I I
Tratat de reziliente asistate '
I
I
Sub coordonarea lui SERBAN IONESCU
I
I
Traducere din franceza de Sofia Manuela Nicolae
I
Prefa;i de Boris
Cyruliik
I I ouvrase oublie avec le concours du )rlinistlrJfrangais chargd de la Culture Centre national du livre
,l
A
I
TRCI
I I
I
I
i
Lucrare publicate cu sPrijinul Ministerului Culturii din Frania
Centrul national al cerli
-
-
I I
Editoril
I
SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Dire.tor editorial: MAGDALENA MARCUTEsTU
I
Cuprins
Coperta: FABER STUDIO
I Dj
re.tor prod uqie:
CRIST]AN CTAUDIU COEAN
Redactor: RATUCA HUROUC
otp: OFELIACOSMAN Corectu16; RODICA PETCU EUGENIA URSU
15
Prezentarea autorilor
17
Prefald
21
Cuadltt
25
Partea lntAi. Probleme generale
27
I. Domeniul rezilienlei asistate
27
Cercetarea in domeniul rezilientei: inceputuri gi evolutie Interventia focalizatd pe rezilienli: primele programe de rezilienfi asistati
32 IONESCU, SERBAN
Tratat de rezilienlS asinetl / Serban lones(u; trad.r Sofia Manuela Ni(olae; pref.deEorisCyrulnik. Bu(uretti: Editura Trei, 2Ol3
Bibliogr. ISBN 97 8-973-707 -737 -O I. Nicolae, Sofla Manuela (trad.)
II. Cyrulnjk, Eoris (prel) 159 9
Titlul original: Trait6 de resilience assist6e
Practicarea rezilientei asistate: caracteristicile unei noi de intervenlie gi misuri de precautie necesare
38 41.
2
O13
27-0490, Bu(L'esti
Tel./Fax: +4 02I300 60 90 e-mail:
[email protected] www.edituratrei.ro tsSN 978-973-707 -737 -O
Bibliografe
II. Rezilienli;i psihoterapie
43 50 56
Terapie
s8
III. Rezistenli ti rezilienl; asistate: o contribulie la suslinerea
Psihoterapia bazatd pe punctele forte ale persoanei
familiali
60 6"1, 61 67 62
gi
rezilienli
Bibliografe
educativ5
CopyriSht @ Presses Universitaires de France,2011 6, avenue Reille,75014 Paris
modalititi
Serban Ionescu
Autor: Serban Ionescu
C.P.
I ainte
Serban Ionescu
Descri.rea CIPa Bibliotecii Naionalea Romeniei
Copyright @ Ediru ra Trei, pentru prezenta edilie
i
;i psihosocialS
fean-Pierre Pourtois, Bruno Humbeeck qi Huguette Desmet O paradigmd interpretative Axa rezistenti-irezistenfd Rezistenta
Irezistenla
A\a rezilienta-irezilienti
I
l.
62
Rezilien(a
63
Irezilienfa
I
64
I
Sprijhul educativ gi psihosocial
55
PEstrarea identitE[ii: rezistenta asistate
67
Construirea unei noi identit;li: rezilienta asistata Itinerarul rezilienlei Itinerarul irezilien!ei
67 69 70
I
Scale construite pe baza unor
103 104
rezilienti a adolescentului, elaboratd de echipa lui Oshio rezilienti la adolescenti, elaborati de Takviriyarun Instrumente elaborate pornind de la cerceterile asupra factorilor
publicafii referitoare la trisiturile reziliente Persoanelor 95 Scala Connor-Davidson 100 Profilul atitudinilor Si abilitEtilor asociate rezilienlei, realizat de Hurtes gi Allen
Rolul celuilalt
63
95
105 108
Rezistenta asistate uersls ajutorul impus
110
77
Model expresiv
71
Temporalitatea subiectului uersus temporalitatea institutiei
115
72
Institutie autorefl exivd rrersrrs institutie rutinierd Evaludri formative organizate z,ersus evaludri sumative implicite sau spontane
115
72
Institutia de rezilienl;
73
/1
75 75 76 77 77 77 79
aersrrs
model directiv
asistatA
in proces de dezvoltare
rrersus
Agent al istoricitdtii uersls obiect al propriei povegti de viafi Concluzie Rezistenti sau reziliente asistate?
Metamorfozi? Nu neapirat Bibliogrufie
80
IV.
81
Serban Ionescu gi Colette Jourdan-Ionescu inceputurile: evaluarea rezilientei Eului
83
obiect al ingrijirii
Congtiinte identitara persas resemnare identitari
Eva
luarea rezilienlei
Lucririle lui l{agnild gi Young: o scale construiti pornind de la inten'iuri cu persoane considerate reziliente Cercetirile intreprinse de Cl,nthja lerv: pornind de la o teorie a rezilientei
116 177 118
Producerea acfiunii sociale aersus distribuirea ajutorului social Subiect
Scala de
Scala factorilor de
de protecfie: Iucririle realizate in Norvegia
FundamentuI institufional
70
7
119
Un instrument proiectiv de evaluare a rezilien,tei O perspectivi ecologicd: lucririle echipei lui Harvey Evaluarea formelor specifice de rezilienfi
familiali
Rezilien[a
Rezilienfa gcolari Rezjlienla in raport cu derularea carierei Rezilienla in fala suicidului Evaluarea conceptelor inrudite
119
O intoarcere la origini: evaluarea capacit;tii de recuperare
120
Dezvoltarea posttraumatici
122 725
Robustetea
7?7 729
Adaptarea reziliente ,,Forla psihici" Evaluarea riscului gi protectiei
138
Specificitate culturale gi evaluarea rezilientei in chip de scurtd concluzie Bibliografe
148
V. Scrisul Si
734 736
rezilienla
Corinne Benestroff
148
148 150 150 151
De la scrierea despre sine la scrierea-tratament Scrierea despre sine
Sc erea-tratament Scderea-tratament gi maladiile somatice Sc erea-tratament si maladiile sufletului
I roNEscu ISERBAN
Tlat.tde rezilientl asistatS r C!Drins
152
Practicilenarative
153 154
Scriere qi traume
754 155 156 757 157 158 160
Biblioterapia Scriere qi nucleu meiancolic
Scrietea traumei
in timpul gocului: scrierea protectoare
Dupa loc: scrierea eliberatoare Perioade de latenle gi scriere reparatorie Concluzie; scrierea, o enigmi?
BibliogroJie
-163 Partea a doua. Adversitefi in plan individual ;i familial 165 VI. Rezilienli asistati 5i evenimente survenite pe parcursul copilEriei: maltratare, boali, divort, decesul pliiniilor si tulburiri psihiatrice ale pirinlilor
206 207
208 2@ 211 213
Factori de protectie pentru intervenienli Faclori de protectie pentru populatia generald
Divorful Divorpl pirinlilor
gi rezitien[a
copiilor
Factori de protectie Program de interventie asupra copiilor provenili din familii cu perinti divorlafi
pirinlilor
278
Decesul
21,8
Rezilien;a copiilor indoliafi Modalite|i de intervenfie axate Pe reziliente Pdrintii cu tulbureri psihice
220 225 228
Factori de protectie gi rezilienli ai copiilor care au un p;rinte diagnosticat cu tulburiri psihice
232
Programe de interventie odentate citre rezilien{d
Colette )ourdan-Ionescu, Serban Ionescu, Eve[ne Bouteyre,
238
Concluzie
Maria Roth, Lynda M6thot, Diana Vasile
239
Bibliografe
252
VII. Rezilienfa persoanelor care prezinte tulbur;ri psihice: perspective de intervenlie Serban Ionescu, Marli Stieffatre-Nascimento qi V6ronique Gouss6
253
Schizofrenia
155 Maltratarea 165 DefinitiamaltratArii 767 Dateepidemiologice 168 Factori de risc la copiii maltratati 170 Con:ecirle ale maltratirii 774 Cazuri de rezilienfi naturali Ia copiii maltratati 778 Factori de protecfie care permit construirea rezilientei 180 Intervenfii vizAnd rezi]ienta asistati a copiilor maltratafi 187 Boala copilului 188 Ce triiegte copilul bolnav l9l Ce tr;ieqte fdmitia 197 Strategii de rezilienle asistata 797 Factori de protectie pentru copilul bolnav 200 Factori de protectie pentru perinti 203 Factori de protectie pentru fratrie 205 Factori de protecgie pentru familia lergiti
253 257
Un punct de pornire: eterogenitatea evolutiei schizofreniei Rezilienfa in familiile in care unul dintre membri este diagnosticat cu schizofrenie
259
Drumul spre restabilire al persoanelor diagnosticate cu schizofrenie; locul rezilientei
263
Implicagii in sfera practicd
276
Autismul gi celelalte tulburid pervazive ale dezvoltarii Divercitatea tipurilor de evolufie Cum se aplici no$unea de rezilienli tulburerilor din spectrul autist? Stres gi rezilien[i in familiile in care tr5iegte un copil autist Programe de interventie orientate cehe reziliente
279
Bibliografie
265 265 269 27"1
SERBAN IONESCU
Tratat de re.ilienla aristatl r Cup_
to
zB4 VIIL Chei ale rezilienleiin deficienla intelectuale Colette Jourdan-Ionescu ji Francine Julien-Gauthier
2U 2W 288 291
Cadrul rezilientei asistate in deficienta intelectuale Deficien!a intelectual; Rezilienli qi deficiente intelectuali Chei de rezilienta pentru fiecare dintre etapele de viat; ale persoanei care prezinti o deficienfi intelectuale
294
Chei de rezilienlS in cazul copilului mic, incepAnd cu anuntarea
diagnosticului
349
Concluzie
350
Bibliografe
354
X.
355 356
Factorii legali de mcdiu
358 359
312
Chei de Bibliogrot'ie
IX. Prevenirea conduitelor suicidare: cum
rezilienlei Monique Siguin gi Jacques Brandibas
Factorii asociati persoanei
366
Factorii legafi de mediu Cunostinte actuale despre rezilienla in cazul adicfiilor Renunfarea fari tratament la dependen!a de substanle psihoactive Rezilienla asistatd in domeniul adicfiilor
368
in loc de concluzie...
369
Bibliografe
373
XI. Rezilienla asistatE in serviciul unei senectuli frumoase Colette Aguerle Senectutea umane: mituri gi realitate Rolul tot mai important jucat de resurse pe parcursul dezvolterii Fundamentele teoretice ale rezilienlei asistate la persoanele varstnice Particularitili ale intervenliilor clinice destinate varstnicilor,
361,
venim in sprijinul.
325 Epidemiologie 325 Modele etiologice 325 Modelulstres-predispozifie 327 Modelul traseelor de viat; 329 Modelul crizei 329 Rezilienta in fa(a sinuciderii: mit sau realitate? 331 Cum s; intrerupem ciclul tentativelor suicidare repetate? 333 Identificarea riscului suicidar, a riscului de repetitie ij
Factori de protectie
360 360
sE
Factori de !.ulnerabititate Si de proteclie Factori de vulnerabilitate
Factorii de risc asociati produselor consumate Factorii individuali de vulnerabilitate
Chei de rezilientE pe parcursul perioadei qcolare
31s
a factorilor de prolectie
335 Persoanele apropiate pi riscul suicidar 337 Rolul protector al specialigtilor in cazul pacienlilor suicidari 339 Programele de inten entie: a invita sA te proteiezi 343 Cii de rezilienli asistati in societilile traditionale 343 Rezilienti si sentiment colectiv 341 Conduita suicidari gi rezilienta asistate
Adic$i la substanlele psihoactive ti rezilienle
357
Chei de rezilienld pe parcursul tranzitiei citre varsta adultA Concluzie
.
356
307
312
l1
Isabelle Varescon
301
rezilienli pentru persoana varstnice
Exemplu de reziliente asistati
345
374 379 384
care decurg din aceste consideratii teoretice 390
CAteva exemple de programe care promoveazi rezilienla asistata la persoanele vArstnice
395
Alte mijloace complementare de promovare a rezilientei asistate la persoanele vArstnice
A irage invetdmhte pretioase din propriul trecut A face o retrospectivi a vielii pentru a trage invit;minte
395 395
pretioase
dir trecut
.
I Tratat de r€zilien!5 asistat: r CuPrins
lsEREANroNEscu
I
A ierta
396
Anticiparea pozitivd a.viitorului, astfel incat se fie atteptat cu mai multe seninitate A te ancora in prezent pentru a-l aprecia mai bine
397
398
A accepta A medita A trdi experiente optime
398 399 399
435
Concluzie
402
Bibliografie
408
XII. Tulburdri psihice, creativitate qi rezilienll asistatE Silke Schauder
408 Creativitate gi traumi individuali 409 Art-terapie ti traumd individuali 409 Un atelier de art-terapie pentru femeile betute 410 Un atelier de art-terapie pentru fratii copiilor cu handicap 412 Creaiivitate gi traumi colectivi (rizboi, lagire de exterminare., catastrofe)
421 423
Rezilien!5 in urma marilor catastrofe:
joncliuni intre individual ;i colectiv
pomind de la exemplul din Haiti
428
Consecinfe psihopatologice previzibile ale factorilor de risc
Factori de risc
De Ia factorii de proteclie individuali gi colectivi la rezilienfi Factori de protecfie Rezistente versus reziliente
Rezilienfa acompaniatE practicate in lume
h
cazul unei catastrofe: diferite sisteme
437
O enumerare a modelelor europene stabilite gratie cerceterii Programul original al Nafiunilor Unite
438 440
Concluzie
440
Bibliografre
444
XIV. $omaj
ti
rezilienlS asistat;
Serban lonescu gi Evelyne Bouteyre 445
9omai Si senitate mentale Efectele gomajului asupra senetetii mentale
458
Modele explicative $omaj gi rezilienld Intervenfii ce favorizeazd rczilienla Programe cu un dublu obiectiv, sdndtatea mentald gi reangajarea Utilizarea scrisului
462
Bibliogrcfe
465
XV. Rezilienla in situalji de genocid Serban Ionescu, Eugdne Rutembesa gi Yvonne Kayiteshonga Impactul genocidelor asupra senetitii mentale
449 451
452
Michdle Vitry 9i Clara Duchet
424 Carccterisicile si unicitatea marilor catastlofe 424 Particula tef psihopatologice gi societale 425 Trauma individual; $i colective 426 Moartea colectivi, o catastrofa specifici:
Date nosografice
Conceptia Franlei
447
in Sri Lanka
,tl
Dateepidemiologice
435
445
Partea a treia. Traume colective X111.
431
431 432
400
415 Art-terapie ti traum5 colectivi 475 Interventia realizati de Rebekah Chilkote 477 Proiectul din Rrvanda al lui Valdrie Chu 477 Concluzie 419 Bibliografie
428 429 430
166 466 167 471 471
Studii refedtoare la genocidul cambodgian Studii intreprinse asupra diferitelor populatii Studiu epidemiologic realizat asupra unui egantion nalional Studii asociate Senocidului r1\,andez Studii pe difedte populalii Studiu epidemiologic pe un eqantion national
I SERBAN lONESCU
Tratatde rezilienrS asirtatl r Cuerins
I
,l
t.
1:
I1 ,o 472 n,
Genocid gi rezilienfd Factori de proteqtie in bituafia de genocid: rezultatele unui interviu
Un caz de rezilien6 naturalE Reconstruirea leg;turilor distruse: metodele implementate
4U 486
Eficien[a rmei metode unice
488
CAteva propuneri pentru vindecarea unei societiti qi transformarea ei in una rezilienti
491,
Bibliogrnfie
495
XVI. Rezilienla
in situalie de dictaturi
Serban Ionescu
Qi
Prezentarea autorilor Colette Aguerre Conferenliar universitar
Ana Muntean
Corinne Benestroff Psiholog clinician Ville-Evrard
-
-
Universitatea din Tours
Institutul de strn;tate publici din
Jacques Brandibas Psiholog clin ician, .cerceti
505
Milc area meditatiei transcendentale ,,Fenomenul Pitegti" Adversitatea cotidiane Strategii pentru a face fati detenfiei in inchisoare sau in grilag Strategii de supraviefuire ,,in libertate
509
Umorul colectiv
Huguette Desmet Profesor
5't2
lnten,entia dupl dictaturi
Clara Duchet Conferentiar universitar
574
Bibliografie
V6ronique Gouss6 Conferenliar universitar-HDR
496 498 501
504
Evelyne Bouteyre Conferentiar universitar-HDRl
-
Universitatea din Rouen
tor asociat la Centrul Inter- Universitatea din
disciplinar de Cercetare a Consiruirii ldentitAtii Riunion
-
Universitatea din Mons (Belgia)
-
Universitatea Paris Descartes
Saint-Denis Bruno Humbeeck Director al Centrului de Prevenire cercetitor la Universitatea din Mons (Belgia)
a
Universitatea Paris 8
MaltratArii
-
Pdruwelz,
Serban Ionescu Profesor emerit - Universitatea Paris 8 Saint-Denis Universitatea din Quebec, Trois-Rividres
I
Colette Jourdan-Ionescu Profesor
Universitatea din Quebec, Trois-Riviires
-
Francine fulien-Gauthier Profesor
I
Si
-
Universitatea Laval (Quebec)
Yvonne Kayiteshonga Psiholog coordonator al Programului Na!ional de Sdnetate Mentali $i al Serviciului de Consultatii Psihosociale * \Iinisterul SaniGlii, Kigali (Rnanda)
I
Lynda M6thot Responsabil
'
I
HDR
Habilitation
i
de
cursuri
-
Universitatea dhQuebec, Trois-Rividres
Diriger des Recherches (AutorizaFe pentru coordonarea cercet:dlor)
(N. r.)
'
I SERBAN
I
roNEscu
Tratat de rezilien!5 asistat5. Prezentarea autorilot
Ana Muntean Profesor
*
Universitatea de Vest Timigoara (Rominia)
Marli Stieffatre-Nascimento Director al Nucleutui insolire in Via;a Sociali _ Asociafia de intrajutorar€,yivre,,, Fontenay-aux-Roses (Franla) Jean-Pierre Pouitois Profesor
Maria Roth Plofesor
-
-
Universitatea din Mons (Belgia)
Universitatea Babeg_Bolyai, Clui-Napoca (RomAnia)
Eugdne Rutembesa Coordonator al Centrului Universitar de Sdntrtate Mentaltr $i profesor cercetitor - Universitatea Nationald din Rwanda
Silke Schauder ConJerentiar universitar-HDR
-
Universitatea pa
sg
Saint-Denis
Monique S6guin Profesor
- Universitatea din euebec, Ottaw a Isabelle Varescon Profesor - Universitatea paris Descartes Diana Vasile Conferenliar universitar - Universitatea Hyperion (Rom6nia)
Bucureiti
MichCle Vitry Psiholog clinician, psiharalist - Celula deurgenti medico-psiho_ logici de la Paris-Necker, responsabil de cursuri _ ijniversitatea I,aris Descartes gi Pierre qi Marie Curie.
Prefa!5 mult Istoria ideilor este Plind de surprize CuvAntul ,,rezilienli" exista de rezilienta despre vorbea un agronom CAnd latine. noastrd timp in cultura unui sol, dorea str spuni ci un sol, dupd un incendiu sau o inundafie' era despre rezicapabit si dea viale unei alte flore Cand un naviSator vorbea rezista unei de a acestuia la capacitatea Presiuni lienla unui metal, el se referea au ridicate gi de a lua o alti direclie dupi 9oc, la fel de adecvattr Unii scriitori insi o traumi' via!a dupi reluat descris rezilienta unei persoane care 9i-a a atunci cand acest cuvant, banal in limbile saxone, a fost utilizat Pentru multide cercet;ri foarte mare desemna un fenomen Psihotogic, un numi! disciplinare a primit semnalul de pornire reziincepnnd ain anii 1980, a avut loc o explozie a Pubticatiilor despre
speciat in psihologie, dar qi in biologie, sociologie' lingvisticA Qi reantropologie, Acest concePt, uimitor de bine primit Pe toate continentele'
Iienli, in
prezenta, probabil, dorinla de a Pune caPit mizerabilismului teoriilor ePocii lezat este un creier terii determinismului fixist al stereotiPurilor: ,,Un creier un monstru ghemuit se aflA traumatizate unei minat... in memoria Persoane nefericirea transmitand candva, Peste Seneratii" Aceste care se va reinsufle! cu indiferentd Mai tratali reni$ sunt cei cand blesteme sunt adeverate atunci explicd duratraumatizate abandonul Persoanei mult decat leziunea fizicd, subiecistoda in se inscrie care Lovitura sa. traumei gi tlansmitelea
bilitatea
tului nu este un destin inexorabil; cAnd lncepi sd descoperi conditiile intime $i o revede mediu cate permit sp iinireaunui proces de rezilienta' se constati cu momente fericite momente 9i nire evolutivi, o noui manieri de a trdi, cu aga cum are toate lumea. autori din mai Serban Ionescu a adunat in acest Trnfnr contibutii ale unor pot fi aplicate care pentru a sintetiza cerceterile asuPra rezilientei, multe
dificile,
tiri,
facilita astfel Procesul de rezilientd Este ceea ce Serban Ionescu clinic' a numit rezilien[i asistate, care deschide noi persPective in domeniul
in practici,
SERBAN IONESCU
9i a
Tratat de rezilieni: asistatl r Prefal
Tofi coautorii sunt in acelali timp practicieni gi cercetetori, ceea ce confera muncii lor o noti aparte. Teoria existi, desigur, dar nu este rupii le realltate. Este vorba mai mult de un demers clinic,iec6t a" o 9tiir,1a.f,ini-uln".,tute. Cuvantul-educatorilor este primordial, acesta arit6nd in.l rnllJre fuml," este legattr de pcoal,i. Studiile despre rezilienti ne duc la moduri de gandire sistemjc;. Nu ne mai putem clampona de rationamentele dominate de cauzalitEti. tiniare, nu mai putem spune: ,,Este un elev slab deoarece are un coeficient intelectual redus, dovadia unui creier debil,,. S"p""i", i. r.ni",U, explica: ,,Rezultatele sale gcolare sunt slabe deoarece familia.u nu a.ora; o semnificalie deosebiti gcolii, atAt de mare este nefericirea, ."* *
Arta ne ofele un instrument Pretios Pentru a dePAii o suferinte trecuti $i pentru a o transforma intr-un produs ce Poate fi imPertaqit' Cel cu sufletul rEnit se debaraseazd de imaginea sa de sine ca obiect zdrobit, pentru a deveni subiect al propriei clealii. Realizand o Ploductie culturaltr din sfAgierea sa' cel rdnit ili reia tocul Printre celelalte fiinte umane Aventurii sociale nu ii tipsesc ocaziile sfaqierilor traumatizante, in care tiparul rezilient va fi de fiecare dati nou. Iertem mai ulor o catastrofi naturale' s; iertam care iasi adesea in urmi pagube reale majore, in timp ce este dificil gi mizeria dictaturile Genocidele, ne distruge. de a incercarea unui alt om ele dintre fiecare insidioase, flagrante traume de 9i socialA sunt mari furnizori proces unui vederea declan9irii in deosebite punAnd problema unei asistenle
g"nu."ur;
o cascadtr de traume cotidiene,,.
IncI de la primele dezbateri asupra rezilien[ei, in anii
1990,
rezilienli. Iate ce gdsiti in aceasti carte. Cercetitori-Practicieni, Pionieri ai acestui concept, ne aduc experienlele Ei reflectiile lor' Sti in puterea noastrS s; le utiliTSm'
de
autorii pre-
vedeau: ,,Daci vom reuFi se cultivemacest concep, vom propr"" rr," -.Or1r, educative, alte ipoteze de cercetare gi arte metode a" t.rtu*untjr"vi.torint
C6ndirea sistemici nu eliminE complexul Oedip, rezerv6nJu_i io.rf.:u i., familie, gcoal; li societate, ci adaugjgi alli factoii determl""nli f"in"rioUil, solufie oedipian;. Interpreterile gi ;hiar intera(tiunile care
Boris Cvrulnik
uu Io.'r" our.rrruf psrnoteraprer sunt modificate de aceast; nou; atjtudine asupra rr;ta;enturui.
Pacienfii apreciazl faptul cd,,neutralitatea binevoitoare,, a"rin"'_lni rri"
9i mai putin ttrcutA pe parcursul intrevederilbr. jl,j11tl: :1r,,idiscipiinar; permite evatuarea unui proces de rezilienli. sa O.ozam hormonii$i s,i fotograliem It|m "., furctionarea cerebral; pentru a obiecrrva reztttenta neuronali. De mult timp, testele psihologice au fost evaluate statistic Si corelate cu relevanla Ior cliniie. gtlm sa'ana[za:m ,"Li;r, pro,".,*",
care revereazS repetitii evorutive. Lingviitii ne-au inv;tat sa u",uri;r.,,u.tura unui discurs gi si{ asociem cu structura interactiunilor care inviluie un copil sau un partener: amintirea celor spuse prezice u-i.,,"*ar--
-rr,i".i-i" na,-care transmite emofia unui sentiment. $i, mai ales, vedesc in ce misuri conditiile de instabilitate "t.rct,,rll" so.Jleio_ fi provizorat constiiuie o pieaice ,. .:Y:r.ll:-1,".,,
iar miturile si preludecrgiie pot apr."p"
ui"."
pr**rr.
Lromentu I cilnic ne propune o mare varietate de situafii pe care sd le putem
analiza: o izolare precoce, un doliu in copiliria mici, perioade sensibile a dezvolterii, fac difjcili rezilienfa, i" f"..*rr, ,*, .nil. rt,,n.i .a.,a reugim si restructur;m ni$a afectiv; care ar trebui *.".".Jr" gi'r; ai"u_ mizeze micutul suferind de carente, ara cum au observat cercetetori; atasamentului. Urmele mnezice sunt mai putin durabile .a"J eveniment survine mai tArziu, in condiliile "l"i"ii unui creier gi"t"".i uf" r"ui p**-
nalititi
deja mai bine constituite.
^i.i
I Tratatde rezilienl,
5ER8AN IONESCU
I
I
alistatt.
PrefalS
l'
I I
I
I
I
Cuvi nt in ai nte I
in domeniul rezilienfei
a cunoscut o dezvoltare remarcabilS. - dintre care 1 023 de teze de doctorat avAnd drept subiect rezilienta, care figurau, in august 2010, in principala bazi de date in domeniul psihologiei (PsycINFO). In acelaEi timp, rezilienfa a stArnit (gi continui si o faci!) numeroase controverse pe tema termenului in sine (considerat drept impropriu, prea pulin specific din cauza utilizdrii sale in alte domenii decAt psihologia), a inadecvdrii sale in afara contextului cultural nord-american (unde rezilienfa a cunoscut, inci de la inceput, un mare succes), a faptului cd face apologia celor mai bine adaptafi, mai putemici qi, in fine, a conotatiei sale psihosociale foarte puternice, de unde ,,inutilitatea" sa in travaliul clinic. La extrema girului de critici s-ar Putea situa pozifia negativisti a cAtorva cadre didactice universitare sau practicieni, care neagi ins59i Cercetarea
Mirturie stau
cele 4 641de documente
existen{a procesului de rezilienfi. Aceste critici comporti mai multe explicafii: lipsa de informare
este,
-
I
! I I
intr-adevir, foarte dificil si te menlii la curent cu rezultatele numeroaselor cercetiri intreprinse in acest domeniu -, reaclii la ,,excesul" de povegti despre gi la inflalia de lucrdri care vulgarizeazi acest concept. Am incercat si demonstrez, cu mai multe ocazii (Ionescu, 20101; Ionescu gi ]ourdan-Ionescu, 20102), superficialitatea acestor critici. lntr-adevir, in ciuda lipsei unei definifii unanim acceptate, termenul de rezilienld face referire, atunci cAnd este utilizatin domeniul psihologiei, la procesul care permite indivizTlor, familiilor gi grupurilor umane si depiqeasci situagiile dificile, trauma, si nu prezinte tulburdri psihice, sd continue sd trdiasci la fel ca inainte (sau aproape), putAnd chiar si dea dovadi de o mai bund func{ionare psihici decAt inainte, grafie a ceea ce poarti numele de dezvoltare sau crestere Posttraumatici. Pe de alti parte, la ora actuald dispunem de numeroase dovezi ci rezilien[a este un proces universal, chiar daci fiecare context cultural poate
rezilienfi
I 2
Ionescu S., Psychopathologie de I'ndulte. Fondenrcrtts ct perspectiucs, Paris, Belin, 2010. Ionescu S. gi Jourdan{onescu C., ,,Entre enthousiasme et rejet: l'ambivalence suscit6e concept de r6silience", Bulletin de psychologie, vol. 63, nt. 6,2010, p. 401-403.
I
I I
I
par le
I
I Tratatde rezilienll asistattr
r Cuvantinainte
I
I
t,,
aduce inflexiuni
fi
nuanle modului de derulare a acestui proces. Rezilienta
este departe de a face in secret apolotia celor mai puternici sau de a constitui
o proprietate intrinseci a subiectului, plasAnduJ Jeasupra celorlalti. De fapt, procesul rezilientei nu poate avea loc in afara interaciiunilor cu ceilalfi,in lipsa mentorilor, tutorilor sau relelelor de susfinere sociali. in fine, impactul conceptului derezilienld asupra domeniului clinic cunoagte un mare avAnt gi
tocmai aceasta incercdm noi sd demonsftemill Tratotul de rezilienld asisloti.
Tlo-talul cuplinde trei perti. prima este consacratd ,,problemelor generale,,: sunt abordate domeniul rezilienlei asistate, relatiile acesteia cu doui'alte mari categorii-de metode de interventie, psihoterapia $i, respectiv, sprijinul eduia_ tiv qi psihosocial, problema evaludrii Fi contributia pe care d ire practicarea. scrisului la dezvoltarea rezitientei. ln a doua parte a Tratahiui su\t prezeitate diverse situatii dificile care
pot interveni pe plan individual $i familial, precum $i tehnicile 9i prog.u-"|" destinate s;-incurajeze rezilienta p"r.oan"lor cu.e s" afll in situaiiild respective. Aceasttr parte debuteazi cu un capitol referitor la maltratare la bolite Ei copilului, divort, deces gi tulburtrrile psihice ale pirintilor. Capitoiele urmi_ toare desc u ceea ce rezilienta asistat; poate aduce persoaneloi care prezinti tulburiri psihice, o deficienfi intelectual;, idei suicidare, adicgii la sribstan;e psihoactive. De asemenea, este abordat, in capitole distincte, aportul rezi_ ii lienlei asistate puse in serviciul unei imbrtra;iri frumoase gi util'izarea pro_ cesului de creativitate in construirea rezilientei.
A treia parte a Trdtatului
este
consacrattr modalitarilo! de aplicare a rezi_
lientei asistate in cazul traumatismelor colective: catasirofe, gomaj, genocid gi dictature.
in diferitele capitole ale acestei lucriri, cercetitorii propun un bilant al celor mai recente cuno$tinte referitoare la efectele, in pla; psihologic, ale situafiilor cu caracter traumatizant pe care Ie abordeaztr, expun date care atest; prezenta unei reziliente considerate naturale la care sunt confruntate cu aceste situatji, se intereseaz, de factorii "nr^it"de r"..oun" proteclie care pot determina inclinarea balantei dinamice spre rezilienti gi prezinti exemple de modalit,iti de interventie ce vizeazi conitruirea ."rilii.,tii. T/aldfrl este conceput de autorii s;i ca o sursi de idei, o trusi de instrumente-pusi la-dispozilia practicienilor care, cu creativitatea lor, vor putea face adapteri (in special Ia alte contexte culturale decat cele pentru ca're au fost elaborate tehnicr'le qi programele prezentate) sau, mai mult, sA mearge mar departe, modificand gi inovAnd. Lucrarea este rezultatul muncii a 23 de autori _ cadre universitare, cercetetori $i practicieni - din Belgia, Canada, Franfa, Rom6nia gi R.i{anda, care
sunt preocupati de mai multi ani de Procesul rezilientei gi care s-au reunit cu diferite ocazii in jurul temei rezilieniei.
Tralatll este incununarea unui efort de durati in ceea ce privegte rezilienta, care nu a aiuns Ia final.. . De fapt, de-a lungul unei perioade de aproape douizeci de ani, am condus - Ia Universitatea Paris Descartes li la Universitatea Paris 8-Vincennes din Saint-Denis - o serie de noul teze de doctorat li trei lucrari pentru obtinerea HDR avAnd legituri cu rezilienla. Cercettrrile doctorale intrePrinse in acest cadru s-au ocuPat de rezilienta pcolari, de aceea a copiilor din Mali aflati in Plasament, a coPiilor columbieni expuli in mod repetat violentei socio-Politice, de rezilienla lucr:torilor umanitari, a victimelor atentatului de la RER Polt-Royal din Paris, a membrilor rezistentei franceze deportali'in lagirele de concentrare naziste, a Persoanelor care suferd de tulburiri psihice grave sau care sunt hertuite nroral la Iocul de munce, a persoanelor care au triit in contextul totalitarismului comunist din
Rominia. Alte cercetiri de doctorat - axate asuPra transmiterii transgenerationaie a traumei gi a rezilienlei la descendentii Persoanelor ce triiserd genocidul armenilor sau asuPra elaboririi unei metode de interventie in cazul adolescenlilor (numiti ,,teatru de rezilienlS") - sunt in curs de realizare. Cele trei lucrdri pentru oblinerea HDR mentionate s-au ocuPat de asPecte foarte diferite ale rezilicntei: adoPtarea unei PersPective tip ciclu de viali in studiul relatiilor dintle munc5, stres gi reziliente; rolul crealiei artistice in raport cu trauma gi rezilienta; spectrul factorilor de risc Ai de Protecfie in tulburirile autiste. Mai multi autori ai acestor cercetiri doctorale sau destinate obtinerii HDR au devenit coautori ai Tnlatul i... AIte pirti ale Tratotului sunt fructul activititilor Centrului de cercetare ,,Traumi, rezilienti, psihoterapii", care a functionat la Uni!ersitatea Paris 8 din 2005 pane in 2009 qi care au fost prezentate in cadrul intAlnirilor gtiin.tifice organizate de centlu cu Partenerii din striin;tate, in special pe parcursul forumurilor internalionale ce au avut loc la Sankt PetersburB (2006), Celiabinsk (2007), TimiFoara (2007), Blagoevgrad (2008) 9i Louvain (2009). Autorii acestui Tratal speri cI el va suscita schimburi fructuoase intre practicieni $i cercetitori $i c; va favoriza dezvoltarea unei noi modalititi de lucru in domeniul clinic, incurajand procesul de rezilientA la persoanele f ragilizate de situatiile dif icile. Serban Ionescu
SERBAN IONE5CU
Tratat de rezilien!5 asistatl
I
23
r
Cuvant inainte
I
Partea int6i
Probleme generale
I
I
I.
t
Domeniul rezilienlei asistate Serban Ionescu I
in ciuda absenlei unei definitii unice a rezilienlei, universal acceptate, existi de fapt un acord in privinfa a doui puncte esentiale: (a) rezilienta caracterizeaze o persoantr care a trdit sau traielte un eveniment cu caracter traumatizant sau adversitate cronicd $i care di dovadd de o buni adaptabilitate (ceea ce are semnificalii diferite, in funcfie de vArsta sa qi de contextul sociocultural in care treiegte) gi (b) rezilienta este rezultatul unui proces interactiv intre persoane, familie qi mediul sdu inconjuritor. Dintre numeroasele publica[ii consacrate conceptului de rezilienliI gi multiplele cerceteri care au fost intreprinse pentru a-l circumscrie cu mai mare exactitate, nu vom aborda aici decat aspectele cele mai importante ale unui nou demers clinic elaborat in jurul acestui concept, rezilienta asistate. Cercetarea
in domeniul rezilienlei: inceputuri ;i evolufie
Pentru a inlelege cum s-a format campul rezilientei asistate gi amploarea modalititi de intervenlie, mi s-ar pirea util si amintesc, mai intai, asupra ciror populafii au fost intreprinse la inceput cercetArile in domeniul acestei noi
rezilienfei. Primele proiecte importante au fost realizate asupra unor copii aflati inconditii de ri daercitate. Acestco\cept se referi, conform lui O,Dougherty Wright li Masten (2005), la ,,condi{ii de mediu care interfereazd cu sarcinile procesului de dezvoltare adecvate varstei sau amenint; realizarea lor Ide catre copii]". Printre aceste conditii, autorii citati mentioneazi sir;cia, absenta unui domiciliu fix, maltratarea infantili, \,iolenta politicA sau sociale, situatii
1
Citiloni care doresc mai mult€ inJormatii despre conceprut de rezilient; pot consutta tonescu ,i lourdan-Ioncscu (2006), pre.xm ti capitolul intitulat,,De la patocentrism la sanogcnez:. aporturile.onceptului de rczilien\e" @.271-279), in lones.u (2010).
i Tratat de reuili€nl} aristatS
I
r Dorreriul
rezilientei asist.te
I
care sunt adesea considerate dovezi ale unei adversitSli psihosociale cronice. Ne aflim deci departe de caracterul ocazional al traumei.r inceputurile cercetirii asuPra rezilienfei sunt marcate de trei mari contribufii fondatoare: studiul longitudinal al lui Emmy Werner gi Ruth Smith, cerceterile asupra diferitelor populagii aflate in situafii de risc, intreprinse de Michael Rutter gi proiectul ,,Competenli", coordonat de Norman Garmezy. Werner gi Smith au studiat rezilienfa urmirind dezvoltarea d 698 de copii ndsculi in anul 1955 in insula Kauai aflati in arhipelagul Hawai. in jur de 30% din acegti copii au fost supugi efectului a Patru sau mai mulli factori de risc precum siricia, stresul perinatal, conflictele familiale, divorful, alcoolismul sau boala psihici a pirinfilor. Datele referitoare la copii gi'la familiile lor au fost culese la nagtere, pe parcursul perioadei postpartum qiIa1,2,10, 18,32 qi 40 de ani. Rezultatele - care atesti existenfa unui Proces ce duce la rezilien[i, la vArste diferite qi in ciuda factorilor de risc la care au fost expuqi acegti copii - au ficut subiectul mai multor lucrdri, din care cea mai cunoscuti poarti titlul sugestiv de ,Julnerabil dar invincibil: studiu longitu.l.inal asuPra copiilor gi tinerilor rezilienfi"2. Primele cerceteri ale lui Michael Rutter asuPra procesului de rezilienf{ au fost realizate asupra unor populalii diferite: copii ai ciror pdrinfi Prezentau tulburiri psihice (Rutter, 1966), copii care au triit experienfa separirii de maml (Rutter, 1.972, 1979a) gi copii provenifi din medii dezavantajate (Rutter, 1,979b). Aceasti ultimi categorie cuprinde e;antioane de copii din insula Wight (in Anglia) gi din cartiere defavorizate ale Londrei. Acegti copii proveneau din famitii numeroase gi cu niveluri socio-economice scizute gi fuseseri expugi Ia conflicte parentale, criminalitate parentald, tulburiri psihice ale mamelor qi treiau in locuinfe suprapopulate. Studiile epidemiologice intreprinse asupra copiilor din insula Wight gi din Londra i-au permis lui Rutter si constate ci factorii de risc acfionAnd izolafi nu antrenau o creqtere,a Prevalentei tulburdrilor psihiatrice. Din contri, frect'enfa acestor tulburiri creqtea considerabil in prezenla ac{iunii concomitente a doi sau trei factori de risc. Odati cu sfArgitul anilor 1950 9i debutul anilor 'I.970, Garmezy demareazd, in cadrul Universiti{ii din Ir{innesota, realizarea proiectului ,,Competenfi"3.
, : I
in
acest cadru, numeroase cercetiri au fost consacrate dezvoltirii copiilor considerafi in situafie de risc din anumite motive: malformafii cardiace congenitale (O'Dougherty, Wright, Garmezy, Loewenson qi Torres, 1983),
incapacitate fiziclltezele de doctorat ale lui Raison (1982) gi Silverman (1982)l gi, mai ales, diagnosticul de schizofrenie al mamei (Garmezy gi Devine, 1984). Numeroasele studii realizate in cadrul proiectului ,,Competenfi" au depistat rapid capacitatea anumitor copii de a se adapta foarte bine, in ciuda evenimentelor de via[i cu caracter stresant la care au fost expuqi. Treptat, cercetitorii implica[i au incercat si rispundi urmitoarelor intrebiri:
- ,,Drumul dinspre copirezilienfi 5i restabilire" - a apirut in 2001. Conceptul d,e contpeten[i l,sihosocinli se referi la utilizarea adapiativl de citre copil a resurselor personale 9i contextuale, in vederea reatizlrii de sarcini de dezvoltare adecvate vArstei sale. De
SERBAN IONESCU
I
Care sunt caracteristicile copiilor competenfi gi mai ales ale celor care au fost expuqi unor sifuafii considerate stresante?
I
-
Care sunt factorii potenfiali de risc ai de protecfie care sporesc sau reduc efectele negative ale expunerii la adversitate? Care sunt, in plini copil6rie, factorii predictivi ai adaptdrii la ado-
I
- [:::lii
tmplicafiite rispunsurilor la aceste intrebdri asupra intervenqiei?
intr-o publicafie ulterioari cercetdrilor intreprinse pentru proiectul ,,Competenfi", Garmezy (1993) insisti, de asemenea, asupra rolului sirdciei gi consecinfelor sale. Utilizdnd diagrama lui Birch gi Gussow (1970), Garmezy subliniazi rolul potenfial patogen al tiparului aditiv al adversitigilor cronice care insotesc siricia, adversitS(i care vor constitui precursorii vulnerabilitdgii
I
I
psihiatrice a copiilor. Evocarea condiliilor in care au fost realizate cercetdrile de inceput arat6 in mod clar ci bazele conceptului de rezilienfd au fost puse pornind de la cer-
cetirile asupra unor egantioane de copii al pdrea ameninfat.
ciror curs normal al dezvoltirii
Studiul rezilienfei la adult este mai tardiv, dovada constituind-o aparifia abia in 2010 a primei lucriri de sintezd pe aceasti temi (Reich, Zautra gi Hall, 2010). Dezvoltarea sa poate fi asociatd cu interesul arrtat de clinicieni tul-
burdrii de stres posttraumatic (TSPT)t, categorie diagnostici introdusi in
.
Publicafia cea mai completi referitoare la studiul lui Wemer 9i Smith risc,
I
-
-
in paralel or definirea sa in temeni economici, Laplanche gi Pontalis (VocnDularul psilnnalizei,l99l) consideri ci ,,trauma sau haumatismul (psihic)" este,,un eleniment al vie$.i subiechrlui care se defineqte prin intensitatea sa, hcapacitatea in cde se glsegte subiech:l de a-i rispunde in mod adecvat, h:lburarea gi efectele patogene durabile pe care le provoaci in organizarea psihici" (p.+44\. ldrie spre mijlocul viefii:
2sl
I
exemplu, copilul trebuie si-gi poati utiliza activ capacitifile intelectuale gi si Iege relafii poziti\.e cu personalul didactic pentru a reuqi pe plan gcolar (O'Dougherty Wright gi \Iasten, 2005, p. 20). Intr-un sens larg, termenul conpctcntd.,,se referi la funcfionarea eficienti in societate iau la presupusa capacitate de a funcfiona astfel, finand cont de agteptirile bazate pe normele comportamentale existente intr-un context, intr-o culturi 9i intr-un anumit moment al istoriei" (Masten si O'Dougherty Wright, 2010). Crocq (1999) spune ci termenul de tulburare de stres posttraumatic,,s-a impus, in ciuda faptului ci ignori problema traumei, ascunz6nd-o sub mica dimensime psihoneurologici de stres" (p. 11).
Tratat de rezilienli asistatl
r
Domenjul rezilien!ei asjstate
I I
I
[-
1980ina treia editie
Manualului Asocia[iei Americane de Psihiatrie (DSM-III) in 1992, in a zecea editie a Clasificrrii tntemationale a Matadiilor (ICM-10) li a Organizatiei Mondiale a SinAtiFi. Explicatia acestei relatii este simplA: anumili adul;i nu prezentau simptome ale TSPT, cu toate ce fuseseri expugi unor situafii despre care se ltie ctr genereazA astfel de simptome. Descrierea acestor adulti, numiti rezilien{i, a ridicat problema factorilor qi proceselor care ar putea explica rezistenla lor curioasi. Studiindu-se tezilienta la adult - persoand la care dezvoltarea este incheiati - s-a observat ctr, daci in anumite cazuri exista o revenite la ,,linia de bazd"r (deci o recuperare) dupi tr;irea unor evenimente cu caracter traumatic sau stresant (cum spun anumiti clinicieni), in alte cazuri persoanele pot bencficia de pe urma acestor evenimente, profitAnd 9i dezvolt6ndu-se din punct a
I
-
31
catastrofelor naturale (cutremure, uragare, tsunami, inunda{ii); dezastrelor provocate de oameni (genocide, rizboaie, acte terotiste);
accidentelor (feroviare, aviatice); catastrofelor ecologice (maree negre, accidente survenite la instalalii nucleare).
Totodat5, rezilienla adulrilor este studiate
de vedere psihic.
copiilor
Deli cercetetorii au mentionat de mult timp ci un traumatism psihic ar putea avea consecinte pozitive (de exemplu, Taylor, 1983), numai in cursul
- ala cum am vizut in cazul - in situatii de adversitate cronici precum s;r;cia sau gomajul qi
chiar prezenta tulburerilor psihice. Ldrgirea conceptului de rezilienfi a dus la utilizarea sa - criticatd de unii _ in contextul vast al evenimentelor de viali Ei al grijilor cotidiene (Ionescu, 2006). Aceasttr lArgire este rustificat; de observaliile clinice qi de rezultatele provenite din cercetare, care au ardtat ce exigentele iritante, frustrante Si dificile ale vietii cotidiene (letate, de exemplu, de transport, ambuteiaje sau de caracteristicile stresante ale relafiilor gi rolurilor asumate pe parcursul unor perioade lungi precum, de exemplu, problemele de ordin relalional sau povara pe care o poate leprezenta ingrijirea unor parinti in vArsti gi suferinzi) au efecte cumulative gi semnificative asupra bune sterii psihologice. Ce concluzii putem trage in urma acestei scurte prezenti a inceputurilor gi evoluliei cercetdrii in domeniul rezilienlei? Mai int6i, ce procesul de reziliente a putut fi studiat in situalii foarte diverse: situatii cu caracter traumatizant (in sensul tradifional, clasic, al conceptului de traumi);i situafii de adversitate cronice. Aceste cercet;ri au permis cunoa$terea a ceea ce este comun gi a ceea ce este specific in modul de derulare a procesului de reziliente in diveEe situatii
ultimilor zece sau doutrzeci de ani aceasti posibilitate a fost luate in serios. Schimbtrrile constatate sunt numeroase: faptul de a aprecia mai mult viata, de a avea relafii mai apropiate cu ceilalti, o inflorire a spiritualitAli, o schimbare a priorititilor Ei o mai mare forti personalS (Tedeschi qi Calhoun, 1995 Si 1996; Stanton, Bower qi Lon', 2005). in prezent, publicafiile specializate in acest domeniu utilizeazi douA expresii: dezvoltare posttraumatictr (Tedeschi pi Calhoun, 2004), formulare mai adecvattr pentru traumele majore (precum dezastrele naturale sau un diagnostic de cancer) $i dezvoltare asociata stresului (Park, Cohen gi Murch, 1996), care se referi mai degrabtr la evenimentele vietii obiinuite (de exemplu, o rupture amoroasi). Studiul acestui nou tip de dezvoltare - posttraumatice sau asociatA stresului - plaseazd, cel putin partial, rezilienta adultului intr-o perspettivi a psihologiei dezvoltirii, aga cum este cazul studiilor asupra copiilor, ii permite realizarea unor comparalii, mai precis schifarea unei teorii unificatoare. Pe lanti favorizarea unei mai bune cunoapteri a factorilor ti proceselor subiacente rezilienfei, studierea ei la adulti a ayut cel putin trei consecinte:
9i/riri inten'enfia profesioniptilor din domeniul sindtdfii mentale. Aceast; reziliente, duratl pornind de la caracteristicile individuale gi de Ia
(a) rezilienla a inceput sA fie cercetati din perspectiva ciclului de viati
I
(mergdnd de la copilul mic pAnd la persoana vArstnict) (a se vedea Masten gi O'Dougherty Wright, 2010); (b) se asisti la o multiplicare a situatiilor in care a fost observate Ei studiate rezilienta gi (c) conceptul este aplicat unor situatii care nu corespund notiunii de traumatism li care sunt mai apropiate de ceea ce s-ar putea numi situatii de adversitate cronici. Astfel, dispunem de informatii asupra procesului de rezilientd in situatia:
interactiunile intrafamiliale gi cu persoanele din mediul subiectului, constituie rezilienla naturalS. Studiul acesteia - precum gi cunoasterea factorilor implicafi 9i a proceselor subiacente - a permis trecerea intr-o noue etapi, aceea a construirii rezilientei, de data aceasta impreun; cu profesionigtii din domeniul slnatalii mentale. Este vorba despre ceea ce am numit /ezllie Id
Pe de alt; parie, trebuie notat faptul .I succesul termenului TSPT kebuie pus in IeBItura $i cu indaiirea deosebite, in special a psihiarriri anglo-americane, care, dup; .um scrie B;rois (1993) ,,a .r€zut cA SAsette in notiunea de stres un cadru, chiar un model, pentru a 8azdui,, I...1 ,,acesr musatu incomod" reprezentat de tulbur;rile psihotraumari.e. Prin aceasi; rerenire la linia de baz;, nu tr€buie inteles d eyenimentut tr:it do subiect nu a Usar
l7srstnli (Ionescu, 2004).
I
I SERBAN
I
roNEscu
Trat.t de re.ilien!5 arittat5 r Domeni!l reziljenlei asistate
I I I
tn
Intervenfia focalizati Pe rezilient5: primele programe de rezilienli asistati lnteresul purtat copiilor Si situatiilor care riscd si le ingreuneze dezvoltarea gi si aibtr consecinte asupra sdntrtelii lor mentale a fost insotit, foarte devreme, de elaborarea unor programe de interuentie ce urmireau in special atenuarea efectelor sirtrciei cronice. in acest context, SAsesc cd este imPortanta menlionarea catorva dintre primele programe. Proiectul pregcolar Pefty (Weikart, Rogers, Adcock 9i McClelland, 1971; Weikart, 1972) a debutat in anii 1960, sub forma unei initiative locale, la Ypsilanti (in Michigan) 9i a fost sPriiinit de Fundagia High/Scope pentru cercetare in educatie. Se adresa copiilor cu varste cuPrinse intre trei gi qase ani, care prezentau cel putin Patru dezavantaie. O buni Parte din familii erau monoparentale, iar jumetate triia din alocafii sociale Programul oferea ingrijiri, o educatie de inaltA calitate distribuite Pe parcursul a patru iumAtAF de zi Pe siPtAmane fi o viziti sipttrmAnall a edu' catorului la domiciliul copilului. Un cadru didactic se ocupa de gase copii. lnterventia a luat sfarfit in anul 1967, evolutia celor 123 de coPii care au beneficiat de program fiind urmiriti in continuare timP de mai bine de 25 de ani. Analiza beneficii/costuri a scos in evidente un raport de 7:1 in favoarea beneficiilor. La varsta de 27 de a i, subiectii care au ParticiPat la program prezentau rezultate mai bune decAt subiectii din gruPul de control: mai multi dintre ei terminaseri liceul (peste 33%), iti Pl;teau imPozitele, detineau Propria casi; totodatA, erau mai pulini aceia care avuseser; probleme cu legea, iar numirul sarcinilor la adolescentl era inferior cu 427" celui inregistrat in grupul de control. Datorite Perioadei de-a lungul cercia a fost urmerit 9i rezultatelor obtinute, proiectul Perry este recunoscut drept unul dintre cele mai bune programe destinate incuraiSrii rezilientei coPiilor din familii sirace gi cu multiple dezavantaie (Barnett, 1993).
Progrnmul forndrii fianvlor a fost initiat de Karnes, Teska, Hodgins 9i Badge! (1970) Ia Universitatea din Illinois. Se adresa mamelor din medii defavorizate, cu copii intre 13 gi 27 de luni, care erau invetate tehnici de educare a copiilor. Erau utilizate jucirii educative !i alte instrumente pedagogice, pentru a promova schimburile verbale intre mami gi copil. Erau Previzute vizite la domiciliu (cel pufin o datl pe lune), nu numai pentru a evalua progresul copilului qi al mamei, dar 9i Pentru a Ie a,uta Pe acestea din urmi si rezolve anumite probleme Practice.
modifice' uneori Mai multe Progtame numite ecologice erau menite sicoPilului' Printre al obitnuit viati de mediul int.-o mani"re ?oa.ie imPortantX, Proiectul Abecedor' proiectul Miluat*ee $ ;.;.;;;"g.r-" tigutau proiecttrl
33
qi viza Prevenirea Mihvaukee a fost iniliat la Universitatea din Wisconsin oraEul Milwaukee din ,"i"tarfri."ntuf "9orla copiii din mediile defavorizate CoPiii cale au 1972) (Heber, Carber, HarrinSton, Hoffman 9i Falender' nivelului cauza din risc lurticipat lu proie.t au fost considerali in situatie de zoni (intr-o I"*f".'*rf ul n1urn"i (lQ mai mic de 75) 9i locului de retedintE ani' zece durate de "Reabidefavorizata;. Proglamul a fost concePut Pentru o pe munce' mamelor accent'l Pentlu Pe Preg;tirea litarea maternd" !u.,eu o mai pe u*"tiorur"" aUilitalitor de intrelinere a casei Ei' in cele din urm6' confinea' Mila'arikee Prolectal copitului asupra buni capacitate de intervenlie stimularea urmirind copiilor' asupra inteNenfie de d" as"-enea, 9i o.ectiune dezvoltirii lor Psihologice. de Nord de Proiectul Abecedar a fost etaborat Ia Universitatea Carolina mental cd retardul Putea fi evitat' Ramey ii Smith (1976), Pentru a demonstra dezvoltare: axe de PSihoprincipalele S".1i,-i.,"u destinatd copiilor mici viza numir un Continea socio-afectiv motricitatea, cognilla, iimUalul qi domeniul de dezvoltare al fiefoarte mare de ;ctiviteti de invd[are, adaPtate nivelului
formati din cirui copil. O alti sectiune imPortanti aprogrnnwlrti Abecedal era lucretorilor serviciile de care beneficia familia fiecirui coPil: ajutor din Partea suplimente alimentare pentru sociali Pentru ca famitia si nu se dezorganizeze; Pe de altd Parte' s-au ca nutrigia sI devind mai echilibrati; ingriiiri medicale i"frr aou*" "for,r.ile Pentru asiSurarea unei maxime ParticiPAri a Pirint-ilor' Asifel, taxele de transPort erau acoPerite din bugetul Proiectului' acestor Protrame Evaluarea rezultatelor obfinute in urma aPlicirii tuturor de risc la care factorilor efectelor la Prevenirea a scos in evidenti aportul lor erau - exPuqi coPiii resPectivi'
anilor t960 9i 1970 nu fusesere concePute in mod specific efectelor ad1'erpentru incuraiarea rezilien(ei, ci mai mult Pentru Prevenirea Unite in familii in Statele triiau lii;1itor ..oni." intamPinate de copiii care au inceput publicalii 1990, diferite sirace, defavorizate. iotodati, din anii
f'-g."*a"
,,Promovalea", ,,construirea"' "stimulatea"' "ameliorarea" copiilor 9i adultilor aflati in situatii care Pot al ea rezilienlei sau ,,cregterea" tehnici Fi .on"".in1" asuPra sanitetii lor psihice Astfel, au fost elaborate
I
I
l I
I
I
I
I
I I
se fle interesate de
progru*"
*"nii"
I
cu bine rA aiute indivizii sau grupurile si faci fali 9i si iasi
din situatiile traumatizante 9i de adversitate'
I
I SERBAN IONESIU
Tratat de r€zilienll asistati
r Domeniul rea ienlei asistat
I
I
i I
S-a structurat astfel, progresiv, o nouj modalitate de interventie, in care construirea rezilientei este acompaniat,i de profesionipti iniomua,lirrr,rrrg
mentale. Acest proces este deci asis,nt de profe.ionlgti com;;;;;;;".r".r. procesul ce duce la rezilienli ii factorii implicati in el. Alegerea atributului ,sislofd pentru a desemna o manieri de lucru nu este nou5. Numeroase activit;ti _ precum chirurgia,
de exemplu
I
I
-
aceste persoane nu fac decet sd secondeze, sd htsoteasci sub.te;;ll; cA subiectul este acela care rimAne,,l"
;;a pr.."r. ";;";;;;.
Arati, de asemenea,
Pr..,ai:.?lg: rezilientei asistate: caracteristicile unei noi modatttaF de interventie,i misuri de precaufie
necesare
Contrar abord;rii clinice traditionale, centrate pe disfunctionalit;ti, pe problemele gi handicapurile ce decurg a" inspird din ceea ce a fost numit interuenyie".oro, fru"ii."-r"rii",li"i'"ju"* bazati pe puncte loiter.' icest trp ae interventie are mai multe caracteristici 1V"a^, Oiag".,-L"#0""i"r,
*
Schellenbach gi Solarz, 2004). intr-adevir,
ea:
'.-----.'"i_O*r,
-
se focalizeazi pe intelegerea dezvolt;rii in stare de s;netate,i pe construirea rezilienlei;
-
urm;re$te dezvoltarea punctelor folte ii abilitililor care si permiti prevenirea apariliei ulterioare a problemelor; promoveazi sAnitatea gi starea de bine in randul tinerilor; se centreaza pe emotiile, gAndurile, tr;s;turile gi comportamentele pozitive; vizeazi ameliorarea calitllii \.ieliisi acordi credit persoanei;
-
urm,iregte sustinerea familiei, sebazeazA p" pun.,ll" fori" rle acesteia valorizeazi resursele familiale ; considerari toti copiii pot reusi, utirizeaz; cu succes punctere forte ale copiilor. ale cadrelor didactice si ale comunit;tii in Ei
-
J" ;;;;"
iJl:,:1-t:,:,r,.::* l3:r,nir rnooges sr Lrrlton. 200Jr
dovedesc nePutincioasei concepe actiuni Pentru transformarea mediului; identiiicd resursele existente in comunitate li le utilizeazA; valorizeaz; diferentele culturale li le considerA o bo8;tie'
I
t.^"gr"fi;;.; i;;;i;;;;;
pot fi realizate cu asistente din partel calculatorului. gi procrearea poate fi asistatd medical. Adjectivul asrstr;d, folosi, p"*, .lru.*rZ" construirea sau intirirea rezilientei _ " benefjciind a" '*oinpur,]urr,"ntr'rf profesionigtilor din domeniul sinitetii mentale _ in cazul persoanelor care trec.prin traume sau intampina o adversitate..."i.a, ,rUrl.i"ri'i)p,,,, .,
-
vizeazi abilitarea, construirea abilitetilor !i intirirea grupurilor care se
r
drepr.apac,rarea de a reuii aproape perfect inrr-o activitate crati
I
I
pttari Specialittii care tucreazA din PersPectiva rezilientei asistate trebuie sd it eiidenln gi si .lezpolte Potetltialildtile persoanelor considerate in situalie de cunoscute risc. Astfel, accentul este Pus Pe o serie de caracteristici individuale caPacitate de sine' stimd ai rezilientei: facilitatori de drept factori Proteclie Ei asupra de control sentiment pozitivS' de sine imagine simpatia, de a suscita
vielii, creativitate, umor etc. iotodaU, speclaligtii trebuie si descopere resursele existente in anturaiul mentine' Pe Dersoanei. Este vorba, in primul rand, de adulli care sA Poatd pr..rrrul unei lungi Perioade de timP, legdturi semnificative li emPatice cu mentorii (Colley' 1996) sau "Punctele Pe!iersoana respectivi. iceqtla sunt (1995) le definea ca persoane din mediul Carbarino pe care io.,"t" a" un.o."i" inconjuritor ut ioiit,.rtri, cu care acesta intretine relatii afective pozitive 5i r6silience" stabil;. in limba fr;ncezd, Cyrulnik (2001) i-a denumit "tuteurs de (tutori de rezilientA). O alttr resursf, de mediu imPortantd o rePrezinti relelele de sustinere etc')' care (compuse din Prieteni, colegi de Ecoali sau de serviciu' asociatii de .ontribri" lu.*rr"a unui cadru securizant 9i Primitor' o veritabild "plasi evalua proteclie" in jurul persoanei. Rolul specialistului este de a descoperi Ei
resurse' de u.este res.rrse, de a orienta Persoana de care se ocuP; sPre aceste uneori chiar a contribui la crearea unor istfel de retele atunci cAnd lipsesc ti de a activa relelele deja existente' ceea Rezilienta asistatd este, adesea, o i'fter'rylltie orielltati cdlre llrel)etltie' 'e Preventia inseamni elaborarea unor Programe de interventie Preventivil' implici trei tiPuri de demersuri (Wenar qi Kerig' 2000):
-
prc've\lia Ptinfiri, orientata spre prevenirea apariliei maladiilor 5i iulburirilo12;
(2000) au l.le.ind de la Dublicatiile di
