfel fel sun suntt tehnic tehnicil ilee psihot psihotera erapeu peutic ticee de relaxare, autohipnoza, autosugestia dar şi metodele de vindecare ce fac apel la suprimarea apor ap ortu tulu luii al alim imen enta tarr (p (pos ostu turi ri)) or orii Ia rem remode odela larea rea psi psihos hosoci ocială ală ut utili ilizan zand d regul regulii de disciplină discipli nă morală (cele zece poru porunci nci)) care îşi au repl replica ica în cel celee zece reguli reguli din ramurile ramurile Yama şi  Niyama din Yoga) ori rugăciunea. Echilibrarea exterioară include atat obţinerea înţe în ţele lege geri riii şi arm armon onie ieii cu ceil ceilal alţi ţi oa oame meni ni cat cat şi cu al alte te comp compon onen ente te al alee un univ iver ersu sulu luii manifest mani festat at (apare invulnerab invulnerabilit ilitatea atea la factori fizici, climatic climatici, i, chimi chimici, ci, biologici biologici:: nu ne îmboln îmb olnăvi ăvim, m, anim animale alele le nu ne ata atacă) că).. Sis Sistemu temull unific unificat at Yoga utili utilizeaz zeazăă cea mai înalt înaltăă terapie pentru control controlul ul dezordin dezordinilor ilor interi interioare oare şi exterio exterioare are (inclus (inclusiv iv soc social iale): e): terap terapia ia in infor forma maţi ţiona onală lă in inte ternă rnă.. Evo Evolu luţi ţiaa me meto todel delor or de te terap rapie ie ne conduc conducee în acelaşi acelaşi punct, iar supravie supr avieţui ţuirea rea spe specie cieii uma umane ne sol solici icită tă efor efortul tul conştie conştient nt al omul omului ui nu num numai pent pentru ru a domina dom ina mediul mediul exteri exterior or (ca (care re 1-a condu conduss la dez dezech echil ilibr ibrul ul actual, actual, în care forţe uriaşe ale naturii sunt la îndemana unor fiinţe insuficient de înţelepte pentru a rezolva cu inteligenţă şi iubire problemele ssociale, ociale, politice, eco econom nomice ice ori ecolog ecologice ice)) ci şi pent pentru ru a—şi inf influe luenţa nţa  propriil  prop riilee sale sale ffunc uncţii ţii şi p prop ropriul riul său scop. Sc Schiţand hiţand evoluţia evoluţia mijl mijloacelor oacelor terapeuti terapeutice ce remarc remarcăm ăm trecerea de la terapii material materialee (chim (chimiote ioterapii rapii)) la terap terapii ii energetic energeticee (elect (electrotera roterapii), pii), iar în  prezentt suntem martori la apariţi  prezen apariţiaa (de fapt, redescoperi redescoperirea) rea) terapiilor terapiilor informaţionale informaţionale (homeopatia, (homeopa tia, care era semnalată şi în A Ayurveda yurveda (lit.: "ştiinţa vieţii"); acupunctura transmisă trans misă conform legendelor de zei oamenilor şi consemnată în Hoang Ti Nei King So Ouenn (Hua (H uang ngdi di Neij Neijin in Su Suwe wen) n) în seco secolu lull XX XXV V î. î.e. e.n. n. Din Din acee aceeaş aşii ca cate tego gori riee a tera terapi piil ilor or informaţion inform aţionale ale fac parte parte:: psi psihot hotera erapii piile le (hipno (hipnoza, za, autohi autohipno pnoza, za, sugest sugestia, ia, aut autosu osugest gestia) ia),, terapiile culorile, (adică toate terapiile ce utilizează suport mater material ial ce sauutilizează energeti energeticcsunetele, dre drept pt vehi vehicul cul al arta inf informa ormaţie ţiei). i). Evo Evoluţ luţia ia terapii tera piilor lor indi indică căun simu simulta ltan n evoluţi evol uţiaa de la metod metodele ele extern externee (mater (materiale, iale, energet energetice ice şi informa informaţiona ţionale) le) care conduc la dependenţă depen denţă,, polua poluare re şi degen degenerarea erarea specie specieii uman umanee (efect (efectee tera teratogen togene), e), către me meto tode dele le terapeutice interne, care conduc la independenţă, nepoluare, autocontrol; deci la scoaterea din sedentarism a mijloacelor de apărare pe care le are fiinţa umană pentru a rezista agresiunilor agresiunil or mediulu mediului. i. Metodel Metodelee interne de terapie informa informaţion ţională ală ce pot fi grupate grupate sub denumirea de auto autocontrol control sunt co consemna nsemnate te sistematic numa numaii în sistemul unif unificat icat Y Yoga, oga, expus de Pa Pata tanj njal alii în Y Yog ogaa Su Sutr tras as (sec (sec.. II î.e î.e.n. .n.); ); aces acestt tra tratat tat repr reprezi ezintă ntă prima prima desc descrie riere re a sistemului sistem ului Yoga şi consti constituie tuie tem temeli eliaa info informaţ rmaţiil iilor or ce vor fi in continu continuare are prezen prezentat tatee cititoril citi torilor; or; Upani Upanishadel shadele, e, Vede edele, le, ind indică ică unel unelee met metode ode de acces acces la nive nivelul lul Nemanif Nemanifesta estatt (Absolut, Brahman) ce aparţin sistemului Yoga, însă fără coerenţa din Yoga Sutras. [vedeti

imaginea marita pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ ] http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ ]

42

 

TRATAT TRAT AT PRACTIC PRAC TIC DE RAJA-YO RAJ A-YOGA GA

10

Prac Practi ticăm căm Yog ogaa ca să ne re rege gene nerăm răm,, să în înti tine nerim rim,, să opr oprim im curg curgere ereaa ap apare arent nt implac imp lacabi abilă lă a tim timpul pului; ui; foar foarte te mul mulţi ţi yog yogini ini au reu reuşit şit înc înceti etinir nirea ea cur curger gerii ii timpul timpului ui în orga organi nism sm (con (contr trol olul ul ho horm rmon onil ilor or ce de decl clan anşe şeaz azăă pr proc oces esul ul de îmbă îmbătr tran anir iree ra rapi pidă dă şi moartea); moart ea); un yogin venit în S.U. S.U.A. A. în cadrul programului programului de colaborare colaborare şti ştiin inţif ţific icăă şi culturală pe care această ţară 1-a stabilit cu India arăta (şi parametri biologici măsuraţi indicau aceeaşi stare) de 30 de ani deşi actele arătau că avea venerabila varstă de 160 de ani Practica Yoga Yoga permite intensificarea proceselor de refacere, de odihnă; somnul yogin amplifică procesele de refacere, astfel încat o singură jumătate de oră din acest somn  poate să echivaleze echivalez e cu opt sau chiar zzece ece ore de so somn mn normal, adanc. Yog ogaa est estee o cu cuno noaşt aşter eree ex expe perim rimen enta tală lă care care se de desfă sfăşo şoar arăă în la labo bora rato toru rull şi cu inst instru rume ment ntel elee pr prop opri riei ei no noas astr tree fi fiin inţe ţe pe pent ntru ru a ob obţi ţine ne ampl amplif ific icar area ea stab stabil ilit ităţ ăţii ii şi invulnerabilităţii la perturbaţii şi agresiuni externe (materiale, energetice, informaţionale,  biologice, psihosociale). psihosociale). Obţinerea acestei stabili stabilităţi tăţi ne permite atat să fim "în pace cu noi însine" cat şi să devenim insule de pace în oceanul de zgomot şi şi confli conflicte cte sociale; sociale; put putem em transmite pacea, echilibrul şi să vindecăm pe cei din jurul nostru; liniştea, iubirea, calmul,  prietenia,  prieteni a, simpat simpatia, ia, le emitem şşii ne înconjoară exprimand funcţionarea principiului acţiunii şi re reac acţi ţiun unii ii la ni nive vell par parano anorma rmall ("c ("cule ulegem gem cee ceeaa ce sem semănăm ănăm"" şi în con consec secinţ inţăă ori orice ce confli con flicte cte dispar dispar în prezenţ prezenţaa dvs dvs.. ca şi cum aţ aţii fi „u „ulei leiul ul turnat turnat pest pestee o apă apă agita agitata ta de valuri"). Yoga afirmă nu numai că entuziasmul, ca şi focul se transmite ori că adevărul nu  poate fi ascuns, ci şi faptul că stăril stărilee noastre mental mentalee (cum este cazul stabilităţii stabilităţii  psihosomatice) sunt s unt molipsitoare ca şi căscatul, că scatul, rasul ori bun bunaa dispoziţie. Practica Yoga elimină ecranele ce stau în faţa Luminii cunoaşterii şi care determină  prezenta ignoranţ ignoranţăă a omului; căderea „văluril „vălurilor or ce obtureaz obtureazăă lumina lumina"" conduce la cunoaşte cuno aşterea rea rezo rezonant nantă, ă, glo globală bală,, a codu codului lui genet genetic ic al univers universulu uluii (cunoaştere imposibil de atins pesenzoriale) cale progresivă, pascunoaşterea cu pas ori prin abordare extern externă, ă, superfic superficial ială, ă, mijloc mij locit itaa de  portile adică la completă, totală (omnicunoaşterea) , ce aduce simultan starea de fericire, beatitudine(ananda) şi controlul total (omnipotenţa). După cum afirma şi Lao Tseu în Tao Te King virtutea, forţa sau puterea (Te) nu sunt decat reflexul, manifestarea înrădăcinării în Tao.

43

 

TRA TR ATAT PRAC PRACTI TIC C DE RAJA RAJA-Y -YOG OGA A

11

1.4. Aspecte privind practica Yoga Yoga. i

Inceperea practicii Yoga impune elucidarea a trei aspecte importante:

a)este autocontrolul accesibil tuturor oamenilor? b)este acest autocontrol periculos? c)putem practica Yoga fără conducere directă?

1.4. 1.4.1. 1.

Este Este aut autoc ocon ontr trol olul ul acc acces esib ibil il tut tutur uror or oamen oamenil ilor or??

Existe Exis tenţ nţaa şi co cont ntin inui uita tate teaa sist sistem emul ului ui Yog ogaa de-a de-a lu lung ngul ul ti timp mpur uril ilor or are la bază bază  principiul  principi ul fundament fundamental al care susţine că omul se poate schimba pe sine prin acţiune conştientă, conşti entă, volunt voluntară. ară. Involu Involuntar ntar toţi oameni oameniii modifi modifică că sub influe influenţa nţa emoţiilor emoţiilor,, ritmul ritmul ca card rdia iacc sau sau respi respira rato torr, pe peri rist stal alti tism smul ul inte intest stin inal al,, mo moti tili lita tate teaa di dige gest stiv ivăă sau sau pre presiu siunea nea sanguină într-o direcţie favorabilă sau defavorabilă vieţii. Controlul Control ul voluntar al funcţii funcţiilor lor involuntar involuntaree nu este accesibil accesibil doar unor oameni dotaţi sau iniţiaţi. Programele de antrenament de astăzi au decodificat tehnicile yoga şi au făcu făcutt evident faptul că oamenii pot să fie antrenaţi pentru a-şi controla propriul ritm cardiac,  presiunea sanguină sanguină şi alte funcţii presu presupuse puse anterior d drept rept invo involunt luntare. are. Scepticismul Sceptic actual privinţa privinţ a accesibi accesibilităţ lităţii ii controlului funcţiilor vegetative vegetati ve nualeea fost spul spulberat beratismul de yoginii yogi nii în care au veni venit t în cent centrele rele de cercetări cercetări ştiinţif ştiinţifice ice oc occi cide dent ntal  pentru a arăta controlul total al funcţiilor funcţiilor fiziologi fiziologice ce "involuntare" (oprirea sau accelerarea ritmul rit mului ui car cardia diac, c, var variaţ iaţia ia rit ritmur murilo ilorr cer cerebr ebral ale, e, vasodi vasodilat lata-ţi a-ţia, a, vasocon vasoconstr stricţ icţia) ia),, ci de descope desc operir rirea ea metode metodeii bio biofee feedbac dback-u k-ului lui care a perm permis is animal animalel elor or (pisic (pisici, i, şoarec şoareci, i, prin prin dresar dre saree cu rec recomp ompen ensă să ali alime menta ntară, ră, săsă-şi şi mod modif ifice ice în direcţ direcţia ia dori dorită tă de exp experim eriment entato atorr ritmul cardiac, cerebral, presiunea sanguină sau chiar să hiberneze). Decii ace Dec acest st con contro troll al funcţi funcţiil ilor or veget vegetati ative ve est estee accesi accesibil bil tu tutur turor or ani anima malel lelor or şi oamenilor dacă parametrul ce trebuie controlat este perceput sau afisat (interior în Yoga şi exterior exteri or în biofe biofeedbac edback); k); adică acesta nu const constitui ituiee nicidecum o zonă inte interzisă rzisă sau ca care re este deschisă doar unor oameni iniţiaţi sau foarte dotaţi.

1.4. 1.4.2. 2.

Este Este aut autoc ocon ontr trol olul ul uti utill sau sau inut inutil; il; este este per peric icul ulos os??

Jose Delgado, unul dintre cei mai mari neurologi ai lumii consideră că evoluţia naturală este prea lentă şi că trebuie să „intervenim direct în destinul omului implantand dispozitive "pacemaker "p acemaker ce cerebrale", rebrale", analoage disp dispozitivelor ozitivelor car caree stabilizeaz stabilizeazăă ritm ritmul ul card cardiac; iac; aceste dispozitive ar   putea menţ menţine ine stabi stabilita litatea tea ment mentală ală a oamenilor în orice moment şi astfel ar putea fi apărată sănătatea mentală şi pacea. Deci se prevede utilizarea în viitor a unor proteze informaţionale tehnologice, care să înlocuiască înlocui ască actualele proteze chimice chimice (sedativ (sedative, e, tranchilizante tranchilizante care s-au dovedit teratogene) teratogene) Aces Ac estt lucr lucru u in insa sa nu re rezo zolv lvaa prob proble lem ma fi fiin indc dcaa se men menţi ţine ne depen dependen denta ta de exteri exterior or si sedentarismul mecanismelor de control şi restabilire pe care le avem în dotare.Ramane drept dre pt opt optiun iunee ins instru truire ireaa in teh tehnic nicile ile de rel relaxa axare re psihos psihosoma omatic ticăă inspir inspirate ate din Yoga şi apelarea la celelalte tehnici Yoga, care conduc la control voluntar ori involuntar (indirect).

44

 

TRAT TRA TAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

12

Agresiunea externă tot mai accentuată şi supravieţuirea solicită din partea noastră nu o protezar protezaree mat materia erială, lă, energe energetic ticăă ori informa informaţio ţională nală ori construi construirea rea uno unorr hibrizi ommaşină maş ină (cybor (cyborgi) gi),, ci apelul apelul im imedi ediat at la Yoga oga,, rev reveni enirea rea la Natura Natura Int Interi erioar oară, ă, pentru pentru a susţi sus ţine ne şi dub dubla la con conşt ştien ientt pro progra grame mele le fi fizio ziolo logi gice ce cele cele ma maii afect afectat atee (su (supra prasol solici icita tate te,, agresate). Pericolul Peric olul practicări practicăriii Yoga este infe inferior rior cantitat cantitativ iv şi cali calitati tativ v peri pericolel colelor or dato datorate rate terapiilor actuale materiale şi energetice, deoarece acest sistem apelează ca şi homeopatia şi acupunctura la control prin stimul informaţional, deci foarte puţin nociv dacă practica este corectă.

1.4.3. Putem practica Yoga Yoga fără îndrumare, îndru mare, independent ? Părerile sunt împărţite din motive subiective şi obiective, atat în trecut cat şi în  prezent. Frica de independenţă, conformismul, dependenţa mare de un suport extern solicită iniţial prezenţa obligatorie a unui instructor care să decidă asupra sarcinilor adaptate fiecăruii om în parte, capabil să corec fiecăru corecteze teze erorile inerent inerentee începu începutului tului [corectare dezordini  psihosomatice,  psihoso matice, comport comportamentale, amentale, pregătir pregătiree pentru practica efectiv efectivăă Yoga prin exerciţii exerciţii  preliminare  prelim inare propuse de către un maestru sau de noi insine printr-un manual (metoda  programului de obiective a lui Benjamin Benjamin Franklin)]. Datt fiin Da fiind d fapt faptul ul că în fi fina nall scop scopul ul Yog ogaa este este el elib iber erar area ea (kai (kaiva valy lyam) am) de toate toate dependenţele, iar practica presupune autoacţiunea şi deci nu o poate face nimeni pentru şi în locul nostru, opinia practicării Yoga fără conducere directă poate să fie acceptată pentru etapa avansată (cand apare şi contactul cu " maestru" spiritual). In ciuda celor care utilizează sistemul Yoga pentru a-şi face adepţi sau pentru a reali rea liza za pr profi ofitur turii ma mater teria iale, le, pract practica ica Yog ogaa sol solic icit ită, ă, dup dupăă cum sub subli lini niaa Mirce Mirceaa El Elia iade de "acţiu "ac ţiunea nea de aut autopro oprogram gramare are teo teoret retică ică şi exp experim eriment entală ală"" (ad (adică ică efo efort rt de aut autodi odidac dactt şi învăţare prin descoperire). Cautati metoda descoperita si utilizata de cel pe care maestrii japonezi de zen il considera un trezit(buddha) al Occidentului: Emanuel Swedenborg (1688-1772). In acest context, cărţile de Yoga sau metodele expuse de diferiţi profesori nu suht decat consemnări ale unor repere constant sesizate, care ne ajută în călătoria pe care noi singuri trebuie să o realizăm, pentru a ajunge acolo unde această singurătate îşi pierde conturul; adică la Sursa tuturor lucrurilor. lucrurilor. Aceasta este cauza pentru care ataţi mari dascăli ai omenirii au consemnat în scris experienţa lor (inclusiv în Yoga); Yoga); pentru a fi utilă eliberării, vindecării şi realizării de Sine a celorlalţi oameni. Deci practic este posibil un antrenament vizand autocontrolul utilizand un manual de Yoga care să nu necesite prezenţa efectivă a unui profesor.

45

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA

13

Lucrarea elaborată de Institutul de Yoga din India în colaborare cu cel similar din Washington scrisă de dr. Phulgenda Sinha [28] afirmă că: "nu este nevoie de ajutorul unui  profesor  profe sor d dacă acă eeste ste fo folosită losită metoda preze prezentată ntată în ace această astă ccarte". arte". Referitor la necesitatea unui dascăl în Bhagavad Gita  (IV.34) se spune: "învaţă ca dis discip cipol, ol, pri prin nşiinv invest estiga igare redeşicărţile ser servic viciu iu (sl (sluji ujindu ndu-i -i pe acei car caree vădvălul adevăr adevărul, ul, supunandu-te respectuos)" "ajută-te spirituale pentru îndepărta ignoranţei". Dar nimeni din exterior (dascăl, guru sau Ishvara) nu-ţi poate darui eliberarea okssha , muk mukti)  ci nu (mok num mai efor efortu tull pr prop opri riu u în med meditaţ itaţia ia pr prof ofun undă dă pe un obie obiect ct (nididhyasana). Nididhyasana ori  atma-vicara  (lit.: "a contempla, a considera") este o medita me ditaţie ţie pe o te temă mă precisă şi reprezint reprezintăă încununa încununarea rea efortului efortului de studiu studiu şi reflec reflectie. tie. Sivananda [21], respectand tradiţiile şcolii Vedanta distinge trei ramuri necesare  pentru obţinere obţinereaa cunoaşt cunoaşterii erii spiritu spirituale: ale:  Shravana , le lect ctura ura,, ascul asculta tarea rea şi înţ înţel elege egerea rea adevăruril adevă rurilor or spiri spiritual tualee revel revelate ate în cărţi cărţile le sacre (scriptu (scripturi; ri;  shrutis  shrutis); );  Manama , examenul cr crit itic ic al idei ideilo lorr de desc scop oper erit itee gr graţ aţie ie Sh Shra rava vana na;; Nidi Nididh dhya yasa sana na,, rea realiz lizare areaa adevă adevărur ruril ilor or spirituale prin meditaţie. Deci „nimeni altul nu este în stare să curme îndoiala, in afara de tine însuţi " ( Bhagavad Gita VI.39). asis tha, (scrisa de inteleptul Vasistha, unul dintre profesorii lui Rama si In Yoga Vasistha redactata redact ata de Valmiki ), sunt raportate sfaturile lui Vasistha către elevul său Rama: "Fiecare trebuie să se cunoască pe Sine, în sine însuşi prin propria sa reflecţie (jnana) cu ajutorul unui acharya (guru) şi printr-o înţelegere a adevăratei semnificaţii a scripturilor ( shrutis)". Dacă în psih psihotera oterapie pie o mala maladie die est estee con consid sidera erată tă ca in incom compl plet et vin vindec decat atăă can cand d pac pacien ientul tul rămane răm ane depe depende ndent nt de me medic dic,, cu atat mai mul multt în Y Yoga, oga, care urmăreşte urmăreşte deta detaşarea şarea din/ din/de de lumea lum ea fen fenome omenal nalăă şi elibe eliberar rarea ea , men menţi ţiner nerea ea dep depend endenţ enţei ei faţ faţăă de pro profes fesor or (guru) (guru),, în ramurile avansate reprezintă un obstacol în calea progresului. Patanjali afirmă în YogaSutra (YS 1.25) că: "în "în Ishvara(Dumnezeu)   se găs găseş eşte te su sursa rsa in ineg egal alat atăă a în într treg egii ii cunoaşteri" şi continuă: "El a fost de asemenea profesorul anticilor (profesori, înţelepţi, sfinţi, sfinţ i, yogi yogini ni)) pen pentru tru că El nu est estee lim limita itatt de timp, timp, spaţiu, spaţiu, cauză şi efec efect" t" (YS 1.26) [1;2;3; [1; 2;3;4;5] 4;5].. Ishvara   (lit.: "domnul universului"; de la rădăcina "ish": a domni) este forma supremă pe car caree mi mint ntea ea o poa poate te da Abso Absolut lutulu ului, i, creato creatorr al uni univer versul sului. ui. Abs Absolu olutu tull (Bra (B rahm hman an)) de devi vine ne  Ishvara, can cand d est estee aso asoci ciat at lum lumii ii fen fenome omenal nalee şi const constit ituie uie obie obiect ct al adoraţieii şi veneraţiei noastre. adoraţie

46

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

14

2. Necesitatea cunoaşterii de sine şi a sistemului yoga pentru vindecare şi realizare. 2.1. Necesitatea cunoaşterii de sine şi Yoga. Yoga. In rand randur uril ilee ca care re ur urme meaz azăă vo vom m arăt arătaa ne nece cesi sita tate teaa cu cuno noaş aşte teri riii de sine sine pent pentru ru continuarea evoluţiei şi pentru supravieţuirea civilizaţiei umane. Vindeca indecarea rea,, pur purifi ificar carea ea şi rea realiz lizare area, a, înţ înţele eleger gerea, ea, înţele înţelepci pciune uneaa şi eli eliber berare area, a, cont co ntro rolu lull şi au auto toco cont ntro rolu lul, l, nu sunt sunt de deca catt co conse nseci cinţ nţee al alee ad adevă evăra rate teii cu cuno noaş aşte teri ri,, al alee cunoaşterii de sine. Sistematizarea căilor de acces la această cunoaştere nemijlocita, care aduc aducee trez trezirea irea,, ilum iluminar inarea, ea, "a doua naştere naştere"" ori mantui mantuirea, rea, est estee real realizat izatăă în Y Yoga. oga. Cuno Cu noaş aşte tere reaa de sine sine care care cond conduc ucee la cu cuno noaş aşte terea rea Ul Ulti time meii Real Realit ităţ ăţii nu este este un unaa intelectuala, ci una directa. Prima condiţie necesară pentru a acţiona asupra unui proces este de a cunoaşte coordonatele acestuia, tot aşa cum pentru a putea deplasa un obiect dintr-un loc în altul este necesar să-i cunoaştem poziţia spaţio-temporală. Astfel, depăşirea situaţiei prezente şi continua continuarea rea evoluţie evoluţieii omul omului, ui, ter terapia apia dezo dezordi rdinilo nilorr sociale sociale şi ind indivi ividua duale le pres presupun upunee îndreptarea eforturilor umane către înţelegerea situaţiei în care ne aflăm, către cunoaşterea de sine. Autocunoaşterea reprezintă identificarea coordonatelor noastre înainte de a începe acţiunea de automodelare şi autocontrol. Prin autocunoaştere deschidem poarta cunoaşterii  prin care aflăm tainele Universului. Nu putem să vedem cum este un lucru în realitate fără să aflăm mijloacele cu care realizăm procesul cunoaşterii, fără să înţelegem modalitatea actual act ualaa ind indire irecta cta,, mi mijlo jlocit cita, a, ecra ecranat nata, a, parţ parţial ialaa şi fra fragmen gmentat tataa pri prin n care care pro proces cesoar oarele ele informaţionale cu care suntem dotaţi îşi îndeplinesc sarcinile. Universul local, în care a apărut şi a evoluat viaţa pană la apariţia omului, a stabilizat anumite porti senzoriale specifice, care au fost deschise către exterior de catre viu, pt a se realiza un răspuns adap adaptat tat al fiinţel fiinţelor or vii la semnalele din med mediul iul tranzit tranzitoriu oriu intalni inta lnitt pe acea aceasta sta plan planeta eta.. Acea Aceaste ste term terminal inalee info informat rmationa ionale le (rec (recepti eptie-em e-emisi isie), e), care reprezint repre zintaa un rasp raspuns, uns, o ada adapta ptare re pen pentru tru supra supravie vieţui ţuire re (pe (pent ntru ru păstra păstrarea rea integ integrit rităţi ăţiii materiale, material e, energeti energetice ce şi infor informa maţi ţiona onale le a indiv individu idulu luii şi a spe speci ciei) ei) reprez reprezin inta ta simult simultan an o li lim mit itar are, e, o co cond ndiţ iţio iona nare re,, o prog program ramar aree şi o capt captivi ivitate tate info informaţ rmaţion ională, ală, în care lum lumea ea fenomenal fenom enalăă ţin ţinee fii fiinţa nţa trez trezita ita la cons constie tienta. nta. Din ace această astă cauză omul est estee "le "legat gat " dupa dupa intrupare sa urmeze caile programate, adica sa priveasca doar catre peretele mental pe care se proiecteaza umbrele (alegoria pesterii lui Platon), doar catre ecranul pe care sunt afisate semnalele (vrittis) venite din afară şi nu spre sufletul său. In urma programării defectuase a proc procesel eselor or informa informaţio ţionale nale adevărata realitate  este complet ecranată (nu percepem decat o porţiune limitată limitată necesară supravieţuirii în lumea fenomenală care este prezentat prezentatăă de către simţuri pe ecranul mental,adica percepem altceva: o realitate secunda, un model cr crea eatt pr prin in im impu puls lsur uri, i, o re refl flex exie ie in og ogli lind ndaa me ment ntal ala) a).. De ai aici ci neces necesit itat atea ea de dezv zvat atar arii ii,, deprogramarii..

47

 

TRAT TRA TAT PRACTIC DE RAJA-YOGA RAJA-YOGA  

15

Obţinerea cunoasterii Obţinerea cunoasterii nemijlocite( nemijlocite(prajna), a percep perceptiei tiei directe directe a Luminii Luminii,, a nemuri nemuririi, rii, a cunoaşterii cunoaşterii Ultime Ult imeii Realit Realităţi ăţi solici solicită tă întoar întoarcer cerea ea spre spre lumea lumea interio interioară ară pentru pentru cuno cunoaş aşte tere reaa celu celuii ce cuno cunoaş aşte te neperturbat. Inversand fluxul mental şi senzorial de la exterior către interior(desprinderea de perete) se  poate cunoaşte realitatea realit atea fundamentală, fundament ală, realitatea reali tatea suport, ecranul neperturbat pe care se  proiectează filmul(toate aspectele şi fluctuaţiile acestei lumi); Bodhidharma a meditat 9 ani privind un perete gol,  pana cand a perceput perc eput realita realitatea tea suport, lumina necreata.  Ca şi atunci cand centrul de greutate al unui corp aşezat se găseşte în afara perimetrului suprafeţei

de sprijin iar corpul se răstoarnă, în acelaşi mod polarizarea exclusivă către exterior a omului îl instabilizează şi il dezintegrează. Polarizarea proceselor de cunoaştere către cunoaşterea exterioară,

senzorială este un mod eronat de funcţionare proceselor informaţionale, care în loc să afişeze şi să ţină cont cont de pa param ramet etrii rii fu fund ndam amen enta tali li di din n Banc Bancaa de da date te a Univ Univer ersu sulu luii in intr trăă sub sub coma coman nda un univ iver ersu sulu luii fenomenal, care nu reprezintă decat o zonă limitată din program ce a fost revelată în cursul evoluţiei Universului. Acest mod de funcţionare (comandat din exterior) al procesoarelor informaţionale conduce la instab ins tabili ilitat tatee psihică, psihică, afectiv afectivăă şi somatică, somatică, la maladie şi fracturare în timp şi spaţiu a integrităţii integrităţii fiinţei umane, la micşorarea eficienţei acţiunilor omului sau civilizaţiei galactice ori planetare, care s-a orientat astfel.

Progresul, independenţa şi supravieţuirea civilizaţiei umane sunt dependente de stabilitatea stabilitat ea celulei de bază a organismulu organismuluii social: individul uman. Iar stabilizarea individului care ulterior se manifestă la nivel social, politic, planetar şi cosmic nu poate fi obţinută din exterior, ci printr-un efort interior de cunoaştere şi ancorare in Ultima Realitate. Orientarea către interior a efortului de cunoaştere are drept consecinţă simultană eliberarea, ieşirea ieşirea noastră de sub control controlul ul obiectelor se senzoriale, nzoriale, readucer readucerea ea în dreptur drepturii a sistemului staţionar de referinţă interior.Aceasta presupune realizarea stingerii identificarii cu fluctuaţiile mentale(proiectiile de pe ecranul mental), starea de vid mental, de ecran sau oglindă neperturbată în care să se oglindească realitatea aşa cum este ea. Readucerea în drepturi a sistemului de referinţă staţionar este echivalentă găsirii punctului de sprijin aflat in repaus absolut, de care avea nevoie şi Arhimede pentru a putea mişca cu ajutorul parghiilor întreaga lume. Acest punct de sprijin se află pretutindeni în fiecare fragment al universului distribuit continuu, holografic, însă contactul cu el nu poate fi realizat decat direct, prin interior, după inlăturarea tuturor pert perturbaţii urbaţiilor lor şi ataşărilor mentale, după suprimarea tuturor fluctuaţiilor, care colorează şi modifică perceperea realităţii suport. Autocunoaşterea şi consecinţa ei autocontrolul nu sunt decat aspecte ale cunoaşterii experimentale verticale(nemijloc experimentale verticale(nemijlocite), ite), care reprezintă singurul criteriu real de apreciere a evoluţiei unui om ori a unei civilizaţii. Trebuie să ne cunoaştem pe noi insine atat pentru a găsi adevărul care vindecă, purifică şi eliberează, cat şi pentru a ne putea conduce pe noi în viaţă. Fără această cunoaştere cunoaştere esenţială "avem ochi dar nu vedem, avem urechi dar nu auzim si nu ne reamintim cine suntem" încercăm dar nu ne vindecăm şi nu putem ajuta pe nimeni. Cunoaşterea exclusivă exterioară, caracterizată de dorinţa de a şti tot, este o cunoaştere orizontală(mijlocita), prizonieră prizonieră a lumii senzoriale şi fenomenale; ea lasă deschisă  poarta pentru p entru ca civilizaţia prezent prezentăă să igno ignore re totul, să rămană neputincio neputincioasă. asă. Efectul acestei cunoaşteri progresive este o ampl amplificare ificare a ignoranţ ignoranţei ei în care omul devine sigur sigu r de de un singur sing ur lucru: luc ru: "ş "ştie tie că nu ştie nimic". Or Orice ice cun cunoaştere oaştere înr înrădăc ădăcinat inatăă în R Reali ealitat tatee este este rezultatul rezultat ul unui proces ce includ includee trei etape consecutive: experimentarea directă şi atentă; observaţia critică şi realizarea unui model

48

 

TRA TR ATAT PRAC PRACTI TIC C DE RAJA RAJA-Y -YOG OGA A

16

informaţional (a unei teorii) de conectare a faptelor prin procesele de inducţie şi deducţie. Primele două etape includ analiza, iar cea de-a treia include sinteza. Avand în vedere că realitatea fenomenală, evidenţiată evidenţiată senzorial, este doar o parte, un fragment manifestat spaţio-temporal spaţio-tempor al din Adevărata Realit Realitate, ate, rezultă că ştiinţa actuală Occidentală, orientată către exterior, este doar o etapă din copilăria ştiinţei viitorului. Nici extinderea senzorială cu ajutorul traductoar traductoarelor elor şi a aparatelor de măsură (op (optice, tice, electrice, magnetice, termice) a simţurilor limitate ale omului nu se adresează în definitiv decat porţiunii limit limitate ate ce a fostsau proiectată: realitatea feno menală, spaţio-temporală.  Neadmiterea ne acceptarea neacceptarea "un "unor orexistenţială, excepţii carefenomenală, infir infirmă mă regulile", a fenomenelor fenomenel or consideratee ca supranaturale, psihice ori paranormale este în stransă relaţie cu limitarea considerat modelelor informaţionale elaborate, adică cu ignoranţa actuală. După cum se cunoaşte, toate concluziile ştiinţei orizontale elaborate de civilizaţia actuala orientată către exterior sunt tentative, încercări de a modela o realitate care scapă; premizele şi concluziile ştiinţei orizontale sunt sunt subiecte perma permanente nente pentru revizie şi corecţie. Aceste concluzii concluz ii au caracter temporar, provizoriu şi din această cauză ştiinţa orizontală relativă nu cere un statut de infailibilitate infailibil itate ori de atotcunoaşt atotcunoaştere. ere. Inceputul şi sfarşitul oricărei cunoaşteri ştiinţifice este experimentarea şi modelarea sistematică, critică în plan fizic şi matematic. Ieşirea, eliberarea din cercul vicios (nodul gordian) al cunoaşterii relative, dependent dependentăă de circumstanţe circumstanţe, este soluţionat soluţionată de apelul la care cunoaşterea verticală(directa) de adancime (intensivă iar, nu extensivă oriă orizontală), se adresează rădăcinii multitudinii formelor tranzitorii (efemere, fenomenale) proiectate: codului genetic, fundamentului informaţional al Universului. In loc să ne orientăm către filmul proiectat pe ecranul existenţial, trebuie căutat accesul la banca de date a universului, la tezaurul informaţional care se află  pretutinde  pretu tindeni, ni, în fi fiecare ecare fragm fragment ent al Unive Universulu rsului, i, iinclus nclusiv iv în noi însin însine. e. Abordarea din interior, dinspre Sursă pentru cunoaşterea Universului, este specifică tuturor căilor mistice şi filosofice orientale. Sistemul Yoga, care reprezintă un ansamblu coerent coe rent de teh tehnic nicii cod codifi ificat catee şi înd îndelu elung ng expe experim riment entate ate dede-aa lu lungu ngull milen milenii iilor lor,, pentru pentru obţine obţ inerea rea il ilumi uminăr nării ii (t (trez reziri iriii la Ade Adevăr vărata ata Rea Reali litat tate) e) şi eli eliberă berării rii,, poate poate fi consider considerat at numitorul comun şi aspectul practic al tuturor filozofiilor filozofiilor şi religiilor religiilor orientale. O dovadă în acest sens o constituie adoptarea tehnicilor Yoga in Buddhism, Zen, Taoism şi chiar în creştinism, adică în majoritatea curentelor spirituale orientale şi occidentale indiferent de  poziţiaa lor filozofică sau religioasă. In Y  poziţi Yoga oga se admite nu numai existenţa şi normalitatea fenomenelor supranormale, dar se afirmă că ele au fost confirmate în experienţa yoginilor în cursul cur sul medi meditaţ taţie ieii şi pot fi con confi firma rmate te exp experi erime menta ntall de către către ori orice ce pra practi ctican cantt serio serios. s. Sistemul Yoga admite existenţa minţii individuale şi afirmă că ea este o manifestare, un fragme fra gment nt al Mi Minţi nţiii Cosm Cosmice ice.. Rea Realiz lizare areaa pur purită ităţii ţii minţi minţiii ind indivi ividua duale le conduce la apariţia automată a abilităţii de a comunica cu toate minţile din Univers; fiecare minte purificată  prin Sa Sama madh dhii de devi vine ne ap aptă tă să se co cone nect ctez ezee cu to toat atee ce cele lela lalt ltee min inţi ţi fă fără ră aa-şi şi pi pier erde de identitatea sa. "Cunoaşte-te pe tine însuţi" are drept consecinţă "cunoaşterea celorlalţi".  Nu poţi po ţi cu cunoa noaşte şte b bine ine p pee cin cineva eva

49

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTIC DE RAJA-YOGA RAJA-YOGA

17

fără a te cunoaşte bine pe tine însuţi. Legătura de continuitate între interior şi exterior,  precum şi unitatea tuturor manifestărilor este revelată prin faptul că noi descoperim în noi însine ceea ce ne ascund ceilalţi şi recunoaştem în ceilalţi ceea ce ne ascundem în noi însine. Dată fiind funcţionarea în Univers a principiului holografic, care afirmă că întregul se regăseşte şi se conservă în parte, adică susţine invarianta cu scala a proprietăţilor înt întregului regului (unitatea informaţională informaţională din dintre tre parte şi întreg) întreg îi putem înţelege pe pri toţi, putem pute m înţelege întreg Universu Universul. l. Autocunoaşter Autocunoaşterea ea are drept )consecinţă obţi obţinerea nerea privirii virii eg egale, ale, considerarea considera rea tuturo tuturorr creatur creaturilor ilor ca ffiind iind în Sine iar pe Acest Acestaa în toate; astfe astfel, l, nu ne mai  putem permite să pr privim ivim cu dispre dispreţţ nici o fiinţă. Se Sensul nsul pre preceptulu ceptuluii scris pe frontonul templului lui Apollo din Delphi("Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste intreg universul") este că lucrul cel mai de seamă şi rostul omului este să-şi vadă sufletul prin suflet, să devină astfel locul în care Universul se eliberează devenind conştient de Sine însuşi. Cel care îşi cunoaşte Sinele dobandeşte condiţia supremă, căci aceasta este cunoaşterea cea mai înaltă. Pentru textele vedice şi biblice acest Sine este Ultima Realitate, Impărăţia lui Dumnezeu, este Existenţa constienta, Informaţia şi Infinita fericire. Sinele se află în adancul inimii inimii oricărei fiinţe. fiinţe. P Prin rin cunoaş cunoaşterea terea direc directă tă experime experimentală, ntală, ne nemilocita milocita de si simturi mturi sa sau u de intelect atranzitoriu, Sinelui, omul dobandeşte nemurirea şi este eliberat de toate legăturile cu de nivelul cu lumea fenomenală, în care astăzi este prizonier; este eliberat orice iluzie şi ecranare, obţine pacea veşnică si redevine unit cu Sinele. Informaţia în Univers este de aşa natură încat curge ca apa în vasele comunicante dacă obstacolele şi ecranările sunt înlăturate. Transferul materiei şi energiei nu este în cele din urmă decat o consecinţă a principiului invariantei echilibrului informaţional în fiecare  punct al Universului: "totul " totul curge" de la cel care-i plin sau mai pli plin n "către cel care este mai deşert, dintre noi". Transferul informaţional însă nu are loc fără vidare mentală, fără efortul nostru inconştient inconştient (căile devoţio devoţio-nale) -nale) ori or i conştient (căile Y Yoga oga voluntare) orientat către deprogramarea procesoarelor informaţionale, pentru adaptarea, în mod paradoxal, funcţionării în cuplaj cu mediul tranzitoriu ceea ce declanşează realizarea cuplajului rezonant cu Banca de date a Universului, prin "introdeschidere" (vedeti: Mihai Drăgănescu, "Inelul lumii materiale", 1989) cu nivelul staţionar, "ortoexistenţial". Drumul către imponderabilitate trece prin simularea căderii libere; drumul pentru ancorarea în Ultima realitate trece prin fuziunea totală cu deriva, transformarea şi curgerea fenomenelor fenomenelor din nivelul tranzitoriu, în stare de perfectă oglindă mentală. Paradoxul provine din topirea sau stingerea diferenţei diferenţei între contrarii; în cădere, complet supus gravitaţiei, eşti eliberat, imponderabil; imponde rabil; în cup cuplaj laj compl complet et cu nivelul fe fenomenal nomenal eşti eşti simulta simultan n anc ancorat orat în ceea ce ea ce ce ignoranţilor li se pare că este contrariul: cu nivelul staţionar, Ultima Realitate. Intr-o realitate circulară, capetele se ating iar contrariile ori polii îşi pierd semnificaţia.

50

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA

18

Această remodelare interioară trebuie susţinută prin exerciţiu constant, pana la atingerea masei critice(degeaba sapam intr-o viata o mie de puturi de 5 metri adancime, daca apa se afla la 6 metri). Acest exerciţiu constant de control de sine însuşi este caracterizat de mentinerea conştientei impartiale si este îndreptat către cunoaşterea experimentală directă (iar nu verbală, intelectuală) . Procesul este analog celui de  programare şi însămanţare însămanţare a unor unor noi stări şi nive niveluri luri de conştiinţă conştiinţă şi este sim similar ilar cu cel la care face referinţă dictonul: "invenţia, descoperirea nu favorizează decat minţile  preg  pr egăt ătit ite" e" căci că cifragmentară, altf al tfel el "ve "vezi zi de fără fă răsuprafaţă, să ve vezi zi". ".orizontală, caracterizată de "paşi mici" succesivi Cunoaşterea de acumulare şi de prăbuşiri ciclice (("catast "catastrofe", rofe", "revoluţii) şi care vizează stab stabil ilir irea ea unor legi (legături (legături,, conex conexiuni) iuni) de tip cauzal, fenom fenomenolog enologic ic ori canti cantitati tativ v, între fenomene, este o cons consecin ecinţă ţă a mod modului ului defectuo defectuoss de procesa procesare re a informa informaţii ţiilor lor din mediu de către o minte min te adap adaptat tatăă supr supravie avieţui ţuirii rii înt într-u r-un n univ univers ers în schi schimba mbare, re, dar dezadapt dezadaptată ată scopului scopului esenţial: înţelegerii de Sine a Universului. Abandonarea modului discontinuu de funcţionare mentală şi tranziţia către cunoaşterea unitară, continuă, de adancime, sau catre cunoaşterea directa, rezonantă, solicită din partea omului abandonarea abandonarea proviz provizorie orie a lumii externe a obiect obiectelor elor (care ca ipoteză de lucr lucru u poat poatee fi considerată conside rată şi ilu iluzorie zorie , fiin fiind d în per permanentă manentă schi schimbare mbare şi u un n efec efectt al unei lumi lumi staţionare profunde de natură informaţională). Ulterior se realizeaza detaşarea materială, energetică şi senzorială de lumea fenomenală, în vederea înţelegerii şi modelării lumii interne, în direcţia reprogramării mijloacelor de procesare a informaţiilor, adaptării la condiţia propusă propusă (continuă, ho holografică, lografică, coere coerentă, ntă, stabil stabilă, ă, liberă) liberă).. Cunoa Cunoaşterea şterea de sine, care reprezintă o cunoaştere a sistemului de referinţă al fiinţei umane şi a universului, este singura care permite cunoaşterea şi controlul deplin al oricărui fenomen. Ea permite să înţelegem cum funcţionăm, cum perturbăm informaţiile recepţionate, cum creăm, proiectand de fapt în exterior exterior fragmente din propria noastră sstructură, tructură, din noi însine. Tehnologia "o creatie dupa chipul si asemanarea omului"  Cunoaşterea de sine este aceea care ne "deschide ochii " să vedem repetandu-se în fieca fiecare re dint dintre re crea creaţi ţiil ilee no noas astr tree tehn tehnol olog ogic icee ma mare reaa Cr Crea eaţi ţiee "dup "dupăă chip chipul ul şi asem asemăn ănaare reaa lu luii Dumnez Dum nezeu" eu".. Ast Astfe fel, l, ana analiz lizaa pre prezen zentat tatăă mai în detali detaliu u în cur cursul sul ace acestu stuii capito capitol, l, asupra asupra evoluţiei tehnologiei civilizaţiei terestre, relevă faptul că aceasta a preluat iniţial "funcţii mecanice" apoi "funcţii energetice" energetice" pentru ca, începand din secolul nostru, odată cu apariţia circuitelor şi dispozitivelor logice şi a procesoarelor informaţionale (calculatoare), să aibe acces acc es la "fu "funcţ ncţii ii psi psihic hice", e", inf inform ormaţi aţiona onale. le. Dac Dacăă vom ţi ţine ne seama seama că tendin tendinţa ţa act actual ualăă de miniaturiz minia turizare, are, face ca actualele circuite electronice integrate pe scară largă să devină întrun viitor nu prea îndep îndepărta ărtatt circ circuite uite molec moleculare ulare şi apoi cuant cuantice, ice, atunci vom fi obligaţi obligaţi să recunoaşt recun oaştem em atat dispari dispariţia ţia distanţ distanţei ei dint dintre re tehn tehnolog ologie ie şi viaţ viaţă, ă, dar şi fapt faptul ul că la apogeu apogeu evoluţia tehnologică, ajungand la viaţă, nu face decat să se întoarcă şi să reproducă pe cel care a crea creat-o. t-o. Cicl Ciclul ul în care încep începutul utul şi sfarş sfarşitu itull evol evoluţie uţieii tehnologice tehnologice a omului omului este iden identi tic, c, este este da dato torat rat fapt faptul ului ui că pri prin n cre creaţ aţie ie,, noi exteriorizăm şi proiectăm propria noastră structură în creaţii după chipul şi asemănarea noastră.

51

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

19

Procesul evoluţiei exterioare, tehnologice, indică faptul că printr-un uriaş feedback istoric, omul se va afla în final în faţa propriei sale proiecţii (oglindiri) inconştient realizate. Nivelul atins de creaţia tehnologică a unei civilizaţii galactice este o reflectare a nivelului cunoaşterii de sine a celor ce o crează. Pentru ca omenirea să iasă din impas impasul ul tehnologic actual actual (criza de mate materii rii prime, criza en energetică, ergetică, criza ec ecologică, ologică, ineficienta sistemelor de transport, ş.a.), ca şi pentru a depăşi crizele sociale şi individuale, este necesară evoluţia interioară, amplificarea cunoaşterii de sine a omului. Evoluţia tehnologică revelare treptată, developare a legilor exis există tă şi func funcţio ţionează nează şieste in onoi noi) ) asem asemănăt ănătoare oare oevoluţ evoluţiei iei Univers Universului ului Universu-lui(care care a condus condus la apariţia apariţ ia omulu omului. i. Noi oamenii suntem fructul evoluţi evoluţiei ei şi developării developării parţiale parţiale a chipului chipului Univer Uni versul sului, ui, suntem suntem exp expres resia ia cunoaş cunoaşter terii ii şi des descop coperi eririi rii de sine sine a Uni Univer versul sului. ui. Ros Rostul tul nostru este să continuăm această revelare pană la deplina eliberare. Universul are rol de instruire, de scoala si de dascăl care elimină erorile şi subvenţionează noi şi noi încercări. Trecerea de la cunoaşterea orizontală, la cunoaşterea verticală, de la proiecţia inconştientă, aleatoare, la cea conştientă este una din lecţiile importante pe care toate textele relevate şi toţi mesagerii lui Dumnezeu(avatara; messiah), au încercat să le transmită oamenilor. Cunoaşterea Cunoaşt erea de sine reprezintă cunoaşte cunoaşterea rea sistem sistemului ului de referinţă referinţă şi stabilizar stabilizarea ea lui, căci că ci al altf tfel el nu pute putem m cu cuno noaş aşte te de depl plin in nici nici o mişc mişcar are. e. în înse seam amnă nă să în înţe ţele lege gem m cum cum funcţionăm funcţ ionăm,, cum perturbăm perturbăm informaţ informaţiile iile recepţi recepţionat onate, e, cum creăm proiectand proiectand de fapt în exterior propria noastră structură, pe noi însine. In vederea accelerării evoluţi evoluţiei ei tehnol tehnologice ogice este necesară înlocuirea proiecţiei aleatoare, inconştiente, ce se realizează în cursul creaţiei cu o proiecţie proiecţie conştien conştientă tă care nu poate avea loc fără fără o cunoa cunoaşt ştere ere de sine, sine, a pro propri priei ei noastre noas tre stru structur cturi. i. Numa Numaii înţ înţele elegand gandu-ne u-ne pe noi însine însine put putem em pro proiec iecta ta noi tehnol tehnologi ogii, i, de neînţeles pentru civilizaţia terestră actuală.

Disparitia dinozaurilor si autoanihilarea civilizatiilor

Calea abordării lumii exterioare, exterioare, a cunoaşterii senzoriale senzoriale şi modelării tehnologice tehnologice este es te calea pe care a mers civilizaţia din Occident. Această cale de evoluţie unilaterală, care a colonizat intreaga planeta are numeroase deficienţe. Astfel, această evoluţie a condus condus la dezechilibrul actual între evoluţia exterioară şi cea interioară. Despre dinozauri se spune ca au disparut si fiindca aveau o forta uriasa si un creier foarte mic. Azi s-a ajuns ca uriaşe potenţiale distructive sa se afle la dispoziţia unor creiere mici, care nu au învăţat să fie suficient de înţelepte, ca să rezolve conflicte economice, sociale, politice ori antagonisme ideologice, în mod inteligent, prin dialog. In loc de toleranta si de pretuire a altor opinii pe Terra infloreste intoleranta,fundamentalismul religios si distrugerea sistematica a tot ceea ce este diferit. Asa s-a ajuns la dezechilibru ecologic, la disparitia unor intregi specii de plante si de animale. Asa s-a ajuns la stergerea de pe fata pamantului a culturilor unor popoare. Asa procedam si in scoala, atunci cand cultivam ascultarea, uniformizarea, inregimentarea, conformismul, servitorul iar nu creatorul. Oamenii nu inteleg ca: "cel diferit de mine departe de a ma leza, ma imbogateste" (Antoine de Saint-Exupéry) Saint-Exupéry) Cunoaşterea de sine reorientează motivaţiile umane pen pentru tru "a fi" în loc de "a avea", către cunoaştere verticală cu acces la sursa acestui Univers, în locul cunoaşterii extensive orizontale, relative, care este mai curand o colecţie, cole cţie, o posesiune pose siune de informaţii i nformaţii izolate. iz olate. Fără autocunoaştere şi colonizarea tăramulu tăramuluii interior, care să ne conducă la autocontrol şi înţelepciune, civilizaţia prezentă va cunoaşte dezastrul planetar.

52

 

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

20

Metodele Yoga Yoga îndreptate către cunoaşterea şi controlul de sine constituie un monument al culturii indiene, care se adresează mai mult omului dim secolul XX decat celui din secolul al XlX-lea, care le-a descoperit pri prima ma dată; tot astfel după cum gramatica lu luii Panini ar fi rămas un text artificial artificial fără o lin lingvisti gvistică că structura structurală, lă, iar llogica ogica indiană greşit interpretată fără logica contemporană. Yoga a dezvăluit o problematică pe care de abia omul de azi pare mai investit să şi-o apropie decat cel de odinioară, graţie unei medicini psihosomatice şi a unei psihologii a adancurilor. Pregătirea conştiinţei europene în vederea întalnirii cu Yoga, a fost grăbită în ultimul sfert veac de necesitatea unor modalităţi devieţii, adaptare la condiţiile deosebite alede zborurilor cosmice, degăsirii ridicare reală a calităţii de găsire a unor mijloace de terapie individuală şi socială , mai adaptate şi mai puţin poluante în faţa  presiunilor tot mai mari pe care civilizaţia civilizaţia dezechilibrată actuală le exercită asupra individului. Mesajul spiritual al Indiei, adica al unei civilizaţii "specializate" în explorarea şi utilizarea resurselor interioare, vine în momentul unei crize reale a civilizaţiei noastre "Occidentale "Occide ntale"" orientat orientatăă către exterio exterior. r. Cunoaşterea de sine eeste ste în situaţia actuală singura cale de a compensa dezechilibrul din această epocă fără precedent în  care drumul vieţilor noastre depinde azi mai mult de decizii inteligente decat de circumstanţe naturale. In soluţionarea crizelor tehnologiei şi civilizaţiei prezente, obstacolele nu se găsesc în exterior,, ci în noi însine. In starea de necesitate prezentă acest obiectiv al cunoaşterii exterior cunoaşterii de sine are o valoare totală, de care depinde supravieţuirea ori dispariţia noastră, evoluţia speciei umane pentru a cunoaşte cu adevărat Realitatea, destinderea internaţi internaţională. onală. Evoluţia exterioară tehnologică a făcut să apară probleme noi: scăderea libert libertăţi ăţiii individului în ciuda eliberării ecologice, prin dependenţa crescută de mecanizare, care absoarbe energia umană pentru invenţia, construcţia şi menţinerea maşinilor. Nu trebuie confundat progresul tehnologiei şi al evoluţiei cunoaşterii exterioare cu prosperitatea şi confortul în momentul în care omul a pierdut mai mult decat a castigat (libertate, lin linişte, işte, simplitate, simplitat e, puritatea mediului mediului). ). Numai cunoaşterea de sine oferă soluţia pentru eliberare din nivelul tranzitoriu şi intrarea în nivelul stafionar-informaţional, stafionar-informaţional, pentru expansiunea vieţii prin autocultivare, autoinstruire pentru obţinerea perfectei transparenţe şi clarităţi mentale, pentru trecerea omului la starea divina , pentru fericire şi stabilizare. Polarizarea către exterior este artificială, falsă fa lsă şi a condus la condiţia psihopată a vieţii civilizate actuale, la stress şi la dependenţa de exterior în vederea procurării plăcerilor ori a evitării suferinţelor. Metodele de cunoaştere de sine sunt codificate în cadrul sistemului Yoga şi ele permit reluarea în posesie, regăsirea de sine, controlul direct informaţional asemănător tehnicilor de autopsihoterapie. In plus acordul cu sine se transmută şi se transferă în acord cu Universul şi cu cei ceilal lalţi ţi oam oameni eni real realiza izandundu-se se depă depăşir şirea ea ruptur rupturii ii de con contin tinuit uitate ate int intern ern-ex -exter tern. n. Această Aceas tă punte înt între re inter interior ior şi exte exterior rior desc deschid hidee posibil posibilitat itatea ea proi proiecţ ecţiei iei nemijlo nemijlocit citee a subiectivului în obiectiv în cadrul

53

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

21

fenomenelor extrasenzoriale şi extraefectoare. Toate tehnicile Yoga solicită ca mijloacele să nu fie fie tran transfo sforma rmate te în scopu scopuri, ri, omul fi fiin ind d sing singuru urull scop, scop, iar în pl plan an tempor temporal al nu se  permite renunţarea la prezent ca zonă de manifestare a adevărului în favoar favoarea ea unui viitor utopic sau a unui trecut oarecare, timpul nepermiţand pierderea sincronicităţii, alegerea ori înapoierea înapoie rea simil similară ară comport comportamentul amentului ui spaţi spaţial al decat odată cu sacrificar sa crificarea ea Re Realităţii. alităţii. In situaţia în care potenţialul constructiv şi distructiv datorat progresului a devenit devenit imens seori pune întrebarea dacă prezenta orientare civilizaţiei ale noastre este de dorit către exterior dacă trebuie să reexaminăm scopurilea universale omenirii şi să dăm mai multă atenţie obiectivelor obiectivelor primare, care nu trebuie să fie dezvoltarea maşinilor, ci a omului însuşi? Echilibrul prin teroare existent în lumea prezentă reflectă divergenţa şi dezechilibrul dintre o tehnologie atotputernică şi o înţelepciune subdezvoltată. Cea mai mare problemă a omului de azi nu este de a înţelege şi exploata mediul înconjurător, ci de a se înţelege şi de a se conduce pe sine. Achiziţia de putere trebuie însoţită simultan de autoprotejare contra forţelor pe care începem să le posedăm. Omenirea a atins punctul critic al evoluţiei şi trebuie ca mintea să fie folosită pentru a ne influenţa propria structură, funcţii şi scop; aceasta asigurand păstrarea şi avansul civilizaţiei. Situaţia critică dezechilibru între evoluţia interioară şi ceaaexterioară umane imp impune une apl aplic icare areaa de mi minţ nţii ii nu num numai ai sp spre re ex exte terio rior r la dom domin inare area natur naturii ii,, cia fiinţei la civi civili lizar zarea ea  psihicului  psihicu lui um uman. an. In afara dezechilibrului dintre evoluţia internă şi cea externă a omului ca rezultat al abordării externe unilaterale a lumii externe (lucru care poate pune orice civilizaţie în faţa autoanihilării), se remarcă şi o evoluţie înceată, aleatoare, empirică, cu paşi mici efectuaţi de-aa lungu delungull mult multor or genera generaţi ţii, i, dat dator orit ităă im impl plică icării rii pr proc oces esul ului ui de pr proi oiec ecta tare re em empi piri rică că inconştientă. Este ca şi cum am dori să construim o catedrală fără ca anterior să fi făcut un proiect. In acelaşi ace laşi mod pro proiec iectăm tăm prop propria ria struct structură ură,, ina inaint intee de a ne cunoaşt cunoaştee pe noi însine. însine. Alte Alte defi de fici cien enţe ţe al alee căii căii ex exte tern rnee de ab abor orda dare re un unil ilat ater eral ală, ă, or oriz izon onta tală lă a Univ Univer ersu sulu luii sunt: sunt: superficialitatea informaţiilor extrase dininform totalulaţiile revelat într-un într-u n obie obiect ct exist existent, ent, parţial parţialitate itatea, a, căci informaţiil e despri desprinse nse din obiect obiect ignoră ignoră suportul suportul comun al acestuia şi al subiectului, întarzierea evoluţiei pe drumul presărat de numeroase încercări şi erori, prelucrarea defectuoasă de către subiect a informaţiilor recepţionate, starea sta rea de desc descura urajar jaree (de (dezarm zarmare are)) în faţ faţaa uri uriaşe aşeii var variet ietăţi ăţi (ap (apare arente nte din cauza cauza mod modul ului ui orizontal de cunoaştere),avand drept consecinţă decretarea de către ştiinţa occidentală a incognoscibilităţii Universului. In rea reali litat tate, e, aparen aparenţa ţa de inf infini initat tatee şi per percep cepţia ţia fractu fracturat rată, ă, parţia parţială, lă, discon disconti tinuă nuă a Realităţii sunt datorate: stării fracturate a subiectului cunoscător, utilizării unor procesoare adaptat adap tatee prel prelucră ucrării rii sec secvenţ venţial ialee a inf informa ormaţii ţiilor lor.. Aceste proc procesoa esoare re sunt adaptate adap tate pentru pentr u  preluc  pre lucrar rarea ea infor inf ormaţi maţiilo ilorr d disc iscont ontinu inue, e, sec secven venţia ţiale le din nivelu niv elull

54

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

22

tranzitoriu în care există Spaţiu şi Timp, dar complet dezadaptate pentru prelucrarea de informaţii continue, de adancime, care să ţină cont de circularitatea proceselor ce trebuie studiate şi de integrarea holografică a întregului în parte. Deci, Dec i, cun cunoaş oaşter terea ea uni univer versul sului ui şi a rea reali lităţ tăţii ii sol solici icită tă elimi eliminar narea ea mod modulu uluii profan profan de  prelucrare a informaţiilor prezentate de obiecte, adică necesită abordarea si orientarea tot că cătr tree cu cuno noaşt aştere ereaa de sine sine.. Cu Cum m put putem em,, cu un pro proce ceso sorr di disc scon onti tinu nuu, u, să sesi sesiză zăm, m, să  percepem continue, staţionare staţionare? ? Astfel activare specifică ă a cortexului corte xului,,real carefenomenele este forma formaţia ţia retic reticulată ulată, , a ecran ecranat at sistemul sistsistemul emul maidevechi vechi, , care carespecific fun funcţi cţiona ona nespecific, holografic, continuu (sistemul lemniscal). In co comp mpet etiţ iţia ia într întree ce cele le do două uă sist sistem eme, e, care care in indi dică că două două mo modu duri ri de pr proc oces esar aree a informaţiilor (vertical şi orizontal) a avut caştig de cauză, fiind adaptat la mediu, sistemul ce a asigurat răspunsul la stimul unic (specific, discontinuu, individual). Cand creşterea excitaţiei într-o într-o zonă a cortexului induce automat creşterea inhi inhibiţiei biţiei în zonele vecine, v ecine, cum cu m  pot să apară conexiuni, con exiuni, dacă nu abso absolut lut întamplător? Sistemul specific ce asigură adaptarea şi supravieţuirea nu este un bun procesor al informaţiilor în vederea interconectării globale, holografice, care transcede simpla cauzalitate liniară. Cunoaşterea şi reprogramarea funcţionării procesoarelor cu care suntem dotaţi, solicită tot cunoaşterea dede sine, altfel vomo obţine o cunoaştere superficială, fracturată care este faptcăci o ignoranţă, cunoaştere relativă, ecranată, diferită în funcţie de sistemul de referinţă ales (ca în cazul tranziţiei de la sistemul geocentric la cel heliocentric). Tendinţa omului de a se crede o individualitate şi de a acţiona în consecinţă provine tot din modul de a vedea lucrurile cu focar unic (parţial ecranat), iar aceasta con conduce duce la izolare şi blocarea conexiunii cu banca centrală de date a universului, la involuţie şi autodistrugere. Pentru continuarea evoluţiei omului, pentru cunoaşterea întregului program al Universului Universului,, care să-i asigure com complet pletaa independenţă, este necesară neces ară cuplarea conştientă la nivelul staţionar şi ş i detaşarea de perturbaţiile din nivelul tranzitoriu, care impun funcţionarea duală a minţii. Toate acestea cer antrenament şi îndreptarea minţii spre interior. Un criteriu pentru a caracteriza valoarea unui om este prin "ceea ce el este", iar nu  prin "ceea " ceea ccee el aare". re". In ac acest est co context ntext "a fi" însea înseamnă mnă cu cunoaşte noaştere re de adanc adancime, ime, ver vertica ticală, lă, conectată la propria structură, vie a subiectului, înseamnă aplicarea acestei cunoaşteri către binele său şi indirect, spre binele celorlalţi. Avem în acest caz al cunoaşterii verticale de sine, o cunoaştere vie plantată în Real, după chipul şi asemănarea Realului. "A avea", "a poseda" conduce la acumularea de ştiinţă, care de fapt sporeşte suferinţa prin reacţiunile provocate asupra noastră de o cunoaştere fragmentară, superficială, orizontală, în care nu ştim nimic, ştiind lucrurile pe  jumătate. Cu cat şti ştiinţa inţa s-a ext extins ins mai m mult, ult, cu at atat at s-au ivit mai mul multe te probleme. In această situaţie se găseşte astăzi omenirea cand culegem roadele la ceea "ce am semănat prin cunoaştere orizontală" (poluare, criză materială, energetică, informaţională, economica,  psihică,  socială).

55

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

23

Dar care e folosul ştiinţei pentru cel fără minte, fără înţelepciune, fără cunoaştere de sine? La ce-i foloseşte oglinda celui ce nu vede? Deci oamenii oa menii nu trebuie judecaţi după ceeaa ce nu cee nu ştiu, ci d după upă ceea ce ştiu şi după felul în care ştiu. Doar o mică parte din ştiinţa omenească este în orice clipă cu adevărat vie în unele minţi, căci ceea ce contează nu este cantitatea, ci calitatea fiinţării informaţiilor în om. Astfel, în toate timpurile s-au văzut oameni care ştiau mult cu un spirit mediocru; şi dimpotrivă, spirite foarte vaste, care ştiau foarte puţin. Nici ignoranţa nu e lipsită de spirit, nici ştiinţa de geniu. Deşi e mai uşoară dobandirea unei infinităţi de cunoştinţe în mod contradicţiei superficial, posedarea unui mic număr dintre ele, presupune tot rezolvarea dintre "atemeinică fi" şi "a a avea". "A avea" este susţinut şi efect al lui "a fi", iar nu invers; pentru cei iniţiaţi ştiinţa este un mijloc iar nu un scop; doar atunci cunoaşterea devine bunul suprem, o valoare ce trăieşte iar nu una posedată; doar atunci ştiinţa nu poate să fie pierdută şi devine nepreţuită şi nepieritoare. Depăşirea Depăşire a situaţiei duale în care foarte aproape de ştiinţa noastră sălăşluieşte neştiinţa noastră nu este posibilă fără eliberarea de superstiţii, de frica morţii, de spaime, de perturbaţii externe; fără deprogramare urmată de reprogramare, modul de procesare continuă a informaţiilor în vederea cunoaşterii naturii adevărate a tuturor lucrurilor, nu poate fi obţinut. Cat timp răman in picioare falsele puncte de sprijin, ataşarea de exterior sub forma posesiunilor (avere, rang social, poziţie ştiinţifică, politică) adevărata securitate ştiinţifică nu poate fisau realizată; contră, grijile cresc curealităţi, cat ne ridicăm îno ierarhia economică, politică.din Cunoaşterea adevăratei care este cunoaştere verticală adresată Sursei întregului univers manifestat solicită detaşarea, desprinderea desprind erea de lume lumeaa exterioa exterioară, ră, care curge, se transformă; trans formă; atinge atingerea rea aceste acesteii Ultimei Realităţi este simultan şi o eliberare din lanţul suferinţelor (datorate ataşării de lucrurile trecătoare care ne înconjoară în universul existenţial, spaţio-temporal) o realizare a stării de beati beatitudine, tudine, de fericire fer icire su supremă premă (ananda). Termenul  Ana  Ananda nda (lit.: "beatitudine", "fericire supremă") nu desemnează o plăcere legată de satisfacerea simţurilor, care în mod necesar este efemeră (într-un univers temporal), ci fericirea unei stări neconditionate neconditionate care situează sufletul dincolo de orice dualitate, dincolo de orice opoziţie. Conform textelor Vedanta este vorba despre o stare de conştiinţă complet pacificată, lipsită de orice proces de gandire, care nu pură. proiectează nici maladii, nici bătraneţe, nici moarte în şi nici suferinţă, o stare de bucurie Formularea Sat-Chit-Ananda care desemnează Vedanta, Ultima Realitate, Absolutul, Sinele universal (Brahman). Aceasta formulare include termenul ananda: bucuria absolută, fără nici o fisură, care nu poate fi resimţită decat în stare de samadhi şi care este înrudită cu Conştiinţa divină. In ordinele monastice ale tradiţiei Shankara, numele de Sannyasin se termină în -ananda (de exemplu: Vivekananda). In creştinism "preafericitul" însoţeşte numele celui ridicat pe calea ortodoxiei. Sannyasin (Samnyasin sau Sannyasi) este cuvantu cuvantull care desemnează pe omul care a renunţat la lume  pentru  pent ru a trăi în ce ceaa mai comp completă letă

56

 

  TRAT TRATA AT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA

24

renunţare şi care renunţare care-şi -şi consa consacră cră toat toatee efort eforturil urilee real realizăr izării ii eliberări eliberăriii (mo (moks ksha). ha). Sărăcia unui Sannya San nyasin sin nu est estee num numai ai mate materia rială lă;; ea inc includ ludee de asemen asemenea ea pe aceea pe care care mistica creştină o numeşte "sărăcie a spiritului" ("sărăcia duhului") adică absenţa concepţiilor relati rel ative, ve, dua dualis liste, te, năs născut cutee din cun cunoaş oaşter terea ea sup superf erfici icială ală,, orizontală orizontală a lumii, lumii, cum sunt:  binele  bin ele şi rău răul, l, atr atracţi acţiaa sau rep repulsi ulsia, a, dor dorinţa inţa sau teama. Conceptul de San Sannya nyasin sin şi  Bhagavan a su sufe feri ritt o de deva valo lori riza zare re astă astăzi zi ca ur urma mare re a ut util iliz izăr ării ii lo lorr de cătr cătree ad adep epţi ţi occidentali pentru a desemna pe profesorii (guru) contemporani. Dacă termenul "elefant", ar fi utiliz utilizat at pentru a desemna un ""şoricel şoricel", ", cuvant cuvantul ul "elefant" şi-ar pierde semnificaţia originală. Anandamaya-Kosha desemnează ultimul înveliş care acoperă Sinele. A Acesta cesta mai estee denumi est denumitt înv învel elişu işull Bea Beatit titudi udinii nii sau Cor Corpul pul Cau Cauzal zal.. In Up Upan anis isha hade de apare terme termenul nul  Ananda-Purusha, iar acesta indică faptul că Sinele veritabil nu poate fi nimic altceva decat fericirea absolută. Cunoaşterea de Sine este atat calea către Existenţa absolută (Sat) şi Conştiinţa Conşti inţa absolu absolută tă (Chit) dar şi calea către Fericirea absolută (Ananda). Chit (Conştiinţa absolută), este un concept esenţial in Vedanta şi constituie o reprezentare a conştiinţei care se diferenţiază puternic de aceea pe care o avem în Occident. In ttimp imp ce noi evoluăm evoluăm întrîntro lume conceptu conceptuală ală baza bazată tă pe "gandes "gandescc deci exis exist", t", în V Vedanta edanta ssee afir afirmă mă că ""exist exist chiar ch iar şi atunci cand nu gandesc" fie că sunt inc inconşt onştient ient,, adormit adormit ori în stare de Sam Samadhi adhi.. Chit acoperă cele patru stări de conştiinţă: starea de veghe, de somn profund, de somn cu vise (conşt (co nştii iinţa nţa onirică) şi Samadhi (numita şi turiya   sau "a patra" stare). După AdvaitaVedanta, nu există nici atei şi nici persoane care neagă pe Dumnezeu, căci şi atunci cand cineva se îndoieşte de Dumnezeu, nu poate să se îndoiască că se îndoieşte; pentru a se îndoi, cuiva îi este necesară Chit, conştiinţa, adică exact lucrul lucrul pe care vrea vrea să-1 pună la îndoială; fiindcă Chit este identică cu Dumnezeu sau Brahman. Conştiinţa speculativă nu este decat o conştiinţă restransă, limitată la starea de veghe sau de vis. Imensul joc de idei al Organului Organului inte intern rn (Antahka-rana) creator al lumii aparenţelor, nu reflectă decat parţial imensa strălucire strălucire a Conş Conştiin tiinţei ţei absolut absolutee (Chit) care este o "lumină "lumină mai strălucitoa strălucitoare re decat decat acee ac eeaa a mii de so sori ri". ". Teh ehni nici cile le Yoga oga pe perm rmit it stăp stăpan anir irea ea sedi sediul ului ui in inco conş nşti tien entu tulu lui, i, conş co nşti tien entu tulu luii şi supr suprac acon onşt ştie ient ntul ului ui (chitam)  pentru a permite permite supraconşt supraconştientulu ientuluii şi Conştii Conş tiinţe nţeii absolu absolute te să se manife manifeste ste în om. Realizarea sinelui individ individual ual (Atman) permite cuplarea la Sinele comun al tuturor lucrurilor manifestale, la Sinele universal (Brahman), adic ad icăă se real realiz izea ează ză cu cupl plar area ea re rezo zona nant ntăă la Ba Banc ncaa de date date a Un Univ iver ersu sulu luii şi se ob obţi ţine ne omnicunoaşterea. Omul devine instrumentul prin care Absolutul se manifestă, flautul prin care cantă Divinita Divinitatea(Conştiin tea(Conştiinţa ţa absolută), oglinda în care realitatea transcendentă transcendentă apare. Vedele şi Upanishadele aparţin literaturii revelate (shruti) ale căror adevăruri au fost date de Dumnezeu şi văzute de clarvăzători atunci cand aceştia erau în stare de inspiraţie. Cel ce i-a inspirat se consideră că este Dumnezeu. A Adevărul devărul revelat

57

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA

25

este considerat impersonal ( apauruseya apauruseya ) şi etern (nitya). Inspiraţia este o activitate unificată în care contemplarea contemplarea umană şi revel revelaţia aţia divină reprezintă două aspecte aspecte inse inseparab parabile. ile. In ac acest est sens sens Svet Svetasvat asvatara ara Upanish Upanishad ad afirmă că înţeleptul Svetasva-tare a văzut adevărul datorită puterii lui de contemplaţie (tapah-prabhava) şi ca urmare a graţiei divine (deva prasada). At Athe hena nago gora ras, s, re refe feri rind nduu-se se la pr prof ofeţ eţii sp spun une: e: "în "în tim timp ce er erau au fe ferm rmec ecaţ aţii (transpo (tra nsportaţ rtaţi, i, rapi rapiti, ti, hip hipnoti notizaţ zaţi) i) şi depo deposeda sedaţi ţi de puteril puterilee lor nat natura urale le de judeca judecată, tă, din cau cauza za inf influe luenţe nţeiinstrumente i Spi Spirit ritulu uluii Div Divin in (Sfant (Sfantul Duh Duh), ei rosteau ceea ce canta însuflînd ei, Spiritul Spiri utilizandu-i ca ale sale, aşa ul cum un),cantăreţ îşi utilizează flautul, întul el (Apol.IX). (Apol .IX). In Bibli Bibliee (Evang (Evanghelia helia după Ioan, 16.13 16.13)) se spune acelaşi lucru: "Cand va veni Mîngîietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci el nu va vorbi de la el, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare". Contactul cu Adevărata realitate este un contact privilegiat ("nimeni ( "nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul, şi acela căruia vrea Fiul să ii-1 1 descopere" Matei Matei 11.27 11.27)) care necesită o stare de vidare şi oglindă mentală obţintă obţintă prin regresie voluntară sau involuntara (prin devoţiune) în starea de copil: „în vremea aceea Iisus a luat cuvantul şi a zis: "Te "Te laud, Tată, Do Doamne amne al ce cerului rului şi al păman păman-tulu -tului, i, pentru p entru că ai ascun a scunss aacest cestee lu lucrur crurii de cei c ei în înţelepţi ţelepţi şi pr pricepuţi icepuţi şi le le-ai -ai descoperit prun pruncilor cilor"" (Matei 11.25, 11.25, Lu Luca ca 10.21). 10.21). Cunoaşterea Cunoaşt erea vertic verticală, ală, rezonantă este oinformaţiilor cunoaşt cunoaştere ere exclusivă exclusi vă "anepregătite Tatălui doar de către cătde re Fiu" ceea ce elimină pericolul diseminării informaţiil or către fiinţele nepregătite; ; o astfel cunoaştere poate fi numită ecologică deoarece nu permite accesul unor fiinţe subdezvolt subdezvoltate ate la arme şi tehnologii, care ar pune sub semnul întrebării supravieţuirea acestora. Transferul într în tree cu cuno noaş aşte tere reaa ve vert rtic ical alăă şi cea cea oriz orizonta ontală lă este parţ parţial; ial; nişt niştee băşti băştinaşi naşi pot utiliza utiliza o mitralieră sau un tun cu accelerare de particule cu care îşi produc mult mai mult rău, dar fără să le înţeleagă. Terapia utilizand meridianele de transfer de informaţii şi energie din ac acup upun unct ctur uraa ch chin inez ezăă re repr prez ezin intă tă,, alăt alătur urii de te tehn hnic icil ilee Yog oga, a, un caz caz de ut util iliz izar aree a unor unor cunoştinţe a căror explicaţie este şi astăzi departe de a fi înţeleasă pe de-a întregul. Chi-Tsang (Jizang, 549-623 e.n.), reprezentant al şcolii San-lun, al budhismului chinez a scris un tratat asupra "Dublului Adevăr" şi diferite comentarii asupra principalelor  sutra ale  Mahayana. Interpretarea pe care Chi-Tsang dă "Dublului Adevăr" este deosebit de importantă iar autorul este considerat cel care aodus şcoala San-lun la perfecţiune. ChiTsang concepe un Adevăr terestru şi un Adevăr suprem pe trei nivele. Adevărul terestru 1.Afirmarea Existenţei 2.Afirmarea Existenţei şi Nonexistenţei 3.Nici afirmarea nici negarea Existenţei şi Nonexistenţei

58

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA

26

Adevărul suprem 1.Afirmarea Nonexistenţei 2.Negarea Existenţei şi Nonexistenţei 3.Nici afirmarea nici negarea Existenţei şi Nonexistenţei Printr-o serie de negaţii, Chi-Tsang ajunge la nivelul de nediferenţiere, în care nimic nu es este te negat negat sau sau afi afirm rmat at;; este este et etap apaa su supre premă mă a "Că "Căii ii de Mijl Mijloc oc". ". "Cal "Calea ea de Mi Mijl jloc oc"" (Madhyam (Ma dhyama-Pra a-Pratip tipad) ad) est este e un te terme rmen n gen generi c abandonarea care care des desem emnea nează ză în gen genera erall senzoriale calea calea lu luii Buddha istoric (evitarea extremelor care sunteric fie totală în plăceri fie asceza excesivă şi autoc autocastrare astrarea. a. Această expresie este în particul particular ar ataş ataşată ată de şcoa şcoala la  Madhyamika fondată de Nagarjuna care refuză să aleagă între opiniile opuse şi reprezintă o „cale de mijloc" între realitatea şi non-realitatea lucrurilor. In  Hinayana "Nobila Cale cu opt ramuri" este considerată "Calea de Mijloc" ce conduce la încetarea suferinţei şi evită exce ex cesu sull asceti ascetic. c. Această atit atitudine udine este descri descrisă să în texte astfel: "Cel Perfect evită cele două extreme (abandonarea în plăcerile senzoriale, profane, vulgare, terestre şi practicarea ascezei dureroase, vulgare) care nu au semnificaţie şi caută Calea din Mijloc care deschide ochii, dă cunoaştere şi conduce la pace, clarvedere, Iluminare şi  Nirvana  Nirvana;; aceasta este calea credinţ cred inţei ei pure pure,, a hotă hotărari rariii pure pure,, vorb vorbiri iriii pure pure,, acţ acţiuni iunilor lor pure, vieţii pure, atenţiei atenţiei pure,

memoriei pure 1976, şi meditaţiei pure", (citat după Nyanatiloka Maisonneuve, p.122. Samyutta-Nykaya, L VI,11). Bhikku, La parole du Bouddha, Calea de Mijloc desemnează uneori absenţa credinţei în eternitatea sau non-eternitatea, în realitatea sau non-realitatea lumii. Şcoala Madhyamaka expr exprimă imă foarte clar concepţia sa despre „Calea „Calea de Mi Mijlo jloc" c" prin cel celee „Op „Optt negaţi negaţii" i" (Na (Nagan gantn tna) a) care definesc natura lu lucr crur uril ilor or;; ni nici ci abol abolir ire, e, nici nici cr crea eaţi ţie, e, nici nici dist distru ruge gere re,, nici eternit eternitate, ate, nic nicii unitate, unitate, nici multiplicitate, nici sosire nici plecare". A împărţi brutal lumea în manifestat şi nemanifestat în lumea fenomenală (Lila) şi lumea  permanentă, absolută,etemă, Ultima Realitate (Nitya) este o dovadă de ignoranţă. Maeştrii T'ien T'ai afirmă că Vacuitatea (Nonexistenţa), Aparenţa (existenţa (existenţa fenomenală) şi mijlocul sunt concepte identice, conţinute într-o singură fiinţă. Pentru şcoala Yogachara (a buddhismului Mahayana), Calea de Mijloc constă în a nu accepta existenţa lucrurilor (fiindcă lumea exterioară nu există în realitate) dar şi în a nu  postula non-existenţa (pentru că lucrurile există totuşi ca urmare a unei ideaţ id eaţii, ii, a un unei ei  proiec  pro iecţii) ţii).. Ideea I deea cent central ralăă di din n Yogachara (lit.: "exerciţiu Yoga") este că orice lucru  perceptibil  perce ptibil eeste ste o cconden ondensare sare ( "cittamatra;chittamatra”) a spiritului. Pentru şcoala Tendai ((T'ien-T'ai), T'ien-T'ai), Calea de Mijloc se bazeaz bazeazăă pe căutarea căutarea vidul vidului ui central central care dă folos tuturor lucrurilor (precum golul central al roţii din metafora lui Lao Tseu); lucrurile sunt vide pentru că ele nu posedă nici o realitate independentă dar ele au în acelaşi timp o valoare temporară în măsura

59

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA

27

în care ele există ca fenomene pentru o durată determinată determinată.. Sinteza dintre Vacui acuita tate te (Shunyată) şi existenţa fenomenală constituie adevărul Căii de Mijloc. Şcoala T'ien-T'ai (lit.: "şcoala platformei celeste") îşi bazează doctrina pe "Sutra Lotusului" (una din  principalele  principa lele sutra ale buddhismului buddhismulu i  Mahayana  Mahayana)) de unde numele care este adesea atri atribuit buit "şcoala Lotusului". Lotusului". Ade Adevărul vărul ""Mij Mijlocu locului" lui" depăşeşte şi înglobează simultan precedentele precedentele două adevăruri (1. "totul este de natura vidului"; 2. fenomenele au o existenţă "aparentă" şi limitată în timp [şi pot fi percepute senzorial]). Acest Adevăr al Mijlocului este asimilat cu Tathata (" ("re real alit itat atea ea", ", "cee "ceeaa ce ex exis istă tă", ", imua imuabi bilu lul, l, perm perman anen entu tul, l, cont contra rari riul ul "aparentului" ce caracterizează fenomenele) cu Adevărata Natură care nu poate fi găsită în af afar araa feno fenome mene nelo lorr. De un unde de iden identi tita tate teaa fen fenom omen enel elor or şi a ab abso solu lutu tulu lui, i, to tota tali lita tate teaa şi interpenetraţia mutuală în care totul şi partea nu formează în realitate decat unul; în care fiecare fie care conţi conţine ne toate toate cel celela elalte lte păr părţi. ţi. Intreg Intregul ul uni univer verss este conţi conţinut nut înt întrr-o o "sămanţă "săma nţă de muştar" sau "un gand cuprinde trei mii de universuri" afirmă mae maeştr ştrii ii T T'ie 'ien-T' n-T'ai. ai. Adevărata naştere a "celor de două ori născuţi" despre care se vorbeşte în Bhagavad Gita  (I, 7) are loc ca urm urmare are a ini iniţi ţieri eriii pen pentr tru u a di disce scerne rne:: înt între re trecă trecător tor şi etern, etern, înt între re aparent şi esenţă. Ultima Realitate este însă simultan manifestată şi nemanifestată iar a o considera numai nemanifestată este o dovadă de ignoranţă: "Cei fără de minte mă cred (că sunt)) Cel Neman sunt Nemanifest ifestat, at, intra intratt în star staree de mani manifestare; festare; ei nu cunosc natura mea neclintită, Bhagavad Gita , VII,24-25). supremă" ( Bhagavad Destructibilul (manifestatul) (manifestatul) şi indestructibilul (nemanifestatul), (nemanifestatul), "Fiinţa şi Nefiinţ Nefiinţaa şi Bhagavad Gita BG XI, 37-38; XV,17,18), "Tatăl lumii care se Cel de dincolo de ele" ( Bhagavad mişcă şi nu se mişcă" (XI,43;XIII,15), "Timpul" (BG XI,32;  XI,32;X,30), X,30), "Destinul", Codul genetic, Programul Universului (X,39), "Legea etemă" (BG XIV,27), realitatea informaţională profundă reprezentată prin "Sămanţa universului" (BG XI,33; VII,10; XIII15) sunt catev catevaa dintre caracteristic caracteristicile ile Ultimei R Realităţi, ealităţi, a Sinelu Sineluii Universu Universului, lui, a Absolutului, Brahman.  Naşterea şi moartea nu sun suntt decat o ci circulaţie rculaţie îîntre ntre manifest manifestat at (distructi (distructibil) bil) şi nemanifestat (BG VII, 18); Brahman este gura de absorbţie, hăul în care se dizolvă existenţele (BG IX,7; X,34) dar şi izvorul ( BG IX,4; IX,5) şi "obarşia existenţelor" (BG IX,13; X,2,21). Ultima Realitate (Brahman) deşi imperceptibilă senzorial (BG XI,8), fără formă, culoare (BG VIII,9) de necuprins cu mintea ( BG XI,42) este recipientul (BG IX,6; XIII, 13,14) şi adăpostul tuturor fiinţelor (BG XVIII,62) ce poate fi percepută cu vederea divină (BG XI,8) şi se aseamănă cu valea, oceanul (BG X,24) cu vidul (BG XIII,38; VH,8) şi eterul (BG XIII,32). Această realitate realitate al cărei întreit nume este "Om Tat Sat " ("Cel ce este") este străbunul, tatăl şi dascălul tuturor fiinţelor ( BG XI,39), este Mintea Cosmică, realitatea informaţională fundamentală ( BG XI, 18) şi calea de a ajunge la ea: cunoaşterea esenţială (verticală) (BG VII,2;IV,33), Neclintită, imuabilă, staţionară (BG XIII,15;VII,24), de natura luminii (BG XIII,33) şi a informaţiei

60

 

28 (S (Sus usţi ţină nătorul, torul, Cu Cuvant vantul, ul, Seva; "Cel ce activează" şi "Cel ce ţine ssforile") forile") (BG XV,13,14; VII,8; XVIII,61), Calea (BG X,32), care este însăşi însăş i Ultima Realitate, este  

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACT IC DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA

sprij in pentru a contacta totul căci "în mine sunt însăilate toate, ca şirul d sprijin dee perle pe fir" (BG VII,7). Inţelegerea, puterea "dezbărată de dorinţă şi patimă", "iubirea care nu (BG VII,11,12) calcă Legea, "toate stările celor trei tendinţe" sunt de asemenea Ultima Ultima Realitate; din "cauza minţii tulburate" tulburate" nu percepem realitatea fundamentală, plasa suport, ci doar unele perturbaţii din ea (BG VII, 13). Această realitate este accesibilă celor ce  practică tăcerea şi nonacţiunea este f ăpturilor, făpturilor, zeilor (BG VII,30; X,22) "inima Totului" (BG XV,(BG 15), X,38) divinul dinesenţa oameni (BG VII,8,30;IX,5), Sinele IX,5; individual (Atman) (BG VII,5;X,20) care este identic cu Sinele suprem ( BG VIII,3).Ultima Realitate Realita te se "întruchipează" în tot ceea ce există (forme de manifestare: umană, zei) dar este şi "Stăpanul "S tăpanul fiinţelo fiinţelor, r, Zeu al zeilor, Stăpan al a l lumii" (forma supre supremă)( mă)(BG IX,11;X,3;X,15;VI,21), IX,11;X,3; X,15;VI,21), trinitatea (BG X,32). Lumea Lu mea manifestată, spiritul destruct destructibil ibil (BG XV, 16) este o "întruchipare a Unicului" (X,7), o lume a fenomenelor, un loc pieritor al durerii (BG VIII, 15), o lume trecătoare şi nefericită ( BG IX,33) supusă unor fluctuaţii ciclice cu diferite perioade (absorbţie, topire, moarte, noapte şi naştere, emisie, zi) (BG VIII,17-19). Această lume este "campul de acţiune", locul de desfăşurare al marelui experiment pentru cunoaştere de sine a Marii Minţi Cosmice (BG VIII,22) nu este decat o  proiecţie holografică, holografică, "dup "după ă chipul şi asemănarea Creatorului Creatorului" (BG XI,5), însă parţială a lui Brahman (BG XV,7); restul a rămas în starea iniţială ( BG" X,42). Această lume conţinută şi activată de Brahman, curge permanent (intră şi iese din Ultima Realitate) şi se naşte din unirea spiritului indestructibil cu cel distructibil ( BG XV  XV,16-17), ,16-17), co corpul, rpul, materia şi energia nu sunt decat unelte ale lui Brahman, vehicule ale Sinelui Suprem (BG XV,8;XV,17). Eliberarea din starea manifestată se obţine prin rezonanţă cu Ultima Realitate, rezonanţă care realizată ortotehnoiogic poate fi aplicată în translocaţie sau în emisia şi recepţia materiei în univers. Avatarurile, proiecţiile în plan uman ale Divinităţii reprezin repr ezintă tă corecţii informaţionale realizate de Marea Minte Cosmică pentru a îndrepta evoluţia umană în direcţia menţinerii tendinţei de eliberare prin descoperirea de Sine. Faptul că orice pas favorabil vieţii este recompensat prin plăcere iar greşelile sunt sancţionate prin fizică, şi psihică sau afectivă să indice omului omulu i existenţa unui program desuferinţă autodezvoltare autoinstruire pană ar la trebui obţinerea plăcerii supreme. Plăcerea şi durerea reprezintă r eprezintă însă şi un sistem de selecţie al programe programelor lor de comportament comportament care ne menţine prizonieri în viaţa instinctuală, senzorială, în captivitatea ciclului de naşteri şi morţi succesive (renaşteri). în plus omul şi-a utilizat minte minteaa pentru a suprima şi reduce durerile (fizice şi psiho-afective) şi pentru a obţine plăceri cu ajutorul unor mijloace externe (droguri, vicii). Faptul că drogurile şi alte mijloace externe care induc stări modificate de conştiinţă pentru perioade tranzitorii de timp sunt cunoscute în toate tradiţiile şamanice din Siberia, Mexic, Egipt ca declanşand şi apariţia

61

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 29 unorr put uno puteri eri par parano anorma rmale le (t (tele elepat patie, ie, tel teleki ekinez nezie, ie, ved vedere ere la distan distanţă, ţă, det detaşa aşare re de corp, corp, levi le vita taţi ţie, e, tr tran ansl sloca ocaţie ţie)) pe lan langă gă star starea ea de bea beatit titudi udine ne şi de modific modificare are a perc percepţ epţiei iei spaţiul spaţ iului ui şi ti timp mpul ului ui susţ susţin inee indi indire rect ct af afirm irmaţ aţia ia că Ul Ulti tima ma Real Realit itat atee est estee în înve veli lită tă de  Anandamaya Kosha. Invelişul plăcerii sau al beatitudinii îşi merită numele de înveliş cauzal sau director căci el guvernează acţiunea fiinţelor spre eliberare. Pană la om, acest meca me cani nism sm de sele selecţ cţie ie a pr prog ogra rame melo lorr info inform rmaţ aţio iona nale le op opti time me a fu func ncţi ţion onat at pe perf rfec ect; t; intervenţia omului, care a acţionat pentru a-şi procura plăcerea maximă nu a scos decat  parţial dindetermină funcţiunereluarea mecanismul deoarece rezultatele viciilor, , greşelilor, drogurilor tentativei de eliberare în altă viciilor existenţă. Suferinţa, utilizării boala şi moartea sunt doar amanate iar nu suspendate pe această cale atat timp cat omul nu caută Calea de Mijloc între plăcere şi durere, calea către plăcerile spirituale în raport cu care celee senzo cel senzoria riale le şi fi fizi ziolo ologi gice ce nu sunt sunt de deca catt ni nişt ştee re reli licv cvee di dint ntrr-o o epoc epocăă de evol evoluţ uţie ie ante an teri rioa oară ră (v (veg eget etal alăă şi an anim imal ală) ă).. Ac Acest est co corp rp şi aceas această tă mi mint ntee pe care care o avem avem,, sunt sunt împreună ca un instrument muzical; ceea ce veţi auzi şi bucuriile pe care le veţi avea depinde de ceea ce cantaţi cu acesta, de practicarea cunoaşterii de sine şi a autocontrolului  prin Yoga. Yoga. A confunda ştiinţa Yoga , care conduce la cunoaşterea de sine şi la eliberare, din nivelul nive lul feno fenomena menal, l, cu un sist sistem em de exer exerciţ ciţii ii de gim gimnast nastică ică stat statică, ică, destin destinate ate a vindeca vindeca diferitee malad diferit maladii ii psihosom psihosomatice, atice, este o eroare curentă datorată unor vulgar vulgariză izări ri realiz realizate ate de incompetente. Intreg sistemul tehnici care aparţine de sistemul Yoga, aşapersoane cum a fost prezent prezentat at de Pat Patanja anjali li în de Y Yoga oga Sut Sutras ras, , nu este decat deca t un set Raja elabo elaborat rat şi în îndel delung ung exp experi erime menta ntatt de mijl mijloa oace ce au auxi xili liare are ce pot fi utilizate utilizate volunt voluntar ar de către cel ce doreşte să se vindece, să se cunoască şi să se realizeze. Acest sistem voluntar voluntar de urmărire a controlului conştient are drept replică sistemul involuntar (Bhakti Yoga) accesibi accesibill oricui, caree prin car prin credi credinţ nţă, ă, iub iubire ire şi devoţi devoţiune une căt către re Div Divini initat tatee con conduc ducee la ace acelea leaşi şi rezult rezultate ate:: suspendarea undelor mentale, a valurilor de ganduri (vritti), care inundă conştiinţa în stare de veghe sau de vis, care se formează fară întreruper întreruperee în profunzimile noastre noastre şi maschează sau ecranează Conştiinţa Conştiinţa absolută. Formele de Y Yoga oga hinduse cele mai cunosc cunoscute ute şi mai studiatee în Occiden studiat Occidentt sunt Karma-Y Karma-Yoga oga sau a acţiuni acţiuniii obiective obiective (dezinteresate), (dezinteresate), Kundalini Kundalini-Yoga (Yoga tantrică) şi Jnana-Yoga sau calea cunoaşterii abstracte. In Oc Occi cide dent nt terme te rmenu nullfizi Yog oga ev evocă ocă ge ral l Ha Hath thaa-Y Yog oga, a,atorii for forma de Y oga ogaa).ba baza zată tă pe asocier asoc ierea ea exer exerciţ ciţii iilor lor fizice cea (a (asa sana na)) în şi gene a nera exe exerci rciţii ţiilor lor respir respirato riima (prana (pr anayam yama). Această Yoga „corp „corporală orală”” nu este conside considerată rată în Indi Indiaa decat ca o fază de pr preg egăt ătir iree pent pentru ru formele forme le spiri spiritual tualee de Y Yoga oga sau ca o separ separare are a două ramuri(a ramuri(anga) nga) din arbore arborele le cu opt ramuri (ashtanga) al Raja Yoga. Avand drept ţel cunoaşterea de Sine şi a lui Dumnezeu, Yoga nu este în sensul cel mai general un privilegiu al Indiei, orice om care caută să realizeze experienţa mistică a unirii cu Dumnezeu este din acest punct de vedere un discipol al ştiinţei Yoga, oricare i-ar fi ascultarea (faţă de şamanismul indian ori de mistica creştină). creşti nă). Practi Practicile cile tantri tantrice ce din buddhi buddhismul smul tibet tibetan an sunt de asemenea denumite d enumite Yoga  iar marii lor sfinţi (ca şi Milarepa) yogi.

62

 

  TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 30 Termenul Yoga (lit:  jug” înseamnă:unire; înseamnă:unire;injugare;conj injugare;conjunctie,ali unctie,aliniere) niere) desemnează căutarea înrădăcinării, uniunii cu Dumnezeu. Orice cale ce conduce la cunoaşterea lui Dumnezeu, a Sinelui universal, care este identic cu Sinele individual, poate fi numită Yoga. Beatitudinea şi fericire fericireaa suprem supremăă ( ananda ananda ) care este realizată prin Yoga este invulnerabilă şi fără nocivitatea aceleia obţinută temporar prin mijloace externe (inclusiv droguri) în vederea accesului la puterile paranormale. In nici un caz nu poate fi comparată Yoga cu o cale egoistă de autodrogare, din moment ce este urmat planul director al naturii, care prin  pedeapsă recompensă orientează cemacu dus la fiinţei fiinţei conştie nte, o omul, mul,  pe această ac eastăşiplane planetă, tă, îna înainte inte ccaa noi săevoluţia, par participă ticipăm ce ceva vaapariţia la aceasta. aceasta . conştiente, Fără părăsirea lumii exterioare nu putem evita ca ştiinţa să fie ţinută în loc, ocupandu-ne de ceea ce nu merită să fie ştiut, cu acea mare diversitate condiţionată, neglijand in schimb Imperceptibil bil senzorial, Sinele, deşi nemiş nemişcat cat este de ceea ce merită ştiut: Sinele nostru. nostru.  Impercepti mai iute ca gandul şi este sursa tuturor lucrurilor. Fără rădăcină în Sine orice ştiinţă este imorală şi poate fi pierdută căci nu fiinţează, nu este vie, cuplată cu viul din noi. Lipsa cunoaşterii cunoaş terii de sine îi face pe oameni să consi considere dere că şti ştiinţa inţa e rea ori vinov vinovată ată pentru pentru necazuri neca zurile le civi civiliz lizaţie aţieii prez prezente ente,, cand de fapt cau cauza za este este reau reauaa ei înt întrebu rebuinţ inţare are dat datora orată tă dezacordului cu legile ignorate ale firii. Oricee acţi Oric acţiune une pozitivă este însoţită ca de umbră de o reacţiune reacţiune,, de valoa valoare re negat negativ ivăă inevitabilă. Numai alungă umbrele inevitabile ale nu focul foc ul es este te ne negat gativ iv,,cunoaşterea ci re reaua aua lui luinterioară i util utiliz izare are. . In ace acelaş laşii mo mod d nu put putem em lucrurilor, condam condamna nacăci foc focul ul nuclear ca fiind negativ, cand de fapt trebuie evitată trecerea lui din mana fizicianului în manaa cri man crimi minal nalulu ului. i. Num Numai ai cunoaş cunoaşte terea rea pro profan fană, ă, rătăcită, rătăcită, exterioară, exterioară, îndepărtată îndepărtată de viaţă,  pune în pericol propria ei sursă: omul. Tranziţia unui fenomen din "serviciul "serviciul omului", omului", "împotriva omului" indică atat caracterul dualist, relativ al cunoaşterii exterioare, cat mai aless ignora ale ignoranţa nţa noas noastră tră.. Fără contact cu int interio eriorul rul,, ştiinţ ştiinţaa e sep separat aratăă de justiţie justiţie,, nu e în acord global ci parţial cu legile universului, produce reacţiuni şi ne apare ca o viclenie şi nu ca o înţ înţel elepc epciu iune. ne. Caş Caşti tigar garea ea liber libertăţ tăţii ii nu a fost fost adusă adusă de cun cunoaş oaşter terea ea exteri exterioar oarăă occide occ identa ntală lă (te (tehno hnolog logică ică), ), ci e mu mutare tareaa în int interi erior or a cen centru trului lui în jur jurul ul căr căruia uia tre trebui buiee să gravităm. Situaţia prezentă dezechilibrată, între evoluţia unilaterală externă nu poate fi cont continua inuată tăcufără riscuri, inclusi inclusiv v pe plan psihosom psihosomati atic, c, dat fiziologic fii fiindcă ndcă orice acţiu acţiune ne externă extern ă în dezacord legile firii va deteriora prin reacţiune suportul al conştiinţei. Această reacţiune dispare cand ignorarea propriei noastre structuri este Mocuită de cunoaşterea de sine, de acţiuni obiective în locul celor subiective. In acest sens, tehnicile Yoga, care sunt adanciri ale metodelor pentru Cunoaşterea de sine, vin să controleze şi să modeleze omul compe com pensa nsand nd si situ tuaţ aţia ia fracturată fracturată (dezas (dezastruoa truoasă) să) preze prezentă. ntă. Prin cunoaşterea cunoaşterea de sine sunt abandonate abandon ate sistemele s istemele de referinţă instabile, instabile, ataşate de elemente din nivelul tranzitoriu. DiaDialogul şi înţelegerea dintre oameni devin reale, în locul monologului actual. Indrep-tandu-ne  privirea asupra n noastră, oastră, eevitand vitand jud judecarea ecarea critică as asupra upra cel celorlalţi, orlalţi, vo vom m

63

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

31

 putea aborda punctul acestora de vedere, vom deschide mintea si sufletul catre dialog, vom obtine fructul actiunilor noastre. Prin fiecare ocazie ne facem cunos-cuti celorlalti, iar daca suntem prezenti si atenti, ne facem cunoscuti chiar noua ins insine ine.. Dialogul cu sine insusi permite legarea interioara a cunoasterii dobandite, intelegerea, interlegarea, discernerea intre real si aparente si putem astfel ampli-fica mersul firesc al vietii, al istoriei. Dialogul nu impune, ci propune celorlalti calea de a deveni fiecare el insusi insusi, , ceea ce asigur asiguraa egali egalitatea sanselor sanselor, , iar nu a conduce perfo performan rmantelo r, asigura persona personalita litati ti creatoare cu discernamant, iartatea nu mase manipulabile, latelor, respectul celuilalt si nu la distrugerea punctului de vedere diferit, care ar fi putut sa ne imbogateasca. Intransigenta, inflexibilitatea, ura fata de cunoasterea verticala, fata de necesitatea de "a fi" apartine numai ignora ign oranti ntilor lor.. In acelasi fel, mandria fata de de ceea ce stiu si dispretul de ceea ce nu stiu, denota inc incalc alcarea area pri princi ncipii piilor lor Uni Univer versul sului ui cu rep repercu ercursi rsiuni uni negati negative ve asupra asupra proprii propriilor lor  programe,  program e, ce susti sustin n fiin fiintarea tarea suport suportului ului fizio fiziologic logic al constiint constiintei. ei. Dialogul Dialogul cu sine instituie relaxarea,impacarea, multumirea, intelegerea cu sine si cu ceilalti, detasarea, eliberarea de depende dependente nte materiale de tot felul, o stare anti-stres anti-stress, s, de indepe independenta ndenta energe energetica tica si informationala prin accesul la codul genetic relevat prin propria noastra fiintare, pentru ca noi suntem ziditi dupa chipul si asemanarea universului. Calea spre a deveni noi insine iar nu niste roboticonsta etichetati nasterede si adependenti oridesclavi denasca, programele care ne-au fost inoculate, nu inlaefortul construi, ci ajutafata sa se sa se exprimc Sinele sau scanteia scanteia divina din noi, sa se reveleze reveleze dor dorint intaa Univers Universulu uluii din noi. Aceas Aceasta ta uniune uniune,, fuziune intre parte si intreg, este realizata prin cunoasterea de sine, care de fapt defineste caleaa si proc cale procesul esul de repr reprogram ogramare are ata atatt de bin binee codi codifica ficatt in Yoga. Yoga. Yoga Yoga este o nastere nastere la adevarataa Real adevarat Realitat itate, e, un act de crea creatie tie indi individu vidual; al; numai producti productiaa este colectiva. colectiva. Cuv Cuvantul antul Yoga inlocuieste exact efortul continuu de a te cunoaste pe tine insuti, de a te modela pe tine insuti, ca sa nu fii schimbat, perturbat. Orice intrerupere, oprire a continuitatii acestui efort si ttotul otul trebuie reluat, caci in "universu "universull tr tranzitoriu anzitoriu totul curge". Yoga inseamna reprogramare, iesire din ignoranta, spargerea ecranelor care blocheaza transferul cunoasterii si care invaluie lumina Sinelui, tranzitia catre iubirea aproapelui, catre acteegoism, obiective durabi in loculpe faptelor subiective, subiec tive, finite, treca-toare, treca-toare, muritoare muritoare,, centrate centr ate  pe egois m, pe durabile castig le imediat, rezultat, pe intere interes. s. Evolutia metodelor de control si orientare a proceselor tehnologice, sociale, psihologice sa realizat incepand cu metode energetice, de control prin forta catre metode informationale  prin inteligent inteligenta, a, adica, altfel spus, de la metode de condi-tionare si dirijare din exterior catre metode ce actioneaza prin interior. Aceasta evolutie de la exterior catre interior, de la forta, la control si dialog informational, se poate constata in artele martiale, in metodele de terapie si in controlul social.

64

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

32

Dialogul cu ceil Dialogul ceilalţi alţi este sorti sortitt eşec eşecului ului fără exis existenţ tenţaa prealabil prealabilăă a dial dialogul ogului ui cu sine însuşi,, căci nu-i putem înţeleg însuşi înţelegee real pe ceila ceilalţi lţi fără cunoaşterea cunoaşterea de sine, în acel acelaşi aşi mod în care femeia stearpă nu poate cunoaşte sau nu înţelege durerile grele ale naşterii. Dialogul cu Sine rezolvă patologia psiho-somatică ori cea socială. Deschi Des chider derea ea dia dialo logul gului ui inf inform ormaţ aţion ional al în lo locul cul di dialo alogul gului ui for forţei ţei per permit mitee accele accelerar rarea ea  progresului şi supravieţuirea în situaţia cand recurgerea la cel de-al doilea înseamnă autoanihilarea autoanihil area civil civilizaţi izaţiei. ei. Dial Dialogul ogul inform informaţion aţional al facil faciliteaz iteazăă accesul vie vieţii ţii,, variaţi variaţiei ei în locul morţii şi uniformizării, a noului în locul îngheţării progre-sului, ajută tranziţia: către un sistem de referinţă universal, în locul antropocentrismului antropocentrismului şi individuali individualismului, smului, de la tiranie la democraţie. democraţie. Drumul către diversi diversitate tate,, variaţ variaţie, ie, evolu evoluţie, ţie, progres, cere în plan social tot spri spriji jini nirea rea in indi divi vidul dului ui ia iarr nu an anih ihil ilare areaa aces acestu tuia ia în gr grupu upuri ri şi ma mase se unif uniform ormiz izat ate, e, manevrabile. Yoga amplifică evoluţia, procesul de selecţie a programelor, evoluţia informaţională, revelarea, developarea codului de programe staţionare, asigurand astfel supravieţuirea, stabilitatea, invulnerabilitatea la perturbatii şi în final completa eliberare. Viaţa, ca proces de instru instruire, ire, de cunoaş cunoaştere tere a Realităţi Realităţii, i, solicită eli elimi minar narea ea mo modul dului ui cu curen rentt de pre preluc lucrare rare a in info form rmaţ aţii iilo lorr pre preze zent ntat atee de ob obie iect cte, e, de deci ci sol solic icită ită o reprog reprograma ramare re a mod modulu uluii nos nostru tru de funcţionare, care posibilă prin plete cunoaşterea şiluicontrolul indicate tehnicile de Yog oga. a. In vede vedere reaaeste expr exprim imării ării complet com e a codu codului gene genetic tic de al sine, Univ Universu ersului lui în treb trebuie uie să ne eliberăm din capcana de a ne considera individualităţi izolate, părţi fără relaţie cu întregul. Eliminarea acestei iluzii, produse din cauza modului parţial, cu focar unic de percepere şi  procesare ecranată a informaţii informaţiilor lor provenite din Realitate, necesită antrenament Yoga. în caz cont contrar rar,, invol involuţia uţia,, auto autodist distruger rugerea ea şi bloc blocarea area inte intercone rconexiun xiunilor ilor cu ban banca ca de date date a Universulu Unive rsuluii reintră în drept dreptul ul firesc. Reorient Reorientarea area fluxulu fluxuluii atenţiei, izolarea senzorială în toate ramurile, începand începand de la concepţi concepţiee şi pana" în plan fiziologic, fiziologic, fac parte din tehnicile tehnicile de acces interior elaborate în Yoga. Yog ogaa imp implică lică ce cerc rcet etar area ea şi ex expe peri rime men ntul tul in inte teri rior or iar iar nu aban abando dona nare reaa în fa faţa ţa  prejudecăţilor,  prejudecăţil or, dogmelor dogmelor.. Adevărata putere a ştiinţei de sine apare după ce ea este gandită din nou indică în raport cuderădăcina ei, acand viaţă, după ce a fostpropriului cuplată cu Fiinţarea. Aceasta lipsa eficacitate unorprinde reţete şi necesitatea găsirii nostru drum,  prin găsirea codurilor personale de deschidere către Lumină. De abia atunci, ştiinţa orizon ori zontal tală, ă, care care nunu-ii dec decat at o ima imagi gine, ne, o apa aparen renţă, ţă, un aspect aspect par parti ticul cular ar,, fragme fragment ntar ar al Adevărului, părăseşte zona superficială, ecranată, devenind vie, înrădăcinată în Realitate. Cunoaşterea Cunoaşter ea de suprafaţă a obiectel obiectelor, or, cauze şi efect efectee simul simultan, tan, a obie obiectel ctelor or mijlocite mijlocite şi nemij nem ijlo locit cite, e, menţi menţinut nutee înt între re ele prin printr tr-o -o pla plasă să de rela relaţii ţii nat natural urală, ă, imperce impercepti ptibil bilă, ă, este imposibilă fără mărirea detaşării prin deplasare în adancimea Sinelui, care să devină reper imperturbabil în vederea cunoaşterii întregului şi a părţilor componente. Inlănţuirea obiectelor lumii tranzitorii face imposibilă cunoaşterea unuia fără raportarea la celălalt şi mai ales fără sesizarea întregului, totului, temeliei şi

65

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

33

ecranului pe care sunt proiectate acestea. Cercul vicios ce începe cu stergerea memoriei adevaratei noastre identitati (a memoriei vietilor anterioare la naştere) şi care sfarşeşte cu constatarea la care ajung oamenii la sfarşitul vieţii, că nu ştiu nimic, nu poate fi depăşit fără orientarea către sursa întregului care este şi sursa noastră ca părţi ale Sinelui.

2.2. Cunoaşterea orizontală(mijlocita) orizontală(mijlocita) şi verticală(nemijlocita) verticală(nemijlocita) în scrierile sacre ale omenirii In funcţie de mijloacele utilizate în pregătirea adevăratei Iluminări, fiecare dintre cărţile revelate (Veda) poate fi împărţită în două părţi: Karma Kanda (partea referitoare la acţiune) şi Jnana Kanda (partea referitoare la cunoaştere). cunoaştere). Uniunea dintre cele două părţi este reprezentată reprez entată de cale caleaa clasică din Raja Y Yoga, oga, ce a ffost ost expusă de Patanjali în Y Yoga oga Sutra. Această uniune dintre cunoaştere şi acţiune (experiment) conduce la cunoaşterea directă şi la omnicunoaşt omnicunoaştere, ere, la transcederea lumii efemere a fenomenelor fenomenelor,, la contactul nemijlocitt cu singura şi adevărata Real nemijloci Realitate. itate. Modul de alcătuire a practicii Yoga Yoga are drept tintă cunoaşterea diecta care eliberează, e liberează, cunoaşterea verticala, esenţiala. In capodopera culturii universale care este Bhagavad Gita ("Cantecul Divinului") cunoaşterea este clasificată după gunas (lit.: "calitate fundamentală", "tendinţe ale naturii"). "Cunoaşterea, fapta şi făptuitorul sunt de trei feluri, împărţite după (cele trei) tendinţe (gunas) - aşa cum spune învăţătura despre cele trei T Tendinţe; endinţe; ascultă cum sunt acestea cu adevărat: (XVIII, 19) cunoaşterea prin care vezi în toate fiinţele o singură existenţă neclintită, neîmpărţită neîmpărţită în (cele) ce-s împărţite - să ştii, ea este de tip sattva" (pură, rafinată, luminoasă) (XVIII,20). "Cunoaşterea care prin separare vede în toate fiinţele existente ca fiind deosebite, de diferite feluri - acea cunoaştere să ştii, ş tii, ţine de rajas (de agitaţia agitaţ ia ment mentală ală şi de gandire; de activi activitatea tatea starii de conştiinţă, cuplată la lumea fenomenală; fenomena lă; conştii conştiinţa nţa din starea de veghe profana) (XVII (XVIII,21). I,21). "Despre (cunoaşterea) care este legată de un singur efect, ca şi cum ar fi totul, lipsită de temei, de adevărul lucrurilor şi stramtă - despre ea se spune că ţine de tamas (de inerţie, imobili imobilitate, tate, obscuritate, orbire, ignoranţă;tendina tamas reprezintă forţele inertiale şi inactive ale Naturii care se manifestă sub forma ignoranţei, lenei, incapacităţii, lipsei de claritate, obscurităţii) (XVIII,22). Din cele trei feluri de cunoaştere decurg trei feluri de fapte prezentate astfel în Bhagavad Gita "Fapta randuită, lipsită lipsit ă de înlănţuire (ataşare) (a taşare) împlinită fără făr ă dorinţa sau ură de de cel care nu-i doreşte doreşte fructul fructul (aceasta este o faptă obiectivă) - se spune că ţine de sattva" (XVIII,23). "însă despre fapta care este îndeplinită cu multă strădanie de cel care năzuieşte la obiectul dorinţei (aceasta este fapta subiectivă, ataşată de fruct) sau îndeplinită cu egoism - se spune că ţine de rajas" (XVIII,24). "Fapta "Fapta care din cauza tulburării minţii nu ţine seama de urmări, pierderi, vătămare şi de ce-i cu putinţă i se spune că ţine de tamas" (fără de minte) (XVIII,25).

66

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 34 In funcţie de cele trei feluri de cunoaştere şi de fapte oamenii se împart în trei feluri astfel: "Făptuitorul eliberat de înlănţuire (de captivitatea faptelor sale, invulnerabil la perturbaţii) care nu spune „eu" pli plin n de stă stărui ruinţă nţă şi hot hotărar ăraree (efo (efort rt sta stabil biliza izatt în ti timp mp), ), acela acelaşi şi în reuşită sau nereuşită (neperturbat de succes ori eşec) - i se spune că ţine de sattva" (BG XVII,26). "Făptuitorul care năzuieşte spre fructul acţiunilor, pătimaş, violent din fire, impur, stăpanit de bucurie şi întristare - este ştiut că ţine de rajas" (BG XVIII,27). "Făp "F ăptu tuit itor orul ul cu mint mintea ea îm împr prăş ăşti tiat ată, ă, le lene neşă şă,, vani vanito tos, s, pr pref efăc ăcut ut,, neci necins nsti tit, t, lă lăsă săto torr, descum des cumpăn pănit it şi neh nehota otarat rat (ma (mani nipul pulat at de circu circumst mstanţ anţe, e, ins instab tabil il)) - i se spune spune că ţin ţinee de tamas" (BG XVIII,28). In Pancha Panch a T Tantra antra ("Cele cinci cărţi ale înţelepciunii") se pune intreb intrebare are ce este mai de  pret: stiinta stiinta(învăţă (învăţătura) tura) sa sau u intel intelepciune epciunea(mint a(mintea) ea) ? Invăţătura (cunoaşterea orizontală;stiinta) fara minte (intelepciune) a dus la pieire pe fratii care nu s-au putut abtine sa-si puna in aplicare stiinta de a da viata unui tigru, indiferent de consecinte. In Bhagavad Gita("Cantecul lui Dumnezeu") întreita împărţire a minţii după cele trei tendinţe(gunas) ne indica o cunoastere a stărilor şi nivelelor de conştiinţă . "Doar mintea (aflată la mijloc între veghe şi repaus, dar detaşată de ambele ) cunoaşte ce-i activitatea şi inactivitatea, ce trebuie şi ce nu trebuie înfăptuit, frica şi lipsa fricii, înlănţuirea şi eliberarea - acea (minte) ţine de sattva" (BG XVIII,30). "Mintea care nu-şi dă seama de ce-i Lege şi ne-Lege, ce trebuie şi ce n nu u trebuie trebuie făcut, făcut, are o înţelegere care ţine de rajas" (BG XVIII,31). "Aceea "Ace ea care învăl învăluit uităă în înt întunec unecime ime socote socoteşte şte nel nelegiu egiuire ireaa drept drept Lege şi toate toate lucrurile pe tamas de-a-ndoaselea - acea mintesattvică ţine de este " (BG XVIII,32). Calea de a obţine mintea prin interioriza interiorizare, re, stingerea agitatiei(trece agitatiei(trecerea rea de la tulbure la clar; punere in repaus) şi detaşare progresivă de lumea fenomenală: "Stăruinţa

care, prin Yoga statornică, infranează simţul intern, suflurile vitale şi simţurile acea stăruinţă aduce sattva" (BG XVIII,33).

Transcederea lumii fenomenale, dobandirea cunoaşterii esenţiale a Sinelui individual şi Transcederea universal, presupune ulterior depăşirea celor trei tendinţe ( triguna triguna ) care aparţin proiectiilor proiectiilor obiectelor din lumea fenomenal fenomenalaa (   Prakriti   ),adica unei realitati realitati se secunde cunde (un mode modell sau o reflectare a realitatii realitatii nu ese ins insasi asi realitatea) iluzor iluzorii ii (maya) caracterizată de lipsa lipsa de contin con tinut ut (ce consistenta au umbrele proiectate pe ecranul mental) şi de capacitatea de ecranare(acoperire; separare; filmul proiectat maschează adevărata realitate ;doar in spatiul vid dintre doua ganduri succesive putem intrezarii cerul). Cel ce obţine adevărata cunoaştere trece de la " a privi"  la " a vedea", de la orbire (avidya)  la adevărata vedere, la vederea divină: "Cel care-1 vede pe Supremul Stăpan Divin sălăşluind la fel în toate fiinţele, nepieritor cand acestea pier, acela este cel care vede" (BG XVIII,27), "căci dacă-1 vede pe Stăpanul Divin sălăşluind la fel pretutindeni, nu-şi loveşte singur Sinele şi ajunge astfel la condiţia supremă" (BG XVIII,28). Adevărata Adevărata vedere este o vedere holografică care-1 face pe om conştient de identitatea identitatea sinelui său cu Sinele celorlalte fiinţe. Nu vederea orizontală mijlocita de simturile fizice, oferă omului ieşirea din lumea fenomenală, ci vederea nemijlocita divină: "Tu nu mă poţi însă privi cu propria-ţi propr ia-ţi vedere; îţi dau vederea divină" (BG XI,8). "Atunci a văzut fiul lui Pandu întrega lume făramitată la nesfarşit, stand la un loc în trupul Zeului Zeilor" (BG XI, 19).

67

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

35

Doar "cei care prin ochiu ochiull cunoaşteri cunoaşteriii au văzut astfe astfell deosebirea dint dintre re camp (trupul, lumea fenomenală manifestată) şi cunoscătorul campului (Sinele), (precum) şi eliberarea fiinţelor de Natură, ajung la Cel Suprem" (BG XIII,34). Cunoaşterea Sinelui poate fi obţinută pe diferite căi: "Unii, cu ajutorul meditaţiei(dhyana ), văd ei înşişi Sinele în sinea lor; alţii, prin  Samkhya şi Yoga, iar alţii  prin Yoga Yoga fa faptei ptei ( Karma Yoga )" (XIII,24). Altfel, "cei cu mintea tulburată nu văd (Sinele) cand pleacă (din trup) sau stă (în trup) sau cand legat de tendinţe ia parte la viaţă; îl văd cei care au ochiul Cunoaşterii" (XV,10). "Yoginii care se străduiesc, îl văd stand în sinea lui, cei nedesăvarşiţi, lipsiţi de gandire, chiar dacă se străduiesc, nu-1 văd" (cunoaşterea senzorială, exterioară şi stările mentale legate şi comandate de lumea fenomenală nu permit perceperea Sinelui" (XV,11). "Sinele estee ca străl est străluci ucirea rea plecată plecată din Soare Soare,, car caree lum lumine inează ază întreaga lume, cea din Lună şi din foc - strălucirea aceasta, să ştii, a mea este" (a Ultimei Realităţi) (XV, 12). Despre Desp re cunoaşt cunoaşterea erea esenţială esenţială (vertica (verticală) lă) în Bhagavad Bhagavad Gita se spune: spune: "îţi voi dezvălui dezvălui în întregim întregimee această Cunoaştere, împreună cu înţelegerea pe care, afland-o, nu mai rămane nimic de cunoscut aici"  (în lumea lum ea aceasta) aceasta) (VII,2) (VII,2)..  Pentru obţi obţinerea nerea aest aestei ei Cunoaşt Cunoaşteri eri trebuie trebuie sacri sacrifica ficată tă temporar temporar cunoa cun oaşte şterea rea ori orizon zontal tală, ă, prin prin opr oprire ireaa gan gandur duril ilor or,, a fl fluct uctuaţ uaţii iilo lorr me menta ntale le:: "Sacr "Sacrifi ifici ciul ul cunoaşterii(or cunoaşterii(orizontale) izontale) este mai bun decat cel material" (BGredat IV IV,33). ,33). Raportul între cunoaşterea orizontală şi cea verticală este astfel în Bhagavad Gita : „Creatur „Cr eaturilor ilor le su sunt nt înc început, eput, sfar sfarşit şit şşii mijlo mijloc, c, o Arju Arjuna; na; cu cunoa noaşt şteri erilo lorr Eu Eu le le sunt sunt Cunoaşterea Cunoaşte rea Sinelui Suprem Suprem,, celor ce discută (în controversă) Eu le sunt doctrina (adevărată)" (BG X,32). Accesul la această cunoaştere este condiţionat de obţinerea stării de egalitate mentală: "Cel care nu se bucură, nu urăşte, nu se supără, nu doreşte, care renunţă la bine şi rău;" (BG XII, 17) "nelegat (de nimic), străin de toate, din care a plecat suferinţa, cel dăruit mie" (BG XII, 16) "acelaşi "acelaşi cu duşmanii sau prietenii, prietenii, ca şi la cinste şi dispreţ, la frig şi la căldură, acelaşi la fericire şi durere" (BG XII,18), "nepăsă "nepăsător tor la ins insult ultăă sau laudă laudă,, tăcut tă cut,, mu mulţ lţum umit it,, cu mi minte nteaa ne necl clin inti tită tă,, acel acelaa mi-e mi-e drag mie" (BG XII,19). "Cel care  pr  prive iveşt şte" e", , "ce "cell care ca re ho hotăr tărăş ăşte te", ", este "ce "cell num car careeitsupo suportă rtă", "cel car careeînaare re parte" par te",, "Marele "Mar Stăpan Stăp an Divin", "Sinele Suprem" - aşa numit Spiri Spiritul tul",Suprem aces acest t trup " (BGeleXIII,22). XIII ,22). "Cel care cunoaşte astfel Spiritul şi Natura împreună cu Tendinţele, oricum ar trăi, nu se mai naşt naştee di din n nou" (BG XIII,2 XIII,29). 9). Adevăr Ade vărata ata cunoaşt cunoaştere ere dir direct ectă, ă, num numită ită în tex textel telee sac sacre re Sol Solară ară,, distru distruge ge cunoaşt cunoaşterea erea orizontală orizon tală (indi (indirectă, rectă, reflec reflectată, tată, Lunară) relat relativă, ivă, parţi parţială: ală: "celor cărora necunoaş necunoaştere tereaa le este distrusă distrusă de Cunoaşt Cunoaşterea erea Sinel Sinelui, ui, Cunoaş Cunoaşterea terea le il ilumineaz uminează, ă, asemen as emenea ea Soarelui, Soar elui, pe Cel Suprem" Supre m" (BG V V,16) ,16).. Se obse observă rvă o dial dialecti ectică că a tranzi tranziţiei ţiei către un nivel superior de conştiinţă şi cunoaştere care debutează cu

68

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

36

controlul şi suprimarea expresiei nivelului anterior fenomenal, căruia i se retrag parghiile de acţiune; astfel: "Cunoaşterea este învăluită de necunoaştere; prin ea li se tulbură mintea oamenilor" (BG V,15). Doar "cei cu gandul la mine, cu suflurile vitale plecate la mine (suspendate), mereu mulţumiţi şi fericiţi" fer iciţi" (BG X,9), "celor mereu concentraţi, care mi se dăruiesc cu dragoste"... "ajung la mine" (BG X,10). "Din îîndura ndurare re pentru pentru ei, eu, stand în adevărata [mea] Natură, distrug prin lampa strălucitoare a Cunoaşterii întunecimea născută din necunoaştere" (BG X,11). "Cel care mă cunoaşte astfel, fără tulburarea minţii, ca Spirit Suprem, (numai) acel a toate cunoscător mi se dăruieşte cu întreaga fiinţă" fiinţă" (XV (XV,19); ,19); deci pract practicarea icarea eficientă a cuno cunoaşterii aşterii şi acţiunii acţiu nii vertic verticale ale es este te condiţionată de înţelegerea prealabi prealabilă lă a realităţii Sinelu Sinelui. i. Suprema valoare care elimi elimină nă îndoiala şi rătăcirea între calea luminoasă şi cea întunecată este cunoaşterea vertical verticală: ă: "Yoginul care cunoaşte amandouă drumurile nu se rătăceşte niciodata" (BG VIII,27). "Cel ce ştie aceasta întrece în merit pe cei ce studiază (Vedele), pe cei ce practică practică sacrifi sacrificiile, ciile, asceza, renunţarea, dăruirea; el merge spre locul suprem al începutului" (BG VIII,28). "Yoginul "Y oginul este deasupra asceţilor şi este socotit chiar deasupra celor ce au Cunoaş Cu noaştere terea; a; yoginul este deasupra celor care îndeplinesc riturile" ((BG BG VI,46). "Dintre "Dintre toţi toţi y yogini oginii, i, cel care, venit la mine cu Sinele interior interior,, lui se dăruieşte cu credinţă credinţă,, acela este ssocotit ocotit de mine ca (fiind) cel mai unit în Yoga"şi(BG VI,47). "Lipsit de amandouă (de credinţă Yoga) Yoga) omul este rătăcit, fără sprijin în U Ultima ltima Realitate" (BG VI,38). "Cel care lepădandu-se de ce-i randuit în shastra (textele care reglementează normele de viaţă în tradiţia brahmanică; lit.: "învăţătura, manual"; termen ce desemnează Vedele şi toate celelalte texte sacre) merge după bunul său plac, nu dobandeşte nici desăvarş desăvarşirea irea sp spiritu irituală, ală, n nici ici fe fericir ricirea ea şi nici nici condi condiţia ţia supremă" supr emă" (BG X XVI,2 VI,23). 3). "De aceea Sastra să-ţi fie canonul cand hotărăşti ce trebuie şi ce nu trebuie făcut; cunoscand fapta cuprinsă cuprinsă în randu randuielile ielile d din in Sastra Sastra,, tu trebuie s-o îndep îndeplineşti lineşti aici" (BG XVI,24). Suprema desăvarşire spirituală, eliberarea din captivitatea lumii fenomenale, a-devărata naştere naş tere a cel celor or „de dou douăă ori năs născuţ cuţi" i" est estee o cons conseci ecinţă nţă a cun cunoaş oaşter terii ii Sine Sinelu lui: i: "Iţi "Iţi voi voi dezvălui mai departe suprema şi cea mai desăvarşită Cunoaştere dintre cunoaşteri, pe care cunoscand-o, asceţii toţi au ajuns, de aici, la suprema desăvarşire spirituală" ( Bhagavad Gita , XIV,1). "Luand sprijin în această cunoaştere, au devenit asemeni Mie; la creaţia lumii nu se mai nasc şi la topirea(pralaya) ei nu se tem" (BG X1V,2). Fără cunoaşterea verticală, "zadarnice le sunt speranţele, zadarnice faptele, zadarnică zadarn ică ştiinţa (cunoaşterea orizontală) celor ce şi-au pierdut mintea (Sinele); ei capătă natura obscură a demonilor Raksas şi Asura" (IX,12). Cunoaşterea exterioară este adresată "naturii inferioare" în timp ce cunoaşterea verticală celei superioare, Sinelui in dividual  jivabhuta ) "care susţine această lume, plasa fenomenală, care este doar varful aisbergului (  aisbergului realităţii fundamentale" ( Bhagavad Bhagavad Gita , VII,5). Adevărata Adevărata cunoaştere aduce după ea sesizarea unităţii fundamentale a universului "întrega lume făramiţată la nesfarşit, stă la un loc în trupul" trupul" Ult Ultimei imei Realităţi (XI.1 (XI.13). 3).

69

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

37

  "C "Can and d de desc scop oper erii că dive divers rsit itat atea ea fi fiin inţe ţelo lorr stă stă în Unit Unitat atee şi că numai ace aceasta asta se făramiţează, atunci te-ai apropiat de d e Adevărata Realitate (Brahman)" (BG XIII,30). Principiu Princ ipiull unit unităţii ăţii fundamentale fundamentale a univ universul ersului ui este un aspect aspect al principiu principiului lui holog holografic rafic care ca re afir afirmă mă că în fi fiec ecar aree pa part rtee ex exis istă tă într întreg egul ul,, adic adicăă su susţ sţin inee in inva vari rian anta ta cu scal scalaa a inform inf ormaţ aţiei iei din uni univer vers. s. In con consec secin inţă ţă cel ce obţine obţine ved vedere ereaa nem nemij ijloc locita ita,, hologr holografi afică, că, verticală, iluminarea, priveşte pretutindeni la fel, obţine egalitatea mentală şi contactul cu memoria holografică a speciei universul universului: ui:el"Cel cu Sinele unit prinlaYoga Yfel" oga(BG vedeVI,29). Sinele Sinele în toate fiinţele şi toate fiinţele şi în aSinele (său); priveşte pretutindeni "Cel care pretutindeni mă vede pe Mine, şi toate le vede în Mine, acela nu-i pierdut pentru Mine şi nici eu nu sunt pierdut pentru el" (BG VI,30). "Cel care năzuieşte spre unitate mă adoră ado ră în to toate ate fiinţele fiinţele;; (re (respe spect ctăă toa toate te fii fiinţe nţele le ca pe sin sinee însuşi însuşi)) oriund oriundee s-ar s-ar afla afla acest acest yogi yo gin, n, în mine ine se af află lă"" (B (BG G VI VI,3 ,31) 1).. "C "Cel el ca care re,, pr prin in asem asemui uire re cu Sine Sinele le,, pr priv iveş eşte te  pretutindeni la fel, fie că este fericire sau suferinţă, acela este socotit yoginul cel mai desăvarşit" (BG VI,32). "Mintea greu de infranat şi neliniştită poate fi supusă şi adusă la egalitateaa sspiritulu egalitate pirituluii p prin rin exerciţiu exerciţiu repet repetat at şi renunţ renunţare" are" (BG VI,3 VI,35). 5). abhyasa: In Yoga Sutra (YS 1.12), Patanjali spune acelaşi lucru: "prin exerciţiu repetat ( abhyasa: "practică") şi renunţare (vairagya: detaşare; stare incolora ) se obţine suprimarea acestei (agitaţii (agitaţ ii mentale)". Cunoaşterea holografică nu are caracteristicile celei raţionale; ea este actuala ca o percepţie, "nesfarşită, fără început, mijloc şi sfarşit" sfar şit" (BG XI,16,17). Iluminarea este determinată şi are drept scop starea de egalitate mentală, de continuitate şi de invulnerabilitate la perturbaţii: "Fără să urască nici o fiinţă, prietenos şi milos, fără (să gandească) "al meu" şi "eu", acelaşi în durere sau bucurie, bucurie, răbdător" (BG XII, 13). Ultima Realitate " are pretutindeni maini şi picioare; pretutindeni ochi, capete şi feţe; pretuti pretutindeni ndeni ar aree urechi; se află îîn n lume îînvălui nvăluind nd totu totul" l" (BG XIII, XI II, 13) 13).. "Neîmp "N eîmpărţ ărţit, it, Sinele sălăşlui sălăşluieşte eşte în fiin fiinţe ţe ca şi cu cum m (ar fi) împărţi împărţit; t; el trebuie trebuie cunoscu cunoscutt drep dreptt cel ce susţine fiinţele, drept cel ce le distruge, drept cel ce le crează" (BG XIII, 16). Consecinţă a principiului holografic (care ( care este un principiu al unităţii u nităţii la superlat superlativ) iv) este principiul acţiunii şi reacţiunii. "Cel care vede Sinele sălăşuind la fel în toate fiinţele, nepieritor cand acestea pier, acela este cel ccare are vede" (XIII, (XIII,24). 24). "Căc "Căcii dacă îl ve vede de pe Stăpanul Divin sălăşluind la fel pretutindeni, nu-şi loveşte singur Sinele şi ajunge astfel la condiţia supremă" (BG XIII,28). Trecerea dincolo de nivelul fenomenal, depăşirea dualităţii "de a acţiona şi a nu acţiona", de "a fi" şi "a nu fi", accesul în nivelul atemporal unde principiul acţiunii şi reacţiunii reacţiun ii îşi încetează exist existenţa, enţa, impune intr intrarea area în rezonanţă cu starea Ult Ultimei imei Realităţi, Realită ţi, simularea în laborator laboratorul ul interior a stăr stării ii fundamentale a Universului. Universului. "A "Acela cela dob dobandeş andeşte te  pacea, în care care se pierd to toate ate dorinţel dorinţelee precum se pierd ape apele le în oceanu oce anull care c are ump umplan landudu-se se stă neclintit, şi nu acela care doreşte

70

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

38

dorinţele" (BG II,70). "Omul care izgonind dorinţele trăieşte fără dorinţe, fără (să gandească) "al meu" şi "eu", acela ajunge la pac pace" e" (BG II,71). "Aceasta este starea starea de asezare neclintita în Brahman (brahmi-sthiti ) pe care dobandind-o nu te mai tulburi; (omul) dobandind-o fie şi în ceasul morţii, ajunge la stingerea în Brahman (brahma nirvana) (BG II,72), la eliberarea din ciclul renaşterilor, rena şterilor, la trezirea la adevărata existenţă. Nivelul manifestat manifestat nu este decat o întruchipare a Unicului, a Ultimei Realităţi (Brahman). Cunoaşterea realităţii fenomenale este tot o cunoaştere a Sinelui Suprem. "Cunoaşterea campului (a realităţii manifestate) şi a cunoscătorului campului - pe aceasta o socotesc Cunoaştere; cunoscătorul cunoscătorul campului, eu sunt sunt în toate ca campurile" mpurile" (BG XIII,2). „Continua cunoaştere a Sinelui Suprem, înţelegerea rostului cunoaşterii adevărului (adevăratei cunoaşteri) - aceasta este Cunoaşterea; ceea ce este altfel decat aceasta se numeşte necunoaştere" (BG XIII, 11). "Obiectul Cunoaşterii, pe care cunoscandu-1, se dobandeşte nemurirea este supremul  Brahman, Sinele Suprem, fără de început, despre care se spune că nu este nici Fiinţa, nici Nefiinţa". "Doar cei care prin ochiul cunoaşterii au văzut astfel deosebirea dintre camp şi cunoscătorul campului şi eliberarea fiinţelor de  Natură (din lumea fenomenala), aj ajung ung la Cel Suprem" (BG XIII,3 XIII,34). 4). Adevărata cunoaştere cunoaştere este aceea care te ajută "să vezi toate fiinţele în Sinele (tău) şi deci în Mine" (BG IV,35).

Această cunoaştere este "corabia cu care poţi trece dincolo de orice suferinţă" (BG IV,36), IV,36), "este focul care face din toate faptele şi consecinţele lor (karma) cenuşă" (BG IV,37). IV,37). "Nu există aici (pe pămant) un instrument purificator asemănător Cunoaşterii; pe aceasta o găseşte singur, în sinea lui, cu timpul, cel desăvarşit în Yoga" (BG IV,38). "Această ştiinţă regească, această taină este supremul purificator; ea poate fi percepută direct (nu înţeleasă raţional, raţion al, in intelectu telectual), al), este uşor de îndeplinit îndeplinit,, necli neclintită" ntită" (IX,2); "această "această Cun Cunoaştere oaştere a Sinelui Suprem este regina cunoaşterilor" (X,32). Fiindcă "omul nu trăieşte numai cu paine, ci cu orice lucru care iese din gura lui Dumnezeu" (Deut.8.3; Matei 4.4; Luca 4.4). Hrana spirituală este aceea care vindecă şi purifică omul de toate păcatele (Marcu 4.12; Luca 5.15); 5.15); ea dă llumina umina ca să vedem, fiindcă "un orb nu poat poatee călăuzi călăuzi pe alt or orb b fără făr ă să să cadă amandoi în groapă" (Luca 6.39; Matei 15.14). Ea, adevărata Cunoaştere despre care vorbeşte şi Iisus, ca întaitău, să te cunoşti tine însuţi şi săpaiul te autocontrolezi; de abia după ce "scoţipresupune barna din ochiul vei vedea pe desluşit să scoţi din ochiul o chiul Fratelui tău" (Luca 6.41, 6.42; Matei 7.3). Deci cunoaşte-te şi vindecă-te pe tine însuţi dacă doreşti să vindeci, să ajuţi pe ceilalţi oameni ori să ai "puterea de a comunica adevărul" (Luca (Luca 4.32). Iisus subliniaz subliniazăă impor importanţa tanţa acţiunii interioare în raport cu aceea exterioară: "Fariseul a văzut cu mirare că Iisus nu se spălase pe maini înainte de pranz" (Luca 11.38; Marcu 7.3). "Dar Domnul i-a zis: "V "Voi oi curăţaţi partea partea de afară a paharului şi blidului, dar lăuntrul vostru este plin de răutate şi întuneric". Nebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară, n-a făcut şi pe cea dinlăunt dinl ăuntru? ru? Daţi Daţi m mai ai bi bine ne atenţie lucrurilor dinlăuntru şi atunci toate vă vor fi curate" (Luca 11.30-41).

71

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

39

Cunoaşterea de sine aduce adevarata putere, căci prin înrădăcinarea înrădăcinarea fiinţei în Ultima Ultima Realitate se realizeaza controlul direct al realităţii manifestate iar nu un control mediat prin mijloace materiale şi energetice energetice ca în cazul cunoaşterii orizontale, tehnologice tehnologice.. "O "Oamen amenii ii care-L auzeau şi-L vedeau pe Iisus se mirau şi ziceau: "De unde are el înţelepciune şi minunile acestea?" (Matei 13.54) "şi cum se fac astfel de minuni prin mainile Lui?" (Marcu 6.1; Ioan 6.42). Aceleaşi puteri extraordinare de levitaţie, translocaţie, invulnerabilitate sau vindecare fac obiectul cărţii a treia: "Vibhuti Pada" (lit.: 1.cenusa; efectul aprinderii focului samyama; 2.penetrant, puternic; revelaţie, putere"; "cartea care revelează puterile extraor extr aordinar dinare") e") din trat tratatul atul Yoga Sutra al lui Patanjali. Aceste facultăţ facultăţii şi puteri vibhuti vibhuti sunt obţinute prin cunoaştere verticală şi exerciţiu ce conduc la înrădăcinare în Ultima Realitate. Aceste puteri în mare parte identice cu siddhi ("perfectiuni,desava ("perfectiuni,desavarsiri,puteri rsiri,puteri divine"; divi ne"; pute puteri ri psihice curent calificate drept supran supranaturale, aturale, ce apar ca efect al inceperii "function "fun ctionarii arii holograf holografice") ice") includ cunoaşt cunoaşterea erea trecutul trecutului ui şi viitorului, facul facultatea tatea de a citi gandurile celorlalţi, cunoaşterea existenţelor anterioare sau a momentului propriei morţi; ele sunt considerate în Yoga Yoga manifestări ale puterii divine sub forma cunoaşterii, iubirii, energiei sau forţei. Vibhuti apar la anumiţi oameni cum sunt maeştrii spirituali, artişti ori oameni de geniu. La o scară rrestransă estransă vibhuti prov provoacă oacă aceleaş aceleaşii ef efecte ecte ca ca şi avatara (încarnări ale Conştiinţei Conştiinţei Di Divine vine pe Pămant; lit.: "coborare" "coborare")) ele ajutand oamenii o amenii să-şi s ă-şi continue evoluţia spirituală. Inrădăcinarea în Ultima Realitate este redată de Iisus prin diverse parabole; această înrădăcinare presupune "a auzi şi a face" fiindcă a nu acţiona în conformitate cu cunoaşterea revelată înseamnă: "a costrui o casă pe pămant fără temelie" (Luca 6.49); "Ferice de cei ce ascultă Cuvantul lui Dumnezeu şi-l păzesc" (Matei 7.21; Luca 11.28). Inrădăcinarea ca urmare a practicii consecvente este explicată de Iisus în "Pilda semănătorului" astfel: "sămanţa care a căzut pe pămant bun; desemnează pe oamenii care, după ce au auzit Cuvantul, îl ţin într-o inimă bună şi curată (care nu cad în ispită, nu se lasă înăbuşiţi de grijile, bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia) şi fac roadă în răbdare" (Luca 8.15; Matei 13.2; Marcu 4.1); "Luaţi seama dar la felul cum ascultaţi; căci celui cel ui ce aare re i se va da; dar celui ce n-are i se v vaa lua şi ce i se par paree că ar are" e" (Luca (Luca 8.1 8.18; 8; Matei 19.12; 25.29) sunt cuvintele lui Iisus care ilustrează fenomenul de amplificare a cunoaşterii experimentale înrădăcinate în Sine. Doar cel ce are Cunoaştere directa poate vedea, auzi şi înţelege: "Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Impărăţiei lui Dumnezeu, dar celorlalţi li se vorbeşte în pilde, ca măcar că văd, să nu vadă şi măcar că aud să nu înţeleagă" (Luca 8.10). Atat timp cat cunoaşterea verticală nemijlocita lipseşte, "veţi auzi cu urechile u rechile voastr voastree şi nu veţi înţelege; veţ veţii privi cu ochii voş voştri tri şi nu veţi vedea" (Isaia (Isaia 6.9; Ezechiel 12.2; 12.2; Matei 13.14; Marcu 4.12; Ioan 12.40). Calea către adevărata cunoaştere este  prin interior iar cheia stă în mesajul mesa jul lui Iisus: "Vai "Vai de voi, învăţători ai Legii! Pentru că voi aţi pus mana pe cheia cunoştiinţei: nici voi n-aţi intrat, iar pe cei care voiau să intre i-aţi împiedicat” (Luca 11.52).

72

 

  TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

40

Deci Iisus a venit să reamintească drumul,  să dea cheia spre cunoaşterea interioară, mesaj care fusese iniţial în Lege şi care poate fi întalnit în toate tradiţiile mistice orientale, inclusiv în Yoga. desp spre re care care vo vorb rbea ea Lao Lao Tzu Tzu (in cap 33) 33) este este red redată ată astfel astfel de Iis Iisus: us: "Stingerea fara sa mori" , de "Fiindcă oricine va voi să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va mintui" (Luca 9.25) "şi ce-ar folosi unui om să caştige toată lumea, dacă s-ar prăpădi sau s-ar  pierde  pie rde pe sine sin e însuşi? îns uşi?"" (Luca 9.25; Matei 16.20; Marcu 8.36). Această adevărată cunoaştere este cunoaşter cuno aşterea ea ascun ascunsă să dată pruncilor, pruncilor, care încă nu ştiu să vorbească vorbească (Luca 10.21), este o cunoaştere rezonan rezon antă, tă, direct directă, ă, ex exclu clusiv sivăă în între tre Tată şi Fiu Fiu (Luca (Luca 10.2 10.22) 2).. Ca şi cuno cunoaş aşter terea ea Ul Ultim timei ei Reali Realită tăţi ţi (Brahman), a Sinelui universal, ea aduce fericirea (ananda) şi mantuirea, eliberarea din ciclul renaşterilor (Luca 9.52;10.2 9.52;10.23; 3; Ioan 8.32). Cel ce-şi descoperă Sinele, descoperă lumina lumii şi este alături de Tatăl universului. Iisus spune: universului. spune: "Eu sunt lumina lumii; cine cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric î ntuneric,, ci c i va avea lumina vieţii" (Marcu 8.12). "Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine însumi, totuşi mărturia mea este adevărată; căci Eu ştiu de unde am venit şi unde Mă duc, dar voi nu ştiţi de unde vin nici und undee Mă du duc" c" (Marcu 8.14). "Voi "Voi judecaţi după înfăţişare; Eu nu judec pe nimeni" (Marcu 8.15) 8.15) "şi chiar dacă  judec, judecata mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci Tatăl care car e m-a tri trimis mis este es te cu Mine" Min e" (Marcu 8.16). Ei i-au zis deci: "Unde este Tatăl Tău?" Iisus a răspuns: „V „Voi oi nu Mă cunoaşteţi nici pe Mine nici pe Tatăl Meu. Dacă M-aţi cunoaşte pe Mine aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu" (Ioan 8.19). 8.19). 

[vedeti imaginea marita pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/  ]

73

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

41

Cele două planuri ale realităţii care se întalnesc în toate scrierile revelate din Orient apar şi în afirmaţiile ce-i sunt atribuite at ribuite lui Iisus: Ii sus: "Acolo "A colo unde Mă duc Eu voi nu puteţi puteţi veni" (Ioan (Ioan 8.21), 8.21), „voi sunteţi sunteţi de jos; Eu sunt de sus; sus; voi sunteţi sunteţi din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea l umea aceasta" acea sta" (Ioan 8.23). Atingerea Sinelui înseamnă atingerea realităţii a "ceea ce este" (Tat (Tat Tvam Asi): "dacă nu credeţi că Eu sunt, sunt, veţ veţii muri în  păcatele voastre" (Ioan (Ioan 8.24; Marcu Marcu 16.16), 16.16), "căci Cel ce M-a trimis este cu Mine" (Ioan (Ioan 8.29). In contextul Yoga buddhiste, utilizată mai ales în Vajrayana, puterile psihice (siddhi) desemnează stăpanirea perfectă a forţelor corpului şi ale Naturii. In Vajrayana sunt recunoscute opt siddhi "ordinare" (1.invincibilitatea; 2.vederea altor planuri de existenţă; 3.deplasarea rapidă; 4.invizibilitatea; 5.menţinerea tinereţii; tinere ţii; 6. puterea puterea de a zbura zbura şi levitaţia; levitaţia; 7.oper 7.operarea area de materializă mater ializări; ri; 8. puterea asupra lumii spiritelor spirite lor şi şi demonilor) şi un siddhi suprem: Iluminarea, Iluminarea, trezirea la adevărata realitate ( bodhi   ). bodhi   Bodhi (lit.: "trezire") la origine desemnează desemnează realizarea celor patru trepte ale Cărării Supran Supranaturale aturale (Arya  Marga) se ajungea la aceasta prin perfecţionarea perfecţionarea a 37 de elemente necesare Iluminării (Bodhipashika Dharma) şi prin încetarea orbirii sau ignoranţei ( avidya), avidya),  adică realizarea celor Patru Nobile Adevăruri. In Hinayana se consideră că Bodhi este echivalent cu înţelegerea şi realizarea perfectă a celor Patru  Nobile Adevăruri Adev ăruri,, care conduc la eliberarea eliberarea din planul planul lumii fenomenale, fenomenale, la încetarea suferinţei. suferinţei. Se disting trei stadii de Iluminare diferite (a unui discipol, a unui practicant izolat şi a unui buddha). Iluminarea unui buddha (Samyak-Sambuddha) echivalează cu atingerea Cunoaşterii perfecte (Sarvajnata); ea este numită Marea Iluminare (Maha bodhi).  "Omniştiinţa sau omnicunoasterea ( sarvajnata  Hinayana, ana, cuno cunoaşterii aşterii a tot tot ceea ce es este te sarvajnata ) corespunde în Hinay indispensabil pentru a ajunge la Eliberare; doar această cunoaştere este esenţială (Buddha însuşi ca şi Iisus a respins orice altă formă de cunoaştere). In Mahayan  Mahayana, a, Sarvajnata Sarvajnata ia sensul de cunoaştere a adevăratei naturi a tuturor Dhar  Dharma, ma, a esenţei care este Vacuitatea Vacuitatea (Shunyata). Astfel conceptul devine adesea sinonim înţelepciunii. Pentru Maha  Mahayana, yana, Bodhi Bodhi corespunde prizei de conştiinţă bazate pe înţelepciune (pe adevărata cunoaştere) că Nirvana(eliberarea) şi Samsara (ciclul renaşterilor, renaşteri lor, lumea fenomenală) nu formează decat unu unul, l, la fel ca obiectul cu subiectul. Bodhi constă în realizarea Prajna(cunoasterii sau vederii nemijlocite) , în revelarea Naturii proprii de buddha a propriului Sine (bussho), înţelegerea Vacuităţii Vacuităţii esenţiale es enţiale (Shunyata) a universului, realizarea omnicunoaşterii şi cunoaşterea a "ceea ce este" ( tathata tathata ). Absolutul, Tathata (lit.: "ceea ce este real") este conceptul central din Mahayana  Mahayana;; el desemnează Absolutul, adevărata natură a tuturor lucrurilor. In general Tathata este interpretat ca imuabil, permanent, dincolo de orice discriminare, discriminare, contrariul "aparentului" care caracterizează fenomenele efemere.  Nondualitatea sa desemnează Iluminarea Iluminarea supremă, trezirea (Bodhi), realizarea identităţii subiectului şi obiectului. Tattva (li (lit.: t.: "adev "adevăru ărul, l, adevărata Natură") este în Vedanta considerat o contracţie din tat  şi (Sinele etern, tvam  („acela" şi „tu") ceea ce semnifică: "Tu (dacă te consideri Sinele, Atman) eşti Acela (Sinele universal, Brahma  Brahman). n). Una din marile propoziţii(mahavakya) ale filozofiei Vedanta pe care o întalnim întalnim în Chandogya Upanishad: "T "Tat at Tvam T vam Asi" (lit.: "Tu eşti Acela") indică faptul că: „Absolutul este de aceeaşi natură ca si tine" dacă discipolul descoperă descoperă prin cunoaştere cunoaştere experimentală experimentală de sine sine că el nu este nici corp, corp, nici minte, ci o scanteie divina  Atman , omniprezenta, adică o conştiinţă absolută, fără naştere sau moarte, fară dualitate sau identificare corpul. Dacă discipolul recunoaşte Sine (Atman) în universal). "Tu" el va obţine spontan Iluminarea, pentru căcu Sinele individual (Atman) se este identic cuca  Brahman (Sinele In Yoga realizarea suprema depăşeşte orice siddhi; aceste siddhi  incă aparţin planului fenomenal şi împiedică realizarea Adevărului absolut, iar realizarea implică detaşarea detaşarea de aceste puteri (care constituie constituie un obstacol obstacol serios pe calea realizării spirituale) în vederea eliberării absolute (   Kaivalya-Mukti  ).  Kaivalya (lit.: " exclusivitate, unicitate, izolare, mantuire perfectă") este conceptul principal utilizat în Raja Yoga pentru a desemna starea pe care o atinge sufletul cand ia cunoştinţă că este perfect, că nu depinde de nimic, nici de zei, nici de atomi. Această stare este atinsă atunci cand conştiinţa devine la fel de pură ca Sinele însuşi (Atman).  Kaiv  Ka ival alya ya-M -Muk ukti  ti   (lit.: "eliberare abs olută") est e aceea car e eliber ează de ataşare ataşareaa de mat materie erie şi din ciclul renaşterilor şi constituie scopul s copul Raja Yoga. Yoga.

74

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 42 Eliberarea Elib erarea defini definitivă tivă,, desfa desfacerea cerea din toate legăt legăturile urile terestre ale  Karma şi ale cicl ciclul ului ui renaşte rena şteril rilor or (sa (sams msara ara), ), graţ graţie ie uni uniunii unii cu Dum Dumneze nezeu u şi cunoaşt cunoaşterii erii Ult Ultime imeii Real Realităţ ităţii este denumită Moksha.  Moksha este cel mai înalt dintre cele patru ţeluri ale existenţei umane; celelalte trei sunt:  Artha  Arth a (bogăţia, faima, statut social),  Kama (plăcerea) şi  Dharma (datoria). Pentru omul care aspiră la spiritualit spiritualitate, ate, realiza realizarea rea  Moksha constituie unicul scop al existenţei sale. Accesul la puterile extraordinare este sancţionat în caz de erori căci: "cui i s-a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult" (Luca 12.48), Rostul omului nu îl constitui constituiee dobandi dobandirea rea puterilor extraordi extraordinare nare ci elibe eliberarea, rarea, acesta ace sta este rodul pe care Dumneze Dumnezeu u l-a încredinţat încredinţat oamenilor oamenilor.. Dacă nu ne el elib iber erăm ăm vo vom m fi tăiaţi ca smochinul care nu dădea rod; Iisus a obţinut o amanare: "Poate că de acum înainte va face roadă; (Doamne, ...mai lasă-1 şi anul acesta; am să-1 sap de jur împrejur şi am să-i pun gunoi guno i la rădăcină) dacă nu, îl vei tăia" (L (Luca uca 13.9 13.9). ). Buddha compară Iluminarea, accesul la Ultima Realitate cu "dospirea aluatului de  paine". Iisus spune că Impărăţ Impărăţia ia lui D Dumnezeu umnezeu "se aseamănă cu aluatul pe care l-a luat o femeie şi 1-a pus în trei măsuri de făină pană s-a dospit toată" (Luca 13.21) sau "cu o sămanţă care a crescut în grădina unui om pană cand a ajuns la cer" (Luca 13.18). Incercand să explice explice această metaforă universală universală Suzuk Suzukii Shunryu ("Zen mind, Beginners mind", 1977 San Francisco) remarcă realizarea trecerii, în cursul cunoaşter cunoaşterii ii experimental experim entalee interio interioare, are, de la discont discontinuu inuu la continuu continuu,, reunificar reun ificarea ea fiinţei, ceea ce reprezintă însăşi obiectivul alinierii(Yoga lit.: "fuziune, unificare,aliniere,conjunctie" cu Sine şi cu Divinitatea). Ţelul omului este de a fi Lumina lumii, de a se elibera. Aşa cum sarea, dacă îşi pierde gustul, nu mai este bună de nimic şi e aruncată şi călcată în picioare, tot la fel omul, dacă îşi uită menirea de a se izbăvi, este eliminat de pe planetă. (Matei 5.13) Omull est Omu estee ca sar sarea; ea; dar dac dacăă sar sarea ea îşi pier pierde de gustul gustul "atunci "atunci nu mai este bună bună ni nici ci  pentru pămant, nici pen pentru tru gun gunoi, oi, ci este aruncată afară. Cine ar aree ur urechi echi de auzit să audă" (Luc (L ucaa 14.3 14.35) 5).. Acea Aceast stăă me meta tafo foră ră re relu luat atăă în num numer eroa oase se oc ocaz azii ii in indi dică că îns însăă şi strat strategi egiaa decoloraţii mentale şi detaşării (vairagya)  care în final permite ieşirea "afară" din pestera lumii fenomenale (Yoga Sutra 1.15). Cunoaş Cun oaşter terea ea şi iub iubire ireaa ve verti rtical calăă a lui Dum Dumne nezeu zeu est estee aceea aceea care care aduce aduce man mantu tui-r i-rea, ea, eliber eli berarea area.. Imp Impărăţ ărăţia ia lui Dum Dumnez nezeu eu nu este îns însăă în afară. afară. Iisus Iisus spune: spune: "Imp "Impără ărăţi ţiaa lu luii Dumnezeu Dumneze u nu vine în aşa fel încît să izbească privirile; privirile; nu se poate zice uite-o aici sau sau:: uiteo acolo! Căci, iată, Impărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru" (Luca 17.21). Intr-un Intr -un univers univers holog holografic rafic în care fiec fiecare are mani manifesta festare re este o întru întruchip chipare are a Un Unicu iculu lui, i, calea directă directă de contact cu acesta este prin int interior erior.. Căutarea în exte exterior rior dez dezbină bină şi distr distruge, uge, "căci nici o slugă nu poate sluji la doi stăpani căci va ţinea

75

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

43

numai la unu numai unull şi va nes nesoco ocoate ate pe cel celăla ălalt; lt; Nu put puteţi eţi sluji sluji Dum Dumnez nezeul eului ui vos vostru tru şi lui Mamo Ma mona" na" (Maya (Maya:: "lum "lumii ii fenom fenomena enale le,, apa aparen rente te") ") (Luca (Luca 16. 16.13 13). ). „Ori „Orice ce îm împă pără răţi ţiee dezbinată împotriva ei, este pustiită; şi o casă dezbinată împotriva ei, se prăbuşeşte peste alta" (Luca 11.17; Matei 12.25; Marcu 3.24; Ioan 2.25). "Iubirea Dumnezeului tău", care este prima poruncă din Biblie, este iubirea verticală a Sinelui, care odată realizat, aduce iubi iubire reaa ori orizo zont ntal alăă a sem semen enil ilor or "ca "ca pe tine tine în însu suţi ţi". ". Iu Iubi bire reaa apro aproap apel elui ui este este o iu iubi bire re orizontală care este o consecinţă a descoperirii Sinelui în noi însine şi în toate celelalte fiinţe. Toate celelalte porunci nu sunt decat consecinţe ale îndeplinirii ad literam a primei  porunci, căci "Dumne "Dumnezeul zeul tău" este Ultima Realita Realitate, te, care se află dincolo dincol o de toate făpturile. Datoriile sociale nu exclud datoria fundamentală a omului de a se realiza: "Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu" (Luca 20.25). Această realizare şi mantuire este o ieşire din ciclul renaşterilor, este Invierea în Adevărata Realitate: "cei ce vor învia dintre cei ce mor ... nu se vor mai însura, nici nu se vor mărit mă ritaa ... nici nu vor vor pute puteaa mu muri ri căci vor fi ca îngeri îngerii" i" (Luca 20.35-36). Ca şi în întreaga tradiţie orientală, moartea învelişului corporal nu este şi o moarte a Sinelui care este permanent viu: "Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci  pentru El toţi sunt vii" (Luca 20.38). Cunoaşte Cunoaşterea rea de sine, preamăr preamărită ită de Socrate, Socrate , este o cuno cu noaş aşte tere re ve vert rtic ical ală, ă, ca care re co cond nduc ucee la elib eliber erar aree şi ilu lum min inar aree „la „la a do doua ua naşt naşter ere" e" ( Bhagavad Bhagavad Gita 17). Cei iniţiaţi, în Vede, erau consideraţi de asemenea , de două ori născuţi". Lao Tseu spune spune:: "Cel care cunoaşte lumea din afara are învăţatura. Cel ce se cunoaşte pe sine este Iluminat" (Lao Tzu cap. 33). Din cunoaşter cunoaşterea ea exterioară exterioară decurge tendinţa de a acţiona pentru "a avea" (a acumula, a se extinde) iar din cea verticală cea de "a fi"; "Cel ce cucereşte pe alţii are putere; cel care se supune pe sine (autocontrol) este puternic" (Lao Tzu cap. 33). "Inţele "Inţ eleptu ptull poa poate te aju ajunge nge ase asemen menii cop copil ilulu ului, i, ved vedee şi cun cunoaş oaşte te tot totul ul fără fără a se fol folosi osi de inteligenţă (în repaus mental absolut) (Lao Tzu cap.X); el refuză aceasta şi alege Acela" (Tao Te King, XII). Profeţii, Iluminaţii (Rishi) din Upanishade utili utilizează zează frecvent cuvantul "ac "acest esta" (Idam) drep dreptt subs substa tant ntiv iv pe pent ntru ru a ar arăt ătaa că un univ iver ersu sull în care care no noii tr trăi ăim m este este manifest mani festarea, area, forma vizibil vizibilăă a Lui Dumne Dumnezeu, zeu, în opoziţie opoziţie cu real realitat itatea ea indescr indescript iptibi ibilă lă şi omn om nip ipre reze zent ntăă care care susţ susţin ine, e, pe pene netr trea ează ză şi tr tran ansc sced edee to toat atee lu lucr crur uril ilee vi vizi zibi bile le.. Ca şi în Upanishade, Lao Tseu Tseu desem desemneaz neazăă acea această stă realitat realitatee secundă secundă prin cuvantul cuvantul "Acela" "Ace la" (Tat), fiindcă numele de Tao nu o numeşte cu adevărat ("Numele ce i-am da nu este Numele veşnic", Lao Tzu cap. I). Cunoaşterea verticală iar nu cea extensivă, orizontală, reprezintă calea de a ajunge la Cer, în Impărăţia lui Dumnezeu. De aceea Iisus spune: "Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Impărăţia Cerurilor!" (Matei 5.3) sau "binecuvantaţi fie cei săraci cu duhul, care vin la Mine, căci a lor va fi Impărăţia Cerului" (3 Nefi 12:3). Lao Tseu spune: "a cunoaşte înse în seam amnă nă a nu cuno cunoaş aşte te"" (L (LXX XXI) I) iar iar " sfa sfant ntul ul în înva vaţă ţă să se de dezv zveţ eţe" e" (LXI (LXIV) V),, "să-ş "să-şii diminueze cunoaşterea" (XLII).

76

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

44

Cunoaşterea orizontală poate fi exemplificată de cunoaşterea ştiinţifică, caracterizată de verbul "a avea", care creşte pe zi ce trece, prin acumularea progresivă de adevăruri relative şi parţiale, de modele ale realitatii care ulterior vor fi înlocuite de altele mai cuprinzatoare. Aceasta cunoastere elaborata in limbaje specializate devine inaccesibila fara far a traducere sau interpretare, fiindca s-a indepartat de realitatea senzoriala comuna. Cunoaşterea verticală, înţelepciunea, este o cunoastere nemijlocita a realitatii asa cum este ea...iar nu un model al acesteia. Ortodoxi doxiaa, ca şi cun cunoa oaşt şter erea ea reve vellată în Veda, este este su subo bord rdon onat atăă fi fiin inţă ţări riii şi intro in trodes deschi chider derii ii şi est estee car caract acteri erizat zatăă de ver verbul bul "a fi fi". ". Co Cont ntact actul ul cu "C "Cel el ce est este", e", cu di divi vini nita tate tea, a, so soli lici cită tă re renu nunţ nţar area ea la cu cuno noaş aşte tere reaa di disc scur ursi sivă vă,, expl explic icat ativ ivă, ă, senz senzor oria ială lă şi intelectuală în favoarea celei directe, experimentale. Intrebandu-1 pe Dumnezeu: "Care este numele nume le Său?" (Exodul 3.13) Moise a primit primit acelaşi răspun răspunss ca în Veda: "Dumnez "Dumnezeu eu a zis lui Moise: "Eu sunt Cel ce sunt" ... oamenilor ce te vor  întreba, le vei răspunde astfel: "Cel ce se numeşte "Eu sunt" m-a trimis la voi" (Exodul 3.14). In  Brihadaranyaka-Upanishad din Yaj ajur urve veda da se af afir irmă mă în într tr-o -o mar aree pr prop opoz oziţ iţie ie (mahavakya) că " Brahm  Brahman an este cel ce este"  : " Aham Brahm Brahman an Asmi "  tradusă prin "Eu sunt  Brahman "  ac acea east stăă ma maha hava vaky kya a  procla  proclamă mă identitate identitateaa absolută a Sinelui şi a lui  Brahman. Aham este este ad adev evăr ărat atul ul Sine Sine (A (Atm tman an)) al omul omului, ui, care tr treb ebui uiee di dife fere renţ nţia iatt de  Ahamkara  Aham kara (conştiinţa eului). Brahm  Brahman an este Absolutul imuabil şi etern, Realitatea Supremă şi non-dualistă non-duali stă din Veda. Religiile dualiste, fondate pe existe existenţa nţa unui Dum Dumnezeu nezeu personal, personal, nu cunosc nimic echivalent conceptului de Brah  Brahman. man.  In abstracţia sa, ideea de Conştiinţă absolută este de neconceput raţional. La cea mai mică tentativă de concretizare, ea devine  Ishv  Ishvara ara  (lit.: "Domnul Universului" de la rădăcina sanskrită ish: "a domni"). Ideea unui Dumnezeu personal, creator al Universului,  Brahman , devine Ishvara atun atunci ci ca cand nd este ataşată lumii fenomenale şi face obiectul adoraţiei şi ş i venera veneraţiei ţiei noastre. Svami V Vivekan ivekananda anda spune: " Ishvara este forma supremă  pe care spiritul uman o poate poate da Absolu Absolutului tului (Brahman). Dumnezeu al creştinilor ori cel al musulmanilor sunt aspecte ale lui Ishva  Ishvara, ra, la fel ca şi divinităţile mitologiei hinduse".  Ishvara  Ishva ra cel mai cunoscut al indienilor este Trimurti, trinitatea compusă din Brahma  Brahma,, Vishnu şi Shiva. Aishvara  Aishvara-Y -Yoga oga este unitatea divină despre care se vorbeşte în Bhagavad Gita. Divinul face una cu orice existenţă, în calitatea sa de  Ishvara. Calea iubirii şi devoţiunii urmată în religia creştină este şi una din cele patru mari Căi Yoga care toate conduc la uniunea cu Dumnezeu: Bhakti-Yoga. Bhakti Bha kti-Y -Yoga oga este calea na naturală turală a Cunoaşter Cunoaşterii ii divine. Cel ce practică Bhakti-Yoga Bhakti-Yoga nu are nevoie să-şi înfraneze sentimentele; din contră el le intensifică şi le or orientează ientează către Dumnezeu. Majoritatea credincioşilor din toate marile religii ale lumii sunt adepţi ai acestui demers.

77

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 45 Bhakti-Yoga distinge cinci atitudini diferite faţă de Dumnezeu; acestea sunt numite  Bhava (lit.: sentiment, senzaţie, extaz); 1. Shanta, stare de netulburare, calm şi seninătate în care ne simţim apropiaţi de Dumnezeu, fără ca să fie elaborată o relaţie precisă cu El; 2.  Dasya,  poziţia unui servitor faţă de stăpanul său, sau a unui copil faţă de părinţii sau de protectorii săi; 3.  Sakhya , at atit itud udin inea ea un unui ui prie priete ten n fa faţă ţă de pr prie iete tenu null său; său; 4. Vatsalya , atitudinea  părinţilor faţă de fiul lor (de exemplu atitudinea Mariei şi a lui Iosif faţă de Iisus); 5.  Madhura , atitudinea unei femei sau a unei iubite faţă de soţul sau iubitul ei.  Bhakti,, devoţiunea; 2. Bhava,  iubirea coaptă, Stadiile practicii Bhakti-Yoga sunt: 1. Bhakti starea de extaz, de fermecare; 3.  Prema , starea în care adoratorul lui Dum Dumnezeu nezeu pierde pierde conştiinţa lumii şi a corpului său; 4. Mahaba  Mahabava, va, manifestarea supremă a iubirii divine.  Numai Avatara  Avatara (lit.: "cei coboraţi"; incarnările Conştiinţei Divine pe Pămant) şi  Ishvarakoti ("sufletele libere şi perfecte, care dacă doresc pot să renască pe Pămant pentru a ajuta oamenii să înţeleagă înţeleagă ultimele adevăruri adevăruri spir spirituale; ituale;  Ishva  Ishvarakoti rakoti  posed  posedăă une unele le din calităţile unui Avatara si depăşesc starea a doua (Bhava). Iisus Christos este considerat de hinduşi o întrupare (Avatara) a lui Dumnezeu. Incarnarea Conştiinţei Divine pe Pămant se naşte ca urmare a unei decizii liber consimţite (nu ca urmare a unor motive karmice) şi estee liberă de orice obstacol al eului individual şşii este conştientă de caracteru est caracterull divin al misiunii sale; ea vine să descopere descop ere noi căi de realizare religioasă adaptate epocii, să reactualizeze mesajul spiritual care a fost transmis în mod repetat oamenilor oamenilor din toate epocile şi locurile. Această fiinţă are puterea de a transmite oamenilor cunoaşterea sa divină prin contact, privire sau tăcere. Revenind la cunoaşterea Absolutului (Brahman) menţionăm că acesta este o stare de  pură transcendenţă, care nu poate fi descrisă prin cuvinte şi nici modelata ori formulată  prin gandire. Shri Ramakrishna afirma cu justeţe "nici o limbă din lume nu 1-a 1 -a pătat pă tat vreodată pe  Br  Brahm ahman". an". Pentru a ajuta fidelul în setea sa de cunoaştere,  Brahman este indicat prin expresii cum ar fi "Unicul fără al doilea" sau " Satchitananda ". Formularea " Sat-Chit-Ananda " arată că Brahman este simultan " Sa  Sat  t " (Existenţa absolută- "ceea ce există"), Chit  ("Conştiinţa absolută") şi " Anan  Ananda" da"  ["Fericirea absolută(beatitudine neconditionata)"]. neconditio nata)"]. Fără Brah  Brahman man car caree es este te E Existenţa xistenţa Absolută, Absolută, nici o exi existenţă stenţă nu este  posibilă; Brahman fiind Conştiinţa, face posibilă perceperea Existenţei şi Beatitudi Beatitudinii. nii.  Brahman care este Chit, Conştiinţa Absolută, se reflectă în  Jiva (de la jiv: "a trăi") fiinţă vie, existenţa întrupată deci muritoare; In Aitareya-Upanishad   Aitareya-Upanishad  ce aparţine de Rigveda se spune: " Prajnanam Brahman" Brahman" ("Conştiinţa este Brahm  Brahman an" ). Sinele întrupat se identifică cu corpul şi gandirea; devenit Ego, el îşi crează iluzia unei dualităţi şi a unei cauzalităţi şi astfel se înlănţuie în ciclul de naştere şi moarte), dand naştere gandirii care a creat lumea aparenţelor, aparenţelor, care a făcut numele şi formele ( namarupa namarupa ). Aşa cum indică formula vedică din Advaita " Kham Brahm Brahm" ( "Totul este Brahman" ), indica faptul ca numai Brahman există(orice alta conceptie este iluzorie si e decat un ecran de ganduri care-l mascheaza pe  Brahman);

78

 

  TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

46

 Noi nu facem decat să proiectă proiectăm m asupra Lui iluziile datorate imaginaţiei noastr noastree ca at atunc uncii can cand d lu luăm ăm o ram ramură ură de cop copac ac căzut căzutăă pe jos drept drept şarpe. şarpe. Din punct punct de ve vede dere re filozo fil ozofi fic, c, în între trega ga lum lumee man manife ifest stată ată şi  Jiva este  Brahman care se întrupează în Sinele individual graţie puterii ( shakti  shakti   ) sale sale.. Numărul de  Jiva  este infinit şi este comparabil unui şir nesfarşit de haine pe care Sinele veritabil şi unic (Atman) le imbracă. Fărăă a înd Făr îndrep repta ta cun cunoaş oaşte terea rea căt către re cea ver vertic ticală ală,, căt către re cun cunoaş oaşte terea rea exp experi erimen mental talăă a

1.

2.

Ultimei Realităţi, manifestată şi nemanifestată simultan, rămanem prizonieri în starea ac actu tual alăă de suf sufer erin inţă ţă,, bo boal alăă şi ig igno noran ranţă ţă.. Cu Cuno noaşt aşter erea ea or oriz izon onta tală lă şi vert vertic ical alăă au drept drept corespondent în buddhism, cele "Două Adevăruri": "Adevărul convenţional" relativ la lumea fenomenelor (Samvritti-Satya) aflat în opoziţie cu "Adevărul absolut şi definitiv" (   Para  Pa rama mart rtha ha-S -Sat atya ya ). Celebr Cel ebraa max maximă imă "învă "învăţaţi ţaţi,, învăţaţ învăţaţi, i, învăţa învăţaţi", ţi", apar aparent ent corect corectă, ă, ne îndeamnă îndeamnă la ataşare ataşare de lume lumeaa mat materi erial alăă şi fen fenom omena enală, lă, spr spree acu acumu mula lare re nesele neselecti ctivă vă şi ne înd îndepă epărte rtează ază de Adevărata Adevăr ata Realitate. Realitate. Igiena ment mentală ală şi afecti afectivă vă recomandă recomandă astăzi protejarea protejarea şi eli elimi minar narea ea agresiunii provocate de explozia informaţională. infor maţională. In Yoga, filmele, cărţile şi anturajul care propagă agresivitatea, sexualitatea ori orientarea excesivăă căt excesiv către re lum lumea ea ext exteri erioară oară sun suntt con consid siderat eratee noc nocive ive ech echili ilibrul brului ui psi psihoho-afec afectiv tiv şi somatic şi efortului de stabilizare şi acordare necesar vindecării şi realizării de sine sine.. Identitatea lui Brahman cu Sinele omului(Atman) este exprimată în numeroase "mari fraze" (Mahavakya) din Veda, care mai sunt numite şi Mantra (vezi prezentarea detaliată a termenului în Kriya Y Yoga; oga; etapa preliminară). "Doctrina secretă a scol scolii ii Cha Chandog ndoga" a" este a doua dintre Upanishade, ca vechime; ea face parte din Samaveda şi expune fundamentele filozofiei Vedanta, Vedanta, în particular esenţa "Sinelui veritabil al omului" (Atman). In acest text găsim găsi m ma marele rele pri princip ncipiu, iu, expr exprima imatt pri prin n una d din in ccele ele mai importante import ante şi ma maii cu cunoscu noscute te  propoz  pro poziţii iţii (   Mahava  Mah avakya kyass ) ale filozofi filozofiei ei Vedanta: " Tat Tvam Asi" (lit: "Tu eşti Acela") adică "Absolutul este de aceeaşi natură ca şi tine". In  Mand  Manduky ukya-U a-Upan panisha ishad d din  Atharva  Atha rvaveda veda se exprimă aceeaşi identitate dintre Sinele individual (Atman) şi Brahman: "  A  Ayam yam Atma Brahma " ("Acest Sine este Brahma  Brahman n"). Atunci cand maestr maestrul ul în încearc cearcăă să transmită adev adevărul ărul ultim ultim prin intermedi intermediul ul acestei fraze (identitatea dintre Sinele individual, (Atman) şi Sinele Universal (Brahman) discipolul trebuie să reunească mai multe condiţii pentru ca acest adevăr să fie recepţionat. Intai trebuie să ştie că "Acela" desemnează exclusiv pe Brahman, Eternul imuabil. Trebuie apoi să aibă o înţelegere perfectă:a semnificaţiei lui "Tu". "Tu" poate avea multiple interpretări, atat materiale cat şi spirituale. Discipolul trebuie să descopere prin propria sa experienţă că el nu este nici corp, nici gandire, ci Atman, Sinele, adică o Conştiinţă Absolută, fără naştere nici moarte, fără dualitate sau identificare cu corpul, cu alte  persoanee sau ccu  persoan u obiecte obiectele le poseda posedate. te.

79

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 47 Dacă vom realiza o paralelă cu ortodoxia vom observa calea de acces către aceeaşi cunoaştere verticală, v erticală, divină. Prima şi cea mai importantă por poruncă uncă din V Vechiul echiul Testament Testament ("să nu ai alţi Dumnezei afară de Mine") (Exodul 20.3) are drept condiţie detaşarea de nivelul fenomenal fenomenal sau tranzito tranzitoriu riu expusă în a doua şi a treia poruncă: "Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pamant, sau în apele mai de jos decat pămantul (Exodul 20.4) şi „Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii pană la al treilea şi al patrulea neam al celor ce Mă urăsc" (Exodul 20.5). întrebat Iisus: "Invăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?" (Mateii 22.36). Iisus i-a răspuns: "Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău cu toată inima (Mate i nima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău" (Matei 22.37). Această poruncă nu poate fi îndeplinită fără să ne detaşăm de lumea fenomenală, de falsele identificări. In caz contrar Iisus spune: "Căci unde va fi comoara ta acolo va fi şi inima ta" (Matei 6.21; 3Nefi 13.21). "Ci adunaţi-vă adunaţi-vă comori în Cer unde nici moliile nici rugina nu le vor distruge şi unde hoţii nu pot să le fure" (Matei 6.10). "Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Impărăţia Cerurilor" (Matei 19.23). A doua poruncă este asemenea ei tocmai datorită funcţionăr funcţ ionării ii în uni univers vers a principiului holografic, care face ca în parte să existe întregul, ca Sinele Si nele individual să fie identic cu Sinele universal: "Iar a doua asemenea ei este: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi" (Matei 22.39; Luca 10.27; Marcu 12.31). "în aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Prorocii" (Matei 22.40). Celelalte  porunci devin consecinţe ale fiinţării întregului întregului în parte, ale existenţei existenţei Absolutului Absolutului în fiecare individualitate: individualitate: "Să nu ucizi; să nu preacurveşti; să nu furi; f uri; să nu faci o mărturie mincinoasă" (Matei 19.18; Exodul 20.13; Dent. 5.17). "Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta"; ta" ; şi "Să iubeşti iub eşti pe aproapele tău ca pe tine însuţ însuţi" i" (Mate (Mateii 19.19) 19.19).. Aceleaşi Aceleaşi  porunci fac obiectul practicii Yoga în faza p prelimin reliminară ară d dee purificar pur ificare: e: Kriy Kriyaa Y Yoga oga şi în ramurile etice Yama şi  Niyama şi au drept consecinţă detaşarea (Vairagya) stabilizarea  psiho-afectivă şi somatică şi obţinerea vederii holografice, egale. Vairagya (lit.: "starea incolora pe care o are diamantul; absenţa colorarii ") este un termen ce a fost frecvent tradus în Occident prin "renunţare" ceea ce nu corespunde total reali realităţii tăţii,, căci ideea de renunţare presupune şi o constrangere exterioară. In Vedanta şi Yoga, Vairagya este calea şi consecinţa descoperirii realităţii eterne a lui  Brahman, omul ajunge să depăşească fenomenele efemere din lumea lumea de aici, de jos, descoperind Ultima Realitate. Dacă simţim  bucurie în lectura şi studiul Scrierilor Sacre, nu ne constrangem să nu citim, de exemplu, cărţile cărţi le de poveşti ale copiilor; astfel se depăşeşte acest stadiu de selectivitate. In Tattvabodha lui Shankara se prezintă Vairagya ca una dintre cele patru dispoziţii ale spiritului, indispensabile indispen sabile omului ce asp aspiră iră la spiritualitate. Intreaga Intrea ga tradiţie reli religio gioasă asă din Orient şi Occident se referă constant la cunoaşterea de Sine, divină, orientată către Ultima Realitate, către realitatea indivizibilă, care se manifestă în toate lucrurile şi faţă de care toate lucrurile sunt doar parte.

80

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

48

Aceastăă Realit Aceast Realitate ate Ul Ulti timă mă este este de denu numi mită tă  Brahman (Sin (Sinele ele Absol Absolut ut al Uni Univer versulu sului) i) în hinduism, Dharmakaya în buddhism, Tao în taoism. Deoarece această realitate transcede toate conceptele şi toate categoriile, buddhiştii o numesc şi Tathata ori Realitatea Realit atea co completă mpletă (ase (asemenea menea ei înşaşi; singura realit realitate) ate).. Tathata este conc conceptul eptul cent central ral al buddh buddhismul ismului ui Maha Mahayana; yana; el desemneaz desemneazăă Abs Absolut olutul, ul, Adevărată Adevărată  Natură a tuturo tuturorr lucruri lucrurilor lor.. In gene general ral terme termenul nul Tathata este interpretat în sensul de imuabil,  permanent, situat dincolo de toate concepte conceptele le şi discrimi discriminările. nările. Tatha athata ta (Adevărata Realita Real itate) te) este cont contrari rariul ul real realită ităţii ţii aparente aparente care carac caracteri terizează zează fenom fenomenel enelee şi în planu planull că căre reia ia se de desfă sfăşo şoar arăă cu cuno noaşte aşterea rea orizontală. Tathat athata a este fără formă, necreat, fără natu na tură ră pe pers rson onal alăă (S (Sva vabh bhav ava) a) ia iarr non non-du -duali alitat tatea ea sa desemn desemnea ează ză Trez rezire ireaa (B (Bod odhi hi)) sau Ilumin Ilu minare areaa sup suprem remăă pri prin n re real aliz izare areaa iden identi tită tăţi ţiii subiec subiectu tulu luii şi obiect obiectul ului ui.. Tatha athata ta este sino sinoni nimă mă cu Tathagat athagata-garba, a-garba, de natur naturaa lui lui Budd Buddha ha,, cu  Dharmak  Dharmakaya aya (vezi Trika rikaya ya în capitolul dedicat corpurilor, învelişurilor şi nivelurilor de evoluţie a fiinţei umane) şi cu  Dharmat  Dhar mata. a. Cunoaşterea verticală, ver ticală, care cconstă onstă în atingerea conştiinţei unităţii lumii manif manifesta estate, te, a interconexiunii mutuale a tuturor lucrurilor şi evenimentelor, în perceperea şi înţelegerea tuturor fenomenelor feno menelor din lu lume me ca manifestăr manifestării ale unei unităţi de bază, în vederea tuturor tuturor lucrurilor ca părţi interdependente şi inseparabile de acest întreg cosmic; ca manifestări ale acestei Ultime Realităţi, Realităţi, reprezintă cea mai importantă caracteristică a lumii orientale. Această cale de cunoaştere verticală nu poate fi străbătută cu piciorul, cu imaginatia(ca lectura unui roman) sau percepută senzorial, ci trebuie trăită şi intuită prin acţiune experimentală, îndreptată către "a fi una cu ea". Această acţi acţiune une experim experimental entalăă presupune informarea, cunoaşterea şi înţelegerea. Consecinţele imediate sunt înlăturarea convingerilor şi credinţelor greşite, a falselor puncte de sprijin, care asigură omului o securitate precară (căutarea plăcerilor, cunoaşterii exterioare, puterii economice, sociale). Această deprogramare este consecinţa unei înţelegeri corecte care joacă rol de programare a atitudinilor (acţiunilor potenţiale) şi a acţiunilor propriu-zise ce vor fi ulterior executate. Atitudinile vechi care ne înlănţuiesc sunt înlocuite cu atitudini către eliberare, renunţare şi detaşare, cultivand egalitatea mental mentalăă şi dăruirea, în locul acţiunilor subiective (îndreptate spree folos spr folosul ul subiectului pentru a procura plăcere, foloase, succes) ce conduc la suferinţă. Prin cunoaştere şi programare corectă, este introdusă fapta obiectivă (indiferentă la succes sau eşec, invulnerabilă la perturbaţiile exterioare acţiunii ce trebuie îndeplinite). îndeplinit e). Intreaga practică Y Yoga, oga, ce vizează vindecarea şi realizarea de sine, sta stabilizarea bilizarea şi eliberarea, este astfel catalizată. Putere Put ereaa şi put puteri erile le (norma (normale le şi par parano anorma rmale le ce inc includ lud put puteri erile le ext extras rasenz enzori oriale ale şi extrae ext raefec fectoa toare: re: lev levit itaţ aţia, ia, tra transl nsloca ocaţia ţia), ), ma manif nifes estăr tăril ilee (mate (materia riali lizăr zăril ile) e) energ energeti etice ce ori materiale şi virtuţile, devin absolut normale nor male atunci cind individul se află pe

81

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

49

Calea cunoaşterii verticale; deoarece aceasta presupune a fi una cu această Cale (căci altfel dualitatea persistă); calea cunoaşterii verticale, a cunoaşterii de sine, este o cale de înrădăcinare în unitate a dualităţii, a diversităţii individului şi a universului, este o cale cătr că tree au auto toco cont ntro roll şi cont contro roll a mu mult ltip ipli lici cită tăţi ţiii ma mani nife fest stat ate, e, ca ur urma mare re a unif unific icăr ării ii experimentale a subiectivului cu obiectivul. Topirea sau stingerea eului individual prin nonacţiune şi nefăptuire (wu-wei) în taoism este similară căii din Raja Yoga enunţată de Patanjali Patanj ali în Y Yoga oga Sutras Sutras:: "stin "stingerea gerea varte vartejuri jurilor lor (unde (undelor) lor) mentale" (1.2) şi cond conduce uce la obţinerea obţi nerea stab stabili ilităţi tăţiii contact contactului ului rezonant dintre minte şi Adevărata Realitate, iar aceasta, la aceleaşi puteri extraordinare (siddhis). Cunoaşterea de sine presupune abandonarea căutărilor exterioare şi practica tăcerii. In tehnicile de asceză expuse în etapa preliminară (Kriya Yoga) păstrarea liniştii ,tacerii interioare sau a poruncii de a tăcea (mouna) accelerează progresul spiritual. Limbajul verbal este un limbaj exterior exterior cu funcţie de comunicare co municare social socialăă (între oameni oa meni). ). Accesul la limba în care este scrisă "cartea Naturii", "înţelegerea graiului tuturor vieţuitoarelor vieţuitoarel or pămantului" solicită practicarea tăcerii, suprimarea vectorului cunoaşterii orizontale, care este şi o consecinţă a decăderii omului din condiţia divină anterioară. Revenirea la "darul intelegeri intelegeriii tuturor graiurilor (limbilor) vietuitoarelor ", la condiţia anterioară fragmentării limbilor pamantenilor (vedeti catastrofa pierderii limbajului unic al speciei in: "Turnul Babel" din Geneza 11.4) presupune tăcerea şi "abandonarea căilor exterioa exterioare (malefice (malefice) de atingere Cerului"; din aceste căi faceeste, parte cunoaşterea şi acţiunea acţiu neareorizonta ori zontală, lă, )te tehnolog hnologică. ică.aD Doar oar cunoaşter cunoaşterea ea ver verticală ticală d după upă cum c um a doveditd ovedit-o o experienţa tehnologică a omenirii, o cunoaştere ecologică, ce permite supravieţuirea civilizaţiei şi a indivizilor care o utilizează. Iisus sfătuieşte practica tăcerii: "De aceea cuvantul vostru să fie da pentru da şi nu pentru nu; pentru că orice mai mult de aceasta este rău" (3 Nefi 12.37; Matei 5.37). Lao Tseu Tseu spune că "Marea revelaţie este Tăcerea" (menţinerea neschimbării, imuabilului, stării de oglindă mentală, stării de vid; în Tao Te King cap. XXXVII) iar din aceasta decurge faptul că: "Cel ce este constient nu vorbeşte; Cel ce vorbeşte nu este constient ". (Tao (Tao T Tee King, cap. LVI). LVI). Cel ce este ancorat in constienta nu are cum sa vorbesca[vedeti demonstratia acestui lucru in cartea lui K. S. Stanislavski :"Munca actorului cu sine insusi" a (ESPLA, Bucureşti, 1955)].  http://www.scribd.com/doc/9616821/St http://www.scribd.com/doc/96 16821/Stanislavsky-Munca anislavsky-Munca-actorului-cu-actorului-cu-sine-insusi-1 sine-insusi-1 Textele de bază ale tradiţiilor mistice orientale şi occidentale sunt importante pt. civilizaţia actuală în situaţia în care progresul ştiinţific şi tehnologic (şi deci progresul cunoaşterii orizontale) nu a rezolvat ci a agravat dezechilibrele. Cunoaşterea exterioară,  pozitivă  poziti vă şi colonizarea coloni zarea lumii ex exterioa terioare re nu numai că nu au valoarea val oarea cunoaşterii verticale (directe) şi a înrădăcinării experimentale nemijlocite în adevărata Realitate, dar contribuie la adancirea conflictelor cu semeni şi a dezechilibrului din fiecare om şi dintre om şi mediu, pană la autoanih autoanihilarea ilarea spe speciei ciei galactice care urm urmează ează această această cal cale, e, ce igno ignoră ră suportul fundamental al realităţii fenomenale, manifestate. In viaţa obişnuită, noi nu suntem conştienţi de unitatea fundamentală a tuturor 

82

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

50

lucrurilor şi considerăm lumea ca fiind împărţită in obiecte şi evenimente distincte, separate. sepa rate. Această diviziune, care este utilă şi necesară supravieţuirii în mediul de fiecare zi, nu este şi caracteristica fundamentală a realităţii în care trăim. Programul elaborat în cursul evoluţiei evoluţi ei filogene filogenetice tice în vederea suprav supravieţuiri ieţuiriii şi care guve guvernează rnează funcţionarea mentală şşii senzorială a fiinţei umane, ecranează, abstractizează si schematizează adevărata realitate. Identificarea proiectiei pe ecranul mental cu realitatea este cauza iluziei(maya). Hinduşii avidya ). Avidya  Avidya (lit.: şi buddhiştii spun că această iluzie (maya) este cauzată de ignoranţă ( avidya "orbirea, non-cunoaşterea, ignoranţa") ignoranţa") este un concept al ffilozofiei ilozofiei Vedanta  care se referă la lipsa de cunoaştere, atat individuală cat şi cosmică. La nivel individual, ignoranţa ne împiedică să realizăm distincţia între permanent şi inpermanent, intre aparenţă şi realitate; la nivel cosmic, ignoranţa este Maya. Consecinţel Consecinţelee orbirii, ignoranţei sunt aceleaşi cu ale  Ajnana ("non-c ("non-cunoaştere, unoaştere, ignoranţă"). Ignoranţa nu se referă la absenţa cunoaşterii orizontale orizonta le (a domeniului empi empiric, ric, senzorial ori a datelor obiective din lumea sensibilă, ci la starea unui om care se identifica cu un corp muritor şi care ignoră că el provine, în ceea ce  priveşte Sinele său, din Conştiinţa Absolută, din Ultima Realitate Realitate (Brahman). Contrariul acestei cunoaşteri orizontale, care poate fi numită şi ignoranţă, este Adevărata Cunoaştere (Jnana).  Avidya (în pa pali li:: Avijj vijja) a) tr trad adus usăă pri prin n "n "nonc oncun unoaş oaşte tere" re" sau "o "orbi rbire" re" reprez reprezin intă tă şi ignorarea celor "Patru înalte Adevăruri", a Celor Trei Giuvaeruri (Triratna) şi a legilo legilorr Karma. Karm a. Cel Celee "Pa "Patru tru îna înalte lte Ade Adevăru văruri" ri" (în sans sanskrit krită: ă:  Arya Arya-Satya, Satya, în pali pali::  Ariya-Sa  Ariya-Satta) tta) constituie baza doctrinei buddhiste şi sunt: 1.Adevărul 1.Adevăr ul durerii durerii (Dukkha): acest prim adevăr enunţă că toată existenţa existenţa fenomenală este dureroasă şi nesatisfacătoare. Totul Totul este suferinţă: naşterea, maladia, moartea, unirea cu cel neiubit, separarea de cel iubit, privarea de ceea ce doreşti şi cele cinci categorii de ataşare (skandha),  care constituie personalitatea; Skandha (in pali: khanda) se traduce prin grup, agregat. Termenul desemnează cele cinci grupe sau "agregate" ce compun "personalitatea" : 1. corpul sau forma ( rupa rupa ) 2. per percep cepţia ţia ( vedana vedana ) 3. conştiinţ conştiinţaa ( samjna samjna ) 4. conceptul sau acţiunea (sam (samskara skara)) 5. cuno cunoaşte aşterea rea sau cons constien tienţa ţa (vijnan (vijnana). a). Aceste grupe sunt cunoscute şi sub numele de "grupe de ataşament" (Upadana-Skandha), căci dorinţa (Trisha), care le este inerentă (în afară de cazul Arhat sau al buddha) face ca aceste agregate să devină obiect de ataşare şi deci de suferinţă. Trăsăturile caracteristice ale agregatelor sunt transformarea, decăderea, naşterea, îmbătranirea, moartea, durata, schimbarea; aceasta le face să fie considerate consid erate nepermanen nepermanente te (An (Anit itya), ya), vide (Shuny (Shunyata), ata), dure dureroa roase se (Du (Duhkha hkha)) şi imp imperso ersonal nalee (Anatma (Ana tman). n). Agr Agregat egatul ul corpora corporall sau al materi materiei ei est estee com compus pus din patru elemente elemente [soli [solide, de, lichide, căldura şi mişcarea (Mahabhuta)] (Mahabhuta) ] din organele de simţ şi din d in obiectul lor.

83

 

TRA TR ATAT PR PRAC ACTI TIC C DE RA RAJA JA-Y -YOG OGA A

51

Agregatul Agrega tul per percep cepţi ţiei ei cup cuprin rinde de toa toate te cat catego egorii riile le de sen senzaţ zaţii, ii, durero dureroase ase,, agreab agreabil ilee sau sau neutre. Agregatul conştiinţei împarte percepţiile în şase categorii (formă, sunet, miros, gust, impresi imp resiii fiz fizice ice şi percepţ percepţii ii men mental tale). e). Agrega Agregatul tul concepţ concepţiil iilor or şi al acţi acţiun unii ii (t (trad radus us de asemenea prin "agregatul creaţiilor psihice" sau al "fenomenelor mentale") reuneşte marea  parte a activităţ activităţilor ilor psihoafective (voinţă, atenţie, judecată, bucurie, fericire, indiferenţă, spiritt de deci spiri decizie, zie, energie, energie, gust de acţi acţiune, une, concentrare, concentrare, etc). In fine, agregatul cunoaşterii cunoaşterii regrupează cele şase categorii ale conştiinţei (vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile şi me ment ntal ale) e) care care se na nasc sc din din co cont ntac actu tull orga organul nului ui de simţ simţ cu obie obiect ctul ul de pe perce rcepţ pţie ie corespunzător. Toate lucrurile trecătoare, efemere, precum cele cinci Skandha, sunt sursă de suferinţă şi nu pot reprezenta Sinele, care este prin definiţie, după concepţia hindusă,  permanent şi lipsit lips it de tran transformar sformaree şi suf suferinţă. erinţă. Priza de conştii conştiinţă nţă asupra non-reali non-realităţii tăţii celor cinci Skandha constit constituie uie primul pas către cunoaştrea verticală(nemijlocita), care conduce la eliberare şi salvare.  Nyanatiloka prezintă care sunt consecinţele aces acestei tei prize de conştiinţă asupra concepţiei existenţei eului individual; "Existenţa noastră zisă individuală nu este în realitate nimic mai mult decat un proces de fenomene fizice şi psihice, proces care a intrat în funcţiune cu multt îna mul înaint intea ea naş naşte terii rii noast noastre, re, din timp timpuri uri ime imemo moria riale le şi care va cont continua inua dincolo dincolo de moartea fizică pentru o durat moartea duratăă infi infinit nit de lungă lungă.. Luate separat ori împreună, niciodată aceste cinci agregate de existenţă nu repre reprezint zintăă o personali personalitate tate,, o unitate unitate indi individu viduală ală şi autonomă reală; în afara lor nu există nimic ce am putea desemna ca un Eu independent (prin agregate ca şi prin învelişuri Eul se poate manifesta); credinţa într-o entitate personală (individuală) reală, un Eu (individual) în sensul suprem al termenului, este o pură iluzie". (Nyatiloka Bhikku, La parole du Bouddha, Paris, Maisonneuve, 1978, pag. 107). 2.Adevărul apariţiei (Samudaya) durerii: acest adevăr arată că sursa acestei suferinţe este dorinţa, setea (Trishna) de plăceri şi de bucurii senzoriale, pentru lucrurile care apar şi dispar. Această dorinţă înlănţuie fiinţele în ciclul renaşterilor ( samsara samsara ). 3.Adevărul încetării (Nirodha):   acest adevăr indică cum abolirea totală a oricărei dorinţe pune capăt suferinţei. 4.

Adevărul privitor la realitatea căii ce conduce la încetarea durerii. Acest

adevăr desemnează Calea de mantuire (salvare) cu opt ramuri (Nobila Cărare cu opt ramuri) ca mijloc de a pune capăt suferinţei. După diferite izvoare, descoperirea celor " Patru înalte Adevăruri" a fost rezultatul Iluminării ( bodhi  bodhi   ) lui Buddha. Acesta le-a expus imediat după Iluminarea sa la Benares, la Adevăruri" începutul activităţii sale, ca predicator. In textele (sutra) cele " Patru Nobile Adevăruri sunt expuse astfel astfel:: "Care este Adevărul Nobil al dure dureri rii? i? Naşte Naşterea rea e du dure rere, re, boa boala la e durere, supărarea, efortul, suferinţa, tristeţea, disperarea sunt durere; neobţinerea a ceea ce dore do reşt ştii es este te dure durere re;; pe scur scurtt cele cele ci cinc ncii ag agreg regat ate, e, ce co cons nsti titu tuie ie ex exis iste tenţ nţaa ma marc rcat atăă de ataşament, sunt durere. Dar care este

84

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

52

 Nobilul Adevăr al apariţiei durerii? Este dorinţa generatoare gen eratoare de renaştere, cu cortegiu cor tegiull să său u de pofte pofte şi exces excesee (vic (vicii) ii) care se sati satisfac sfac cand aici cand acolo; dor dorinţ inţel elee senzor senzoria iale, le, dorinţa de a exista, dorinţa de autodistrugere. Dar care este Nobi Nobilul lul Adev Adevăr ăr al stingerii stingerii suferinţe sufer inţei? i? Este stinger stingerea, ea, aband abandonare onarea, a, renu renunţare nţarea, a, eliberare eliberareaa şi detaşarea completă de acest ace stee do dorin rinţe. ţe. Ca Care re est estee Ad Adevă evărul rul No Nobi bill al Că Căii ii cu op optt ram ramuri uri ce duce duce la stin stinge gerea rea suferin sufe rinţei ţei ? Cal Calea ea Nob Nobil ilăă cu opt ramu ramuri ri cup cupri rinde nde:: 1. în înţe ţele leger gerea ea per perfe fectă ctă;; 2. gan gandi direa rea  perfectă; 3. vorbirea vorbirea perfec perfectă; tă; 4. acţiune acţiuneaa perfectă; 5. mi mijloace jloace de existenţă existenţă perfec perfecte; te; 6. efort  perfect; 7. atenţie atenţie perfectă perfectă;; 8. concentr concentrare are perfect perfectă" ă" (citat după Nyanatiloka, Nyanatilok a, 1976, pag. 186). 1.Cunoaşterea sau vederea perfectă  (skrt. Samyag-Dristhi; pal  pali: i: Samma Sa mma-Ditthi -Ditthi)) inc include lude cunoaşterea celor Patru Nobile Adevăruri şi a impersonalităţii existenţei (Anatman). 2.Gandirea perfectă (skrt. Samyak-Samkalpa; pal  pali: i: S Samma amma-Sa -Sankap nkappa) pa) sau dorinţa de renunţare, de toleranţă şi bunăvoinţă către toate fiinţele vii. 3.Vorbirea perfectă (skrt. Samyag-Vach;  pali: Samma-V S amma-Vacha) acha) desemnează dese mnează voinţa de a evita minciuna, vorbăria şi barfa (defăimarea). 4.Acţiunea perfectă (skrt. Samyak-Karmanta) sau voinţa de a evita acţiunile ce încalcă bunele moravuri (Shila).  Samyag-A ag-Ajiva jiva ) sau voinţa de a evita de existenţă perfecte (skrt. Samy orice profesiune care este nocivă altor fiinţe ca măcelar, vanător, comerciant   de arme şi stupefiante, militar militar.. 6. Efor Efortul tul per perfect fect (skr (skrt. t. Samyag-Vyayama) sau voinţa de a dezvolta în Sine ceea ce este sănătos şi de a evita ceea ce este nociv din punct de vedere Karmic. "Cele Patru Eforturi Perfecte" sunt prezentate pe larg de Buddha şi au drept scop să elimine lucruril lucrurilee nesănătoase din prezent şi să încerce să le evite în viitor. Acestea sun sunt: t:

5.Mijloace

a)efortul de stăpanire (de eliminare a lucrurilor nesănătoase)  b)efortul de depăşire de păşire (a lucruri lucrurilor lor nesănătoase) c)efortul

de dezvoltare (a lucrurilor sănătoase, în particular a factorilor ce conduc la Iluminare; vedeti: Bodhyanga) d)efortul de conservare (a lucrurilor sănătoase, a obiceiurilor şi programelor  corecte dobandite) pal i: Sa Sammamma-Sat Sati) i) sau atenţi ate nţiaa 7.Atenţia perfectă (skrt. Samyak-Smirti y   pali: vigilentă, urmăreşte conştientizarea activităţilor corpului, senzaţiilor, emoţiilor şi a activităţilor spiritului (Satipathana).[vedeti: vipassana] \ 8.Concentrarea perfectă (skrt. Samyak-Samadhi; pali: Samma-Samadhi) sau concentrarea spiritului îşi găseşte încununarea în cele Patru Stadii de Reculegere (Dhyana).

85

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

53

In maj majorita oritatea tea lucră lucrărilor rilor auto autorilo rilorr occi occidenta dentali li asupr asupraa buddhismul buddhismului, ui, conceptul conceptul sansk sanskrit rit  Samyak   Sam yak   (pal (pali: i: sam samma) ma) est estee trad tradus us prin "jus "just, t, drept, drept, corect" corect".. Lama Lama Go Govi vind ndaa (1 (189 89881985, un buddhist erudit) preferă ca traducerea să se facă prin termenul "perfect" pentru ca ideea de "totalitate" şi "plenitudine", conţinută în cuvantul originar să fie evidenţiată. Termenii in lb.sanskrita şi pali nu includ şi nu sugerează nici o opoziţie între just şi fals, între drept şi stramb, între corect şi incorect, cum lasă să se presupună traducerile în limbile europene. Ca şi în practica Y Yoga, oga, "Nobila Cale cu opt ramuri" nu este "un dru drum" m" pe care se  progresează  progre sează în linie drea dreaptă. ptă. In p practică ractică ssee parcu parcurg rg întai ra ramurile murile 3, 4 şi ş i 5 care conduc con duc la o conduită etica în sensul Triplei Formaţii (Trishiksha) înainte de a trece la ramurile 6, 7 şi 8 care ajung la Samadhi. Se sfarşeşte cu nivelele 1 şi 2 care aparţin domeniului  Prajna(cunoasterii nemijloci nemijlocite). te). Cunoaşterea sau vederea perfectă este rezultatul practicii şi condiţia indispensabilă pentru a accede la cărarea supranaturalului, care conduce la sfinţenie (Arya-Marga, sau Arya-Pudgab) şi la Nirvana.  Nirvana (lit.: "stingere, extincţie") desemnează starea de eliberare sau iluminare caracterizată prin dizolvarea eului individual şi efemer în  Brahman. Nirvana eliberează omul de suferinţă, moarte şi renaştere, dar şi de orice formă de înlănţuire terestră. Este starea de conştiinţăînsupremă şi transcedentală, care Nirbija în Bhagavad Gita Brahma-Nirvana, Upanishade: Turiya, în Yoga: Yoga: Samadhi, Samadhi, iar este în Vedanta: Vnumită edanta:  Nirvikalpa Samadhi. "Cele Trei Giuvaeruri", "Cele trei Bijuterii" sau "Cele Trei Comori" (skrt: Triratna, în  pali: Tiratana) Tiratana) desemneaz desemneazăă în buddhism cele trei el elemente emente fundame fundamentale: ntale: Buddha ,  Dharma şi Sangha sau în alţi termeni, Trezitul (referire la trezire, iluminarea), Adevărul sau calea revelata(dharma) de cel trezit (Buddha) şi comunitatea de adepţi (sangha), care trăies trăieste te con conform form acest acestui ui Adev Adevăr ăr.. O cr credin edinţă ţă ssolid olidăă în î n "Cele "Ce le Trei Giuvaer Giuv aeruri uri""  perm  pe rmit itee "in "intr trar area ea în cu cure rent nt"" (Shrota -Apanna). Prin karma se înţeleg: 1. o acţiune fizică sau psihică; 2. consecinţele unei acţiuni fizice sau psihice; 3. suma tuturor consecinţelor actelor unui individ comise în această viaţă, sau într-o viaţă anterioară; 4. lanţul de cauzalitate din lumea morală.  Karma unui om se formează plecand de la samskara (lit.: "impresii, intipariri, repercursiuni"). Impresiile, Impresiile, înclinăril înclinările, e, gusturile, potenţia potenţialităţile lităţile se dezvoltă în conşt conştiinţă iinţă ca urmare a actelor şi gandurilor trecute (în viaţa prezentă ori în existenţele anterioare). Compunerea tuturor Samskara formează caracte caracterul rul unu unuii om. In budd b uddhis hism, m, Samskara (pali: Sankhara) tradus pr prin in "concepţie, creativitate psihică, intenţie", intenţie", desemnează şi acţiunea de a modela iar nu numai starea pasivă a ceea ce este modelat (Samskrit (Samskrita). a). Samskara constituie al patrulea dintre cele cinci Skandha şi al doilea inel al Ciclului de producţie condiţionată ( Pratitya-Samutpada Pratitya-Samutpada ). Ideea de "concepţie" acoperă toate impulsiunile voinţei, voin ţei, toate intenţiile intenţiile care preced acţiunea. Aceste acţiuni pot fi de natură natură corporală, verbală ori intelectuală şi se disting: Samskara (intenţii) corporale, verbale şi intelectuale.

86

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

54

Prezenţa acestor intenţii condiţionează noua încarnare; în absenţa intenţiilor, nici o Karma nu este produsă şi nici o renaştere nu este necesară. Intenţiile determină de asemenea natura renaşterii, dacă ele sunt bune, rele sau neutre. Ele imprimă marca lor conştiinţe conştiinţeii ( vijnana vijnana ), care se dezvoltă plecand de la ele conform legii de " Producţie condiţionată". Deci din acest potenţial informaţional reţinut în Samskara, care joacă rolul pachetului de  programe dintr-o sămanţă, este orientat comportament comportamentul ul şi contr controlat olatee mot motivaţi ivaţiile ile actelor actelor şi gandurilor prezente şi viitoare ale omului. Orice Karma este o sămanţă pentru o altă Karma ce va veni. Culegem fructele a ceea ce am semănat, sub formă de bucurie sau suferinţă, după natura actelor şi a gandurilor trăite (la care participăm subiectiv). Omul are  posibil  pos ibilitat itatea ea şşii libertatea de a alege între tendi tendinţele nţele sale, pe care el sin singur gur le-a programat progr amat şi combaterea acestora. Acesta libertate de alegere, această posibilitate de "autodeterminare" reflectă libertatea supremă a Sinelui (Atman) sau a cconştiinţe onştiinţeii inte interio rioare are.. Prin abandonare tuturor actelor noastre către Dumnezeu, prin cultivarea unei Karma bune şi ştergerea celei rele, ne desfacem din legăturile legii Karma. După Iluminare, nu mai este est e  produsă nici o  Karma. Avidya este primul stadiu al Producţiei condiţionate (PratityaSamutpada) care înlănţuie individul în lumea Samsara; S amsara; ea constitui constituiee una din cele T Trei rei Murdării sau Pete (ashrava), unul din obstacolele obstacolele sau handicapă handicapările rile (klesha) din practica samyojana ). Avidya Yoga şi ultima din Cele Zece Legături ( samyojana Avidya este considerată rădăcina a tot ce este nesănătos în lume; ea este definită ca ignoranţă a caracterului dureros du reros al oricărei existenţe. In fenomenele dezacord cu realitatea, starea de spirit caracterizată prin pesterii ignoranţă realitatea realita tea cu fenomenel e iluzorii proiectate pe ecranul mental(pe mental(peretele retele lui confundă Platon din exemplul lui Socrate); ea este cauza suferinţei. Ignoranţa generează invidia, dorinta sau setea (trishna); ea constituie principalul factor care înlănţuie fiinţele în ciclul renaşterilor. Conform concepţiei buddhismului Mahayana, care atribuie vacuitate ( shunyata shunyata ) fenomenelor, avidya este responsabilă de faptul că oamenii profani consideră lumea sensibilă ca singura realitate şi de ignorarea esenţialului. Conceptu Conceptull Avidya  Avidya este diferi diferitt interpretat de div diversele ersele şcoli din Mahayana. Pentru adepţii  Madhy  Madhyamaka amaka,, "ignoranţa" desemnează starea unui spirit dominat apriori de opinii şi prejudecăţi(credinte,dogme), care permit fiinţelor să edifice o "lume ideală", care conferă formă şi multiplicitate realităţii cotidiene şi împiedică vederea Adevăratei Realităţi; Avidya este necunoaşterea Adevăratei Naturi a lumii care este Vidul sau Vacuitate Vacuitateaa (Shunyata), este necunoaşterea esenţei fenomenelor. Ea posedă două funcţii: de disimulare a Adevăratei Naturi (de ecranare) şi de construcţie a unei realităţi iluzorii; cele două efecte se condiţionează mutual. Pentru acest sistem de gandire, avidya caracterizează realitatea "convenţională", în care trăieşte omul profan. Pentru adepţii şcolilor Santrantika şi Vaibhashika, avidya constă în a avea despre lume o viziune unitară şi  permanentă, cand cand aceasta este este în realit realitate ate mult multiplă iplă şi nep nepermanent ermanentăă (lumea (lumea fenome fenomenală nală este este un proces in continua curgere, un incendiu). Ignoranţa conferă substanţialitate şi materialitate lumii şi aparenţelor aparenţelor.. In fine, după concepţia şcolii Y Yogachara, ogachara, avidya constă în a vedea obiectul ca o unitate independentă de conştiinţă, deşi el totuşi se identifi identifică că cu acea aceasta, sta, în Adevărata Realitate.

87

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

55

 Avidya-Maya  Avidya-Maya (lit.: "iluzia ignorantei) desemnează iluzia care conduce la viziunea dualistă asupra lumii şi antrenează furia, dorinţele nemăsurate (poftele, lăcomia, dorinţele de  posesiune) şi toate pasiu pasiunile nile care înlănţuie înlănţuiesc sc om omul ul îîn n lum lumea ea fenomenel fenomenelor or.. Ea are drept drept  perechee Vidya-Maya (cunoaşterea iluzorie) si ambele aparţin lumii relative.  perech Vidya (lit.: "ştiinţă, vedere,cunoaştere, vedere,cunoaştere, doctrină") este în hinduism împărţită în două categorii: 1.cunoaşterea 1.cunoaşterea limitată ( apara-vidya apara-vidya ) care constă într-o cunoaştere  para-vidya ) care desemnează intuiţia, intelectuală şi 2.cunoaşterea superioară (  cunoasterea directa directa şi experienţa spirituală; numai această formă de cunoaştere permite accesul la Iluminare şi la înţelegerea Ultimei Realităţi.  Apar  Ap araa-Vidya Vidya (lit.: "cunoaşterea limitată") este o cunoaştere relativă şi in indi dire rect ctăă obţinută graţie simţurilor simţurilor şi intelectului intelectului (cunoaşterea şti ştiinţifică, inţifică, arti artistică, stică, literară) litera ră) şi deci d eci "de mana a doua" (cum este cunoaşterea unui oraş pe care o obţinem văzand hărţile sau fotografiile, fără a parcurge vreodată străzile sale). Aceasta este o cunoaştere orizontală, indirectă, relativă, mijlocita de simturi si minte. Contrariul ei este  Para-Vidy  Para-Vidya a (de la "para ", lit.: "suprem" şi "vidya": "vedere, "vedere, cunoaştere"); este denumită şi  Brahma  Brahma-Vidya şi reprezintă cunoaşterea dir directă, ectă, nemediată senzorial ori intelectual intelectual a lu luii Brahman (este echivalentă ech ivalentă "cunoaşterii directe" a unui oraş, vizit vizitandu-1 andu-1,, descoperindu-1 descoperindu-1 noi noi însine). însine).

Această cunoaştere supremă, absolută, este o cunoaştere verticală. Ca şi taoismul ori  buddhismul şi h  buddhismul hinduism induismul ul este interesa interesatt în cunoaşterea intuitivă, directă sau ne nemiljlocita, miljlocita, iar nu în cunoaşterea indirectă, mijlocita, raţională. Cunoscand limitările şi relativitatea lumii fenomenale, Yoga Yoga este la bază un mod de eliberare din această lume şi este, din acest punct de vedere, comparabilă căii Vedanta din hinduism, taoismului ta oismului chinez ori "Că "Cărării rării cu opt ra ramuri" muri" a lui Buddha. Buddha. Dacă Dacă în v viaţ iaţaa noastră de fiecare zi saltul intuitiv direct asupra naturii lucrurilor este limitat la nişte momentee extrem de sc moment scurte, urte, în m misticism isticismul ul oriental aceste momente de cu cunoaşter noaşteree intuiti intuitivă vă directă sunt extinse la lun lungi gi pe perioade, rioade, pentr pentru u ca în fin final al să devin devinăă o stare de conştii conştiinţă nţă  permanentă.  perma nentă. Pregăt Pregătirea irea minţ minţii ii p pentru entru această perceptie (non-conceptuală, nemediată) a realităţii este unul din ţelurile principale ale tuturor şcolilor misticismului oriental. De-a lungul marii istorii culturale a Indiei, Chinei şi Japoniei o mare varietate de tehnici, ritualuri şi mijloace au fost puse la punct pentru a atinge acest scop; toate putand fi numite meditaţii med itaţii sau te tehnici hnici Y Yoga, oga, în ssensul ensul cel mai larg al cuvantului. Scopul  principall al tuturo  principa tuturorr traditiilo traditiilorr mistice din Orien Orientt este de a reajusta funcţionarea mentală, centrand-o şi liniştind-o prin meditaţie. Termenul Termenul sanskrit pentru tinta finală a meditaţiei este transa mistica, enstaza, extazul sau  samadhi (lit.: "echilibru "echilibru mental"). Acest obiec obiectiv tiv se referă la o stare mentală echilibrată şi liniştită, în care este trăită, gustată şi văzutădirect unitatea de bază a Universului .

88

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

56

Azi, unitatea Universului nu mai reprezintă doar caracteristica centrală a experienţei mistice, ci constituie si una din revelaţiile importante ale cercetărilor din fizica modernă. Această unitate, care apare la nivel atomic se manifestă tot mai amplu pe măsură ce se  pătrunde mai ad adanc anc în p profunzimi rofunzimile le mat materiei, eriei, îîn n tăramu tăramull parti particulelor culelor subatomice. Aceasta este tot o realitate experimentală dar percepută indirect, senzorial cu ajutorul dispozitivelor,, care prelungesc simţurile limitate ale fiinţei umane: traductori, aparate de dispozitivelor măsură, microscoape, telescoape optice, eletronice sau electromagnetice (radiotelescoape). In tradiţiile mistice orientale cunoaşterea verticală este trăită, experimentată direct de cel ce-şi reprogrameză sistemele de procesare a informaţiilor cu care este dotat. Scopul central al tuturor acestor tehnici pare să fie cel de a linişti, de a face să tacă mintea ganditoare şi de a deplasa conştiinţa de la modul de procesare raţională a informaţiilor la cel de procesare intuitivă: adică de la modul de procesare discontinuu la cel continuu. In multe forme de meditaţie această tăcere a minţii raţionale este obţinută prin fixarea atenţiei (concen (concentrare) trare) asupra unui singu singurr obiect care poate să fie: propria respiraţie, respiraţie, sunet sunetul ul unei mantra (vedeti: Kriya Yoga), imaginea unei mandala (lit: "cerc, arc, segment"; în tantrism sunt utilizate drept suport al meditaţiei desene mistice, diagrame compuse din  pătrate şi cercuri simbolizand forţele cosmice). cos mice). Alte şcoli focalizează atenţia asupra mişcărilor corporale, care trebuie executate spontan, fără ca in procesul de urmarire constienta a procesului (mers,respiratie) să interfereze un gand strain acţiunea îndeplinită. este atat modul deaale practicare în Yoga hindusă cat de cat şi în T' T'ai ai Chi Ch' Ch'uan-ul uan-ul Acesta taoi taoist. st. Mişcările ritmice le acestor (calea) şcoli pot conduce la aceeaşi acee aşi se senzaţ nzaţie ie de pac pacee şi de seninătate, care este ccaracteristică aracteristică formelor mult mai statice de meditaţie. Mişcările din T'ai Chi nu sunt învăţate prin instrucţie verbală, ci  prin executarea lor continuă, repetată, repeta tă, mereu la unison cu pr profesorul, ofesorul, la fel cu cum m muzica indiană nu se învaţă citind notele, ci ascultand cum cantă profesorul; astfel se dezvoltă un simţ pentru muzică. Toate mijloacele sunt utilizate în Orient pentru a dezvolta modul de  procesare intuitiv al informaţiilor de către conştiinţă. Artele orientale, cum ar fi caligrafia,  pictura, ceremonia ceaiului şi artele marţiale sunt forme de meditaţie meditaţie,, căi ccătre ătre cu cunoaşterea noaşterea şi realizarea realizarea de si sine. ne. Pent Pentru ru major majoritatea itatea o oamenilo amenilorr şi în special speci al pen pentru tru intelec i ntelectuali tuali acest mod de procesare directă, intuitivă a informaţiilor este o experienţă complet nouă. Oamenii de ştiinţă, cercetătorii sunt însă obişnuiţi cu iluminările intuitive directe care au loc pe parcursul investigaţiilor lor, deoarece orice nouă descoperire îşi are originea într-o astfel astf el de sscant canteie eie bruscă, non-verbală non-verbală.. Dar aceste sunt mom momente ente extrem de scurte, scurte, cand mintea este saturată cu informaţii, cu concepte şi cu tipare de gandire, care aşteaptă o soluţie, o nouă conexiune. Pe de altă parte, în meditaţie mintea este vidată de toate gandurile şi conceptele, sunt stinse progresiv toate perturbaţiile care pot genera fluctuaţii si  proiectii ( vritti  vritti   ) mentale; Astfel mintea devine invulnerabilă la perturbaţii provenite din lumea fenomenală (somatice, senzoriale, respiratorii şi psihoafective: memorie, imaginaţie, emoţii) ceea ce o face aptă să funcţioneze pentru lungi perioade de functionare în modul intuitiv (continuu) de procesare a informaţiil informaţiilor or..

89

 

TRAT TRA TAT PRAC PRACTIC TIC DE RAJ RAJA-YO A-YOGA GA

57

In capitolul 48 din Tao Te King, Lao Tseu sesizează diferenţa dintre cunoaşterea orizontală şi cea verticală, cand afirmă:

"Cel care continuă învăţatul se îndepărtează zi de zi de Tao (Ultima Realitate), Cel care urmează Tao va descreşte zi de zi". "Crescand zi de zi"(acumuland cunoastere) ne exteriorizăm şi ne depărtăm progresiv de Tao, care sălăşuieşte în interior, în locurile joase, în golul central al roţii sau în vidul mental. Doar descre descrescand scand şi dimi diminuand nuand activitatea ea mentală mentală pană la obţinerea obţinerea Vidului,  putem percepe ne mijlocit nemijlocit Ultimaprogresiv Realităţi. activitat Atunci cand mintea raţională este făcută să tacă, modul de procesare intuitiv (direct, continuu) al informaţiilor produce o conştiinţă extraordinară; mediul este experimentat întrun mod direct ("văzut") fără filtrul gandirii conceptuale. Chuang Tseu Tseu în capitolul 13 spune: spune : "Mintea liniştită a înţeleptului devine oglindă a Cerului şi a Pămantului, recipientul tuturor lucrurilor". Experienţa unităţii cu mediul înconjurător este principala caracteristică a stării meditative; este o stare de conştiinţă în care orice formă de fragmentare încetează, topindu-se într-o unitate nediferenţiată. In stare de adancă meditaţie, mintea este complet alertă. Pe langă cuprinderea non-senzorială a realităţii, mintea primeşte toate sunetele, imaginile imagin ile şi celelalte impresii din mediul înco înconjurător njurător,, dar nu ţine imaginile imaginile senzoriale pentru a le analiza şi interpreta; le lasă să curgă, ca şi cum ar fi o oglindă perfectă a realităţii. Starea de alertă în care se află mintea, care nu lasă nimic să-i perturbe sau să-i acapareze atenţia, se aseamănă aseamănă cu a unui războinic care care aşteaptă un atac. Y Yasut asutaniani-Rosh Roshi, i, ma maestr estru ud dee Zen, descrie de scrie starea din Shik Shikantaza antaza (practica medi meditaţi taţiei ei Zen) ca fii fiind nd o "înaltă "înaltă stare de conştiinţă concentrată, în care practicantul nu e nici încordat şi nici grăbit". Este mintea cuiva care care se află în faţa mo morţii. rţii. "Imaginaţi-vă că vă aflaţi într-un duel cu un mare spadasin. spada sin. Cat timp ti mp priveşti oponentul în faţă, eşti aten atent, t, pregătit şi disponi disponibil, bil, nu se întamplă nimic. Dacă încetezi un moment vigile vigilenţa, nţa, vei fi tăiat instantaneu. Cu colţul ochiu och iului lui,, v vezi ezi mulţimea care aasistă, sistă, dar nici un moment mintea ta nu e capturată de aceste imagini senzoriale" (din: P. Kapleau: Three pillars of Zen , p.53-54). Faptul că scena pe care se desfăşoară iniţierea lui Arjuna din Bhagavad Gita este campul de  bătălie, ori ori că artele marţiale au transmis îîn n China şi Japonia o part partee importantă a tradiţiilor tradiţiilor  pentru accesul la puteril puterilee paranormale, relevă utilizarea utilizarea vantul vantului ui contrar contrar,adica ,adica a focalizării atenţiei la pericolul de moarte, pentru obţinerea stării adecvate Iluminării. In acelasi mod durere acuta furnizeaza practicantului un punct de concentrare pt. intrare transao si pt vindecare (Milton H. Erickson creatorul "Noii hipnoze" trata durerilein incurabile pe aceasta cale) Puternica influenţă a Zen-ului în Japonia asupra samurailor a dat naştere "Codului Samurailor" (Bushido ; lit.: "Calea Luptătorului"), în care iluminarea spirituală a spadasinului atinge perfecţiunea. Tai Chi Ch'uan-ul taoist, care era considerat suprema artă marţială marţia lă în China, comb combină ină mişcările mişcările încete şi rit ritmice mice de tip Y Yoga oga cu alerta a lerta totală a mi minţii nţii luptătorului într-un mod unic. In căr cărţile ţile lui Carlos Castaned Castaneda, a, care relatează învăţăturile învăţăturile lui Don Juan, un vrăjitor din tribul

90

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 58 Yaqui (Mexic), starea mentală necesară acţiunii paranormale devine aceea a unui vanător care trebuie să aibe aceleaşi caracteristici de disponibilitate: alertă, detaşare, atenţie ca acelea ale unui războinic (vezi Carlos Castaneda: "A Separate Reality"). Pe langă utilizarea  plantelor psihotrope în declanşarea stărilor modificate de conştiinţă, caracteristi caracteristice ce puterilor  paranormale,  paranorm ale, cărţ cărţile ile lui C Carlos arlos Cas Castaneda taneda expun Calea Y Yaqui aqui de cunoaş c unoaştere tere şi me metodele todele de  pregătire  pregă tire similar similaree tehnic tehnicilor ilor Yoga. Cunoaşte Cunoaşterea rea verticală vertical ă directă este desemnat desemnatăă prin verbul "a vedea"; cunoaşterea senzorială indirectă, prin verbul "a privi". "După ce veţi vedea Adevărat Adevărataa Realitat Realitate, e, toate lucruril lucrurilee lumii vor deveni egale; nici un lucru nu va mai fi mai importa important nt dec decat at alt altul" ul".. „Ce „Ceii ce sim simul ultan tan Văd şi prives privesc, c, rad rad.. Obicei Obiceiul ul de a ved vedea ea înlătură pe cel de a gandi; a învinge şi a fi înfrant sunt egale. Important este să vezi; increde-te în tine însuţi, nu în mine". min e". "Viaţa "Viaţa nu e goală, ci plină pană la buză; totul este pli plin n şi egal. A vorbi şi a scrie despre Realitate Realitate este inut inutil; il; această real realita itate te nu are rost să fie descri des crisă să în cuvin cuvinte te,, ci vă văzut zută", ă", mom momen entu tull Il Ilumi umină nării rii este înso însoţit ţit de ras în budd buddhism hism şi taoism: "Dacă nu rade, Tao nu ar mai fi Tao" (Lao Tseu, T Tao ao Te King, XLI). XLI ). Un obstacol îl reprezintă agăţarea de starea de conştientă actuală, de claritatea actuală a gandirii, care de fapt este o agăţare de vechea ordine. „Am fost programaţi şi învăţaţi să acordăm importanţă unor acte, unor lucruri fără importanţă; importanţă; ne credem pe noi însine importanţi; importa nţi; ve vedem dem luc lucrurile rurile di din n jur aşa cum vrem vrem,, cum g gandim, andim, iar nu n u cu cum m sunt ele în realitate". Drogurile utilizate de vrăjitorul Yaqui simulează starea atinsă prin practica Yoga; ele paralizează progresiv practicantul, lăsand neatins Eul; omul este ţintuit la  pămant, nu poate miş mişca ca şi gandi; respiraţia este încetinită şi perfect ritmată automat. In această stare care simulează moartea clinică, se obţin puterile paranormale: translocaţia, levitaţia, detaşarea de corp. „Ştim să ne deplasăm la voinţă în orice punct de pe Pămant, chiar dacă nu ştim conştient cum facem asta". "Cand vei vedea, lucrurile privite apar apa r altfel" (Carlos Castaneda; "A Separate Reality"). In cursul practicarii unei ramurii "externe" numita asana(asezarea corpului intr-o pozitie neclintita) acelaşi mijloc indirect (poziţia neclintită neclint ită a corpului) dar obţinută voluntar, volu ntar, decla declanşează nşează toate celelalt celelaltee ramuri si intrarea in transa(schimbarea regimului de functionare) : suspendarea respiraţi respiraţiei ei (Pranayama) şi dezactivarea corpului energetic (Pranayama) care are drept consecinţă autoanestezia sau desensibilizarea somatică numită şi detaşare senzorială (Pratyhara), ceea ce facilitează obţinerea unei absorbţii concentrative (Dharana) imposibil de atins anterior. Observam din nou iluzia etapelor succesive care ar conduce la un obiectiv final: transa mistica. Shamanii obtineau aceeasi stare de imobili imobilizare zare declansatoare de transa(pentru vindecare unei boli incurabile) prin ingropare, legare sau infasare( reintoarcerea in starea embrionara din uter). Acordul între şcolile şcolile mistice orientale şi cele occulte din Occident sau cu tradiţiile şamanice şamanic e este datorat şi faptului că oamenii oa menii treziţi t reziţi la Adevărata Realita Realitate te văd acelaşi acelaşi lucru lucru.. "Oamenii se văd ca fibre de lumină, lumină, ca un păienjeni păienjenişş de fire ce circulă ci rculă de la cap ca p la ombilic; totul se vede ca şi ş i cum omul ar fi un ou din fibre, prin care circulă lumina. Braţele, picioarele sunt rauri luminoase ce radiază în toate toate direcţiile; totul arată altfel şi ş i orice om este în contact cu toate celelalte fiinţe şi lucruri, lucruri, nu nu prin maini, maini, ci  prin buchete buchete de fibre lungi lungi care ies din din centrul abdomenului. Aceste fibre lungi ca nişte rădăcini ne legă de lucrurile din jur şi ne menţin echilibrul, ne dau stabilitate, stabilitate, dar ne ţin şi prizonieri prizonieri în lumea fenomenală. Orice fiinta umana este es te un ou luminos, fie că este un cerşetor sau un rege şi nu poate poate fi schimbat schimbat nimic. nimic. Ce ar putea fi schimbat în acest ou luminos?" (Carlos Castaneda, Castane da, A Separate Reality, p. 21,63,127).

91

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 59 "Sunt trist că oamenii trăiesc, ca romani, germani, americani şi mor rătăcind ca nomazii şi neştiind că ei înainte de orice altceva sunt intrupari in care se manifesta constiinta univesului ". Relatand spusele vrăjitorului Yaqui "această planetă este locuită de spirite aliate care trăiesc printre noi şi iau orice formă; animalele le percep şi se tem de ele. Animalele sunt de aici iar noi, toţi oamenii suntem sunte m străini de această planetă" ((Carlos Carlos Castaneda, A Separate Reality, p.42). Atat timp cat nu vezi atasarea de ceea ce stim este o eroare ne impiedica sa cautam si altceva. Afirma Afirmaţia ţia lui Socrate "Şti "Ştiu u că nu ştiu nimic", reluată reluată de Lao La o Tseu "A şti că nu ştii este cel mai bine" este calea de înrădă înrădăcinare cinare în Ultima Ultima R Real ealit itate ate;; ca cale leaa de slă slăbi bire re şi golire a cunoaşterii orizontale şi de deschidere prin umilire şi smerenie a contactului rezonant cu Absolutul. Raportul Raport ul în Occident dintre cunoaşterea intuitivă, religioasă şi cea pozitivă, raţională, ştiinţifică este depreciat în favoarea ultimei; atitudinea tradiţională orientală este opusă. In Upanishade, valorile atribuite celor două tipuri de cunoaştere apar din denumirea ce le este atribuită: cunoaştere inferioară (asociată diferitelor ştiinţe) şi cunoaşterea înaltă (cunoaşterea directă). Buddhismul vorbeşte despre cunoaşterea relativă şi cea absolută sau despre adevărul condiţionat şi cel transcedental. Filozofia chineză a pus accentul pe natura complementară a cunoaşterii intuitive şi raţionale, care este reprezentată de perechea arhietipală a Yin-ului şi Yang-ului, care formează baza gandirii chineze. Conform acestui punct de vedere, cele două tradiţii filozofice din China, Taoismul Taoismul şi Confucianismul, sunt complementare complementare şi legate l egate d dee cele două feluri de cunoaştere. Misticii orientali orientali insistă în mod rrepetat epetat asupra faptului că Ultima Realitate nu poate constitui obiect al raţiunii ori al cunoaşterii intelectuale. Această realitate nu poate fi niciodată adecvat descrisă în cuvinte, fiindcă ea se află dincolo de tăramul percepţiei senzoriale şi al intelectului, care este sursa cuvintelor şi a conceptelor. In Upanishade se afirmă (Kena Upanishad, 3): "Acolo unde ochii nu pot pătrunde,  Nici cuvintele şi nici mintea, mintea,  Noi nu cunoaştem cunoaştem şi ni nici ci nu înţe înţelegem. legem. Cum ar putea cineva să instruiască aceasta?" Lao Tseu, care numeşte această realitate Tao, afirmă acelaşi lucru, în primul rand din capitolul 1 din Tao Te King: "Tao care poate fi parcurs(fizic, mental, imaginativ; exprimat în cuvinte; descris) nu este eeternul ternul Tao". Faptul că omenirea nu a devenit mai înţeleaptă în ultimii 2000 de ani, în ciuda creşterii  prodigioase  prodi gioase a cunoaş cunoaşterii terii raţionale raţionale şi a explo exploziei ziei inform informaţio aţionale nale reprezintă reprezintă o dovadă a imposibilităţiii comunicării cunoaşterii aabsolute imposibilităţi bsolute prin cuvinte. Cunoaşterea directa( absolută sau verticală) este o cunoaştere experimentală, în întregime non-intelectuală a realităţii, o experienţă care ia naştere într-o stare neobişnuită de conştiinţă, ce poate fi numită stare meditativă sau mistică.

92

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

60 Modelarea lingvistică sau matematică este o hartă conceptuală a realităţii şi nu o caracterizare a realităţii în sine. Flexibilitatea limitată a limbajului face ca acesta, ca o  plasă,  plas ă, să urmăr urmăreasc eascăă ap aproxi roximativ mativ for formele mele curbe c urbe ale terit teritoriu oriului lui d descr escris. is. Cr Creştere eştereaa rigurozităţii limbajului, ca urmare a utilizării limbajului matematic a făcut ca ca flexibilitatea acestuia să scadă, iar legăturile cu realitatea au devenit atat de d e subtile încat relaţia dintre simboluri şi experienţa noastră senzorială să nu mai fie deloc evidentă. Din acest motiv, modelele si teoriile matematice sunt însoţite de interpretări verbale care recurg din nou la concepte concepte ce pot fi înţelese intuitiv intuitiv,, dar car caree sunt ambigue şi inexacte. Este important să se înţeleagă diferenţa dintre modelele matematice şi echivalentele lor verbale. Primele sunt riguroase şi consistente, dar simbolurile lor nu sunt direct conectate cu experienţa noastră. Modelele verbale utilizează concepte care pot fi înţelese intuitiv, dar ele sunt totdeauna inexacte şi ambigue. Modelele verbale nu sunt diferite de modelele filozofice ale realităţii şi astfel ele pot fi comparate. Dacă există elemente intuitive în ştiinţă, există de asemenea un element raţional în misticismul oriental. Gradul în care raţiunea şi logica sunt utilizate utilizate variază enorm de la o şcoal şcoalăă la alta. Vedanta hind hindusă usă ori Madhyamika Madhyami ka buddhistă reprezintă exemple de şcoli înalt intelectuale, în timp ce taoismul a avut dintotdeauna o adancă neîncredere în raţiune şi logică. Zen-ul, care a apărut din  buddhism, dar dar a fost p puternic uternic influen influenţat ţat de taoism taoism,, nu in include clude în în pract practica ica sa cuvinte cuvintele, le, explicaţiile, instrucţiunile, regulile, cunoaşterea. Practicantul se concentrează în întregime  pe experienţa Iluminării şi doar secundar es este te interesat de interpr interpretarea etarea acestei experienţe. Un celebru aforism Zen spune: "din clipa în care vorbeşti vorbeşti despre un lucru, ai pierdut esenţa esenţ a acestuia". Deşi celelalte şcoli ale misticismului oriental sunt mai puţin exclusiviste, experienţa mistică directă este miezul tuturor. Chiar acei mistici care se lansează în argumentarea cea mai sofisticată, nu văd în intelect sursa cunoaşterii lor, ci îl utilizează numai pentru a analiza şi interpreta ulterior cunoaşterea verticală dobandită în cursul unei experienţe experie nţe ant anterioare erioare.. T Toată oată cunoaşterea este adanc înfiptă în această experienţă personală, personală, mistică, ceea ce dă tradţiilor orientale un puternic caracter experimental, subliniat de susţinătorii ei. D.T.. Susuki, scriind despre buddhism ("On Indian Mahayana Buddhism", p.237 D.T p.237)) afirmă că „experienţa „experienţa personală este fundamentul fundamentul filoz filozofiei ofiei şi practici practiciii budi budiste" ste".. Jo Joseph seph  Need ham în "S  Needham "Scienc ciencee an and d Civ Civilisa ilisation tion in Ch China" ina" arată arat ă că atitud atitudinea inea ex experimen perimentală tală a taoiştilor taoişt ilor a făcut din taoism baza ştii ştiinţei nţei şi tehnologiei tehnologiei din China (vol.2 p33). Cunoaşterea bazată pe experienţă este fundamentală în practica Yogaunde nu ni se cere sa credem ci sa experimentam fara idei preconepute, fara expectatii ,iar aceasta ne sugerează o asemănare cu cunoaşterea ştiinţifică actuală bazată pe experiment. Această paralelă este întărită atat de natura experientei mistice cat şi de consecinţele concrete ale acesteia. In tradiţiile orientale, cunoaşterea experimentală este descrisă ca o intuiţie ce rămane în afara intele int electu ctului lui şi care este obţinu obţinută tă vazand mai degrabă decat gandind; gan dind; văzand în sinea sa, s a, observand.

93

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

61

Dorind să comunice oamenilor caracterul caracte rul direct, non-verbal al cunoaşteri cunoaşteriii verticale verticale,, Iisu Iisuss apelează apelează tot tot la vedere: ved ere: "Ochiul "Ochiul este este lumina lumina trupului trupului tău. tău. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină; dar dacă ochiul ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întuneric" (Luca 11.34; 11.34; Matei 6.22). "Ia seama s eama dar ca lumina care este în tine să nu fie întuneric" (Luca 11.35). Examinand consecinţele cunoaşterii experimentale ştiinţifice şi mistice, observăm acelaşi punct final: obţinerea controlului asupra unei anumite zone a realităţii. T Televiziunea, eleviziunea, becul electric ar fi fost considerate fenomene supranaturale de către oamenii din epoca medievală. Azi numim supranaturale fenomenele de teleportare, de emisie şi recepţie ortotehnologică a materiei ori propulsia holografică , care nu sunt decat replici exterioare ale fenomenelor paranormale de origine biologică, ce sunt expuse în Cartea a treia din Yoga Sutras denumită Vibhuti Pada; aceste puteri sunt cunoscute în toate tradiţiile mistice orientale şi occidentale drept siddhis, haruri, daruri şiCh'an, indicau nivelul atins practicant(feedback In versiunea chinez chineză ă a Zen, denumită Ch'an , Iluminarea estede depracticant(feedback). multe ori redată ca )."viziune "v iziuneaa lui Tao, a Ultimei Realităţi". Acţiunea de "a vedea" stă la baza cunoaşterii în toate şcolile buddhiste. Aşa cum am arătat, prima din cele opt prescripţii ale Căii Nobile a lui Buddha este şi consecinţa întregii practici; aceasta este "Vederea "Vederea perfectă" şi este urmată de "Cunoaşterea Perfectă". D.T.. Suzuki scrie că: "A vedea D.T vedea joacă cel mai important rol din epistemologia buddhist buddhistă, ă, pentru p entru că vederea este es te baza cunoaşterii; toată cunoaşterea cunoaştere a îşi are originea originea în "a vedea". vedea". "A vedea vedea este a experimenta Iluminarea" ("Outlines of Mahayana Buddhism", p.235). Reluand mesajul lui Carlos Castaneda, Castane da, "a vedea ve dea nu este acelaşi lucru cu a privi exteriorul exteriorul lucrurilor; lucrurilor; fără vedere nu se poate cunoaşte cu adevărat" ("A Separate Reality"). O cunoaştere de acest fel, conţinută într-o astfel de viziune, va fi completă, dar nu va putea fi comunicată în cuvinte. Cine poate descrie unui orb din naştere cum este cu adevărat cerul albastru ? Această cunoaştere a avut-o Lao Tseu Tseu în minte în urmă cu c u peste 26 de secole cand a spus: spus: „Cel ce este constient c onstient nu vorbeşte, vor beşte, cel ce vorbeşte vorbeşt e nu este constient " (Tao Te Te King, cap.56 cap.56). ). Comunicand verbal această cunoaştere, ea nu va fi înţeleasă decat de cel pregătit pentru a o primi şi care ar  putea s-o recepţioneze recepţioneze şi singur singur complet, după după un antrena ant renament ment adecvat; adec vat; a o descrie desc rie verbal verba l este es te un u n lucru luc ru inutil. Pentru cei nepregătiţi, cunoaşterea este inaccesibilă sau nocivă, iar acţiunea sfantului taoist trebuie îndreptată către aducerea celorlalţi în starea naturală de echilibru, de receptivitate şi comuniune cu Ultima Realitate prin educaţie non-verbală şi non-acţiune.

2.2.1. Caracteristicile Ultimei Realităţi  Nu trebuie trebuie să ne ne lăsăm influenţ influenţaţi aţi de denumiril denumirilee diferite diferite pe care diversele diversele religii şi concepţii filozofice de  pe planeta noastră le atribuie aceleiaşi Ultime Realităţi: Dumnezeu, Brahma, Allah, Absolutul, Mintea Cosmică, Dharmakaya, Tao. Este un lucru cunoscut că acelaşi obiect concret precum "apa", are denumiri denumiri diferite în diversele limbi de pe Pămant. In ştiinţa actuală această realitate suport ce conţine şi susţine toate lucrurile este denumită Camp Unificat sau Camp Fundamental Fundamental Informaţional Informaţional ori Nivel Ortoexistenţial. Ortoexistenţial. Din acest camp unificat, ştiinţa actuală, care se îndreaptă către ortoştiinţă (adică spre o ştiinţă verticală) afirmă că izvoresc toate fenomenele. Tradiţiile Trad iţiile mistice orientale spun că această realitate nu poate fi definită şi caracterizată şi de acee aceeaa este numită adesea fără formă, goală, vidă. In Chandogya Upanishad (4.10.4) se spune " Brahm  Brahman an este viaţa. Brahm  Brahman an este fericirea. Brahman este Vidul". In buddhism se exprimă aceeaşi ac eeaşi idee cand o numesc Ultima Realitate, Vacuitatea, Vacuitatea, Golul sau Vidul Vidul (Shunyata); buddhismul afirmă că Vidul Vidul este viu şi el dă naştere tuturor formelor din lumea fenomenală.

In taoism aceeaşi nesfarşită creativitate este atribuită lui Tao, care este numit gol, vale, vid. Chuang-Tseu spune că: "Tao al cerului este gol şi fără formă" (XIII,36). Lao-Tseu compară Tao cu o vale goală, cu golul unui vas totdeauna vid ce c e are potenţialul "de " de a conţine o infinitate de lucruri". Vid Vidul ul conţine conţine şi crează formele formele nemani nemanifestate festate,, el dă sens sens şi folos folos lucrurilor; lucrurilor; fără fără golul central c entral o roată, roat ă, un vas ori or i o casă sunt inutilizabile, fară rost.(Lao Tzu ,cap 11)

94

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

62

In filozofia chineză, ideea de camp nu este numai implicită în noţiunea noţiunea de Tao, Tao, ca fiind f iind gol şi fără f ără formă, sau care produce toate formele, dar este exprimată şi explicit în conceptul de ch'i (qi) şi ch'an. Cuvantul ch'i (in pinyin: qi; in jap. :ki; lit.: "gaz, eter") a fost utilizat in  China antică pentru a desemna respiraţia vitală ori energia care animă cosmosul. Neoconfucianismul a dezvoltat o noţiune de ch'i, surprinzător de apropiată de conceptul campuiui cuantic din fizica modernă. Ca şi campul cuantic, eterul (ch'i) este conceput ca o formă de materie subtilă şi imperceptibilă, ce este prezentă pretutindeni în spaţiu şi care se poate condensa sub forma forma unor obiecte materiale, solide. Chang-Tsai Chang-Tsai afirmă afi rmă că atunci "cand ch'i condensează, vizibilitatea sa devine aparentă. Cand se disipează, vizibilitatea sa nu mai este aparentă, iar formele dispar. In momentul condensării, poate cineva să afirme că aceasta este numai o existenţă temporară?

In momentul momentul disipării, poate cineva să se grăbească să afirme că nu mai există?". Condensarea(materializare Conden sarea(materializarea) a) şi disiparea (dematerializarea) (dematerializarea) ritmică ce aduc în manifestare toate formele care ulterior se dizolvă în Vid Vid a fost pusă în evidenţă în fizica cuantică în cazul Vidului Vidului fizic si se petrece petr ece si la nivel cosmic (pralaya;vedeti yuga). Diagramele Vidului evidenţiază că particule elementare iau naştere din Vid, Vid, pentru ca ulterior să dispară în acesta. Astăzi ştim că Vidul cosmic şi interatomic nu este doar recipientul care conţine materia Universului, ci el chiar particip participăă activ la crearea acesteia. Circuitul dintre materie şi energie în Univers este de fapt un aspect al circuitului mai larg dintre manifestat manifestat şi nemanifestat sau dintre nivelul existenţial şi cel ortoexistential. Găurile negre (Black Holes) şi găurile albe (White Holes) par a fi vartejuri macrocosmice similare celor din microcosmos de ieşire şi intrare a materiei din şi

95

 

TRAT RATAT PRAC RACTIC TIC DE RAJ RAJAA-YO YOG GA

63

în universu universull manifestat. manifestat. Intregu Intregull Univers Univers poate poate fi asemănat asemă nat cu un ocean (apa modelează cel mai bine caracteristicile Ultimei Realităti; ca şi Vidul ea conţine, pătrunde, nu are formă proprie şi susţine manifestările) în care, dacă în anumite locuri apar scăderi de temperatură, acestea sunt urmate de apariţia de gheată, de solidificări. Aceste conden condensări sări ale apei au formă, sunt solide şi sunt asemănătoare materializărilor Vidului, din care iau naştere toate lucrurile. Dar cum esenţa gheţii rămane tot apa, esenţa lucrurilor rămane tot Vidul, din care provin şi în care se întorc.

Vedeti imaginea m marita arita pe : http://www.flickr http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ .com/photos/pata_n_jali/

96

 

TRAT TRA TAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

64

Condensarea şi dispersarea disper sarea ritmică a particulelor elementare se face cu o frecve frecvenţă nţă sincronă insesizabilă într-un univers spaţio-temporal. Desincronizarea volunt voluntară ară (ortotehnologică ori biologică) conduce la accesul la lumi paralele, la apariţia unor puteri  paranormale cum sunt: trecerea prin obstacole, translocaţia, levitaţia. Suspen S uspendarea darea completă a ataşării ataşăr ii de nivelul existenţial cconduce onduce la eliberarea din toate toate nivelele de manifestare. Pralaya , in cosmologia hindusa , este o perioada de timp a ci ciclului clului de existenta a universului in care orice activitate inceteaza. Dupa calculele din Brahma Purana dureaza 4,32 miliarde de ani. Perioada de activitate(Kalpa)are aceeasi durata. Daca se iau 360 de Kalpas si un numar egal de Pralayas se obtine un "an al lui Brahma" Durata a 100 "Ani ai lui Brahma" formeaza "V "Viata iata lui Brahma", numita Mahamanvantara , ce dureaza in total 311,040 miliarde de ani. Aceasta este dupa Blavatsky,, perioada de activitate a universului, ur Blavatsky urmata mata de o perioada de inactivitate, Mahapralaya, de durata egala. Kalpa este un termen in lb. sanskrita ce inseamna "practicabil, ce poate fi facut, posibil", dar si "propriu, potrivit, in stare", de la radacina klp "a fi bine reglat, ordonat"; In filozofia Samkhya, Pralaya inseamna starea de "non-existenta, o stare a materiei realizata atunci cand cele trei tendinte sau principii ale materiei(gunas) se afla in perfect echilibru Epocile sau erele cosmice Yuga care cuprind mulţi ani tereştri (1. Krita-Y  Krita-Yuga uga sau SatyaYuga: 1.728.000 ani; 2. Treta-Yuga: 1.296.000 ani; 3. Dvapara-Y  Dvapara-Yuga: uga: 864.000 ani; 4.  Kali-Yuga: 432.000 ani) ani) sunt precedate de un "rasarit" (Sandhya) şi urmate de un " apus sau crepuscul" (Sandhyansha) de aceeaşi durată, egală cu o zecime din durata totală a unei Yuga. Suma totală a celor patru Yuga este 4.320.000 de ani umani, adică 12.000 de ani divini (pentru a transforma transforma anii divini în ani umani, trebuie multiplicaţi cu 360). Cei 12.000 de ani divini dau o "mare eră cosmică" (Maha-Yuga). Ciclul cosmic sau perioada cosmică, reprezentand o zi şi o noapte a lui  Brahma, adică o durată egală cu patru ere cosmice (Yuga), sau de 4.320.000 de ani tereştri, este denumită Kalpa. Cele patru faze (Yuga) constituie de fapt o mare Kalpa (Mahakalp (Mahakalpa); a); fiecare din ele se compune din 20 de mici Kalpa, care se descompun la randul lor în ere de fier, bronz, argint şi aur. In timpul fiecărei faze de creaţie a unei mici Kalpa durata de viaţă a oamenilorr creşte cu un an pe secol oamenilo secol,, pană atinge 84. 84.000 000 de ani. Paralel ccorpul orpul uman se se măreşte pană la talia de 2.600 de metri. In timpul perioadelor de resorbţie a micilor  Kalpa, care conţin co nţin faze succesive de ciumă, război şi foamete, v viaţa iaţa uma umană nă se scurtea scurtează ză  pană la 10 ani, iar corpul corpul uma uman n ajun ajunge ge pană la îînălţimea nălţimea d dee 30 de cent centimetri. imetri. Ciclul cosmic (Kalpa) se împarte în patru perioade: per perioada ioada de crea creaţie ţie a lumil lumilor or,, durata de menţinere a lumilor existente, perioada perioada de distrugere a lumilor şi durata de existenţă a haosului. In timpul timpul perioadei de creaţi creaţiee se formează diferitele u universuri niversuri cu fiinţele lor vii; în a doua perioadă apar Soarele şi Luna, diferenţierea sexelor, dezvoltarea vieţii sociale. In faza de distrugere focul, apa şi vantul distrug distrug totul, totul, cu excepţia celei de-a patra sfere Dhyama. Haosul reprezintă ştergerea totală. Doar eliberarea (Kaivalya), cand conştiinţa devine pură ca însuşi Atman, prin practicarea practicarea Raja Yoga ne eliberează din ciclul de renaşteri, ne detaşează definitiv de orice formă de materializare, care anterior era afectată de ciclurile de condensare şi disoluţie din univers.

97

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

65

La sfar sfarşi şitu tull un unui ui ci cicl clu u co cosm smic ic (Kalpa) lu lum mea manif anifes estă tări rilo lorr se di dizo zolv lvăă (Pralaya: "disoluţ "dis oluţie") ie"),, adi adică că îşi schimb schimbăă sta starea rea trecan trecand d din starea starea de man manife ifesta stare re în aceea aceea de nemanifestare sau de potenţialitate, din care un nou univers se va naşte. Hinduismul nu cunoaş cun oaşte te noţ noţiun iunea ea de cre creaţ aţie ie uni unică, că, ca aceea aceea di din n Vechiu echiull Testam estament ent;; apare în schi schimb mb o succ succes esiu iune ne de ma mani nife fest stăr ării şi ne nema mani nifes festă tări ri (c (car aree po poar artă tă în sine sine germ germenul enul unor noi manifestări). Observăm astfel că pe langă condensare şi disoluţie ritmică, cu frecvenţe marii (ses mar (sesiza izată tă la nivel nivel cuanti cuanticc în fiz fizica ica mod modernă ernă)) tradiţ tradiţiil iilee mi misti stice ce con consem semnea nează ză şi o fluctuaţie (condensare şi o dispersare) ciclică suprapusă ce are loc la frecvenţe foarte mici (l (laa peri perioa oade de de tim imp p ur uria iaşe şe). ). Ce Cele le pa patr tru u ere ere co cosm smic icee su sunt nt de desc scri rise se în  Manu şi  Mahabharata astfel: Krita este epoca de aur, epoca ideală, care nu a cunoscut ura, invidia, durerea, frica ori ameninţarea. Nu există decat un singur Dumnezeu, o singură Veda, o singură lege şi un sing singur ur cult. cult. Cast Castele ele aveau fiecare atribuţ atribuţiil iilee proprii proprii şi îşi îndepl îndeplinea ineau u datoriile dezinteresat. In cursul erei Treta au început sacrificiile; dreptatea a diminuat cu un sfert. Elementele şi speciile nucleare cu şase nivele electronice au devenit instabile şi s-au dezintegrat. Civilizaţia anterioară cu şase degete a dispărut, fiind înlocuită de fiinţe cu cinci degete. Ordinea şi lumina în Univers au sc scăzut. ăzut. Sacrific Sacrificiil iilee au soli solicit citat at un ans ansambl amblu u de rituri şi ceremonii. Oamenii acţionau cu intenţii, aşteptau recompense pentru riturile şi manifestările lor de cult; simţul datoriei s-a şters. In cursul Dvarapa, dreptatea s-a redus la  jumătate. Şi speciile nuclear nuclearee cu cinci nivele au devenit instabile şi au început să se dezintegreze. Durata de viaţă a fiinţelor vii a scăzut şi ea la jumătate. Existau deja cele  patru Veda dar care nu erau studiate decat de rari oameni. Riturile s-au răspand răspandit it  pretutindeni;  pretuti ndeni; puţini oameni mai au încă grija adevărulu adevărului. i. Dorinţ Dorinţele ele şi maladiile maladiile şişi-au au făcut apariţ apa riţia. ia. Ned Nedrep reptat tatea ea a cres crescut cut.. In cur cursul sul epo epocii cii Kal Kalii nu mai exist existăă dec decat at un sfe sfert rt di din n dreptat drep tatea ea ini iniţia ţială. lă. Aspiraţi Aspiraţiil ilee spi spirit ritual ualee au ador adormit mit,, vechil vechilee cunoşti cunoştinţe nţe s-au scufundat scufundat în uitare, uitar e, răul domin domină. ă. Bolile, epuizar epuizarea, ea, furia, foamea, frica, disperarea lovesc; oamenii îşi  pierd ţelul; eliberar eliberarea ea le pare străină. Această eră a început în 3102 înaintea lui Iisus şi durează pană în zilele noastre. După YDupă ukteshvar, mare indianpe al care timpurilor moderne, împărţire împărţirea în î n ere eilige re e Yuga nu Svami este exactă. exShri actă.Yukteshvar, metoda sa sfant de calcul, o expune în cartea sa (D (Die iea Heilig He Wissenschaft), durata fiecărei Yuga este sensibil mai scurtă. După părerea sa, erorile specialiştilor în sanskrită, care trăiesc în plină epocă Kali Yuga Yuga (adică într-o perioadă sumbră) se datorea datoreaza za incapac incapacităţii ităţii lor de a înţelege corect vech vechile ile tradiţii. Jnanavatar Swami Shri Yukteshwar Giri (1855-1936) a fost un sfant indian care aparţinea ordinului Shankara (după cum indică termenul Giri). El a avut drept maestru pe sfantul Lahiri Mahasaya şi a fost maestrul(guru) lui Y Yogananda ogananda Paramahamsa. El este autorul cărţii Kaivalya Darshanam (în traducere engleza: "The Holy Science",iar germană "Die " Die Heilige Wiessenschaft", 1894), lucrare care pune in paralel pasaje din Biblie si din Bhagavad Gita pt. a ilustra unitatea tuturor religiilor sau după cum afirmă Yogananda pentru a "pune în lumină armonia profundă existentă între dificila carte biblică a Revelaţiei şi filozofia Samkhya indiană".

98

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

66

2.3. Metode de cunoaştere şi de control ale Universului 2.3.1. Sinteza Orient-Occident Orient-Occident şi supravieţuirea supravieţuirea civilizaţiei terestre. Cunoaşterea exterioară are drept consecinţă acţiunea exterioară care ar putea fi numită şi tehnologică. Analizand evoluţia metodelor metodelor de control tehnologic putem identifi identifica ca o tranziţie de la controlul material, către cel energetic şi în final către cel informaţional. Simultan această tranziţie globală este o pătrundere în profunzimea nivelelor de manifestare, o extindere a controlului de la nivelele perceptibile senzorial (materiale, mecanice) către controlul chimic, chimi c, atom atomic, ic, elec electroni tronic, c, nucl nuclear ear şi în viit viitor or către controlu controlull sub-nucle su b-nuclear, ar, la nivelul  particulelor  particul elor ele elementare mentare şi a nivelulu niveluluii subcua subcuantic ntic al aacesto cestora. ra. S Soluţi oluţiile ile tehnologic tehnologicee şi nivel nivelul ul de evoluţie al unei civilizaţii galactice depind de nivelul de manifestare controlat, care cu cat este mai profund, este superior ierarhic, din punct de vedere informaţional, nivelurilor de manifestare manifest are macroscopice, perceptibile senzorial, care le sunt subordonate. Astfel pentru a produce lumină sau pentru transport o civilizaţie galactică poate utiliza soluţii mecanice, termice, chi chimice, mice, electrice, nucleare, cuantice or orii subcua subcuanti ntice. ce. T Toat oatee aceste soluţii soluţii tehnolog tehnologice ice exterioa exterioare re utilizeaz utilizeazăă controlul unui anumit n nivel ivel de ma manifesta nifestare re şi ne-am putea imagina civilizaţii galactice care rezolvă toate problemele doar pe cale electrică, sau termică, chimică sau nucleară. Există pe planeta noastră soluţii pentru iluminat, pentru transport ori metode de terapie de acest fel: electroterapii, termoterapii, chimioterapii, terapii nucleare. Fiecare problemă are o mulţime de soluţii aşa cum într-o reţea complexă se poate ajunge pe diferite căi în  punctul final. Civilizaţiile galactice ar putea utiliza controlul proceselor chimice, biochimice, electrice sau sa u nu nucl clea eare re pe pent ntru ru a ob obţi ţine ne ori orice ce efe efect ct ar do dori ri:: lu lumi mină nă,, mişca mişcare re,, sepa separar raree (extracţ (extracţie), ie),  prelucrare, asamblare, as amblare, conectar conectaree (sudură), ter terapie. apie. Clasifi Cla sificare careaa civi civiliz lizaţi aţiilo ilorr gala galacti ctice ce după dis disponi ponibilu bilull de ener energie gie este sim simulta ultan n şi o ierarhizare a controlului informaţional pe care acestea l-au atins; fiindcă nivelele de înaltă  potenţiali  poten ţialitate tate ener energetic geticăă sunt simu simultan ltan şi cele cu un înalt poten potenţial ţial informaţional informaţional (codul gene ge neti ticc al at atom omul ului ui este este apar aparen entt cu cupr prin inss în nu nucl cleu eull său său care care simultan are şi energia  pote  po tenţ nţial ialăă sto s toca cată tă ma maxi ximă) mă).. Civ Civili iliza zaţii ţiile le ev evol olua uate te au

99

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

67

abandonat de mult diferenţa dintre materie şi energie (sau dintre energia potenţială şi cea cinetică) care de fapt nu sunt decat două aspecte asp ecte ale aceleiaşi unice entităţi materie-energie ce poate sa fie comparată cu un disc, care la o rotaţie transversală poate prezenta, în funcţie de unghiul din care este privit, privit, o faţă circulara(aspect circulara(aspectul ul material) ori muchia fără dimensiune (aspectul energetic). Variaţi ariaţiaa masei cu viteza din relaţii relaţiile le mecanic mecanicii ii relati relativiste, viste, contractarea şi dil dilata atarea rea spaţiului, spaţiulu i, încetini încetinirea rea timp timpului ului nu repre reprezint zintăă deca decatt rota rotaţia ţia tran transvers sversală ală a planului discului entităţii unice materie-energie; rotaţia transversală poate fi obţinută de către o civilizaţie galactică cu mijloace externe orizontale: (mecanice: accelerare, accelerare, electrice, termice termice,, chimice, nucleare) ori interne (levitaţie, translocaţie, dematerializare). Calea exterioară tehnologică este o cale inerţială, fracturată, ce obţine rotaţia transversală (verticală) în mod indirect din rotaţia amplificată în plan (orizontală); se acţionează sau se controlează un anumit nivel de manifestare, care prin legăturile de cuplaj, le angrenează şi pe celelalte. Această cale tehnologică, exterioară, conduce la poluare, accidente, interacţiuni nedorite,  perturbaţi  pertu rbaţii, i, randam randament ent scăzut prin pierde pierderi ri mari (frecă (frecări, ri, prin interacţi interacţiune une energia este distribuită mediului care este deteriorat, perturbat, poluat); calea tehnologică este deci o cale neecologică, malefică, rod al ignoranţei noastre, a necunoaşterii căii prin care tot Universul este controlat, alimentat cu energie şi informaţie. Gandiţi-vă numai de cate  pericole este ameninţat un copil în mediul artificial pe care noi l-am construit: curent electric, conducte cu apă fierbinte şi rece care pot inunda un apartament, explozii de gaze, căderi căd eri sau lov loviri iri de difer diferit itee obi obiect ectee me metal talice ice din casă, casă, acci acciden dente te Ia tot pasul: pasul: chimic chimice, e, mecanice, termice, electrice, nucleare în faţa cărora programul natural de supravieţuire elaborat în cursul evoluţiei filogenetice este dezadaptat. Calea Cal ea int interioa erioară ră este una orto ortotehn tehnolog ologică, ică, nonnon-iner inerţial ţială, ă, cont continuă inuă,, care cont controleaz roleazăă holografic toate nivelele de manifestare. Această cale interioară, transversală, nu neglijează cuplajul material, energetic şi informaţional existent între toate nivelele de manifestare din fiinţele vii şi ţine cont de ierarhizarea informaţională a nivelelor de proiecţie, a nivelelor existenţiale. Toate lucrurile realizabile prin mijloace exterioare pot fi comandate de către fiinţa umană care a realizat reintegrarea reintegrarea verticală a nivelelor sale de manifestare, manifestare, care car e s-a înrădăcinat în Ultima Realitate; această Ultimă Realitate poate fi asimilată vidului fizic, campului unificat fundamental, fundamental, realităţii subcuantice, ce conţine şi susţine proiecţia manifestală (precum un nor este conţinut şi alimentat în dublu sens de vaporii de apă din atmosferă). Debutul căii ortotehnologice de control al manifestării la toate nivelele  beneficiază  benefi ciază de cu cunoaşt noaşterea erea ccăilor ăilor inte interioare rioare (biop (biopsihic sihice) e) de control control şi necesită necesită un unifica ificarea rea ssusus jos a nivel nivelelor elor de cuplaj cuplaj ener energetic getic şi inf informaţi ormaţional. onal. Fără materia materiale le unif unificate icate de d e la ni nivel vel microscopic la nivel macroscopi macroscopic(nanotehn c(nanotehnologii ologii extinse), supraconductibil supraconductibilitatea, itatea, suprafluiditatea, holografia şi transportul non-inerţial holografic sunt imposibile în viitor.

100

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 68 Accelerarea şi încetinirea holografică sunt cauza manevrabilităţii extraordinare a OZN-urilor,, a translocaţiei şi a realizării tehnologice a scutului defensiv OZN-urilor defensiv.. Fenomenele cuantice continue ondulatorii nu mai sunt limitate la nivel microscopic, ci se extind la nivel macro-scopic. Atingerea acestui stadiu de evoluţie a unei civilizaţii galactice  presupune ca pe planeta noastră no astră să fie real realizată izată sinteza între cun cunoaşterea oaşterea exter exterioară ioară orizontală, extensivă, caracteristică Occidentului cu cea interioară, verticală, intensivă transmisă de toate tradiţiile din Orient. Doar o astfel de fuziune poate echilibra evoluţia şi  poate salva o civilizaţie civilizaţ ie de la pericolul autoanih autoanihilării, ilării, poate respecta h homeostazia omeostazia informaţională a Universului. Accesul la puterile paranormale par anormale sau ortotehnologice cu metode exterioare este infinit mai periculos decat accesul la energia nucleară deoarece este  perturbat însăşi însăşi echilib echilibrul rul informaţi informaţional onal local al Universul Universului. ui. Control Controlul ul paranormal al Universului este ilustrat magistral în Biblie (Ieşirea sau Exodul); tentaţia de a utiliza în scop distructiv controlul ortotehnologic în cadrul unui război paranormal sau psihotronic pe  planetă trebuie să fie blocată de pe acum prin construirea unei civilizaţii care să se îndrepte către cunoaşterea şi realizarea de sine; către cucerirea interiorului şi nu a exteriorului care este es te o consecinţă secundară a primei acţiuni. „Inroşirea apei" în toate vasele egiptenilor arată controlul efectuat holografic dar şi zonal. Ieşirea broaştelor din lacuri, declanşarea bolilor şi uciderea primului născut al tuturor vietăţilor, cu excepţia celor protejate tot prin procedee ortotehnologice indică nu apelul Ia arme bacteriologice ci tot psihotronice (vezi Exodul). Tradi radiţi ţiaa al alch chim imis istă tă a tr tran anfo form rmări ăriii me meta tale lelo lorr în au aurr nu este este do doar ar o conse consemn mnare are a transm tra nsmuta utaţie ţieii la ene energ rgii ii joa joase, se, ci o răs răspan pandir diree a cun cunoaşt oaşteri eriii tez tezauri aurizat zatee de către către preoţii preoţii egipteni ce au fost obligaţi să se răspandească în Europa ca urmare a invaziei arabe; o diseminare a metodelor chimice şi psihice de control al codului nuclear. Explozia practicilor vrăji vră jito toreş reşti ti di din n Ev Evul ul Me Medi diu, u, ce a fos fostt com combăt bătut utăă cu duritate duritate de bise biserica rica cato catolică lică prin instituţia inchizitorială, deoarece îşi vedea ameni ameninţat nţat monop monopolul olul de control control psihotronic psihotronic asupra maselor, pare a fi datorată aceleiaşi diseminări a tradiţiilor egiptene. Aceste tradiţii, care apelau la mijloace externe (magice) sunt nocive practicanţilor şi semenilor. Doar calea interioară păstrată în religia creştină (ortodoxă: "orto": drept, "doxa": credinţă, opinie) şi în tradiţia mistică orientală (pe care o înglobăm sub numele generic de Yoga) asigură  protecţia individului individului şi a colect colectivităţii ivităţii,, nu prezint prezintăă o nocivit nocivitate ate ecologică. ecologică. Orice abatere sau greşeală de la această ace astă cale este sancţionată iar individul se autoelimi autoelimină nă cu perturbaţii minime pentru mediu. 2.3.2. ILUMINAREA ŞI ŞTIINŢA  Ne putem pune întrebarea ce are în comun ştiinţa şi cunoaşterea orizontală din Occident Occident cu cu cunoa noaşt ştere ereaa ve verti rtica cală lă din Ori Orien entt car caree con condu duce ce la Il Ilum umin inare are?? Ap Apare arent nt cun cunoaş oaşter terea ea orizontală ştiinţifică şi cea verticală aparţin de două tăramuri

101

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

69

despărţite pentru totdeauna. Cunoaş despărţite Cunoaşterea terea orizont orizontală ală ştiinţ ştiinţifică ifică aparţi aparţine ne lumii exte externe rne a fenomen feno menelo elorr (fiz (fizice ice,, chim chimice ice,, etc etc.) .) iar Ilumina Iluminarea rea aparţin aparţinee lum lumii ii trăirilo trăirilorr interioare. interioare. La o examinare exami nare mai atent atentăă observăm că ştii ştiinţa nţa (din care să exempl exemplificăm ificăm fizica) şi Ilumi Iluminarea narea nu sunt atat de despărţite cum ar putea părea la prima vedere. Realitatea fundamentală, nediferenţiată este aceeaşi realitate din care facem şi am făcut întotdeauna parte. Diferenţa constă în aceea că noi nu o privim în acelaşi mod ca o fiinţă iluminată. Deşi realitatea realitatea nediferen nediferenţiat ţiatăă este inexpre inexpresibi sibilă, lă, noi putem vorbi în jurul jurul ei, utilizand dive divers rsee si sim mbo bolu luri ri.. Li Limb mbaj ajel elee na natu tura rale le şi arti artifi fici cial ale, e, cuvi cuvint ntel ele, e, doar doar mode modelea lează ză şi reprezintă realitatea fără a fi identice cu realitatea pe care acestea o modelează; ele sunt numai simboluri. simboluri. Conform filozo filozofiei fiei iluminări iluminării, i, orice lucr lucru u este un simbol, simbol, iar realitat realitatea ea simbolurilor este o realitate iluzor iluzorie. ie. Lumea fizică, aşa cum apare omului ne neilumi iluminat nat care o abordează pe calea cunoaşterii exterioare, raţionale şi secvenţiale, constă din multe părţi separate. Dar aceste părţi nu sunt cu adevărat sepa separate. rate. Conf Conform orm misticilo misticilorr din într întreaga eaga lume, fiecare moment de iluminare (graţie, intuiţie, pătrundere, samadhi, satori) revelează că totul, toate părţile aparent separate ale Universului sunt doar nişte manifestări ale aceluiaşi întreg. Rezultatul cunoaşterii ştiinţifice actuale este asemănător celui al cunoaşterii verticale, care este încununată de Iluminare: există numai o unică realitate şi acesta este întreagă şi unificată întreagă unificată.. Posi Posibili bilitate tateaa ca părţile părţile separa separate te ale reali realităţi tăţiii să fie legat legate, e, întrîntr-un un mod ignorat de experienţa noastră obişnuită şi de legile fizicii, şi-a găsit drum în fizică sub numele de "teoria lui Bell". Ca şi în cazul cunoaşterii vertical verticalee se constată că înţelegerea fizici fiziciii cuantice, care nu se află in sfera percep perceptibi tibilă, lă, direc directt senzori senzorială, ală, solicită o modificare modificare a conc concepţ epţiil iilor or obişnui obişnuite; te; de pildă trebuie înţeles faptul că o entitate poate fi simultan o undă şi o particulă. In prezent, fizic fiz icaa şi cunoa cunoaşte şterea rea ştiinţi ştiinţific ficăă sol solici icită tă o şi mai completă modificare a proceselor de gandire, care depăşeşte orice ne-am fi ima imagin ginat at vreo vreodat dată. ă. Astf Astfel el fenom fenomene enele le cuan cuantic ticee par domeniul domen iul de manif manifestare estare a unor comportament comportamentee stranii stranii.. Particulele Particulele elementare par că iau decizii deci zii şi cuno cunosc sc ceea ce se înta întampl mplăă în altă parte. E.H. W Walke alkerr presupune presupune că fotonii fotonii ar  putea fi conştienţi pentr pentru u a răspun răspunde de la într întrebarea ebarea:: cum ştie un foton că a doua fantă din experimentul lui Young nu era deschisă? O altă explicaţie care să excludă "cunoaşterea antici ant icipat pată" ă" ar put putea ea fi sin sincro cronic nicit itate ateaa sau pri princi ncipiu piull acauza acauzall a lui Jung. Jung. Fenome Fenomenel nelee "psihice" şi telepatia, dispreţuite de majoritatea fizicienilor încă din vremea lui Newton, furnizează o explicaţie pentru fenomenele de interacţiune instantanee dintre perechile de  particule  parti cule genera generate te simu simultan ltan (infl (influenţa uenţarea rea traie traiectori ctoriei ei unei dintr dintree particule produce instantaneu modificarea modificarea traiectoriei celeilalte, aflată la mare distanţă). Nu numai plantele şi animalele comunică între ele, ci întreg Universul pînă la nivelul particulelo particulelorr elementare. elementare. Obse Ob serv rvăm ăm acu acum m că fe feno nom men enel elee cu cuan anti tice ce ar putea fi intim conect conectate ate cu lucruri lucruri care anterior erau numite şi refuzate ca "oculte", dar care astăzi capătă consideraţia cuvenită  printre fizicieni.

102

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

70

Cunoaşterea verticală ce duce la Iluminare este o stare de fiinţare, o experimentare interioară a stărilor de conştiinţă, o investigaţie îndreptată către "faţa lucrurilor", iar nu cătree "dosul cătr "dosul lucruri lucrurilor" lor",, cătr cătree exte exterior rior (vezi "Gn "Gnoza oza de la Pri Prince nceton ton"). "). Ca ori orice ce stare stare a conştiinţei conşti inţei,, Ilumin Iluminarea area şi fazele ce o preced sunt indes indescrip criptibi tibile le verbal, adică printrprintr-un un limbaj proiectat pentru comunicare socială, exterioară. Este o greşeală obişnuită să luăm descrier desc rierea ea unei stări stări de conş conştii tiinţă nţă dre drept pt stare stareaa în însăşi săşi.. Incerc Incercaţi aţi să des descri crieţ eţii fer ferici icirea rea,, tristeţea sau rasul. Este cu neputinţă ca această descriere să fie înţeleasă de cineva care nu le-aa tră letrăit. it. Putem vorb vorbii în jurul fericiri fericirii, i, putem descrie acţiunil acţiunilee şi consec consecinţe inţele le care în mod obişnuit însoţesc starea de fericire, dar nu putem descrie fericirea însăşi. Fericirea şi descrierea fericirii sunt două lucruri diferite aşa cum sunt culoarea cerului senin şi cuvantul "albastru". Fericirea Ferici rea este o stare a fiinţ fiinţării; ării; ea exist existăă în tăramul tăramul experi experienţei enţei directe. Perce Percepţ pţia ia emoţiil emoţ iilor or şi a senz senzaţii aţiilor lor int intime, ime, indescri indescriptib ptibile ile în ele însele, însele, constitu constituie ie starea de ferici fericire. re. Cuvantul "fericire" este un simbol, o etichetă pe care o ataşăm acestei stări indescriptibile. Ca şi fericirea, Iluminarea şi calea de a ajunge la ea (cunoaşterea verticală sau cunoaşterea de sine) aparţine experienţei interioare, în timp ce termenul ce o desemnează aparţine tăra tă ramu mulu luii co conc ncep epte telo lorr, ab abst stra racţ cţii iilo lorr, sim simbol boluri urilor lor.. Descop Descoperi erirea rea fap faptu tulu luii că lumea lumea simboluril simbolu rilor or şi a expe experien rienţei ţei nu urm urmea ează ză ace acele leaşi aşi reg reguli uli a int intrat rat în ştii ştiinţa nţa fi fizic zicii ii sub denumi den umirea rea imp impres resion ionant antăă de "lo "logic gicăă cua cuant ntic ică". ă". Teo eorem remaa lu luii "Bell "Bell şi lo logi gica ca cu cuant antic icăă reprezintă o parte din ceea ce este cu adevărat nou în ştiinţa orizontală şi care o apropie de cea verticală. Logica cuantică ne cheamă înapoi din tăramul conceptelor conceptelor,, abstracţiilor abstracţiilor,, simbolu simboluril rilor or adică din tăramul limbajului în cel al experienţei. Practicarea tăcerii, abandonarea limbajului verbal ver bal es este te o trăsă trăsătu tură ră com comună ună a tutur tuturor or căil căilor or ex exper perim imenta entale le ce vize vizează ază ilu ilumin minarea area.. Experimentarea directă în exterior, pentru ştiinţa modernă, sau în interior pentru misticii orientali este sursa cunoaşterii orizontale şi verticale, este caracterul lor comun. Teorema lu luii Be Bell ll ne sp spune une că nu exi exist stăă un astfel de lucr lucru u cum este "par "partea tea separat separată", ă", căci toat toatee  părţile Universului sunt conectate într-un mod intim şi imediat, exact cum anterior afirmaseră iluminaţii în V Veda, eda, Up Upanishade, anishade, Y Yoga oga Sutra Sutrass ori Tao Te Te King. David Bohm(autorul cartii : "Intregul si ordinea implicita" 'Wholeness and The Implicate Order'), profesor de fizică la Birkbeck College University of London (în: "Lecture given", april 6,1977, University of California, Berkeley) consideră că fizica trebuie întoarsă pe dos: "în loc să pornim cu părţile şi să arătăm cum luc lucrea rează ză (ordi (ordinea nea carteziană), trebuie să pornim cu întregul". Teoria lui Bohm este compatibilă cu teorema lui Bell şi afirmă că nivelul fundamental fundamental este un întreg fără discontinuităţi (nefracturat) care în cuvintele cuvintele sale sale devine ""ceea ceea ce est este". e". "Ceea ce es este", te", "ceea ce fiin fiinţează", ţează", este o celebră cele bră formulă for mulă din Veda eda:: "Tat Tvam As Asi", i", care apare şi în B Biblie iblie (Ex (Exodul odul 3.4; Ioan 8.58). O cunoaştere exterioară adecvată realităţii fundamentale, deşi pare o himeră, reprezintă o apropiere de cunoaşterea verticală. Bohm afirmă că "descrierea este

103

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

71

total incompatibilă cu ceea ce vrem să spunem. Incompatibilitatea provine şi din faptul că gandirea noastră este bazată pe modul antic de gandire al grecilor. Conform acestui mod de gandire, numai numai fiinţarea fiinţarea există. De aceea non-fiin non-fiinţarea, ţarea, non-existe non-existenţa, nţa, nu există. Acest mod de gandire ne face practici în relaţiile cu lumea fenomenală, dar nu reflectă ceea ce se întamplă. De fapt, non-existenţa există şi ea. Atat existenţa cat şi non-existenţa sunt "ceea "ce ea ce este este". ". Nu exis există tă nimi nimicc ca care re să nu fi fiee "cee "ceeaa ce este este". ". Lucrur Lucruril ilee apar apar pe pent ntru ru minţilee noas minţil noastre tre ca şi cum ar fi sepa separat rate, e, de deoa oare rece ce am fo fost st ed educ ucaţ aţii să perc percep epem em doar doar ordinea explicită, desfăşurarea exterioară, în plan senzorial (punct de vedere cartezian). Fizica lui Bohm, care după cum afirmă acesta, este un "nou instrument de gandire", adică adi că o mod modifi ificar caree rad radica icală lă a con conşti ştiinţ inţei ei observa observator torulu ului, i, care trebui trebuiee reorienta reorientată tă cătr cătree  percepţia întregului nefracturat din care toate lucr lucrurile urile îşi iau for forma. ma. O astfel de percepţie a Adevăratei Realităţi nu cauzează inabilitatea de a vedea şi înţelege ordinea explicită. Din acest moment, se observă că percepţia realităţii depinde de perspectiva observatorului, de sistemul sistem ul de referinţă referinţă reali realizat zat exper experimen imental. tal. Cunoaşt Cunoaşterea erea exte exterioar rioarăă va conţine conţine un element element de relativitate similar celui din teoriile lui Einstein, atat timp cat observatorul nu a atins prin cunoaştere verticală sistemul de referinţă absolut, Sinele Individual (Atman) despre care textele vedice afirmă că este identic cu Sinele Universal (Brahman). Situaţia că actualul punct de vedere este limitat la percepţia ordinii explicite, la "dosul lucru lucruri rilo lor", r", este este dat datora orată tă per perspe spect ctiv ivei ei ofe oferit rităă de or orien ienta tarea rea către către ex exte teri rior or.. Din Din  perspectiva  persp ectiva "feţei lucrur lucrurilor" ilor",, a ordini ordiniii implicite implicite,, ce se realiz realizează ează prin cunoaşterea de sine,, elemente sine elementele le apa aparent rent separat separatee din ordine ordineaa expl explici icită tă sunt intim conectate. Este ca şi cum am ţese un covor; faţa este aceea în care noi lucrăm şi vedem firele unde se duc, iar celorl cel orlalţ alţii le prezent prezentăm ăm dos dosul ul cov covoru orului lui,, und undee elm elment entel elee dec decora orativ tivee par separa separate. te. Chi Chiar ar cuvintele "elemente" şi "in "intim tim conectate" implică o separaţie carteziană, care nu există în realitate. La nivelu nivelull fund fundame amenta ntall al "ce "ceea ea ce exi există" stă",, "eleme "elemente ntele le separat separate" e" ,care ,care sun suntt in inti tim m conect con ectate ate în ord ordine ineaa imp impli licit cită, ă, sun suntt chi chiar ar ord ordine ineaa implic implicit ită. ă. Exi Există stă un mar maree numă numărr de  psihologii orientale distilate de-a lungul mileniilor de practică şi introspecţie, al căror singur scop a fost dezvoltarea proceselor mentale adecvate "realităţii nefracturate". Aceste  psihologii, pe care unii le denumesc filozofii ori religii orientale şi pe care noi le considerăm căi pentru cunoaşterea de sine, sunt compatibile într-un mod fundamental cu fizica şi filozofia lui Bohm, sunt obligatoriu necesare unei străpungeri, de care ştiinţa orizontală se apropie apr opie azi tot mai mult. mult. Toa oate te că căil ilee mi mist stic icee or orie ient ntal alee su sunt nt ba baza zate te pe expe experi rime ment ntar area ea re real alit ităţ ăţii ii pure pure şi nediferenţiate care "este ceea ce este". Funcţia religiilor ori psihologiilor orientale este de a permite minţii să se elibereze din prizonieratul simbolurilor, limbajelor, diferitelor tipa ti pare re de func funcţi ţiona onare re men menta tală; lă; să se det detaşe aşeze ze de lum lumea ea senzor sen zorială, ială, fenomena fen omena lă şi să vadă "faţa lucrurilor". Dincolo de marginile

104

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

72

simbolurilor,, stă "ceea ce este", pura conştiin simbolurilor conştiinţă, ţă, experienţa concretă (imediată, nemediată senzorial senzor ial ori raţio raţional) nal) a reali realităţi tăţii. i. Real Realitat itatea ea este ceea ce considerăm considerăm că este este ade adevăr vărat at ("res": "lucruri" şi "revi": "a gandi"). Ceea ce considerăm adevărat este ceea ce credem. Ce credem este bazat pe percepţii. Ce percepem este în func funcţie ţie de ceea ce căut căutăm. ăm. Ce căutăm căutăm depinde de ce gandi gandim. m. Ce gandim depinde de ce percepem. Ce percepem determină ce credem. Ce credem determină ceea ce considerăm că este adevărat. Ce considerăm ca adevărat, este realitatea noastră. Punct Pun ctul ul centr central al de foc focal aliz izare are al ace acest stui ui proce process in info forma rmaţi ţion onal al este este „ce „ce ga gandi ndim" m" ia iarr deschiderea deschi derea minţii, detaşarea de exter exterior ior este ades adesea ea prima treaptă treaptă în procesul Iluminării. Iluminării. Iisus, Buddha, Krishna, Lao-Tseu sau Patanjali în Yoga Sutras propun căi de atingere a aceluiaşi ţel. Ştiinţa Ştii nţa secolul secolului ui XX este poves povestea tea unei călă călători toriii de la inchidere inchidereaa mentală mentală (cand puţin puţinee  probleme mai păreau nerezolvate la începutul secolului) la actuala căutare a deschiderii mentale; menta le; aceasta este o fuziune sau integ integrare rare a celor două căi de cunoaşte cunoaştere re (orizo (orizonta ntală lă şi verticală) la care suntem obligaţi sa participam, dacă dorim să supravietuim. Conform ultimului punct de vedere a lui Einstein, pe care nu 1-a demonstrat matematic, nu materia distorsionează distorsionează ori cauzează o curbură a continuului spaţio-temporal, ci o bucată de materie este ea însăşi o curbură a continuului spatio-temporal! Cu alte cuvinte, nu există, după ultim ultimaa viziune a lui Einstein, lucruri cum sunt: campurile gravit gravitaţion aţionale ale şi masele mas ele;; ele sunt numai numai creaţii creaţii menta mentale. le. Nu există astfel de lucruri în lumea reală. Nu există gravitaţie; gravitaţia este echivalentul acceleraţiei, care este mişcarea. Nu există un astfel de lucru ca materia - materia este o curbură a continuului spaţio-temporal. Nu existăă nici un lucru cum este energia; energi exist energiaa este un aspect al masei în raport cu care s-a stabilit o relaţie de echivalenţă. Ceea ce considerăm că este o planetă, cu propriul camp gravitaţional, care se mişcă în jurul Soarelui, pe o orbită eliptică creată de forţa de atracţie a acestuia, acestuia, este de fapt o pronun pronunţată ţată curbură a conti continuulu nuuluii sp spaţ aţiu iulu luii şi ti timp mpul ului ui ce-ş ce-şii găse gă seşt ştee dr drum umul ul de mi mini nim m prin prin co cont ntin inuu uull sp spaţ aţio io-t -tem empo pora rall di din n veci vecină năta tate teaa care care ar aree o  pronunţată  pronun ţată curbură curbură a spaţ spaţiului iului şşii timp timpului ului in intr-o tr-o m matrice atrice ho hologra lografica fica ing inghetat hetata. a. Nu este ni nimic mic decat un continuu spaţio-temporal spaţio-temporal şi mişcare şi ele sunt în cele din urmă acelaşi lucru. Aceast Ace astaa rep reprez rezint intăă o pre prezen zentar taree în te terme rmeni ni occ occide identa ntali li a asp aspect ectel elor or fundame fundamental ntalee ale filozofiilor buddhiste şi taoiste. Cunoaşt Cun oaşterea erea de adan adancim cime, e, vertical verticalăă est estee adre adresat satăă ordi ordinii nii implic implicite ite,, realit realităţi ăţiii "care es este te", ", feţe feţeii lu lucr cruri urilo lorr. Cu Cunoa noaşt şter erea ea de su supr prafa afaţă ţă est estee ad adres resat atăă or ordi dini niii expl explic icit ite, e, desfăşurate, lumii fenomenale orizontale; nivelului existenţial ori "dosului urzelii", unde lucrurile lucruri le apar ca separate. separate. Cele două cunoaşt cunoaşteri eri pot fi consi consider derat atee şi ca aspe aspect ctee Y Yin in şi Yang ale unei cun cunoaşt oaşteri eri comple complete. te. Deplas Deplasarea area pe spirală a evoluţi evoluţiei ei cunoaşteri cunoaşteriii solicită solicită  participarea ambelor componente, care se regăsesc unificate în cunoaşterea verticală interi int erioar oară. ă. Lip Lipsa sa cunoaş cunoaşter terii ii ext exteri erioar oaree şi a pro progra grame melo lorr de proce procesar saree inform informaţ aţio iona nală lă adap ad apta tate te aces acesto torr in info form rmaţ aţii ii af afec ecte teaz azăă co comu muni nica cabi bili lita tate teaa şi tr tran ansfe sferu rull te tehn hnol olog ogic ic al adevărurilor obţinute prin cunoaştere

105

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

73

vertic vert ical ală. ă. După După cu cum m se af afir irmă mă şi în "C "Cel elee Ci Cinc ncii Cărţ Cărţii al în înţe ţele lepc pciu iuni nii" i" (Pancha Tantra), cunoaşter cunoaşterea ea orizontală (învăţăt (învăţătura) ura) fără cea verticală (mintea (mintea)) este nocivă şi duce la autodistrugere. Abolirea sau reducerea progresivă a cunoaşterii exterioare în perioada perioada antre antrenament namentului ului pent pentru ru obţi obţinerea nerea înrădăci înrădăcinării nării în Ultima Ultima Realitate Realitate este necesară din mai multe motive: 1.Pentru reducerea perturbaţiilor ce pot deteriora caracteristicile stării de fiinţare în contact cu Ultima Realitate. 2.Pentru că se urmăreşte suprimarea funcţionării mentale; moara trebuie golită, ca să nu mai macine, iar mintea oprită. 3.Cunoaşterea exterioară devine o acumulare de erori care trebuie ulterior  şterse. 4.Pentru eliberarea din captivitatea în care ne ţin conceptele eronate; ignoranţa este considerată sursa tuturor suferinţelor, handicapul sau obstacolul principal (kleshas). 5.Cunoaşterea

exterioară corectă este o consecinţă a stabilirii rezonanţei cu relitatea informaţională fundamentală, un efect al cunoaşterii verticale, iar  nu invers; în consecinţă, trebuie să acţionăm pentru a ne detaşa de ea. Dualitat Dual itatea ea Yin - Yang dispa dispare re în real realitat itatea ea fiinţări fiinţării, i, în contactul contactul prin int introdesrodeschidere cu nivelul ortoexistenţial.

2.4. Comparaţie şi prognoză asupra evoluţiei tehnologice tehnologic e şi a evoluţiei universului; ortotehnologiile şi accesul la puterile supranaturale In cadrul evoluţiei tehnologice remarcăm parcurgerea succesivă a trei faze.

1. Faza independentei materiale a tehnologiei

Iniţial, omul a apucat din mediul ambiant un obiect material (piatră, lemn), pe care 1-a 1- a folosit ca unealtă, ca prelungire prelung ire mecanică a corpului său, ca c a mijloc (de producţi producţie) e) între el şi natură. Aceasta este prima etapă a evoluţiei tehnologice, în care omul a creat tehnologia mecanică; această tehnologie a preluat funcţiile mecanice şi materiale ale omului; diferitele tipuri de unelte au prelungit organele efectoare ale omului, au amplificat forţele acestuia (parghiile) sau au realizat o mai bună adaptare între organul efector şi obiectul material ce trebuia modelat într-o anumită direcţie (cuplare, tăiere, deplasare, fixare). Din acest unghi de vedere, uneltele sunt nişte chei, care prelungesc mana spre a o adapta situaţiei concrete întalnită în mediu, în vederea modificării acestuia în sensul dorit pentru a asigura supravieţuirea omului. Astfel au apărut armele, uneltele uneltele agricole, uneltele pentru confecţi confecţionarea onarea de unelte, de adăpostu adăposturi, ri, de îmbrăcăminte. Aceasta este etapa realizării independenţei materiale şi mecanice a uneltelor.

3. Faza indepen independente denteii energetice energetice a tehnol teh nologi ogiei ei  In etapa următoare, ur mătoare, tehnol tehnologia ogia a început să fie eliberată de dependenţa faţă de sursele de ene energi rgiee externe externe biologice biologice (forţa umană ori a anim animalel alelor or de tracţi tracţiune une)) şi faţă de sursele de enrgie atmosferice aleatoare (forţa vantului, apelor).

106

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRAC TIC DE RAJA-YOG RAJA -YOGA A

74

Omenirea a parcurs etapa în care au apărut sistemele de conversie energetică de tipul Omenirea motorului termic (maşina cu abur), care prin transformarea succesivă a energiei chimice în energie termică, prin ardere şi apoi a poi prin transformare în energie en ergie mecanică, aceste sisteme au devenit sursa ce furnizează energia ce activează (animă) uneltele. Astfel omul a eliberat creaţia sa tehnologică (exterioară) de dependenţa de energie (forţa) de activare exterioară, obţinandu-se independenţa energetică a uneltelor (a tehnologiei). Această etapă este e ste cun cunoscută oscută în istor istoria ia ştiinţe ştiinţeii drept prima rev revoluţi oluţiee indust industrială. rială. P Privind rivind retrospectiv retrospec tiv asupra aceste acesteii ramuri observăm că frica oamenilor de a-şi pierde locurile de muncă nu a fost justificată, iar datorită consecinţelor pozitive, prin creşterea productivităţii şi elibera eliberarea rea om omului ului d din in fun funcţia cţia de animal de povară, a contri contribuit buit la progresul rapid al ştiinţei şi ş i tehnolog tehnologiei iei care a urmat. Astfel primu primull motor termic a fost urmat de alte sistem sistemee de conversie, cum ar fi motorul electric, nuclear, care au adus o independenţă energetică tot mai mare în timp.

3.Faza informationala a tehnologiei Etapa pe care o parcurgem în prezent este aceea în care omul transferă tehnologiei  propriile sale funcţii mentale, logice, informaţio informaţionale. nale. In această etapă se tinde către independenţa informaţională a tehnologiei; în care uneltele au sursă proprie de energie şi sunt controlate de un calculator calculator,, adică de un procesor info informaţ rmaţional ional.. O astfel astfel de unea unealtă, ltă, care poate fi un aparat aparat de suda sudat, t, un vapor, un aut automob omobil, il, un avion, avion, o uzină uzină comandată comandată  printr  printr-un -un cal calculator culator se de parcurge proce proces, s, poat poate denum denumită ită în se sens ns generalenergetică, un robot. prin programarea In acest moment încăe ofi etapă spre independenţa sistemului efector pentru autorealimentare. In viitor se întrevede totala independenţă energetică şi informaţională, în situaţia racordării la energiile matriciale staţionare nonduale (nu sunt externe ssau au interne) ce întreţin şi susţin întrega întrega plasă h hologra olografica fica a universului tranzitoriu, manifestat.

Miniaturizare si nanotehnologiile si disparitia distantei dintre viu si neviu

Tendinţa evoluţiei tehnologice actuale este şi către miniaturizarea circuitelor de procesare a informaţiilor (circuite electronice, circuite fotonice) de la nivelul iniţial al unor componente macroscopice, către componente integrate pe scară largă; în prezent se întrevede utilizarea ingineriei moleculare pentru construirea de circuite în care rolul componente compo nentelor lor electronice macroscopice pasive si active (tranzistori, diode, rezistente, condensatori) va fi jucat de atomi ori de diferite combinaţii de atomi. Prin intervenţia ingineriei moleculare şi prin realizarea unor circuite moleculare se va ajunge la micşorarea, inadmisibilă pentru con concepţiile cepţiile n noastre oastre d dee acum a distanţe distanţeii dint dintre re tehn tehnologi ologiaa rece (anorganică) şi viaţă. Distanţa se va micşora într-atat încat un tehnolog de azi nu ar putea înţelege "tehnologia caldă" de maine(nave care se regenereaza). r egenereaza). In acelaşi timp, prin realizarea unei continuităţi de structurare a materiei, de la nivel microscopic (cuantic) pană la nivel macroscopic vor apare proprietăţi noi, căci sistemul s istemul va fi stabilizat şi alimentat energetic de însuşi nivelul staţionar, care susţine întrega plasă holografica a existenţei dinamice, tranzitorii a materiei şi energiei (existenţa spaţio-temporală).

107

 

TRATAT TRAT AT PRACTIC PRAC TIC DE RAJA-YO RAJ A-YOGA GA

75

Impo Im port rtan antt es este te să re rema marc rcăm ăm că micşorarea pană la dispariţie a distanţei dintre tehnologie şi viaţă indică şi faptul că orice creaţie umană, chiar exterioară, nu este decat o  proiecţie  proie cţie a propr propriului iului eeii cre creator, ator, care există şi est estee deci viu. Evoluţia tehnologică apare în perspectiva  perspectiva tim timpului pului ca un ciclu, ciclu, ca o revenire revenire în în final către c ătre feed- back istoric isto ric , ca o developare a programului cel ce a creat-o,  într-un uriaş feed-back programului fundamental al Universului. De fapt, orice creaţie este "după chipul şi asemănarea ase mănarea Creatorului", iar acest lucru devine perfect vizibil din perspectiva şi detaşarea oferită de  punctul actual actual al evolu evoluţiei ţiei tehno tehnologice logice (al eevoluţiei voluţiei p pee calea occidentală de cunoaştere cunoaştere,, control şi modelare a lumii exterioare); acest aspect poate fi descifrat în fiecare creaţie, în fiecare descoperire descoperire,, în fiecare pas făc făcut ut anterior anterior.. Orice creaţi creaţie, e, descoperi descoperire, re, poate fi privi privită tă ca fiind o proiecţie proiecţie inc inconştien onştientă tă a propriilor noastre structuri str ucturi (inf (informaţii), ormaţii), iar aceasta

indică de fapt o cale indirectă de descoperire de sine, care este simultan o revelare, revelare, o developare a tezaurului informaţional al Universului, a legilor Universului (care există şi funcţionează şi în noi).

Accelerarea evoluţiei tehnologice necesită înlocuirea pr proiecţiei oiecţiei aleatoare, inconştien inconştiente, te, ce se realizează în cursul creaţiei orizontale, cu o proiecţie conştientă care nu poate avea loc fără o prelabilă cunoaştere de sine a propriei noastre structuri. In Biblie se spune că "Dumnezeu a creat omul după chipul şi asemănarea Lui", iar acest lucru indică implicarea extinsă a aceluiaşi proces de proiecţie la nive nivelul lul tut tuturo urorr creaţ creaţii iilo lorr tranzi tranzitor torii ii,, a tu tutu turor ror manifestărilor cadrul acestui proces unitare codu co dull gene geneti ticc individuale. staţ staţio iona narr al In Uni Univer versul sului; ui; cre creaţi aţiii ce sunt pot proiectate fi natura naturale leinformaţiile sau mijl mijloci ocite te de din om (artificiale). Evoluţia Universului Universului de la formele nestructurate, subcuant subcuantice ice primordiale pană la atom a fost un proces uriaş ca cel al transformării coacervatelor (organisme nonocelulare) în om. In cursul cur sul ac acestui estui proces de evo evoluţie luţie ss-a -a de developat, velopat, s-a revelat şi ss-aa pro proiect iectat at o parte din  banca de informaţii informaţii staţionare staţionare din codul genetic al Universului. Exprimarea ori orizontală, zontală, realizată la nivelul uriaşei diversităţi a individualităţilor materiale (atomi, corpuri) a fost continuată vertical prin apariţia viului, care a unificat, a realizat puntea sau continuitatea dintre microscopic(lumea subcuantica) cu macroscopicul (funcţional şi implicit material, energetic, informaţional). Completa unificare dintre microcosmos şi macrocosmos, macroco smos, la nivel  biologic ori tehnologic, conduce la la extinderea proprietăţilor cuantic cuanticee la nivelul ni velul macroscopic cu efecte pe care astăzi le interpretăm drept magice o ori ri ca tehnolo tehnologii gii de de neînţeles pentru noi acum, aparţinand unor supercivilizaţii galactice. Deci depăşirea stadiului empiric al proiecţiei inconştiente din creaţia şi cercetarea ştiinţifică actuală solicită orientarea orientarea către inte interior rior a cunoaşterii, controlului şi modelării modelăr ii (calea antică, verticală, orientală). Un argument în plus pentru pentru cunoaşterea şi controlul interiorului interiorului este si dezechilibru dezechilibrull aactual ctual între în tre evo evolu luţi ţiaa ext exteri erioar oarăă în exces, exces, care care a con condus dus la deţ deţin inere ereaa uno unorr ur uria iaşe şe po pote tenţ nţia iale le distructive şi evoluţia interioară subdezvoltată. Fără cunoaşterea şi coloniz colonizarea area tăramului interior, care să ne conducă la autocontrol şi înţelepciune,

108

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRAC TIC DE RAJA-YOG RAJA -YOGA A

76

civilizata prezentă poate în orice moment să ajungă la dezastru, la autoanihilare înainte de a cunoaşte cu adevărat Realitatea. Toa oate te ramu ramuri rile le , tr trep epte tele le ev evol oluţ uţie ieii te tehn hnol olog ogic icee au dr drep eptt nu numi mito torr comu comun n evol evoluţ uţia ia informaţiei stocată pe suportul material ori energetic; adică evoluţia tehnologică este ca şi cea naturală o evoluţie informaţională. informaţională. Amplasar Amplasarea ea ştiinţei în cadrul for forţelor ţelor de producţie indică, de d e fap fapt, t, recu recunoaşterea noaşterea rolului predominant al info informaţ rmaţiei iei în aasigu sigurarea rarea p progre rogresulu suluii ori supravieţuirii civilizaţiei prezente. Rolul motor al ştiinţei în caştigarea războiului modern in compet competiţi iţiaa eco economi nomica ca mo mondia ndială, lă, nu mai are nevoi nevoiee să mai fie f ie dovedi d ovedit. t.  Neglijarea cercetării fundamentale generatoare de noi informaţii a constituit o eroare în sistemele siste mele (comu (comuniste niste tot totalit alitare) are) preoc preocupate upate de aplicarea aplicarea rapidă, rapidă, de ob obţi ţine nerea rea fr fruc uctu tulu lui, i, rezultatului in contextul ignorării drumului (efortului informaţional de revelare) ce conduce la acest scop. Deci toate treptele evoluţiei tehnologice au drept numitor comun evoluţia infor in forma maţi ţion onal ală, ă, în fi fiec ecare are et etap apăă co cons nsta tată tăm m un transfer transfer al info informaţ rmaţiei iei către către mate materie rie şi energie, o modelare a materiei şi energiei, o intipărire a informaţiei pe diferite suporturi. Diferenţa constă in nivelul modelat şi in interconexiunea dintre niveluri. Se const constată ată simulta simultan n fapt faptul ul că fieca fiecare re nivel permite implanta implantarea rea (prelu (preluarea) area) tu tutu turo rorr funcţiilor (materiale, mecanice, energetice ori informaţionale). Astfel că în parte putem avea totul.să Deconducă exemplulaputem realiza tehnologii mecanice mecanice, , electrice, electri ce, chimice, care realizarea de.calculatoare, circuite oscilante, roboti, atomice, vehicule,nucleare terapii. Sunt posibile civilizaţii mecanice, electrice, chimice, atomice, care îşi soluţionează absolut toate problemele în cadrul unui singur nivel de operare, care ca urmare a interconexiunii existente între planurile de manifestare, le controlează pe toate celelalte. Relaţia ştiinţă-tehnologie ştiinţă-tehnologie este în principal o relaţie de subordonare (tehnologia fiind ştiinţă obiectivată, aplicata ori materializată) şi simultan de interdependenţă prin aportul adus de mijloacel mijloacelee tehnologice descoperite (extindere senzorială prin traductori, aparate de măsură şi control), la aflarea de noi informaţii (conexiuni, legi), care vor genera ulterior noi tehnologii. Ignorarea ponderii primordiale a informaţiilor în cadrul relaţiei ştiintă-tehnologie a condus la solicitarea de aplicaţii înaintea realizării unor progrese conceptuale în ştiinţa fundamentală. Descoperirea conexiunilor între lucruri, fenomene, procese (exterioare) a legături legă turilor lor spa spaţial ţiale, e, temporale, cauzale, d deci eci a leg legilor ilor naturii, a constituit sursa şi calea evoluţiei ştiinţei obiectivate, care este tehnologia. Calea abordării lumii exterioare, a cunoaşterii şi modelării acesteia, este calea pe care a mers me rs ci civi vili liza zaţi ţiaa oc occi cide dent ntal ală. ă. Ac Acea east stăă ca cale le de ev evol oluţ uţie ie un unil ilat ater eral ală, ă, ex exte teri rioa oară ră,, ar aree numeroase deficienţe, în afara celor menţionate anterior (dezechilibru între evoluţia evoluţia externă externă şi cea internă, ce ne pune in faţa autoanihilării; evoluţie "întamplătoare", înceată prin paşi mici, individuali, prin proiectare proiec tare empirică incon inconştien ştientă). tă).

109

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA

77

Defici Defi cien enţe ţele le ac aces este teii că căii de ab abor orda dare re un unil ilat ater eral ală, ă, sp spre re ex exte teri rior or a na natu turi rii, i, sunt sunt:: supe su perf rfic icia iali lita tate teaa info inform rmaţ aţii iilo lorr ex extr tras asee din din to tota talu lull re reve vela latt în într tr-u -un n ob obie iect ct ex exis iste tent nt,,  parţialitatea (informaţiile desprinse din obiect ignoră suportul acestuia) şi modul în care subiectul prelucrează defectuos informaţiile primite, starea de dezarmare în fata uriaşei vari va riet etăţ ăţii (apa (apare rent nte) e) av avan and d dr drep eptt co cons nsec ecin inţă ţă decr decret etar area ea în ştii ştiinţ nţaa oc occi cide dent ntal alăă a incognoscibilităţii Universului. In realitate aparenţa de infinitate şi percepţia fracturată parţială, discontinuă a Realităţii, sunt datorate utilizării de către om a unor procesoare adaptate prelucrării secvenţiale a informaţiilor informaţ iilor.. Aceste procesoare sunt adaptate pentru preluarea info informaţ rmaţiilo iilorr disconti discontinue, nue, secvenţiale (prezente în zona în care există Spatiu şi Timp; în nivelul fracturat, fenomenal, tranzitor tranz itoriu) iu) dar sunt compl complet et dezad dezadapta aptate te pentr pentru u prelucrarea prelucrarea de informaţii informaţii continue, de adancime adanci me (ţinand cont de circu circularit laritatea atea obiectelor de studiu şi de integrarea holografica a întregului în parte). Deci De ci cun cunoaş oaşter terea ea Un Univ ivers ersul ului ui şi a Re Real alit ităţ ăţii ii cer ceree el elim imin inare areaa modul modului ui obi obişnu şnuit it de  preiucrare a informaţiilor, informaţiilor, prezentate de obiecte, adică solicită reprogramarea  procesoare  proce soarelor lor de infor informaţii maţii mental mentalee adică abor abordarea darea şi orientarea orient area tot către cunoaşterea de sine. Cum putem cu un analizor discontinuu să sesizăm şi să percepem real fenomenele contin con tinue, ue, st staţi aţiona onare. re. Adapta Adaptarea rea la med mediu iull de via viaţă, ţă, în ni nivel velul ul tranzi tranzitor toriu iu a solicita solicitat, t, de exemplu, apariţia formaţiei reticulate, care activează specific, au autom tomat at cor corte texu xul; l; deci deci a impus imp usionare func funcţio narea a dis discont continu inuă ă şi că, a ecr ecranat anat sis sistemu l mai vech vechi i cnespecifi nesp c (lemniscal (lemn iscal) ) de funcţ funcţiona reţionare holo holografi grafică, că, nesp nespecifi ecifică, cont continuă inuă. . temul Sis Sistem temul ul specifi spec ific ce ecific asi asigură gură adap adaptar tarea ea şi supravieţuirea, nu este şi un bun procesor al informaţiilor. Atunci cand creşterea excitaţiei într-o înt r-o zon zonăă neur neuronal onalăă indu induce ce aut automa omatt cre creşt ştere ereaa inh inhib ibiţi iţiei ei în zonel zonelee vec vecine ine,, cum pot să apară conexiuni (în nici un caz nu pot apare conexiuni globale, holografice) dacă nu absolut întamplător odată în viată, sau numai la anumiţi oameni, genii. In com compet petiţ iţia ia dint dintre re ce cele le do două uă sist sistem eme, e, car caree in indi dică că do două uă modu moduri ri de pr proce ocesa sare re a informaţiilor (vertical şi orizontal), a avut caştig de cauză sistemul ce asigurat răspunsul la stimull unic (specific stimu (specific,, disc disconti ontinuu, nuu, indi individu vidual), al), adaptare adaptareaa maxim maximăă la nivelul fenomenal fenomenal.. Răspunsu Răsp unsull adap adaptat tat supr supravie avieţui ţuirii rii la sti stimul mul uni unic, c, separat separat,, a imp impli licat cat izola izolarea rea sti stimu mulul lului ui rece re cepţ pţio iona natt de or oric icee al altt stim stimul ul (i (iar ar aces acestt lu lucr cru u nu a favori favorizat zat conexi conexiuni unile le). ). Iz Izola olarea rea semnalului s-a realizat atat prin excitaţie limitată a unor zone neuronale specifice, cat şi  prin inhibiţi inhibiţiee (sting (stingere), ere), a ce celorlalt lorlaltee zone neuronale, neimplicat neimplicate, e, (prin program) program) în relaţia şi  procesarea informaţiil informaţiilor or din mediu. Un astfel de procesor cu funcţionare dualistă este adapta ada ptatt nivelu nivelului lui fen fenome omena nal, l, tr tran anzi zito tori riu, u, fr frac actu tura rat, t, du dual al,, di disc scon onti tinu nuu u şi va ge gene nera ra o cuno cu noaş aşte tere re a lu lumi mii, i, ecran ecranată, ată, parţi parţială, ală, superf superficial icială. ă. Această Această cunoaştere cunoaştere,, cu deficienţ deficienţele ele amintite anterior, anterior, este de fapt o ignor ignoranţă anţă sau o cunoaş cunoaştere tere relativă, relativă, tranzitorie tranzitorie,, parţială parţială variabil vari abilăă în func funcţie ţie de sis sistem temul ul de refe referinţ rinţăă ale aless (ca în cazul cazul sis sistemu temului lui geo geocent centric ric apo apoii heliocentric).

110

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

78

Pentru completa exprimare a codului genetic al Universului trebuie ca omul o mul să se elibereze material, energetic şi informaţional (lucru împlinit prin apariţia conştii conştiinţei nţei care  permite reprogramarea voluntară a modului de procesare a informaţiilor). informaţiilor) . T Tendinţa endinţa omului de a se crede separat de intreg, o individualitate, provine tot din modul parţial ecranat de a vedea lucrurile şi conduce la blocarea conexiunii cu Banca de date a universului, la involuţie şi autodistrugere. Pentru continuarea continuarea evoluţiei omului, pentru exprimarea întregului întregului program al universului univers ului care să-i asigu asigure re comp completa leta independ independenţă enţă este necesa necesară ră cupla cuplarea rea conştientă, voită, dorită la nivelul staţionar şi detaşarea de lumea iluziilor (proiecţiilor tranzitorii) ce perturbă şi impun impu n funcţ funcţiona ionarea rea duală a minţ minţii. ii. T Toate oate acestea cer antrenament antrenament şi îndreptar îndreptarea ea atenţiei spre interior. Faptul că în multe filozofii orientale, lumea exterioară a obiectelor e considerată lumea iluziei iluzi ei "Maya", "Maya", nu indic indicăă ignor ignoranţa anţa ori stupi stupiditat ditatea ea acelor gandito ganditori, ri, ci faptul faptul că aceas această tă lume devine o ipoteză de lucru, nenecesară, ea fiind un efect al unei lumi informaţionale, mult mai profunde. Accesul Accesul către acest nivel staţion staţionar ar poate fi obţinut anuland perturbaţiile de orice fel, pană la atingerea stării staţionare a Creatorului; starea de pace mentală, de vid sau oglindă mentală este o oprire care e echivalentă cu ieşirea din timp. Faptul că orice diferenţă calitativă sau cantitativă, materială ori energetică, provine dintr-o diferenţa informaţională informaţională a început să fie înţeles mai întai prin reducerea diferenţelor calitative la diferenţe (culorile, gusturile, sunt diferenţe cantitative, ale frecvenţei unei anumite vibratii),cantitative apoi prin universalitatea limbajului matematic, sau din analiza informaţională a tabloului periodic al elementelor chimice. Ulterior evoluţia tehnologică ori evoluţia biologică, în care este clară intervenţia primordială a stocului de informaţii din codul genetic (selecţia naturală devine o selecţie a programelor ce asigură supravieţuirea sau stabilitat stabilitatea ea sistem sistemului ului llaa diferit diferitee perturbaţii, iar via viaţa ţa un proces de instr instruire, uire, de de construi cons truire re şi tr trans ansmiter miteree de programe, pentru a ffii testa testate te şi sel selectate, ectate, pentru a obţine eliberarea şi reintegrarea materiei în Sursa Universului manifestat), reprezintă de fapt, o evoluţie informaţională informaţională (o reacordare, o construire a rezonanţei între nivelul manifestat şi cel nemanifestat). 2.4.1. Exemplificare: puterile paranormale (origine, mod de obţinere). Omul a creat azi roboţi. Aceştia sunt dotaţi cu un sistem ce le asigură deplas deplasarea area (nu neapărat picioare senile sau roţi ca la Lunahod ori la Mariner în vederea explorării şi transportului echipamentului de investigaţie cu care sunt dotaţi), şi cu un procesor informaţional (computer) pentru a soluţiona o gamă limitată de probleme urgente (celelalte informaţii urmand a fi prelucrate centralizat într-un computer situat la centrul de control al misiunii misiunii sau de către om). Putem presu presupune pune că robotul execută munci sau activităţi în zone periculoase pentru om, cum ar fi zonele puternic radioactive sau nocive din punct de vedre termic, chimic, mecanic.

11 111 1

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

79

Fiind special construit pentru aceste zone, el nu este deteriorat şi nu simte dureri dar se va uza într-un interval de timp. Robotul este perfect unit cu programul, cu ordinele date de om. Acţiunile Acţiunile lui sunt de fapt acţiunile creatorului lui, robotul fiind de fapt o prelungire a noastră, ca şi uneltele. In acest moment, să presupunem că un robot îşi modifică programul şi se cred credee o in indi divi vidu dual alit itat ate. e. El înce începe pe să se ia pe sine sine dre drept pt sis sistem tem de referi referinţă nţă,, iar ordinele ordin ele şi program programele ele solicita solicitate te de crea creator tor încep să fie triat triatee şi select selectate ate în func funcţie ţie de efectul acţiunilor ce trebuie înde îndeplin plinite ite asupra inte integrit grităţii ăţii sale. Unele acţiuni îi convin, convin, le doreşte, le repetă, îi satisfac programul modificat, ce urmăreşte afirmarea propriei sale individualităţi; se ataşează de ele, fiindcă percepe efectul favorabil al acţiunilor asupra stării sale; devine dependent dependent de aceste acţiuni ce generează anumit anumitee efecte (plăcere, ataşare) care,  prin repetare r epetare îl captur capturează ează în bucl buclaa distr distructivă uctivă a unui vi viciu ciu (cerc (ce rc vic vicios). ios). Către alte aacţiu cţiuni ni dezvoltă frică, aversiune în urma unor experienţe cu efect negativ asupra integrităţii sale şi astfel refuză ordinele primite. Apariţia individualităţii, a percepţiei de sine drept entitate separată se parată şi sistem de referinţă al acţiunilor a generat apariţia cunoaşterii dualiste, a binelui şi a răulu răului. i. Astfel Astfel este simulat păcatul primordial al omului care este cauza situaţiei prezente decăzute a alungării din Rai, a ignoranţei; funcţionarea perturbată anihilează sau reduce contactul informaţional cu Creatorul. Simultan apariţiei individualităţii, ro robotul, botul, care era er a iniţial o  prelungire a creatorului, un braţ şi un ochi al său s-a decuplat de la uriaşul calculator central, de la imensa bază delimbajul date. In consecinţă, gradele de libertate ale robotului devenit limitate. limitat e. El a pierdut universal ("darul limbil limbilor") or") şi a fost nevoit să au construiască limbaje artificiale locale ("Turnul Babel"). Este ca şi cum un robot îşi utilizează funcţia de autoprogramare pentru a elabora noi relaţii cu mediul şi cu semenii, relaţii care în raport cu cele anterioare suferă de un grad limitat de libertate. Astfel Astfel,, dacă în faţa unui robot pe Marte apare un obstacol neprevăzut, interconectarea cu computerul central şi şi cu omul rezo rezolvă lvă problem problema. a. In sit situaţia uaţia în care timpul dus-întors dus-înto rs al mesajului dintre robotul de pe Marte şi Pămant este de 8 minute, a fost necesară descentralizarea capacităţii de procesare a informaţiilor prin instalarea unui computer la bordul robotului înzestratt cu terminal înzestra terminalee centripet centripetee (senzori) şi centrifuge ((efectori). efectori). In momentul în care acest robot se declară independent, el nu va dispune de banca de date din computerul central, ci de una redusă, pentru utilizare curentă. Nu va şti cum să declanşeze motoarele rachetei cu care este dotat pentru a sări peste o prăpas prăpastie, tie, nu va şti să leviteze, să se telepo teleporteze, rteze, sau ce să facă cu aparatura pe care o are în dotare. Robotul "independent" va locui numai în camerele de la subsol dintr-un imens palat pe care nu-1 va cunoaşte; va fi sclav al circumstanţelor în continuă schimbare. In cazul apariţiei ego-ului (conştiinţei propriei sale individualită indivi dualităţi) ţi) neinde neindeplinir plinirea ea comenzil comenzilor or (prin trierea lor în funcţie de efectu efectull presupu presupuss sau real asupra propriei integrităţi) este doar unul din efecte.

112

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

80

Considerandu-se centru (evident din ignoranţă), robotul va acţiona acţiona în direcţia direcţia modificării modificării (ştergerii) programelor celorlalţi roboţi din jurul său, astfel încat aceştia să-1 considere un lider lid er (ex (extin tinder derea ea ilu iluzie zieii ind indivi ividua dualit lităţi ăţiii pri prin n control controlul ul celorlalţi, celorlalţi, adică prin susţinerea susţinerea exterioară, orizontală orizo ntală care nu are eficacit eficacitatea atea celei vertical verticale, e, cu Centrul, cu Creatorul). De aici pînă la revolta roboţilor împotriva omului, scenariu de coşmar în literatura de scienc sci ence-fi e-ficti ction, on, nu est estee dec decat at un pas pas.. Pen Pentru tru a evi evita ta un astfel astfel de deznodămant, deznodămant, omul trebuie să prevadă din construcţie programe anti-virus, programe anti-ştergere, programe de bloca blocare re ener energetic geticăă sau de inca incapacit pacitare are tem tempo porar rarăă a roboţi roboţilo lorr pană pană la moment momentul ul de depanare. Pericolul constă în utilizarea din comoditate de către om, a unor roboţi pentru depanare sau utilizarea de programe de autodepanare a roboţilor incapacitaţi. De fapt, acei robo ro boţi ţi de desp spre re care care vo vorb rbim im sunt suntem em no noii oa oame meni nii, i, care care ne cr cred edem em in indi divi vidu dual alit ităţ ăţi, i, care care acţionăm centraţi pe noi însine, care urmărim fructul, rezultatul, rezultatul, caştigul în urma acţiunilor acţiunilor noastre, executand fapte subiective iar nu fapte obiective pentru ceilalţi, pentru Natură ori  pentru Dumnezeu. Localizandu-ne Localizandu-ne în acest corp ori în mintea noastră, adică delocalizandune orizontal către exterior, refuzăm accesul la Banca de date a Universului, ne îndepărtăm de întreg pentru a rămane captivi în dualism dualismul ul tra tranzi nzitor toriu iu oferit oferit de iluzia iluzia satis satisfacţ facţiil iilor or egoist ego iste. e. Trec recăto ători, ri, scl sclavi avi ai atr atracţ acţiei iei prin prin plăce plăceri ri şi res respi pinge ngerii rii (avers (aversiu iuni) ni) prin prin dureri dureri urmărim extinderea razei noastre de acţiune, extinderea ego-ului nostru asupra celorlalţi, făcand noi victime într-o sete de putere, care nu este decat o amintire ştearsă a uriaşelor  posibilităţi pe care le aveam avea m cand eram uniţi cu Creatorul. ModulalînUniversului. care este construit omulcat face în fiecare nivel săori existe deja programul staţionar Atat în atom şi ca în nivelul molecular, în cel fiziologic  programele  programe le staţ staţionare ionare funcţio funcţionează nează aut automat omat şi interco interconectat nectat atat timp timp cat suntem in vi viata; ata; moartea însemnand fracturarea, discontinuizarea sau ruperea legături legăturilor lor informaţion informaţionale ale de la nivel atomic (chiar ssubcuantic) ubcuantic) pană pan ă la nivel fiziologic dintre entit entitatea atea eterna(Sinel eterna(Sinele) e) si vasul sau haina pe care o poarta in univesul manifestat(corpul). Naşterea următoare in alt trup este pre precedată cedată de şt ştergere ergere dupa scoaterea din funcţi funcţiune une pentru depanare (depanarea (depanarea  presupune şterger ştergerea ea programu programului lui indiv individual idual,, uit uitarea area existenţei existenţei preced precedente). ente). Conştiinţa omului apare ca un ecran de proiecţie, ca o peliculă cu tensiune superficială  plasată deasupra deasupra unui ocean programat programat "după cchipul hipul şi asem asemănarea ănarea Creatorului". Creatorului". Acest ocean programat reprezintă suportul material, energet energetic ic şi informaţional sau suportul fiziologic al conştiinţei şi este în contact holografic (unificat) cu întreaga creaţie. Incălcarea legilorr firii, a programe legilo programelor lor Creatorului nu perturbă numai exteriorul, cum s-ar crede din ignoranţă, ci perturbă chiar suportul ecranului conştient; pelicula e activată preferenţial,  plasa e tensionată tensionată şi po polarizat larizatăă pe eu eull indi individual. vidual. Acţiune Acţiuneaa pur exterioară exterioară nu există, există, ccăci ăci orice încălcare încălcare a normelor de viaţă în exterior, a codului de programe se repercutează asupra suportului fiziologic fiziologic al ecranului conştient, care este perturbat conducand la dereglări ale programelor interne (boli psihosomatice ori autodistrugere); acţiunea

113

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA

81

şi reacţiunea materială ori energetică reprezintă o consecinţă a acţiunii şi reacţiunii în plan informaţional: "culegem ceea ce semănăm", iar semănatul este o acţiune de plantare a unor programe în mod conştient sau inconştient. Omul Om ul est estee cre creat at cu un sis sistem tem clar de aut autodi odist strug rugere ere,, un fel de "bomb "bombă" ă" situ situată ată la interfaţa interfa ţa conştient-sist conştient-sistem em fiziologic suport. Sistemul distructiv distructiv existent este doar o faţă a interacţie inter acţiei, i, căci tot aceeaşi interacţ interacţie ie face posibil accesul la butoanele butoanele de comand comandăă pentru capaci cap acităţ tăţii neo neobiş bişnui nuite te (ex (extra trasen senzori zoriale ale şi ext extraef raefect ectoare oare)) şi la eli eliber berare areaa di din n ni nivel velul ul tranzitoriu al fiinţei, pentru unirea completă cu Creatorul (nivelul staţionar) ("Big Mind" Marea actuniversului Tranziţia la priei fapte şi acţiuni pe caşti caş tig, g, Minte pe efe efect indi indivi vidua dual, l, înpeZen). rez rezul ulta tatt asupr asupraadepropri pro ei pers persoane oane,, subiective către către fapt fapteecentrate obie obiecti ctive ve dedicate Creatorului, celorlalţi face posibilă reintroducerea programului iniţial de cuplaj informaţional cu Centrul ( naishkarmya din Karma Yoga; wu-wei din taoism; vairagya din Yoga Yoga Sutra). Efectul este dispariţia dualismului cauză-efect, acţiune-reacţiu acţiune-reacţiune ne şi ieşirea din iluzie, din starea de "zei decăzuţi" cramponaţi de propriul eu. Prin smerenie şi umilinţă renunţăm la falsul ego, descoperim Sinele, devenim braţe, ochi şi terminale ale lui Dumnezeu, aşa cum scavul ia locul stăpanului atunci cand devine executor perfect al comandamentelor acestuia (vedeti "Pancha Tantra ":"Cele Cinci Cărţi ale Inţelepciunii"). Purificandu-ne prin iubire, prin dedicarea acţiunilor, prin abandonare şi detaşare de nivelul tranzitoriu şi sstabilizandu-ne tabilizandu-ne prin practică continuă continuă,, periodică, conştientă (centrandu-ne atenţia pe cale , iar nu pe scop) obţinem ecranarea perturbaţiilor din toate nivelele. n ivelele. In urma acestui efort afectiv, volitiv şi de gandire obţi obţinem nem stabilitatea stabilitatea mentală, starea staţionară a ecranului conştient, care astfel devine invulnerabil la  perturbaţiile  perturbaţ iile din llumea umea fen fenomenală omenală şi ies iesee din n nivelul ivelul tranzitor tranzitoriu iu du dual, al, devenind devenind un sistem sistem de referinţă referi nţă în rrezonan ezonanţă ţă cu Cr Creatoru eatorul. l. Aceas Această tă stare e de denumită numită "starea "stare a in incoloră coloră,, de oglindă, oglind ă, de vid mental, de încetare a perturbaţiilor mentale, de repaus absolut, de eliberare". Ne eliberăm complet transmutandu-ne prin aceeaşi forţă care ne poate distruge (controland cuplajul conştiinţă-suport conştiinţă-suport fiziologi f iziologic) c) şşii realizăm extinderea continuitatii continuitatii conexiunii microscopic-macroscopic, microscop ic-macroscopic, pană la atingerea Conştiinţei Cosmice, devenind uniţi cu Marea Minte. Mint e. Suntem aici şi pretutindeni pretutindeni,, ca şi Creatorul, delocalizaţi, uniţi cu sistemul de referinţă, cu ecranul staţionar obţinut interior, cu nivelul staţionar, cu codul genetic al universului. Din sclavi ai propriului ego, devenim liberi, redevenim ceea ce suntem, terminale ale lui Dumnezeu; Redevenim puntea şi locul in care Universul devine conştient de Sine însuşi, se trezeste. Cauza pieirii dar şi a măririi fiintei umane se află în interacţia datorată existenţei conexiunii dintre conştiinţă şi suportul fiziologic al acesteia. In acelaşi mod în care nu focul f ocul e nociv în sine, ci utilizarea lui greşită venită din ignoranţă, tot aşa este descoperirea şi folosirea conştientă a acestei punţi sau legaturi cu sursa , cu izvorul Universului. Cunoaşterea reală conduce la transcederea dualismului exterior-interior,, căci interfaţa conştiinţă-su exterior-interior conştiinţă-suport port conştiinţă face ca orice acţiune exterioară subiectivă să conţină reacţiunea interioară şi invers. Interacţia permite în momentul realizării staţionaritaţii pe un suport mental transformarea subiectivului în obiectiv, obiectiv, adică proiecţia interioară obiectivă în acelaşi mod magic în care orice creaţie din universul tranzitoriu este o  proiecţi  proi ecţiee ho hologr lografic aficăă din din nivelu nivelull inform informaţio aţional nal staţ staţiona ionarr. In Yoga Yoga şi în textele rev revelate, elate, universul manifestat este considerat "o minte în formă" sau "o minte solidificată".

114

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

82

Simultaneitatea şi cauzalitatea extern-intem nu implică identitatea dintre lumea obiectelor şi lumea interioară (a informaţiilor). Atingerea stării staţionare simulează modul de naştere a lumii obiectelor şi se produce o tranziţie spre cauzalitatea intern-extern (dinspre subiectiv spre obiectiv care îşi pierd separativitatea, dualitat dualitatea). ea). Unificarea Unificarea obiect-subiect înseamnă însea mnă abandonar abandonarea ea nivelului tranzitoriu şi realiz realizarea area identi identităţi tăţiii reale,  permiţand  permi ţand cunoaş cunoaşterea, terea, contr controlul olul absol absolut ut şi elibe eliberarea. rarea. In scop scopul ul obţine obţinerii rii tranzi tranziţi ţiei ei spr spree sta starea rea divină divină,, ipotez ipotezaa exi existe stente nteii lumii lumii extern externee a obiectelor devine nenecesară, iar "carul nu mai este pus înaintea cailor" căci generarea nu se face de către energie ori materie, ci de către informaţie, în acelaşi mod în care conceptul conceptul comand com andăă acţiun acţiunile ile şi per percep cepţia ţia (ad (adică ică pro program gramul ul inform informaţi aţional onal comandă, comandă, ca şi într-un într-un calculator, manifestările la nivelul ecranului ori a altor terminale de recepţie, prelucrare şi execuţie).

3. YOGA ÎN TEXTELE REVELATE (SHRUTI) ŞI TRANSMISE (SMRTI)   3.1. Filiaţia lingvistică şi conceptuală

 Nu este un lucru pus la îndoia îndoială lă faptul că limbil limbilee indo-euro indo-europene pene derivă dintr dintr-un -un izvor comun: limba sanskrită. Există o filiaţie asemănătoare a curentelor mistice, filozofice şi religioase din întreaga lume pentru a căror înţelegere trebuie să ne adresăm celor mai vechi cărţi ale familiei de naţiuni indo-europene: literatu literatura ra sanskrită a Vedelor. Max Muller în cartea sa "Ancient History of Sanskrit Literature" (1859, pag. 63) scrie că: "Literatura un dublu interes: istoriei lumii istoriei In istoria lumii,vedică umplu vidul pe care nici aparţine o altă operă literară în şiorice altă Indiei. limbă Vedeleprezintă nu-1 pot umple". Winternitz (în "A History of Indian Literature", 1927) spune: "Dacă vrem să înţelegem începutul propriei noastre culturi, dacă dorim să înţelegem cea mai veche cultură indoeuropean euro peană, ă, tre trebui buiee să mer mergem gem în India, India, unde această străvec străveche he literatur literaturăă este păst păstrată. rată. Orice punct de vedere am adopta suntem siguri că cel mai vechi monument de cultură din In Indi diaa es este te si simu mult ltan an şi cel cel ma maii ve vech chii mo monu nume ment nt al li liter teratu aturii rii in indodo-eur europe opene ne pe car care-1 e-1  posedăm." Filiaţia şi înlănţuirea lingvistică în cadrul familiei limbilor indo-europene este responsabilă de înrudirea profundă semnalată în metodele şi conceptele fundamentale ale cure cu rent ntel elor or mist mistic ice, e, re reli ligi gioa oase se şi fil filozof ozofice ice pe care le înt întalni alnim m în Orient Orient şi Occiden Occident. t. Vectorul social şi planetar al info informaţi rmaţiilor ilor prin care deducem deducem existenţ existenţaa unui nucleu de cunoaş cun oaşte tere re esenţi esenţial ală, ă, din care face parte sistemul Y Yoga oga şi varia variantel ntelee sale sale,, apli aplicate cate în Buddhism,

115

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

83 Tao aois ism, m, Ze Zen n ori în mi mist stic icaa creş creşti tină nă,, a  fos fostt dede-aa lun lungul gul unei unei îndelu îndelunga ngate te per perioa ioade de limbajul verbal. Diferitele ipostaze (limbi naţionale) nu sunt decat verigi într-un lanţ al cărui izvor este considerat de către autorităţile în domeniu o limbă primordială, uitată, ale cărei vestigii sunt păstrate în limba sanskrită şi chineză. Bloomfield ("The Religion of the Veda", 1908, p.17) spune: "Rig-Veda este cel mai străvechi document sscris cris al popoarelo popoarelorr indo-e indo-europene." uropene." "Această literatu literatură ră est estee mai mai veche decat cea din Grecia ori Israel şi atestă înaltul nivel de civilizaţie al celor care au găsit în aceasta expresia convingerilor lor." (Nicol Macnicol: "Hindu Scriptures", 1938,

p.14). 3.2. Textele revelate (Shruti) şi transmise (Smrti). 3.2.1. Veda în sens larg; textele transmise (Smrti). Cele patru Vede (Rig-Veda, Sama-Veda, Yajur-Veda şi Atharva-Veda) sunt urmate urmate de un corp de texte exegetic, cu care, împreună, constitu constituie ie Veda în sens larg, fiind denumite în ansamblul lor "shruti" , doctrina revelată (literal: "ceea ce a  fost auzit", ceea ce se  bazeaz  baz eazăă pe rev revelaţ elaţia ia divi divină nă şi pos posedă edă în con consec secinţă inţă autoritate absolută). Restul textelor religioa reli gioase se sunt denumit denumitee "smrti " , doctrina tradiţională (literal: ceea ce a fost memorizat, transmis). Corpul de texte exegetic ce constituie Veda în sens larg este format din: Samhita (cul (c uleg eger eriui", i ",decare imn uri) , ri  Brahmana ("expl xplic icaţ aţii ii ri ritu tual e"), ,  Aranyaka ("cărţil ("căr pădu pădurii rii sau deşe de şert rtul ului caim renur uneo uni), eori sunt sunt pa part rtee("e co comp mpon onen entă tă aale") "exp "expli lica caţi ţiil ilor or ri ritu tual ale" e"ţilee-  Brahmana), Upanishade ("cărţile tainice", din care o parte este de asemenea ataşată de  Brah  Brahmana mana)) şi Sutra ("firul conducător", conducător", condensări în fraze scurte, dific dificil il de interpreta interpretatt fără ajut ajutorul orul comentariilor, al conţinutului textelor Brahmana). In cadrul scrierilor bazate pe tradiţie (skrt.: " smr  smriti iti" sau " smr  smrti ti"; pal  pali: i: "sati") găsim: Vedanga, Shrauta-Sutra, Grihya-Sutra, Manu-Samhita, Mahabharata, Bhagavad Gita, Ramayana, textele Purana şi Niti-Shastra. După această paranteză asupra literaturii tradiţionale sau transmise ( " smrti"), revenim la literatura revelată ( " shruti") a Vedelor. Termenul Veda, substantiv masculin, masculin, înseamnă ""cunoaştere, cunoaştere, înţelep înţelepciune ciune sacră" (provine di din n rădăc rădăcin inaa san sansk skrit rităă "vi "vid": d": a ve vedea dea,, a cun cunoaş oaşte te). ). Hi Hindu nduism ismul ul di dist stin inge ge două două fel feluri uri de Vidya( literal: cunoaştere, doctrină): a. cunoaşterea redusă (Apara-Vidya) care constă într-o cuno cu noaş aşte tere re in inte tele lect ctua uală lă;; b. cu cuno noaş aşte terea rea su supe peri rioa oară ră (P (Par ara-V a-Vidy idya), a), ca care re este este in intu tuiţ iţia ia şi experienţa spirituală; numai această formă de cunoaştere permite accesul la Iluminare, Eliberare şi înţelegerea Ultimei Realităţi. Această cunoaştere apare în starea de detaşare de corp (videha) cand „iluminatul renunţă" (V (Vid idva vatt-Sa Sann nnya yasa sa)) (e (exp xpre resi siee ap apar aren entt contradictorie, contradictori e, deoarece iluminatul

116

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

84

nu are dorinţe) să participe şi să influenţeze evenimentele din această lume [recunoaştem non-acţiunea, non-implicarea, „wu-wei", descrisă de Lao Tseu ca mod de a fi al sfantului taoist în "Tao Te King" (in Wade Giles: Tao Te Ching; in pinyin:Daodejing)]. In India,termenul India,ter menul V Veda eda este u un n nume generic, pentru cele mai vech vechii texte cunoscute, cărora li se atribuie o origine şi o autoritate supranaturală, divină; tradiţia indiană le consideră o expresie a logosului divin, o realitate sacră, absolută, datorată deci revelaţiei (shruti) divine. Un alt termen utilizat pentru a desemna Vedele şi celelalte texte sacre în acord cu ele (căr (c ărţi ţile le de le legi gi,, com comen enttar arii iile le,, et etc) c) este este Sa Sast strra sau Sh Shas astr tra a (lit (lit.: .: invătăman invătămant, t, manual). manual). Ulte Ul teri rior or,, te terme rmenu null  shastra se ref refer erăă la tr trat atat atel elee re rela lati tive ve la în într treb ebăr ăril ilee dogm dogmat atic icee şi filo fi lozof zofic icee ridi ridica cate te de doc doctr trin inaa bu buddh ddhis istă tă.. Re Reda dact ctat atee de ga gand ndit itor orii ii ce aparţin aparţin şco şcolii lii Mahayan Mah ayana, a, ele rep reprezi rezintă ntă o int interpr erpreta etare re sis sistem temati atică că a fil filozof ozofiei iei expusă expusă în Su Sutr tra. a. Ele  posedă un ton didactic şi constitui constituiee partea esenţială din Tripitaka Tripitaka chineză (Canonul de scrieri buddhiste compus din trei părţi: Vinaya-Pitaka, Sutra-Pitaka, Abhidharma-Pitaka). Pentru domeniul care ne interesează Shastra reprezintă deci textele ce consemnează date ale tradiţiei revelate şi care au o autoritate de necontestat. In textele textele Yoga Yoga se recom recomandă andă "studiul de sine" (Svadhyaya) al Vedelor sau al tuturor textelor sacre (Shastra)  pentru ca cel ce caută să se impregneze cu învăţătura învăţătur a din aceste scrieri; scrie ri; se recom recomandă andă citirea repetat repetatăă a text textelor elor cu voce scăzută, scăzută, ceea ce consti constituie tuie o excelent exce lentăă teh tehnică nică spre a fi învăţa învăţate te pe de rost. La origin originee toate textele au fost transmise oral de Iacinci maestru la discipol, era obligat să le înveţe pe dedin rost. Svadhyayaîneste una di din n cele cin ci vir virtu tuţi ţi enu enume merat rateecare în stadiul al doilea (Niyama) Raja-Yoga, YogaSutra codifi codificate cate de Patanja Patanjali li ((YS YS 2. 2.32). 32). M. Biardeau (La Philosophie de Mandana Mishra, Paris, 1969, p.58) defineşte termenul "shastra" drept instrucţiune ce enunţă reguli imperative, în raport cu " karya” ("operaţie ce treb trebui uiee efe efect ctua uată tă"). "). Et Etim imol olog ogic ic  sh deri rivă vă de la "sas" as" (a pedepsi psi), iar  shas astr tra a de di diccţionarele ele con onssemne emneaz azăă sens nsu uri rille: "co com mand ndăă, pre rece cept pt,, cod, regulă". Shastra desemnează în exegeza gramaticală tratatul lui Panini şi regula gramaticală. 3.2.2. Prezentarea caracteristicilor celor patru Veda. Marel Ma relee ans ansam ambl blu u de scr scrier ierii sacre sacre den denum umit it Veda (ce formează o întreagă li lite terat ratur urăă izvorată în decursul timpului şi transmisă oral din generaţie în generaţie; deci nu o singură lucrare, ca Bhagavad Gita ori o colecţie de cărţi compilate într-un anumit moment istoric  precum Tripitaka budistă budis tă ori Bib Biblia lia creştină) are o lungi lungime me care ca re este de şşase ase ori cat cea a Bibliei şi este alcătuit din patru părţi: 1. Rig-V  Rig-Veda, eda, (lit.: " cunoaşterea cunoaşterea [veda] exprimată sub forma laudelor, versurilor sacre, canturilor [rig]") care mai este cunoscut cunoscutăă şi sub numele de Veda versurilor, imnurilor sau cantecelor de implorare.

117

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 85 Această Veda include peste o mie de imnuri care trebuiau recitate în cursul sacrificiului ritual de către preotul Hotar ("strigătorul"; ("strigătorul"; unul din cei patru mari preoţi preoţi ce prezi prezidau dau sacrificiile rituale în scopul de a îndupleca zeii să se bucure şi să accepte ofranda).  RigVeda reprezintă cea mai veche mărturie existentă asupra literaturii hinduse şi cea mai vastă dintre din tre V Vedas edas.. Com Compus pusăă înt între re secole secolele le XII şi VIII î.e.n., î.e.n., aceas această tă operă divizată în zece "cicluri de canturi" (Mandala) cuprinde 1028 de imnuri, adică 10580 de versuri. 2.Sama-Veda (lit.: "Veda "Veda seninătăţii, egalităţii me mentale ntale în orice circumstanţă" [sama]) sau Veda canturilor, reprezintă o redistribuţie a materialului din Rig-V  Rig-Veda eda (din cele 1549 de versuri doar 78 nu sunt împrumutate din  Ri  Rigg-V Ved eda) a).. Veda ed a canturilor ce însoţeau pregătirea şi ofranda Soma(nota 10) de către Udgatri („cantăreţul", („cantăre ţul", unul dintre cei patru mari preoţi care canta şi prezida sacrificiile rituale pentru a îndupleca zeii să accepte ofranda) este şi Veda seninătăţii, egalităţii mentale (samatva). Atitudinea de seninătate şi egalitate mentală (samatva) reprezintă una din principalele virtuţi ale Yoga; ea se obţine depăşind dorinţa (atracţia) şi repulsia faţă de fiinţele şi obiectele lumii exterioare. 3.Yajur-Veda (Yajna; lit.: "sacrificiu"; nume atribuit lui Vishnu) sau "Veda formulelor de sacrificiu" pe care le murmură A Adhvaryu, dhvaryu, unul din cei patru mari  preoţi care prezidează derularea sacrificiilor sacre. Se disting Yajur-Veda neagră, în formă arhaică, transmisă în cinci volume cu versiuni diverse (Samhita) realizate de către patru şcoli diferite (către anul 1000 i.e.n.) şi Yajur-Veda albă, mai recentă omogenă, în Ramayana). mare parte sfantului Yajnavalkya consilierşialmai regelui Janakadatorată descris în Yajur-Veda Yajur-V eda neagră este(preot adeseaşi considerată "dezordonată" sau "amestecată" pentru că prezintă o succesiune de mantra rituale şi de texte în proză furnizand explicaţii de ordin teologic (Brahmana), în timp ce Yajur-Veda albă nu este compusă decat din mantra. "Veda vrăjilor" este co consacrată nsacrată "cunoaşterii formulelor  for mulelor  4. Atharv  Atharva-V a-Veda eda sau "Veda magice" şi conţine, după unii autori [31], un material mai arhaic decat cel din  Rig-V  RigVeda (doar 731 imnuri aparţin epocii  Rig-Veda), în ciuda faptului că a fost redactată şi inclusă ulterior în rîndul Vedelor. Atharva-Veda sau Veda lui Atharvan (numele unor mistici, preoţi ai focului) este consacrată "cunoaşterii " cunoaşterii formulelor  magice". Limitele sale nefiind strict definite i se ataşează o lungă serie de Upanishade, în general destul de scurte. Adepţii Vedania nu recunosc şi nu utilizează decat un număr mic din aceste Upanishade: Mundaka-Upanishad, PrasnaUpanishad, Mandukya-Upanishad. Atharva-V Atharva-Veda eda a conservat numeroase tradiţii populare, ceremonii de descantec sau de blestem, incantaţii nupţiale nupţiale sau mortuare, ce aparţineau celor mai vechi preoţi indieni Atharvan. Lucrarea poate fi considerată ca fiind cel mai vechi vechi document de medicină indiană, ţinand cont de nenumăratele formule magice împotriva maladiilor pe care le enumera. Atharva-Veda era un instrument indispensabil preotului de la curtea c urtea regelui într-o epocă în ccare are magia şi politi politica ca erau strans strans legat legatee (sec. II î.e. î.e.n.), n.), dar şi un obiect de studiu pentru cei ce caută obţinerea puterilor supranaturale şi eliberarea cu ajutorul ajutorul formulel formulelor or sacr sacree (Mantra(Mantra-Y Yoga).

118

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRAC TIC DE RAJA-YOG RAJA -YOGA A

86

3.2.3. Tipuri de texte ce alcătuiesc Veda Fiecare din cele patru Vedas se împarte în trei tipuri de texte în funcţie de conţinut, formă de prezentare sau data redactării. Aceste grupuri sunt: a)Samhita (culegeri de imnuri, rugăciuni, binecuvantări, litanii, formule de sacrificiu). Termenul Samhita desemnează cantările şi rugăciunile de ofrandă, reunite şi clasate în diferitele texte vedice. Samhita, ce aparţine Rig Veda Veda conţine 1017 imnuri sau 10580 versuri . Samhita, ce aparţine Sama Veda 1549 versuri care, cu excepţia a 78, figurează toate în  Rig  Rig-V -Veda eda,, dar care sunt utilizate într-un scop diferit. diferit. Samhita, ce aparţine de Yajur-Veda albă, conţi conţine ne ru rugăciu găciuni ni rituale rituale cand în p proz roză, ă, ccand and în versuri, împrumutate din  Ri  Rigg-V Ved eda a Sa Samh mhita ita.. A Ath thar arva va-Veda -Veda Samhita conţine 760 de imnuri, din care doar a şasea parte provin din Rig-V  Rig-Veda; eda; restul ocupă o poziţie specială în literatura vedică a Mantra .  Brahmana ("explicaţiile rituale") sunt tratate de proză care explică  b) Brahmana semnificaţia ritualurilor de sacrificiu şi a ceremoniilor. Toate Toate cele patru Vede includ o  Brahm ana şi o introducere (vidhi) pentr  Brahmana  pentru u bun bunaa utiliz utilizare are a textel textelor or Sa Samhita. mhita. La L a aceste texte sunt ataşate explicaţii (artharvada) variate care servesc drept punct de plecare  pentru considera consideraţii ţii şşii reflec reflecţii ţii de natură filozofi filozofică, că, în general dezvolt dezvoltate ate către cătr e ssfar farşit şitul ul  Brahma  Bra hmana na şi regrupate sub numele de Vedanta, adică "sfarşitul Vedelor". c) Aranyaka  Aranyaka ("cărţile pădurii sau deşertului") sunt parţial incluse în  Brahmana dar şi considerate parţial independente de către unii comentatori. Aranyak  Aranyaka a sunt anexe ale Brahmana, cu care împreună se ataşează de textele Samhita vedice; de unde apartenenţa fiecărei Aranyaka la una dintre Vede. Aceste texte erau destinate lecturii şi meditaţiei mistice mistice a sihastrilor sihastrilor,, ce trăiau rretraşi etraşi în păduri sau pustie. Ele conţin descrierea unor ritualuri importante şi constituie punctul de plecare pentru Upanishade. Riturile şi practicile de cult evocate în Aranyak  Aranyaka a erau considerate sacre şi deosebit de periculoase pentru cei nepregătiţi prin Kriya Yoga care, dacă le executau prematur riscau să îşi piardă casa, bunurile şi chiar viaţa. Din această cauză discipolii nu erau instruiţi în zonele locuite, ci doar in izolarea pădurii ori a  pustiului.  pusti ului. d) Upanishade ("cărţile tainice"; literal: literal: "upa" - aproape de, "ni" - jos, "shad" - a fi aşezat; deci a fi aşezat în apropierea, deci la picioarele unui maestru,  pentru a primi secretele doctrinei). Upanishadele formează ultima parte a " shruti" (partea auzita sau revelată a Veda) şi constituie principala parte a Vedanta, ansamblul speculaţiilor speculaţiil or filozofice care concluzionează Vedele. Unii autori auto ri le consider considerăă împr împreun eunăă cu Aranyaka drept anexe sau părţi componente ale textelor Brahmana.

119

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

87

Ele se disting printr-o mare libertate de gandire, prin deschidere asupra transce-denţei, calităţi ce le fac preţioase omului care caută înţelepciunea. înţelepciunea. In inima tuturor Upanishadelor Upanishade lor regăsim întrebările legate de semnificaţia lui Atman şi Brahman, de identitatea acestor două concepte, despre semnificaţia silabei sacre OM. Printre cele douăsprezece Upanishade principale Aitareya şi Kaushittaki  Upanishad aparţin de Rigveda, Chandogya şi Kena Upanishad  aparţin de Samaveda , Taittiriya , Katha , Shvetashvatara ,  Brihadaranyaka  şi Isha  de Yajurveda(veda formulelor de sacrificiu), iar Prashna ,  Mundaka  şi Mandukya  de Atharvaveda.  După Sankara, upanishad este un substantiv upaa " şi care derivă din " shad "("a distruge, a slăbi ignoranta ; a atinge"); " up " n i "(prefixe); " kvip "(te "( te rm inat in at ie ie). ). Dacă ac această eastă deriv derivare are es este te acc acceptat eptată, ă, " upanishad " desemnează cunoaşterea absolutului prin care ignoranţa este slăbită şi distrusă. In cons conseci ecinţă nţă,, tra tratat tatele ele leg legate ate de cun cunoaşt oaşterea erea Absol Absolutu utului lui,, a Ultime Ultimeii Rea Realit lităţi ăţi,, su sunt nt numi nu mite te Upan Upanisha ishade de şi aparţ aparţin in Vedan edanta. ta. Termenul ermenul Vedan edanta ta (pr (prove ovenin nind d di din n Veda şi antah: "sfarşit"; "sfarş it"; adică scop scopul ul sau concluzi concluziaa Vedelor) edelor) a desemnat desemnat la început început Upanis Upanishadele, hadele, deşi astăzi este utilizat pentru p entru a denu denumi mi sistemul filozofic bazat pe învăţăt învăţătura ura di din n Upanishade. Upanisha Upan ishadele dele repre reprezint zintăă porţ porţiunea iunea care înch încheie eie şi conc concluzi luzionea onează ză Vedel edele; e; ele constituie "scopul "scop ul centr central al şi înţe înţelesu lesull învă învăţăt ţăturii urii din Vede" ede",, se afir afirmă mă în come comentar ntariul iul lui Sankara Sankara asupra Brahma Sutra (Brahma Sutra sau Vedanta Sutra este un rezumat în aforisme care trece în revistă învăţătura Upanishadelor). In Mundaka Up. (III.2.6) şi în Svetasvatara Up. (VI.22) se afirmă că ceea ce conţin Upanishadele est estee "vedanta vijnanam": înţelepciunea Vedelor. In fun funcţi cţiee de mij mijloa loacel celee uti utiliz lizate ate în preg pregăti ătirea rea adevărat adevăratei ei Ilum Iluminăr inări, i, fiecare fiecare di dint ntre re Vedas poate fi împărţit împărţităă în două părţi:  Karma Kanda,  partea de acţiune şi  Jnana Kanda,  partea referit referitoare oare la cunoaştere. cunoaşt ere. Sa Samh mhit ita a şi  Brahmana aparţin porţiuni porţiuniii experimen experimentale tale (Kar (K arma ma Kan Kanda da), ), a studiu studiului lui imn imnuri urilo lorr şi căr cărţi ţilor lor li litur turgic gice, e, a învăţă învăţătur turii ii şi pra practi cticăr cării ii datoriilor, ritualurilor, ritualurilor, sacrificiilor şi ceremoniilor. Upan Upanisha ishadele dele aparţin Jnan  Jnana a Kanda, Kand a, adică părţii p ărţii ce se refer referăă la cunoaştere cunoaştereaa corect corectă. ă. Un Uniunea iunea dint dintre re Karma Kanda  ( unde karma: a) acţiune fizică sau psihică; b) consecinţă a acţiunii fizice sau psihice; c) suma tuturor consecinţelor;; d) lanţul cauzal al lumii morale), consecinţelor

adică dintre partea "activă" a Vedas şi  Jnana Kanda  partea cognitivă cognitivă este de fapt calea clas asiică din Yoga, ca care re con ond duc ucee, pri rin n cu cun noaş oaştere di disscrim crimiinat nativă (Jnana) şi pri rin n experimen exper imentare tare (acţ (acţiune iune sist sistemat ematică, ică, cont continuă inuă inso insotit titaa de vairagya) la transcederea lumii efemeree a fenome efemer fenomenel nelor or,, la contactu contactull cu sing singura ura reali realitate tate eternă, eternă, imuabilă imuabilă şi inalterabil inalterabilă: ă:  Brahman. Yoga abord abordată ată sist sistemati ematicc apare în Upani Upanishade shadele le tarz tarzii. ii. Acestea glori glorifică fică căile Yog oga, a, Vedanta şi Samnyasa ori prezintă rugăciuni de invocare a lui Shiva, Shakti ori Vishnu. Ele aparţin mai mult textelor Purana şi Tantra decat literaturii vedice. Vedel edele, e, Upan Upanishad ishadele ele şi con conti tinuă nuăril rilee ace acesto stora ra în Bhagavad Gita  şi  Dhamma-pada relevă liniile de forţă ale vieţii spirituale tradiţionale hinduse.

120

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

88

Si Simu mult ltan an,, Upa Upanis nishad hadele ele rep reprez rezint intăă un mar maree cap capit itol ol al ist istori oriei ei spi spirit ritulu uluii uma uman n care care a dominat filozofia, religia şi viaţa în India timp de cel puţin 3000 de ani. Yoga, în acord cu toate mişcările mişcările filozofice filozofice cristali cristalizate zate ulterior în sisteme sisteme indepe independent ndentee era de la înce început put  prezentă în Ved edas as şi re rezo zona na cu af afir irma mati tiil ilee din din Upa Upani nisha shade. de. Tipu ipuril rilee fundamentale fundamentale de experienţă spirituală, care se găsesc descrise în inima tuturor religiilor istorice, deşi sunt exprimate în modalităţi şi grade de claritate diferite, fac obiectul atat al textelor revelate (Veda, (V eda, Brahm Brahmana, ana, Samhi Samhita, ta, Aranyaka, Upanisha Upanishada) da) cat şi a texte textelor lor tran transmi smise se "smrti". Sistemul Raja Yoga expus de Patanjali în Yoga Yoga Sutra sistematizează, reuneşte, ilus ilustrează trează şşii luminează calea experimentală către aceste experienţe primare. Upanishadele au influenţat atat direct cat şi indirect (prin buddhism) viaţa culturală din Orient (India, Tibet, China, Japonia, Coreea, Ceylon, Malaezia, Persia), din Grecia antică (logosul teozofic al neo-platonicienilor) şi din Occident (prin Meister Eckhart, Johannes Tauler, Schopenhauer) reprezentand încă suportul credinţelor şi convingerilor a milioane de fiinţe umane. Este firesc fires c ca răspunsurile care se nasc în minte atunci ccand and omul începe să caute adevărul, să nu fie foarte diferite de cele din Upanishade şi Yoga, Yoga, cu atat mai mult cu cat acestea au revelat relaţiile secrete şi sacre ale sufletului uman cu Ultima Realitate şi modul experimental exper imental de iniţiere a acestei relaţii (pentru introd introdeschidere). eschidere). Dacă în Upanishade nu putem găsi un singur sistem bine articulat de gandire (ci sinteza ori reuniunea mai multor multor sisteme), acest lucru a fost f ost compensat ulterior prin apariţia celor şase şcoli filozofice (darshana) şi a textelor fundamentale (sutras) ale acestor şcoli. Astăzi cand agresiunea morală face pe oameni să capituleze, cand vaste experimente de organizare organizare socială şi politi politică, că, construi construite te cu enorme costuri de vieţi omeneşti şi suferinţe, sufer inţe, se prăbuşesc, pră buşesc, cand crizele tehnologice (materii prime, energie) energie) ecol ecologice, ogice,econom economice ice şi demografice ne fac să ne simţim nesiguri în faţa viitorului, redescoperim adevărul că "sufletul uman este singurul refugiu ". Redescoperirea Redescoperirea căii de eliberare reprezintă o întoarcere întoarce re în timp la doctrina primordia primordială lă din Upanish Upanishade ade şi Y Yoga, oga, o readu readucere cere aminte aminte a  principiilor  principi ilor îînţelepc nţelepciunii, iunii, respect respectate ate de toate civil civilizaţiile izaţiile galact galactice, ice, ccare are au a u reu reuşit şit să depăşească faza autoanihilării(o faza intalnita in cursul evolutiei oricarei fiinte atunci cand cunoasterea si puterea pe care o are la dispozitie este mai mare decat intelepciunea sau de capacitatea de autocunoastere si autocontrol).

3.2.4. Texte Texte mnemotehnice; Sutra (texte mixte). mixt e). Sutra ("fir conducător")["insemnand "a coase"(in lb.latina"suere";in lb.engleza"sew")], face rezumatul conţinutului Brahmana, pe care se bazeaz baz eazăă şşii pe care car e îl cond condens enseaz eazăă în fraze scurte şi la lapidare pidare (afor (aforisme) isme) - în gene general ral di difici ficill de interpre interpretat tat fără fără aju ajutoru torull comentariilor comentariil or.. Concept Conceptul ul de regu regulă lă sau d dee instruct instructiune iune concis concisaa este redat de tterme ermenul nul generic gener ic sut sutra ra "fir "fir"(care "(care ttine ine imp impreuna reuna ni niste ste perl perle), e), "pre "precept", cept", "aforism", "afor ism", "maximă". Ace Acest st termen are şi o accepţiune stilistică desemnand o carte in forma condensată in care au fost redactate primele manuale manuale ale ritualismului vedic, care conţineau indi indicaţii caţii expuse expus e iintr-o ntr-o  proză eliptic eliptică, ă, justi justificată ficată de nec necesităţi esităţile le mne mnemotehn motehnice ice al alee unei tradi tradiţii ţii tran transmise smise pe cale ca le orară de la maestru la discipol.

121

 

  TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

89

Definiţia tardivă a termenului sutra, dată de Madhava (sec. XIV), este mai degrabă stilistică: "Cei "Cei ce ştiu ccee este o Sutra o cunosc ca puţină în silabe, limpede, cuprinzînd doar ce-i esenţial, cu multe feţe, neasemănătoare cu imnurile (nu există repetări) şi ireproşabilă". Termenul Sutra dezvăluie prin semantica sa legătura între "fir" şi primul termen tehnic utilizat pentru a numi "regula". Mircea Eliade s-a ocupat îndeaproape de simbolismul firului (Mephistopheles (Mephistopheles et l'androgyne, Paris, 1962, p.200-237) insistand asupra faptului că literatura rituală, începand cu Rig Veda, Veda, recurge la imaginea firului  pentru a explica explica simbol simbolic ic atat act actul ul cosmogoni cosmogonic, c, cat şi actul sacrificial sacrificial conceput conceput,, ca demers unificator şi integrator, integrator, ca o replică şi o reintegrare a primului [în Rig Veda Veda (X, 90,6) apare formularea "Zeii au ţesut sacrificiul"]. Firul este aşadar cel prin care se leagă, se ordonează lucrurile (întrucat pătrunde prin ele) şi este totodată o cale de acces, un drum spre ceva. Firul include sensul de legătură, conexiune, dependenţă. Desfăşurarea sacrificiului era normată de reguli,formule şi eficienţa sa depindea tocmai de respectarea riguroasă a acestora; orice încălcare a rregulil egulilor or de execuţie este o "ruptură" în "panza sacrificiului" prin care scapă forţele magice, anuland nu numai eficienţa actului sacrificial, dar ameninţand totodată pe cel care operează cu el. Firul care în plan cosmic exprima simbolic ordinea şi legile fizice (rita, dharman) capătă în planul actului ritual valoarea termenului satya "adevar, exactitudine (în operaţia rituală)" care ulterior a cumulat, prin derivare, derivare, sensurile de "validitat "validitate", e", "adevăr". Se disting trei categorii categor ii de  sutra: 1.Shrauta-Sutra, care se bazează pe Shruti (revelaţia divină) şi se ocupă de executarea marilor sacrificii. 2.Grihya-Sutra care dă regulie ce trebuiesc urmate în caz de naştere, moarte sau căsătorie. 3. Dharma  Dharma-Sutr -Sutra, a, care fixează datoriile legate de diferitele caste şi etape de existenţă. La ori origin gine, e, si siste steme mele le filozo filozofic ficee hin hindus dusee (da (darsh rshana ana)) erau erau de ase asemen menea ea red redact actat atee sub form formăă de  sutra. Cel Celee mai cunoscu cunoscute te  sutra  sunt sunt Vedanta-Su edanta-Sutra, tra, Brahma-Sutra Brahma-Sutra şi YogaSutra a lui Patanjali.

3.3. Sistemele filozofice (Darshana) şi Yoga 3.3.1. Sistemele ortodoxe şi heterodoxe (clasificare şi caracterizare)  Darshana sau darsana înseamnă: 1) vedere, contemplaţie; 2) punct de vedere, sistem filozofic. In primul sens înseamnă manifestarea respectului faţă de un sfant sau un loc sacru a cărui "vedere" provoacă spectatorului (vizitatorului, turistului, pelerinului) purificare şi  binecuvantare.. Or  binecuvantare Orice ice îîntaln ntalnire ire cu un ma maestru, estru, dascăl (guru) sau cu un sfant poate fi considerată ca darshana.

122

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

90

In al doilea sens, termenul darshana desemnează cele şase sisteme filozofice ortodoxe (Shad-Darshana): Nyaya, Vaiseshika, Mimamsa, Samkhya, Yoga şi Vedanta. Acestea constituie cele şase şcoli ale filozofiei hinduse şi sunt considerate fiecare din ele ca un "punct de vedere" (darshana) complementar asupra realizării spirituale. Şcolile filozofice heterodox hete rodoxee cupri cuprind nd budd buddhismu hismul, l, jjaini ainismul smul şşii şcoa şcoala la Carvaka Carv aka fiind fiin d calific cali ficate ate drept dre pt "nihiliste" ( "nastika"  de la "na asti" - "nu există") deoarece resping caracterul revelat al Vedelor precum şi autoritatea socială şi spirituală a Brahmanilor. Acest criteriu de clasificare clasific are este irelevant deoarece sistemul V Vedanta, edanta, cea mai celebră doctrină ortodoxă, socotită socoti tă ca o expresie filozofică supremă a Brahmanismului, în for forma ma pe care i-a dat-o Shankara (788-850) are mai multe afinităţi filozofice cu Buddhismul decat orice altă doctrină ortodoxă. Sextupla clasificare a şşcolilor colilor ortodoxe pleca de la existe existenţa nţa unor unor sutra, "texte de bază", compuse din raţiuni mnemotehnice într-un mod laconic, laconic, reprezentand fiecare o anumită tradiţie de preocupări intelectuale sau formule spirituale. Fiecare din aceste sutra constituie punctul de plecare al unor exegeze ulterioare alcătuite din comentarii şi subcomentarii cauzate de ambiguităţile şi modul aluziv în care au fost redactate, precum şi nevoii de a-şi apăra tezele în controversa cu adversarii buddhişti.  Mimamsa şi Yoga sunt considerate sisteme filozofice fără o poziţie filozofică proprie.  Mimamsa este considerat consideratăă de unii "comentatori ca o pură exegeză a ritualismului vedic, în timp ti mp ce Yoga este considerată o aplica aplicare re practică a filozofiei Samkhya, o disciplină fizică şi mentală tinzand la realizarea unei stări absolute a conştiinţei. Drept dovadă este menţionată adaptarea tehnicilor Yoga atat în buddhism cat şi în majoritatea curentelor spirituale indiene, indiferent de poziţia lor religioasă sau filozofică. Dintre doctrinele neortodoxe, cea buddhistă este fără îndoială cea mai importantă. In ciuda destinului istoric, prin care tradiţia filozofică filozo fică buddhistă a fost practic eliminată din subcontinentul subcontinent ul indian, ea răma rămane ne prin amploarea, originalitatea originalitatea şi anvergura anverg ura teze tezelor lor sale singura tradiţie heterodoxă heterodoxă,, car caree ss-aa pu putut tut măs măsura ura cu curentele curentele fi filoz lozofic oficee brahmani brahmanice. ce. Logica Nyaya şi filozofia Vedanta care constituie o sistematizare a intuiţiilor filozofice din Upanishade au suferit influenţa textelor buddhiste. Filozofia textelor Jaina este de mai mică amploare faţă de cea buddhistă, aducandu-şi o contribuţie mai ales în domeniul logicii. logici i. Carva Carvaka ka este ce ceaa mai laică dintre doctrinele filozo filozofice fice heterodoxe heterod oxe şi cea căreia i se  potriveşte cel mai bine bin e epitetul de "nihilistă". Nee Neexistand xistand nici un text, această aceas tă filozofie a  putut fi reconstituită reconstituită indirec indirectt doar din măr mărturiil turiilee adversa adversarilor rilor.. Adepţii Adepţii doct doctrinei rinei Carvaka au au fost cei mai caustici denigratori ai autorităţii Vedelor, negand existenţa vreunui principiu în afara lumii sensibile. sensibile. In ciuda acestor aparenţe, ei contestau contestau valoarea raţiunii şi că căutau utau fericirea în asceză ca toate şcolile mistice orientale. In cele ce urmează ne vom vo m ocupa de fiecare din cele şase şcoli filozofice

123

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

91

(darshana) indiene şi de relaţia acestora cu Y Yoga. oga. 3.3.2. Nyaya

sau Tarkavidhya  Nyaya sau Tarkavidya (stiinţa dezbaterii, discuţiei): Nyaya (literal: just, logic) desemnează ştiinţa demonstraţiei demonstraţiei logice; acest sistem adoptă o metodă de investigaţie filozofică a subiectului şi a obiectelor cunoaşterii umane. Nyaya semnifică "acţiunea de a merge la rădăcina unui lucru" prin cercetare analitică şi logică. Vatsyayana, Vatsyayana, comentatorul clasic al Nyaya-Sutra, descrie această metodă ca "un examen critic al obiectelor cunoaşterii prin demonstraţie logică". Nyaya-Sutra,  principala operă a lui Gotama, fondatorul filozofiei Nyaya (sec. IV sau III î.e.n.), încearcă să armonizeze rezultatele raţionamentului logic cu dogmele filozofice şi religioase din Brahm  Brahmana. ana. Logica Nyaya a constituit const ituit obiec obiectul tul uno unorr cercet cercetări ări comp comparate arate din partea lui Aram Fr Frenkian enkian (Scepti (Scepticismul cismul grec şi filozofia indiană, Ed. Acad., Buc. p.20-21) iar Anton Dumitriu i-a acordat un spaţiu larg în cartea car tea sa "Istoria Logicii" (Ed. Did. şi Ped., Buc, 1969). Citandu-l pe   pe Sergiu Al-George ([37], p.45) vom observa că şcoala logicii indiene este de fapt o "ştiinţă a regulii şi semnului", o "ştiinţă a cunoaşterii secvenţiale": ceea ce noi numim, printr-un transfer analogic, logică indiană, constituie de fapt un amestec de preocupări ce ţin de epistemologie şi de arta argumentării concepută ca disciplină agonală, denumită de indieni "arta de a discuta" (vadavidya) sau „arta de a dezbate" (tarkavidya). Această disciplină complexă îşi marchează preocupările, semiologia prin cea mai veche denumire a sa, hetuvidyă, "ştiinţa cauzala sau a semnului" sau hetusastra "codul semnului". Denumirea cea mai comună co mună este însă cea de nyayavidya "ştiinţa regulii" sau anvikshikividya "ştiinţa cunoaşterii consecutive".  Nyay  Nyaya a "regulă" derivă de la rădăcina :"a merge", cu prefixul ni - care c are marchează fixarea şi care ca atare are valoarea etimologică de "a merge în, a intr intraa în, a se fixa, a (se) stabi stabili", li", de und undee "a hotărî" în ordinea ordinea cunoaşterii. Anv  Anviksh ikshiti iti derivă de la rădăcina verbală: "iks" - "a privi, a percepe", cu

 pre  prefixu fixull "anu"Din -"după, în conformitate, sensul global de "cunoaştere consecutivă". valoarea etimologică consecutiv", etimologică a acestor doiavînd termeni se poate deduce că llogica ogica fiind o "ştiinţă a semnului" se ocupă de "cunoaşterea consecutivă", cunoaştere bazată pe regulă. Regula logică a avut iniţial în India un statut pe care îl-putem califica într-un fel ca fiind paradoxal. Disciplina logico-epistemologică, constituind una din cele şase darshana este denumită nyaya, "regulă", în timp ce regula pe care se baza raţionamentul inferenţial (anumana) nu a căpătat o denumire proprie decat într-o perioadă tardivă. Conceptul de regulă a fost descoperit şi nuanţat în India de către exegeţii ritului şi gramaticieni. Un exemplu este Niyama, termen de origine rituală adoptat şi de

124

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

92

gramaticie gramati cieni, ni, avand avand sens sensul ul de "re "regul gulăă res restri tricti ctivă" vă".. Terme ermenul nul generi genericc de cea mai la larg rgăă circulaţie şi probabil cel mai vechi este sutra  (fir). Sinonim cu termenul "sutra" este tantra (f (fir ir,, te text xt depe depend nden ent) t),, op opus us lui lui  svata  svatantra ntra (t (tex exte te in inde depe pend nden ente te,, care care au pr prop opri riul ul lo lorr fi fir). r). Semantica firului (sutra, tantra) sugerează procesul de ordonare, integrare şi este reluat în termenul Yoga Yoga ((""yuj" - a uni, conexiune, regulă). Intruc Int rucat at reg regul ulaa dom domin inăă într întrea eaga ga sfe sferă ră com compor portam tament ental ală, ă, lo logi gica ca va fi denum denumit ităă de Vats atsya yayan yanaa (se (sec. c. III III-IV -IV e.n. e.n.)) ca: ca: "lamp "lampaa tutu tuturor ror cunoa cunoaşt şteri erilo lorr (vid (vidya ya), ), sup suport ortul ul (upaya) tuturor actelor (karman), substratul tuturor virtuţilor (dharma)" (în Nyaya-Sutra Bhasya, [I.1.1]: "comentariul clasic" al Nyaya-Sutra al lui Gotama, realizat de Vatsyayana). In cadrul instrumentelor de "cunoaştere corectă" (prama (pramana) na) Nyaya Sutra (sec. II sau III e.n.) e.n .) tra tratea tează ză desp despre re sem semn n şi val valoare oareaa lui cogni cognitiv tivă. ă.  Pramana (li (lit.: t.: "proba; cunoaşterea corect cor ectă"; ă"; "m "ma": a": a mă măsur sura; a; "p "pra" ra":: înain înainte) te) dep depin inde de dec deci, i, ca şi cuno cunoaş aşte tere reaa ştii ştiinţ nţif ific icăă experim expe rimenta entală lă de o core corectă ctă informa informare, re, care este în măsură măsură să con conduc ducăă la crear crearea ea unui conţinut de conştiinţă (pramiti) opus memoriei. In mentalitatea indiană cunoaşterea corectă (   prama ) nu este concepută ca o simplă reflectare în conştiinţă, ci ca un act ( kriya, kriya, karma ) în ca care re regă regăsi sim m tr trei ei dint dintre re ca cate tego gori riil ilee ac aces estu tuia ia:: karaka(a (age gent ntul ul), ), katr (pacientu (pacientull sau karana ). Subiectul se regăseşte în pramatr "cel care săvarşeşte o obiectul) si o cauza ( karana cunoaştere corectă", cel de-al doilea în pramana "ceea ce trebuie cunoscut în mod corect", (obiectu (obi ectull cuno cunoaşt aşterii erii)) iar "inst "instrume rumentu ntull de cuno cunoaşt aştere ere core corectă ctă"" în  pramana  pramana.. Ac Acest est ultim terme ter men n are are şi val valoar oarea ea de "no "normă rmă,, can canon" on",, sen senss în care care est estee uti utili lizat zat în tra trata tatel telee de estetică, unde desemnează criteriil criteriilee obligatori obligatoriii ale reprezentării pl plast astice ice.. Toate oate şcoli şcolile le filozo fil ozofi fice ce indien indienee acc accept eptăă con concep ceptul tul de pra praman mana, a, di difer ferenţ enţii iindundu-se se doa doarr prin prin ti tipuri purile le structurilo struct urilorr cogni cognitive tive ce pot fi omologate ca atare. Lista cea mai cuprinzăt cuprinzătoare oare include şase pramana(dov pramana(dovezi): ezi): (1) percepţia  percepţia senzoriala senzor iala(pratyaksha) (2)raţionament raţionamentul ul bazat pe semn;inferenta semn;inferenta;; (anumana) (3)mărturia verbală (sabda) (4)identifica identificarea rea prin analogie;  presupunerea (arthapatti) (5) presupunerea

raţionament raţionamentul ul bazat pe analogie (upamana)

(abhava)  Mimamsa şi Vedanta le acceptă pe toate.  Nyaya numai pe patru (1,2,3,4), (1,2,3,4), Samkhya şi Yoga numai trei (1,2,3), Vaiseshika şi Buddhismul Buddhismul numa numaii două (1,2), (1,2), iar Charvaka doar  pe prima. prima . Cu toate deosebirile ideologice între şcolile filozofice, raţionamentul inferenţial prin semn (anumana) este acceptat de toate (cu excepţia şcolii nihiliste Carvaka). Astfel cunoaşterea dedusă prin raţionament raţionament ocupă locul al doilea după cunoa cunoaşterea şterea dobandită prin percepţie (pratyaksa) care este unanim acceptată. Stransa legătură între percepţie şi raţionamentul inferenţial prin semn este motivul pentru care (6)absenţa

125

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 93 epistem epi stemolo ologia gia budd buddhis histă tă susţine susţine chi chiar ar teza conform căre căreia ia îns însăşi ăşi perc percepţ epţia ia este este un act Aces estt lucr lucruu es este te dove dovedit dit astă astăzi zi expe experim rimen enta tal,l, deoa deoare rece ce conc concep epţi ţiaa infe infere renţ nţia ial. l. Ac comandă percepţia; ceea ce percepem este funcţie de programele subconştiente dobandite în curs cursul ul evoluţi evoluţiei ei fil filogen ogeneti etice ce şi ont ontogen ogeneti etice. ce. Scopul Scopul tuturor tuturor şcol şcolilor ilor filo filozofi zofice ce indiene indiene este tranziţia de la multiplu la unu. Udyot Ud yotta takar kara, a, cel dede-al al doi doilea lea com coment entato atorr al  Nyaya-Sutra (se (sec. c. VI VI-VI -VII) I) introd introduce uce ca inova in ovaţi ţiee faţ faţăă de te text xtul ul in init itia iall tr trei ei tipur tipurii de an anum uman ana: a: (1) anva anvayav yavyati yatirreki "pozi "pozitiv tiv şi negativ" (lit.: prin consecuţie şi excludere), (2) kevalanvayi "numai pozitiv" (lit.:numai prin consecuţie) şi (3) kevalavyatireki "numai negativ" (lit.: numai prin excludere). Pri rim ma an anum uman ana a este este de desc scri risă să in  Nyaya Sutra; cea cea de a doua doua de deri rivă vă di din n re refe feri rinţ nţaa  percepută; un obiect obiect concret al cunoaşt cunoaşterii erii corecte nu poate poate fi negat. In acest caz substratul, substratul, referinţa obiectuală, desemnează întreg universul care se manifestă în parte, holografic. La obiecţia că în univers ar putea să existe şi lucruri necunoscute, răspunsul adepţilor şcolii  Nyaya este că pentru o conştiinţă absolută - cea a Fiinţei Supreme - nu există nimic incognoscibil. Anumana exclusiv negativă este cea in care semnul se află în substrat, adică semnificat semni ficatul ul se confund confundăă cu substrat substratul, ul, aşa cum valul nu este decat o manifestare a apei, iar materia şi energia o manifestare a Vidului Primordial. "Neţi, Neţi" ("nici aceasta, nici aceea") reprezintă procesul de discriminare specific doctrinei Advai  Advaita-V ta-Vedanta edanta,, calea intelectuală de eliberare a celui ccee practică Jnana Yoga. Yoga. Aceste cuvinte extrase din Brihada  Brihadaranyakaranyaka-Upanisha Upanishad d exprimă negarea universului fenomenelor, care învăluie realitatea ultimă a lui Brahman, care ne opreşte să constatăm că doar Brahman singur există există sub nenumărate forme. Priza de conştiinţă, în faţa lumii fenomenelor, că Ultima Realitate nu este "nici aceasta, nici aceea" constituie un raţionament "numai prin excludere", care conectează şcoala Nyaya cu toate celelalte doctrine ce caută tranziţia de la multiplicitate şi dualitate la unitate. Şcoala Nyaya introduce prin Dignaga (sec.V-VI (sec.V-VI e.n.) conceptul de vyapti. Termenul, după cum mărturisesc toţi cei care au încercat să-i găsescă un echivalent în vocabularul nostru filozofic, este greu de redat. Derivat etimologic de la „vi-ap", „a pătrunde, a cuprinde", substantivul vyapti îşi găseşte un echivalent aproximativ în cuvantul "pătrundere"; de fapt, cuvantul exprimă o relaţie întreexprimă două entităţi: vyapaka "cel care  pătrunde" şi vyapya "cel care trebuie pătruns". Vyapti pătrunderea totală, exemplificată tradiţional prin: impregnarea bobului de susan de către uleiul său, sau a apei de mare de către sare. Traducerea prin ""conexiu conexiune ne intrinsec intrinsecaa sau invariabilă invariabilă"" (vidhyabhusana), "conexiune indisolubilă", nu redă complet valoarea termenului care include inclu de o relaţie relaţie asimet asimetrică, rică, cau cauzală zală ca înt între re fum şi ffoc oc (f (focul ocul eeste ste ce cell care pătrunde, iar fumul este cel pătru pătruns). ns). T Termenul ermenul de implicaţie propus de către cătr e A. Kunst pi pierde erde dominarea dintre termenii aflaţi în relaţie de coesenţialitate (tadatnaya) şi de cauzalitate (tadutpatti).

126

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

94

Vyapti desemnează o anumită ierarhie obiectuală ce nu poate fi înţeleasă şi percepută percepută,, dar care în planul relaţiei semiotice este inversată; semnul funcţionează "ca raţiune" prin transcederea opoziţiei între sensibil şi inteligibil, iar relaţia semiotică nu reflectă relaţiile obiectelor sensibile sau inteligibile decat parţial. Pentru indieni semnul este mai abstract

decat conceptul în opoziţie cu părerea lui C. Levi-Strauss care considera că: "între imagine şi concept ex există istă un int intermediar: ermediar: acesta este semnul.. semnul...Semnul .Semnul este mai prejos decat conceptul. "o legătură între imagine şi concept" (în cartea: "Gandirea sălbatică", Bucureşti, 1970, p.159). «Rel «R elaţ aţia ia di dint ntre re vy vyap aptti şi sem semn n (sp (spune une Se Serg rgiu iu Al-G Al-Geor eorge ge [37 [37]] p. p.53 53)) ne dezvă dezvălu luie ie că ierarhia categoriilor raţiunii nu este ierarhia obiectelor, a universului aşa cum se răsfrange în con conşti ştiinţ inţaa noa noastr stră, ă, cu toa toate te tre trepte ptele le sale sale de abstra abstracţi cţie, e, ci tocmai tocmai răstur răsturna narea rea ace acest stei ei iera ie rarh rhii ii". ". Mo Modu dull în care care se ge gene nera rali lize zeaz azăă re regu gula la în ra raţi ţion onam amen entu tull semi semiot otic ic in indi dian an (anumana) este diferit de cel al premisei universale din silogismul aristotelic iar răspunsul la această întrebare diferenţiază abstracţia mult mai mare a semnului în raport cu cea a conceptului. Regula semnului care este numită Niyama  Niyama,, "regulă restrictivă" desemnează principi principiul ul de limitare şi restrangere a unei reguli anterioare. Datorită principiului ecranării succesive succesive a sferelor de manifestare, cunoscut filozofiei indiene şi parţial ştiinţei actuale (fizica cuantică), aplicarea regulii semnului Niyama ne arată că nu se insistă doar pe ideea de universalitate sau generalitate, ci şi asupra celei de adaptare la situaţia concretă a unui anumit nivel de manifestare. Niyama est estee o trecere de la absolut la relativ, de la general la particu pa rticular, lar, dec decii o rregulă egulă de aplicare a restricţ restricţiilor iilor ce decurge d din in principiul principiul ecranării. ecranării. Ambiguitatea operatorului "omnis" a fost remarcată de Anton Dumitri Dumitriu u (în "Istoria " Istoria logicii", Buc, 1969, p.391-396) plecand de la contribuţia esenţială pe care logica medievală a aduso logicii stoice: într-un caz universalitatea are sens colectiv ca în propoziţia pr opoziţia „toţi apostolii apostolii Domnului sunt doisprezece", iar în al doilea caz un sens distributi distributiv v ca în "toţi oamenii doresc să cunoască". Prin confuzia apărută între aceste două înţelesuri se ajunge la sofisme. sofisme. Din cauza ignorării celor două tipuri de universalităţi logica matematică a ajuns la  paradoxul "mulţimi "mulţimiii tut tuturor uror mul mulţimil ţimilor". or". Logica Logica şşii raţionam raţionamentul entul india indian, n, utiliz utilizand and rregula egula semnului, recurge necondiţionat la operatorul universal (în sanskrită" sarva" –  – tot distribut distributiv iv  prin fiecare; fiecare; ttoţi, oţi, toate) toate) şi la su subordon bordonarea area condiţ condiţională. ională. Regula de restricţie (niyana) se exprimă fie printr-o subordonare relativă la subiect, fie printr-o subordonare circumstanţială circumstanţi ală de loc: oricare/fiecare sau oriunde/acolo. Astfel relaţia dintre semn (fumul) şi obiectul indicat (focul) se exprimă: "orice posedă fum, posedă foc" sau "oriunde există fum, acolo există foc". Ambele reguli de subordonare (subiectivă ori spaţială) sunt generalizări de tip distributiv.

127

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA

95

Obiectul referinţei (adhikarana) din legea universală nu este mulţimea oamenilor ("toţi oamenii mor"), ci fiecare om în parte ("om de om merge către moarte"). Formularea indiană a generalului in forma distributiva este lipsită de ambiguitatea ambiguitatea  procedeelor sintactice sintactice europene ce recurg llaa operatorul u universal niversal "omnis" (t (toţi) oţi) sau la conjuncţia condiţională condiţională "dacă". Kaiyata, comentand regula (VIII, 1,1) din Panini stabilea că operatorul universal sanskrit " sarva" are trei sensuri: (1) totalitatea tuturor obiectelor (dravya), ca în exemplul "a dăruit tot ce-i aparţinea, (2) totalitatea modurilor (prakara), ca în exemplul „va servi toate felurile de mancare" şi (3) şi totalitatea părţilor (avayara), ca în exemplul "toată panza a ars". In finalul confruntării dintre generalitatea premisei universale din silogismul aristotelic şi cea a regulii semnului din raţionamentul indian observăm aspectul colectiv, conceptual, descriptiv,, declarativ descriptiv declarativ,, teoretic închis al celei dintai şi cel distributi di stributiv v, vir virtual, tual, deschi deschis, s,  prescriptiv,, normativ  prescriptiv normativ,, holografic al celei de-a doua, izvorată din experienţa direct directăă a Realităţii. Realită ţii. Re Regula gula semnu semnului lui normea normează ză actul cunoaşterii fără a fi o regulă reg ulă pur convenţională, conven ţională, ci una extras extrasăă d din in ierarh ierarhia ia rela relaţii ţiilor lor din dintre tre obi obiecte ectele le de conş conştiin tiinţă, ţă, prin prin inversarea acesteia. Este revenirea la limbajul primordial universal, la semnul natural, care este, după cum afirma Umberto Eco (în "La forme del contenuto", Milano, 1971  p.23, citat în [37] la p.57) "elementul interpretativ interpretativ comun al tuturor semnelor semnelor artificia artificiale, le, dar care este este de natură diferită de aceea a semnelor artificiale". Ca şi Aristotel care a avut ambiţia ca prin silogistică să realizeze un mijloc ce trebuia să ducă dincolo de cunoaşterea faptului existenţial, la esenţă, să descopere "pentru ce-ul" lucrurilor, şcoala filozofică  Nya ya cau  Nyaya caută tă ccuno unoaşt aştere ereaa U Ulti ltimei mei Rea Realită lităţi ţi dar ajunge aju nge la concluzi concluziaa că descoperirea descoperirea esenţei este un act al intuiţiei intuiţiei experim experimentale entale,, mai presus de cel al cunoaşterii intelectuale. După cum afirmă B. Parrain (în "Recherches sur la nature et les fonctions du langage", Paris, 1942, p.187) şi Sergi Sergiu u Al-Ge Al-George orge ([37] p.58) "Aristotel "Aristotel a fost nedrept cu semnul deoarec deo arecee n-a înţ înţeles eles rel relaţi aţiaa ace acestu stuia ia cu str struct ucturi urile le int inteli eligib gibil ile; e; în doct doctri rina na in indi dian ană, ă, în ierarhia generalităţii semnul(simbolul) deţine un rang inferior semnificatului(orice simbol este doar un recipient al unui continut). Relaţia de la particular la general (cunoscută indienilor) era pentru Aristotel şi o relaţie inversă: de la general la particular" (Retorica, 1.2, 1.2, 13 1357 57b) b).. In  Nyaya-sutra (11,2 (11,2,9 ,9)) form formaa (ak (akrt rti) i) speciei, socotită ca o manifestare a genulu gen uluii (ja (jati), ti), est estee sem semnu null (l (lin inga) ga) aces acestei teiaa din urmă. Te Teori oriaa desp despre re vy vyap apti ti a permis lui Dignaga să descopere că în comunitatea de esenţă inteligibilă, ceea ce este mai determinat este semnul celui mai puţin determinat (al generalului). Aceeaşi idee se află expusă într-o formăă mai puţ form puţin in exp explici licită tă de cătr cătree Pata Patanjal njali, i, încă cu patru patru secol secolee în înai aint nte, e, atunc atuncii cand cand citează două versuri ale unor autori necunoscuţi, după toate probabilităţile antecesorii săi (în IV, 1,6,3 din Mahabhasya cu Pradipa lui Kaiyata şi a  lui Nagojibhatta, Motital Banarsidas, Delh De lhi, i, 19 1967 67). ). Lo Logi gica ca indi indian anăă este este po post ster erio ioar arăă gr gram amat atic icii ii lu luii Pani Panini ni,, Asht Ashtad adhy hyay ayii (Aṣṭādhyāyī )  "C "Cel elee op optt că cărţ rţii (învă (învăţătu ţături)" ri)" ce reprezintă reprezintă prim primul ul sistem sistem închegat închegat al gandirii indiene.

128

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRAC TIC DE RAJA-YOG RAJA -YOGA A

96

Logica indiană este o epistemologie dublată de o semiologie şi în faza ei mai elaborată dezvoltă teorii semantice strict dependente de aceasta din urmă. Paninii ne-a dat o gramatică "atem Panin "atemporal porală" ă" (akal (akalaka), aka), cum pe drept cuvant o cal califi ifică că comentatorii săi, gramatică alcătuită din 3996 de reguli expuse în modul cel mai succint  posibil, cu referinţe încrucişate, formalizată aproape matematic, recurgand la metalimba metalimbajj şi axiomatizare. axiomat izare. L. Bloomfi Bloomfield, eld, părintel părintelee structurali structuralismului smului american şi F. d dee Sa Saussure, ussure, al celui european euro pean,, au fost admi admirato ratori ri şi cuno cunoscăt scători ori pro profun funzi zi ai ope operei rei lui Pan Panini ini,, operă operă ce este este considerat consi deratăă ca fiind fiind cel mai impo importan rtantt mo monum nument ent al cul cultur turii ii indien indienee şi tot totoda odată tă sin singur gurul ul neco ne cont ntro rove vers rsat at şi de deci ci om omol olog ogab abil il din pe persp rspect ectiv ivaa cor coroz ozivă ivă a me menta ntali lităţ tăţii ii noa noast stre re europocentriste. Prin trecerea de la lingvist lingvistica ica structurală la cea generativ-transforma generativ-transformaţională ţională (inspira (inspirată tă din logica tradiţională cat şi din cea matematică) noi aspecte din gandirea lui Panini au intrat în cea a nou noului lui curent curent li lingv ngvist istic ic.. Gra Gramat matic icaa gen genera erati tivă vă a lu luii Chomsk Chomsky y, care a perm permis is traduc tra ducere ereaa cu aju ajutor torul ul calcul calculato atoarel arelor or a tex textel telor or,, asimil asimileaz eazăă in infor forma maţi ţiil ilee gen genet etic icee şi comporta comp ortamen mentul tul instin instinctu ctual al al regn regnului ului infrauman infrauman cu limbaju limbajul, l, în timp ce H. Pike face analogia între limbaj şi procesul de nucleaţie de la formarea cristalelor. Istoricul relaţiei dintre gandire şi limbaj arată că, în ultimă instanţă, aceasta este tributară accepţiei mai largi sau mai restranse care s-a dat termenilor respectivi. Logos, aşa cum ne apare la vechiii greci, ccu vechi u accepţ accepţia ia concomitentă de "raţiune" şi de "vorbire" " vorbire" în care car e era implicată totodat ă şi ont totodată ontolo ologia gia,, ang angaje ajează ază înt într-u r-un n mod mult mai larg înţele înţelesul sul celor două două planur planuri, i, reduse ulterior la logică şi gramatică. In prezent conceptele tind din nou să se lărgească, mai ales din perspect perspectiva iva lin lingvis gvistic ticii ii şi a sem semiolo iologiei giei şi nu a logicii logicii,, recăpăt recăpătand and acel acelaşi aşi conţinut ontologic pe care-1 aveau în lumea veche. Ştiinţa modernă regăseşte gandirea definită prin relaţia dintre semn şi semnificat în logica  proceselor anorganice, în legile fizice cele mai generale care stăpanesc lumea. Descop Des coperi erind nd în dinami dinamica ca şi form formel elee Cos Cosmos mosul ului ui ordine ordine şi raţ raţiun iune, e, ştiinţ ştiinţaa mode modernă rnă le califică în termeni lingvistici, deoarece gandirea nu poate fi concepută în afara limbajului. Logosul grec revine în lumea contemporană, în puritatea virtuţilor sale filozofice, pentru a depăşi impasul contradicţiei dintre inteligibil şi sensibil. Importanţa acordată cuvantului în multe dintre miturile cosmogonice, unde acesta apare ca forţa primordială şi oranduitoare a lumii lumii,, consti constituie tuie o antic anticipare ipare a vizi viziuni uniii din din ştii ştiinţ nţaa actua actuală lă,, care care pr prin in te teori oriaa cam campul pului ui informaţional fundamental, face parte sensului şi nu absurdului. Teoria celor două nivele( 1. nivelu niv elull sup suport ort,, nem neman anife ifest stat, at, ort ortoex oexist istenţ enţial ial,, inform informaţ aţion ional al şi 2. nivelu nivelull man manife ifest stat, at, fenomenal, existenţial) nu este decat o reîntoarcere din perspectivă modernă la tradiţie. In Bhagavad Gita  (IX 4) se spune: spune: "într "întreag eagăă ace aceast astăă lum lumee este desfăşura desfăşurată tă de min minee (care sunt) formă nemanifestată; în mine stau toate fiinţele şi eu stau în ele". In alt alt lo locc (BG VII 24): "Cei fără fără mi mint ntee mă cred Ce Cell Nem Nemani anife festa statt int intrat rat în sta starea rea de manifestare; ei nu cunosc natura mea superioară neclintită, supremă". Caracterul anticipativ al unei opere datand de peste două milenii şi jumătate

129

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA

97

capătă amploare astăzi în succesiunea perspectivelor lingvisticii contemporane. Erorile ce i-au i-a u fost atribui atribuite te mae maestru strului lui ind indian ian,, înce începand pand cu W. D. Whi Whitne tney y de a fi artifi artifici cial, al, nesistematic, străin de criteriile obiective, istorice, s-au dovedit a fi propriile noastre erori din perioa perioada da copilă copilărie rieii şti ştiinţ inţifi ifice. ce. Pan Panini ini int intuie uieşte şte şi sta stabile bileşte şte relaţ relaţia ia lingvist lingvisticii icii cu filozofia deoarece tezaurul informaţional rrevelat evelat în limb limbaj aj este o parte componentă componentă din ceea ce Jung  numea "incon "inconştie ştientul ntul colect colectiv". iv". Filozofia limbajul limbajului ui a fost catal catalizată izată de lucrarea lui Panini şi de comentariile pe marginea acesteia; primul comentariu Samgraha, ca care re s-a pi pier erdu dut, t, er eraa o va vali lida dare re fi filo lozof zofică ică a gr grama amati ticii cii.. In sec. sec. II IIII şi II î. î.e. e.n. n. urmeaz urmeazăă comentariile lui Katyayana şi Patanjali, care cu toate deschiderile incidentale spre filozofie răman răm an în ans ansamb amblul lul lor scol scolasti astice ce şi forma formalist liste. e. De abia versiun versiunea ea lui Bhartrha Bhartrhari ri (sec. V e.n.) restituie ceea ce era implicit în laconismul textului, iar formalismul lui Panini capătă o acope acoperi rire, re, in integ tegran randudu-se se în într tr-o -o doc doctr trină ină a lo logos gosul ului ui.. Astfel Astfel cul cultu tura ra in indi diană ană rid ridic icăă gramatica la rangul de darshana, "şcoală filozofică" (lit. "instrument de cunoaştere"),in accepţia cea mai largă a acestui ultim cuvant. Apariţia Apariţ ia analizei limbajului într într-o -o epocă atat de îndepărtată, ceea ce s-ar putea n numi umi "miracolul gramaticii indiene" este însă o consecinţă a unor factori obiectivi. Termenii şi metodele tehnice ale lui Panini au fost preluate atat direct cat şi indirect din speculaţia ritualistă; rituali stă; India este singura posesoare a unei literatu literaturi ri ce ilustrează atat mentalitatea arhaică (literatura vedică) cat şi o hermeneutică a textelor mitico-rituale, singura auto-exegeză a experienţelor-simbolice. Izomorfismu Izomo rfismull ritul ritului ui cu limb limbajul ajul (ambele fiin fiind d sisteme sisteme de semne) a fost semn semnal alat at  prima dată de F. de Saussure. Nimeni nu mai crede astăzi că gandirea mistică diferă calit cal itati ativ v de gan gandi direa rea poz pozit itivă ivă,, dif difere erenţa nţa con consta stand nd doar doar în modul modul cum a fost fost co conc ncep eput ut obiectul obiec tul gandiri gandiriii şi impl implicit icit raport raportul ul dintre cele două planuri (raport su subiect-ob biect-obiect, iect, vertical sau orizo orizontal) ntal).. Gandi Gandirea rea miti mitică, că, consi considerată derată ante anterior rior "prel "prelogi ogică" că" este recuno recunoscut scutăă ca  pozitivă de C. Levi-Strauss, care afirmă "poate vom descoperi într-o zi că aceeaşi logică operează în gandirea mitică şi în gandirea ştiinţifică şi că omul a gandit întotdeauna la fel de  bine" ([37] p.17). Speculaţia misti mistico-ritual co-ritualăă se transferă în plan lingvi lingvistic stic in contextul cultural indian, indian, dovedind pozitivitatea celei dintai. In Satapatha Brahmana (I,5,2,15), cel mai vechi dintre textele ritualismului indian, este confruntată gandirea cu limbajul într-un mod la care ar putea pu tea adera orice gandi ganditor tor al vremii vremii noastre: noast re: ni "Acolo eraplin Cuvantul, totu totul l era inteligi inteligibil; bil; era mi mint ntea ea nimi micc nuunde se îm împl inea ea,, nimi nimicctotul nu se eraîmplinea, in inte teli ligi gibi bil, l, căci căc i ref reflex lexiun iunea ea acolo intimă intimăunde răm rămane ane ininteli inin teligibi gibilă". lă". Grama Gramatica tica şi filo filozofia zofia indi indiană ană a limba limbajulu juluii caută caută evid evidenţi enţierea erea virtuţil virtuţilor or operaţionale intrinseci, manifestate şi la nivel nivelul ul formelor lingvi lingvistic stice. e. Prin controlul controlul forţelo forţelorr de at atra racţ cţie ie şi resp respin inge gere re al alee fo form rmel elor or este este mo mode dela lată tă re real alit itat atea ea,, în într tr-u -un n mod mod anal analog og  proiecţiilorr magice ale ritului; subiectivu  proiecţiilo subiectivull este transfera transferatt obiectivului, obiectivului, subi subiectul ectul avand acces la cont controlu rolull spaţ spaţio-t io-tempo emporal ral al lumi lumii. i. Acest cont control rol spaţ spaţio-te io-tempo mporal ral depăşeşte depăşeşte spir spiritul itul faustic, marile

130

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRAC TIC DE RAJA-YOG RAJA -YOGA A

98

ambiţii de dom ambiţii dominar inaree a lum lumii ii şi a sem semenil enilor or.. Deşi apare aparent nt s-a detaşat de real real,, pierza pierzand nd temporar imperiul lumii în favoarea experienţei subiective a spiritului, pentru a surprinde form formaa esen esenţi ţial alăă a luc ucru ruri rillor or,, în real realit itat atee a ob obţţin inut ut ca şi în Yog ogaa în înră rădă dăci cina nare reaa experimentală în Ultima Realitate, înrădăcinare care-i permite eliberarea. Deoarece orice incursiune profundă în semiologia indiană cere să ne ocupăm mai întai de semn în logica indian indiană, ă, am preze prezentat ntat şcoala lui Panini în cadru cadrull şcolii şcolii Nyaya; logica fiin fi ind d o "ş "şti tiin inţă ţă a sem semnu nulu lui" i",, o ştii ştiinţ nţăă ce se oc ocup upăă de "cuno "cunoaş aşte tere reaa con consec secuti utivă" vă",, o cunoaştere ce se bazează pe regulă. In situaţia în care Patanjali, fondatorul filozofici Yoga (bazată pe Samkhya, care constituie una din cele şase Darshana), o defineşte ca un efort metodic de a ajunge la elibera eliberare re prin stingerea proiectiilor de pe ecranul mental(vrittis) prin participarea diferitelor componente ale naturii umane, atat fizic cat şi psihic, adică prin experienţă subiectivă, prin înrădăcinare experimentală experime ntală în Ultima Realitate, înseamnă că Y Yoga oga reprezintă o aplicare a analizei logice din Nyaya, un transfer din planul ritual şi lingvistic în planul experimental, adică o desăvarşire, o eliberare din planul cunoaşterii relative, existenţiale. Gramatica văzută ca darshana şi şcoala Nyaya argumentează şi garantează eficienţa acestui transfer magic, magic, deoarece numai prin Y Yoga oga poate fi desfăcut nodul gordian, adică poate fi obţinută experimental implicaţia implicaţia întregului în parte, ca urmare a înrădăcinării practicantului în Ultima Realitate, Realitate, în "Logosul Divin" (al cărui corespondent modern este Campul Informaţional holografic ori Banca de date a Universului Universului). ). Din această cauză este dificil de determinat cu precizie dacă Patanjali, autor al Yoga Yoga Sutras, este acelaşi cu cel ce a redactat comentariul gramaticii lui Panini numit Mahabhashya. Estimările relative la data apariţiei Yoga Sutra oscilează între secolele II î.e.n. şi IV e.n., în timp ce Mahabhashya pare a fi redactată în secolul II î.e.n. Dificultatea Dificultatea distingerii autorului Mahabhashya de cel al Yoga Sutra este cu atat mai mare cu cat în aforismul (YS 3.17) din Yoga Sutra, Patanjali face distincţia între cuvant (sabda), obiect (artha) şi sens ori continut mental (pratyaya): "aceste părţi amestecate şi confu confundate ndate în mod curent". Atunci Atunci cand acestea devin obiecte separate în meditaţia yoginului, pot conduce la dobandirea facultăţii supranormale (siddhi) de a înţelege limbajul sau graiul tuturor creaturilor. Acest aforism nu este consemnat în monografia dedicată "sensului" în gandirea indiană, iar comentatorii Yoga Sutra pierd  pierd din vedere vedere ansamblul (organizarea axiomatică circulară a tratatului lui Patanjali în acord cu doctrina Nyaya). In raport cu definiţia occidentală, cea dată de logicienii indieni nu este caracterizantă (dată de genul proxim şi diferenţa specifică), o enunţare a tuturor notelor ei are un caracter restrictiv. Logica indiană distingea "udesva", care era descrierea unui obiect, de lakshana, caracterul unic, defini def iniţia ţia acestu acestuia, ia, ccare are după cum preciza V Vatsyayana atsyayana (Nyaya-Su (Nyaya-Sutra tra Bha Bhasya sya (I,13)) "este calitatea (dharma) ca factor de delimitare (avachedaka) a obiectului descris, de obiectele care nu sunt el".

131

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA

99

Definitia Nyaya căuta să pună degetul pe acea proprietate care nu mai aparţine nici unui alt obiect. Definiţia Definiţia nu viza o descrie descriere re completă a esenţei ci să indice ceea ce, în această esenţă ese nţă,, nu-i nu-i ap aparţ arţine ine dec decat at ei singu singure. re. Pri Prin n aceas această tă def defin iniţ iţie ie nu avea avea lo locc un act act de cunoaşte cuno aştere, re, ci de recun recunoaşt oaştere, ere, nu gnos gnosolog ologic ic ci prag pragmat matic. ic. Num Numai ai pri prin n negare negare ("Neţi ("Neţi,,  Neţi"), prin excludere progresivă (kevalavyatireka) se ajunge la ident identitat itatea ea dintre dintre obiectul obiectul semnificat şi substratul existenţial. Definirea din Nyaya desemnează modul experimental utilizat în Yoga pentru descoperirea Sinelui, esenţei propriei noastre fiinţe. Toate ramurile din cadrul practicii Yoga au drept scop resuingerea fluctuaţiilor mentale (vritti) şi cauzelor acestor modificări modificări (klesha), elimi eliminarea narea intipa intiparirilor ririlor (samskara) şi condiţionărilor condiţionărilor diverse,  pentru ca atingand starea neperturbată, să ne putem recunoaşte. treb ebui uiee  Nyaya Nya ya-Sut Sutra ra comentată de Vatsyayana arată că executarea unei comenzi tr susţinută prin motivaţii, care să contribuie la convingerea celor ce urmează să o îndeplinească,, la dobandirea consimţămantului. îndeplinească Pentru practica Yoga, Nyaya reprezintă argumentul argumentul logic fundam fundamental, ental, fiindca "ceea ce se pet petrec recee jos este la fel cu cee ceeaa ce se pet petrec recee sus", sus", deo deoare arece ce ace aceeaş eaşii re real alit itat atee se manife man ifest stăă în fieca fiecare re eta etajj fen fenome omena nal. l. Per Perspe spect ctiva iva fi filoz lozofi ofică că a gra gramat maticie icienil nilor or răma rămane ne apropiată apropi ată prin dial dialectic ecticaa ei de cea a lumii arhaic arhaicee şi totodată de prel prelungi ungirile rile direc directe te ale acesteia în Yoga, Yoga, în care tensiunea dintre Unu şi Multipl Multiplu u se rezolvă în intimitatea concretă a propriei fiinţe, cu ajutorul experienţei mistice. Sincretismul filozofiei gramaticale gra maticale cu Yoga Yoga şi tantrismul este re remarcat marcat de M. Eliade (în: (în: Mephistopheles et l'androgyne, Paris, 1962, p.142) cand spune: "imaginea oului ca metafizică preferată a lui Bhartrhari, pentru a expune trecerea de la Unu la Multiplu şi invers, este preluată din textele arhaice - ea revine neîncetat în Rig-V  Rig-Veda eda şi Upanishade, fiind unul din modelele de transcedere a tuturor opoziţiilor. Virtuţile soteriologice ale gramaticii sunt exprimate în mod direct de Bhartrhari cand o numeşte "Yoga cuvantului" (în Vakyapadya, I, I,20), 20), cand o califică "apr "apropiat opiatăă de  Brah  Brahman, man, asceză a ascezelor", "poarta salvării, remediu al impurităţilor vorbirii" (ibid. I,14), "prima treaptă pe calea realizării spirituale [...] calea dreaptă, calea regală, pentru cei ce caută mantuirea (ibid. I,16). Toate aceste aprecieri trebuie înţelese în spiritul unei anumite soterologii indiene, conform căreia desăvarşirea nu se dobandeşte prin ruperea de experienţa empirică, ci dimpotrivă,  prin asumarea şi dominarea acesteia. Drumu Drumull spre Unu presupune paradoxul angajării în Multiplu, cuplajul total cu lumea fenomenală în cădere furnizează imponderabilitatea, eliberarea din Multiplu şi cucerirea acestuia  printr-o  printr -o experienţă co concretă ncretă şi lucidă. Aşa precum în practica şi asceza a sceza Yoga Yoga se caută dobandirea unităţii în intimitatea experienţelor psihofiziologice, psihofiziologice, în actul eroic al transfigurării acestora, tot aşa şi gramatica sanskrită, cea mai severă şi mai difici dificilă lă dintre disciplinele intelectuale ale lumii indiene, deschide calea spre "lumi "lumina na int intuiti uitivă vă  prin rigoarea dominării aasprelor sprelor sale regu reguli li ce vorbesc pană la urmă de despr spree iipos postaz tazee îîn n Multiplu ale verbului unic".

132

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRAC TIC DE RAJA-YOG RAJA -YOGA A

100

Ca şi Y Yoga, oga, gra gramatica matica şi logica sunt discip discipline line ale regulilor, regulilor, care purificand concretul, concretul, fac să transp transpară ară imanenţa unei un unice ice realităţi: "Unul care s-a divizat în Multiplicitate  prin  pri n procesul diferenţieri diferenţierilor lor est estee [însăş [însăşi] i] grama gramatica, tica, spre care dacă te îndrepţi, îndrepţi, îl dobandeşti  pe supremul  Brahman" (Vakyapadiya, I,22). Aşa cum este postulat în lingvistica contemporană, se cunoaşte astăzi că dincolo de de diversitatea tuturor limbilor există o formă unică, iar acest lucru nu le era străin filozofilor indieni ai limbajului: limbajului: "Cuvantul din limbile diverselor ţări, deşi cu forma proprie diferenţiată, nu încetează să aibe la bază o singură semnificaţie (comentariul lui Harivrsabha la Vakyapadiya I,5). Accesul la forma ascunsă în stratu straturile rile adanci ale conştiinţei depăşeşte în per perspe spect ctiva iva indiană semnificaţia simplei cunoaşteri ştiinţifice. Dobandirea formei care se manifestă în limbă este simultan atat un acces către zonele adanci ale psihismului, cat şi un mijloc de unificare a stărilor de conştiinţă. Această unificare defineşte disciplina Yoga în întregul ei. Ca orice activitate activitate semiau semiautomat tomată, ă, cum este cea musculară ori cea respiratorie, activitatea activitatea lingvist ling vistică ică (de altfe altfell stra strans ns lega legată tă de ace aceasta asta din urmă) - devi devine ne o parghie parghie în efortul de unificare a nivelurilor psihosomatice de care depinde. Nu întamplător fonemele, silabele şi alte structuri lingvistice sunt utilizate în tehnicile de concentrare şi de meditaţie (tehnicile din Mantra Yoga). In Yoga tehnicile lingvistice sunt valorificate ca forme simbolice, atat în re repre preze zent ntare areaa şi ev evoc ocar area ea nive nivele lelo lorr en ener erge geti tice ce ps psih ihoso osoma mati tice ce (v (vez ezi: i: ch chak akra ra), ), cat cat şi în exerciţiile de concentrare şi meditaţie mentală asupra unor diagrame simbolice (mandala, yantra).

3.3.3. Vaisheshika sau Vaişeşica Vaisheshika (li (lit. t.:: "ca "care re se ref referă eră la spe specif cifici icităţ tăţi") i") este cel mai vechi vechi dintr dintree cele cele şase sisteme sist eme filoz filozofi ofice ce hin hindus dusee (d (dars arsha hana) na).. Ela Elabor borat at de Kan Kanada ada,, acest acest sis sistem tem des descom compun punee di dive vers rsit itat atea ea natu naturi riii în şase şase cate catego gori riii (P (sub ubst stan anţe ţele le); ); 2) Guna (Pad adar arth tha) a):: 1)  Dravya (s (cali (ca lităţ tăţil ile); e); 3)  Karma (a (acţ cţiu iuni nile le); ); 4) Sa Sama many nya a (ge (gener nerali alităţ tăţile ile,, mulţim mulţimile ile); ); 5) Vishesha (particul (part icularită arităţile ţile,, indi individu vidualit alităţil ăţile); e); 6) Sam Samav avay aya a (coexistenţa necesară; legătura dintre într în treg eg şi pa part rte, e, dint dintre re cali calita tate te şi sub subst stan anţă ţă,, di dint ntre re efe efect ct şi cauz cauză, ă, di dint ntre re ge gene neral ral şi  particular). Aceste şase Padarta (de orientare mai degrabă ştiinţifică ştiinţifică decat filozofică) nu suntt simple sun simple conce concepte pte,, ci corespu corespund nd uno unorr ent entită ităţi ţi reale reale (ar (artha tha)) desemnate de către nume corespondent corespo ndentee (P (Pada ada). ). Ka Kanad nadaa a exp expus us sis sistem temul ul său în Vaisheshik aisheshika-Sutra, a-Sutra, care conţine zece capitole (A (Adh dhya yaya ya). ). Cu Cuno noaşt aştere ereaa ce celo lorr şase şase categ categori oriii de depi pinde nde de împl împlin inir irea ea datoriilor(dharma) şi conduce la fericire, eliberare. Pentru a stabili o punte cu celelalte sisteme filozofice vom analiza termenul "akasha". Pentrul atomismul Vaisheshika, eterul spaţial (akasha) este substratul sonorităţii, elementul care transmite sunetul.

133

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA

101 101

După cum remar remarca ca şi A. Fouche Foucherr [în: "Le Compend Compendium ium de dess Topiq Topiques" ues" (Tarka (Tarka-Samgraha) par par Annambhat Annambhatta", ta", Paris Paris,, 1949, p.37-38]: "Ete "Eterul rul aare re o poziţie p oziţie mediană me diană în seria celor n nouă ouă su substanţe bstanţe făcand trecerea de la cele pa patru tru eleme elemente nte sensibi sensibile le la cele cele cinci ultrasensibile". Traducerea termenului sanskrit " akasha " prin  prin "eter spaţial" este e ste destul de apr aproximativă. oximativă. In gandirea indiană, akasha este considerat ca un principiu al luminozităţii. lu minozităţii. In toate şcolil şcolilee filozofice indiene, inclusiv în buddhism, akasha joacă un ro roll importa important. nt. In ChandogyaUpanishad (1.9.1) se spune că "toate existenţele sunt născute din akasha şi se reîntorc în akasha". Eterul spaţial este considerat ca o realitate obiectivă şi subiectivă în acelaşi timp, deoarece spaţiul din interiorul inimii în care stă Sinele şi se dezvoltă activitatea psihică (spaţiul conştiinţei) este denumit şi el tot akasha. Shankara consideră eterul condiţia  prealabilă a oricărei exis existenţe tenţe şi pri principiul ncipiul "care conferă locul său fiecărei existenţe". Eterul spaţial este o ipostază a vidului, a Ultimei Realităţi, suportul holografic unificator al tuturor lucrurilor (în care se suprimă şi dualitatea subiect-obiect). Aşa cum vom arăta în continuare, vidul constituie numitorul comun al tuturor curentelor mistice orientale şi una dintree marile întrebări ale ştiinţei actuale (fizica vidului, diagramele vidului, teoria dintr cuantică a vidului). Se stabileşte astfel, a stfel, atat o punte p unte între Y Yoga oga şi celela celelalte lte căi ce urmăresc vidarea experimentală a ecranului mental, cat şi cu fizica vidului fizic (din care se nasc şi în care

dispar particulele elementare, ca şi ar fiete solidificări hologr hol ogramei amei, , loca localiz lizari ari întrîntr-un un oce ocean ancum ccu u ""apa apa eteric rică" ă" ce umpl u(îngheţări) mplee îîntr ntreg egtemporale Univ Univer ersu sul. l.ale '

3.3.4 Relaţia dintre gandire, limbaj, informaţie şi Yoga. Temeinicia logicii, care este o disciplină limitată numai la anumite expresii lingvistice  presupune  presup une o bună anali analiză ză li lingvis ngvistică. tică. Relaţ Relaţia ia di dintre ntre gandire gandire şi limb limbaj aj îş îşii găseşte noi soluţii în raport rap ort cu cele cele cunosc cunoscut utee pan panaa în preze prezent nt din confru confrunt ntare areaa a tr trei ei di disc scip ipli line ne,, pr prac acti ticc autonome: logica, lingvistica lingvistica şi semiologi semiologia. a. In contextul gandirii indiene, spre deosebire de ce cell eu euro rope pean an,, rela relaţi ţiaa cr cron onol olog ogic icăă şi im impl plic icit itaa fi fili liaţ aţie ie înt între re cele cele trei trei dis discip cipli line ne este este semiologia, semiolog ia, lingvisti lingvistica ca şi la sfarşit logica. T Textele extele logice, posterioare celor gr gramaticale amaticale au  beneficiat  benefic iat de analiza limbii sanskrit sanskrite. e. Logica indiană este o epistem epistemologie ologie dublată de o semiolog semi ologie, ie, iar în faza ei elaborată dezvoltă teorii semantice. Acesta Acesta relaţie evidenţiază generalitatea semiologiei şi subordonarea lingvisticii, deoarece limbajul verbal reprezintă doar unul din sistemele semiologice. In Occident, prin sistemul lui Aristotel, Aristotel, care a început cu lo logi gica ca (cea (cea ma maii res restr trans ansăă dint dintre re cele cele trei trei disci discipl pline ine)) s-a im impri prima matt o te tend ndin inţă ţă ce a dominat domin at între întreaga aga evoluţ evoluţie ie ulte ulterioară rioară a ideil ideilor or.. Noi, europenii am descope descoperit rit succesiv succesiv şi implicit implic it dependent întai logica, apoi lingvistica şi în cele din urmă semiologia, semiologia, mergand de la particu particular lar la gene general. ral. Cun Cunoaşt oaşterea erea înt întregu regului lui din par parte te conduc conducee la confuz confuzii ii ine ineren rente, te, re redu ducţ cţio ioni nist ste. e. Co Conc nclu luzi ziaa re rela lati tivi vist stăă a plura plurali lită tăţi ţiii de sisteme sisteme logice logice şi în cons consecin ecinţă ţă a  pluralităţii de limbaje, fiecare fiecar e dintre acestea

134

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

102

constituind o limbă riguroasă, "bine făcută", lipsită de ambiguitatea limbilor naturale, aparţine ultimei versiuni a logicii europene: logica matematică. Socrat Soc rate, e, în Cratyl Cratylos, os, măr mărtu turis risea ea că pro proble blema ma lim limba bajul jului ui "este "este pro probab babil il cea mai mare dint dintre re toat toate" e".. Pr Prin in aceast aceasta, a, nu num numai ai căcă-ii ac acord ordaa pr prio iori rita tate teaa în rapor raportt cu lo logi gica ca,, ci anti an tici cipa pa pr preo eocu cupă pări rile le co cont ntem empo pora rane ne asup asupra ra in info form rmaţ aţie ieii şi camp campul ului ui in info form rmaţ aţio iona nall fundamental. Primordialitatea acordată în dialogurile lui Platon constituie poate un ultim moment în tradiţia lumii elenelimbajului în care filozofia nu se rupsese de gandirea arhaică, cand logosul păstra încă prestigiul mitului. In India speculaţia gramaticală s-a născut în stransă intimitate cu cea mitico-rituală. Primele concepte gramaticale pot fi regăsite în cele mai vechi texte ritualiste, iar ulterior, analiza limbajului se va suprapune pe analiza ritului, aşa cum apare în textele hermeneutice. hermeneu tice. T Tot ot ce a urmat în cultura marelui subco subcontinent ntinent,, de la arta poetică pană la logică, epistemolgie şi metafizică rămane marcat de sistemul lui Panini sau gramatica lui Panini, Ashtadhyayi (Aṣṭādhyāyī) "Cele Opt Cărţi (învăţături)". După cum sublinia L. Renan în "Les Connexions Entre le Rituel et la Grammaire en Sansk San skrit rit,, Jou Journa rnall As Asia iati tique que", ", 194 1941-1 1-1942 942,, p. p.164 164-16 -165): 5): "Gandi "Gandirea rea in indi dian anăă ar aree dr drep eptt substructură raţionamente de ordin gramatical... gramatica este cea care leagă şi domină demersurile cele mai înalte ale gandirii indiene". Problemele semiozei care apar în faza elaborată a logicii indiene sunt însă prezente încă la Panini care le-a surprins într-o generalitate mai cuprinzătoare decat au într întrevăzut evăzut-o -o înşişi logi logicieni cieniii semiolo semiologi. gi. Invers decat în Occident Occident,, în India grama gramati tica ca a prece precedat dat logi logica, ca, iar ambele ambele operează operează cu generali generalitate tateaa cupr cu prin inză zăto toar aree a sem semnu nullui. ui. Pa Paral ralel el şi in indep depend endent ent de Panin Panini, i, foneti fonetici cieni eniii dăd dădea eau u o interpretare semiotică relaţi relaţiilor ilor cronolog cronologice. ice. Relaţia dintre gandire şi limbaj este uimitor revelată în cele trei discipline ale gandirii in indi diene ene.. Re Rezol zolva varea rea pro probl blem emel elor or (ce ţi ţin n de rel relaţ aţia ia di dint ntre re gandi gandire re şi li limb mbaj aj)) de către către diferit dife ritele ele şcoli şcoli fil filozof ozofice ice se cons constat tatăă că se află doar apar aparent ent în opoz opoziţi iţiee prin prin cr crit iteri eriil ilee epistem epi stemolo ologice gice ce ţin de pozi poziţii ţiile le lor met metafiz afizice ice sau reli religioa gioase. se. Ori Oricat cat de sceptic sceptic ar priv privii cineva spre lumea indiană, nu se poate trece peste faptul că, cel puţin în sectorul lingvistic, noi îi suntem tributari într-o măsură atît de mare încat nu mai poate fi ignorată. Gramatica lui Panini, elaborată în secolele V-IV î.e.n. este recunoscută drept „cea mai scurtă şi mai completă gramatică (A. Macdonell, A Sanskrit Grammar afor Students, umane" Oxford, 1927, p. 11) şi însuşidin L. lume" Bloomfield o declara "opera monumentală inteligenţei (Language, London, 1961, p.ll) "singura descriere completă a unei limbi" (ibid., p.270). Translaţia de la forma sensibilă la cea ideală, din planul diacronic în planul sincroniei, operată în gramatica lui Parării nu anticipează numai principiul structuralist, după care forma nu poate fi recunoscută şi definită decat după criteriul funcţiei sale, ci şi întreaga concepţie ştiinţifică şi filozofică contemporană asupra Universului (pe de o parte universul existenţial, fenomenal, sensibil, temporal iar 

135

 

  TRAT TRATA AT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA- YOGA 103 103  pe de altă parte univ universu ersull orto ortoexist existenţia enţial, l, cauz cauzal, al, suprasen supr asensibil sibil,, atemporal atemp oral). ). Această concepţie lingvistică cu consecinţe multiple în ştiinţa actuală depăşeşte simpla anticipaţie şi este mai degrabă mesajul civilizaţiilor anterioare, care dintr-un orgoliu cultural continuă să fie ignorat. Izomorfism Izomo rfismul ul ritului cu lim limba ba (ambe (ambele le fiin fiind, d, după cum a observat observat prima dată F. de Saussure: "sisteme de semne") a paralelismului (stabilit încă de către textele vedice), a cosmodinamicii şi psihodinamicii arată că diversele fragmente ale mesajului ce ne-a fost transmis continuă continuă să păstreze întregu întregul, l, pentru cei ce au ochi să vadă vadă.. Activitatea limbaj-gandire începe şi se sfarşeşte prin intuiţia unei forme originale, a unei reprezentări virtuale identică cu realitatea absolută, prin transce-derea Multiplului în Unu. Ultima Realitate, atat în subiectivitate cat şi în obiectivitate este Unul, ca unitate a  potentelor pure, dincolo de manifestarea lor în act. Fiecare fragment al mesajului transmis, recurgand la distincţia dintre virtualitate (nemanifestare) şi manifestare, oferă o ieşire din contradi cont radicţi cţiaa Unu Unului lui cu Mul Multip tiplul lul:: Unul este lips lipsit it de determin determinăril ărilee Mult Multiplu iplului, lui, însă le conţine sub forma predeterminărilor (aşa cum un program de calculator sau un cod genetic  poate genera pe terminal un film sau o acţiune efectivă). Unul trece în Multiplu şi se întoarce la sine, aşa cum a dovedit-o continua pendulare a limbajului-gandire între sincronia intuiţiei şi diacronia discursivităţii, logicii. Relaţia dintre formă (informaţie, nivel informaţional) şi manifestare nu a rămas cantonată în in inci cint ntaa te teori oriei ei li ling ngvis visti tice, ce, ca în struc structu tural ralism ismul ul cont contem empo poran ran,, ci a fo fost st înţele înţeleasă asă şi transpusă în marea temă a Unului şi Multiplului, căreia filozofia de pretutindeni a încercat să-i dea diverse rezolvări, atat în plan gnoseologic cat şi ontologic. Soluţia dialectică a acestei antinomii a fost cu putinţă într-o filozofie care a avut rădăcinile adanc înfipte în expe ex peri rien enţa ţa lingv gviistică în care ab abssolutul form rmeei nu este o ipostază ruptă de fenomenalitate, ci matricea acesteia. Brahman, care în gandirea mistică era principiul suprem din care emana lumea, devenit în me meta tafi fizi zica ca Vedanta "Abs "Absolu olut" t" în sens sensul ul de "non-rel "non-relati ativ", v", cauza cauza fără de care care nu se  poate da socotea socoteală lă de spectac spectacolul olul cosmic; Vedanta avea de ales între a considera Multiplul fie ca  Maya "il "iluz uzie ie cos cosmi mică că", ", fi fiee ca rez rezul ulta tatt al ig igno nora ranţ nţei ei (A (Avi vidy dya). a). Deş Deşii repli replică că a ortodoxie ortod oxieii brahmani brahmanice ce faţă de erezi ereziaa buddh buddhist istă, ă, V Vedan edanta ta îşi însuşe însuşeşte şte o viziu viziune ne aproap aproapee identi ide ntică că cu cea a pro propri priilo ilorr săi opo oponenţ nenţi, i, asup asupra ra Ab Absol solutu utulu lui: i: Brahma Brahman, n, ca şi Nirva Nirvana, na, reprezentau reprezent au Absolut Absolutul ul întrucat erau planuri complet opuse fenomenalităţii fenomenalităţii contradictorii, gene ge nera rato toar aree de sufer suferin inţă ţă.. Co Cond ndiţ iţia ia prec precar arăă a in indi divi vidu dulu luii şi a or oric icăr ărei ei exis existe tenţ nţee în temporalitate este datorată încetării manifestării unei realităţi absolute, ca urmare a iluziei şi ignoratei, care împiedică sau ecranează comunicarea dintre Unu şi Multiplu. Demersu Dem ersull filozo filozofic fic al gram gramati aticie cienil nilor or şi al fil filozo ozofil filor or lim limbaj bajulu uluii este apro apropia piatt prin prin dialectica lui de cel al lumii arhaice şi totodată de prelungirile directe ale acesteia în Yoga, unde tensiunea dintre Unu şi ş i Multiplu se rezolvă în intimitatea

136

 

TRATA TRAT AT PRACTIC PRAC TIC DE RAJA-YOG RAJA -YOGA A

104 104

concretă a propriei fiinţe, cu ajutorul experienţei directe, denumită de unii comentatori experienţă simbolică sau mistică; această experienţă solicită solicită practic accesul cconştient onştient (în Raja Yoga) sau involuntar (în căile devoţionale: Bhakti Yoga) la alte stări de conştiinţă, caracterizate de unitate, coerenţă şi continuitate ce permit manifestarea principiului holografic, exprimarea rezonanţei dintre Unu şi Multiplu. Literatura vedică ilustrează, începand cu primul său text Rig Veda, că realitatea mitică supremă este de esenţă verbală şi deci informaţională. In imnul (X,125), dedicat în întregime lui Vac (sau: vak [vach]), "Cuvantul", acesta ace sta este situat mai presus dec decat at divinităţile majore ale Pantheonului vedic (Indra, Mitra, Varuna, Agni, Rudra, etc.), care cu toate acţionează ac ţionează prin p puterea uterea ce şişi-o o extr extrag ag din principiul suprem suprem ve verbal rbal,, cel ce ce sus susţin ţinee toate lucrurile. Vach, cuvantul se identifică cu cea mai abstractă şi mai impersonală dintre reprezentările lumii vedice, cu Brahman, care ulterior va desemna ideea de "Absolut" în gandirea indiană. In Rig Veda Veda (X,114,8) cuvantul era coextensiv cu Brahman: "pe cat s-a întins Brahman, tot atat şi Vac" (lit.: "discurs, voce, cuvant"; în Vedas, Vak este vocea vocea revelaţiei, rev elaţiei, cuvantul sacru ce întrupează forţa creatoare, primordială, pri mordială, ce a dat naştere tutur tuturor or zeilor). zeilor). Pada ("  picior" , "cuvant") şi nama, "nume", termeni tehnici ai vocabularului gramatical gra matical ulterior, derivă din metaforele poeziei vedice: pada (de la pad - "a merge, a păşi", de unde şi pada - "picior") era în Rig-V  Rig-Veda eda "urma pasului" lăsat de Vac. Ulterior, în literatura textelor  brahmanee relaţia dintre realitatea absolută (Brahman) şi cuvantul (Vach) devine identitate:  brahman identitate:  Satapatha  Satapa tha Bra Brahmana hmana , II,1,4,10 şi Aitarey  Aitareya a Brahma Brahmana na , "Cuvantul este Brahman  Brahman"" (  IV,21,1). Primul comentariu scris al operei lui Panini, Samgraha, atribuit lui Vyadi Daksyayana, tratat din nefericire pierdut, din care nu s-au păstrat decat strofe izolate în literatura  posterioară, a fost de natură natură filozofică ((în în contrast cu preocupările formale din comentariile ulterioare). Aceste strofe izolate din Samgraha, prilej  prilejuiesc uiesc llaa randul lor, lor, după un secol, secol, "Marele comentariu" (Mahabhasya)atribui atribuitt lui lui Patanjali. Expresia lui Patanjali ră rămane mane formalistă, concentrandu-se "nu " nu asupra ideilor ce stau la baza regulilor regulilor,, ci asupra formulărilor regulilor" regulilor" (Rosane Rocher " La théorie des voix du verbe dans l'école  paninéenne, Bruxel Bruxelles, les, 1968, p.74). Exege Exegeza za filozofi filozofică că din Samgraha este reluată de Bhartrhari (în sec. V e.n.), paralel cu un comentariu la Maha  Mahabhasya bhasya.. Bhartrhari elaborează în Vakyapadiya o sinteză în care sunt validate intuiţiile filozofice ale fondului de idei vedic din care descinde gandirea lui Panini, restituind implicit izvorul gramaticii şi filozofia limbajului. Vakya akyapadi padiya ya  poate fi privită ca o încercare de laicizare, fără a trăda în esenţa ei, gandirea gandir ea tradiţiona tradiţională lă india indiană. nă. Din această cauză conţinutu conţinutull acestei acestei opere se poate integra mai uşor deca decatt oric oricee alt mon monumen umentt al fil filozofi ozofiei ei indiene, indiene, înt într-o r-o perspe perspect ctivă ivă uni univer versal sală, ă, găsindu-şi peste secole, consonanţe în unele din cele mai vii concepte actuale.

137

 

TRATAT TRAT AT PRACTIC PRAC TIC DE RAJA-YO RAJ A-YOGA GA

105

Deşi s-a afirmat "că sistemul lui Bhartrhari  pleacă de la o viziune monistă şi energetică a lumii" (Sergiu Al-George, Al-George, "Limbă şi gandire în cultura indiană", Bucureşti, 1976, p.177), în realitate este o viziune modernă informaţională ce transcede opoziţiile metafizice dintre Unu şi Multiplu, subiect şi obiect, sensibil şi inteligibil. Criteriul de ierarhizare ontologică utilizat de Bhartrhari es  este te ccel el dintre potentă(energie poten potentiala) tiala) şi act(energiee cinetica sau manifestata), concepute ca stări reversibile ale Fiinţei, stări sau act(energi nivuri care sunt prezente în aceeaşi măsură în dinamica simetrică a psihicului şi a Cosmosului. Universul, Unive rsul, la toate nivelur nivelurile ile sale, este pătruns de Brahma Brahman, n, identific identificat at încă din primul primul text al tradiţiei cu Vach(Cuvantul), şi astfel limbajul în accepţia sa cea mai largă (raţiune a oricăr ori cărui ui act efi eficace cace,, a ori oricăr cărei ei form formee şi energi energii), i), califi califică că înt întreg regul ul Uni Univer vers, s, făcîndu făcîndu-l -l expresiaa unei esenţe verbale şi deci informa expresi informaţiona ţionale: le: "Acest  Brahman, fără de început şi fără de sfarşit, esenţă esenţă a cuva cuvantul ntului ui (sab (sabdatat datattva), tva), car caree este nep nepieri ieritor tor,, se desf desfăşoa ăşoară ră sub forma obiectelor..." (Vakyapadiya 1.1). Logica nu consti constituie tuie un domeni domeniu u exclus exclusiv iv al şcolii Nyaya - fiecare curent filozo filozofic fic avandu-şi şcoala sa proprie - totuşi şcoala Nyaya apare cu preocupări preponderent logice. Logica Log ica indian iană ă es-asecons consti titui tuitt ucarec oiproc; art artă ă acel arg argume umentă ntării riiriiîntrînt r-un unartha) contex con t în care poziţ iţii ii spi spirit ritual ualeeind diferit dife rite cont contesta estau recipr oc; cele e 6 cat catego egorii (p (pad adart ha)text de care se poz ocupă  Nyaya Sutra nu sunt sunt de deca catt o prez prezent entar aree sist sistem emat atic icăă a cr crit iter erii iilo lorr şi pr proc oced edee eelo lorr de argum argument entare are corecte corecte sau inco incorec recte, te, ce sur survin vin în cur cursul sul unei controverse. Intr-o formă nesistem nesi stemati atizată zată,, cele 6 cate categori goriii figu figurau rau şi în tra tratat tatul ul de medici medicină nă al lui Caraka Caraka sau Charaka (300 i.e.n). Vacashpati Mishra (sec. IX), despre care nu se poate afirma că aparţine în mod expres şc şcol olii ii Nyaya Nyaya,, de deoar oarec ecee a scr scris is com comen enta tari riii şi la tr trat atat atee Vedan edanta, ta, Samkhya Samkhya şi Yog oga, a, a redac red acta tatt o gl glos osăă Ia subcom subcoment entari ariul ul Ud Uddyo dyota takar kara a de denu numi mitt  Nyaya  Nyaya-vartikka -vartikka (ap (apăru ărutt în se sec. c.VI VIII e. e.n. n.)) în ca care re an anti tici cipe peaz azăă no noua ua re refo form rmăă pe care care ur urma ma să o ad aducă ucă Ga Gange ngesa sa,, fondatorul şcolii "Noua Nyaya" (Navya-Nyaya). Vaisheshika-sutra este redactată într-o într-o perioadă (sec I-II e.n.) care se pare că precede pe cea a oricărui alt text filozofic. Ontologia Vaisheshika este realistă şi pleacă de la o  perspectivă atomistă ato mistă înrudită cu cea Jain Jaina, a, care s-ar p putea utea să-i fie tributar tributară. ă. Fizica atomistă a sistemului Vaisheshika este dublată de o metafizică, ceea ce face ca Vaiseshika-sutra să rămană prin obiectivul pe care îl urmăreşte, un tratat asupra eliberării spirituale. Cele două darshana (Nyaya şi Vaisheshika)  pot fi considerate cons iderate aanaloage naloage  Jnana Kanda, care este partea din Veda relativă la Cunoaştere, care îşi găseşte expresia sub forma Upanishadelor. Cunoaşterea analitică sistematică din Nyaya şi Vaisheshika este asemănătoare celei din Jnana-Y  Jnana-Yoga, oga, una din cele patru căi principale Yoga, care conduce la cunoastere directa prin cunoaştere, discernămant şi analiză intelectuală. Capacitatea de discriminare (viveka) permite recunoaşterea recunoaşterea lumi lumiii fenomenelor ca

efemeră şi ireală şi conduce la concluzia existenţei unui suport imuabil: Brahman. In "Yogatattva Upanishad " ("Adevărata esenţă a sistemului Yoga") in

138

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 106 strofele (16-17) este indicată calea utilizată de  cele două şcoli filozofice amintite şi de către Jnana-Yoga, cale care este inclusă şi în sistemul complet Raja Yoga al lui Patanjali: "Cunoaşterea combate ignoranţa (care aduce nenorociri) şi indică drumul. Trebuie să exersăm mai întai raţionamentul logic (analitic) pentru a o dobandi; Aşa deosebim ceea ce este esenţial de ceea ce este trecător. Prin raţionament discriminativ (viveka) vom înţelege că obiectul cunoaşterii este imuabilul, supremul Brahman. Brahman este imperceptibil; El este conştiinţa Universului. El este în afara timpului (a creaţiei şi distrugerii); nemanifestat şi manifestat, El "este ceea ce este". este ". Chiar şi numai a cunoaşte aceasta, reprezintă o cunoaştere sacră." In "Viveka-Chudamani " ("Diamantul discernămantului") a lui Shankara este prezentată facultatea de discemămant (Viveka)necesara realizarii deosebirii dintre realitatea eternă (adevărata "faţa" lucrurilor) şi lumea efemeră a fenomenelor ("dosul" lucrurilor). Celel Celelalte alte condiţii indispensabile indispensabile omului care aspiră la spiritualitate (alături de Viveka: Vairagya,  Mumukshutva şi Shatkasampatti) sunt prezentate de Shankara în " Tattvabodha"( lit.: " cunoasterea adevarului"). Vairagya (detaşarea, absenţa pasiunii, starea incolora) , mumukshutva (aspiraţ (aspiraţia ia cons constantă tantă,, stăruitoare către elib eliberare, erare, ela elanul), nul), viveka şi "cele şase mari victorii" (shatkasampatti) care includ la randul lor: 1. shama [concentrarea;controlul gandurilor, controlul interior]; 2. dama [controlul organelor senzoriale]; 3. uparama [multumir [multumirea,impacarea ea,impacarea sau pace mentală prin îndeplinirea datoriilor Dharma]; 4. titiksha [acceptarea răbdătoare a tuturor perechilor de contrarii ;egalitate;indurare; ;egalitate ;indurare; 5.shraddha (suprema credinta in Sine; credinţa credinţa în textele sacre sacre şi în maestru); 6. samadhama (samdhanam) [facultatea de concentrare şi contemplare a textelor şi cuvintelor maeştrilor spirituali, în locuri izolate]) fac din Vedanta o replică completă a sistemului Raja Yoga. Deşi prima dintre cele şase Darshana numită Nyana pare lipsită lipsită de ramuri ramurile le experim experimental entalee caracteristice sistemului Yoga, Gotama (Gautama sau Satananda) a scris o importantă culegere de legi hinduse (Dharma-Shastra) în douăsprezece volume care furnizează indicaţii detaliate asupra obligaţiilor fiecărei trepte a societăţii în viaţa curentă; astfel, ramurile din Yoga repartizate diferenţiat treptelor sau castelor sociale.celor două şcoli Yoga Sutras a luisunt Patanjali utilizează şi integrează conceptele şi metodele filozofice expuse (de exemplu cele şase categorii (padartha) din Vaisesika(vaisheshika) ori metoda analitică (viveka) de înlăturare a obstacolelor).

3.3.5. Samkhya sau Sankhya

Samkhya sau Sankhya (Teoria evoluţiei şi involuţiei dialectice) este un sistem filozofic fond fo ndat at,, co conf nfor orm m le lege gend ndei ei,, de Ka Kapi pila la.. Ac Aces estt sist sistem em fi filo lozo zofi ficc or orto todo dox x (D (Dar arsh shan ana) a) al hinduismului arată că Universul s-a născut din unirea  Prakriti (Natura) şi a lui Purusha (Sinele transcedental transcedental o ori ri Pura Constiinta Constiinta). ).

139

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

107

Conform acestui sistem filozofic există tot atatea suflete şi entităţi conştiente (Purusha), cate fiinţe vii suntt pe Terra. Teoria sun Teoria ev evolu oluţie ţieii (Pa (Parina rinamava mavada) da) rep reprez rezin intă tă o parte parte imp import ortant antăă din Sa Samkh mkhya. ya. Conform acestei teorii, efectul (consecinţa) (consecinţa) este deja conţinut în stare s tare latentă (potenţială) în cauză; cauză; este suficientă suficientă interv int ervenţ enţia ia un unui ui factor factor exteri exterior or pentru pentru a declan declanşa şa efectu efectul. l. Cauza Cauza şi efectu efectull sunt sunt stări stări echiva echivalen lente te nemanifestatului şi manifestatului. Acestea sunt forme sau stări de existenţă ale unui singur şi acelaşi lucru (substanţ (sub stanţă). ă). Orice creaţie este o desfăşurare, desfăşurare, o proiectare, o "developare" (ud (udbha bhava); va); oric oricee distrugere distrugere este o reînvel reînvelire, ire, o "reînf "reînfăşur ăşurare" are" (anu (anudbha dbhava) va) sau o reîntoarcere reîntoarcere la cauză, cauză, o di dispa spariţ riţie ie din lumea lumea fenomenală, manifestată. Fondatorul filozofiei Samkhya este considerat Kapila, un rishi (dascăl, profet, sfant, poet inspirat; cu acelaşi nume este desemnat orice vizionar căruia i s-au revelat imnurile Veda ) a cărui viaţă ne este aproape în întregime necunoscută. necunoscută. Kapila este un intelept intelept vedic, care asa cum cum este mentionat in Srimad Bhagavatam Bhagavatam este autorul  principiilor de de baza ale sistemului filozofic Sankhya Sankhya ,asa cum este prezentat in Sankhya Karika. Karika. Kapila este mentionat de Krishna in Bhagavad Gita ca cel mai mare dintre toate fiintele desavarsite:"Din toti  pomii sunt copacul copacul banyan, si din toti inteleptii inteleptii dintre semizei semizei Eu sunt Narada. Narada. Dintre toti toti Gandharvas Gandharvas Eu sunt Citraratha, si dintre toate fiintele desavarite Eu sunt inteleptul Kapila". (Bhagavad Gita 10.26) 10.26) Gandharvas :semizei sau spiritele masculine ale naturii care au talente muzicale desavarsite, sotii Apsaras(spiritele feminine ale norilor si apelor in mitologia hindusa hindusa si buddhista);unii Gandharvas Gandharvas sunt  partial animale,de obicei pasari sau cai(centauri);

Citraratha: regele Gandharva Gandharvass

Kapila este considerat autorul Tattvasamasa  ("Condensarea Adevărului") Adevărului") care numără doar 54 de cuvinte. Această lucrare nu dă nici un fel de indicaţie asupra începuturilor filozof filozofiei iei Samkhya, al cărui text fundamental rămane Samkhya  Samkhya-Karika -Karika a lui Ishvarakrisha (înainte de secolul V e.n.). In Bhagavad Kapila este considerat cel mai înalt între cei ce au atins desăvarsirea spirituală: "Mai " Mai Gita (X,26), Kapila  presus de toţi arborii arborii este smochinul, smochinul, cel mai important important dintre divinii divinii rishi este Naroda, Naroda, între divinităţile divinităţile minore Gaudharva (muzicanţii cereşti)Kapila". căpetenie este Citraratha; mai presus de toţi cei ce au atins desăvarşirea [spirituală] este ascetul Movila lui Kapila este alcatuita din cenusa a 60.000 de oameni arsi de privirea lui Kapila, care a fost atacat in timp ce se afla in transa(samadhi).

Vedeti in linkul de mai jos textul Sankhya Karika si strapungerile strapungerile din stiinta moderna: principiul holografic, teoria vidului, teoria relativitatii a lui Einstein: http://www.ignaciodarnaude.com/textos_diversos/Scientific%20Unification,Sankhya.pdf 

Cele 25 de Tattva(principii)din filozofia Samkhya

Vedeti imaginea marita pe: http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/

140

 

TRAT TRA TAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 3.3.6.

108 108

Yoga oga dars darsha hana na (Raj (Rajaa-Y Yoga) oga)

Raja-Yoga desemnează "Yoga regală" descrisă de Patanjali în „Yoga Sutra", in timp ce Hatha-Yoga  (Y  (Yoga oga corporală) nu reprezintă decat o parte ce cuprinde două ramuri ale caii octuple(ashtanga yoga): Asana (exerciţii fizice) şi Pranayama (exerciţii respiratorii). Yoga Sutra  este considerat cel mai vechi text referitor la Yoga. El cuprinde patru părţi. Prima parte referitoare la transa mistica (Samadhi Pada) indică obiectivul practicii yoga (starea de samadhi) si mijloacele de a-l atinge; a doua parte referitoare la realizare (Sadhana Pada) indică mijloacele suplimentare prin care se pot inlatura obstacolele care impiedica accesul la această stare; a treia parte referitoare la perfectiuni ori desavarsiri (Vibhuti Pada) prezintă ramurile interne( dharana, dhyana si samadhi) si unificarea lor intr-un proces unic: samyama(YS 3.4) care deschide accesul la realitatea sursa( altar) si la daruri si haruri: capacitatile nemijlocite de cunoastere si de actiune, adica la puterile divine, sau supranaturale (siddhi;vibhuti); a patra parte Kaivalya Pada indică si alte mijloace de a obtine capacitat capacitatii divine[(YS 4.1) dupa care se focali focalizeaza zeaza pe menirea omului, pe obiectivul suprem si capacitatea divina suprema: realizarea izolarii(iesirii din Kaivalya;; moksha). Se considera că această matricea spatiu-timp] sau a Eliberarii (Kaivalya lucrare, care a pus bazele filozofiei Y Yoga oga şi care s-a cristalizat în unul din cele şase sisteme filozofice hinduse ( darshana darshana ), a fost redactată în sec. II î.e.n.

3.3.7.

Samkhya şi Yoga

Dintre toate şcolile filozofice, sistemul Samkhya are cele mai stranse relaţii cu Yoga. Yoga nu a căpătat statut de darshana decat conferind practicii şi exercitiilor sale  psihosomatice  psihosom atice u un n suport teoreti teoreticc prelua preluatt în întregi întregime me din Samkhya. Cele două sisteme constituie în general obiectul unei referinţe comune sub numele Samkhya-Yoga încă din  perioada Upanishadelor tarzii (Svetasvatra-Upanishad, VI,13) , deşi după cum remarca S.N. Dasgupta (în "Yoga Philosophy in Relation to Other Sistems of Indian Thought", Calcutta, 1930, p.2) între ele există diferenţe în ceea ce priveşte filozofia etică şi practică. Mulţi istorici ai filozofici indiene consideră (în frunte cu R. Garbe şi H. Jacobi) că schemele filozofice ale buddhismului şi jainismului s-au dezvoltat tot din cele ale doctrinei Samkhya.

141

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

109

Coincidenţele şi interferenţele multiple ale gandirii Samkhya cu ansamblul curentelor filozofice filozof ice şi religioase indiene sunt datorate faptului că ea reprezintă unul din aspectele aspec tele primordiale ale gandirii indiene. Astăzi, dintre cele şase darshana Samkhya este singura ce nu mai are reprezentanţi care să-i perpetueze viziunea ei metafizică; elementele ce o alcătuiesc pot fi însă regăsite dispersate pe întreaga hartă spirituală a subcontinentului. Relaţia dintre Yoga şi Samkhya este şi de complementaritate deoarece Yoga reprezintă partea experimentală, de aplicare a adevărului revelat de către Samkhya. Intreaga arhitectură a Y Yoga oga Sutras realizată de către Patanjali este construită pe temelia filozofiei ateiste Samkhya, deşi există  A

anumite concesii faţă de curentele devoţionale (Ishvara Pranidhana Pranidhana), ), care nu puteau fi ignorate sau s au neglijate în contextu contextull eficienţei şi extinder extinderii ii utilizării acest acestora ora pentru pentru obţinerea Iluminării şi Eliberării. Ishvar  Ishvara a (stăpanul universului, zeu personal, creator al universului) este un Brahman ataşa ataşatt de lumea fen fenomenal omenalăă şi care face obiectul adoraţiei şi veneraţiei noastre. Svami Vivekanada spune: Ish  Ishvara vara  este forma supremă pe care spiritul uman o poate da Absolutului (   Brahman )". Dumnezeu cel al creştinilor, Allah Allah al musulmanilor sunt aspecte ale lui  Ishvara în acelaşi fel ca şi divinităţi divinităţile le mitologiei indiene. Inţelege Inţelegerea rea umană nu poate conce concepe pe divinit divinitatea atea decat ca avan avand d o formă, ca manifestare a lui Brahman, care este Ultima Realitate, Vidul, Imuabilul. Ishvara cel mai cunoscut indienilor este trinitatea ( Trimurti  Trimurti   ) compusă din Brahma (creaţia), Vishnu (conservarea) şi Shiva  (distrugerea) şi este reprezentată de un corp cu trei capete (   Brahma  Brahm a în centru, Vishnu la dreapta şi Shiva la stanga). Apariţia acestei trinităţi a fost  precedată în Vedas de o altă trinitate constituită din Agni (focul inert amplasat pe  pămant),  păman t), Vayu (aerul, vantul în permanentă mişcare) şi Surya (focul ceresc, Soarele imuabil din cerul interior). Brahma este Incarnarea caracteristicii energetice (Rajas Guna) a  pasiunilor, dorinţelor dorinţelor care permit lumii să se manifeste. manifeste. Vishnu este incarnarea Sattva Guna, adică a ordinii, armoniei,blandeţii, bunătăţii, compasiunii, care asigură conservarea lumii. Shiva este încarnarea Tamas Guna a întunericului, furiei, focului distrugător care determină exterminarea lumii. Cele trei sunt Unul şi Unul este Triplu; la fel cum Vedas sunt triple (Samhita, Brah Brahmana mana şi Sutra). Cultul lui Bra Brahma hma a dispăru dispărutt aproape în zilele noastre, în schimb Vishnu şi Shiva continuă să facă obiectul veneraţiei. In Bhagavad Gita (V  (V,4, ,4,5) 5) es este te cconse onsemna mnată tă unitat unitatea ea dintre dintr e S Samkhy amkhyaa şşii Y Yoga oga astfel: astf el: "Numai "Nu mai cei puţi puţini ni la mint minte, e, nu şi înţelep înţelepţii ţii vorbesc vorbesc d despre espre S Samkh amkhya ya şi Yoga ce d despre espre lucrur luc rurii de deose osebit bite; e; ccel el ccare are o urmează doa doarr pe u una, na, o obţine bţine totodată fructul ambelor" (V,4). (V ,4). "Starea "Sta rea care se

142

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

110

dobandeşte prin Samkhya ssee dobandeşte şi prin Y Yoga; oga; cel ce v vede ede că Sa Samkhya mkhya şi Y Yoga oga sunt una, acela vede" (V (V,5). ,5).

3.3.8. PURVA-MIMAMSA SAU MIMAMSA  Purva-Mimamsa sau  Mimamsa este una dintre cele şase darshana spec special ial consacrată riturilor.. Ea precede Uttara Mimamsa (Uttar riturilor (Uttara: a: ""poster posterior ior la la") ") nu numai în în timp, timp, dar dar şi în în măsura în care riturile propuse propuse constituie constituie o pregătire pentru căutarea cunoaşterii. Purva (lit.: "anterior la") Mimamsa ("discuţie, căutarea cunoaşterii") este fondată de înţeleptul Jaimini (exist (ex istăă şi un sfan sfant, t, dis discip cipol ol a lui Vedaeda-V Vyasa care a devenit devenit propagat propagator or şi int interpr erpret et al Sama-Veda, Sama-V eda, diferit de eruditul Jaimini care a re redactat dactat Mimamsa  Mimamsa-Sutra -Sutra). ). Mimamsa-Sutra rezumă în 12 capitole toate interpretările divergente asupra sacrificiilor rituale vedice care circulau în epoca lui Jaimini. Regulile ritului sunt consemnate în vasta literatură a textelor Brahmana şi în manualele de specialitate (Kalpa-Sutra). Dintre şcolile filozofice ortodoxe, singura care continuă exegeza ritualistă este Mimamsa; această şcoală es este te de denu numi mittă şi  Purva Mimamsa, "pr "prim imaa ex exeg egez eză" ă" (î (în n cont contra rast st cu Utta Uttara ra Mimamsa Mimamsa "exegeza secundă" cum se autointitulează Vedanta) deoarece se ocupă de textele rituale care sunt anterioare Upanishadelor, ce constituie obiectul exegezei vedantine. Mimamsa era sistem sistemul ul ema emana natt din din cer cercur curil ilee rit ritual ualist istee căr cărora ora înc începu epuser serăă să li se opu opună nă şco şcoli li cu  preocupări soteriologice, soteriologice, căut căutand and Eliberarea (Moksha) din determinismul constituit din acte şi rituri (Karman). Deşi textul principal Mimamsa Sutra este cronologic posterior primelor textee gramatica text gramaticale le (sec. II le.n le.n.) .) fondu fondull de idei pe care îl conţi conţine ne este anter anterior ior ace acesto stora. ra. Primul capitol tratează sursele cunoaşterii vedice şi autenticitatea lor. Jaimini a încercat să  justifice fiecare din părţile V Vedelor edelor.. Opera sa este datată cel mai timpuriu în sec. IV î.e.n.  Mimamsa se traduc traducee prin "că "căuta utare re mentală". Spre deosebire de Uttara Mimamsa, care este mai cunoscută sub numele de Vedanta şi care se preocupă de cunoaşterea adevărului,  principala grijă a Purva Mimamsa este acordată ritualului. Buna execuţie a riturilor este,

la o ana analiz liză ă mai ate atentă ntă,, o pra practi ctică că Yoga ce preced cedee şia pre pregăt găteşte eşte căutar ea cun cunoaşt oaşteri erii (Karma-Kanda (Karma-K anda este anterioară Jnana-Kand Jnana-Kanda). a).pre Jaimini încercat încerc at încăutarea  Mimamsa Sutra săi adun ad unee şi să si sist stem emat atiz izez ezee ri ritu turi rile le şi inst instru rucţ cţiu iuni nile le di disp sper ersa sate te în to toat atee Br Brahm ahman ana. a. Codifi ifica care reaa pres rescri rip pţiilor ve ved dice de către ătre Jaimini pre refi fig gure reaz azăă Tattvabodha ("Cunoaşterea adevăratei esenţe"), lucrare clasică a filozofiei  Advaita-V  Advaita-Vedanta edanta realizată de Sankara (Shankara). Ajungem astfel din nou (vezi filozofia  Nyaya) la filozofia Vedanta, caree reprezi car reprezintă ntă o cal calee par parale alelă lă cu Yoga ce are coresp corespond ondenţ enţee experi experimen mental talee (acel (aceleaş eaşii ramuri ramu ri de cont control rol direc directt şi indi indirect rect), ), în ciu ciuda da uti utiliz lizări ăriii uno unorr simbol simboluri uri şi a unor unor denumi denumiri ri diferite. diferi te. Preo Preocupare cupareaa acestei şc şcoli oli era mai puţin re religioasă ligioasă decat formală.

143

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

111

Ea se ocupa de forma ritului şi a expresiilor rituale. Dezvoltand o tendinţă ce putea fi identificată încă din Vedele tarzii, în care zeii îşi pierdeau importanţa pe măsură ce ritul devenea treptat Realitatea Prim Primordi ordială, ală, mijlo mijlocc de susţinere susţinere a ordinii ordinii cosmice şi soci sociale ale (Dharma), (Dharm a), Mim Mimamsa amsa subordonează divinităţile în mod total ritului. Fără a recurge la o divinit divi nitate ate unică sau la ideea de "absol "absolut", ut", ignorand experienţa mistică şi contemplati contemplativă, vă, adepţi ade pţiii siste sistemulu muluii ritu ritualis alistt Mim Mimamsa amsa se ocupă de normele normele socio-cosm socio-cosmice ice (Dh (Dharm arma) a) a căror îndeplinire duce la dobandirea Binelui Suprem (Nihreyasa). Bine Binele le uman, uman, fericirea (Prit (Pr iti) i) şi cel transpersonal, ordinea cosmică sunt aspecte ale Binelui Suprem, fiindcă actele umane sunt determinate şi determină ordinea cosmică.

3.3.9. Vedanta Vedanta sau Uttara Mimamsa Vedan edanta ta (cuvant (cuvant com compus pus din "V "Veda eda"" şi "anta "anta": ": "sfarş "sfarşit" it";; se poate poate traduc traducee pr prin in "sfarşi "sf arşitul tul vede vedelor" lor",, "co "consi nsidera deraţii ţii fin finale" ale",, care iniţia iniţiall erau conţin conţinute ute în Upan Upanis isha hade de)) conţine conţi ne substa substanţa nţa tutu tuturor ror coment comentariil ariilor or numit numitee Aranyaka şi de unde au rezultat rezultat ulteri ulterior or Upanishadele. Reflecţii şi revelaţii relative la Brahman, Atman şi asupra raporturilor unuia cu celălalt sunt răspandite în toate aceste texte; Badarayana le-a regrupat in lucrare lucrareaa sa "Vedan "V edanta ta Sut Sutra", ra", baz bazaa fil filozof ozofiei iei Veda edant nta. a. Ra Radh dhak akri rish shna nan n a scri scriss în in intr trod oduc ucer erea ea la capitolu capi tolull consa consacrat crat V Vedant edantaa Sutr Sutraa în carte carteaa sa "Phil "Philosoph osophie ie indi indienne" enne" (1955) (1955) că "Dintre "Dintre toate toa te sis sistem temele ele de gan gandi dire re indiene, indiene, filozof filozofia ia Vedan edanta ta e cea mai strins strins legată legată de religia religia hindusă". Vedanta a dat naştere la trei curente principale: a) Advaita  Advaita Vedanta Vedanta (non-dualism sau monism) care a avut drept maeştrii  pe Gaudapada, Gaudap ada, Shan Shankara, kara, Pa Padmapada, dmapada, Sureshv Sureshvara ara şi Vidyaranya.  b)Vishishtadvaita Vedanta (non-dualism sau monism diferenţiat) al cărui  principal susţinător este Ramanuja.  c)  Dvaita-V  Dvaita -Vedanta edanta (V (Vedanta edanta dualistă) al cărei principal rreprezentant eprezentant este Madhva [Shri Madhvacharya (Kannada) (1238-1317)] Toat oatee ace acest stee sis sistem temee fi filoz lozofi ofice ce (da (darsh rshana ana)) nu rep reprez rezint intăă decît decît perspe perspecti ctive ve asu asupra pra aceluiaşi lucru lucru de care se preocupă şi  Raja Yoga; Yoga; toate nu au decat un singur şi unic scop: eliberarea elibe rarea sufletu sufletului lui (At (Atman) man) din starea de prizon prizonierat ierat în materie, materie, din ciclul ciclul renaş renaşter terilo ilorr,  pentru  pentr u a se uni cu Dumne Dumnezeu zeu şi cu Absol Absolutul utul (Br (Brahm ahman) an).. Vom ilustra ilustra unit unitatea atea de ţel şi mijloace între Raja Yoga şi Vedanta în cazul unuia dintre principalele sale curente: AdvaitaVedanta. Advai Adv aitata-V Veda edanta nta (l (lit. it.:: Veda edant ntaa "no "non-d n-dualis ualistă") tă") subliniază subliniază identitat identitatea ea dint dintre re lume lumeaa sensibilă, suflet şi Dumnezeu. In ochii Occidentului conceptul de non-dualism (Advaita) a căpătat o mare importanţă odată cu descoperirile recente recente din fizica atomică, care au adancit cunoaşterea nivelelor profunde ale universului manifestat. După cum fizica modernă a descoperit în cursul cercetărilor sale asupra componentelor atomului, că materia

144

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

112

este constituită din campuri magnetice, electrice şi nucleare încărcate cu energie şi supuse unei perpetue mişcări, la fel savanţii (rishi) sistemului Advaita au arătat că realitatea nu este nimic nimic alt altceva ceva decat energie energie şi camp preze prezenta ntată tă sub forma forma conştiinţ conştiinţei ei (chi (chit) t) şi că omul percepe perce pe un univers gr grosier osier pr prin in intermediu intermediull unor organe organe de simţ simţ grosiere, grosiere, din din cau cauza za identi ide ntifică ficării rii sal salee cu corp corpul. ul. Rea Realit litatea atea imu imuabi abilă lă este este aco acope perit rităă (vi (viksh kshepa epa)) în gandire de  perceperea unei lumi sensibile sensibile compusa din nume şi forme (Namarupa) aflate în perpetuă mutaţie. Exemplul cel mai cunoscut, citat de Shankara, este cel al unei funii care este luată drept şarpee în întun şarp întuneri eric. c. Frica, spai spaima, ma, bătă bătăile ile inim inimii ii sunt decla declanşat nşatee de un şarpe care nu a existat şi nu va muri niciodată pentru că el nu trăia decat în imaginaţia noastră. Dacă "vedem", graţie unei surse de lumină, că şarpele nu era decat o funie, iluzia nu mai revine ni nici cioda odată tă.. In acest acest caz, caz, nu ex exis istă tă numai numai igno ignoran ranţă ţă ci şi sup superp erpozi oziţi ţiee (viks (vikshep hepa) a) a unei imagini sau modificări mentale, care nu are nimic comun cu realitatea. Advaita-Vedanta arată că omul, în ignoranţa sa, îşi petrece timpul suprapunand "cordajului” plasei fundamentale (Brahman), imaginea "şarpelui" (lumea sens sensibi ibilă, lă, fenomenală). Shankara scrie: "o frază rezumă ceea ce găsim în mii de cărţi: numai singur Brahman este real, lumea nu este decat o aparenţă; Sinele nu este altceva decat însuşi Brahman". Alături de Shankara, care este considerat principalul exponent al sistemului de gandire nondualist [cunoscut şi sub numele de Shankaracharya( 788-820 e.n.), elev al lui Govirdapada, iar acesta ace sta din urmă discipol al iui Gauda Gaudapada] pada] autorul unor unor opere dintre care care cele mai importante sunt: Atmabodha, Tattvabodha, Upadesha-Sahasri şi VivekaChudamani, cat şi marele comentariu al V Vedanta-Sutra edanta-Sutra (Brahma Sutras) intitulat Shariraka-Bhashya ("Tra  ("Tratatul tatul sufl sufletulu etuluii cosmic")], trebuie situat un alt reprezentant de frunte al curentului Advaita-Vedanta: Gaudapada. Lui Gaudapada îi aparţine cel mai important comentariu ( karika karika ) al unui text sacru: Manduky  Mandukya a Upanish Upanishad  ad   , prin intermediul căruia a devenit celebru şi prin care se ilustrează relaţia dintre Yoga şi Vedanta. Acest comentariu este împărţit în patru părţi. Prima parte reprezintă o interpretare a Mandukya-Upanishad. A doua, Vaitathya  (skrt: "non-adevăr "non-adevărul") ul") de descrie scrie caracter caracterul ul iluzoriu al realităţii empirice şi a teoriilor care se raportează la aceasta. A treia, Advaita, este consacrată nondualităţii şi identităţii dintre Atman şi Jiva. Jiva (de la : "jiv": "a trăi"; fiinţa vie încarnat în carnată, ă, de deci ci mur muritoare) itoare) desemne desemnează ază Sine Sinele le în întrup trupat at care care se id identi entifică fică ccu u corpul şi gandurile. Devenit Ego, el îşi crează iluzia unei dualităţi şi a unei cauzalităţi şi se înlănţuie astfel în ciclul naşterii şi al morţii;  Jivatman este Atman care se manifestă sub forma Sinelui întrupat. El locuieşte intr intr-un -un corp pe care îl utilizează ca instrument, instrument, cunoscand că în realitate el este dintotdeauna Atman. Jiva este Ishv  Ishvara, ara, dar numai în manifestare manife stareaa ssaa parţială. Din punct de de vedere filozof filozofic, ic, Jiva este Brahman manifestandu-se ca Sine Sine individual gr graţie aţie puterii Sale (Shakti).  Număr  Numărul ul de  Jiva este infinit, în timp ce

145

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

113

Sinele veritabil (Atman) este unic. - A patra parte din  Karika asupra Mandukya-Upanishad a lui Gaupada, este Atat Atatashan ashanti ti (skr (s krtt li lit. t. at atat ataa at atit ita: a: „i „inc ncen endi diu" u";; shan shanti ti:: „a stin stinge ge,, a în într trer erup upe; e;aa paci pacifi fica ca") ") şi ar arat atăă contradicţiile conţinute în principiile cauzalităţii. La fel ca atunci cand învartim o torţă în flăcări şi creăm iluzia unui cerc de foc, fără ca flacăra să se fi modificat, în acelaşi fe fell noi creăm sau fabri fabricăm căm lumea fenomen fenomenală ală prin proiect proiectarea area gandirii noastre noastre.. Dacă încetăm să gandim, vidand mintea ("dacă stingem focul"), nu mai rămane atunci decat un singur punct: adevăr ade vărata ata sur sursă să a Lum Lumin inii ii,, con conşt ştiin iinţa ţa pur pură, ă, a căr cărei ei des descop coperi erire re şi realiz realizare are con consti stitui tuiee atatashanti)  nu sunt decat Iluminarea. Nirvana (lit (lit:: "exti "extincţia ncţia") ") şi "stingere "stingereaa ince incendiu ndiului lui ( atatashanti denumi den umiri ri date date stă stării rii de eli elibe berar raree sau de Ilu Ilumi minar naree caract caracteri erizat zatăă de dez dezvol voltar tarea ea Eul Eului ui individual şi efemer în Sinele veritabil (   Atman ) care este şi Sinele cosmic (Brahman). Pentru a defini Y Yoga, oga, Patanjali, în Y Yoga-Sutras oga-Sutras (1.2), utilizează termenul Nirodha (lit.: „exterminare, dispariţie, abolire, suprimare"): Y Yoga oga este controlul în vederea „sti „stingeri ngeriii identificarii cu fluctuaţiile mentale" (chitta vritti nirodha). Nirodha face obiectul obiectul a diverse interpretări. In buddhism, Nirodha semnifică: abolirea suferinţelor în sensul celor Patru  Nobile Adevăruri; abolirea pasiunilor şi surselor de suferinţă; abolirea renaşterii şi existenţei exist enţei murit muritoare, oare, a sentim sentimentel entelor or şi senzaţ senzaţiilo iilorr. Nirodh Nirodhaa este frecvent frecvent asimila asimilată tă cu  Nirvana. Conceptul Nir  Nirodha odha  presupune necesitatea unei interven intervenţii ţii active pentru abolirea cauzel cau zelor or renaşt renaşteri erii. i. In hin hindui duism, sm, Ni Nirod rodha ha de desem semnea nează ză stare stareaa de concen concentra trare re in inten tensă să caracterizată prin abolirea oricărei diferenţe între subiect şi obiect; această stare permite calmarea şi depăşirea gandirii gandirii.. Vritti [lit.: „derulare (a unui gand), valuri (de ganduri)] desemnează valurile de ganduri care inundă conştiinţa în stare de veghe sau de vis. Aceste unde, modificări sau fluctuaţii ale minţii se formează fără încetare în profunzimile noastre şi maschează Conştiinţa absolută. Doar „stingand focul", încetand gandirea, putem vedea punctul unic de lumină care reprezint repre zintăă Ultim Ultimaa Reali Realitat tate. e. Fără „stinge „stingerea rea incendiului" de care vorbea Gaudapada, care vritti este ceea ce Patanjali numeşte Yoga: „oprirea fluctuaţiilor mentale" („chitta vritti nirodha"), nu vedem decat reflectarea Sursei în mii de oglinzi (este ca şi cum am fi într-un labirint labi rint de oglinzi oglinzi în care undeva undev a este plasată o torţă în fflăcări lăcări pe care nu o găsim pană nu suspendăm infinitele reflexii). reflexii). Chittavritti  (lit:  (lit: „stări ale mintii;impulsuri; vartejuri") desemnează toate tipurile de vibraţii psiho-afective, psiho-afective, stările şi dispoziţiile în care se află natura psihică ce se manifestă sub forma percepţiei, gandirii, amintirilor, dorinţelor sau sentimentelor. Chittavritti Nirodha, care reprezintă stingerea mişcărilor psihice, stăpanirea gandirii desemnează şi al optulea optul ea stadiu al exerciţi exerciţiilor ilor din Yoga-Su oga-Sutra, tra, comparab comparabil il sstării tării de Samadhi. Gandirea Gandire a mascată de disperare, împrăştiere, confuzie, distracţie, care o face incapabilă să  perceapăă Adevărata Realita  perceap Realitate te sau să se rid ridice ice deasu deasupra pra ign ignoranţei, oranţei, este e ste denu denumită mită ChittaVikshepa.

146

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

114

3.4. Unitatea sistemelor de gandire, experimentare directă a ultimei realităţi şi realizare de sine în Orient. Unitatea teologiilor diverse şi a unor sisteme diferite de gandire, în aparentă confruntare îşi găseşte exprimarea în Bhagavad Gita. Aici găsim prezente, alături de non-dualismul vedantin, dualismul Samkhya şi scoala(darshana) Yoga. Aceste doctrine văzute ca sisteme opuse se întrepătrund atat în stadiul upanishadic cat şi în Bhagavad Gita.

Bhagavad Gita nu realizează o simplă sinteză între multiplele formule filozofice şi soteriologice (din gr. soterion: "salut, salvare" şi logos; doctrina salvării, mantuirii) ci unifică diversele soluţii pe care spiritualitatea indiană le-a încercat spre a se elibera de determinismul actului (Karman) şi din ciclul infinit de renaşteri (Samsara). Prin aceasta se revine rev ine la uni unitat tatea ea pri primor mordia dială lă reflect reflectată ată şi în Upa Upanis nishad hade, e, la Yoga, în raport cu care celelalte doctrine nu sunt decat componente specializate (Anga), aspecte de manifestare şi aplicare ale practicii Yoga. Unitatea tuturor acestor puncte de vedere (darshana) şi-a găsit o magi magistra strală lă sintez sintezăă atat atat în cap capodo odoper peraa li lite terat raturi uriii univer universal salee car caree est estee Bhagavad Gita („Cantecul Divinului") cat c at şi în Raja Y Yoga. oga. Coerenţa metodelor experimentale propuse de către diferitele darşana este uimitoare, în ciuda denum ciuda denumiri irilor lor deose deosebite bite.. Astf Astfel el "uparama"  sau "uparati" dese desemne mnează ază ansa ansambl mblul ul de mijl mi jloa oace ce ca care re co cont ntri ribu buie ie la supr suprim imar area ea fl fluc uctu tuaţ aţii iilo lorr ment mental alee şi de deci ci la lini linişt ştea ea în conc co ncen entr trar aree (upa (uparram ama: a: "înc "încet etar are" e"). ). Up Upar aram amaa re repr prez ezint intăă una din dintre tre cele "Şa "Şase se Mari Victorii" (Shatkasampatti) ind indisp ispens ensabi abile le oricărui disc discipol ipol al V Vedanta edanta după Tattvabo Tattvabodha dha a lui Shankara Shankara.. At Atinge ingerea rea upara uparama ma este consecinţa împlinirii datoriilor (Dh (Dharm arma) a) - fiindcă datoriile neîmplinite tulbură gandirea gandirea,, mintea - dar şi a detaşării de opiniile religi religioase oase ale celorlalţi şi de practicarea toleranţei. Similitudinile existente între uparama din Vedanta şi "chit chitta ta vrit vritti ti nir nirodham odham"  (st (stin inger gerea ea osc oscila ilaţi ţiil ilor or men menta tale le sau vid vidare areaa men mental talăă din Yoga Sutras) indică faptul că înţele înţelegerea gerea căii experimentale din Raja Y Yoga oga şi a căii de eliberare nu este este îm împie piedic dicată ată ci aju ajutat tatăă de fra fragme gmente ntele le în care care s-a spa spart rt cu cuno noaş aşte terea rea re reve vela lată tă iniţială. A iniţială. Aşa şa cum apa dintr-un pahar rămane aceeaşi în ciuda numelo numelorr diferite diferite pe care i le atribuie oamenii, tot astfel este şi Absolutul, Ultima Realitate şi calea de a ajunge la aceasta. In cartea a cinsprezecea din Bhagavad Gita , denumită "Yoga "Yoga Spiritului Suprem" este subliniată unitatea Veda: (strofa 1) "Se spune că există un smochin etern cu rădăcina în sus şi crengi crengile le în jjos os ale cărui frunze sunt imnurile vedice; ccel el care îl cunoaşte, acela cunoaşte Veda". Taina supremă a Veda este Yoga, se afirmă tot în Bhagavad Gita (XVIII, 75): "Din îndurarea lui Vyasa, această taină supremă, Yoga, am auzit-o de-a dreptu dre ptull de la Krishna, stăpanul divin peste Y Yoga, oga, care o rostea el însuşi".

147

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 115 Vyasa este numele atribuit numeroşilor autori şi "colectori" ai vechilor scrieri sanskrite. Veda-vyasa desemneaz desemneazăă pe cel ce a redactat şi reunit V Veda; eda; caracterul nemuritor al operei sale i-a adus denumirea de Shashvata (nemuritorul). Diferenţele existente existente între diferitele căi par mai curand a fi datorate diferenţelor în sistematizarea informaţiei, informaţiei, iar nu în etichetele aplicate unor procese similare ce derutea derutează ză doar pe cei care se opresc la suprafaţa lucrurilor, fără a pătrunde şi a decodifica esenţa acestora. O ilustrare în acest ssens ens este cartea lui Lao T Tseu, seu, Tao Tao Te Te King (Cartea Căii Spre Cer şi Putere). Ming înseamnă „claritate", „obţinerea Iluminării" de către un sfant sfan t Taoist. Taoist. După Lao Tseu, Ming inseamna  conştientizarea legii reîntoarcerii la origine (Fu), a legii  permanenţei  perma nenţei (Ch'ang). Ch'ang este una pentru toate făpturile, pentru toate lucrurile manifestate. Cunoaşterea acestei legi imua imuabile bile caracteri caracterizează zează pe sfantul care obţine experimental imuabilitatea (Ch'ang), reîntorcandu-se în Tao (echivalentul lui Brah  Brahman, man, al Ultimei Realităţi). Numai prin cunoaştere experimentală el realizează în el însuşi (netransmisibil verbal) simplitatea, unitatea şi vacuitatea. Iată cum este descrisă Iluminarea Ming şi contactul cu imuabilul în capitolul 16 din Tao Te King: „Toate făpturile diverse ale lumii Se reîntorc la rădăcină (în starea nemanifestată) A face reîntoarcere la rădăcină, înseamnă a se instala în tăcere; A se instala în tăcere înseamnă a regăsi ordinea; A regăsi ordinea înseamnă a cunoaşte constantul (Ch'ang) A cunoaşte constantul (staţionarul, imuabilul) înseamnă a te Ilumina (Ming) Cel care nu cunoaşte constantul acţionează orbeşte spre răul său. Cel ce cunoaşte constantul va fi tolerant Cel ce este tolerant va fi dezinteresat Cel dezinteresat va fi deasupra oamenilor  Cel deasupra oamenilor va fi ceresc. Cel ceresc va face una cu T Tao ao (cunoaşterea este numai experimentală) Cel ce face una cu Tao va trăi mult timp. Pană la sfarşitul vieţii sale nimic nu va putea să-1 atingă". Chang sau Ch'ang desemnează „constantul, durabilul, eternul,invariabilul, contrariul schimbării". Termenul apare în capitolul (1) din Tao Te King: „Tao, ce poate fi numit nu este Tao etem (Ch'ang)" şi în capitolul (37): „Caracteristicile lui Tao sunt non-acţiunea (Wu-Wei), constanţa (etern) (existenţa) „şi totuşi nu lasă nimic neîmplinit". R. Wil ilhel helm m tra traduc ducee ast astfe fell cap capit itolu olull 16: "O "Oric ricat at de dif diferi erite te ar fi lucrur lucruril ile, e, toate toate se reîntorc la origine. A reveni la rădăcină înseamnă a regăsi seninătatea. Seninătatea înseamnă reîntoarcere la destin. întoarcerea la destin înseamnă la eternitate (Ch'ang)".

148

 

TRAT TRA TAT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA-YO GA

116

Han Feizi (sec. III î.e.n.) descrie Ch'ang în termenii următori „lucrurile care apar  pentru a dispare, brusc create pentru a muri brus brusc, c, care se împlinesc pentru a se ofili după aceea, nu pot fi numite eterne (Ch'ang). Numai ceea ce a fost creat în acelaşi timp cu Cerul şi Pămantul, care nu se transformă înainte ca Cerul şi Pămantul să se dezagrege şi să se transforme, poate fi numit Ch'ang". Intreaga lucrare Tao Te King este o doctrină a Ch'ang, a constantului, a absolutului conţinut în fiecare lucru şi care penetrează peste tot aşa cum rezumă marele principiu "Tat Tvam Asi"  (A (Acel celaa Tu Eşt Eşti) i) din doc doctri trina na secre secretă tă a caii caii Chan Chandoga doga expusă expusă în ChandogyaUpanishad (a doua ca vechime şi făcand parte din Sama Veda). Chandogya-Upanishad expune esenţa „Sinelui veritabil al omului" (Atman) identic cu Absolutul (Brahman), cu Sinele Sine le Universul Universului. ui. Chandi reprezintă scrierea sacră ce descrie Mama Divină (Shakii) ca Ulti Ul tima ma Re Real alit itat ate, e, ia iarr „Cha „Chandah ndah-Sut -Sutra" ra" se trad traduce uce prin prin:: „Firul „Firul conducăto conducătorr, imuabil imuabil al metricii" învăţăturilor din Vedas, care pentru a fi transmise oral solicitau imprimarea profundă în memor memoria ia elevul elevului. ui. Inrudirea fonetică, semantică şi filozof filozofică ică dintre doctrina doctrina secre rettă a caii Chandoga expusă în Ch Chand andogy ogya-U a-Upan panişa işad d şi doctrina Ch'ang (a imuabil imua bilului ului)) din Tao Te King indi indică că exist existenţa enţa unui nucl nucleu eu unic de înţ înţele elepci pciune une,, comun comun civilizaţiei indo-europene şi chineze. In Tao Te King („Cartea Căii Spre Cer şi Putere") regăsim coerenţa metodelor şi căilor expuse de Patanjali în Yoga Sutras.   Raja Yoga Yoga es este te sistemul experimental de eliberare care conduc conducee la starea nemani nemanifesta festată, tă, la nivelul staţionar, ortoexistenţial de unde provin şi către care se îndreaptă toate făpturile. Acee Ac eeaş aşii ca cale le es este te ex expu pusă să în Sa Samk mkhy hya, a, în Chan Chandogy dogya-Up a-Upanis anishad had şi îîn n Tao Te King. Reînt Re întoar oarcer cerea ea la răd rădăci ăcină nă (în nive nivelul lul cauza cauzal) l) pres presupune upune inst instalar alarea ea în tăcere tăcere şi nonacţiune, în starea mentală de seni seninăt nătate ate absolută absolută,, de vid mental, mental, adică tot „stingere „stingereaa fluctuaţiilor mentale" expusă în Raja Yoga. Efectul este „regăsirea ordinii", destinului (tiparelor informaţionale ale Universului), contactarea codului genetic sau a băncii de date a Universului, căci Ultima Realitate este „conştiinţa Universului" (vedeti şi Yogatattva Upanishad).Din acest loc vedeti izvorul metodei de relaxare pilotata (linkuri pe siturile

autorului) Regăsirea ordinii înseamnă a cunoaşte experimental imuabilul (Ch'ang), nivelul staţionar sau ortoexis ortoexisten tenţia ţial. l. Ori aceasta aceasta est estee Ilum Iluminar inarea. ea. Inva Invarian rianţa, ţa, imuabil imuabilitatea itatea Cerului este atinsă prin experienţa (mistică) a „introdeschiderii" atunci „cand eşti una cu Tao". Virtuţile, irtuţile, puterile (normale şi supranaturale supranaturale:: siddhi) decur decurg g din contact contactul ul rezon rezonant ant cu Ultima Realitate, cu Cerul. Toleranţa, dezinteresul, detaşarea smt virtuţi apărute ca efect al ancorării în imuabil, dar şi cauze ale amplificării acestui contact. Ramurile de educaţie morală, de autodisciplinare Yama, Yama, Niyama din Raja Yoga, Yoga, care ssee regăsesc sub forma celor zece porunci în toate religiile sunt cauze(eliminarea ancorarii in lumea din afara prin impacarea cu semenii si cu sine) şi consecinţe ale ancorării în Ultima Realitate. Doar rezonanţa efectivă, experimentală, non-verbală susţine viaţa, puterile extraordinare (siddhi): campul defensiv („nimic nu va putea să-1 atingă"), levitaţia (ce apare

149

 

TRAT TRA TAT PRACTIC PRACTI C DE RAJA-YOGA RAJA-YO GA

117

atat în cursul antrenamentului avansat Yoga cat şi la sfinţii taoişti). O alt altăă cale de a găsi relaţ relaţii ii şi con consemn semnări ări despre Y Yoga oga în textel textelee revelat revelatee (shruti) (shruti) şi transmise (smrti) constă în a găsi texte care să se refere explicit la Yoga. Această cale neglijează întregul, esenţialul căci „nu vedem pădurea, ci fiecare pom în parte". Toate Upanishadele fac referiri la Yoga, atat implicit cat şi explicit. Aluzii explicite găsim în cele mai vechi dintre ele, considerate "vedice". In Taittiriya Upanishad, fiinţa cunoscătoare, aceea care deţine adevărata cunoaştere este descrisă ca îngloban îngloband: d: "credinţa, cunoaşterea, exactitatea exactit atea şi continui continuitatea tatea rituală, detaşar detaşarea ea şi Y Yoga". oga".  Katha Upanishad, Maitri Upanishad şi Sve Svetasv tasvata atara ra Upanis Upanishad had aborde abordează ază explicit explicit sistemul sistem ul Y Yoga. oga. Douăzeci Douăzeci de Upanis Upanishade hade tarzi tarziii sunt dedicate dedicate exclusiv exclusiv sis sisteme temelor lor Y Yoga oga.. Yogatat ogatattva tva Upanishad ("Ade ("Adevăra vărata ta natu natură ră a sis sistem temulu uluii Y Yoga" oga")) indică indică şi descrie cele opt ramuri (Anga: "braţe, membre, ramuri") din Yoga Sutra ce definesc "Yoga Regală" (Raja Yog oga) a).. Făr Fărăă pra pract ctica icarea rea Yoga (ur (urmar marea ea căi căiii ex expe perim rimen entu tulu luii in inte teri rior or)) su sufl flet etul ul (Atman), devenit captiv în manifestare (în lumea fenomenală) nu poate fi eliberat. In strofele 6 şi 7 din Yogat ogatattv attva a Upan Upanishad ishad se spu spune ne exp explic licit it că Veda nu est estee uti utilă lă eli eliberă berării rii lui Atman. Atman. Captivitat Capti vitatea ea este descris descrisăă în strofele 5, 6 şi 9. Numai sinteza cunoaşterii V Vedas edas şi a practicii Yoga aduce eliberarea (strofele 14, 16). Lucrarea lui Jean Varenne "Upanishads du Yoga" (apărută sub egida UNESCO) este o ilustrare parţială şi superficială a prezenţei Yoga în textele revelate şi transmise deoarece sunt citate doar scrierile în care Yoga este explicit  prezentată  prezenta tă ori menţion menţionată. ată. Concluz Concluzia ia noastră este că trebuie trebuie să ţinem cont de toate căile  prezente  prezen te în Orient, Orient, care provi provin n din divi divizarea zarea unui nucle nucleu u unic de înţelepciune înţelepciune (probabil (probabil al civilizaţiei anterioare, Uigure, ce a urmat civilizaţiei Mu şi a precedat-o pe cea Atlanta) şi caree sunt car sunt int intim im conecta conectate te cu sist sistemu emull ex expe perim rimen enta tall Yog oga. a. In budd buddhi hism smul ul Ma Maha haya yana na,, Hina Hi naya yana na,, Vajra ajrayan yanaa şi Tibet ibetan an,, în Tantr antrism ism,, Taoism şi Zen regă regăsim sim mere mereu u ape apelul lul la tehnicile Yoga. Marco Polo, descriind asceţii indieni indieni la fel ca în "Alexandria "Alexandria"" îi numeşte „Abramai „Abramaini" ni" (Brahmani, oamenii fericiţi ai lui Brahman ce trăiesc rugandu-se la Dumnezeu), adăugand un termen nou "cui gui" care desemnează numele dat de chinezi yoginilor. Oare yoginii( cui gui) sunt urmaşii civilizaţiei Uigure ce a înflorit în Tibet, înaintea civilizaţiei din Atlantida şi după dispariţia civilizaţiei Mu? Armatele lui Alexandru Macedon i-au numit "gymnosofişti" (de la gymno: "gol" şi sofist: "filosof"), [gymnosophists (meaning "naked philosophers")] In tradiţiile populare romaneşti sunt numiţi numi ţi "rohmani" "rohmani" sau "r acmani" (de la brahman i;în a rabă: "rahma ni"),"b lajin i","urmaş i","urmaşii ai lu luii Set, fiul lui Adam"; se consideră că tot ei sunt membri ai civilizaţiei paralele de pe Terra Terra ce locuieşte locuieşte în tăramurile subterane realizate de către o civilizaţie anterioară. In Biblie există o consemnare a realizării unor canale canal e subterane subte rane de către fiinţe pierdute pierdute în negura timpurilor: timpurilor: "Un popor străin a săpat hrube pe

sub Pămant uitate de piciorul celor de deasupra şi departe de oameni" (Cartea lui Iov: 28.4).

150

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOG A

118

Agartha, imensa lume subterană, cu ramificaţii sub continente şi oceane, unde se conservă toate toa te moş moşteni tenirile rile teh tehnic nice, e, mag magice ice şi spi spirit rituale uale ale mar marilo ilorr ci civi vili lizaţ zaţii ii di dispă spărut rutee este este o tradiţiee ce reapare la diferite popoare purtand diferite nume. Shambhala este numele unui tradiţi regatt mit rega mitic ic sit situat uat de lege legendă ndă în nord-estu nord-estull Ind Indiei iei.. Un mi mitt esen esenţi ţial al afi afirmă rmă că salvat salvatori oriii uman um anit ităţ ăţii ii vo vorr ve veni ni din din Sh Sham ambh bhal ala, a, atu atunci nci can cand d Pămant Pămantul ul va fi dom domina inatt de război război şi distrugere. Tradiţia tibetană consideră că Shambhala este un „abis sau o vale ascunsă" în care oamenii s~au refugiat în perioadele de dificultate şi de unde au venit sau vor veni salvat sal vatori oriii omen omenirii. irii. Confo Conform rm tradi tradiţiei ţiei tibetane tibetane  Kalachak  Kalachakra-T ra-Tantra antra   („Roata Timpului"), ul ultim timaa şi cea cea ma maii com compl plex exăă Tant antra ra  buddhistă (sec. X) a fost redactată de regele mitic mitic Suchandra din Shambhala care a transmis-o la şapte regi şi douăzeci şi cinci de profeţi. De la al doi doispre sprezece zecelea lea profet doctrina doctrina a ajun ajunss în India şi apoi în Tib Tibet. et. Astăzi KalachakraTantra este practicată încă de şcoala Gelugpa. Se remarcă exerciţiile externe şi interne din Yoga din care specifice sunt şase exerciţii de meditaţie. Toate tradiţiile şi tehnicile utilizate în sistemele Y Yoga oga şi înrudite indică posibilitatea omului de a-şi rectualiza moştenirile preistorice care s-au atrofiat în urma cataclismului  planetar şi neglijării realizării de sine prin ataşarea de calea ex exterioară terioară de cunoaştere şi de cont co ntro roll ab abor orda dată tă de ci civi vili liza zaţi ţiaa ac actu tual ală. ă. Toa oate te că căil ilee şi re reli ligi giil ilee pa parr re rein inte terp rpre reta tari ri,, reformulări, actualizări ale unui mesaj unic "care este însămantat periodic" (după parabola lui Iisus) Iisus) pan panăă can cand d „est „estee găs găsit it solul priel prielnic nic", ", pana cand ne vom putea ridica la star starea ea origin ori ginară ară;; pan panăă cand cand ne vom rea reami minti nti ade adevar varata ata ide identi ntitat tate. e. Unitatea Unitatea experimentală experimentală şi teoretică dintre mesajul buddhist şi cel taoist este atest atestată ată de realit realitatea atea istorică. istorică. Est Estee oare o întamplare faptul istoric cunoscut că în China buddhismul, provenit din Asia centrală, a  pătruns în anul 2 e.n. şi a fost considerat la început, pe bună dreptate, ca o variantă a taoismului,, apropiat de cel indicat de Lao Tseu în Tao Te King. taoismului In Tao Te King atingerea Ultimei Realităţi se realizează prin non-acţiune, tăcere, prin scădere continuă a agitatiei, prin stingerea acţiunilor (mentale şi somatice) care ne ţin  prizonieri  prizo nieri în lumea cauza cauzală lă a acţiuni acţiuniii şi reacţiu reacţiunii. nii. In buddhism starea de eliberare sau iluminare este caracterizată de disoluţia eului individual şi efemer în Brahman  Brahman.. Nirvan  Nirvanaa (lit. (lit.:: "stingerea") "stinge rea") sau "marea moart moarte" e" este " stinderea fara sa murim murim", ", forma finală a non-acţiunii care elibereaz elibereazăă omul de suferinţă, moarte şi rena renaşter ştere, e, si de toa toate te formele formele de înlănţ înlănţuire uire terestra. Este starea de conştiinţă supremă şi imuabilă care în Bhagavad Gita este numită  Nirbi rbija ja Sam Samadh adhi  i "",,  iar în Vedanta " Brahma Nirvana", în Upanis Upanisha hade de "Turiya" , în Yoga oga " Ni  Nirvi rvikal kalpa pa Sar Sarnadhi  nadhi ". Non-acţiunea (Wu Wei) din Tao Te " Ni Te King corespunde corespunde cu o exa exactitate ctitate matema mat ematic ticăă cuva cuvantu ntului lui san sanskri skritt "Ni Vritt ritti" i" (fără vritti, fără fluctuaţii mentale) şi nu lui "Nir Vritti"  (starea naturii în concreţiune, emaniciparea finală a existenţei din buddhism). Realizarea experimentală a Vidului imuabil, a stării de oglindă mentală este caracteristica ce uneşte cele două filozofii (religii) care oferă o aceeaşi doctrină de eliberare.

151

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

119

In capitolul (33) din Tao Te King, Lao Tseu spune: "Cine se stinge fără să se prăpădească, acela devine nemuritor". Din acea această stă cauză a fost fost posi posibilă bilă fu fuziune ziuneaa  buddhismulu  buddhi smuluii Dh Dhyana, yana, impor importat tat în China China prin B Bodhidharm odhidharma, a, cu taoismu taoismull ce a condus llaa Ch'an (Zen chinez) şi la Zen (în Japonia). Iată cum Ch'ang devenit Ch'an (chin.: "camp staţionar"; în ştiinţa chineză termenul Ch'an desemnează noţiunea de camp fundamental, care ia diverse expresii sau manifestari [magnetic, electric, gravitaţional]), conceptul fundamental fundamen tal ce desemnează Ultim Ultimaa Re Realitate alitate,, Vidul (Shunyata), imuabil imuabilul ul din Tao Te King şi din Chando Chandogya-Upanishad gya-Upanishad îşi regăsesc baza experimental experimentalăă în meditaţia Y Yoga oga (Dhyana) descrisă de Patanjali în Yoga-Sutras. Mesajul din Upanishade şi Yoga, reluat şi răspandit prin buddhism, islamism, taoism, tant tantrism rism şi doctrina Zen, continuă să dăinuie şi astăzi, influenţand viaţa, cultura, artele (inclusiv artele marţiale) a peste două treimi din  populaţia Terrei. Terrei. In comenta comentariile riile şi studiul introductiv llaa T Tao ao Te Te King, carte publicata, publica ta, cititorul poate poa te descoper descoperii implicaţiile şşii conexiun conexiunile ile dintre adevăruril adevărurilee revelate revelate în în străvechea literatură a omenirii (sanskrită şi chineză) şi ştii ştiinţa nţa mo modern dernă. ă.

3.5 Mesajul doctrinei doctri nei experimentale Yoga Yoga şi ecoul său în epoca actuală Europa a luat cunoştiinţă de Bhagavad Gita la sfarşitul sfarşi tul secolului al XVIII-lea, în 1785, data traducerii traducerii sale de către Charles Wilkins. Deşi ecoul ei a fost puternic în marile spirite ale epocii (W.von Humboldt, impresionat ca şi Hegel, mulţumea Domnului pentru a-i fi dat zile să ajungă să citească acest mare poem) Europa a primit mesajul din Bhagavad Gita într-un moment în care încă nu-şi atinsese maturitatea, cand încă nu ieşise din subiectivismul său cultural. Monumentele Monum entele culturii indiene vorbesc mai mult omului din secolul al XX-lea, decat celui din secolul al XlX-lea, care le-a descoperit pentru prima dată. Acelaşi lucru se poate spune despre despre mesajul mesajul ştiinţei ştiinţei Yoga, care nu a putut fi înţeles fără apariţia fizicii cuantice,a holografiei, a unei medicini psihosomatice psihosomatice şi a unei psihologii a adancurilor. La fel, gramatica gramatica lui Panini Panini a fost considerată fără valoare înaintea apariţiei apar iţiei lingvisticii structurale şi generative. Logica indiană a fost greşit interpretată pană la apariţia logicii matematice contemporane. Problematica Problem atica din Yoga, ca şi din celelalte celelalte fragmente fragmente ale nucleului nucleului de cunoaştere cunoa ştere ce ne-a ne- a fost f ost transmis tr ansmis se află într-o stransă conexiune, iar cititorul de astăzi pare mai investit să o înţeleagă decat cel de odinioară.  Nucleul de cunoaştere al civilizaţiei precedente s-a fragmentat, fragmentat, însă fiecare componentă componentă păstrează acelaşi mesaj ce ne-a fost transmis din generaţie în generaţie: cum să regăsim regăsim st starea area primo primordia rdială, lă, contactul cu lumea suprasenzorială, ideală, cum să ne eliberăm, să atingem eternitatea (   Nitya ), existenţa supremă (   Brahman ). Trecerea din planul diacroniei (secvential, temporal, existenţial) în planul sincroniei (atemporal) (atemp oral) este este trecerea trecerea de la Multiplu la Unu, de la relativ rel ativ la absolut, de la manifestare la nemanifestare, de la localizare la delocalizare, de la materie la camp omniprezent . Aceasta echivalează cu tranziţia din starea de sclavie şi dependenţă dependenţă pe care ne-o impune planul terminal (al manifestărilor) către planul informaţional profund (proiecto (proiectorul rul ortoexistenţial, codul genetic al Universului). Analizand în profunzim profunzimee tradiţiile creştine vom vom observa conexiunile conexiunile profunde profunde ale acestora aces tora cu prac practic ticile ile Yoga, o filiaţie a conceptelor care merge în paralel cu cea a cuvintelor, cuvintelor, ce îşi au originea în limba  primordială a omenirii: o menirii: sanskrita. sans krita.

152

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA (pagina 183 in cartea publicata)

120

NOTE 1 . Vedanga reprezintă ansamblul textelor ce completează Vedele, care ajuţi lectura, înţelegerea şi utilizarea Vedas Vedas (literal: membrele Vedelor). Vedelor). Redactate in proză, tratează în maniera manualelor cele şase ştiinţe anexe ale Vedelor: fonetica ( Shiksha), metrica (Chandas). gramatica (Vyakarama), etimologia (Nirukta), astronomia (Jyotisha) şi .sacrificiile rituale ( Kalpa-Sutra ). 2.Shrautra Sutra este una dintre cele trei categorii de sutra care se bazează pe Shruti (revelaţia divină) şi au ca obiect execuţia marilor mari lor sacrificii. Alături de Shrauta-Sutra şi GrihyaSutra există şi Dharma-Sutra care fixează datoriile fiecărei caste şi diferitelor ramuri din viaţa omului. omulu i. Din această ultimă ultimă categorie categorie de sutra au apărut cărţile de rugăciune rugăciune ulterioare ulterioar e (cele ale lui Manu, de exemplu). 3.Grihya-Sutra reglementează datoriile  şi obiceiurile in caz de naştere, căsătorie sau deces. Sutra (lit.: „fir conducător”) sunt textele care rezumă conţinutul Brahmana pe care se bazează si pe care le condensează în fraze scurte şi lapidare, în general dificil de interpretat fără ajutorul comentariilor - pentru a face să apară interesul practic. La origine, Darshana (sistemele filozofice hinduse) erau de asemenea asemenea redactate sub formă de sutra. C Cele ele rnai cunoscute sutra sunt Vedanta-Sutra şi Brahma-Sutra, ca şi Yoga-Sutra a lui Patanjali. 4 . Manu Samhita   („Cartea rugăciunilor lui Manu") este fundamentul societăţii hindus e. Conform Confo rm textelor Veda, primii legislatori divini, care au fixat derularea sacrificiilor şi a ceremoniilor religioase, au fost numiti   Manu. In Purana , termenul Manu (literal: "uman"; progenitorul rasei umane, intermediar între om şi Zei; Dumnezei) caracterizează manas, mintea si facultatea de a gandi, care s-a trezit in om) se refera la  paispre  pais prezece zece suverani suver ani succesi succ esivi, vi, care car e din di n zonel z onelee eter e terate ate,, in care car e trăi t răiesc esc,, or orient ienteaz eazăă viat v iataa conşt c onştien ientă tă a omului. Manu al erei actuale este al şaptelea; el se numeşte Vaivasvata  ("născut din Soare") şi este considerat ca fiind autorul cărţii de rugăciuni: Manu Samhita . 5.Mahabharata  („Marea epopee a descendenţilor lui Bharata") este unul din cele două mari poeme epice (cel mai lung) ale literaturii hinduse, împreună cu Ramayana . El cuprinde 106000 versuri repartizate în 18 cărţi (purva). Paternitatea acestei epopei este atribuită lui Vyasa deşi este un lucru dovedit că c ă un mare număr de redactori r edactori şi "clasificatori" "cla sificatori" (în lb.sanskrita: lb.sanskrita: " vyasa ") au  participat la redactarea acestei aces tei sinteze (fabule, povestiri mitologice) într întree secole se colele le V şi ş i II î.e.n. î.e. n. Princi Pr incipala pala componentă componen tă filozofică a acestei lucrări este Bhagavad Gita (cartea a VI-a, capitolele 25-12) care este în general considerată ca o operă complet aparte. 6.Bhagavad Gita (literal; „Cantecul preafericitului Domn." ori „Cantecul divinului") este considerată o capodoperă a literaturii şi filozofiei universale. In India I ndia acest aces t p poem oem filozofic esle considerat considerat drept evanghelia evanghelia hind hinduismului. uismului. De-a De-a lungul celor celor 18 capitole (700 de versuri) eroul Arjuna primeşte de la Krishna un ansamblu de sfaturi fundamentale în legătură cu bătălia pe care acesta trebuie s-o poarte. Alegerea campului de bătălie, drept cadru al initierii, nu simbolizează simbolizează numai severitatea severitatea înfruntărilor care opun opun în sanul omului forţele forţe le binelui binel ui şi răului, eul individual (ego) şi natura superioară a omului, ci starea de vigilenţă specifică războinicului războin icului,, vanătorulu vanătorului. i. Carlos Carlos Castaneda Castaneda primeşte primeşte aceleaşi aceleaşi instrucţi instrucţiuni uni pe c are le descrie desc rie în cartea car tea sa , O Realitate Separata ("A Separate Reality") .Aceeasi stare de vigilenţă , speci  specifică fică şi prac practicii ticii experime expe rimenta ntale le din d in Yoga, Yoga, Taoism Taoism şi din buddhismul buddhismul Zen (vedeti:"shikantaza " Shikan-Taza) are corespondente corespon dente in calea aratata de Iisus iar aplicaţiile aplicaţiile includ şi artele mar marţiale. ţiale. Invăţătura lui Krishna tratează despre uniunea cu Realitatea supremă. Pentru a atinge acest scop, Krishna indică mai multe căi: Calea Cunoaşterii ( Jnana Yoga), a iubirii şi devoţiunii faţă de Dumnezeu

( Bhakti Yoga); calea acţiunii dezinteresate, a faptei obiective ( Karma Yoga) este calea acţiunii eliberate de principiul acţiunii şi reacţiunii, asemănător non-acţiunii ( wu-wei ) descrisă de Lao Tseu Tseu 153

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

121

în Tao T Tee Ching (Tao Te King; Dao De Jing); calea ca lea constientei impartiale i mpartiale şi a meditaţiei. medita ţiei. Acestea sunt disciplinele clasice din Yoga. Yoga. Simultan Bhagavad Gita oferă o sinteză aprofundată a sistemelor filozofice Samkhya, Yoga Yoga şi Vedanta. 7. Ramayana   (lit.: .Calea de Iluminare a lui Rama " sau „Vehicolul sau Călătoria Spirituală a lui Rama  "; numele Ramayana , compus din Rama and ayana "a merge ,a avansa", este e ste tradus prin "Calatoria lui Rama") este primul,din punct de vedere istoric dintre poemele epice ale literaturii sanskrite, atribuite sfantului legendar Valmiki, un mare intelept hindus(maharishi). Forma sa cea mai ve mai vech chee şi mai mai pu pură ră îşi are originea or iginea în nordul nor dul Indiei (sec. IV î.e.n.); î.e. n.); ea a cunoscut cunos cut de-a lungul lung ul secolelor importante modificări în Bengal- Această operă lungă de 24.000 de versuri duble este divizată în şapte părţi ( kanda) care descriu viaţa lui Rama (a şaptea Avatara  „încarnare" sau "întrupare" a lui Vishnu) şi a soţiei sale Sita (lit.: .brazd ă" lăsată d e un plug; în Veda Vedas). s). Sita este este  brazda, personificarea personif icarea agriculturii, agricult urii, este venerată venerat ă ca divinitate divinita te care prez p rezide idează ază agr agricu icultu ltura ra şi fructele sale. In Ramayana  est  estee prezentată prez entată drept fiica f iica regelui Janaka Janaka şi drep dreptt soţie soţie a lui lui Rama; Sita  a apărut din din brazdă în urma urma plugului plugului lui Janaka Janaka şi s-a întors la mama ei(pamantul), ei(pa mantul), cand pentru a-i dovedi inocenţa solul s-a deschis şi a primit-o). Cele şapte Kanda sunt: 1. Balakanda , copilăria lui Rama; 2. Ayodhyakanda, viaţa în capitala -Ayodhya şi exilul lui Rama; Rama a cucerit mana lui Sita in ziua în care a reuşit să întindă arcul primit de Janaka drept cadou de la Shiva; 3. Aranyakanda, viaţa în pădure şi răpirea lui Sita care işi urmase soţul în exil de către Ravana (regele demonilor lui Lanka- anticul nume ai insulei Ceylon, rebotezatăă astăzi rebotezat astă zi Sri Sr i Lanka după denumirea denumire a vechii vechi i sale capitale, capitale, ale cărei puterni puternice ce ziduri sunt sunt descrise descrise în Ramayana) ce avea puterea de a lua orice speranţă; , viaţa lui Rama maimuţele aliate; 5.Sundarakanda , trecerea lui Rama4.şiKishkindhyakanda a aliaţilor  săi pe insula Ceylon; 6. alături de războiul cu Ravana, moartea lui Ravana, eliberarea el iberarea lui Sita S ita şi reîntoarcerea reîntoarcer ea în Ayodhya; Ayodhya; Yuddhakanda , războiul 7. Uttarakanda, viaţa lui Rama la Ayodhya Ayodhya si repudierea soţiei sale (convins fiind că Sita Sit a şi-a pierdut onoarea; Sita Sit a a invocat atunci pe mama sa pămantul ca să o ajute să-şi dovedească nevinov nevinovăţia; ăţia; solul solul s-a deschiss iar Sita deschi Sit a s-a reîntors de de unde a venit); venit); moartea, moartea, şi ascensiu ascensiunea nea lui Rama la l a Cer. Alături Alăt uri de Mahabharata această operă a constituit sursa de inspiraţie pentru toate genurile literaturii indiene. In India şi în ţările Asiei de Sud-Est Ramayana face .şi astăzi obiectul unei importante veneraţii. Un vers din introducerea sa spune: „Cel ce citeşte şi repetă sfanta Ramayana, izvorul vieţii, va fi eliberat de  păcatele  păcate le sale sal e şi va avea acces ac ces la l a Cer ”. Rama Ra ma şi soţia sa- Si Sita ta sunt su nt veneraţi vener aţi în î n India Indi a ca personific perso nificări ări ale a le  bărbatului  bărba tului ideal şi ale femeii ideale. ideale. 5. Yoga Vasistha este cartea in care Valmiki descrie drumul spiritual al lui Rama. Aici, sfantul Vasistha(unul din cei sapte intelepti) îşi învaţă discipolul, prinţul Rama, cum să ajungă la realitatea imuabilă ascunsă în spatele lumii impresiilor senzoriale fugitive ; Prezentata sub forma unui discurs al marelui intelept Vasistha Vasistha adresat Printului Rama cand acesta ajunge ajunge la o stare de detasare(vairagya) la o varsta tanara ,este cel mai lung text in lb. Sanskrita,dupa Mahabharata si R Ramayana amayana si un important text atat al Yoga Yoga cat si al Advaita Vedanta. Le monde est dans l’ame l’ ame (Yoga-V (Yoga-Vasistha) asistha) et Histoire de la Reine Re ine Chudala traduit par Hari Prasad Shastri Shastr i (Yoga-V (Yoga-Vasistha): asistha): extraits des „Instructions du sage Vasistha Vasistha au  prince Rama son disciple et histoire de la reine Chudala", Arche (Italie), 1977, traduce t raducere re france f ranceză ză de traduit par Michel Hulin, ed. L'Autre Rive, Berg International, 1987).

Despre Yoga Vasistha Se spune ca simpla lectura a acestei carti poate conduce la eliberare spirituala. Profunda conversatie conversatie dintre inteleptul Vasistha si Printul Rama este aceea dintre un mare intelept iluminat si un cautator care este pe cale de a realiza desavarsirea. Aceasta e una dintre acele rare dialoguri careconduc direct la Adevar.

Importanta Import anta Y Yoga oga V Vasis asistha tha

Yoga Vasistha Vasistha este considerata printre cele mai importante, daca nu cea mai importanta scriptura din

filosofia Vedantica. Vedantica. Cunoasterea si secretele secrete le revelate in Yoga Yoga Vasistha Vasistha sunt deosebit de benefice benefic e pt. aa-l -l conduce pe cel ce cauta la eliberare. 154

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

122

Contextul Context ul Yoga Yoga Vasistha Printul Rama se intoarce dupa ce a calatorit prin tara si devine complet detasat dupa ce a vazut realitatea aparenta din lume.Acest lucru il ingrijoreaza pe tatal sau regele Dasaratha. Regele isi exprima ingrijorarea sa inteleptului Vasistha, Vasistha, la sosirea sosire a sa. Inteleptul Vasistha il consoleaza pe rege spunandu-I ca detasarea( vairagya) lui Rama este un semn ca printul e pregatit pt iluminare spirituala.El spune ca Rama a inceput sa inteleaga adevarurile spirituale profunde, si aceasta este cauza confuziei sale si ca are nevoie doar de confirmare. Inteleptul Vasistha cere regelui Dashratha sa fie chemat Rama. Apoi, la curtea regelui Dashratha, inteleptul isi incepe discursul adresat lui Rama care dureaza cateva zile.  Citate "Marele remediu pt. indelungata maladie a samsara este autointerogatia: 'Cine sunt Eu?, cui apartine aceasta samsara?,' acesta e lucrul care o vindeca." "Nimic nu se naste si nu moare undeva vreodata. Doar Brahman singur imbraca toate formele iluzorii ale lumii." "O Rama, nu exista intelect, nici ignoranta,nici minte,nici suflet individual( jiva). Ele sunt toate imaginate in Brahman." "Acea constiinta care este martora la aparitia si disparitia tuturor fiintelor, fiintelor, s-o cunosti ca fiind starea nemuritoare a supremei beatitudini."

Vedeti Englishsi: translations on:http://en.wikipedia.org/wiki/Vashisht on:http://en.wikipedia.org/wiki/Vashisht http://sivaloka.tripod.com/YogaVasistha.htm http://sivaloka.tripod.com/YogaV asistha.htm http://www.dlshq.org/religions/yogavasishtha.htm http://en.wikipedia.org/wiki/Yoga_V http://en.wikipedia.org/wiki/Y oga_Vasistha asistha

8.Purana   se poate traduce li teral prin "vechi culegeri de texte". Spre deo sebire de vechil vechilee Itih Itihasa asa care descriu acţiunile legendare ale eroilor umani, cele optsprezece Purana şi optsprezece Upa-Purana (Purana anexe), care (Purana care le sunt subordon subordonate, ate, evocă evocă legendele legendele care pun în lumină acţiunile acţiun ile (civilizat (civi lizatoare oare ale) zeilor. Inspirate din iubirea de Dumnezeu ( Bhakti) ele sunt textele de referinţă ale adepţilor Iui Vishnu, Shiva şi Brahma. Religia şi cunoaşterea revelate în Vedas Vedas ascund o spiritualitate profundă, în spatele unui simbolism dificil de înţeles pentru oamenii din popor care-şi limitează veneraţia către aspecte asp ecte le exterioare ale acestei naturi. naturi. Graţie trinităţii trinităţii compusă din din Brahma (din care totul se naşte), Vishnu (prin care totul se conservă) şi Shiva (prin care totul este distrus, inclusiv răul şi ignoranţa), Purana fac accesibil caracterul acestor trei personaje divine şi satisfac nevoia de religiozitate a  populaţie  popul aţiei. i.

8.Niti Shastra   sunt texte ce tratează despre înţelepciune şi morală. Pentru a preda cuiva comportamentul ce trebuie abordat, în India antică, ca şi în întregul  Orient, se apela la învăţarea "non-verbala", discipolul urmand exemplul exe mplul maestrului. Din acest aces t motiv, textele morale utilizează alegoria, fabula, povestirea, legendele şi maximele care trebuiau să incite şi să fie urmate de meditaţie.

10.Soma desemnează o băutură ameţitoare, produsă dintr-o plantă căţărătoare, care era oferită ca ofrandă zeilor şi pe care preoţii Brahmani o utilizau pentru a induce transa sau alte stări modificate de conştiinţă. Această băutură joacă un rol important în Rig-Veda  şi era venerată ca o divinitate de către hinduşi, care o numeau : "vinul imortalităţii" ( amrita ). Soma era considerată capabilă să confere puteri supranaturale, ca şi drog drogurile urile psihotrop psihotropee ale populaţi pop ulaţiei ei

Yaqui din Mexic, a căror utilizare este descrisă de Carlos Castaneda, ori ca "ciupercile sacre" utilizate de către shamani, dar şi de cattre preoţii egipteni(Andrija Puharich descrie acest lucru in

cartea sa "The Sacred Mushroom") pentru obţinerea obţinerea detaşării de corp şi pt. realizarea "Centrului de conştiinţă mobil(CCM)". Andrija Puharich(1918 - 1995) cercetator in domeniul medicinii si 155

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

123

 par apsiho  paraps iholog logie iei, i, autor aut or si invent inv entat ator,es or,este te cel care car e i-a i -a adus adu s pe pe U Uri ri Geller Gel ler si pe Peter Pet er Hurkos Hur kos in SUA. SUA . Soma este şi simbolul trecerii de la bucuriile obişnuite ale simţurilor la fericirea divină (ananda). Preoţii brahmani o fabricau presand între pietre mlădiţele şi mugurii plantei Soma ( anishu). Sucul astfel ob obţin ţinut ut era filtrat, apoi amestecat cu suc de orz şi lapte, după care era oferit zeilor, el procurand o stare de extaz trecător. 11.Mantra şi de asemenea Mantram desemnează :" 1. Numele unui zeu sau al unei întrupări corespunzător idealului ales (Ishta-Deva) al unui discipol şi graţie căruia maestrul ( guru) (Avatara) îl iniţiază pe acesta la viaţa spirituală; 2. Termen Termen ce desemnează Mahavakya (marile propoziţii din Vedas care indică- natura Ultimei Realităţi); 3. Termen ce desemnează un termen sacru sanskrit sau o  parte din Vedas Vedas conţinand imnuri consacrate sacrifi sacr ificiil ciilor or ritua r ituale; le; 4.Silabă 4.Sil abă sau şir de silab s ilabee încăr în cărcate cate de energie; mantra sunt expresia anumitor aspecte ale Ultimei Realităţi sau a anumitor forţe cosmice.

Bibliografie selectivă [1] James Haughton Woods (professor of philosophy at Harvard University), The Yoga-System of Patanjali or The Ancient Hindu Doctrine of Concentration of Mind Embracing The Mnemonic Rules, Called Yoga-Sutras of Patanjali and The Comment, called Yoga-Bhashya, attributed to VedaVyasa and The Explanation, called Tattva-vaicaradi, of Vachaspati-Micra translated from the

   

original Sanskrit by James Haughton Woods, Woods, The Harvard University Press 1927;Harvard Oriental Series,edited by Charles Rockwell Lanman,vol17 Motilal Banarsidass,1914; Banarsidass,1914; printed in India India,, 328p. [2] Ernest E. Wood, La pratique du Yoga,  No uv e ll e pr es en ta ti on de s a ph or i s me mess du Yoga de Patanjali interpretes a Ia lumiere de la psychologie ancienne et moderne et de l'experience  pr at iq ue , Pe t it e Bi bl io th eq ue ,P a yo yott ,1 96 967 7   [3] I.K. Taimini, The Science of Yoga (Yoga Sutras of Patanjali) Madras, India, 1974. [4] Zorn, Yogi William Yoga for the Mind: A Treatise on Mental and Philosophical Yoga  by a Western Yogi Yogi New York York Funk & Wagnalls Wagnalls 1968 , Polham Polha m Books, Boo ks, 1968, 166p.

William Zorn, True Yoga,1965 [5] Swami Vivekananda, Raja Yoga, Unions des Imprimeries, (S.A.), 1894 1936, t 287p,  [6] Rammurti S. Mishra , The Textbook of Yoga Psychology ; A new translation and interpretat interpretation ion of Patanjali's Yoga Sutras for meaningful application in all modern psychologic disciplines, The Julian Press Inc., New York, 1971, 401p. Rammurti S. Mishra, Fundamentals of Yoga,1959 Rammurti S. Mishra,, Dynamics of Yoga Yoga Mudras,1967

[7] Mircea Eliade , Patanjali et le Yoga, Ed. Seuil, 1962, 191p. [8] Mircea Eliade , Yoga-Eseu asupra originilor misticii misti cii indiene Yoga: Yoga: Essai sur les origines de la mystique indienne (1936) , 1936, apare simultan în limbile franceză şi romană [9] Mircea Eliade , Traité d'histoire des religions Tratatul de istorie a religiilor, (1949), ed. a doua, 1966 Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, 1976-1983 Mircea Eliade, Tehnici ale Yoga, 1948 ,Yoga:Nemurire şi libertate, 1954, Mircea Eliade, Yoga: Immortality and Freedom ,Yoga:Nemurire

156

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

124

[10] Mircea Eliade , Le Sacré et le Profane (1956) [11] Mircea Eliade , Le Chamanisme et les Techniques Techniques archaïques de l'extase/Şamanismul l'extase/ Şamanismul şi tehnicile extazului, 1951 (1974) [12]  

COURMES D.A. , Traité de Raja Yoga,Editions Adyar - La Famille Theosophique, 1924

[13] Surendranath Dasgupta,Yoga Philosophy in Relation to Other Systems of Indian Dasgupta,Yoga Thought, Calcutta, N. 1930. [14] G. Tucci, Tucci, Storia della

   

   

Filosofia Indiana,Bari, Laterza, 1957

[15] Satyananda Paramahamsa, Commentary internaţional) Bihar School of Yoga, 1967-1968.

on Yoga Sutras of Patanjali (preleg (prelegeri eri la cursul

[16] Ernest E. Wood,  Raja Yoga: Yoga: The occult training of the Hindus, Teosop Teosophical hical Publishing House, Sydney, 1927,1931 Ernest E. Wood, Pract  Practical ical Yoga, Yoga, Ancient and Modern,1948 Ernest E. Wood, Yoga, 1959 [17] Ernest E.Wood, Crest-Jewel of Wisdom or  Discriminati Discrimination on Shankaracharya , tradusă de Ernest E. Wood, Wood, A. A. Quest Book.

(Viveka-Chudamani),

  [18] [18] Swami Vishnudevananda  (discipo (discipoll Sivanan Sivananda), da), The complet completee illustrat illustrated ed book of Yoga,  published  publi shed by Pocket Poc ket Books, Books , New Ne w York, York, 1972.  

[19] V.G. Rele, Yogic ogic Asanas Asanas for health health and vigour vigour (A physiolo physiological gical exposi-tion), exposi-tion), Ed. D.B.Taraporewala D.B.T araporewala Sons & Co. Private Ltd., India, 1968. [20] James Mc Cartney  (discipol Sivananda), Yoga - The key to life, E.P.Dutton & Co. Inc., New York, 1969.   [21] Wallace Slater, Raja Yoga: A Simplified Simplif ied and a nd Practical Prac tical Course, A Quest Book. Book. 1968 1968 [22] Surendranath Dasgupta, A History of Indian Philosophy Philos ophy, vol.II, Cambridge, University Press, 1932. 1932. [20] Swami Sivananda Siva nanda.. Practic e of Yoga,, Publishcd Publi shcd by The Divine Life Society Society,, Himalayas, India, 1970. ... [23] Swami Sivananda, Yogic Yogic home exercises, Bombay. Bombay. [24] Stephen ,Penguin 1976. F. Brena, StevenYourself ,Yoga Medicine [25] Ram Kumar E.R.,Heal YF.M.D ourselfBrena with Y Yoga: oga: and specific asanas for specific speBooks, cific dis diseases, eases, Taraporevala, Bombay, 1988. [26] James Hewitt, Yoga and You, A practical Approach, Pyramid Books,. New York,1967. James Hewitt, Yoga [27] Jess Stern, Yoga, youth and reincarnation. reincar nation. . [28] Phulgenda Sinha,Y ,Yoga: oga: meaning, values and practice, Yoga Yoga Institute of  Washington D.C. and Indian Institute of Yoga, Yoga, Aryakumar, 1970. [29] Philippe de Meric, Le Yoga Yoga sans-postures. sans- postures. [30] Swami Ajaya, Yoga Yoga Psychology - A practical guide of meditat ion, Published b y Himalayan International Institute of Yoga Science and Philosophy, 1976, 182p. [29] Aldous Huxley, The art of Seeing, Chatto & Windus, London, 1974. [30] Harold M. Peppaxd, Improve your sight without glasses, Science of Life Books, Melboume, Australia, 1975. [31] Sergiu Al-George, Filozofia indiană in texte: Bhagavad Gita, Samkhya-Karika, TarkaSamgraha, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971. [32] Rabindranath Tagore, Sadhana, The Realisation of life, Tauchnitz Edition,Leipzig, 1921.

157

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

125

[33]

Alain Danielou, Yoga , Methode de reintegration.

[34]

Alexandra David-Neel, Initiations lamaiques, Ed. Adyar, Paris..

[35]

Tantrisme. Serge Hutin, Les secretes de Tantrisme.

[36]

Bhagavad Gita - A lay translation by Harish Chandra Gupta, The Indian Press, Allahabad, 1960

Yoga Instruction Manuals (1886-1966) eligious concepts) Warren Felt Evans, Esoteric Christianity and Mental Therapeutics (combines New Thought with Hindu rreligious ,1886 The Greatest Books Of All Time :The Mental Cure, Illustrating the Influence of the Mind on the Body, Both in Health and Disease, and the Psychological Method of Treatment (1869). Tattvas attvas (Prasad is a Theosophist and Rama Prasad, Nature’s Finer Forces: The Science of Breath and the Philosophy of the T Sanskrit scholar; the book’s 15 chapters are based on a series of eight essays published in the Theosophist between November 1887 and March 1889; includes the Shaiva Agama)

W.H. Williams, Vibration the Law of Life, 1897 William Flagg, Yoga or Transformation,1898 Swami Abhedananda, Vedanta Philosophy or How to be a Yogi,1902 Swami Rama Tirtha, In Woods of God-Realization: http://www.ramatirtha.or http://www.ramatirtha.org/freebooks.htm g/freebooks.htm Richard Ingalese, History and Power of the Mind Yogi Ramacharaka (William Walker Walker Atkinson, 1862-1932) Advanced Course in Yogi Yogi Philosophy and Oriental Occultism,1904

Yogi Ramacharaka, Hindu Science of Breath,1903 Yogi Ramacharaka Fourteen Lessons in Yoga Philosophy and Oriental Occultism Yogi Ramacharaka Hatha Yoga, or the Yogi Philosophy of Physical Well-Being Yogi Ramacharaka Hindu Yogi Yogi Breathing Exercises,1905 Yogi Ramacharaka Series of Lessons in Gnani Y Yoga,1906 oga,1906 Yogi Ramacharaka Series of Lessons in Raja Y Yoga,1906 oga,1906 Yogi Ramacharaka Science of Psychic Healing,1906 Yogi Ramacharaka ,The Inner Teachings of the Philosophies and Religions of India,1908 Yogi Ramacharaka, The Hindu Yogi Practical Water Cure,1909 Ella Adelia Fletcher, Law of the Rhythmic Breath, 1908 Yoga and Persian Magic,1909 Hashnu Hara, Practical Yoga  Yoga oga Lessons fo forr Developing Spiritual Consciousness,1911 Swami AP Mukerji, Y Swami AP Mukerji, Doctrine and Practice of Yoga,1922 James Ingall Wedgew Wedgewood, ood, Meditation for Beginners W.J. Colville, Ancient Mysteries and Modern Revelations Mabel Collins, Transparent Jewel,1913 Walter Gorn Old, The Yoga of Yama: What Death Said,1915 Theron Q. Dumont (William Atkinson), The Solar Plexus,1918 Franz Hartman, Yoga-practice  Yoga-practice in the Roman Catholic Church Hereward Carrington, Higher Psychical Development or Yoga Philosophy,1920 Edward Gall, Mysticism through the Ages Brian Brown, Wisdom of the Hindus,1921 , Inner Teaching and Yoga Charles Wase Hereward Carrington,  Yoga Philosophy, 1923

JFC Fuller, Yoga:  Yoga: A Study of the Mystical Philosophy of the Brahmins,1925 Elizabeth Towne, Just How to Wake the Solar Plexus, 1926 Yogi Hari Rama, Yoga System of Study 158

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

126

L. Adams Beck, A Beginner’s Book of Yoga, 1927 Yogi Wassan, Secrets of the Himalayan Mountain Masters and Ladder to Cosmic Consciousness Cajzoran Ali, Divine Posture Influence upon Endocrine Glands, 1928 Swami Nilyapadananda Abadhut, Philosophy of Union by Devotion Harold Werner Werner,, Self-mastery Through T hrough Self-taught Yoga  Karma Yoga Yogi Bhikshu,  Gods in Chains,1929 C. Jinarajadasa, Vasant Rele, The Mysterious Kundalini Elizabeth Sharpe, Tantric Doctrine of Immaculate Conception,1930 Swami Kuvalayananda, Popular Yoga Asanas,1931 Swami Kuvalayananda, Pranayama Delta Samadhi, The Master Key to Psychic Unfoldment Claude Bragdon, An Introduction to Yoga,1933 Yoga System Michael Juste, A New Yoga Francis Yeats-Brown, The Eight Steps to Yoga Hamish McLaurin, Eastern Philosophy for Western Minds Sita Devi Yogendra, Yoga Yoga Physical Ph ysical Education,1934 Yogi Wassan, Book of Nirvana Geraldine Coster, Yoga and Western Psychology Paul Brunton (1898-1981), A Search in Secret India KV Mulbagala, The Popular Practice of Yoga,1935 Yoga,1935

Francis Yeats-Brown, Yoga Explained,1937 Charles Haanel, Amazing Secrets of the Yogi Yogi and the Gateway to Prosperity Felix Guyot, Yoga for the West Felix Guyot, Yoga:  Yoga: The Science of Health Josephine Ransom, Self-Realization Through Yoga and Mysticism Sri Krishna Prem, The Yoga Yoga of the Bhagavat Gita Kovoor T. Behanan, Yoga: A Scientific Evaluation,1938 Vera Stanley Alder, The Finding of the Third Eye George Weston Briggs, The Goraksha Shataka (in Gorakhnath and the Kanphata Y Yogis, ogis, Motilal Banarsidass), 1939 George Arundale: Lotus Fire: A Study in Symbolic Yoga  Yoga oga for f or You,1943 Claude Bragdon, Y Yogi,1946 Paramahamsa Yogananda, Autobiography of a Yogi,1946 Sri Deva Ram Sukul, Yoga Navajivan,1947  Yoga: oga: The Method of Re-integration,1949 Alain Danielou, Y Philosophy,1947 Theos Bernard , Hindu Philosophy,1947 Healthy,1953 Indra Devi,Forever Young, Forever Healthy,1953 Desmond Dunne ,Yoga: The Way to Long Life and Happiness,1953 Harvey Day, The Study and Practice of Yoga,1953 Swami Narayanananda, The Primal Power in Man, Or the Kundalini Shakti,1950 PAUL DUKES,Yoga for the Western World,1954 Selvarajan Yesudian Yesudian and Elizabeth Haich, Yoga: Uniting East & West, 1956 Selvarajan Yesudian Yesudian and Elizabeth Haich, Yoga and Health,1953 Yogi Vitahaldas, The Yoga Yoga System of Health and Relief From Tension Health Research, ed. The Practice of Yoga Yoga as Taught in the East and the West, 1957 Yogi Gupta (Sri Swami Kailashananda), Yoga Yoga and Long Life,1958 Yogi Gupta, Yoga and Yogic Powers,1961 Clara Spring and Madeleine Goss, Yoga for Today, 1959 Arthur Liebers, Relax with Yoga, 1960 Hilton Hotema, Awaken the World Within,1962 K. Chodkiewicz, First Steps in Modern Yoga,1964 Haridass Chaudhuri, Integral Yoga,1965 Complete Illustrated Book of Yoga,1960 Swami Vishnu-Devananda Vishnu-Devananda , The Swami Mantras and Meditation

Yoga, Philosophy and Meditation Richard Hittleman, Yoga, Jess Stern, Yoga, Youth, and Reincarnation Jean-Marie Dechanet, Yoga in Ten Lessons 159

 

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA Wallace Slater, A Simplified Course on Hatha Yoga,1966 Yoga oga Clara M. Codd, Introduction to Patanjali’s Y (Januar y 3, 1995), B.K.S. Iyengar, Light on Yoga, first published in 1966, Schocken Books; Revised edition (January

Carti dedicate lui Patanjali

Enlightenment: The Yoga Yoga Sutras Of Patanjali MSI How To Know God: Yoga Aphorisms Aphorisms of Patanjali Introduction To Patanjali's Yoga Codd, Clara M. Light Within Us: Yoga Sutras of Patanjali Japikse, Carl Patanjali and Yoga Eliade, Mircea Patanjali's Raja Yoga: Revelation of The Science of Yog Gherwal, Rishi Singh Wisdom of Yoga: Study Of Patanjali's Yoga Sutra Bahadur, K.P. Yoga Aphorisms Of Patanjali Judge, William Quan Yoga Darsana, Sutras Of Patanjali Jha, Ganganatha Yoga Of Patanjali Krishnamacharya, Kulapathi E. Yoga Of Patanjali Prasad, Rama Yoga Philosophy Of Patanjali Aranya, Hariharananda Yoga Philosophy: Being The Te Text xt Of Patanjali Olcott, Henry Steel Yoga Sutras Of Patanjali Ballantyne, J.R. Yoga Sutras Of Patanjali Johnston, Charles M. Yoga Sutras Of Patanjali Satchidananda Yoga Sutras Of Patanjali: A Study Guide For Book I Hari Dass, Baba Yoga-Sutra Of Patanj Patanjali ali Dvivedi, Manilal N. Yoga-Sutra Of Patanjali Feuerstein, Georg Yoga-Sutras Of Patanjali With The Exposition Arya, Usharbudh Yoga-System Of Patanjali: Harvard Oriental Series Woods, James Haughton

127

160

 

TR ATAT PR ACTIC DE R AJ A-YOGA

128

Cuprinsul vol. II intitulat: "Practica Y Yoga" oga" 1. Obiectivele practicii Yoga

1.1. 1.1. 1.2 1.2. 1.3. 1.4.

2.

Obie Obiect ctiv ivul ul fifina nall ((Sc Scop opul ul pr prac actitici ciii Yoga) oga) Obie Obiect ctiv ivul ul oopper eraaţional nal (C (Caalea) ea) Situaţia actuala Situaţia propusa

Co Comp mpon onen ente tele le şi ca cara ract cter eris isti tici cile le pr prac acti tici ciii Yog oga a

2.1 2.1.

Defifinnirea rea ccaaii ppra ract ctiice Yoga

2.2. C amponen i ((titipunentel ri, rraatele meuri(ramur ) Yo Ymurile ogaile,, ramuri 2.3 2.3. Compo Co (ra ramurille) e) pra practi cticciiii Raja Yog ogaa 2.4.. 2.4 Relaţi aţia din dintre tre ce centr ntriiii energ energeti eticcii su subti btillii (C (Chak hakra ra)) şi ram ramuri urillee pr pract actici icii Yog Yogaa 2.5. Corpuri Corpuri (înve (învelişu lişuri, ri, vehiccule);agre ule);agregatel gatele şi compo componente nentele le fiinţei fiinţei umane umane şi relaţia relaţia lor cu trepte treptele le şi caile practicii Yoga. 2.6. Caracteris Caracteristicile ticile ppracti racticciiii corecte corecte (com (completi pletitudinea, tudinea, nefa nefaptui ptuirea; rea; modela modelarea rea şi repro reprograma gramarea rea afectiva, afectiva, cognitiva şi somatica) 2.7. Obiectivu Obiectivull pr prezen ezentei tei lucrări: lucrări: sistemul sistemul unificat unificat de practica practica expus expus de Patanjal Patanjali în Yoga-Sutra oga-Sutra 3.

Ramurile (anga) practicii Yoga

3.1.

Ramura preliminară, de pregătire şi purificare (Kriya-Y (Kriya-Yoga) oga) 3.1. 3.1.1. 1. Ne Nece cesi sita tate teaa K Kriy riyaa Yog Yogaa 3.1.2. 3.1 .2. Con Concep ceptul tul şi ccon onţinu ţinutul tul ramur ramuriiii de puri purificare ficare 3.1.2.1. Conceptul de Kriya şi Kriya Yoga 3.1.2.2. Conţinutul şi componentele ramurii Kriya Yoga 3.1. 3.1.3. 3. Scop Scopul ul rram amur uriiii ppre relilim mina inare re 3.1.4.. Obsta 3.1.4 Obstacole cole în cale caleaa vind vindecări ecării şi realiizări zării de sine (Klesha) (Klesha) 3.1.4.1. Obstacole (Klesha) în Yoga Sutra

3.1.4.2. ddee înlătur înlăturare are în a obstacolelor obstacolelo (Klesh (Klesha) a) 3.1.4.3. Cai Metode propuse Y Yoga-Sutra oga-Sutrar pentru de depăşirea păşirea obstacolelor  elor  3.1. 3.1.5. 5. Re Regu gulili de ig igie iena na în Yoga oga 3.1.6. 3.1 .6. Tehnic ehnicii specia speciale le de puri purifficare icare şi şi pregăt pregătire ire 3.1.7. Principiil Principiilee alimentaţ alimentaţiei iei Yoga pentru vindecare şi evoluţie spiritua spirituala la 3.2.. 3.2 Ramur Ramuraa întai: întai: Regu Regulil lile de pa pacif cifica icare re cu semen semeniiii sau sau de di disci scipli plinnare are moral morala (Y (Yama ama)) 3.3. Ramura Ramura a doua doua:: Regu Regulile lile de pacifficare icare cu noi insine ne sau de reprogra reprogramare mare a comportam comportamentul entuluuii faţa de sine (Niyama) 3.4.. 3.4 Ramur Ramuraa a treiaa:: Sta Stabil biliizarea zarea psihosom hosomati aticcaa prin pacif pac ifica icarea rea corpul cor pului ui ; asezar asezarea ea sau inntrare trareaa int intr-o r-o poziţie cheie a corpului (Asa (Asana) na) 3.4.1.. Hath 3.4.1 Hathaa Yoga, Raja Yoga şi Asana (skrt (skrt.;lit. .;lit.:: "poziţie, ţie, postu postura ra corporala" corporala")) 3.4. 3.4.2. 2. Ca Cara racte cteririst stic icililee ramu ramuririii Asa Asana na 3.4. 3.4.3. 3. Cu Cum m tre trebu buie ie ppra ract ctic icat ataa Asa Asana na ? 3.4.4. 3.4 .4. Ca Care re sunt sunt efe efecte ctele le pra practi cticării cării asanel asaneloorr Yog ogaa 3.4.5.. Index terapeuti 3.4.5 terapeuticc;; ma maladi ladii şi exerciţii exerciţii pentru pentru vvinde indecarea carea lor  3.4.6.. Prog 3.4.6 Programa ramarea rea exer exerciţii ciţiillor; or; Dur Durata ata prcticcarii arii asan asanelor  elor  3.4.7.. Tip 3.4.7 Tipuri uri de asan asane; e; pre prezenta zentare; re; teh tehnica nica de execuţi execuţiee;; efe efecte; cte; contrai contraindicaţii ndicaţii 3.4.7.1. şi ddee relaxare (Sha (Shavasana, vasana,tica Padmasana Padmasana,, V Vajrasana) ajrasana) 3.4.7.2. Asane meditative ddee reechiliibrare brare eenergetica nergetica şşii terapeu terapeutica 3.4.7.3. Asane inverse (Sarvangasana (Sarvangasana,, ViparItakaran ViparItakarani,i, Halasana, Sirshasana) 3.4. 3.4.77.4. .4. Asane longitudin longitudinale ale (Bhujangasana, Shalambhasana, Shal ambhasana, Dhamra Dhamrasana, sana, Paschimothanasana, Paschimothan asana, Mayurasana, Matayasana) 3.4.7.5. Asane transversale (Ardha Matsyandrasana Matsyandrasana,, Trikonasana) Trikonasana) 3.4.7.6. Bandhas (tipu (tipuri; ri; prezentare; teh tehnica nica de exe execuţie; cuţie; efecte terapeutice;; terapeutice;; contraindicaţii; caţii; Uddyana Bandha; Nauli) 3.4.7.7. Mudras (tipuri; prezentare; tehn tehnica ica de exec execuţie; uţie; efecte terape terapeutice; utice; contraindicaţii; caţii; Ashvmi Ashvmi Mudra; Yoga Mudra) 3.5. Ramura a patra: Stabilizarea energetica şi respiratorie; Pacificarea si constientizarea respiraţiei (Pranayama) 3.5.1 .5.1.. Caract racteerizar aree 3.5. 3.5.2. 2. Exer Exerci ciţiţiii de resp respiriraţ aţie ie 3.6. 3.6. Ramu Ramura ra a ci cinc ncea ea:: De Deta taşa şare reaa ssen enzo zoririal alaa ((Pr Praty atyah ahar ara) a) 3.7.. 3.7 Ramur Ramuraa a şas şasea ea:: Co Conce ncentr ntrare areaa (Dha (Dharan rana); a);Ca Carac racter teriza izare; re; exerci exerciţii ţii 3.8.. 3.8 Ramur Ramuraa a şapt şaptea ea:: Me Medit ditaţi aţia (Dhy (Dhyana ana);C );Cara aracte cteriz rizare are;; exerci exerciţii ţii 3.9.. 3.9

Ramur Ramuraa a opta: opta: Tran Transa sa m mis istic tica, a, Enst Enstaza aza sau Co Conte ntempl mplaaţiţia (S (Sama amadh dhi)i)

.

 

161

 

Cuprinsul vol. III intitulat:"Aforismele intitulat:"Aforismele despre Yoga Yoga (Yoga-Sutra) (Yoga-Sutra) ale lui Patanjali" în traducerea şi comentariul lui Swami Dhirendra Brahmachari Brahmachari şi Dan Mirahorian 1. Introducere 1.1. Importanţa acestei lucrări 1.2. Dificultăţi în înţelegerea Y Yoga-Sutra oga-Sutra a lui Patanjali 1.3. Traducerea termenilor tehnici;punctuaţie; dificultăţi de stil 1.4. Texte/ manuscrise şi comentarii 1.5. Autoritatea de care se bucura Yoga-Sutra 1.6. Despre autorul Yoga-Sutra (Patanjali) 1.7. Sumarul analitic al Yoga-Sutras (alcătuire) 2. Textul Yoga-Sutra tradus fara c comentarii omentarii şi explica explicaţii ţii 4.Traducerea textului Yoga-Sutra însoţita de comentariul Yoga-Bhasya, atribuit lui Veda-Vyasa şi " Explicaţiile" (Tattva-Vaicharadi) ale lui Vaccashpatimishra 3.1. Partea 1. T Transa ransa mistica (Samadh (Samadhii Pada) 3.2. Partea 2. Realizarea (Sadhana s sau au Kriy Kriya a Pada) 3.3. Partea 3. Puterile d divine ivine (V (Vibhuti ibhuti Pada) 3.4. Partea 4. Eliberarea (Kaivalya Pada) 4. Apendice 4.1. Note 4.2. Indexul cuv cuvintelor intelor utilizate în Yoga-Sutras 4.3. Dicţionar de termeni in lb.sanskri ta 4.4. Bibliografie 4.5. Organigrama (Schema conexiunilor informaţionale dintre aforismele lui Patanjali;planşa)

In siturile autorul autorului ui puteti sa vedeti toate cele 196 de reguli sau aforisme (sutra) in traducerea si comentariile publicate de: Dan Mirahorian Copyright © 2009 All Rights Reserved MIRAHORIAN:AFORISMELE LUI PATANJALI  YOGA SUTRA OF PA PATA TANJALINJALI- THE INNER REVOLUTION REVOLUTION THE MOST IMPORTANT BOOK ONYOGA EARTH YOGA SUTRA OF PATANJALI PATANJALI’S APHORISMS INNER REVOLUTION-PATANJALI YOGA SUTRA PATANJALI YOGA SUTRAS, THE WAY TO INNER HEAVEN http://360.yahoo.com/patan_jali http://patanjali1.multiply.com/ http://www.myspace.com/patanjaliyoga http://patanjaliyoga.spaces.live.com/ http://www.psi-sciences.com http://www.psi-science.com http://patanjali-inner-revolution.blogspot.com http://patanjali1.blogspot.com/ Patanjali-Yoga Patanjali-Y oga Sutra on WordPress:

http://patanjalisutra.wordpress.com/

Patanjali Yoga Yoga Sutras Sutras Photos http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/

Patanjali Yoga Yoga Sutras Groups

http://tech.groups.yahoo.com/group/Patanjali_Yoga/ http://tech.groups.yahoo.com/group/Patanjali_Yoga_Sutras/ 162

 

http://groups.google.com/group/YOGA-SUTRA

SITURI AUTOR http://www.danmirahorian.ro/ SITE QI MAGEN http://www.danmirahorian.com/ SITE PSI-SCIENCES http://www.psi-sciences.com/