Tratat de Alimentatie Naturista

TRATAT DE HRANĂ VIE (2167 REŢETE PENTRU VIAŢĂ) Cuvânt către un prieten ... Prietene care citeşti aceste rânduri pe un pat dintr-un spital, sau eşti acasă într-o cameră unde să nu deranjezi, de ani şi ani, sau trebuie să mergi la serviciu trăgând după tine atâta suferinţă şi întrebându-te ce rău ai făcut de trebuie să fii atât de oprimat şi condamnat la asemenea stări de lucruri, ţie mă adresez... Prietene, ţii în mână o carte al cărei titlu începe cu cuvântul Tratat... Intrând în universul ei îţi vei da seama că deja nu ar mai fi prea multe de spus, cât de făcut. Însuşi acest cuvânt, în contextul în care o să pătrundem acum, împreună, pe tărâmul cunoaşterii alimentaţiei la nivel de hrană cauzală, de apă vie, exprimă totul: TRATAment. Acum, să observăm cum tratamentul ca alcătuire lingvistică şi nu numai conţine în el două părţi sau grupări de litere, trata şi ment, ceea ce ar putea însemna vindecare prin mentalism, minte sau mental. Iată că deja am ieşit din sfera tradiţiei... Deja gândul ne duce la atâtea lucrări care au apărut până acum pe această CALE şi mă bucur pentru această posibilitate (posibilitate înseamnă întotdeauna ADEVĂR) prin care această carte a Doamnei Ibrian împlineşte experienţa de o viaţă de om la nivelul firesc al acestui minunat cuvânt hrana vie: VIAŢA. Da, prietene, e un singur cuvânt, pentru că ceea ce mâncăm nu ne poate hrăni dacă nu e viu (altfel devine mâncare sau alte lucruri de acest gen), iar viul nu poate să fie altceva decât viaţă, pentru acelaşi viu care suntem fiecare dintre noi. Am început acest cuvânt cu acel citat pentru a scoate în evidenţă situaţia în care se află majoritatea oamenilor de pe Geea; fără a absolutiza, totuşi, soluţiile pentru marile probleme vin pe căile cele mai simple şi din locurile cele mai neaşteptate. Hrana vie sau izvorul susţinător al vieţii cuprinde de fapt trei elemente: informaţia, alimentaţia şi sexul. Trei elemente care formează o treime, o triadă, toate trei una FIInd şi fiecare din ele regăsindu-se în celelalte două. Mai aproape de... mai departe, informaţia este hrană, hrana conţine informaţie, iar sexul este confirmarea sau împlinirea celorlalte două; acum, chiar că trebuie să ne reamintim - sănătatea nu trebuie să fie o pauză dintre două boli... Hrana vie apare în zilele noastre ca ceva original sau inedit. Un regim sau o metodă exclusivă de tratament, când aceasta, de fapt, e un proces firesc aparţinând existenţei omului, mai precis corpului său fizic. Din fericire, omul ucigând hrana vie prin coacere şi fierbere, nu a rămas nesancţionat în această aşa - zisă cunoaştere, merele nu sunt fripte în copaci, legumele nu se fierb în grădini şi nici laptele la sânul mamei, altfel spus, Dumnezeu nu fierbe nimic, aşadar revenirea la hrana vie fiind o continuitate a unui proces cosmic de creaţie care durează de mii de ani.. Este adevărat că hrana vie este o posibilă măsură de tratament pentru diferite boli, însă adevărata vindecare este spirituală. Acest lucru ar însemna înţelegerea şi recunoaşterea faptului că boala şi toate aceste manifestări sunt doar efecte ale unui comportament alimentar denaturat. Lucrarea de faţă prezintă o bogată gamă de reţete cu specificul vindecării corpului fizic de boli, însă putem adăuga că o bună sănătate fizică stă la baza sănătăţii psihice şi spirituale. Nu se poate una fără cealaltă aşa cum nu se poate nici boală fără denaturarea hranei, nici supărare fără egoism, nici singurătate în afara intangibilei realităţi că aparţii universului care înseamnă armonie, adică Iubire. PREFAŢĂ Îngăduie să-ţi spun iubite cetitor, aşa cum ar fi spus-o şi autorul Amintirilor. O spun şi eu pentru că sunt fiică a plaiurilor moldave, iar copilăria - acel Univers mereu viu, de neuitat - mi-a sădit în fiinţa mea dragostea faţă de natură, leagănul adevărat al vieţii. Spun iubite cetitor pentru că aşa simt că pot fi mai aproape de dumneavoastră, iar dacă veţi ceti această carte aş dori să înţelegeţi că ea a fost scrisă cu sufletul deschis, cu intenţia ca să vă fie de folos. De când e lumea lume, omului i-a fost alături natura. I-a dat bună dispoziţie, i-a vindecat rănile, i-a alinat durerile, i-a tămăduit suferinţele şi, nu în cele din urmă, i-a asigurat hrana. Nebănuitele taine ale naturii m-au preocupat întotdeauna, copilăria mi-am petrecut-o în mijlocul ei, iar anii care au urmat m-au apropiat şi mai mult faţă de acest miraculos laborator veşnic viu. Natura este, însă, mai mult decât un laborator - este un templu în care trebuie să îngenunchiem şi să ne închinăm Creatorului. Natura ne dă hrană, sănătate, viaţă. Am învăţat aceasta din mers, am citit ce au scris alţii şi, mai ales, am observat singură, cutreierând luncile, pădurile şi cunoscând această imensă şi de

neegalat farmacie. Am petrecut zeci de mii de ore în bucătărie, combinând, în fel şi chip, darurile naturii, osârdie care a însemnat peste 5 000 de reţete, unele publicate în cărţi, ziare şi reviste, altele în manuscrise. De două decenii şi ceva, preocupările mele au îmbrăţişat un domeniu oarecum ocolit - bucătăria fără foc, acest miracol al sănătăţii, care readuce în discuţie posibilităţile foarte largi în terapeutică ale produselor netratate termic. Astfel, am creat peste cinci mii de reţete de astfel de preparate, în această culegere fiind selectate 2167. Acestea au la bază materii prime vegetale, care nu se fierb şi nici nu se prăjesc, astfel că, în totalitatea lor, compuşii plantelor - vitamine, minerale, enzime - ajung să ne fie de folos şi ca factor dietetic, în menţinerea sănătăţii şi în tratamentul diferitelor afecţiuni. Unele mărturii privind vindecări de boli grave, cărora medicina nu le-a dat de leac, în timp ce doctorul Natura a redat sănătatea prietenilor ei credincioşi, veţi putea citi într-o altă carte pe care o pregătesc acum. Amintesc doar că sunt sute de cazuri limită de care m-am ocupat, cu vindecări de cancere, diabet, boli de piele etc., medicamentul principal fiind hrana vie. În ultimii ani au apărut şi la noi o serie de cărţi din care cititorul a putut afla de rolul esenţial pe care îl au crudităţile, enzimele, în întreţinerea vieţii. Cărţile doctorilor Ernest Gunter, Jean Valnet, ca să numesc doar două nume sonore de referinţă, le ştiu, aş spune, pe de rost. De mare folos mi-au fost cărţile doctorului Ovidiu Bojor, neobosit cercetător al farmaciei naturii şi ale celorlalţi autori pe care i-am pomenit în bibliografie. Considerând că asemenea literatură v-a convins de importanţa plantelor în hrană şi terpaeutică, eu nu voi mai repeta observaţiile pe care le găsiţi în cărţi. Voi prezenta doar câteva reguli esenţiale pentru cei ce optează pentru alimentaţia naturistă, prezente şi în cartea mea Bucătăria fără foc, care a apărut ca supliment al publicaţiei Elta - revistă de metafizică, carte reeditată mereu în România, datorită interesului crescând al populaţiei pentru trecerea la o alimentaţie fără boli şi fără medicamente. Reţetele din această carte au exclus, dintre ingrediente, sarea, zahărul, făina albă, care produc atâta rău în organism şi sunt, de cele mai multe ori, vinovate de producerea unor boli grave. Să înţeleg, iubite cetitor, că ai ales deja bucătăria fără foc. Vei alege din carte reţetele care-ţi convin, dar numai cu atât nu s-a rezolvat totul, pentru că sunt câteva reguli care trebuie neapărat ştiute şi, mai ales, respectate. Mai întâi, despre un aspect mai puţin cunoscut şi de care omul modern nu ţine seama combinarea mâncărurilor. Cunoaşteţi obiceiul clasic: antreul, ciorba, felul II, desertul, vinul, fructele. Este cum e mai rău, este combinaţia cea mai nefericită, dereglările digestiei sunt asigurate, acumularea toxinelor are cale liberă. Cum trebuie să se procedeze pentru aplicarea principiului combinării corecte a mâncărilor ? Mai întâi trebuie reţinut că unele alimente sunt digerate mai repede, altele mai greu, dar când intervine o combinaţie incorectă apare fermentaţia cu toate urmările ei nefaste. Fructele trec prin stomac în 20 - 30 de minute. Ele se consumă numai pe stomacul gol. Nu mâncaţi altceva înainte ca stomacul să aibă spaţiul liber. Nu mâncaţi mâncare concentrată, prin concentrată înţelegându-se orice mâncare fiartă, coaptă sau prăjită, ci consumaţi fructe, vegetale, lactate, cereale, miere, seminţe şi altele, preparate sau nu, dar absolut toate în stare crudă. Nu se combină albuminele cu proteinele şi nici proteinele cu proteinele de altă origine (în caz contrar, se ajunge la două mâncăruri incorect combinate la aceeaşi masă). Se pot combina două proteine de acelaşi fel (produse lactate diferite - brânză, iaurt, smântână), dar nu diferite (ouă cu lactate). Iată câteva exemple (după doctor H. Diamond - S.U.A.): Se pot consuma amidonoase (cartofi, orez, fasole verde, bame verzi, mazăre verde ş.a.) cu vegetale sub formă de salate (dovlecei, morcovi, conopidă, ţelină, varză, vinete, usturoi). La brânză nu folosiţi pâine. Despre rolul şi importanţa fructelor s-au scris multe şi ştiţi multe. Este bine ca la micul dejun să se mănânce numai fructe şi nu doar un măr două. Fructele sau sucul acestora se consumă numai în stare proaspătă, nefierte sau coapte. După 30 - 60 de minute se poate mânca alt fel de aliment. Este util să cunoaşteţi timpul de digestie pentru diverse alimente: fructe sau sucuri (20 - 30 de min.); banane, curmale şi fructe uscate la soare (1 h.); salate sau vegetale crude (2 h.); mâncăruri corect combinate, fără carne (3 h.); mâncăruri combinate incorect (8 h.) şi mai mult, ceea ce solicită mari consumuri de energie pentru digerare, ca să nu mai vorbim de acumularea de toxine. Nu mâncaţi după ora 20 . Poate să apară prejudecata că renunţând (total sau parţial) la carne, organismul s-ar anemia. Nu este adevărat pentru că proteinele sunt asigurate şi de alte alimente. Nu uitaţi că aveţi acces la lactate; brânza (proaspătă) - fără pâine - se poate combina cu salate. De reţinut că untul se poate combina cu pâine coaptă la soare, cartofi, orez etc. Dacă doriţi un pahar de vin, beţi-l pe stomacul gol (ca orice suc, e şi el suc, nu?, ca atare...), 2

dar numai vin de care sunteţi sigur că este natural. Bilunar sau chiar săptămânal programaţi o zi numai pentru fructe sau salate. Înlocuiţi oţetul cu zeamă de lămâie sau suc de cătină. O sursă bogată de proteine o găsiţi în: nuci, seminţe de dovleac, de floarea - soarelui (când consumaţi mai puţine lactate). Dacă vreţi să aveţi la îndemână un ghid privind ordinea în care se consumă alimentele, iată-l: - sucuri şi fructe proaspete; - sucuri proaspete din vegetale şi salate; - vegetale, nuci crude, seminţe; - cereale, pâine uscată şi nu coaptă (integrală), cartofi, legume; - brânzeturi (necombinate cu alimente de altă natură, repet); Dragi cititori, sunt doar câteva reguli simple de alimentaţie, dar foarte utile, altele le puteţi găsi în cărţile bibliografiei selective din această carte. Reţetele sunt aşezate în ordinea alfabetică. După o prezentare sumară a plantei, urmează compoziţia chimică, indicaţiile terapeutice, enumerarea ingredientelor şi descrierea modului de preparare. Toate reţetele au fost experimentate de mine şi au la bază, cum se spune, o viaţă de om. M-aş bucura dacă această carte vă este de folos. Închei, dorindu-vă poftă bună şi sănătate că, vorba humuleşteanului de care vorbeam la început, e mai bună decât toate ! Introducere în bucătăria fără foc După o experienţă de peste două decenii în problema alimentaţiei cu produse netratate termic, am reuşit să experimentez în jur de cinci mii de reţete (în lucrarea de faţă am selecţionat pe cele mai reprezentative în număr de 2167). Cu ocazia expoziţiilor de artă culinară pe care le-am organizat personal sau în colaborare cu Asociaţia de metafizică Elta Universitate - România, filiala Piatra Neamţ, mi-am dat seama că sunt mulţi amatori de asemenea preparate dătătoare de sănătate. Produsele ce se folosesc pentru prepararea hranei sunt la îndemâna oricui, numai că trebuie alese foarte proaspete, de calitate bună, preparate numai cu puţin înainte de servirea mesei şi numai atât cât se poate consuma la o singură masă. Verdeţuri ca: frunze de leuştean, urzici, lucernă, trifoi, mentă, ţelină, hasmaţuchi, frunze de bob, mărar, pătrunjel, tarhon, busuioc, sovârf, frunze de morcov, de sfeclă roşie, de păstârnac, frunze de ridichi, salată şi multe altele trebuie alese din cele mai fragede şi verzi. Seminţele de cereale, precum cele de grâu, secară, hrişcă, orez, ovăz, nu trebuie să depăşească un an. Seminţele de plante aromatice şi condimentare cum sunt cele de fenicul, negrilică, schinduf, cimbru, chimion, mac, in, nu trebuie conservate vechi. Seminţele de roşii, ardei nu se îndepărtează, ci se consumă în alimentaţie sub diferite forme. Seminţele în general au un miracol în ele şi de aceea trebuie consumate în alimentaţie fără să fie preparate termic. Germenii de cereale, lucernă şi boabele de soia, aduc în organism o însemnată cantitate de minerale, vitamine, şi mai cu seamă enzime care sunt însăşi viaţa noastră. Enzima nu este altceva decât un compus organic de natură proteică prezentă în celulele vii, care produce şi păstrează energia în organism (în româneşte, ferment). Enzimele există numai în produsele crude. Dacă un produs este supus la temperatura de 38o Celsius, aceşti fermenţi încep să se deterioreze, iar la 54o Celsius, dispar complet. Deci alimentaţia fiartă este lipsită de enzime. Algele care sunt considerate proteine ale viitorului, conţin de asemenea enzime, vitamine, minerale, având în compoziţia lor aproape toate substanţele de care omul are nevoie. Algele se folosesc tot mai mult în bucătăria fără foc. Medicul grec Hipocrate, care ţinea foarte mult la alimentaţia netratată termic, spunea printre altele că: alimentele voastre să vă fie medicamente, iar medicamentele voastre să vă fie alimente. Au fost mulţi bolnavi de boli grave care prin regim alimentar, strict, din produse crude, s-au însănătoşit. Exemplele sunt nenumărate în cărţile scrise de doctorul eleveţian Ernest l. Gunter şi de alţii, care au făcut numeroase experienţe cu alimentele netratate termic. Reguli pentru o alimentaţie corectă... ... În lucrarea de faţă lipsesc: sarea, făina albă, zahărul, deorece produc acid în corp. Acidul dă naştere la diferite boli din cele mai grave, printre care şi cancerul.... ... Roşiile nu se fierb. Se adaugă la preparatele culinare crude, numai înainte de a se servi mâncarea la masă. Fierte, produc acid în corp. Acidul este boală curată... ... Nu uitaţi, înainte de a tăia ceapă, pătrunjel sau alte produse suculente, umeziţi fundul de 3

lemn pe care-l folosiţi, în caz contrar, sucul din produsele respective va fi absorbit (în cea mai mare parte de fundul de lemn uscat)... ... Consumaţi pe cât posibil hrană vie (alimente crude) care conţin enzime. Enzimele sunt însăşi viaţa noastră. Lipsa lor ne îmbolnăveşte, prezenţa ne dă sănătate... ... Enzimele se găsesc numai în alimentele nefierte (sau încălzite). Ele se deteriorează după 38o C, iar la 54o C dispar complet... ... Nu se bea apă în timpul mesei, deoarece se diluează sucurile gastrice din stomac... ... Cei care consumă vegetale şi fructe nu simte nevoia să consume apă... ... Digestia alimentelor consumă foarte mare cantitate de energie, mai mult decât alergatul, tăiatul lemnelor sau mersul cu bicicleta. Nu există nici o muncă fizică cu un consum mai mare de energie ca digestia mâncărurilor... ... Stomacul omului nu poate să digere după o masă mai mult de un preparat alimentar concentrat; orice mâncare care nu este fruct sau vegetală crudă, adică nefiartă, intră în categoria mâncărurilor concentrate... ... Combinarea mâncărurilor are o foarte mare însemnătate în viaţa omului. De exemplu, carnea, ca şi celelelte proteine se digeră în sucuri acide, iar cartoful, fasolea, mazărea, orezul etc. se digeră în sucuri alcaline. Aşadar, stomacului îi este foarte greu să digere o combinaţie de carne cu cartofi sau combinaţii de alte produse, din categoria celor de mai sus. De aici, durerile de stomac, arsurile şi alte senzaţii neplăcute... ... Vegetalele se digeră în orice fel de sucuri, acide sau alcaloide... ... Se pot mânca amidonoase (cartofi, orez, paste făinoase, mazăre) cu vegetale (dovlecei, morcovi, conopidă, ţelină, varză, vinete, usturoi), împreună cu salata de crudităţi şi ... să nu se mai consume pâine... ... Combinarea incorectă a mâncărurilor duce la supragreutate, la boli de stomac, de ficat, de rinichi, la tensiuni şi la boli de inimă, la diferite forme de cancer etc. Pe drept cuvânt, se spune că omul se îmbolnăveşte pentru că nu ştie să se hrănească... ... Fructele şi legumele crude, deci netratate termic, reprezintă hrana binefăcătoare, dătătoare de viaţă, de energie, de bună - dispoziţie. Fructele sunt considerate cele mai importante alimente ce le poate consuma omul la orice vârstă... ... Fructele trebuie consumate numai pe stomacul gol. Dacă ele vin în contact cu mâncarea din stomac şi cu sucurile digestive, aceasta începe să intre în putrefacţie şi totul devine acid. Consumul corect de fructe duce la o incredibilă întinerire, la longevitate, la sănătate deplină, la energie şi bună dispoziţie. Pepenele consumat după masă, ca desert, produce fermentaţie... ... Există cinci nutrienţi esenţiali de care corpul omenesc are mare nevoie: glucoză: 90 %, aminoacizi: 4 -5%, minerale: 3 - 4%, vitamine: 1%, acizi graşi: 1%. Fructele sunt singurele produse care furnizează această compoziţie perfectă de nutrienţi cu condiţia ca ele sau sucul lor să se consume numai în stare proaspătă, fără tratamente termice. Fierte sau coapte, fructele nu mai furnizează organismului substanţele nutritive necesare. Se recomandă de asemenea ca fructele să fie bine mestecate, evitând graba şi lăcomia. Experienţa demonstrează că mâncatul fructelor pe stomacul gol accentuează pierderea greutăţii. Nu puţini sunt aceia care la toate mesele dintr-o zi, sau de câte ori le apare senzaţia de foame, mănâncă numai fructe. Încercaţi şi dumneavoasstră măcar o zi pe săptămână. ... Salatele sau alte vegetale crude, nefierte, se digeră în două ore, mâncărurile fără carne, corect combinate, în trei ore, iar orice mâncăruri incorect combinate se digeră în opt ore. Să se reţină, deci, că se pot consuma fructe numai pe stomacul gol, nici o dată după masă. ... Opt aminoacizi pe care corpul omenesc nu-i poate sintetiza trebuie să-i ia din alimente. Fructele şi vegetalele conţin majoritatea acestor aminoacizi, iar roşiile, morcovii, bananele, mazărea, conopida, porumbul, castraveţii, cartofii, dovleceii, nucile, seminţele de floarea - soarelui şi de susan, alunele şi fasolea le conţin pe toate opt. ... Atunci când doriţi să pierdeţi din greutate, nu mâncaţi curmale, smochine, stafide şi alte fructe uscate, care cu toate că sunt o sursă minunată de energie, conţin foarte mult zahăr concentrat, care vă va împiedica să slăbiţi. ... Benefică este şi folosirea în alimentaţie numai a fructelor şi a vegetalelor proaspete, neprelucrate termic, iar când cele proaspete nu mai pot fi procurate, se poate apela la cele congelate. ... Sănătatea omului depinde foarte mult şi de fibrele celulozice pe care le consumă. Acestea previn în primul rând constipaţia şi hemoroizii; de aceea amintim că în carne nu există asemenea fibre, ci în fructe şi legume. 4

... Calciul poate fi asimilat de organism din toate vegetalele cu frunze verzi, din nuci, seminţe de susan, curmale, smochine, prune. Printr-o alimentaţie pe bază acidă se pierde o bună parte de Calciu din organism. ... Untul este neutru, deci este singurul produs lactat care se poate combina cu carbohidraţi (pâine, cartofi, orez etc.) ... Cafeaua şi ceaiul chinezesc produc acid în stomac, fiindu-le necesare 24 de ore ca să treacă prin rinichi. Consumată după masă, cafeaua forţează alimentele să părăsească prematur stomacul şi încetineşte mişcarea intestinelor. În locul ceaiului chinezesc, se recomandă ceaiurile medicinale din plante autohtone. ... Zahărul îngraşă pentru că furnizează numai calorii de slabă calitate; zahărul din fructe este foarte bogat în nutrienţi de care corpul omenesc are nevoie. ... Vinul îngreunează digestia deoarece este fermentant. În general, alcoolul îngreunează mult acitvitatea rinichilor şi a ficatului. Dacă totuşi se simte nevoia unei cantităţi mici de vin, e necesar să fie băut pe stomacul gol, deoarece va fi eliminat într-un timp mai scurt. ... Sarea este foarte dăunătoare organismului, contribuind în mare măsură la apariţia hipertensiunii. Prin consumul de sare, omul creşte în greutate, îşi vatămă rinichii, prin apariţia nefritei. Deci se recomandă sare cât mai puţină în alimentaţie până la eliminarea completă, sarea de mare fiind ceva mai puţin dăunătoare. ... Nutriţioniştii au demonstrat că 90 % din alimentaţie este necesară în menţinerea funcţiilor vitale ale organismului. Creierul foloseşte numai un singur combustibil, zahărul, sub formă de glucoză. Zahărul din fructe (fructoza), când ajunge în corp, se transformă în glucoză mai rapid ca orice carbohidrat, numai că fructele trebuie să fie consumate pe stomacul gol. ... Pepenii vor fi mâncaţi înaintea altor fructe, bananele sunt fructele cele mai hrănitoare. ... Nu vă alimentaţi organismul când vă aflaţi în stare de surescitare. ... Fructele şi vegetalele crude (nefierte), ca şi sucurile extrase din ele, sunt eficiente numai dacă sunt consumate pe stomacul gol. ... Prin fierbere, roşiile devin foarte acide. Deci, atenţie ! Consumaţi numai roşii crude. ... Nucile se consumă numai crude. Ele conţin proteine (aminoacizi) de mare calitate. ... Evitaţi pe cât posibil cărnurile, în special cele sărate şi afumate, tocăturile de orice fel, peştele afumat. ... Consumaţi uleiuri nerafinate, obţinute prin presarea la rece, aşa cum este uleiul de măsline. ... Periodic e bine să consumaţi numai fructe şi salate. Puteţi consuma fructe numai după trei ore de la servirea mesei (după preparate fără carne). Folosiţi numai pâine neagră sau integrală. Consumaţi unt şi brânzeturi cât mai brute. Evitaţi (pe cât posibil) preparatele prea rafinate şi înalt prelucrate. ... Pentru perioada de trecere spre hrana vie (care durează aproximativ între 14 - 21 de zile), alimentaţia zilnică trebuie să fie alcătuită în proporţie de 70 % din crudităţi (fructe şi legume nefierte). ... Corpul nostru omenesc este uşor alcaloid; de aceea, consumul de produse care furnizează acid (toate produsele animale, sarea, cafeaua, ceaiul chinezesc, zahărul alb rafinat, alcoolul, sifonul ş.a.) produc suferinţe organismului, stomacului în special. ... Ţelina este unul din cele mai alcaline alimente. Când aveţi arsuri la stomac mâncaţi puţină ţelină (rădăcină sau frunze) şi durerile dispar ca prin minune. Ţelina se combină bine cu orice produs. Mai există şi alte vegetale care au acelaşi rol: salata verde, castraveţii, ardeii graşi etc. , acestea ajutând la scăderea greutăţii corporale. ... Dacă veţi consuma hrană crudă, nefiartă, vie (fructe, vegetale, muguri, nuci, alune, seminţe) care trebuie să devină hrana noastră zilnică, vă veţi menţine o sănătate perfectă. ... Produsele animaliere sunt foarte bogate în proteine, dar sunt şi cele mai greu digerabile. Ele conţin mai multe proteine decât are omul nevoie. Aceasta face ca fiinţa umană să se îmbolnăvească de multe boli, între care: artrită, colesterol crescut, cancer în forme diferite etc. Colesterolul transferat organismului prin alimentaţie, reprezintă un mare pericol pentru sănătate, acesta găsinduse numai în carne şi derivatele sale şi niciodată în produsele vegetale. Pietrele la ficat sunt cauzate de acest reziduu gras. De asemenea, colesterolul atacă inima. Pietrele la rinichi sunt şi ele rezultatul mâncărurilor bogate în proteinele existente în produsele animaliere. ... Alcoolul împiedică absorbţia Calciului prin afectarea capacităţii ficatului de a activa vitamina D, care este cea mai importantă în metabolismul Calciului. ... Cofeina din cafea, din ceaiul chinezesc, din ciocolată, din băuturile răcoritoare etc. duce la eliminarea unor cantităţi duble de Calciu din corp. 5

... Studiile efectuate până în prezent arată că, un mare cosum de proteine animaliere duce la pierderea Calciului (eschimoşii consumă zilnic în jur de 400 grame de proteine animaliere, fiind cea mai bolnavă populaţie de pe glob, având o durată medie de viaţă de numai 25 de ani). Cerinţa de proteine a corpului, recomandată, este de 40 grame pe zi faţă de consumul actual, care trece cu mult peste 100 grame zilnic. Cu cât se consumă mai multe proteine, cu atât se pierde mai mult Calciu din organism. ... Băuturile calde care pot înlocui cafeaua sunt ceaiurile făcute prin macerare (cu apă încălzită până la 38 o C), din plante medicinale, aromatice, fără zahăr, foarte plăcute şi sănătoase. Se poate bea şi apă călduţă cu suc de cătină sau de lămâie (naturale), fără zahăr, împiedicându-se fermentaţia. ... Deprinderea de a îndulci hrana nu se recomandă. Dacă totuşi se simte uneori nevoia, se recomandă utilizarea mierii naturale. ... Algele sunt cele mai bogate în proteine. Fără alge, viaţa în mări şi în oceane nu ar exista. Despre alge se spune că sunt proteinele viitorului. ... Dintre leguminoase, soia este cea mai bogată în proteine. ... Plantele aromatice şi condimentare sunt de un real folos în alimentaţie, putând fi consmate verzi - vara, sau sub formă de pulberi - iarna. ... Seminţele de roşii , gogoşari, ardei graşi, mac, in, fenicol, chimion, cimbru, anason, apoi seminţele de dovleac, de floarea soarelui, trebuie consumate cât mai des, crude, având în ele un miracol. Seminţele sunt însăşi viaţa. ... Crudităţile cele mai bogate în enzime sunt: fructele, legumele, zarzavaturile, apoi germenii de grâu, de secară, orz, soia, lucernă, trifoi, laptele nefiert, gălbenuşul de ou şi multe altele. ... Ciupercile cultivate au o valoare alimentară mai mare decât cele din flora spontană. SUGESTII PENTRU MENIURI NATURISTE IANUARIE dimineaţa - Fructe sau sucuri de fructe prânz - Pastă cu seminţe de floarea soarelui şi praz - Ciuperci cu sos de maioneză seara - Tort aperitiv de dovleac turcesc -

Cremă de tărâţe cu suc de morcovi Ruladă cu pastă de măceşe şi mere Ciorbă de germeni de linte III Napi muraţi cu sos galben

-

Fructe sau sucuri de fructe Pastă de nuci cu ceapă de apă Supă - cremă de morcovi cu smântână Cremă de alune cu cremogen

-

Fructe sau sucuri de fructe Ciorbă de napi cu rădăcinoase Ruladă cu morcovi şi varză Ciupercuţe cu mere şi ţelină

FEBRUARIE - Cremă cu germeni de grâu şi in - Tartine cu alune - Supă - cremă de bostan şi pastă de roşii - Sărmăluţe cu germeni de fasole -

Fructe sau sucuri de fructe Ruladă cu morcovi şi nuci Supă - cremă de germeni cu aromă de hrean Tort cu germeni şi ouă de prepeliţă

- Cremă la pahar cu nuci 6

- Pastă de napi muraţi - Ruladă de cremogen cu germeni de mazăre - Măsline pe pastă de brânză -

Fructe sau sucuri de fructe Ruladă de varză cu germeni de linte Supă - cremă cu germeni de linte şi andive Tort de mere cu ouă de prepeliţă

-

MARTIE Fructe sau sucuri de fructe Tort aperitiv cu ouă de prepeliţă Supă - cremă de andive cu aromă de hrean Brânză cu smântână şi ceapă de apă

- Tort de mere cu pastă de măceşe - Pastă din germeni de năut cu urzici - Supă - cremă de germeni de linte cu aromă de usturoi - Ciupercuţe cu mere şi ţelină -

Fructe sau sucuri de fructe Pastă de urzici cu usturoi Supă - cremă de urzici cu iaurt Ruladă de cremogen umplută cu varză albă

-

Cremă din seminţe de bostan cu frişcă Tartine cu brânză de vaci şi ceapă Supă - cremă de praz cu napi Ruladă de păstârnac cu sfeclă roşie

APRILIE - Tort cu nuci şi tărâţe - Salată de hasmaţuchi cu morcovi - Anghinarii cu ciuperci macerate - Pastă de creson cu ceapă de apă -

Fructe sau sucuri de fructe Ruladă de spanac cu varză Ţelină cu sos de smântână Tort aperitiv cu alune

-

Tort de mere cu nuci Ruladă de ţelină cu pastă de roşii Ciorbă de praz cu ouă de prepeliţă Brânză cu smâtână şi salată de păpădie

-

Cremă la pahar cu suc de portocale Pastă de brânză cu ceapă Supă - cremă de praz cu sparanghel Andive cu sos galben

MAI - Cremă cu zer şi cremogen - Ruladă de ţelină cu muguri de lucernă - Ţelină cu sos de smântână - Salată de trifoi cu păpădie 7

-

Fructe sau sucuri de fructe Pastă de spanac cu creson Sărmăluţe cu germeni de soia Tort de mere cu pastă de cătină

-

Cremă cu făină de soia şi cremogen Ciorbă de spanac cu gulioare Ruladă de ridichi cu morcov Pastă cu frunze de ridichi şi brânză de oi

-

Fructe sau sucuri de fructe Pastă de ridichi cu ceapă Ciorbă ce creson cu măcriş Brânză cu smântână şi salată verde

IUNIE - Suc din legume de sezon - Pastă din dovlecei cu aromă de hrean - Ciorbă de fasole verde cu zer - Tort pentru desert cu creson conservat în miere -

Suc de morcovi cu varză şi ţelină Ciorbă de castraveţi cu zarzavat Rulou cu făină de soia şi cremogen Cremă de căpşuni cu cremogen

-

Tort pentru desert cu ouă de prepeliţă Ciorbă de creson cu suc de roşii Dovlecei în sos alb Ruladă de brânză cu muguri de trifoi

-

Fructe sau sucuri de fructe Ciorbă de castraveţi cu suc de coacăze roşii Coacăze negre pe sos verde Tort aperitiv cu creson şi ouă de prepeliţă

IULIE - Fructe sau sucuri din fructe - Cirobă da zarzavat cu suc de coacăze aurii - Ruladă de brânză umplută cu sfeclă roşie - Cremă de coacăze cu gălbenuş -

Sucuri din legume de sezon Salată de castraveţi cu roşii Ruladă cu caş de oaie şi ceapă Spumă de caise cu cremogen

-

Tort de caise cu gălbenuş de ou Ciorbă de varză albă cu suc de coacăze roşii Ciupercuţe galbene pe postament verde Tort aperitiv cu brânză şi seminţe de bostan

- Fructe sau sucuri de fructe - Ciorbă de castraveţi cu sfeclă roşie - Coacăze roşii pe sos alb 8

- Tort de caise cu cremă de trandafiri AUGUST - Suc de pepene sau de struguri - Supă - cremă de dovleac turcesc cu gutui - Flori de cicoare pe sos galben - Cremă de caise cu ouă de prepeliţă -

Suc de struguri sau pepeni Salată de dovleac cu varză murată Ciupercuţe verzi pe postament roşu Tort aperitiv cu frunze de cicoare

-

Suc de struguri sau fructe Tort aperitiv cu dovleac turcesc Roşii umplute cu brânză de vaci Ruladă de varză albă umplută cu morcov

-

Sucuri sau fructe de sezon Supă - cremă de roşii cu ouă de prepeliţă Praz umplut cu ciuperci Ruladă de varză umplută cu pastă de roşii

SEPTEMBRIE - Suc sau struguri - Ciorbă de praz cu dovleac - Roşii umplute cu pastă de măsline - Ruladă de varză roşie cu ouă de prepeliţă -

Suc sau fructe de sezon Salată aperitiv de pepene galben Roşii umplute cu caş de oaie Patison cu sos galben

-

Fructe sau sucuri de fructe Pastă de păstârnac cu ceapă Ciorbă de patison cu rădăcinoase Tort de păpădie cu ouă de prepeliţă

-

Fructe de sezon şi sucuri Ruladă de varză roşie cu pătlăgele galbene Supă - cremă cu patison şi conopidă Tort de păpădie pentru desert

OCTOMBRIE - Mere sau alte fructe de sezon - Ciorbă de ţelină cu varză roşie - Ruladă de ţelină şi urzici - Rulou cu făină de soia şi cremogen -

Fructe sau sucuri de fructe Supă - cremă de soia cu usturoi Ţelină cu maioneză de post şi aromă de usturoi Ruladă de spanac cu varză

- Cremă cu suc de struguri şi germeni din trifoi - Salată combinată cu spanac 9

- Ruladă de ţelină cu petale roşii de trandafir - Cremă cu suc de struguri şi stafide -

Fructe de sezon sau sucuri Ciorbă cu rădăcină de leuştean şi napi Sos - maioneză cu salată verde Cremă de gutui cu cremogen

NOIEMBRIE - Fructe de sezon sau sucuri de fructe - Ruladă cu praz şi varză roşie - Napi cu sos roşu - Cremă la pahar cu făină de ovăz -

Suc de morcovi sau de păstârnac Pastă de varză albă cu germeni de grâu Ţelină în sos roşu Mieji de nuci cu usturoi

-

Fructe sau sucuri din fructe Pastă de ridichi cu andive Supă cremă de varză cu suc de roşii Ruladă de cremogen umplută cu varză roşie

-

Fructe sau sucuri extrase din fructe Ruladă de ridichi cu morcovi Varză roşie cu sos galben Brânză cu smântână şi salată

DECEMBRIE - Suc de fructe sau fructe cu tot cu coajă - Salată de sfeclă roşie cu ceapă - Supă - cremă de ridichi cu ouă de prepeliţă - Brânză cu smântână şi salată -

Fructe sau sucul extras din ele Supă - cremă de varză cu nuci Chiftele de post cu germeni de soia Rulou cu făină de soia şi cremogen

-

Suc de morcovi cu ţelină Supă - cremă de varză dreasă cu smântână Sărmăluţe cu germeni de soia în foi de varză Mieji de nuci sau alune cu usturoi

-

Suc din fructe sau o cremă din fructe Supă - cremă de soia cu ouă de prepeliţă Varză albă cu sos verde Ruladă de cremogen umplută cu varză albă

...Afina Conţine: tanin; acizi (citric, malic, tartric, benzoic), zahăr, pectină, pectoză, o materie grasă, albuminoide, netrilină (o materie colorantă bactericidă), factori vitaminici P (antacianozide). Frunzele de afin au proprietăţi hipoglicemiante. Proprietăţi: astringent, antiseptic şi antiprurit, bactericid, dizolvant uric, ocrotitor al pereţilor vasculari, antisclerotic, ameliorant al vederii nocturne, antidiabetic. Pentru uz intern, este indicată în: - enterită, diaree, chiar tuberculoză, constipaţie, dizenterie, putrefacţie intestinală, diareele copiilor, colibaciloză, sindrom enterorenal, hemoragii, în fragilitatea capilară, retinopatii, meno10

metroragii, arterioscleroză, tulburări circulatorii (varice), capilarită, arterită, sechele de flebită, diabet, coronarită, sechele de infarct, hepatism, insuficienţă biliară, azotemie ş.a. În uz extern: - faringite, stomatite, afte; - unguent în micoză. 1. AFINE CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 300 g afine, 300 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare [(busuioc, măghiran, salvie), v. 2070], 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir, 3 - 4 foi de salată verde. Smântâna se amestecă cu făina de orez, se toarnă în platou, se adaugă afinele proaspete (spălate şi bine scurse). Peste ele se pun pulberile, petalele de trandafir tăiate fideluţă iar pe margini, foile de salată (tăiate în fragmente mai mari). 2. AFINE CU SOS ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în smântână (odată cu făina de orez) se adaugă 1 lingură pulbere de căline (v. 2076) , care colorează smântâna în roşu. De asemeni, se poate colora şi cu suc extras din sfeclă roşie (v. 2082), care se adaugă câte puţin, până se obţine nuanţa dorită, începând de la roz bombon până la roşu închis. 3. AFINE CU SOS GALBEN Ingrediente: 300 g afine, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi, 100 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină şi 1 mână de frunze din aceeaşi floare. Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi (v. 2081) şi se adugă uleiul (picătură cu picătură, ca la maioneză). Sosul obţinut (în cazul că e prea îngroşat, i se adaugă puţin lapte nefiert sau apă) se toarnă în platou iar peste el se pun afinele (care au fost spălate şi bine scurse de apă). Se presară pulberile, petalele de nalbă tăiate fideluţă iar pe margini (în formă de ghirlandă), se pun frunzele de nalbă (fin tăiate). 4. SUPĂ - CREMĂ CU AFINE ŞI TĂRÂŢE Ingrediente: 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 250 g afine, 350 g ţelină, 5 linguri tărâţe, 200 g morcovi, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale de trandafir (albe sau crem), 4 - 5 foi de salată verde şi 70 ml ulei. Maceratul de afine se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, apoi se pun petalele şi foile de salată tăiate fideluţă. 5. SUPĂ - CREMĂ CU AFINE ŞI NUCI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de tărâţe, cu 3 linguri de nuci măcinate. De asemeni, nucile pot fi înlocuite cu seminţe de floarea - soarelui sau de dovleac, ambele decorticate şi râşnite sau cu alune râşnite. 6. CIORBĂ CU AFINE Ingrediente: 200 g afine, 1.5 l suc de roşii, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 2 linguri smântână, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri. Sucul de roşii (v. 2094) se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele rase, ceapa tăiată mărunt, pulberile şi gălbenuşurile sau smântâna, iar deasupra verdeaţa tăiată fin. 7. CIORBĂ DE AFINE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele două gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă. (Oul de prepeliţă este mai bogat în unele elemente decât cel de găină; conţine de 5 ori mai mult Fosfor, de 7.5 ori mai mult Fier, de 6 ori mai multă vitamina B1 şi de 15 ori mai multă vitamina B2). 8. SALATĂ DE AFINE CU ZMEURĂ Ingrediente: 300 g afine, 250 g zmeură, 2 linguri de miere, 1 lingură de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, câteva frunze de busuioc, puţină salvie sau măghiran. Afinele şi zmeura (bine spălate şi foarte proaspete), scurse de apă, se pun în compotieră, se amestecă cu mierea, se adaugă fructele, 11

romul şi coaja de lămâie sau portocală. 9. CREMĂ CU AFINE ÎN CUPE Ingrediente: 200 g afine, 5 linguri cremogen (v. 2019), 5 linguri smântână, 1 păhărel de lapte nefiert, 2 - 3 linguri miere, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104). Se iau 6 cupe (pahare cu picior sau la nevoie farfurioare de compot), se împart afinele în 6 părţi egale şi se pun în ele. Deasupra se toarnă crema preparată din cremogenul înmuiat cu lapte nefiert (care a fost amestecat cu mierea), se adaugă apoi smântâna, coaja de lămâie sau de portocală şi tinctura de propolis. Se ornează cu afine sau cu frişcă. Iarna se prepară crema cu afine conservate în miere (v. 406). 10. CREMĂ CU AFINE ŞI TĂRÂŢE Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente înlocuind 2 linguri de cremogen (v. 2019) cu 3 linguri de tărâţe din grâu. 11. SUC DE AFINE Afinele propaspăt recoltate şi bine spălate se dau la extractor (sau se scurg prin tifon, după ce au fost bine tescuite). Sucul se consumă în amestec cu apă minerală sau sifon (cu puţină miere, cine doreşte) imediat ce a fost extras. 12. CEAI DE AFINE LA RECE Ingrediente: 1/2 linguriţă de fructe uscate, 2 pahare cu apă. Apa se toarnă peste fructe, se acoperă şi se lasă la macerat 8 ore (de cu seară), apoi se bea întreaga cantitate de lichid în cursul unei zile. 13. LICHIOR DE AFINE CU MIERE Ingrediente: 3 kg afine, 1 l alcool de 80o, 2.8 kg miere, 1 lingură tinctură de muguri de plop negru (v. 2105). Se aleg afinele proaspăt recoltate, sănătoase şi bine spălate, se pun într-o sticlă cu gura largă şi se toarnă peste ele alcoolul (care trebuie să le acopere). Se astupă sticla ermetic (cu un dop de plută, legat peste el cu o bucată de plastic sau sfoară), se înfăşoară sticla în hârtie albastră şi se lasă în bătaia soarelui, să macereze, 21 de zile. Se scurge apoi esenţa şi se filtrează prin hârtie de filtru sau tifon pliat în patru. Se măsoară, se calculează fiecare litru de esenţă, adăugând un sirop preparat din: 1 kg miere bine dizolvată în 500 ml de apă (încălzită numai până la 38o C). Se toarnă lichiorul în sticle, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece. După 60 de zile se poate consuma. Cu cât stă mai mult, cu atât se face mai bun. 14. AFINATĂ Ingrediente: 5 kg de afine, 3 kg miere, 1 l alcool de 80o. Afinele (alese proaspete) se spală, se pun în borcan de sticlă sau în damigeană, iar peste ele se pune mierea. Se leagă la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă la soare borcanul înfăşurat în hârtie albastră (25 - 30 de zile). În această perioadă, sucul trebuie să acopere bine fructele. Se adaugă alcoolul; se închide ermetic şi se lasă să stea 4 - 5 luni. După acest interval, se filtrează prin tifon pliat în patru, se toarnă în sticle care se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la rece în întuneric. 15. VIN (CIDRU) DIN AFINE Ingrediente: 3 l suc extras din afine, 2.8 kg miere, 5 l apă, 1 pahar drojdie de vin sau puţină drojdie de bere (cât o nucă), 1 rămurică de busuioc. Sucul trebuie să fie extras numai din fructe proaspete, nealterate sau mucegăite. Mierea se amestecă cu apă călduţă până se dizolvă complet, se adaugă sucul de afine, drojdia de vin sau de bere, se leagă damingeana la gură cu tifon pliat în patru sau i se aplică un dop de fermentaţie şi se ţine la temperatura camerei (18 - 25 grade C). Procesul de fermentaţie este în funcţie de temperatură (18 - 25 zile). După ce s-a oprit fermentarea, se trage vinul într-o damigeană la gura căreia s-a pus o pâlnie, iar deasupra ei un tifon dublu. Se astupă ermetic şi se păstrează la rece şi întuneric. După 30 - 40 de zile, se limpezeşte bine şi se decantează cu furtunul în sticle, se astupă ermetic şi se păstrează la beci, etichetate. 12

...Aluna Dintre toate fructele oleaginoase, aluna conţine cea mai mare cantitate de materii grase şi azotate; de asemenea, mai conţine Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu, Sulf, Clor, Sodiu, Fier, Cupru, vitaminele A şi B. Este cea mai digerabilă dintre toate fructele oleaginoase, foarte nutritivă şi energetică. Se recomandă în mod special în bucătăria fără foc, vegetarienilor şi diabeticilor. 16. SALATĂ DE LEGUME CU ALUNE Ingrediente: 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 fir de praz, 150 g alune decojite, 1 legătură de verdeaţă, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe. Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se amestecă cu alunele tăiate mărunt, pulberile, tărâţa, prazul tăiat fideluţă, sucul de cătină şi uleiul iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. 17. SALATĂ DE NAPI CU ALUNE Ingrediente: 700 g napi, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă, 200 g alune, 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 legătură de verdeaţă, 4 - 5 foi de salată verde, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe. Napii se curăţă, se spală şi se dau pe răzătoare odată cu sfecla roşie, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile şi tărâţa, alunele tăiate cu cuţitul, sucul de cătină, uleiul, deasupra se pune verdeaţa tăiată mărunt iar pe margine se decorează cu foi de salată verde. 18. CIORBĂ DE ALUNE CU URZICI Ingrediente: 150 g de alune, 200 g urzici, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 păstârnac, 2 linguri tărâţe, 1.5 l suc de roşii, 75 ml ulei, 1 legătură verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 lingură pulbere de alge. Se pune sucul de roşii crude (v. 2094) în castron, se adaugă urzicile tăiate cât se poate de fin, ceapa tăiată mărunt, alunele tăiate cu cuţitul, rădăcinoasele date pe răzătoare, tărâţa, pulberile şi uleiul iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 19. CIORBĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi feluri de ingrediente, numai că, odată cu pulberile, se adaugă în castron şi 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 20. CIORBĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE HREAN Se prepară ciorba întocmai ca la exemplul 18, cu aceleaşi ingrediente, numai că, odată cu pulberile şi tărâţa, se adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 21. SUPĂ - CREMĂ DE ALUNE CU ZARZAVAT Ingrediente: 150 g alune, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă de apă, 200 g de spanac, 1 legătură hasmaţuchi, 2 cartofi, 3 linguri de tărâţe, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1,5 l macerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, se adaugă alunele râşnite, rădăcinoasele, ceapa, cartofii şi spanacul fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile iar deasupra hasmaţuchiul tăiat mărunt. 22. SUPĂ - CREMĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că la urmă se adugă 4 - 5 bulbili de usturoi, fin pisaţi. La fel se poate prepara şi o supă - cremă cu aromă de hrean, adăugând la urmă 1 2 linguri de hrean (ras pe răzătoarea de sticlă). 23. ALUNE CU SOS DE SPANAC Ingrediente: 250 g alune, 300 g smântână, 4 linguri cremogen (v. 2019), 1 ceapă de apă, 3 linguri cremogen,3 linguri tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi păstârnac, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 450 g spanac. Spanacul şi ceapa se mărunţesc la mixer, se amestecă cu cremogenul, tărâţa, pulberile, smântâna, 13

peste care se aşează jumătăţi de alune (în formă de coroniţă) iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt. 24. ALUNE CU SOS DE URZICI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că spanacul este înlocuit cu urzici. La fel se pot prepara alune cu sos de muguri fragezi de lucernă, muguri de trifoi roşu sau alb şi multe altele. 25. ALUNE CU SOS DIN PASTĂ DE ROŞII CRUDE Ingrediente: 250 g alune, 250 g pastă de roşii crude (v. 2063), 3 gălbenuşuri de ouă de găină, 150 ml de ulei, 1 lingură de cremogen (v. 2019), 3 linguri de tărâţe, 1/2 de pahar macerat de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură mărar şi pătrunjel, 1 mână de petale albe de trandafir. Pasta de roşii se amestecă cu gălbenuşurile şi uleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză), se daugă cremogenul, tărâţa, pulberile şi maceratul. Se toarnă în platou, peste el se aşează în diferite forme jumătăţi de alune, deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 26. ALUNE CU PASTĂ DE ROŞII ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că cele 3 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 15 gălbenuşuri ouă de prepeliţă (v. 7). 27. TARTINE CU ALUNE Ingrediente: 150 g alune râşnite, 100 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 felioară de sfeclă roşie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţă, 1 lingură de tărâţe. Se freacă untul spumă, se adaugă ceapa tăiată mărunt, sfecla dată pe răzătoare, tărâţa, pulberile şi verdeaţa tăiată fin. Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită şi se ornează după fantezia gospodinei cu felioare de roşii, gogoşari, măsline etc. 28. SĂRMĂLUŢE CU ALUNE Ingrediente: 150 - 200 g alune, 75 g unt, 1 lingură de tărâţe, 1 lingură de ulei, 1 ceapă, 1 legătură de verdeaţă, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g frunze fragede de tei sau tătăneasă, 4 - 5 foi de salată. Alunele se taie cu cuţitul, se amestecă cu ceapa şi o parte din verdeaţă, tăiată mărunt, pasta de roşii, pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Cu această compoziţie se fac sărmăluţele care se aşează pe un postament din foi de salată verde (ce a fost pus în prelaabil în platou) sau (şi mai aspectuos) din petale roşii de trandafir. Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi câteva petale de trandafir tăiate fideluţă (după ce au fost stropite cu puţin ulei). Petalele de trandafir (începând de la cei din flora spontană, de dulceaţă, de ornament şi până la cei de toate mărimile şi de toate culorile) se pot folosi cu mult succes în alimentaţie. 29. TORT APERITIV CU ALUNE Ingrediente: 200 g alune, 250 g unt, 300 g morcovi, 1 felie de sfeclă roşie, tărâţe, cremogen, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 ouă de găină, 1 lingură seminţe de mac. Alunele (tăiate mărunt cu cuţitul sau măcinate) se amestecă cu sfecla roşie dată pe răzătoare, 100 g unt frecat spumă, pulberile, 2 gălbenuşuri crude şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie îngroşată. Se aşează pe tortieră şi se tasează cu lama cuţitului puţin umezită în apă. Peste ea se aşează compoziţia a doua care se prepară astfel: morcovii mărunţiţi fin, amestecaţi cu 150 g unt frecat spumă, două gălbenuşuri şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde, până se obţine o compoziţie mai îngroşată. Se tasează frumos, dându-i o formă perfect rotundă, sau pătrată, apoi se îmbracă cu cele 4 albuşuri bătute spumă iar deasupra se presară seminţe de mac. Seminţele de orice fel (mac, in, fenicul, chimion, busuioc, cimbru, lucernă, trifoi etc) trebuie des folosite în alimentaţie (mai cu seamă germinate). Ele sunt un adevărat miracol; în ele e însăşi viaţa. 30. TORT APERITIV DE ALUNE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că cele 4 ouă de găină se înlocuiesc cu 20 14

de ouă de prepeliţă. (Un ou de găină, ca mărime, este echivalent cu 5 ouă de prepeliţă, iar acestea din urmă sunt mai bogate în anumite substanţe decât primele; v. 7) 31. CREMĂ DE ALUNE CU TĂRÂŢE Ingrediente: 100 g alune măcinate, 2 linguri cremogen (v. 2019), 4 linguri tărâţe, 1 pahar lapte nefiert, miere, coaja rasă de la 1/2 portocală sau lămâie, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 4 linguri frişcă, 2 linguri fructe macerate în miere. Crema se prepară din amestecul ingredientelor de mai sus. Se toarnă în cupe sau pahare cu picior. Deasupra se pune câte puţină frişcă iar peste ea câte 5 - 6 cireşe negre sau vişine conservate în miere (v. 406). 32. CREMĂ DE ALUNE CU CREMOGEN Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că se pun 5 linguri de cremogen (fără tărâţe), iar în loc de laptele nefiert se adaugă suc de morcovi (v. 2081). 33. TURTIŢE CU ALUNE Ingrediente: 200 g alune râşnite, 100 g unt, 3 linguri miere, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 1 ou, 1 lingură vişine macerate în miere (v. 406), 1 lingură de rom, tărâţe. Untul frecat spumă se amestecă cu gălbenuşul crud, alunele, mierea, scorţişoara, romul şi tărâţa (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie îngroşată, din care se fac mici turtiţe. Pe fiecare din ele se pune câte puţin albuş (care a fost bătut spumă) iar în mijlocul pastei de albuş se aşează o vişină macerată în miere. Vara, orice fructă proaspătă poate fi folosită. 34. RULOU CU ALUNE Ingrediente: 200 g alune râşnite, 50 g stafide, 300 ml iaurt, miere, cremogen (v. 2019), tărâţe, 150 g unt, 1 lingură pulbere de căline (v. 2076), coaja rasă de la 1/2 de lămâie, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), 1 linguriţă suc de morcovi (v. 2081). Alunele râşnite se amestecă cu sucul de morcovi, 100 g unt frecat spumă, puţină miere (după gust), pulberea de căline, tinctura din muguri de plop negru, coaja rasă de lămâie şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie mai îngroşată. Separat, se înmoaie cremogenul cu iaurt şi puţină miere până se obţine o compoziţie la fel de îngroşată (ca cea cu alune). Pe o foaie de plastic se presară puţin cremogen, se întinde pe aceasta compoziţia galbenă (cu podul palmei) dându-i forma dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Peste ea se aşează compoziţia cu alune, se pun stafidele (care au fost puţin înmuiate cu apă caldă şi tăvălite prin făină), se rulează strâns (cu ajutorul foii de plastic, care pe măsură ce se rulează compoziţia, se îndoaie către noi). Ruloul astfel preparat se pune pe un fund de lemn şi se dă la rece 3 ore. Se serveşte tăiat felii mai grosuţe. 35. RULOU CU ALUNE ŞI SCORUŞE Se prepară ruloul întocmai ca la reţeta precedentă, numai că în loc de stafide (smochine) se pune peste compoziţia cu alune scoruşe uscate (care au fost înmuiate din timp cu puţină apă caldă şi apoi tăvălite prin făină). Se pot folosi şi scoruşe conservate în miere (v. 406), care, după ce se scurg bine, se tăvălesc prin făină (care le absoarbe umezeala). 36. TORT CU ALUNE ŞI PULBERE DE MĂCEŞE Ingrediente: 350 g alune, tărâţe, 250 g unt, 2 linguri rom, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078), 250 g smântână, 2 linguri seminţe de in, cremogen (v. 2019), 350 ml lapte nefiert, miere (după gust), coaja rasă de la 1 lămâie. Alunele râşnite se amestecă cu romul, pulberea de scorţişoară, 50 ml lapte nefiert, pulberea de măceşe, smântâna, coaja de lămâie, untul frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde, până se obţine o compoziţie îngroşată, care se îndulceşte cu puţină miere. Separat, se înmoaie cremogenul cu laptele nefiert şi puţină miere, până se obţine o compoziţie îngroşată ca cea cu alune. Se aşează pe tortieră 1/2 din compoziţia cu alune, peste ea se aşează 1/2 din compoziţia cu cremogen, se tasează să fie stratul uniform apoi se aşează cealaltă compoziţie cu alune. Tortul se îmbracă în galben cu compoziţia de cremogen oprită peste care se presară seminţele de in. Se dă la rece 3 ore apoi se serveşte tăiat felii (în formă de raze, ca orice tort). 15

... Anason Părţile utilizabile ale anasonului sunt: bulbul, frunzele, seminţele şi rădăcinile. Conţine vitaminele A, complexul B (B1 ... B9) şi C; Calciu, Fosfor, proteine, sulfuri, esenţă aromatică (ametol, derivaţi terpenici) etc. Este indicat în: astenie, migrenă, ameţeală, tuse (astm, tuse convulsivă), dureri gastrice, digestii lente, fermentaţie, spasme intestinale ş.a. 37. SALATĂ DIN BULBI DE ANASON Ingrediente: 350 g bulbi de anason, 200 g ţelină, 1 fir de praz, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 legătură verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir, 2 linguri de tărâţe sau făină integrală. Bulbii şi ţelina se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, tărâţa, sucul de cătină, uleiul şi pulberile, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. 38. SALATĂ DIN BULBI DE ANASON CU SMÂNTÂNĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că uleiul şi sucul de cătină se înlocuiesc cu o ceaşcă de smântână. 39. SALATĂ CU FRUNZE DE ANASON ŞI RĂDĂCINOASE Ingrediente: 150 g frunze fragede de anason, 150 g morcovi, 150 g ţelină, 100 g pătrunjel, 150 g rădăcină de anason, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură hasmaţuchi cu mărar, 2 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau suc de lămâie. Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, ceapa şi frunzele de anason se taie mărunt, se amestecă ambele produse în care se adaugă pulberile, tărâţa uleiul şi sucul de cătină iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 40. SALATĂ CU FRUNZE DE ANASON PE SOS GALBEN Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că uleiul şi sucul de cătină se înlocuiesc cu sos galben care se prepară în felul următor: 3 linguri de cremogen (v. 2019) se înmoaie cu 150 ml suc de morcovi (v. 2081) sau lapte nefiert, se adaugă 1 linguriţă de muştar şi 150 ml ulei (pus câte puţin ca la maioneză). 41. SALATĂ DE ANASON CU DOVLEAC Ingrediente: 350 g rădăcini de anason, 350 g dovleac alb, 1 legătură frunze fragede de anason cu hasmaţuchi, 75 ml ulei, 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri de tărâţe, câteva petale de flori de nalbă roşie (de grădină). Rădăcinile de anason se dau pe răzătoare odată cu dovleacul, se amestecă cu pulberile, tărâţa, uleiul şi sucul de cătină iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de flori de nalbă, tăiate fideluţă. 42. SALATĂ DE ANASON CU GUTUI Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente în afară de dovleac care se înlocuieşte cu gutui rase. 43. CIORBĂ DE ANASON CU MUGURI DE LUCERNĂ Ingrediente: 200 g rădăcini de anason, 150 g ţelină, 50 g sfeclă roşie, 200 g muguri fragezi de lucernă, 1 ceapă de apă, 1 l macerat de coada calului (v. 2042), 1/2 l zeamă de varză murată (moare), 1 legătură leuştean cu hasmaţuchi, 75 ml ulei, 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe. Într-un castron se pune maceratul cu zeamă de varză, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, mugurii fragezi de lucernă şi ceapa, tăiate mărunt, gălbenuşurile bine frecate cu ulei, tărâţa iar deasupra se presară verdeaţă tăiată fin. La fel, se pot prepara: ciorbă cu muguri de trifoi roşu sau alb, urzici, grâuşor ş.a. 44. CIORBĂ DE ANASON CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele două 16

gălbenuşuri de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. ex. 7) 45. SUPĂ - CREMĂ DE ANASON CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 350 g rădăcini de anason, 150 g morcovi, 150 g păstârnac, 50 g sfeclă roşie, 1 fir de praz, 4 linguri de tărâţe, 1.5 ml macerat de nalbă (v. 2058), 300 g smântână, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu leuştean, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Într-un castron se pune maceratul, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, prazul tăiat fideluţă, tărâţa, pulberile şi pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 46. SUPĂ - CREMĂ DE ANASON CU PASTĂ DE ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care se înlocuieşte cu 2 gălbenuşuri crude, amestecate (ca la maioneză) cu 75 ml ulei şi 200 g pastă de roşii crude (v. 2063); vara se amestecă cu 350 - 400 g roşii bine mărunţite. 47. INIMĂ DE ANASON CU SOS ROZ Ingrediente: 250 g inimi de anason, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez, suc de sfeclă roşie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de tarhon cu salvie, 200 g frunze fragede de anason. Smântâna se amestecă cu făina de orez şi se picură în ea suc de sfeclă roşie (v. 2082) până se obţine nuanţa dorită de roz bombon. Se toarnă în platou. Peste ea se aşează inimile de anason care se prepară astfel: se recoltează anasonul, se spală bine, se curăţă, se înlătură frunzele prea îmbătrânite apoi se separă rozeta de frunzele din mijloc (lăsând o parte din codiţele lor cam 1 cm iar din rădăcină tot cam atât - aceasta fiind inima anasonului). Peste ele se presară verdeaţa tăiată mărunt iar pe margini se ornează (în formă de ghirlandă) cu frunzele de anason mărunţite fin, presărate odată cu pulberile. 48. INIMĂ DE ANASON CU SOS GALBEN Se prepară la fel ca în reţeta precedentă, numai că smântâna se înlocuieşte cu sos galben, preparat din: 6 linguri de cremogen (v. 2019), înmuiat cu 300 ml lapte nefiert sau suc de morcovi (v. 2081), în care se adaugă 150 ml ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). De asemeni, pe lângă verdeaţă, se presară şi câteva petale roşii de trandafir tăiate fideluţă. Seminţele de anason se folosesc foarte mult în preparatele culinare, pentru aroma lor plăcută. ... Andiva Printre legumele recent introduse în alimentaţie se află şi andivele care se obţin prin "forţarea culturii în seră" a rădăcinilor de cicoare. Se consumă mugurii şi frunzele înălbite; apar pe piaţă în perioada decembrie - aprilie. Conţin: enzime, vitaminele (A1, B1, B2, C, PP şi K), săruri minerale (Calciu, Potasiu, Sodiu, Cupru, Fosfor, Fier, Mangan, Magneziu) etc. Proprietăţile diuretice, depurative şi uşor laxative, fac din andive un bun adjuvant în obezitate, arterioscleroză, dislipidemii, precum şin alimentaţia cardiacilor; au avantajul unui aport însemnat de Potasiu,în dauna Sodiului. Conţinutul în glucide fiind scăzut, se recomandă şi diabeticilor. Andivele sunt un puternic vitaminizant şi remineralizant indicat în alimentaţia copiilor, a adolescenţilor, convalescenţilor dar şi a femeilor care alăptează, a gravidelor şi vârstnicilor. În stare crudă, sunt mai puţin indicate în ulcere gastroduodenale şi gastrite hiperacide. 49. TARTINE CU PASTĂ DE ANDIVE Ingrediente: 250 g andive, 150 g unt, tărâţe, 1 ceapă de apă, 1 legătură de verdeaţă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Andivele se curăţă eventual de frunzele veştede, se spală în mai multe ape, se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu untul frecat spumă, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi tărâţa (cât cuprinde). Pasta obţinută se serveşte ca gustare pe foi de salată verde sau de rădăcinoase. 50. PASTĂ DE ANDIVE CU ROŞII Ingrediente: 250 g andive, 150 g unt, tărâţe, 1 ceapă, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură verdeaţă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 17

linguriţă pulbere de alge. Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, plus pasta de roşii crude. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după gust. 51. PASTĂ DE ANDIVE CU URZICI Se prepară ca la ex. 49, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 150 g andive cu 100 g urzici bine mărunţite. De asemeni, urzicile pot fi înlocuite cu: muguri fragezi de lucernă, de trifoi roşu sau alb, frunze de soia, frunze de tătăneasă sau de păpădie, de grâuşor (untişor) ş.a. 52. CIORBĂ DE ANDIVE CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 200 g andive, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă de apă, 150 g smântân ă sau 2 gălbenuşuri de ou, 1 legătură verdeţuri, 1 l macerat de tărâţe, 500 ml zeamă de gogonele murate (moare), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de mărar cu pătrunjel. Într-un castron se pune maceratul de tărâţe (v. 2041), zeama de gogonele sau de castraveţi, se adaugă andivele tăiate fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, ceapa tăiată mărunt şi smântâna sau gălbenuşurile; deasupra, verdeaţa tăiată fin. 53. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE Ingrediente: 450 g andive, 250 g ţelină, 1 păstârnac, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 75 ml ulei, 1 legătură verdeţuri de sezon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 3 - 4 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de afine (v. 2045). Într-un castron se pune maceraratul, se adaugă andivele, ţelina, păstârnacul şi prazul bine mărunţite (manual sau mecanic), pasta de roşii, uleiul, pulberile şi tărâţa iar deasupra, verdeţurile tăiate mărunt. 54. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE CU CEAPĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că prazul este înlocuit cu 1 ceapă mare de apă. 55. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE CU URZICI Ingredientele sunt aceleaşi ca la ex. 52, numai că se adaugă 150 g urzici bine mărunţite (crude) iar andivele se reduc la 350 g. 56. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară supa ca la ex. 53, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând la urmă, 4 - 5 bulbili de usturoi fin pisaţi. 57. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE CU AROMĂ DE HREAN Se prepară supa de andive întocmai ca la ex. 53, la final adăugând 1 - 2 linguri de hrean ras. 58. SALATĂ DE ANDIVE CU URZICI Ingrediente: 400 g andive, 200 g urzici, 1 ceapă de apă, 1 legătură hasmaţuchi, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe. Andivele şi ceapa se taie fideluţă, urzicile se taie cât se poate de mărunt, se amestecă cele 3 produse, la care se adaugă pulberile, tărâţa, sucul de cătină şi uleiul, iar deasupra se presară hasmaţuchi tăiat mărunt. Urzicile pot fi înlocuite (la nevoie) cu muguri fragezi de lucernă, trifoi, frunze de bob ş. a. 59. SALATĂ DE ANDIVE CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 300 g andive, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă sau 1 fir de praz, 1 legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 2 linguri tărâţe. Andivle şi ceapa (sau prazul) se taie fideluţă, se amestecă cu rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, tărâţa, sucul de cătină şi uleiul iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. 18

60. SALATĂ DE ANDIVE CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 350 g andive, 300 g varză murată, 1 morcov, 1 fir de praz, 1 legătură verdeaţă, 1 linguriţă pulbere de măceşe (v. 2078), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 2 linguri tărâţe. Andivele şi prazul se taie fideluţă, varza murată de asemeni (după ce a fost bine scursă de zeamă - moare). [Nu se spală şi nici nu se ţine în apă, deoarece se deteriorează foarte mult]. Peste produsele de mai sus, se adaugă morcovul dat pe răzătoare, pulberile, tărâţa şi uleiul. 61. SALATĂ DE ANDIVE CU NAPI MURAŢI Ingrediente: 350 g andive, 300 g napi muraţi, 1 morcov, 1 ceapă de apă, 1 legătură de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere de scoruşe (v. 2077), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 2 linguri tărâţe, 1 mână de urzici crude. Andivele şi ceapa se taie fideluţă, se amestecă cu napii muraţi (care de obicei se pun la murat în butoiul cu varză, odată cu aceasta) şi morcovul dat pe răzătoare, la care se mai adaugă uleiul şi tărâţa, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 62. ANDIVE CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 600 g andive, 400 g smântână, 3 linguri făină de orez (v. 2017), 150 g frunze de păpădie sau salată verde, 1 legătură hasmaţuchi, 2 linguri tărâţe sau făină integrală, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Andivele se taie în bucăţi de câte 1 cm şi se pun pe platou în strat subţire. Peste ele se toarnă sosul de smântână care a fost preparat din: făina de orez, tărâţa şi pulberile. Deasupra se presară hasmaţuchi tăiat mărunt. Pe margini se decorează cu frunze de păpădie sau foi de salată verde. 63. ANDIVE CU SOS DE IAURT Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că smântâna se înlocuieşte cu iaurtul. 64. ANDIVE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la ex. 62 folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de smântână se pun ouă de prepeliţă (v. 7). 65. ANDIVE CU SOS ROŞU Se prepară andivele ca la ex. 62, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în smântână, odată cu celelalte ingrediente, se adaugă pulbere de măceşe (v. 2078). La nevoie se poate şi suc de sfeclă roşie (v. 2082), până se obţine nuanţa de roşu care se doreşte. 66. ANDIVE CU SOS VERDE DE SPANAC Se prepară andivele ca la ex. 62, iar la urmă, li se adaugă 1 pahar pireu de spanac crud, care a fost mărunţit la mixer. La nevoie, spanacul poate fi înlocuit cu urzici, muguri fragezi de lucernă sau trifoi, etc. 67. ANDIVE CU SOS GALBEN Ingrediente: 600 g andive, 5 liguri de cremogen, 1 pahar suc de morcov (v. 2081) sau macerat de tărâţe, 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v 2092), 1 legătură hasmaţuchi, 150 g frunze de spanac sau de salată, 1 lingură de muştar, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge. Andivele se taie în bucăţi potrivite ( de aprox. 1 cm.), se aşează în platou puse în strat subţire, peste ele se toarnă sosul preparat din cremogen (v. 2019) înmuiat cu suc de morcovi sau macerat de tărâţe (v. 2048). Se adaugă muştarul, uleiul (picătură cu picătură, ca la maioneză), deasupra se presară hasmaţuchi tăiat mărunt iar pe margini se decorează cu frunze de spanac sau salată, tăiate în fragmente mai mari şi amestecate cu pulberile. 68. RULADĂ DE ANDIVE CU BRÂNZĂ Ingrediente: 850 g andive, 150 g pastă de roşii crude (v. 2063), 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078), 1 legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 500 g brânză de vaci proaspătă, 250 g unt, 2 linguri de cremogen, tărâţe, 1 fir de praz. Andivele se taie fideluţă odată cu prazul, se amestecă cu pasta de 19

roşii, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, 125 g unt frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde, până se obţine o compoziţie ca o smântână îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară puţinâ tărâţe, se întinde compoziţia cu andive (cu podul palmei), în formă dreptunghiulară groasă de 1 cm. Peste ea se întinde compoziţia cu brânză care a fost amestecată cu cremogenul şi 125 g unt frecat spumă. Se rulează cu ambele mâini, strâns, ajutându-ne de foaia de plastic, pe care o îndoim către noi (înafară), pe măsură ce rulăm compoziţia. Se pune pe o farfurie plată, de formă dreptunghiulară şi se dă la rece 2 - 3 ore, ca să se întărească. Se serveşte tăiată în felii mai groase, cu un cuţit bine ascuţit, cu salată verde sau de roşii cu ceapă. 69. RULADĂ DE ANDIVE CU CIUPERCI Ingrediente: 850 g andive, 1 fir de praz, 250 g ţelină, 1 păstrânac, 1 felie de sfeclă roşie, 200 g urzici, 350 g ciuperci macerate (v. 1977), 1 legătură asmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 300 g unt, 1 ceapă de apă, 2 linguri de cremogen (v. 2019), tărâţe. Andivele şi prazul se taie fideluţă, se amestecă cu ţelina şi păstârnacul date pe răzătoare şi 150 g unt frecat spumă. Se întinde foaia ca la reţeta precedentă, peste care se aşează compoziţia cu ciuperci preparată astfel: ciupercile bine mărunţite (manual sau mecanic) odată cu ceapa se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, odată cu urzicile, 150 g unt frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde. Se rulează şi se serveşte ca la reţeta precedentă. ... Anghinare Este o legumă relativ mică şi mai puţin cunoscută în ţara noastră, deşi în alte ţări este mult folosită în alimentaţie. Conţine proteine, lipide, zaharuri (reprezentate în mare parte din insulină, deci permisă diabeticilor), apoi apă, Mangan, Fosfor, Fier, 300 mg de vitamina A, 120 mg de vitamina B2, 10 mg de vitamina C la 100 g. Este foarte digerabilă consumată crudă, este dietetică (favorizează eliminarea ureei, a colesterolului excesiv şi a acidului uric, antitoxică ş. a. Este indicată în astenie, surmenaj, creştere, congestie şi insuficienţă hepatică, insuficienţă renală, oligurie, litiază, infecţii intestinale, intoxicaţii, reumatism, gută, artritism. Anghinarea este un excelent drenor al ficatului şi al veziculei biliare. Anghinarele tinere, consumate crude, sunt indicate în diareele cronice. Frunza de anghinare, se poate consuma la diferite preparate. 70. TARTINE CU PASTĂ DE ANGHINARE Ingrediente: 300 g anghinare tinere şi foarte propaspete, 150 g unt, 1 legătură verdeaţă, 1/4 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 felioară de sfeclă roşie, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină. Se ia anghinarea (fiecare plantă în parte) şi i se rupe coada (prin smulgere, nu se taie, ca să se smulgă în acelaşi timp şi părţile fibroase de pe fund). Se rup foile mai mici dimprejur, se îndreaptă cu un cuţit vârful frunzelor cât şi fundul acestora, rămas aţos, după ce s-a rupt coada. Se mărunţesc fin (manual sau mecanic) îndepărtând părţile fibroase. Ceapa se dă pe răzătoarea de sticlă, odată cu sfecla roşie şi ţelina, se amestecă cu anghinarea, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se pune pe o farfurie întinsă după care se poate decora după fantezia gospodinei. 71. PASTĂ DE ANGHINARE CU VARZĂ MURATĂ Se prepară ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 100 g anghinarie cu 150 g varză murată (care se stoarce bine,nu se spală şi nici nu se ţine în apă) tăiată fideluţă fideluţă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se ornează cu felioare de gogoşari sau roşii. 72. SALATĂ DE ANGHINARE CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 350 g anghinare, 150 g morcovi, 100 g pătrunjel, 100 g ţelină, 50 g sfeclă roşie, 1 ceapă de apă, 1 legătură de tarhon cu frunze fragede de ţelină, 75 ml ulei, 1 - 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 4 - 5 foi de spanac. Anghinarea se curăţă ca la reţeta precedentă, apoi se dă pe răzătoare odată cu rădăcinoasele, se amesteă cu pulberile, tărâţa, sucul de cătină, uleiul, deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se ornează cu frunze de spanac. 73. CIORBĂ DE ANGHINARE CU ROŞII 20

Ingrediente: 350 g anghinare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 fir mic de praz, 75 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l macerat de urzici, 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 700 g roşii. Se aleg anghinare foarte tinere şi proaspete, se curăţă (v. 70), se dau pe răzătoare odată cu rădăcinoasele, apoi se pun în castronul cu macerat de urzici. Peste ele se adaugă prazul, roşiile şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 74. CIORBĂ DE ANGHINARE CU SPANAC Ingrediente: 350 g anghinare, 100 g spanac, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de verdeţuri, 1 ardei gras, 2 roşii, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se aleg anghinare tinere şi foarte proaspete, se curăţă ca la ex. 70, se dau pe răzătoare odată cu ţelina şi sfecla, se pune maceratul de mere, în care se adaugă spanacul tăiat fideluţă, ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, odată cu ardeii şi roşiile, pulberile şi uleiul. 75. CIORBĂ DE ANGHINARE CU URZICI ŞI SMÂNTÂNĂ Se prepară ciorba întocmai ca la reţeta precedentă, numai că spanacul este înlocuit cu urzici tăiate cât se poate de mărunt, adăugând şi 2 linguri de smântână. Urzicile (la nevoie), pot fi înlocuite cu ştevie, măcriş, grâuşor (untişor), frunze fragede de tătăneasă, frunze de soia, de tei, ulm, fag, ş.a., cu condiţia să fie foarte fragede. 76. SUPĂ - CREMĂ CU ANGHINARE ŞI OUĂ DE GĂINĂ Ingrediente: 400 g anghinare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă de apă, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere de scoruşe (v. 2077), 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, 70 ml ulei, 4 - 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, se adaugă anghinarea (curăţată ca la ex. 70), bine mărunţită (manual sau mecanic) odată cu rădăcinoasele şi ceapa. Se adaugă pulberile, tărâţa, gălbenuşurile bine amestecate cu uleiul, iar deasupra asmaţuchi tăiat mărunt. 77. SUPĂ - CREMĂ CU ANGHINARE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) 78. SUPĂ - CREMĂ DE ANGHINARE CU ALUNE Se prepară întocmai ca la ex. 76, folosind aceleaşi ingrediente în afară de tărâţe din care se pun numai 3 linguri completând cu 3 linguri de alune măcinate (v. 16). 79. ANGHINARE CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 500 g anghinare, 400 g smântână, 3 linguri făină de orez (v. 2017), 2 linguri cremogen (v. 2019), 1 legătură tarhon cu măghiran, 1 căpăţână de salată verde, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Smântâna se amestecă cu făina de orez şi cremogenul, apoi cu anghinarea (care a fost aleasă numai tânără şi foarte proaspătă), curăţată ca la ex. 70, dată pe răzătoare. Se aşează în platou, deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fiedeluţă. Pe margine se decorează cu frunze de salată verde, peste care se presară pulberile. 80. ANGHINARIE CU SOS ROZ BOMBON Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sosul de smântână se colorează cu suc de sfeclă roşie (v. 2082) până se obţine nuanţa dorită de roz bombon. 81. ANGHINARE CU SOS DIN PASTĂ DE ROŞII CRUDE Ingrediente: 500 g anghinare, 250 g smântână, 200 g pastă de roşii v. 2063), 1 linguriţă miere, 1 legătură busuioc şi cimbru, 3 linguri de tărâţe, 2 linguri cremogen, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Smântâna se amestecă cu pasta de roşii, mierea, pulberile, tărâţa şi cremogenul, apoi cu anghinarea care a fost curăţată (v. 70) şi dată pe răzătoare. Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt. 21

Se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele pe care le are la îndemână. 82. ANGHINARE CU SOS DE CREMOGEN Ingrediente: 500 g anghinare, 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe, 1 pahar suc de morcovi sau apă, 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 1 legătură hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul se amestecă cu tărâţa, se înmoaie cu suc de morcovi sau apă, se adaugă muştarul, apoi uleiul pus câte puţin (ca la maioneză). În sosul de cremogen se adaugă pulberile şi anghinarea, care a fost curăţată ca la ex. 70 şi dată pe răzătoare. Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 83. ANGHINARE CU SOS ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că sosul se colorează cu pulbere de măceşe (v. 2078), 1 - 2 linguri până se obţine nuanţa dorită de roşu. 84. ANGHINARE CU SOS DE OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la ex. 81, folosind aceleaşi ingrediente, nmai că în loc de smântână se pun 10 gălbenuşuri crude de ouă de prepeliţă (v. 7). 85. ANGHINARE CU CIUPERCI MACERATE Ingrediente: 400 g anghinare, 250 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), 1 ceapă de apă, 150 ml ulei, 3 linguri de tărâţe, 2 linguri de cremogen, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 1 mână de petale de trandafir alb sau crem, 1 pahar apă. Se aleg cele mai tinere şi mai proaspete anghinarii, se curăţă ca la ex. 70, se dau pe răzătoare, se amestecă cu ciupercile tăiate felioare, ceapa tăiată peştişori, pulberile şi se aşează în platou. Deasupra se toarnă sosul din cremogen (v. 2019) amestecat cu tărâţe, înmuiat cu apă, apoi se adaugă uleiul (picătură cu picătură ca la maioneză). Se presară cu verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. ...Arpagicul Face parte din aceeaşi familie (liliacee) cu ceapa ciorască, ceapa lungă, ca şi usturoiul, ceapa praz. Toate conţin o esenţă sulfurată, ca şi mulţi alţi constituenţi. Conţine în cantiăţi mai mari Siliciu şi esenţă sulfurată. Este un condiment foarte preţuit şi util, în caz de dispepsii şi de fermentaţii intestinale. 86. PASTĂ DE ARPAGIC Ingrediente: 200 g arpagic, 150 g unt, 100 g măsline desărate (v. 1988), 1 lingură tărâţe, 1 legătură hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Arpagicul curăţat se mărunţeşte fin, se amestecă cu măslinele de asemeni mărunţite, pulberile, tărâţa, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se aşează pe o farfurie. Se serveşte ca aperitiv, cu salată verde. 87. ARPAGIC CU PASTĂ DE ROŞII Ingrediente: 250 g arpagic, 150 g pastă de roşii crude (v. 2063), 150 g unt, 1 legătură de busuioc cu tarhon, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 4 - 5 foi de salată verde sau spanac. Arpagicul (bine mărunţit) se amestecă cu pasta de roşii (crudă), verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită în apă şi se decorează cu foi de salată verde sau de spanac, tăiate în fragmente mai mari. 88. SALATĂ DE ARPAGIC CU CIUPERCI MACERATE Ingrediente: 300 g arpagic, 250 g ciuperci macerate în oţet de vin (v. 1977), 2 linguri tărâţe, 1 morcov, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei. Arpagicul şi ciupercile tăiate felioare se amestecă cu morcovul ras, tărâţa, pulberile, uleiul, iar 22

deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 89. SALATĂ DE ARPAGIC CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 300 g arpagic, 300 g varză murată, 150 g ţelină, 2 linguri tărâţe, 75 ml ulei, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi păstrânac, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ardei gras. Arpagicul tăiat felioare se amestecă cu varza (care se scurge bine în mâini - nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă, ţelina dată pe răzătoare, tărâţa, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. Pe margini se decorează cu felioare de ardei gras. 90. SALATĂ DE ARPAGIC CU PULBERE DE HRIBI (mânătărci) Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că în compoziţie se adaugă şi 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067) înmuiată în prealabil cu 3 - 4 linguri macerat de tărâţe (v. 2041). 91. SALATĂ DE ARPAGIC CU NAPI MURAŢI Ingrediente: 300 g arpagic, 250 g napi muraţi, 100 g sfeclă roşie, 2 linguri tărâţe, 1 legătură hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii, 1/4 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei. Arpagicul tăiat felioare se amestecă cu napii muraţi (daţi pe răzătoare _ napii se pun la murat în butoiul cu varză), pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 92. ARPAGIC UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE VERZI Ingrediente: 250 g arpagic, 50 g măsline verzi, 1 căpăţână de salată verde, 3 linguri de ulei, 1 lingură de tărâţe, 1 linguriţă suc de cătină (v. 2092), 150 g măsline complet desărate (v. 1988). Arpagicul se curăţă, se scoate mijlocul (care se foloseşte la alte preparate culinare) şi se umple cu pastă de măsline care se prepară astfel: măslinele mărunţite se amestecă cu uleiul, sucul de cătină şi tărâţa. Arpagicul umplut se aşează apoi pe un postament de salată verde care a fost pus în prealabil în platou. 93. ARPAGIC UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE NEGRE Ingrediente: 250 - 300 g arpagic, 75 g unt, 150 g măsline negre complet desărate (v. 1988). Arpagicul se prepară pentru umplut ca la reţeta precedentă, untul se freacă spumă şi se amestecă cu măslinele cărora li s-au îndepărtat sâmburii şi au fost bine mărunţite. Cu această compoziţie se umple arpagicul şi se aşează pe salată verde sau pe petale de trandafir. 94. ARPAGIC CU SOS DE CREMOGEN Ingrediente: 250 g arpagic, 150 frunze fragede de păpădie, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi sau apă, 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 3 - 4 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri de tărâţe. Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi (v. 2081) sau apă, se amestecă cu muştarul, uleiul (pus puţin câte puţin ca la maioneză), pulberile şi tărâţa. Se toarnă în platou, iar deasupra se pun jumătăţi de arpagic. Se presară cu verdeţuri şi se decorează cu felii de roşii. ... (H)asmaţuchi * Conţine enzime, vitamine, Fier, esenţe, un principiu estrogen. Pentru uz intern este stimulent, depurativ, diuretic, aperitiv, stomahic, colagog (substanţă care uşurează evacuarea bilei), laxativ, antiseptic, respirator. Ajută în scorbut, gută, reumatism, litiază renală, hepatită, icter, bronşite, afecţiuni pulmonare cronice, astm umed, laringită, hemoroizi, blefarită ş.a. 95. SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU ROŞII Ingrediente: 150 g frunze fragede de hasmaţuchi, 450 g roşii, 150 g ceapă, 1/4 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură tărâţe, 50 ml ulei, câteva petale albe sau crem de flori de trandafir. 23

Roşiile se taie sferturi, ceapa peştişori şi hasmaţuchiul se taie în fragmente mai mari. Se amestecă uşor toate trei produsele, se adaugă pulberile, tărâţa, uleiul, iar deaupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă. 96. SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU ŢELINĂ ŞI MERE Ingrediente: 150 g frunze de hasmaţuchi, 450 g ţelină, 450 g mere, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 lingură tărâţe, 1 legătură frunze tinere de ţelină. Ţelina se dă pe răzătoare (curăţată) odată cu merele cu tot cu coajă. Peste ele se adaugă pulberile, tărâţa, frunzele de hasmaţuchi, sucul de cătină (v. 2092) şi uleiul. Se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână. 97. SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU PĂTLĂGELE GALBENE Ingrediente: 150 g hasmaţuchi, 450 g pătlăgele galbene, 200 g ţelină, 200 g ceapă de apă, 100 ml ulei, 1 - 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 1 lingură tărâţe, 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari. Pătlăgelele galbene se taie în bucăţi potrivite, se amestecă cu ţelina rasă, ceapa tăiată julien, hasmaţuchiul, pulberile, tărâţa, sucul de cătină şi uleiul. 98. SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU HRIBI Ingrediente: 250 g hasmaţuchi, 200 g hribi, 250 g ceapă, 150 g măsline negre, 2 - 3 roşii, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură tărâţe, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1 linguriţă suc de cătină (v. 2092), 75 ml ulei, 1 ceapă mare de apă. Pe platou se aşează hasmaţuchiul, ceapa tăiată peştişori, hribii tăiaţi felioare, cu pulberile, tărâţa, sucul de cătină şi uleiul peste care se presară verdeaţa tăiată mărunt. Se decorează cu măsline şi roşii. 99. SUPĂ - CREMĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 200 g frunze fragede de hasmaţuchi, 250 g ţelină, 200 g morcovi, 150 g pătrunjel, 150 g păstârnac, 250 g ceapă, 2 cartofi, 2 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 lingură pulbere de cătină (v. 2075), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Rădăcinoasele, ceapa şi cartofii se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se pun în castronul cu macerat, se mai adaugă pulberile, tărâţa, gălbenuşurile crude (frecate cu ulei), pastă de roşii şi hasmaţuchiul tăiat mărunt. 100. SUPĂ - CREMĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că cele două gălbenuşuri de ouă de găină sunt înlocuite cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 101. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE ŞI FLORI DE (H)ASMAŢUCHI Se prepară ca la ex. 99, cu aceleaşi ingrediente, adăugând 100 g flori de hasmaţuchi (când sunt înflorite 75 % şi fără codiţe), apoi se adaugă 3 - 4 bulbili de usturoi fin pisaţi sau 1 - 2 linguri de hrean ras, care îi dau un gust deosebit de plăcut. 102. SUPĂ - CREMĂ CU (H)ASMAŢUCHI ŞI GRÂUŞOR (untişor) Ingrediente: 250 g hasmaţuchi, 100 g grâuşor, 100 g urzici, 100 g muguri fragezi de lucernă sau trifoi, 100 g spanac, 200 g morcovi, 200 g ceapă, 1 lingură pulbere de cătină (v. 2075), 250 g smântână, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2 3 linguri tărâţe, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Toate verdeţurile (în afară de 50 g hasmaţuchi), morcovul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se pun în castronul cu macerat în care se adaugă pulberile, tărâţa, pasta de roşii, smântâna, iar deasupra frunzele de hasmaţuchi (cele 50 g) tăiate mărunt. 24

103. CIORBĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU NAPI ŞI LEUŞTEAN Ingrediente: 200 g hasmaţuchi, 450 g napi, 150 g rădăcină de leuştean, 1 morcov, 1 felie ţelină, 1 fir de praz, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii, 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 / 2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1.5 l macerat de nalbă de grădină, 3 linguri pulbere de cătină (v. 2075), 1 legătură de mărar cu pătrunjel. Se pune maceratul în castron, se adaugă morcovul, rădăcina de leuşetean şi ţelina date pe răzătoare odată cu napii, prazul tăiat fideluţă, uleiul, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt. De reţinut ! Rădăcina de leuştean şi napii sunt bune de consumat numai în octombrie şi martie, când se scot direct din pământ. Nu se pot conserva în condiţii bune.

... Ardeiul gras Are un mare conţinut de vitamina C ; mai conţine vitaminele (A, B1, B2 şi P); este stimulent digestiv în atonii digestive, dispepsii. 104. ARDEI UMPLUŢI CU ZARZAVAT Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 1 morcov, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 2 - 3 linguri tărâţe, 2 - 3 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură de muştar, 100 ml ulei, 50 ml suc de morcovi, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 legătură de verdeaţă. Se aleg ardeii graşi (frumoşi, bine dezvoltaţi, netezi, de culoare roşie), li se taie uşor marginea de lângă codiţă, se gustă puţin să nu fie iuţi, se scoate cotorul cu seminţe (se usucă şi se foloseşte la pulberi). Separat, se prepară compoziţia pentru umplut, astfel: rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, tărâţa, pulberile, muştarul, verdeaţa, cremogenul înmuiat cu suc de morcovi, apoi amestecat cu ulei (picurat câte puţin, ca la maioneză). Aredii umpluţi se aşează pe un postament de salată verde care a fost pusă în prealabil pe platou. 105. ARDEI UMPLUŢI CU BRÂNZĂ DE VACI Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 250 g brânză proaspătă de vaci, 100 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, petale de trandafiri roşii (recoltate de la 6 - 8 flori). Se aleg ardeii de culoare verde, bine dezvoltaţi şi se pregătesc pentru umplut ca la ex. 104. Compoziţia se prepară din brânză bine mărunţită, amestecată cu untul frecat spumă, ceapa tăiată mărunt odată cu hasmaţuchiul, ţelina dată pe răzătoare, pulberile şi tărâţa (în cazul că iese compoziţia prea îngroşată se poate adăuga puţină smântână sau iaurt). După ce au fost umpluţi ardeii, se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir care au fost puse în prealabil în platou. 106. ARDEI UMPLUŢI CU URDĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că brânza de vaci se înlocuieşte cu urdă sau brânză de capră. 107. ARDEI UMPLUŢI CU BRÂNZĂ TELEMEA Se prepară ardeii umpluţi ca la ex. 105, numai că în loc de brânză de vaci se foloseşte telemea, iar în loc de ceapă, 1 fir mare de praz tăiat fideluţă. 108. ARDEI UMPLUŢI CU MAIONEZĂ (I) Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 175 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 ceaşcă de sifon, 1 pumn de flori roşii de nalbă de grădină. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Compoziţia pentru umplut se prepară astfel: se bat 2 gălbenuşuri de ouă proaspete într-un castron (10 min), se dadaugă uleiul, sucul de cătină, sifonul (se poate folosi cu succes sucul de morcovi), ceapa dată pe răzătoarea de sticlă, tărâţe (cât cuprinde). Ardeii umpluţi se aşează pe un postament din petalele florilor care au fost aşezate în prealabil în platou. 109. ARDEI UMPLUŢI CU MAIONEZĂ (II) Se prepară ca la precedenta, numai că în loc de ceapă se pune 1 fir de praz, mare şi tăiat fideluţă iar în loc de ouă de găină se folosesc ouă de prepeliţă. (v. 7). 25

110. ARDEI UMPLUŢI CU CIUPERCI MACERATE (I) Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 350 g ciuperci macerate, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de frunze fragede de ţelină şi tarhon, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 150 ml ulei, 200 g muguri fragezi de lucernă. Ardeii se pregătesc ca la 104. Compoziţia pentru umplut se prepară din ciuperci macerate în suc de cătină, bine mărunţite, amestecate cu ceapa tăiată mărunt, verdeaţăa tocată, pulberile şi uleiul. Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de muguri de lucernă sau trifoi, puse în prealabil în platou. 111. ARDEI UMPLUŢI CU CIUPERCI MACERATE (II) Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 350 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), 100 ml ulei, tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g spanac. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Compoziţia pentru umplut se prepară din ciupercile bine mărunţite, amestecate cu ceapă şi verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, uleiul şi tărâţe cât cuprinde. Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de spanac, care a fost pus în prealabil în platou. 112. ARDEI UMPLUŢI CU ANDIVE Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 400 g andive, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 lingură de muştar, 1 fir de praz mare, 1 legătură de hasmaţuchi, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), tărâţe, 1 lingură de suc de cătină (v. 2092). Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Pentru umplut, 350 g andive se taie fideluţă împreună cu prazul şi verdeaţa, se amestecă cu pulberile şi maioneza care se prepară din: gălbenuşurile amestecate cu muştarul, sucul de cătină şi uleiul, apoi tărâţe cât cuprinde. Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de andive (250 g) tăiate fideluţă, peste care se presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă şi câteva frunze de hasmaţuchi. 113. ARDEI UMPLUŢI CU ALUNE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 114. ARDEI UMPLUŢI CU ŢELINĂ ŞI CIUPERCI Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi sau gogoşari, 250 g ţelină, 250 g ciuperci macerate în oţet de vin, 1 ceapă de apă, 2 gălbenuşuri de ouă, 100 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură verdeaţă, tărâţe, 2 - 3 legături de hasmaţuchi. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Compoziţia pentru umplut se prepară din: ţelina dată pe răzătoare amestecată cu ceapa tăiată mărunt, ciupercile macerate (v. 1978), verdeaţa tocată şi maioneza preparată din gălbenuşuri, muştar, ulei, în care se adaugă 1 - 2 linguri de tărâţe. Dacă se îngroaşă prea mult, se poate adăuga puţin suc de morcovi, sau macerat de tărâţe (v. 2041). Se aşează ardeii umpluţi pe un postament de hasmaţuchi ce a fost pus în prealabil în platou. 115. ARDEI UMPLUŢI CU ŢELINĂ ŞI VARZĂ MURATĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ciupercile se înlocuiesc cu varză murată care se scurge de zeamă în mâini (nici într-un caz nu se spală şi nici nu se ţine în apă) şi se taie fideluţă. 116. ARDEI UMPLUŢI CU MORCOVI ŞI NAPI MURAŢI Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi verzi, 500 g morcov, 250 g napi muraţi, 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 2 legături de verdeaţă, 150 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 1 fir de praz mare, 3 - 4 roşii. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din: 300 g morcovi raşi odată cu napii (care se pun la 26

murat toamna târziu în acelaşi butoi cu varza, 6 kg napi la un butoi de 100 l); se mai adaugă pulberile, tărâţa, verdeaţa şi maioneza preparată din gălbenuşurile crude, muştar şi ulei. Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de 250 g morcovi raşi, peste care s-a presărat 1 legătură de verdeaţă tăiată mărunt. Pe margini se decorează cu felii de roşii. 117. ARDEI UMPLUŢI CU ŢELINĂ ŞI MERE Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi verzi, 300 g ţelină, 300 g mere, 1 ceapă mare de apă, 3 linguri cremogen, 100 ml ulei, 1/2 pahar macerat de mere (v. 2056), 2 legături de verdeţuri, 2 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere de cătină (v. 2076), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână petale de nalbă. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Compoziţia pentru umplut se prepară din ţelină curăţată şi mere cu tot cu coajă, date pe răzătoare, amestecate cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa, 1 legătură de verdeaţă tocată şi cremogen (v. 2019) care a fost înmuiat cu maceratul de mere şi uleiul pus puţin câte puţin (ca la maioneză). Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de flori de nalbă roşii de grădină tăiate fideluţă, peste care s-a presărat 1 legătură de verdeaţă tăiată mărunt. 118. ARDEI UMPLUŢI CU RIDICHI Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi roşii, 500 g ridichi negre, 1 fir de praz, 100 ml ulei, 3 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 căpăţână de salată verde. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Pentru umplut, ridichile se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, tărâţa, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, sucul de cătină şi uleiul. Ardeii umpluţi se aşează pe un postament din salată verde care a fost pus în prealabil în platou. 119. ARDEI UMPLUŢI CU GULIOARE Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi verzi, 500 g gulioare, 1 ceapă de apă, 150 ml ulei, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 lingură de muştar, 2 linguri suc de cătină, 2 legături de verdeaţă, 2 linguri de tărâţe, petale roşii de trandafir recoltate de la 6 - 8 flori, 1 linguriţă pulbere de scoruşe, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 6 - 8 roşii mici. Ardeii se pregătesc ca la 104; pentru umplut, gulioarele curăţate se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, 1 legătură de verdeaţă tocată, tărâţe, pulberile şi maioneza preparată, muştarul, uleiul şi sucul de cătină (v. 2092). Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de petale de trandafiri roşii, presărate cu 1 legătură de verdeţuri tăiate mărunt, iar deasupra fiecărui ardei umplut se pune câte o roşie mică. 120. ARDEI UMPLUŢI CU GULIOARE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ardeii ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 121. ARDEI UMPLUŢI CU NAPI ŞI PASTĂ DE ROŞII Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi (culoare roşie), 500 g napi, 1 fir de praz, 100 g pastă de roşii crude (v. 2063), 200 g smântână, târăţe, 4 legături de mărar cu frunze fragede de ţelină, 1 linguriţă pulbere de cătină (v. 2076), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ardeii se pregătesc ca la 104; pentru umplut, napii (care sunt buni numai când se scot direct din pământ în octombrie şi martie) se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, 1 legătură de verdeaţă tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii (care a fost bine amestecată cu smântână) şi tărâţe cât cuprinde. Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de verdeaţă (3 legături) tăiată, ce a fost pusă în prelabil în platou. 122. ARDEI UMPLUŢI CU VARZĂ ROŞIE ŞI NAPI Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi (de culoare verde), 300 g varză roşie, 350 g napi, 1 fir de praz, 300 g smântână, tărâţe, 2 legături de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva flori roşii sau roz de nalbă de grădină. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104; umplutura se 27

prepară din varza roşie tăiată fideluţă (frecată bine în mâini până se înmoaie), amestecată cu napii daţi pe răzătoare, prazul tăiat mărunt odată cu 1 legătură de verdeaţă, pulberile, smântâna şi tărâţe cât cuprinde. Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de flori de nalbă de grădină care au fost puse în prealabil în platou. 123. ARDEI UMPLUŢI CU NUCI ŞI VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi (roşii), 200 g mieji de nucă, 350 g varză murată, 75 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 4 legături de verdeţuri de sezon. Ardeii se prepară ca la ex. 104, iar pentru umplut, miejii nucilor se taie cu cuţitul, se amestecă cu varza bine stoarsă în mâini de zeamă (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă) tăită fideluţă, ceapa şi o legătură de verdeaţă tăiată mărunt, pulberile, uleiul şi tărâţe cât cuprinde. Ardeii umpluţi se aşează pe un postament din verdeţuri de sezon tăiate mărunt, care au fost puse în prealabil în platou. 124.ARDEI UMPLUŢI CU SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI ŞI VARZĂ MURATĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci, care sunt înlocuite cu seminţe de floarea - soarelui (decorticate). 125. ARDEI UMPLUŢI CU SEMINŢE DE DOVLEAC ŞI NAPI MURAŢI Se prepară ca la ex. 123, numai că seminţele de floarea - soarelui sunt înlocuite cu cele de dovleac, decorticate, iar varza cu napi muraţi (care se pun la murat toamna în butoiul cu varză). 126. ARDEI GRAŞI CU SOS DE CREMOGEN Ingrediente: 5 - 6 ardei graşi roşii, 5 linguri cremogen, 1 ceapă, 2 - 3 roşii, 1 legătură de verdeaţă, 1 căpăţână de salată verde, 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 lingură muştar, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 1 pahar cu lapte nefiert sau macerat de tărâţe (v. 2041). Ardeii se taie fâşii (după ce li s-a scos codiţa cu seminţele şi au fost gustaţi să nu fie iuţi) şi se aşeză în platou; peste ei, se toarnă sosul preparat din cremogen (v. 2019) înmuiat cu lapte, amestecat cu muştar, ulei pus puţin câte puţin (ca la maioneză), pulberile, tărâţa, ceapa tăiată mărunt, iar deasupra verdeţa tăiată mărunt. Pe margini se decorează cu felioarele de ardei roşii. 127. ARDEI GRAS CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Ardeiul se prepară la fel, numai că în loc de sos de cremogen (v. 2019) se adaugă 350 g smântână îngroşată, amestecată cu 2 - 3 linguri făină de orez (v. 2097), iar deasupra (în loc de vredeaţă) se presară 1 mână de petale roşii de trandafir tăiate fideluţă. 128. ARDEI GRAS CU PASTĂ DE ROŞII Se prepară ardeii ca la ex. 126, numai că se adaugă (în loc de sos de cremogen) 200 g smântână amestecată cu 2-3 linguri de tărâţe şi 2-3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), iar deasupra se presară frunze de fenicul şi hasmaţuchi tăiate mărunt. 129. ARDEI GRAS CU PASTĂ DE ROŞII ŞI SPANAC Se prepară ardeii ca în reţeta 126; peste ei se toarnă sosul din pastă de roşii (v. 2063) în care se adaugă 2 - 3 linguri spanac bine mărunţit (ca un pireu, dar crud). Spanacul (la nevoie) poate fi înlocuit cu urzici, ştevie, frunze de soia, frunze de fasole sau de tătăneasă. 130. CIORBĂ DE ARDEI GRAS CU VIŞINE Ingrediente: 2 ardei graşi, 500 g vişine bine copate, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 3 - 4 roşii, 75 ml ulei, 1 legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă ardeii graşi tăiaţi fideluţă, vişinile fără sâmburi, ceapa, verdeaţa şi roşiile tăiate mărunt, uleiul, rădăcinoasele (date pe răzătoare) şi pulberile. 28

131. SUPĂ - CREMĂ DE ARDEI GRAS CU SPANAC Ingrediente: 4 ardei graşi, 400 g spanac, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 4 roşii, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2054), 1/2 linguriţă de pulbere de cimbru, sovârf şi fenicul, 1 linguriţă de pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu salvie şi pătrunjel, 1 mână de petale roz de trandafir sau flori de urzică moartă, 5 linguri tărâţe, 100 ml ulei. Ardeiul, spanacul, ceapa, roşiile, rădăcinoasele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se pun în castronul cu macerat în care se mai adaugă pulberile, tărâţa, uleiul, verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. ... Ardeiul iute Ca şi ardeiul gras, ardeiul iute se cultivă în toate regiunile ţării noastre. Se foloseşte drept condiment şi în scopuri terapeutice. Fructele sunt bace de culoare verde, galbenă sau roşie. Seminţele sunt alb - gălbui. Drept condiment, se pot folosi şi înainte de a ajunge la maturitate (proaspeţi, pentru a condimenta unele preparate culinare,după gust). În scopuri medicinale se folosesc fructele recoltate la maturitate, fără miros, cu gust iute. Este foarte bogat în vitamina C, apoi A, B1, B2, enzime şi multe altele. În doze mici ajută la stabilirea unei digestii normale, iar în doze mari are acţiuni purgative. Decoctul de ardei iute este folosit pentru gargară de către cei cu corzile vocale obosite. Sub formă de tinctură se iau câte 10 - 30 de picături în ceai amar; este indicat în etilism cronic când apare nevoia de consum de alcool. Uz extern: dureri reumatice, lumbago, crampe musculare etc. 132. ARDEI IUŢI CONSERVAŢI ÎN OŢET DE VIN Se aleg ardeii iuţi ajunşi la maturitate deplină, spălaţi, cu cozile tăiate, se pun în borcan (fără să fie apăsaţi), se toarnă peste ei oţet (v. 2004), iar deasupra se pun câteva felii de hrean şi o rămurică de busuioc sau cimbru. Se leagă strâns, se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece. 133. ARDEI IUŢI CONSERVAŢI ÎN SUC DE CĂTINĂ Se conservă la fel, în suc de cătină (v. 2092) care este mai bun pentru sănătate (decât oţetul) deoarece nu este fermentant. 134. PULBERE DE ARDEI IUŢI Ardeii bine uscaţi se transformă în pulbere, cu tot cu seminţe, puşi în râşniţa de cafea. Nu se face mai multă pulbere decât pentru 7 zile în condiţii casnice. ... Alge 135. DESCRIEREA ALGELOR Algele sunt proteinele viitorului (mai bogate decât soia). Nu sunt nici fructe, nici cereale, dar unele înlocuiesc cu mult succes legumele în alimentaţia zilnică a mii şi milioane de oameni. Chinezii, japonezii, hawaienii ş. a. consumă mari cantităţi de alge pentru a-şi echilibra meniurile zilnice pe bază de orez şi peşte uscat. Algele sunt adevărate tonice generale. Conţin aproape toate substanţele de care corpul omenesc are nevoie. Sunt bogate în diastaze (enzime), şi vitamine (A, B, C, D1, D2, E, F, K, PP), aminoacizi (acid glutamic, cistină, metanină, valină, tirozină, lizină, acid aspartic), glucide, materii grase, multă clorofilă, mucilagii, substanţe antibiotice etc. Folosind algele în alimentaţia de zi cu zi ne întărim mijloacele de apărare naturală. Sunt înzestrate cu puteri antireumatismale, antiinfecţioase, antiscrofuloase, antiguşă. Până în prezent se cunosc peste 13 000 de specii de alge. Multe din ele ca şi morcovul, ţelina, pătrunjelul, ceapa, varza şi alte multe vegetale, pot figura în categoria alimentelor - medicamente. Ca să dea rezultatele scontate, algele trebuie să fie recoltate şi uscate corespunzător de către specialişti competenţi în acest domeniu. În România, la Piatra Neamţ, se află un laborator de acva-cultură, unde specialişti competenţi se ocupă cu prioritate de cultura algelor, printre care spirulina, pe care o cultivă în bazine speciale, fiind deci posibilă creşterea lor controlată. Algele sunt indicate în (după Jean Valnet): Adenite, limfatism, predispoziţie generală la maladii (rablagism), astenii fizice şi intelectuale, anemii, tulburări glandulare, reumatisme cronice, alergii, tulburări circulatorii, prevenţie şi tratament 29

al afecţiunilor cardiace, obezitate, celulită, arterioscleroză, hipertensiune, îmbătrânirea celulelor (cu cortegiul ei obişnuit), anumite afecţiuni cutanate, rinofaringite, afecţiuni pulmonare, sechele de fracturi etc. Algele - pe drept cuvânt - sunt considerate comori ale apelor. Fără ele n-ar exista viaţă în mări şi oceane. Când Oceanul Planetar va ajunge să poată fi controlat de om, se vor descoperi comorile lui în adevăratul sens al cuvântului. Pe litoralul Mării Negre se vede uneori o panglică verde cu margini uşor încreţite; nu este altceva decât sălăţica de mare (ulva lactuca), care a serivit odinioară drept salată locuitorilor din anticul Tomis (Constanţa de azi). Tot în Marea Neagră cresc însemnate cantităţi de alge roşii şi brune. Majoritatea algelor trăiesc în apele Terrei, nu cresc în câmpii sau pe dealuri. Algele produc peste 70 % din oxigenul Terrei (fără să mai pomenim că ele folosesc pentru hrană şi adăpost vieţuitoarelor ce trăiesc în mări şi oceane) şi de aceea sunt tot mai amănunţit studiate în toate laboratoarele planetei. ... Banane Bananele sun foarte bogate în enzime şi vitamine; conţin: Fosfor, Magneziu, Sodiu, Potasiu, Fier, Zinc, Taniu. Banana este mai hrănitoare decât cartoful şi tot atât de hrănitoare ca şi carnea: 100 g banane furnizează 100 g calorii. Este uşor digerabilă cu condiţia să fie consumată foarte coaptă. Se recomandă persoanelor care prestează munci fizice şi intelectuale, copiilor şi vârstnicilor. Banana este prielnică sistemului osos, creşterii, echilibrului nervos,etc. Astenicii ar putea consuma zilnic banane, ameste-cate cu miere. Nu este recoman-dată celor ce suferă de diabet. 136. BANANE CONSERVATE ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg banane, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc. Bananele se curăţă de coajă, se taie felioare de aprox. 4 mm, se pun în borcan de sticlă, peste ele se pune busuiocul şi mierea. Se leagă borcanul, se înfăşoară în hârtie albastră şi se lasă la macerat 6 săptămâni (având grijă ca zilnic să se agite borcanul, ca bananele să fie în permenenţă cuprinse de miere). După 6 săptămâni, se scot uşor feliile de banane (cu ajutorul unei palete) şi se pun în borcane de sticlă (cu foarte puţin lichid). Se leagă, se etichetează şi se păstrează în cămară la rece. Se pot consuma ca orice dulceaţă sau la diferite preparate dulci, simple sau în combinaţie cu alte fructe. Mierea în care s-au macerat bananele s-a transformat în sirop de banane; se pune în sticle, deasupra se pune de un deget alcool sau rom, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în cămară. Se consumă ca atare, în amestec cu apă minerală, sifon, dar se poate folosi şi la preparate culinare dulci în bucătăria fără foc, la salată de fructe indigene, salată de fructe exotice, creme, îngheţate etc. 137. CREMĂ DE BANANE CU TĂRÂŢE Ingrediente: 2 banane bine coapte (natural), 200 ml suc de morcov (v. 2081), 150- 250 g smântână, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie, miere, tărâţe, 2 linguri de cremogen (v. 2019), 2 albuşuri, 1 lingură seminţe de mac. Bananele bine coapte, curăţate de coajă, se mărunţesc fin, se amestecă cu sucul de morcovi, cremogenul, smântâna, tinctura de propolis şi tărâţe cât cuprinde (după ce s-a îndulcit cu puţină miere după gust) până se obţine o compoziţie de consistenţa smântânei mai îngroşate. Se pune în cupe (pahare cu picior) sau (la nevoie) în farfurioare de compot. Deasupra cremei (în fiecare cupă) se pune câte o lingură de frişcă şi se presară seminţe de mac. 138. CREMĂ DE BANANE CU CREMOGEN Ingrediente: 2 banane, 250 ml macerat de tărâţe (v. 2041), 3 gălbenuşuri de ouă de găină crude, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 portocală, miere, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 1 lingură seminţe de in. Bananele fin mărunţite se amestecă cu maceratul de tărâţe, gălbenuşurile puse pe rând, tinctura, coaja de portocală, puţină miere (după gust), tărâţa şi cremogenul. Compoziţia obţinută se pune în cupe, deasupra se pun cele trei albuşuri bătute spumă tare ca pentru bezele, peste care se presară seminţe de in. 30

139. CREMĂ DE BANANE CU PULBERE DE MĂCEŞE Se prepară crema de banane întocmai ca la reţeta precedentă, numai că la urmă se adaugă o lingură cu pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), care pe lângă că o îmbogăţeşte mult în enzime, vitamine, minerale ş.a., îi dă şi o nuanţă frumoasă de roşu. 140. CREMĂ DE BANANE CU SMOCHINE ŞI STAFIDE Ingrediente: 2 banane, 150 g smochine, 50 g stafide, 350 g smântână, tărâţe, miere, 1/4 linguriţă pulbere de scorţişoară, 1 lingură de rom, 3 găbenuşuri ouă de găină. Bananele (curăţate de coajă) şi smochinele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu smântâna, puţină miere (după gust), pulberea de scorţişoară, romul, sau cele 3 gălbemuşuri puse pe rând şi tărâţe (cât cuprinde) până se îngroaşă cât este necesar. Se pune în cupe, peste compoziţie se pun cele 3 albuşuri (bătute spumă tare), iar deasupra smochinele (puse la înmuiat cu puţină apă caldă, cu două ore înainte). 141. CREMĂ DE BANANE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară crema întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 3 ouă de găină se înlocuiesc cu 15 ouă de prepeliţă (v. 7) sau smântână. 142. CREMĂ DE BANANE CU SEMINŢE DE DOVLEAC Ingrediente: 2 banane, 150 g seminţe de dovleac decorticate, 350 ml lapte nefiert, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, câteva frunzişoare de măghiran sau rosmarin, miere, 3 linguri vişine macerate în miere (v. 406). Bananele curăţate şi mărunţite fin se amestecă cu seminţele de dovleac măcinate, laptele, romul, coaja de lămâie, cremogenul, tărâţa şi miere după gust. Se pune în cupe iar deasupra se aşează câte 5 - 6 vişine macerate în miere. 143. BANANE CU FRIŞCĂ Ingrediente: 2 banane, 350 g frişcă, 3 linguri tărâţe, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie, miere, câteva petale roşii de trandafir. Bananele curăţate se taie felioare, se presară cu tărâţe, se adaugă coaja de lămâie, tinctura de propolis, miere puţină (după gust), apoi se amestecă cu 200 g frişcă (ce a fost bătută fără zahăr). Se pune în cupe, deasupra restul de frişcă peste care se presară petalele de trandafir roşii tăiate fideluţă. 144. SALATĂ DE BANANE CU PORTOCALE Ingrediente: 3 banane, 3 portocale, 1 lingură de rom, câteva petale de nalbă roşie de grădină, 3 linguri de miere. Bananele curăţate de coajă se taie felioare, se aşează în salatieră, peste ele se aşează sferturile de portocale (fără coajă). Deasupra se stropesc cu mierea subţiată cu rom, apoi se presară petalele de nalbă roşie tăiate fideluţă. 145. SALATĂ DE BANANE CU PERE Ingrediente: 3 banane, 4 pere, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 3 linguri de miere. Bananele curăţate se taie felioare; perele, alese cu coaja subţire, bine coapte, parfumate, se taie sferturi subţiri. Este diuretic şi sedativ; 146. SALATĂ DE BANANE CU FRUCTE MACERATE ÎN MIERE Ingrediente: 3 banane, 3 linguri vişine, 3 linguri cireşe negre amare, 3 linguri coacăze negre (toate 3 felurile de fructe macerate în miere - v. 406), 1 lingură de rom, câteva frunzişoare fragede de mentă şi măghiran. Bananele curăţate de coajă, tăiate felioare, se amestecă uşor cu fructele notate mai sus. Se stropesc cu rom, apoi se presară frunzişoarele fragede (tăiate fideluţă). 147. SALATĂ DE BANANE CONSERVATE ÎN MIERE CU NUCI Ingrediente: 250 g banane conservate în miere (v. 136), 250 g mieji de nucă, 1 vârf de cuţit scorţişoară, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), câteva petale de trandafir roşii. 31

Bananele conservate în miere şi bine scurse se pun în farfurioare de compot, se adaugă miejii de nucă, scorţişoara, tinctura, iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă. 148. ÎNGHEŢATĂ DE BANANE CU PASTĂ DE CĂTINĂ [Îngheţata preparată cu miere nu îngheaţă perfect, ca cea preparată cu zahăr, dar este mult mai sănătoasă pentru organismul nostru]. Ingrediente: 6 gălbenuşuri de ouă de găină, 300g miere, 3/4 l suc de tărâţe, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 450 g pireu de banane, 50 g pastă de cătină (v. 2065), 1 lingură de tărâţe. Se freacă spumă gălbenuşurile cu mierea până se obţine o pastă fină spumoasă; se adaugă sucul de tărâţe (puţin câte puţin, mestecând mereu), coaja de lămâie , 1 lingură tărâţe, piureul de banane (bananele mărunţite fin) şi pasta de cătină. Bine amestecată compoziţia se toarnă în cutia specială pentru îngheţată şi se dă la rece. 149. ÎNGHEŢATĂ DE BANANE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 6 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 30 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 150. BANANE CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 4 banane, 350 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 linguriţă de miere, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1 mână de frunze fragede de mentă cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Bananele, curăţate, se taie felioare, se aşează în platou în strat uniform; peste ele se toarnă smântâna (care a fost amestecată cu mierea şi făina de orez), deasupra se presară petalele de trandafir tăiate fideluţă, iar pe margine (în formă de ghirlandă) se pun verdeţurile care se presară cu pulberi. ... Bob În cantităţi mari, bobul conţine protide şi glucide, apoi săruri de Potasiu, Calciu, Fier, Magneziu, Natrium, iar în cantităţi mai mici vitaminele A, B1 şi B2. Este diuretic şi sedativ; în colicile renale - decoct de 100 g seminţe la 1 l de apă; Infuzia din florile de bob este un sedativ în colicile renale, cistite, prostatite. Pentru proprietăţile lui diuretice şi tonice, bobul este recunoscut încă din antichitate; Pitagora îl recomanda ca aliment de bază discipolilor săi. Din bob ca şi din frunzele lui se prepară diferite salate, piureuri ş.a. 151. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU HASMAŢUCHI (Această salată este binevenită, deoarece bobul se seamănă în mustul zăpezii, încolţeşte uşor, creşte repede şi odată cu zilele calde frunzele se dezvoltă rapid, în aceeaşi perioadă cu hasmaţuchiul) Ingrediente: 250 g frunze fragede de bob, 250 g frunze de hasmaţuchi, 1 - 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v, 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ambele feluri de frunze se spală în mai multe ape, se taie în fragmente mai mari, se amestecă cu pulberile, sucul de cătină şi cuuleiul. 152. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă şi 1 fir de praz tăiat fideluţă. În lipsa prazului se poate adăuga 1 ceapă tăiată peştişori. 153. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU URZICI Se prepară la fel ca la ex. 151, numai că hasmaţuchiul este înlocuit cu aceeaşi cantitate de urzici. Pentru aromă se adaugă câteva frunzişoare fragede de luştean sau de ţelină. 154. SALATĂ COMBINATĂ CU FRUNZE DE BOB Ingrediente: 200 g frunze de bob, 100 g urzici, 100 g hasmaţuchi, 100 g frunze de păpădie, 100 g frunze de grâuşor (untişor), 1 ceapă de apă, 1 - 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 50 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. 32

Toate felurile de frunze se spală separat în mai multe ape şi se taie în fragmente mai mari (în afară de urzici care se taie cât se poate de mărunt); ceapa se taie felioare. Se amestecă bine, se adaugă pulberile, sucul de cătină şi uleiul. 155. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 300 g frunze de bob, 300 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă, 1 legătură de hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri de tărâţe, 50 ml ulei. Frunzele de bob, bine spălate, tăiate, se amestecă cu varza (care nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă) bine stoarsă în mâini şi tăiată fideluţă, morcovul ras, ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra hasmaţuchiul tăiat mărunt. 156. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU NAPI MURAŢI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza este înlocuită cu napi care au fost muraţi în acelaşi butoi cu varza (6 kg napi/ 1 butoi de 100 l apă, napii băgaţi printre căpăţânile de varză). Sunt foarte gustoşi. 157. FRUNZE DE BOB CU MAIONEZĂ DE POST Ingrediente: 350 g frunze de bob, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 175 ml ulei, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 1 mână de flori de nalbă roşie de grădină. Cremogenul se amestecă cu tărâţa, pulberile, sucul de morcov, muştarul şi uleiul (pus puţin câte puţin ca la orice maioneză); se adaugă sucul de cătină şi frunzele de bob. Deasupra se presară petale de flori de nalbă tăiate fideluţă. 158. FRUNZE DE BOB CU SOS DE SMÂNTÂNĂ. Ingrediente: 350 g frunze fragede de bob, 400 g smântână, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 mână petale roşii de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri făină de orez. Smântâna se amestecă cu gălbenuşurile, făina de orez şi frunzele de bob; se mai adaugă pulberile, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. 159. FRUNZE DE BOB CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de smântână se folosesc 15 ouă de prepeliţă (v. 7) bătute spumă. 160. FRUNZE DE BOB CU SOS DE ROŞII Se prepară ca la reţeta 158 folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun 250 g smântână şi 150 g pastă de roşii crude (v. 2063), iar ca ornament se folosesc frunze fragede de ţelină şi câteva flori de bob. 161. CIORBĂ DE FRUNZE DE BOB CU CEAPĂ Ingrediente: 250 g frunze de bob, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 75 ml ulei. Maceratul se pune în castron, se mai adaugă frunzele de bob şi ceapa, tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul, iar deasupra se presară leuşteanul şi hasmaţuchiul tăiate fin. 162. CIORBĂ DE FRUNZE DE BOB CU ZEAMĂ DE VARZĂ Ingrediente: 200 g frunze de bob, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 lingură pastă de roşii, 1 l macerat de tărâţe, 500 ml zeamă de varză (moare), 3 linguri de smântână, câteva frunzişoare fragede de ţelină sau leuştean, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. În castron se pune maceratul de tărâţe (v. 2041) şi zeama de varză; se adaugă frunzele de bob 33

şi prazul tăiat fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, pasta de roşii crude (v. 2063), smântâna, pulberile, iar deasupra frunzele de ţelină tăiate mărunt. 163. CIORBĂ CU FRUNZE DE BOB ŞI GĂLBENUŞURI DE OUĂ DE GĂINĂ Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, numai că în loc de smântână se pun două gălbenuşuri de ouă de găină, bine frecate cu 2 linguri zeamă de varză. 164. CIORBĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ciorba ca la ex. 162, cu aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (în loc de smântână) amestecate bine cu smântâna. Compoziţia acestor ouă, care sunt superioare celor de găină, se găseşte descrisă la ex. 7. 165. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE DE BOB CU IAURT Ingrediente: 300 g frunze de bob, 1 ceapă mare de apă, 1 rădăcină de ţelină, 1 morcov, 1.3 l macerat de tărâţe (v. 2041), 250 ml iaurt sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de tarhon cu frunze de salvie, 2 - 3 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir. Se pune în castron maceratul şi iaurtul bine amestecate, se adaugă frunzele de bob, ceapa, rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic) sau gălbenuşurile de ou, tărâţa, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt şi petalele fideluţă. 166. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE DE BOB CU AROMĂ DE HREAN Se prepară ca la ex. precedent, numai că la urmă se adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 167. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE DE BOB CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară întocmai ca la ex. 165 cu aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugă 4 - 5 bulbili de usturoi fin pisaţi. Bostanul (dovleacul) Este vorba de bostanul furajer, cu coajă galbenă, care se foloseşte în alimentaţie. Ca şi la alte vegetale, există numeroase specii şi varietăţi cu miez galben sau roşcat, cu coaja verde, cenuşie, portocalie etc. De la bostan, se utilizează (în alimentaţie) miezul şi seminţele decorticate. Bostanul (dovleacul) conţine: leucină,tirozină, peparezină, vitamina B, provitamina A, Fosfor ş. a. Este nutritiv, sedativ, răcoritor, emolient, pectoral, laxativ, diuretic. Este indicat în: astenii, infecţii urinare, insuficienţă renală, hemoroizi, dispepsii, enterite, dezinterie, constipaţie, afecţiuni cardiace, insomnii, diabet. 168. PASTĂ DE BOSTAN CU UNT Ingrediente: 250 g bostan, 150 g unt, 1 legătură hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceapă de apă, 2 linguri tărâţe. Bostanul se mărunţeşte fin, se amestecă cu untul frecat spumă, pulberile, verdeaţa şi ceapa tăiată mărunt. Compoziţia se aşează pe farfurrie, se decorează după fantezia şi priceperea gospodinei. 170. PASTĂ DE BOSTAN CU PULBERE DE HRIBI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că se adaugă în compoziţie şi 1 lingură de pulbere de hribi (v. 2067), care a fost bine înmuiată cu puţin macerat de tărâţe (v. 2041) sau apă puţin încălzită. 171. PASTĂ DE BOSTAN CU HRIBI ŞI AROMĂ DE USTUROI 34

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, numai că odată cu pulberea de hribi înmuiată se adaugă 2 - 3 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 172. PASTĂ DE BOSTAN CU AROMĂ DE HREAN Se prepară pasta ca la ex. 168, iar la urmă se adaugă 1 lingură sau 2 (după gust) de hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 173. CIORBĂ DE BOSTAN CU ZARZAVAT Ingrediente: 200 g bostan, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de mărar cu leuştean, 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge şi 1.5 l suc de roşii. Bostanul şi rădăcinoasele curăţate, se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu suc de roşii în care se mai adaugă pulberile, uleiul iar deasupra verdeaţa tăiată fin. 174. CIORBĂ DE BOSTAN CU CIUPERCI Ingrediente: 200 g bostan, 200 g ciuperci, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 500 g zeamă de varză (moare), 1 l macerat de coada calului (v. 2042), 1 legătură de cimbru cu leuştean, 2 linguri smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţă pulbere de ardei (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Bostanul şi ţelina se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat şi zeamă de varză, se mai adaugă ciupercile macerate (v. 1978) în suc de cătină, prazul tăiat fideluţă, pasta de roşii bine amestecată cu smântâna sau gălbenuşurile, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 175. CIORBĂ DE BOSTAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Ingredientele sunt aceleaşi ca la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină sunt înlocuite cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) 176. CIORBĂ DE BOSTAN CU SUC DE AGRIŞE Ingrediente: 250 g bostan, 150 g gulioare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 legătură de fenicul cu salvie, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 500 ml suc de agrişe (v. 2084), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 75 ml ulei. În castron se pune maceratul şi sucul de agrişe (care se extrage din agrişe pârguite); se adaugă bostanul, gulioarele, morcovul şi pătrunjelul date pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii bine frecată cu uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 177. CIORBĂ DE BOSTAN CU GUTUI Ingrediente: 200 g bostan, 200 g gutui, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă de apă, 1.5 l zer, 75 ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir. Bostanul şi gutuile se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu zer (v. 1919); se mai adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt, uleiul, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 178. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU SMÂNTÂNĂ. Ingrediente: 400 g bostan, 1 felie de ţelină, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 fir de praz, 3 - 4 linguri de tărâţe, 250 g smântână, 1.5 l macerat de lucernă (v. 2049), 1 legătură de verdeţuri, 1 mână de petale roşii sau roz de flori de nalbă de grădină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă bostanul, rădăcinoasele şi prazul fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, smântâna, pulberile, iar deasupra se pun verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă. 179. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU URZICI Se pun ingredientele (aceleaşi ca la reţeta precedentă), se prepară la fel, numai că se pun 250 35

g dovleac şi 150 g urzici, ambele produse fin mărunţite. 180. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU SPANAC Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că spanacul înlocuieşte urzicile. În afară de urzici şi spanac se mai poate prepara cu frunze de ştevie, frunze de soia, măcriş, podbal, grâuşor (untişor), patlagină, frunze de tătăneasă, de fasole, muguri fragezi de lucernă sau trifoi, frunze de tei, de fag, de ulm, cu condiţia să fie foarte fragede. 181. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU GULIOARE Ingrediente: 200 g bostan, 150 g gulioare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 1 legătură de frunze de anason cu pătrunjel, 200 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 3 linguri tărâţe, 1 lingură seminţe de in, 1.5 l macerat de trifoi (v. 2048), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură pulbere de cătină (v. 2075). Se pune maceratul în castron, se adaugă bostanul, gulioarele, rădăcinoasele şi prazul, fin mărunţite, smântâna bine amestecată sau gălbenuşurile, tărâţa, pulberile iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 182. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă întocmai ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele două gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 183. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU SEMINŢE Ingrediente: 250 g bostan, 150 g seminţe de bostan decorticate, 75 ml ulei, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de ardei graşi (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1 fir de praz, 3 linguri de tărâţe, 1 felie de ţelină. Maceratul se pune în castron; se adaugă bostanul şi ţelina rase pe răzătoare, seminţele de bostan râşnite, uleiul bine amestecat cu pasta de roşii, prazul tăiat fideluţă, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 184. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU VARZĂ ROŞIE Ingrediente: 200 g bostan, 200 g varză roşie, 100 g spanac, 1 ceapă de apă, 75 ml ulei, 2 gălbenuşuri de ouă crude, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, se adaugă bostanul, varza roşie, spanacul, ceapa, fin mărunţite (manual sau mecanic), uleiul bine amestecat cu gălbenuşurile, tărâţa, pulberile, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt. 185. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU VARZĂ ALBĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşie care este înlocuită cu varza albă, iar odată cu ţelina se mărunţeşte şi o felie de sfeclă roşie. 186. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN ŞI PASTĂ DE ROŞII Ingrediente: 200 g bostan, 150 g seminţe de bostan decorticate, 75 ml ulei, 100 g pastă de roşii crude (v. 2063), 4 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 fir mare de praz, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, se adaugă bostanul şi prazul mărunţite fin, seminţele de bostan râşnite, uleiul bine amestecat cu pasta de roşii crude (v. 2063), tărâţa, pulberile, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 187. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU NAPI MURAŢI Ingrediente: 250 g bostan, 150 g napi muraţi, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 4 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceapă de apă, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 75 ml ulei. Maceratul de afine se pune în castron, se adaugă bostanul, napii (care au fost puşi la murat la un loc cu varza), ceapa, rădăcinoasele mărunţite fin (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 36

188. TORT APERTIV CU BOSTAN ŞI SEMINŢE Ingrediente: 500 g bostan, 350 g seminţe de bostan decorticate, 1/2 pahar suc de tărâţe, 1/2 sfeclă roşie, tărâţe, 300 g unt, 2 legături de hasmaţuchi cu mărar, 6 linguri cremogen, 150 g păstârnac, 1 ceapă mare de apă, 4 ouă de găină, 1 linguriţă seminţe de in, 1/2 linguriţă pulbere de ardei graşi (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071). Bostanul, sfecla roşie şi păstârnacul se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă, 3 linguri de cremogen (v. 2019) şi tărâţe (cât cuprinde) până când se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată. Separat se amestecă seminţele de dovleac (râşnite) cu cremogenul, 1/2 pahar suc de tărâţe, 4 gălbenuşuri, ceapa dată pe răzătoarea de sticlă, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine, de asemeni, o compoziţie potrivit de îngroşată. Se aşează pe tortieră jumătate din compoziţia cu dovleac (care trebuie să fie mai închisă la culoare decât cea cu seminţe - în caz contrar se mai adaugă 2 linguri pulbere de măceşe - v. 2078). Se aşează şi compoziţia cu seminţe de dovleac, se tasează uniform, după care se pune compoziţia cu dovleac. Se tasează din nou pe întreaga suprafaţă, se acoperă în albuş bătut spumă tare, peste care se presară seminţele de in. Se dă la rece 2 - 3 ore, apoi se serveşte tăiat în formă de raze (ca orice tort). Se serveşte ca aperitiv alături de salată verde de sezon. 189. TORT APERITIV CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că cele 4 ouă de găină se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă. 190. TORT APERITIV DE BOSTAN CU MUGURI DE LUCERNĂ Ingrediente: 500 g bostan, 250 g muguri fragezi de lucernă, 400 g unt, cremogen (2019), 350 ml suc de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 cepe mari de apă, 1 legătură de frunze fragede de hasmaţuchi şi ţelină, 1 mână de petale roşii de trandafir şi câteva frunzişoare de fenicul sau creson. Bostanul fin mărunţit se amestecă cu 1 ceapă, 250 g unt (frecat spumă) şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie mai îngroşată. Separat se mărunţesc mugurii de lucernă (de preferinţă la mixer), se amestecă cu verdeaţa tăiată fin, pulberile, 1 ceapă tăiată la fel, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine, de asemeni, compoziţia mai îngroşată. Se pune pe tortieră 1/2 din compoziţia cu bostan, se tasează uniform, peste ea se aşează compoziţia cu lucernă, apoi partea rămasă din compoziţia cu dovleac. Se tasează pe întreaga suprafaţă, se îmbracă tortul cu pastă de cremogen (v. 2019), care se prepară din: sucul de tărâţe în care se adaugă cremogen (puţin câte puţin, mestecând mereu), până se îngroaşă ca o smântână. Pe deasupra se presară frunzişoare de verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. Se dă la rece 2 - 3 ore, apoi se serveşte la începutul mesei, tăiat felii în formă de raze, alături de salată verde de sezon. 191. TORT APERITIV ÎMBRĂCAT ÎN PASTĂ DE ROŞII Se prepară tortul întocmai ca la reţeta precedentă, apoi se îmbracă cu 250 g pastă de roşii crude (v. 2063), amestecată cu 200 g smântână sau 4 gălbenuşuri de ou crud şi tărâţe (cât cuprinde), până se îngroaşă puţin (atât cât să se poată întinde cu uşurinţă pe întrega suprafaţă a tortului). Deasupra se ornează cu albuş de ou bătut spumă care se pune în cornet, cu ajutorul căruia se fac diferite ornamente. 192. TORT DIN BOSTAN CU SEMINŢE PENTRU DESERT Ingrediente: 600 g bostan, 200 g seminţe decorticate, 100 ml lapte de soia (v. 2032), 4 ouă de găină, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), miere, coaja rasă de la 1 lămâie sau 1 portocală, 400 g unt, miejii a 15 nuci, 15 stafide, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 1 linguriţă de rom, 1 linguriţă seminţe de mac. Bostanul fin mărunţit se amestecă cu romul, coaja de lămâie, 250 g unt frecat spumă, puţină miere (după gust) şi cremogen cât cuprinde. Separat, se amestecă seminţele de bostan râşnite, tinctura de propolis (v. 2104), puţină miere, stafidele (care au fost înmuiate în prealabil în apă timp de 2 ore), 150 g unt frecat spumă, 4 gălbenuşuri de ouă crude şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie de consistenţa smântânii îngroşate. Se aşează pe tortieră 1/2 din compoziţia cu bostan, se tasează, şi deasupra se aşează compoziţia cu seminţe de bostan; se pune cealaltă jumătate din 37

compoziţia cu bostan. Se tasează din nou pe întreaga suprafaţă, se îmbracă cu cele 4 albuşuri bătute spumă (care se poate lăsa aş cum este, alb, sau se poate colora în roz - bombon, cu suc de sfeclă roşie_v.2082). Peste albuş se aşează miejii de nucă şi se presară seminţele de mac. Se dă la rece 2 3 ore, după care se serveşte felii, tăiate în formă de raze, ca desert. 193. TORT DE BOSTAN ÎMBRĂCAT ÎN FRIŞCĂ Se prepară tortul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de albuş (la îmbrăcatul tortului), se folosesc 600 g frişcă bătută (fără zahăr) peste care se aşează miejii de nucă şi câteva fructe macerate în miere (v. 406), sau fructe proaspete (vara şi toamna). Ouăle se înlocuiesc cu 150 g smântână. 194. CREMĂ CU BOSTAN ŞI TĂRÂŢE Ingrediente: 300 g bostan, 2 ouă, miere, cremogen, 4 linguri tărâţe, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis ((v. 2104), 250 ml lapte de soia (v. 2032), 2 linguri de vişine macerate în miere (v. 406). Bostanul curăţat de coajă, ras fin, se amestecă cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, tinctura de propolis, coaja de lămâie, tărâţa, laptele de soia, puţină miere şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde, până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată, care se pune în pahare cu picior (cupe) sau, la nevoie, în farfurioare de compot. Deasupra se pun 2 albuşuri bătute spumă tare, iar peste albuş vişine. 195. CREMĂ CU BOSTAN ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Aceleaşi ingrediente ca la reţeta precedentă, acelaşi mod de preparare, numai că cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 196. CREMĂ CU BOSTAN ŞI SEMINŢE Ingrediente: 150 g bostan, 150 g seminţe de bostan decorticate, 2 linguri tărâţe, cremogen (v. 2019), 2 linguri de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, miere, 300 ml lapte nefiert sau smântână, câteva petale roşii de trandafir. Bostanul fin mărunţit se amestecă cu seminţele râşnite, tărâţa, romul, coaja de lămâie, puţină miere, laptele sau smântâna şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată. Se pune în cupe, iar deasupra se ornează cu petale de trandafir tăiate fideluţă. 197. CREMĂ DIN SEMINŢE DE BOSTAN CU FRIŞCĂ Ingrediente: 300 g seminţe de bostan decorticate, 500 g frişcă, miere, suc de măceşe (v. 2081), coaja rasă de la 1 lămâie, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), 1 linguriţă seminţe de mac. Seminţele de bostan se amestecă cu tinctura, mierea, coaja de lămâie, 2 - 3 linguri de suc de morcovi (v. 2081), se adaugă frişca bătută (fără zahăr) cu care se amestecă uşor ca să nu se lase. Se pune în cupe, iar deasupra se pun seminţe de mac. ... Brânza de vaci Brânza de vaci se obţine din lapte. Nu avem un aliment mai preţios, un izvor de viaţă şi sănătate, ca laptele. A bea lapte înseamnă a dobândi sănătate, rezistenţă fizică, energie şi vioiciune intelectuală.Brânza de vacă este de un real folos organismului, atât pentru oamenii sănătoşi cât şi pentru cei suferinzi de anumite boli digestive sau de nutriţie. Imediat după preparare, componenţa chimică a brânzeturilor este apropiată de cea a materiei prime (laptele). După aceea, în timpul maturizării, apar procese chimice şi mai ales biochimice substanţele suferind o serie de transformări care fac să crească gradul de asimilare şi cel digestibil. Din brânză se pot prepara numeroase feluri. În alimentaţia omului laptele şi produsele lactate ocupă primul loc. Laptele conţine toate elementele indispensabile vieţii, elemente energetice (grăsimi, zaharuri), elemente plastice ce formează ţesuturile, proteine, săruri minerale, în special Calciu şi Fosfor care formează sistemul osos, enzime şi vitamine. 198. TARTINE CU BRÂNZĂ DE VACI ŞI CEAPĂ 38

Ingrediente: 400 g brânză de vaci proaspătă, 400 g unt, 1 ceapă de apă, 1 legătură de mărar. Brânza bine mărunţită se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, odată cu mărarul şi untul frecat spumă. Compoziţia se aşează pe farfurie şi se serveşte ca gustare. 199. TARTINE CU BRÂNZĂ DE VACI ŞI PRAZ (I) Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că se adaugă 1 fir de praz fin mărunţit în loc de ceapă şi 1 - 2 linguri de tărâţe. 200. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în plus puţin usturoi fin pisat. 201. BRÂNZĂ DE VACI CU PASTĂ DE ROŞII Ingrediente: 450 g brânză de vaci, 150 g pastă de roşii crude (v. 2063), 150 g unt, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 fir de praz, 1 legătură de verdeţuri, 1 - 2 linguri de tărâţe, 4 - 5 foi de salată verde. Brânza de vaci, bine mărunţită, se amestecă cu pasta de roşii, pulberile, prazul, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţa. Se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului (puţin umezită în apă) şi se decorează cu foi de salată verde de sezon. 202. BRÂNZĂ DE VACI CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 350 g brânză de vaci proaspătă, 350 g smântână, 1 căpăţână de salată verde, 1 mână de petale roşii de trandafir. Brânza se taie felioare, se aşează pe platou, iar peste ea se toarnă smântâna. Deasupra se presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă, iar pe margini se decorează cu foi de salată verde. Se serveşte imediat. 203. BRÂNZĂ DE VACI CU RIDICHI Ingrediente: 350 g brânză, 350 g ridichi negre, 1 ceapă, 100 g unt, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de frunze fragede de ţelină. Brânza bine mărunţită se amestecă cu ridichile date pe răzătoarea de sticlă, pulberile, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se ornează după fantezia gospodinei. 204. BRÂNZÂ DE VACI CU CRESON Ingrediente: 350 g brânză de vaci, 250 g creson, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 3 - 4 roşii. Brânza de vaci mărunţită (trecută prin sită) se amestecă cu cresonul tăiat mărunt sau mărunţit la mixer, ceapa tăiată la fel, pulberile, untul frecat spumă iar în cazul că este prea moale compoziţia, se adaugă puţină tărâţe. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează cu felioare de roşii şi verdeaţă de sezon. 205. BRÂNZĂ CU GOGOŞARI Ingrediente: 350 g brânză, 250 g gogoşari, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 legătură de verdeaţă, 100 g unt, 4 - 5 foi de salată. Brânza trecută prin sită se amestecă cu gogoşarii cruzi, care au fost fin mărunţiţi la mixer odată cu ceapa, pulberile, verdeaţa, untul, 1 - 2 linguri de cremogen sau tărâţe (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie mai îngroşată; se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează cu foi de salată verde. 206. TURTIŢE DE BRÂNZĂ CU URZICI Ingrediente: 450 g brânză de vaci, 200 g urzici, 150 g unt, 1ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras, 3 roşii, 4 - 5 foi de salată verde, cremogen, (v. 2019) sau tărâţe, 5 legături de verdeaţă. Brânza trecută prin sită se amestecă cu urzicile fin mărunţite odată cu ceapa, pulberile şi verdeaţa, untul spumă şi dacă 39

nu-i suficient de îngroşată compoziţia, se adaugă puţin cremogen sau tărâţe. Pe o foaie de plastic se presară puţin cremogen sau tărâţe, se împarte compoziţia în părţi egale (câte o lingură), se ia fiecare în parte, se rotunjeşte în palmă, se turteşte şi se aşează pe un postament de verdeaţă care a fost pus în prealabil în platou. 207. TURTIŢE DE BRÂNZĂ CU PRAZ (II) Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, numai că urzicile sunt înlocuite cu praz mărunţit şi puţin hrean. 208. TURTIŢE DE BRÂNZĂ CU HASMAŢUCHI Se prepară ca la 206, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu hasmaţuchi. 209. CROCHETE CU BRÂNZĂ DE VACI ŞI PULBERE DE MĂCEŞE Ingrediente: 550 g brânză de vaci proaspătă, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2078), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură tarhon cu cimbru, cremogen (v. 2019), 150 g unt, 1 căpăţână de salată, 1 fir de praz. Brânza trecută prin sită se amestecă cu prazul şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi untul frecat spumă; în care compoziţia este prea subţire se adaugă cremogen sau tărâţe cât este nevoie. Pe o foaie de plastic se presară puţin cremogen sau tărâţe, se împarte compoziţia (cu lingura), în părţi egale, şi se formează crochetele bine rotunjite (în palmă) lungi de cca. 6 cm. Se aşează pe un postament de salată verde, pus în prealabil în platou. 210. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU MUGURI DE LUCERNĂ Ingrediente: 500 g brânză de vaci, 150 g muguri fragezi de lucernă, 1 legătură de hasmaţuchi, 150 g unt, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 mână de petale roşii de trandafir. Brânza dată prin sită se amestecă cu mugurii fragezi de lucernă bine mărunţiţi, pulberile, untul frecat spumă şi puţină tărâţe. În continuare se procedează ca la reţeta precedentă. Crochetele făcute se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir cu hasmaţuchi, care au fost în prealabil puse în platou. 211. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU MORCOV Se prepară ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente numai că se pun 400 g brânză şi 250 g morcov ras care înlocuieşte lucerna, iar după ce au fost făcute crochetele se aşează pe un postament de salată verde, pus în prealabil în platou. 212. CIUPERCUŢE DIN BRÂNZĂ CU RIDICHI Ingrediente: 600 g brânză de vaci, 350 g ridichi, 200 g unt, cremogen (v. 2019), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 2 căpăţâni de salată verde. Brânza trecută prin sită se amestecă cu ridichile (bine mărunţite), pulberea, untul frecat spumă şi puţin cremogen. Pe un platou se aşează un postament de salată verde. Din compoziţia cu brânză se ia o lingură, se rotunjeşte în mână şi se fixează pe postamentul de salată; este piciorul ciupercuţei. Se mai ia o lingură de compoziţie, se rotunjeşte în palme ca o minge mică, i se face în mijloc o mică gropiţă cu degetul arătător şi se fixează pe picioruş; aceasta este ciuperca. Se procedează în felul acesta cu întreaga cantitate de compoziţie. Pe lângă ciupercile mari, se aşează unele mici de tot, fără picioruş, dând impresia de ciupercuţe abia ieşite prin iarbă. Pe suprafaţa fiecărei ciuperci, cu ajutorul unei scobitori, se aplică pastă de roşii crudă (v. 2063), sub formă de punctişoare roşii. 213. CIUPERCUŢE DIN BRÂNZĂ CU ŢELINĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ridichile se înlocuiesc cu ţelina rasă pe răzătoarea de sticlă. 214. CIUPERCUŢE DIN BRÂNZĂ DE VACI CU PULBERE DE MĂCEŞE Se prepară compoziţia ca la 212, numai că la urmă se adaugă 1 lingură pulbere de măceşe (v. 40

2078), sau de scoruşe (v. 2077), care o colorează într-o nuanţă de roşu plăcut. Din această compoziţie se prepară ciupercuţele iar pe pălăriile lor, cu ajutorul unei scobitori, se fac punctişoare albe din unt sau din albuşul de ou bătut spumă tare. 215. TORT APERITIV DIN BRÂNZĂ CU PRAZ Ingrediente: 500 g brânză proaspătă, 300 g unt, 2 fire de praz, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 4 linguri suc de morcovi, 2 gogoşari, 1 lingură de verdeţuri, 300 g nuci râşnite, 1 ceapă mare roşie, 1 linguriţă de pulbere de căline (v. 2076), cremogen (v. 2019), 350 g smântână. Brânza proaspătă se trece prin sită, se amestecă cu prazul bine mărunţit, sucul de morcovi (v. 2081), 200 g unt bătut spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie mai îngroşată. Se împarte în două părţi egale; o parte se aşează pe tortieră, se tasează frumos iar peste ea se aşează compoziţia cu nuci (măcinate) şi amestecate cu pulberile, ceapa bine mărunţită, verdeaţa tăiată mărunt şi 100 g unt bătut spumă. Se tasează, apoi se aşează partea a doua de compoziţie cu brânză. Se îmbracă cu cremogen amestecat cu smântână. Se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 216. TORT APERITIV DE BRÂNZĂ CU SPANAC Compoziţia cu brânză se prepară întocmai ca la reţeta precedentă iar la mijloc (în locul compoziţiei cu nuci) se mărunţesc la mixer 250 g spanac, la care se adaugă 4 linguri de morcov ras fin (v. 2081), 100 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde) până se îngroaşă cât este necesar, pulberile din reţeta de mai sus şi ceapa bine mărunţită. Deasupra se pune partea a doua de compoziţie din brânză. Se îmbracă şi se decorează la fel. 217. TORT CU BRÂNZĂ ŞI MUGURI DE LUCERNĂ Se prepară la fel ca mai sus, folosind aceleaşi ingrediente, numai că spanacul este înlocuit cu muguri de lucernă fin mărunţiţi. 218. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU URZICI Ingrediente: 750 g brânză de vaci, 300 g urzici, 300 g unt, cremogen (v. 2019), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 3 cepe mari de apă şi 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Brânza, dată prin sită, se amestecă cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 2 cepe mari tăiate mărunt şi 200 g unt frecat spumă cu puţin cremogen (v. 2019).Se presară puţină tărâţe pe o bucată de plastic şi se întinde compoziţia cu brânză (cu podul palmei), în formă dreptunghiulară, groasă de 1 cm. Peste ea se aşează compoziţia cu urzici, care se prepară în felul următor: urzicile bine mărunţite se amestecă cu pulberile, 1 ceapă mare tăiată mărunt, pasta de roşii, 100 g unt frecat spumă, 1 - 2 linguri de tărâţe şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată. Se rulează cu ajutorul foii de plastic, cu ambele mâini, cât mai strâns, având grijă să întoarcem de fiecare dată foaia în afară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acestei foi (după ce am rulat rulada) se pune pe o farfurie dreptunghiulară şi se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai groase cu salată verde. 219. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU MUGURI DE TRIFOI ROŞU Se prepară întocmai ca reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind urzicile cu muguri fragezi de trifoi roşu. 220. RULADĂ DE BRÂNZĂ ŞI VARZĂ UMPLUTĂ CU PASTĂ DE ROŞII Ingrediente: 600 g brânză de vaci, 300 g varză albă, 2 cepe de apă, 300 g unt, 200 g pastă de roşii crude, 4 linguri de smântână, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 legătură de hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 fir de praz, 1 lingură pulbere de căline (v. 2076). Brânza bine mărunţită se amestecă cu varza (tăiată fideluţă şi frecată în mâini până s-a înmuiat bine, fără să fie stoarsă de sucul din ea), 2 cepe tăiate mărunt şi 200 g unt frecat spumă cu 41

puţin cremogen. Separat se prepară compoziţia a doua, astfel: pasta de roşii crude (v. 2063) se amestecă cu smântâna, 100 g unt frecat spumă, pulberile, 1 - 2 linguri tărâţe, prazul tăiat fideluţă, asmaţuchiul tăiat mărunt şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie de consistenţa unei smântâni îngroşate. În continuare se procedează ca la 218. Se taie şi se serveşte la fel. ... Brânză de oi Conţine aceleaşi substanţe ca şi brânza de vaci, dar este mai grasă. Se pregătesc fel de fel de preparate, care mai de care mai sofisticate. Este bună să fie consumată aşa cum se scurge din zăr. Caşul, brânza frământată, ca şi celelalte feluri de brânză, sunt foarte hrănitoare şi uşor digestibile, comparativ cu carnea, care pe lângă faptul că se mistuie greu, menţine 3 zile toxinele în organism. 221. PASTĂ DE BRÂNZĂ DE OI CU PRAZ Ingrediente: 350 g brânză de oi rasă, 50 g unt, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 fir de praz mare, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 roşii, 3 - 4 foi de salată. Caşul de oi proaspăt, se mărunţeşte fin, se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, prazul tăiat fideluţă şi untul frecat spumă. Se aranjează pe farfurie, se decorează cu foi de salată verde şi felioare de roşii. 222. BRÂNZĂ DE OI CU PASTĂ DE ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri de pastă de roşii crude (v. 2063), iar în cazul că se înmoaie prea mult compoziţia, puţină tătrâţe sau cremogen (v. 2019). 223. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU PASTĂ DE GOGOŞARI Se prepară pasta ca la 221, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pasta de roşii care se înlocuieşte cu pastă de gogoşari; în plus se pun 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 224. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU RIDICHI NEGRE Ingrediente: 350 g caş de oaie ras, 50 g unt, 300 g ridichi negre rase, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu tarhon, cremogen. Caşul ras fin, odată cu ridichile, se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul spumă şi puţin cremogen sau tărâţe (în cazul că este prea moale compoziţia); se aşează pe farfurie, se ornează după fantezia şi priceperea gospodinei. 225. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU CRESON Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ridichi care se înlocuiesc cu creson bine mărunţit. 226. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU CEAPĂ Ingrediente: 350 g caş de oaie ras, 1 ceapă mare de apă, 50 g unt, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1 lingură de smântână, cremogen, 2 - 3 legături de hasmaţuchi. Caşul ras se amestecă cu ceapa bine mărunţită, smântâna, pulberile, untul frecat spumă şi puţin cremogen. Din acest amestec se prepară crochetele, astfel: pe o foaie de polietilenă se presară puţin cremogen, se împarte compoziţia în cantităţi egale (cu o lingură), se ia fiecare în palmă, se rotunjeşte şi se formează crochetele lungi de 6 cm, care se aşează pe un postament cu hasmaţuchi, pus în prealabil în platou. 227. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU URZICI Ingrediente: 350 g caş ras, 50 g unt, 1 ceapă mare de apă, 200 g urzici, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, cremogen (v. 2019), 6 flori roşii de trandafir. Caşul ras fin se amestecă cu urzicile şi ceapa fin mărunţite, pulberile, untul frecat spumă şi1 - 2 linguri de tărâţe. Se prepară crochetele ca la reţeta precedentă şi se aşează pe un postament din petale roşii de trandafir care a fost aşezat în prealabil în platou. 42

228. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU PULBERE DE SCORUŞE (v. 2077) Se prepară crochetele ca la 226 folosind aceleaşi ingrediente, numai că în compoziţie se adaugă 1 lingură pulbere de scoruşe care îi dă o nuanţă de roşu frumos. 229. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU MUGURI DE TRIFOI ALB Ingrediente: 700 g caş ras, 400 g unt, cremogen (v. 2019), 3 fire de praz, 250 g muguri fragezi de trifoi, 2 legături de hasmaţuchi cu leuştean, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1/2 linguriţă de pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 mână bună de petale roşii sau roz de flori de nalbă de grădină. Caşul ras, fin, se amestecă cu 2 fire de praz tăiat fideluţă şi 300 g unt frecat spumă. Pentru umplut, trifoiul se mărunţeşte fin (manual sau mecanic), se amestecă cu verdeţurile tăiate mărunt, 1 fir de praz tăiat fideluţă, 100 g unt frecat spumă, pulberile şi petalele de nalbă tăiate fideluţă. În cazul că este prea moale se adaugă puţin cremogen sau tărâţe. În continuare se procedează ca la 215. Se serveşte tăiată felii mai groase cu salată verde. 230. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă cu aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii de trifoi care sunt înlocuiţi cu frunze fragede de tătăneasă. 231. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU GRÂUŞOR (untişor) Se prepară ca la 229, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de trifoi care este înlocuit cu frunze fragede de tătăneasă. 232. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU FRUNZE DE NALBĂ Se prepară ca la 229, aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii fragezi de trifoi care sunt înlocuiţi cu frunze fragede de nalbă de grădină. 233. RULADĂ DE BRÂNZĂ UMPLUTĂ CU SFECLĂ ROŞIE Ingrediente: 700 g caş ras, 400 g unt, cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 3 cepe mari de apă, 350 g sfeclă roşie, 150 g varză albă, 2 legături hasmaţuchi cu tarhon. Caşul bine mărunţit se amestecă cu 2 cele două cepe tăiate mărunt şi 300 g unt frecat spumă. Pentru umplut, sfecla şi ceapa se mărunţesc fin, se amestecă cu varza tăiată fideluţă, frecată în mâini până se înmoaie bine (fără a o stoarce de sucul ei), pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, 1 - 2 linguri de tărâţe şi cremogen, până se obţine o pastă îngroşată. În continuare se procedează ca la 215. Se consumă tăiată felii mai groase cu salată verde de sezon. 234. SĂRMĂLUŢE CU CAŞ DE OAIE ŞI CEAPĂ Ingrediente: 350 g caş proaspăt, 150 g unt, 1 legătură verdeaţă, 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de tărâţe, 250 g frunze fragede de tătăneasă, 1 mână bună de petale roşii sau roz, de flori de nalbă de grădină. Caşul se dă pe răzătoarea cu găuri mari, se amestecă cu verdeaţa şi ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Din această compoziţie se prepară sărmăluţele învelite în frunze fragede de tătăneasă, care se aşează pe un postament făcut din petale de nalbă, puse în prealabil în platou. 235. SĂRMĂLUŢE CU CAŞ DE OAIE ŞI PRAZ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care este înlocuită cu praz tăiat fideluţă. 236. SĂRMĂLUŢE CU CAŞ ŞI ZARZAVAT Se prepară sărmăluţele ca la 234 folosind aceleaşi ingrediente pe lângă care se mai adaugă un 43

morcov mic, 1/2 pătrunjel şi o felioară de ţelină, toate rase pe răzătoare. 237. TORT APERITIV CU BRÂNZĂ ŞI FLOAREA SOARELUI Ingrediente: 600 g brânză de oi rasă, 3 cepe de apă, 300 g unt, 250 g seminţe decorticate şi râşnite de floarea - soarelui, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 pahar de smântână, 2 legături de verdeaţă, 10 măsline negre desărate. Brânza, fin mărunţită, se amestecă cu 2 cepe tăiate mărunt, 200 g unt frecat spumă şi cremogen cât cuprinde. Se împarte în două părţi egale. Una din ele se pune pe tortieră şi se tasează uniform; peste ea se aşează compoziţia cu seminţele de floarea - soarelui decorticate şi măcinate, amestecată cu pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi 100 g unt frecat spumă. Peste ea se aşează partea a doua de compoziţie cu brânză. Se tasează pe întreaga suprafaţă, apoi se îmbracă în cremogen amestecat cu smântână. Se decorează cu 1/2 de măsline negre, complet desărate (v. 1988) şi verdeţuri de sezon. Se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii în formă de raze (ca orice tort), alături cu salată verde de sezon. 238. TORT APERITIV CU BRÂNZĂ ŞI SEMINŢE DE BOSTAN Se prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de seminţele de floarea soarelui care se înlocuiesc cu seminţe de bostan (decorticate şi măcinate), care, fiind apropiate de culoarea caşului, se colorează într-o nuanţă de roşu, cu puţină pastă de roşii crude (v. 2063), pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077). La nevoie, se poate colora (în nuanţa de roşu dorită) şi cu o felioară de sfeclă roşie, rasă pe răzătoarea de sticlă. 239. CIUPERCUŢE VERZI PE POSTAMENT ROŞU Ingrediente: 600 g caş de oaie, 300 g unt, 250 g muguri fragezi de lucernă, cremogen, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 pumn petale roşii de trandafir. Caşul bine mărunţit, se amestecă cu mugurii de lucernă fin mărunţiţi (manual sau mecanic), pulberile şi untul frecat spumă. În cazul că este prea moale compoziţia se adaugă puţină tărâţe sau cremogen (v. 2019). Se formează ciupercuţe ca la 212, se aşează pe un postament din petale roşii de trandafir, aşezate în prealabil în platou. Deasupra lor se pun punctişoare mici din unt sau din albuş bătut tare. 240. CIUPERCUŢE GALBENE PE POSTAMENT VERDE Se prepară ciupercuţele ca la reţeta precedentă, numai că în compoziţia cu brânză (fără verdeţuri) se adaugă un morcov ras fin şi puţin cremogen. Ciupercuţele, odată preparate, se aşează pe un postament din plante verzi (după dorinţă) iar pe pălăriile lor se fixează punctişoare roşii, din pastă de roşii crude (v. 2063) sau din pulbere de măceşe (v. 2078) amestecată cu foarte puţin unt. 241. CIUPERCUŢE ROŞII PE FOND VERDE Ingrediente: 350 g caş de oaie, 350 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 250 g unt, cremogen, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 căpăţână de salată verde, 6 - 8 mere roşii. Brânza şi ţelina fin mărunţite se amestecă cu pulberea, ceapa tăiată mărunt şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o pastă îngroşată din care se fac picioarele ciupercuţelor; drept pălărie, se pune câte o jumătate de măr roşu, căruia i s-a îndepărtat căsuţa seminală şi s-a rotunjit frumos. Deasupra se fac punctişoare albe. Merele (la nevoie) pot fi înlocuite cu roşii sau gogoşari. Ciupercile se aşează pe un postament de salată verde, pus în prealabil în platou. 242. CAŞ DE OAIE CU ROŞII ŞI CEAPĂ VERDE Ingrediente: 300 g caş, 2 legături de ceapă verde, 500 g roşii, 4 - 5 foi de salată. Se aşează pe un platou frunzele de salată, caşul proaspăt tăiat în felii potrivite şi roşiile mijlocii (puse întregi); lângă platou, într-un pahar, se pune ceapa verde curăţată, bine spălată şi căreia i s-au scurtat puţin foile.

44

... Busuiocul Este o plantă ierbacee cu tulpina păroasă. În scopuri medicinale şi alimentare, se utilizează părţile aeriene ale plantei. Conţine ulei volatil, saponozide, triterpenice, tonoizi etc. Este aromatizant, calmant al colicelor intestinale, absoarbe gazele, galactogog, reduce stările de vomă. Se administrează în colici intestinale, meteorism (balonări intestinale), vomă, gripă, bronşită (acută sau cronică), cefalee (dureri de cap), ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie (lipsa poftei de mâncare), diaree, colită de fermentaţie. Sub formă de ceai se prepară prin infuzie (1 linguriţă de plantă la 200 ml apă clocotită sau prin macerare la rece, 8 - 10 ore). Se beau 2 - 3 ceaiuri pe zi, puţin încălzite (după mesele principale) şi neîndulcite. În alimentaţie, se foloseşte sub formă de pulbere sau frunze verzi, adăugate (pentru aroma lor plăcută) la diferite preparate culinare, ca tartine cu diferite paste de brânză, unt, ciuperci, ciorbe, supe - creme dar şi la preparate dulci, în combinaţie cu alte plante plăcut aromate sau simplu, mai cu seamă în bucătăria fără foc . 243. PIREU DE VERDEŢURI CU AROMĂ DE BUSUIOC ŞI ROŞII Ingrediente: 50 g frunze de busuioc, 150 g urzici, 150 g muguri fragezi de lucernă, 150 g frunze fragede de tătăneasă, 1 pahar suc de morcovi, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 100 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 8 - 10 roşii mici, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071). Toate verdeţurile (în afară de busuioc) se mărunţesc fin(manual sau mecanic), se amestecă cu sucul de morcov, sucul de cătină, pulberea de seminţe de roşii, cremogenul şi uleiul. În cazul că pireul nu este destul de gros se adaugă puţină tărâţe. Se toarnă în platou iar deasupra se pun roşii mici, întregi. Peste ele se presară frunzele de busuioc tăiate fideluţă. 244. PIREU VERDE CU OCHIURI ŞI BUSUIOC Se prepară pireul ca la reţeta precedentă iar după ce s-a aşezat în platou, se aşează 6 linguri de albuş bătut spumă tare (mici grămăjoare cu distanţă între ele). În mijlocul fiecărei grămăjoare se face o mică gropiţă cu dosul lingurei şi se pune în fiecare câte un gălbenuş (în total 6 gălbenuşuri). Deasupra se presară cu frunze de busuioc (vara) sau pulbere de busuioc (iarna). Pe margini se decorează cu petale roşii sau roz de nalbă de grădină, tăiate fideluţă. 245. PIREU VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară pireul din verdeţuri ca la 243, se fac ochiurile ca la 244, numai că în loc de 6 ouă de găină se folosesc 30 de ouă de prepeliţă, aşezate în grupuri de câte 5 gălbenuşuri pe albuşul bătut spumă tare. ... Caisa Caisa conţine vitamina A (în mare cantitate), apoi vitaminele (B, C, PP), zaharuri (celuloză şi glucoză), o substanţă asemănătoare cu carotina, protide, lipide, săruri minerale şi oligoelemente (Magneziu, Fosfor, Fier, Calciu, Potasiu, Sulf, Mangan, Fluor, Cobalt, Brom). Caisa este foarte nutritivă, energetică şi plastică, ajunsă la maturitate completă şi foarte digestibilă. Este indicată în astenie fizică şi intelectuală, anemie, nevrozism, insomnii, inapetenţă, convalescenţe. Se recomandă copiilor (rahitism, întârziere de creştere), adolescenţilor şi vârstnicilor (diaree, constipaţie etc). Se foloseşte fructul ca atare bine copt şi în preparate culinare la rece, în bucătăria fără foc unde nu-şi pierde nimic din calităţi. 246. CAISE CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 500 g caise bine coapte, 400 g smântână, 1 linguriţă de miere, 2 linguri făină de orez, 6 flori roşii de trandafir, câteva frunzişoare de măghiran cu busuioc. Smântâna se amestecă cu mierea, făina de orez şi se toarnă în platou. Peste ea se pun jumătăţi de caise cu partea bombată în sus. Deasupra se presară câteva petale de trandafir tăiate fideluţă, verdeaţa tăiată mărunt, iar pe margini (în formă de ghirlandă) se pun petale roşii şi albe de trandafir. 45

247. CAISE CU SOS VERDE Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că sosul de smântână se colorează cu puţin suc de orz verde (v. 2079) sau spanac fin mărunţit. 248. CAISE CU SOS GALBEN Ingrediente: 500 g caise bine coapte, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi, 2 ouă de găină crude, 1 linguriţă de miere, 5 - 6 foi de salată verde, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii, câteva frunzişoare de levănţică cu mentă. Cremogenul (v. 2019) se amestecă cu sucul de morcovi, mierea, pulberea, gălbenuşurile şi se pune în platou. Peste el se aşează (cât mai estetic jumătăţile de caise cu partea bombată în sus). Se decorează cu foi de salată. 249. CAISE CU SOS ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că cele două gălbenuşuri de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 250. CAISE CU SOS ROŞU Se prepară ca sosul de la nr. 248, folosind aceleaşi ingrediente, numai că la urmă (înainte de al pune în platou) se colorează cu nuanţa de roşu dorită (pulbere de măceşe, v. 2078, pulbere de căline sau de scoruşe); se poate obţine o nuanţă frumoasă de roşu şi cu puţin suc de sfeclă roşie. 251. SALATĂ DE CAISE CU CĂPŞUNI Ingrediente: 500 g caise bine coapte, 500 g căpşuni, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri de miere, câteva petale de flori roşii de nalbă de grădină, 4 - 5 vârfuri de mentă. Caisele se despică în jumătăţi, li se îndepărtează sâmburii, în fiecare jumătate se pune o căpşună, se aşează în salatieră, se toarnă peste ele mierea (care a fost amestecată cu tinctură de propolis) şi 2 - 3 linguri suc de morcovi. Deasupra se presară menta şi florile de nalbă tăiate fideluţă. 252. SALATĂ DE CAISE CU PETALE DE TRANDAFIR Ingrediente: 700 g caise bine coapte, 400 g smântână, 2 - 3 linguri de miere, 1 lingură de rom, 3 linguri suc de mere (v. 2102), 150 g petale roşii de trandafir, câteva frunzişoare de măghiran. Caisele se taie în două, li se îndepărtează sâmburii, se aşează pe un postament din petale din trandafir (care a fost pus în prealabail în salatieră), peste ele se toarnă mierea, amestecată cu romul şi sucul de mere şi smântâna. Deasupra se presară măghiranul tăiat mărunt, dând salatei un gust cu totul deosebit. 253. SALATĂ DE CAISE CU MIEJI DE NUCI Ingrediente: 750 g caise bine coapte, 175 g mieji de nuci, 1 linguriţă tinctură muguri de plop negru (v. 2105), 2 - 3 linguri de miere, 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină 2- 3 linguri suc de morcovi (v. 2081). Caiselor despicate în două li se înlătură sâmburii, se aşează în salatieră pe un postament din petale de nalbă. În fiecare jumătate de caisă se pun 2 mieji de nucă, deasupra se toarnă mierea (care a fost amestecată cu tinctura de muguri de plop negru) şi sucul de morcovi. 254. CAISE UMPLUTE CU CREMĂ Ingrediente: 700 g caise bine coapte, 150 unt, 1 linguriţă cacao, 1 lingură tărâţe, 1 - 2 linguri de miere. Se amestecă miere cu cacao, tărâţa şi untul bătut spumă. Caisele se despică în jumătăţi şi se aşează (pe un postament de petale de gălbenele ) în platou cu partea bombată în jos. În fiecare jumătate de caisă se pune câte puţină cremă cu ajutorul unui cornet. 255. CAISE UMPLUTE CU FRIŞCĂ Se prepară caisele ca la reţeta precedentă, având grijă ca în fiecare jumătate de caisă să se pună câte puţină miere (1/4 linguriţă), apoi se pune frişca bătută (fără zahăr) cu ajutorul unui cornet, ca mai sus. 256. CREMĂ DE CAISE CU SUC DE MORCOV Ingrediente: 500 g caise bine coapte, 4 linguri cremogen (v. 2019), 2 gălbenuşuri de ouă de 46

găină, puţină miere (după gust), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 2 albuşuri bătute spumă bine, 1 lingură seminţe de negrilică sau de in, 2 linguri tărâţe, 1/2 pahar suc de morcovi. Caisele (fără sâmburi) se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu gălbenuşurile (puse pe rând), sucul de morcovi, mierea, tinctura, tărâţa şi cremogenul; (crema astfel preparată trebuie să aibă consistenţa unei smântâni mai îngroşate). Se pune în cupe sau în farfurioare de compot, peste care se aşează albuş bătut spumă tare fără zahăr ,deasupra căruia se presară seminţe de negrilică sau de in. 257. CREMĂ DE CAISE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de ouă găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7). 258. CREMĂ DE CAISE CU ALUNE Ingrediente: 700 g caise bine coapte, 200 g alune, puţină miere (după gust), 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2107), 2 linguri tărâţe, 100 g frişcă, 2 linguri cireşe negre macerate în miere (v. 406). Caisele se mărunţesc fin (cu tot cu coajă - manual sau mecanic), se amestecă cu alunele măcinate, mierea, tinctura, tărâţa şi se pune în cupe. Deasupra se pune câte puţină frişcă, peste care se aplică 4 -5 cireşe negre. În cazul că iese puţin îngroşată, se poate adăuga puţin lapte nefiert sau smântână. 259. CREMĂ DE CAISE CU SEMINŢE DE BOSTAN Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de alune care se înlocuiesc cu seminţe de bostan (decorticate şi măcinate). 260. CREMĂ DE CAISE CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI Se prepară crema ca la 258, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de alune care se înlocuiesc cu seminţe de floarea - soarelui (decorticate şi măcinate). 261. CREMĂ DE CAISE CU NUCI Se prepară crema ca la 258, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de alune care se înlocuiesc cu nuci măcinate şi puţină pulbere de scorţişoară. 262. CREMĂ DE CAISE CU FRIŞCĂ Ingrediente: 600 g caise bine coapte, 300 g frişcă (bătută fără zahăr), puţină miere (după gust), 1 lingură tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri tărâţe, 2 linguri vişine macerate în miere (v. 406). Caisele se mărunţesc fin (cu tot cu coajă - manual sau mecanic), se amestecă cu mierea, tinctura, tărâţa şi frişca (uşor, de jos în sus, ca să nu se lase). Deasupra se pun vişine. 263. CREMĂ DE CAISE CU TĂRÂŢE Ingrediente: 700 g caise bine coapte, puţină miere (după gust), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 2 linguri cremogen, tărâţe, 100 g frişcă, 2 linguri smântână, 1 lingură de rom, 1 lingură seminţe de anason. Caisele se mărunţesc fin (cu tot cu coajă - manual sau mecanic), se amestecă cu mierea, smântâna, romul, tinctura, cremogen, şi tărâţa (cât cuprinde). Se pune în cupe; deasupra se presară câteva seminţe de chimion sau anason. 264. TORT DE CAISE CU GĂLBENUŞ Ingrediente: 1 kg caise bine coapte, 6 ouă de găină, 300 g unt, cremogen, 250 g seminţe de floarea - soarelui sau nuci, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri de rom, puţină miere (după gust), 1 lingură seminţe de negrilică cu mac, 1/2 linguriţă pulbere de busuioc, coaja rasă de la o lămâie, 1/2 pahar de suc de mere (v. 2102). Caisele se mărunţesc fin, se amestecă cu puţină miere, 4 gălbenuşuri de ou (puse pe rând), 1 linguriţă de rom, tinctura de propolis, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie îngroşată, care se împarte în două părţi egale. O parte se aşează pe tortieră, se tasează, peste ea se aşează compoziţia de floarea - soarelui, care se prepară din seminţele decorticate şi măcinate, amestecate cu 1 lingură de rom, pulberea de busuioc, puţină miere, sucul de mere,100 g unt frecat spumă, 2 albuşuri bătute spumă tare şi tărâţe (cât cuprinde), până se 47

obţine o compoziţie îngroşată. După ce s-a tasat cât mai uniform, se aşează peste ea compoziţia din caise, după care se îmbracă tortul cu albuş bătut spumă tare, iar deasupra se presară seminţe de negrilică sau de mac. Se dă la rece 2 - 3 ore, după care se serveşte tăiat felii în formă de raze, ca orice tort. 265. TORT DE CAISE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară tortul întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 6 ouă de găină care se înlocuiesc cu 30 de ouă de prepeliţă. 266. TORT DE CAISE CU CREMĂ DE TRANDAFIRI Se prepară compoziţia cu caise ca la 264, folosind aceleaşi ingrediente; crema de trandafiri care se aşează la mijloc, se prepară astfel: 250 g petale roşii de trandafir se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu puţină miere (după gust), 150 g unt frecat spumă, 1 lingură de rom şi cremogen (v. 2109), cât cuprinde, până se îngroaşă. Se îmbracă cu albuş bătut spumă sau cu frişcă (fără zahăr). Se poate îmbrăca şi cu altă cremă, după fantezia şi priceperea gospodinei. 267. ÎNGHEŢATĂ DE CAISE CU MIERE Ingrediente: 500 g caise bine coapte, mărunţite fin, 250 g miere, 300 g frişcă, 1 linguriţă de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie. Pireul de caise se amestecă bine cu mierea, romul, coaja de lămâie rasă şi frişca (cu care se amestecă uşor, ca să nu se lase). Se pune în formă specială pentru îngheţată şi se dă la congelator. Îngheţata cu adaos de miere nu îngheaţă aşa de tare ca cele care au în compoziţia lor zahăr, dar sunt mult mai bune pentru sănătate. Zahărul este cancerigen 268. ÎNGHEŢATĂ DE CAISE CU PASTĂ DE CĂTINĂ. Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în pireul de caise se adaugă 1 - 2 linguri pastă de cătină (v. 2105) care dă un gust deosebit de plăcut. 269. COMPOT DE CAISE Ingrediente: 600 g caise bine coapte, 3 linguri de miere, 250 ml de suc de mere de vară (v. 2102), 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), câteva petale roşii de trandafir. Se aleg caise mari, frumoase, li se înlătură sâmburii, se taie sferturi, şi se aşează în compotieră; peste ele se toarnă sucul de mere sau morcovi (care a fost bine amestecat cu mierea şi tinctura), iar deasupra se presară petalele de trandafir tăiate fideluţă. 270. SPUMĂ DE CAISE CU CREMOGEN Ingrediente: 600 g caise bine coapte, 3 - 4 linguri de miere, 1 - 2 linguri de rom, 3 albuşuri de ou, cremogen (v. 2019), 1 lingură seminţe de in. Caisele fin mărunţite se amestecă cu mierea, romul, 1 - 2 linguri cremogen şi albuşurile bătute spumă tare (fără zahăr). Se serveşte pusă în cupe sau în farfurioare de compot, presărate cu seminţe de in. 271. CAISE CONSERVATE ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg caise, 4 kg de miere, 1 rămurică de busuioc. Se aleg caise bine coapte, tari, li se îndepărtează sâmburii, se taie sferturi şi se pun într-un borcan de sticlă; peste ele se pune busuiocul şi mierea (naturală). Se leagă bine borcanul şi se înfăşoară cu hârtie de culoare închisă. Se pune la macerat 6 săptămâni (la temperatura camerei). Se agită zilnic. După ce s-au macerat, se scot cu ajutorul unei palete şi se pun din nou în borcan de sticlă. Au un aspect de dulceaţă de caise şi sunt mult mai sănătoase decât dulceaţa de caise tradiţională (fiartă cu zahăr), care produce acid; acesta la rândul lui favorizează apariţia diferitelor boli, uneori destul de grave. După ce s-au scos caisele, mierea (care s-a transformat în sirop de caise) se toarnă în sticle, deasupra se pune un deget de alcool, se închid ermetic, se etichetează şi se pun la loc întunecos şi rece. Se consumă cu apă minerală sau sifon, precum şi la diferite preparate dulci în bucătăria fără foc. 48

... Cartoful Cartoful este o legumă bine cunoscută de toată lumea. Din cartof se pot prepara numeroase feluri de mâncăruri; se extrage din el şi amidon (făină). Se foloseşte atât tuberculul cât şi amidonul. Cartoful conţine: apă, hidraţi de Carbon, protide, lipide, săruri minerale. Cojile, conţin îndeosebi săruri de Potasiu; 1kg de cartofi furnizează organismului cca. 5 g de Potasiu. De asemeni conţine vitaminele (B, B1, B6 şi în cantitate mai redusă, C, K). Mai conţine oxidoză cu acţiune favorabilă asupra mucoasei gastrice. Este sănătos, foarte digest, hrănitor, permis diabeticilor, obezilor şi tuturor celor predispuşi la îngrăşare. Un aliment de balast care înlesneşte funcţiile intestinale. Antiulceros, cicatrizant, fecula, este topic emolient (extractul - sucul crud). Diuretic, emolient, calmant şi cicatrizant al mucoasei degestive, antispasmodic. Ca extract crud, se recomandă în: gastrite, ulcere gastrice şi duodenale, dispepsii, hepatii şi litiază biliară, constipaţie, hemoroizi, glicozurie şi diabet florid, scorbut; Fecula în uz extern: flegmoane, crizipel (brâncă), arsuri, plăgi atone, ulcere ale gambei, erupţii, crăpături; Suc de cartofi crud: 1/2 pahar, de 4 ori pe zi, timp de 1 lună, ajută la vindecarea ulcerului gastroduodenal şi în diabet. Ca să fie mai îmbietor i se poate adăuga foarte puţină miere, suc de morcovi, suc de cătină sau de lămâie. Pentru celelalte afecţiuni, o jumătate de pahar, o dată sau de două ori pe zi. 272. CIORBĂ DE CARTOFI CU ŢELINĂ Ingrediente: 3 cartofi, 1/2 ţelină, 2 mere, 2 - 3 roşii, 1 ceapă, 1 morcov mic, 500 ml zeamă de varză murată (moare), 1 l macerat de trifoi, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2073), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, 75 ml ulei. Cartofii, ţelina şi morcovul (curăţate) se dau pe răzătoare, odată cu merele necurăţate de coajă, se pun în castronul în care s-a pus în prealabil maceratul şi zeama de varză; se adaugă pulberile, roşiile, ceapa şi verdeaţa, tăiate mărunt, uleiul. 273. CIORBĂ DE CARTOFI CU PRAZ Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă, care este înlocuită cu 1 fir de praz tăiat mărunt. 274. CIORBĂ DE CARTOFI CU NAPI Ingrediente: 3 cartofi şi 3 napi (în cantităţi egale), 1 ceapă, 1 morcov, 1pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de leuştean, 2 roşii, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, verdeaţă de sezon, 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 1 l macerat de coada calului (v. 2042). Într-un castron se pune maceratul şi sucul de aguridă, se adaugă cartofii, napii şi rădăcinoasele (fără coajă) date pe răzătoare, pulberile, ceapa, verdeaţa şi roşiile tăiate mărunt, ardeiul gras tăiat fideluţă . 275. CIORBĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară la fel reţetei precedente, cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 - 4 căţei de usturoi fin pisaţi. 276. CIORBĂ DE CARTOFI CU SUC DE CORCODUŞE Ingrediente: 3 cartofi, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 75 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 500 ml suc de corcoduşe, 1 l macerat de tărâţe (v.2041). Se pune sucul de corcoduşe în castron împreună cu maceratul, se mai adaugă cartoful şi rădăcinoasele date pe răzătoare, prazul, roşiile şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul . 277. CIORBĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE HREAN Se prepară la fel ca la 274, aceleaşi ingrediente, adăugând 2 lingură de hrean ras pe 49

răzâtoarea de sticlă. 278. CIORBĂ DE CARTOFI CU CIUPERCI Ingrediente: 3 cartofi, 1 ceapă mică, 250 g ciuperci macerate în oţet de vin (v. 1977), 1 felie de ţelină, 75 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1. 5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053), 2 roşii. Se pune în castron maceratul, se adaugă cartofii şi ţelina date pe răzătoare, ceapa, verdeţurile şi roşiile tăiate mărunt, ciupercile tăiate felioare, pulberile şi uleiul. 279. CIORBĂ DE CARTOFI CU URZICI Se prepară la fel reţetei precedente, aceleaşi ingrediente, în afară de ciuperci care se înlocuiesc cu 200 g urzici (crude) tăiate cât se poate de mărunt. 280. CIORBĂ DE CARTOFI CU GRÂUŞOR ŞI SFECLĂ ROŞIE Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu grâuşor (untişor), iar odată cu ţelina şi cartofii se dă pe răzătoare şi o felie de sfeclă roşie. 281. CIORBĂ DE CARTOFI CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 3 cartofi, 1 ceapă, 1 felie de sfeclă roşie, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţuri şi 1/4 varză murată. Maceratul de afine se pune în castron, se adaugă cartofii şi rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa, verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi varza murată bine stoarsă în mâini (nu se spală şi nici nu se ţine în apă), tăiată fideluţă. 282. CIORBĂ DE CARTOFI CU NAPI MURAŢI Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată care se înlocuieşte cu napi muraţi; (napii se pun la murat odată cu varza, în acelaşi butoi, calculând 6 kg de napi la 1 butoi cu o capacitate de 100 l apă). 283. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU MERE Ingrediente: 4 cartofi, 3 mere, 1 rădăcină de ţelină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de pere pădureţe (v. 2054), 1 linguriţă pulbere de cătină (v. 2075), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceaşcă de smântână, 1 legătură de verdeaţă, câteva petale roşii de trandafir. Cartofii, ţelina şi ceapa (fără coajă), merele (cu coajă), se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se pun în castronul cu macerat, se adaugă pulberile, tărâţa şi smântâna, verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 284. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU IAURT Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care se înlocuieşte cu iaurt. 285. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU VARZĂ Ingrediente: 4 cartofi, 1/4 varză dulce, 1 fir de praz mare, 5 linguri tărâţe, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari, 4 linguri de pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură de verdeaţă, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058). Cartofii, varza şi prazul se mărunţesc fin, se pun în castronul cu macerat; se adaugă tărâţa, uleiul, pulberile, pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 286. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugându-se 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 287. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE HREAN 50

Se prepară întocmai ca la 285, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri de hrean ras (după gust). 288. SUPĂ - CEREMĂ DE CARTOFI CU MUGURI DE LUCERNĂ Ingrediente: 4 cartofi, 200 g muguri fragezi de lucernă, 1 ceapă mare de apă, 75 ml ulei, 5 linguri de tărâţe, 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041). În castron se pune maceratul, se adaugă cartofii, mugurii de lucernă, ceapa mărunţită fin (manual sau mecanic), tărâţa, pasta de roşii crude, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt. 289. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU PULBERE DE HRIBI Se prepară supa - cremă întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri pastă de roşii cu 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067), înmuiată cu 1/2 pahar macerat de tărâţe (v. 2041). 290. SALATĂ DE CARTOFI CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 3 cartofi, 1/2 varză murată, 100 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţuri, 4 linguri de tărâţe, 1 morcov mai mare. Varza bine stoarsă în mâini de zeamă sau moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, cartofii şi morcovul date pe răzătoare, pulberile, uleiul, tărâţa, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 291. SALATĂ DE CARTOFI CU NAPI MURAŢI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată care se înlocuieşte cu napi muraţi. Napii se pun la murat toamna, odată cu varza, în acelaşi butoi, băgaţi printre căpăţâni, calculând 6 kg de napi la 1 butoi de 100 l apă. ... Castravetele Conţine vitaminele A, B, C; , Magneziu, Oxid de Calciu, mucilagii. Este răcoritor, depurativ, dizolvant al acidului uric şi al uraţilor, diuretic, uşor hipnotic. Indicat în stări subfebrile, intoxicaţii, colici şi iritaţii intestinale;favorabil temperamentelor bilioase şi sangvine. 292. SALATĂ DE CASTRAVEŢI CU PRAZ Ingrediente: 5 castraveţi tineri, 1 fir de praz, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de tarhon cu salvie, câteva petale de flori de nalbă roşie. Se aleg castraveţi tineri, cu coaja subţire; se taie felioare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, pulberile, uleiul şi sucul de cătină, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 293. SALATĂ DE CASTRAVEŢI CU CEAPĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că prazul este înlocuit cu ceapa tăiată julien. 294. SALATĂ DE CASTRAVEŢI CU ROŞII Se prepară ca la reţeta 292, numai că se adaugă 3 - 4 roşii tăiate sferturi. 295. SALATĂ DE CASTRAVEŢI COMBINATĂ Ingrediente: 3 castraveţi tineri (verzi), 3 castraveţi muraţi, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 1 legătură de mărar, 3 roşii. Ambele feluri de castraveţi şi ceapa se taie felioare, se aşează în salatieră, se presară pulberile, mărarul tăiat şi se 51

stropesc cu ulei. Se decorează cu roşii. 296. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU CEAPĂ Ingrediente: 5 castraveţi tineri proaspăt recoltaţi, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură pastă de roşii crude (v. 2063), 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, petale roşii de trandafir de la 6 - 8 flori, cremogen. Ceapa , verdeaţa tăiate mărunt se şi pasta de roşii se amestecă cu pulberile, uleiul şi cremogen (cât cuprinde). Castraveţii se taie în două, pe lungime, li se scoate miezul (care se foloseşte la alte preparate culinare), iar în locul lui se aşează compoziţia cu ceapă. Jumătăţile de castraveţi se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir, presărate în prealabil pe platou. Peste castraveţi se presară puţină verdeaţă tăiată mărunt. 297. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GRÂU GERMINAT Ingrediente: 5 castraveţi tineri şi proaspeţi, 1 ceapă mare de apă, 100 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cu cimbru, 5 mâini de petale roşii din flori de nalbă de grădină, 2 linguri de grâu germinat fin mărunţit şi 2 linguri de tărâţe. Se amestecă tărâţa, uleiul (ca la maioneză), ceapa tăiată mărunt, pulberile şi 1/2 din verdeaţă, tocate. Castraveţii se taie în două pe lungime, li se scoate miezul (care se foloseşte la alte preparate culinare) şi în locul lui se aşează compoziţia cu grâu germinat. Jumătăţile de castraveţi se aşează pe un platou, deasupra unui strat (pus în prealabil) din petalele roşii de nalbă de grădină. Deasupra se presară puţină verdeaţă fin mărunţită. 298. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU CIUPERCI Ingrediente: 5 - 6 castraveţi proaspeţi de mărime mijlocie, 1 ceapă, 100 ml de ulei, 200 g ciuperci macerate în oţet (v. 1977), 1 legătură frunze fragede de ţelină cu hasmaţuchi, 1 mână frunze fragede de soia sau de tătăneasă, 1 - 2 linguri de tărâţe, 3/4 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Castraveţii se pregătesc întocmai ca la reţeta precedentă; se umplu cu compoziţia, preparată în felul următor: ciupercile bine scurse şi mărunţite fin se amestecă cu tărâţa, uleiul (pus puţin câte puţin), ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile. Castraveţii umpluţi se pun pe un strat de frunze de soia sau de tătăneasă (alese numai fragede), puse în prealabil în platou. Deasupra, peste castraveţi, se presară puţină verdeaţă tăiată mărunt. Pe lângă ei, se pun câteva felioare de roşii sau gogoşari. 299. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU BRÂNZĂ DE CAPRĂ Ingrediente: 5 - 6 castraveţi foarte tineri, 1 ceapă de apă, 250 g brânză de capră, 50 g unt, 1 legătură verdeţuri aromate, 1 lingură tărâţe, 1/4 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale de gălbenele sau de păpădie, 2 - 3 roşii. Castraveţii se pregătesc ca la 296. Brânza, trecută prin sită, se amestecă cu ceapa (tăiată mărunt), puţină verdeaţă, tărâţa, pulberile şi untul frecat spumă. Cu această compoziţie se umplu castraveţii care se aşează pe un postament din petale de flori (de gălbenele sau de păpădie), puse în prealabil în platou. Pe margine, se decorează cu felioare de roşii sau de gogoşari. 300. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU CAŞ DE OAIE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că brânza de capră, se înlocuieşte cu caş de oaie (ras pe răzătoare). 301. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU LEGUME Ingrediente: 5 - 6 castraveţi tineri, 300 g rădăcinoase, morcov, pătrunjel, ţelină, 1 legătură de verdeaţă, 1 gălbenuş de ou de găină, 1 linguriţă de muştar, 100 ml ulei, 1 linguriţă suc de cătină (v. 2092), 1 ceapă, 1/4 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 linguri de tărâţe, 1 mână de flori albastre de cicoare, 2 - 3 roşii. Castraveţii se pregătesc ca la 296; compoziţia pentru umplut se prepară din rădăcinoase, date prin răzătoare, puţină verdeaţă şi ceapă tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi maioneza preparată din: gălbenuş crud, muştar, ulei şi sucul de cătină. Castraveţii umpluţi se aşează pe un postament din flori albastre de cicoare, iar pe margine se 52

decorează cu felii de roşii. 302. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GERMENI DE SOIA Ingrediente: 5 - 6 castraveţi tineri, 1 ceapă, 50 g unt, 150 g germeni de soia (v. 2026), 1 legătură de verdeaţă, 1 lingură pastă de roşii, 1/4 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g frunze de lobodă roşie, 1 lingură de tărâţe. Castraveţii se prepară ca la 296. Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din soia germinată şi mărunţită, amestecată cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pasta de roşii, tărâţa, pulberile şi untul frecat spumă. Castraveţii umpluţi se aşează pe un postament din frunze de lobodă roşie, tăiate fideluţă şi puse în prealabil în platou. Deasupra castraveţilor se presară verdeaţa tăiată mărunt. 303. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GERMENI DE LINTE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care sunt înlocuiţi cu germeni de linte (v. 2024). 304. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GERMENI DE LUCERNĂ Se prepară ca la 302, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care sunt înlocuiţi cu germeni de lucernă (v. 2029). 305. CASTRAVEŢI UMPLUŢI PE SOS ALB Ingrediente: 350 g smântână, 2 linguri de orez, 2 linguri cremogen, 1 mână de petale roşii de trandafir şi puţin mărar verde, 5 - 6 castraveţi tineri. Smântâna se amestecă cu făina de orez (orezul râşnit la maşina de cafea), cu cremogenul şi se tornă în platou. Deasupra lui se aşează castraveţii umpluţi cu legume (v. 301). Peste ei se presară petalele de trandafir tăiate fideluţă şi mărar tăiat mărunt. 306. CASTRAVEŢI UMPLUŢI, PE SOS GALBEN Se prepară sosul alb ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, la care se mai adaugă 3 lingură de cremogen şi 3 linguri suc de morcovi. Peste sos se aşează castraveţi umpluţi ca la 305. 307. CASTRAVEŢI UMPLUŢI PE SOS ROŞU Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând încă 2 linguri de cremogen (v. 2019), 4 linguri pastă de roşii crude şi 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078), până se obţine nuanţa dorită. Deasupra sosului se aşează castraveţii umpluţi ca la 299. Peste ei se presară hasmaţuchi tăiat mărunt. 308. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU ZARZAVAT Ingrediente: 3 castraveţi mai mici, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel mic, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă plante condimentare şi aromatice, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 l macerat de coada calului (v. 2042), 1/2 l zeamă de castraveţi. Maceratul împreună cu zeama de castraveţi muraţi se pun în castron, se adaugă castraveţii tăiaţi felioare, ceapa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 309. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU SFECLĂ ROŞIE Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, înlocuind 1 castravecior cu 1 felioară de sfeclă roşie (dată pe răzătoare). 310. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU URZICI (Urzicile se consumă de primăvara până toamna târziu; dacă se taie la 2 - 3 săptămâni cele mari, cele mici lăstăresc mereu, proaspete şi fragede) Ingrediente: 2 -3 castraveciori mai mici, 1 pumn de urzici, 1 ceapă, 1 l macerat de nalbă (v. 2058), 1/2 l zeamă de gogonele murate, 2 gălbenuşuri crude de găină sau 2 linguri de smântână, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă plante condimentare şi aromatice, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţă cu pătrunjel şi mărar. Zeama de gogonele şi 53

maceratul se pun în castron, se adaugă castraveţii tăiaţi cubuleţe, urzicile, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile şi gălbenuşurile sau smântâna. 311. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) 312. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU CEAPĂ Ingrediente: 3 castraveţi muraţi, 1 ceapă de apă, 1 mână bună frunze de tei (foarte fragede), 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 1 legătură de hasmaţuchi, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Maceratul se pune în castron, se adaugă castraveţii tăiaţi cubuleţe, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, uleiul, pasta de roşii crude şi pulberile. 313. CASTRAVEŢI MURAŢI CU SOS DE CREMOGEN Ingrediente: 3 - 4 castraveciori muraţi, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi (v. 2089), 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână frunze fragede (luna mai) de tei, 1 legătură de fenicul cu hasmaţuchi, 1 linguriţă muştar. Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă muştarul şi uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză); pulberile se toarnă în platou, peste ele se aşează castraveţii tăiaţi felioare, ceapa peştişori şi deasupra, verdeaţă tăiată mărunt. Pe margini, în formă de ghirlandă, se aşează frunzele de tei tăiate fideluţă. 314. CASTRAVEŢI CU SOS ALB Ingrediente: 4 castraveţi proaspeţi de mărime mijlocie, 1 ceapă de apă, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1 legătură de hasmaţuchi, 2 linguri făină de orez, 1 lingură cremogen (v. 2019), 350 g smântână, 3 - 4 frunze de salată verde. Smântâna se amestecă cu făina de orez (măcinat în maşina de cafea) şi cremogenul, se toarnă în platou, se adaugă castraveţii şi ceapa tăiată felioare. Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt, petalele de flori tăiate fideluţă iar pe margini se decorează cu foi de salată verde. 315. CASTRAVEŢI CU IAURT Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care este înlocuită cu iaurt. 316. CASTRAVEŢI PROASPEŢI CU SOS DE CREMOGEN Se prepară ca la reţeta 313, cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de suc de morcovi se foloseşte (pentru înmuiatul cremogenului) un pahar de moare (zeamă de varză, castraveţi sau gogonele murate) şi castraveţi proaspeţi. 317. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE PE SOS - MAIONEZĂ DE POST Ingrediente: 25 - 30 castraveciori mici cu boboc de floare, 5 - 6 linguri de cremogen, 1 pahar macerat de tărâţe (v. 2041), 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, câteva frunze şi flori roşii de nalbă de grădină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 1 legătură frunze fragede de ţelină. Cremogenul se înmoaie cu maceratul, se adaugă muştarul, uleiul (picătură cu picătură, ca la orice maioneză), pulberile şi se toarnă în platou (maioneza trebuie să fie mai îngroşată ca de obicei). Pe suprafaţa ei se înfig (în picioare) castraveciorii cu bobocii gata să-şi deschidă floarea (pe lângă gustul plăcut, au un aspect cu totul deosebit). Se decorează cu frunze şi flori de nalbă sau frunze de ţelină, tăiate fideluţă. 318. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE PE SOS DE SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 25 - 30 castraveţi mici cu boboc de floare, 250 g smântână, 2 - 3 linguri făină de orez, petale roşii de trandafir recoltate de la 4 - 5 flori, 1 legătură de fenicul, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii (v. 2079), câteva frunzişoare de măghiran şi mentă. Smântâna se amestecă cu făina de orez (măcinat în maşina de cafea) şi pulberea (în cazul că 54

nu este destul de îngroşată se adaugă puţin cremogen). Se aşează în platou, pe suprafaţa înfigânduse castraveciorii cu floarea în sus. Se decorează cu petale de trandafir, fenicul, măghiran sau mentă. 319. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE PE SOS ROŞU Ingrediente: 25 - 30 castraveţi în floare, 300 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 mână de frunze fragede de tei (ulm sau fag din luna mai), 4 - 5 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078), tărâţe, 1 legătură frunze fragede de morcov, pâstârnac, leuştean, 1 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072). Smântâna sau gălbenuşurile se amestecă cu pasta de roşii, pulberile şi tărâţa (cât cuprinde), până se îngroaşă cât este necesar. Se aşează în platou, se tasează uniform, apoi se înfig castraveciorii cu floarea în sus. Se decorează cu frunze fragede de morcovi, păstârnac şi leuştean, tăiate mărunt. 320. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşurile de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 321. CASTRAVEŢI MURAŢI CU ZARZAVAT Ingrediente: 4 castraveţi muraţi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu pătrunjel, 1 linguriţă de pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 linguri de cremogen (v. 2019), 2 linguri de tărâţe, 1 lingură de muştar, 1 pahar macerat de nalbă de grădină (v. 2058), 150 ml ulei, 4 - 5 foi de salată verde. Castraveţii se taie cubuleţe, se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, tărâţa şi rădăcinoasele date pe răzătoare. Se aşează pe platou întinse în strat uniform. Peste ele se toarnă sucul preparat din cremogen, înmuiat cu maceratul, amestecat cu muştar, ulei (picătură cu picătură, ca la maioneză). Se decorează după fantezia şi priceperea gospodinei cu produsele pe care le are la îndemână, cum ar fi: foi de salată verde, frunze fragede de tătăneasă sau de tei, petale roşii de trandafir sau nalbă de grădină, flori de gălbenele, flori de păpădie, flori albastre de cicoare, flori albe de urzică moartă ş. A. ... Căpşunul Conţine apă, săruri minerale (Fier, Natrium, Fosfor, Mangan, Potasiu, Sulf, Calciu, Siliciu, Iod, Brom), vitaminele (B1, B2, C, E, K), acid salicilic, levuloză; permis diabeticilor). Este indicat în reumatism cronic degenerativ, gută, astenie de primăvară, remineralizări, bactericide, vermifuge (oxiuri), arterioscleroză, hipertensiune, intoxicaţie tabagică şi alcoolică, tulburări hepatice, biliare, constipaţii. Primăvara se pot face cure exclusive (7 - 14 zile) de câte 1 - 1.5 kg pe zi, îndulcite cu puţină miere; sunt indicate în pletoră, hipertensiune, obezitate, reumatism cronic degenerativ, constipaţii. Se evită de către presoanele alergice; folosit mult în cosmetică. În oxiuroză: 500 g frăguţe sau căpşuni din flora spontană - sălbatici se consumă dimineaţa; (6 ore nu se consumă nimic altceva); se repetă 5 zile. 322. CĂPŞUNI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 600 g căpşuni, 400 g smântână dulce, 2 - 3 linguri făină de orez sau de ovăz, 1 linguriţă de miere, 1 mână petale roşii de trandafir, câteva frunzişoare de măghiran şi busuioc. Se spală căpşunile la curent de apă şi li se îndepărtează codiţele. Separat, se prepară sosul de smântână cu făina de orez sau de ovăz, după care se amestecă cu mierea şi se toarnă în platou. Deasupra se aşează căpşunile, se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 323. CĂPŞUNI CU SOS GALBEN Ingrediente: 600 g căpşuni, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 linguriţă miere, 1 pahar lapte nefiert, 1 mână frunze şi flori de nalbă roşie. Se spală căpşunile şi se lasă în sita de macaroane să se scurgă bine. Separat, se înmoaie cremogenul cu 1/2 l lapte nefiert, se adaugă mierea, apoi se toarnă în platou. Deasupra (în formă de cercuri) se pun căpşunii; se decorează cu frunze de flori de nalbă, tăiate fideluţă. 55

324. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU FRIŞCĂ Ingrediente: 400 g căpşuni, 300 g frişcă bătută fără zahăr, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri de miere, câteva petale roşii de trandafir, 1 - 2 linguri de cremogen (v. 2019). Căpşunile alese bine coapte şi proaspăt recoltate, se pun într-un vas, se mărunţesc fin, se amestecă cu mierea, tinctura, romul, coaja rasă de lămâie sau portocală şi cremogenul; la urmă, se adaugă frişca (cu care se amestecă uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în cupe (pahare cu picior sau farfurioare de compot). Se presară cu petale de trandafir, tăiate fideluţă, sau cu vişine macerate în miere (v. 406). 325. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU TĂRÂŢE Se prepară ca la reţeta precedentă, adăugând 200 g căpşuni, iar frişca este înlocuită cu 4 - 5 linguri de tărâţe. Se decorează după fantezia gospodinei. 326. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU SPUMĂ DE ALBUŞ Se prepară crema ca la 324, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de frişcă se adaugă 3 - 4 albuşuri de ouă de găină, bătute spumă tare (fără zahăr). 327. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară crema ca la reţeta precedentă, numai că cele 3 - 4 albuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă; (gălbenuşurile se pun în compoziţie imediat ce căpşunile au fost mărunţite, iar albuşurile se bat spumă, amestecându-se uşor, de jos în sus, ca să nu se lase crema). 328. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU CREMOGEN Ingrediente: 600 g căpşuni, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1/2 pahar suc de morcovi, 2 linguri tărâţe, 2 - 3 linguri de miere, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri de cireşe negre, amare, macerate în miere (v. 406), 1 lingură de rom. Căpşunile alese, bine coapte, proaspăt recoltate şi spălate, se împart în mod egal, în 6 - 8 cupe (pahare cu picior); peste ele se presară câte puţină tărâţe. Se umplu apoi cupele cu sosul de cremogen care se prepară astfel: cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi (v. 2081), se adaugă mierea, tinctura, coaja de lămâie rasă şi romul. Deasupra se pun cireşe macerate în miere (iarna) sau fructe proaspete (vara). 329. COMPOT DE CĂPŞUNI CU COACĂZE NEGRE Ingrediente: 500 g căpşuni, 300 g coacăze negre, 3 linguri de miere, 1 linguriţă suc de cătină (v. 2092), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 2 linguri de rom, câteva frunze fragede de busuioc, 1 pahar suc de mere (v. 2102). Se aleg căpşunile coapte (nu trecute din copt), bine spălate, fără codiţă. Coacăzele negre se desprind de pe ciorchine, se spală şi, bine scurse, se pun în compotieră. Peste ele se pun căpşunile, se toarnă sucul de mere dulci, amestecat cu mierea, tinctura, romul, iar deasupra se presară frunzele de busuioc tăiate fideluţă. ... Cătina Fructul de cătină conţine numeroase substanţe, printre care vitaminele (B1, B2, C, PP). Este un tonifiant general, cu acţiune puternică antiscorbutică, astringent şi vermifug. Fructele de cătină sunt considerate ca o polivitamină naturală şi pot fi consumate sub diferite forme. În bucătăria fără foc se pot prepara sucuri, ceaiuri, paste, creme, îngheţate etc. Preparatele din cătină sunt mai excitante decât cafeaua naturală şi de aceea (după sfatul cercetătorilor experimentaţi) nici un preparat din cătină nu se consumă după ora 14. Pot consuma numai paznicii de noapte, schimburile de noapte şi studenţii care au mult de învăţat în timpul nopţii, înlocuind cafeaua naturală. 330. VIN (CIDRU) DE CĂTINĂ Ingrediente: 1 kg fructe de cătină, 2 kg de miere, 1 pahar drojdie de vin, 1 rămurică de busuioc, 2 kg miere, 5 l apă. Fructele de cătină, bine strivite în vas de lemn (cu pisălog tot de lemn), se pun într-un vas de 56

sticlă, se toarnă 5 l apă caldă (ca apa de vară), în care s-a dizolvat mierea. Se adaugă drojdia de vin şi busuiocul, se pune deasupra o foaie de plastic (în care se fixează furtunul sau un dop de fermentaţie, sau se pune pe gura borcanului o bucată de tifon pliată în două). Se înfăşoară borcanul în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat 15 - 22 de zile (depinde de temperatură). Când s-a oprit din fermentaţie se decantează în sticle, se închid ermetic, se etichetează şi se păstează la cămară. Se consumă ca medicament, dar nici într-un caz nu se bea după ora 14, fiind foarte excitant. 331. CĂTINĂ CONSERVATĂ ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg fructe de cătină albă - de râu, 4 kg miere polifloră; (cea mai potrivită perioadă pentru recoltatul cătinei este 20 august - 20 septembrie). Fructele (bine spălate la un curent de apă) se scurg, se pun în vas de sticlă, se adaugă 4 kg miere, se leagă borcanul şi se lasă la macerat 6 săptămâni (la loc întunecos sau se înfăşoară borcanul în hârtie de culoare închisă). Se agită zilnic. După ce s-au macerat, fructele se scot cu paleta şi se pun în borcan; având aspectul de dulceaţă, se folosesc ca atare (la diferite preparate în bucătăria fără foc). Mierea, care s-a transformat în sirop de cătină, se toarnă în sticle, deasupra se pune, de un deget, alcool, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc întunecos şi rece. Este garantat pentru 12 luni. Se consumă ca cel mai puternic vitaminizant, cu apă minerală sau sifon. 332. LICHIOR DE CĂTINĂ Ingrediente: 500 g fructe de cătină bine coapte, 1 l alcool ( 80o), 1.5 kg miere, 500 ml apă, 1/2 linguriţă scorţişoară pisată. Într-o sticlă cu gâtul larg, se pun fructele foarte bine spălate, peste ele se toarnă alcoolul, se astupă sticla ermetic, se înfăşoară în hârtie albastră şi se pune în bătaia soarelui să stea la macerat 14 zile, agitându-se zilnic. După 2 săptămâni se amestecă mierea cu apa şi scorţişoara, până se dizolvă complet (apa trebuie puţin încălzită, ca apa de vară). Se lasă să se răcească, se toarnă în sticle, se leagă din nou cu plastic sau se pune dop (ca să fie închisă ermetic) şi se lasă încă 14 zile, agitând zilnic. Se strecoară, se filtrează, se pune în sticle bine închise şi etichetate. Se păstrează în loc întunecos şi rece. 333. NECTAR DE CĂTINĂ Ingrediente: 1 lingură pastă de cătină (v. 2065), 1 lingură miere, 150 ml apă, 1/2 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105). Pasta de cătină se amestecă cu apa, mierea şi tinctura. Se consumă cu paiul, dar numai până la ora 14. 334. CREMĂ DE SMÂNTÂNĂ CU PASTĂ DE CĂTINĂ Ingrediente: 500 g smântână, 2 linguri pastă de cătină (v. 2065), 2 - 3 linguri miere, 3 linguri tărâţe, 2 linguri cremogen (v. 2019), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104). Smântâna se amestecă cu cremogenul, tărâţa, pasta de cătină, mierea, după care se pune în cupe. Se decorează după fantezia gospodinei. 335. CREMĂ DE CREMOGEN CU PASTĂ DE CĂTINĂ Ingrediente: 5 linguri de cremogen, suc de morcovi, 2 -3 linguri de miere, 1 - 2 linguri pastă de cătină (v. 2065), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 1 lingură seminţe de in. Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se amestecă cu mierea, pasta de cătină şi tinctura. Se pune în cupe. Deasupra se presară seminţe de in. 336. ÎNGHEŢATĂ CU PASTĂ DE CĂTINĂ Ingrediente: 3 - 4 linguri pastă de cătină (v. 2065), 3 - 4 linguri de miere, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 600 g frişcă. Se amestecă pasta de cătină cu mierea, tinctura şi frişca. Se pune în formă de îngheţată şi se dă la congelator. [Îngheţata cu miere nu îngheaţă complet, dar este foarte sănătoasă în comparaţie cu cea preparată din zahăr]. ... Ceapa Ceapa este cunoscută şi apreciată din cele mai vechi timpuri pentru virtuţile sale terapeutice, tonice şi antiinfecţioase, fiind un factor de sănătate şi longevitate. Această legumă este considerată aliment - medicament. Dintre produsele naturale vegetale, un loc important în alimentaţia şi farmacologia multor popoare, l-a avut ceapa. Pe lângă enzime, 57

ceapa conţine vitaminele (A, B1, B2, C), apoi mineralele (Calciu, Fosfor, Sulf, Sodiu, Potasiu), grăsimi, zaharuri, direct asimilabile, acizi (fosforic şi acetic), disulfură de alil şi propil, principii antibiotice. 337. CEAPĂ CU PASTĂ DE ROŞII Ingrediente: 2 cepe mari roşii, 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 75 ml ulei, 1 linguriţă suc de cătină (v. 2092), 1 legătură hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 - 15 măsline negre, 2 linguri tărâţe. Ceapa se taie cât se poate de mărunt odată cu verdeaţa, se amestecă cu pulberile, tărâţa, pasta de roşii (în care s-a picurat ulei puţin câte puţin, ca la maioneză) şi sucul de cătină. Pasta obţinută se pune pe farfurie, se tasează frumos cu lama cuţitului umezită, se decorează cu jumătăţi de măsline negre complet desărate (v. 1988) şi puţină verdeaţă de sezon. Ceapa este indicată în astenii, surmenaj fizic şi intelectual, creştere, deficienţa schimburilor, oligurii, retenţii lichidiene (edeme, ascite, pleurezii, pericardite), hidrofizie, azotemie, clororemie, reumatism, artritism, litiază biliară, fermentaţii intestinale (diaree), infecţii genito - urinare, afecţiuni respiratorii (guturai, bronşite, astm, laringită), gripă, atonie digestivă, dezechilibrări glandulare, obezitate, arterioscleroză, prevenirea trombozelor, prevenirea senescenţei, prostatism, impotenţă, diabet, adenite, limfatism, rahitism, paraziţi intestinali. Pentru uz extern: se foloseşte în abcese, panariţii, furuncule, înţepături de viespi, degerături, crăpături, migrene, congestii cerebrale, surditate, ţiuituri, nevralgii dentare, negi, plăgi, ulcere, arsuri, pistrui. Ceapa fiind cunoscută de mii de ani a fost amănunţit cercetată şi s-a constatat că dacă este consumată crudă în diferite preparate, ca hrană vie în bucătăria fără foc este mult mai eficientă în toate afecţiunile. 338. CEAPĂ CU UNT Ingrediente: 2 cepe mari de apă, 200 g unt, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi de ridichi, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de ridichi roşii de lună sau 2 gogoşari şi 2 linguri tărâţe. Ceapa şi verdeaţa se taie mărunt, se amestecă cu pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează cu cuţitul, se ornează cu felioare roşii de ridichi sau gogoşari şi verdeţuri de sezon. 339. CEAPĂ CU BRÂNZĂ DE VACI Ingrediente: 2 cepe mari de apă, 250 g brânză proaspătă de vaci, 50 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de negrilică, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri tărâţe. Ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt se amestecă cu pulberile, tărâţa, brânza care a fost bine mărunţită (trecută prin sită) şi untul spumă. Se aşează pe farfurie şi se decorează după gust. 340. CEAPĂ CU BRÂNZĂ DE OI Se prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci care se înlocuieşte cu cea de oi (dată pe răzătoare). 341. CEAPĂ CU ROŞII Ingrediente: 2 cepe mari, 60O g roşii, 10 - 15 măsline negre, 1 legătură de mărar cu hasmaţuchi, 1 lingură de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din seminţe de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 liguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 4 - 5 foi de salată verde. Ceapa se taie peştişori, se aşează în salatier; deasupra se aşează felii de roşii, se presară tărâţa, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, se stropeşte cu suc de cătină şi ulei şi se decorează cu foi de salată verde. 342. CEAPĂ CU MĂSLINE Ingrediente. 2 cepe mari (roşii), 150 g măsline, 150 g grâuşor (untişor), 75 ml ulei, 1 linguriţă suc de cătină (v. 2092), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 lingură de tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, câteva petale roşii de trandafir. Ceapa se taie peştişori, se amestecă cu grâuşorul bine spălat, tărâţa, pulberile, se aşează pe 58

salatieră, se adaugă sucul de cătină, uleiul, verdeaţa tăiată mărunt şi măslinele complet desărate (v. 1988), iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă. 343. CEAPĂ CU CIUPERCI Ingrediente: 2 cepe mari de apă, 250 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 2092), 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 - 2 linguri tărâţe, 1 legătură de mărar cu hasmaţuchi, 10 măsline negre şi 2 roşii. Ceapa şi ciupercile se taie felioare, se amestecă cu pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deaupra se presară verdeaţă tăiată mărunt; se decorează cu măsline desărate complet (v. 1988) şi felioare de roşii sau de gogoşari. 344. PASTĂ DE CEAPĂ CU PĂTLĂGELE GALBENE Ingrediente: 2 cepe mari de apă, 450 g pătlăgele galbene, 100 ml ulei, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 - 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură de frunze fragede de ţelină şi de ridichi, 1 legătură de ridichi de lună. Pătlăgelele galbene se mărunţesc fin odată cu ceapa, se adaugă pulberile, verdeaţa tocată mărunt, uleiul, pasta de roşii şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pa farfurie, se tasează frumos, se decorează cu felioare de ridichi de lună şi verdeaţă. 346. PASTĂ DE CEAPĂ CU URZICI Ingrediente: 2 cepe mari, 200 g urzici, 100 ml ulei, 1 lingură suc de cătină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 131), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), tărâţe, 1 legătură de leuştean cu cimbru, 2 legături ridichi de lună. Ceapa şi urzicile se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, uleiul, sucul de cătină, verdeaţa tocată şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie şi se ornează cu ridichi de lună şi verdeaţă. 347. PASTĂ DE CEAPĂ CU MUGURI DE LUCERNĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de urzici, care se înlocuiesc cu muguri fragezi de lucernă. La fel se poate prepara pasta de ceapă cu muguri de trifoi roşu sau alb, frunze de tătăneasă, frunze de soia, de podbal, de ştevie, de măcriş, de fasole, cu condiţia să fie foarte fragede. 348. PASTĂ DE CEAPĂ CU FRUNZE DE TEI Ingrediente: 200 g frunze fragede de tei (recoltate la începutul lunii mai), 100 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 10 măsline negre desărate complet (v. 1988), tărâţe. Ceapa şi frunzele de tei (alese din cele mai fragede) se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, uleiul, sucul de cătină, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde). Se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon. La fel se poate prepara pastă de ceapă cu frunze fragede de ulm şi de fag, alese din cele mai fragede (la începutul primăverii). 349. PASTĂ DE CEAPĂ CU PULBERE DE HRIBI Ingrediente: 2 cepe mari, 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067), 100 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 150 g spanac, 1 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 legătură de hasmaţuchi cu mărar. Ceapa şi spanacul se mărunţesc fin (manual sau mecanic). Se amestecă cu pulberea de hribi (care a fost bine înmuiată din timp cu 1/2 pahar macerat de tărâţe, v. 2041), sucul de cătină, uleiul, pasta de roşii, pulberile şi tărâţe (cât cuprinde), iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. Se decorează după gust. 350. PASTĂ DE CEAPĂ CU PĂSTRĂVI NEGRI DE FAG Ingrediente: 2 cepe mari, 250 g păstrăvi negri de fag, 3 linguri de oţet de vin, 1 linguriţă 59

pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 150 ml ulei, cremogen (v. 2109), 1/2 pahar suc de morcovi (v. 2081), macerat de mere (v. 2056), 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 legătură de leuştean, salvie şi busuioc, 2 gogoşari. Păstrăvii aleşi foarte tineri, bine spălaţi, se stropesc cu oţet, se acoperă şi se lasă 2 ore, apoi se mărunţesc (bine scurşi de oţet) fin odată cu ceapa, se amestecă cu pulberile, sucul de morcovi, uleiul, pasta de roşii, verdeaţa tăiată mărunt şi cremogen (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie şi se ornează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 351. PASTĂ DE CEAPĂ CU NUCI Ingrediente: 2 cepe mari, 4 linguri de nuci râşnite, 150 g creson de fântână, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură de busuioc, salvie, mentă, 1 lingură suc de cătină, 75 ml ulei, 2 legături de ridichi de lună, 1 felie de ţelină. Ceapa, cresonul şi ţelina se mărunţesc fin, apoi se amestecă cu nucile măcinate, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, sucul de cătină (v. 2092), uleiul şi tărâţea cât cuprinde. Se aşează pe farfurie şi se decorează cu ridichi de lună. 352. PASTĂ DE CEAPĂ CU ALUNE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu alune măcinate. 353. PASTĂ DE CEAPĂ CU FLOAREA - SOARELUI Ingrediente: 2 cepe mari, 4 linguri seminţe de floarea - soarelui, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 g frunze fragede de tătăneasă, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 2 - 3 roşii, tărâţe. Ceapa şi frunzele de tătăneasă se mărunţesc fin, se amestecă cu seminţele de floarea - soarelui (decorticate şi măcinate), pulberile, uleiul, sucul de cătină (v. 2092), verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde). Se ornează cu roşii şi verdeaţă de sezon. 354. PASTĂ DE CEAPĂ CU SEMINŢE DE DOVLEAC Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, în afară de seminţele de floarea - soarelui, care sunt înlocuite cu seminţe de bostan (decorticate şi măcinate). 355. CEAPĂ CU NAPI ŞI VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 2 cepe mari, 3 napi mijlocii, 1/2 varză murată, tărâţe, 1 morcov, 1 legătură de verdeţuri, 100 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 nuci. Ceapa, napii şi morcovul se mărunţesc fin, se amestecă cu varza (care se stoarce bine în mâini (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă. Se mai adaugă verdeaţă tăiată, pulberile, uleiul şi tărâţe cât cuprinde. Se decorează după fantezia gospodinei cu miezul celor 10 nuci şi verdeţuri de sezon. 356. CEAPĂ CU RÂŞCOVI ŞI VARZĂ MURATĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingredientei, în afară de napi, care se înlocuiesc cu râşcovi (proaspăt recoltaţi şi mărunţiţi). 357. CEAPĂ CU SOS DE CREMOGEN Ingrediente: 2 cepe mari, 4 linguri de cremogen (v. 2019), 1 pahar cu macerat de tărâţe (v. 2041), 1 lingură de muştar, 100 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze de pătrunjel cu mărar. Ceapa se taie peştişori, se aşează în platou, se presară cu pulberi. Peste ea se toarnă sosul preparat din cremogen amestecat cu macerat de tărâţe, muştar, suc de cătină şi uleiul (pus picătură cu picătură, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 358. CEAPĂ CU SOS DE MUŞTAR Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de 1 lingură 60

de muştar se pun 2 linguri, sosul având un pronunţat gust de muştar. 359. CEAPĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂ I Ingrediente: 2 cepe mari, 400 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 lingură cremogen (v. 2019), 150 g vârfuri de creson, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ceapa se taie felioare, se aşează în platou, se toarnă sosul de smântână sau 4 gălbenuşuri de ouă de găină, puse pe rând, făina de orez (v. 2017) şi cremogenul, iar deasupra se aşează (ca nişte copăcei) vârfurile de creson (de apă). 360. CEAPĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂ II Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că la sosul cu smântână se adaugă 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) sau 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 361. CEAPĂ UMPLUTĂ CU PASTĂ DE MĂSLINE Ingrediente: 6 - 8 cepe de apă mai mici, 200 g măsline desărate (v. 1988), 175 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 g frunze fragede de tei sau de tătăneasă, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu mărar. Se aleg cepe mijlocii ca mărime, se curăţă, li se scoate mijlocul prin partea codiţei, despincâdule puţin (crestate în 4, lăsându-le numai 2 rânduri de înveliş din afară). Un sfert din aceste mijlocuri scoase de la cepe se taie mărunt, se amestecă cu pulberile, verdeaţa tocată, măslinele bine mărunţite şi untul frecat spumă. Cu această compoziţie se umplu cepele, care se aşează pe un postament de frunze fragede de tei tăiate fideluţă, puse, în prealabil, pe farfurie. 362. CEAPĂ UMPLUTĂ CU CAŞCAVAL Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de măsline care se înlocuiesc cu caşcaval ras, la care se adaugă 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 363. CEAPĂ UMPLUTĂ CU PĂSTRĂVI NEGRI DE FAG Ingrediente: 6 - 8 cepe mijlocii (de apă), 50 ml ulei, 2 linguri oţet, 150 g păstrăvi negri de fag, 3 linguri cremogen (v. 2019), 1/2 pahar macerat de mere (v. 2056) sau apă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), verdeaţă, 150 - 200 g grâuşor (untişor). Ceapa se pregăteşte ca la 361. Păstrăvii aleşi cei mai mici, fragezi, bine spălaţi, se stropesc cu oţet, se lasă să stea 2 ore, se scurg bine, se mărunţesc, se amestecă cu pulberile, puţină verdeaţă tocată mărunt (odată cu 1/4 de mijlocuri scoase din ceapă) şi sosul de cremogen (înmuiat cu macerat sau apă), şi amestecat cu ulei, (pus puţin câte puţin ca la maioneză). Ceapa umplută se aşează pe un postament de grâuşor (untişor), care a fost pus în prealabil în platou. 364. CEAPĂ UMPLUTĂ CU IASCĂ GALBENĂ Ingrediente: 6 - 8 cepe de apă, mijlocii, 250 g iască galbenă, 150 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 150 - 200 g apă, 1 lingură tărâţe, 1 lingură suc de cătină (v. 2092). Ceapa se pregăteşte ca la 361, se amestecă cu iasca fin mărunţită, se adaugă uleiul (picătură cu picătură, ca la maioneză), 1/4 din mijlocurile scoase de la ceapă, pulberile, verdeaţa tocată, sucul de cătină şi tărâţa. Cu această compoziţie se umplu cepele care se aşează pe un postament de spanac (pus în prealabil în platou). 365. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE SOIA Ingrediente: 8 - 10 cepe de apă mijlocii, 125 g boabe de soia germinate (v. 2026), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 50 ml ulei, 3 frunze varză murată, 1 legătură de hasmaţuchi, 2 linguri de tărâţe, petale roşi i de trandafir recoltate de la 6 flori, 4 - 5 foi de salată verde. Boabele de soia (germinate) se limpezesc bine, se înfăşoară într-un şervet (răsucindu-l, ca boabele să se zvânte), se amestecă cu tărâţa şi se râşnesc date prin maşina de râşnit nuci. Se amestecă cu 1/4 din mijlocurile de ceapă tăiate mărunt odată cu verdeaţa, pulberile, uleiul, varza 61

bine stoarsă (nici într-un caz nu se spală şi nici nu se ţine în apă) tăiată cât se poate de mărunt. Cu această compoziţie se umplu cepele care au fost pregătite ca la 361. Odată umplute, cepele se pun pe un postament de petale roşii de trandafir, care au fost aşezate în prealabil în platou, iar pe margini se decorează cu foi de salată verde sau alte verdeţuri de sezon. 366. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE FASOLE Ingredientele sunt cele enumerate la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că germenii de soia sunt înlocuiţi cu germeni de fasole (v. 2027). 367. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE LINTE Se prepară ca la nr. 365, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de soaia se foloseşte linte germinată (v. 2028). 368. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE LUCERNĂ Ingrediente: 6 - 8 cepe de apă mijlocii, 100 g seminţe de lucernă germinate (v. 2029), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 g creson de fântână, câteva petale roşii de nalbă de grădină, 1 legătură de frunze fragede de ţelină şi frunze de păstârnac, 100 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), tărâţe. Ceapa se prepară ca la 361, seminţele de lucernă germinate se amestecă cu 1/4 din mijlocurile scoase de la ceapă, tăiate mărunt odată cu verdeaţa, pulberile, uleiul, sucul de cătină şi tărâţe (cât cuprinde). Cu acestă compoziţie se umple ceapa care se aşează pe un postament de creson (pus în prealabil în platou). 369. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE TRIFOI ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de lucernă care se înlocuiesc cu germeni de trifoi roşu (v. 2030). ... Cicoare sălbatică Cicoarea conţine: Calciu, Potasiu, Fosfor, Sodiu, Fier, Mangan, Cupru, un element amar, materii dulci, vitaminele (B, C, K, P), acizi aminaţi liberi, protide, lipide, amidon. Rădăcina cuprinde în plus, insulină. Cicoarea sălbatică este indicată în: anorexie, astenii, anemie, insuficienţă biliară (hepatism, icter, colici hepatici), congestii hepatice şi splenice, atonie gastrică şi digestivă , gută, piatră (la rinichi, la vezică), litiaze, infecţii urinare, hidropizie, constipaţie, paludism. Pe drept cuvânt, se spune: (cicoare sălbatică* sânge pur). Folosirea cicorii sălbatice este mult recomandată celor care suferă de diabet. Andiva, cicoarea de grădină (specie de cicoare care se consumă mult în bucătăria fără foc, preparată în foarte multe feluri), descinde din cicoarea sălbatică. Andiva are proprietăţi comparabile, dar reduse ca efect. 370. SALATĂ DE CICOARE CU CRESON (Frunzele de cicoare fiind amărui, ca să poată fi consumate cu plăcere, se combină cu alte plante). Ingrediente: 200 g frunze tinere de cicoare, 200 g creson de fântână, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de ceapă verde, 1 legătură hasmaţuchi, câteva flori de păpădie. Se aleg frunze fragede de cicoare şi vârfuri de creson, se spală în mai multe ape, se pun în salatieră, se amestecă cu pulberile, ceapa verde şi hasmaţuchiul, tocate mărunt, uleiul, sucul de cătină, apoi se aşează deasupra câteva flori de păpădie. 371. SALATĂ DE CICOARE CU FRUNZE DE NALBĂ Ingrediente: 200 g frunze fragede de cicoare, 200 g frunze fragede (cu tot cu codiţă) de nalbă de grădină, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), sau de lămâie, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi cimbru, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roz de flori de nalbă de grădină. Frunzele de cicoare se spală (separat) şi se taie în fragmente mai mari; frunzele de nalbă (de 62

asemeni bine spălate) se taie fideluţă iar codiţele, mărunt. Se amestecă ambele feluri de frunze, la care se adaugă pulberile, verdeţurile tocate, uleiul, sucul de cătină, iar deasupra se presară petale de nalbă roşie sau roz, tăiate fideluţă. 372. SALATĂ DE CICOARE CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele de nalbă care se înlocuiesc cu frunze fragede de tătăneasă. 373. SALATĂ DE CICOARE CU GRÂUŞOR (untişor) Se prepară întocmai ca la reţeta 370, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care se înlocuieşte cu grâuşor; (frunzele de grâuşor se consumă cu tot cu codiţă, dar după ce planta a înflorit, nu mai sunt bune pentru consum deoarece sunt toxice). 374. SALATĂ DE CICOARE CU PETALE DE TRANDAFIR Se prepară reţeta ca la 370, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson, care este înlocuit cu petale roşii de trandafir. 375. SALATĂ DE CICOARE CU FRUNZE DE ULM Se prepară salata ca la 370, aceleaşi ingrediente, în afară de creson care este înlocuit cu frunze de ulm fragede (recoltate la începutul lunii mai). Frunzele de ulm (la nevoie) pot fi înlocuite cu frunze de fag sau de tei, recoltate în cursul lunii mai. 376. PASTĂ DE CICOARE CU CEAPĂ Ingrediente: 100 g frunze fragede de cicoare, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 10 măsline negre desărate complet (v. 1988), 1 legătură de hasmaţuchi cu salvie, tărâţe. Frunzele bine spălate şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţa tocată mărunt, puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Această pastă se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului (puţin umezită în apă) şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon. 377. PASTĂ DE CICOARE CU BRÂNZĂ Ingrediente: 100 g frunze fragede de cicoare, 1 fir de praz, 200 g brânză de vaci proaspătă, 100 g unt, tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 gogoşari, 3 - 4 frunze de salată verde. Frunzele de cicoare (bine spălate) şi prazul se mărunţesc fin, se amestecă cu pulberile, brânza trecută prin sită, puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felioare de gogoşari şi foi de salată verde. 378. PASTĂ DE CICOARE CU GĂLBENUŞURI Ingrediente: 100 g frunze fragade de cicoare, 1 ceapă roşie, 200 g unt, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, 2 ridichi de lună. Se prepară pasta ca la 376, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând doar 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină şi decorând-o cu ridichi de lună (tăiate felii). 379. PASTĂ DE CICOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă. 380. PASTĂ DE CICOARE CU URZICI Ingrediente: 125 g frunze de cicoare, 100 g urzici, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură de hrean ras, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură frunze de fenicul cu hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 gogoşari. Frunzele de cicoare împreună cu urzicile (bine spălate) se mărunţesc fin, odată cu ceapa şi 63

verdeaţa, se amestecă cu pulberile, hreanul (ras pe răzătoarea de sticlă) şi untul frecat spumă. Se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 381. PASTĂ DE CICOARE CU SPANAC Se prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu spanac, iar hreanul cu 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi pisaţi fin. 382. PASTĂ DE CICOARE CU PĂSTRĂVI NEGRI DE FAG Ingrediente: 175 g frunze fragede de cicoare, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri de cremogen (v. 2019), 150 g păstrăvi negri de fag, 150 ml ulei, 2 linguri oţet, 1 legătură hasmaţuchi cu leuştean, tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Păstrăvii negri de fag (recoltaţi la începutul lunii mai) se aleg din cei mai mici, fragezi, se spală, se stropesc cu oţet şi se lasă acoperiţi 2 ore, apoi se mărunţesc fin. La fel se mărunţesc frunzele de cicoare, ceapa şi verdeaţa se amestecă cu păstrăvii, pulberile, cremogenul şi uleiul (pus puţin câte puţin ca la maioneză). Dacă pasta nu este suficient de îngroşată, se mai adaugă puţină tărâţe. 383. PASTĂ DE CICOARE CU CIUPERCI MACERATE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de păstrăvii negri de fag proaspeţi care se înlocuiesc cu ciuperci macerate (v. 1977). 384. FRUNZE DE CICOARE CU MAIONEZĂ DE POST Ingrediente: 200 g frunze de cicoare, 50 g muguri fragezi de lucernă, 1 fir de praz, 5 linguri de cremogen, 1 pahar suc de morcovi, 125 ml ulei, 1 lingură de muştar, 1 lingură suc de cătină, 1 legătură frunze fragede de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ambele feluri de frunze (cicoare, lucernă), bine spălate, tăiate potrivit de mari, se amestecă cu pulberile şi prazul (tăiat fideluţă). Separat se amestecă cremogenul (v. 2019) cu sucul de morcovi, usturoiul, sucul de cătină şi uleiul (care se adaugă puţin câte puţin ca la orice maioneză). Produsele de mai sus se amestecă cu maioneza de post, se pun în platou, iar deasupra se presară frunzele de ţelină tăiate fideluţă. 385. FRUNZE DE CICOARE CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii de lucernă care se înlocuiesc cu grunze fragede de tătăneasă sau de grâuşor, iar în locul maionezei de post se pun 400 g smântână, amestecate cu 2 - 3 linguri de cremogen (v. 2019). 386. FLORI DE CICOARE PE SOS ROŞU Ingrediente: 100 g flori albastre de cicoare, proaspăt recoltate, 150 frunze de cicoare, 50 g flori de gălbenele, 200 g smântână, 100 pastă de roşii crude (v. 2063), 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe. Smântâna se amestecă cu pasta de roşii, pulberile şi puţină tărâţe, se toarnă în platou, iar deasupra se aşează (cât mai estetic) florile albastre de cicoare (care se recoltează cu tot cu ramuri din flora spontană şi se ţin în vas cu apă până în momentul când florile se desprind de pe ramuri) direct pe sos. Pe margini se decorează cu frunze de cicoare tăiate în fragmente mai mari aşezate în formă de ghirlandă, iar peste ele, din loc în loc, se pun flori de păpădie sau de gălbenele. 387. FLORI DE CICOARE PE SOS GALBEN Ingrediente: 100 g flori albastre de cicoare, 150 g frunze de cicoare, 1 legătură de hasmaţuchi, 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi (v. 2081), 1 lingură de muştar, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, câteva petale roz de trandafir. Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi, se adaugă sucul de cătină, muştarul, pulberile, puţină tărâţe, apoi uleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). Se toarnă în platou, peste el se aşează (în ordine, cât mai estetic), florile de cicoare (recoltate 64

ca la reţeta precedentă). Se decorează cu frunze de cicoare amestecată cu hasmaţuchi, iar deasupra lor se presară petalele de trandafir tăiate fideluţă. 388. FLORI DE CICOARE PE SOS CU IAURT Ingrediente: 100 g flori albastre de cicoare, 150 g frunze de cicoare, 100 g frunze de conduraş, 150 g iaurt, 100 g smântână, 200 ml lapte nefiert sau suc de morcovi, 5 linguri cremogen (v. 2109), tărâţe, 50 g flori de păpădie sau petale de nalbă de grădină (roz), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul se înmoaie în lapte sau în sucul de morcovi, se adaugă iaurtul, smântâna, pulberile, se toarnă în platou, iar deasupra se aranjează florile de cicoare (recoltate ca la 386). Pe margini se decorează cu frunze de cicoare (tăiate în fragmente mai mari), amestecate cu frunze de conduraş (tăiate fideluţă), iar peste ele se pun (din loc în loc, ca nişte buline) flori de păpădie sau de gălbenele. Se pot presăra şi petale de nalbă sau de trandafir tăiate fideluţă. 389. CIORBĂ CU FRUNZE DE CICOARE Ingrediente: 150 g frunze de cicoare, 50 g urzici, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 75 ml ulei, 500 ml zeamă de varză murată (moare), 1 l macerat de afine (v. 2045), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Maceratul şi zeama de varză se pun în castron, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, uleiul, pulberile. 390. CIORBĂ DE CICOARE CU VARZĂ MURATĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că rădăcinoasele se reduc cantitativ la 1/2, adăugând în schimb 5 - 6 frunze de varză murată, bine stoarse (nici într-un caz nu se spală şi nici nu se ţine în apă), tăiate fideluţă, apoi se adaugă 1.5 l macerat de mere (v. 2055) şi 2 gălbenuşuri frecate cu 75 ml ulei. Nu se mai adaugă zeamă de varză, frunzele fiind destul de acre. 391. CIORBĂ DE CICOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă. 392. SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE CICOARE Ingrediente: 150 g frunze de cicoare, 150 g frunze de spanac, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 fir de praz, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g smântână, 2 - 3 linguri de tărâţe sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1.5 l macerat de napi (v. 2051). Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele de cicoare, spanacul, rădăcinoasele şi prazul, mărunţite fin , pulberile, tărâţa, smântâna sau gălbenuşurile crude), iar deasupra, mărarul şi tarhonul tăiate mărunt. 393. SUPĂ - CREMĂ DE CICOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă. 394. SUPĂ - CREMĂ DE CICOARE CU NAPI Se prepară ca la reţeta 392, numai că rădăcinoasele se reduc (cantitativ) la jumătate, completând în loc cu 4 - 5 napi mărunţiţi. Celelalte produse rămân la fel. 395. TORT APERITIV CU FRUNZE DE CICOARE Ingrediente: 150 g frunze de cicoare, 300 g unt, 300 g mere, 300 g ţelină, 300 g grâu germinat, tărâţe, cremogen, 500 g brânză de vaci, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu tarhon, 2 legături ridichi de lună, 300 g frişcă bătută (fără zahăr), 1 lingură seminţe de mac. 65

Frunzele de cicoare, merele şi grâul germinat (v. 2022) se mărunţesc fin, se amestecă cu pulberile, puţină tărâţe, frunzele de ridichi tăiate mărunt şi 150 g unt frecat spumă. Jumătate din această cantitate se pune pe tortieră, se tasează, apoi se pune compoziţia preparată din brânză, trecută prin sită, amestecată cu ceapă şi ţelină (fin mărunţite) şi 150 g unt frecat spumă; (în cazul în care compoziţia nu este suficient de îngroşată, se mai poate adăuga puţin cremogen). Peste compoziţia cu brânză se pune partea a doua de compoziţie, se tasează tortul, se îmbracă cu frişcă, peste care se presară seminţe de mac, iar pe părţile laterale se aşează jumătăţi de ridichi, drept ornament. 396. TORT APERITIV CU CICOARE ŞI GERMENI DE SOIA Se prepară întocmai ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânză care se înlocuieşte cu 150 g germeni de soia (v. 2026), se amestecă cu untul frecat spumă, ceapa tăiată fin şi 600 g ţelină dată pe răzătoarea de sticlă. Tortul se dă la rece 2 - 3 ore apoi se serveşte (ca orice tort) tăiat în formă de raze, cu salată verde de sezon. ... Cireaşa Cireaşa conţine vitaminele (A, B1, C), apoi mineralele (Fier, Calciu, Fosfor, Clor, Sulf, Magneziu, Potasiu), oligoelemente (Zinc, Cupru, Mangan, Cobalt), zahăr - levuloză - (asimilant de către diabetici). Este indicată în pletoră (supra-abundenţa sângelui în organism), arterioscleroză, obezitate, demineralizare, întârzieri de creştere, hepatism, gută, artritism, litiaze (urinare şi biliare), fermentaţii intestinale, constipaţie, prevenirea îmbătrânirii. O cură de cireşe (1 - 2 zile săptămânal) înlesneşte eliminarea deşeurilor şi a toxinelor din organism. Cura se poate face şi cu suc de cireşe. 397. CIREŞE PE SOS ALB Ingrediente: 600 g cireşe negre (fără sâmburi), 400 g smântână, 1 linguriţă de miere, 1 linguri făină de orez, câteva frunzişoare de măghiran, câteva petale roşii de trandafir. Smântâna proaspătă se amestecă cu făina de orez (orez dat prin maşina de râşnit cafea _ v. 2017), mierea, apoi se toarnă în platou. Deasupra se aşează cât mai estetic cireşe negre, mari, proaspete şi nelovite. Peste ele se presară câteva frunzişoare de măghiran sau levănţică, iar pe margini se decorează cu petale de trandafir roşii. 398. CIREŞE PE SOS ROZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se colorează sosul alb în roz bombon, cu puţin suc de sfeclă roşie, până se obţine nuanţa dorită. 399. CIREŞE PE SOS VERDE Se prepară sosul ca la 397, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se colorează cu puţin suc de orz verde (v. 2079). 400. CIREŞE PE SOS GALBEN Ingrediente: 600 g cireşe negre (fără sâmburi), 1 linguriţă de miere, pahar suc de morcovi (v. 2081), 200 g smântână, 5 linguri de cremogen, câteva frunze de salvie sau busuioc, 150 g creson de apă. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă mirea şi smântâna, apoi se toarnă în platou. Peste el se aranjează (cât mai estetic) cireşe negre sau roşii. Se presară peste ele frunzele de salvie sau busuioc tăiate fideluţă, iar pe margini se decorează cu vârfuri de creson. 401. CIREŞE PE SOS ROŞU Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, numai că se colorează în roşu (nuanţa dorită), cu 1 2 linguri de pulbere de măceşe (v. 2078), de căline (v. 2076) sau de scoruşe (v. 2077). Cireşele trebuie să fie albe sau negre (nu roşii) ca să fie contrast între fructe şi sos. 402. CREMĂ DE CIREŞE CU TĂRÂŢE Ingrediente: 400 g cireşe albe, 2 linguri miere, 4 linguri frişcă bătută (fără zahăr), 1 linguriţă tinctură miraculoasă I (v. 2106), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri cremogen (v. 2019), 100 g cireşe negre sau coacăze. Cireşele fără sâmburi se mărunţesc la mixer, se amestecă cu mierea, tinctura, coaja de lămâie, 66

cremogenul şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine consistenţa dorită. Crema obţinută se pune în cupe sau în farfurioare de compot, deasupra puţină frişcă (la fiecare) şi câteva cireşe negre fără sâmburi sau coacăze. 403. CREMĂ DE CIREŞE CU CREMOGEN Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 1 lingură de tărâţe şi cremogen (cât cuprinde). 404. COMPOT DE CIREŞE CU COACĂZE NEGRE Ingrediente: 500 g cireşe, 200 g coacăze negre, 2 linguri de miere, 1 pahar suc de mere (v. 2102), 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2107), 2 linguri de rom. Cireşele şi coacăzele (bine coapte, proaspăt recoltate), se spală, se pun în compotieră iar peste ele se toarnă sucul de mere amestecat cu mierea şi tinctura. 405. SALATĂ DE CIREŞE CU DUDE Ingrediente. 600 g cireşe, 250 g dude, 2 linguri miere, 2 linguri de rom, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 4 linguri suc de orz verde (v. 2079), câteva petale roşii de trandafir. Cireşele şi dudele (bine coapte, spălate), se pun în salatieră, iar peste ele se toarnă sucul de orz verde amestecat cu mierea, romul şi tinctura. Deasupra se presară petalele (roşii, roz sau crem) de trandafir. 406. CIREŞE CONSERVATE ÎN MIERE Ingrediente: 4 kg de miere polifloră, 1 kg de cireşe fără sâmburi, 1 rămurică de busuioc. Cireşele se pun în borcan de sticlă, peste ele se toarnă mierea, alături de rămurica de busuioc. Se leagă strâns borcanul şi se înfăşoară în hârtie de culoare închisă. Se lasă 6 săptămâni, agitându-l zilnic, după care se scot fructele (cu ajutorul unei palete) şi se pun în borcan. Au aspect de dulceaţă. Se pot folosi ca atare sau la diferite preparate în bucătăria fără foc. Mierea, care s-a transformat în sirop de cireşe, se pune în sticle de culoare închisă, deasupra un deget de alcool, se astupă ermetic, se etichetează şi se păstrează la rece şi întuneric. Se foloseşte după dorinţă. La fel se prepară afinele, vişinele, scoruşele, călinele, cătina roşie (sau albă de râu). ... Ciuperci Până în prezent, pe Terra, se cunosc 180 000 de specii de ciuperci (comestibile şi otrăvitoare). Ciupercile se utilizează atât în alimentaţie, cât şi în farmacie. Din cele mai vechi timpuri, omul a manifestat interes pentru ciupercile comestibile, deoarece a găsit în aceste produse (oferite da natură) alimente cu gust plăcut, hrănitoare şi destul de ieftine. Datorită calităţilor deosebite (gust, aromă, valoare nutritivă) pe care le au, ciupercile ocupă un loc tot mai important în grupa alimentelor folosite de om. Dar atenţie ! Culegătorul de ciuperci trebuie să cunoască bine ciupercile bune în alimentaţie cât şi pe cele otrăvitoare (care au făcut întotdeauna victime). Pentru cei care nu le cunosc bine, este recomandabil să utilizeze ciupercile din comerţ (crescătorii speciale) fiind, de asemenea, bogate în substanţe nutritive. Ciupercile din flora spontană conţin protide (30 g / 100 g - comparativ cu carnea), apoi minerale (Calciu, Magneziu, Sodiu, Siliciu, Cobalt, Magneziu). Sunt indicate în: anemie, oboseală, demineralizaze, regimuri fără carne etc. 407. PASTĂ DE RÂŞCOVI CU CEAPĂ Ingrediente: 200 g râşcovi (proaspăt recoltaţi), 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 legătură de verdeţuri aromate, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 gogoşari. Râşcovii (aleşi numai mici şi mijlocii) nu trebuie ţinuţi mai mult de 6 ore de la recoltare până la consum. După ce au fost bine spălaţi, se mărunţesc fin, se amestecă cu ceapa tăiată (cât se poate de mărunt), împreună cu verdeţurile, tărâţe (cât cuprinde), pulberile şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită în apă, se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 408. PASTĂ DE RÂŞCOVI CONSERVAŢI CU PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă, care se înlocuieşte cu praz; râşcovii care sunt conservaţi în slatină se desărează complet (v. 1991). 67

409. PASTĂ DE GĂLBIORI CU AROMĂ DE USTUROI Ingrediente: 250 g gălbiori proaspeţi, 2 - 3 linguriţe de cremogen, tărâţe, 1 ceapă de apă, 125 ml ulei, 4 - 5 bulbili (căţei de usturoi) fin pisaţi, 1/2 pahar suc de mere (v. 2102), 2 linguri oţet. Gălbiorii (proaspăt recoltaţi, aleşi numai mici şi mijlocii şi bine spălaţi), se stropesc cu oţet, se acoperă şi se lasă să stea 2 ore. Se scurg şi se mărunţesc fin, odată cu ceapa. Separat, se înmoaie cremogenul cu sucul de mere, se adaugă uleiul (puţin câte puţin ca la maioneză), se amestecă cu gălbiorii, ceapa, usturoiul şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează cu verdeţuri de sezon. 410. SALATĂ DE RÂŞCOVI CU RIDICHI Ingrediente: 250 g râşcovi proaspeţi, 150 g ridichi, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură pătrunjel cu mărar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092). Se aleg râşcovii mici şi mijlocii, se spală bine şi se taie felioare subţiri, odată cu ceapa şi ridichile. Li se adaugă pulberile, puţină tărâţe, uleiul, sucul de cătină şi deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 411. SALATĂ DE CIUPERCI MACERATE Ingrediente: 300 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 2092), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de verdeţuri aromate, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei şi tărâţe. Ciupercile se taie felioare, ceapa se taie julien, se amestecă cu pulberile, tărâţa şi uleiul. Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 412. SOS CU PULBERE DE CIUPERCI Ingrediente: 2 linguri pulbere de ciuperci (v. 2068), 3 linguri de cremogen (v. 2109), 1 pahar macerat de tărâţe (v. 2041), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de mărar şi pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 ml ulei, 1 lingură de suc de cătină (v. 2092). Pulberea de ciuperci se înmoaie cu puţin macerat de tărâţe, se amestecă cu cremogenul (care se înmoaie cu maceratul). Se adaugă uleiul (puţin câte puţin ca la maioneză), ceapa tăiată mărunt, sucul de cătină şi dacă e nevoie, puţină tărâţe, pentru consistenţa pastei. Deasupra, verdeaţa tăiată mărunt. Acest sos se poate folosi în bucătăria fără foc după dorinţă, fiind foarte gustos, aromat şi hrănitor. 413. SOS CU PULBERE DE HRIBI (MÂNĂTĂRCI) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pulberea de ciuperci de pajişte care se înlocuieşte cu pulbere de hribi. 414. SOS CU PĂSTRĂVI DE FAG Ingrediente: 300 g păstrăvi muguri de fag, 3 linguri oţet de vin, 4 linguri de cremogen (v. 2109), 1 pahar suc de mere (v. 2102), 2 legături de ceapă verde, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe. Păstrăvii negri de fag (cei mai tineri) se spală bine, se stropesc cu oţet, se acoperă şi se lasă să stea 2 ore. Se scurg, se mărunţesc fin, se amestecă cu pulberile şi ceapa tăiată fin (mărunt). Separat, se înmoaie cremogenul (v. 2109) în sucul de mere, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), tărâţe, după care se amestecă cu compoziţia de păstrăvi. Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. Se foloseşte după dorinţă cu napi, varză, andive etc. 415. SOS CU PĂSTRVI NEGRI DE FAG ŞI AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugă 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 416. SOS DE PĂSTRĂVI NEGRI DE FAG CU AROMĂ DE HREAN Se prepară ca la reţeta 414, folosind aceleaşi ingrediente, la urmă adăugându-se 1 - 2 linguri de hrean (dat pe răzătoarea de sticlă). 68

417. CIORBĂ DE HRIBI (MÂNĂTĂRCI) CU OU Ingrediente: 350 g hribi proaspeţi, 2 linguri oţet de vin, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă de apă, 1 legătură de leuştean şi pătrunjel, 75 ml ulei, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 1 l macerat de nalbă (v. 2058), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Hribii (aleşi mici şi mijlocii şi proaspăt recoltaţi), se spală, se taie felioare, se stropesc cu oţet şi se lasă astfel până se pregăteşte zarzavatul. Rădăcinoasele se pun în castronul cu suc macerat de aguridă (nu înainte de a fi date pe răzătoare), se adaugă pulberile, uleiul (bine amestecat cu gălbenuşurile), hribii (bine scurşi de oţet) iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 418. CIORBĂ DE HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă. 419. CIORBĂ DE HRIBI CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta 417, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi bine pisaţi. 420. CIORBĂ DE HRIBI CU AROMĂ DE HREAN Se prepară ca la reţeta 417, folosind aceleaşi ingrediente, plus 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 421. SUPĂ - CREMĂ DE CIUPERCI CU SPANAC Ingrediente: 400 g ciuperci de cultură, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 150 g spanac, 3 linguri de oţet, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 2 linguri de cremogen, 100 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de verdeţuri aromate, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de nalbă, 3 - 4 linguri macerat de tărâţe. Ciupercile (culese numai mici şi mijlocii, bine spălate) se stropesc cu oţet şi se lasă acoperite 2 ore. Se scurg, se mărunţesc fin, odată cu ceapa, spanacul şi rădăcinoasele. Se pun în castronul cu macerat în care se adaugă cremogenul ( înmuiat cu 1 pahar de macerat de nalbă), uleiul şi cele 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină, pulberile, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 422. SUPĂ - CREMĂ DE CIUPERCI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac, care se înlocuieşte cu mugurii fragezi de lucernă sau de trifoi roşu şi 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 423. SUPĂ - CREMĂ CU PULBERE DE HRIBI (MÂNĂTĂRCI) Ingrediente: 2 linguri pulbere de hribi, 1.5 l macerat de coada - calului (v. 2042), 1/4 varză albă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi, 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 linguri tărâţe, 2 linguri de cremogen, 1 ceapă mare de apă. Pulberea de hribi (v. 2067) se pune la înmuiat cu 1/2 pahar de macerat. Varza, ceapa şi rădăcinoasele se mărunţesc fin la mixer, se pun în castronul cu macerat în care se adaugă pulberile, tărâţa, pulberea de hribi înmuiată, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 424. SUPĂ - CREMĂ CU PULBERE DE CIUPERCI DE PAJIŞTE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza se înlocuieşte cu napi sau cartofi (fin mărunţiţi) iar pulberea de hribi cu pulbere de ciuperci de pajişte (v. 2068) 425. SUPĂ - CREMĂ DE RÂŞCOVI CU CONOPIDĂ Ingrediente: 400 g râşcovi, 250 g conopidă, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 4 linguri de tărâţe, 2 linguri cremogen, 100 ml ulei, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048). 69

Râşcovii (aleşi numai mici şi mijlocii), conopida, ceapa şi ţelina se mărunţesc la mixer, se pun în castronul cu macerat, se mai adaugă cremogenul (v. 2019) înmuiat, tărâţa, uleiul, pasta de roşii, pulberile iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt. 426. CIUPERCI PE SOS - MAIONEZĂ Ingrediente: 250 g ciuperci mici (de cultură), macerat (v. 1978), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, 1 ceapă de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 legături ridichi de lună, 1 legătură hasmaţuchi, 1 lingură tărâţe. Două gălbenuşuri crude de ouă de găină se pun în castron, se amestecă bine, se adaugă ulei (puţin câte puţin, până se încorporează întreaga cantitate). Se adaugă muştarul, tărâţa şi se toarnă în platou. Peste ea se aşează ciupercile mici, cât mai estetic. Pe margini se decorează cu ceapă, frunze de ridichi şi hasmaţuchi, toate tăiate mărunt, amestecate cu pulberile. Peste ele se pun jumătăţi de ridichi. 427. CIUPERCI CU MAIONEZĂ DIN OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 428. CIUPERCI PE SOS DE LUCERNĂ Se prepară maioneza ca la 426, iar la urmă se adaugă 100 g lucernă mărunţită fin la mixer. Se aleg numai muguri foarte fragezi. În cazul în care se subţiază prea mult maioneza, se poate adăuga puţin cremogen, tărâţe sau făină de hrişcă. 429. CIUPERCI PE FRUNZE DE TEI Se prepară sosul - maioneză ca la 426, iar la urmă se adaugă 100 g frunze fragede de tei (recoltate în prima jumătate a lunii mai) fin mărunţite. Frunzele de tei se pot înlocui cu frunze fragede de ulm sau fag, de asemeni, urzici, ştevie, frunze de fasole, de sfeclă, măcriş, creson, soia, podbal, păpădie, cicoare ş.a., cu condiţia să fie foarte fragede şi proaspete. 430. CIUPERCI PE SOS ALB Ingrediente: 250 - 300 g ciuperci, 500 g smântână, 2 linguri făină de ovăz, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi mărar, 1 ceapă, 100 g creson de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir. Smântâna se amestecă cu făina de ovăz, se toarnă în platou, deasupra se aşează ciupercile mici, macerate în suc de cătină (v. 2092), iar pe margini (în formă de ghirlandă), se pun: verdeaţa, cresonul, ceapa tăiată mărunt, amestecate cu pulberile, peste care se presară petale de trandafir tăiate fideluţă. 431. CIUPERCI PE SOS ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că în smântână se adaugă 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) şi 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) până se obţine nuanţa de roşu dorit. 432. CIUPERCI PE SOS ROZ Se prepară sosul ca la 430, iar la urmă se picură puţin suc de sfeclă roşie (v. 2082) până se obţine o nuanţă frumoasă de roz bombon. Deasupra lui, se aşează ciupercile, procedând în continuare ca mai sus. 433. RÂŞCOVI PE SOS DE CREMOGEN Ingrediente: 300 g râşcovi proaspeţi, mici, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi sau de mere (v. 2102), 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină, 1 legătură leuştean şi hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură tărâţe, 1 linguriţă muştar. Se înmoaie cremogenul cu sucul, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, până se încorporează întreaga cantitate), muştarul, sucul de cătină, pulberile, tărâţa, se toarnă în platou, iar deasupra se aşează râşcovii (cât mai estetic). Peste ei se presară verdeaţă tăiată mărunt. 70

434. RÂŞCOVI PE SOS DE ROŞII Ingrediente: 250 - 300 g râşcovi proaspeţi, mici, 300 g smântână, 150 g pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g frunze fragede de nalbă de grădină sau de tătăneasă, 2 - 3 linguri făină de hrişcă sau de tărâţe. Smântâna se amestecă cu pasta de roşii, pulberile şi făina de hrişcă. Se toarnă în platou; deasupra se aşează râşcovii propaspeţi. Pe margini se decorează cu frunze de nalbă tăiate fideluţă. 435. RÂŞCOVI CONSERVAŢI CU SOS DE CREMOGEN Se prepară ca la 433, numai că râşcovii conservaţi în slatină (v. 1975) se desărează complet dacă se pun în cartofi cruzi, raşi pe răzătoare (v. 1992). ... Coacăza aurie I se spune coacăza aurie pentru că este puţin gălbuie când ajunge la maturitate. Coacăza aurie conţine apă, materii azotate, grase, extractive, vitaminele C, A, B, apoi Potasiu, Calciu, Fosfor, Fier, Brom. Este indicată în: inapetenţă, demineralizare, constipaţie, pletoră, hepatism, artritism, reumatism, gută, inflamaţii digestive şi urinare, afecţiuni febrile. 436. SUC DE COACĂZĂ AURIE CU MĂGHIRAN Fructele coapte, luate direct de pe ciorchine, spălate, se dau la extractor sau se strivesc manual şi se scurg prin tifon. Sucul se ia ca medicament câte 100 - 300 ml pe zi, de 2 - 3 ori, dintre care: o dată dimineaţa (pe nemâncate) - curat sau diluat cu apă, amestecat cu un vârf de cuţit de pulbere de măghiran, apoi la prânz şi seara. Poate fi folosit pentru acrit salate, ciorbe, sosuri ş.a., în bucătăria fără foc. 437. SUC DE COACĂZE AURII CU SUC DE MORCOVI Ingrediente: 300 g coacăze aurii, 400 g morcovi, 1/2 linguriţă tinctură muguri de plop negru (v. 2105). Ambele produse se dau la extractor, sucul obţinut se amestecă cu tinctura şi se bea (împărţit în 3 porţii) într-o zi, simplu sau combinat cu apă. 438. CIORBĂ DE ZARZAVAT CU SUC DE COACĂZE AURII Ingrediente: 500 ml suc de coacăze aurii (v. 436), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 3 linguri de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune în castron sucul şi maceratul, se adaugă ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi smântâna sau cele 2 gălbenuşuri de ou. 439. CIORBĂ DE SUC DE COACĂZE AURII ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, cu excepţia celor 2 gălbenuşuri de ouă de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă. 440. COACĂZE AURII PE SOS DE CREMOGEN Ingrediente: 200 g coacăze bine coapte, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 250 ml suc de morcovi, 150 ml ulei, câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul (puţin câte puţin ca la maioneză), se pune tărâţa, pulberile, se toarnă în platou, iar pe suprafaţă se pun (în grupuri) coacăze aurii; deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă. 441. COACĂZE AURII PE SOS ROŞU Se prepară întocmai ca la precedenta, numai că odată cu tărâţa se adaugă în sos 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) care colorează sosul de cremogen într-o nuanţă plăcută de roşu intens. 71

Coacăza roşie Coacăza roşie conţine apă, materii azotate, grase, extractive, vitamina C şi acizi (malic, citric, tartric). Este indicată în inapetenţă, dispepsii (insuficienţa sucului gastric), constipaţii, pletoră (surplus), artritism, reumatism, gută, hidropizie, litiază urinară, afecţiuni febrile, pecingini, insuficienţă şi congestie hepatică, icter, inflamaţii digestive şi urinare, temperament bilios. 442. SUC DE COACĂZE ROŞII CU BUSUIOC ŞI DUDE Fructele bine coapte (1 kg coacăze roşii, 300 g dude în pârg) luate de pe ciorchini şi spălate, se storc (manual sau mecanic). Sucul se amestecă cu 1 vârf de cuţit pulbere de busuioc; se consumă pur sau diluat cu apă (200 - 500 ml pe zi, de 3 ori). Ajută în constipaţii. Poate fi folosit şi la acritul diferitelor preparate, înlocuind sucul de cătină, de lămâie, oţetul în bucătăria fără foc. 443. CIORBĂ DE VARZĂ ALBĂ CU SUC DE COACĂZE ROŞII Ingrediente: 1/4 varză albă, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de nalbă (v. 2058), 500 ml suc de coacăze roşii (v. 2089). Se pune în castron maceratul cu sucul de coacăze roşii, se adaugă cremogenul (bine înmuiat cu 3 - 4 linguri de macerat), varza tăiată fideluţă şi frecată bine în mâini (fără a fi stoarsă de suc), rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, pulberile. 444. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU SUC DE COACĂZE ROŞII Ingrediente: 3 castraveţi mai mici, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură mărar cu leuştean, 500 ml suc de coacăze roşii (v. 2092). 1 l macerat de trifoi roşu, 75 ml ulei, 2 linguri de cremogen (v. 2019). În castron se pune maceratul cu sucul de coacăze roşii, se adaugă castraveţii tăiaţi cubuleţe, rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, cremogenul şi uleiul. 445. COACĂZE ROŞII PE SOS - MAIONEZĂ Ingrediente: 250 - 300 g coacăze roşii bine coapte, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 200 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 100 g creson de fântână, 1 legătură hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Gălbenuşurile crude se amestecă bine şi se picură ulei până se încorporează întreaga cantitate. Se toarnă în platou (după ce s-au amestecat cu pulberile) iar deasupra se aşează coacăzele (care au fost luate de pe ciorchini) puse în grupuri. Se presară hasmaţuchiul tăiat mărunt, iar pe margini se aranjează (în formă de ghirlandă) cresonul. 446. COACĂZE ROŞII PE SOS CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la precedenta, în afară de cele 2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 447. COACĂZE ROŞII CU SOS - MAIONEZĂ DE POST Ingrediente: 250 - 300 g coacăze roşii bine coapte, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de ţelină (v. 2086), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1 legătură de mărar cu salvie, 1 mână de frunze fragede de tătăneasă, 2 linguri tărâţe. Cremogenul se înmoaie cu sucul de ţelină peste care se adaugă tărâţa, pulberile şi se toarnă în platou. Deasupra sosului, se aşează în grupuri mici, coacăzele. Peste ele se presară verdeaţă tăiată mărunt iar pe margini se decorează cu frunze de tătăneasă sau de lucernă, tăiate fideluţă. 448. COACĂZE ROŞII PE SOS CU PULBERE DE MĂCEŞE Se prepară sosul - maioneză, ca la reţeta precedentă, se adaugă 2 linguri de pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline, care colorează sosul într-o frumoasă nuanţă de roşu. 72

449. COACĂZE ROŞII PE SOS ALB Ingrediente: 250 - 300 g coacăze roşii bine coapte, 400 g smântână dulce, 2 linguri făină de ovăz (v. 2081) sau de hrişcă, 1 legătură frunze de fenicul cu frunze fragede de morcov şi păstârnac, câteva frunzişoare de salvie. Smântâna se amestecă cu făina şi se toarnă în platou; peste ea se pun coacăzele roşii în grupuri mici. Deasupra se presară frunzişoare fragede de salvie, tăiate fideluţă, iar pe margini se decorează cu verdeţurile tăiate fideluţă. 450. COACĂZE ROŞII PE SOS ROZ Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că sosul de smântână se colorează cu suc de sfeclă roşie (v. 2082) care se adaugă puţin câte puţin, până se obţine nuanţa dorită de roz bombon. 451. CREMĂ CU SUC DE COACĂZE ŞI TĂRÂŢE Ingrediente: 300 ml suc extras din coacăze roşii bine coapte, 2 - 3 linguri de miere, 3 linguri cremogen (v. 2019), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, tărâţe, câteva frunzişoare fragede de salvie. Cremogenul se înmoaie cu sucul, se adaugă mierea, tinctura, coaja de lămâie şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine consistenţa dorită. Crema se pune în cupe (pahare cu picior sau farfurioare de compot) şi se ornează cu bobiţe de coacăze roşii, aşezate în formă de strugure şi frunzişoare fragede de salvie, de busuioc sau mentă. 452. CREMĂ CU SUC DE COACĂZE ŞI CREMOGEN Se prepară ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun 5 - 6 linguri de cremogen (v. 2019). 453. CREMĂ CU SUC DE COACĂZE ŞI SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 150 g suc de coacăze roşii, 200 g smântână dulce, 2 -3 linguri de miere, 2 linguri de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri de cremogen (v. 2019), câteva frunzişoare fragede de melisă sau busuioc, 1 mănâ de petale roz de trandafiri, tărâţe. Se amestecă sucul cu smântâna, se adaugă cremogenul, coaja de lămâie, romul, o parte din petalele de trandafir tăiate fideluţă, mierea şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine consistenţa dorită. Se pune în cupe, se decorează cu frunzişoare de melisă şi petale de trandafir tăiate fideluţă. 454. ÎNGHEŢATĂ DE COACĂZE ROŞII Ingrediente: 500 g coacăze roşii bine coapte, 250 g miere, 300 g frişcă, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 de lămâie sau portocală. Coacăzele mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă bine cu mierea, tinctura, coaja de lămâie, frişca bine bătută (fără zahăr) uşor ca să nu se lase. Se toarnă în forma specială pentru îngheţată şi se dă la congelator. Îngheţatele preparate cu miere nu îngheaţă atât de bine ca cele preparate cu zahăr dar sunt mult mai sănătoase pentru organism (zahărul fiind cancerigen). 455. NECTAR DIN COACĂZE ROŞII CU GĂLBENUŞ Ingrediente: 250 ml suc de coacăze roşii, 250 ml suc de morcovi, 1 linguriţă de miere, 1 lingură de cremogen, 1 gălbenuş de ou crud. Toate ingredientele se amestecă bine. Nectarul se bea imediat cu paiul. 456. NECTAR DE COACĂZE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară nectarul din coacăze roşii ca la reţeta precedentă, în afară de gălbenuşul de ouă de găină care se înlocuieşte cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 457. COACĂZE ROŞII CONSERVATE ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg de coacăze roşii, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc. În continuare se procedează ca la 406 (Cireşe conservate în miere). ... Coacăze negre Fructele de coacăze negre sunt cele mai bogate (dintre toate fructele) în vitamina C. Mai conţin: protide, glucide, Fosfor, Clor, Sodiu, Potasiu, Magneziu, Calciu. După cum se vede, conţin o mare bogăţie în elemente minerale, mai ales alcalinizante (Potasiu, Magneziu, Calciu), în care raţia noastră zilnică este adesea mai săracă. De asemeni, mai 73

conţin acizi liberi (malic, emulsină, pectină), pigmenţi antoceanici şi flavonici. Frunzele sunt de asemeni bogate în vitamina C. Sunt indicate în: reumatism, artritism, gută, diaree, hepatism, scorbut, oboseală generală, surmenaj, anghină. 458. SUC DE COACĂZE NEGRE CU LEVĂNŢICĂ Fructele bine coapte se dau la extractor. Sucul obţinut se consumă imediat, amestecat cu 1 vârf de cuţit de pulbere de levănţică, în amestec cu apă. Cojile şi seminţele de cocăze se usucă rapid la soare sau în poduri (de casă) cu acoperiş de tablă. Se păstrează în săculeţ de pânză, etichetat, în cămară, pentru prepararea ceaiului. 459. COACĂZE NEGRE PE SOS ALB Ingrediente: 250 - 300 g coacăze bine coapte, 400 g smântână, 2 linguri făină de hrişcă (v. 2018) sau de orez (v. 2017), 1 mână petale roşii de trandafir, 1 legătură de mentă cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074). Smântâna se amestecă cu făia şi pulberile, se toarnă în platou iar peste ea se pun coacăzele (în grupuri mici). Deasupra se presară verdeaţă şi petale de trandafir tăiate fideluţă. 460. COACĂZE NEGRE PE SOS ROZ Se prepară ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cu făina se adaugă în smântână puţin suc de sfeclă roşie, până se obţine o nuanţă frumoasă de roz bombon. 461. COACĂZE NEGRE PE SOS GALBEN Ingrediente: 250 - 300 coacăze negre bine coapte, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, câteva frunze de salvie sau levănţică, 5 - 6 flori roz de nalbă de grădină. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcov şi cele 2 gălbenuşuri puse pe rând. Se toarnă în platou, deasupra se aşează în ordine (cât mai estetic) coacăzele negre; apoi verdeţurile (tăiate mărunt) şi petalele de nalbă (tăiate fideluţă). 462. COACĂZE NEGRE PE SOS ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că sosul de cremogen se colorează într-o nuanţă de roşu, cu 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077). 463. COACĂZE NEGRE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară sosul ca la 461, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină înlocuiete cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 464. COACĂZE NEGRE PE SOS VERDE Se prepară sosul ca la 459, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai adaugă suc de orz verde (v. 2079), până se obţine nuanţa dorită de vernil. 465. CREMĂ DE COACĂZE NEGRE CU TĂRÂŢE Ingrediente: 100 ml suc de coacăze negre, 200 ml lapte nefiert, 5 linguri tărâţe, 2 linguri cremogen (v. 2019), 2 - 3 linguri de miere, 2 linguri rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, câteva frunzişoare de măghiran. Se înmoaie cremogenul cu sucul de coacăze, se adaugă laptele, mierea, tărâţa, coaja de lămâie; se pune în cupe sau farfurioare de compot. Deasupra se presară frunzişoare de măghiran iar peste ele câteva coacăze negre. 466. CREMĂ DE COACĂZE NEGRE CU CREMOGEN Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă în compoziţie 5 linguri de cremogen (v. 2019) şi 2 linguri tărâţe. 467. CREMĂ DE COACĂZE CU GĂLBENUŞ Se prepară crema ca la 465, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun în compoziţie 175 ml suc de morcovi, adăugând 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină. 74

468. CREMĂ DE COACĂZE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, aceleaşi produse, în afară de cele 2 gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 469. COMPOT DE COACĂZE COMBINAT Ingrediente: 200 g coacăze negre, 100 g zmeură, 100 g coacăze roşii, 100 g dude albe, 1/2 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v, 2105), 2 - 3 linguri de miere, 300 ml suc de mere. Se amestecă sucul cu mierea, tinctura şi se toarnă peste fructele care au fost puse în compotieră. 470. SALATĂ DE COACĂZE NEGRE COMBINATE Ingrediente: 100 g coacăze negre, 100 g căpşuni sau frăguţe, 150 g zmeură. Fructele bine coapte se pun în salatieră, iar peste ele se toarnă un sirop preparat din: 2 - 3 linguri miere amestecată cu 2 linguri de rom şi 2 linguri suc de orz verde (v. 2079). 471. ÎNGHEŢATĂ DE COACĂZE NEGRE CU ZMEURĂ Ingrediente: 250 g coacăze bine coapte, 250 g zmeură bine coaptă, 2 linguri de rom, 250 g miere, 300 g frişcă bătută (fără zahăr). Fructele date la mixer se amestecă cu mierea, romul şi frişca (uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se toarnă în forma specială pentru îngheţată şi se dă la congelator. 472. NECTAR DE COACĂZE NEGRE CU FRĂGUŢE Ingrediente: 300 g suc de coacăze negre, 200 g suc de frăguţe, 1 lingură miere, 1 lingură cremogen (v. 2019), 1 gălbenuş crud de ou de găină. Se amestecă bine toate produsele şi se consumă imediat, băut cu paiul. 473. NECTAR DE COACĂZE NEGRE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşul oului de găină care este înlocuit cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 474. COACĂZE NEGRE CONSERVATE ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg coacăze negre, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc. Se procedează în continuare ca la 406 (cireşe conservate în miere). ... Cresonul Cresonul conţine Fier, Fosfor, Mangan, Arsenic, Cupru, Zinc, Iod, Calciu, ulei sulfo - azotat, vitaminele (C, A, B, PP, E) şi caroten (extract amar). Acest aliment - medicament este supranumit sănătatea corpului, având proprietăţi comune cu ridichea neagră, hreanul, varza... Astfel, are o acţiune remarcabilă, mai ales la nivelul ficatului, al intestinului, al aparatului pulmonar, al tegumentului şi frunzelor, al articulaţiilor... Trebuie atenţie la dozare deoarece este greu tolerat de unele stomacuri şi de asemenea poate provoca fenomene de cistită. Dar în acest caz, se micşorează dozele. Atenţie la cresonul sălbatic ! afectat de dejecţiile oilor - poate transmite, la om, parazitul "duva" ficatului (parazit hepatic); deci, nu trebuie recoltat cresonul din flora spontană, care creşte la marginea râurilor şi pâraielor, care străbat păşunile râurilor. În uz intern este indicat în inapetenţe, astenii, limfatism, scorbut, anemie, tuberculoză, bronşite, afecţiuni pulmonare, dermatoze (eczemă, râie, pecingine), litiaze biliare, afecţiuni hepatice, litiaze urinare, afecţiuni urinare (retenţia urinei), reumatism, paraziţi intestinali, hidropizie, diabet, toate formele de cancer. În uz extern: alopecii, afecţiuni ale pielii craniului, plăgi atone, ulcere. ATENŢIE ! Se folosesc în stare proaspătă atât sucul extras cât şi planta. 475. SUC DE CRESON Cresonul proaspăt recoltat se dă la extractor. Se consumă 60 - 150 ml pe zi, pus în puţină apă sau supă rece (100 ml dimineaţa la trezire); este vermifug, indicat în cură de dezintoxicare şi de frumuseţe.În retenţia de urină - 50 ml suc de creson, 50 ml ulei de migdale dulci sau ulei de măsline (în părţi egale). 75

476. PASTĂ DE CRESON CU CEAPĂ Ingrediente: 150 g creson, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, tărâţe, 2 gogoşari. Cresonul, ceapa şi hasmaţuchiul se taie cât se poate de mărunt, se amestecă cu pulberile, tărâţa (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeaţă de sezon. 477. PASTĂ DE CRESON CU PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că ceapa se înlocuieşte cu praz tăiat fideluţă. 478. PASTĂ DE CRESON CU RIDICHI Se prepară ca la reţeta precedentă ( v. 476), adăugând 150 g ridichi rase fin. 479. PASTĂ DE CRESON CU VARZĂ MURATĂ Se prepară pasta ca la 475, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150 g varză murată, bine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă. 480. SALATĂ DE CRESON CU MUGURI DE LUCERNĂ Ingrediente: 200 g creson, 150 g muguri fragezi de lucernă, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu leuştean, 1 mână de petale roşii de trandafir. Cresonul şi lucerna bine spălate se taie fideluţă, ceapa se taie julien şi verdeaţa mărunt; se amestecă cu pulberile, uleiul şi sucul de cătină. Deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă. 481. SALATĂ DE CRESON CU VARZĂ ALBĂ Se prepară salata ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de lucernă care se înlocuieşte cu varză albă dulce tăiată fideluţă. 482. SALATĂ DE CRESON CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 250 g creson, 150 g varză murată (v. 1958), 75 g morcovi, 125 g ceapă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1 legătură de salvie cu hasmaţuchi, 1 legătură tărâţe, 50 ml ulei. Cresonul, ceapa şi varza se taie fideluţă. Toate cele 3 produse se amestecă cu morcovul ras, pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 483. SALATĂ DE CRESON CU NAPI MURAŢI Se prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de varză murată care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958). 484. CIORBĂ DE CRESON CU SUC DE ROŞII Ingrediente: 275 g creson, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 2 - 3 linguri de smântână, 1 legătură pătrunjel cu leuştean, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva flori roşii de nalbă de grădină. Se pune sucul în castron, se adaugă cresonul tăiat fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt, pulberile şi gălbenuşurile sau smântâna; deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de flori tăiate fideluţă. 485. CIORBĂ DE CRESON CU OUĂ DE PRELEIŢĂ ŞI URZICI Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, numai că cele 2 gălbenuşuri se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă, înlocuind 100 g creson cu 75 - 100 g urzici tăiate cât se poate de mărunt. 76

486. CIORBĂ DE CRESON CU FRUNZE DE TEI Ingrediente: 150 g creson, 125 g frunze fragede de tei (recoltate în prima jumătate a lunii mai), 1 l macerat de tărâţe, 500 ml zeamă de varză (moare_v. 1958), 75 ml ulei, 1 legătură leuştean cu asmaţuchi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), câteva petale roz de trandafir sau petale de păpădie. Maceratul (v. 2041) şi zeama de varză (v. 1958) se pun în castron; se adaugă cresonul şi frunzele de tei (fără codiţe) tăiate fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, uleiul, pulberile şi deasupra petale de păpădie sau de trandafir tăiate fideluţă. 487. CIORBĂ DE CRESON CU MĂCRIŞ Ingredientele sunt cele de la reţeta precedentă, se prepară la fel cu deosebirea că în loc de frunze fragede de tei se adaugă frunze de măcriş. 488. CIORBĂ DE CRESON CU CASTRAVEŢI MURAŢI Ingrediente: 200 g creson, 2 catraveciori muraţi, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 l macerat de mere pădureţe, 500 ml macerat de nalbă (v. 2058), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 legătură mărar cu leuştean. Ambele feluri de macerat se pun în castron, se adaugă cresonul tăiat fideluţă, castraveţii (cubuleţe), ceapa măruntă, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate fin. 489. CIORBĂ DE CRESON CU RIDICHI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, însă castraveţii muraţi se înlocuiesc cu 150 - 200 g ridichi rase. 490. CIORBĂ DE CRESON CU DOVLEAC Se prepară ca la 488, cu aceleaşi ingrediente, în afară de castraveţi care se înlocuiesc cu 150 200 g dovleac ras, care a fost păstrat în congelator (v. 2011). 491. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU CONOPIDĂ Ingrediente: 300 g creson, 250 g conopidă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 4 linguri tărâţe, 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, câteva petale de nalbă roşie de grădină, 1.5 l macerat de trifoi roşu. Cresonul, conopida, ceapa şi rădăcinoasele se mărunţesc fin (manual sau mecanic) şi se pun în castronul cu macerat de trifoi roşu (v. 2048); se mai adaugă pulberile, uleiul, tărâţa, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă. 492. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU GULLI Ingredientele sunt aceleaşi ca la precedenta reţetă, în afară de conopidă care este înlocuită cu gutui; se prepară la fel. 493. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU CARTOFI Ingrediente: 300 g creson, 250 g cartofi, 1 ceapă, 2 - 3 frunze de varză dulce, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 4 linguri tărâţe, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cu salvie, 3 - 4 linguri smântână, 1.5 l macerat de urzici (v. 2050), 1 mână de petale roşii de trandafir. Maceratul se pune în castron, se adaugă cresonul, cartofii, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, smântâna sau gălbenuşurile iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 494. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de ouă de gâină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 77

495. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU NAPI Se prepară ca la 493, aceleaşi ingrediente, în afară de cartofi care se înlocuiesc cu napi. Napii sunt buni de consumat numai atunci când se scot direct din pământ, în octombrie sau martie. 496. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU ŢELINĂ ŞI MIERE Ingrediente: 350 g creson, 350 g ţelină, 350 g mere, 1 linguriţă de miere, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau căline (v. 2076), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceaşcă de smântână, 4 linguri de tărâţe, 1 legătură mentă cu busuioc, 1.5 l macerat de mere (v. 2056). Maceratul se pune în castron, se adaugă cresonul, ţelina, merele (cu tot cu coajă) mărunţite fin, mierea, pulberile, tărâţa şi smântâna, iar deasupra se presară verdeaţa tăiată fideluţă. 497. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU VARZĂ ALBĂ Ingrediente: 300 g creson, 250 g varză albă, 2 ardei graşi, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 felioară de sfeclă roşie, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de urzici (v. 2050), 1 legătură de leuştean cu cimbru, 4 - 5 bulbili (căţei de usturoi). Cresonul, varza, ardeiul, ceapa şi rădăcinoasele se mărunţesc fin (manual sau mecanic); se pun în castronul cu macerat în care se mai adaugă: pasta de roşii, pulberile, tărâţa, usturoiul pisat şi uleiul iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt. 498. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU VARZĂ ROŞIE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza albă este înlocuită cu varză roşie, iar în loc de usturoi pisat se adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 499. TORT APERITIV DE CRESON CU ŢELINĂ ŞI PĂSTÂRNAC (I) Ingrediente: 350 g creson, 150 g frunze fragede de fag sau tei (fără codiţe), 600 g brânză de vaci, 350 g unt, 1 legătură hasmaţuchi cu rosmarin, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, cremogen (v. 2019), tărâţe, 550 g ţelină, 1 ceapă, 200 g păstârnac, 2 -3 linguri făină de orez (v. 2017), 1 mână de petale roşii de trandafir sau 1 lingură seminţe de in. Cresonul, frunzele de fag, hasmaţuchiul, rosmarinul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic); se amestecă cu pulberile, cremogen (cât cuprinde), 1 lingură de cremogen şi 150 g unt frecat spumă. Separat, ţelina şi păstârnacul se mărunţesc fin, se amestecă cu brânza de vaci proaspătă care a fost dată prin sită, făina de orez, cremogenul (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. O jumătate din compoziţia cu ţelină se pune pe tortieră şi se tasează frumos; se adaugă compoziţia cu creson, apoi partea a doua de compoziţie cu ţelină. Se tasează uniform pe întreaga suprafaţă, iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă sau seminţe de in. Se dă la rece 2 - 3 ore, se serveşte tăiat în formă de raze ca orice tort, cu salată verde de sezon sau salată de roşii. 500. TORT APERITIV DE CRESON CU ŢELINĂ ŞI PĂSTÂRNAC II Se prepară întocmai ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci, care se înlocuieşte cu caş de capră, ras pe răzătoarea de sticlă sau trecut prin maşina de tocat cu sită deasă.. 501. TORT APERITIV DE CRESON CU RIDICHI Se prepară ca al 499, cu aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de ridichi mărunţite fin. 502. TORT CU CRESON ŞI MORCOVI Ingrediente: 350 g creson, 150 g frunze fragede de fag sau tei (fără codiţe, recoltate în prima jumătate a lunii mai), 3 linguri rom, coaja rasă de la o lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 600 g unt, 1 78

lingură seminţe de mac, cremogen (v. 2019), tărâţe sau făină de hrişcă (v. 2018), 4 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 1 legătură de mentă cu busuioc şi rosmarin, miere, 650 g morcov. Cresonul, frunzele de fag, menta, busuiocul şi rosmarinul se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu romul, o parte din coaja de lămâie, tărâţe (cât cuprinde), puţină miere (după gust) şi 150 g unt frecat spumă. Separat, morcovul (bine mărunţit) se amestecă cu gălbenuşurile, tinctura, pulberea de scorţişoară, coaja de lămâie, pulberea de măceşe, puţină miere (după gust), cremogen (cât) cuprinde şi 250 g unt frecat spumă. Se pune pe tortieră jumătate din compoziţia cu morcovi, se tasează, se aşează apoi compoziţia cu creson iar deasupra partea a doua din compoziţia cu morcovi. Se îmbracă cu cremă de unt, peste care se presară seminţele de mac, in, anason sau fenicul. Se dă la rece 2 - 3 ore ca să se întărească untul; se serveşte tăiat în formă de raze. 503. TORT CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Aceleaşi ingrediente, aceleaşi mod de preparare, în afară de cele 4 ouă de găină care se înlocuiesc cu 20 de ouă de prepeliţă. 504. TORT CU CRESON CONSERVAT ÎN MIERE Se poate pregăti în cursul iernii cu creson conservat în miere ( ca la reţeta de mai jos ), bine scurs de siropul din el şi amestecat cu aceleaşi ingrediente de mai sus. Compoziţia cu morcovi se prepară la fel ca la aceeaşi reţetă. 505. CRESON CONSERVAT ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg creson de fântână, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc. Cresonul se taie fideluţă, se pune în borcan de sticlă odată cu busuiocul şi se toarnă mierea peste el. Se leagă borcanul strâns la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă să stea astfel 6 săptămâni, agitându-l zilnic. Când a expirat acest termen se scoate cresonul cu ajutorul unei palete şi se pune într-un borcan potrivit ca mărime. Se poate servi ca dulceaţă sau pentru diferite preparate, se poate folosi ca ornament, ca umplutură la torturi preparate ca la reţeta precedentă ş. a. Mierea, care s-a transformat în sirop de creson, se poate folosi la diferite preparate dulci, lichioruri, nectaruri, compoturi etc; după ce s-a scos cresonul, se toarnă în sticle, deasupra se pune un deget de alcool sau rom, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece. 506. CREMĂ DE CRESON CU GERMENI DE SOIA Ingrediente: 150 g creson macerat în miere (v. 505), 100 g germeni de soia (v. 2026), 5 linguriţe de cremogen (v. 2019), 300 g suc de mere dulci, 1/2 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 1 linguriţă de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 lingură de tărâţe, 2 ouă de găină, 2 linguri vişine conservate în miere - iarna (v. 406), vişine proaspete - vara. Germenii de soia se limpezesc în 2 - 3 ape, se pun într-un şervet gros de bucătărie, se înfăşoară de câteva ori ca să se zvânte boabele, apoi se amestecă cu puţină tărâţe sau făină de hrişcă şi se râşnesc prin râşniţa de măcinat nuci. Se amestecă cresonul cu sucul de mere (v. 2102), cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină, cremogenul, romul, tinctura, coaja de lămâie şi tărâţe, cât cuprinde. Se potriveşte de dulce cu puţină miere după gust. Crema obţinută se pune în cupe sau în farfurioare de compot, deasupra se pune puţin albuş (care a fost bătut spumă tare fără zahăr) iar peste el se aşează câte 3 - 4 vişine. 507. CREMĂ DE CRESON CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară în acelaşi fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). ... Dovlecel şi dovleac turcesc Se cunosc numeroase specii şi varietăţi de dovleac, cărora li se mai spune şi bostan (v. bostan - dovleac). Conţine aceleaşi elemente şi este eficient în aceleaşi afecţiuni şi preparate culinare. 79

Dovleacul sau bostanul turcesc are coaja cenuşie şi se foloseşte mult în alimentaţie sub diferite forme (preparatele din dovleac se prepară fără sare). Dovlecelul se poate consuma crud, întreg sau ras, în amestec cu alte produse crude, aşa cum reiese din reţetele descrise mai jos. 508. PASTĂ DE DOVLECEL CU SALVIE Ingrediente: 350 g dovlecei foarte tineri, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de salvie cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale de trandafir roşii, tărâţe. Se aleg dovleceii cei mai fragezi, se dau pe răzătoare, ceapa se taie mărunt odată cu verdeaţa, se amestecă cu dovleceii raşi la care se adaugă pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Pasta obţinută se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează cu frunzele fragede de salvie şi petale de trandafir tăiate fideluţă. 509. PASTĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că i se mai adaugă în compoziţie 2 - 3 bulbili (căţei) de usturoi, fin pisaţi. 510. PASTĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE HREAN Se prepară ca la reţeta 508, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă o lingură de hrean ras amestecat cu puţină sfeclă roşie (pentru culoare). 511. PASTĂ DE DOVLECEI CU GĂLBENUŞURI Ingrediente: 350 g dovlecei tineri, 200 g unt, 1 ceapă de apă, 1 legătură de mentă cu busuioc, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de ţelină, tărâţe. Se aleg dovleceii cărora abia le-a căzut floarea, se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, gălbenuşurile, tărâţe (cât cuprinde), pulberile şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează după gust. 512. PASTĂ DE DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă ( v. 7). 513. PASTĂ DE DOVLECEI CU BRÂNZĂ Ingrediente: 350 g dovlecei tineri, 100 g unt, 150 g brânză proaspătă de vaci, 1 linguriţă boia dulce de ardei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 fir de praz, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 1 gogoşar. Dovleceii se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, brânza trecută prin sită, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeaţă de sezon. 514. CIORBĂ DE DOVLECEI CU VARZĂ Ingrediente: 250 g dovlecei tineri, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 2 - 3 frunze de varză albă, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 3 linguri de smântână. Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă dovleceii şi rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, varza tăiată fideluţă, gălbenuşurile crude sau smântâna. 515. CIORBĂ DE DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri care sunt înlocuite cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 516. CIORBĂ DE DOVLECEI CU SPANAC 80

Ingrediente: 250 g dovlecei tineri, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 100 g spanac, 1/2 l suc de coacăze, roşii (v. 2089), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 legătură mărar cu tarhon. Se pune în castron maceratul cu sucul, în care se adaugă dovlecelul şi rădăcinoasele date pe răzătoare, spanacul tăiat fideluţă, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 517. CIORBĂ DE DOVLECEI CU SUC DE AGURIDĂ Ingrediente: 250 g dovlecei, 1 1 ceapă, 1 ardei gras, câteva frunze de ştevie, 3 -4 roşii, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 l macerat de urzici, 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei. Dovleceii se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat şi suc, se mai adaugă ardeiul gras, roşiile, ştevia şi verdeaţa tăiată mărunt, pulberile şi uleiul. 518. CIORBĂ DE DOVLECEI CU GULIOARE Ingrediente: 200 g dovlecei tineri, 350 gulioare, 1 fir de praz, 1 ardei gras, 3 roşii, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 75 ml ulei, 1/2 l macerat de mere pădureţe (v. 2053). Dovleceii, gulioarele şi ţelina se dau pe răzătoare şi se pun în castronul cu macerat; se mai adaugă prazul şi ardeiul gras tăiat fideluţă, roşiile şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 519. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU MĂCRIŞ Ingrediente: 300 g dovlecei tineri, 250 g măcriş, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 legătură de pătrunjel cu mărar şi tarhon, 2 gălbenuşuri sau 2 linguri de smântână, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048), 3 - 4 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Maceratul se pune în castron; se daugă dovleceii, măcrişul, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, gălbenuşurile sau smântână, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt. 520. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de cele două gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 521. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU URZICI Se prepară ca la reţeta 519, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de măcriş care se înlocuieşte cu urzici, iar oul sau smântâna, cu 100 ml ulei. 522. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU MUGURI DE LUCERNĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta 519, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de măcriş care se înlocuieşte cu muguri de lucernă. La fel se poate prepara o supă - cremă gustoasă din muguri fragezi şi flori de trifoi roşu, alb, de frunze fragede de tătăneasă, de frunze fragede de patlagină, de podbal ş.a. 523. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU ŢELINĂ Ingrediente: 300 g dovlecei tineri, 250 g ţelină, 1 fir de praz, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 200 g smântână, 3 - 4 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058). Maceratul se pune în castron; se adaugă dovleceii, ţelina, prazul, ardeiul gras, roşiile fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi smântâna, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 524.SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară supa ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai adaugă 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi, fin pisaţi. 525. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE HREAN Se prepară supa - cremă ca la reţeta 522, folosind aceleaşi ingrediente, numai că i se mai 81

adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 526. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU ŢELINĂ ŞI MERE Ingrediente: 250 g dovlecei fragezi, 200 g ţelină, 1 ceapă, 200 g mere, 1 ceapă mare de apă, 3 - 4 linguri tărâţe, 1 legătură de salvie, mentă şi măghiran, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 3 - 4 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053). Se prepară ca la 523, adăugând şi mere mărunţite fin (cu tot cu coajă), iar deasupra se presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă. 527. DOVLECEI CU SOS DE ROŞII Ingrediente: 400 g dovlecei, 1 ceapă mare de apă, 300 g smântână, 150 g pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură de mentă cu busuioc, 2 linguri făină de ovăz sau de hrişcă, 2 linguri de tărâţe, 4 - 5 linguri macerat de tărâţe (v. 2041), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Dovleceii (aleşi foarte tineri) se dau pe răzătoare sau se taie felioare subţiri (după gust), ceapa se taie mărunt, se amestecă ambele produse, la care se adaugă pulberile şi tărâţa. Se pune compoziţia pe platou în strat subţire, peste ea se toarnă sosul preparat din smântână, pasta de roşii crudă, făina de ovăz (şi dacă este prea îngroşată se adaugă puţin macerat de tărâţe sau lapte nefiert). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 528 DOVLECEL CU SOS ALB Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pasta de roşii care se înlocuieşte cu smântâna (în total 450 g), iar făina de ovăz se înlocuieşte cu făină de orez (v. 2017). Deasupra se presară odată cu verdeaţa tăiată mărunt şi câteva petale roşii de trandafir tăiate fideluţă. 529. DOVLECEI CU SOS ROZ BOMBON Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sosul se colorează în roz bombon, nuanţa dorită, cu puţin suc de sfeclă roşie (v. 2082), iar deasupra se presară câteva frunzuliţe de măghiran sau salvie tăiate fideluţă. 530. DOVLECEI CU SOS VERNIL Se prepară ca şi dovleceii cu sos alb, sos care se colorează în vernil (nuanţa dorită) adăugând puţin suc de orz verde (v. 2079). 531. DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta 527, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de cele smântână, în compoziţie se adaugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 532. DOVLECEI CU SOS MAIONEZĂ Ingrediente: 400 g dovlecei tineri, 1 fir de praz, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 - 300 ml ulei, 3 - 4 roşii, 1 ardei gras, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi fenicul, 2 linguri tărâţe. Dovleceii se rad sau se taie felioare (după dorinţă), se amestecă cu pulberile, prazul tăiat fideluţă odată cu ardeiul gras şi se aşează pe platou, în strat uniform. Peste el se toarnă sosul maioneză care se prepară din: gălbenuşurile de găină amestecate cu muştarul, sucul de cătină şi uleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margine se decorează cu felii de roşii. 533. DOVLECEI CU SOS - MAIONEZĂ DE POST (I) Ingrediente: 400 g dovlecei tineri, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 pahar suc de morcovi, 100 ml ulei, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură de tărâţe, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 10 - 15 măsline negre desărate complet (v. 1988). 82

Dovleceii şi ţelina se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi se aşează pe platou, în strat uniform. Peste aceasta se toarnă sosul - maioneză (de post) preparat din cremogen amestecat cu suc de morcovi, muştar, suc de cătină şi uleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt; pe margini se decorează cu măsline negre şi foi de salată verde. 534. DOVLECEI CU SOS - MAIONEZĂ DE POST (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă în sos 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078), de scoruşe (v. 2077) sau de căline (v. 2076) care colorează maioneza într-o nuanţă frumoasă de roşu dându-i totodată şi un gust cu totul deosebit. 335. DOVLECEI UMPLUŢI CU BRÂNZĂ Ingrediente: 5 - 6 dovlecei tineri, 300 g brânză de vaci proaspătă, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, petale roşii de trandafir (7 - 8 flori), 1 lingură tărâţe, 50 g unt. Dovleceii se despică în 2 pe lungime şi li se scoate uşor miezul (care se foloseşte la alte preparate culinare). Separat se trece brânza prin sită, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, tărâţa, pulberile, 1/2 din verdeaţă, tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Cu această compoziţie se umplu dovleceii care se aşează pe un postament din petale de trandafir, puse în prealabil în platou. Pe deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. 536. DOVLECEI UMPLUŢI CU CIUPERCI Ingrediente: 5 - 6 dovlecei , 300 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), 1 ceapă mare de apă, tărâţe, 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 legătură de morcov cu pătrunjel. Dovleceii se pregătesc pentru umplut ca la reţeta precedentă. Separat se taie mărunt ciupercile odată cu ceapa, se amestecă cu uleiul, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde). Aceasta serveşte la umplerea dovleceilor care se aşează pe un postament din salată verde, pusă în prealabil în platou. Se decorează după fantezia gospodinei. 537. DOVLECEI UMPLUŢI CU CIUPERCI Ingrediente: 5 - 6 dovlecei tineri, 300 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1980), 1 ceapă mare de apă, 75 ml ulei, 1 legătură de tarhon cu cimbru, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g petale roşii de nalbă de grădină sau flori roşii de trifoi. Dovleceii se pregătesc pentru umplut ca la 535. Ciupercile macerate se toacă mărunt odată cu ceapa şi verdeaţa, se amestecă cu pulberile, uleiul şi tărâţa (cât cuprinde). Cu această compoziţie se umplu dovleceii care se aşează pe un postament din petale de flori de nalbă de grădină, trifoi roşu sau salată verde de sezon, care au fost aşezate în prealabil în platou. 538. CIORBĂ DE DOVLEAC TURCESC CU SUC DE ROŞII Ingrediente: 300 g dovleac turcesc, 1.5 l suc de roşii, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă de apă, 1 legătură de salvie cu levănţică, 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Sucul de roşii se pune în castron, se adugă dovleacul (curăţat de coajă) ras, împreună cu rădăcinoasele, pulberile, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt şi uleiul. 539. CIORBĂ DE DOVLEAC TURCESC CU ZER Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de roşii care se înlocuieşte cu zer foarte proaspăt. 540. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU GERMENI DE SOIA Ingrediente: 500 g dovleac turcesc, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 100 g germeni de 83

soia (v. 2026), 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 75 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 pulbere de ardei gras (v. 2074), 4 - 5 linguri tărâţe. Se pune maceratul în castron; se adaugă dovleacul curăţat şi mărunţit fin (manual sau mecanic) împreună cu rădăcinoasele, prazul şi germenii de soia la care se mai adaugă pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. Cine doreşte poate adăuga 1 - 2 linguri pulbere de cătină (v. 2075) care - i dă o aromă deosebit de plăcută. 541.SUPĂ -CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU GERMENI DE FASOLE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care se înlocuiesc cu 200 g germeni de fasole (v. 2027). 542. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU GUTUI Ingrediente: 250 g dovleac, 250 g gutui, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 4 - 5 foi de varză albă, 1 ceapă de apă, 1.5 l macerat de lucernă, 100 ml ulei, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 -5 linguri tărâţe. Maceratul se pune în castron, se adugă dovlecul, gutuile, morcovul, ţelina, varza şi ceapa, mărunţite fin (manual sau mecanic). Se mai adaugă pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt. 543. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC CU NAPI Ingrediente: 250 g dovleac, 250 g napi, 1 - 2 linguri pulbere de cătină (v. 2075), 1.5 l macerat de trifoi, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de pătrunjel cu leuştean, 4 - 5 linguri tărâţe, 100 ml ulei. Se pune maceratul în castron, se adaugă dovleacul, napii, rădăcinoasele, prazul mărunţit fin (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 544. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC CU GĂLBENUŞURI Ingrediente: 550 g dovleac, 1 fir de praz, 1/4 varză albă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 2 - 3 roşii, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 ml ulei, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură verdeaţă, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053, 2 gălbenuşuri de ouă de găină. Maceratul se pune în castron, se adaugă dovleacul, roşiile, prazul, varza, morcovul şi ţelina mărunţite fin (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul bine amestecat cu gălbenuşurile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 545. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 546. SUPĂ-CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la 544, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai adaugă 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 547. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU AROMĂ DE HREAN Se prepară întocmai ca la 544, folosind aceleaşi ingrediente, dar se mai adaugă 1 felie de sfeclă roşie rasă fin odată cu hreanul şi 1 lingură de pulbere de cătină (v. 2075). 548. SALATĂ DE DOVLEAC CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 350 g dovleac, 250 g varză murată, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de hasmaţuchi cu cimbru, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 75 - 100 ml ulei, 3 - 4 roşii sau gogoşari. Dovleacul şi ţelina se dau pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa se taie mărunt, varza se stoarce bine în mâini (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cu produsul de mai sus la care se mai adaugă pulberile, tărâţa şi uleiul. Deasupra se decorează cu felioare de roşii sau gogoşari şi verdeaţă de sezon. 84

549. SALATĂ DE DOVLEAC CU NAPI MURAŢI Ingrediente: 350 g dovleac, 250 g varză murată, 100 ml ulei, tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov. Dovleacul, morcovul şi napii se dau pe răzătoare, ceapa se taie mărunt odată cu verdeaţa, se amestecă cu pulberile şi cu tărâţe (cât cuprinde şi uleiul). Se decorează după fantezia gospodinei cu produsele ce le are la îndemână. 550. SALATĂ DE DOVLEAC CU NAPI MURAŢI ŞI SPANAC Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, dar se mai adaugă 100 g spanac tăiat fideluţă. În loc de spanac se poate adăuga urzică, lucernă, trifoi, ştevie, frunze de soia sau de tătăneasă, frunze de tei, ulm, fag, cu condiţia să fie foarte fragede. 551. TORT APERITIV DE DOVLEAC TURCESC Ingrediente: 500 g dovleac, 350 g unt, 4 ouă de găină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 sfeclă roşie murată, 1 lingură de hrean ras, 2 linguri pastă de roşii crude, 1 legătură de tarhon cu leuştean, 1 lingură seminţe de anason sau de negrilică, 1 ceapă mare de apă. Dovleacul ras fin se amestecă cu gălbenuşurile, pulberile din seminţe de gogoşari, ceapa tăiate mărunt, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). O jumătate din această compoziţie se pune pe tortieră, se tasează şi deasupra se pune compoziţia cu sfeclă roşie care a fost mărunţită fin, amestecată cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, hreanul ras, pasta de roşii crude (v. 2063), 150 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează apoi partea a doua cu compoziţia de dovleac, se tasează pe întreaga suprafaţă, se îmbracă cu cele 4 albuşuri bătute spumă tare, peste care se presară seminţe de anason sau de negrilică. Se dă la rece pentru 2 - 3 ore, apoi se serveşte tăiat în formă de raze ca orice tort, cu salată verde de sezon. 552.TORT DE DOVLEAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI SFECLĂ ROŞIE Se prepară tortul întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 4 ouă de găină care se înlocuiesc cu 20 de ouă de prepeliţă (v. 7). 553. CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU TĂRÂŢE Ingrediente: 100 g dovleac ras fin, 1 lingură cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 ceaşcă de smântână, 1/2 pahar macerat de tărâţe (v. 2041) sau suc de morcovi (v. 2081), puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 1 vârf de cuţit scorţişoară (pulbere), 2 linguri cireşe negre proaspete sau macerate în miere. Dovleacul se amestecă cu cremogenul, maceratul, smântâna, mierea, coaja de portocală sau lămâia şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în cupe deasupra cărora se pun cireşele. 554. CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU CREMOGEN Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun în compoziţie 2 linguri de tărâţe şi cremogen (cât cuprinde). 555. CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU ALUNE Ingrediente: 200 g dovleac ras fin, 150 g alune, tărâţe, 2 ouă de găină, 1 ceaşcă suc de morcovi, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, coaja rasă de la 1/2 lămâie, puţină miere (după gust), câteva frunzişoare de măghiran sau de mentă. Dovleacul se amestecă cu alunele măcinate sau tăiate cu cuţitul, gălbenuşurile, sucul de morcovi, tinctura, pulberea, coaja de lămâie, mierea şi tărâţe cât cuprinde. Se pune în cupe, deasupra se pune la fiecare câte puţin albuş bătut spumă tare peste care se presară seminţe de in, mac, fenicul sau de negrilică, după dorinţă. 556. CREMĂ DE DOVLEAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 557. CREMĂ DE DOVLEAC CU PULBERE DE MĂCEŞE Se prepară crema ca la 554, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai adaugă 1 lingură 85

pulbere de măceşe (v. 2078) sau 1 lingură pulbere de scoruşe (v. 2077) care să coloreze într-o frumoasă nuanţă de roşu şi să dea o aromă cu totul specială. Deasupra, se pune la fiecare cupă câte puţină frişcă (fără zahăr) peste care se presară seminţe de mac. 558. DOVLEAC CONSERVAT ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg dovleac ras, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc. Dovleacul se rade prin răzătoarea mare, se pune în borcan de sticlă odată cu busuiocul. Se toarnă mierea, se legă strâns, se înfăşoară borcanul în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat 6 săptămâni având grijă ca borcanul să fie agitat zilnic. Se scoate dovleacul cu ajutorul unei palete şi se pune în borcan de mărime potrivită. Se poate servi drept dulceaţă sau se foloseşte pentru diferite preparate, decoraţii la torturi sau alte dulciuri în bucătăria fără foc. Mierea, care s-a transformat în sirop de dovleac, se toarnă în sticle, se pune de un deget alcool, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc răcoros, ferit de lumină. Se foloseşte combinat cu ceai (la rece) cu apă minerală sau sifon, la compoturi, salate dulci ş.a. 559. DOVLEAC CONSERVAT ÎN CONGELATOR Pentru familiile care nu au condiţii de păstrare a dovleacului în beciuri sau alte încăperi, se poate păstra ras, pus în punguţe de plastic (după numărul membrilor din familie), bine legate, puse în congelator. În timpul iernii poate fi folosit la tot felul de preparate care sunt enumerate mai sus, fără a-şi schimba câtuşi de puţin gustul sau culoarea lui frumoasă de galben auriu. 560. SUC DE DOVLEAC Sucul proaspăt extras din dovleac, luat câte un pahar în fiecare dimineaţă pe stomacul gol este cel mai bun laxativ pentru organism. ... Dude (agude) Duda conţine: apă, glucoză, zahăr invertit, acid liber, materii albuminoide, materii pectice şi grase, săruri, gumă, materii insolubile, cenuşi, tanin, cianină (materie colorantă), acid succinic, vitaminele B şi C. Dudele sunt tonice, răcoritoare, depurative, laxative (la maturitate), astringente (fructele verzi), antiscorbutice. În uz intern se indică la următoarele afecţiuni: astenii, diateză hemoragică, constipaţii, enterită, afecţiuni pulmonare. În uz extern: anghine, stomatite, afte. Frunzele de dud au proprietăţi antidiabetice. Sub formă de extract fluid, 30 - 50 picături înaintea meselor. 561. SUC DE DUDE Fructele de dud, bine coapte, se spală la un curent de apă şi se dau la extractor. Sucul obţinut se consumă imediat, simplu sau în combinaţie cu alte sucuri de fructe. Ajută mult în constipaţii. Pentru suc se folosesc dudele negre, roşii sau albe, separat sau la un loc, cu aceleaşi întrebuinţări. 562. CREMĂ DE TĂRÂŢE CU SUC DE DUDE Ingrediente: 250 ml suc de dude, miere, tărâţe, 2 linguri tărâţe, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 lingură de rom, câteva petale de trandafir. Sucul se amestecă cu cremogenul, coaja de lămâie, romul, puţină miere (după gust) şi tărâţe cât cuprinde. Se pune în cupe, iar deasupra se presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă. 563. CREMĂ DE CREMOGEN CU SUC DE DUDE Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind tărâţa cu cremogen (v. 2019). 564. CREMĂ DE ALUNE CU SUC DE DUDE Ingrediente: 250 ml suc de dude, miere, 2 linguri tărâţe, 2 linguri cremogen (v. 2019), alune răşnite, 2 gălbenuşuri de găină, 2 linguriţe tinctură de propolis, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri cireşe macerate în miere (v. 406). Sucul, proaspăt extras, se amestecă cu puţină miere (după gust), 2 linguri tărâţe, 2 linguri 86

cremogen, 2 gălbenuşuri, tinctura, coaja de lămâie şi alunele râşnite (cât cuprinde compoziţia). Se pune în cupe şi se decorează cu cireşe conservate în miere. 565. CREMĂ CU SUC DE DUDE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 566. CREMĂ CU SUC DE DUDE ŞI GERMENI DE SOIA Se prepară crema întocmai ca la 562, folosind aceleaşi ingrediente, plus 2 - 3 linguri germeni de soia (2026). 567. CREMĂ DE DUDE CU CREMOGEN Ingrediente: 250 dude bine coapte, miere (după gust), 1 lingură de tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 albuşuri spumă, câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină. Dudele se mărunţesc fin, se amestecă cu tărâţa, tinctura, coaja de lămâie, mierea şi cremogen (cât cuprinde compoziţia). Se pune în cupe, deasupra câte puţin albuş bătut tare, iar peste el petale de nalbă tăiate fideluţă. 568. CREMĂ DE DUDE CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că germenii de soia sunt înlocuiţi cu seminţe de floarea - soarelui decorticate şi măcinate. 569. CREMĂ DE DUDE CU SEMINŢE DE BOSTAN Se prepară întocmai ca la 567, folosind aceleaşi ingrediente, numai că germenii de soia se înlocuiesc cu seminţe de bostan decorticate şi râşnite. 570. DUDE CONSERVATE ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg dude bine coapte, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră. Dudele spălate bine, scurse de apă, se pun în borcan de sticlă odată cu busuiocul peste care se toarnă mierea, se leagă strâns, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă să stea 6 săptămâni (având grijă să fie agitată zilnic). După acest termen, se scot dudele cu ajutorul unei palete, se pun în borcan potrivit ca mărime, se leagă strâns şi se păstrează în loc răcoros şi ferit de lumină. Mierea care s-a transformat în sirop de dude se toarnă în sticle de culoare închisă, deasupra se pune un deget de alcool, se închid ermetic şi se păstrează la cămară. Atât fructele cât şi siropul se folosesc în diferite preparate culinare în bucătăria fără foc. ...Fasole verde Se folosesc boabele, păstăile şi frunzele. Conţin: protide, Fosfor, Potasiu, Fier, Calciu, vitaminele B, C, acid uric. Bolnavilor de gută li se recomandă în cantităţi mici. Fasolea este nutritivă, energetică, reconstituentă. E bine să se consume cu pieliţa ei (care conţine fermenţi). Boabele sunt mai digeste dacă se amestecă cu fasole verde şi se condimentează cu pătrunjel, usturoi, cimbrişor, rozmarin, cimbru de cultură, busuioc, dafin, salvie. 571. GERMENI DE FASOLE CU URZICI Ingrediente: 250 g germeni de fasole (v. 2027), 200 g urzici, 1 ceapă de apă, 75 ml ulei, 1 lingură de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (busuioc, cimbru, salvie), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură pătrunjel cu cimbrişor, tărâţe, 1 lingură suc de cătină (v. 2092). Germenii de fasole se limpezesc, se înfăşoară într-un ştergar gros de bucătărie (care se răsuceşte de mai multe ori ca să se zvânte boabele), apoi se amestecă cu 2 - 3 linguri de tărâţe şi se mărunţesc (manual sau mecanic; de cele mai multe ori se râşnesc cu ajutorul maşinii de râşnit nuci). Se amestecă cu urzicile, ceapa şi o parte din verdeaţă, care au fost tăiate mărunt, pulberile, sucul de cătină, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţa tăiată fin. 572. GERMENI DE FASOLE CU SPANAC 87

Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă şi se prepară la fel, numai că urzicile se înlocuiesc cu spanac. 573. GERMENI DE FASOLE CU MUGURI DE LUCERNĂ Se prepară ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu muguri fragezi de lucernă, care la rândul lor se pot înlocui cu muguri fragezi de trifoi roşu sau alb. 574. GERMENI DE FASOLE CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, iar la urmă se adaugă 3 - 4 bulbili de usturoi fin pisaţi. 575. GERMENI DE FASOLE CU AROMĂ DE HREAN Se prepară germenii ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, iar la urmă se adaugă în compoziţie hrean ras, după gust. 576. GERMENI DE FASOLE CU CIUPERCI Se prepară germenii ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, numai că urzicile se înlocuiesc cu ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978). 577. PASTĂ CU GERMENI DE FASOLE Ingrediente: 250 g germeni de fasole (v. 2027), 150 g unt, 1 legătură cimbru cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 10 măsline negre complet desărate (v. 1988), 1 fir de praz. Germenii se pregătesc ca la 571, apoi se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii, untul frecat spumă şi tărâţe, cât cuprinde. Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon. 578. PASTĂ CU GERMENI DE FASOLE ŞI VARZĂ MURATĂ Se prepară germenii ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, plus 150 g varză murată (v. 1958) tăiată fideluţă (fără să fie spălată sau ţinută în apă, ci numai bine scursă). 579. PASTĂ CU GERMENI DE FASOLE CU NAPI MURAŢI Se prepară germenii ca la reţeta 577, cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150 g napi muraţi (v. 1958) daţi pe răzătoare. Se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 580. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE FASOLE Ingrediente: 150 g germeni de fasole (v. 2027), 75 g păstăi verzi de fasole, 250 g frunze de fasole, 150 g unt, 1 ceapă de apă, 1/2 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, petale roşii de trandafir recoltate de la 6 - 8 flori, 1 legătură cimbru şi pătrunjel. Germenii se pregătesc ca la 575, se amestecă cu păstăile verzi (alese numai foarte tinere, fără bobul format) bine mărunţite, ceapa şi verdeţa tăiate mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe, cât cuprinde compoziţia. Se învelesc sărmăluţele în frunze fragede de fasole, frunze de tătăneasă sau de spanac. Sărmăluţele se aşează pe un postament din petale roşii de trandafir, puse în prealabil pe platou. 581. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE FASOLE ŞI SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI Se prepară germenii ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă în compoziţie 100 g seminţe de floarea - soarelui bine mărunţite. 582. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE VARZĂ MURATĂ ŞI ALUNE Se prepară germenii ca la reţeta 580, cu aceleaşi ingrediente, în plus 100 g alune sau seminţe de bostan (tăiate cu cuţitul); se învelesc în foi de varză murată (v. 1958). 583. FRUNZE DE FASOLE CU SOS DE TĂRÂŢE Ingrediente: 250 g de frunze fragede de fasole, 2 linguri cremogen (v. 2019), 4 linguri de tărâţe, 300 ml lapte nefiert sau macerat de tărâţe (v. 2041), 1 legătură de hasmaţuchi cu salvie, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi 88

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 ceapă. Se aleg cele mai fragede frunze de fasole, se spală bine, se taie fideluţă şi se aşează în platou în strat uniform; peste ele se pune ceapa tăiată peştişori, se toarnă sosul preparat din cremogen şi tărâţe (amestecat cu lapte nefiert, muştar şi suc de cătină), pulberile şi uleiul (pus puţin câte puţin ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 584. FRUNZE DE FASOLE CU SOS DE CREMOGEN Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri de tărâţe cu 2 linguri de cremogen (v. 2019). 585. FRUNZE DE FASOLE CU VARZĂ MURATĂ Se prepară ca la reţeta 593, cu aceleaşi ingrediente, în plus 100 g varză murată, bine stoarsă în mâini de zeamă (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă. 586. FRUNZE DE FASOLE CU GĂLBENUŞ Se prepară sosul de cremogen cu 5 linguri şi 1 lingură de tărâţe, adăugând în compoziţie şi 2 gălbenuşuri de ouă de găină, iar deasupra, odată cu verdeaţa, se presară şi câteva petale roşii de trandafiri sau de flori de nalbă roşie de grădină, tăiate fideluţă. 587. FRUNZE DE FASOLE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară acelaşi sos cu cremogen ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 588. CIORBĂ CU GERMENI DE FASOLE ŞI ZEAMĂ DE VARZĂ Ingrediente: 200 g germeni de fasole (v. 2027), 500 ml zeamă de varză murată (v. 1958), 1 ceapă, 1 ardei gras, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi, salvie, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072). Germenii se pregătesc ca la 571, se pun în zeama de varză (care s-a pus în castron odată cu maceratul), se mai adaugă ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, ardeiul fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberea şi uleiul. 589. CIORBĂ CU GERMENI DE FASOLE ŞI SUC DE CORCODUŞE Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de zeama de varză murată (moare) care se înlocuieşte cu 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085). 590. CIORBĂ CU FRUNZE DE FASOLE ŞI SUC DE AGURIDĂ Ingrediente: 150 g frunze fragede de fasole (v. 2027), 150 g spanac, 1 legătură de hasmaţuchi cu cimbru, 1 ardei gras, 3 roşii, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de afine (v. 2045), 500 ml suc de aguridă (v. 1666). Se pune în castron maceratul împreună cu sucul de aguridă, se adaugă frunzele de fasole şi cele de spanac (tăiate fideluţă), ardeiul, roşiile şi ceapa tăiate mărunt, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 591. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE FASOLE Ingrediente: 300 g germeni de fasole (v. 2027), 1.5 suc de roşii (v. 2094), 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 1 legătură de busuioc şi cimbrişor, 4 - 5 linguri de tărâţe, 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Germenii se pregătesc ca la 575, se pun în sucul de roşii, în care se mai adaugă ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi uleiul. 592. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE FASOLE CU GĂLBENUŞ Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că uleiul se adaugă în compoziţie numai după ce a fost bine amestecat cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 593.SUPĂ-CREMĂ DE GERMENI DE FASOLE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ 89

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină se adaugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 594. SUC DE PĂSTĂI VERZI DE FASOLE CU VARZĂ DE BRUXELLES Păstăile de fasole verde, folosite pentru extragerea sucului, trebuie să fie foarte tinere, să nu aibă boabele formate (deoarece acestea au o oarecare toxicitate). Sucul acesta este cel mai eficient în tratarea diabetului. Injecţiile cu insulină nu vindecă diabetul. S-a constatat că preparatele de fasole verde (păstăi) pregătite în bucătăria fără foc ca şi varza de Bruxelles conţin elemente care furnizează ingredientele necesare insulinei naturale produsă de pancreas. Diabeticii trebuie să elimine complet din alimentaţie zaharurile, amidonul şi să consume suc de păstăi tinere de fasole verde cu morcov, lăptucă şi varză de Bruxelles în cantitate de 1 l zilnic combinat cu o cantitate suplimentară de suc din varză de Bruxelles, morcov şi spanac, alături de spălături ale intestinului gros. Nu trebuie uitat că pentru diabetici, fasolea verde alături de alte produse enumerate mai sus, în mod special varza de Bruxelles, este de un real folos. 595. PASTĂ DE FASOLE VERDE CU MORCOVI Ingrediente: 200 g păstăi tinere de fasole verde, 150 g morcovi, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 2 linguri pastă de roşii crude, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe şi 2 gogoşari. Se aleg păstăi verzi de fasole (fără să aibă format bobul), se mărunţesc fin odată cu morcovul, ceapa şi verdeaţa (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, pasta de roşii, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 596. PASTĂ DE FASOLE VERDE CU SPANAC Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de morcov care este înlocuit cu spanac bine mărunţit. 597. PASTĂ DE FASOLE VERDE CU VARZĂ DE BRUXELLES Se prepară pasta ca la reţeta 595, cu aceleaşi ingrediente, numai că morcovul este înlocuit cu varză de Bruxelles fin mărunţită. 598. CIORBĂ DE FASOLE VERDE CU SUC DE ROŞII Ingrediente: 200 g păstăi tinere de fasole verde, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei. Se pune sucul în castron, se adaugă păstăile (fără bobul format) tăiate fideluţă cât se poate de fin (chiar mărunţite la mixer), ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi gălbenuşurile bine frecate cu ulei. 599. CIORBĂ DE FASOLE VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 600. CIORBĂ DE FASOLE VERDE CU ZER Se prepară ca la reţeta precedentă (598), cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de suc de roşii se foloseşte zerul proaspăt; pe lângă verdeaţă se mai adaugă şi o mână bună de muguri fragezi de lucernă tăiaţi fideluţă. 601. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 250 g păstăi verzi de fasole, 1 ceaşcă de smântână, 1/4 varză albă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de busuioc cu cimbru, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1.5 l macerat de tărâţe. Păstăile de fasole (tinere, fragede, fără bobul format) se mărunţesc fin odată cu rădăcinoasele, 90

varza, ceapa (manual sau mecanic). Se pune în castron maceratul de tărâţe (se adaugă produsele mărunţite de mai sus, peste care se adaugă pasta de roşii, tărâţa, pulberile şi smântâna; deasupra, verdeţurile tăiate mărunt şi petalele tăiate fideluţă. 602. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU SPANAC Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, adaugînd odată cu celelalte produse, în castron, 100 g spanac mărunţit. 603. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU GERMENI DE TRIFOI Ingrediente: 250 g de fasole verde tânără, 200 g germeni de trifoi (v. 2030), 1 fir de praz, 4 - 5 verzişoare de Bruxelles, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 2 ardei graşi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2075), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de tarhon cu cimbrişor de câmp, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 3 linguri cremogen (v. 2019), 3 linguri tărâţe, 100 ml ulei. Se pune maceratul în castron, se adaugă păstăile (fragede, tinere, fără bobul format) fin mărunţite, odată cu rădăcinoasele, germenii de trifoi, ceapa şi verzişoarele de Bruxelles. Se mai adaugă cremogenul, tărâţa, pulberile, uleiul iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 604.SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU GERMENI DE SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de trifoi care se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026). 605. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (602), cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) care se amestecă bine cu uleiul şi apoi se pun în castron. ... Floarea - soarelui Este cea mai importantă plantă uleioasă care se cultivă în ţara noastră. În scopuri alimentare (terapeutice) se folosesc seminţele care conţin 28 - 48 % substanţe grase, din care se extrage uleiul comestibil. Uleiul conţine acizi graşi nesaturaţi (monosaturaţi - acid oleic, polisaturaţi - acid linoleic); acizi graşi saturaţi (palmitic, stearic, arahic, lignoceric insaponifiabil); vitamine, fosfatide; gliceride. Bogăţia uleiului cu acizi graşi polisaturaţi îl recomandă în cazurile de hipercolesterolemie şi de arterioscleroză. Se iau 2 linguri dimineaţa la sculare şi înainte de masa de seară; se foloseşte mult la preparatele culinare din bucătăria fără foc. Dintre oleaginoase, floarea - soarelui este cea mai bogată în Calciu. 606. PASTĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI ŞI PRAZ Ingrediente: 150 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 1 fir de praz mare, 250 g iaurt, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cu frunze fragede de ţelină. Seminţele de floarea - soarelui se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, iaurtul, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde).Pasta se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează după fantezia gospodinei (cu produsele pe care le are la îndemână). 607. PASTĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI ŞI URZICI Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în plus 100 g urzici mărunţite fin care pot fi înlocuite cu muguri de lucernă sau trifoi, frunze de soia, de tătăneasă, de tei, ulm sau fag, cu condiţia să fie foarte fragede (recoltate în prima parte a lunii mai). 608. PASTĂ DE FLOAREA - SOARELUI CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 200 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 200 g varză murată, 500 ml ulei, 1 ceapă de apă, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mentă cu salvie, 1/4 pahar de zer prospăt sau macerat de tărâţe (v. 2041). Varza se scurge bine în mâini (nu se spală şi nu ţine în apă), se taie fideluţă (cât mai fin), se amestecă cu uleiul, seminţele de floarea - soarelui măcinate, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile şi tărâţe (cât cuprinde). Se decorează cu felioare de ceapă şi verdeţuri de sezon. 91

609. PASTĂ DE FLOAREA - SOARELUI ŞI NAPI MURAŢI (V. 1958) Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de varză care se înlocuieşte cu napi muraţi. 610. CIORBĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI Ingrediente: 150 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 1.5 l zer proaspăt, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 50 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă de apă. Zerul se pune în castron, se adaugă seminţele întregi de floarea - soarelui, rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, ardeiul gras tăiat fideluţă, roşiile (felioare subţiri) şi uleiul. 611. CIORBĂ DIN SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI CU VARZĂ ALBĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, reducând rădăcinoasele la 1/2 din cantitate, completând cu 5 - 6 frunze de varză albă, dulce tăiată fideluţă (frecată în mâini până se înmoaie, fără să se scurgă de suc). 612. CIORBĂ DIN SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI CU OU Se prepară ca la reţeta precedentă (610), cu aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugă 2 gălbenuşuri care se amestecă bine cu uleiul. Gălbenuşurile (la nevoie) pot fi înlocuite cu 2 linguri de smântână. 613.CIORBĂ DE SEMINŢE DE FL. - SOARELUI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (610), cu aceleaşi ingrediente, iar la urmă se adaugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) care se amestecă bine cu uleiul. 614. SUPĂ - CREMĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI ŞI GULII Ingrediente: 250 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 450 g gulii, 150 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 ardei gras, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048), 75 ml ulei, 1 legătură de salvie cu busuioc, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 -5 linguri tărâţe sau făină de hrişcă. Maceratul se pune în castron, se adaugă seminţele măcinate, guliile, ţelina şi ceapa fin mărunţită, ardeiul gras, pasta de roşii, pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 615.SUPĂ-CREMĂ CU SEMINŢE DE FL. - SOARELUI ŞI VARZĂ ROŞIE Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de gulii care sunt înlocuite cu varză roşie, fin mărunţită. 616.SUPĂ-CREMĂ CU SEMINŢE DE FL.-SOARELUI ŞI CONOPIDĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (614), cu aceleaşi ingrediente, în afară de gulii care se înlocuiesc cu conopidă fin măruţită. 617. SĂRMĂLUŢE CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI Ingrediente: 170 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate grosier), 1 ceapă mare de apă, 2 linguri pastă de roşii crudă (v. 2063), 2 linguri de cremogen (v. 2019), 75 ml macerat de tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de varză murată, 200 g muguri fragezi de lucernă sau frunze de ştevie, 25 ml ulei, tărâţe. Cremogenul se amestecă cu maceratul de tărâţe, pasta de roşii, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, tărâţe, pulberile şi seminţele de floarea - soarelui. Se învelesc sarmalele din această compoziţie, se aşează pe un postament de muguri de lucernă, aşezaţi în prealabil în platou. Se stropesc cu puţin ulei deasupra şi se presară cu verdeaţă tăiată mărunt. 618.SĂRMĂLUŢE CU SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI ŞI CIUPERCI Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de varză care se 92

înlocuieşte cu frunze fragede de tătăneasă sau frunze de soia; în compoziţie se adaugă 150 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978) tăiate mărunt. 619. CREMĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI ŞI TĂRÂŢE Ingrediente: 150 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 300 ml suc de morcovi, tărâţe, 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, puţină miere (după gust), 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, 2 ouă de găină, 1 lingură cremogen, 1 lingură seminţe de mac. Se amestecă sucul de morcovi cu cremogenul, seminţele de floarea - soarelui, romul, gălbenuşurile, coaja de lămâie, mierea, pulberea de scorţişoară şi tărâţe (cât cuprinde); se pune în cupe sau în farfurioare de compot , iar deasupra câte puţin albuş (bătut spumă tare) peste care se presară seminţe de mac sau de in. 620.CREMĂ DIN SEMINŢE DE FL. - SOARELUI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că ouăle de găină sunt înlocuite cu ouă de prepeliţă (v. 7). 621. CREMĂ DIN SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI CU CREMOGEN Ingrediente: 150 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 4 linguri cremogen (v. 2019), tărâţe, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri cireşe conservate în miere (v. 406), puţină miere (după gust), câteva frunzişoare de măghiran. Cremogenul se amestecă cu sucul de morcovi, seminţele măcinate, tinctura, mierea şi coaja de lămâie. În cazul în care iese prea îngroşată compoziţia se adaugă puţin suc de morcovi sau apă. Dacă e prea subţire se adaugă tărâţe (cât cuprinde). ... Frăguţe Aceste fructe au proprietăţi farmaco - terapeutice. Conţin tanin, alcool triterpenic (fragarol), cverecitină şi citrol, ulei volatil, zaharuri, săruri minerale bogate în vitamina C. De asemeni, vitaminele A, B, acid salicilic. Sunt indicate în reumatism cronic degenerativ, gută, astenii de primăvară, remineralizări, tuberculoză, arterioscleroză, hipertensiune, intoxicaţie tabacică şi alcoolică, tulburări hepatice şi biliare, constipaţii. Fructele consumate proaspete în cantităţi mai mari sunt indigeste şi produc urticarie. 622. SUC DE FRĂGUŢE Fructele bine coapte se dau la extractor, iar sucul obţinut se consumă imediat ce a fost extras. 623. PASTĂ DE FRĂGUŢE CU TĂRÂŢE Ingrediente: 300 g frăguţe, 150 g unt, tărâţe, 1 lingură cremogen, 1 legătură frunze de măghiran, busuioc şi mentă, câteva petale roşii de trandafir. Frăguţele, bine coapte se mărunţesc fin, se amestecă cu cremogenul (v. 2049), verdeţurile tăiate mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu petale de trandafir tăiate fideluţă. Se consumă imediat ce au fost preparate. 624. PASTĂ DE FRĂGUŢE CU CREMOGEN Se folosesc aceleaşi cantităţi de produse; frăguţele, bine coapte, se mărunţesc fin; se prepară la fel ca la precedenta, numai că în loc de tărâţe se foloseşte cremogenul (v. 2019). 625. FRĂGUŢE CU SOS ALB Ingrediente: 300 g frăguţe proaspete, 350 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură cremogen (v. 2019), câteva frunzuliţe de măghiran sau de busuioc. Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul şi se toarnă în platou peste care se pun mici grămăjoare de frăguţe; deasupra se presară verdeţurile tăiate fin. Se consumă imediat ce au fost preparate. 626. FRĂGUŢE CU SOS GALBEN Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în smântână se adaugă suc de morcovi (până se obţine nuanţa de galben dorită), iar pentru a îngroşa smântâna 93

se adaugă cremogen (v. 2019) sau făină de ovăz (v. 2018) cât cuprinde. 627. FRĂGUŢE CU SOS VERDE Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (625), folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul cu suc de orz verde (v. 2079), până se obţine nuanţa dorită. În locul acestui suc se poate folosi suc de spanac, de lăptucă (v. 2098) ş.a. 628. COMPOT DE FRĂGUŢE Ingrediente: 350 g frăguţe, puţină miere după gust, 1 pahar de vin roşu, câteva frunzişoare de busuioc sau mentă, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2105). Frăguţele se pun în compotieră, peste ele se toarnă vinul (care a fost bine amestecat cu mierea şi tinctura). Deasupra se presară verdeţurile aromate tăiate mărunt. Se consumă imediat ce a fost preparat. 629. FRĂGUŢE CU FRIŞCĂ Ingrediente: 350 g frăguţe bine coapte, 2 linguri de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie (coaja rasă, sucul ei stors), 2 linguri tărâţe, 300 g frişcă bătută, fără zahăr, 2 linguri miere. Frăguţele se distribuie în 6 cupe (300 g ) sau în farfurioare de compot, peste ele se presară câte puţină tărâţe, se stropesc cu romul (în care s-a amestecat sucul de lămâie, coaja rasă şi mierea). Deasupra se pune, la fiecare, câte puţină frişcă, iar peste ea 50 g frăguţe împărţite la 6 porţii. Se servesc imediat ce au fost preparate. 630. SPUMĂ DE FRĂGUŢE Ingrediente: 350 g frăguţe bine coapte, 2 linguri miere, 3 albuşuri de ou, tărâţe, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 portocală, câteva petale de trandafir roşii şi frunze de măghiran. Frăguţele se mărunţesc fin, se amestecă cu mierea, tinctura, 2 părţi din albuşul (care a fost bătut spumă tare) în care se amestecă uşor (de jos în sus, ca să nu se lase compoziţia), puţină tărâţe şi coaja de portocală. Se pune în cupe. Deasupra fiecăreia se pune câte puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr). Peste ele se presară petale roşii de trandafir şi frunze de măghiran tăiate fideluţă. 631. CREMĂ DE FRĂGUŢE CU FĂINĂ DE OVĂZ Ingrediente: 350 g frăguţe bine coapte, 2 linguri de miere, 1 lingură tinctură miraculoasă (v. 2106), 2 ouă, 1 lingură tărâţe, făină de ovăz (v. 2018), 1 lingură seminţe de anason. Frăguţele strivite fin, se amestecă cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, mierea, tinctura, tărâţa şi făină de ovăz (cât cuprinde). Se pune în cupe. Deasupra se decorează cu albuş bătut spumă tare (fără zahăr), iar peste el se presară seminţe de anason. 632. CREMĂ DE FRĂGUŢE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 633. ÎNGHEŢATĂ DIN FRĂGUŢE Ingrediente: 500 g frăguţe fin mărunţite, 300 g miere, 100 ml lapte vegetal (de soia, v. 2032), 250 g frişcă bătută (fără zahăr), 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie. Piureul de frăguţe se amestecă cu 100 ml lapte de soia în care s-a dizolvat mierea, sucul de cătină şi frişca, care se amestecă uşor (de jos în sus, ca să nu se lase). Se toarnă în forme speciale de îngheţată şi se dă la congelator. (Îngheţatele preparate cu miere nu îngheaţă complet ca cele preparate cu zahăr şi sunt mult mai sănătose). 634. ÎNGHEŢATĂ CU FRĂGUŢE ŞI PASTĂ DE CĂTINĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 linguri suc de cătină care se înlocuiesc cu 1 lingură pastă de cătină (v. 2065). ... Ghizdei Această plantă este cunoscută sub denumirea de spanacul săracului. Se pot prepara din el aceleaşi feluri de bucate, ca şi din spanac (v. litera S). 94

... Grepfrut Grepfrut-ul este originar din Asia. Arborele poate ajunge la 6 - 7 m înălţime. Fructul conţine: apă, protide, glucide, lipide, minerale - Calciu, Fosfor, Potasiu, Magneziu, Sulf, Sodiu, Clor, Fier, Cupru, Mangan, apoi vitaminele B1, B2, C, PP, provitamina A, ulei esenţial (limonenă, pinenă, citrol), alcool, pectină, acid citric. Sucul acestui fruct este indicat în: anorexie, oboseală, dispepsie, intoxicaţii, pletoră, artritism, oligurie, insuficienţă biliară, fragilitate capilară, afecţiuni febrile şi pulmonare. 635. SUC DE GREPFRUT Sucul extras se consumă numai proaspăt, 3 pahare pe zi, înaintea celor 3 mese principale (aşa cum este sau îndulcit cu puţină miere). 636. ÎNGHEŢATĂ CU SUC DE GREPFRUT Ingrediente: 500 g caise bine coapte (mărunţite fin), 300 g miere, 250 g frişcă bătută (fără zahăr), 150 ml suc de grepfrut, 1 linguriţă tinctură miraculoasă II (v. 2107). Pireul de caise se amestecă cu sucul de grepfrut (în care s-a dizolvat mierea şi tinctura), apoi frişca cu care se amestecă foarte uşor ca să nu se lase. Se toarnă în forme speciale de îngheţată şi se dă la congelator. Grâul... Grâul este un produs foarte valoros pentru organism. Pe drept cuvânt i se mai spune şi ou vegetal. Conţine : săruri minerale şi elemente catalitice (Calciu, Magneziu, Sodiu, Potasiu, Clor, Sulf, Siliciu, Zinc, Mangan, Cobalt, Cupru, Iod, Arsenic), grăsime fosforată, amidon, vitaminele A, B, E (în germeni), K, D, PP, fermenţi, diastaze. Grâul constituie baza alimentaţiei naturale şi este indicat în toate afecţiunile cronice şi degenerative, în tulburările vegetative, sterilitate, afecţiuni neurologice, endocrine, renale, hepatice, cardiace ş.a. Trebuie consumat sub diferite forme preparate în bucătăria fără foc , printre care: pâinea neagră coaptă la soare, pâinea din germeni de grâu, care este foarte bogată în Fosfor, Magneziu, Calciu, astfel la o sută de grame boabe: Fosfor Magneziu Calciu - bobul de grâu întreg _ 423 mg 133 mg 44 mg - bobul de grâu încolţit _ 1050 mg 342 mg 71 mg Grâul încolţit se poate folosi cu rezultate foarte bune în toate stările de demineralizare, anemie, astenie fizică şi intelectuală, creştere, rahitism, tuberculoză, sarcină, alăptare. Tărâţele de grâu (foarte bogate în vitamine, enzime, minerale) sunt recomandate zilnic în bucătăria fără foc , preparate în zeci şi sute de feluri, cu diferite adaosuri şi în combinaţii diferite ca să fie consumate cu plăcere. 637. GERMENI DE GRÂU ŞI SECARĂ Pregătirea grâului: mai întâi se alege bob cu bob de corpuri străine (mohor, neghină ş.a.), se spală şi se pune cu apă (48 ore), având grijă să fie clătit seara şi dimineaţa. Se scurge, se pune într-o tavă emailată, în strat gros de 1 cm, se stropeşte puţin, se acoperă cu o foaie de plastic (de culoare închisă). Se clăteşte seara şi dimineaţa; în permanenţă trebuie ţinut umed. Vara încolţeşte în 2 zile, iarna în 4 zile (aceasta depinde şi de temperatura camerei). Colţul nu trebuie să fie mai mare de 2 mm. Se clăteşte din nou, se scurge bine şi se pune în pungă (care se păstrează la rece). Nu se recomandă să se pună la germinat decât pentru cel mult 7 zile . Înainte de a fi consumat se scoate din pungă (numai cât este nevoie) şi se lasă să se încălzească la temperatura camerei. Se iau 3 linguriţe pe zi, cu 30 de minute înaintea meselor principale. Se ronţăie mult şi bine mestecându-l de cel puţin 100 de ori. Nu se ia decât 20 de zile, cu pauză de 90 de zile. La fel se prepară şi germenii de secară. 638. GRÂU GERMINAT CU MIERE ŞI NUCI Această reţetă universală (după K. Pincitrov) constituie o masă pentru cei ce consumă hrană 95

vie, în bucătăria fără foc. Ingrediente: 100 g grâu germinat şi bine mărunţit (trecut prin maşina de măcinat nuci), 25 g miere, 25 g nuci sau alune (ulei de măsline, pentru hepatici şi biliari), 500 g mere sau alte fructe. Germenii de grâu se amestecă cu mierea, nucile (tăiate cu cuţitul sau măcinate) şi merele date pe răzătoare (cu tot cu coajă). Cine doreşte, poate adăuga diferite arome, după gust. Se consumă imediat ce a fost preparat. 639. TĂRÂŢE DE GRÂU CU MIERE ŞI NUCI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâu care se înlocuiesc cu tărâţe din aceeaşi cereală; (90 % din bogăţia de substanţe care se găsesc în bobul de grâu, se află în tărâţele acestuia). 640. PASTĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU CEAPĂ Ingrediente: 200 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceapă mare de apă, 150 g seminţe de bostan sau alune, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mentă cu busuioc. Grâul (fin mărunţit) se amestecă cu seminţele de bostan (care au fost decorticate şi măcinate) şi pulberile; se aşează pe farfurie; se tasează frumos (cu lama cuţitului înmuiată în apă), deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. Se serveşte imediat. 641. PASTĂ DE GERMENI DE GRÂU CU PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu praz (tăiat fideluţă). 642."MUNTIŞOR"DIN GERMENI DE GRÂU CU ALBUŞ-SPUMĂ (IARNA) Ingrediente: 450 g germeni de grâu (v. 2022), 300 g varză murată, 2 cepe de apă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 4 albuşuri, frunze de mărar sau de fenicul, 1 legătură de hasmaţuchi, tărâţe. Germenii de grâu (bine mărunţiţi) se amestecă cu varza (bine stoarsă, fără a fi spălată) tăiată fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi hasmaţuchiul tocate, tărâţe şi pulberi. Se aşează pe farfurie în formă de movile cu vârf (ca un muntişor), se tasează cu lama cuţitului, apoi se îmbracă în albuş bătut spumă tare. Pe suprafaţa muntişorului (din loc în loc) se înfig rămurele de mărar sau de fenicul, care dau un aspect de muntişor în toiul iernii, cu brazi pe el. 643. MUNTIŞOR CU GERMENI DE GRÂU ŞI ALBUŞ VERDE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că albuşul bătut spumă tare se amestecă cu frunze de spanac bine mărunţite (pireu scurs de sucul spanacului), adăugând puţin câte puţin (până se obţine nuanţa de verde crud de primăvară). Pe suprafaţa lui se înfig vârfuri de creson de fântână, iar din loc în loc se pun punctişoare roşii din gogoşari, flori de urzică moartă albă sau bumbişori care-i dau aspect de vară cu verdeaţă şi flori. 644.CHIFTELE DIN GERMENI DE GRÂU CU PETALE DE TRANDAFIRI Se prepară ca la reţeta precedentă (642), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de albuş, se presară puţină tărâţe pe planşetă, se împarte compoziţia (1 lingură) în părţi egale şi se formează chiftelele care se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir care a fost pus în prealabil în platou. Se servesc imediat ce au fost preparate. 645. CHIFTELE CU GERMENI DE GRÂU PE SALATĂ VERDE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de petalele de trandafir care se înlocuiesc cu o căpăţână de salată verde. 646. PÂINE DIN FĂINĂ INTEGRALĂ DE GRÂU Ingrediente: 200 g făină de grâu, apă. Făina cernută prin sita rară se pune într-un castron, se face o gropiţă în mijloc, în care se adaugă puţină apă, mestecând mereu, până cuprinde cam 1/2 din cantitatea de făină; se ia la frământat (cu mâna), până ce intră toată făina în aluat, care trebuie să fie cât se poate de întărit. Se împarte în 3 părţi egale, pe planşetă se presară puţină tărâţe ca să nu se prindă, se ia o parte din aluat, se formează cu mâinile (mai întâi) un sul rotund, apoi se întinde (cu ajutorul sucitorului sau sticlei) o foaie groasă de 4 mm, lungă de aprox. 40 cm şi lată de 9 cm. La fel 96

se întind şi celelalte 2 bucăţi de aluat. Toate 3 se aşează la distanţă de 1 cm una de alta, ca să circule aerul printre ele, pe o sită cu ochiuri de minimum 2 cm sau pe un grătar scos din frigider. Se crestează uşor pe lăţime, la distanţă de 4 cm, ca să se poată rupe cu uşurinţă, după ce se usucă la soare. Sita sau grătarul se pun suspendate. Se usucă complet în 4 - 5 ore; nu se prepară decât pentru 7 zile. Pâinea coaptă la soare se rupe în bucăţi pe urmele crestăturilor, se pune în pungă de hârtie şi se păstrează la rece. Pentru cei ce poartă proteză sau au dantura mai şubredă, este puţin mai dificil, deci e bine să fie înmuiată înainte de a fi consumată. Cei care suportă, pot consuma în loc de pâine tărâţe de grâu, făină integrală de grâu, de secară sau de hrişcă, care se pot adăuga în supe sau ciorbe. Într-o zi călduroasă se poate coace la soare o cantitate mai mare de pâine. Aceasta este în funcţie de numărul membrilor din familie care consumă asemenea pâine. 647. PÂINE CU TĂRÂŢE DE GRÂU Ingrediente: 100 g tărâţe, 100 g făină albă, apă. În cazul că nu este în casă făină integrală se prepară pâinea cu tărâţe amestecată cu făină, procedând în continuare ca la reţeta precedentă. 648.PÂINE CU FĂINĂ INTEG.,PULBERI AROMATE ŞICONDIMENTARE Se prepară pâinea ca la reţeta precedentă (646), folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă în aluat şi 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (cimbru, busuioc, salvie). 649. PÂINE DIN GERMENI DE GRÂU Ingrediente: 200 g germeni de grâu (v. 637), tărâţe. Grâul, bine germinat, clătit, se pune întrun şervet gros de bucătărie, se răsuceşte de mai multe ori, ca să se zvânte, se amestecă cu puţinâ tărâţe şi se trece prin maşina de măcinat nuci (sau de tocat carne, cu sită foarte deasă). Pasta obţinută se amestecă cu tărâţe, până se obţine un aluat întărit. În continuare se procedează ca la 646. Pâinea din germeni are o mare valoare alimentară... 650. TORT DIN GERMENI DE GRÂU (I) Ingrediente: 300 g germeni de grâu (v. 2022), puţină miere (după gust), 200 g nuci măcinate, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri de rom, 1/4 linguriţă pulbere de scorţişoară. Germenii de grâu se prepară ca la precedenta, se amestecă cu nucile măcinate, mierea, coaja de lămâie, romul şi pulberea de scorţişoară. În cazul că este prea moale compoziţia, se pot adăuga tărâţe de grâu. Se pune pe farfurie sau pe tavă. I se dă forma dorită şi se ornează după gust cu diferite fructe şi flori macerate în miere, mieji de nucă, alune etc. 651. TURTIŢE DIN GERMENI DE GRÂU Compoziţia preparată mai sus, se împarte în părţi egale; se aşează pe o planşetă pe care s-a presărat puţină tărâţe. Se modelează, cu mâinile, mici turtiţe. Deasupra, pe fiecare, se pune câte 1 linguriţă de albuş (bătut tare) sau frişcă, iar în mijloc se pune câte o cireaşă sau vişină conservată în miere (v. 406). 652. BOMBOANE DIN GERMENI DE GRÂU CU ALUNE Din compoziţia de la 650 se pun pe planşetă (peste un strat subţire de tărâţe) mici moviliţe (cu linguriţa) care se rotunjesc în palme, punându-se la mijloc o alună sau un miez de nucă. 653. BOMBOANE DIN GERMENI DE GRÂU CU VIŞINE Din compoziţia de la 650 se pun pe planşetă (după ce s-a presărat puţină tărâţe) cu linguriţa mici moviliţe, care se rotunjesc în palmă, după ce s-a pus o vişină [proaspătă sau conservată în miere (v. 406)] care a fost bine tăvălită prin tărâţe. La fel se pot prepara bomboane cu stafide sau scoruşe, puţin înmuiate din timp sau cu bucăţele de smochine. Se aşează pe farfurie, pe care în prealabil au fost puse câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină tăiate fideluţă. 654. TORT DIN GERMENI DE GRÂU (II) Ingrediente: 450 g germeni de grâu (v. 6037), 350 g nuci sau alune măcinate, puţină miere (după gust), 1/4 linguriţă pulbere fină de scorţişoară, 1/2 linguriţă pulbere de salvie, mentă, busuioc, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078), coaja rasă de la 1 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 97

2106), 2 - 3 linguri de rom, 400 g unt, 4 ouă de găină, tărâţe, cremogen, 3 - 4 linguri cireşe negre conservate în miere (v. 406), 300 g sfeclă roşie. Grâul germinat se mărunţeşte fin (v. 649), se amestecă cu 200 g nuci sau alune măcinate, pulberea de scorţişoară, miere (după gust), 3 gălbenuşuri de ouă de găină, coaja de lămâie, romul, 250 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 201) sau făină de orez (v. 2017) cât cuprinde. Această compoziţie se împarte în 2 părţi egale. O parte se aşează pe tortieră, se tasează iar peste ea se aşează compoziţia cu sfeclă care se prepară după cum urmează: sfecla roşie mărunţită fin se amestecă cu pulberea de măceşe, de plante aromatice, 1 gălbenuş, tinctura miraculoasă I, 150 g nuci sau alune măcinate, puţină miere (după gust), 150 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Peste ea se aşează partea a doua, se tasează frumos pe întreaga suprafaţă, se îmbracă în alb cu cele 4 albuşuri bătute spumă tare, peste care se aşează cireşele conservate în miere (v. 406) care au fost date prin tărâţe sau făină de grâu integrală. Se dă la rece 2 - 3 ore, apoi se serveşte tăiat în formă de raze, ca orice tort. Se consumă în aceeaşi zi. [Preparatele din crudităţi nu se consumă păstrate pentru a doua zi] 655. TORT DIN GERMENI DE GRÂU CU MERE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care se înlocuieşte cu 200 g mere rase cu tot cu coajă şi 150 g ţelină mărunţită fin iar pe lângă cele 2 linguri pulbere de scoruşe se adaugă 2 linguri pulbere de căline (v. 2076) şi 1 lingură pastă de cătină (v. 2075) 656. TORT DIN GERMENI DE GRÂU CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (654), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 4 ouă de găină care se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă (v. 7). 657. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE GRÂU Ingrediente: 250 g germeni de grâu (mărunţiţi), 1 ceapă de apă, 100 g miez de nucă, 1 legătură de verdeaţă, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g unt, 1 lingură ulei, 1 căpăţână de salată verde, 1/2 căpăţână de varză murată, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072). Grâul germinat, bine mărunţit (v. 649) se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, ţelina dată pe răzătoarea de sticlă, nucile tăiate cu cuţitul şi untul frecat spumă. În cazul că este prea moale compoziţia, se poate adăuga puţină tărâţe. Se învelesc sărmăluţele în frunze de varză murată (bine scursă de zeamă - moare - nici într-un caz nu se spală şi nici nu se ţine în apă). Sărmăluţele se aşează pe un postament de salată verde, se stropesc (cu ulei) şi se presară cu verdeaţă. 658. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE GRÂU ŞI SEMINŢE DE BOSTAN Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu seminţe de bostan decorticate şi tăiate cu cuţitul. 659. SĂRMĂLUŢE DIN GERMENI DE GRÂU CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI Se prepară ca la reţeta precedentă (657), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu seminţe de floarea - soarelui decorticate, iar în loc de foi de varză murată pentru învelit, se folosesc frunze fragede de tătăneasă sau de soia care se pun pe un postament de petale roşii de trandafir, puse în prealabil în platou. 660. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE GRÂU ŞI CIUPERCI Se prepară compoziţia pentru sărmăluţe ca la 657, cu aceleaşi feluri de produse, la care se mai adaugă 100 g ciuperci macerate în oţet (v. 1977) tăiate cât se poate de mărunt. 661. RULOURI CU GERMENI DE GRÂU Oricare compoziţie (din cele 4 feluri), după plac, poate fi folosită pentru rulou. Astfel, se iau frunze mari, frumoase de salată (de preferinţă salată creaţă), se spală foaie cu foaie pe ambele părţi, se pun pe un şervet să se zvinte, apoi în fiecare foaie (către baza ei) se pune câte 1/2 lingură de compoziţie; se rulează uşor în lăţimea frunzei fără a-i strica vârful care rămâne ca o floare. Rulourile astfel terminate, se aşează (în formă de raze) pe un postament din petale roşii de flori de nalbă de grădină sau pe flori de gălbenele. 98

662. BUDINCĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU BRÂNZĂ Ingrediente: 300 g germeni de grâu, 200 g brânză de vaci, 25 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, cremogen, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1legătură de verdeaţă. Germenii de grâu bine mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu pulberile şi verdeaţa tăiată mărunt. Separat, brânza de vaci, bine mărunţită (trecută prin sită) se amestecă cu ceapa tăiată mărunt şi puţin cremogen (v. 2019, în cazul că este prea moale compoziţia). Se ia un castronel de porţelan sau emailat, se unge bine cu ulei (la nevoie se poate uda cu apă), se pune jumătate din compoziţia cu grâu germinat, se presează bine să nu rămână goluri, apoi se pune compoziţia cu brânză iar deasupra partea a doua de compoziţie cu grâu germinat. Se tasează bine şi se răstoarnă pe o farfurie pe care în prealabil a fost pus un strat subţire de tărâţe de grâu (cernut prin sita rară). Se serveşte tăiată felii în forme de raze alături de salată verde. 663. BUDINCĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU PASTĂ DE ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci care se înlocuieşte cu pastă de roşii crude (v, 2063); se amestecă cu 1 ceapă mare de apă dată pe răzătoare, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077) şi cremogen (v. 2109, cât cuprinde). 664. TORT APERITIV CU GERMENI DE GRÂU Ingrediente: 350 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceapă mare de apă, 300 g unt, 5 linguri de cremogen, 1 pahar suc de morcovi, 250 g ţelină, 50 g păstârnac, 1 fir de praz, 50 g morcov, 1 lingură seminţe de chimion, 1 - 2 linguriţă pulbere de măceşe (v. 2078), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), tărâţe, făină de orez. Germenii de grâu (v. 637) mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu 1 ceapă tăiată mărunt, pulberile şi 150 g unt frecat spumă. Separat, rădăcinoasele se mărunţesc fin, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă şi untul frecat spumă. Dacă e cazul se adaugă şi puţină făină de orez (v. 2017). În platou se presară puţină tărâţe, se pune compoziţia cu grâu germinat, se tasează, apoi se pune compoziţia cu ţelină, se tasează totul pe întreaga suprafaţă şi se îmbracă cu pastă de cremogen (v. 2019) preparată astfel: se înmoaie cremogenul cu suc de morcovi până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată care se toarnă peste tort. Peste ea se presară seminţele de chimion. Se dă la rece 2 - 3 ore, se serveşte tăiat în formă de raze, ca orice tort, cu salată verde de sezon. 665.TORT APERITIV CU PASTĂ DE GĂLBENUŞ ŞI GERMENI DE GRÂU Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în pasta de cremogen se adaugă 3 gălbenuşuri de ouă de găină care o fac mult mai consistentă. 666. TORT CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară tortul ca la reţeta precedentă (664), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în pasta de cremogen se adaugă 15 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 667. TORT APERITIV CU GERMENI DE GRÂU ŞI CIUPERCI Ingrediente: 350 g germeni de grâu (v. 2022), 150 g păstârnac, 150 g ţelină, 400 g unt, 300 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), 2 cepe mari de apă, 1 legătură hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019), tărâţe, 300 g frişcă bătută (fără zahăr), 1 legătură de fenicul. Germenii de grâu (bine mărunţiţi) se amestecă cu 1 ceapă tăiată mărunt, păstârnacul şi ţelina fin mărunţite, untul (250 g) frecat spumă şi puţină tărâţe. O parte din această compoziţie se aşează în tortieră, se tasează, iar peste ea se aşează compoziţia preparată din ciupercile fin mărunţite împreună cu 1 ceapă, pulberile, puţin cremogen şi 150 g unt frecat spumă. Deasupra se pune partea a doua cu compoziţia de germeni, se tasează pe întreaga suprafaţă, se îmbracă în frişcă peste care se presară fenicul tăiat mărunt sau petale de trandafir tăiate fideluţă. 668. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI SFECLĂ ROŞIE (aperitiv) 99

Ingrediente: 400 g germeni de grâu (v. 2022), 350 g sfeclă roşie, 400 g unt, 2 cepe mari de apă, 1/4 varză murată, 1 felie de ţelină, 2 legături de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019) şi tărâţe. Germenii de grâu bine mărunţiţi (649) se amestecă cu 1 ceapă şi 1 legătură de verdeaţă tăiate mărunt, ţelina dată pe răzătoare, varza stoarsă în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă, 1/2 din cantitatea de pulberi şi 250 g unt frecat spumă. În cazul că compoziţia e prea moale se adaugă puţină tărâţe. Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţe; se întinde compoziţia cu germeni, întinzând-o cu podul palmei în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Peste ea se aşează compoziţia preparată din sfeclă roşie rasă, amestecată cu puţin cremogen, 1 ceapă şi 1 legătură de verdeţuri tăiate mărunt, pulberile, untul (150 g) frecat spumă. Se rulează strâns cu ambele mâini ajutându-ne de foaia de polietilenă, care după fiecare răsucire se întoarce către noi (ca să nu se prindă în compoziţie). Tot cu ajutorul foii de plastic se pune rulada pe un fund de lemn sau pe o tavă dreptunghiulară şi se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai groase, alături de salată verde de sezon sau murături. Cantitatea de mai sus este suficientă pentru 12 - 14 persoane. 669. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI CIUPERCI (aperitiv) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată care se înlocuieşte cu varză albă dulce (ce se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine, fără să se stoarcă de suc), iar în loc de sfeclă roşie se pun ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), bine mărunţite. 670. RULADĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU VARZĂ ROŞIE (aperitiv) Se prepară rulada ca la reţeta precedentă (668), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care se înlocuieşte cu varză roşie tăiată fideluţă, frecată bine în mâini până se înmoaie bine fără a se stoarce de sucul ei şi în care, pe lângă celelalte produse din reţetă se adaugă 1 lingură pulbere de hribi (v. 2067) care a fost înmuiată în 2 - 3 linguri de macerat de tărâţe (v. 2041) sau apă mai înainte cu 1/2 h. 671. RULADĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU SPANAC (aperitiv) Se prepară ca la reţeta 668, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care se înlocuieşte cu spanac mărunţit. Spanacul poate fi înlocuit cu urzici, ştevie, muguri fragezi de lucernă, de trifoi, frunze de soia, de tătăneasă, de fasole, de tei ulm, fag ş.a., cu condiţia să fie foarte fragede şi proaspete. 672. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI MIERE Ingrediente: 400 g germeni de grâu (v. 2022), 400 g unt, puţină miere (după gust), 1/4 linguriţă pulbere de scorţişoară, 4 ouă de găină, coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 300 g mere, 250 g ţelină, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline, 2 linguri rom, tărâţe, cremogen, 1 lingură seminţe de mac, 150 g nuci măcinate. Germenii de grâu bine mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu nucile, pulberea de scorţişoară, coaja de lămâie, tinctura, pulberea de măceşe, mierea, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe, cât cuprinde. Se întinde foaia (v. 668), peste ea se pune compoziţia preparată din merele date pe răzătoare cu tot cu coajă, ţelina curăţată şi măruţită fin, 4 gălbenuşuri de ou (puse pe rând), puţină miere, romul şi cremogen (cât cuprinde). Se rulează şi se dă la rece (v. 668) presărată cu mac. 673. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI PASTĂ DE CĂLINE (desert) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere şi ţelină care se înlocuiesc cu 300 g pastă de căline (v. 2064). 674. RULADĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU FRUCTE CONSERVATE ÎN MIERE Se prepară ca la reţeta precedentă (672), folosind aceleaşi ingrediente, la prima compoziţie cu germeni de grâu, peste care se pune a doua compoziţie preparată din 7 - 8 linguri de cireşe cu vişine conservate în miere (v. 406) bine scurse, amestecate cu 2 linguri de tărâţe şi cremogen (cât cuprinde). Se rulează (v. 668). 100

675. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară rulada pentru desert ca la reţeta 672, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găină care se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă (v. 7). 676. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI NUCI Ingrediente: 200 g germeni de grâu (v. 2022), 150 nuci măcinate, 3 linguri de tărâţe, 2 linguri de cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust), 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2107), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, lapte nefiert, 1 lingură seminţe de in. Germenii de grâu bine mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu nucile măcinate, tărâţa, cremogenul, mierea, pulberea, tinctura, coaja de lămâie şi lapte (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată, care se pune în cupe sau farfurioare de compot. Deasupra se presară seminţe de in. 677. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în compoziţie pe lângă componentele mai sus menţionate se adaugă 2 gălbenuşuri de ouă de găină (crude), iar cele 2 albuşuri se bat spumă tare (fără zahăr); de asemeni, laptele se înlocuieşte cu suc de morcovi; se pun deasupra cremei, peste care se presară seminţe de in sau de mac. 678. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară crema ca la reţeta precedentă (676), folosind aceleaşi ingrediente, plus 10 ouă de prepeliţă (v. 7) procedând identic , laptele putând fi înlocuit cu suc de morcovi sau de tărâţe.. 679. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI CREMOGEN Ingrediente: 250 g germeni de grâu (v. 2022), 4 linguri cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust), 400 g unt, puţină miere (după gust), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), suc de mere (2102), 1/2 linguriţă pulbere de busuioc, mentă, salvie, câteva petale roz de trandafir. Germenii de grâu bine mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu cremogenul, mierea, tinctura, pulberea şi sucul de mere (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată; se pune în cupe sau în farfurioare de compot, iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă. 680. RULOU DE CREMOGEN CU GERMENI DE GRÂU Ingrediente: 7 linguri de cremogen (v. 2019), suc de morcovi (v. 2091), 400 g unt, puţină miere (după gust), 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 4 ouă de găină, coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 300 g mere, 250 g ţelină, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline, tărâţe, 1 lingură seminţe de mac, 3 linguri nuci tăiate cu cuţitul. Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie îngroşată, care se întinde pe o foaie de plastic, cu podul palmei, în formă dreptunghiulară, cu grosimea de 1 cm. Peste ea se aşează grâul germinat, bine mărunţit (v. 641) care a fost amestecat cu 2 gălbenuşuri, mierea, coaja de lămâie, tinctura, nucile, scorţişoara, pulberea şi tărâţa (cât cuprinde). Se rulează strâns cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, pe care o întoarcem mereu înafară, ca să nu se prindă în compoziţie. Se pune pe o tavă sau un platou dreptunghiular şi se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată în felioare mai groase, ca desert, fără a mai consuma alte mâncăruri. 681. RULOU CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 682.SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 250 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceaşcă de smântână, 3 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1 ardei gras, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă seminţe de anason. Maceratul se pune în castron, se adaugă germenii de grâu (v. 2022) bine mărunţiţi (v. 649), tărâţa, rădăcinoasele fin mărunţite, ceapa, verdeaţa şi ardeiul mărunţite fin odată cu rădăcinoasele 101

(manual sau mecanic), pasta de roşii (v. 2063), pulberile şi smântâna. Deasupra se presară seminţe de anason. 683. SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care se înlocuieşte cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 684.SUPĂ-CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI MUGURI DE LUCERNĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (682), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 50 g germeni de grâu cu 150 g muguri fragezi de lucernă, fin mărunţiţi (manual sau mecanic). Mugurii de lucernă (la nevoie) pot fi înlocuiţi cu muguri de trifoi, flori de trifoi (când sunt înflorite - doar o treime), urzici, frunze de tei, de ulm, fag, soia, tătăneasă, fasole ş. a. cu condiţia să fie foarte fragede şi foarte proaspete. ... Gutuie În scop alimentar - medicinal se folosesc fructele, seminţele acestora şi frunzele. Gutuia se consumă numai după 5 săptămâni de la recoltare (ajunsă la deplina maturitate). Gutuia conţine: apă, glucide, protide, lipide, Magneziu, Fosfor, Calciu, Potasiu, Fier, Cupru, Sulf, tiamin, proteine, vitaminele B, C şi PP, provitamina A. Este indicată în diaree, dizenterie (mai ales în convalescenţă), copiilor şi vârstnicilor, vomă, tuberculoză (hemoptizie), sialoree (salivaţie abundentă), guturai,, inapetenţă, insuficienţă hepatică. 685. PASTĂ DE GUTUI CU PRAZ Ingrediente: 300 g gutui, 1 fir de praz, 2 linguri tărâţe, 200 g unt, 1 legătură de tarhon şi salvie, 2 gogoşari, 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Gutuile se şterg de puful lor cu un şervet, se mărunţesc fin, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felii de gogoşari. 686. PASTĂ DE GUTUI CU FRUNZĂ DE TĂTĂNEASĂ Ingrediente: 300 g gutui, 100 g frunze de tătăneasă, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze de fenicul, tărâţe. Gutuile, frunzele de tătăneasă, ceapa şi feniculul fin mărunţite (manual sau mecanic), se amestecă cu tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurioare, se tasează şi se ornează după gustul gospodinei. 687. PASTĂ DE GUTUI CU NAPI Ingrediente: 250 g gutui, 150 g napi, tărâţe, 200 g unt, 1 legătură de anason cu hasmaţuchi, 1 ceapă de apă, 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Gutuile, napii şi ceapa fin mărunţite, se amestecă cu verdeaţa, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune pe farfurioare, se tasează şi se decorează cu produsele pe care gospodina le are la îndemână. 688. CIORBĂ DE GUTUI CU ZARZAVAT Ingrediente: 250 g gutui, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 75 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1 gălbenuş de ou de găină, 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de lucernă. Se pune maceratul în castron, se adaugă ceapa şi verdeaţa tocate mărunt, gutuile şi rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul bine amestecate cu gălbenuşul de ou. Dacă se doreşte un gust mai acru, se poate adăuga puţină zeamă de varză (moare) sau 1 - 2 linguri pulbere de cătină (v. 2075). 689. CIORBĂ DE GUTUI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşul de ou de găină care se înlocuieşte cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 102

690. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU DOVLEAC Ingrediente: 350 g gutui, 250 g dovleac, 200 g ţelină, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge 1 legătură frunze fragede de ţelină cu mărar, 1.5 l macerat de nalbă de grădină (v. 2058). Se pune maceratul în castron, se adaugă gutuile, dovleacul, ţelina, ceapa fin mărunţite, tărâţa, uleiul, pulberile iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt. 691. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU VARZĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleac care se înlocuieşte cu varză albă, dulce, fin mărunţită. 692. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU GULIOARE Ingrediente: 550 g gutui, 250 g gulioare, 200 g ţelină, 400 g morcov, 4 - 5 linguri tărâţe, 2 linguri pastă de roşii crude, 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere de cimbrişor cu tarhon, 1.5 l macerat de mere dulci (v. 2055). Se pune maceratul în castron, se mai adaugă gutuile, gulioarele şi rădăcinoasele bine mărunţite, tărâţa, uleiul, pasta de roşii, pulberile iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt. 693. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU ANDIVE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care se înlocuiesc cu andive iar în loc de ulei se adaugă 2 albuşuri de ouă de găină sau 2 - 3 linguri de smântână. 694. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) 695. CREMĂ DE GUTUI CU TĂRÂŢE Ingrediente: 300 g gutui, puţină miere (după gust), coaja de la 1/2 lămâie, 1 linguriţă tinctură miraculoasă II (v. 2107), 1 pahar suc de morcovi, 2 linguri de cremogen (v. 2109), tărâţe, 2 linguri de rom, puţin mac. Gutuile mărunţite fin se amestecă cu cremogenul, mierea, coaja de lămâie, tinctura, romul, sucul de morcovi şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în cupe şi se presară cu mac deasupra. 696. CREMĂ DE GUTUI CU CREMOGEN Ingrediente: 300 g gutui, 6 linguri cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust), 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 ouă de găină, 1 pahar suc de mere (v. 2102), seminţe de in. Gutuile măruţite fin se amestecă cu mierea, coaja de lămâie, tinctura, gălbenuşurile de ou, sucul de mere şi cremogenul. Se pune în cupe iar deasupra fiecărei cupe se presară câte puţin albuş bătut spumă tare, iar peste albuş se presară seminţe de in. 697. CREMĂ DE GUTUI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). ...Hreanul Creşte spontan dar se mai şi cultivă. Se folosesc rădăcina şi frunzele care conţin 495 mg de vitamine / 100 g substanţă proaspătă. Rădăcina se recoltează primăvara şi toamna. Conţine: vitaminele (A, B, B2 şi C), glicozizi sulfuraţi, acizi (clorhidric, sulfuric, carbonic), asparagină, glutamenă, uleiuri volatile. Este indicat în: anemie, limfatism, atonie digestivă, inapetenţă, carenţe, scorbut, tuberculoză torpidă, scrofuloză, astm, bronşite cronice, reumatism, gută, litiază urinară, paralizii, hidrofizii, leucore, tonic în afecţiunile cardiace (cardiopatiile ischemice, hipertensiune arterială);stimulent al fenomenelor de nutriţie, vermifug, colagog, purgativ. 103

Este un foarte bun conservant; poate fi pus la murături de tot felul, suc de roşii crude etc. Sub formă de cataplasmă, rădăcina de hrean rasă are acţiune superioară muştarului în afecţiunile pulmonare, gută, algii reumatismale. Se poate face o cură de hrean - 1 lingură de hrean proaspăt ras cu miere dimineaţa, timp de o lună, cu pauză de 2 luni, pentru mărirea apetitului. 698. SUC DE HREAN Este unul dintre cele mai puternice sucuri şi, de aceea, se recomandă a se folosi ca atare. Este mai indicat să se folosească hreanul ras [câte 1/2 linguriţă în amestec cu puţin zeamă de lămâie sau suc de cătină (v. 2092) între mese, de două ori pe zi]. Ajută foarte mult în dizolvarea mucozităţilor din cavităţile nazale. De asemenea, folosit sub formă de pastă nu atacă rinichii, vezica urinară sau mucoasa tubului digestiv, cu condiţia să nu i se adauge oţet, care de altfel distruge valoarea nutritivă. Este bine să se folosească numai proaspăt ras. Dacă, din diverse motive, trebuie să se radă o cantitate mai mare, atunci se va pune într-un borcănel, bine presat, închis ermetic şi se va ţine în frigider, dar nu mai mult de 7 zile. Hreanul se va consuma numai la temperatura camerei. Tratamentul cu hrean se va urma mai multe săptămâni sau luni în şir, cu pauzele respective. Preventiv, se poate consuma zilnic hrean ras, câte 1/2 linguriţă, adăugat în diferite preparate culinare (după plac), în supe, ciorbe, sărmăluţe, sosuri, în bucătăria fără foc. 699. SIROP DE HREAN Se taie o rădăcină de hrean, rondele, cât se poate de subţiri, se pun într-o sită mai lată, suspendată (deasupra unui castron), peste ele se pun 2 - 3 linguri de miere. După 6 - 8 ore lichidul siropos se va scurge şi va fi administrat în doze de 1 - 2 linguri pe zi. 700. HREAN RAS Hreanul, curăţat de coajă, cât mai subţire, se rade pe răzătoarea de sticlă. Se foloseşte imediat ce a fost ras, proaspăt. Dacă din motive diverse trebuie ras mai mult, nu se păstrează decât 7 zile, pus bine presat în borcănel de sticlă, de culoare închisă, bine astupat şi ţinut la rece. Nu se consumă prea rece. 701. HREAN RAS CU SFECLĂ ROŞIE Se rade hreanul, şi pentru a da o nuanţă de roz bombon, i se adaugă o felioară de sfeclă roşie rasă. Se foloseşte imediat ce a fost ras. 702. SALATĂ DE HREAN ŞI SFECLĂ ROŞIE Se rade hrean şi sfeclă roşie crudă (150 g hrean / 800 g sfeclă roşie). Se adaugă puţin ulei şi puţin suc de cătină sau de lămâie. Se consumă imediat ce a fost preparat. În cazuri extreme se poate păstra la rece, bine presată, închisă ermetic, până la maxim 7 zile. 703. SALATĂ DE HREAN CU VARZĂ ROŞIE Ingrediente: 150 g hrean, 600 g varză roşie, 50 ml ulei, 25 ml suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, câteva petale albe sau crem de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se taie varza fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără a se scurge de sucul ei), se amestecă cu hreanul ras, pulberile, sucul de cătină şi uleiul, iar deasupra se presară cu petale de trandafir tăiate fideluţă. 704. SALATĂ DE HREAN CU VARZĂ ALBĂ Ingrediente: 150 - 200 g hrean, 800 g varză albă, dulce, 1 felie de sfeclă roşie, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 legătură de verdeţuri, 2 - 3 roşii, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se taie varza fideluţă, se freacă în mâini fără a se stoarce de sucul ei, se amestecă cu hreanul ras fin odată cu sfecla roşie, uleiul, sucul de cătină, pulberile şi se decorează cu felii de roşii şi verdeţuri de sezon. 705. SALATĂ DE HREAN CU ANDIVE Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza este înlocuită cu andive, care se taie în bucăţi de aproximativ 1 cm şi care nu se freacă în mâini. Se decorează cu felii de roşii sau de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 706. PASTĂ DE HREAN CU SFECLĂ ROŞIE 104

Ingrediente: 100 g hrean, 400 g sfeclă roşie, 150 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, 1 mână flori albe de urzică moartă, tărâţe. Hreanul şi sfecla se mărunţesc fin, se amestecă cu pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu flori albe de urzică moartă. 707. PASTĂ DE HREAN CU VARZĂ ROŞIE Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sfecla roşie se înlocuieşte cu varză roşie bine mărunţită la mixer. 708. SOS DE HREAN CU SFECLĂ ROŞIE Ingrediente: 50 g hrean, 50 g sfeclă roşie, 1 ceapă de apă, 75 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, puţină verdeaţă, 2 linguri cremogen (v. 2019) înmuiat cu 1 ceşcuţă suc de cătină (v. 2092) diluat cu apă (după gust). Hreanul, sfecla şi ceapa bine mărunţite, se amestecă cu pulberile, cremogenul, iar deasupra se presară puţină verdeaţă tăiată mărunt. Se foloseşte la diferite preparate (după gust) în bucătăria fără foc. 709. SOS DE HREAN CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 50 g hrean ras, 200 g smântână, puţină verdeaţă. Se amestecă hreanul cu smântâna; deasupra se presară verdeaţa de sezon tăiată fin. 710. SOS DE HREAN CU IAURT Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care se înlocuieşte cu iaurt amestecat cu 1 - 2 linguri de tărâţe de grâu. 711. SOS DE HREAN CU ZER Se prepară sosul întocmai ca la reţeta precedentă (709), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care se înlocuieşte cu 1/2 pahar de zer proaspăt amestecat cu 1 - 2 linguri de cremogen (v. 2019) 712. SOS DE HREAN CU OUĂ Ingrediente: 500 g hrean ras, 4 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, puţină verdeaţă. Se amestecă hreanul proaspăt ras cu gălbenuşurile şi pulberile, iar deasupra se presară puţină verdeaţă tăiată mărunt. 713. SOS DE HREAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 4 gălbenuşuri se înlocuiesc cu 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 714. SOS DE HREAN CU OUĂ ŞI ULEI Ingrediente: 50 g hrean ras, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 10 de ouă de prepeliţă, 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, puţină verdeaţă, 100 ml suc de morcov (v. 2081). Se amestecă bine gălbenuşurile, se adaugă ulei (puţin câte puţin), sucul de morcovi, sucul de cătină (v. 2092), pulberile, hreanul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 715. SOS DE HREAN CU CREMOGEN Ingrediente: 500 g hrean, 2 linguri cremogen (v. 2019), 1 ceşcuţă suc de roşii sau apă, 150 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), puţină verdeaţă. Se înmoaie cremogenul cu suc de roşii sau apă, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), sucul de cătină, pulberile, hreanul ras, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt. 716. SOS DE HREAN CU TĂRÂŢE Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1 lingură de cremogen cu 2 linguri tărâţe. 105

717. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE HREAN Ingrediente: 25 frunze tinere de hrean, 200 g nuci, 1 linguriţă hrean ras, tărâţe, 1 ceapă de apă, 100 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, petale roşii de trandafir recoltate de la 8 flori. Ceapa, verdeaţa şi nucile se taie mărunt, se amestecă cu hreanul ras, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe, cât cuprinde. Cu această compoziţie se fac sarmalele care se aşează pe un postament din petale de trandafir, pus în prealabil în platou. ... Hrib (mânătarcă) Cele mai importante componente aflate în ciuperci, din punct de vedere nutritiv, sunt substanţele azotoase, formate mai ales din proteine. Ciupercile pot contribui substanţial la completarea raţiei proteice a omului. Glucidele sunt reprezentate de glucoză, trehaloză, cantităţi mici de amidon şi glicogen. În afară de acestea, asimilabile, ele conţin mult material fibros, constituit mai ales din celuloză, care stimulează peristaltismul intestinal. Ciupercile sunt bogate în Potasiu, Fosfor, Fier şi Magneziu. Ele posedă capacitatea de a sintetiza şi acumuala cantităţi mari de vitamină din grupul B. În cazul ciupercilor comestibile se remarcă în mod deosebit bogăţia în vitamina B2, B1 şi PP, pentru care aceste alimente pot fi considerate o sursă importantă în hrana omului. Din cele peste 100 000 de specii ce sunt răspândite pe pământ, fac parte şi hribii. Valoarea lor pe piaţa mondială ocupă locul II, imediat după "Tuber melanosparum" - renumita trufă. Hribul are foarte multe calităţi, printre care cea mai importantă este aceea că se poate usca şi nu numai că nu-şi pierde gustul şi mirosul caracteristic, dar devine mai bun decât în stare proaspătă. Hribul este ciuperca cea mai frecvent întâlnită în cărţile de bucate din toate timpurile. El apare în două "valuri": la sfârşitul primăverii şi începutul verii, respectiv la sfârşitul verii şi începutul toamnei. Această a doua recoltă, adică cea de toamnă este mai aromată. Pălăria are toate nuanţele de mov, piciorul gros - bombat; sunt şi exemplare cu picior mai subţire. Diametrul caracteristic este de 5 - 15 cm. Carnea albă, groasă, albă, plină, de consistenţa caşului, rămâne albă şi după ce este ruptă ori tăiată (sub cuticulă poate fi puţin rozalie). Are gust şi miros plăcut, calităţi ce ies şi mai mult în evidenţă după uscare. 718. HRIBI USCAŢI Se recoltează numai exemplare tinere (mici şi mijlocii), se curăţă de eventualele frunze uscate sau urme de pământ, cu ajutorul unui briceag, se taie felioare mai grosuţe şi se înşiră pe aţă (de fibră naturală) ca mărgelele, cu puţină distanţă între ele. Se pun suspendaţi la soare sau în podul casei (cu acoperiş de tablă) ca să se usuce rapid. Tot în condiţii casnice se pot usca (tăiaţi felioare) puşi în tăvi şi daţi în cuptor după ce s-a scos pâinea de la copt (temperatura cuptorului nu trebuie să depăşească 38 o C). Bine uscaţi se pun în pungi şi se păstrează la loc ferit de umezeală. 718. HRIBI MĂRUNŢIŢI Se aleg numai exemplare tinere (mici şi mijlocii); se usucă ca la reţeta precedentă. În timpul iernii se ia cantitatea de care este nevoie, se spală de praf, se pune la înmuiat cu apă călduţă (38 o C) şi se lasă să stea 3 ore. Apa în care au stat la înmuiat se foloseşte la supă sau sos. Se dau de 2 - 3 ori prin maşina de tocat cu sită deasă. Se folsesc la diferite preparate în bucătăria fără foc. 720. PULBERE DE HRIBI ŞI CIUPERCI Hribii uscaţi (v. 718) se iau în cantitatea de care este nevoie, se pun pe calorifer sau pe marginea sobei ca să se usuce foarte bine apoi se mărunţesc fin (manual sau mecanic). Pulberea obţinută se foloseşte la diferite preparate cărora le dă un gust foarte plăcut. Nu se macină mai mult decât pentru 7 zile. La fel se prepară şi pulberea din ciuperci de pajişte şi de bălegar. 721. PASTĂ DE HRIBI CU CEAPĂ Ingrediente: 50 g pulbere de hribi, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1 legătură hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 106

gogoşari, 1 ceşcuţă suc de roşii sau apă. Se înmoaie pulberea de hribi (v. 720) cu suc de roşii sau apă, se lasă 30 min, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, pulberile şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie şi se decorează cu felioare de gogoşari, de ceapă albă şi verdeţuri de sezon. 722. PASTĂ DE HRIBI CU TĂRÂŢE Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai adaugă 2 linguri de tărâţe înmuiate cu puţin suc de roşii. 723. PASTĂ DE HRIBI CU CREMOGEN Ingrediente: 3 linguri pulbere de hribi, 4 linguri cremogen (v, 2019), 2 linguri tărâţe, 200 ml macerat de urzici (v. 2050), 100 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de verdeaţă, 1 legătură pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Pulberea de hribi se amestecă cu maceratul, se lasă 30 min, după care se adaugă cremogenul, tărâţa, pulberile, ceapa tăiată mărunt şi uleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). Se presară cu verdeaţă tăiată mărunt. 724. PASTĂ DE HRIBI CU URZICI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cu tărâţa se adaugă 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 100 g urzici fin mărunţite, iar în loc de 100 ml ulei se adaugă 150 ml. Deasupra se presară petale albe sau crem de trandafir tăiate fideluţă. La fel se poate prepara pastă cu spanac, lobodă roşie şi albă, muguri de trifoi, etc. 725. PASTĂ DE ROŞII CU PULBERE DE HRIBI Ingrediente: 3 linguri pastă de roşii crudă (v. 2063), 3 linguri pulbere de hribi (v. 2070), 1 fir de praz, 2 linguri tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 300 ml macerat de nalbă (v. 2058), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 ml ulei, cremogen (v. 2019). Pulberea de hribi se amestecă cu maceratul şi se lasă 30 min; se adaugă pasta de roşii, prazul tăiat mărunt, tărâţa, pulberile, cremogen (cât cuprinde) şi ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. 726. PASTĂ DE HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (723), apoi ca la 724, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 727. CIORBĂ DE HRIBI CU ZARZAVAT Ingrediente: 50 g hribi uscaţi, 1 legătură de verdeaţă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 75 ml ulei, 50 ml zeamă de varză murată (moare), 1 l macerat de lucernă (v. 2049), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Hribii se pun la înmuiat cu apă călduţă (fără să treacă de 38 o C) şi se lasă să stea acoperiţi 3 ore. Se scurg (zeama se foloseşte la alte preparate culinare), se taie fideluţă, se pun în castronul cu macerat şi zeamă de varză în care se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, uleiul, pasta de roşii. 728. CIORBĂ DE HRIBI CU PRAZ ŞI SFECLĂ ROŞIE Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa se înlocuieşte cu praz tăiat mărunt, iar alături de rădăcinoasele din reţeta de mai sus se adaugă 1 felie de sfeclă roşie. 729. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU ANDIVE Ingrediente: 3 linguri pulbere de hribi (v. 720), 300 g andive, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 4 linguri de tărâţe, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 50 ml ulei, 1 legătură de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. 107

Se pune sucul în castron, se adaugă pulberea de hribi (care a fost în prealabil înmuiată cu 1 ceşcuţă de apă - 30 min), andivele, ceapa, ţelina mărunţită fin (manual sau mecanic), tărâţa, uleiul, pulberile, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 730. SUPĂ - CREMĂ CU HRIBI ŞI SPANAC Ingrediente: 3 linguri pulbere de hribi, 1 ceapă mare de apă, 350 g spanac, 2 linguri pulbere de cătină (v. 2075), 1 morcov, 1 pătrunjel, 4 linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, 1.5 l macerat de mere. Pulberea de hribi (v. 720) se pune la muiat cu 1 ceşcuţă de apă călduţă, 30 min; maceratul se pune în castron, se adaugă spanacul, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul, pulberea de hribi înmuiată, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 731. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU GULIOARE Ingrediente: 3 linguri pulbere de hribi (v. 720), 500 g gulioare, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053). Pulberea se înmoaie cu 1 ceşcuţă de apă (30 min). În castron se pune maceratul, gulioarele, ceapa şi rădăcioasele fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pasta de roşii crude (v. 2063), pulberea de hribi înmuiată, uleiul, celelalte pulberi, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 732. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU VARZĂ ALBĂ Ingrediente: 5 - 6 linguri de hribi (v. 719), 500 g varză albă dulce, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină, 1 morcov, 1 pătrunjel, 50 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de coada calului (v. 2042). Se pune maceratul în catron, se daugă hribii mărunţiţi, varza, prazul, rădăcinoasele (de asemeni fin mărunţite), pulberile, tărâţa, pasta de roşii, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 733. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU SMÂNTÂNĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei se adaugă 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbeuşuri de ouă de găină. 734. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (732), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei se daugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă sau 1 ceaşcă de smântână. 735. HRIBI CU SOS MAIONEZĂ DIN OUĂ DE GĂINĂ Ingrediente: 6 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 2 ouă, 250 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1/4 varză murată, 2 legături de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1 lingură de muştar, 1 lingură suc de cătină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 morcov, 2 linguri tărâţe. Cele 2 gălbenuşuri se pun în castron cu 3 linguri de apă şi se dau la rece pentru 15 min. Se amestecă bine, se daugă uleiul (picătură cu picătură) până se încorporează întreaga cantitate apoi sucul de cătină (v. 2092) sau de lămâie, pulberile şi muştarul. Se toarnă în platou; separat se taie varza murată, fideluţă (după ce a fost bine stoarsă în mâini - nu se spală şi nu se ţine în apă), se amestecă cu tărâţa, morcovul ras, ceapa şi hribii bine mărunţite. Compoziţia aceasta se aşează pe marginea platoului cu maioneză în formă de ghirlandă. Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. 736. HRIBI CU SOS - MAIONEZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşurile de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 737. HRIBI CU SOS - MAIONEZĂ DE POST 108

Ingrediente: 6 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe, 300 ml suc de morcovi sau macerat de tărâţe (v. 2041), 1 lingură de muştar, 1 lingură pulbere de cătină (v. 2075), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 ceapă de apă, 250 ml ulei. Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi (v. 2081), se adaugă tărâţa, muştarul şi uleiul până se încorporează întreaga cantitate. Se adaugă pulberile, hribii mărunţiţi şi se toarnă în platou. Se decorează cu foi se salată. 738. HRIBI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 6 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 400 g smântână, 2 liguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură cremogen (v. 2019), 1 legătură verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 fir de praz, 3 - 4 roşii. Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul, prazul tăiat mărunt şi pulberea de hribi. Se toarnă în platou, deasupra se presară verdeţuri tăiate mărunt; pe margini se decorează cu felii de roşii, de gogoşari şi măsline. 739. HRIBI CU SOS DE PASTĂ DE ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 150 g smântână cu 150 g pastă de roşii crude (v. 2063) în care s-a pus 1/2 linguriţă miere de stup. 740. HRIBI CU SOS DE MUŞTAR Se prepară ca la reţeta precedentă (737), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în sos se adaugă 3 linguri de muştar. 741. HRIBI CU SOS DE TĂRÂŢE Se prepară ca la reţeta 737, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1/2 din cantitatea de cremogen cu tărâţe. 742. SĂRMĂLUŢE CU HRIBI MĂRUNŢIŢI Ingrediente: 6 - 7 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de verdeaţă, 1 căpăţână de salată verde, 150 g unt, 1 lingură de ulei, 2 linguri de tărâţe, 1 lingură pastă de roşii (v. 2063), 1 morcov, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 750 g varză murată. Hribii se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, tărâţa, pasta de roşii, pulberile şi untul frecat spumă. Se prepară sarmalele cu această compoziţie şi se aşează pe un postament de salată verde sau de creson, pus în prealabil în platou. 743. SĂRĂMĂLUŢE CU HRIBI ŞI NUCI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 2 linguri de nuci tăiate cu cuţitul; se învelesc în frunze fragede de tătăneasă în locul frunzelor de varză murată, după care se aşează pe un postament de flori de nalbă roşie sau roz. 744. RULADĂ DE VARZĂ MURATĂ UMPLUTĂ CU HRIBI Ingrediente: 1 varză murată, 1 ceapă mare de apă, 200 g spanac sau urzici, 1 morcov, 1 pătrunjel, 150 g ţelină, 1 sfeclă roşie, tărâţe, cremogen, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 7 - 8 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 400 g unt, 4 ouă de găină, 2 legături verdeaţă. Varza se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, 1 - 2 linguri de cremogen, untul frecat spumă (200 g) şi tărâţe (cât cuprinde). Se presară o mână de tărâţe pe o foaie de plastic, se aşează compoziţia cu varză, întinzând-o cu podul palmei în formă dreptunghiulară lată de 1 cm. Peste ea se aşează compoziţia cu hribi mărunţiţi, amestecaţi cu prazul tăiat fideluţă, sfecla roşie rasă, 4 gălbenuşuri, spanacul tăiat fideluţă, pasta de roşii, 1 lingură de tărâţe, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se rulează cu ambele mâini, având grijă ca foia de plastic (după fiecare răsucire a ruladei) să o îndoim către noi. 109

Tot cu ajutorul acesteia se pune rulada pe un fund de lemn sau pe o fromă dreptungiulară de porţelan şi se dă la rece pentru 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe, cu salată verde. Această cantitate ajunge pentru 12 - 14 persoane. 745. RULADĂ DE VARZĂ CU HRIBI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 4 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 746. RULADĂ CU VARZĂ DULCE ŞI PULBERE DE HRIBI Se prepară rulada ca la reţeta precedentă (744), folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza murată se înlocuieşte cu varză albă dulce tăiată fideluţă, frecată în mâni până se înmoaie bine (fără să i se stoarcă sucul din ea) iar hribii mărunţiţi se înlocuiesc cu pulbere (3 linguri) înmuiată cu 1 ceaşcă de apă. 747. RULADĂ DE SALATĂ VERDE ŞI PULBERE DE HRIBI Ingrediente: 1 căpăţână de salată verde, 500 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, tărâţe, cremogen (v. 2019), 600 g varză roşie, 1 legătură de hasmaţuchi, 3 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 1 lingură pulbere de cătină (v. 2075), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 400 g unt. Ţelina se dă pe răzătoare mare, se amestecă cu salata tăiată fideluţă, ceapa tăiată mărunt, 2 linguri de cremogen şi untul (200 g) frecat spumă. Pe o foaie de plastic se presară puţin cremogen şi se pune compoziţia cu ţelină (procedând în continuare ca la 744). Peste ea se aşează compoziţia de varză roşie care a fost preparată după cum urmează: varza se taie fideluţă, se freacă în mâini (fără să se storcă de sucul ei), se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberea de hribi (care a fost pusă la înmuiat cu 30 de min în prealabil), celelalte pulberi, 200 g unt frecat spumă, 2 linguri tărâţe şi cremogen (cât cuprinde). În continuare se procedează ca la aceeaşi reţetă, 744. 748. RULADĂ CU HRIBI PROASPEŢI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de pulbere de hribi (în compoziţia cu varză roşie) se pun 300 g hribi propaspeţi (recoltaţi numai mici şi mijlocii) tăiaţi felioare, stropiţi cu 2 linguri oţet de vin sau suc de cătină şi lăsaţi astfel 30 min. 749. HRIBI PROASPEŢI CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 600 g hribi proaspeţi, 600 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 lingură de cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 3 linguri suc de cătină sau oţet de vin (v. 2004), 1 legătură frunze fragede de ţelină sau de ridichi, 1 linguriţă pulbere de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Hribii aleşi numai mici şi mijlocii, propaspăt recoltaţi (nu trebuie să treacă mai mult de 6 ore de la recoltare până la preparare şi apoi consumaţi imediat), spălaţi, tăiaţi felioare, stropiţi cu suc de cătină sau oţet, lăsaţi acoperiţi 30 min, scurşi se pun în platou (în strat subţire, uniform). Peste ei se toarnă smântâna care a fost bine amestecată cu făina de orez (v. 2017), cremogenul, tărâţa şi pulberile. Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt. Se prepară numai cu 5 minute înainte de masă şi nu se pregăteşte decât atât cât se poate consuma odată. 750. HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care se înlocuieşte cu 30 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) sau 6 gălbenuşuri de ouă de găină. 751. HRIBI PROASPEŢI CU SOS DE ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă (749), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 150 g smântână cu 150 g pastă de roşii crude (v. 2063). 752. SALATĂ DE HRIBI PROASPEŢI CU CEAPĂ Ingrediente: 600 g de hribi proaspeţi, 2 cepe mari de apă, 3 linguri suc de cătină (v. 2092) sau oţet de mere (v. 2001), 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri. 110

Hribii proaspeţi recoltaţi (mici şi mijlocii) se spală, se taie felioare, se stropesc cu suc de cătină sau oţet, se lasă acoperiţi 30 min, se scurg, se amesteă cu ceapa tăiată julien, pulberile, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. Se consumă imediat ce a fost preparată. 753. SALATĂ DE HRIBI PROASPEŢI CU PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa se înlocuieşte cu praz tăiat fideluţă. 754. SALATĂ DE HRIBI PROASPEŢI ŞI VARZĂ MURATĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 5 - 6 foi de varză murată bine stoarsă în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă şi amestecată cu 1 morcov ras sau cu 1 păstârnac. ... Hrişca Hrişca este cereala cea mai bogată în Calciu. Poate înlocui orezul în oricare preparat. Hrişca conţine: proteine, acizi aminaţi preţioşi - histidină, argilină, lizină, cistină, triptofan; materii amilacee, materii grase, vitamina P, rutină, săruri minerale - Calciu (mai mult decât în grâu), Fosfor, Magneziu... Este indicată în alimentaţia generală (energetică şi nutritivă). Este ocrotitoare vasculară; indicată în fragilitate vasculară (rutină). 755. PÂINE DE HRIŞCĂ Se prepară ca la 646, "pâine din făină integrală de grâu". 766. PÂINE DIN GERMENI DE HRIŞCĂ Se prepară ca la 649, "pâine din germeni de grâu" (v. germeni de hrişcă - 2024). 757. PASTĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ Ingrediente: 3 linguri făină de hrişcă integrală, 1 ceapă de apă, 150 g unt, 1 ceşcuţă suc de roşii (v. 2094), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură de verdeţuri. Făina de hrişcă se înmoaie cu sucul de roşii sau apă, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, odată cu verdeţurile, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde) până se îngroaşă cât este necesar. Se aşează pe farfurie şi se tasează frumos. Se decorează după fantezia gospodinei cu produsele ce le are la îndemână. 758. PASTĂ DE HRIŞCĂ CU PRAZ Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că ceapa se înlocuieşte cu un fir de praz (tăiat fideluţă). 759. PASTĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ Ingrediente: 3 linguri germeni de hrişcă bine mărunţiţi (v. 2024), 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 g unt, 1 legătură hasmaţuchi, tărâţe de grâu, 1 ceapă. Germenii (bine mărunţiţi), se amestecă cu pasta de roşii, gălbenuşurile, pulberile, ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se tasează şi se ornează cu felii de ceapă albă şi verdeţuri de sezon. 760. PASTĂ DE GERMENI DE HRIŞCĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că gălbenuşurile de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 761. PASTĂ DE GERMENI DE HRIŞCĂ CU URZICI Ingrediente: 3 linguri germeni de hrişcă (v. 2024) bine mărunţiţi, 150 g urzici, 1 legătură frunze tinere de leuştean, 1 fir de praz, făină de hrişcă, 150 g unt, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă 111

pulbere de alge. Se mărunţesc la mixer (pe rând) germenii de hrişcă, urzicile cu leuşteanul şi prazul; se amestecă cu pulberile, untul frecat spumă şi făină de hrişcă (cât cuprinde) până se îngroaşă cât este necesar. Se tasează şi se ornează după gust. 762.PASTĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ, SPANAC ŞI AROMĂ DE USTUROI Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că urzicile se înlocuiesc cu spanac; se mai adaugă 4 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 763. PASTĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ, MUGURI DE LUCERNĂ ŞI AROMĂ DE HREAN Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă (761), se prepară la fel, înlocuind urzicile se cu muguri fragezi de lucernă şi adaugând 1 lingură de hrean (proaspăt ras). Mugurii de lucernă pot fi înlocuiţi (la nevoie) cu muguri de trifoi, frunze de soia, de tătăneasă, de fasole, tei, ulm, fag ş.a. cu condiţia să fie foarte fragede şi proaspăt recoltate. 764. SOS CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI CRESON Ingrediente: 3 linguri făină de hrişcă integrală, 4 linguri de cremogen, 300 ml suc de morcovi, 150 ml ulei, 20 g vârfuri de creson de fântână, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 gogoşari, 1 legătură de verdeţuri, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092). Făina de hrişcă se amestecă cu cremogenul (v. 2019), se înmoaie cu suc de morcovi sau apă, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), muştarul, sucul de cătină, pulberile, după care se toarnă în platou. Pe suprafaţa sosului se înfig din loc în loc vârfurile de creson care-i dau un aspect cu totul deosebit. Pe margini se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 765. SOS - MAIONEZĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI ZARZAVAT Ingrediente: 3 linguri făină de hrişcă (integrală), 2 gălbenuşuri, 250 ml ulei, 1/2 pahar suc de morcovi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu tarhon, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1 lingură de muştar. Gălbenuşurile se pun cu 2 - 3 linguri suc de morovi (v. 2081) sau apă şi se dau la rece pentru 15 min. Se amestecă bine, apoi se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la orice maioneză) până se încorporează întreaga cantitate. Se adaugă muştarul, sucul de cătină, pulberile şi făina de hrişcă. Ceapa se taie mărunt şi rădăcinoasele se dau pe răzătoare; se pun în platou (aşezate în strat uniform), iar peste ele se toarnă sosul de mai sus. Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. 766. SOS - MAIONEZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, în afară de cele 2 gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 767. SOS CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 3 linguri făină de hrişcă integrală, 1 lingură cremogen, 500 g smântână, 400 g ţelină, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi tarhon, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceşcuţă apă, 2 - 3 roşii sau gogoşari. Făina de hrişcă se înmoaie în apă, se adaugă cremogenul (v. 2019), pulberile şi smântâna. Ţelina (dată pe răzătoare) se aşează în platou, în strat uniform. Peste ea se toarnă sosul cu smântână, deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii şi gogoşari. 768. SOS CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI PASTĂ DE ROŞII Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, adăugând în plus 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063). 769. RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ, UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ Ingrediente: 6 -7 linguri germeni de hrişcă (2024), 250 g sfeclă roşie, 200 g frunze fragede de 112

nalbă de grădină, 1 kg varză albă dulce, 450 g ţelină, cremogen, făină de hrişcă, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 2 legături de verdeţuri (cimbru, busuioc, mărar, pătrunjel), 400 g unt, 2 cepe de apă. Germenii de hrişcă (bine limpeziţi şi zvântaţi într-un şervet) se amestecă cu puţină făină de hrişcă şi se mărunţesc fin (manual sau mecanic); se amestecă cu frunzele de nalbă tăiate fideluţă, sfecla roşie se dă pe răzătoare, pulberea de gogoşari, 1 ceapă şi 1 legătură de verdeaţă tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă. Pe planşetă punem o foie de plastic, peste care se presară 1 mână de făină de hrişcă sau tărâţe de grâu. Punem compoziţia (care se întinde cu podul palmei) ca o foaie în formă dreptunghiulară de 1 deget grosime. Peste ea se aşează compoziţia cu varză care se prepară după cum urmează: ţelina se dă pe răzătoare, se amestecă cu 1 ceapă şi 1 legătură de verdeţuri tăiate mărunt, varza tăiată fideluţă şi frecată în mâini (fără a fi stoarsă de zeamă), pulberea de plante şi de alge, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde. Se rulează strâns, folosindu-ne de ambele mâini şi de foaia de plastic, având grijă ca de fiecare dată s-o întoarcem în afară pentru a nu se prinde în ea. Tot cu ajutorul foii de polietilenă, punem rulada pe un fund de lemn sau pe un platou dreptunghiular şi o dăm la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai groase cu salată verde. Cantitatea de mai sus ajunge pentru 12 - 14 porţii. 770. RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ ŞI VARZĂ MURATĂ Ingrediente: pentru prima foaie - 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de verdeaţă, cremogen (v. 2019), 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071). Pentru foaia a doua - 7 linguri germeni de hrişcă (v. 2024), 1 sfeclă roşie, 200 g unt, 1/4 varză roşie, 1 fir de praz, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, făină de hrişcă sau tărâţe de grâu, 1 legătură de verdeaţă. Varza murată se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală sau se ţine în apă) se taie fideluţă, se amestecă cu rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberea, untul frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se amestecă bine, procedând în continuare ca la reţeta precedentă. După ce a fost întinsă foaia cu varză, peste ea se aşează compoziţia cu germenii de hrişcă bine mărunţiţi amestecaţi cu sfecla roşie dată pe răzătoare, varza roşie tăiată fideluţă (bine frecată în mâini, fără a i se scurge sucul din ea), prazul tăiat fideluţă, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi făină de hrişcă (cât cuprinde) sau tărâţe de grâu. În continuare se procedează ca la reţeta precedentă. 771. RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ ŞI OUĂ Se prepară rulada ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în compoziţia cu varză murată 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 772.RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ,VARZĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară rulada ca la reţeta precedentă (769), folosind aceleaşi ingrediente, numai că la compoziţia cu varză se adaugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 773. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ (I) Ingrediente: 4 linguri făină de hrişcă, 250 g urzici, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1/2 ţelină, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053). Se pune maceratul în castron; se adaugă făina, urzicile, prazul, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, uleiul, pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 774. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de hrişcă care se înlocuieşte cu germeni de hrişcă (fin mărunţiţi); în loc de urzici se folosesc muguri de lucernă fragezi, frunze de ştevie, soia, spanac ş. a. 775. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 4 - 5 linguri făină de hrişcă, 1 ceapă de apă, 1/2 ţelină, 700 g varză albă dulce, 1 ardei gras, 200 g smântână sau 2 gălbenuşuri, 1 legătură verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă 113

pulbere de alge, petale roşii de trandafir recoltate de la 2 -3 flori, 1.5 l macerat de afine (v. 2045). Se pune maceratul în castron, se adaugă făina de hrişcă, cepa, ţelina, varza, ardeiul gras (bine mărunţite, manual sau mecanic), smântâna, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 776. SUPĂ - CREMĂ CU HRIŞCĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 777. SĂRMĂLUŢE CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI HRIBI Ingrediente: 3 linguri făină de hrişcă, 3 linguri hribi, uscaţi şi bine mărunţiţi (v. 719), 1 ceapă mare de apă, 150 g unt, 1 legătură de hasmaţuchi, 5 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură de ulei, 1 căpăţână de varză murată, 1 morcov ras. Făina de hrişcă se amestecă cu pasta de roşii, hribii, morcovul ras, ceapa tăiată mărunt (odată cu verdeaţa), pulberile şi untul frecat spumă. Se învelesc sărmăluţele din această compoziţie cu frunze de varză murată (care nu se spală şi nu se ţine în apă; se scurge bine de moare, presându-le strâns în pumn). Se aşează pe un postament din frunze de salată verde, aşezat în prealabil în platou. Se stropesc cu ulei şi se ornează cu verdeaţă. 778. CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ Ingrediente: 4 linguri făină de hrişcă, 1 lingură nuci măcinate, 3 linguri de cremogen, 300 ml suc de tărâţe, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri de rom, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 lingură seminţe de in. Se amestecă făina cu nucile şi cremogenul, se adaugă sucul de tărâţe (puţin câte puţin), mierea, mirodeniile, romul şi gălbenuşurile (puse pe rând). Se pune în cupe sau în farfurioare de compot, deasupra se presară seminţe de in. 779. CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 780. CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI PULBERE DE MĂCEŞE Se prepară crema ca la reţeta precedentă (778), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline în locul a 1 - 2 linguri făină de hrişcă. ...Iarba grasă (portulaca) Portulaca sau iarba grasă este o gingaşă plantă de ornament. Se cultivă pentru aspectul ei frumos (înfloreşte în diferite culori), în terenuri nisipoase şi pietroase. În alimentaţie (bucătăria fără foc) este folosită în multe feluri. Se deosebeşte de multe alte plante foarte uşor deoarece este o plantă pitică cu frunzele cărnoase. În alimentaţie se consumă numai frunzele (care trebuie să fie foarte proaspete). Portulaca conţine mucilagii, vitaminele B, C, şi este indicată în: inflamaţii digestive, respiratorii, urinare (cistite), paraziţi intestinali, litiaze urinare, oligurii, hemoragii (hemoptizii, hematurii, hemofilie). Din portulacă se pot găti delicioase preparate culinare în bucătăria fără foc. 781. PASTĂ DE PORTULACĂ CU UNT Ingrediente: 150 g portulacă (frunze), 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţă, 1 gogoşar. Frunzele de portulacă (bine mărunţite) se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie şi se tasează frumos; se ornează cu felioare de gogoşari şi verdeaţă de sezon. 782. PASTĂ DE PORTULACĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ 114

Ingrediente: 150 - 200 g portulacă (frunze), 1 fir de praz, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, făină de hrişcă, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu tarhon, 8 - 10 măsline negre complet desărate (v. 1988). Frunzele de portulacă (bine mărunţite) se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, făina de hrişcă (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon. 783. PASTĂ DE PORTULACĂ CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (781), folosind aceelaşi ingrediente, plus 2 - 3 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 784. PASTĂ DE PORTULACĂ CU AROMĂ DE HREAN Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (782), folosind aceelaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri de hrean ras. 785. SALATĂ DE PORTULACĂ CU ROŞII Ingrediente: 300 g portulacă (frunze), 700 g roşii, 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cu busuioc, 1 ceapă mare de apă. Frunzele de portulacă întregi se amestecă cu ceapa tăiată julien, roşiile felioare, pulberile, uleiul şi se aşează pe platou; deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 786. SALATĂ DE PORTULACĂ CU CASTRAVEŢI Ingrediente: 250 - 300 g portulacă (frunze), 1 fir de praz, 4 castraveţi tineri, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 legătură de busuioc cu salvie, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir. Frunzele de portulacă întregi se amestecă cu castraveţii tăiaţi felii, uleiul, sucul de cătină şi pulberile; deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 787. SALATĂ DE PORTULACĂ CU VARZĂ Ingrediente: 250 - 300 g portulacă (frunze), 500 g varză albă, 3 roşii, 1 ceapă de apă, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 legătură de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza se taie fideluţă, se freacă în mâni până se înmoaie bine (fără a se scurge de sucul ei), se amestecă cu frunzele de portulacă, pulberile, ceapa tăiată julien, uleiul şi sucul de cătină; deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii. 788. SALATĂ DE PORTULACĂ CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 300 g portulacă (frunze), 500 g varză murată, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 50 ml ulei, 1 legătură de frunze fragede de ţelină şi ridichi, 2 ardei graşi, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 ceapă de apă sau praz. Varza se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cu rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa tăiată julien, frunzişoarele de portulacă, uleiul, pulberile şi puţină tărâţe. Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu felii de ardei. 789. CIORBĂ DE PORTULACĂ (I) Ingrediente: 150 g portulacă (frunze), 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de verdeţuri, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 roşii, 75 ml ulei. Se pune maceratul în castron împreună cu zeama de varză, se adaugă portulaca, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, ceapa şi roşiile tăiate mărunt şi uleiul; deasupra se presară verdeţurile tăiate fin. 790. CIORBĂ DE PORTULACĂ (II) Ingrediente: 200 g portulacă (frunze), 4 - 5 foi de vază albă dulce, 4 roşii, 1 felie de ţelină, 1 115

legătură de verdeţuri, 1 l macerat de afine (v. 2045), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085), 250 g smântână, sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceapă. Maceratul şi sucul de corcoduşe se pun în castron, se daugă portulaca, varza albă tăiată fideluţă, ţelina dată pe răzătoare, roşiile şi ceapa tăiate mărunt, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile); deasupra, verdeaţa tăiată mărunt. 791. CIORBĂ DE PORTULACĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceelaşi ingrediente, numai că în locul celor 2 gălbenuşuri de ouă de găină se pun 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 792. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ CU CONOPIDĂ Ingrediente: 350 g portulacă (frunze), 600 g conopidă, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, 100 ml ulei, 1.5 l suc de roşii. Se pune în castron sucul de roşii, se adaugă portulaca, conopida, rădăcinoasele, ceapa bine mărunţită (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul; deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 793. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ CU GULIOARE Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de conopidă se pun gulioare fin mărunţite. 794. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 300 g portulacă (frunze), 350 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 500 g urzici sau muguri fragezi de lucernă, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi, 2 - 3 linguri pastă de roşi crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048), 1 ceapă. Se pune maceratul în castron, se adaugă portulaca, urzicile, ţelina, ceapa, bine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pasta de roşii, pulberile, smântâna ( sau gălbeuşurile), iar deasupra hasmaţuchiul tăiat mărunt. 795. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceelaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 796. PORTULACĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 350 g portulacă (frunze), 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 2 linguri cremogen, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1 legătură mentă cu salvie, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul, pulberile şi se toarnă pe platou (peste frunzele de portulacă, aşezate în prealabil, în strat uniform). Deasupra se presară plantele aromatice, tăiate mărunt şi petale de trandafir. 797. PORTULACĂ CU SOS DE PULBERE DE MĂCEŞE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în sos 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau pastă de măceşe (2066). 798. PORTULACĂ CU SOS DE CREMOGEN Ingrediente: 350 g portulacă (frunze), 2 linguri tărâţe, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi (v. 2081) sau zer, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 150 ml ulei, câteva petale de nalbă roşie de grădină. Frunzele de portulacă se aşează în platou (în strat uniform); peste ele se toarnă sosul din cremogen amestecat cu tărâţea şi sucul de morcovi; se adaugă pulberile şi uleiul (puţin câte puţin, 116

ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de nalbă tăiate fideluţă. 799. PORTULACĂ CU SOS DE CĂLINE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri de pulbere de căline (v. 2076) sau pastă de căline (v. 2064). 800. CREMĂ DE PORTULACĂ CU TĂRÂŢE Ingrediente: 200 g portulacă (frunze), miere, 3 - 4 linguri tărâţe, 2 linguri cremogen (v. 2019), sac de tărâţe, 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2107), 2 linguri rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 ouă de găină, 2 linguri de vişine macerate în miere (v. 406). Portulaca fin mărunţită se amestecă cu tărâţa, cremogenul, mierea, tinctura, romul, coaja de lămâie şi cele 2 gălbenuşuri; se adaugă suc de tărâţe (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie mai îngroşată. Se toarnă în cupe sau în farfurioare de compot; deasupra se pune câte puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr), iar peste el câte 3 - 4 bobiţe de vişine. 801. CREMĂ DE PORTULACĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). ... Jir Jirul este fructul fagului. Miezul acestui fruct conţine: apă, proteină brută, materii grase, materii extractive neazotate, fibre, cenuşi...Din jir se obţine un ulei de foarte bună calitate (care conţine oleină, stearină şi palmitină) care poate înlocui uleiul de măsline sau de nuci. Învelişul miezului conţine fagină, substanţă moderat toxică; de aceea se consumă fără înveliş. Jirul este un fruct foarte hrănitor. Se poate folosi (ca şi sucul) în diferite preparate în bucătăria fără foc, dar curăţat complet de învelişuri.802. CREMĂ DE JIR CU TĂRÂŢE Ingrediente: 2 linguri de jir măcinat, puţină miere (după gust), 4 linguri de tărâţe, 2 linguri de cremogen, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 300 ml suc de morcovi, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri de rom, 2 ouă de găină, 1 lingură seminţe de mac. Jirul, bine curăţat de înveliş (măcinat ca şi nuca) se amestecă cu tărţa, cremogenul, tinctura, mierea, coaja de lămâie, romul, 2 gălbenuşuri de ouă şi suc de morcovi. Se pune în cupe, deasupra câte puţin albuş bătut spumă (fără zahăr), iar peste el se presară seminţe de mac. 803. CREMĂ DE JIR CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ouăle de găină sunt înlocuite cu 20 ouă de prepeliţă (v. 7). ... Lămâia Lămâia are numeroase proprietăţi alimentaro - medicamentoase. Conţine vitaminele [(A, B1, B2, B3, PP) şi este foarte bogată în vitamina C (40 - 50 mg la suta de grame)], acizii (citric, malic), glucide (glucoză şi fructoză) direct asimilabile, zaharoză, săruri minerale şi oligoelemente (Calciu, Fier, Siliciu, Fosfor, Mangan, Cupru), terpine, aldehide etc. Fiind atât de bogată şi diversificată (atât coaja cât şi sucul ei) în substanţe necesare organismului are proprietăţi şi indicaţii multiple. Ajută în demineralizare, creştere, convalescenţă, infecţii diverse (pulmonare, intestinale, stări febrile, astenie, inapetenţă), boli infecţioase, ascită, reumatisme, artritism, gută, scorbut, ulcer gastric, arterioscleroză, dispepsii, hipervâscozitate sanguină, litiază urinară şi biliară, varice, flebite, fragilitate capilară, hemoragii (epistaxis, gastroragii, enteroragii, hematurii), hemofilie, dizenterie, diaree, paraziţi intestinali, astm, bronşite, gripe, renascenţă, cefalee, osofagii. În uz extern: hemoragii nazale, guturai, angine, otite, stomatite, glosite, furuncule, pecingini, degerături, plăgi infectate, înţepături de insecte etc. 804. SUC DE LĂMÂIE 117

De la lămâile bine coapte (ţinute în apă caldă) se extrage mai mult suc. Se consumă numai proaspăt extras. Se foloseşte în numeroase preparate culinare în bucătăria fără foc (atât coaja cât şi sucul ei). O lămâie tăiată felii sau numai sucul ei, pus într-un pahar cu apă îndulcită, cu puţină miere, ajută în stări febrile, de vomă, hemoragii, în toate maladiile indicate mai sus; Cură de suc:4 - 5 săptămâni, urcând şi coborând progresiv de la 1/2 până la 2 lămâi pe zi; contra aerofagiei. 805. LĂMÂI CONSERVATE ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg lămâi bine coapte, 1 rămurică de busuioc, 4 kg de miere polifloră. Lămâile bine spălate cu apă caldă (38 o C) se şterg, se taie în două pe lungime, apoi în felioare cât mai subţiri. Se pun în borcan de sticlă (odată cu busuiocul) şi se toarnă mierea. Se leagă strâns, se ţine la întuneric (sau se înfăşoară borcanul în hârtie de culoare închisă) şi se lasă la macerat 6 săpătămâni (având grijă ca zilnic să se agite). După termenul notat mai sus se scot feliile de lămâie (cu ajutorul unei palete), se pun într-un borcan potrivit ca mărime, cu miere (să le cuprindă cât sunt scoase din borcan), se leagă strâs, se etichetează şi se păstrează în cămară. Se foloseşte de obicei la ceai. Durează 12 luni. Mierea rămasă (după ce au fost luate feliile de lămâie) s-a transformat în sirop de lămâie (la rece); se toarnă în sticle, se pune de 1 deget alcool, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la cămară. Se foloseşte ca atare cu apă minerală sau sifon, se pune în ceai, se poate folosi în diferite preparate, la rece. 806. COAJĂ DE LĂMÂIE USCATĂ Coaja trebuie uscată rapid (să nu fie căldură mai mare de 38 o C) la soare sau în poduri cu acoperiş de tablă. Se păstrează în pungi (după ce a fost perfect uscată). La nevoie se transformă în pulbere care se foloseşte ca aromă la diferite preparate culinare. 807. COAJĂ DE LĂMÂIE CONSERVATĂ ÎN CONGELATOR Lămâile spălate ca la 805, se rad, coaja lor se împarte în porţii mici şi se pune în punguţe. Mai multe punguţe se pun la un loc într-o pungă mare şi se păstrează în congelator. La fel se poate păstra şi coaja de portocală, de grep. ... Lăptuca (salata verde) Până în prezent se cunosc peste 100 de varietăţi. Se cultivă în toate zonele ţării noastre. Este folosită mult în alimentaţie dar şi în industria farmaceutică; se folosesc atât frunzele cât şi seminţele. Componenţi principali: lactucariu - substanţă cu acţiune similară grâului (în seminţe), lacturiană, lactucină, acid lactucic, asparagină, hiascianină, clorofilă, vitaminele [A, B, C, D şi E (50 mg la suta de grame)], Fier, Calciu, Fosfor, Iod, Magneziu, Zinc, Cupru, Sodiu, Clor, Potasiu, Cobalt, Arsenic, fosfaţi, sulfaţi, steroli, caroten. În 100 g lăptucă proaspătă se găsesc 177 mg de vitamină C, iar în 50 g 1 unitate de vitamina E. Proprietăţi şi indicaţii: emolient în bronşite, astm, tuse convulsivă, tuse nervoasă; sedativ în psihastenie, insomnie, hiperexcitabilitate sexuală, spermatoree; hpoglicemiant în diabet, analgezic în menstruaţii dureroase; aperitiv (la începutul meselor, stimulează glandele digestive); gută; litiază; răcoritoare, depurativă, laxativă, drenoare hepatică, remineralizare. 808. SALATĂ VERDE CU SUC DE CĂTINĂ Ingrediente: 2 căpăţâni de salată verde, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), sau de lămâie, 50 ml ulei, 1 legătură de mărar cu busuioc, 2 - 3 roşii, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Frunzele de salată se spală (numai câte una, pe o parte şi pe alta, sub un jet de apă), se rup în fragmente mai mari, se stropesc cu sucul de cătină, se adaugă pulberile şi uleiul, verdeţurile tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii. Se serveşte ca atare sau drept garnitură pe lângă alte preparate culinare, după gust. Nu se prepară decât cu 4 - 5 min. înainte de masă şi numai cantitatea care se poate consuma o singură dată.. 809. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU CEAPĂ Ingrediente: 1 căpăţână de salată verde, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 1 118

gogoşar. Salata spălată foaie cu foaie, bine scursă, se taie fideluţă, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se ornează cu felioare de gogoşari roşii. 810. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU PRAZ Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu praz tăiat fideluţă. Se prepară la fel. 811. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU ROŞII Se prepară ca la reţeta 809, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 812. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU PULBERE DE HRIBI (mânătărci) Se prepară pasta ca la 809, folosind aceleaşi ingrediente, plus 2 linguri pulbere de hribi (v. 267) înmuiaţi cu 1 ceşcuţă suc de roşii (v. 2094) sau apă, şi lăsată acoperită 30 min. 813. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU CRESON Ingrediente: 200 g salată verde, 150 g creson de fântână, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ardei gras, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2092), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir, 1 legătură de salvie cu mărar. Sucul de roşii se pune în castron, se adaugă salata şi cresonul tăiate fideluţă, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, ardeiul tăiat firişoare, pulberile, uleiul, iar deasupra petalele de trandafir tăiate fideluţă şi verdeţurile tăiate mărunt. 814. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU SMÂNTÂNĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei se adaugă în castron 200 g smântână sau două gălbenuşuri de ouă de găină. 815. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (813), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care este înlocuit cu 200 g smântână sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 816. SOS DE SALATĂ VERDE CU ROŞII Ingrediente: 2 căpăţâni de salată verde, 4 linguri de cremogen (v. 2019), 150 ml ulei, 1 ceaşcă suc de roşii (v. 2094) sau macerat de tărâţe (v. 2041), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 700 g roşii, 1 legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri tărâţe. Foile de salată (bine spălate, una câte una) se mărunţesc la mixer. Separat, cremogenul se amestecă cu tărâţa, se înmoaie cu sucul de roşii, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), se pun pulberile, apoi se amestecă cu salata mărunţită. Se toarnă sosul în platou, deasupra se aşează sferturi de roşii peste care se presară verdeţurile tăiate mărunt. 817. SOS - MAIONEZĂ CU SALATĂ VERDE Ingrediente: 1 căpăţână de salată verde, 2 gălbenuşuri, 250 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de mărar cu tarhon şi rozmarin, 1 ceapă mare de apă, 2 gogoşari sau roşii. Salata (bine spălată, frunză cu frunză) se taie în fragmente mai mari, se pune pe platou în strat uniform, peste care se toarnă maioneza, care a fost preparată astfel: 2 gălbenuşuri se pun cu 3 linguri de apă să stea la rece 15 min, după care se amestecă bine, se daugă uleiul (puţin câte puţin) până se încorporează întreaga cantitate, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. Pe margini se decorează cu felioare de gogoşari sau de roşii. 818. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU SALATĂ VERDE Ingrediente: 1 căpăţână mare de salată verde, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi (v. 2081) sau apă, 150 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 119

legătură hasmaţuchi cu frunze fragede de ridichi, 10 măsline negre, 1 lingură suc de cătină (v. 2092). Salata verde bine spălată, fiecare frunză în parte, ruptă în frgamente mari se aşează în platou în strat uniform peste care se toarnă sosul preparat din: cremogenul înmuiat cu suc de morcovi, uleiul (puţin câte puţin), sucul de cătină, pulberile şi deasupra verdeaţa tăiată mărunt. Se decorează cu jumătăţi de măsline negre desărate complet (v. 1988). 819. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU TĂRÂŢE ŞI SALATĂ VERDE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cu cremogenul se înmoaie şi 3 linguri de tărâţe. Se măreşte cantitatea de suc de morcovi cu 50 ml şi cantitatea de ulei cu 60 ml. 820. SOS - MAIONEZĂ CU PASTĂ DE ROŞII ŞI SALATĂ VERDE Se prepară sosul ca la 818, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă la urmă 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), iar deasupra se presară 1 mână de petale de trandafir albe sau flori tăiate fideluţă. 821. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU NUCI ŞI SALATĂ VERDE Se prepară ca la reţeta precedentă (818), folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cu cremogenul se înmoaie şi 2 linguri de nuci măcinate, care (la nevoie) pot fi înlocuite cu alune, seminţe de floarea - soarelui, seminţe de dovleac, de jir, decorticate şi măcinate. 822. SOS - MAIONEZĂ CU SALATĂ VERDE ŞI FĂINĂ DE HRIŞCĂ Se prepară sosul ca la 818, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri de făină de hrişcă în loc de tărâţe; în continuare se procedează ca la 819. Hrişca este cereala cea mai bogată în Calciu, bună pentru toate vârstele. 823. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU MUŞTAR ŞI SALATĂ VERDE Se prepară sosul ca la reţeta 818, folosind aceleaşi ingrediente, plus 1 lingură bună de muştar. 824. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 2 căpăţâni de salată verde, 150 g urzici, 250 g smântână, 1.5 l macerat de mere dulci (v. 2055), 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de lelină, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 legătură de leuştean cu frunze de ridichi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 linguri tărâţe. Salata şi urzicile bine spălate, rădăcinoasele, ceapa curăţate şi spălate se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se pun în castronul cu macerat de mere dulci, se adaugă pulberile, tărâţa şi smântâna, iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. 825. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care se înlocuieşte cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 826. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU CRESON Se prepară ca la reţeta precedentă (824), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu creson, iar smântâna se înlocuieşte cu ulei. 827. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă (824), folosind aceleaşi ingrediente, plus 4 - 5 bulbili de usturoi (fin pisaţi). 828. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU FLORI DE SOIA ŞI AROMĂ DE HREAN Se prepară ca la reţeta precedentă (824), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri de hrean ras. 829. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU VARZĂ ALBĂ 120

Se prepară ca la reţeta 824, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu 250 g varză albă dulce. La fel se poate prepara supa - cremă de cartofi cu napi, cu gulioare, conopidă, ţelină, anghinarii ş. a. 830. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU PASTĂ DE ROŞII Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (824), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care se înlocuieşte cu 100 ml ulei [bine amestecat cu 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063)]. ... Leuştean Leuşteanul este o plantă cu aromă plăcută (rădăcina, frunzele, seminţele) folosită atât în alimentaţie cât şi ca medicament. Este bogat în uleiuri eterice. Conţine: uleiuri volatile, terpirol, alte terpine, vitaminele A, B şi C, acizi organici; în rădăcină se găsesc grăsimi, săruri minerale etc. Este indicat ca diuretic - edeme cardiace, renale, retenţie azotată (decoct); carminativ - colici abdominale la copii, tonic, aperitiv, gastric - inapetenţă, debilitate, sedativ nervos - recomandat după perioade de stress, hipotensiv, expectorant - bronşite, traheite, regulator al intestinului gros constipaţii, scaune moi, emenagog - reglează ciclul menstrual, micşorând durerile. Se poate folosi macerat la rece, infuzii, tincturi şi pulbere din: rădăcină, tulpină sau frunze şi seminţele. Iarna se foloseşte sub formă de pulbere. 831. PASTĂ CU FRUNZE DE LEUŞTEAN ŞI URZICI Ingrediente: 50 g frunze fragede de leuştean, 150 g urzici, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pastă de roşii crudă (v. 2063), 2 linguri tărâţe, 2 gogoşari sau napi. Frunzele de leuştean, urzicile şi ceapa, tăiate cât se poate de mărunt se amestecă cu pulberile, tărâţa, pasta de roşii şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu felioare de gogoşari sau de napi. 832.PASTĂ CU FRUNZE DE LEUŞTEAN ŞI MUGURI DE LUCERNĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu muguri fragezi de lucernă, iar ceapa este înlocuită cu 1 fir de praz tăiat fideluţă. 833. PASTĂ CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN ŞI PĂPĂDIE Ingrediente: 50 g rădăcină de leuştean, 105 g rădăcini de păpădie (care sunt bune de consumat numai scoase direct din pământ, proaspte, în octombrie sau martie), 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţă, 2 linguri tărâţe, 200 g unt. Ambele feluri de rădăcini (bine spălate şi curăţate) şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie şi se tasează după fantezia gospodinei. 834. PASTĂ CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN ŞI VARZĂ MURATĂ Se prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, în afară de rădăcinile de păpădie care se înlocuiesc cu varză murată, bine scursă în pumni de moare (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă, la care se adaugă 1 morcov ras şi 1 fir de praz tăiat mărunt. Se ornează cu jumătăţi de măsline negre desărate complet (v. 1988) şi verdeţuri de sezon. 835. CIORBĂ DE LEUŞTEAN CU MUGURI DE HAMEI Ingrediente: 50 g frunze fragede de leuştean, 100 g muguri de hamei (se pot consuma numai primăvara, la vremea când ies din pământ de la rădăcinile plantei mamă), 100 g frunze de urzici, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată (moare), 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură hasmaţuchi. Maceratul cu zeamă de varză se pune în castron, se adaugă funzele de leuştean, mugurii de hamei, urzicile şi ceapa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul iar deasupra hasmaţuchi tăiat mărunt. 121

837.CIORBĂ DE LEUŞTEAN CU SMÂNTÂNĂ Se prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei se adaugă în castron 250 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 838.CEAPĂ CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN ŞI NAPI Ingrediente: 100 g rădăcină de leuştean, 200 g napi, 100 g frunze de bob, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 fir de praz, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 3 linguri pastă de roşii crude (v, 2063), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1.5 l macerat de mere (v. 2056). Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcina de leuştean, napii, rădăcinoasele curăţate şi date ăe răzătoare, prazul, frunzele de bob şi hasmaţuchi tăiat mărunt, pasta de roşii, pulberile şi uleiul. 839. CIORBĂ CU RĂDĂCINI DE LEUŞTEAN ŞI URZICI Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de napi care se înlocuiesc cu urzici tăiate mărunt. 840. SUPĂ - CREMĂ CU LEUŞTEAN ŞI FRUNZE DE BOB Ingrediente: 100 g frunze fragede de leuştean, 100 g frunze de urzici, 100 g frunze de bob, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 40 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 5 linguri tărâţe. Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă frunzele de leuştean, urzici şi de bob bine mărunţite, apoi rădăcinoasele mărunţite fin (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra hasmaţuchi tăiat mărunt. 841. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN CU NAPI Se prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, în afară de urzici şi frunzele de bob care se înlocuiesc cu 350 g napi (buni de consum numai toamna şi primăvara timpuriu, când se scot direct din pământ pentru gătit). În timpul iernii se pun la murat în butoiul cu varză; se pot apoi consuma raşi în diferite salate, cu morcov, pătrunjel, păstârnac, cartofi sau ţelină (toate rase pe răzătoare). 842. SUPĂ - CREMĂ CU RĂDĂCINI DE LEUŞTEAN ŞI IAURT Ingrediente: 100 g rădăcini de leuştean, 2 cartofi mjlocii, 1 căpăţână de salată, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 legătură de verdeţuri, 250 g iaurt, 2 linguri de cremogen (v. 2019), 5 linguri de tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Maceratul se pune în castron; se adaugă rădăcinoasele, ceapa şi cartofii fin mărunţite la mixer odată cu salata, tărâţa, pulberile, pasta de roşii şi iaurtul bine amestecat cu cremogen. 843. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN CU AROMĂ DE HRIBI Se prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067), înmuiaţi cu puţin suc de roşii sau apă şi lăsată în repaos 30 min. 844. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară la fel ca la precedenta (842), cu aceleaşi ingrediente, plus 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 845. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN CU AROMĂ DE HREAN Se prepară la fel ca la precedenta (841), cu aceleaşi ingrediente, plus 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 846. SUPĂ DE LEUŞTEAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară la fel ca la precedenta (841), cu aceleaşi ingrediente, numai că uleiul este înlocuit cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). În lipsa acestora se pot folosi 2 gălbenuşuri de ouă de 122

găină. ... Linte Conţine amidon, protide, glucide, lipide, săruri de Calciu, Sodiu şi Potasiu (810 mg %); Fier, vitaminele (A, B, C); este foarte energetică. Este foarte nutritivă şi foarte digerabilă în convalescenţe caşexie, galactogenă pentru mamele care alăptează. Cataplasemele de linte fiartă şi mărunţităsunt bune pe abcese, plăgi, aşezate într-un pansament. Sub formă de făină se recomandă intelectualilor şi dispepticilor. Pentru a face cât mai îmbietoare preparatele cu linte, se adaugă arome ca: cimbru, busuioc, rozmarin, leuştean, ţelină şi multe altele (după gust). 847. PASTĂ DE LINTE CU AROMĂ DE LEUŞTEAN Ingrediente: 50 g rădăcini de leuştean, 150 g frunze creson de apă, 1 legătură verdeţuri, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 10 măsline negre desărate complet (v. 1988), 3 linguri germeni de linte (v. 2028) bine mărunţiţi. Germenii de linte se amestecă cu rădăcina de leuştean, ceapa, cresonul care au fost bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon. 848. PASTĂ DE LINTE CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 849. PASTĂ DE LINTE CU AROMĂ DE HREAN Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (847), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 lingură de hrean (ras pe răzătoarea de sticlă). 850. PASTĂ CU FĂINĂ DE LINTE Se folosesc aceleaşi ingrediente, numai că germenii se înlocuiesc cu făină de linte (boabele de linte râşnite în maşina de cafea) înmuiată cu puţin suc de roşii (sau apă). 851. SOS DE CREMOGEN CU GERMENI DE LINTE Ingrediente: 5 linguri cremogen (v. 2019), 6 linguri germeni de linte (v. 2028), 1 legătură de verdeţuri, 250 ml suc de morcovi sau macerat de tărâţe (v. 2041), 125 ml ulei, 1 ceapă, 3 - 4 frunze de varză murată, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe. Germenii de linte se pun în platou (în strat uniform). Peste ei se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu suc de morcovi, ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză), ceapa tăiată mărunt, varza bine stoarsă de moare (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă, pulberile şi puţină tărâţe. Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 852. SOS CU PASTĂ DE ROŞII ŞI GERMENI DE LINTE Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în plus 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 853. SOS DE SMÂNTÂNĂ CU GERMENI DE LINTE Ingrediente: 500 g smântână, 6 linguri germeni de linte (v. 2028), 2 linguri făină de orez, 1 lingură făină de ovăz, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină. Germenii de linte se aşează în platou (în strat uniform), peste ei se toarnă smântâna amestecată cu cele două feluri de făină şi pulberile. Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de flori tăiate fideluţă. 854. SOS CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI GERMENI DE LINTE 123

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că smântâna se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 855. SOS CU PULBERE DE MĂCEŞE ŞI GERMENI DE LINTE Se prepară ca la reţeta precedentă (853), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de făină de orez, în smântână se adaugă 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076). 856. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE (I) Ingrediente: 5 linguri germeni de linte, 1 ceapă de apă, 1 pătrunjel, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2071), 75 ml ulei, 1.4 l macerat de urzici (v. 2050), 100 ml suc de cătină (v. 2092), 1 legătură de verdeaţă. Maceratul se pune în castron, se adaugă sucul de cătină, germenii de linte, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pasta de roşii, uleiul şi pulberile. 857. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei se pun 200 g iaurt (sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină) amestecat cu 2 linguri făină integrală de orz. 858. CIORBĂ CU GERMENI DE DE LINTE (III) Se prepară ca la reţeta precedentă (856), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei se adaugă 3 - 4 linguri de smântână. 859. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI HRIBI MĂRUNŢIŢI Ingrediente: 3 linguri germeni de linte (v. 2028), 3 linguri de hribi mărunţiţi (719), 1 fir de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată (moare). Maceratul şi moarea se pun în castron, se adaugă germenii de linte, hribii mărunţiţi, prazul şi verdeaţa, tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul. 860. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI ŢELINĂ Ingrediente: 4 linguri germeni de linte (v. 2028), 300 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de sfeclă roşie, 75 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l suc de roşii (v. 2071). Sucul se pune în castron, se adaugă germenii, ţelina şi sfecla roşie date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 861. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI ANDIVE Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care se înlocuieşte cu andive tăiate fideluţă, iar în loc de ulei se pun 150 g smântână. 862. SUPĂ - CREMĂ CE GERMENI DE LINTE (I) Ingrediente: 7 linguri germeni de linte, 100 ml ulei, 1 fir de praz, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2074), 4 - 5 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 legătură verdeţuri. Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii (v. 2028), prazul, rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic), pasta de roşii, uleiul, pulberile, tărâţa, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 863. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE LINTE (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus un pumn de urzici (mărunţite odată cu celelalte produse). 864. SUPĂ-CREMĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI AROMĂ DE LEUŞTEAN Ingrediente: 7 linguri germeni de linte (v. 2028), 25 g rădăcină de leuştean, 1 legătură de 124

leuştean cu hasmaţuchi, 50 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 pumn muguri de lucernă, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045). Germenii de linte, rădăcina de leuştean, ceapa şi mugurii de lucernă se mărunţesc fin, se pun în macerat, se adaugă pulberile, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 865. SUPĂ-CREMĂ DE GERMENI DE LINTE CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că lucerna se înlocuieşte cu lobodă roşie bine mărunţită, plus 4 - 5 bulbili de usturoi fin pisaţi. 866. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE LINTE CU AROMĂ DE HREAN Se prepară ca la reţeta precedentă (862), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus câteva frunze de lobodă albă şi 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 867. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE LINTE Ingrediente: 5 - 6 linguri germeni de linte, 1 căpăţână de varză murată, 10 - 12 nuci, 1 ceapă mare de apă, 100 g unt, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură verdeţuri, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură ulei. Germenii de linte se amestecă cu miejii de nuci, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, se adaugă pulberi, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Din această compoziţie se prepară sărmăluţele învelite în foi de varză murată (care nici într-un caz nu se spală şi nici nu se ţine în apă) bine scursă de zeamă (moare). 868. TORT APERITIV CU GERMENI DE LINTE ŞI AROMĂ DE LEUŞTEAN Ingrediente: 6 - 7 linguri germeni de linte (v. 2028), 1 felie de sfeclă roşie, 2 linguri pulbere de hribi (v. 2017), tărâţe, 400 g unt, 4 ouă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g rădăcină de leuştean, 2 cepe, 500 g păstârnac, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019), 1 legătură frunze de leuştean. Rădăcina de leuştean mărunţită fin odată cu păstârnacul şi 1 ceapă se amestecă cu 2 gălbenuşuri de ouă şi cremogen (cât cuprinde) plus 200 g unt frecat spumă. Aceasta se împarte în 2 părţi egale. Una din ele se aşează pe tortieră, se tasează uniform, iar peste ea se pune compoziţia a doua care se prepară din germeni de linte fin mărunţiţi odată cu sfecla, 1 ceapă şi se amestecă cu pulberile, 2 gălbenuşuri, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde. Peste ea se aşează partea a doua din compoziţia cu leuştean şi se tasează uniform. Se îmbracă tortul cu 4 albuşuri bătute spumă tare, iar pe deasupra se presară frunze fragede de leuştean tăiate mărunt. Dacă avem la îndemână se pot presăra şi câteva petale roşii de trandafir tăiate fideluţă. Se dă la rece 2 - 3 ore, se serveşte tăiat felii în forme de raze, cu salată verde. 869. TORT CU GERMENI DE LINTE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară tortul, ca la precedenta reţetă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ouăle de găină se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă (v. 7). 870. RULADĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI AROMĂ DE LEUŞTEAN Din cele 2 compoziţii preparate ca la 868 se poate prepara o ruladă ca la 769, ruladă cu germeni de hrişcă umplută cu varză albă, numai că aici rulada se umple cu compoziţia de linte (albuşul se foloseşte la alte preparate culinare). ... Mazăre Conţine Fosfor, Potasiu, vitaminele (A, B, C), amidon, zaharuri, acid uric (50 mg / 100g), creşca nu o interzice în cantităţi chibzuite suferinţelor de gută. Este energetică, înlesneşte evacuarea intestinală. În stare verde - fragedă este foarte digestă. I se mai spune şi "mătura intestinului"; contraindicată entericilor. Uscată, cuprinde elemente concentrate; de consumat cu cumpătare. 125

Mazărea are o valoare energetică de 354 Kcal / 100 g. 871. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU MĂRAR Ingrediente: 250 g boabe de mazăre fragedă, 1 legătură de mărar, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 gogoşar, tărâţe. Boabele de mazăre verde trebuie să fie foarte tinere şi foarte proaspete. Se mărunţesc fin, ceapa se taie mărunt odată cu mărarul, se amestecă toate trei produsele la care se adaugă pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 872. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa se înlocuieşte cu praz tăiat fideluţă. 873. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU AROMĂ DE BUSUIOC Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (871), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de mărar se pune 1 legătură de busuioc tăiat mărunt. 874. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU BRÂNZĂ DE VACI Ingrediente: 250 g boabe de mazăre verde, 200 g brânză proaspătă de vaci, 150 g unt, 1 legătură salvie cu măghiran, tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă pulbere de negrilică, 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir. Mazărea, mărunţită fin, se amestecă cu brânza (trecută prin sită), verdeaţa şi ceapa tăiate mărunt, pulberile şi tărâţe (cât cuprinde), apoi untul frecat spumă. Se decorează cu petale roşii de trandafir tăiate fideluţă. 875. PASTĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI CEAPĂ Ingrediente: 250 g germeni de mazăre (v. 2028), 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de cimbru cu busuioc. Germenii de mazăre fin mărunţiţi se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei cu produsele care-i sunt la îndemână. 876. PASTĂ DE GERMENI DE MAZĂRE CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 877. PASTĂ DE GERMENI DE MAZĂRE CU AROMĂ DE HREAN Se prepară ca la reţeta precedentă (875), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri de hrean ras împreună cu 1 felie de sfeclă roşie. 878. SOS GALBEN CU MAZĂRE VERDE Ingrediente: 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 g suc de morcovi (v. 2081), 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2052), 300 g boabe de mazăre verde, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de morcov cu pătrunjel, 4 - 5 foi de salată verde. Boabele de mazăre tinere şi foarte proaspete (scoase din păstăi) se aşează în platou, în strat subţire, peste ele se toarnă cremogenul (v. 2019) care a fost amestecat cu sucul de morcovi, sucul de cătină şi uleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză); deasupra se presară pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de ceapă şi salată verde. 879. SOS GALBEN CU GERMENI DE MAZĂRE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele verzi de mazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre (v. 2028). 880. SOS ROŞU CU MAZĂRE VERDE Se prepară ca la reţeta precedentă (878), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în sosul 126

galben se adaugă 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (2078) sau de scoruşe (2077) care pe lângă bogăţia de enzime, vitamine şi minerale îi dă o culoare îmbietoare şi un gust deosebit de plăcut. 881. SOS ROŞU CU GERMENI DE MAZĂRE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele verzi de mazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre (v. 2028). 882. CIORBĂ CU BOABE DE MAZĂRE VERDE (I) Ingrediente: 300 g boabe de mazăre fragedă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 75 ml ulei, 1 l macerat de nalbă (v. 2058), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri. Maceratul şi sucul de corcoduşe se pune în castron, se adaugă boabele de mazăre, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, uleiul şi pulberile. 883. CIORBĂ CU BOABE VERZI DE MAZĂRE (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pătrunjel şi sfeclă roşie care se înlocuiesc cu 5 - 6 frunze de varză albă tăiată fideluţă, iar deasupra pe lângă verdeaţă se presară câteva petale roşii de tradafir tăiate fideluţă. 884. CIORBĂ DE GERMENI DE MAZĂRE Se prepară ca la reţeta precedentă (882), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele de mazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre (2028). 885. SUPĂ - CREMĂ DE MAZĂRE VERDE Ingrediente: 300 g boabe de mazăre verde, 1 ceapă mare de apă, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de verdeţuri, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2072), 4 - 5 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1.5 l macerat de coada - calului (2042). Se pune maceratul în castron, se adaugă mazărea, ceapa şi rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul şi pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 886. SUPĂ - CREMĂ DE MAZĂRE CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, plus 4 - 5 bulbi (căţei) de usturoi fin pisaţi. 887. SUPĂ - CREMĂ DE MAZĂRE CU AROMĂ DE HREAN Se prepară ca la reţeta precedentă (885), folosind aceleaşi ingrediente, plus 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 888. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MAZĂRE Ingrediente: 300 g germeni de mazăre (v. 1028), 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 250 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 fir de praz, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură verdeaţă. Sucul de roşii se pune în castron, se adaugă germenii, varza, prazul şi sfecla roşie fin mărunţite (maual sau mecanic), smântâna (sau gălbenuşurile), tărâţea, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 889.SUPĂ-CREMĂ DE GERMENI DE MAZĂRE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouă de găină (sau smântâna) se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 890. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI ANDIVE Ingrediente: 300 g germeni de mazăre (v. 2028), 500 g andive, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 5 felii de ţelină, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 3 linguri pastă de roşii crude, 50 ml ulei, 1 legătură verdeaţă, 1.5 l macerat de afine. Se pune 127

maceratul în castron, se adaugă germenii de mazăre, andivele, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, pasta de roşii crude (v. 2063), uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 891. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI GULIOARE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că andivele se înlocuiesc cu gulioare semimărunţite. 892. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI URZICI Se prepară ca la reţeta precedentă (890), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive care se înlocuiesc cu urzici mărunţite în care se poate adăuga şi puţin usturoi fin pisat sau hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 893. CHIFTELE DE MAZĂRE VERDE CU PRAZ Ingrediente: 350 g mazăre verde (boabe), 1 fir de praz, 100 g unt, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă cimbru, fenicul şi busuioc, 2 linguri nuci măcinate, 4 - 5 bulbi (căţei) de usturoi (facultativ), 1 căpăţână de salată verde, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 lingură de ulei. Mazărea (tânără şi proaspăt scoasă din păstăi) se mărunţeşte, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, pasta de roşii, puţină tărâţe, pulberile, nucile, usturoiul pisat, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Pe planşetă sau pe o foaie de plastic se presară puţină tărâţe sau cremogen şi se împarte compoziţia de mai sus cu o lingură (în părţi egale); se formează chiftelele care se aşează pe un postament de salată verde aşezat în prealabil pe platou. Se stropesc cu puţin ulei pe deasupra, apoi se presară verdeaţă de sezon tăiată mărunt. 894. CHIFTELE CU GERMENI DE MAZĂRE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele verzi de mazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre bine mărunţiţi . 895. RULADĂ DE CREMOGEN CU BOABE DE MAZĂRE VERDE Ingrediente: 1-2 linguri de cremogen, 500 ml suc de morcovi, 250 ml ulei, tărâţe, 350 g boabe de mazăre fragedă, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 250 g sfeclă roşie, 1 linguriţă pulbere ddin seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de cimbru cu fenicul, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri suc de cătină (v. 2092). Boabele de mazăre verde, ceapa, sfecla roşie se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile (verdeţurile tăiate fin), untul bătut spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Separat, se înmoaie cremogenul (v. 2019) cu sucul de morcovi (v. 2081), se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză) şi sucul de cătină. Se presară pe o foaie de plastic o mână de cremogen, se pune compoziţia peste el şi se întinde cu podul palmei o foaie dreptunghiulară groasă cam de 1 cm; peste ea se presară tărâţe, apoi se aşează compoziţia cu mazăre (în strat uniform). Se rulează (v. 769) "ruladă din germeni de hrişcă umplută cu varză albă". Se dă la rece 3 ore. Se serveşte tăiată felii cu salată verde. 896. RULADĂ DE CREMOGEN CU GERMENI DE MAZĂRE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele de mazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre. 897. RULADĂ DE MAZĂRE VERDE CU AROMĂ DE HRIBI Se prepară ca la reţeta precedentă (895), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în compoziţia cu mazăre se pun 2 linguri cu pulbere de hribi puţin înmuiată (v. 2067) sau 3 - 4 linguri de hribi mărunţiţ (v. 719). ... Măcriş Conţine cantităţi mari de acid oxalic (1 % tartric), crisofanic şi cantităţi mari de vitamina C, clorofilă. Măcrişul este indicat în curele de primăvară. Este mineralizant, antiscorbutic, laxativ, alcalinizant - în afecţiunile gastrice; diuretic, depurativ - în reumatismul cronic degenerativ şi gută. 128

898. SUC DE MĂCRIŞ Sucul obţinut din frunzele fragede verzi de măcriş este foarte bogat în clorofilă, vitamina C, oxilaţi, fosfaţi, Fier. Este răcoritor, revitalizant, aperitiv, digestiv, depurativ, diuretic, antiscorbutic, laxatic etc. În bucătăria fără foc se foloseşte la acrit ciorbele ş.a. 899. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU CEAPĂ Ingrediente: 200 g măcriş, 100 g frunze de bob, 1 legătură hasmaţuchi, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g unt, tărâţe, 1 gogoşar. Frunzele de măcriş, de bob, hasmaţuchiul, ceapa, fin mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu gogoşari tăiaţi felioare şi verdeaţă de sezon. 900. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa este înlocuită cu praz. 901. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU ŢELINĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (899), folosind aceleaşi ingrediente, numai că pe lângă cele 200 g măcriş mărunţit se adaugă 200 g rădăcină de ţelină. 902. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU URZICI Se prepară ca la reţeta precedentă (899), folosind aceleaşi ingrediente, numai că frunzele de bob se înlocuiesc cu urzici fin mărunţite. 903. SOS - MAIONEZĂ CU MĂCRIŞ Ingrediente: 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 ml ulei, 1 lingură de muştar, 350 g măcriş, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri tărâţe. Gălbenuşurile se pun cu 3 linguri de apă şi se ţin la rece; după 15 min, se adaugă muştarul (cu care se amestecă bine) şi uleiul (picătură cu picătură, până se încorporează întreaga cantitate). Se adaugă pulberile în platou, se presară tărâţa, peste ea se pun frunzele de măcriş care au fost tăiate fideluţă, deasupra se toarnă sosul - maioneză, iar apoi se presară verdeaţa tăiată mărunt. 904. SOS - MAIONEZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI MĂCRIŞ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 905. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU MĂCRIŞ Ingrediente: 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi (v, 2081) sau macerat de tărâţe (v. 2041), 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 2 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de salvie cu busuioc, 250 g măcriş. Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă muştarul şi uleiul (puţin câte puţin, ca la orice maioneză) şi pulberile. Se presară tărâţa pe întreaga suprafaţă, peste ea se pune măcrişul tăiat fideluţă, apoi se toarnă maioneza. Deasupra ei se presară verdeaţa tăiată mărunt. 906. SOS CU PASTĂ DE ROŞII ŞI MĂCRIŞ Se prepară maioneza ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în plus 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 907. SOS CU PULBERE DE MĂCEŞE ŞI MĂCRIŞ Se prepară ca la reţeta precedentă (905), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de morcovi care se înlocuieşte cu zer sau lapte nefiert, iar la urmă se adaugă în maioneză 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076). Deasupra se presară petale albe (sau crem) de trandafir, nalbă de grădină sau flori albe de urzică moartă, tăiate fideluţă. 908. SOS DE TĂRÂŢE CU MĂCRIŞ 129

Se prepară sosul ca la reţeta precedentă (905), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţe. 909. CIORBĂ DE MĂCRIŞ CU HRIBI Ingrediente: 250 g măcriş, 4 - 5 linguri hribi mărunţiţi, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 75 ml ulei, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Se pune maceratul în castron, se adaugă măcrişul, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt (v. 719), rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul şi pasta de roşii. 910. CIORBĂ DE MĂCRIŞ CU MAZĂRE VERDE Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de hribi care se înlocuiesc cu boabe verzi de mazăre, foarte fragede şi proaspăt scoase din păstăi. 911. CIORBĂ DE MĂCRIŞ CU GULIOARE Se prepară ca la reţeta precedentă (909), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de hribi care se înlocuiesc cu gulioare date pe răzătoare odată cu rădăcinoasele. 912. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU VARZĂ ALBĂ Ingrediente: 350 g măcriş, 350 g varză albă dulce, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 50 ml ulei, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură de pătrunjel cu leuştean, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 3 - 4 linguri de pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de lucernă (v. 2049). Se pune maceratul în castron, se adaugă măcrişul, varza, ceapa, rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, pasta de roşii, uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 913. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU ŢELINĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza albă care se înlocuieşte cu ţelină mărunţită fin. 914. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU CONOPIDĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (912), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri de cremogen (v. 2019) bine înmuiat cu 1/2 pahar suc de morcovi sau suc de păstârnac (v. 2099). 915. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU MERE ŞI ŢELINĂ Ingrediente: 350 măcriş, 200 g mere, 150 g ţelină (rădăcină), 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 morcov, 2 - 3 frunze de varză, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu leuştean, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 4 - 5 linguri tărâţe. Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele de măcriş, merele (cu tot cu coajă), rădăcinoasele, ceapa şi varza fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul, pasta de roşii, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 916. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU PATISON Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere şi ţelină care se înlocuiesc cu patison (v. litera P). 917. CHIFTELE DE MĂCRIŞ CU GERMENI DE LINTE Ingrediente: 150 g măcriş, 250 g germeni de linte (v. 2028), 1 ceapă de apă, tărâţe, cremogen (v. 2019), 150 g unt, 1 legătură de cimbru cu busuioc, 1 lingură pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1 lingură de ulei. Măcrişul se taie mărunt odată cu ceapa şi verdeaţa se amestecă cu germenii de linte mărunţiţi, pulberile, pasta de roşii, 1 lingură de cremogen, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Pe o 130

foaie de plastic se presară puţin cremogen sau tărâţe şi se împarte compoziţia cu lingura în părţi egale; se formează chiftelele, care se aşează pe un postament din petale roşii sau roz de trandafir aşezate în prealabil pe platou. Se stropesc cu puţin ulei şi se presară cu verdeaţă de sezon tăiată mărunt. 918. CHIFTELE DE MĂCRIŞ CU GERMENI DE MAZĂRE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de linte care se înlocuiesc cu germeni de mazăre bine mărunţiţi. 919. RULADĂ DE VARZĂ UMPLUTĂ CU MĂCRIŞ Ingrediente: 1 căpăţână de varză albă dulce, 400 g măcriş, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, cremogen (v. 2019), tărâţe, 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 400 g unt, 1 ceapă. Varza se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără să se stoarcă de sucul ei), se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, gălbenuşurile, cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. Se presară pe o foaie de plastic o mână de cremogen şi se întinde compoziţia (cu podul palmei, sub formă dreptunghiulară, groasă de aprox. 1 cm); peste ea se aşează compoziţia preparată din măcrişul tăiat fideluţă amestecat cu pasta de roşii, pulberile, verdeţurile tăiate mărunt, tărâţe (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. În continuare se procedează ca la 769 (ruladă cu germeni de hrişcă umplută cu varză murată). 920. RULADĂ CU MĂCRIŞ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 921. RULADĂ CU VARZĂ ŞI GERMENI DE LINTE Se prepară compoziţia cu varză ca la reţeta precedentă (919) pentru prima foaie, iar deasupra ei se aşează compoziţia cu germeni de linte preparată ca la 917 (chiftele de măcriş cu germeni de linte). În continuare se procedează ca la reţeta 769 (ruladă cu germeni de hrişcă umplută cu varză albă). ... Mărul Mărul este considerat aliment - medicament şi este apreciat din cele mai îndepărtate timpuri. Se cunosc foarte multe varietăţi de mere. Este folosit în întregime (coajă, miez, seminţe); conţine apă, cenuşi, zaharuri, reductoare, zaharoză, celuloză, pentazană, lignină, acizi liberi, acizi combinaţi, pectină, vitaminele (A, B1, C, P); valoare calorică marcantă: 128 cal / 100g. Calitatea şi proporţiile constituenţilor îi conferă mărului importante proprietăţi terapeutice. Ca tonic muscular şi al sistemului nervos este unul din cele mai bune fructe. Este indicat în astenie fizică şi intelectuală (deci sportivilor), surmenaj, convalescenţă, sarcină, anemie, demineralizare, reumatism, gută, artritism, litiază urinară, urică, oligurie, sedentarism, obezitate, pletoră, prevenirea arterosclerozei, prevenirea infarctului, hepatism, diaree, constipaţie, infecţii intestinale (colibaciloză), herpes, stări febrile, ulcer gastric, gastrită, afecţiuni bronhice, insomnii, nervozitate, cefalee. Sunt permise diabeticilor, dar numai proaspete. Merele uscate sunt interzise persoanelor ce suferă de această maladie. Cel mai bine este a se consuma frunctul crud, cu tot cu coajă (atenţie la pesticide !). Fructul crud, dat pe răzătoare - contra diareelor la copii: 500 g până la 1 500g / zi, distribuit în 5 mese. Contra enterocolitei şi a durerilor care însoţesc ieşirea dinţilor: o cură de 2 zile în cantităţi adaptate vârstei. La fel se indică contra dizenteriilor, dispepsiilor şi colitelor mucoase. Ajută în ulcerul gastric.În caz de gripă îndelungată, 500 g până la 1 kg mere crude rase, ca 131

singura hrană timp de 2 - 3 zile. La îngrijirea şi catifelarea pielii, sucul mărului dă vigoare ţesuturilor (faţă, gât, abdomen). 922. SUC DE MERE "CA MEDICAMENT" Se extrage din mere ajunse la maturitate şi se consumă proaspăt (imediat ce a fost extras). Este unul din cele mai apreciate sucuri de către toate vârstele şi toate gusturile. Un bun tonic muscular şi al sistemului nervos, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiseptic, depurativ, etc. În amestec cu suc de ţelină (rădăcină) sau frunze, este consumat cu mult folos şi de către suferinzii de diabet. Se poate combina cu suc de orz verde, de morcovi, de varză, de napi, de cartofi; se pot bea şi preventiv, fortificând organismul, ferindu-l de boli. 923. PASTĂ DE MERE CU ŢELINĂ Ingrediente: 450 g mere, 300 g rădăcină de ţelină, 200 g unt, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (scorţişoară, ienupăr, salvie), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Merele cu coajă, ţelina (curăţată) se mărunţesc, se amestecă cu pulberile, tărâţe (cât cuprinde) îndoită cu cremogen şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie şi se ornează după gust. 924. PASTĂ DE MERE CU FRUNZE DE ŢELINĂ Ingrediente: 700 g mere, 150 g ţelină (rădăcină), 50 g frunze fragede de ţelină, 200 g unt, 2 linguri de tărâţe, 1 vârf de cuţit scorţişoară cu ienupăr, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 roşii, 3 - 4 foi de salată. Merele cu coajă, ţelina curăţată, frunzele de ţelină, fin mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu tărâţa, cremogenul (cât cuprinde), pulberile şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se taseză cu lama cuţitului puţin umezită şi se decorează cu felioare de roşii şi salată verde. 925. PASTĂ DE MERE CU SALATĂ VERDE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele de ţelină care se înlocuiesc cu 100 g frunze de salată verde (cât se poate de proaspete). 926. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU ŢELINĂ Ingrediente: 700 g mere, 400 g ţelină, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă de apă, 50 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mentă cu rozmarin, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 lingură de cremogen (v. 2019), câteva petale de trandafir roşii, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, se adaugă merele cu coajă, rădăcinoasele (fără coajă) bine mărunţite odată cu ceapa, uleiul, pulberile, tărâţa, cremogenul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi petalele tăiate fideluţă. 927. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU CREMOGEN Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de tărâţe cu 3 linguri de cremogen. 928. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU OU SAU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 700 g mere, 300 g ţelină, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 150 g smântână dulceagă, 1 legătură măghiran sau salvie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 linguri tărâţe, petale roşii sau roz de la 5 - 6 flori de nalbă de grădină, 1.5 l macerat de afine (v. 2045). Merele (cu coajă), ţelina (curăţată) se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se pun în castronul cu macerat de afine în care se adaugă: gălbenuşurile (sau smântâna), pulberile, tărâţa, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă. 929. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 930. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU LOBODĂ ALBĂ 132

Ingrediente: 600 g mere, 250 g ţelină, 150 g lobodă albă, 50 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mentă, rozmarin şi salvie, 4 - 5 linguri tărâţe, câteva petale de flori de gălbenele, 1.5 ml macerat de lucernă (v. 2049). Maceratul se pune în castron, se adaugă merele (cu coajă), ţelina (curăţată) şi loboda bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, uleiul, tărâţa, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de gălbenele întregi. 931. RULADĂ DE MERE CU SALATĂ VERDE Ingrediente: 1 kg mere, 2 căpăţâni salată, 350 g ţelină, 350 g sfeclă roşie, 400 g unt, 1/2 linguriţă pulbere de ienupăr cu scorţişoare, 1/2 linguriţă pulbere de alge, cremogen, tărâţe. Merele (cu coajă) şi ţelina (curăţată) se dau pe răzătoare, se amestecă cu cremogen (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Pe planşetă se presară cremogen (v. 2019), apoi se aşează compoziţia cu mere, presând-o cu podul palmei în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget. Peste ea se aşează compoziţia preparată din salata (tăiată fideluţă), sfecla roşie (dată pe răzătoare), pulberile, 2 linguri de cremogen, tărâţe (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. În continuare se procedează ca la 764 (ruladă cu germeni de hrişcă umplută cu varză). 932. RULOU CU PASTĂ DE MĂCEŞE ŞI MERE Ingrediente: 12 linguri de cremogen, 500 ml suc de morcovi, tărâţe, 250 ml ulei, 5 linguri pastă de măceşe (v. 2066), 500 g mere, 1 linguriţă pulbere din ardei graşi (v. 2074), 150 g ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Zece linguri de cremogen se înmoaie cu 500 ml suc de morcovi; se adaugă uleiul (ca la maioneză) şi 2 linguri de tărâţe. Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen (v. 2019), se întinde compoziţia de mai sus (cu podul palmei) în formă dreptunghiulară, groasă de aprox. 1 cm. Peste ea se aşează compoziţia preparată din mere rase (cu tot cu coajă), ţelina (curăţată), pulberile, 2 linguri de cremogen, pasta de măceşe şi tărâţe (cât cuprinde). Se rulează strâns, cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de polietilenă, care după fiecare răsucire o întoarcem către noi, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul foii de plastic, se aşează ruloul pe un fund de lemn, dreptunghiular sau într-un platou de aceeaşi formă; se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii mai grosuţe, alături de salată verde. 933. RULOU CU MERE ŞI LOBODĂ ROŞIE Se pregăteşte compoziţia cu cremogen (v. 2019) ca la reţeta precedentă, se încorporează 300 g mere verzi rase cu tot cu coajă; în compoziţia a doua se renunţă la mere şi se pun în schimb 300 g lobodă roşie tăiată feliuţe şi celelalte ingrediente enumerate mai sus. 934. CIUPERCUŢE CU MERE ŞI ŢELINĂ (I) Ingrediente: 900 g mere, 400 g ţelină, cremogen, 200 g unt, 1 căpăţână de salată verde, 1 legătură mentă cu măghiran, 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se aleg mere roşii, din care se taie 6 - 8 jumătăţi (care se vor folosi pentru imitaţia de ciuperci). Celelalte se dau pe răzătoarea de sticlă împreună cu ţelina. Se amestecă cu pulberile, untul frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o pastă îngroşată, din care se fac ciupercuţele. Se aşează în platou salata verde. Peste ea, ciupercile, care se pregătesc astfel: se ia o lingură de compoziţie, se rotunjeşte în mâini, în formă de bastonaş şi se fixează cu un capăt pe postamentul de salată. Se ia din nou aceeaaşi cantitate din compoziţie, se rotunjeşte, se formează o mică gropiţă cu degetul arătător, fixându-se pe picior (aceasta când dorim să face ciupercile din aceeaşi compoziţie). Mai simplu, se iau jumătăţile de mere roşii, oprite la început, se scobesc puţin de miez şi se fixează câte o parte de măr pe fiecare picior din compoziţia cu cremogen. 935. CIUPERCUŢE DIN MERE CU ŢELINĂ (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, folosind tărâţe şi cremogen în părţi egale, ciupercuţele fiind aşezate pe un postament din petale de trandafir tăiate fideluţă. 936. RULOU CU MERE ŞI BANANE Ingrediente: 10 linguri cremogen (v. 2019), 450 ml lapte nefiert, 200 g unt, 2 linguri făină de ovăz sau tărâţe, 3 banane, 3 mere, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078). Cremogenul şi pulberea de măceşe se înmoaie cu laptele nefiert, se amestecă cu merele date pe răzătoare şi untul frecat 133

spumă; se întinde pe o foaie de plastic (pe care s-a presărat făina de ovăz sau tărâţea) cu podul palmei, în formă dreptunghiulară groasă de 1 deget. Se aşează bananele curăţate de coajă, cap la cap şi se rulează ca la rreţeta 932. 937. RULOU CU PULBERE DE CĂLINE ŞI MERE Se prepară compoziţia de cremogen (v. 2019) ca la reţeta precedentă, dar fără mere. Deasupra ei în formă de sul (pus cum au fost puse bananele) se pune o compoziţie de mere ametecată cu pulbere de căline (v. 2075), 1 - 2 linguri (până capătă culoarea roşie) şi tărâţe cât cuprinde (ca să se îngroaşe bine). Se serveşte tăiat felii mai groase cu salată de sezon. 938. CREMĂ DE MERE LA PAHAR (I) Ingrediente: 5 linguri cremogen (v. 2019), 250 ml suc de morcovi (v. 2081), 3 mere rase (cu tot cu coajă), 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară (după gust), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri rom, coaja rasă de la 1 şi 1/2 lămâie sau portocală, 1 lingură seminţe de mac. Cremogenul se amestecă cu sucul de morcovi, merele, scorţişoara, mierea, tinctura, romul şi coaja de lămâie. Se pune în cupe sau în farfurioare de compot iar deasupra se presară seminţe de mac. 939. CREMĂ DE MERE LA PAHAR (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3 linguri de tărâţe şi 50 ml suc de morcovi. 940. CREMĂ DE MERE CU OU Se prepară crema ca la reţeta precedentă (938), folosind aceleaşi ingrediente, adaugând 2 gălbenuşuri de ouă de găină, iar deasupra cele 2 albuşuri bătute spumă (fără zahăr). Deasupra se presară seminţe de mac sau de in. 941. CREMĂ DE MERE CU PASTĂ DE CĂLINE Se prepară ca la reţeta precedentă (938), folosind aceleaşi ingrediente, plus 3 - 4 linguri pastă de căline (v. 2044), iar deasupra se pune la fiecare cupă câte o lingură de frişcă bătută (fără zahăr), iar peste ea se adugă câte 4 - 5 bobiţe negre de cireşe amare macerate în miere (v. 406). 942. TORT DE MERE CU CREMĂ DE TRANDAFIR Ingrediente: 1 kg mere, cremogen (v. 2019), tărâţe, 450 g unt, 4 ouă, 500 g petale roşii de trandafir, 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 3 - 4 linguri vişine macerate în miere (v. 406), 250 g ţelină, coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 3 linguri de rom, 2 linguri tinctură miraculoasă I (v. 2106), 1 linguriţă pulbere de rozmarin, busuioc, mentă, 1/2 linguriţă pulbere de alge, miere după gust. Merele (cu coajă) şi ţelina (curăţată) se dau pe răzătoare, se amestecă cu cremogenul (cât cuprinde), romul, pulberile, miere şi 250 g unt frecat spumă. Compoziţia se împarte în două părţi egale. Una din ele se pune pe tortieră şi se tasează. Peste ea se eşează compoziţia preparată din petale de trandafiri de dulceaţă sau de ornament (toate soiurile de trandafiri începând de la măceşi, până la cei de ornament, de toate mărimile şi toate culorile se pot consuma în alimentaţie) bine mărunţite, ametecate cu 4 gălbenuşuri de ouă de găină, 3 - 4 linguri de tărâţe, cremogen (cât cuprinde), tinctura de propolis, tinctura miraculoasă, coaja de lămâie, miere după gust şi 200 g unt frecat spumă. Se aşează partea a doua de compoziţie, se tasează uniform pe întreaga suprafaţă, se îmbracă tortul în 4 albuşuri bătute spumă tare (fără zahăr), iar deasupra se aşează cât mai estetic bobiţe de vişine macerate în miere. 943. TORT DE MERE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 4 ouă de găină se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă (v.7). 944. TORT DE MERE CU PASTĂ DE MĂCEŞE Se prepară ca la reţeta precedentă (942) numai că compoziţia de măceşe se prepară din: 4 - 5 linguri pastă de măceşe (v. 2066), ametecată cu 2 morcovi raşi, puţină miere, 1 - 2 linguri tinctură miraculoasă II (v. 2107), 3 linguri de cremogen (v. 2019), 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde), până se îngroaşă suficient. 945. TORT DE MERE CU NUCI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că tărâţa se 134

înlocuieşte cu nuci sau alune măcinate. 946. COMPOT DE MERE DULCI Ingrediente: 700 g mere dulci (de vară), 200 g coacăze negre, 2 linguri de rom, 1/2 pahar suc de morcov (v. 2081), puţină miere (după gust), câteva frunzişoare fragede de măghiran sau busuioc, şi câteva petale roşii de trandafir sau nalbă de grădină. Merele se taie felioare subţiri (cu tot cu coajă), se pun în compotieră, peste ele se pun coacăzele negre, apoi se tornă sucul de morcovi (amestecat cu puţină miere şi rom), iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petalele tăiate fideluţă. ... Măslina Este foarte nutritivă şi folosirea ei atât în alimentaţie cât şi în medicină (internă sau externă) este cunoscută din vremuri străvechi. Măslina neagră nu este alta decât măslina ajunsă la maturitate. Măslinul cultivat dă fructe mult mai mari decât măslinul din flora spontană. Măslina conţine: apă, materii azotate, materii grase, materii extractive, celuloză, cenuşi, numeroase săruri minerale ca: Fosfor, Sulf, Potasiu, Magneziu, Calciu, Clor, Fier, Cupru, Mangan, caroten, vitaminele: A, B, C, E, F. Valoarea calorică a măslinei este de 224 cal / 100 g iar acea a uleiului de 900 g cal / 100 g. Măslinele sunt indicate în: anemie, insuficienţă hepatică, litiază şi depozite biliare, constipaţie spasmodică, recomandate diabeticilor. Uleiul (curat) obţinut la prima presare la rece (1-2 linguri dimineaţa), ajută hepatitei, constipaţiei, evacuarea calculilor (pietrelor). I se poate adăuga puţin suc de cătină sau lămâie. Unul din cele mai bune uleiuri de masă, folosit în bucătăriafără foc. Uleiul (ca unguent) se amestecat cu usturoi bine mărunţit şi se foloseşte pentru frecţii şi masaje contra alergiilor reumatismale, nevritelor, entorselor (1 căpăţână de usturoi dată pe răzătoare sau pisată cu 200 ml ulei, puse în macerat 3 zile). Uleiul de măsline ajută la masajul gingiilor (pioree), la frecţii ale corpului, la copiii rahitici sau anemiaţi. Contra căderii părului: frecţionări ale pielii capului cu ulei, seara, timp de 10 zile. Uleiul, pur extras (din fructe coapte), este cel mai bogat în vitamine şi enzime. Frunza de măslin are proprietăţi hipotensive, diuretice şi antidiabetice. 947. PASTĂ DE MĂSLINE CU CEAPĂ DE APĂ Ingrediente: 200 g măsline desărate complet, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe. Măslinele (fin mărunţite) se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi puţină tărâţe. Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează după fantezia gospodinei. 948.PASTĂ DE MĂSLINE CU RIDICHI Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 felie de ridiche neagră dată pe răzătoarea de sticlă. 949. PASTĂ DE MĂSLINE CU URZICI Se prepară ca la reţeta precedenă, folosind aceleaşi produse, adăugând în plus 200 urzici fin mărunţite. 950. PASTĂ DE MĂSLINE CU IASCĂ GALBENĂ Ingrediente: 200 g măsline desărate complet, 150 g iască galbenă, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură de tărâţe, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţă, 50 ml ulei. Iasca galbenă, fin mărunţită, se pune în castron, se tasează, se adaugă măslinele mărunţite, pulberile, sucul de cătină şi uleiul. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 135

951. PASTĂ DE MĂSLINE CU ZBÂRCIOGI Ingrediente: 200 g măsline desărate complet, 200 g zbârciogi, 1 fir de praz, 50 ml ulei, 1 lingură tărâţe sau făină de hrişcă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071). Zbârciogii se mărunţesc fin odată cu măslinele, se adaugă pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, puţină tărâţe şi uleiul. Se pune pe farfurie şi se ornează cu verdeţuri de sezon şi jumătăţi de măsline. 952. PASTĂ DE MĂSLINE CU PULBERE DE CIUPERCI Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (947), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067) înmuiată în prealabil cu puţin suc de roşii sau apă. 953. PASTĂ DE MĂSLINE CU ROŞII Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (947), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 -3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) şi tărâţe (dacă este necesar, pentru îngroşarea compoziţiei). 954. SALATĂ DE MĂSLINE CU CEAPĂ VERDE Ingrediente: 200 g măsline, 2 legături ceapă verde, 4 roşii, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092). . Ceapa verde (tăiată mărunt) se amestecă cu măslinele desărate complet (v. 1988), pulberile, sucul de cătină şi uleiul, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii. 955. MĂSLINE UMPLUTE CU UNT Ingrediente: 200 g măsline mari, 50 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de mărar cu părunjel, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 gogoşar, 1 lingură de ulei. Se aleg numai măsline mari, frumoase, desărate complet (v. 1988); li se scoate sâmburele (uşor, prin partea dinspre codiţă, despicând puţin fructul în patru) şi apoi se pune o bucăţică de unt. Măslinele umplute cu unt se pun pe un postament de ceapă (tăiată julien) aşezată în prealabil pe platou. Se presară pulberile şi verdeţurile de sezon. Se stropesc cu puţin ulei şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 956. MĂSLINE UMPLUTE CU PĂSTRĂV DE FAG Se prepară ca la reţeta precedentă numai că în loc de unt se folosesc bucăţi de păstrăv de fag sau de iască galbenă. 957. MĂSLINE CU MAIONEZĂ Ingrediente: 200 g măsline, 1 ceapă mare de apă, 4 roşii, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi pâstârnac, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 ml ulei, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 2 ardei graşi, 4 - 5 frunze de salată verde. Gălbenuşurile se pun cu 3 linguri de apă şi se lasă la rece 15 min; se amestecă bine, se adaugă muştarul, sucul de cătină şi uleiul (puţin câte puţin, până se încorporează întreaga cantitate). Se toarnă în platou, se aşează măslinele, în ordine, cât mai estetic, după care se decorează cu felii de roşii, de ardei, foi de salată verde, iar peste toate se presară verdeaţă tăiată mărunt. 958. MĂSLINE CU MAIONEZĂ DIN OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 959. MĂSLINE CU MAIONEZĂ DE POST Ingrediente: 250 g măsline, 5 linguri cermogen (v. 2019), 250 ml suc de morcovi sau macerat de urzici (v. 2050), 200 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de verdeţuri, 4 roşii, 1 ardei gras, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă sucul de cătină, pulberile şi uleiul (puţin câte puţin). Se toarnă în platou, peste el se pun măslinele, desărate (v. 1988), se decorează cu ceapă, roşii şi ardei iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 136

960. MĂSLINE CU PASTĂ DE ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugă în sosul cu cremogen 3 linguri cu pastă de roşii crude (v. 2063). 961. MĂSLINE NEGRE CU SOS VERDE Se prepară o maioneză de post ca la 959, iar la urmă se adaugă 150 g spanac bine mărunţit (care va da culoarea verde sosului). 962. MĂSLINE CU SOS DE URZICI Se prepară ca la 959 un sos - maioneză cu cremogen adăugând 150 g urzici fin mărunţite. Urzicile pot fi înlocuite cu muguri fragezi de lucernă, de trifoi roşu şi nalbă, ştevie, frunze de soia ş.a. 963. SALATĂ DE MĂSLINE CU VARZĂ Ingrediente: 200 g măsline desărate complet (v. 1988), 1/4 varză albă dulce, 1/4 varză murată, 1 ceapă mare de apă, 50 ml ulei, 1 linguriţă boia dulce de ardei, 2 linguri tărâţe, 1 legătură mărar, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 morcov. Varza murată se stoarce bine în mâni de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă),şi se taie fideluţă; varza albă se taie la fel şi se freacă în mâini, până se înmoaie, fără a se stoarce de sucul ei. Se amestecă ambele feluri de varză; se adaugă ceapa tăiată mărunt, uleiul, pulberile, tărâţa, morcovul ras, boia de ardei iar deasupra se pun măslinele, peste care se presară mărar fin mărunţit. 964. MĂSLINE PE PASTĂ DE MĂCRIŞ Se prepară pasta (200 g măcriş mărunţit amestecat cu 200 g unt frecat spumă), se aşează pe farfurie, se tasează, apoi se aşează (în formă de ghirlandă) jumătăţi de măsline şi pe margini felii de ceapă şi roşii. ... Mei Meiul este cultivat în Estul Europei şi constituie un aliment de bază pentru numeroase preparate. Conţine protide, lipide, acizi aminaţi indispensabili, acid salicilic, Fosfor, Magneziu, Fier, vitamina A. Este indicat în astenie fizică şi intelectuală, convalescenţă, sarcină. 965. PASTĂ DE MEI CU PRAZ Ingrediente: 150 g făină de mei, 1 fir de praz, tărâţe, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1/2 pahar suc de morcovi. Făina de mei se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă pulberile, prazul tăiat fideluţă, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se presară verdeţuri tăiate mărunt. 966. PASTĂ DE MEI CU CEAPĂ Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz care este înlocuit cu 1 ceapă mare de apă tăiată mărunt. 967. PASTĂ DE MEI CU ROŞII Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (965), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Se decorează cu petale de gălbenele şi flori de bumbişori. 968. PASTĂ DE MEI CU NUCI Ingrediente: 150 g făină de mei, 2 napi mijlocii, 1 ceapă de apă, 4 bulbili de usturoi, tărâţe, cremogen (v. 2019), 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 pahar suc de orz verde (v. 2072), macerat de tărâţe, 2 - 3 roşii, 3 linguri de nuci măcinate. Făina de mei se înmoaie cu suc de orz; se adaugă pulberile, nucile, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, usturoiul fin pisat, 1 lingură de cremogen (v. 2019), untul frecat spumă şi tărâţe (cât 137

cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu mieji de nuci, felii de roşii şi verdeţuri de sezon. 969. PASTĂ DE MEI CU OUĂ Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină. 970. PASTĂ DE MEI CU OUĂ DE PRPELIŢĂ Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşurile de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 971. PASTĂ DE MEI CU AROMĂ DE HREAN Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (968), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de usturoi care se înlocuieşte cu 1 - 2 linguri de hrean ras (după gust). 972. PASTĂ DE MEI (DE POST) Ingrediente: 150 g făină de mei, 3 linguri cremogen (v. 2019), 200 g suc de morcovi, 200 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 varză murată, 2 gogoşari roşii, 1 morcov. Făina de mei se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu sucul de morcov, se adaugă pulberile, uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), coaja tăiată mărunt, varza bine stoarsă în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă, morcovul ras şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează frumos, deasupra se presară verdeţuri tăiate mărunt iar pe margini se decorează cu felioare de gogoşari înroşiţi. 973. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE MEI ŞI URZICI Ingrediente: 100 g făină de mei, 4 - 5 linguri de tărâţe, 3 linguri cremogen (v. 2019), 50 ml ulei, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 200 g urzici, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1 legătură de salvie cu leuştean, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă făina de mei, tărâţa şi cremogenul (care a fost muiat în prealabil cu puţin suc luat din castron), apoi adăugat uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză). Se mai adaugă urzicile, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare şi pulberile. 974. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MEI ŞI MUGURI DE LUCERNĂ Ingrediente: 150 g germeni de mei (v. 2025), 4 linguri cremogen, 4 linguri de tărâţe, 1 l macerat cu tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de roşii (v. 2094), 50 ml ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 250 g muguri fragezi de lucernă. Se pune maceratul şi sucul de roşii în castron, se adaugă germenii fin mărunţiţi, cremogenul, tărâţa (înmuiată în prealabil), uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi mugurii de lucernă fin mărunţiţi. 975. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MEI ŞI PULBERE DE HRIBI Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1 lingură de tărâţe şi 1 lingură de cremogen cu 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067) care se înmoaie odată cu celelalte produse. 976. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MEI ŞI VARZĂ ALBĂ DULCE Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (973), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu 1/4 varză albă dulce şi 1 felie de sfeclă roşie, ambele produse mărunţite fin (manual sau mecanic). 977. SĂRMĂLUŢE CU FĂINĂ DE MEI Ingrediente: 75 g făină de mei, 1 ceapă mare de apă, 100 g unt, 4 - 5 linguri mieji de nucă tăiaţi cu cuţitul, 1 legătură de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2 138

linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 600 g frunze de varză murată, 1 căpăţână de salată verde, 1 morcov, 1 lingură de ulei. Făina se amestecă cu pasta de roşii, ceapa şi verdeaţa, tăiate mărunt, morcovul ras, nucile şi pulberile. Se învelesc sărmăluţele în frunze de varză bine stoarse de zeamă (nu se spală şi nu se ţin în apă) cărora li se îndepărtează nervura principală. Se aşează pe un postament din salată verde, pus în prealabil în platou. Se stropesc cu puţin ulei, iar pe deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 978. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE MEI Se prepară sărmăluţele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de mei care se înlocuieşte cu germeni din aceeaşi plantă (v. 2025) fin mărunţiţi. 979. SĂRMĂLUŢE DE MEI CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ Pentru sărmăluţele învelite în frunze fragede de tătăneasă se poate folosi atât compoziţia preparată cu făină de mei cât şi cea preparată cu germeni de mei, de la cele două reţete anterioare. În locul frunzelor de tătăneasă se pot folosi frunzele de soia, de ştevie, de lobodă roşie şi albă, de măcriş, de fasole, de tei, cu condiţia să fie foarte fragede. Toate sărmăluţele învelite în frunze verzi se aşează pe postament din petale roşii de trandafiri sau pe petale de gălbenele pentru a le da un aspect cât mai plăcut. Morcovul Morcovul este socotit ca una dintre cele mai preţioase legume. Se foloseşte în alimentaţia omului atât pulpa cât şi sucul extras din ea, seminţele şi frunzele uscate (sub formă de pulbere). Conţine mari cantităţi de vitamina A, apoi B, C, provitamina A (caroten), zaharuri, leviloză şi dextroză direct asmilabile, numeroase săruri minerale: Fier, Fosfor, Calciu, Sodiu, Potasiu, Magneziu, Arsenic, Mangan, Sulf, Cupru, Brom, o esenţă (carotină), asparagină şi daucarină. Este indicat în astenii, tulburări de creştere, demineralizare, rahitism, carii dentare, anemii, anumite insuficienţe ale acuităţii vizuale, intercolite, infecţii intestinale, diaree infantilă şi a adultului, colibaciloză, ulcere gastroduodenale, hemoragii gastro - intestinale, constipaţie, afecţiuni pulmonare (tuberculoză, bronşite cronice, astm), reumatism, gută, litiază, arterioscleroză, insuficienţă hepatobiliară, ictere, insuficienţa lactaţiei, dermatoze, paraziţi intestinali (tenie), prevenirea bolilor infecţioase degenerative, prevenirea îmbătrânirii şi a ridurilor. Nu se curăţă niciodată morcovul de coajă, se spală de urmele de pământ şi se perie sub un jet de apă rece; pieliţa este partea cea mai savuroasă şi mai bogată în enzime şi vitamine.Pentru a înlesni ieşirea dinţilor la copiii mici li se dă în mânuţă un morcov crud pentru a se juca cu el. Morcovul sporeşte numărul globulelor roşii şi procentajul hemoglobinei, pe care o ulcerelor gastroduodenale, reprezentând un puternic factor de echilibru. 980. PASTĂ DE MORCOV CU URZICI Ingrediente: 250 g morcovi, 150 g urzici, 100 g ţelină, 100 g mere, 200 g unt, 1 legătură rozmarin cu busuioc, 1 vârf de cuţit pulbere de ienupăr cu scorţişoară, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pastă de roşii, 1 linguriţă de miere, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022), cremogen (v. 2019). Morcovii se spală (nu se curăţă de coajă - coaja conţine cea mai mare cantitate de vitamine) cu periuţa la un jet de apă rece. Se mărunţesc împreună cu merele, ţelina şi urzicile (bine spălate). Se amestecă cu pulberile, pasta de roşii, mierea, germenii de grâu, cremogenul (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Pasta obţinută se aşează pe o farfurie, se tasează frumos cu lama cuţitului puţin umezită în apă şi se decorează după gust, cu produsele pe care gospodina le are la îndemână. 981. PASTĂ DE MORCOV CU BRÂNZĂ Ingrediente: 200 g morcov, 200 g brânză de vaci proaspătă, 150 g unt, 1 legătură de rozmarin cu busuioc, 2 linguri pastă de roşii, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Morcovii se dau pe răzătoare, se amestecă cu brânza trecută prin sită, verdeaţa tăiată mărunt, pasta de roşii crude (v. 2063), pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Pasta obţinută 139

se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită şi se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână. 982. PASTĂ DE MORCOV CU CEAPĂ Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (980), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 ceapă de apă tăiată mărunt. 983. PASTĂ DE MORCOV CU NUCI Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (981), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânză care se înlocuieşte cu nuci râşnite şi puţină pulbere de scorţişoară. 984. PASTĂ DE MORCOV CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 250 g morcovi raşi, 250 - 300 g varză murată, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1 lingură de cremogen (v. 2019) sau tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mentă cu salvie, 2 gogoşari sau ardei graşi, roşii. Morcovii se amestecă cu varza bine mărunţită (fideluţă), ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, cremogenul, pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează, se decorează cu felioare roşii de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 985. PASTĂ DE MORCOV CU NAPI MURAŢI Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958). 986. PASTĂ DE MORCOV CU PULBERE DE HRIBI Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (984), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 lingură plină cu pulbere de hribi (v. 2067). 987. PASTĂ DE MORCOV CU ANDIVE Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (984), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza măcinată care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de andive tăiate fideluţă. 988. PASTĂ DE MORCOV CU GULIOARE Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (984), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată care se înlocuieşte cu gulioare rase odată cu morcovul. 989. SUPĂ - CREMĂ CU MORCOV ŞI VARZĂ ALBĂ Ingrediente: 350 g morcovi, 350 g varză albă, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 50 ml ulei, 2 linguri de cremogen (v. 2019), 4 - 5 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de salvie cu tarhon, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058). Se pune maceratul în castron, se adugă rădăcinoasele, ceapa şi varza fin mărunţite (manual sau mecanic), uleiul, cremogenul, tărâţa, pulberile iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. 990. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU NAPI Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză care se înlocuieşte cu napi mărunţiţi (fin) odată cu celelalte ingrediente. 991. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 350 g morcovi, 350 g gulioare, 1 ceapă de apă, 2 linguri de cremogen (v. 2019), 4 - 5 linguri tărâţe, 1 legătură de busuioc cu cimbrişor de câmp, 150 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină. Maceratul se pune în castron, se adaugă morcovii, ceapa şi gulioarele (fin mărunţite), cremogenul, pulberile, smântâna (sau cele 2 gălbenuşuri crude), iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă. 140

992. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele două ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă(v. 7). 992. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU ŢELINĂ ŞI MERE Ingrediente: 300 g morcovi, 300 g ţelină, 300 g mere, 200 g iaurt, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041) sau de lucernă (v. 2049), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri cremogen, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 legătură de tarhon cu salvie. Se pune maceratul în castron, se adaugă merele (cu tot cu coajă), morcovul (spălat bine cu periuţa), ţelina curăţată, toate trei fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, cremogenul, iaurtul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 994. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU SPANAC Ingrediente: 350 g morcov, 300 g spanac, 1 ceapă de apă, 2 linguri cremogen, 4 - 5 linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1 lingură pulbere de scoruşe (v. 2077), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze de fenicul cu tarhon, 1.5 l macerat de mere. Se pune maceratul în castron, se adaugă morcovul, spanacul şi ceapa bine mărunţită la mixer, cremogenul, tărâţa şi uleiul, pulberile iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 995. CHIFTELE DE MORCOV CU ALUNE Ingrediente: 300 g morcov, 200 g alune, cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe, 150 g unt, 1 lingură seminţe de in, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde sau muguri fragezi de lucernă. Morcovii şi alunele, bine mărunţite, se amestecă cu tărâţa, pulberile, untul frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen, se împarte compoziţia cu lingura în părţi egale şi se formează chiftelele; se aşează pe un postament din salată verde care a fost pus în prealabil pe platou. Peste el se presară seminţe de in. 996. CHIFTELE DE MORCOV CU OUĂ Se prepară chftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină. 997. CHIFTELE DE MORCOV CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă (995), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de alune care se înlocuiesc cu nuci sau seminţe de floarea - soarelui râşnite şi 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 998. RULADĂ DE MORCOV CU GERMENI DE MEI Ingrediente: 600 g morcov, 200 g germeni de mei (v. 2025), 350 g sfeclă roşie, 1 ceapă, cremogen (v. 2019), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 400 g unt, 200 g păstârnac. Morcovul şi păstârnacul bine mărunţite se amestecă cu cremogen (v. 2019) cât cuprinde şi 200 g unt frecat spumă. Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen şi se întinde compoziţia (cu podul palmei) în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Peste ea se aşază a doua compoziţie preparată din germenii de mei bine mărunţiţi, sfecla roşie, ceapa şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie îngroşată. În continuare se procedează ca la 769 (ruladă de germeni de hrişcă umplută cu varză albă). Se dă la rece 2 - 3 ore. 999. RULADĂ CU MORCOV ŞI VARZĂ ROŞIE Ingrediente: 700 g morcovi, 150 g ţelină, 150 g germeni de lucernă (v. 2029), 450 g varză roşie, cremogen, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078), 1 linguriţă pulbere dinseminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 400 g unt. Morcovul şi ţelina fin mărunţite se amestecă cu cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt (frecat 141

spumă). Pe o foaie de plastic se întinde compoziţia (ca la reţeta precedentă); deasupra se aşează compoziţia a doua, preparată din: varză roşie fin mărunţită amestecată cu pulberi, 2 - 3 linguri de cremogen, tărâţe (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. În continuare se procedează ca la 769. 1000. RULADĂ DE MORCOV CU TRANDAFIRI Ingrediente: 600 g petale roşii de trandafiri, 2 linguri suc de cătină (v. 20292), 400 g unt, cremogen, 600 g morcovi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 150 g caise bine coapte, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe. Petalele de trandafir se freacă în mâini, se stropesc cu suc de cătină până se înmoaie bine, apoi se amestecă cu 200 g unt frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde. Se presară pe planşetă 1 mână de tărâţe, se întinde foaia (cu podul palmei) în formă dreptunghiulară, groasă de cca. 1 cm; peste ea se întinde foaia a doua preparată din morcovul dat pe răzătoare şi amestecat cu pulberile, caisele fin mărunţite, cremogen (cât cuprinde). În continuare se procedează ca la 769 (ruladă cu germeni de hrişcă umplută cu varză albă). 1001. RULADĂ CU MORCOV ŞI NUCI Compotiţia cu morcov se prepară ca la reţeta precedentă; cea de-a a doua se prepară din: 400 g nuci măcinate amestecate cu 1/2 linguriţă pulbere de ienupăr, scorţişoară şi anason, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). În continuare se procedează ca la 769. 1002. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE MORCOV Ingrediente: 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi, 2 linguri rom, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, puţină miere (după gust) nu prea dulce, 1 lingură seminţe de mac. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcovi la care se adaugă romul, tinctura, coaja de lămâie, mierea, apoi se pune în cupe sau în farfurii de compot. Deasupra se presară seminţe de mac, in sau anason. 1003. CREMĂ LA PAHAR CU TĂRÂŢE Ingrediente: 4 linguri tărâţe, 2 linguri cremogen, 300 ml lapte nefiert, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 2 linguri vişine macerate în miere (v. 406) - iarna; vişine proaspete - vara, puţină miere (după gust). Tărâţa se amestecă cu cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu lapte, se adaugă tinctura, coaja de lămâie, pulberile, mierea, apoi se pune în cupe. Deasupra se pun vişinele. 1004. CREMĂ LA PAHAR CU NUCI Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că tărâţa se înlocuieşte cu nuci râşnite. 1005. CREMĂ LA PAHAR CU PETALE DE TRANDAFIR Ingrediente: 4 linguri cremogen, 1 lingură tărâţe, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), puţină miere (după gust), 350 ml lapte nefiert. Cremogenul (v. 2019) se amestecă cu tărâţa, se înmoaie cu laptele, se adaugă mierea, tinctura şi petalele de trandafir tăiate fideluţă; se pune în cupe, iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă şi câteva frunzişoare de măghiran. 1006. CREMĂ LA PAHAR CU PETALE DE NALBĂ Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de petalele de trandafir roşii care se înlocuiesc cu petale roşii de flori de nalbă de grădină. 1007. ÎNGHEŢATĂ CU SUC DE MORCOV Ingrediente: 500 ml suc de morcovi, 300 g miere, 100 ml lapte vegetal (de seminţe de măr - v. 2038), 300 g frişcă bătută (fără zahăr), 1 lingură pastă de cătină (v. 2075), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014). Sucul de morcovi se amestecă cu laptele (în care s-a dizolvat mierea), pasta de cătină şi tinctura; se adaugă apoi frişca bătută (cu care se amestecă uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se 142

toarnă compoziţia în forma specială de îngheţată şi se lasă la congelator. Îngheţata preparată cu miere nu îngheaţă complet (ca cea cu zahăr), în schimb este mult mai sănătoasă (zahărul produce acid în corp şi dă naştere la diferite maladii; în plus, este cancerigen). 1008. "SOTE" DE MORCOV CU MIERE ŞI NUCI Ingrediente: 450 g morcov, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 3 linguri nuci sau alune tăiate cu cuţitul, 1 lingură tărâţe, puţină miere (după gust), câteva frunzişoare de măghiran. Se aleg numai morcovi tineri, se spală la un jet de apă frecaţi cu periuţa (fără a-i curăţa de pieliţă), se rad pe răzătoare, se amestecă cu nuci sau alune, puţină miere, se stropesc cu tinctura miraculoasă I, iar deasupra se presară măghiranul tăiat fideluţă. 1009. SOTE DE MORCOV CU FLOAREA - SOARELUI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu seminţe de floarea - soarelui decorticate. 1010. "SOTE" DE MORCOV CU MERE ŞI ŢELINĂ Ingrediente: 300 g morcov, 300 g mere, 100 g ţelină, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, puţină miere, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri tărâţe, 1 lingură de rom, frunze de busuioc. Morcovii şi merele se dau pe răzătoare (cu tot cu coajă), ţelina (fără coajă); se amestecă cu scorţişoara, tărâţa, mierea; se stropeşte cu tinctură şi rom, iar deasupra se presară frunzişoare de busuioc tăiate fideluţă. 1011. "SOTE" DE MORCOV CU STAFIDE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150 g stafide înmuiate în prealabil cu puţină apă şi rom. 1012. "SOTE" DE MORCOV CU BANANE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente; după ce a fost pus în farfurie se aşează (în formă de ghirlandă) 3 banane curăţate şi tăiate felioare. 1013. "SOTE" DE MORCOV CU SMOCHINE Se prepară ca la reţeta precedentă (1009), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150 - 200 g smochine date prin maşina de tăiat carne cu sită rară. ... Mur sălbatic Fructul murului sălbatic (din care se fac garduri vii) este cât se poate de valoros folosit în alimentaţie, mai ales în bucătăria fără foc. Conţine: zahăr, pectină, acizi, izocitrin malic, monoglucida cianidină, vitaminele A şi C, materii grase, săruri, ulei esenţial (bactericid). Murele sunt indicate în diaree, meno - metroragii, afecţiuni pulmonare, angine. 1014. SUC DE MURE Fructele bine coapte se dau la extractor. Sucul obţinut se consumă numai proaspăt (adică imediat ce a fost extras), îndoit cu apă, de 3 ori pe zi, cu 30 min. înaintea meselor principale; poate fi întrebuinţat la numerose preparate în bucătăria fără foc. 1015. CREMĂ DE MURE CU PERE Ingrediente: 350 g mure, 350 g pere dulci, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, tărâţe, 2 albuşuri bătute spumă tare, 1 lingură seminţe de anason, puţină miere (după gust). Murele şi perele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu tinctura, romul, coaja de lămâie, puţină miere şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în pahare cu picior (cupe) sau în farfurioare de compot, deasupra puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr), peste care se presară seminţe de anason. 1016. CREMĂ DE MURE CU MERE 143

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus un vârf de cuţit pulbere de făină de scorţişoară şi înlocuind perele cu mere. 1017. CREMĂ DE MURE CU PRUNE Ingrediente: 350 g mure, 350 g prune, 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2017), cremogen, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 3 linguri de frişcă bătută (fără zahăr), câteva petale roşii de trandafir, puţină miere (după gust). Murele şi prunele se mărunţesc fin, se amestecă cu tinctura, coaja de lămâie, puţină miere şi cremogen (v. 2019) sau tărâţe (cât cuprinde). Se aşează în cupe, se pune la fiecare puţină frişcă deasupra, peste care se presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă. 1018. CREMĂ DE MURE CU NUCI Ingrediente: 400 g mure, 300 g mieji de nucă proaspăt curăţaţi de pieliţă, tărâţe, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), puţină miere, 2 morcovi, 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, coaja rasă de la 1/2 lămâie. Murele şi morcovii se mărunţesc fin, se amestecă cu tinctura, puţină miere, pulberea, coaja de lămâie, miejii de nuci (întregi) şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în cupe iar deasupra se decorează cu mieji de nucă întregi curăţaţi de pieliţă. 1019. SIROP DE MURE CU MIERE Sucul de mure (v. 1014) se amestecă cu miere (după gust); se poate adăuga şi puţină tinctură miraculoasă I (v. 2106) sau II (v. 2107), tinctură de propolis (v. 2104). Se poate consuma combinat cu apă minerală, sifon sau macerat de tărâţe (v. 2041). Se prepară atât cât se poate consuma o dată. 1020. LICHIOR DE MURE CU MIERE Se pun mure bine coapte (ajung la maturitate în a doua jumătate a lunii septembrie) şi strivite, într-o damigeană de sticlă (cam de 3 sferturi), fără să fie presate. Se toarnă peste ele alcool de 90o. Se astupă şi se lasă la macerat 90 de zile (agitând din când în când). Se decantează, se filtrează şi se amestecă cu miere. 1021. ÎNGHEŢATĂ DE MURE Se prepară ca la reţeta (1007 - îngheţată cu suc de morcovi), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de morcovi care este înlocuit cu suc de mure. De obicei această îngheţată se serveşte alături de alta, deschisă la culoare. 1022. MURE CONSERVATE ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg mure, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră. Murele trebuie să fie bine coapte, nesfărâmate şi netrecute din copt. Se pun în borcan odată cu busuiocul, se toarnă miere, se leagă strâns şi se lasă la macerat 6 săptămâni, (având grijă să se agite zilnic). După acest termen se scot fructele cu paleta, se pun în borcan potrivit ca mărime şi se folosesc drept dulceaţă sau la diferite creme. Mierea, care s-a transformat în sirop de mure, se toarnă îm sticle de culoare închisă, deasupra ei se pune de 1 deget alcool sau rom, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece. Se foloseşte ca sirop combinat cu apă minerală, sifon sau ceaiuri macerate la rece. Durează 12 luni. ... Napul Napul conţine numeroase săruri minerale (Calciu, Fosfor, Potasiu, Magneziu, Sulf), esenţă sulfoazotată, Iod, arsenic, zaharuri, vitaminele (A, B şi C). Este indicat în oboseală generală, litiază renală, gută, cistite, enterite, bronşite, tuse, anghine, obezitate, eczeme, acnee. 1023. SUC DE NAPI Sucul extras din napi este foarte bogat în minerale. Se consumă imediat ce a fost extras (3 144

pahare pe zi), cu 30 min înainte de mesele principale. Sucul, ca şi napul în întregime se recomandă a fi consumat la toate vârstele; tinerilor, vârstnicilor, sedentarilor şi sportivilor. 1024. PASTĂ DE NAPI CU MĂRAR Ingrediente: 300 g napi, 1 legătură de mărar cu tarhon, 200 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 fir de praz. Napii curăţaţi, prazul, se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi decorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână. 1025. PASTĂ DE NAPI CU CEAPĂ Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz care se înlocuieşte cu 1 ceapă mare de apă. 1026. PASTĂ DE NAPI MURAŢI CU MORCOV Ingrediente: 200 g napi muraţi (v. 1958), 150 g morcov, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă boia dulce de ardei. Napii, morcovul şi ceapa fin mărunţite se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie şi se decorează după gust. 1027. PASTĂ DE NAPI MURAŢI CU VARZĂ ALBĂ Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de morcovi care se înlocuiesc cu varză albă - dulce tăiată fideluţă, frecată în mâini până se înmoaie bine (fără a fi stoarsă de suc). 1028. PASTĂ DE NAPI MURAŢI CU URZICI Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (1026), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de morcov care se înlocuieşte cu urzici tăiate mărunt, muguri fragezi de lucernă, trifoi, frunze de soia sau spanac. 1029. SALATĂ DE NAPI CU CASTRAVEŢI MURAŢI Ingrediente: 450 g napi, 3 castraveciori muraţi, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de verdeţuri, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 gogoşar, 50 ml de ulei. Napii se dau pe răzătoare, se amestecă cu pulberile, castraveţii tăiaţi felioare, ceapa peştişori şi uleiul. Se aşează în farfurie, se presară cu verdeţuri tăiate mărunt, iar pe margine se decorează cu felioare de gogoşari. 1030. SALATĂ DE NAPI CU ROŞII Ingrediente: 400 g napi, 400 g roşii, 1 ceapă de apă, 50 ml ulei, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 lingură de tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Napii se taie felioare cât mai subţiri sau se dau pe răzătoarea cu găuri mari. Se pun la un loc cu roşiile şi ceapa tăiate felioare, se presară cu pulberi, se adaugă uleiul, peste care se presară tărâţa şi verdeaţa tăiată mărunt. 1031. SALATĂ DE NAPI MURAŢI CU SPANAC Ingrediente: 400 g napi, 250 g spanac sau lobodă roşie, 1 ceapă, 1 lingură de hrean ras, 50 ml ulei, 1 legătură de verdeaţă, 1 lingură tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Napii se dau pe răzătoare, se amestecă cu spanacul tăiat fideluţă, ceapa tăiată peştişori, hreanul ras, pulberile şi tărâţa, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 1032. SALATĂ DE NAPI MURAŢI CU PRAZ Ingrediente: 400 g napi, 2 morcovi, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 2 linguri tărâţe, 1 legătură de frunze fragede de ţelină şi mărar, 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. 145

Napii se dau pe răzătoare odată cu morcovii şi ţelina, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, pulberile şi uleiul, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt. 1033. NAPI MURAŢI CU SOS GALBEN Ingrediente: 450 g napi muraţi, 1 ceapă mare de apă, 150 ml ulei, 5 linguri cremogen, 250 ml macerat de tărâţe (v. 2041), 1 legătură mărar cu pătrunjel, 2 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 foi de salată verde, 3 - 4 roşii, 1 morcov. Napii şi morcovul se dau pe răzătoare, ceapa se taie mărunt. Separat, se înmoaie cremogenul (v. 2019) cu maceratul apoi se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză). Produsele date pe răzătoare se amestecă cu ceapa şi tărâţa, pulberile, se pun pe platou în strat subţire uniform şi se toarnă sosul; peste el se presară verdeaţa tăiată mărunt iar pe margini se decorează cu foi de salată verde. 1034. NAPI MURAŢI CU SOS ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în sucul galben se adaugă 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) până ce sosul capătă o nuanţă frumoasă de roşu intens. 1035. NAPI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 450 g napi, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 150 g smântână, 1 legătură verdeaţă, 2 - 3 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir. Napii şi ţelina se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi 2 3 linguri sos din smântână care a fost preparat cu 2 linguri făină de orez ( v. 2017). Se pune compoziţia în platou, aşezată în strat subţire şi tasat uniform, se toarnă sosul, se presară peste el verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. 1036. NAPI CU SOS ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară sosul de smântână ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1037. NAPI CU SOS DE ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă (1035), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în smântână 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 1038. CIORBĂ DE NAPI CU URZICI Ingrediente: 250 g napi, 150 g urzici, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l suc de roşii (v. 2094). Sucul se pune în castron, se adaugă napii şi ţelina date pe răzătoare, urzicile, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 1039. CIORBĂ DE NAPI CU LOBODĂ Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care sunt înlocuite de lobodă roşie sau albă, tăiată fideluţă. Urzicile sau loboda se pot înlocui cu muguri fragezi de lucernă, de trifoi roşu sau alb, de frunze de soia, de ştevie, spanac, sfeclă, de fasole, tei, ulm sau fag cu condiţia să fie foarte fragede şi pe cât posibil să fie recoltate din cele crescute în bătaia soarelui. 1040. CIORBĂ DE NAPI CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 200 g napi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată (moare), 200 g iaurt. Napii şi rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat şi moare, în care se mai adaugă 146

ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi iaurtul (care poate fi înlocuit cu 75 ml ulei). 1041. CIORBĂ DE NAPI CU DOVLEAC Ingrediente: 250 g napi, 250 g dovleac, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu mărar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2073), 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l zer proaspăt. Se pune zerul în castron, se adaugă napii, dovleacul şi ţelina date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, pasta de roşii şi uleiul. 1042. CIORBĂ DE NAPI CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de 250 g dovleac se pun 100 g, iar rădăcina de leuştean 100 g. Se prepară la fel ca mai sus. 1043. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU VARZĂ ALBĂ Ingrediente: 400 g napi, 350 g varză albă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură mărar cu pătrunjel, 3 linguri pastă de roşii, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, se adaugă napii, varza, ceapa, rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pasta de roşii, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1044. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU VARZĂ ROŞIE Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 200 g smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină şi varza albă care se înlocuieşte cu varza roşie. 1045. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1043), folosind aceleaşi ingrediente, numai că uleiul se înlocuieşte cu 100 g smântână (iaurt) sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1046. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE SOIA Ingrediente: 400 g napi, 150 g făină de soia (v. 2026), 1 morcov, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 100 ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de urzici (v. 2050), 4 - 5 linguri tărâţe. Se pune maceratul în castron, se adaugă napii, germenii de soia, ceapa, rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1047. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE LUCERNĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care sunt înlocuiţi cu germeni de seminţe de lucernă (v. 2093) care la nevoie se pot înlocui cu seminţe de trifoi roşu (v. 2030) sau trifoi alb. 1048. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE HRIŞCĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1046), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care sunt înlocuiţi cu germenii de hrişcă (v. 2024). 1049. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE GRÂU Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1046), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care se înlocuiesc cu germenii de grâu (v. 2022). La fel se poate prepara supa cremă cu germeni de orz, de linte, de fasole, de mei. ... Năut Boabele (seminţele) de năut conţin: lipide, substanţe azotate, amidon, zaharuri, săruri minerale - Fosfor, Potasiu, Magneziu, Calciu, Sodiu, Siliciu, oxid de Fier, arsenic, asparagină, vitaminele C şi B. Este indicat în munci care cer forţă, în astenii, oligurie, litiază urinară, 147

insuficienţă digestivă, paraziţi intestinali. 1050. PASTĂ DE GERMENI DE NĂUT CU URZICI Ingrediente: 200 g germeni de năut, 1 ceapă de apă, 100 g urzici, 200 g unt, 1 legătură de hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură tărâţe. Germenii de năut (v. 2027), bine mărunţiţi, odată cu urzicile, ceapa şi verdeaţa se amestecă cu pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână. 1051. PASTĂ DE GERMENI DE NĂUT CU SPANAC Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu spanac, şi ceapă care se înlocuieşte cu praz. 1052. PASTĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU NAPI MURAŢI Ingrediente: 200 g germeni de năut (v. 2027), 300 g napi muraţi (v. 1958), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură hasmaţuchi cu tarhon, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe. Germenii şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, tărâţa, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă, se aşează pe farfurie şi se ornează după gust. 1053. GERMENI DE NĂUT CU SOS DE CREMOGEN Ingrediente: 300 g germeni de năut (v. 2027), 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 ml suc de morcovi sau apă, 150 ml ulei, 1 linguriţă muştar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţă, 2 - 3 roşii. Germenii de năut se pun în platou, în strat subţire, peste ei se toarnă sosul preparat din cremogenul înmuiat cu suc de morcovi, apoi se adaugă uleiul (puţin câte puţin) muştarul, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt; pe margine, felii de roşii. 1054. GERMENI DE NĂUT CU SOS DE TĂRÂŢE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen din care se pun numai 3 linguri, adăugându-se în schimb 4 linguri de tărâţe. 1055. GERMENI DE NĂUT CU SOS DE ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă (1053), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 1056. CIORBĂ CU GERMENI DE NĂUT ŞI SPANAC Ingrediente: 250 g germeni de năut, 150 g spanac, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 75 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 l macerat de nalbă (v. 2058), 500 ml suc de agrişe (v. 2054). Maceratul şi sucul de agrişe se pune în castron, se adaugă germenii de năut (v. 2027), spanacul tăiat fideluţă, ceapa tăiată mărunt, ţelina dată pe răzătoare, pasta de roşii, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1057. CIORBĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 250 g germeni de năut, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l suc de roşii, 75 ml ulei. Se pune sucul în castron, se adaugă germenii, ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul. 1058. CIORBĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU SMÂNTÂNĂ Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că uleiul este înlocuit cu 150 g smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 148

1059. CIORBĂ DE GERMENI DE NĂUT CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1057), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1060. SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU ANDIVE Ingrediente: 300 g germeni de năut (v. 2027), 400 g andive, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de verdeaţă de sezon, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 4 - 5 linguri de tărâţe. Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii, andivele, ceapa şi rădăcinoasele bine mărunţite, pulberil şi, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi tărâţe. 1061. SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU CONOPIDĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive care se înlocuiesc cu conopidă mărunţită fin. 1062. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE NĂUT ŞI MAZĂRE Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive care se înlocuiesc cu varză albă dulce, iar în loc de ulei se adaugă 200 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1063. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE NĂUT ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1060), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive care se înlocuiesc cu muguri fragezi de lucernă sau de trifoi fin mărunţiţi, iar în loc de ulei se adaugă 200 g smântână sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). ... Nuca Este fructul cel mai bogat în Cupru şi Zinc. Conţine în plus Potasiu, Magneziu, Fosfor, Sulf, Fier, Calciu, vitaminele (A, B, C şi P). Este fructul cel mai caloric. Este indicat în diabet, vegetarienilor, în tuberculoză, scrofuloză, sifilis, diaree, paraziţi intestinali, dermatoze, litiază urinară (ajutător), metrite (ajutător), enurezis (scăparea involuntară şi inconştientă a urinei). Uleiul de nuci se poate folosi în alimentaţie (20 - 40 g pe zi) dar şi ca leac contra teniei (50 - 60 g pe zi) pus într-o salată timp de 3 zile. Pentru: - frecţionarea corpului (copiii rahitici, anemici şi în dermatoze); - frunze sub formă de tinctură, 30 - 50 picături de 2 - 3 ori pe zi în apă (în diabet); - suc de nucă proaspătă (verde) contra pecinginilor; 1064. SUC ENERGETIC CU NUCI Se prepară un suc de fructe (mere, pere, caise, cireşe) la care se adaugă 1 mână de mieji de nucă şi 1 linguriţă de miere. În lipsa nucilor se pot pune în sucul de fructe, alune, seminţe de floarea - soarelui sau de dovleac (care au fost decorticate şi măcinate). 1065. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE CEAPĂ Ingrediente: 200 g nuci măcinate, 1 ceapă de apă, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu frunze de păstârnac, 200 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 10 măsline negre complet desărate (v. 1988), 2 linguri tărâţe, macerat de tărâţe (v. 2041). Nucile se amestecă cu tărâţa, ceapa tăiată mărunt, pulberile, verdeaţa, puţin macerat de tărâţe sau suc de roşii şi untul frecat spumă. Pasta obţinută se aşează pe o farfurie, se tasează şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon. 1066. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 149

1067. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE HREAN Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (1065), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri de hrean ras (după gust). 1068. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE SCORŢIŞOARĂ Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (1065), folosind aceleaşi ingrediente, fără ceapă, care se înlocuieşte cu 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară. 1069. SOS DE CREMOGEN CU NUCI Ingrediente: 250 g mieji de nuci, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 350 ml suc de morcovi, 125 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură mentă cu busuioc. Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi, apoi se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), tărâţa şi se toarnă în platou. Pe suprafaţa lui se aşează mieji de nuci în formă de coroniţă. Deasupra se presară verdeţurile tăiate fideluţă. 1070. SOS DE TĂRÂŢE CU NUCI Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţe. 1071. SOS DE ROŞII CU NUCI Se prepară sosul cu cremogen (v. 2019) ca la reţeta precedentă (1069), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) sau pulbere de măceşe (v. 2078) până capătă sosul culoarea de roşu intens. Pulberea de măceşe (la nevoie) poate fi înlocuită cu pulbere de căline (v. 2076) sau pulbere de scoruşe (v. 2077). 1072. CIORBĂ DE URZICI CU NUCI Ingrediente: 150 g mieji de nuci, 350 g urzici, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere pădureţe, 50 ml ulei. Se pune maceratul în castron, se adaugă nucile tăiate cu cuţitul, ceapa tăiată mărunt, ţelina şi sfecla date pe răzătoare, urzicile şi verdeaţa mărunt tocate şi uleiul. 1073. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU NUCI Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu salată verde tăiată fideluţă. 1074. CIORBĂ DE NUCI CU IAURT Ingrediente: 150 g mieji de nuci, 200 g iaurt, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură frunze de fenicul cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii, 1/2 linguriţă pulbere de ienupăr cu schinduc şi negrilică, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de agrişe. Se pune maceratul în castron, se adaugă sucul de agrişe (v. 2084), iaurtul, nucile tăiate, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi rădăcinoasele rase pe răzătoare. 1075. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 250 g mieji de nuci măcinaţi, 4 linguri smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 4 linguri de tărâţe, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie mare de ţelină, 150 g lobodă albă, 1 legătură de mărar, 1.5 l macerat de lucernă (v. 2049), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă nucile măcinate, smântâna (sau gălbenuşurile), tărâţa, rădăcinoasele, ceapa şi loboda bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1076. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înafară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 găbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 150

1077. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU SPANAC Ingrediente: 250 g nuci, 350 g spanac, 50 ml ulei, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de vâsc de măr, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură cimbrişor cu mentă. Se pune maceratul în castron, se adaugă nucile măcinate, spanacul, rădăcinoasele, ceapa fin mărunţită (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, pasta de roşii şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1078. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU ANDIVE Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care este înlocuit cu aceeaşi cantitate de andive. 1079. CHIFTELE DE NUCI CU USTUROI Ingrediente: 250 g nuci măcinate, tărâţe, 150 g unt, 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri lapte nefiert sau zer proaspăt, 1 căpăţână de salată verde. Nucile se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, usturoiul, pulberile, laptele, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se presară o mână de tărâţe pe o foaie de plastic şi se împarte compoziţia cu lingura în părţi egale; se formează chifteluţele, se aşează pe un postament din salată verde (care a fost aşezat în prealabil pe platou). Pe margini se pot pune câteva felii de roşii. 1080. CHIFTELE DE NUCI CU HREAN Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de usturoi care se înlocuieşte cu hrean ras (1 lingură). 1081. CHIFTELE DE NUCI CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 250 g nuci râşnite, 1/4 varză murată, 150 g unt, 1 căpăţână de salată verde, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 morcov. Nucile se amestecă cu varza murată (care a fost bine scursă de moare - nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă, ceapa tăiată mărunt, morcovul dat pe răzătoare, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). În continuare se procedează ca la 1079. 1082. CHIFTELE CU SOS DE CREMOGEN Chiftele se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente; sosul se prepară din 5 linguri de cremogen (v. 2019) înmuiat cu 300 ml suc de morcovi (v. 2081) sau zer proaspăt, adăugând apoi 150 ml ulei (puţin câte puţin, ca la maioneză). Se pune în platou, peste el se aşează chiftelele, peste care se presară verdeaţă de sezon tăiată mărunt; pe margini se decorează cu foi de salată verde şi felii de roşii. 1083. CHIFTELE CU SOS DE ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă (1081), folosind aceleaşi ingrediente, sosul de cremogen (v. 2019), iar la urmă i se adaugă 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) sau pulbere de măceşe (v. 2078), 1 - 2 linguri, până sosul capătă o nuanţă frumoasă de roşu intens. 1084. CHIFTELE DE NUCI CU VARZĂ ALBĂ ŞI SOS DE TĂRÂŢE Ingrediente: 250 g nuci măcinate, 1/4 varză albă dulce, 150 g unt, 1 căpăţână de salată verde, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură de tarhon. Nucile se amestecă cu varza tăiată fideluţă, frecată în mâini până se înmoaie bine (nu se stoarce de suc), ceapa tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii şi (tărâţe cât cuprinde). În continuare se procedează ca la 1079, după care se pune deasupra sosul preparat ca la1082 151

în care se adaugă pe lângă cele 5 linguri de cremogen (v. 2019), 3 - 4 linguri de tărâţe (în cazul că iese prea îngroşat, se mai poate subţia cu puţin suc de morcovi). 1085. CREMĂ CU NUCI LA PAHAR Ingrediente: 4 linguri nuci râşnite, 3 linguri cremogen (v. 2019) sau tărâţe, 300 ml lapte nefiert, puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, 50 g petale de trandafir, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106). Nucile se amestecă cu cremogenul sau tărâţa, pulberea, coaja de lămâie, tinctura, laptele, mierea. Se pune în cupe sau în farfurioare de compot, iar deasupra se presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă. 1086. CREMĂ DE NUCI LA PAHAR CU STAFIDE Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3 linguri de stafide care au fost înmuiate în prealabil cu puţină apă. 1087. CREMĂ DE NUCI CU SMOCHINE Ingrediente: 4 linguri nuci râşnite, 2 linguri smochine mărunţite, 2 linguri tărâţe, 300 ml lapte nefiert sau suc de morcovi (v. 2081), puţină miere (după gust), 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2017), coaja rasă de la 1/2 portocală sau de lămâie, câţiva mieji de nucă. Nucile se amestecă cu smochinele (mărunţite, date prin maşina de tocat carne), tărâţa, pulberea, tinctura, coaja de portocală şi laptele. Se pune în cupe iar deasupra se presară mieji de nuci întregi. 1088. CREMĂ DE NUCI CU BANANE Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând deasupra câteva felioare de banane aşezate în formă de cerculeţe. 1089. BOMBOANE DE NUCI CU VIŞINE Ingrediente: 150 g unt, 4 linguri nuci, tărâţe, cacao, 2 linguri vişine macerate în miere (v. 406), 1 linguriţă tinctură de propolis, puţină miere (după gust). Se freacă untul spumă, se adaugă nucile, mierea, tinctura şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie mai întărită, care se împarte cu o linguriţă în părţi egale; se aşează pe un strat de cacao sau cafea. Se ia fiecare în parte, i se pune o vişină în mijloc, se rotunjeşte perfect în palme, se tăvăleşte prin cacao şi se aşează pe farfurie. 1090. TURTIŢE DE NUCI CU COACĂZE Din compoziţia de mai sus care a fost împărţită cu linguriţa în părţi egale se fac mici turtiţe, se tăvălesc prin cacao sau tărâţe, se aşează pe farfurie şi pe fiecare se pune puţină frişcă; deasupra câte o bobiţă de coacăză negară (sau roşie), cireaşă neagră amară conservată în miere (v. 406). 1091. TORT DE NUCI CU CAISE Ingrediente: 12 linguri de nuci măcinate, 450 g unt, miere (după gust), tărâţe, cremogen (v. 2019), 350 g pireu de caise, coaja rasă de la 1 lămâie, 1/4 linguriţă pulbere de scorţişoară, 3 ouă de găină, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), suc de tărâţe. Nucile se înmoaie cu puţin suc de tărâţe, până se obţine o pastă îngroşată, în care se adaugă miere după gust, puţină coajă de lămâie, tinctura, scorţişoara, 250 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie ca o smântână îngroşată. Jumătate din ea se întinde pe tortieră şi se tasează; se aşează a doua compoziţie preparată din caise bine coapte şi mărunţite (ca un pireu) în care se adaugă puţină miere, 3 gălbenuşuri, coaja de lămâie, cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă până se obţine o pastă îngroşată. Se aşează apoi partea a doua de compoziţie cu nuci, se tasează pe întreaga suprafaţă şi se dă la rece 2 - 3 ore, după care se poate servi tăiat în formă de raze, ca orice tort. 1092. TORT DE NUCI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară tortul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 3 ouă de găină care se înlocuiesc cu 15 ouă de prepeliţă (v. 7). 152

1093. TORT DE NUCI CU MERE Se prepară compoziţia ca la 1091, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 6 linguri de nuci măcinate cu 6 - 8 linguri mere rase (cu tot cu coajă) în care se adaugă şi 2 linguri de ţelină rasă pe răzătoarea de sticlă. 1094. TORT DE NUCI CU BANANE Se prepară compoziţia cu nuci ca la 1091, iar în locul caiselor se folosesc banane care se mărunţesc şi se amestecă apoi cu aceelaşi ingrediente cu care s-a amestecat pireul de caise. În continuare se procedează ca la aceeaşi reţetă. 1095. RULOU DE NUCI CU FRUCTE Ingrediente: 8 linguri nuci măcinate, miere (după gust), 1 linguriţă tinctură muguri de plop negru (v. 2015), 250 g unt, 3 linguri cireşe negre macerate în miere (v. 406), 1 mână de seminţe de floarea - soarelui, 2 linguri vişine macerate în miere, 2 linguri cremogen (v. 2019), 1/2 pahar cu lapte nefiert, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, tărâţe. Nucile măcinate se amestecă cu laptele, puţină miere, tinctura, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de tărâţe, se pune compoziţia cu nuci, se întinde cu podul palmei, în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Peste ea se presară seminţele de floarea - soarelui decorticate şi fructele macerate în miere (bine amestecate cu cremogenul). Se rulează strâns cu ambele mâini ajuntându-ne de foaia de polietilenă, având grijă ca după fiecare răsucire foaia de plastic să fie întoarsă către noi, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se aşează ruloul pe un fund de lemn sau pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece (ca să se întărească untul) 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii mai grosuţe. 1096. RULOU DE NUCI CU PASTĂ DE TRANDAFIRI ALBI Se prepară foaia cu compoziţie de nuci ca la reţeta precedentă; în locul fructelor se pune o pastă de trandafir preparată din: 350 g petale albe bine mărunţite odată cu câteva frunze de măghiran sau salvie, amestecate cu puţină miere (după gust) şi cremogen (v. 2019), cât cuprinde, până se obţine o pastă îngroşată suficient. Se rulează procedând ca la reţeta precedentă. 1097. RULADĂ DE NUCI CU CREMĂ DE BANANE Se prepară compoziţia cu nuci ca la 1095, cea de deasupra se prepară din: 4 banane curăţate de coajă şi mărunţite fin, amestecate cu cremogen (v. 2019), cât cuprinde, şi coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală. Se rulează procedând în continuare ca la aceeaşi reţetă. ... Orez Se cunosc până în prezent peste 3 000 de varietăţi de orez. Aşa cum este recoltat poartă denumirea de "paddi" (orez nedecorticat). Orezul conţine vitaminele (A1, B1, B2, B6), apoi hidraţi de Carbon, materii grase şi azotate, Calciu, Fosfor, Fier, Potasiu, Sodiu, Sulf, Magneziu, Mangan, Clor, Iod, Zinc, Fluor, Arsenic. Este indicat în creştere, surmenaj, hipertensiune, azotemie, diaree, fermentaţie intestinală. Este astringent, favorizează eliminarea ureei, energetic, constructor, hipotensor. 1098. OREZ CU MIERE Ingrediente: 3 linguri de orez, 1 linguriţă de miere, câteva petale roşii de trandafir sau câteva frunzuliţe de măghiran. Orezul se spală de praf, se pune într-o farfurie în strat uniform, se adaugă apă numai cât să-l cuprindă, se lasă acoperit 1 oră după care se adaugă 1 linguriţă de miere, se presară peste el câteva petale de trandafir tăiate fideluţă şi frunzişoare de măghiran (pentru arome). Se consumă imediat ce a fost preparat. Nu se pregăteşte decât atât cât se poate consuma odată. 153

1099. OREZ CU MERE ŞI ŢELINĂ Ingrediente: 3 linguri de orez, 3 mere, 1 felie de ţelină, câteva frunze de busuioc. Orezul se spală de praf şi se pune la muiat ca la reţeta precedentă. După 1 oră se amestecă cu mere rase (cu tot cu coajă) şi ţelina rasă (după ce a fost curăţată de coajă). Deasupra se presară frunzele de busuioc tăiate fideluţă. 1101. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI CRESON Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri cremogen (v. 2019), 350 g iaurt sau zer, 50 ml ulei, 200 g creson, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Făina de orez se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu iaurtul apoi se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), pulberile şi se toarnă în platou. Deasupra se pun moviliţe de creson tăiat. 1102. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI GĂLBENUŞ Ingrediente: 250 g sos de cremogen, 2 linguri făină de orez, 2 gălbenuşuri, 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 150 g flori de păpădie, 1/2 linguriţă pulbere de alge. Făina de orez se amestecă cu sosul de cremogen (înmuierea se face cu suc de morcovi), pulberile, apoi se toarnă în platou. Deasupra se aşează flori de păpădie în formă de cerculeţe. 1103. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI FLORI DE CICOARE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pulberea de măceşe sau de scoruşe (10 ml să rămână gălbui) iar pe suprafaţa lui se aşează flori albastre de cicoare proaspăt recoltate. 1104. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 10 gălbenuşuri ouă de prepeliţă, 1 lingură pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 - 15 inimi de gogoşari (v. 1982), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 / 2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 linguri de tărâţe. Se amestecă făina de orez cu suc de tărâţe, gălbenuşurile, pulberile şi se toarnă în platou. Deaupra se pun inimile de gogoşari (v. 1982) peste care se presară puţină verdeaţă de sezon tăiată mărunt. 1105. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI PASTĂ DE ROŞII (V. 2063) Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri cremogen, 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 300 g iaurt, 200 g urzici, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de hasmaţuchi. Făina de orez se amestecă cu cremogenul, iaurtul, pasta de roşii, pulberile şi se toarnă în platou; deasupra se pun moviliţe de urzici, peste care se presară hasmaţuchi tăiat mărunt. 1106. SOS CU FĂINĂ DE OREZ, TĂRÂŢE ŞI FRUNZE DE SOIA Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 4 linguri tărâţe, 4 linguri cremogen (v. 2019), smântână, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de mărar cu salvie, 200 g frunze fragede de soia. Făina de orez se amestecă cu tărâţa, cremogenul şi pulberile; se adaugă smântână (puţin câte puţin, cât cuprinde) până se obţine un sos potrivit de îngroşat, care se toarnă în platou; deasupra lui se aşează mici moviliţe de frunze fragede de soia, tăiate fideluţă. Peste el se presară verdeaţă tăiată mărunt. 1107. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI CREMOGEN Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 lingură de rom, 300 ml lapte nefiert, 1 lingură seminţe de in. Făina de orez se amestecă cu cremogenul, se adaugă laptele, mierea, coaja rasă de lămâie şi romul; se pune în cupe sau în farfurioare de compot iar deasupra se presară seminţe de in sau de mac. 1108. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI GĂLBENUŞ Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 154

1109. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară crema ca la 1107, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1110. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI TĂRÂŢE Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri tărâţe, 8 linguri frişcă bătută (fără zahăr), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1 portocală, 1 lingură de rom, puţină miere (după gust), câteva petale roşii de trandafir şi frunze de mentă. Făina de orez se amestecă cu tărâţa, tinctura, romul, coaja de portocală, mierea şi frişca (uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în cupe iar deasupra se pun petale de trandafir şi frunze de mentă tăiate fideluţă. 1111. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI FĂINĂ DE HRIŞCĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de tărâţe care se înlocuieşte cu făina de hrişcă. ... Orz Orzul conţine un alcaloid numit hordenină, apoi maltină, amidon, săruri (de Calciu, Fier, Fosfor, Magneziu, Potasiu) şi vitaminele (A, B, C). Orzul încolţit (malţul) conţine, în plus, multe enzime şi vitamine. Se poate folosi ca emolient în afecţiunile pulmonare, tuberculoză, bronşite cronice, tonic general al sistemului nervos, antidiuretic, în enterite, diaree, dizenterie, hipertensol, hipotensiunea datorată creşterii tonusului vagal (acţiune vasoconstructoare), stări febrile sub formă de decoct, antiinflamator în maladiile inflamatorii ale căilor urinare - nefrită, cistită. Se foloseşte atât bobul în stare măcinată, bobul încolţit, cât şi sucul din orz verde (v. 2079) în foarte multe maladii; se poate consuma şi preventiv pentru fortificarea organismului. 1112. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI PRAZ Ingrediente: 5 linguri făină de orz, 1 fir de praz, tărâţe, 1 ceşcuţă suc de morcovi, 200 g unt, 1 legătură de frunze fragede de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 gogoşar. Boabele de orz măcinate (v. 2018) se cern printr-o sită rară, se amestecă cu pulberile, sucul de mocovi, verdeaţa şi prazul (tăiate mărunt), untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos cu lama cuţitului umezită, apoi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 1113. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI CEAPĂ Se prepară întocmai ca la reţeta prcedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz care se înlocuieşte cu 1 ceapă mare de apă. 1114. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI RĂDĂCINOASE Ingrediente: 4 linguri făină de orz (v, 2018), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 200 g unt, 2 linguri cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 legătură de tarhon cu cimbru, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 10 măsline negre desărate complet (v. 1988). Ceapa se taie mărunt, se amestecă cu rădăcinoasele date pe răzătoare, verdeaţa, pulberile, făina de orz, untul frecat spumă şi cremogenul. În cazul că iese prea moale compoziţia se mai adaugă puţin cremogen sau tărâţe. Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu jumătăţi de măsline negre sau felioare de gogoşari şi roşii. 1115. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI RIDICHI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de rădăcinoase (morcov, pătrunjel, ţelină) care se înlocuiesc cu ridiche neagră rasă pe răzătoarea de sticlă. 1116. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI URZICI Ingrediente: 5 linguri făină de orz (v. 2018), 100 g urzici, 1 ceapă mare de apă, 1/2 ceşcuţă suc 155

de orz verde (v. 2079), 200 g unt, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură verdeţuri, tărâţe. Ceapa se taie mărunt odată cu verdeţurile, se amestecă cu urzicile bine mărunţite, pulberile, făina de orz, sucul de orz verde, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează frumos pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei. 1117. PASTĂ DE GERMENI DE ORZ CU ANDIVE Ingrediente: 5 linguri germeni de orz (v. 2023), 200 g andive, 200 g unt, 1 fir de praz, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţuri, 1/2 ceşcuţă suc de morcov (v. 2081), tărâţe. Germenii de orz fin, andivele şi prazul se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, sucul de morcov, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după gust. 1118. RULADĂ DE VARZĂ CU GERMENI DE ORZ (I) Ingrediente: 6 linguri germeni de orz (v. 2023), tărâţe, 1/2 varză murată, 400 g unt, 1 legătură verdeţuri de sezon, 1 morcov, 2 cepe, 1 sfeclă roşie de mărime mijlocie, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de verdeţuri, cremogen (v. 2019), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de cimbru cu fenicul. Varza se stoarce bine în mâini (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cu morcovul ras, 1 ceapă tăiată mărunt, pulberile, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Compoziţia se întinde, în formă dreptunghiulară, groasă de 1 cm, cu podul palmei, pe o foaie de plastic, presărată în prealabil cu 1 mână de cremogen. Peste ea se aşează compoziţia a doua, care se prepară din: germenii de orz, bine mărunţiţi (manual sau mecanic) amestecaţi cu sfeclă dată pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt, untul frecat spumă, verdeaţa tocată şi tărâţe (cât cuprinde). Se rulează strâns cu ambele mâini având grijă ca după fiecare răsucire foaia să fie întoarsă în afară, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se pune rulada pe un fund de lemn sau pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată în felii mai groase cu salată verde de sezon. 1119. RULADĂ DE VARZĂ CU GERMENI DE ORZ (II) Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de morcov care se înlocuieşte cu 1 felie de dovleac. 1120. RULADĂ DE VARZĂ ALBĂ CU GERMENI DE ORZ Ingrediente: 6 linguri germeni de orz (v. 2023), 200 g muguri fragezi de lucernă, 400 g unt, cremogen (v. 2019), tărâţe, 1/2 varză albă dulce, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţuri, 1 fir de praz mare. Varza se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine, fără a se scurge de suc, se amestecă cu prazul tăiat mărunt, pulberile, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se întinde o foaie (v. 1918), peste care se aşează compoziţia a doua preparată din: mugurii de lucernă tăiaţi mărunt şi amestecaţi cu germenii de orz bine mărunţiţi, verdeaţa tăiată, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se rulează. 1121. RULADĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ROŞIE Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza albă care se înlocuieşte cu ţelină rasă iar mugurii de lucernă cu varză roşie care se taie fideluţă. Se freacă bine în mâini până se înmoaie (fără a se stoarce de zeamă). 1122. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE ORZ ŞI CONOPIDĂ Ingrediente: 5 linguri germeni de orz (v. 2023), 600 g conopidă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 100 ml ulei, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1.5 l suc de roşii. Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă germenii (v. 2023), conopida, ceapa, roşiile, 156

ardeiul gras şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1123. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE ORZ ŞI SPANAC Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de conopidă care se înlocuieşte cu spanac bine mărunţit iar uleiul cu 200 g smânână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1124. SUPĂ - CREMĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1122), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 200 g suc de roşii bine amestecat cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1125. CREMĂ LA PAHAR CU GERMENI DE ORZ (I) Ingrediente: 4 - 5 linguri germeni de orz (v. 2023), 1 ceaşcă de smântână dulce, tărâţe, puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri de rom, 1 lingură seminţe de in sau de mac. Germenii, bine mărunţiţi, se amestecă cu smântâna, mierea, coaja de lămâie, romul şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în cupe; deasupra, puţină smântână peste care se presară seminţele de in sau de mac. 1126. CREMĂ LA PAHAR CU GERMENI DE ORZ (II) Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care se înlocuieşte cu lapte nefiert iar tărâţa cu cremogen (v. 2019). 1127. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE ORZ (I) Ingrediente: 4 linguri făină de orz (v. 2018), cremogen (v. 2019), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 ceaşcă suc de tărâţe, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, câteva petale roşii de trandafir, puţină miere (după gust), 5 - 6 vârfuri de măghiran. Făina de orz se amestecă cu lsucul de tărâţe, gălbenuşurile, tinctura, pulberile, mierea, cremogen (cât cuprinde), apoi se pune în cupe. Deasupra se pun petalele de trandafir tăiate fideluţă şi câte 1 vârf de măghiran sau mentă. ... Ovăz Ovăzul conţine săruri minerale (Potasiu, Calciu, Magneziu, Fosfor, Sodiu, Fier), hidraţi de Carbon, grăsimi, vitaminele B1, B2, caroten, PP, urme de vitamina D şi un principiu similar foliculinei. Proprietăţi, indicaţii: energetic, stimulent tiroidian, acţionează pe sistemul endocrin în caz de sterilitate şi impotenţă, laxativ în astenie fizică şi intelectuală, insomnii, răcoritor şi diuretic (recomandat în azotemie şi diabet). Ovăzul este un aliment de bază în ţările nordice (Scandinavia, Scoţia). În perioada de creştere a copilului se recomandă preparate din ovăz. Tinctura de ovăz se recomandă celor ce suferă de insomnii, având în plus virtuţi antispasmotice. - în insomnii: 40 de picături la culcare; - în astenii (astm): câte 20 de picături, de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale cu 30 min. Este de preferat ca preparatele de mai jos să fie consumate numai în perioada de iarnă. Copiii ca şi persoanele nervoase se vor simţi bine, vor avea somnul profund, dacă vor dormi pe o saltea umplută cu paie de ovăz. Ovăzul este cereala cea mai bogată în proteine. 1128. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI ŢELINĂ Ingrediente: 5 linguri făină de ovăz (v. 2018), 300 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1/2 ceşcuţă suc de morcovi (v. 2081) sau de mere (v. 2102), tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074). Ţelina, ceapa şi verdeaţa, fin mărunţite, se amestecă cu făina de ovăz, pulberile, sucul de morcovi, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână. 157

1129. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI ULEI (de post) Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt care se înlocuieşte cu 150 ml ulei. Se decorează cu jumătăţi de măsline negre şi felioare de gogoşari. 1130. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI OUĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind untul cu 4 ouă de găină, bătute spumă. 1131. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 5 linguri făină de ovăz (v. 2018), 1/4 varză murată, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de cimbru cu tarhon, 1 gogoşar. Varza murată se stoarce de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cu morcovul dat pe răzătoare, făina de ovăz, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 1132. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI NAPI MURAŢI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1948) daţi pe răzătoare. 1133. PASTĂ DE OVĂZ GERMINAT CU RIDICHI NEGRE Ingrediente: 4 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 400 g ridichi, 200 g unt, tărâţe, 1 ceşcuţă suc de morcov (v. 2081), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură de verdeţuri, 1 fir de praz. Ridichile mărunţite fin odată cu prazul şi germenii (manual sau mecanic) se amestecă cu pulberile, sucul de morcovi, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe o farfurie şi se ornează după plac. 1134. PASTĂ DE OVĂZ GERMINAT CU PULBERE DE HRIBI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 lingură cu pulbere de hribi (v. 2067) care se moaie în prealabil cu 2 -3 linguri suc de roşii sau apă. 1135. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI VARZĂ ROŞIE Ingrediente: 8 - 10 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 1/2 varză roşie, 1 felie de sfeclă roşie, 400 g ţelină sau păstârnac, tărâţe, cremogen, 400 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţuri, 1 ceapă mare de apă. Germenii de ovăz se mărunţesc fin, se amestecă cu ţelina şi ceapa (de asemeni mărunţite, manual sau mecanic), pulberile, 200 g unt şi cremogen (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen şi se întinde compoziţia (cu podul palmei) în formă dreptunghiulară, groasă de 1 cm; deasupra se pune compoziţia a doua, preparată din: varza roşie tăiată fideluţă (frecată în mâini până se înmoaie fără a se stoarce de sucul ei), se amestecă cu sfecla roşie dată pe răzătoare, verdeaţa tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se rulează (v. 1018). 1136. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ UMPLUTĂ CU SPANAC Prima foaie de ruladă cu germeni de ovăz se prepară în acelaşi fel şi cu aceleaşi produse ca la reţeta precedentă, iar foaia a doua (de umplutură) se prepară din 350 g spanac mărunţit, amestecat cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 ceapă tăiată mărunt, 2 - 3 linguri de cremogen (v. 2019), 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se rulează (v. 1918). 1137. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Prima foaie pentru ruladă se prepară ca la 1118; cea de a doua, cu spanac, se prepară ca la 158

reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1381. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI FRUNZE DE ZMEUR Prima foaie de ruladă se prepară ca la 1135; a doua, ca la 1136, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care este înlocuit cu frunze fragede de zmeur bine mărunţite. Frunzele de zmeur (la nevoie) pot fi înlocuite cu frunze de soia, de ştevie, de lobodă, de tătăneasă, de măcriş ş. a. 1139. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI RĂDĂCINOASE (I) Ingrediente: 5 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 50 ml ulei, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 legătură hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058). Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii de ovăz, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), uleiul, tărâţa şi pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1140.SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI RĂDĂCINOASE (II) Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu 2 de ouă de găină bătute spumă. 1141. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 găbenuşuri de ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7) bătute spumă. 1142. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI ANDIVE Ingrediente: 5 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 1 ceapă, 350 g andive, 1 felie de ţelină, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 50 ml ulei, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 legătură verdeaţă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1.5 l macerat de coada calului (v. 2042). Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii, ceapa, andivele şi ţelina fin mărunţite (manual sau mecanic), pasta de roşii, uleiul şi pulberile, iar deasupra se presează verdeaţa tăiată mărunt. 1143. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI URZICI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germeni care se înlocuiesc cu făină de ovăz (v. 2018) iar andivele cu urzici bine mărunţite. 1144. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI AROMĂ DE USTUROI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili de usturoi, fin pisaţi. La fel se prepară şi o supă - cremă cu aromă de hrean ras pe răzătoarea de sticlă (1 - 2 linguri). 1145. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ (I) Ingrediente: 4 linguri făină de ovăz (v. 2018), 2 linguri cremogen (v. 2019), tărâţe, 350 ml suc de morcov (v. 2081) şi puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 1 lingură seminţe de mac. Făina de ovăz se amestecă cu cremogenul, sucul de morcovi, puţină miere, coaja de lămâie, tinctura şi tărâţa (cât cuprinde), se pune în cupe, iar deasupra se presară seminţe de mac. 1146. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ (II) Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen şi tărâţe care se înlocuiesc cu nuci măcinate, la care se adaugă puţină pulbere de scorţişoară. 159

1147. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ (III) Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1145), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de morcovi care se înlocuieşte cu lapte nefiert sau zer proaspăt. 1148. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI MERE Ingrediente: 3 linguri făină de ovăz (v. 2018), tărâţe, 1 felioară de ţelină, 400 g mere, puţină miere (după gust), 1/2 linguriţă pulbere de ienupăr, scorţişoară şi cuişoare, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 portocală, 1 pahar suc de mere (v. 2102) îndoit cu suc de orz verde (v. 2079). Merele se rad (cu tot cu coajă), ţelina (curăţată de coajă) şi se amestecă cu făină de ovăz, puţină miere, pulberile, tinctura, coaja de portocală, sucul şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în cupe şi se decorează cu fructe de sezon.

... Patison Încă din 1967, în ţara noastră, cercetătorii din sectorul legumicol au iniţiat căutări privind posibilitatea introducerii în cultură a unei plante noi: patisonul. Planta de patison este asemănătoare cu cea de dovlecel. Legumele sunt de culoare albă sau lămâie, de mărimea unei jumătăţi de măr domnesc, au forma unei farfurii sau castronel răsturnat, mai mult sau mai puţin bombat. Marginile sunt puţin dinţate. Se aseamănă la gust cu dovlecelul. Comparativ cu acesta, patisonul are miezul mai dens, e mai bogat în zahăr şi vitamine. Ţinut la rece, îşi păstrează mai multă vreme calităţile culinare. Pentru preparare el nu trebuie curăţat de coajă, se rad uşor eventual părţile pătate. Deşi nouă la noi, această legumă e de mult timp cunoscută şi apreciată în numerose ţări ale Europei şi Americii. În bucătăria fără foc patisonul ocupă un loc de frunte, preparându-se din el numeroase feluri de bucate, mult apreciate de cei ce consumă hrană vie. 1149. PASTĂ DE PATISON CU MUGURI DE LUCERNĂ Ingrediente: 200 g patison, 150 g muguri fragezi de lucernă, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de pătrunjel cu mărar, tărâţe. Patisonul, lucerna şi ceapa, fin mărunţite (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, pasta de roşii, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe, cât cuprinde. Pasta obţinută se aşează pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei. 1150. PASTĂ DE PATISON CU URZICI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii de lucernă care se înlocuiesc cu urzici mărunţite sau spanac. 1151. PASTĂ DE PATISON CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 250 g patison, 250 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură de cremogen, tărâţe, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de cimbru, busuioc şi fenicul, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de ţelină, 1 gogoşar. Patisonul se mărunţeşte odată cu ceapa şi morcovul; varza se stoarce bine în mâini (nu se spală şi nici nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cu cele 3 produse fin mărunţite adăugând pulberile, cremogenul (v. 2019), verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 1152. PASTĂ DE PATISON CU NAPI MURAŢI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză murată care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958) daţi pe răzătoare. 160

1153. PASTĂ DE PATISON CU AROMĂ DE USTUROI Ingrediente: 300 g patison, 4 - 5 bulbili (căţei de usturoi), 200 g unt, 1 legătură verdeaţă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), tărâţe, 1 ceapă mare de apă. Patisonul, ceapa şi usturoiul, bine mărunţite, se amestecă cu pasta de roşii, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se presară cu verdeţuri de sezon tăiate mărunt. 1154. PASTĂ DE PATISON CU AROMĂ DE HREAN Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de usturoi care se înlocuieşte cu 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 1155. PATISON CU SOS GALBEN Ingrediente: 350 g patison, 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 ml suc de morcovi, 150 ml ulei, 1 lingură tărâţe, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţuri, petale roşii de trandafir recoltate de la 4 - 5 flori, 1 ceapă mare de apă. Patisonul se dă pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile şi se aşează în platou (în strat subţire uniform) peste care se toarnă sosul galben preparat din: cremogenul înmuiat cu sos de morcovi şi uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), muştarul şi sucul de cătină. Peste sos se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă (puse pe margine, în formă de mici moviliţe). 1156. PATISON CU SOS ROŞU Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), până se obţine nuanţa dorită de roşu intens. 1157. PATISON CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 300 g patison, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri făină de ovăz (v. 2018), 1 ceaşcă de smântână, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri de tărâţe, 1 mână de flori roşii sau roz de flori de nalbă. Patisonul (dat pe răzătoare) se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile şi tărâţa; se pune în platou, în strat subţire, uniform. Deasupra se toarnă smântâna bine amestecată cu făina de ovăz. Se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă. 1158. PATISON CU SOS ROZ BOMBON Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri suc de sfeclă roşie (care se picură puţin câte puţin, mestecând mereu, până se obţine nuanţa dorită de roz bombon). 1159. PATISON CU SOS DE GĂLBENUŞ Ingrediente: 350 g patison ras, 3 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 ml suc de morcovi, 150 ml ulei, 5 linguri cremogen, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de salvie cu pătrunjel, 2 - 3 linguri tărâţe, 1 fir de praz. Patisonul ras se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, pulberile şi tărâţa; se pune în platou, întins, în strat subţire uniform. Peste acest amestec se toarnă sosul preparat din gălbenuşuri, cremogen, înmuiat cu suc de morcovi şi ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeţuri tăiate mărunt. 1160. PATISON CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşurile de ouă de găină care se înlocuiesc cu 15 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1161. PATISON CU SOS VERDE Ingrediente: 350 g patison ras, 1 ceapă mare de apă, 250 g spanac sau muguri fragezi de 161

lucernă, 5 linguri cremogen (v. 2019), 200 ml macerat de tărâţe (v. 2041), 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 1 - 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 mână de flori albe de urzică moartă, 2 linguri tărâţe. Patisonul ras se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi se aşează în platou, întins în strat subţire, uniform. Deasupra se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu macerat de tărâţe, uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), pasta de roşii, muştarul şi spanacul care a fost bine mărunţit la mixer. Deasupra se presară florile albe de urzică moartă. 1162. CIORBĂ DE PATISON CU FLORI DE TRIFOI ROŞU Ingrediente: 250 g patison, 200 g flori de trifoi roşu, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 75 ml ulei, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată (moare), 1 legătură leuştean cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Maceratul cu zeama de varză se pune în castron, se adaugă patisonul şi ţelina date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, uleiul, florile de trifoi tăiate fideluţă (recoltate când sunt 75 % înflorite) şi pulberile. 1163. CIORBĂ DE PATISON CU URZICI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile de trifoi roşu care se înlocuiesc cu urzici. La fel se poate prepara o ciorbă gustoasă cu patison şi lobodă roşie sau albă, cu frunze de ştevie, de măcriş, de sfeclă, de zmeură, mure, soia (cu condiţia să fie foarte fragede şi crescute în bătaia soarelui). 1164. CIORBĂ DE PATISON CU SFECLĂ ROŞIE Ingrediente: 250 g patison, 250 g sfeclă roşie, 1 fir de praz sau 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină, 75 ml ulei, 1 l macerat de urzici, 500 ml suc de corcoduşe (2085), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de hasmaţuchi. Maceratul de urzici (v. 2050) şi sucul de corcoduşe se pun în castron, se adaugă patisonul, ţelina şi sfecla rase, ceapa şi hasmaţuchi tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi prazul tăiat fideluţă. 1165. CIORBĂ DE PATISON CU CRUPE DE GERMENI DE SOIA Ingrediente: 250 g patison, 100 g soia germinată, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 2 legături de verdeţuri, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere pădureţe. Se pune maceratul în castron, se adaugă patisonul, morcovul şi ţelina rase, ceapa, verdeaţa, ardeiul şi roşiile tăiate mărunt, germenii de soia mărunţiţi (v. 2026) şi uleiul. 1166. CIORBĂ DE PATISON CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 250 g patison, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 1 ardei gras, 3 roşii, 2 foi de varză, 1 legătură de leuştean, 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Maceratul şi sucul se pun în castron, se adaugă patisonul şi rădăcinoasele rase, prazul şi varza tăiate fideluţă, ardeiul, roşiile şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 1167. SUPĂ - CREMĂ DE PATISON CU MERE Ingrediente: 300 g patison, 4 mere, 1 felie de ţelină, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 ceapă, 4 -5 linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Sucul se pune în castron, se adaugă patisonul, merele, ţelina şi ceapa bine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1168. SUPĂ - CREMĂ CU PATISON ŞI CONOPIDĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere care se înlocuiesc cu conopidă fin mărunţită. 1169. SUPĂ - CREMĂ DE PATISON CU GULIOARE Ingrediente: 300 g patison, 250 g gulioare, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 4 - 5 linguri tărâţe, 2 162

3 roşii, 1 ardei gras, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de nalbă, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Maceratul se pune în castron, se adaugă patisonul, gulioarele, prazul, roşiile şi ardeiul bine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt. 1170. SUPĂ - CREMĂ CU PATISON ŞI CARTOFI Ingrediente: 350 g patison, 250 g cartofi, 1 felie de ţelină, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2047), 4 -5 linguri tărâţe, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de salvie cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Maceratul se pune în castron, se adaugă patisonul, cartofii, ţelina, ceapa şi morcovii bine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile, pasta de roşii şi smântâna (sau gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1171. SUPĂ - CREMĂ CU PATISON ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1172. SUPĂ - CREMĂ CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1170), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 1173. SUPĂ - CREMĂ CU AROMĂ DE HREAN Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1170), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 1174. CHIFTELE DE PATISON PE SALATĂ VERDE Ingrediente: 250 g patison ras, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 4 - 5 frunze de varză murată, 1 legătură de verdeţuri, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), 1 lingură ulei, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), tărâţe, 2 linguri de cremogen (v. 2019). Patisonul dat pe răzătoare se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, varza bine stoarsă de zeamă (nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă, pulberile, untul frecat spumă, cremogenul şi tărâţe (cât cuprinde). Se presară o mână de tărâţe pe o foaie de plastic şi se împarte compoziţia cu lingura în cantităţi egale; se formează chifteluţele, care se aşează pe un strat de salată verde, pus în prealabil în platou. Se stropesc cu puţin ulei şi se presară cu verdeţuri tăiate mărunt. 1175. CHIFTELE DE PATISON CU PETALE DE TRANDAFIRI Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată care se înlocuieşte cu varza albă tăiată fideluţă şi frecată în mâini până se înmoaie bine (fără să i se storcă sucul din ea); de asemenea pulberea de măceşe se înlocuieşte cu făină de orez (v. 2017). Chiftelele se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir, se stropesc cu puţin ulei iar deasupra se presară mărar şi pătrunjel, tăiate mărunt. 1176. CHIFTELE DE PATISON PE PETALE DE GĂLBENELE Pe un platou se pune un strat de petale de gălbenele peste care se aşează chiftelele preparate ca la 1174, se stropesc cu ulei iar deasupra se presară hasmaţuchi tăiat mărunt. 1177. RULADĂ DE PATISON CU VARZĂ ROŞIE Ingrediente: 400 g patison, 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 frunze de varză albă, 400 g unt, 1/2 varză roşie, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de cimbru cu busuioc, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), cremogen (v. 2019), tărâţe. Patisonul ras se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, varza tăiată fideluţă (frecată bine în mâini până se înmoaie, fără a se stoarce de zeamă), 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, se întinde compoziţia cu podul palmei, în formă dreptunghiulară groasă de 1 cm. Peste ea se aşează compoziţia a doua, care se prepară din: varză roşie tăiată fideluţă (frecată în mâini până se înmoaie bine, fără a se stoarce de sucul ei) 163

amestecată cu ţelina rasă, pulberile, pasta de roşii, tărâţe (cât cuprinde), verdeţurile tăiate mărunt şi untul frecat spumă. Se rulează strâns cu ajutorul foii de polietilenă pe care o întoarcem (după fiecare răsucire a ruladei) către noi, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia aşezăm rulada pe un fund dreptunghiular sau pe un platou şi o dăm la rece 2 - 3 ore, ca să se întărească untul. Se serveşte tăiată felii mai groase, alături cu salată verde. Această cantitate ajunge pentru 12 - 14 persoane. 1178. RULADĂ DE PATISON CU MUGURI DE LUCERNĂ Se prepară prima foaie întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente; compoziţia a doua este înlocuită cu muguri de lucernă tăiaţi fideluţă amestecaţi cu 1 legătură de frunze fragede de ţelină şi tarhon, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 2 - 3 linguri de smântână, 200 g unt frecat spumă, 2 - 3 linguri cremogen (v. 2019), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge şi tărâţe (cât cuprinde). 1179. RULADĂ DE PATISON CU SPANAC Se prepară întocmai ca la reţetele precedente, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de lucernă care se înlocuieşte cu spanac tăiat fideluţă. De asemeni, spanacul poate fi înlocuit cu urzici, frunze de tătăneasă, ştevie, măcriş, frunze de soia, lobodă, frunze de fasole ş.a.(cu condiţia să fie foarte fragede şi crescute la soare). ... Para Para conţine: apă, zahăr (mai ales levuloză), alţi hidraţi de Carbon, acizi, albumine, celuloză, cenuşi, pectină, tanin, grăsime, vitaminele (A, B1, B2, PP, C), Fosfor, Sodiu, Calciu, Magneziu, Sulf, Potasiu, Clor, Zinc, Cupru, Fier, Mangan, Iod, Arsenic. Este indicată în: reumatism, gută, artritism, astenie, surmenaj, sarcină, anemie, tuberculoză, diaree. Este permisă diabeticilor graţie levulozei pe care o conţine. Se consumă: fructul (1 - 1.5 kg pe zi înainte de mese) şi sucul (2 - 3 pahare pe zi, înainte de mese). Sucul din pere uscate este o băutură răcoritoare, diuretică şi energetică. Calorii: 60 / 100 g. 1180. CREMĂ DE PERE CU CREMOGEN Ingrediente: 600 g pere dulci, 5 linguri de cremogen, 1/2 ceaşcă suc de morcov (v. 2081), puţină miere (după gust), 1 lingură făină de hrişcă (v. 2018), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură seminţe de anason. Perele mărunţite (cu tot cu coajă) se amestecă cu cremogenul, tărâţa, mierea, tinctura, coaja de lămâie, făina de hrişcă şi sucul de morcovi. Se pune în cupe sau în farfurioare de compot iar deasupra se presară seminţele de anason. 1181. CREMĂ DE PERE CU TĂRÂŢE Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţe. Deasupra se pun câteva bobiţe de coacăze negre sau vişine conservate în miere (v. 406). 1182. CREMĂ DE PERE CU NUCI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1180), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen care se înlocuieşte cu 4 linguri de nuci măcinate, 3 linguri de tărâţe şi 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară. 1183. CREMĂ DE PERE CU FRIŞCĂ Se prepară crema de pere cu nuci întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, iar deasupra (în cupe) se pun în fiecare câte 2 linguri de frişcă (fără zahăr), peste care se presară câteva petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă. 1184. CREMĂ DE PERE CU ALBUŞ SPUMĂ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1181), folosind aceleaşi ingrediente; deasupra, în 164

fiecare cupă, se pune câte puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr). Peste el se pun flori albastre de cicoare sau flori galbene de păpădie. 1185. CREMĂ DE PERE CU PULBERE DE CĂLINE Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1180), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri pulbere de căline (v. 2076) sau de scoruşe (v. 2077) care-i dau culoarea de roşu intens. Deasupra se presară câteva flori albe de urzică moartă sau câteva petale de trandafir (albe sau crem), tăiate fideluţă. ... Păpădie Se întâlneşte peste tot, în flora spontană din Europa, India, China Japonia, America, Africa de Nord, Iran. De la păpădie se folosesc: rădăcinile, frunzele, bobocii şi florile. Conţine: clorofilă, terasacină,acid hidroxicinamic, levuloză, manitol, colină, steroli, un ulei esenţial, caroten, acid folic, acizi graşi, alcaloizi, un pigment, Fosfor, Siliciu, Sulf, Mangan, diastaze. Este indicată la angiocolită, congestia ficatului, insuficienţă hepatică, icter, litiază biliară şi renală, hipercolesterolemie, ateromatoză, dermatozele hepatice, pecingini, eczemă, acnee, furunculoză, reumatism, gută, calcul, azotemie, oligurii, insuficienţe renale, constipaţii, fermentaţii intestinale (intercolită), tulburări circulatorii (cianoză, varice), hemoroizi, anemie, astenie, scorbut, pioree, obezitate, celulită, pletoră. O cură de salată din planta întreagă (rădăcină, frunze, boboci, flori) în fiecare primăvară, pe o durată de 5 - 6 săptămâni este foarte bine venită. 1186. SUC DE PĂPĂDIE Este unul din cele mai preţioase tonice. Folosit în combaterea hiperacidităţii, ajută la reglarea alcalinităţii organismului. Este, în acelaşi timp, deosebit de bogat în Potasiu, Calciu şi Sodiu şi este cel mai bogat în Magneziu şi Fier. Magneziul este un element esenţial pentru soliditatea sistemului osos şi previne fragilitatea vaselor. O cantitate corespunzătoare de Magneziu şi Calciu organic vitalizat în hrană, în timpul sarcinii, previne pierderea sau deteriorarea dinţilor mamei şi dă tărie oaselor copilului. Magneziul în combinaţie potrivită cu Calciul, Fierul şi Sulful este esenţial pentru sânge, consistent constituent al ţesuturilor plămânilor şi sistemului osos. Toate preparatele cu Magneziu, produse sub formă de praf sau altfel, pot da unele rezultate bune imediate. Sucul crud din păpădie, obţinut din frunze şi rădăcini, combinat cu suc din frunze de gulie, ajută la vindecarea bolilor de oase şi coloanei vertebrale, dă tărie dinţilor şi previne cariile dentare. 1187. PASTĂ DE RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU CEAPĂ Rădăcina de păpădie se recoltează primăvara înainte de înflorire, când conţine cea mai mare cantitate de latex. Se pot recolta apoi rădăcinile începând din luna iulie până toamna târziu. În perioada iulie - august au cantitatea cea mai ridicată de principiu amar (taraxacina), atingând maximum în luna noiembrie. Recoltate primăvara conţin mai multă colină şi latex. Ingrediente: 350 g rădăcini de păpădie (cu tot cu frunză), 1 felie de ţelină, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 lingură cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 10 măsline negre desărate (v. 1988), 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Rădăcinile scoase din pământ se folosesc imediat. Se spală bine (separat rădăcina de frunze), se curăţă uşor pe partea închisă la culoare şi se spală din nou; la fel, frunzele (în mai multe ape), se mărunţesc fin odată cu ceapa şi ţelina (manual sau mecanic), se amestecă cu cremogenul, pasta de roşii, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se pune pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului (puţin umezită în apă) şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon. 1188. PASTĂ DE RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU PRAZ Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu 1 fir mare de praz. 1189. PASTĂ DE RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU RIDICHI 165

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1187), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care se înlocuieşte cu 1 felie de ridiche neagră fin mărunţită. 1190. PASTĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI CRESON Ingrediente: 250 g frunze de păpădie, 150 g creson de fântână, 200 g unt, 1 legătură de leuştean cu frunze fragede de ţelină, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri de cremogen, tărâţe, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Frunzele de păpădie, cresonul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pasta de roşii, cremogenul, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie şi se ornează după fantezia gospodinei. 1191. PASTĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI URZICI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care se înlocuieşte cu urzici. Pot fi înlocuite cu muguri fragezi de lucernă sau de trifoi, de ştevie, de tei, ulm, fag, cu condiţia să fie foarte fragede. 1192. PASTĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI FRUNZE DE SOIA Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1190), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care se înlocuieşte cu frunze de soia (recoltate înainte şi în timpul înfloririi plantei) măruţite fin, odată cu frunzele de păpădie. 1193. PASTĂ DE PĂPĂDIE CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1190), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 1194. PASTĂ DE PĂPĂDIE CU AROMĂ DE HREAN Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1191), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă împreună cu 1 felioară de sfeclă roşie. 1195. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU SOS GALBEN Ingrediente: 350 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 250 ml suc de morcovi (v. 2089), 150 ml ulei, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 legătură frunze fragede de ţelină cu frunze fragede de ridichi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), câteva petale roşii de trandafiri, 2 linguri de tărâţe, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Rădăcinile de păpădie (bine spălate) rase uşor de coajă, ceapa, ţelina, se dau pe răzătoare, se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii şi tărâţa; se pune în platou în strat subţire uniform. Peste acest amestec se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu suc de morcovi adăugând muştarul, sucul de cătină şi uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se presară puţină verdeaţă de sezon, tăiată mărunt şi câteva petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă. 1196. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU VARZĂ ŞI SOS GALBEN Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind cele 350 g păpădie cu 250 g varza murată (care se scurge de zeamă, nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă. 1197. RĂDĂCINĂ DE PĂPĂDIE CU NAPI MURAŢI Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958) daţi pe răzătoare. 1198. FRUNZE DE PĂPĂDIE CU SOS GALBEN Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1195), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de rădăcina de păpădie care se înlocuieşte cu frunze de păpădie tăiate fideluţă iar pe marginea platoului se decorează cu frunze de salată verde. 1199. BOBOCI DE PĂPĂDIE CU SOS ROŞU Se prepară sosul galben întocmai ca la reţeta precedentă (1195), folosind aceleaşi ingrediente, 166

adăugând în final 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), până se obţine o nuanţă frumoasă de roşu intens. Deasupra lui, în platou, se pun 250 g boboci de păpădie, iar pe margini se decorează cu verdeaţă de sezon tăiată mărunt şi amestecată cu petale (albe sau crem) de trandafir, tăiate fideluţă. 1200. FLORI DE PĂPĂDIE CU SOS ALB Ingrediente: 300 g flori de păpădie, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 căpăţână de salată verde, câteva petale roşii de trandafir, 1 lingură de cremogen (v. 2019). Smântâna se amestecă cu cremogenul şi făina de orez, se toarnă în platou. Peste el se aşează florile de păpădie în formă de cerculeţe. Pe margini se decorează cu foi de salată verde şi petale roşii de trandafir. 1201. FLORI DE PĂPĂDIE PE SOS VERDE Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente; la urmă se colorează într-o nuanţă frumoasă de verde, cu 2 - 3 linguri pireu, obţinut din spanac crud, măcriş, urzici, muguri fragezi de lucernă sau frunze de tei. Peste sos se aşează flori de păpdie în diferite forme, după fantezia şi priceperea gospodinei. Pe margini, se decorează cu felioare de gogoşari sau de roşii. 1202. SOS DE ROŞII CU RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE Ingrediente: 200 g pastă de roşii crude (v. 2063), 350 g rădăcini de păpădie, 4 linguri de cremogen (v. 2019), 2 linguri de tărâţe, 1 pahar macerat de tărâţe, 150 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Rădăcina de păpădie şi ţelina (rase de coajă) se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, tărâţa şi pulberile; se aşează în platou, în strat subţire, uniform. Peste această compoziţie se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu macerat de tărâţe (v. 2041), pastă de roşii şi uleiul (adăugat puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 1203. SOS DE GĂLBENUŞ CU RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE Ingrediente: 3 gălbenuşuri de ouă de găină sau 350 g smântână, 300 g rădăcini de păpădie, 50 g rădăcină de leuştean, 1 ceapă roşie, 1 păstârnac, 2 linguri făină de orez, 2 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 legătură mărar cu pătrunjel, câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină. Rădăcinile de păpădie, de leuştean şi păstârnacul se taie felii cât mai subţiri sau se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, tărâţa şi pulberile; se aşează în strat subţire, uniform, în platou, iar deasupra se toarnă sosul din smântână (sau gălbenuşuri) bine amestecată cu făina de orez. Se presară cu puţină verdeaţă de sezon (tăiată mărunt) şi flori de nalbă tăiate fideluţă. 1204. PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 3 gălbenuşuri de ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 15 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1205. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU SOS DE TĂRÂŢE Se prepară păpădia cu toate celelalte ingrediente ca la 1203, se aşează în platou (în strat uniform), iar peste ea se toarnă sosul preparat din: 300 g iaurt, 150 g smântână, 1 lingură de cremogen (v. 2019) şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine un sos potrivit de îngroşat. Deasupra se presară 1 legătură de mărar şi cu frunze fragede de ţelină (tăiate mărunt). 1206. INIMĂ DE PĂPĂDIE CU SOS DE CĂLINE Ingrediente: 250 - 300 g inimi de păpădie, 150 ml suc de mere, 150 ml suc de ţelină (v. 2086), 150 ml ulei, 1 lingură pulbere de căline (v. 2076), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 legătură mărar cu hasmaţuchi, 1 căpăţână de salată. Se prepară mai întâi sosul din cremogen înmuiat cu suc de ţelină şi îndoit cu suc de mere (v. 2012); se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză) şi pulberile, apoi se toarnă în platou. Deasupra se înfig (cât mai estetic) inimile de păpădii, care se pregătesc astfel: se scot rădăcinile de 167

păpădie, se spală bine, se rade uşor coaja închisă la culoare şi se taie numai 1 cm sub rozeta din frunze lăsând tot atât din codiţa frunzelor (rădăcinile rămase, ca şi frunzele, se folosesc la alte preparate culinare, la rece). Se spală din nou ca să nu rămână urme de nisip printre codiţele frunzelor, se lasă să se scurgă de apă (puse în strat subţire, pe un ştergar curat de bucătărie), se ia una câte una şi se aşează pe sos, în diferite forme. În mijlocul inimii se poate fixa câte un boboc de păpădie, flori de gălbenele, flori albastre de cicoare sau câte trei floricele de tătăneasă la un loc. 1207. INIMĂ DE PĂPĂDIE PE SOS DE MĂCEŞE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pulberea de căline care se înlocuieşte cu pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077). 1208. INIMĂ DE PĂPĂDIE CU SOS VERDE Ingrediente: 300 g inimi de păpădie, 350 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1/2 ceşcuţă suc de orz verde (v. 2079) sau 2 - 3 linguri pireu de spanac crud (care se poate înlocui cu frunze de măcriş, de soia, de tătăneasă ş.a.), câteva petale roşii de trandafir. Se prepară sosul din smântână amestecată cu cremogen, făină de orez şi sucul de orz. Se toarnă în platou (sosul trebuie să fie mai îngroşat, ca să se poată fixa inimile de păpădie), se înfig inimile cât mai estetic, în diferite forme geometrice. 1209. INIMĂ DE PĂPĂDIE PE SOS DE TĂRÂŢE Se prepară sosul de tărâţe ca la reţeta precedentă (1205), folosind aceleaşi ingrediente, se toarnă în platou, iar deasupra lui se înfig 250 - 300 g inimi de păpădie preparate ca la 1206. 1210. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU SMÂNTÂNĂ (I) Ingrediente: 300 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1 l macerat de urzici, 1.5 l macerat de varză murată, 1 ceaşcă de smântână. Se pune maceratul şi zeama de varză în castron, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, pulberile şi smântâna. 1211. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU SMÂNTÂNĂ (II) Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu praz tăiat fideluţă iar smântâna se înlocuieşte cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1212. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1210), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind smântâna cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1213. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU NAPI Ingrediente: 200 g rădăcini de păpădie, 150 g napi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 75 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu mărar, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de tărâţe, 500 ml zeamă de gogonele murate. Se pune în castron maceratul şi moarea, se adaugă rădăcinoasele şi napii date pe răzătoare, pasta de roşii crude, uleiul, ceapa, verdeaţa tăiată mărunt şi pulberile. 1214. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU URZICI Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napi care se înlocuiesc cu urzici. Acestea (la nevoie) pot fi înlocuite cu frunze de bob, de hasmaţuchi şi tătăneasă sau muguri fragezi de lucernă, de trifoi, frunze de tei, ulm, fag ş.a.( cu condiţia să fie foarte fragede şi crescute în soare). 1215. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU RIDICHI NEGRE Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1213), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napi care se înlocuiesc cu ridichi negre date pe răzătoare. 168

1216. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU HRIBI MĂRUNŢIŢI Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1213), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napi care se înlocuiesc cu 3 linguri de hribi mărunţiţi (puşi în prealabil la muiat, cu puţină apă - 3 ore). Se adaugă şi apa în care au fost înmuiaţi. 1217. CIORBĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI SPANAC Ingrediente: 250 g frunze de păpădie, 150 g spanac, 75 ml ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 l macerat de vâsc de măr, 500 ml moare (zeamă de castraveţi muraţi). Se pune în castron maceratul şi moarea, se adaugă frunzele de păpădie, de spanac, tăiate fideluţă, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pasta de roşii, pulberile, rădăcinoasele date pe răzătoare şi uleiul bine amestecat (ca la maioneză) cu gălbenuşurile. 1218. CIORBĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI FRUNZE DE BOB Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu frunze de bob tăiate fideluţă. Se pot folosi şi muguri fragezi de lucernă şi trifoi, frunze de patlagină, de podbal ş.a. 1219.CIORBĂ DE FRUNZE DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1217), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de găină care se înlocuiesce cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1220. CIORBĂ CU BOBOCI DE PĂPĂDIE ŞI FRUNZE DE TEI Ingrediente: 200 g boboci de păpădie, 150 g frunze fragede de tei, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină, 2 - 3 napi, 1 păstârnac, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 legătură de verdeţuri, 75 ml ulei, 1 l macerat de tărâţe, 500 ml zeamă de varză murată (moare). Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă rădăcinoasele şi napii (rase pe răzătoare), prazul tăiat fideluţă odată cu frunzele de tei, pasta de roşii, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată fin şi bobocii de păpădie (aleşi din cei mai mici). 1221. SUPĂ - CREMĂ CU RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE Ingrediente: 350 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 4 - 5 linguri de tărâţe, 50 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de chimion, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 legătură de hasmaţuchi. Se pune sucul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi ceapa fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul iar deasupra hasmaţuchi tăiat mărunt. 1222. SUPĂ - CREMĂ CU PĂPĂDIE ŞI GERMENI DE TRIFOI Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de tărâţe cu 4 linguri de trifoi roşu (bine mărunţit). 1223. SUPĂ - CREMĂ CU PĂPĂDIE ŞI GERMENI DE SOIA Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1221), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţe care se înlocuiesc cu 2 - 3 linguri făină de hrişcă (hrişca este cereala cea mai bogată în Calciu) şi 4 - 5 linguri de germeni de soia (v. 2026) fin mărunţiţi. 1224. SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI PODBAL Ingrediente: 250 g frunze de păpădie, 250 g frunze fragede de podbal, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceaşcă de smântână, 4 - 5 linguri făină de orez (ovăzul este cereala cea mai bogată în proteine), 1 legătură de salvie cu tarhon, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat de mere 169

pădureţe (v. 2053). Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de păpădie, de podbal, prazul, rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), smântâna, făina de ovăz, pasta de roşii şi pulberile, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1225. SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI PETALE DE TRANDAFIR Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele de podbal care se înlocuiesc cu petale roşii de trandafir, iar deasupra, pe lângă verdeţurile tăiate mărunt, se pun şi câteva petale roşii de trandafir (tăiate fideluţă). 1226. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE PĂPĂDIE ŞI IAURT Ingrediente: 300 g flori de păpădie, 150 g frunze de iarba tâlharului, 200 g iaurt sau 3 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 4 - 5 linguri făină de orez, 1 legătură de verdeţuri, câteva petale de nalbă roşie de grădină, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 1 morcov. Se pune maceratul în castron, se adaugă florile de păpădie, frunzele de iarba tâlharului, ceapa şi rădăcinoasele, fin mărunţite (manual sau mecanic), iaurtul (sau gălbenuşurile), făina de orez şi pulberile, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi petalele fideluţă. Se pot pune şi câteva flori de păpădie întregi peste plantele tăiate mărunt, pentru un aspect cât mai îmbietor. 1227. SUPĂ - CREMĂ DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 3 gălbenuşuri (sau iaurt) de ouă de găină care se înlocuiesc cu 15 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1228. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE PĂPĂDIE ŞI FLORI DE SALCÂM Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1226), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de iarba tâlharului care se înlocuieşte cu flori de salcâm; deasupra se presară o mână bună de petale roşii de trandafir şi câteva frunze de măghiran sau mentă, tăiate fideluţă. 1229. CHIFTELE DE PĂPĂDIE CU GERMENI DE GRÂU Ingrediente: 250 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 morcov, 200 g grâu germinat (v. 2022), 200 g unt, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură de ulei. Rădăcinile de păpădie, ceapa, rădăcinoasele şi germenii, se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, pasta de roşii, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine o pastă îngroşată; se împarte cu lingura în părţi egale, pe o foaie de plastic, peste care s-a presărat în prealabil o mână de tărâţe. Se formează chiftelele care se aşează pe un postament din salată verde, ce a fost pus în prealabil pe platou. Se stropesc cu puţin ulei, peste care se presară puţină verdeaţă de sezon tăiată mărunt. 1230. CHIFTELE DE PĂPĂDIE CU GERMENI DE SOIA Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâu care se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi. 1231. CHIFTELE DIN FRUNZE DE PĂPĂDIE CU GERMENI DE LINTE (V. 2028) Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă (1229), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâu care se înlocuiesc cu germeni de linte bine mărunţiţi iar rădăcinile de păpădie se înlocuiesc cu frunze de păpădie tăiate fideluţă; ca postament, în loc de salată verde, se folosesc petale de trandafir sau flori de nalbă. 1232. CHIFTELE CU FLORI DE PĂPĂDIE ŞI GERMENI DE LUCERNĂ Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă (1229), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de 170

frunzele de păpdie care se înlocuiesc cu flori, şi germenii de linte care se înlocuiesc cu germeni de lucernă (v. 2029) fin mărunţiţi. Din toate cele 4 reţete de chiftele descrise mai sus se pot prepara delicioase rulade cu diferite combinaţii de varză albă dulce, gulii, napi, conopidă etc. 1233. SALATĂ DE FRUNZE DE PĂPĂDIE CU RIDICHI Ingrediente: 250 g frunze fragede de păpădie, 150 g frunze fragede de ridichi de lună, 2 linguri ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 mână de petale roşii de trandafir, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ambele feluri de frunze (bine spălate) se taie în fragmente mai mari, se pun în salatieră, se stropesc cu ulei şi suc, se presară cu pulberi, iar deasupra se pun petale de trandafir tăiate fideluţă. 1234. SALATĂ DE PĂPĂDIE CU FLORI DE SALCÂM ALBE Ingrediente: 250 g păpădie (rădăcini şi frunze în părţi egale), 200 g flori albe de salcâm, 3 - 4 linguri smântână sau ulei, 10 - 12 flori de păpădie, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Rădăcinile (separate de rozetele de frunze, curăţate şi bine spălate) se taie felii subţiri, frunzele se taie în fragmente mai mari; se amestecă cu florile de salcâm, pulberile şi smântâna, iar deasupra se pun florile de păpădie. 1235. SALATĂ DE PĂPĂDIE CU SPANAC Se prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile de salcâm care se înlocuiesc cu frunze de spanac tăiate fideluţă, iar deasupra se presară câteva petale de trandafir (roşii sau roz) tăiate fideluţă. 1236. SALATĂ DE PĂPĂDIE ( FRUNZE, BOBOCI ŞI FLORI) Ingrediente: 200 g boboci şi flori de păpădie, 250 g frunze de păpădie, 100 g flori de tătăneasă, 2 legături de mărar, 1 ceapă mare de apă, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină diluat cu 2 linguri de apă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de cremogen (v. 2019). Frunzele tăiate în fragmente mai mari, bobocii şi florile întregi, se amestecă cu mărarul şi ceapa tăiate mărunt, pulberile şi sosul preparat din cremogen, sucul de cătină diluat şi ulei. Deasupra se presară florile de tătăneasă sau petale de trandafir, tăiate fideluţă. 1237. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (I) Ingrediente: 150 g flori de păpădie, 350 ml suc de morcov (v. 2081), puţină miere (după gust), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2015), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri vişine macerate în miere (v. 406), 5 linguri de cremogen (v. 2019). Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă mierea, tinctura, coaja de portocală şi petalele florilor de păpădie. Se pune crema în cupe sau farfurioare de compot, iar deasupra se aşează bobiţe de vişine. 1238. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (II) Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 1 lingură de pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) în cremogen, schimbân-du-i acestuia gustul şi culoarea, iar deasupra se presară flori albe de urzică moartă. 1239. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (III) Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1237), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţe. 1240. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (IV) Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1237), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de cremogen cu 3 linguri de nuci râşnite, 1 lingură de tărâţe şi 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară. 1241. TORT CU PĂPĂDIE PENTRU DESERT Ingrediente: 250 g rădăcini de păpădie, 250 g flori de păpădie, 2 linguri de rom, 450 g unt, puţină miere (după gust), tărâţe, 4 linguri nuci râşnite, 1/4 linguriţă pulbere fină de scorţişoară, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 4 ouă de găină, 3 mere, 1 felie de ţelină, 1 şi 1/2 linguriţă 171

tinctură de propolis (v. 2014), 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 150 g flori albe de salcâm, cremogen (v. 2019). Rădăcinile de păpădie (curăţate uşor de coajă, după ce au fost bine spălate) se mărunţesc fin, odată cu merele (cu tot cu coajă) şi ţelina curăţată; se amestecă cu miere (după gust), nuci, scorţişoară, rom, pulberea de măceşe, 250 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie îngroşată, care se împarte în două părţi egale. O parte se aşează pe tortieră şi se tasează;peste ea se aşează o compoziţie de culoare deschisă, care se prepară din petale de păpdie şi flori de salcâm (fin mărunţite), amestecate cu 4 gălbenuşuri de ouă de găină, puţină miere (după gust), tinctura, coaja de lămâie, 200 g unt şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie sufucient de îngroşată. Peste aceasta se pune partea a doua din compoziţia închisă la culoare, se tasează pe întreaga suprafaţă şi se îmbracă cu cele 4 albuşuri (bătute spumă tare). Peste spuma de albuş se aşează (cât mai estetic) câteva flori de păpădie şi mieji de nucă. Se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii în formă de raze (ca orice tort). 1242. TORT DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară tortul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 4 ouă de găină care se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă (v. 7). 1243. FLORI DE PĂPĂDIE CONSERVATE ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg flori de păpădie, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc. Florile proaspăt recoltate se spală la un curent de apă, se pun pe un şervet de bucătărie, întinse în strat subţire, ca să se scurgă bine de apă. Se pun în borcan de sticlă cu rămurica de busuioc, se toarnă mierea, se leagă borcanul, se înfăşoară în hrâtie de culoare închisă (sau se pune la întuneric) lăsându-se 6 săptămâni la macerat; zilnic borcanul trebuie agitat, ca florile să fie cuprinse de miere. După acest termen, florile se scot uşor şi se pun într-un borcan potrivit ca mărime. Se pot servi ca dulceaţă sau se pot folosi la diferite dulciuri cum ar fi torturile, cremele etc. Mierea, care s-a transformat în sirop, se toarnă în sticle de culoare închisă, deasupra se toarnă un strat de alcol de 1 cm, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la camară. Se poate folosi ca medicament şi ca aliment, la diferite dulciuri. Trebuie consumat în termen de 12 luni. 1244. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CONSERVATE ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg rădăcini de de păpădie, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc. Rădăcinile (bine spălate la jet de apă, curăţate uşor de coaja închisă la culoare şi spălate din nou) se dau pe răzătoare şi se pun în borcan. În continuare se procedează ca la reţeta precedentă. ... Păstârnacul Este o legumă foarte nutritivă, diuretică, antitoxică, antireumatismală şi emenagogă (reglementează fluxul menstrual). Se recomandă a fi folosită în diferite preparate culinare, mai ales în supe şi ciorbe. 1245. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU CEAPĂ Ingrediente: 300 g păstârnac, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură de verdeaţă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072). Păstârnacul şi ceapa se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se întinde pe turtiţe de grâu sau se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează după fantezia fiecăruia. 1246. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU ROŞII Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu praz, adăugând în compoziţie 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 1247. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU ROŞII ŞI URZICI Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (1245), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 100 g urzici sau muguri fragezi de lucernă (mărunţiţi odată cu păstârnacul), ceapa şi tărâţe (cât cuprinde). 172

1248. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU VARZĂ MURATĂ Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (1245), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 foi de varză murată, bine stoarse de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă) şi tăiată fideluţă. 1249. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU NAPI Ingrediente: 200 g păstârnac, 250 g napi, 1 morocov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 4 5 frunze de varză albă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de pătrunjel cu tarhon, 4 - 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 50 ml ulei, 1 mână de petale roşii de trandafir. Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, ceapa şi varza bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 1250. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU SMÂNTÂNĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1251. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1249), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână (sau iaurt) sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1252. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU PRAZ ŞI CEAPĂ Ingrediente: 450 g păstârnac, 200 g praz, 200 g ceapă, 1 legătură hasmaţuchi, 1.5 l macerat de coada - calului (v. 2042), 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină. Se pune maceratul în castron, se adaugă pâstârnacul, prazul şi ceapa bine mărunţite (manual sau mecanic), iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de flori tăiate fideluţă. Persoanele presupuse îngrăşării vor putea să profite din plin cu aceste supe foarte diuretice. ... Pătlăgeaua vânătă (vânăta) Conţine apă, protide, lipide, glucide, minerale - Fosfor, Magneziu, Calciu, Potsaiu, Sulf, Sodiu, Clor, Fier, Mangan, Zinc, Cupru, Iod, vitaminele (B1, B2, C6, PP) şi provitamina A. Este puţin nutritivă (în comparaţie cu alte legume); doar 29 cal / 100 g. Este indicată în anemie, scrofuloză, constipaţie, oligurie (insuficienţă a secreţiei urinei), eretism cardiac. În alimentaţie se consumă cu mult folos crudă, în amestec cu alte produse, cu condiţia să fie ajunsă la maturitate. Dacă nu este coaptă, conţine un toxic - solamina, întâlnită deopotrivă în germeni şi în părţile verzi ale cartofului. Este bine să fie consumată cu moderaţie. 1253. PASTĂ DE VINETE CU PRAZ Ingrediente: 300 g vinete (ajunse la maturitate), 1 fir de praz mare, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură de verdeaţă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074). Vinetele şi prazul, fin mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se întinde pe turtiţe de grâu sau se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează după gustul şi fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână: gogoşari, roşii, măsline, verdeţuri ş.a. 1254. PASTĂ DE VINETE CU CEAPĂ Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz care se înlocuieşte cu ceapă mărunţită fin. 173

1255. PASTĂ DE VINETE CU ROŞII Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (1253), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 1256. PASTĂ DE VINETE CU PULBERE DE HRIBI Ingrediente: 300 g vinete, 1 ceapă mare de apă sau roşie, 1 lingură pulbere de hribi (înmuiată), 200 g unt, tărâţe, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 măsline negre. Vinetele (ajunse la maturitate) şi ceapa, bine mărunţite, se amestecă cu verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu jumătăţi de măsline negre desărate (v. 1988) şi verdeţuri de sezon. 1257. PASTĂ DE VINETE CU VARZĂ MURATĂ Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cu pulberea de hribi (înmuiată în prealabil cu 3 linguri de apă) se adaugă 4 - 5 frunze de varză murată bine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă. 1258. SALATĂ DE VINETE CU LOBODĂ ROŞIE Ingrediente: 300 g vinete, 1 ceapă mare de apă, 150 g frunze de lobodă roşie sau albă, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 75 ml ulei, 1 linguriţă muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) diluat cu 2 linguri de apă sau suc de roşii, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină. Vinetele se dau pe răzătoare, ceapa se taie julien şi loboda fideluţă. Se amestecă cele 3 produse, se adaugă pulberile, sucul de cătină diluat amestecat cu muştarul şi uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de flori tăiate fideluţă. 1259. SALATĂ DE VINETE CU PATISON Se prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de lobodă care se înlocuieşte cu 250 g patison (dat pe răzătoare odată cu vinetele). 1260. SALATĂ DE VINETE CU MUGURI DE LUCERNĂ Se prepară salata ca la reţeta precedentă (1258), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de lobodă roşie care se înlocuieşte cu muguri fragezi de lucernă (tăiaţi fideluţă). La nevoie, aceşti muguri se pot înlocui cu frunze fragede de soia (recoltate înainte şi în timpul înflorii), frunze tinere de tătăneasă, de spanac ş.a. 1261. SALATĂ DE VINETE CU VARZĂ ALBĂ Ingrediente: 300 g vinete bine dezvoltate, 300 g varză albă, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de măraracu tarhon, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe. Vinetele (date pe răzătoare) se amestecă cu varza (care a fost tăiată fideluţă) frecată în mâini, până s-a înmuiat bine (nu se stoarce de suc), ceapa tăiată peştişori, pasta de roşii, pulberile, sucul de cătină, puţină tărâţă şi uleiul, iar deasupara se presară verdeaţă tăiată mărunt. Pe margini se decorează cu felii de roşii şi ardei gras. 1262. CIORBĂ DE VINETE CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 200 g vinete, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 l macerat de afine (v. 2045), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085). Se pune maceratul şi sucul de corcoduşe în castron, se adaugă vinetele date pe răzătoare odată cu rădăcinoasele, ceapa, verdeaţa roşiile şi ardeiul tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 1263. CIORBĂ DE VINETE CU GULIOARE 174

Ingrediente: 250 g vinete, 150 g gulioare, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 3 roşii, 1 ardei gras, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 1 fir de praz, 1 l macerat de coada - calului (v. 2042), 500 ml suc de aguridă (v. 1666). Se pune maceratul şi sucul într-un castron, se adaugă vinetele, gulioarele şi rădăcinoasele date pe răzătoare, roşiile şi ardeiul gras tăiate mărunt, prazul şi verdeţurile tăiate fideluţă, pulberile şi uleiul. 1264. CIORBĂ DE VINETE CU CARTOFI Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care se înlocuiesc cu cu cartofi raşi iar uleiul cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt (sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină). 1265. CIORBĂ DE VINETE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1263), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care se înlocuiesc cu varză tăiată fideluţă (frecată în mâini, până se înmoaie bine) iar în loc de ulei se pune 1 ceaşcă de smântână sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7). 1266. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU CONOPIDĂ Ingrediente: 300 g vinete, 250 g conopidă, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de tarhon cu rozmarin, 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 ceaşcă de smântână sau iaurt, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072). Se pune maceratul în castron, se adaugă vinetele, conopida, rădăcinoasele, ceapa fin mărunţită (manual sau mecanic), pasta de roşii, smântâna şi pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1267. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU SPANAC Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de conopidă care se înlocuieşte cu spanac bine mărunţit. 1268. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU FASOLE VERDE Ingrediente: 300 g vinete, 200 g păstăi verzi de fasole (fără bobul format), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjlel, 1 felie de ţelină, 1 ardei gras, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 50 ml ulei, 1.5 ml suc de roşii (v. 2094), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 4 - 5 linguri de tărâţe sau făină de hrişcă. Sucul de roşii se pune în castron, se adaugă vinetele, fasolea, ceapa, ardeiul gras şi rădăcinoasele, bine mărunţite (manual sau mecanic), uleiul, pulberile şi tărâţa iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1269. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili de usturoi fin pisaţi. 1270. CHIFTELE DE VINETE CU AROMĂ DE HREAN Ingrediente: 450 g vinete, 1 ceapă, 1 lingură de hrean ras, 1 lingură de cremogen (v. 2019), 175 g unt, 1 legătură de verdeţuri, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de ulei, 1 căpăţână de salată verde. Vinetele date pe răzătoare se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, hreanul, cremogenul, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se presară o mână de tărâţe pe o foaie de plastic, se împarte compoziţia cu lingura în părţi egale şi se formează chiftelele care se aşează pe un postament din salată verde ce a fost pus în prealabil în platou. Se stropesc cu puţin ulei şi se presară verdeaţă tăiată mărunt. 1271. CHIFTELE DE VINETE CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili de usturoi fin pisaţi. 175

1272. CHIFTELE DE VINETE CU DOVLECEI Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă (1270), folosind aceleaşi ingrediente (250 g vinete, 200 g dovlecei şi 2 gălbenuşuri de ouă de găină). În continuare se procedează la fel. 1273.CHIFTELE DE VINETE CU DOVLECEI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară chiftele ca la reţeta precedentă (1270), folosind aceleaşi ingrediente (250 g vinete, 200 g dovlecei şi 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă). În continuare se procedează la fel. Chiftelele gata preparate se pun pe un postament de petale roşii de trandafiri ce au fost aşezate în prealabil pe platou. ... Pătlăgeaua roşie (tomata) Conţine: apă, glucide, protide, lipide, acizi organici (malic, pictic, citric), Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu, Sulf , numeroase oligoelemente - Zinc, Cupru, Fier, Bor, Iod şi vitaminele (A, B1, B2, B6, C, PP, E, K). Există numeroase varietăţi de roşii; nu conţin oxilaţi dar au între componente un corp comparabil cu cortizonul şi de aceea ajută suferinzilor de reumatism şi de gută. Salata sau alt preparat cu roşii nu trebuie pregătit cu mult timp înainte de masă deoarece îşi pierde o bună parte din proprietăţi. Dacă în restaurante, în cantinele şcolare ş.a. este uneori inevitabil, gospodina (prin grijă permenentă, pentru membrii familiei, se va feri de aşa ceva). Trebuie reţinut că roşiile sunt o serioasă sursă de vitamine, de pectine, azotaţi şi tartraţi. Stimulează secreţiile digestive, neutralizează hiperaciditatea, contribuie la digestie, alcalinizează sângele, reduc umorile în artritism. Este bine să fie evitate de către cei care au colici hepatice cât şi de cei care au acid oxalic în sânge (oxalemie).1274. PASTĂ DE ROŞII CU SPANAC Ingrediente: 4 - 5 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 linguri de spanac mărunţit, 3 linguri de cremogen, tărâţe, 175 ml ulei, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 - 15 măsline negre desărate. Pasta de roşii se amestecă cu cremogenul, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), se adaugă ceapa tăiată mărunt, spanacul, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine o pastă suficient de îngroşată care se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felii de măsline negre şi verdeţuri de sezon. Roşiile sunt indicate în anemie, creştere, tulburări ale nutriţiei, astenie, lipsă de poftă de mâncare, dispepsie, putrefacţie intestinală, vicii ale sângelui, pletoră, celulită, febre intermitente, infecţii, reumatise, gută, menstre dureroase, hepatism, nervozitate, atonie a vezicii biliare, stări canceroase, paraziţi intestinali, etc. 1275. PASTĂ DE ROŞII CU SPARANGHEL Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu sparanghel fin mărunţit. 1276. PASTĂ DE ROŞII CU RIDICHI Ingrediente: 5 - 6 linguri pastă de roşii (v. 2063), 4 - 5 linguri de ridichi mărunţite, 250 ml ulei, 2 linguri de cremogen, tărâţe, 1 legătură frunze fragede de leuştean cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 foi de salată verde. Peste ridichile mărunţite se adaugă uleiul, pulberile, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa şi tărâţe (cât cuprinde); se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după preferinţe. 1277. PASTĂ DE ROŞII CU URZICI Ingrediente: 5 - 6 linguri pastă de roşii, 5 - 6 linguri urzici fin mărunţite (manual sau mecanic), 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 2 linguri cremogen, tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074). Pasta de roşii crude (v. 2063) se amestecă cu urzicile, ceapa tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează în farfurie, se tasează şi se presară cu verdeţuri tăiate mărunt. 176

1278.PASTĂ DE ROŞII CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili de usturoi fin pisaţi. 1279. PASTĂ DE ROŞII CU AROMĂ DE HREAN Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (1277), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 1 - 2 linguri de hrean ras (după gust). 1280. PASTĂ DE ROŞII CU PULBERE DE CIUPERCI Ingrediente: 7 - 8 linguri pastă de roşii crude (v, 2063), 2 linguri pulbere de ciuperci (2068), 1 ceşcuţă macerat de tărâţe (v. 2041), 1 fir de praz, 2 linguri de cremogen, tărâţe, 200 g unt, 1 legătură tarhon cu salvie, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), câteva petale de trandafir (albe) sau câteva petale de flori (albe) de urzică moartă. Pulberea de ciuperci se înmoaie cu maceratul de tărâţe şi se lasă acoperită 30 min; se amestecă cu pasta de roşii, prazul tăiat fideluţă, cremogenul (v. 2019), verdeaţa tăiată fin, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează în farfurie, se tasează şi se decorează cu petalele de trandafir sau florile de urzică moartă. 1281. PASTĂ DE ROŞII CU BRÂNZĂ DE VACI Ingrediente: 3 linguri pastă de roşii, 6 - 7 linguri brânză proaspătă de vaci, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură cremogen, tărâţe, 200 g unt, 1 legătură busuioc cu cimbru, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 2 ardei graşi verzi. Pasta de roşii (v. 2063) se amestecă cu brânza de vaci trecută prin sită, ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, cremogenul, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează în farfurie şi se decorează cu felii de ceapă şi ardei graşi. 1282. PASTĂ DE ROŞII CU BRÂNZĂ DE OI Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci care se înlocuieşte cu brânză de oi bine mărunţită. 1283. PASTĂ DE ROŞII CU FĂINĂ DE OVĂZ Ingrediente: 6 linguri pastă de roşii (v. 2063), 2 linguri făină de ovăz (v. 2018), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de mentă cu pătrunjel, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 mână de creson, tărâţe, 150 g unt, 1 ceapă mare de apă. Pasta de roşii se amestecă cu făina de ovăz, gălbenuşurile, verdeaţa tăiată mărunt (odată cu ceapa), pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe, cât cuprinde. Compoziţia obţinută se aşează pe farfurie şi se tasează; se înfig (din loc în loc) vârfuri de creson de apă. 1284. PASTĂ DE ROŞII CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1285. SALATĂ DE ROŞII CU CEAPĂ Ingrediente: 700 g roşii, 2 cepe de apă, 1 legătură mărar, 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072). Ceapa se taie peştişori, se aşează pe farfurie în strat subţire apoi roşiile tăiate felii subţiri, se stropesc cu ulei şi se presară verdeaţa tăiată mărunt. 1286. SALATĂ DE ROŞII CU MĂSLINE NEGRE Se prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând peste roşii 10 - 12 măsline negre desărate complet (v. 1988). 1287. SALATĂ DE ROŞII CU MĂSLINE ŞI GULIOARE 177

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus gulioare fin mărunţite. 1288. SALATĂ DE ROŞII CU VARZĂ ALBĂ Ingrediente: 700 g roşii, 700 g varză albă, 50 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu mărar, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de chimion cu cimbru, 1 ceapă roşie, tărâţe. Varza se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără să se scurgă de suc), se amestecă cu puţină tărâţe şi se aşează în platou, în strat subţire uniform. Peste ea se aşează felii de roşii intercalate cu felii de ceapă. Se presară pulberile, se stropesc cu ulei, după care se presară verdeaţă tăiată mărunt. 1289. SALATĂ DE ROŞII CU VARZĂ ROŞIE ŞI FLORI DE GĂLBENELE Se prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza albă care se înlocuieşte cu varză roşie; se decorează cu flori de gălbenele pe întraga suprafaţă. 1290. SALATĂ DE ROŞII CU ANDIVE Ingrediente: 750 g roşii, 500 g andive, 1 ceapă de apă, 50 ml ulei, 1 legătură cu hasmaţuci şi tarhon, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Andivele (curăţate de eventuale frunze veştede) se taie fideluţă, se aşează în platou şi se amestecă cu pulberile. Peste ele se aşează ceapa tăiată peştişori, apoi feliile de roşii. Se toarnă uleiul, după care se presară verdeţurile tăiate mărunt. 1291. SALATĂ DE ROŞII CU ŢELINĂ Se prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive care se înlocuiesc cu ţelină dată pe răzătoare. 1292. SALATĂ DE ROŞII CU RIDICHI NEGRE Se prepară salata ca la reţeta precedentă (1290), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive care se înlocuiesc cu ridichi negre, ţepuşi de gheaţă sau ridichi de lună, date pe răzătoare iar frunzele de ridichi (alese numai cele fragede) se taie fideluţă şi se aşează pe marginea platoului, în formă de ghirlandă. 1293. CIORBĂ DE ROŞII CU DOVLEAC Ingrediente: 600 g roşii, 250 g dovleac, 1 ceapă mică, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felioară de ţelină, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058). Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi dovleacul date pe răzătoare, ceapa roşie şi verdeaţa tăiate mărunt şi uleiul. 1294. CIORBĂ DE ROŞII CU NAPI Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleac care se înlocuieşte cu napi sau cartofi raşi. 1295. CIORBĂ DE ROŞII CU MERE ŞI ŢELINĂ Ingrediente: 600 g roşii, 250 g mere, 200 g ţelină, 1 fir de praz mic, 75 ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi cu salvie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045). Merele (cu coajă) şi ţelina (curăţată) se dau pe răzătoare şi se pun în castronul cu macerat; se adaugă roşiile prazul şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 1296. CIORBĂ DE ROŞII CU CASTRAVEŢI Ingrediente: 700 g roşii, 350 g castraveţi, 1 ceapă, 1 felioară de ţelină, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de leuştean cu tarhon, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat de coada calului (v. 2042). Se pune maceratul în castron, se adaugă roşiile, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, castraveţii tăiaţi cubuleţe, ţelina rasă, pulberile şi smântâna (sau cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină). 178

1297. CIORBĂ DE ROŞII CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină (sau de smântână) care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1298. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU CRESON Ingrediente: 1.5 l suc de roşii, 450 g creson, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1/2 ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 50 ml ulei, 3 - 4 linguri crupe de soia (v. 2026). Se pune sucul în castron, se adaugă cresonul, rădăcinoasele şi ceapa bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, crupele şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1299. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU URZICI Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care se înlocuieşte cu urzici. 1300. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 500 g muguri de lucernă, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074). Se pune sucul de roşii într-un castron, se adaugă mugurii de lucernă, ceapa şi ţelina mărunţite fin (manual sau mecanic) tărâţa, pulberile şi smântâna ( au gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt. 1301. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU SMÂNTÂNĂ ŞI GULIOARE Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii de lucernă care se înlcouiesc cu aceeaşi cantitate de gulioare rase. 1302. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1300), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7). 1303.SUPĂ-CREMĂ DE ROŞII CU VARZĂ ŞI AROMĂ DE USTUROI Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1298), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de varză albă dulce, plus 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 1304. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU CONOPIDĂ ŞI AROMĂ DE HREAN Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii de lucernă care se înlocuiesc cu conopidă fin mărunţită, adăugând în plus, 1 - 2 linguri de hrean, ras pe răzătoarea de sticlă, odată cu 1 felioară de sfeclă roşie. 1305. ROŞII PE SOS ALB Ingrediente: 800 g roşii, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 2 linguri cremogen, 1 legătură de salvie cu fenicul, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul (v. 2019), pulberile şi se toarnă în platou; pe suprafaţa acestuia se aşează roşiile tăiate felii; se presară verdeaţă tăiată mărunt iar pe margini se decorează cu felioare de ardei gras. 1306. ROŞII PE SOS ROZ BOMBON Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând puţin suc de sfeclă roşie (v. 2082), picurat câte puţin, până se obţine o nuanţă frumoasă de roz , care se toarnă în platou. 179

Deasupra se aşează 10 - 14 roşii (mici şi întregi) sau jumătăţi de roşii mijlocii. Se presară peste ele puţină verdeaţă de sezon tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu salată verde. 1307. ROŞII PE SOS VERDE Se prepară sosul ca la reţeta precedentă (1305), folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul în verde, adăugând (puţin câte puţin) suc de orz verde (v. 2079). În cazul că sosul se subţiază prea mult se adaugă puţin cremogen (v. 2019) sau făină de ovăz. Pe suprafaţa sosului se pun 8 - 10 jumătăţi de roşii; deasupra se presară puţin hasmaţuchi tăiat mărunt, iar pe margini se decorează cu petale roşii de trandafir. 1308. ROŞII PE SOS GALBEN Ingrediente: 5 - 6 roşii mijlocii, 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 ml suc de norcov (v. 2081), 175 ml ulei, 1 legătură de tarhon cu salvie, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină. Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), pulberile de plante aromatice şi se toarnă în platou. Pe suprafaţa sosului se aşează jumătăţi de roşii şi se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu petale de flori tăiate fideluţă. 1309. PĂTLĂGELE GALBENE PE SOS ROŞU Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul în roşu intens cu pulbere de măceşe (v. 2078), de căline (v. 2076) sau pastă de roşii crude (v. 2063). Se toarnă în platou; pe suprafaţa sa se aşează 12 jumătăţi de roşii (de mărime mijlocie) din soiul galbene (bine coapte). Deasupra se presară puţin mărar tăiat mărunt, iar pe margini vârfuri de creson sau foi de salată verde. 1310. ROŞII PE SOS DE TĂRÂŢE Se prepară sosul ca la reţeta precedentă (1308), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de cremogen (v. 2019) cu 3 linguri de tărâţe. 1311. ROŞII UMPLUTE CU BRÂNZĂ DE VACI Ingrediente: 8 - 10 roşii de mărime mijlocie, 350 g brânză proaspătă, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe, 1 căpăţână de salată verde. Brânza se trece prin sită, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa şi pulberile (dacă e prea moale compoziţia se poate adăuga puţină tărâţe). Roşiile se prepară astfel: se taie un căpăcel în partea codiţei şi se scoate miezul cu seminţe (care se foloseşte la alte preparate culinare); în fiecare roşie se pune câte 1/2 linguriţă de tărâţe şi se întăresc astfel încât să se poată căptuşi pe partea interioară a roşiei . Se umplu cu compoziţia de brânză, iar deasupra (drept căpăcel) se pune o floare de gălbenică. Roşiile gata umplute se aşează pe un postament de salată verde ce a fost aşezat în prealabil pe platou. 1312. ROŞII UMPLUTE CU CAŞ DE OAIE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu praz tăiat mărunt şi brânza de vaci care se înlocuieşte cu brânză de oi, bine mărunţită. 1313. ROŞII UMPLUTE CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 8 - 10 roşii mijlocii, 1 morcov, 1/2 pătrunjel, 1 felioară de ţelină, 1 ceapă de apă, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 legătură mare cu frunze fragede de ridichi, 150 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 - 15 măsline negre desărate complet (v. 1988). Roşiile se pregătesc pentru umplut ca la 1311. Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din rădăcinoasele date pe răzătoare amestecate cu ceapa tăiată mărunt odată cu mărarul şi pătrunjelul, pulberile şi maioneza (care se prepară din gălbenuşuri, ulei şi muştar). Roşiile umplute se aşează pe un postament din frunze de ridichi tăiate fideluţă ce au fost 180

aşezate în prealabil pe platou. Pe margini se decorează cu măsline negre. 1314. ROŞII UMPLUTE CU RĂDĂCINOASE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1315. ROŞII UMPLUTE CU CIUPERCI MACERATE Ingrediente: 8 - 10 roşii mijlocii, 300 g ciuperci macerate (v. 1978), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură frunze fragede de ţelină, 75 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), tărâţe. Roşiile pentru umplut se pregătesc ca la 1311. Pentru compoziţia cu ciuperci se taie ceapa, verdeaţa şi ciupercile cât se poate de mărunt (se pot da prin maşina de tocat), se amestecă cu pulberile, uleiul şi tărâţe, cât cuprinde. Se umplu roşiile iar deasupra (drept căpăcel) se pune la fiecare câte o floare de păpădie. Se aşează roşiile pe un postament de frunze fragede de păpădie iar pe margini se decorează cu câteva frunze roşii de trandafir. 1316. ROŞII UMPLUTE CU PULBERE DE HRIBI Ingrediente: 8 - 10 roşii, 1 lingură pulbere de hribi (v. 2067), 2 linguri de cremogen (v. 2019), 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe, 150 ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1 ceşcuţă macerat de tărâţe (v. 2041), 1 ceaşcă suc de mere (v. 2012). Pulberea de hribi se înmoaie cu maceratul de tărâţe (se acoperă şi se lasă astfel 30 min); se amestecă cu cremogenul, sucul de mere, uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), pulberile, verdeaţa şi ceapa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare şi tărâţe, cât cuprinde. Roşiile se pregătesc ca la 1311 şi se umplu cu compoziţia preparată mai sus. Deasupra (drept căpăcel) se pune câte o floare albastră de cicoare, se aşează pe un postament din verdeaţă de sezon care a fost pus în prealabil în platou. 1317. ROŞII UMPLUTE CU BRÂNZĂ DE OI Ingrediente: 8 - 10 roşii, 350 g brânză de oi, 1 ceapă mare de apă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe, 50 ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi cu cimbru, 150 g muguri fragezi de trifoi roşu. Roşiile pentru umplut se pregătesc ca la 1311. Brânza se mărunţeşte fin, se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi tărâţe, cât cuprinde. Se aşează roşiile umplute pe un postament din lucernă verde aşezată în prealabil pe platou. Drept căpăcel se pune câte o floare de trifoi roşu. Cu aceleaşi flori se decorează pe margini, în formă de ghirlandă. 1318. ROŞII UMPLUTE CU PASTĂ DE MĂSLINE Ingrediente: 8 - 10 roşii, 150 g măsline negre sau verzi (desărate complet - v. 1988), 1 ceapă mare de apă, 100 g unt, 1 felie de ţelină, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură salvie cu fenicul, 1 legătură de frunze de tătăneasă, tărâţe. Roşiile se pregătesc ca la 1311. Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din măslinele bine mărunţite amestecate cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, ţelina rasă pe răzătoare, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe. Se aşează pe un postament din frunze fragede de tătăneasă, tăiate fideluţă. 1319. ROŞII UMPLUTE CU VINETE Ingrediente: 8 - 10 roşii, 1 vânătă ajunsă la maturitate, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină, 75 ml ulei, 1 legătură de mărar cu hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe şi 150 g grâuşor (untişor). Roşiile se pregătesc ca la 1311. Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din vânătă fin mărunţită, amestecată cu prazul şi verdeaţa tăiate mărunt, ţelina rasă pe răzătoare, pulberile, uleiul şi puţină tărâţe. Roşiile umplute se aşează pe un postament din grâuşor (untişor) care a fost aşezat 181

în prealabil pe platou. Deasupa, la fiecare roşie, se pune câte un vârf de creson de apă sau de mentă. 1320. ROŞII UMPLUTE CU PETALE DE TRANDAFIRI ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind pătlăgelele (roşii) cu pătlăgele de culoare galbenă; postamentul din platou se formează din petale roşii de trandafir sau petale roşii de nalbă de grădină, frunze de lobodă roşie sau de sfeclă roşie, tăiate fideluţă. Deasupra (drept căpăcel) se pune câte o pătlăgică mică, de culoare roşie, sau 2 - 3 petale roşii de trandafir, aşezate în picioare. 1321. ROŞII UMPLUTE CU GERMENI DE SOIA Ingrediente: 8 - 10 roşii, 3 - 4 linguri germeni de soia (v. 2026), 1 ceapă de apă, 2 linguri de cremogen (v. 2019), 1/2 ceaşcă suc de morcovi (v. 2081), 100 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, tărâţe, 1 legătură de hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 100 g flori de păpădie. Cremogenul se amestecă cu sucul de moroci, uleiul şi verdeaţa tăiată mărunt, muştarul, pulberile, puţină tărâţe şi germenii de soia bine mărunţiţi. Cu această compoziţie se umplu roşiile ce au fost pregătite în prealabil ca la 1311. Se aşează în platou, printre ele se pun flori de păpădie iar pe margini se decorează cu petale roşii de trandafir şi frunze fragede de grâuşor (untişor). 1322. ROŞII UMPLUTE CU GERMENI DE FASOLE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care se înlocuiesc cu germeni de fasole (v. 2027) bine mărunţiţi. 1323. ROŞII UMPLUTE CU GERMENI DE GRÂU Se prepară ca la reţeta precedentă (1321), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care se înlocuiesc cu germeni de grâu (v. 2022). 1324. RULADĂ DE VARZĂ UMPLUTĂ CU PASTĂ DE ROŞII Ingrediente: 700 g varză albă, 400 g pastă de roşii (v. 2063), 400 g unt, cremogen (v. 2019), tărâţe, 200 g sfeclă roşie, 150 g ţelină, 4 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 fir de praz, 1 ceapă de apă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă miere. Varza tăiată fideluţă, frecată în mâini până se înmoaie bine (nu se stoarce de suc), se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, ţelina rasă, 2 gălbenuşuri, pulberea din seminţe de gogoşari, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (căt cuprinde) până se obţine o compoziţie mai îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, se întinde compoziţia pe varză în formă dreptunhiulară, cu podul palmei, groasă cam de 1 cm. Peste ea se pune a doua compoziţie care se prepară din pasta de roşii amestecată cu miere, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, prazul tăiat fideluţă, sfecla rasă, 2 gălbenuşuri, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se rulează strâns cu ambele mâini, ajutându-ne cu foaie de plastic şi având grijă ca, după fiecare rulare, să întoarcem foaia în afară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţie. Rulada, tot cu ajutorul foii de plastic, se pune pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece timp de 2 - 3, ore ca să se întărească untul. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe, alături de salată verde. Din această cantitate se pot servi 12 - 14 persoane. 1325. RULADĂ DE ŢELINĂ CU PASTĂ DE ROŞII Se prepară rulada ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză care se înlocuieşte cu ţelina rasă. 1326. RULADĂ CU VARZĂ ROŞIE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară rulada ca la reţeta precedentă (1324), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 4 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1327. RULADĂ DE VARZĂ ROŞIE CU PĂTLĂEÂGELE GALBENE Se prepară rulada ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza albă care se înlocuieşte cu varză roşie şi pasta de roşii galbene care se îngroaşă cu cremogen sau tărâţe 182

(cât cuprinde). ... Pătrunjel Este considerat aliment - medicament la fel ca usturoiul, ceapa, hreanul, păpădia, morcovul, prazul etc. "Este unul din cele mai preţioase alimente, de necesitate, pe care natura l-a pus cu generozitate la dispoziţia speciei umane" (L. Randoin, P. Fournier). Se utilizează întreaga plantă: rădăcina, tulpina frunze şi seminţe. Conţine: apiol, principiul estrogen, vitaminele (A, B, C), Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu, Sodiu, Potasiu, Iod, Cupru, Mangan, Sulf, clorofilă, diastaze, ulei esenţial (pinenă, terpenă, apiol, apeină). Pătrunjelul este de 4 ori mai bogat în vitamina C decât portocala, varza şi de 2 ori mai bogat decât cresonul. Este indicat în: anemie, creştere, tulburări de nutriţie, astenie, lipsa poftei de mâncare, dispepsie, putrefacţie intestinală, vicii ale sângelui, pletoră, celulită, febre intermitente, infecţii, reumatism, gută, menstre dureroase, hepatism, nervozitate, atonie a vezicii biliare, stări canceroase, paraziţi intestinali. În arta culinară pătrunjelul este cel mai des folosit (rădăcina, frunzele, seminţele). 1328. PASTĂ CU RĂDĂCINI DE PĂTRUNJEL ŞI CEAPĂ Ingrediente: 200 g pătrunjel, 150 g morcovi, 150 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 150 g brânză de vaci, 100 g unt, 1 legătură hasmaţuchi, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, brânza dată prin sită, untul frecat spumă şi tărâţe, cât cuprinde. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează după gust şi fantezie. ... Pepenele galben Conţine apă, materii azotate, materii grase, materii extractive, celuloză, cenuşi, zahăr, vitaminele (A, B, C). Este indicat în anemii, tuberculoză pulmonară, constipaţie, hemoroizi, oligurie, litiază urinară, gută, reumatism, temperamente bilioase, întreţinerea tenului. Este recomandat să se consume la începutul mesei cu adaos de pulberi aromatice şi condimentare. Devine mai digestiv şi mai puţin laxativ. Fructele mici (când ajung la mărimea unei nuci) se consumă murate în oţet la fel ca şi castraveciorii. Pepenele verde este depurativ. Din el se pregătesc aceleaşi preparate ca din pepenele galben. În general se recomandă să se consume la începutul meselor ca aperitiv. 1329. SALATĂ APERITIV DE PEPENE GALBEN (I) Ingrediente: 800 g pepene galben, câteva frunzişoare de măghiran,1 mână de petale roşii de trandafir, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 2 linguri ulei de măsline, 1/4 linguriţă pulbere de ienupăr, rozmarin, schinduf, 1/2 linguriţă pulbere de alge. Pepenele galben (ajuns la maturitate), curăţat de coajă şi seminţe, se taie felioare, se pune în salatieră, se presară pulberile, se stropeşte cu suc de cătină şi ulei, peste care se presară frunzele de măghiran sau de tarhon tăiate fideluţă. Pe margini se decorează cu petale roşii de trandafir. 1330. SALATĂ DE PEPENE GALBEN (II) Ingrediente: 500 g pepene galben, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g creson de fântână, 2 - 3 roşii, 1 legătură mărar cu pătrunjel, 1 ceapă de apă. Se ia pepenele, când este încă fraged (cu seminţele abia formate), se rade, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, pulberile, sucul de cătină şi uleiul. Se aşează în salatieră iar deasupra se înfig vârfuri de creson de fântână, în chip de arbuşti. 1331. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (I) Ingrediente: 700 g pepene galben, 1/2 ceaşcă suc de morcovi, puţină miere (după gust), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie, cremogen (v. 2019), 2 albuşuri 183

bătute spumă tare, 1 lingură seminţe de anason. Pepenele galben (ajuns la maturitate), curăţat de coajă şi seminţe, se mărunţeşte fin (manual sau mecanic) se amestecă cu puţină miere, tinctura, coaja de lămâie , sucul de morcovi şi cremogen, cât cuprinde. Compoziţia obţinută se pune în cupe, deasupra se pune câte puţin albuş bătut spumă (fără zahăr) iar peste el se presară seminţe de anason sau de mac. 1332. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (II) Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind cremogenul cu tărâţe. 1333. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (III) Se prepară crema ca la 1331, folosind aceleşai ingrediente, înlocuind cremogenul cu nuci măcinate (cât cuprinde),şi adăugând şi 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară. 1334. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (IV) Se prepară crema ca la 1331, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1335. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (V) Se prepară crema ca la 1331, cu aceleaşi ingrediente, plus 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). ... Pătlăgeaua galbenă Familia salamacee Pătlăgeaua este originară din Peru. A fost introdusă în Europa de către spanioli în secolul al XVI -lea. Există numeroase varietăţi. Conţine: apă, glucide, protide, lipide, acizi organici (malic, pectic, citric...), Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu, Sulf... şi numeroase oligoelemente - Zinc, Fier, Bor, Iod, vitaminele (A, B1, B2, B6, C, PP, E, K). Acest fruct este energetic, mineralizant, revitalizant, echilibrant celular, aperitiv, răcoritor, antiscorbutic, antiinfecţios, dezintoxicant, alcalinizant al sângelui prea acid, diuretic, dizolvant uric, eliminator al ureei, favorizează prin pieliţa şi prin sucul ei, uşurează digestia substanţelor feculante şi a amidonului. Ajută în astenii, inapetenţă, intoxicaţii cronice, pletoră, stări congestive, hipervâscozitate sangvină, arterioscleroză, afecţiuni vasculare: artritism, gută, reumatisme, azotemie, litiaze (urinare şi biliare), constipaţie, enterită, stări inflamatorii ale tractului digestiv. Se foloseşte cu mult succes în tot felul de preparate la rece după reţetele din Bucătăria fără foc. Sub formă de suc (3 pahare pe zi, timp de 1 lună) poate fi amestecat în părţi egale cu suc de ţelină (reconstituent). În uz extern: ajută contra acneei şi înţepăturilor de insecte. De reţinut: pătlăgelele galbene (ca şi cele roşii) nu conţin oxilaţi dar are între componente un corp comparabil cu cortizonul. De aceea convine suferinzilor de reumatism şi de gută. O reţetă sau orice preparat din pătlăgele galbene (pregătite la rece) nu se prepară decât cu puţin timp înainte de a fi consumat deoarece îşi pierde o bună parte din proprietăţi. 1336. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU UNT Ingrediente: 700 g pătlăgele galbene, 150 g unt, 1 ceapă de apă, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1 linguriţă pulbere de alge,1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 2 linguri tărâţe, cremogen (v. 2019), 100 g măsline negre. Se aleg pătlăgele proaspete, bine coapte şi se mixează sau se dau prin ciur; sucul obţinut se pune în tifon şi se lasă 5 - 6 ore să se scurgă, în vas emailat (sucul se foloseşte la alte preparate culinare). Pasta din tifon se amestecă cu ceapa tăiată mărunt odată cu verdeţurile şi pulberile, tărâţa, untul frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde) până se obţine o pastă potrivit de îngroşată. Se aşează pe farfurie şi se decorează cu jumătăţi de măsline negre şi verdeţuri de sezon. Se serveşte cu salată verde sau varză. 184

1337. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU BRÂNZĂ DE VACI Se procedează ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt din care se pun numai 50 g, completând compoziţia cu 200 - 250 g brânză proapătă de vaci (mai moale). 1338. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU AROMĂ DE PRAZ 1339. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU AROMĂ DE USTUROI Se procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 1340. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU AROMĂ DE HREAN Se procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 lingură de hrean proapăt ras pe răzătoarea de sticlă. 1341. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SFECLĂ ROŞIE Se procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 lingură de hrean proapăt ras cu 6 felii de sfeclă roşie date prin răzătoarea de sticlă. 1342. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU GERMENI DE TRIFOI Se procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri germeni de trifoi roşu (v. 2030). 1343. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU GERMENI DE LUCERNĂ Se procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3 linguri de seminţe de lucernă germinată (v. 2029). 1344. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SPANAC Se procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 100 g spanac fin mărunţit. 1345. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU VARZĂ ALBĂ Se procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 100 g varză fin mărunţită. 1346. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU VARZĂ ROŞIE Se procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 100 g varză roşie fin mărunţită. 1347. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE Ingrediente: 1.5 l suc de tărâţe, 350 g pătlăgele galbene, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură verdeţuri de sezon, 1 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 75 ml ulei, 50 g petale roşii de trandafir, 4 linguri de tărâţe, 5 linguri de cremogen (v. 2019). Se pune sucul în castron, se adaugă ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite, pulberile, uleiul, tărâţa, cremogenul, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 1348. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE ŞI PRAZ Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu 1 fir de praz mare fin mărunţit. 1349. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE ŞI USTUROI Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1347), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 - 4 bulbili (căţei ) de usturoi fin pisat, care dau supei un gust deosebit de plăcut. 185

1350. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE ŞI HREAN Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1347), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus (după gust) 1 - 2 linguri de hrean proapăt ras. 1351. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SPANAC Ingrediente: 1 l suc de lucernă, 500 ml zeamă de varză (moare), 100 g spanac, 250 g pătlăgele galbene, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 75 ml ulei, 4 linguri tărâţe, 5 linguri cremogen (v. 2019), 50 g petale roşii de flori de nalbă de grădină, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge. Sucul şi moarea se pun în castron, se adaugă spancul tăiat fideluţă, pătlăgelele tăiate mărunt, ceapa şi rădăcinoasele mărunţite fin (manual sau mecanic), uleiul, tărâţa, cremogenul, pulberile iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă. 1352. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU FRUNZE DE SOIA Se prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu frunze de soia (recoltate înainte şi în timpul înfloririi plantei; alese din cele mai fragede). 1353.CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU MUGURI DE LUCERNĂ Se prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu muguri de lucernă tăiaţi fideluţă. 1354. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU FLORI DE TRIFOI ROŞU Se prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu flori de trifoi roşu (când sunt înflorite 75 %). Se adaugă în plus 1 lingură de hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 1355. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU URZICI Se prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu urzici. În plus, se adaugă 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 1356. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU GULIOARE Se prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu gulioare rase pe răzătoarea cu găuri mari. În plus, se adaugă puţin hrean (după gust) ras pe răzătoarea de sticlă. 1357. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU DOVLEAC Se prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu dovleac ras pe răzătoarea cu găuri mari. În plus, se adaugă puţin usturoi fin pisat. 1358. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU CONOPIDĂ Se prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu conopidă desfăcută în bucheţele mici. În plus, se adaugă puţin hrean ras fin pe răzătoarea de sticlă. 1359. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU PATISON Se prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu patison (v. lit. P) ras pe răzătoarea cu găuri mari. 1360.CIORBĂ-CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU FRUNZE DE RIDICHI Se prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu frunze fragede de ridichi tăiate fideluţă. 1361. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU TRANDAFIRI Se prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, în 186

afară de spanac care se înlocuieşte cu petale roşii de trandafiri tăiate fideluţă. De reţinut! Toate varietăţile de trandafiri (începând cu măceşul şi trandafirul de dulceaţă, ca şi cei de ornament, de toate culorile şi de toate mărimile) se pot consuma în alimentaţie, fără nici un pericol. 1362.CIORBĂ-CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU PETALE DE NALBĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1353), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanc care se înlocuieşte cu 100 g petale albe de nalbă de grădină, tăiate fideluţă. 1363. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU URZICI Ingrediente: 600 g pătlăgele galbene, 350 g urzici, 1 lingură hrean ras fin, 300 g unt, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 2 cepe de apă, 1 felie de ţelină. Pătlăgelele se mărunţesc (cu tot cu coajă şi seminţe), se amestecă cu hreanul şi ceapa tăiată mărunt, 150 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie mai îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen, peste care se întinde compoziţia (cu podul palmei), în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Se aşează deasupra o compoziţie preparată din: urzici mărunţite (odată cu verdeţurile), amestecate cu pulberile, ţelina rasă fin, 150 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se întinde până cuprinde întreaga foaie, apoi se rulează strâns cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, care după fiecare răsucire, se îndoaie în afară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţie. Se înfăşoară apoi în foaie de plastic şi se pune la rece pentru câteva ore, ca să se întărească untul. Se serveşte tăiată felii, cu salată verde. Cantitatea este suficientă pentru 10 -12 porţii. 1364. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU CRESON Se prepară rulada ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu creson. 1365. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SFECLĂ ROŞIE Se prepară rulada ca la reţeta precedentă (1363), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu sfeclă roşie rasă pe răzătoarea de sticlă. 1366. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU FLORI DE LUCERNĂ Se prepară rulada ca la reţeta precedentă (1363), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu flori de lucernă mărunţite fin. ... Pinion dulce (specie de pin cu sămânţa comestibilă) Miezul seminţei de pinion dulce se foloseşte sub formă de făină ca adaos la diferite dulciuri (fructul pinionului dulce este aşezat la baza solzilor conului într-o coajă dură). Miezul seminţei din sâmbure conţine apă, substanţe albuminoide, zahăr, ulei. Este un produs foarte nutritiv. 1367. CREMĂ CU PINION DULCE (I) Ingrediente: 1 ligură pulbere pinion galben, 5 linguri cremogen (v. 2019), 350 ml macerat de tărâţe, puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri de rom, 1 lingură seminţe de in. Pulberea de pinion dulce se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu maceratul, se adaugă mierea, coaja de lămâie, tinctura şi romul; se pune în cupe sau în farfurioare de compot. Deasupra se presară seminţe de in. 1368. CREMĂ DE PINION DULCE (II) Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţe. Se prepară la fel. 1369. CREMĂ DE PINION DULCE (III) 187

Se prepară crema ca la precedenta (1366), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1370. CREMĂ DE PINION DULCE (IV) Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1367), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) şi 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076); deasupra se pune spumă de albuş, bătută tare, fără zahăr, iar peste acesta se presară seminţe de mac sau de anason. ... Piersica Conţine: apă, săruri minerale, enzime, vitaminele (C, B1, B2, PP, A), acizi (acetic, formic, caprinic), aldehide etc. Este indicată în dispepsii, hematurii, litiaze urinare şi îngrijirea tenului. Florile de piersic sunt sedative, antispasmodice, laxative; frunzele sunt vermifuge; cataplasmele cu frunze se folosesc contra cancerelor ulcerate. 1371. PIERSICI PE SOS ALB Ingrediente: 700 g piersici, 500 g smântână dulce, 2 lnguri făină de orez (v. 2071), 1 lingură cremogen (v. 2019), 1 mână de petale roşii de trandafir, câteva vârfuri de măghiran. Smântâna (foarte proaspătă) se amestecă cu făina de orez şi cremogenul, se toarnă în platou, iar pe suprafaţă se aşează jumătăţi de piersică. Deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă, iar pe margini se decorează cu vârfuri de măghiran. 1372. PIERSICI PE SOS ROZ - BOMBON Se prepară crema ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, în plus suc de sfeclă roşie (v. 2082), picurat puţin câte puţin, până se obţine nuanţa dorită de roz. 1373. PIERSICI PE SOS GALBEN GALBEN Ingrediente: 700 g piersici, 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 gălbenuşuri, 300 ml , suc de morcovi, 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină, câteva vârfuri de mentă. Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi, se adaugă gălbenuşurile, apoi se pune în platou. Pe suprafaţa sosului se pun jumătăţi de piersică, deasupra se presară petale de nalbă tăiate fideluţă, iar pe margini se decorează cu vârfuri de mentă. 1374. PIERSICI PE SOS VERDE Se prepară sosul alb ca la reţeta precedentă (1371), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus suc de orz verde (v. 2079). În continuare se procedează la fel ca la reţeta amintită. 1375. CREMĂ CU PIERSICI ŞI CREMOGEN (I) Ingrediente:600 g piersici, 1 pahar lapte din seminţe de măr (v. 2038), cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 albuşuri bătute spumă tare, 2 linguri vişine conservate în miere (v. 406). Piersicile (separate de sâmburi), bine mărunţite (manual sau mecanic), se amestecă cu laptele vegetal, se adaugă puţină miere, tinctura, coaja de lămâie şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată. Se pune în pahare cu picior sau în cupe; deasupra se pune albuş peste care se aplică 3 - 4 vişine. 1376. CREMĂ CU PIERSICI ŞI CREMOGEN (II) Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri pulbere de scoruşe (v. 2077), care dă cremei o frumoasă nuanţă de roşu şi un gust deosebit de plăcut. 1377. CREMĂ DE PIERSICI ŞI TĂRÂŢE Ingrediente: 600 g piersici, 1 pahar lapte vegetal de nuci (v. 2035), 2 linguri cremogen (v. 2019), tărâţe, 1vârf de cuţit cu pulbere de scorţişoară, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), puţină miere (după gust), 4 - 5 linguri de frişcă bătută (fără zahăr), 1 lingură seminţe de mac. Piersicile (separate de sâmburi) şi mărunţite fin (manual sau mecanic), se amestecă cu laptele vegetal, cremogenul, pulberea, coaja de lămâie, tinctura şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată; se pune în pahare cu picior sau în 188

farfurioare de compot. Deasupra se pune câte puţină frişcă peste care se presară câteva seminţe de mac. 1378. CREMĂ CU PIERSICI ŞI NUCI Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţe care se înlocuieşte cu nuci râşnite. 1379. CREMĂ CU PIERSICI ŞI SEMINŢE DE BOSTAN Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1377), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţe care se înlocuieşte cu seminţe de bostan (decorticate şi măcinate). 1380. ÎNGHEŢATĂ DE PIERSICI CU FRIŞCĂ Ingrediente: 500 g piersici (fin mărunţite), 300 g miere, 100 ml lapte vegetal (din nuci, v. 2135), 250 g frişcă bătută (fără zahăr), 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă (I) - (v. 2106). Pireul de piersici se amestecă cu laptele vegetal, mierea, sucul de cătină, tinctura şi frişca (cu care se amestecă uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în forme speciale şi se dă la rece. Îngheţata preparată cu miere nu îngheaţă complet (ca cea preparată cu zahăr) dar este mult mai sănătoasă pentru organism. ... Portocala Se cunosc peste 100 de varietăţi de portocal în lumea întreagă. Miezul şi pulpa conţin apă, glucide, hidraţi de Carbon, acizi, protide, cenuşi, celuloze etc; vitaminele (C, C2, B), caroten sau provitamina A, apoi săruri minerale: Calciu, Potasiu, Magneziu, Fosfor, Sodiu, oligoelemente Fier, Cupru, Zinc, Mangan, Brom, acizi: malic, tartric, citric. Esenţa cojii conţine: citrol, limonen (90 %). Portocala este unul din cele mai bune fructe pentru perioada de iarnă, fiind şi foarte nutritiv. 1381. SUC DE PORTOCALE Conţine (printre altele) 50 mg vitamina C / 100 ml - citricele sunt cele mai bogate în vitamina C. Nu trebuie uitat că doza zilnică a unui adult este evaluată la cca. 75 mg. Sucul trebuie consumat imediat ce a fost extras deoarece se deteriorează repede. Se iau 3 pahare pe zi înaintea meselor principale, cu 30 min. Copiilor alimentaţi artificial li se recomandă numai 1 - 3 linguriţe zilnic. Este indicată în: creştere, convalescenţe, îmbătrânire, anemie, anorexie, demineralizare, scorbut, astenii (fizice şi intelectuale), hepatism, dispepsie, tendinţe hemoragice (fragilitate capilară), tromboză, hipervâscozitate sanguină şi sindroame însoţioare, vertige, amorţirea membrelor, algii precordiale, infecţii diverse, prevenirea şi tratamentul bolilor infecţioase, stări febrile, infecţioase, paludism, intoxicaţii, stomatite, gingivite, dermatoze, exeme. Este recomandată diabeticilor (100 g portocale fără coajă, conţin mai puţin elemente glicogenice decât 10 g pâine). 1382. SUC DE PORTOCALE CU SUC DE CĂTINĂ Sucul de portocale (proaspăt extras) se amestecă cu puţin suc de cătină [(v. 2092) care este un puternic vitaminizant (la 1 pahar suc de portocale - 1 lingură suc de cătină)]. Cine doreşte poate adăuga şi puţină miere (după gust). 1383. BĂUTURĂ - APERITIV DE COJI DE PORTOCALE Ingrediente: cojile de la 6 portocale mijlocii, 500 ml ţuică tare, 2 l vin alb (natural), 640 g miere, puţină scorţişoară. Cojile de portocală (tăiate felioare) se pun în borcan de sticlă (pe mărime potrivită), peste ele se toarnă ţuica, se adaugă scorţişoara, se leagă strâns, se pune la întuneric (sau se înfăşoară borcanul în hârtie de culoare închisă) şi se lasă să stea 15 zile (având grijă să fie agitat zilnic); se adaugă vinul care a fost bine amestecat cu mierea, se mai lasă o săptămână după care se filtrează. Învechindu-se, devine şi mai bun la gust. 1384. PORTOCALE PE SOS DE SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 2 - 3 portocale, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură 189

cremogen (v. 2019), 1 legătură de măghiran cu mentă, 1 mână de petale roşii de trandafir. Smântâna se amestecă cu făina de orez şi cremogenul după care se toarnă în platou. Peste acest sos se aşează feliile de portocală. Se presară desupra frunzuliţe de măghiran iar pe margini se decorează cu mentă şi petalele tăiate fideluţă. 1385. PORTOCALE PE SOS VERDE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând (odată cu cremogenul) puţin suc de orz verde (v. 2079), până se obţine nuanţa dorită. 1386. PORTOCALE PE SOS ROZ - BOMBON Se prepară ca la reţeta precedentă (1384), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus puţin suc de sfeclă roşie (câte 2 - 3 picături, până se obţine nuanţa dorită de roz - bombon). 1387. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (I) Ingrediente: 5 linguri cremogen, 300 ml suc de portocale, 2 linguri de rom, coaja rasă de la 1 portocală, puţină miere (după gust), 2 ouă de găină, câteva petale de trandafiri (roşii sau roz). Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de portocale, se adaugă romul, coaja de portocală, mierea şi două gălbenuşuri. Se pune în cupe, deasupra puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr), apoi se presară petalele tăiate fideluţă. 1388. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (II) Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 1389. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (III) Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1387), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 lingură pulbere de căline (v. 2076) sau de scoruşe (v. 2077), schimbând gustul şi culoarea. 1390. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (IV) Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1387), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguiâri de cremogen cu 3 - 4 linguri de tărâţe. 1391. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (IV) Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţe care se înlocuiesc cu aceeaşi cantitate de nuci râşnite, la care se adaugă 1 lingură de tinctură miraculoasă I (v. 2016) şi puţină pulbere de scorţişoară. 1392. PORTOCALE CONSERVATE ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg portocale (fără coajă), 1 rămurică de busuioc, 4 kg de miere polifloră. Portocalele se desfac în felii, se pun în borcan de sticlă odată cu busuiocul şi se toarnă mierea. Se leagă strâns borcanul şi se lasă la loc întunecos 6 săptămâni (având grijă să fie agitat zilnic). După acest termen se scot feliile de portocală (cu o paletă) şi se pun într-un borcan potrivit ca mărime. Se pot servi ca dulceaţă sau ca garnitură la diferite preparate dulci, în bucătăria fără foc. Mierea, care s-a transformat în sirop de portocale, se toarnă în sticle de culoare închisă, deasupra se pune de 1 deget alcool, se închid ermetic şi se păstrează în loc întunecos şi rece. Se poate servi în combinaţie cu apă minerală, sifon sau în amestec cu suc de morcov, de mere etc. 1393. COJI DE PORTOCALE CONSERVATE ÎN MIERE (I) Ingrediente: 1 kg coji de portocală, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră naturală. Cojile de portocală (proaspete) se taie fideluţă, se pun în borcan odată cu busuiocul şi se toarnă mierea. În continuare se procedează ca la reţeta precedentă. 1394. COJI DE PORTOCALE CONSERVATE ÎN MIERE (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând cojile de portocală rase pe răzătoare; în cazul acesta mierea transformată în sirop (pentru a o separa de coaja rasă de portocală) trebuie strecurată prin tifon. În continuare se procedează ca la 1392. 190

La fel se pot conserva şi cojile de grep - fruit, lămâie etc. ... Porumbul Se cultivă în lumea întreagă (în cantităţi foarte mari, în ţările meridionale). Conţine: materii prime, azotate, grase, hidraţi de Carbon, săruri minerale, Calciu, Fier, Fosfor, vitaminele (B şi E). Este foarte hrănitor, energetic, reconstituent; moderator al tiroidei. Uleiul de porumb este uleiul unui germen care se obţine prin simpla presiune (randamentul este de 45 - 50 %). Este bogat în acizi graşi polinesaturaţi; uleiul de porumb se opune energic creşterii colesterolului în sânge. Se iau 2 linguri de suc dimineaţa şi înainte de masa de seară, timp de câteva săptămâni sau câteva luni. Învelişul ştiuleţilor de porumb este folosit la confecţionarea saltelelor. Mătasea de porumb este utilizată la prepararea ceaiului diuretic. Cremogenul este un produs extras din făină de porumb extra, folosit la diferite sosuri. Este cel mai bun liant. Poate fi înlocuit cu tărţe sau alte cereale fin mărunţite. 1395. SALATĂ DE RĂDĂCINOASE CU PORUMB Ingrediente: 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă mare de apă, 5 linguri de porumb ras, 1 legătură de verdeţuri, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092). Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată peştişori, pulberile, porumbul (se alege când a ajuns în faza de lapte - ceară şi se rade pe răzătoare), uleiul şi sucul de cătină iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 1396. SALATĂ DE VARZĂ MURATĂ CU PORUMB Ingrediente: 1/2 varză murată, 1 fir de praz, 5 linguri de porumb ras, 75 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă odată cu prazul, se adaugă morcovul ras, puţină tărâţe, apoi porumbul (ras ca la precedenta reţetă), pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1397. SALATĂ DE NAPI MURAŢI CU PORUMB Se folosesc aceleaşi ingrediente, ca la reţeta precedentă în afară de varză care se înlocuieşte cu napi raşi, odată cu morcovul şi porumbul. Se prepară la fel ca mai sus. 1398. SALATĂ DE VARZĂ DULCE CU VARZĂ MURATĂ ŞI PORUMB Ingrediente: 1/4 varză murată, 1/4 varză albă dulce, 1 felie de ţelină, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 75 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 3 linguri de porumb ras. Varza albă se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (nu se stoarce de sucul ei), se amestecă cu porumbul, varza murată (bine scursă de moare, fără a fi spălată sau ţinută în apă) tăiată fin, ţelina rasă, puţină tărâţe, ceapa tăiată julien şi uleiul iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt. 1399. SALATĂ DE RIDICHI NEGRE CU PORUMB Ingrediente: 450 g ridichi, 5 linguri boabe de porumb rase, 75 ml ulei, 1 linguriţă suc de cătină (v. 2092), 1 legătură frunze fragede de ţelină şi mărar, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de tărâţe. Ridichile se dau pe răzătoare odată cu ştiuleţii de porumb (când sunt în faza de lapte - ceară), se amestecă cu pulberile, puţină tărâţe, sucul de cătină şi uleiul. Deasupra se presară veredeţurile tăiate mărunt. 1400. SALATĂ DE GULIOARE CU PORUMB Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ridichi care se înlocuiesc cu gulioare rase. 1401. SALATĂ DE PATISON CU PORUMB 191

Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă (1399), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care se înlocuiesc cu patison ras (vezi litera P). 1402. CIORBĂ DE LEGUME CU PORUMB Ingrediente: 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 75 ml ulei, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 4 linguri boabe de porumb ras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de leuştean cu pătrunjel. Se pune maceratul şi sucul de aguridă în castron, se adaugă rădăcinoasle rase odată cu porumbul, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 1403. CIORBĂ DE CIUPERCI CU PORUMB Ingrediente: 300 g ciuperci de cultură, 4 linguri porumb, 2 linguri oţet de mere (v. 2001), 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu pătrunjel, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 75 ml ulei. Ciupercile (alese numai mici şi mijlocii) se taie felioare, se stropesc cu oţet şi se lasă acoperite 30 min. În castron se pune sucul de roşii, ţelina şi ştiuletele de porumb (care a ajuns în faza de lapte - ceară), date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, ciupercile şi uleiul. 1404. CIORBĂ DE VARZĂ ALBĂ CU PORUMB Ingrediente: 1/4 varză albă, 1 felie de ţelină, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 1.5 l macerat de mere (v. 2066), 1 legătură de leuştean cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 linguri de porumb ras, 75 nml ulei. Maceratul se pune în castron, se adaugă varza (tăiată fideluţă, frecată în mâini până se înmoaie bine, fără a stoarce sucul din ea), rădăcinoasele date pe răzătoare, ardeiul gras, roşiile, ceapa şi verdeaţa, tăiate mărunt, porumbul ras (ajuns în faza de lapte ceară), uleiul şi pulberile. 1405. CIORBĂ DE DOVLECEL CU PORUMB Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză care se înlocuieşte cu 4 - 5 dovlecei mici, raşi pe răzătoare odată cu rădăcinoasele. 1406. CIORBĂ DE PATISON CU PORUMB Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă (1404), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza albă care se înlocuieşte cu patison ras (odată cu rădăcinoasele, v. lit. P) 1407. SUPĂ - CREMĂ CU CONOPIDĂ ŞI PORUMB Ingrediente: 700 g conopidă, 5 linguri porumb ras, 5 linguri tărâţe, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 100 ml ulei, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere de pante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir. Se pune sucul în castron, se adaugă conopida, porumbul, ceapa şi ţelina, fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. 1408. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI ŞI PORUMB Se prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de conopidă care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de napi. (Această supă nu se poate prepara decât în martie şi octombrie, deoarece napi trebuie să fie foarte proaspeţi, scoşi direct din pământ.) 1409. SUPĂ - CREMĂ DE SPANAC CU PORUMB Ingrediente: 700 - 800 g spanac, 5 linguri porumb, 5 linguri tărâţe, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură hasmaţuchi cu tarhon, 1.5 l macerat de urzici (v. 2050). Se pue maceratul în castron, se adaugă spanacul, porumbul (ajuns în faza de lapte ceară) ras şi ceapa, bine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi smântân (sau gălbenuşurile), iar 192

deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1410. SUPĂ - CREMĂ DE PORUMB CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu muguri fragezi de lucernă sau urzici; la urmă, se adaugă 4 - 5 bulbili (căţei) de usuturoi (fin pisaţi). 1411. SUPĂ - CREMĂ DE PORUMB CU AROMĂ DE HREAN Se prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă (1409), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu frunze de ştevie sau de soia (alese cele mai fragede, recoltate înainte şi în timpul înfloririi plantei), iar la urmă se adaugă 1 -2 linguri de hrean ras (după gust). 1412. SUPĂ - CREMĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă (1409), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu grâuşor de (untişor) iar cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1413. SĂRMĂLUŢE CU FOI DE VARZĂ ŞI PORUMB Ingrediente: 25 frunze de varză murată, miez de nucă de la 12 nuci, 5 linguri porumb ras, 1 ceapă de apă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g unt, 1 lingură de ulei, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură de tărâţe. Nucile se taie cu cuţitul, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt (odată cu verdeaţa), pulberile, tărâţa, porumbul ras şi untul. Varza se stoarce bine în mâini (nu se spală şi nu se ţine în apă). Din compoziţia de mai sus se fac sărmăluţele, care se aşează pe un postament de salată verde, ce a fost pus în prealabil în platou. Se stropesc cu puţin ulei, apoi se presară cu puţină verdeaţă tăiată mărunt. 1414. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ ŞI PORUMB Se prepară compoziţia la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, folosind pentru învelit, frunze fragede de tătăneasă. Sărmăuţele se aşează pe un postament din petale de trandafir (roşii sau roz), se stropesc cu puţin ulei, peste care se presară petale (albe sau crem) de trandafir, tăiate fideluţă (sau flori albe de urzică moartă). 1415. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (I) Ingrediente: 5 linguri de cremogen, 350 ml lapte de porumb (v. 2040), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), coja rasă de la 1/2 portocală sau lămâie, 2 ouă de găină, 2 linguri de rom, puţină miere (după gust), 1 lingură seminţe de in. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu laptele de porumb, se adaugă mierea, tinctura, romul, 2 gălbenuşuri şi coaja de lămâie. Se pune în cupe. Deasupra se pune puţin albuş (bătut spumă tare, fără zahăr) peste care se presară seminţe de in. 1416. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (II) Se prepară crema la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţe. 1417. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (III) Se prepară crema la fel ca la reţeta precedentă (1415), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de cremogen cu 3 - 4 linguri de nuci măcinate, plus 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară. 1418. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (IV) Se prepară crema la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tinctura miraculoasă care se înlocuieşte cu 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2015); cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). ... Prazul 193

Face parte din aceeaşi familie cu ceapa şi usturoiul. Există mai multe varietăţi, dintre care 3 sunt mai cunoscute. Se foloseşte planta întreagă. Conţine vitaminele (B şi C), Fier, Claciu, Fosfor, Magneziu, Sodiu, Potasiu, Mangan, Sulf, Siliciu, esenţă sulfoazătată, mucilagii, celuloză. Este indicat în dispepsii, anemie, reumatisme, artrite, gută, afecţiuni urinare, azotemie, insuficienţe renale, obezitate, arterioscleroză. În uz extern este indicat în abcese, furuncule, cistite, retenţie de urină, hemoroizi, bătături şi întărituri, înţepături de insecte, plăgi, îngrijirea tenului. 1419. SALATĂ DE PRAZ CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 1 fir mare de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 felie de ridiche neagră, 1 legătură de leuştean cu tarhon, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 - 2 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Rădăcinile se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, tărâţa, pulberile, uleiul şi sucul de cătină, iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. 1420. SALATĂ DE PRAZ CU URZICI Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind jumătate din cantitatea de rrădăcinoase cu 1 pumn de urzici tăiate mărunt. 1421. SALATĂ DE PRAZ CU CRESON Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind urzicile cu aceeaşi cantitate de creson tăiat fideluţă. 1422. SALATĂ DE PRAZ CU MĂSLINE Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă (1418), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 2 fire mari de praz; jumătate din cantitatea de rădăcinoase se înlocuieşte cu 140 - 200 g măsline negre, desărate complet (v. 1988). 1423. SALATĂ DE PRAZ CU MĂSLINE ŞI ROŞII Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, adăugând în plus 4 - 5 roşii tăiate felioare potrivite. 1424. SALATĂ DE PRAZ CU VARZĂ ALBĂ Ingrediente: 2 fire de praz, 1/2 varză albă, 1 ardei gras, 2 gogoşari, 1 felie de ţelină, 1 legătură de mărar cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 3 linguri de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de gărdină. Prazul se taie fideluţă, se amestecă cu varza (de asemeni tăiată fideluţă, frecată în mâini, fără a se scurge de sucul din ea), ţelina rasă, tărâţa, pulberile, sucul de cătină şi uleiul, iar deasupra se adaugă verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de flori tăiate fideluţă; pe margini se decorează cu felii verzi de ardei gras şi felii roşii de gogoşari. 1425. SALATĂ DE PRAZ COMBINATĂ Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de cătină; varza dulce se reduce la 1/4 din cantitate completată cu 1/4 varză murată, stoarsă bine de zeamă, tăiată fideluţă, la care se adaugă 1 morcov ras. 1425. SALATĂ DE PRAZ CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 2 fire de praz, 1/2 varză murată, 1 morcov, 3 - 4 napi, 1 felie de ţelină, 75 ml ulei, 1 mână de urzici sau creson, 1 legătură de tarhon cu cimbru, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 3 linguri tărâţe. Prazul se taie fideluţă, se amestecă cu rădăcinoasele rase, varza (bine stoarsă în mâini - nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă, urzicile tăiate mărunt, pulberile, tărâţa şi uleiul. Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt. 194

1426. SALATĂ DE PRAZ CU DOVLEAC ŞI VARZĂ Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1/4 din cantitatea de varză cu 1 felie de dovleac, dată pe răzătoare odată cu rădăcinoasele. 1427. SALATĂ DE PRAZ CU DOVLEAC ŞI GUTUI Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată care se înlocuieşte cu dovleac şi gutui în părţi egale, date pe răzătoare. 1429. SALATĂ DE PRAZ CU DOVLECEI Ingrediente: 1 fir mare de praz, 3 dovlecei mici, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină, 3 - 4 roşii, 1 legătură de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 15 măsline desărate (v. 1988). Prazul se taie fideluţă, se amestecă cu dovleceii şi rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, tărâţa, uleiul şi sucul de cătină (v. 2092), iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. Se decorează cu măsline negre, felioare de roşii şi verdeţuri de sezon. 1430. SALATĂ DE PRAZ CU PATISON Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovlecei care se înlocuiesc cu patison ras (v. lit. P). 1431. CIORBĂ DE PRAZ CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 1 fir mare de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură leuştean cu mărar, 75 ml ulei, l l macerat de afine (v. 2045), 500 ml suc de aguridă (v. 1666). În castron se pune maceratul şi sucul, se adaugă prazul tăiat fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1432. CIORBĂ DE PRAZ CU ROŞII Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de aguridă care se înlocuieşte cu 600 g roşii, tăiate mărunt. 1433. CIORBĂ DE PRAZ CU DOVLEAC Ingrediente: 1 fir mare de praz, 1 felie de dovleac, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 75 ml ulei, 1 l macerat de urzici, 500 ml suc de agrişe (v. 2084), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Maceratul şi sucul se pun în castron, se adaugă prazul tăiat fideluţă, dovleacul şi rădăcinoasele date pe răzătoare, roşiile, ardeiul şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 1434. CIORBĂ DE PRAZ CU NAPI Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleac care se înlocuieşte cu 3 - 4 napi raşi. 1435. CIORBĂ DE PRAZ CU GULII Ingrediente: 1 fir de praz, 200 g gulii, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 3 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 50 ml ulei, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de urzici (v. 2050), 600 ml zeamă de varză (moare - v. 1958). Maceratul şi zeama de varză se pun într-un castron, se adaugă prazul tăiat fideluţă, guliile şi rădăcinoasele date pe răzătoare, roşiile, ardeiul şi verdeţurile tăiate mărunt, uleiul bine amestecat cu pulberile. 1436. CIORBĂ DE PRAZ CU CARTOFI Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulii care se înlocuiesc cu aceeaşi cantitate de cartofi raşi iar uleiul se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână (sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină). 195

1437. CIORBĂ DE PRAZ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1438. CIORBĂ DE PRAZ CU VARZĂ ALBĂ Ingrediente: 1 fir de praz, 1/4 varză albă, 1 felie de ţelină, 1 păstrârnac, 1 legătură de leuştean cu cimbru, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 ceaşcă de smântână, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir. Sucul se pune în castron, se adaugă prazul tăiat fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, varza tăiată mărunt (frecată în mâini până se înmoaie, fără a o stoarce de sucul ei), pulberile, smântâna, verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 1439. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU SPARANGHEL Ingrediente: 2 fire de praz, 250 g sparanghel, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de salvie cu pătrunjel, 50 ml ulei, 5 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de triofi roşu. Prazul, sparanghelul (curăţat de partea fibroasă) şi rădăcinoasele se mărunţesc fin şi se pun în castronul cu macerat; se mai adaugă pulberile, pasta de roşii, tărâţa şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1440. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU SMÂNTÂNĂ Se prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână ( sau cu gălbenuşurile de ouă de găină), iar deasupra se presară câteva petale (roşii sau roz) de trandafir, tăiate fideluţă. 1441. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă (1438), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână [sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7)]. 1442. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU ANDIVE Ingrediente: 2 fire de praz, 250 - 300 g andive, 5 linguri tărâţe, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 100 ml ulei, 1 lingură de cremogen (v. 2019), 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 1.5 l macerat de lucernă, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Maceratul se pune în castron, se adaugă prazul, andivele şi rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile, pasta de roşii şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1443. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU NAPI Se prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive care se înlocuiesc cu napi. 1444. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU URZICI Ingrediente: 2 fire de praz, 300 g urzici, 1 felie de ţelină, 100 ml ulei, 5 linguri de tărâţe, 1 lingură pulbere de căline (v. 2076), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu fenicul, 1.5 l macerat de coada - calului (v. 2042). Maceratul se pune în castron, se adaugă prazul, urzicile şi ţelina bine măruţite (manual sau mecanic), pulberile, uleiul şi tărâţa, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1445. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU FRUNZE DE RIDICHI Se prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu frunze fragede de ridichi. 1446. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU SPANAC Se prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă (1444), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu spanac. La fel se poate prepara supa - cremă de ştevie, lobodă roşie, albă, măcriş, frunze de soia, patlagină, frunze de tei, ulm, fag (cu condiţia să fie foarte fragede 196

şi crescute în bătaia soarelui). 1447. RULADĂ CU PRAZ ŞI VARZĂ ROŞIE Ingrediente: 2 fire de praz, 1 felie de ţelină, 1/4 varză albă, 1/2 varză roşie, 1/2 sfeclă roşie, 400 g unt, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 legătură cimbru cu hasmaţuchi, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceapă mare de apă. Prazul se taie fideluţă, se amestecă cu ţelina rasă, varza tăiată fideluţă (frecată în mâini până se înmoaie, fără a o stoarce de sucul ei), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, pulberea de gogoşari, untul frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, peste care se întinde compoziţia de mai sus (cu podul palmei), ca o foaie dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Peste ea se aşează compoziţia a doua, care se prepară din: varza roşie tăiată fideluţă, amestecată cu sfecla rasă, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, pasta de roşii, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Cu ajutorul foii de plastic (cu ambele mâini) se rulează strâns, având grijă ca după fiecare răsucuire să întoarcem foaia de plastic către noi (în afară), ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se aşează rulada pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece, ca să se întărească untul. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe, cu salată verde de sezon. Cantitatea de mai sus este suficientă pentru 12 - 14 porţii. 1448. RULADĂ CU PRAZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1449. RULADĂ DE PRAZ UMPLUTĂ CU CIUPERCI Se prepară prima compoziţie ca la 1446; cea de a doua se prepară din 300 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1979), bine mărunţite, amestecate cu 1 ceapă mare de apă, tăiată mărunt, odată cu 1 legătură de pătrunjel, amestecate cu 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). 1450. RULADĂ DE PRAZ CU VARZĂ MURATĂ Compoziţia pentru prima foaie se prepară ca la 1446: pentru cea de-a doua foaie, se prepară din: 1/4 varză murată (bine stoarsă de moare; nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă, amestecată cu 1 ceapă şi câteva frunze fragede de ţelină tăiate mărunt, plus 1/2 sfeclă roşie rasă odată cu 1 morcov, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). 1451. RULADĂ DE PRAZ CU NAPI MURAŢI Se prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată care se înlocuieşte cu napi muraţi raşi (v. 1958). 1452. PRAZ UMPLUT CU BRÂNZĂ DE VACI Ingrediente: 700 g praz, 350 g brânză de vaci, 1 mână petale roşii de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 50 g unt, 1 lingură tărâţe. Prazul curăţat se taie în bucăţi de 8 - 10 cm, i se scoate miezul, lăsând numai 2 rânduri de foi de la exterior. Brânza se trece prin sită, se amestecă cu miezul de praz (tăiat mărunt, odată cu verdeaţa), pulberile şi tărâţa. Cu această compoziţie se umplu bucăţile de praz, care se aşează în formă de raze, pe un postament de salată verde, ce a fost aşezat în prealabil pe platou. Deasupra se presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă. 1453. PRAZ UMPLUT CU BRÂNZĂ DE OI Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci care se înlocuieşte cu caş de oaie ras, brânză frământată sau telemea de oi. 197

1454. PRAZ UMPLUT CU CIUPERCI Ingrediente: 700 g praz, 350 g ciuperci proaspete, 3 linguri oţet de mere, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu tarhon, 75 ml ulei, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 pumn de creson de fântână. Prazul se pregăteşte ca la 1451. Compoziţia pentru umplut se prepară din: ciuperci de cultură (alese numai mici şi mijlocii) tăiate mărunt, stropite cu oţet şi lăsate acoperite 30 min; ulterior se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, miezul de praz tocat, ulei şi tărâţe (cât cuprinde). Prazul umplut se aşează pe un postament de creson, care a fost aşezat în prealabil în platou. Se stropeşte cu puţin ulei şi se presară cu verdeţuri de sezon tăiate mărunt. 1455. PRAZ UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE VERZI Ingrediente: 700 g praz, 350 g măsline verzi, 1 legătură de hasmaţuchi cu mărar, 75 ml ulei, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072). Prazul se pregăteşte ca 1451. Compoziţia pentru umplut se prepară din măsline mărunţite, odată cu miezul de praz şi verdeţurile de sezon, la care se adaugă pulberile şi tărâţa. Prazul umplut se aşează pe postament din verdeţuri de sezon sau petale de trandafir, ce au fost aşezate în prealabil în platou. Deasupra se stropeşte cu puţin ulei şi se presară cu verdeaţă tăiată mărunt. 1456. PRAZ UMPLUT CU PASTĂ DE ROŞII Ingrediente: 75 g praz, 150 g pastă de roşii, 125 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 legătură de mărar cu hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere din seminţe de roşii, tărâţe, 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grăină. Prazul se pregăteşte pentru umplut ca la 1451. Pasta de roşii se amestecă cu uleiul, miezul de la cele 4 bucăţi de praz tăiat mărunt, pulberile şi tărâţa. Prazul umplut se aşează pe un strat din muguri fragezi de lucernă sau de trifoi, se stropesc cu puţin ulei şi se presară cu verdeţuri sau flori de nalbă de grădină tăiate fideluţă. 1457. PRAZ UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE NEGRE Ingrediente: 700 g praz, 250 g măsline negre desărate (v. 1988), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 75 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 100 g frunze de măcriş sau de tătăneasă. Prazul se prepară ca la 1451; după ce i s-a scos miezul, se despică până la jumătate şi se apasă cu palma, în aşa fel încât capătă aspect de floare; se umple cu pasta de măsline, numai până la jumătate. Compoziţia pentru umplut se prepară din măsline (fără sâmburi) tocate fin, amestecate cu pulberile, verdeaţa tocată mărunt (odată cu miezul scos din bucăţile de praz), ulei şi tărâţe (cât cuprinde). Prazul umplut (cu aspect de floare) se aşează pe un postment din frunze de măcriş, ce au fost aşezate în prealabil pe platou. 1458. PRAZ UMPLUT CU SOS GALBEN Ingrediente: 2 fire de praz, 5 linguri de cremogen, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 125 ml ulei, 1 căpăţână de salată verde, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 roşii, 1 legătură de mărar cu pătrunjel. Prazul (cu tot cu frunze) se taie fideluţă, se aşează în platou (în strat subţire, uniform), peste el se presară pulberile şi sosul care se prepară din: cremogen (v. 2019) înmuiat cu suc de morcovi; se mai adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii, de gogoşari şi salată verde. 1459. PRAZ CU SOS ROŞU Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) care colorează sosul în roşu intens. 1460. PRAZ CU SOS ALB Ingrediente: 2 fire de praz, 400 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură de 198

cremogen (v. 2019), 2 linguri de mărar cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir. Prazul tăiat fideluţă cu tot cu frunze se pune în platou (în strat subire uniform). Peste el se toarnă smântâna bine amestecată cu făina de orez şi cremogenul, plus pulberile. Deasupra se presară verdeţurile şi petalele de trandafir, tăiate fideluţă. 1461. PRAZ CU SOS VERDE Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus (pentru culoare) 1 ceşcuţă de suc de orz verde (v. 2079). 1462. PRAZ CU SOS DE TĂRÂŢE Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de cremogen cu 3 - 4 linguri de tărâţe. ... Pruna Conţine mucilagii, vitaminele (B şi C), apă, zahăr, hidraţi de Carbon, acizi, albumine, cenuşi, celuloză apoi Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu, Sodiu, Mangan. Este indicată în astenie, anemie, surmenaj, gută, reumatism, arterioscleroză, constipaţii, intoxicaţie alimentară, hepatism, temperamente bilioase. Pentru o acţiune mai intensă, prunele se consumă dimineaţa pe nemâncate şi înaintea meselor. Se bea câte 1 pahar de suc înainte (cu 30 min) de cele 3 mese. Contra constipaţiei, se consumă, dimineaţa, pe stomacul gol, prune proaspete cu pâiniţe din secară. ... Pruna uscată Este foarte nutritivă, tonic al sistemului nervos şi laxativă. Se indică sportivilor, copiilor, în regimurile hipoazotatereumatism, gută, arterioscleroză, nefritici, surmenaj, constipaţie, hemoroizi, temperamente bilioase. Frunzele prunului sunt diuretice, laxative, febrifuge, vermifuge. Prunele sunt cele mai igienice purgative naturale (atât cele proaspete cât şi cele conservate prin uscare). 1463. PRUNE BRUMĂRII PE SOS ALB Ingrediente: 700 g prune, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 lingură cremogen, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1 legătură de busuioc cu măghiran, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul (v. 2019), pulberile şi se toarnă în platou; deasupra se aşează jumătăţi de prună din soiul "Tuleu gras" sau alte varietăţi, care sunt la îndemână. Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 1464. PRUNE BRUMĂRII PE SOS GALBEN Ingrediente: 700 g prune brumării, 5 linguri cremogen, 350 ml suc de morcovi (v. 2081), 2 - 3 linguri de ulei sau 1 ceaşcă de lapte nefiert, câteva frunzişoare de mentă, 1 mână de petale vişinii de flori de nalbă de grădină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul, laptele, pulberile şi se toarnă în platou. Peste el se aşează sfeclă sau jumătăţi de prune, cu miezul în jos. Deasupra se presară mentă tăiată mărunt, iar pe margini (în formă de ghirlandă) se pun petalele de nalbă tăiate fideluţă. 1465. PRUNE ALBE PE SOS ROŞU Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând (pentru culoare) 1 - 2 liguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077). 1466. PRUNE PE SOS VERDE Se prepară sosul alb la fel ca la reţeta precedentă (1463), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând (pentru culoare) suc de orz verde. Se decorează cu petale de trandafir (de culoare vişinie), tăiate fideluţă şi flori de gălbenele (puse din loc în loc). 199

1467. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (I) Ingrediente: 900 g prune bine coapte, cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust) coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2016), 1 lingură seminţe de in. Prunele (separate de sâmburi) se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu puţină miere, coaja de lămâie, tinctura şi cremogen (cât cuprinde). Se pune în cupe iar deasupra se presară cu seminţe de in. 1468. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (II) Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen care se înlocuieşte cu tărâţe; după ce a fost pusă în cupe se pune câte puţin albuş (bătut spumă tare, fără zahăr) peste care se presară seminţe de mac. 1469. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (III) Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1467), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen care se înlocuieşte cu alune sau nuci măcinate; se adaugă puţină pulbere fină de scorţişoară iar în locul tincturii miraculoase se adaugă 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2015) şi 2 linguri de rom sau coniac. 1470. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (IV) Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1467), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen care se înlocuieşte cu făină integrală de ovăz (v. 2018) iar tinctura miraculoasă I se înlocuieşte cu tinctura miraculoasă II (v. 2107). Ovăzul este cereala cea mai bogată în protein. 1471. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (V) Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1467), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen care se înlocuieşte cu făină integrală de hrişcă. Hrişca este cereala cea mai bogată în Calciu. 1472. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (VI) Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1467), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen care se înlocuieşte cu germeni de soia (v. 2066), fin mărunţiţi (manual sau mecanic), iar tinctura miraculoasă I se înlocuieşte cu 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014). Soia este leguminoasa cea mai bogată în proteine. 1473. NECTAR DE PRUNE CU FRIŞCĂ Ingrediente: 700 g prune, 2 linguri de frişcă (bătută fără zahăr), 1 lingură de tinctură miraculoasă II (v. 2107), puţină miere. Prunele (separate de sâmburi) se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se îndulcesc cu puţină miere, se pun în pahare, iar deasupra se pune câte puţină frişcă. 1475. NECTAR DE PRUNE CU SUC DE CĂLINE Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1473), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 linguri suc de căline (v. 2076), care îi dă un gust deosebit de plăcut. 1476. NECTAR DE PRUNE CU LAPTE DE ALUNE Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1473), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 ceaşcă de lapte de alune (2036) iar în locul tincturii miraculoase se adaugă 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105). 1477. COMPOT DE PRUNE CU PEPENE GALBEN Ingrediente: 400 g prune, 400 g pepene galben, puţină miere, 350 g suc de mere (v. 2102) sau apă, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106) sau 2 linguri de rom. Prunele se despică în două (îndepărtând sâmburii, care se pun la sucul de mere), se pun în compotieră, se adaugă pepenele galben (curăţat de coajă şi seminţe) tăiat cubuleţe, puţină miere (bine dizolvată în sucul de mere sau în apă), tinctura şi romul. 1478. SALATĂ DE PRUNE CU NUCI Ingrediente: 700 g prune, 200 g mieji de nuci verzi, puţină miere, 1 vârf de cuţit pulbere fină de 200

scorţişoară, 2 - 3 linguri de rom, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014), 1 mână de petale roz de trandafir. Se iau prune frumoase de toamnă (bine coapte), se despică în două pe lungime, li se îndepărtează sâmburii (care se vor folosi la sucul de mere) şi se aşează pe un postament din petale de trandafir. În fiecare jumătate de prună se pun un miez de nucă (curăţat de pieliţă). Peste ele se toarnă romul, tinctura cu care au fost amestecate cu 2 linguri suc de morcovi (v. 2081) şi puţină miere dacă este necesară. ... Păstura Păstura nu este altceva decât polenul conservat natural, în celulele fagurilor de albine. Polenul depus în faguri este supus unor procese biochimice de tip fermentativ, sub acţiunea anumitor microorganisme, care sunt în mod specific prezente în păstură. Acest produs hormonal al albinelor are aspectul unui polen de culoare maroniu - gălbui sau ruginiu, de diferite nuanţe. Pentru sănătatea noastră are calităţi cu totul deosebite de refacere şi stimulare a celulelor nervoase. Este un excepţional dezinfectant al celulei hepatice. Păstura este bogată în enzime, vitamine, minerale şi multe altele, fiind în primul rând hrana larvelor de albine. 1479. LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (sirop) Ingrediente: 300 g faguri cu păstură, 1.4 kg miere polifloră, aspirină, 1 rămurică de busuioc. Fagurii cu păstură se ţin la rece 12 ore (ca să se poată mărunţi cât mai bine). Se înmoaie cu 1.5 l apă caldă (38 o C), se acoperă şi se lasă la cald (agitând din când în când). După ce a stat astfel 24 de ore, se frământă bine în mâini, până ce fagurele se omogenizează bine cu apa. Se strecoară prin tifon dublu şi se amestecă cu mierea (până ce aceasta nu se mai simte). Se păstrează la rece (în sticle de culoare închisă), folosindu-se în combinaţie cu sifon sau apă minerală; este recomandabil cu suc de mere (v. 2012) sau de morcovi (v. 2081). Este excepţional, în combinaţie cu ceaiurile din plante medicinale macerate la rece (ceai de vâsc de măr, coada - calului, săpunariţă, afine ş.a.) Pentru o perioadă mai lungă, se adaugă aspirină (3 tablete la 1 litru) dizolvată într-o linguriţă de apă rece, se pune în sticle de 500 ml (de culoare închisă), se toarnă deasupra de 1 deget alcool sau coniac, se astupă ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc răcoros, ferit de lumină. Pe timpul iernii se foloseşte la preparatele dulci în bucătăria fără foc. Luat în doze zilnice (de 3 ori pe zi câte 1 linguriţă - timp de 30 de zile) întinereşte şi fortifică organismul, iar luat abuziv poate produce mari neplăceri sau supraîncărcări nedorite. "Tot ceea ce este prea mult nu este bun". 1480. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (I) Ingrediente: 75 ml lăptişor de păstură, 350 ml lapte de soia (v. 2032), cremogen (v. 2019), coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 2 ouă de găină, 1 linguriţă seminţe de anason. Laptele de soia se amestecă cu lăptişorul de păstură, coaja de lămâie, tinctura, gălbenuşurile şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o pastă potrivit de îngroşată, care se pune în cupe. Deasupra se presară, în fiecare cupă, câte puţin albuş bătut spumă (fără zahăr) şi câteva seminţe de anason. 1481. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (II) Se prepară crema la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen care se înlocuieşte cu tărâţe iar tinctura miraculoasă I se înlocuieşte cu tinctură miraculoasă II (v. 2107). 1482. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (III) Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1480), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de laptele de soia care se înlocuieşte cu lăptişor de migdale (v. 2038) sau de nuci (v. 2035); în plus, se adaugă 2 linguri de pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), până ce crema capătă culoarea dorită de roşu. 1483. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (IV) Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1480), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen care se înlocuieşte cu seminţe de floarea - soarelui sau de bostan (decorticate şi măcinate); în plus, se adaugă 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară. 201

1484. CREMĂ CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1480), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7) şi tinctura mieaculoasă I care se înlocuieşte cu 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014). 1485. NECTAR DE FRĂGUŢE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (I) Ingrediente: 500 g frăguţe, 100 ml lăptişor de păstură, 150 ml lapte din seminţe de bostan (v. 2033), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), câteva frunzişoare de măghiran sau mentă. Frăguţele bine mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu lăptişorul de păstură, laptele şi tinctura; se pune în pahare, iar deasupra se presară frunzele aromate, tăiate fideluţă. 1486. NECTAR DE ZMEURĂ CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frăguţe care se înlocuiesc cu zmeură. La fel se poate prepara şi "nectarul cu căpşuni". 1487. NECTAR DE CAISE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1485), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frăguţe care se înlocuiesc cu caise bine coapte şi mărunţite fin (manual sau mecanic). La fel, se pot prepara: "nectar din piersici, cireşe, vişine, coacăze, agrişe, pepene galben, pepene verde, corcoduşe, dude, fructe de dracilă, mere, prune etc". 1488. SUC DE ORZ VERDE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ Ingrediente: 100 ml suc de orz verde (v. 2079), 300 ml lăptişor de porumb, 100 ml lăptişor de păstură, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), câteva petale roşii de trandafir. Sucul de orz verde se amestecă cu lăptişorul de păstură, laptele de porumb, tinctura şi se pune în pahare. Deasupra se presară petalele de trandafir (tăiate fideluţă). 1489. SUC DE CĂTINĂ CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de orz care se înlocuieşte cu suc de cătină (v. 2092) şi lapte, care se înlocuişte cu suc de ţelină. 1490. SUC DE CĂLINE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1488), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de orz verde care se înlocuieşte cu 400 ml suc de căline (v. 2076); deasupra se presară flori albe de urzică moartă. 1491. SUC DE ROŞII CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1488), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de orz verde care se înlocuieşte cu 400 ml suc de roşii (v. 2094). 1492. SUC DE MORCOVI CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1488), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de orz verde care se înlocuieşte cu 400 ml suc de morcovi (v. 2081). 1493. SUC DE PĂSTÂRNAC CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1488), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de orz verde care se înlocuieşte cu 400 ml suc de păstârnac. La fel, se poate prepara şi "lăptişorul de păstură cu sucul de ţelină, varză, gulii ş.a". 1494. ÎNGHEŢATĂ DE DUDE ROŞII CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ Ingrediente: 500 g dude roşii (bine coapte şi mărunţite fin), 250 ml lăptişor de păstură, 300 g frişcă, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă şi zeama scursă de la 1/2 lămâie sau 1 lingură de suc de cătină (v. 2052). Pireul de dude se amestecă bine cu lăptişorul de păstură (v. 1479), tinctura, coaja şi zeama de lămâie şi apoi cu frişca (uşor, de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în forme speciale de îngheţată şi se dă la rece.

202

... Propolis Conţine: flavonoizi, teninuri, fitancide şi antibioţi cu vegetale, oligoelementele (Fier, Cupru, Magneziu, Zinc ş.a). Este un antibiotic natural. Propolisul este o substanţă răşinoasă cu aspect lipicios şi eterogen. În stup se află în stare solidă, devenind fiabil la frig. La o temperatură de peste 20o C devine maleabil şi chiar lichid. Comparat cu păscura, propolisul are mai multe întrebuinţări în medicină. Reface celulele şi le stimulează. Este un antibiotic natural, antireumatismal, anticongestiv. Mestecat între dinţi se transfromă într-o pastă moale de aplicat pe gingiile afectate de carii; porţiunea afectată se acoperă timp de 6 - 8 ore cu propolis, timp de 14 - 21 de zile. Saliva combinată cu propolisul este antimicotică. Propolisul, sub formă de tinctură, se foloseşte ca adaos în multe preparate culinare, cărora le îmbogăţeşte conţinutul. 1495. CEAI DE AFINE CU TINCTURĂ DE PROPOLIS Fructele sunt bogate în tamin, pectine, o substanţă colorantă numită mitrilină, acizi organici (acid malic, oxalic, lactic, succinic), zaharuri, provitamina A, vitamina C. Ceaiul ajută în diaree, având proprietăţi antiseptice, în infecţiile intestinale (mai ales în gastrienterite, contribuind la ameliorarea proceselor de fermentaţie). Peste 1/2 linguriţă de fructe uscate, se toarnă 250 ml apă, se lasă la macerat 8 ore şi se strecoară, adâugând 30 picături tinctură de propolis (v. 2014). Se bea în cursul unei zile. 1496. CEAI DE SĂPUNARIŢĂ Săpunariţa are proprietăţi expectorante, măreşte diureza şi secreţia biliară, elimină toxinele din organism. Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă de rădăcină (bine mărunţită) cu 250 ml apă rece. Se lasă la macerat timp de 8 ore, se strecoară şi se adaugă 30 picături de tinctură de propolis (v. 2014). Se bea pe parcursul unei zile. 1497. CEAI DE COADA - CALULUI CU PROPOLIS (tinctură) Este bronhodilatator, antimicrobian, antiseptic urinar, remineralizant, diuretic şi expectorant. Ajută în insuficienţa cardiacă, anghină pectorală, diaree, nefrite, tuberculoză, bronşite, anemie, gută, colicistită, reumatism, ulcer gastro - intestinal. În uz extern: gingivită, epistaxis (sângerări în nas). Pentru efectul său de coagulare a sângelui (oprire a sângerărilor) este "de neînlocuit". În afecţiunile rinichilor cu nisip şi calculi se folosesc ceaiul şi băile. Ceaiul se prepară din: 1 linguriţă vârf de plantă mărunţită (înmuiată cu 250 ml apă rece) se acoperă şi se lasă la macerat 8 ore; se strecoară prin tifon şi se încălzeşte puţin (38 o C); se poate îndulci cu puţină miere; se adaugă 30 - 40 picături tinctură de propolis (v. 2104) sau tinctură din muguri de plop negru (v. 2105). Mugurii se recoltează în iulie şi august. 1498. CEAI DE VÂSC CU TINCTURĂ DE PROPOLIS Vâscul se recoltează de pe măr, păr, prun, brad, pin, molid şi plop (din octombrie până în decembrie şi apoi în martie - aprilie). Conţine sopomină, triterpenice, acid oleanolic, acetilcolină, celină, inozitol, viscină, viscitoxină, substanţe minerale, aminoacizi liberi, acid viscic, polizaharid, vitaminele C şi E. Este indicat în arterioscleroză, afecţiuni cardiace, hipo şi hiper tensiune arterială, dureri renale, tuse convulsivă, sughiţuri persistente, astm, epilepsie, isterie, diabet. Ceaiul se prepară numai la rece: 4 linguriţe de plantă mărunţită se pun cu 350 ml apă rece, se amestecă, se acoperă şi se lasă la macerat 8 ore; se încălzeşte puţin, se strecoară prin tifon şi se adaugă 30 - 40 picături tinctură de propolis (v. 2104). ... Ridiche neagră Conţine: rafanol (esenţă sulfurată), vitaminele B, C, tocoferol. Este indicată în litiază biliară şi urinară, colicistite, dispepsii, insuficienţă hepatică, afecţiuni pulmonare, bronşite cronice, astm, tuse convulsivă, gute, reumatisme, artrite cronice, rahitism, alergii, scorbut, eczeme. 203

1499. SUC DE RIDICHI (I) Se foloseşte numai proaspăt extras (ridichile bine spălate, cu tot cu coajă). Se mărunţesc (manual sau mecanic) ridichile şi se extrage sucul din ele; se iau 20 - 50 g pe zi sau de la 100 până la 400 g, după dr. GRUMME, în cazurile de litiază biliară. 1500. SIROP DE RIDICHI CU MIERE Ingrediente: 350 g ridichi negre, 200 g miere polifloră. Ridichile bine spălate (cu tot cu coajă) se dau pe răzătoare, se amestecă cu miere, se pun în vas de pământ, acoperite, şi se lasă 24 de ore. Se scurg prin tifon. Din sirop se iau 4 - 6 linguri pe zi. Ajută la vindecarea tuselor celor mai rebele. Se poate da şi unui copil care nu creşte normal sau unui adolescent obosit, fiind un puternic fortifiant. 1501. SUC DE RIDICHI (II) Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1499), folosind aceleaşi ingrediente; se extrage la mixer; se iau 50 - 200 ml pe zi, în combinaţie cu suc de morcovi, păstârnac şi pătrunjel. Ajută în toate afecţiunile hepato-biliare sau când se urmăreşte drenajul. 1502. SUC DE RIDICHI (III) Ingrediente: 60 g ridichi, 60 g cartofi, 200 g morcovi, 50 g păstârnac, 50 g pătrunjel, miere. Se dau toate produsele (cu tot cu coajă) la mixer (după ce au fost bine spălate) şi se amestecă cu mierea; se bea dimineaţa, pe nemâncate, în decursul a două ore cu înghiţituri mici, bine salivat, timp de 25 de zile (în special primăvara). Este un puternic fortifiant pentru toate vârstele. 1503. PASTĂ DE RIDICHI CU PRAZ Ingrediente: 350 g ridichi, 1 fir de praz, 100 g brânză de vaci, 200 g unt, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 gogoşar, tărâţe. Ridichile se mărunţesc fin odată cu prazul, se amestecă cu brânza dată prin sită, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Cu această compoziţie se ung turtiţe din tărâţe de grâu (alte azime, tăiate cât mai subţiri) sau se pune pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului şi se decorează cu felioare roşii de gogoşari. 1504. PASTĂ DE RIDICHI CU CEAPĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz care se înlocuieşte cu 1 ceapă mare de apă şi brânza de vaci care se înlocuieşte cu brânză frământată de oi. 1505. PASTĂ DE RIDICHI CU ŢELINĂ Ingrediente: 200 g ridichi, 150 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 legătură de leuştean cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 4 - 5 ridichi de lună roşii, tărâţe. Ridichile, ţelina şi ceapa se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţă tăiată mărunt, pulberile, puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Se decorează cu ridichi de lună roşii. 1506. PASTĂ DE RIDICHI CU ANDIVE Ingrediente: 250 g ridichi, 250 g andive, 1 ceapă, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 15 măsline negre desărate (v. 1988). Ridichile, andivele şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurioare, se tasează şi se decorează cu jumătăţi de măsline neagre şi verdeţuri de sezon. 1507. PASTĂ DE RIDICHI CU SALATĂ VERDE Ingrediente: 250 g ridichi, 250 g salată, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 lingură pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură de verdeţuri, 1/4 linguriţă pulbere de ienupăr cu fenicul, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), tărâţe. Ridichile şi ceapa se mărunţesc fin, se amestecă cu salata tăiată fideluţă, pasta de roşii, verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Se decorează după dorinţă. 204

1508. PASTĂ DE RIDICHI CU URZICI Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de salată care se înlocuieşte cu urzici mărunţite cât se poate de fin (manual sau mecanic). Pot fi înlocuite cu spanac, muguri fragezi de lucernă, trifoi, frunze de soia, tei, ulm, fag, ştevie, tătăneasă, măcriş (cu condiţia să fie foarte fragede şi crecute în soare). 1509. PASTĂ DE RIDICHI CU GERMENI DE SOIA Ingrediente: 300 g ridichi, 150 g germeni de soia (v. 2026), 1 ceapă, 1 felie de sfeclă roşie, 175 g unt, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), tărâţe. Ridichile, germenii, ceapa şi sfecla se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, puţină tărâţe, untul frecat spumă şi verdeaţa tăiată mărunt. Se decorează după fantezia gospodinei. 1510. PASTĂ DE RIDICHI CU GERMENI DE LUCERNĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care se înlocuiesc cu germeni de lucernă (v. 2021). Aceşti germeni (la nevoie) pot fi înlocuiţi cu germeni de trifoi, de mei, de hrişcă, de linte sau fasole. 1511. PASTĂ DE RIDICHI CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 250 g ridichi, 200 g varză murată, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1/4 linguriţă pulbere de cimbru cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe. Varza se stoarce în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se mărunţeşte fin odată cu ceapa şi ridichile, se amestecă cu pulberile, puţină tărâţe şi untul frecat spumă. 1512. PASTĂ DE RIDICHI CU NAPI MURAŢI Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată, care se înlocuieşte cu napi muraţi, bine mărunţiţi. Se decorează cu produsele pe care le are la îndemână gospodina; gogoşari, felii de ceapă, roşii, ridichi de lună, măsline negre (desărate), verdeţuri de sezon ş. a. 1513. CIORBĂ DE RIDICHI CU ZARZAVAT Ingrediente: 250 g ridichi, 1 pătrunjel, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 la macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată (moare), 75 ml ulei. Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat, se adaugă ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 1514. CIORBĂ DE RIDICHI CU DOVLEAC Ingrediente: 250 g ridichi, 200 g dovleac, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 75 ml ulei, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de mărar şi ienupăr, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072). Ridichile, dovleacul şi ţelina se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 1515. CIORBĂ DE RIDICHI CU VARZĂ ALBĂ Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleac care se înlocuieşte cu varză albă tăiată fideluţă. Uleiul poate fi înlocuit cu 3 - 4 linguri de smântână (sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină), iar deasupra (pe lângă verdeaţa tăiată mărunt) se pot pune câteva petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă. 1516. CIORBĂ DE RIDICHI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 1517. CIORBĂ DE RIDICHI CU GRÂUŞOR (untişor) Ingrediente: 250 g ridichi, 150 g grâuşor, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1.5 l macerat 205

de mere pădureţe (v. 2053), 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 75 ml ulei. Sucul de mere pădureţe se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele (date pe răzătoare), ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, grâuşorul tăiat fideluţă, pulberile şi uleiul. 1518. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU SPARANGHEL Ingrediente: 350 g ridichi, 250 g sparanghel, 1 ceapă mare de apă, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048), 5 linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mărar. Ridichile, ceapa şi sparangelul (curăţat de partea fibroasă) se mărunţesc fin (manual sau mecanic) şi se pun în castronul cu macerat; se adaugă pasta de roşii, pulberile şi uleiul, iar deasupra mărarul tăiat mărunt. 1519. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU ANDIVE Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel care se înlocuieşte cu andive bine mărunţite. 1520. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 350 g ridichi, 250 g ţelină, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 2 ardei graşi, 1.5 l macerat de căline (v. 2043), 1 legătură de pătrunjel cu mărar, câteva petale roşii de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de fenicul cu anason, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 5 linguri de tărâţe. Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, ardeii şi ceapa bine mărunţite (manual sau mecanic), smântâna (sau gălbenuşurile), pulberile şi tărâţea, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 1521. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 1522. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU VARZĂ ALBĂ Ingrediente: 350 g ridichi, 350 g varză, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2047), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură de verdeţuri, câteva flori de tătăneasă, 50 ml ulei. Se pune maceratul în castron, se adaugă ridichile, varza, ceapa şi ţelina bine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi florile de tătăneasă. 1523. RULADĂ DE RIDICHI CU TRANDAFIRI ROŞII Ingrediente: 600 g ridichi, 200 g petale roşii de trandafir, 1 felie de ţelină, 150 g varză murată, 1 ceapă mare de apă, cremogen, tărâţe, 400 g unt, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 felie de sfeclă roşie. Ridichile se dau pe răzătoare odată cu ţelina, se amestecă cu pulberea de ardei, 200 g unt frecat spumă, 2 gălbenuşuri şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie mai îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, se aşează compoziţia cu ridichi şi se întinde pe o foaie dreptunghiulară (groasă de 1 cm); peste ea se aşează cea de-a doua compoziţie (de culoare roşie) care se prepară din: petale roşii de trandafir se taie fideluţă odată cu varza murată (stoarsă bine de zeamă), adăugând pulberile, ceapa tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă, tărâţe (cât cuprinde), verdeţurile tăiate mărunt şi sfecla dată pe răzătoare. Se rulează strâns, cu ambele mâini, cu ajutorul foii de polietilenă. Tot cu ajutorul acesteia, punem rulada pe un fund de lemn sau pe un platou dreptunghiular; se dă la rece pentru 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe, alături de salată verde de sezon. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii. 206

1524. RULADĂ DE RIDICHI CU MORCOVI Se prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care se înlocuieşte cu 1 morcov ras, iar cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 1525. RULADĂ DE RIDICHI CU SPANAC Se prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă (1523), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de petalele roşii de trandafir, care se înlocuiesc cu spanac tăiat fideluţă. 1526. RULADĂ DE RIDICHI CU URZICI Se prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă (1523), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de petalele roşii de trandafir care se înlocuiesc cu urzici tăiate mărunt. În locul urzicilor se pot folosi muguri fragezi de lucernă sau trifoi, frunze de măcriş, ştevie, soia, tătăneasă, fasole, podbal, viţă de vie şi multe altele. Condiţia este să fie fragede şi crescute în soare. 1527. RIDICHI MACERATE ÎN MIERE Ingrediente: 750 g ridichi negre, 250 g ţelină, 1 rămurică de busuioc, 1 rămurică de cimbrişor de grădină sau de câmp, 4 kg miere polifloră. Ridichile şi ţelina se cântăresc după ce au fost rase pe răzătoare, se pun în borcan odată cu cele 2 plante aromate, deasupra se toarnă mierea, se leagă gura borcanului strâns şi se pune la loc întunecos (sau se înfăşoară în hârtie de culoare închisă). Se lasă la macerat 6 săptămâni, având grijă ca borcanul să fie agitat zilnic. După acest termen mierea (care s-a transformat în sirop) se strecoară prin tifon (presându-se bine ridichile, ca mierea să se scurgă până la ultima picătură). Rămăşiţele se pun cu 2 - 3 litri de apă, se lasă 12 ore (perioadă în care se agită de mai multe ori), se strecoară (se presează bine tifonul) şi se consumă ca atare, într-o perioadă scurtă de timp. Mierea (transformată în sirop) se pune în sticle de culoare închisă (deasupra de 1 deget alcool), se închid ermetic, se etichetează (ziua, luna, anul) şi se păstrează la loc răcoros şi ferit de lumină. Ajută în bolile ficatului şi ale căilor respiratorii (o lingură de 3 ori pe zi înaintea meselor principale, cu 30 min). De asemenea, ajută în afecţiunile pulmonare, reumatism degenerativ, gută, alergii.

1528. PASTĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI BRÂNZĂ DE VACI Ingrediente: 200 g frunze fragede de ridichi, 150 g brânză proaspătă de vaci, 150 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu tarhon, 2- 3 roşii, tărâţe. Frunzele se taie fideluţă (sau se mărunţesc mecanic) odată cu verdeaţa, se amestecă cu pulberile, ceapa tăiată mărunt, brânza trecută prin sită, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Compoziţia se aşează pe o farfurie, se tasează pe margini cu lama cuţitului, se decorează cu felii de roşii sau ridichi de lună. 1529. PASTĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI BRÂNZĂ DE OI Se prepară pasta la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu 1 fir mare de praz (bine mărunţit) şi brânza de vaci care se înlocuieşte cu brânză de oi, bine frământată. 1530. CIORBĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 200 g frunze fragede de ridichi, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, câteva petale roşii de trandafiri, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 1 morcov, 1 părunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de napi (v. 2051), 500 ml suc de mere (v. 2012) sau zeamă de varză (moare). Se pune într-un castron maceratul şi sucul de varză, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, frunzele de ridichi şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. Se amestecă cu pulberile cu smântâna (sau gălbenuşurile). În loc de smântână sau gălbenuşuri, se pot pune în ciorbă 75 ml ulei de soia. 207

1531. CIORBĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă. (v. 7). 1532.SUPĂ-CREMĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI MUGURI DE LUCERNĂ Ingrediente: 350 g frunze fragede de ridichi, 350 g muguri fragezi de lucernă, 1.5 suc de roşii (v. 2094), 50 ml ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 5 linguri de tărâţe, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de flori albe de urzică moartă. Se pune sucul de roşii într-un castron, se adaugă cele două feluri de frunze, ceapa şi rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt şi florile de urzică moartă. 1533. SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI VARZĂ ALBĂ Se prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii de lucernă care se înlocuiesc cu varză albă, bine mărunţită şi ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână. ... Ridichea roză Conţine vitaminele (A, B, C, P), rofanol, Magneziu, Sulf. Are aceleaşi proprietăţi ca şi ridichea neagră. Se foloseşte în medicină şi la preparate culinare în bucătăria fără foc;se pregătesc aceleaşi preparate gustoase şi hrănitoare. Au proprietăţi asemănătoare cu ridichea neagră dar mai puţin intense. E bine să fie consumate în preparatele culinare (la rece), cu tot cu frunzele lor fragede. Se consumă şi frunzele (cele mai fragede, din care se prepară foarte multe aperitive, salate, ciorbe, supe - creme, rulade şi multe altele). Pe lângă numeroasele elemente pe care le conţin, sporesc foarte mult digestibilitatea ridichii. ... Rodia Conţine: apă, materii azotate, materii grase, materii zaharoase, materii extractive, celuloză, cenuşi, taninuri. Este indicată în astenie, tenie, dizenterii. 1534. CREMĂ CU SUC DE RODII (I) Ingrediente: 5 linguri cremogen, 150 ml suc de morcovi, 175 ml suc de rodii, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 linguriţă tinctură muguri de plop negru (v. 2015) sau 1 linguriţă de rom, 2 ouă de găină, 1 linguriţă seminţe de mac, puţină miere. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu suc de morcovi, se adaugă sucul de rodii (care a fost amestecat cu puţină miere), cele 2 gălbenuşuri de găină, coaja de lămâie şi tinctura (sau romul). Se pune în cupe, deasupra se pune puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr) şi se presară cu seminţe de mac sau anason. 1535. CREMĂ CU SUC DE RODII (II) Se prepară crema la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen care se înlocuieşte cu tărâţe (la care se adaugă 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară). 1536. CREMĂ CU SUC DE RODII (III) Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1354), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri de cremogen cu făină de ovăz sau de hrişcă (v. 2018), iar ouăle de găină cu ouă de prepeliţă (v.7). 1537. SUC DIN RABARBĂR Se extrage numai din tijele bine dezvoltate, ajunse la maturitate şi se foloseşte imediat ce a fost extras, la acrit diferite preparate. 1538. SUC DIN RABARBĂR CU SUC DE RODII Se pun cantităţi egale şi se îndulcesc cu puţină miere (după gust) la care se adaugă câteva picături de tinctură de propolis (v. 2104) 208

1539. RABARBĂR CONSEVAT ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg tije de rabarbăr, 1 rămurică de busuioc, 1 rămurică de mentă, 4 kg de miere de albine de salcâm . Tijele de rabarbăr (tăiate felii cât mai subţiri) se pun în borcan odată cu cele două rămurele. Peste ele se toarnă mierea, se leagă borcanul strâns la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat 6 săptămâni, având grijă să fie agitat zilnic. După acest termen se strecoară, se scot cu o paletă felioarele de rabarbăr şi se pun într-un borcan potrivit ca mărime. Se pot folosi la diferite preparate în bucătăria fără foc (după imaginaţia fiecăruia). Mierea, care s-a transformat în sirop de rabarbăr, se toarnă în sticle de culoare închisă turnând deasupra de 1 deget alcool sau rom; sticlele se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc rece şi întunecos. ... Revent (rabarbăr) - Rheum officinale Această plantă este cunoscută de milenii, pentru virtuţile ei purgative, de către chinezi. Ei folosesc reventul în tratarea a peste 35 de boli. Se apreciază că, în întreaga lume, există aproximativ 60 de soiuri de "rabarbăr". Reventul este indicat în anemie, atonie generală, impotenţă, atonie gastrică, hepatism, costipaţie, parazitoze intestinale, diaree cronice, dizenterii cronice ş.a. Este contraindicat în hiperclorhidrie, hemoroizi, gută, litiază oxalică. "Rheum rhapanticum" este varietatea cultivată în grădinile cu legume, în scopuri alimentare. Din tijele plantei se poate extrage un suc acrişor, care în bucătăria fără foc poate înlocui sucul de cătină, de lămâie şi alte produse care se folosesc pentru acrit diferite preparate. ... Secara Conţine: hidraţi de Carbon, materii azotate, proteine, amidon, săruri minerale (Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu). Este indicată în afecţiuni vasculare, hipotensiune, prevenirea arterosclerozei; recomandată sedentarilor. Consumul cu regularitate a secarei combate arteroscleroza şi maladiile cardiovasculare. 1540. GERMENI DE SECARĂ (v. 637) "Grâu germinat" Toate reţetele de la grâu (637 - 684) se pot prepara şi din secară folosind aceeaşi metodă. ... Sfecla roşie Conţine vitaminele (A, B, C, PP), zaharuri din belşug, Potasiu, Magneziu, Fosfor, Rubidiu, Siliciu, Fier, Cupru, Brom, Zinc, Magneziu, var, acizi aminaţi - asparagină, betaină, glutamină. Este foarte nutritivă şi energetică, aperitivă, răcoritoare şi uşor digerabilă. Se recomandă în anemii, demineralizare, nervi, nevrite, tuberculoză şi chiar cancer. Sfecla roşie este de un real folos în timpul epidemiilor de gripă. Contraindicată diabeticilor. Este foarte eficientă consumată crudă, în amestec cu alte rădăcinoase, sau simplă. Se recomandă zilnic 1 pahar de suc de sfeclă roşie pur sau în amestec, timp de 30 de zile. Sfecla roşie este apreciată pentru bogăţia ei în Potasiu, ocupând locul II după drojdia de bere. 1541. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU CEAPĂ Ingrediente: 150 g sfeclă roşie, 150 g varză albă, 1 ceapă mare de apă, 150 g brânză de vaci, 100 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de cimbrişor şi sovârf, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de hrean ras, tărâţe, 1 legătură de hasmaţuchi. Sfecla roşie, varza şi ceapa, fin mărunţite (manual sau mecnic), se amestecă cu brânza de vaci (trecută prin sită), pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, hreanul, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Cu această pastă se ung azime din grâu sau alte cereale sau se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felioare de ridichi de lună albe. 1542. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu 1 fir mare de praz bine mărunţit. 1543. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU CRESON Se prepară ca la reţeta precedentă (1541), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 209

mână de creson fin mărunţit odată cu celelalte produse. La nevoie, cresonul poate fi înlocuit cu spanac, ştevie, urzici ş.a. 1544. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 150 g sfeclă roşie, 200 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de seminţe de cimbrişor de câmp cu mărar, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 felie de ţelină. Sfecla roşie, varza (bine scursă de moare; nu se ţine în apă şi nu se spală), morcovul şi ceapa, se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se decorează cu felioare de ţelină. 1545. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU NAPI MURAŢI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958) bine mărunţiţi. 1546. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU HREAN Ingrediente: 200 g sfeclă roşie (rasă), 1 mână de flori albe de urzică moartă, 250 g varză murată, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 - 2 linguri de hrean ras, 50 ml ulei, 1 legătură de mărar cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe. Sfecla roşie şi hreanul se rad pe răzătoarea cu găuri mici (de preferinţă de sticlă); morcovul şi ţelina se rad pe răzătoarea cu găuri mici. Varza se stoarce bine de moare (zeamă) fără a se spăla sau a se ţine în apă şi se taie fideluţă; ceapa se taie julien. Se amestecă toate aceste produse la care se adaugă pulberile, puţină tărâţe şi ulei, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi florile de urzică moartă. 1547. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU GERMENI DE SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri germeni de soia (v. 2026) pentru decorarea salatei. 1548. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU GERMENI DE TRIFOI Se prepară ca la reţeta precedentă (1546), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri de germeni de trifoi (v. 2030), cu care se amestecă compoziţia. 1549. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU MAIONEZĂ DE POST Se prepară ca la reţeta precedentă (1546), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu maioneză de post, preparată astfel: 3 linguri de cremogen (v. 2019) se înmoaie cu 1/2 ceaşcă suc de morcovi (v. 2081); se adaugă (puţin câte puţin) 125 ml ulei. Se decorează cu verdeţuri de sezon şi flori de gălbenele. 1550. CIORBĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU URZICI Ingrediente: 200 g sfeclă roşie, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1mână de urzici, 1 legătură de leuştean, 75 ml ulei, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă rădăcinoasele rase, ceapa, urzicile şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 1551. CIORBĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU FRUNZE DE BOB Se prepară primăvara devreme, când încep să iasă frunzele de bob; trebuie să fie foarte tinere (bobul se seamănă în mustul zăpezii). Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu frunze fragede de bob, tăiate fideluţă. 1552. SUPĂ - CREMĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU ŢELINĂ Ingrediente: 1.5 l macerat de cătină (v. 2074), 450 g sfeclă roşie, 350 g ţelină, 1 ceapă, 1 păstârnac, 1 morcov, 5 linguri tărâţe, 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 210

1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de tarhon cu salvie. Maceratul se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele şi ceapa măruţite fin (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1553. SUPĂ - CREMĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU SMÂNTÂNĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smâtână (sau 2 gălbenuşuri de ouă găină). 1554. SUPĂ - CREMĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1552), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) amestecate cu 1 lingură de cremogen (v. 2019). ...Smochina Conţine: apă, materii azotate grase, glucide, celuloză, cenuşi. Este foarte nutritivă şi digerabilă; indicată copiilor, adolescenţilor, convalescenţilor, bătrânilor, sportivilor, femeilor însărcinate. Ajută în astenie fizică şi nervoasă, iritaţii gastrointestinale (gastrite, colite), constipaţie, stări acute febrile, inflamaţii urinare şi pulmonare. Conţine: Fier, Mangan, Calciu, Brom, vitaminele (A, B1, B2, PP, C). O sută grame smochine proaspete dau 100 cal.; 100 g smochine uscate dau 250 cal. 1555. CIDRU DIN SMOCHINE Ingrediente: 1 kg smochine mărunţite, 1 lingură boabe de ienupăr pisate, 10 l apă, 1 rămurică de busuioc. Toate ingredientele de mai sus se pun în borcan de sticlă, la gura căruia se fixează un dop de fermentaţie. Se lasă 7 zile la temperatura camerei, să fermenteze, apoi se trage în sticle. 1556. CREMĂ CU SMOCHINE (I) Ingrediente: 150 ml cidru de smochine, 200 ml suc de morcovi (v. 2081), 5 linguri cremogen, 2 ouă de găină, 1 lingură tărâţe, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, câteva petale roşii de trandafir. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă cidrul de smochine, tărâţa, pulberea, coaja de lămâie şi zeama ei, tinctura şi cele 2 gălbenuşuri. Compoziţia se pune în cupe, deasupra se pune câte puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr) iar peste el, se pun câteva petale de trandafir, tăiate fideluţă. 1557. CREMĂ CU SMOCHINE (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 1558. CREMĂ CU SMOCHINE (III) Se prepară ca la reţeta precedentă (1556), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţe şi puţină pulbere de ienupăr. ... Soia Soia este o plantă socotită cu adevărat miraculoasă. Un kilogram boabe de soia este echivalent în proteine şi grăsimi cu 56 ouă de găină sau 7.5 l lapte aşa cum se mulge de la vacă sau aproape 4 kg carne moale, fără oase. Conţine vitaminele (A, E, B6, B12, C, D1, B2, B3, H, K, PP, F); protide, lipide, glucide, săruri minerale, Calciu, Fier, Magneziu, Fosfor, Potasiu, Sodiu, Sulf, diastaze, lecitină înrudită cu cea a gălbenuşului de ou, ceară, răşină, celuloză. Cazeina soiei se înrudeşte cu cazeinele animale. Este un aliment complet şi foarte digestibil. Constructor de primul ordin (pentru muşchi, oase, nervi), energic, viguros. Remineralizant, echilibrant celular. 211

Se poate folosi atât sub formă de boabe cât şi făină. O valoare deosebit de mare o au germenii de soia (v. 2026), care se pot folosi în foarte multe feluri de preparate (de la aperitive până la dulciuri) în bucătăria fără foc. Uleiul de soia este de nepreţuit. Făina de soia este de 4 ori mai bogată în Azot, decât făina de grâu şi de 20 de ori mai bogată în materii grase. Este de 3 până la 5 ori mai săracă în hidraţi de Carbon, ceea ce face din ea un produs foarte echilibrat. Protidele soiei conţin toţi acizii aminaţi necesari în proporţii aproape ideale. Acizii aminaţi esenţiali sunt izoleucină, leucină, licină, metionină, fenilalanină, treonină, triptofomil, valină. Boabele de soia furnizează 12 - 25 % ulei. Acest ulei conţine acizi graşi nesaturaţi 85 %. Bogăţia uleiului de soia în acizi graşi polinesaturaţi şi prezenţa acidului arahidonic îi asigură puternice proprietăţi hipocolesterolemiante. Unii bolnavi constată reducerea colesterolului doar după 3 săptămâni de tratament. 1559. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CEAPĂ Ingrediente: 3 linguri făină de soia (v. 2021), 1 morocov, 1 felie de ţelină, 1 ceapă mare de apă, tărâţe, 150 g unt, 1 legătură de tarhon cu busuioc, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Rădăcinoasele şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, făina de soia, untul frecat spumă, puţină tărâţe (în cazul că mai este nevoie) şi verdeţurile tăiate mărunt. Compoziţia obţinută se pune pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului şi se decorează după fantezia gospodinei. 1560. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu 1 fir de praz mare bine mărunţit. 1562. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI VARZĂ MURATĂ Ingrediente: 3 linguri făină de soia (v. 2021), 300 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă, 150 ml ulei, târâţe, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza murată se stoarce în mâini (ca să se scurgă de moare - nu se spală şi nu se ţine în apă), se mărunţeşte fin odată cu morcovul, ceapa şi verdeţurile, se amestecă cu pulberile, făina de soia şi uleiul (puţin câte puţin, ca la majoneză), până se încorporează întreaga cantitate. Se adaugă tărâţe (cât cuprinde) până se îngroaşă suficient. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu produsele pe care le are gospodina la îndemână, cum ar fi: măsline, roşii, gogoşari, ceapă, verdeţuri şi altele. 1563. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI NAPI MURAŢI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958) bine mărunţiţi. 1564. CIORBĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI SPANAC Ingrediente: 150 g germeni de soia, 250 g spanac, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 legătură de leuştean cu mărar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 l macerat de tărâţe (v. 2071), 500 ml suc de aguridă (v. 1666). Se pune maceratul şi sucul într-un castron, se adaugă germenii de soia (v. 2026) bine mărunţiţi, spanacul tăiat fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile şi uleiul. 1565. CIORBĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI GRÂUŞOR (untişor) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu grâuşor (tăiat fideluţă). 1566. CIORBĂ CU GERMENI ŞI FRUNZE DE SOIA Ingrediente: 150 g germeni de soia (v. 2026), 200 g frunze de soia, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 1 ceapă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 2 - 3 roşii, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere. Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii bine mărunţiţi, frunzele fragede de soia 212

tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1567. CIORBĂ CU FRUNZE DE SOIA ŞI VARZĂ DULCE Ingrediente: 250 g frunze de soia, 100 g varză dulce, 1ceapă, 1 felie de ţelină, 1 păstrânac, 2 3 roşii, 1 ardei gras, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053). Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele fragede de soia şi varza, tăiate fideluţă (varza se freacă în mâini pentrua se înmuia), ceapa, ardeiul şi verdeaţa tocate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile). 1568. CIORBĂ CU SOIA ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). În lipsa smântânii sau a gălbenuşurilor se pot adăuga 75 ml ulei de soia sau de porumb. 1569. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI GULIOARE Ingrediente: 3 linguri făină de soia, 300 g gulioare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1ceapă, 1 felie de ţelină, 75 ml ulei, 1 legătură de tarhon cu busuioc, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de urzici(v. 2050), 5 linguri de tărâţe. Se pune maceratul în castron, se adaugă făina de soia, tărâţa, pulberile, gulioarele şi rădăcinoasele mărunţite fin , iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1570. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CONOPIDĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care se înlocuiesc cu conopidă fin mărunţită. 1571. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI ŞI VARZĂ ALBĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1569), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care se înlocuiesc cu varză bine mărunţită, iar în loc de ulei, 1 ceaşcă de iaurt sau smântână. 1572. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ ŞI FRUNZE DE SOIA Ingrediente: 2 linguri făină de soia, 350 g frunze fragede de soia, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 1 legătură de hasmaţuchi cu mărar, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de trifoi (v. 2048), 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină. Se pune maceratul în castron, se adaugă făina de soia, tărâţa, frunzele de soia mărunţite odată cu prazul şi rădăcinoasele, pasta de roşii, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1573. SUPĂ - CREMĂ CU SOIA ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). În lipsa smântânii sau a gălbenuşurilor, se pot adăuga 75 ml ulei. 1574. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE SOIA Ingrediente: 2 - 3 linguri cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi, 1 ceapă de apă, 2 linguri de nuci tăiate cu cuţitul, 50 g unt, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 lingură tărâţe, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură de ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 15 - 20 frunze de varză murată. Germenii de soia se amestecă cu nucile, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, tărâţa, pulberile şi untul frecat spumă. Varza se stoarce bine de zeamă (în mâini; nu se spală şi nu se ţine în apă) şi se taie în bucăţi potrivite; se învelesc sarmalele şi se pun pe un postament de salată verde, ce a fost aşezată, în prealabil, pe platou. Se stropesc cu puţin ulei, peste care se presară puţină verdeaţă tăiată mărunt. 213

1575. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE SOIA Se prepară compoziţia pentru umplut ca la reţeta precedentă; pentru învelit, se folosesc frunze fragede de soia (recoltate înainte şi în timpul înflorii plantei). În locul postamentului de salată verde se pun petale roşii de trandafir sau flori de nalbă de grădină. 1576. CHIFTELE CU GERMENI DE SOIA Ingrediente: 3 linguri germeni de soia (v. 2026), 3 linguri nuci râşnite, 100 g unt, 1 ceapă de apă, puţină tărâţe, 1 legătură de verdeaţă, 2 frunze de varză murată, 5 - 6 frunze de tătăneasă sau de nalbă de grădină, 1/4 linguriţă pulberi aromate (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Germenii de soia se amestecă cu nucile, ceapa tăiată mărunt sau dată pe răzătoarea de sticlă, varza (bine stoarsă de moare) tăiată fideluţă, pulberile, tărâţe (cât cuprinde), untul frecat spumă şi puţină verdeaţă tăiată mărunt. Pe o foaie de plastic se presară tărâţe, se împarte compoziţia cu lingura în părţi egale formând astfel chiftelele; se aşează pe un postament din frunze de tătăneasă sau de nalbă de grădină (alese numai cele fragede), tăiate fideluţă, puse în prealabil în platou. 1577. CHIFTELE CU FĂINĂ DE SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care se înlocuiesc cu făină de soia (v. 2021). 1578. CHIFTELE DE POST CU GERMENI DE SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă (1576), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt care se înlocuieşte cu 2 linguri de cremogen (v. 2019) înmuiat cu 2 - 3 linguri suc de morcovi (v. 2081) sau apă şi amestecat cu 100 ml ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză), până se încorporează întreaga cantitate. În continuare, se procedează la fel ca la reţeta mai sus menţionată. 1579. CHIFTELE DE POST CU FĂINĂ ŞI FRUNZE DE SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă (1576), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care se înlocuiesc cu făină de soia (v. 2021). Postamentul cu verdeaţă din platou, se pune din frunze fragede de soia, tăiate fideluţă. 1580. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN Ingrediente: 2 linguri făină de soia (v. 2021), 4 linguri de cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 2 ouă de găină, câteva frunze de măghiran sau salvie. Făina de soia se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă cele 2 gălbenuşuri, mierea, coaja de lămâie, tinctura şi se pune în cupe. Deasupra se pune câte puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr), peste care se presară frunze de măghiran sau de salvie, tăiate fideluţă. 1581. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI TĂRÂŢE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţe. 1582. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI NUCI Ingrediente: 2 linguri făină de soia (v. 2021), 1 lingură de cremogen (v. 2019), 4 linguri de nuci râşnite, 300 ml suc de morcovi, puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 portocală, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 2 ouă de găină, câteva petale roşii de trandafir. Făina de soia se amestecă cu cremogenul şi nucile şi se înmoaie cu sucul de morcovi; se adaugă mierea, coaja de portocală, tinctura, pulberea şi cele 2 gălbenuşuri. Se toarnă în cupe, deasupra se pune câte puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr), iar peste el se presară petale de flori (nalbă de grădină) tăiate fideluţă. 1583. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI PASTĂ DE CĂLINE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci, care se înlocuiesc cu seminţe de bostan (decorticate şi râşnite), plus 2 linguri pastă de căline (v. 2064). 1584. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ 214

Se prepară ca la reţeta precedentă (1580), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri pastă de măceşe (v. 2066); cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 1585. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (I) Ingrediente: 3 linguri făină de soia (v. 2021), 7 linguri de cremogen (v. 2019), 350 ml zer, coaja rasă de la 1 lămâie, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 150 g iaurt, 5 linguri nuci râşnite, puţină pulbere de scorţişoară, puţină miere (după gust), tărâţe. Făina de soia se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu 300 ml zer sau lapte nefiert, puţină miere, se frământă amstecând untul frecat spumă (câte puţin până se încorporează întreaga cantitate). Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, peste care se întinde compoziţia cu unt (cu podul palmei); într-un strat de formă dreptunghiulară, groasă de 6 - 7 mm. Peste el se aşează o altă compoziţie preparată cu nucă înmuiată cu 50 ml zer sau lapte nefiert, puţină miere, coaja de lămâie, tinctura şi puţină tărâţe, după care se rulează cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, care după fiecare răsucire se întoarce în afară, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se pune pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii mai grosuţe. 1586. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu seminţe de floarea - soarelui decorticate şi râşnite; în acestea, se adaugă 3 linguri pastă de măceşe (v. 2066) şi tărâţe (cât cuprinde). 1587. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (III) Se prepară ca la reţeta precedentă (1585), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu 4 - 5 linguri rabarbăr macerat în miere (v. lit. R); se amestecă cu 1 felie de sfeclă roşie rasă pe răzătoarea de sticlă şi tărâţe (cât cuprinde). 1588. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (IV) Se prepară ca la reţeta precedentă (1585), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu smochine fin mărunţite. 1589. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (V) Se prepară ca la reţeta precedentă (1585), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu stafide (puse la muiat înainte cu 2 ore, scurse şi bine amestecate cu o mână de tărâţe). ... Spanac Conţine: săruri minerale din belşug (Sodiu, Potasiu, Calciu, Fosfor, Magneziu, Sulf, Mangan, Zinc, Cupru, Iod, arsenic), vitaminele B, C, caroten, B9 (acid folic), B12, clorofilă, spinacină (argilină, lizină, mucilagii, glucide, protide, lipide, fier). Este un remineralizant de mare valoare. este supranumit "mătura" căilor digestive. Este indicat în anemie, convalescenţă, scorbut, renescenţe, rahitism, creştere, astenie fizică şi nervoasă, cancere. Consumat de preferinţă crud în bucătăria fără foc. Trebuie consumat în cantităţi mici de către hiperanemici. Este contraindicat în: hepatism, reumatism, artritism, piatră, inflamaţii gastrice sau intestinale (din cauza oxilaţilor de Potasiu şi de Calciu). De reţinut că spanacul conţine 700 mg de acid uric / 100 g. Este indicat ca o completare a alimentaţiei mai ales în copilărie, surmenaj, demineralizare, nervozitate. 1590. SUC DE SPANAC CU VIN Un pahar de vin "de Bordeaux" şi 1/5 suc de spanac proaspăt extras; este recomandat în convalescenţe şi renescenţe. 1591. SUC DE SPANAC CU CRESON Spanac şi creson în cantităţi egale. Se extrage un pahar de suc proaspăt, care se bea dimineaţa. Ajută mult în depresiile fizice şi nervoase. 215

1592. PASTĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE VACI Ingrediente: 200 g spanac, 150 g brânză de vaci proaspătă, 150 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva frunze de rozmarin cu salvie, tărâţe. Spanacul, ceapa şi verdeţurile fin mărunţite (manual sau mecanic), se amestecă cu brânza de vaci trecută prin sită, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Compoziţia obţinută se pune pe azime din cereale sau pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează după gust. 1593. PASTĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE OI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci care se înlocuieşte cu brânză (bine frământată) de oi. 1594. PASTĂ DE SPANAC CU ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă (1592), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu 1 fir de praz mare fin mărunţit, adăugând în plus 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 1595. PASTĂ DE SPANAC CU CRESON Ingrediente: 150 g spanac, 150 g creson de fântână, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Spanacul, cresonul, ceapa şi verdeţurile se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână. 1596. PASTĂ DE SPANAC CU ŢELINĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care se înlocuieşte cu 200 g ţelină (rădăcină) fin mărunţită, plus 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1597. PASTĂ DE SPANAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1595), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1598. PASTĂ DE SPANAC DE POST (I) Ingrediente: 350 g spanac, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 3 linguri de cremogen (v. 2019), 150 150 ml suc de morcovi (v. 2081), 150 ml ulei, tărâţe, 1 legătură de hasmaţuchi şi frunze tinere de ţelină, 1 lingură de muştar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 20 măsline negre desărate (v. 1988), 2 gogoşari. Spanacul, ceapa, ţelina şi verdeţurile, se mărunţesc fin (manual sau mecanic) şi se amestecă cu pulberile. Separat, cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză) şi muştarul, după care se amestecă cu compoziţia de spanac şi tărâţe (cât cuprinde). Se decorează după gust cu jumătăţi de măsline negre şi felioare de gogoşari. 1599. PASTĂ DE SPANAC DE POST (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţe care se înlocuieşte cu făină de soia (v. 2021). 1600. SALATĂ COMBINATĂ CU SPANAC Ingrediente: 100 g spanac, 1 ceapă, 3 roşii, 2 ardei graşi, 1/4 varză albă, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu frunze fragede de ţelină, câteva petale roşii de trandafir. Spanacul se taie fideluţă, se pune în salatieră, se adaugă varza tăiată fideluţă, ceapa tăiată peştişori, roşiile şi ardeii felioare. Peste aceste produse se adaugă pulberile, sucul de cătină (diluat cu puţină apă) şi uleiul, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 1601. SALATĂ DE SPANAC CU CASTRAVEŢI VERZI 216

Ingrediente: 150 g spanac, 3 - 4 castaveţi fragezi, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu cimbru, o mână de flori roşii de trandafir (de grădină). Spanacul se taie fideluţă şi se pune în salatieră. Peste el se pun castraveţii tăiaţi felioare, ceapa tăiată peştişori, pulberile, sucul de cătină diluat cu puţină apă şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt şi petalele fideluţă. 1602. SALATĂ DE SPANAC CU CASTRAVEŢI MURAŢI Ingrediente: 150 g spanac, 3 - 4 castraveţi muraţi, 1 ardei gras, 1 fir de praz mare, 2 frunze de varză dulce, 1 lingură suc de roşii, pulbere (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, 50 ml ulei. Spanacul şi varza se taie fideluţă, se amestecă cu pulberile, prazul şi ardeiul, tăiate mărunt, castraveţii felioare şi uleiul, iar deasupra se presară hasmaţuchiul tăiat mărunt. 1603. SALATĂ DE SPANAC CU VARZĂ MURATĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză care se înlocuieşte cu castraveţi muraţi (tăiaţi fideluţă). Ca să le mai ia din acreală li se adaugă 1 morcov sau o felie de ţelină rasă. Se decorează cu germeni de soia (v. 2026). 1604. CIORBĂ DE SPANAC CU GULIOARE Ingrediente: 100 g spanac, 250 g gulioare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1 legătură de leuştean, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1.5 l macerat de cătină (v. 2044). Se pune maceratul în castron, se adaugă spanacul tăiat fideluţă, gulioarele şi rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi leuşteanul tăiate mărunt, pasta de roşii, pulberile şi uleiul. 1605. CIORBĂ DE SPANAC CU DOVLECEI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care se înlocuiesc cu dovlecei raşi. 1606. CIORBĂ DE SPANAC CU PATISON Se prepară ca la reţeta precedentă (1604), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care se înlocuiesc cu patison ras (v. lit. P). 1607. CIORBĂ DE SPANAC CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 250 g spanac, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de căline (v. 2043). Maceratul se pune în castron, se adaugă spanacul tăiat fideluţă, rădăcinoasle date pe răzătoare, prazul şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, smântâna (sau gălbenuşurile) şi pasta de roşii. La nevoie smântâna sau ouăle se pot înlocui cu 75 ml ulei. 1608. CIORBĂ DE SPANAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găină care se înlocuiesc cu ouă de prepeliţă (v. 7). 1609. CHIFTELE DE SPANAC CU NUCI Ingrediente: 150 g spanac, 150 g nuci râşnite, 1 căpăţână de salată verde, 150 g tărâţe, 1 ceapă de apă, 150 g unt, 1 legătură mărar, 1 lingură pastă de roşii crude (v. 2063), 1 lingură făină de soia (v. 2021), 100 ml macerat de tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, cremogen (v. 2019). Spanacul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic) odată cu verdeaţa, se amestecă cu nucile şi tărâţa, făina de soia, pulberile, maceratul de tărâţe, pasta de roşii, cremogen (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, se împarte compoziţia cu lingura în părţi egale, se formează chiftelele care se aşează pe un postament de salată verde, 217

care a fost pus în prealabil în platou. 1610. CHIFTELE DE SPANAC CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbi (căţei) de usturoi fin pisaţi. 1611. CHIFTELE DE SPANAC CU AROMĂ DE HREAN Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 1612. CHIFTELE DE SPANAC CU GERMENI DE SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi sau făină de soia (v. 2021). 1613. SPANAC CU SOS ALB Ingrediente: 350 g spanac, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez, 2 linguri tărâţe, 1 lingură cremogen (v. 2019), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir, 3 - 4 roşii. În platou se presară tărâţa, peste ea se pune spanacul tăiat fideluţă (amestecat cu pulberile), aşezat în strat subţire uniform, se toarnă apoi sosul alb preparat din smântână amestecată cu făina de orez şi cremogenul. Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. Pe margini se decorează cu felii de roşii. 1614. SPANAC CU SOS VERZUI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3 linguri de suc de orz verde (v. 2079), care dau o culoare plăcută de verde sosului. 1615. SPANAC CU SOS GALBEN Ingrediente: 350 g spanac, 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 linguri făină de soia (v. 2021), 250 ml suc de morcovi sau lapte nefiert, 150 ml ulei, 1 ceapă de apă, 1 legătură de tarhon cu salvie, 1 mână de petale roşii de flori de nalbă sau flori de cicoare albastră, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Făina de soia se amestecă cu spanacul tăiat fideluţă, pulberile şi ceapa tăiată mărunt; se aşează pe platou, în strat subţire uniform. Peste acest amestec se toarnă sosul preparat din cremogen, înmuiat cu suc de morcov; se adugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză) până se încorporează întreaga cantitate. Deasupra se presară verdeţuri tăiate mărunt, petale de nalbă tăiate fideluţă sau flori de cicoare albastră, întregi. 1616. SPANAC CU SOS ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în sosul de cremogen 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), pentru ca sosul să capete culoarea dorită de roşu. 1617. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI DOVLEAC Ingrediente: 350 g spanac, 300 g dovleac, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1 legătură de mărar, 1 pătrunjel, 50 ml ulei, 5 linguri de tărâţe, 1 lingură făină de soia (v. 2021), 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de urzici (v. 2050). Spanacul, dovleacul, ceapa şi rădăcinoasele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se pun în castronul cu macerat, se adaugă uleiul, tărâţa, făina de soia, pulberile şi pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1618. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI DOVLECEL Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleac care se 218

înlocuieşte cu dovlecel. 1619. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI PATISON Se prepară ca la reţeta precedentă (1617), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleac care se înlocuieşte cu patison (v. lit P). 1620. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI SPARANGHEL Ingrediente: 300 g spanac, 250 g sparanghel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 4 linguri tărâţe, 2 linguri făină de soia, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de nalbă (v. 2059), 50 ml ulei, verdeaţă. Maceratul se pune în castron, se adaugă spanacul, sparanghelul (separat de părţile fibroase), ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, făina de soia, pulberile, pasta de roşii şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1621. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI SMÂNTÂNĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel care se înlocuieşte cu lobodă roşie, iar în loc de ulei se adaugă 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1622. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1620), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel care se înlocuieşte cu creson; în loc de ulei se pune 1 ceaşcă de smântână sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). În lipsa acestora se poate folosi iaurtul. 1623. RULADĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE VACI Ingrediente: 400 g spanac, 300 g brânză, 1 ceapă mare de apă, 400 g unt, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu salvie. Spanacul se taie fideluţă, se amestecă cu verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, 1 lingură de cremogen, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţe, se întinde compoziţia de spanac (cu podul palmei) în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget, peste care se aşează o a doua compoziţie preparată din brânză proaspătă de vaci, dată prin sită şi amestecată cu ceapa tăiată mărunt, cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. Se rulează cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de polietilenă, care după fiecare răsucire se întoarce în afară, către noi, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se aşează pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece pentru 2 3 ore. Se serveşte tăiată felioare mai grosuţe, alături de salată verde de sezon. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii. 1624. RULADĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE OI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci care se înlocuieşte cu brânză de oi; se poate adăuga 1/2 ceaşcă de iaurt, ca să poată cuprinde mai mult cremogen. 1625. RULADĂ DE SPANAC CU NAPI Pentru prima foaie spanacul se prepară ca la 1623; pentru cea de a doua, 350 g napi daţi pe răzătoare, se amestecă cu 1 fir de praz mare tăiat fideluţă, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). În continuare se procedează ca la aceeaşi reţetă. 1626. RULADĂ DE SPANAC CU NAPI MURAŢI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napii proaspăt recoltaţi, care se înlocuiesc cu napi muraţi daţi pe răzătoare; în plus se adaugă şi 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1627. RULADĂ DE SPANAC ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găină 219

care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1628. RULADĂ DE SPANAC CU VARZĂ Compoziţia cu spanac se prepară întocmai ca la 1623; pentru cea de-a doua foaie, se taie fideluţă o felie de varză albă dulce, se freacă în mâini până se înmoaie puţin (nu se stoarce de zeamă şi nu se spală), se amestecă cu feliile de varză murată tăiate fideluţă (bine stoarsă de moare), 1 ceapă tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 2019), cât cuprinde. În continuare se procedează ca la reţeta mai sus amintită. 1629. RULADĂ DE SPANAC CU ŢELINĂ Prima foaie care are compoziţia din spanac se prepară la fel ca la 1623; cea de-a doua, se prepară din 350 g ţelină date pe răzătoare odată cu 1 păstârnac, amestecate cu 1 fir de praz tăiat fideluţă, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 2019), cât cuprinde. În continuare se procedează ca la reţeta mai sus amintită. 1630. RULADĂ DE SPANAC CU RIDICHI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care se înlocuieşte cu ridichi rase. 1631. RULADĂ DE SPANAC CU MORCOVI Se prepară ca la reţeta precedentă (1629), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care se înlocuieşte cu 1 morcov ras. ... Sparanghelul Conţine: apă, glucide, protide, lipide, celuloză; vitaminele (A, B1, B2, C); Mangan, Fier, Fosfor, Potasiu, Cupru, Fluor, Brom, Iod; asparagină, metilmercaptan (dă urinei mirosul ei caracteristic). Este indicat în astenii fizice şi intelectuale, convalescenţe, anemii, demineralizare, insuficienţă hepatică şi renală, litiază urinară, artritism, gută, reumatism, bronşite cronice, dermatoze (anumite eczeme), vâscozitate sangvină, palpitaţii, diabet. Se foloseşte în diferite preparate culinare sau sub formă de suc, în bucătăria fără foc. Sparanghelul este contraindicat în cistită şi în unele forme de reumatism acut. Bolnavii de gută trebuie să-l consume cu moderaţie. 1632. SUC DE SPARANGHEL Sparanghelul proaspăt recoltat se dă la mixer. Sucul astfel obţinut, conţine (printre altele) alcaloidul sparanghelian... În combinaţie cu suc de morcovi se foloseşte în tratarea tulburărilor de funcţionare a rinichilor, precum şi în reglarea funcţionării glandelor. Se utilizează şi contra diabetului, anemiei, nefritei etc. 1633. PASTĂ CU SPARANGHEL ŞI RIDICHI Ingrediente: 250 g sparanghel, 200 g ridichi, 1 fir de praz, 200 g unt, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 10 - 12 măsline negre desărate complet (v. 1988), tărâţe. Sparanghelul se curăţă de partea fibroasă, se spală bine, se mărunţeşte fin (odată cu prazul şi ridichile), se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se pune pe pâinişoare din grâu sau din alte cereale; de asemeni, se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon. 1634. PASTĂ DE SPARANGHEL CU CRESON Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ridichi care se înlocuiesc cu creson bine mărunţit. 1635. PASTĂ DE POST CU SPARANGHEL (I) Ingrediente: 250 g sparanghel, 150 g spanac, 1 ceapă mare de apă, 150 ml ulei, 4 linguri cremogen (v. 2019), 1 ceaşcă suc de morcovi (v. 2081), tărâţe, 1 legătură pătrunjel cu anason, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2071). Sparanghelul (ales numai părţile fragede şi separat de cele fibroase) se mărunţeşte fin, odată cu morcovul, ceapa şi spanacul, manual sau 220

mecanic şi pulberile. Separat, se înmoaie cremogenul cu sucul de morcovi şi se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză) până se încorporează întreaga cantitate. Se amestecă cu produsele mărunţite, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde). Se decorează după fantezia gospodinei. 1636. PASTĂ DE POST CU SPARANGHEL Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu 200 g ţelină fin mărunţită. 1637. SPARANGHEL CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 350 g sparanghel, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe, 1 legătură de tarhon cu busuioc, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se alege sparanghelul foarte proaspăt şi tânăr, se separă de părţile fibroase, se taie fideluţă, se amestecă cu tărâţa, pulberile şi se aşează pe platou în strat subţire, uniform. Deasupra se toarnă smântâna bine amestecată cu făina de orez şi cremogenul, peste care se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 1638. SPARANGHEL CU SOS ROZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus puţin suc de sfeclă roşie (v. 2082), pentru a obţine nuanţa dorită de roz. 1639. SPARANGHEL CU SOS GALBEN Ingrediente: 250 g sparanghel, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 200 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri de tărâţe, 3 - 4 linguri sfeclă roşie rasă pe răzătoare. Sparanghelul se pregăteşte ca la reţetele anterioare, se taie fideluţă, se amestecă cu tărâţa şi pulberile şi se pune în platou, aşezat în strat subţire uniform. Peste el se toarnă sosul proaspăt, preparat din cremogen înmuiat cu sucul de morcovi, amestecate cu uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), până se încorporează întreaga cantitate. Deasupra se pune verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu sfeclă roşie, aşezată în formă de moviliţe, puse din loc în loc. 1640. SPARANGHEL CU SOS ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri pubere de măceşe (v, 2078) sau de căline (v. 2076), care dau sosului un gust deosebit şi nuanţa dorită de roşu. 1641. SPARANGHEL CU SOS DE ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă (1639), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus, sosului, 2 - 3 linguri de pastă de roşii crude (v. 2063). 1642. SPARANGHEL CU AROMĂ DE HRIBI (mânătărci) Se prepară ca la reţeta precedentă (1639), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus (înainte de a turna sosul peste sparanghel) 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), în care s-a pus 1 lingură pulbere de hribi (v. 2067) sau de ciuperci, înmuiate în prealabil cu 1/2 ceşcuţă suc de roşii (lăsate în repaos cca. 30 min). Se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele pe care le are la îndemână. 1643. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU URZICI Ingrediente: 200 g sparanghel, 200 g urzici, 1 legătură leuştean cu tarhon, 75 ml ulei, 1 liguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1 felie de ţelină, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de sfeclă roşie. Se pune maceratul într-un castron, se adaugă spranghelul (preparat ca la reţetele precedentele) tăiat fideluţă, urzicile, cepa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe 221

răzătoare, pulberile şi uleiul. 1644. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU CRESON Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu creson tăiat fideluţă. 1645. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU NAPI Ingrediente: 200 g sparanghel, 200 g napi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 75 ml ulei, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură de mărar cu hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de ţelină (v. 2060), 500 ml zeamă de varză murată (moare). Se pune maceratul şi zeama de varză în castron, se adaugă sparanghelul (ales fraged şi separat de părţile fibroase) tăiat fideluţă, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, uleiul, pulberile şi pasta de roşii. 1646. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU ŢELINĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napi care se înlocuiesc cu aceeaşi cantitate de ţelină rasă pe răzătoare. 1647. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 300 g sparanghel, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 50 ml ulei, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063)1 legătură de mărar cu frunze fragede de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1.5 l macerat de urzici (v. 2050), 5 linguri de tărâţe. Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), uleiul, pasta de roşii, pulberile şi tărâţa, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1648. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL ŞI RIDICHI Ingrediente: 250 g sparanghel, 100 g ridichi, 50 g muguri de hamei, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 4 linguri germeni de grâu, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 50 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l macerat de lucernă, (v. 2040), 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul (separat de părţile fibroase), mugurii de hamei, ridichile, prazul şi rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, germenii de grâu (v. 2022), pasta de roşii şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1649. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU CIUPERCI Ingrediente: 300 g sparanghel, 200 g ciuperci de pajişte sau de cultură, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 100 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 5 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat de mere dulci (v. 2055), 2 - 3 linguri de oţet. Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul, ciupercile (alese numai mici şi mijlocii, stropite cu oţet şi lăsate 2 ore la muiat), prazul şi rădăcinoasele fin mărunţite, pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1650. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL ŞI SPANAC Ingrediente: 300 g sparanghel, 200 g spanac, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 50 ml ulei, 5 linguri tărâţe, 1 lingură făină de soia (v. 2021), 1 legătură de mărar cu cimbru, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de măceşe (v. 2047). Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul (selecţionat fraged şi fără părţile fibroase), rădăcinoasle, ceapa şi spanacul mărunţite la mixer, uleiul, tărâţa, făina de soia şi pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1651. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 300 g sparanghel, 20 g lobodă roşie sau albă, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de verdeţuri, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 222

ceapă, 2 linguri făină de soia (v. 2021), 4 linguri de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul (separat de părţile fibroase), loboda, rădăcinoasle şi ceapa fin mărunţite (manual sau mecanic), făina de soia, tărâţa, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1652. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă. ... Specie de varză cu rădăcina tubercul (rutabaga) Compatibilă cu napul. Conţine: Calciu, Magneziu, mangan, Sodiu; fier, Potasiu, Fosfor, Siliciu, esenţă sulfoazotată. Rutabaga este un excelent aliment, mai ales preparat în bucătăria fără foc. Este diuretică, remineralizantă, anticancerigenă. 1653. PASTĂ DE RUTABAGĂ CU UNT Ingrediente: 300 g rutabagă, 100 g spanac, 1 ceapă de apă, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022), tărâţe, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g unt. Rutabaga curăţată, spanacul şi ceapa fin mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu germenii, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe o farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită şi se ornează cu verdeţurile pe care le avem la îndemână. 1654. PASTĂ DE RUTABAGA CU ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 1651. PASTĂ DE RUTABAGA MURATĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 morcov mărunţit; rutabaga se murează la un loc cu varza (ca şi napii muraţi cu varză - v. 1958). 1656. CIORBĂ DE RUTABAGA CU GERMENI DE GRÂU Ingrediente: 300 g rutabaga, 3 linguri germeni de grâu mărunţiţi (v. 2022), 75 ml ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de pătrunjel cu cimbru, 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 100 ml zeamă de varză murată (moare). Maceratul cu moarea se pune în castron, se adaugă rutabaga cu rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, germenii de grâu şi uleiul. 1657. CIORBĂ DE RUTABAGA CU SFECLĂ ROŞIE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 100 g rutabaga cu 100 g sfeclă roşie rasă. 1658. CIORBĂ DE RUTABAGA CU SMÂNTÂNĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1656), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână (sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină). În lipsa acestora se poate folosi iaurtul. 1659. CIORBĂ DE RUTABAGA CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1656), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână saucu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7). 223

1660. CIORBĂ DE RUTABAGA CU GERMENI DE GRÂU Ingrediente: 450 g rutabaga, 5 linguri de germeni de grâu mărunţiţi (v. 2022), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1.5 l macerat de căline (v. 2043), 1 legătură de verdeţuri, 50 ml ulei, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de ţelină (v. 2060), 500 g mazăre. Maceratul se pune în castron odată cu mazărea, se adaugă rutabaga, rădăcinoasele şi ceapa fin mărunţite (manual sau mecanic), uleiul, pasta de roşii, pulberile iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1661. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU CRESON Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente (în afară de moare), adăugând în plus 100 g creson sau lobodă fin mărunţite. 1662. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU FRUNZE DE SOIA Ingrediente: 350 g rutabaga, 200 g fruze fragede de soia sau spanac, 3 linguri de germeni de grâu mărunţiţi (v. 2022), 1 fir de praz, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 legătură de verdeţuri, 200 g iaurt sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1.5 l macerat de trifoi roşu, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel. Se pune maceratul într-un castron, se adaugă rutabaga, frunzele de soia, prazul şi rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic), germenii, pasta, pulberile şi iaurtul (sau gălbenuşurile), iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1663. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 1664. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă (1662), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili de usturoi fin pisaţi; dau supei un gust deosebit de plăcut. 1665. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU AROMĂ DE HREAN Se prepară ca la reţeta precedentă (1662), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri de hrean ras (după gust). ... Strugure Conţine: apă, zahăr, fermentabil, cremă de tartru, acid tartric liber, acid malic ş.a., materii azotate, materii nedozate, materii minerale, lignoase insolubile, acizi liberi, acizi volatili, tanini, ulei, materii răşinoase. În cenuşi se află Potasiu, Mangan, Calciu, Magneziu, Sodiu, oxid de Fier şi de Magneziu, Clor, Siliciu, acid Fosforic, Iod, Arsenic. Este foarte bogat în vitamina A şi B mai puţin în vitamina C. Conţine 120 - 150 g zaharuri / 1 kg (glucoză şi levuloză); direct asimilabil. Pe drept cuvânt sucul de strugure este considerat "lapte vegetal". Are o valoare calorică importantă: peste 900 cal / 1 kg. Strugurele negru conţine un colorant (enociaina) tonic. Este indicat în anemie, convalescenţă, demineralizare, sarcină (ca banana, cireaşa, fragul, coacăza, para, mărul), surmenaj, astenie, sporturi de rezistenţă, stări acute febrile, congestia ficatului şi a splinei, temperamente bilioase şi sangvine, artritism, reumatism, gută, litiază, pletoră, obezitate, nefrite, eneterită, dermatoze (exeme, furunculoză, îngrijirea tenului). O cură de struguri este foarte binevenită; 1 - 2 kg / zi sau 700 - 1.7 l de suc consumat exclusiv (strugurii foarte bine spălaţi); este diuretic, laxativ, eliminator al acidului uric. În obezitate, este bine să se consume numai struguri în 2 zile din 10, 1şi 1/2 kg zilnic. În dezintoxicare: 3 păhărele de suc (must) în fiecare zi, între mese. Sucul obţinut înainte de maturitate este răcoritor în stările febrile, contra anghinelor, stomatitelor şi hemoptiziilor. Se foloseşte mult pentru acrit diferite preparate în bucătăria fără foc. Mustul (sucul) de 224

strugure copt este diuretic şi laxativ. Stafida fără sâmburi are aceleaşi virtuţi ca şi boabele proaspete, în plus este foarte energetică şi înzestrată cu proprietăţi de îndulcire şi pectorale. Indicat în afecţiunile pulmonare, traheale, renale, vezicale, hepatice. Seva de primăvară (lacrimile viţei - de - vie): 2 linguriţe (în ceai) dimineaţa, contra litiazelor urinare, biliare şi a pietrelor. Uleiul din sâmburi de struguri este cunoscut din secolul IX; foarte bogat în vitamina E. 1666. SUC DE AGURIDĂ Când strugurii sunt bine dezvoltaţi (aproape copţi, dar încă acrişori) se extrage sucul din ei (manual sau mecanic); se poate consuma ca răcoritor combinat cu apă distilată (după gust); este întrebuinţat cu mult folos în bucătăria fără foc, pentru acrit diferite preparate culinare; are însuşiri diuretice marcante, combate obezitatea, este un bun reconfortant. Se foloseşte la acrit diferite preparate culinare mai ales în bucătăria fără foc. 1667. SUC DE STRUGURI (must) Conţine numeroase substanţe necesare organismului. Are o mare valoare calorică şi este indicat în foarte multe boli. Pentru vegetarienii care consumă crudităţi este de un real folos. în bucătăria fără foc se foloseşte pentru a prepara diferite creme, băuturi răcoritoare şi multe altele. 1668. SUC DE STRUGURI CU SUC DE MĂCEŞE (v. 2093) Sucul de struguri şi de măceşe (în părţi egale), consumat pe nemâncate, este un puternic reconfortant. Se poate consuma de către toate vârstele, cu condiţia să fie proaspăt extras. 1669. SUC DE STRUGURI CU SUC DE CĂTINĂ (v. 2092) Se amestecă ambele sucuri (după gust). Se consumă pe nemâncate (ambele fiind foarte bogate în minerale, enzime, vitamine şi multe alte substanţe necesare omului). 1670. SUC DE STRUGURI CU SUC DE CĂTINĂ ŞI MORCOVI În sucul de struguri proaspăt extras, se adaugă (după gust, la 1 pahar), 1 lingură sau 2 suc de cătină (v. 2092) şi 4 - 5 linguri suc de morcovi (v. 2081). Este puternic vitaminizant şi fortifică organismul. (Nici un preparat care are în compoziţie suc, pulbere sau pastă de cătină nu se consumă după ora 14, deoarece este excitant, deranjând somnul. Îl pot totuşi consuma persoanele care lucrează în schimburi de noapte, paznicii de noapte sau studenţii, care au mult de învăţat). 1671. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE GRÂU Ingrediente: 350 ml suc de struguri, 4 linguri de germeni de grâu (bine mărunţiţi, v. 2092), cremogen, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), puţină miere (dacă sucul nu este suficient de dulce), 2 ouă de găină, 1 lingură seminţe de mac. Germenii de grâu se pun în sucul de struguri, se adaugă coaja de lămâie sau de portocală, tinctura, puţină miere, 2 gălbenuşuri şi cremogen (cât cuprinde). Se pune în cupe, deasupra puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr), peste care se presară seminţe de mac sau petale roşii de trandafir tăiate fideluţă. 1672. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâu care se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) fin mărunţiţi sau făină de soia (v. 2021). 1673. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE LUCERNĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1671), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâu care se înlocuiesc cu germeni de lucernă bine mărunţiţi. 1674. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE TRIFOI Se prepară ca la reţeta precedentă (1671), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâu care se înlocuiesc cu germenii de trifoi roşu (v. 2030) bine mărunţiţi. 1675. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1670), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele două ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 225

1676. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI PASTĂ DE CĂLINE Ingrediente: 350 ml suc de struguri, 4 linguri tărâţe, 2 linguri pastă de căline (v. 2064), cremogen sau făină de ovăz, coaja rasă de la 1/2 portocală sau lămâie, 1 lingură tinctură de propolis (v. 2104), puţină miere (dacă este nevoie), câteva frunzişoare de măghiran, 2 linguri vişine macerate în miere (v. 406). Se pune tărâţa în sucul de struguri, se adaugă pasta de căline, coaja de portocală, tinctura, mierea şi cremogen sau făină de ovăz (cât cuprinde). Se pune în cupe; deasupra se presară măghiran şi apoi se pun bobiţe de vişine conservate în miere (v. 406). 1677. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI PASTĂ DE MĂCEŞE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pasta de căline care se înlocuieşte cu pastă de măceşe (v. 2066). 1678. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI STAFIDE Ingrediente: 350 ml suc de struguri, 6 linguri cremogen (v. 2019), 100 g stafide (fără sâmburi), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă II (v, 2107), puţină miere, câteva flori albastre de cioare. Stafidele se pun la înmuiat cu puţină apă caldă, se acoperă şi se lasă astfel 2 ore; cremogenul se înmoaie cu sucul de struguri, se adaugă coaja de lămâie, tinctura, mierea şi stafidele care au fost înmuiate (cu tot cu apa din ele). Se pune în cupe, iar deasupra se pun flori albastre de cicoare sau alte flori, pe care gospodina le are la îndemână (de gălbenele, păpădie, bumbişor). 1679. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI STAFIDE (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de cremogen cu făină de hrişcă (cât cuprinde). 1680. STRUGURI CONSERVAŢI ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg struguri (fără sâmburi), 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră naturală. Se aleg boabe de struguri mari, şi se pun uşor în borcan (odată cu busuiocul); peste ei se toarnă mierea. Se leagă borcanul strâns la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat 6 săptămâni, având grijă să fie agitat zilnic. După această dată, se scot uşor boabele (cu o paletă) şi se pun într-un borcan de mărime potrivită. Se pot servi ca dulceaţă sau se folosesc ca garnituri, la diferite preparate, în bucătăria fără foc. . Mierea din borcan, care s-a transformat în sirop, se pune în sticle de 500 ml de culoare închisă, deasupra 1 deget de alcool, se închid ermetic, se etichetează (anul, luna, ziua) şi se păstrează la loc rece şi ferit de lumină. Este un sirop puternic vitaminizant, foarte bogat în enzime, minerale ş.a. Un adevărat medicament; ajută în numeroase boli. ... Tătăneasă Conţine: ulei volatil, alantaină, mucilagii, substanţe de natură glicogenică, caosolidină şi caosolicină, tanin, colină, asparagină, gumirezine, zaharuri, amidon, cantităţi mici de alcaloizi simfitocinoglosină, coniferină, substanţe minerale ş.a. Este folosită ca medicament. În bucătăria fără foc se poate folosi atât rădăcina (sub diferite forme) cât şi frunzele fragede şi florile. 1681. SALATĂ CU RĂDĂCINI DE TĂTĂNEASĂ (I) Se prepară în martie şi octombrie, cu rădăcină proaspătă, scoasă direct din pământ. Ingrediente: 50 g rădăcină de tătăneasă, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de hasmaţuchi, 4 - 5 foi de varză murată, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 1 felie de ţelină. Rădăcina bine spălată (rasă uşor de coaja subţire), se taie felioare cât se poate de subţiri, se amestecă cu ceapa tăiată julien, ţelina rasă, varza murată 226

(stoarsă de moare; nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt. 1682. SALATĂ CU RĂDĂCINI DE TĂTĂNEASĂ (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză murată care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958) raşi, odată cu ţelina, la care se adaugă şi 1 morcov ras. 1683. PASTĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ Ingrediente: 200 g frunze fragede de tătăneasă, 1 ceapă mare de apă, 3 - 4 foi de varză dulce, 3 - 4 foi de varză murată, 1 felie de ţelină, 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură de mărar cu cimbru. Toate produsele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează după gust. 1684. PASTĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ ŞI ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 1685. FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU SOS DE CREMOGEN Ingrediente: 250 g frunze fragede de tătăneasă, 50 g urzici, 5 linguri cremogen, 250 ml suc de morcovi, 150 ml ulei, 2 linguri de tărâţe, 1 linguriţă de muştar, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 mână de flori de tătăneasă sau petale roşii de trandafir, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 ceapă de apă. Frunzele de tătăneasă (alese printre cele mai tinere) se taie fideluţă, se amestecă cu ceapa tăiată felioare subţiri, tărâţa, pulberile şi se aşează pe platou, în strat subţire uniform. Se toarnă apoi sosul preparat din cremogen înmuiat cu suc de morcovi, în care se adaugă ulei (puţin câte puţin, ca la maioneză) şi muştar, iar deaupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi flori de tătăneasă sau petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă. 1686. FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU SOS ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sosul (înainte de a fi turnat în platou) se colorează roşu, cu pulbere de măceşe (v. 2078), de căline (v. 2076) sau cu 2 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 1687.SALATĂ DIN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU GRÂUŞOR (untişor) Ingrediente: 150 g frunze tinere de tătăneasă, 150 g grâuşor, 1 lingură de hasmaţuchi, 2 legături ridichi de lună (roşii, cu tot cu frunză), 50 ml ulei, 25 ml suc de cătină sau de lămâie, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de flori albe de urzică moartă. Se spală frunzele în multe ape, se taie fideluţă, se amestecă cu pulberile, uleiul, sucul de cătină (diluat) şi hasmaţuchiul tăiat mărunt; se pun în salatieră, se decorează cu sferturi de ridichi roşiii de lună, apoi se presară flori albe de urzică moartă. 1688. SALATĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ ŞI MUGURI DE LUCERNĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de grâuşor care se înlocuieşte cu muguri de lucernă. De asemenea se pot folosi muguri de trifoi roşu sau alb, frunze fragede de soia, tei, fag, ştevie, măcriş ş.a. 1689. CHIFTELE DIN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU NUCI Ingrediente: 150 g frunze de tătăneasă, 150 g nuci, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 ceapă de apă, 200 g unt, tărâţe, 1 căpăţână de salată verde, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Frunzele de tătăneasă (bine spălate) se taie cât se poate de mărunt, odată cu verdeţurile şi ceapa, se amestecă cu pulberile, nucile râşnite, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pe planşetă se pune o foaie de plastic, peste care se presară 1 mână de tărâţe; se împarte compoziţia (cu lingura) în părţi egale, se formează chiftelele, care se pun pe un postament de salată verde aşezat în prealabil pe platou. Pe margini se pun mici moviliţe din petale de trandafir tăiate fideluţă (o parte se 227

presară peste chiftele). 1690.CHIFTELE DIN FURNZE DE TĂTĂNEASĂ CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi, care dau chiftelelor un gust deosebit de plăcut. 1691. SĂRMĂLUŢE CU BRÂNZĂ ÎN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ Ingrediente: 300 g brânză de vaci, 1 ceapă mare de apă, 50 g unt, 1 legătură de mărar, 250 g frunze tinere de tătăneasă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, petale roşii de trandafir recoltate de la 5 - 6 flori, 1 lingură de ulei. Brânza de vaci (proaspătă) se dă prin sită, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, odată cu mărarul, pulberile şi untul frecat spumă. Cu această compoziţie se prepară sărmăluţe învelite în frunze de tătăneasă aşezate pe un postament din petale de trandafir. Se stropesc cu ulei iar deasupra se presară câteva flori albe de urzică moartă. 1692.SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE SOIA ÎN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci care se înlocuieşte cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi amestecaţi în părţi egale cu ţelină şi morcov ras. ... Tei În scopuri medicinale se utilizează floarea, iar în scopuri alimentare frunza (când este foarte fragedă, la începutul lunii mai). 1693. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE TEI (I) Ingrediente: 150 g mieji de nuci, 1 ceapă de apă, 100 g unt, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1 lingură ulei, 2 frunze de tătăneasă. Miejii de nucă (tăiaţi cu cuţitul) se amestecă cu frunzele de tătăneasă, ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, pulberile şi untul frecat spumă. Cu această compoziţie se pregătesc sărmăluţele învelite în frunze fragede de tei, care se aşează pe un postament din petale roşii de trandafir; se stropesc cu puţin ulei şi se presară cu petale de trandafir tăiate fideluţă sau pulbere de trifoi roşu (v. 2069). 1694. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE TEI (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu germeni de grâu (v. 2022) sau germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi. Cine doreşte poate adăuga şi puţin usturoi fin pisat. Se pot folosi în locul frunzelor de tei frunze de ulm sau de fag (recoltate în prima jumătate a lunii mai). 1695. CREMĂ CU FRUNZE DE TEI (I) Ingrediente: 100 g frunze frage de tei, 5 linguri cremogen (v. 2019), 350 ml suc de morcovi, puţină miere, 2 ouă de găină, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2015), 2 linguri cireşe negre conservate în miere (v. 406). Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă coaja de lămâie, tinctura, mirea, cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină şi frunzele de tei tăiate fideluţă. În cazul în care crema este prea îngroşată, se mai poate adăuga puţin lapte. Se pune în cupe, deasupra puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr) peste care se pun cireşe negre, pulbere de trifoi roşu (v. 2069) sau flori de tătăneasă. 1696. CREMĂ CU FRUNZE DE TEI (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). ... Trandafir Este folosit în scopuri medicinale şi alimentare. Se folosesc petale (începând cu măceşul, trandafirul de dulceaţă şi trandafirtul de ornament) de toate mărimile, de toate culorile, putând fi 228

consumate în alimentaţie fără restricţie. Principii active: ulei volatil format din alcooli triterpenici, alifatici şi stearoterpenici, geraniol, nerol, citronelol, taninuri, cianidină, derivaţi flavonici (cvercetină), cianozide, zaharuri, ceară, acid galic etc. Acţiune farmacologică: intern - antipiretic, antiinflamator, antiseptic, astringent. extern - dezinfectant şi decongestiv 1697. SALATĂ CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI HASMAŢUCHI Ingrediente: 250 g petale de trandafir, 100 g hasmaţuchi, 100 g mărar, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 - 6 foi de salată verde, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină sau de lămâie. Petalele de trandafir se amestecă cu hasmaţuchi şi mărar tăiate mărunt. Foile de salată (tăiate în fragmente mai mari) se stropesc cu ulei şi suc de cătină (v. 2092) diluat cu puţină apă. Se serveşte drept garnitură la diferite preparate culinare, după gust. 1698. CREMĂ DE TRANDAFIR CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 100 g petale de trandafir, 5 linguri de smântână, 3 linguri de cremogen (v. 2019), 1/2 ceaşcă lapte nefiert, 1 ligură tinctură miraculoasă I (v. 2104), coaja rasă de la 172 lămâie sau portocală şi sucul ei, puţină miere, 1 lingură seminţe de in. Cremogenul se amestecă cu laptele nefiert, smântâna, tinctura, coaja de lămâie (cu tot cu sucul ei), mierea necesară şi petalele de trandafir mărunţite. Se pune în cupe, deasupra se presară seminţe de in. 1699. CREMĂ DE TRANDAFIR CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de lapte şi smântână care se înlocuiesc cu 30 ouă de prepeliţă (v. 7) şi puţin suc de morcovi. 1700. TORT CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI PEPENE GALBEN Ingrediente: 650 g petale de trandafir, miere, 1 lingură pastă de cătină (v. 2065), 400 g unt, 400 g pepene galben, tărâţe, cremogen, 2 linguri tinctură miraculoasă I (v. 2014), coja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 350 g frişcă, 150 g germeni de grâu (v. 2022). Petalele se pisează până încep să se înmoaie bine; se amestecă cu germenii de grâu, tinctura, 200 g unt frecat spumă, mierea şi tărâţe (cât cuprinde). Se împarte compoziţia în două părţi egale. Prima parte se aşează pe tortieră şi se tasează; peste ea se aşează o cremă preparată din pepenele galben (curăţat de coajă şi seminţe) şi fin mărunţit, amestecat cu pasta de cătină, mierea necesară, coaja de lămâie, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se tasează, apoi se pune partea de compoziţie cu trandafiri. Se tasează din nou pe întrega suprafaţă şi se îmbracă în frişcă, peste care se pot presăra seminţe de mac, in, anason, fenicul, chimion sau pulbere de trifoi roşu (v. 2069), de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076). Se pot aplica şi fructe proaspete de sezon sau conservate în miere; se dă la rece 2 - 3 ore apoi se serveşte tăiat felii, în formă de raze, ca orice tort. 1701. RULADĂ DE TRANDAFIR CU DOVLEAC Compoziţia pentru prima foaie se prepară ca la reţeta precedentă (petalele de trandafir se amesteă cu aceleaşi ingrediente). Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de tărâţe, se întinde cu dosul palmei o foaie dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget, peste care se aşează compoziţia preparată din dovleac alb, ras fin, amestecat cu coaja rasă de la 1portocală sau lămâie, 200 g unt frecat spumă, puţină miere, 2 linguri de rom şi cremogen (v. 2109), cât cuprinde. Se rulează cu ambele mâini, cu ajutorul foii de plastic, pe care după fiecare răsucuire o întoarcem înafară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se pune pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece pentru 2 - 3 ore, ca să se întărească untul. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe. Această cantitate ajunge pentru 12- - 14 persoane. 1702. RULADĂ DE TRANDAFIR CU BANANE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleacul alb care este înlocuit cu banane mărunţite; la rândul lor, acestea pot fi înlocuite cu morcovi raşi. 1703. CIORBĂ CU PETALE DE TRANDAFIR (I) Ingrediente: 200 g petale de trandafir roşii sau roz, 1 ceapă, 1 morocv, 1 pătrunjel, 1 felie de 229

ţelină, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă seminţe din pulbere de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere din alge, verdeaţă, 1 ceaşcă de smântână. Se pune maceratul în castron, se adaugă petalele de trandafir tăiate fideluţă, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi smântâna (la nevoie poate fi înlocuită cu iaurt sau cu 75 ml ulei). 1704. CIORBĂ CU PETALE DE TRANDAFIR (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind smântâna cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1705. SUPĂ - CREMĂ CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI SPANAC Ingrediente: 300 g petale de trandafir, 250 g spanac sau urzici, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 5 linguri de tărâţe, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2048). Maceratul se pune în castron, se adaugă petalele de trandafir, spanacul, ceapa şi rădăcinoasele bine mărunţite, pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra puţină verdeaţă şi câteva petale (albe sau crem) de trandafiri tăiate fideluţă. 1706. SUPĂ - CREMĂ CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI MERE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, dublând cantitatea de ţelină şi înlocuind spanacul cu mere dulci (care se mărunţesc cu tot cu coajă, manual sau mecanic). 1707. PETALE DE TRANDAFIR CONSERVATE ÎN MIERE Ingrediente: 1kg petale de trandafir, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere naturală (de salcâm). Se pun petalele în borcan (odată cu busuiocul), se toarnă mierea, se leagă strâns gura borcanului, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat 6 săptămâni, avâng grijă se fie agitat zilnic. După acest termen se scot petalele (cu ajutorul unei palete) şi se pun într-un borcan potrivit ca mărime; mierea, care s-a transformat în sirop de trandafir, se pune în sticle de culoare închisă, deasupra 1 deget de alcool, se închid ermetic şi se păstrează la rece, ferite de lumină. 1708. FLORI DE TRANDAFIR CCONSERVATE ÎN MIERE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în borcan florile cu totul. ... Troscot Conţine: acid salicilic liber şi combinat, taninuri, pigmenţi de natură flavonoidică, avicularozidă, respectiv arabinozida cvercetolului şi camferitrozidă, care este o ramuzidă a camferolului, vitamina C, rezinuri, ceruri, grăsimi, zaharuri, mucilagii, derivaţi antrachinonici, ulei volatil. Este hipotensiv (scade tensiunea, astringent , antidiareic). Este recomandat ca adjuvant în bolile de plămâni, reumatism şi gută. 1709. PASTĂ DE TROSCOT CU CEAPĂ Ingrediente: 200 g troscot, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 4 - 5 frunze de varză murată, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze fragede de ţelinăcu tarhon, tărâţe, 2 - 3 roşii. Troscotul (ales numai vârfurile fragede), ceapa şi varza, se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pasta de roşii, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu felioare de roşii şi verdeţuri de sezon. 1710. PASTĂ DE TROSCOT CU PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu praz. 230

1711. PASTĂ DE TROSCOT CU ŢELINĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1709), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150 g ţelină mărunţită odată cu ceapa şi vârfurile fragede de troscot. 1712. PASTĂ DE TROSCOT CU BRÂNZĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1709), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 100 g brânză de vaci proaspătă dată prin sită. 1713. CIORBĂ DE TROSCOT CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 150 g troscot fraged, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 l macerat de trifoi (v. 2048), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085). Se pune maceratul şi sucul în castron, se adaugă vârfuri fragede de troscot tăiate mărunt, odată cu ceapa, verdeţurile şi roşiile, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul. 1714. CIORBĂ DE TROSCOT CU VARZĂ ALBĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind jumătate din cantitatea de rădăcinoase cu 1 felie de varză albă tăiată fideluţă şi freacată în mâini (ca să-şi mai piardă din rigiditate), până se înmoaie bine, fără a se stoarce de zeamă. 1715. CIORBĂ DE TROSCOT CU PATISON ŞI LOBODĂ Ingrediente: 100 g troscot, 50 g patison, 50 g lobodă, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 1 legătură de mărar cu leuştean, 1 ceaşcă de smântână sau iaurt, 1 l macerat de urzică (v. 2040), 500 ml zeamă de castraveţi muraţi (moare), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă vârfuri de troscot fraged, tăiat mărunt odată cu loboda, verdeaţa, ardeiul gras, roşiile, prazul, patisonul şi rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi smântâna (sau iaurt), care la nevoie poate fi înlocuită cu 75 ml ulei. 1716. CIORBĂ DE TROSCOT CU DOVLECEI ŞI LOBODĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de patison care se înlocuieşte cu dovlecel şi lobodă. 1717. SUPĂ - CREMĂ DE TROSCOT CU GRÂU Ingrediente: 200 g troscot, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceapă, 1 morcov, 4 - 5 foi de varză, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1.5 l macerat de căline (v. 2043), 50 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pasta de roşii, pulberile şi uleiul. 1718. SUPĂ - CREMĂ DE TROSCOT CU TĂRÂŢE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâu care se înlocuiesc cu 5 linguri de tărâţe. 1719. SUPĂ - CREMĂ DE TROSCOT CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 200 g troscot, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 ceapă mare de apă, 1morcov, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 150 g gulioare, 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de lucernă (v. 2049), 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi păstârnac, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă troscotul, ceapa, rădăcinoasele, gulioarele, ardeiul şi roşiile bine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile), iar deaupra verdeţurile tăiate mărunt. 1720. SUPĂ - CREMĂ DE TROSCOT CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). 231

1721. TROSCOT CU SOS ALB Ingrediente: 300 g troscot, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură de cremogen, 1 legătură de tarhon cu salvie, 1 mână de petale roşii de trandafir, 2 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se aleg numai frunzişoare şi vârfuri de troscot din cele mai fragede, se spală bine, se taie mărunt, se amestecă cu pulberile, tărâţa şi se aşează în platou (pus în strat subţire uniform). Peste ele se toarnă sosul alb preparat din smântână bine amestecată cu făina de orez şi cremogen. Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se pun mici moviliţe din petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă. 1722. TROSCOT CU SOS VERDE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în plus 2 - 3 linguri suc de orz verde (v. 2071). Sosul verde se poate obţine şi cu suc din spanac, lucernă, trifoi, măcriş, podbal ş.a.; nuanţa de verde obţinută cu sucul de orz verde rămâne cea mai frumosă. 1723. TROSCOT CU SOS GALBEN Ingrediente: 300 g troscot, 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe, 250 ml suc de morcovi (v. 2081), 2 gălbenuşuri, 150 - 200 ml ulei, 1 legătură de mărar cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de flori roşii de nalbă de grădină. Troscotul (ales numai vârfurile fragede) se taie mărunt, se amestecă cu pulberile, tărâţa şi se pune în platou (aşezat în strat subţire); peste el se toarnă sosul preparat din cremogen, amestecat cu suc de morcovi sau apă, şi apoi ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză), până se încorporează întreaga cantitate. Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se aşează mici moviliţe de petale roşii de nalbă de grădină, tăiate fideluţă. 1724. TROSCOT CU SOS DE OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele două gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7). 1725. TROSCOT CU SOS ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă (1723), folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în plus 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078), scoruşe (v. 2077) sau petale roşii de trifoi (v. 2069), până se obţine nuanţa dorită de roşu. Deasupra se presară flori albe de urzică moartă sau petale (albe sau crem) de trandafir, tăiate fideluţă, iar pe margini foi de salată verde. ... Trifoi roşu Este depurativ, dezinfectant, sedativ; indicat în cancer, astm bronşic, tuse persistentă, tuse convulsivă, colici, leucoree, dismenoree, sifilis. Trifoiul roşu, combinat în părţi egale cu rădăcină de brusture, dragavei, rădăcină de păpădie (sau iarba osului), este foarte eficace în tumori canceroase, lepră. Este un remediu deosebit de valoros pentru cancer, indiferent de localizarea acestuia. Pentru cancerul laringean se prepară ceaiul mai concentrat şi se face gargară de 3 - 4 ori pe zi, înghiţind totuşi o mică parte. 1726. SALATĂ DE TRIFOI CU PĂPĂDIE Ingrediente: 200 g muguri trifoi roşu, 200 g rădăcină şi frunze de păpădie, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 legătură de hasmaţuchi, câteva petale roşii de trandafir, 2 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se recoltează muguri fragezi de trifoi, se spală bine, se amestecă cu frunzele şi rădăcinile de păpădie (curăţate uşor de coaja de culoare închisă) bine spălate şi tăiare felioare. Se adaugă pulberile, tărâţa, uleiul şi sucul de cătină diluat cu puţină apă. Deasupra se presară hasmaţuchi tăiat mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. 1727. SALATĂ DE TRIFOI CU CICOARE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de păpădie care se înlocuieşte cu cicoare recoltată din flora spontană. 232

1728. PASTĂ CU FLORI DE TRIFOI ŞI GERMENI DE GRÂU Ingrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceapă mare de apă, 100 g rădăcini de păpădie, 200 g unt, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu cimbru, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Florile de trifoi, germenii, ceapa şi rădăcinile de păpdie se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după gust. 1729. PASTĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI GERMENI DE SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâu care se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026). 1730. PASTĂ CU FLORI DE TRIFOI ŞI ŢELINĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1728), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâu care se înlocuiesc cu ţelină mărunţită fin. Se decorează cu roşii şi măsline (v. 1988). 1731. PASTĂ CU FLORI DE TRIFOI ŞI PATISON (v. lit. P) Se prepară ca la reţeta precedentă (1728), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâu care se înlocuiesc cu patison mărunţit, odată cu celelalte produse. 1732. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (I) Ingrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 2 linguri germeni de grâu, 1 mână de flori de păpădie, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu cimbru, 1 l macerat de lucernă (v. 2049), 500 ml suc de coacăze roşii (v. 2089). Se pune în castron maceratul de lucernă şi sucul de coacăze roşii, se adaugă florile de trifoi tăiate mărunt odată cu ceapa, verdeaţa şi frunzele de păpădie, rădăcinoasele date pe răzătoare, uleiul şi pulberile. 1733. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frrunzele de păpădie care se înlocuiesc cu rădăcini de păpădie (3 linguri rase) şi germenii de grâu care se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi. 1734. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (III) Se prepară ca la reţeta precedentă (1732), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele de păpdie care se înlocuiesc cu 3 - 4 foi de varză albă tăiate fideluţă. 1735. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI LEGUME Ingrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 4 - 5 păstăi verzi de fasole (tinere şi fără bob format), 1 ceapă, 2 foi de varză, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 cartof, 1 felie de ţelină, 1 legătură de leuştean cu mărar, 75 ml ulei, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă florile de trifoi, ardeiul, roşiile, ceapa, varza şi verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele şi cartofii date pe răzătoare, pulberile şi uleiul. 1736. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI SMÂNTÂNĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1737. CIORBĂ DE TRIFOI ROŞU CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1735), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu iaurt sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1738. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (I) Ingrediente: 200 g flori de trifoi roşu, 200 g gulioare, 5 linguri germeni de trifoi (v. 2030), 1 fir 233

de praz, 2 - 3 roşii, 2 ardei graşi, 2 - 3 linguri tărâţe, 1 legătură pătrunjel cu mărar, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 1 felie de sfeclă roşie, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2047), 50 ml ulei, 1 mână flori albe de urzică moartă, 1/4 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă florile de trifoi, prazul, roşiile, ardeiul, morcovul, ţelina, păstârnacul şi sfecla roşie, fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberea şi tărâţa, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi florile albe de urzică moartă. 1739. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care se înlocuiesc cu 1 conopidă mărunţită fin. 1740. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (III) Se prepară ca la reţeta precedentă (1738), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină şi gulioare care se înlocuiesc cu dovlecei fin mărunţiţi. 1741. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (IV) Se prepară ca la reţeta precedentă (1738), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care se înlocuiesc cu patison iar uleiul cu 200 g iaurt sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1742. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI CRESON Ingrediente: 250 g flori de trifoi roşu, 150 g creson, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 3 linguri germeni de lucernă (v. 2029), 3 - 4 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2 linguri cremogen, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 1.5 l suc de roşii (v. 2004), 1 legătură de mărar cu salvie. Se pune sucul în castron, se adaugă florile de trifoi, cresonul, ceapa, ţelina şi germenii, bine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile, cremogenul (v. 2019) şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate fin. 1743. SUPĂ-CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI DE TĂTĂNEASĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de flori sau frunze fragede de tătăneasă; uleiul se înlocuieşte şi el cu 1 ceaşcă de smântână dulceagă. 1744. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS ALB Ingrediente: 300 g flori de trifoi roşu, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez, 2 linguri făină de soia (v. 2021), 1 lingură cremogen, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva frunzişoare de măghiran, 1 mână de petale roşii de trandafir. Smântâna se amestecă cu făina de orez, de soia, cremogenul şi pulberile. Se toarnă în platou, iar deasupra se aşează florile de trifoi (care au fost bine spălate şi zvântate într-un şervet curat). Pe margini se pun mici moviliţe din frunzişoarele de măghiran şi florile tăiate fideluţă. 1745. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS ROZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul în roşu, cu puţin suc de sfeclă roşie (v. 2082) sau de căline (v. 2076). 1746. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS VERNIL Se prepară ca la reţeta precedentă (1744), folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul în verde cu puţin suc de orz verde (v. 2079). 1747. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS GALBEN Ingrediente: 300 g flori de trifoi roşu, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022), 100 g flori de păpădie, 150 - 200 ml ulei, 1 legătură de mărar cu busuioc. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu suc de morcovi, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), pulberile, gălbenuşurile şi germenii. 234

Se toarnă în platou aşezând pe suprafaţa lui flori de trifoi roşu sau păpădie, iar pe margini (în formă de ghirlandă), verdeaţa tăiată mărunt. 1748. MUGURI DE TRIFOI ROŞU CU SOS DE ROŞII Se prepară sosul de cremogen ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 300 g muguri de trifoi (bine spălaţi şi scurşi de apă), tăiaţi nu prea mărunt, amestecaţi cu 2 3 linguri germeni de soia (2. 2026) sau germeni de grâu (v. 2022) şi 1 legătură de frunze fragede de ţelină, tăiate mărunt. Se aşează în platou (în strat subţire uniform), peste care se toarnă sosul de cremogen în care s-au adăugat 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână (flori de trifoi roşu, de gălbenele, flori albastre de cicoare şi verdeţuri de sezon). 1749. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (I) Ingrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 5 linguri cremogen, 2 linguri germeni de soia (v. 2026), 150 ml lapte vegetal din seminţe de măr (v. 2038), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2026), puţină miere (după gust), câteva petale roşii de trandafir. Cremogenul se înmoaie cu laptele vegetal, se adaugă germenii de soia bine mărunţiţi, odată cu germenii de trifoi şi coaja de lămâie, tinctura şi puţină miere (în cazul că se îngroaşă prea mult se mai poate adăuga puţin lapte vegetal). Se pune în cupe, iar deasupra se aşează moviliţe din petale de trandafir, tăiate fideluţă. 1750. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de laptele din seminţe de măr care se înlocuieşte cu lapte din seminţe de bostan (v. 2033); se adaugă apoi în cremogen, 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1751. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (III) Se prepară ca la reţeta precedentă (1749), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus (la final) 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7); laptele din seminţe de măr se înlocuieşte cu lapte de migdale (v. 2039). 1752. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (IV) Se prepară ca la reţeta precedentă (1749), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de laptele din seminţe de măr care se înlocuieşte cu lapte de nuci (v. 2035) şi germenii de soia se înlocuiesc cu germeni de grâu (v. 2022) bine mărunţiţi. 1753. TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI GUTUI Ingrediente: 350 g flori de trifoi roşu, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 400 g unt, 250 g gutui, 150 g germeni de soia (v. 2026), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), tărâţe, cremogen, 3 ouă de găină, 150 g nuci râşnite, 1 vârf de cuţit scorţişoară fină (pulbere), coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 2 linguri de rom, puţină miere, 2 - 3 linguri cireşe negre macerate în miere (v. 406), 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076). Florile de trifoi se mărunţesc fin (prin pisare), se amestecă cu romul, nucile râşnite, pulberea de măceşe, scorţişoara, puţină miere, germenii de grâu, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Compoziţia se împarte în două părţi egale; una din ele se pune pe tortieră şi se tasează cu lama cuţitului puţin umezită în apă. Peste ea se aşează o alta, preparată din gutui fin mărunţite, amestecate cu germeniii de soia, tinctura, 3 gălbenuşuri, coaja rasă de lămâie, miere, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde. Peste ea se aşează partea a doua din compoziţia cu trifoi. Se tasează pe întreaga suprafaţă şi se îmbracă în albuş (bătut spumă tare); peste el se pun cireşe negre iar printre ele, câte o floare de trifoi. Se dă la rece 2 - 3 ore, apoi se serveşte tăiat felii, în formă de raze, ca orice tort. 1754. TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI DOVLEAC ALB Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gutui care se înlocuiesc cu aceeaşi cantitate de dovleac alb, fin mărunţit. 1755. TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI BANANE Se prepară ca la reţeta precedentă (1753), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gutui care se înlocuiesc cu banane fin mărunţite. 235

1756. TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1753), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 3 ouă de găină care se înlocuiesc cu 15 ouă de prepeliţă (v. 7). 1757. RULADĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI CAISE Ingrediente: 300 g flori de trifoi roşu, 50 g frunze de mentă, 500 g caise bine coapte, 400 g unt, 3 linguri pulbere de căline (v. 2076), 2 linguri de rom, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 150 g germeni de soia (v. 2026), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), două gălbenuşuri de ouă de găină, tărâţe, cremogen, puţină miere, coaja rasă de la 1/2 lămâie. Florile de trifoi împreună cu menta se pisează până se înmoaie bine, după care se amestecă cu romul, germenii de grâu, pulberea de căline, scorţişoara, puţină miere, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţe, se pune compoziţia cu trifoi, care se întinde cu podul palmei într-o foaie groasă de 1 cm, de formă dreptunghiulară. Peste ea se aşează o altă compoziţie preparată din caisele bine coapte, separate de sâmburi şi mărunţite fin (manual sau mecanic), amestecate cu coaja de lămâie, germenii de soia, gălbenuşurile, puţină miere, tinctura, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se rulează cu ajutorul foii de plastic, care după fiecare răsucire se întoarce în afară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se aşează rulada pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece pentru 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felioare mai grosuţe. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii. 1758. RULADĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI PIERSICI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de caise care se înlocuiesc cu piersici bine coapte. 1759. RULADĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI SEMINŢE DE BOSTAN Se prepară ca la reţeta precedentă (1756), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de caise care se înlocuiesc cu seminţe de bostan decorticate şi râşnite grosier, înmuiate cu puţin lapte vegetal de nuci (v. 2035) sau de migdale (v. 2039). ... Ţelina Conţine: vitaminele (A, B, C), minerale şi metaloizi; Magneziu, Mangan, Fier, Iod, Cupru, Sodiu, Potasiu, Calciu, Fosfor, colina, tirozina, acidul glutamic şi o esenţă (anhidrida sedamonică). Este indicată în inapetenţă, digestii lente, astenie, surmenaj, convalescenţă, insuficienţe suprarenale, nervozitate, demineralizare (tuberculoză), scrofuloză, impotenţă, febre intermitente, reumatisme, gută, litiază urinară, colici nefritice, afecţiuni pulmonare, hepatism, icter, obezitate, surplus. În uz extern: plăgi, ulcere, cancere, angine, degerături. Frunzele de ţelină conţin, de asemenea, o substanţă asemănătoare insulinei (deci bună pentru diabetici). 1760. SALATĂ DE ŢELINĂ CU MERE Ingrediente: 350 g ţelină, 200 g mere, 1 morcov, 1 căpăţână de salată, 1 legătură de salvie cu mentă, 2 linguri de soia (v. 1981), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie. Ţelina (curăţată), merele (cu coajă) şi morcovul, se dau pe răzătoare, se amestecă cu pulberile, uleiul şi sucul de cătină (diluat cu puţină apă); se aşează în salatieră, deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt, petalele de trandafir tăiate fideluţă iar pe margini se decorează cu foi de salată verde şi boabe de soia înmuiate. 1761. SALATĂ DE ŢELINĂ CU MERE PĂDUREŢE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de cătină care se înlocuieşte cu mere pădureţe (merele pădureţe din flora spontană sunt ceva mai acrişoare decât cele nobile). 1762. SALATĂ DE ŢELINĂ CU GUTUI Se prepară ca la reţeta precedentă (1760), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere care 236

se înlocuiesc cu gutui rase, fără suc de cătină. 1763. SALATĂ DE ŢELINĂ CU GUTUI ŞI DOVLEAC Se pun cantităţi egale de ţelină, gutui şi dovleac, rase pe răzătoare. În continuare se procedează ca la 1760, folosind aceleaşi produse în afară de sucul de cătină care se înlocuieşte cu gutui şi dovleac (gutuile fiind suficient de acrişoare). Se decorează cu felii de roşii şi foi de salată verde. 1764. SALATĂ DE ŢELINĂ CU CEAPĂ Ingrediente: 350 g ţelină, 200 g ceapă de apă, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 2 - 3 ardei graşi, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2 linguri boabe de soia înmuiate (v. 1981), 1 căpăţână de salată verde, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ţelina dată pe răzătoare se amestecă cu ceapa tăiată julien, ardeii tăiaţi felioare, pulberile şi pasta de roşii (subţiată puţin cu 2 - 3 linguri de apă şi amestecată cu uleiul). Se pune în salatieră, deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu foi de salată verde şi boabe de soia. 1765. SALATĂ DE ŢELINĂ CU PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu praz tăiat fideluţă. 1766. SALATĂ DE ŢELINĂ CU CASTRAVEŢI MURAŢI Ingrediente: 300 g ţelină, 200 g castraveţi muraţi, 1 ceapă mare de apă, 10 - 15 măsline negre desărate (v. 1988), 50 ml ulei, 1 legătură de salvie cu tarhon, 2 ardei graşi, 1 morcov, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 roşii. Ţelina şi morcovul ras se amestecă cu castraveţii şi ardeiul tăiaţi felioare, ceapa tăiată peştişori şi pulberile, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. Se decorează cu măsline şi roşii aşezate pe margini. 1767. SALATĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ MURATĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de castraveţii muraţi care se înlocuiesc cu varză murată (nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă. 1768. SALATĂ DE ŢELINĂ CU NAPI MURAŢI Se prepară ca la reţeta precedentă (1766), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de castraveţii muraţi care se înlocuiesc cu napi muraţi (raşi odată cu ţelina). 1769. SALATĂ DE ŢELINĂ MURATĂ CU TRIFOI ROŞU Ingrediente: 250 g ţelină murată, 150 g flori de trifoi roşu, 1 morcov, 1 ceapă de apă, 2 - 3 roşii, 50 ml ulei, 1 legătură de salvie cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022) mărunţiţi. (În varză sau în murături asortate, gospodinele, pe lângă celelalte ingrediente, pun şi rădăcini de ţelină care se pot valorifica în salată). Ţelina şi morcovul se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată felioare, germenii, jumătate din cantitatea de flori, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. Pe margini se decorează cu felioare de trifoi roşu. 1770. SALATĂ DE ŢELINĂ MURATĂ CU MUGURI DE LUCERNĂ Ingrediente: 250 g ţelină murată, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă (praz), 150 g muguri fragezi de lucernă, 50 ml ulei, 1 legătură de frunze fragede de ţelină şi tarhon, 2 linguri tărâţe, câteva petale de flori de gălbenele, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ţelina şi morcovul date pe răzătoare se amestecă cu ceapa tăiată peştişori, mugurii tăiaţi mărunt, tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deaupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de gălbenele. 1771. PASTĂ DE ŢELINĂ CU SPANAC 237

Ingrediente: 250 g ţelină, 150 g spanac, 3 linguri germeni de grâu (v. 2022) bine mărunţiţi, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 10 - 15 măsline negre desărate (v. 1988), 1 legătură de hasmaţuchi, tărâţe. Ţelina, spanacul şi ceapa, fin mărunţite, se amestecă cu germenii, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu măsline şi verdeţuri de sezon. 1772. PASTĂ DE ŢELINĂ CU FRUNZE DE SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii de lucernă care se înlocuiesc cu frunze tinere de soia (recoltate înainte sau în timpul înflorii plantei). În locul frunzelor de soia se pot pune urzici, grâuşor, lobodă roşie şi albă, ştevie, măcriş, frunze de tătăneasă, de sfeclă, de fasole ş.a. 1773. PASTĂ DE ŢELINĂ CU ROŞII Se prepară ca la reţeta precedentă (1771), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 1774. PASTĂ DE ŢELINĂ CU ROŞII ŞI NUCI Ingrediente: 200 g ţelină, 3 linguri germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 3 linguri de nuci măcinate, 200 g unt, 1 fir de praz, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, tărâţe. Ţelina fin mărunţită (manual sau mecanic) se amestecă cu germenii de soia, pasta de roşii, nucile, prazul (mărunţit odată cu ţelina), pulberile, verdeţurile tăiate mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune pe farfurioară şi se decorează după fantezia gospodinei. 1775. PASTĂ DE ŢELINĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu floarea - soarelui (decorticate şi râşnite). 1776. PASTĂ DE ŢELINĂ CU SEMINŢE DE BOSTAN Se prepară ca la reţeta precedentă (1774), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu seminţe de bostan (decorticate şi râşnite). La fel se poate prepara şi "pasta de ţelină cu alune râşnite". 1777. PASTĂ DE ŢELINĂ CU BRÂNZĂ DE VACI Ingrediente: 350 g ţelină, 250 g brânză de vaci, 2 linguri făină de soia (v. 2021), 150 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură pătrunjel cu tarhon, 1 mână de urzici, tărâţe, 3 - 4 roşii. Ţelina, ceapa şi urzicile se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu făina de soia, pulberile, brânza de vaci proaspătă şi trecută prin sită, untul frecat spumă şi verdeţurile tăiate mărunt. Se pune pe farfurie, se decorează cu felii de roşii şi verdeţuri de sezon. 1778. PASTĂ DE ŢELINĂ CU BRÂNZĂ DE OI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci care se înlocuieşte cu brânză de oi. 1779. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU MERE Ingrediente: 250 g ţelină, 150 g mere, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 ardei gras, 2 linguri germeni de soia (v. 2026) mărunţiţi, 75 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 legătură de salvie cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul şi sucul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi merele rase, ardeiul gras, ceapa şi roşiile tăiate mărunt, germenii, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate fin. 1780. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU GULIOARE 238

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere care se înlocuiesc cu gulioare rase. 1781. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU PATISON (v. lit. P) Ingrediente: 250 g ţelină, 150 g patison, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, câteva verdeţuri, câteva frunze de ştevie, 1 ardei gras, 2 roşii, 2 linguri germeni de trifoi (v. 2030), 75 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu tarhon, 1.5 l zer proapăt, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune zerul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi patisonul date pe răzătoare, ceapa, ardeiul, roşiile şi verdeaţa tăiate mărunt, uleiul, pulberile, frunzele de ştevie tăiate fideluţă şi germenii. 1782. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU DOVLECEI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de patison care se înlocuieşte cu dovlecei raşi. 1783. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU CASTRAVEŢI VERZI ŞI SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 250 g ţelină, 150 g castraveţi, 1 fir de praz, 1 morcov, 3 roşii, 1 mână de urzici, 2 linguri germeni de lucernă (v. 2021), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085), 1 legătură de leuştean cu mărar, 1 ceaşcă cu smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină. Maceratul şi sucul se pun în castron, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, castraveţii tăiaţi cubuleţe, prazul tăiaz fideluţă, urzicile, verdeţurile şi roşiile tăiate mărunt, germenii, pulberile şi smântâna (sau cele 2 gălbenuşuri). 1784. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1785. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU SFECLĂ ROŞIE Ingrediente: 250 g ţelină, 150 g sfeclă roşie, 1 ceapă, 1 păstârnac, 2 foi de varză albă, 2 linguri germeni de soia (v. 2026), 200 g iaurt sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de leuştean cu mărar, 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053). Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele rase, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, varza tăiată fideluţă, germenii bine mărunţiţi, pulberile, pasta şi iaurtul (sau gălbenuşurile). 1786. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ROŞIE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care se înlocuieşte cu varză roşie tăiată fideluţă (frecată bine în mâini până se înmoaie, fără a i se stoarce sucul). 1787. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU TRIFOI ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă (1785), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care se înlocuieşte cu flori de trifoi roşu, tăiate mărunt. 1788. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU SPARANGHEL Ingrediente: 300 g ţelină, 200g sparanghel, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de sfeclă roşie, 5 linguri tărâţe, 150 ml ulei, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 2 linguri germeni de grâu (v. 2022) fin mărunţiţi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune sucul în castron, se adaugă rădăcinoasele, sparanghelul (separat de partea fibroasă) şi ceapa, mărunţite fin (manual sau mecanic), germenii, tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1789. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ALBĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel care se înlocuieşte cu varză albă. 239

1790. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU ANDIVE Se prepară ca la reţeta precedentă (1788), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel care se înlocuieşte cu andive şi ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1791. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU NAPI Ingrediente: 300 g ţelină, 350 g napi, 1 fir de praz, 1 felie de feclă roşie, 1 mână de urzici, 3 - 4 bulbi (căţei) de usturoi, 50 ml ulei, 5 liguri de tărâţe, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură frunze fragede de ţelină cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,1.5 l macerat de coada - calului. Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, napii, prazul, usturoiul şi urzicile, fin mărunţite (manual sau mecanic), uleiul, tărâţa, pasta de roşii şi pulberile, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1792. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU CARTOFI ŞI MERE Ingrediente: 300 g ţelină, 150 g cartofi, 150 g mere, 2 ardei graşi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 4 linguri germeni de grâu (v. 2022) bine mărunţiţi, 2 - 3 frunze de tătăneasă, 1 legătură de leuştean cu tarhon, 1 rădăcină mică de hrean, 2 - 3 roşii, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 50 ml ulei. Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, cartofii, merele, ardeii, frunzele de tătăneasă, ceapa, roşiile fin mărunţite (manual sau mecanic), germenii, pulberile şi uleiul, iar deaupra verdeţurile tăiate mărunt. 1793. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU VÂRFURI DE HAMEI Ingrediente: 300 g ţelină, 200 g vârfuri de hamei (recoltate primăvara devreme), 5 linguri de tărâţe, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu tarhon, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2047). Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, vârfurile de hamei şi ceapa, fin mărunţite, tărâţa, pulberile, pasta şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1794. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU DOVLEAC Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii de hamei care se înlocuiesc cu dovleac fin mărunţit şi ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau iaurt. 1795. ŢELINĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 400 g ţelină, 500 g smântână, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri făină de soia (v. 2021), 2 linguri făină de orez, 1 lingură cremogen, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva frunzişoare de rozmarin, 1 mână de petale roşii de trandafir. Ţelina se rade, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, făina de soia, pulberile şi se aşează în platou, în strat subţire uniform. Peste ea se toarnă sosul alb, preparat din smântână, făină de orez şi cremogen. Deasupra se presară rozmarin tăiat mărunt şi petale de trandafir tăiate fieluţă. 1796. ŢELINĂ CU SOS ROZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în sosul de smântână puţin suc de sfeclă roşie (v. 2082) sau pulbere din petale roşii de trandafir pentru a obţine nuanţa de roşu dorită. 1797. ŢELINĂ CU SOS DE OUĂ DE GĂINĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1795), folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în sos 4 gălbenuşuri de ouă de găină Smântâna se înlocuieşte cu pastă de roşii.. 1798. ŢELINĂ CU SOS DE OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1795), folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în plus (în 240

sosul de roşii) 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1799.ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ Ingrediente: 400 g ţelină, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 300 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri făină de ovăz (v. 2018), 1 legătură de verdeţuri, 5 - 6 foi de salată verde, 10 - 15 măsline negre desărate (v. 1988), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ţelina rasă se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, făina, pulberile şi se aşează pe platou, în strat subţire uniform; peste ea se pune maioneza care se prepară din 2 gălbenuşuri de ouă proaspete, în care se pun 2 linguri de apă, şi se dau la rece pentru 15 min. Se bat apoi bine, adăugând uleiul (puţin, câte puţin) până se încorporează întreaga cantitate, apoi sucul de cătină sau de lămâie. Deasupra se presară verdeţuri tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu foi de salată verde şi măsline negre. 1800. ŢELINĂ CU SOS DE MUŞTAR Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în maioneză 1 lingură de muştar. 1801. ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ, DE POST Ingrediente: 400 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 150 - 200 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă de muştar, 3 - 4 roşii, 1 legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri făină de hrişcă (v. 2018), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ţelina rasă se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, făina, pulberile şi se aşează în platou, pusă în strat subţire, uniform; peste ea se toarnă sosul preparat din cremogen, înmuiat cu suc de morcovi, în care se adaugă uleiul (puţin, câte puţin), până se încorporează întreaga cantitate. Se mai adaugă sucul de cătină şi maceratul. Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii. 1802. ŢELINĂ CU SOS ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul cu 1 -2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076). 1803. ŢELINĂ CU SOS VERDE Se prepară ca la reţeta precedentă (1795), folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul cu 2 3 linguri suc de orz verde (v. 2079). 1804.ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă (1801), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 1805. ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE HREAN Se prepară ca la reţeta precedentă (1801), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând hrean, ras pe răzătoarea de sticlă (după gust). 1806. ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE CEAPĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1801), adăugând în plus 1 ceapă mare de apă, tăiată cât se poate de mărunt. 1807.ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă (1801), adăugând 1 fir de praz fin mărunţit. 1808. RULADĂ DE ŢELINĂ CU SFECLĂ ROŞIE Ingrediente: 400 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 300 g sfeclă roşie, 1 păstârnac, 1 fir de praz, cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 400 g unt, 1legătură de mărar cu pătrunjel, 1 lingură pastă de cătină (v. 2065), 250 g varză albă. Ţelina se rade, se amestecă cu 1 ceapă tăiată mărunt, varza tăiată fideluţă , pulberea de gogoşari, pasta de cătină, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen, peste care se întinde o foaie (din compoziţia cu ţelină), cu podul palmei, în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget. Peste ea se aşează foaia a doua, care se 241

prepară din sfeclă mărunţită fin, amestecată cu păstârnac ras, prazul tăiat fideluţă, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde) sau germeni de grâu. Se rulează strâns, cu ambele mâini, având grijă ca după fiecare răsucire, să întoarcem către noi foaia de plastic, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se pune rulada pe o farfurie dreptunghiulară şi se dă la rece, pentru 2 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe, alături de salată verde. Acestă cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii. 1809. RULADĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ROŞIE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de varză roşie, tăiată fideluţă (frecată în mâini, până se înmoaie bine, fără a se scurge de suc). 1810. RULADĂ DE ŢELINĂ CU URZICI Se prepară ca la reţeta precedentă (1808), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de urzici, tăiate mărunt, în care se adugă 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi. 1811. RULADĂ DE ŢELINĂ CU MUGURI DE LUCERNĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1808), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de muguri de lucernă, tăiaţi fideluţă, amestecaţi cu 1 2 linguri de hrean, ras pe răzătoarea de sticlă. 1812. RULADĂ DE ŢELINĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă (1808), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care se înlocuieşte cu flori roşii de trifoi (proaspăt recoltate şi tăiate mărunt). 1813. RULADĂ DE ŢELINĂ CU PETALE ROŞII DE TRANDAFIR Se prepară ca la reţeta precedentă (1808), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă. La fel se poate prepara "ruladă de ţelină umplută cu petale roşii de nalbă de grădină". 1814. ŢELINĂ CONSERVATĂ ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg ţelină rasă pe răzătoare, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră. Ţelina se pune în borcan de sticlă odată cu busuiocul, se toarnă mierea, se leagă borcanul strâns la gură, se înveleşte în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat 6 săptămâni (având grijă să fie agitat zilnic). După acest termen se strecoară prin tifon. Ţelina se foloseşte la diferite preparate în bucătăria fără foc. Mierea, care s-a transformat în sirop, se toarnă în sticle de culoare închisă, se pune de 1 deget alcool, se închid sticlele ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc răcoros şi ferit de lumină. Este un puternic vitaminizant, fortifică organismul, ajută vigorii sexuale. 1815. ŢELINĂ CU ORZ VERDE ÎN MIERE Ingrediente: 750 g ţelină, 250 g tije de orz verde, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere poliforă. Ţelina se rade pe răzătoare; tijele de orz verde (când au ajuns la 15 - 20 cm, înainte de a le da spicul) se recoltează, se taie mărunt şi se pisează, până se transformă în pastă; împreună cu ţelina, busuiocul şi mierea se pun în borcane de sticlă. În continuare se procedează ca la reţeta precedentă. Ajută mult în impotenţa sexuală fiind un puternic vitaminizant. Forctifică organismul, ferindu-l de diferite maladii. ... Ţâţa caprei (salsifi) - tragoponun pratensis (compozee) Conţine: hidraţi de Carbon, insulină (la fel ca anghinarea, cicoarea sălbatică, napul porcesc); "compozee" recomandată diabeticilor. Proprietăţi: nutritiv şi digestibil, drenor sangvin şi cutanat, decongestionant hepatic şi renal. Este indicat în astenii, surmenaj, creştere, dermatoze, diabet, gută, reumatism. 1816. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU CEAPĂ Ingrediente: 350 g rizomi de ţâţa - caprei, 150 g flori de trifoi roşu, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură de hasmaţuchi, 2 linguri pată de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din 242

seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 10 - 15 măsline negre desărate (v. 1988). Rizomul, trifoiul şi ceapa, bine mărunţite (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberea din seminţe de gogoşari, de plante şi de alge, pasta de roşii, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează frumos cu lama cuţitului puţin umezită în apă şi se decorează cu jumătăţi de măsline desărate şi verdeţuri de sezon. 1817. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu praz fin mărunţit. 1818. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU VARZĂ MURATĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1816), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile roşii de trifoi care se înlocuiesc cu câteva frunze de varză murată, mărunţită fin. Se decorează pasta cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 1819. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU GERMENI DE SOIA Ingrediente: 350 g rizomi de ţâţa - caprei, 150 g germeni de soia (v. 2026), 200 g unt, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă mare de apă, 1 rădăcină mică de hrean, 1 legătură de mărar cu tarhon, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Rizomul, germenii, sfecla, ceapa şi hreanul, se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberea, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se decorează cu petale roşii de trandafiri şi verdeţuri de sezon 1820. CIORBĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU SPANAC Ingrediente: 200 g rizomi de ţâţa - caprei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 75 ml ulei, 150 g spannac, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri germeni de soia, 1 l macerat de trifoi roşu (v. 2069), 500 ml zeamă de varză murată (moare). Se pune maceratul în castron împreună cu moarea, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, verdeaţa şi ceapa tăiată mărunt, spanacul tăiat fideluţă, germenii de soia (v. 2026) bine mărunţiţi, pulberile şi uleiul. 1821. CIORBĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU CRESON Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu creson şi ulei scare se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1822. CIORBĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU GULIOARE Se prepară ca la reţeta precedentă (1820), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu gulioare rase şi ulei care se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă. 1823. SUPĂ - CREMĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU CONOPIDĂ Ingrediente: 350 g rizomi de ţâţa - caprei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 5 linguri de tărâţe, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022), 1 legătură de salvie cu mărar, 50 ml ulei, 200 g conopidă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune uleiul în castron, se adaugă rizomii şi rădăcinoasele, conopida şi germenii, bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, uleiul şi tărâţa iar deaspra verdeţurile tăiate mărunt. ... Usturoi Usturoiul se cultivă ca şi ceapa pentru calităţile sale alimentare şi medicinale. Conţine cantităţi însemnate de vitamina C şi B; glucozidul sulfurat, uleiul volatil, amestec de sulfură şi de oxid de alil, aproape în stare pură, Sulf, Iod, Siliciu, feculă, 2 principii antibiotice puternice (alicină şi garlicină), alistatine (I şi II) cu acţiune puternică asupra stafilococulei. Statisticile ne arată că în regiunile unde se consumă mult usturoi, cancerul face mult mai 243

puţine ravagii. Există o relaţie directă între longevitate, rezistenţă la cancer şi consumul de usturoi. Conţiutul său bogat în Sulf îl face să fie un bun antiseptic pulmonar. În crizele de ficat usturoiul este utilizat cu mult succes alături de uleiul de măsline, sucul de cătină sau de lămâie. Ajută la scăderea tensiunii arteriale dacă se bea în fiecare dimineaţă pe stomacul gol câte un pahar cu apă în care a fost pus la macerat 7 - 8 ore (de cu seară) 1 bulbil (căţel) de usturoi sfărâmat. Pentru combaterea arterosclerozei se poate folosi infuzie preparată din 5 g de usturoi, 5 g ceapă, 1 pumn de păpădie la 1 l de apă; se beau 4 pahare pe zi. Este un bun antiseptic intestinal şi pulmonar, bacterostatic şi bactericid, tonic (comparat cu chinina), stimulent general (cardiotonic) şi al organului digestiv, stimulent operator, hipotensor (vasul dilatator al arterelor şi al capilarelor în cazul hipertensiunii), încetinitor al pulsului, antispasmodic, rechilibrant glandular, antisclerotic (dizolvă acidul uric, fluidizant sangvin), diuretic, antigutos, antiartritic, aperitiv, stomahic (activează digestia alimentelor mucilaginoase şi vâscoase), carminativ, vermifug, febrifug, preventiv al cancerului. Indicat de asemenea în diaree, dizenzerie, afecţiui pulmonare (bronşite cronice, tuberculoză, cangrenă, gripă, guturai, astm, enfizem (modificator al secreţiilor bronhice), tuse convulsivă), astenie, slăbiciune generală, spasmuri intestinale, hipertensiune atrerială, oboseală cardiacă, anumite tahicardii, spasme vasculare, tulburăi circulatorii, varice, hemoroizi, dezechilibrări glandulare, arterioscleroză, îmbătrânirea ţesuturilor, surplus (pletoră), hipercoagulabilitate sangvină, reumatism, gută, artritism, oligurie, edemul gambelor, hidrophizie, litiază urinară, blenoragii, lipsa poftei de mâncare, digestie anevoioasă, flatulenţă, paraziţi intestinali (ascarizi, oxiuri, tenie), prevenirea tuturor formelor de cancer (prin acţiunea lui antiputridică intestinală). Pentru a fi eficient se consumă numai crud. "Usturoiul este un adevărat panaceu". 1824.SOS CU GĂLBENUŞURI DE GĂINĂ ŞI AROMĂ DE USTUROI Ingrediente: 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 300 ml ulei, 4 - 5 bulbili de usturoi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură suc de cătină sau de lămâie. Cele 2 gălbenuşuri de ouă se pun cu 3 linguri de apă să stea la rece 10 - 14 min, se bat cu telul sau furculiţa, adăugând apoi uleiul (puţin câte puţin), până se încorporează întreaga cantitate. De asemenea, se adaugă sucul de cătină, usturoiul pisat şi pulberile, iar pe margini (în formă de ghirlandă) se aşează folle de salată tăiate în fragmente mai mari. Se serveşte cu diferite legume sau cu boabe de soia, de linte sau de fasole germinată. (v. 2026, 2027, 2028). 1825. SOS CU GĂLBENUŞURI DE PREPELIŢĂ ŞI USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1826. SOS DE CREMOGEN CU AROMĂ DE USTUROI Ingrediente: 5 linguri cremogen (v. 2019), 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 250 ml suc de morcovi (v. 2081) sau macerat de tărâţe (v. 2041), 150 ml ulei, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul se înmoaie cu suc sau macerat, se adaugă uleiul (puţin câte puţin) până se încorporează întreaga cantitate, se amestecă cu usturoiul pisat, sucul de cătină şi pulberile, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. Se serveşte cu ciuperci, legume, după dorinţă. 1827. SOS DE ROŞII CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind sucul sau maceratul cu 3 linguri pastă de roşii (v. 2063) 1828. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI AROMĂ DE USTUROI Ingrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 5 linguri făină de soia, tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1/2 ceaşcă macerat de tărâţe (v. 2041), 125 g unt, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Făina de soia (v. 2021) se amestecă cu maceratul, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, 244

pulberile, usturoiul pisat, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită în apă şi se decorează după fantezia gospodinei. 1829. PASTĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de soia care se înlocuieşte cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi şi amestecaţi cu puţină tărâţe (mărunţirea se face prin maşina de râşnit nuci). 1830. PASTĂ DE URZICI CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă (1828), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de soia care se înlocuieşte cu 6 linguri de urzici tăiate mărunt şi 200 g unt. 1831. PASTĂ DE ROŞII CU AROMĂ DE USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă (1828), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de soia care se înlocuieşte cu 5 linguri pastă de roşii crude (v, 2063). 1832. CIORBĂ DE ZARVAZAVAT CU USTUROI Ingrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 1.5 l suc de mere pădureţe, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă, 1 ardei gras, 3 - 4 roşii, 1 legătură de pătrunjel cu tarhon, 75 ml ulei, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune sucul în castron, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ardeiul tăiat fideluţă, ceapa, roşiile şi verdeaţa, tăiate mărunt, usturoiul pisat, germenii de grâu bine mărunţiţi şi uleiul. Se serveşte imediat ce a fost preparată. 1833. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind jumătate din cantitatea de rădăcinoase cu 2 - 3 castraveţi verzi, foarte tineri, tăiaţi cubuleţe. 1833. CIORBĂ DE GRÂUŞOR CU IAURT ŞI USTUROI Ingrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 150 g grâuşor, 200 g iaurt sau 2 gălbenuşuri, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1.5 l suc de roşii, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi, 1 legătură de leuştean cu tarhon. Sucul se pune în castron, se adaugă grâuşorul tăiat fideluţă, usturoiul pisat, rădăcinoasele rase, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, germenii de soia şi iaurtul sau gălbenuşurile de ouă de găină. 1835. CIORBĂ DE TRIFOI ROŞU CU USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de grâuşor care se înlocuieşte cu flori de trifoi roşu şi iaurtul sau cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1836. SUPĂ - CRMĂ DE SOIA CU USTUROI Ingrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 1 ceapă mare de apă, 1 pumn de urzici, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 linguri germeni de soia (bine mărunţiţi), 2 linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1 legătură de pătrunjel cu tarhon. Se pune maceratul în castron, se adaugă usturoiul pisat, rădăcinoasele, ceapa şi urzicile, mărunţite fin (manual sau mecanic), pulberile, soia, tărâţa şi uleiul, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt. 1837. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE GRÂU ŞI USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care se înlocuiesc cu germeni de grâu (v. 2022) fin mărunţiţi şi urzici care se înlocuiesc cu frunze fragede de tătăneasă sau de ştevie. 1838. SUPĂ - CREMĂ CU NAPI ŞI USTUROI 245

Ingrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048), 250 g napi, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 5 linguri tărâţe, 100 ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 mână de frunze de bob, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2016), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă napii, rădăcinoasele, ceapa şi frunzele de bob, bine mărunţite, verdeaţa tăiată mărunt, tărâţa, uleiul, pulberile şi pasta de roşii. 1839. SUPĂ - CREMĂ DE PATISON CU USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napi care se înlocuiesc cu patison (v. lit. P). La fel se poate prepara "supa - cremă cu dovlecei sau cu castraveţi verzi". 1840. USTUROI PISAT CU ULEI Cinci, şase bulbili (căţei) de usturoi, bine pisaţi (ca o alifie), se amestecă cu 1 - 2 linguri de apă şi 2 - 3 linguri de ulei. Se foloseşte după dorinţă, ca adaos la diferite legume, ciuperci ş.a. 1841. USTUROI PISAT CU GĂLBENUŞ Se pisează usturoiul ca la reţeta precedentă, adăugând în plus 1 gălbenuş de ou de găină şi 100 ml ulei (picătură cu picătură). 1842. USTUROI PISAT CU NUCI Se pisează usturoiul ca la 1840, adăugând 3 linguri de apă, 50 ml ulei şi 1 - 2 linguri de nuci măcinate. Nucile se pot înlocui cu seminţe de floarea - soarelui, de bostan sau alune (decorticate şi măcinate). 1843. USTUROI PISAT CU SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu făină sau germeni de soia (v. 2021, 2026). 1844. SUC DE USTUROI CU BUSUIOC Douăzeci grame usturoi pisat se pun la macerat (2 ore) cu o rămurică de busuioc şi 200 ml apă. Ajută în astm şi bolile de piept. 1845. SUC DE USTUROI CU LAPTE NEFIERT Douăzeci grame usturoi bine pisat se amestecă cu 200 ml lapte proaspăt de vacă. Se lasă 25 30 min şi se strecoară prin tifon, presând bine usturoiul. Se ia pe nemâncate. Este un bun vermifug. 1846. PASTĂ DE URZICI CU USTUROI Ingrediente: 250 g urzici, 3 - 4 bulbili de usturoi, 20 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de leuştean cu salvie, 2 legături de ridichi de lună, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Urzicile, usturoiul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, untul fecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului şi se decorează după dorinţă (ridichi de lună, roşii, măsline, foi de salată verde ş.a.) 1847. PASTĂ CU FRUNZE DE SOIA ŞI USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu frunze fragede de soia (recoltate înainte şi în timpul înflorii plantei). 1848. PASTĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI URZICI Ingrediente: 1 mână de urzici, 5 - 6 linguri de germeni de soia fin mărunţiţi, 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi, 200 g unt, 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu cimbru, 1 felie de ţelină rasă, cremogen, 1 ceapă, 1 gogoşar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Germenii de soia (v. 2026) se amestecă cu ţelina rasă pe răzătoarea de sticlă (odată cu ceapa), verdeaţa tăiată mărunt, urzicile tocate, pulberile, untul frecat spumă şi cremogen (v. 2019) cât 246

cuprinde. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos, se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 1849. PASTĂ DE NUCI CU URZICI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care se înlocuiesc cu nuci măcinate şi înmuiate cu puţin macerat de tărâţe (v. 2041). 1850. CIORBĂ DIN GERMENI DE LINTE ŞI URZICI Ingrediente: 250 g urzici, 4 - 5 linguri germeni de linte (v. 2028), 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi, 4 - 5 linguri de urzici tocate, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură de leuştean cu tarhon, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, câteva petale roşii de trandafiri, 75 ml ulei, 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 500 ml zeamă de varză murată (moare), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pun în castron maceratul şi moarea, adăugând germenii de linte, usturoiul pisat, urzicile, pulberile, verdeaţa şi ceapa (tăiate mărunt), uleiul, iar deasupra câteva petale de trandafir tăiate fideluţă. 1851. CIORBĂ DE URZICI CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN Ingrediente: 5 - 6 linguri de urzici tocate, 3 - 4 linguri rădăcină de leuştean rasă, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2016), 1 ceapă mare de apă, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 l macerat de căline (v. 2043), 500 ml zeamă de castraveţi muraţi (moare), 1 legătură de mărar cu pătrunjel. Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă urzicile, rădăcina de leuştean, păstârnacul ras, ceapa tăiată mărunt (odată cu verdeaţa), ţelina rasă, pasta de roşii, pulberile şi uleiul. (Ciorba aceasta nu se poate prepara decât în prima jumătate a lunii martie şi a doua jumătate a lunii octombrie, când planta este în repaos vegetativ). 1852. CIORBĂ DE URZICI CU GERMENI DE TRIFOI ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă (1850), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de linte care se înlocuiesc cu germeni de trifoi roşu (v. 2030). 1853. CIORBĂ DE URZICI CU NAPI Ingrediente: 5 - 6 linguri de urzici, 150 g napi, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 l macerat de ţelină (v. 2060), 500 ml zeamă de gogonele murate (moare, v. 1964), 75 ml ulei, 3 linguri germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi. Se pune maceratul în castron cu morcovul, se adaugă urzicile tocate, napii şi rădăcinoasele rase, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi germenii de soia. 1854. SUPĂ - CREMĂ DE URZICI ŞI ANDIVE Ingrediente: 200 g de urzici, 1 500 g andive, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 3 linguri germeni de soia (v. 2026), 3 linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 legătură de hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă urzicile, andivele, ceapa, rădăcinoasele şi germenii de soia (toate mărunţite fin), tărâţa, uleiul, pasta de roşii şi pulberile, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt. 1855. SUPĂ - CREMĂ DE URZICI CU PATISON Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive care se înlocuiesc cu patison (v. lit. P) 1856.SUPĂ-CREMĂ DE URZICI CU SPARANGHEL ŞI GERMENI DE GRÂU 247

Ingrediente: 200 g urzici, 150 g sparanghel, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 lingură pastă de cătină (v. 2065), 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 linguri germeni de grâu (v. 2022), 1 legătură de salvie cu tarhon, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, se adaugă urzicile, sparanghelul (curăţat de partea fibroasă), ceapa, rădăcinoasele şi germenii (toate bine mărunţite), pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1857. SUPĂ - CREMĂ DE URZICI CU IAURT Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel care se înlocuieşte cu grâuşor (untişor) şi ulei care este înlocuit cu 200 ml iaurt, smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1858. SUPĂ - CREMĂ DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1854), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive care se înlocuiesc cu frunze fragede de păpădie şi ulei care este înlocuit cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). ... Urzica Conţine un mare număr de aminoacizi, substanţe de natură glucidică, amine, steroli, cetone (printre care metilheptenone şi acetofenona), ulei volatil, substanţe grase, fitosterol, acizi (formic şi acetic), provitamina A, vitaminele (C, B12, K), acid pantotenic, acid folic, colorofilă, protoporfirină, caproporfirină, betacaroten, săruri (de Calciu, Magneziu, Fier, Siliciu), fosfaţi, substanţe vegetale (acid formic, o enzimă şi o toxalbumină care prin uscare se distrug iar proprietatea vezicantă a urizicii dispare). Proprietăţi: hemostatică, mucilaginoasă, diuretică, astringentă, antiseptică, antimicrobiană, vitaminizantă, hipoglicemiantă, depurativă, galacogogă, cicatrizantă. Fiind atât de bogată în substanţe protidice, vitamine şi alte numeroase substanţe necesare organismului, urzica este folosită în alimentaţie, la diferite preparate culinare, în bucătăria fără foc,unde se păstrează intacte toate elementele ce o compun. 1859. PIREU DE URZICI CU USTUROI (I) Ingrediente: 600 g urzici, 3 - 4 bulbili de usturoi, cremogen, 1 ceapă mare de apă, 1/4 ceaşcă suc de morcovi, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1/2 ceşcuţă macerat de tărâţe (v. 2041), 1 legătură pătrunjel cu cimbru, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de flori albe de urzică moartă, 15 inimi de gogoşari (v. 1982), 150 ml ulei, tărâţe. Urzicile, usturoiul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, cremogenul pus la muiat în maceratul de tărâţe, sucul de morcovi, uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză) şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată, care se toarnă în platou. Pe suprafaţa pireului se aşează inimi de gogoşari sau de ardei gras (v. 1983). Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi florile albe de urzică moartă. 1860. PIREU DE URZICI CU USTUROI (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de inimile de gogoşari care se înlocuiesc cu 6 gălbenuşuri de ouă de găină. Pe suprafaţa pireului se fac 6 mici gropiţe cu dosul lingurei, punând în fiecare din ele puţin albuş bătut spumă. Peste smântână se apasă din nou în mijloc, unde se pune în fiecare cuibuşor câte un gălbenuş, dând astfel aspectul de ochiuri adevărate. Deasupra se presară hasmaţuchi tăiat şi câteva petale de trandafir sau nalbă roşie de grădină. 1861. PIREU DE URZICI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1859), folosind aceleaşi ingrediente, aşezând 30 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă pe albuş (bătut spumă) ca la reţeta precedentă (1860); deoarece gălbenuşurile sunt mici, se aşează în 5 grupuri de câte 6, formând ochiuri mici. 248

1862. PIREU DE URZICI CU VARZĂ MURATĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1859), folosind aceleaşi ingrediente; pe suprafaţa lui se pun mici moviliţe din varză murată tăiată fideluţă şi amestecată cu ceapă tăiată mărunt, 1 morcov ras, 2 - 3 linguri de tărâţe şi 2 - 3 linguri de ulei. 1863. RULADĂ DE URZICI CU BRÂNZĂ DE VACI Ingrediente: 350 g urzici, 250 g varză roşie, tărâţe, 350 g brânză de vaci, cremogen, 700 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Urzicile tăiate mărunt se amestecă cu varza şi prazul tăiate fideluţă, pulberile, pasta de roşii, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţe, se întinde compoziţia (cu podul palmei) în fromă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget. Peste ea se pune cea de a doua compoziţie care se prepară din brânză de vaci dată prin sită, amestecată cu ceapă tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se rulează strâns, cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, care după fiecare răsucuire va fi întoarsă în afară, către noi, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se pune rulada pe o farfurie dreptunghiulară şi se lasă la rece 2 - 3 ore, după care se serveşte tăiată felioare mai grosuţe pe salată de sezon. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii. 1864. RULADĂ DE URZICI CU BRÂNZĂ DE OI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci care se înlocuieşte cu brânză de oi. 1865. RULADĂ DE URZICI CU ŢELINĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1863), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci care se înlocuieşte cu ţelină rasă pe răzătoarea de sticlă. 1866. RULADĂ DE URZICI CU NAPI ŞI HERAN Se prepară ca la reţeta precedentă (1863), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci care se înlocuieşte cu napi raşi, adaugă în plus (după gust) 2 - 3 bulbili de usturoi sau 1 - 2 linguri hrean (ras pe răzătoarea de sticlă). ... Varza Această legumă, cunoscută de peste 4 000 de ani, a fost cercetată amănunţit.Pentru proprietăţile ei uimitoare, se foloseşte atât în uz intern cât şi extern. Utilizarea verzei pe cale empirică din vreme de milenii se întemeiază astăzi pe un anumit număr de considerente ştiinţifice precise. Vreme de 6 secole romanii au folosit-o atât intern cât şi extern - în toate bolile. O întrebuinţau ca purgativ, depurativ şi pregăteau din frunzele ei cataplasmă. Soldaţii o foloseau pentru vindecarea rănilor. Pe vremea aceea varza era un panaceu. Varza curăţă şi vindecă vechile ulcere. Sucul ei amestecat cu miere ajută la lecuirea răguşelii şi a tusei. Frunzele pisate şi aplicate pe plăgi şi tumori, vindecă. Ajută la vindecarea tremurăturilor nervoase ale membrelor. Badijonarea cu frunzele ei este indicată împotriva gutei. Varza roşie este indicată în tuberculoze şi pleurezii. Pe cale bucală se consumă şi în cazuri de astm. Sămânţa este un bun remediu contra viermilor intestinali, la copii. Este unul din cei mai bun antiscorbutici cunoscuţi. Contra guturaielor, cataractelor şi a laringitelor, 500 ml suc limpezit de varză roşie amestecat cu puţină miere. Sunt puţine remedii atât de simple şi la îndemâna oricui ca acesta.Varza în terapeutică este la fel de importantă ca "pâinea" în alimentaţie. Intern ajută în numeroase boli, consumată la diferite preparate culinare sub diferite forme, în bucătăria fără foc. Se utilizează în afecţiuni foarte diverse: gastrice, intestinale, respiratorii, îndeosebi sub formă de suc proaspăt extras. Ajută în ciroză şi ascită, afecţiunile cele mai diverse, slăbiciune generală, anemie, scorbut 249

(datorită conţinutui ridicat în Fier, Mangan şi Cupru). Este situată şi în rândul antibioticelor, deoarece conţine o substaţă bactericidă, capabilă să reducă anumiţi germeni negativi. Sucul de varză conţine feculă verde, albumină vegetală, răşină, extract gămos, extract solubil în apă şi alcool, sulfat nitrat de Potasiu, oxizi de Fier, Sulf (esenţă sulfuroasă), protide, lipide, glucide, minerale, Fosfor, Calciu, Fier, vitamine hidrosolubile (C, B1, B2, PP), vitamine hiposolubile (provitamina A). După unii autori, varza conţine şi vitamina D2, antirahitică, de altfel, ca toate vegetalele crescute în lumină.Fierberea verzei în apă, cum se obişnuieşte în mod curent şi incorect, distruge armonia ei naturală făcând-o de multe ori indigestă, uneori chiar inacceptabilă. Consumată crudă, niciodată nu face rău. Varza acră (murată, prin procedee naturale) este deosebit de binefăcătoare, datorită fermenţilorei, care ajută în digestia celulozei şi a grăsimilor (o remarcabilă digestibilitate). Fermenţii lactici ai verzei acre sunt dezinfectanţi puternici ai tractului intestinal. Trebuie păstraţi intacţi. De aceea, se recomandă a se consuma crudă (netratată termic), bine scursă de moare, fără a fi spălată sau ţinută în apă. Bogăţia verzei în Sulf (100 mg la suta de grame), Arsenic, Calciu, Fosfor, Cupru, Iod explică destul de clar virtuţile ei aperitive, remineralizante şi reconnstituente. Înzestrată din belşug cu vitamine şi enzime varza este antiscorbutică, revitalizantă, reechilibrantă general, de o incontestabilă utilitate pentru perfecta funcţionare a organismului, dacă este consumată nefiartă. Datorită vitaminei A, varza întreţine nutriţia, ţesuturile şi întârzie mult semnele exterioare ale îmbătrânirii organismului. Datorită vitaminei B este considerată un factor de echilibru nervos, favorizează absorbţia oxigenului la nivelul celulei şi metabolismul glucidelor. Tot datorită acestei vitamine varza ia parte la respiraţia celulară. Sulful o face să fie dezinfectantă şi tonifiantă. Magneziul, Potasiul şi Calciul sunt puternice mijloace de apărare contra numeroaselor maladii, incluzând cancerul. Clorofila ajută în anemii, deoarece produce hemoglobină, fierberea distrugând acest element. Consumul sucului de varză, proaspăt extras (1 pahar pe zi), duce la o rapidă ameliorare a stării generale, o creştere a vitalităţii, dispariţia tulburărilor intestinle, urinare şi respiratorii. Pentru ca sucul de varză să aibă un gust îmbietor, se poate combina cu puţin suc de morcovi, de cătină sau de lămâie naturală. Aplicări de frunze de varză crudă, ajută în abces, antrax, furuncule. Pansamentul trebuie menţinut pe locul respectiv 2 - 4 ore, sau toată noaptea. În cazul că se simte o căldură insuportabilă, se reînoieşte pansamentul cu frunze proaspete. Se continuă în felul acesta până la calmarea fenomenelor inflamatorii sau până la eliminarea totală a supuraţiei. Ajută în acnee, adenite, afecţiuni ale gambelor (varice, flebite, arterite). Pansamentul cu frunze de varză trebuie să depăşească limita ţesuturilor sau regiunile afectate. Se acoperă frunzele cu o bucată de pânză de fibră naturală (in, cânepă, bumbac) şi se leagă pansamentul fără a-l strânge prea tare. Este necesară multă perseverenţă în aplicarea tratamentului naturist. Ingerarea de suc de varză dă rezultate foarte bune în alcoolism. În anghine, aplicările cu frunze de varză calmează durerile şi ajută la eliminarea toxinelor. Sunt indicate în laringite şi multe alte inflamaţii. În afonie, se recomandă sucul de varză combinat cu miere, în gargare şi ingerare. În arterită, artritism, se beau 2 pahare de suc zilnic. Congestie cerebrală şi insolaţie, 3 - 4 frunze groase aplicate pe creştet şi ţinute 4 ore cu pauză de 2 3 ore. În infecţii intestinale, sucul de varză (murată sau proaspătă); 2 linguri în fiecare dimineaţă. Insomnii, 3 - 4 frunze groase puse pe ceafă, uneori pe gambe. În litiază urinară, 1 - 2 pahare suc pe zi. 1867. SUC DE VARZĂ Sucul de varză proaspăt extras la extractor şi consumat imediat, ajută în numeroase afecţiuni, printre care şi ulcerul duodenal. Este mai plăcut la gust, dacă i se adaugă puţin suc de morcovi şi câteva picături de suc de cătină sau de lămâie. Conţine din belşug substanţe minerale, printre care Sulful şi Clorul. Are un singur dezavantaj: produce gaze, balonează stomacul. Pentru a evita aceste lucruri, este bine să se înceapă cu sucul de morcovi sau de spanac, 2 - 3 săptămâni, trecând apoi treptat la sucul de varză. Pin amestecul sucului de varză cu cel de morcov se îmbogăţeşte foarte mult raportul de vitamina C în organism. Ajută în numeroase afecţiuni, printre care şi erupţiile pielii. 250

1868. PASTĂ DE VARZĂ CU TRIFOI ROŞU Ingrediente: 300 g varză albă, 150 g flori de trifoi roşu, 200 g unt, 1 legătură de verdeţuri de sezon, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 - 12 măsline negre de desărate, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza, florile de trifoi şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, untul frecat spumă, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe, cât cuprinde. Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după fantezia gospodinei. 1869. PASTĂ DE VARZĂ CU GERMENI DE GRÂU Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de trifoi care se înlocuieşte cu urzici şi tărâţe, în plus, germeni de grâu (v. 2022). 1870. PASTĂ DE VARZĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI MĂCRIŞ Ingrediente: 300 g varză albă, 150 g frunze de măcriş, 1 fir de praz, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu tarhon, 200 g unt, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 4 linguri făină de soia (v. 2021), 1 fir de praz, tărâţe, 1 legătură ridichi de lună, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza, măcrişul şi prazul se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pasta de roşii, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, făina de soia, untul frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde (în cazul că mai este nevoie). Compoziţia obţinută se pune pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită în apă şi se decorează cu ridichi de lună. 1871. PASTĂ DE VARZĂ ROŞIE CU FĂINĂ DE OVĂZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de soia care se înlocuieşte cu făină de ovăz (v. 2018) şi varza albă care se înlocuieşte cu varză roşie. 1872. PASTĂ CU VARZĂ DE BRUXELLES ŞI SPANAC Ingrediente: 300 g varză, 150 g spanac, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină, 4 linguri făină de hrişcă, 200 g unt, 4 roşii, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 gogoşar, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza, spanacul, prazul, ţelina şi roşiile se mărunţesc fin, se amestecă cu pulberile, făina de hrişcă, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează frumos pe farfurie şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon. 1873. PASTĂ DE VARZĂ DULCE CU VARZĂ MURATĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu varză murată (bine stoarsă de moare) mărunţită fin odată cu celelalte produse. 1874. PASTĂ DE VARZĂ CU NUCI Ingrediente: 350 g varză murată, 4 linguri de nuci măcinate, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 200 g unt, 1 legătură de cimbru cu busuioc, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza se stoarce bine de moare, se mărunţeşte fin odată cu ceapa şi rădăcinoasele, se amestecă cu nucile, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţa (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână. 1875. PASTĂ DE VARZĂ CU USTUROI ŞI URZICI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se înlocuieşte cu urzici, plus 3 - 4 bulbili de usturoi fin pisaţi şi 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). 1876. CIORBĂ DE VARZĂ CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 250 g varză, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 75 ml ulei, 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 1 legătură de leuştean cu pătrunjel , 500 ml zeamă de varză murată (moare), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă varza tăiată fideluţă, ceapa, verdeaţa, ardeiul şi roşiile, tăiate mărunt, rădăcinoasle date pe răzătoare, pulberile şi uleiul; deasupra, verdeţurile tăiate mărunt. 251

1877. CIORBĂ DE VARZĂ CU CRUPE DE SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind jumătate din cantitatea de rădăcinoase cu 3 linguri de soia germinată (v. 2026) amestecată cu puţină tărâţe şi dată prin maşina de râşnit nuci (crupe de soia). 1878. CIORBĂ DE VARZĂ CU FRUNZE DE SOIA Ingrediente: 200 g varză, 100 g soia, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 legătură de cimbru cu busuioc, 75 ml ulei, 1 l macerat de căline (v. 2043), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085), 2 linguri de cremogen (v. 2019), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Maceratul şi sucul se pun în castron, se adaugă varza şi frunzele de soia tăiate fideluţă, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele rase pe răzătoare, pulberile, cremogenul şi uleiul. 1879. CIORBĂ DE VARZĂ CU GERMENI DE GRÂU Ingrediente: 200 g varză, 150 g germeni de grâu, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 75 ml ulei, 1 legătură de pătrunjel cu leuştean, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de coada - calului (v. 2042), 500 ml suc de mere (v. 2102). Se pune maceratul şi sucul de mere în castron, se adaugă varza tăiată fideluţă şi frecată bine în mâini, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, germenii mărunţiţi, pulberile şi uleiul. 1880. CIORBĂ DE VARZĂ CU SMÂNTÂNĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1881. CIORBĂ DE VARZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la precedenta (1878), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceşacă de iaurt sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1882. CIORBĂ DE VARZĂ CU RĂDĂCINI DE LEUŞTEAN Ingrediente: 200 g varză, 75 g rădăcină de leuştean, 1 mână de urzici, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de hasmaţuchi, 2 linguri de pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de gogonele murate (moare), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei. Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă varza (tăiată fideluţă şi frecată în mâini până se înmoaie puţin, fără a se stoarce de sucul ei), rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pasta de roşii, pulberile şi uleiul. (Ciorba cu rădăcină de leuştean se prepară numai în martie şi octombrie, când acesta este în reopaos vegetativ). 1883. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU SUC DE ROŞII Ingrediente: 300 g varză, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 3 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri făină de soia, 1 mână de grâuşor (untişor). Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă varza, prazul, rădăcinoasele şi grâuşorul, fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, făina de soia, verdeaţa tăiată mărut şi uleiul. 1884. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU NUCI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de soia care se înlocuieşte cu 2 linguri nuci măcinate. 1885. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU PĂPĂDIE Ingrediente: 300 g varză, 150 g rădăcini de păpădie (cu tot cu rozeta de frunze), 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 mână de petale roşii de trandafir, 252

1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 5 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de gutui (v. 2057). Se pune maceratul în castron, se adaugă varza, rădăcina de păpădie, rădăcinoasele, frunzele de păpădie şi ceapa, bine mărunţite (manual sau mecanic), pasta de roşii, pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă. 1886. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU USTUROI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili de usturoi, bine mărunţiţi. 1887. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ ROŞIE CU NAPI Ingrediente: 300 g varză roşie, 200 g napi, 1 mână de urzici, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 măr, 1 ceaşcă de smântână, 5 linguri tărâţe, 1 legătură de cimbru cu busuioc, 3 - 4 roşii, 1 ardei gras, 1.5 l macerat de tărâţe (v- 2041), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă varza, trifoiul, ceapa, rădăcinoasele, roşiile, ardeiul şi germenii, fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1889. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU CRESON Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de trifoi care se înlocuieşte cu creson. 1890. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ DREASĂ CU SMÂNTÂNĂ Ingrediente: 300 g varză,1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 150 g muguri de lucernă, 2 - 3 bulbili (căţei de suturoi), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 4 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de cimbru cu pătrunjel, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2047), 3 linguri tărâţe, 2 linguri făină de mei, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă varza, mugurii, bulbii, ceapa, rădăcinoasele, roşiile şi ardeiul, bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, făina bine amestecată cu gălbenuşurile (sau smântâna), iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. 1891.SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ DREASĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 189. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE SOIA ÎN FOI DE VARZĂ (I) Ingrediente: 4 - 5 linguri germeni de soia mărunţiţi, 1 ceapă mare de apă, 3 - 4 linguri mieji de nucă tăiaţi cu cuţitul, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 100 g unt, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură ulei, 500 g varză murată, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Germenii de soia (v. 2026) se amestecă cu puţină tărâţe şi se râşnesc prin maşina de râşnit nuci; se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, nucile, pulberile şi untul frecat spumă. Varza se stoarce bine de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie în bucăţi potrivite şi se înveleşte compoziţia de mai sus, care se aşează pe un postament din salată verde, ce a fost pus în prealabil, pe platou. Se stropesc cu ulei iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. 1893. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE SOIA ÎN FOI DE VARZĂ (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de germeni de soia cu 3 linguri de varză albă dulce (tăiată mărunt şi frecată în mâini, până se înmoaie bine, fără a o stoarce de sucul ei). 1894. SĂRMĂLUŢE DE POST CU GERMENI DE SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă (1892), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt care se înlocuieşte cu 3 linguri de cremogen înmuiat cu 1/2 ceaşcă suc de morcovi, adăugând apoi 100 ml ulei şi tărâţe, cât cuprinde (în cazul că este prea moale). 253

1895. SĂRMĂLUŢE DE POST CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ Ingrediente: 3 linguri germeni de lucernă, 4 linguri nuci tăiate cu cuţitul, 2 linguri varză murată tăiată mărunt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de busuioc cu cimbrişor, 3 linguri cremogen, 1/2 ceaşcă suc de morcovi, 100 ml ulei, tărâţe, 1 mână de petale roşii detrandafir, 200 g frunze fragede de tătăneasă, 1 mână de flori albe de urzică moartă, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Germenii de lucernă (v. 2029) se amestecă cu nucile, varza, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, cremogenul (v. 201) înmuiat cu suc de morcovi sau apă, amestecat cu 75 ml ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză) şi tărâţe cât cuprinde (în cazul că a ieşit prea moale). Se învelesc sarmalele în frunze de tătăneasă şi se aşează pe un postament din petale roşii de trandafir, care a fost pus în prealabil pe platou. Se stropesc cu 25 ml ulei, apoi se presară florile albe de urzică moartă. 1896. VARZĂ ROŞIE CU SOS ALB Ingrediente: 350 g varză roşie, 1 - 2 linguri de hrean ras, 1 ceapă de apă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 felioară de ţelină, 600 g smântână, 3 linguri făină de orez, 1 lingură de cremogen (v. 2019), câteva petale roşii de trandafir, tărâţe, 1 lingură pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără să i se scurgă sucul), se amestecă cu ţelina rasă odată cu hreanul, ceapa şi o parte din verdeaţă, tăiate mărunt, pulberile şi puţină tărâţe. Se aşează pe platou, în strat subţire uniform şi se toarnă sosul alb preparat din smântână amestecată cu făina de orez şi cremogen; deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. 1897. VARZĂ ALBĂ CU SOS ROŞU Ingrediente: 350 g varză albă, 5 - 6 linguri cremogen, 300 ml lapte nefiert, 100 ml ulei, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), câteva petale albe sau roz de nalbă de grădină, tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine, fără a se stoarce de sucul ei, se amestecă cu 1 ceapă tăiată mărunt, pulberile de plante şi alge, puţină tărâţe, se aşează pe platou în strat subţire uniform, iar peste ea se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu lapte nefiert şi amestecat cu pulbere de măceşe sau de căline, până se obţine nuanţa dorită de roşu; se adaugă uleiul (puţin câte puţin) ca la maioneză. Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petale de nalbă tăiate fideluţă sau flori albe de urzică moartă. 1898. VARZĂ ALBĂ CU SOS VERDE Se prepară ca la reţeta precedentă (1896), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşie care se înlocuieşte cu varza albă; sosul se colorează în nuanţa dorită de verde, cu ajutorulul sosului de orz verde (v. 2079). 1899. VARZĂ ROŞIE CU SOS GALBEN Se prepară ca la reţeta precedentă (1897), folosind aceleaşi ingrediente, exceptând pulberile care colorează sosul în roşu. Deasupra se presară verdeaţă de sezon, tăiată mărunt, iar pe margini se pun mici moviliţe din sfeclă roşie, rasă pe răzătoarea de sticlă şi amestecată cu puţin hrean. 1900. VARZĂ DE BRUXELLES PE SOS DE ROŞII Ingrediente: 12 - 15 verzişoare de Bruxelles, 5 linguri cremogen (v. 2019), 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 300 ml macerat de tărâţe (v. 2041), 100 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 6 - 8 foi de salată verde, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul se înmoaie cu maceratul, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), pulberile, pasta de roşii şi se toarnă în platou. Pe suprafaţa sosului se pun verzişoarele de Bruxelles aşezate cât mai estetic. Se presară verdeaţă de sezon tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu foi de salată verde. 1901. CHIFTELE DE VARZĂ CU CEAPĂ Ingrediente: 250 g varză albă, 1 ceapă mare de apă, 150 g unt, 2 linguri cremogen, tărâţe, 1 254

lingură de pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 1 căpăţână de salată verde, câteva petale de gălbenele. Varza se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine, fără a se stoarce de zeamă, se amestecă cu pulberile, pasta de roşii, verdeţurile şi ceapa tăiate mărunt, untul frecat spumă, cremogen şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie îngroşată, care se împarte cu lingura în părţi egale, puse pe un strat de tărâţe. Se fac chiftelele care se aşează pe un postament din salată verde, care a fost pus în prealabil în platou. Peste ele se presară petale de flori de gălbenele. 1902. CHIFTELE DE VARZĂ CU PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu praz tăiat fideluţă. 1903. CHIFELE DE VARZĂ ROŞIE CU HREAN Se prepară ca la reţeta precedentă (1901), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza albă care se înlocuieşte cu varză roşie la care se adaugă puţin hrean ras pe răzătoarea de sticlă. 1904. CHIFTELE DE VARZĂ MURATĂ CU NUCI Ingrediente: 300 g varză murată, 150 g nuci râşnite, 1 ceapă mare de apă, 150 g unt, 1 legătură de verdeaţă, tărâţe, 150 g creson, 1 morcov, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, nucile, morcovul ras, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se presară pe o foaie de plastic o mână de tărâţe, se împarte compoziţia în părţi egale şi se formează chiftelele; se aşează pe un postament de creson, pus în prealabil în platou. Se decorează după fantezia gospodinei. 1905. CHIFTELE DE VARZĂ MURATĂ CU NAPI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de morcov care se înlocuieşte cu napi raşi. 1906. PERIŞOARE DE VARZĂ MURATĂ CU MOŢ DE SFECLĂ ROŞIE Ingrediente: 300 g varză murată, 1 ceapă mare roşie, 1 felie de sfeclă roşie, 150 g unt, tărâţe, 1 legătură de verdeaţă, 1 căpăţână de salată verde, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 morcov mic, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza bine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă) se taie fideluţă, se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se împarte compoziţia (cu lingura) în părţi egale, se formează perişoarele şi se aşează pe un postament de salată verde, care a fost pus în prealabil în platou; deasupra fiecărei perişoare se pune câte puţină sfeclă roşie rasă, iar în mijlocul moţului de sfeclă se pune o felioară mică de morcov, tăiat subţire. 1907. PERIŞOARE DE VARZĂ MURATĂ CU MOŢ DE MORCOV Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care se înlocuieşte cu morcovi raşi; în mijlocul fiecărui moţ se pune câte o bobiţă de coacăză neagră conservată în suc de cătină (v. 1986) sau proaspăt culeasă din grădină. 1908. PERIŞOARE DE VARZĂ DULCE CU SOS DE ROŞII Se prepară perişoarele din varză albă dulce ca la 1906, cu aceelaşi ingrediente, înlocuind varza murată cu varză dulce, iar în loc de tărâţe folosind cremogen (v. 2019). Perişoarele gata ornate se aşează pe suprafaţa sosului preparat din: 5 linguri de cremogen (v. 2019) înmuiate cu 300 ml suc de morcov sau macerat de tărâţe (v. 2041); se adaugă 100 ml ulei (puţin câte puţin, ca la maioneză) şi 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), iar deasupra se presară pătrunjel verde tăiat mărunt. 1909. CIUPERCUŢE DE VARZĂ CU ŢELINĂ 255

Ingrediente: 400 g varză murată, cremogen (v. 2019), tărâţe, 200 g unt, 1 fir de praz, 250 g ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 mână de petale roşii de trandafir, 5 6 foi de salată verde, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza bine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă) se taie mărunt odată cu prazul, se amestecă apoi cu ţelina rasă, pulberile, cremogen (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. În platou se aşează petale de trandafir, peste ele se aşează ciupercile, preparate astfel: se ia 1 lingură de compoziţie în palmă, se formează un sul mic, rotund şi se fixează pe postamentul din platou; se ia din nou aceeaşi cantitate de compoziţie, se rotunjeşte ca o minge mică, se dă puţin prin tărâţe sau cremogen, i se face o mică gropiţă cu degetul arătător şi se fixează pe sulul mic şi rotund (piciorul ciupercii). La fel se precedează cu întreaga cantitate de compoziţie. Pe fiecare din ciupercuţe se pun punctişoare roşii din pastă de căline (v. 2076), pastă de măceşe (v. 2078) sau pastă de roşii (v. 2063). Pe margini se decorează cu foi de salată verde. 1910. CIUPERCUŢE DE VARZĂ ROŞIE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată care se înlocuieşte cu varză roşie. Fiind de culoare mai închisă, pe aceste ciuperci se pun mici punctişoare de unt sau albuş bătut spumă tare. 1911. RULADĂ DE VARZĂ ROŞIE CU ŢELINĂ Ingrediente: 500 g varză roşie, 1 fir de praz, 400 g ţelină, 1 ceapă de apă, tărâţe, cremogen (v. 2019), 400 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură de cimbru cu busuioc, /4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 2 linguri pastă de roşii (v: 2063). Varza şi prazul se taie fideluţă, se amestecă cu pulberile, pasta de roşii, cimbrul şi busuiocul tăiat mărunt, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic se presoară 1 mână de tărâţe şi se întinde compoziţia cu varză în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget (apăsând-o în strat uniform, cu podul palmei). Peste ea se aşează o compoziţie preparată din ţelină rasă amestecată cu ceapa tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se rulează cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, pe care după fiecare răsucire o întoarcem în afară (către noi), pentru a nu se prinde în compoziţie. Tot cu ajutorul foii de polietilenă se aşează pe un fund sau platou dreptunghiular şi se dă la rece pentru 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felioare mai grosuţe, alături de salată verde amestecată cu petale roşii de trandafir sau nalbă roşie de grădină. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii. 1912. RULADĂ DE VARZĂ ROŞIE CU DOVLEAC ALB Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care se înlocuieşte cu dovleac alb ras, care la rândul lui (la nevoie) se poate înlocui cu morcov ras sau păstârnac. 1913. RULADĂ DE VARZĂ ALBĂ CU SFECLĂ ROŞIE Se prepară ca la reţeta precedentă (1911), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşie care se înlocuieşte cu varză albă amestecată cu cremogen (v. 2019) şi sfecla roşie care se înlocuieşte cu ţelină; se amestecă cu tărâţe (cât cuprinde). 1914. RULADĂ DE VARZĂ ALBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie rasă care se înlocuieşte cu flori de trifoi roşu, tăiate fideluţă. 1915. RULADĂ DE CREMOGEN UMPLUTĂ CU VARZĂ ROŞIE Ingrediente: 10 linguri de cremogen (v. 2019), 500 ml suc de morcovi (v. 2081), 00 ml ulei, 400 g varză roşie, 1 fir de praz, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de tarhon cu salvie, tărâţe, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), /2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi şi se adaugă uleiul (ca la maioneză), obţinând o compoziţie îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen şi se întinde compoziţia cu podul palmei, în formă dreptunghiulară, groasă cam de 8 mm; peste ea se aşează umplutura cu varză roşie preparată întocmai ca la 1911. Se dă la rece 2 - 3 ore, se serveşte tăiată felioare mai grosuţe, pe salată verde. 256

1916. RULADĂ DE CREMOGEN UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ (I) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşie care se înlocuieşte cu varză albă; se amestecă cu puţină pulbere de măceşe (v. 2078), scoruşe (v. 2077) sau căline (v. 2076), până se obţine nuanţa dorită de roşu. 1917. RULADĂ DE CREMOGEN UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ (II) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, exceptând pulberile (pentru culoare) şi cremogenul; se adaugă, în schimb, seminţe de floarea - soarelui, decorticate şi măcinate (cât cuprinde). 1918. RULADĂ DE CREMOGE UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ (III) Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de floarea - soarelui care se înlocuielşte cu seminţe de bostan, decorticate şi măcinate, în care se adaugă (pentru culoarea verde) 2 - 3 linguri pireu de urzici sau de spanac. ...Zerul Zerul de lapte este foarte eficient în tuberculoza pulmonară, bolile de stomacului şi ale intestinului, în anemii, surmenaje, gută, obezitate, constipaţie; chiar şi pentru sugari. Pentru a fi eficace, zerul trebuie să fie foarte proaspăt. Este foarte bogat în minerale, proteine, enzime, vitamine... Se pot prepara diferite băuturi răcoritoare cu arome de fructe şi creme cu gust plăcut, foarte hrănitoare. Se foloseşte cu mult succes pentru acrirea ciorbelor.Băuturile se prepară numai din zer dulce, de bună calitate, foarte proaspăt şi preparat în condiţii cât mai igienice. 1919. ZER CU SUC DE ROŞII Ingrediente: 750 ml zer, 250 ml suc de roşii (v. 2094), puţină miere (după gust), lingură de smântână, 15 picături tinctură de propolis (v. 2014). Se amestecă bine şi se consumă imediat ce a fost preparat. 1920. ZER CU SUC DE CĂLINE Ingrediente: 750 ml zer, 250 ml suc de sfeclă roşie (v. 2082), puţină miere, gălbenuşuri de ouă de găină, 15 picături tinctură de muguri de plop negru (v. 2105). Se amestecă bine şi se consumă imediat ce a fost preparat. 1921. ZER CU SUC DE MĂCEŞE Ingrediente: 750 ml zer, 250 ml suc de măceşe (v. 2093), puţină miere (după gust), 1 lingură de smântână dulce, 1 lingură de tinctură miraculoasă I (v. 2016). Se amestecă bine şi se consumă imediat ce a fost preparat. 1922. ZER CU SUC DE ORZ VERDE Ingrediente: 700 ml zer, 300 ml suc de orz verde (v. 2079), puţină miere (după gust), 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2017), 2 linguri smântână dulce. Se amestecă totul bine şi se consumă imediat ce a fost preparat. 1923. ZER CU SUC DE MORCOVI Ingrediente: 700 ml zer, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), puţină miere (după gust), câteva picături de tinctură de propolis (v. 2104). Se consumă imediat ce a fost preparat. 1924. ZER CU SUC DE STRUGURI (must) Ingrediente: 600 ml zer, 400 ml must de struguri, 15 picături tinctură de propolis (v. 2104). Se consumă imediat ce a fost preparat. 1925. ZER CU SUC DE PERE DULCI Ingrediente: 500 ml zer, 500 ml suc de pere dulci, 1 lingură tinctură miraculoasăI (v. 2106), 1 lingură de smântână dulce. Se amestecă şi se consumă imediat ce a fost preparat. 1926. ZER CU SUC DE MERE DULCI 257

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de pere care se înlocuieşte cu suc de mere (v. 2012) adăugând şi 2 - 3 linguri suc de ţelină (v. 2086). Se consumă imediat ce a fost preparat.. 1927. ZER CU SUC DE AGRIŞE Ingrediente: 700 ml zer, 300 ml suc de agrişe (v. 2084), puţină miere (după gust), 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2807), 2 gălbenuşri de ouă de găină. Se consumă imediat ce a fost preparat. 1928. ZER CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI SUC DE COACĂZE NEGRE Ingrediente: 700 ml zer, 250 ml suc de coacăze negre (v. 2090), 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7), puţină miere (după gust). Se consumă imediat ce a fost preparat. 1929. CREMĂ CU ZER ŞI CREMOGEN Ingrediente: 400 ml zer, 5 linguri cremogen (v. 2019), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri de rom, puţină miere, 1 lingură seminţe de in. Se înmoaie cremogenul cu zer, se adaugă coaja de lămâie, romul şi mierea; se pune în cupe. Deasupra se presară câteva seminţe de in. 1930. CREMĂ CU ZER, CREMOGEN ŞI TĂRÂŢE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţe. 1931. CREMĂ CU ZER ŞI GERMENI DE GRÂU Ingrediente: 350 ml zer, 3 linguri germeni de grâu (v. 2022), 3 linguri cremogen v. 2019), 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la /2 portocală sau lămâie, puţină miere, 2 - 3 linguri de cireşe negre macerate în miere v. 406). Cremogenul se amestecă cu zerul, germenii, tinctura, mierea şi coaja de lămâie. Se pune în cupe, iar deasupra câteva bobiţe de cireşe sau alte fructe. 1932. CREMĂ CU ZER ŞI FĂINĂ DE SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâu care se înlocuiesc cu făină sau germeni de soia fin mărunţiţi (v. 2026). 1933. CREMĂ CU ZER ŞI NUCI Ingrediente: 4 linguri nuci măcinate, 2 linguri cremogen (v. 2019), 350 ml zer, 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014), puţină miere (după gust), 4 linguri frişcă (bătută fără zahăr), 1 lingură seminţe de mac. Nucile se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu zerul, se daugă pulberea, tinctura, puţină miere şi se pune în cupe. La fiecare se pune puţină frişcă, peste care se presară câteva seminţe de mac. 1934. CREMĂ CU ZER ŞI SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu seminţe de floarea - soarelui decorticate şi măcinate mărunt. 1935. CREMĂ CU ZER ŞI SEMINŢE DE DOVLEAC Se prepară ca la reţeta precedentă (1933), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu seminţe de dovleac decorticate şi măcinate mărunt. La fel se poate prepara o cremă delicioasă din zer cu alune decorticate şi măcinate. ... Zmeura Conţine apă, materii (azotate, grase şi extractive), zaharuri diverse, celuloză, cenuşi, acizi (citric, malic, salicilic), fragarină, vitamina C. Zahărul din zmeură (levuloză) face ca acest fruct să fie permis diabeticilor. Este indicată în astenie, greutate gastrointestinală, dispepsii, deramatoze, reumatisme, gută, constipaţii, insuficienţa transpiraţiei, afecţiuni febrile, temperamente bilioase. Are aceleaşi proprietăţi ca cireşele, coacăzele şi afinele. Din sucul de zmeură şi coacăze se 258

poate prepara un sirop (la rece) cu miere de albine, care, diluat cu apă, ajută în stări febrile infecţioase, rujeolă (pojar), scarlatină, greutate gastrointestinală, inflamaţii urinare, febre bilioase. Frunzele arbustului de zmeură sunt înzestrate cu proprietăţi astringente, diuretice, emenagoge şi laxative. Sunt favorabile prostaticilor. 1936. PASTĂ DE ZMEURĂ CU UNT Ingrediente: 300 g zmeură, 250 g flori de trifoi roşu, 100 g frunze de zmeur, 200 g unt, 2 linguri făină de soia (v. 2021), tărâţe, câteva frunze de salvie. Zmeura, trifoiul, frunzele de zmeură şi frunzele de salvie, se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu făina de soia, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu zmeură şi verdeţuri de sezon. 1937. PASTĂ DE ZMEURĂ CU ŢELINĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri de ţelină rasă fin. 1938. PASTĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU CEAPĂ Ingrediente: 250 g frunze fragede de zmeur, 100 g frunze de spanac, 1 ceapă mare de apă, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), tărâţe, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 300 g unt. Frunzele de zmeur, spanacul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, pasta de roşii, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe sau făină de hrişcă (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după fantezia gospodinei. 1939. PASTĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU PRAZ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu praz mărunţit. 1940. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU RĂDĂCINOASE Ingrediente: 250 g frunze fragede de zmeur, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de coacăze roşii (v. 2089), 1 legătură de leuştean cu mărar. Maceratul şi sucul se pune în castron, se adaugă frunzele fragede de zmeur (fără codiţe) tăiate fideluţă, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul. 1941. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI FRUNZE DE MUR Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 100 g frunze de zmeur cu 100 g frunze fragede de mur. (Frunzele de zmeur şi mur trebuie alese fragede şi recoltate înainte şi în timpul înflorii plantei). 1942. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI FLORI DE TRIFOI ROŞU Ingrediente: 150 g frunze fragede de zmeur, 100 g flori de trifoi roşu, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 3 - 4 roşii, 1 legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1.5 l macerat de mere (v. 2056). Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele tăiate fideluţă, florile de trifoi tăiate mărunt odată cu ceapa, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile). 1943. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI VARZĂ ROŞIE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile de trifoi roşu care se înlocuiesc cu varză roşie tăiată fideluţă. 1944. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1942), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână 259

(sau cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină) care se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). 1945. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI SPANAC Ingrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 250 g spanac, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 3 roşii, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 5 linguri făină de ovăz (v. 2018), 50 ml ulei, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de zmeur (fără codiţe), spanacul, ceapa, rădăcinoasele, roşiile şi ardeiul, mărunţite fin (manual sau mecanic), pulberile, făina, verdeaţa tăiată mărunt, petalele tăiate fideluţă şi uleiul. 1946. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI VARZĂ ALBĂ Ingrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 250 g varză albă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 4 roşii, 1 ardei gras, 5 linguri făină de hrişcă (v. 2018) sau tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 50 ml ulei, 1 legătură de tarhon cu levănţică, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048). Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de zmeur, varza, ceapa, rădăcinoasele, roşiile şi ardeiul, mărunţite fin (manual sau mecanic), făina, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. 1947. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI MERE Ingrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 300 g mere, 1 ceapă, 1 rădăcină de zmeură, 1 rădăcină de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 5 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 1 ceaşcă cu smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1.5 l macerat de urzici (v. 2050). Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de zmeur, merele (curăţate de căsuţa seminală), ceapa, ţelina şi sfecla roşie, bine mărunţite la mixer, pasta de roşii, tărâţa, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile). Desupra se adaugă verdeţurile tăiate mărunt. 1948. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână (sau cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină) care se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă, v. 7). 1949. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI PĂSTRĂVI DE FAG Ingrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 250 g păstrăvi negri de fag (stropiţi cu lăsaţi 30 min acoperiţi), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de fragede de ţelină cu mărar, 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere din aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1.5 l macerat de tărâţe, 50 ml linguri crupe de soia (v. 1981). Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele de zmeur, păstrâvii scurşi, rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic), pasta de roşii, pulberile, crupele de uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.

oţet şi frunze plante ulei, 5 ceapa, soia şi

1950. CREMĂ CU ZMEURĂ ŞI ALBUŞ BĂTUT SPUMĂ Ingrediente: 600 g zmeură, 4 albuşuri bătute spumă, puţină miere (după gust), 2 linguri cremogen, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), câteva petale roşii de trandafir. Zmeura bine mărunţită se amestecă cu cremogenul (v. 2019) şi 1/2 din cantitatea de albuş bătut spumă (fără zahăr); se amestecă uşor de jos în sus ca să nu se lase; se adaugă miere (după gust), coaja de lămâie, tinctura şi se pune în cupe. Deasupra se pune câte puţin albuş, peste care se presară petale de trandafir tăiate fideluţă. 1951. CREMĂ CU ZMEURĂ ŞI FRIŞCĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de albuş care se 260

înlocuieşte cu frişcă, bătută fără zahăr. 1952. CREMĂ CU FRUNZE DE ZMEUR ŞI CREMOGEN Ingrediente: 250 g frunze fragede de zmeur, 4 linguri nuci măcinate, cremogen (v. 2019), 250 ml lapte nefiert, puţină miere, 2 linguri de rom, 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, 3 - 4 linguri fructe conservate în miere (v. 406). Frunzele de zmeur se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu nucile, laptele, romul, mierea, scorţişoara şi cremogenul (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie mai îngroşată. Se pune în cupe; deasupra se pun câteva bobiţe de vişine sau cireşe (v. 406) conservate în miere (iarna). Vara se pun fructe proaspete. 1953. CREMĂ CU FRUNZE DE ZMEUR ŞI CRUPE DE SOIA Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu crupe de soia (v. 1981). 1954. CREMĂ CU FRUNZE DE ZMEUR ŞI TĂRÂŢE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se înlocuiesc cu tărâţe. 1955. ZMEURĂ CONSERVATĂ ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg zmeură, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră. Zmeura se pune în borcan odată cu busuiocul. Se toarnă mierea, se leagă strâns gura borcanului care se înfăşoară în hârtie de culoare albastră, şi se lasă astfel 6 săptămâni, având grijă să fie agitat zilnic. După acest termen se scoate zmeura uşor, cu paleta şi se pune în borcan de mărime potrivită. Se poate servi drept dulceaţă de zmeură sau se foloseşte la alte preparate, în bucătăria fără foc.. Mierea, care s-a transformat în sirop de zmeură, se toarnă în sticle de culoare închisă, deasupra se pune alcool de 1 deget, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc întunecos şi rece. 1956. FRUNZE DE ZMEUR CONSERVATE ÎN MIERE Ingrediente: 1 kg frunze fragede de zmeur (fără codiţe) tăiate fideluţă, 1 rămurică de salvie, 4 kg miere polifloră. Se prepară la fel ca la reţeta precedentă. 1957. ÎNGHEŢATĂ DE ZMEURĂ Ingrediente: 500 g pastă de zmeură, 300 g miere, 100 ml lapte vegetal din migdale (v. 2031), 250 g frişcă bătută (fără zahăr), 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie. Pasta sau pireul de zmeură se amestecă (uşor, de jos în sus, ca să nu se lase) cu laptele vegetal, la care s-a adăugat făina, sucul de cătină şi frişca. Se toarnă compoziţia în forme speciale de îngheţată şi se dă la rece. Îngheţatele în a căror compoziţie se află miere, niciodată nu vor îngheţa complet (ca cele cu zahăr), dar sunt mult mai sănătoase pentru organism. Zahărul este cancerigen, deoarece produce mult acid în corp. Partea a doua CÂTEVA REŢETE CASNICE 1958. VARZĂ MURATĂ CU MORCOVI În timpul iernii varza murată nu trebuie să lipsească din nici o gospodărie, fiind foarte necesară. Consumată crudă, varza murată este un adevărat medicament pentru organism, deoarece se mistuie mult mai uşor decât cea fiartă. Se pune în butoaie (în cantităţi mai mici, în borcane). Pentru varza murată se folosesc soiurile târzii de toamnă, căpăţânile tari, îndesate, pentru a obţine varză murată de calitate. La căpăţânile de varză alese pentru murat, se îndepărtează frunzele exterioare. Se crestează uşor varza în patru fără a i se scoate cotorul, deoarece conţine o cantitate mai mare de enzime, vitamine şi minerale decât întreaga căpăţână. Verzele mari se taie în jumătăţi şi se aşează în rânduri cât mai presate, în butoi. La fund, la mijloc şi deasupra verzii, se pun tulpiniţe de mărar uscat, floare şi seminţe, şuviţe de hrean, câţiva morcovi, felii de ţelină, napi (6 kg / 100 l apă), mere, gutui, boabe de porumb (cine doreşte poate adăuga şi sfeclă roşie tăiată felii). Deasupra verzii se aşează un grătar de scânduri, peste care se pune o piatră de cremene grea, care să ţină varza sub apă. Se umple apoi butoiul cu apă sărată până la 3/4, deoarece varza se lasă. Se 261

calculează pentru fiecare găleată de 10 l apă, 300 g sare bine dizolvată. După 3 - zile se mai adaugă varza necesară, după care se pitroceşte de 2 ori pe săptămână, iar după 4 săptămâni, doar odată pe săptămână. Ca să se obţină o varză bună (nu prea acră) care să ţină până primăvara târziu, se pune la murat în a doua jumătate a lunii noiembrie. Varza murată nu se spală şi nu se ţine în apă, deoarece îşi pierde cea mai mare parte din enzime, vitamine, minerale ş.a. Se stoarce bine de moare, se combină cu ţelină, morcov, pătrunjel, sfeclă roşie, toate rase sau ceapă tăiată mărunt, praz tăiat fideluţă, urzici, spanac, frunze de tătăneasă, frunze de soia ş.a. (care-i iau acreala şi o fac şi mai plăcută la gust). 1959. PĂSTRAREA VERZEI MURATE 12 LUNI În prima jumătate a lunii martie (când s-a consumat o bună parte din varza murată) se ia varza rămasă, se taie sferturi şi se aşează în borcane mici (după numărul membrilor din familie); se pun deasupra şuviţe de hrean cruciş, moare cât încape (borcanul ras), se leagă strâns la gură cu o foaie de plastic şi se păstrează la loc rece şi fără lumină. Zeama rămasă (moarea) se pune în sticle de culoare închisă, se leagă cu o foaie de plastic dublă şi se pune la rece. În felul acesta, atât varza cât şi moarea se păstrează până în noiembrie (când se pune alta la murat) fără să-şi schimbe gustul. Se foloseşte la tot felul de preparate în bucătăria fără foc. Moarea este foarte bună de acrit ciorbele. Napii muraţi în varză se păstrează la fel. 1960. CASTRAVEŢI MURAŢI ÎN APĂ CU SARE Casraveţii cei mai buni pentru pus la murat sunt cei cu coaja subţire, cu broboane multe de culoare închisă, cămaşa seminţelor cât mai mică şi miezul cărnos. Se aleg numai castraveţii de mărime mijlocie şi proaspeţi (cei netezi se înmoaie) şi se spală bine; cei mai mari se străpung cu un ac mare la codiţă, ca să pătrundă bine apa sărată în golurile dintre seminţe. Într-un butoi de 100 l încap 900 - 1000 castaveţi. Pe fundul lui se pun 1/3 din condimentele pregătite şi se aşează castraveţii, cât mai înghesuiţi. La jumătatea butoiului se pun din nou 1/3 din condimente şi se continuă cu aşezarea castraveţilor, până se umple butoiul. Deasupra se aşează restul de condimente (tulpini de mărar uscate, cu tot cu flori şi seminţe, rădăcini de hrean despicate în patru, frunze şi rădăcini de ţelină, 1 rămurică de cimbru sau de busuioc, usturoi desfăcut în căţei şi striviţi puţin, fără a fi curăţai de coajă, câteva felii de sfeclă roşie). Peste castraveţi se toarnă apă cu sare(400 g la 10 l apă), bine dizolvată. Butoiul umplut se închide. Capacul acestuia trebuie învelit într-un tifon dublu opărit sau cu papură opărită. Se controlează ca să nu curgă şi se aşează la locul definitiv, în pivniţă. Castraveţii muraţi în putini deschise sau în borcane se pregătesc la fel, numai că peste ei se aşează un grătar, peste el o lespede de cremene grea, ca să nu se ridice deasupra. Când încep să formeze "floare" aceasta se înlătură imediat iar piatra şi mariginile butoiului se spală bine cu leşie din cenuşă de ciocălăi sau de pomi fructiferi. Nu se spală cu detergenţi, care sunt cancerigeni. 1961. GOGONELE ŞI PEPENI GALBENI, MURATE CU SARE Se aleg pepenii galbeni mai mici (ajunşi la maturitate, de mărimea merelor, toamna înainte de a da bruma, când nu mai au timp să mai crească). Gogonelele se controlează să fie sănătoase (nu prea verzi; din cele mai gălbioare, proaspăt recoltate, neatinse de brumă, nepătate, nelovite, fără crăpături). Se spală punându-le în coşuri de nuiele, care se scufundă în apă de mai multe ori, după care se pun la macerat ca la reţeta predecedetă, cu aceleaşi feluri de prosuse aromatice şi condimentare; acestea nu trebuie să depăşească 2 - 4 % din greutatea produselor de bază. 1962. GOGOŞARI ÎN OŢET CU USTUROI Ingrediente: 8 kg gogoşari, 1 conopidă, 2 cepe, 500 g morcovi, 2 - 3 căpăţâni de usturoi, 1 lingură boabe de piper, 5 - 6 rădăcini de hrean, 6 linguri de sare, 4 l de apă, 2 l oţet de vin (9o), 5 - 6 linguri de miere, câteva rămurele de vişini, 1 rămurică de busuioc. Gogoşarii spălaţi se aşează în borcan cât mai înghesuiţi. Se pun între rânduri bucăţele de conopidă, felii de morcovi, căţei de usturoi, şuviţe de hrean şi rămurele de vişin. Patru litri de apă şi doi litri de oţet se încălzesc (numai până la 38o C), se dizolvă sarea, se amestecă mierea şi boabele de piper. Se toarnă lichidul cald în borcan peste gogoşari şi se lasă să stea 12 ore borcanul acoperit cu tifon; se aşează deasupra câteva şuviţe de hrean şi crenguţe de vişin, se completează cu lichid, se 262

leagă strâns şi se păstrează la rece, ferit de lumină. 1963. CONOPIDĂ ALBĂ MURATĂ Se aleag legumele cele mai frumoase, bine dezvoltate, ajunse la maturitate şi se desfac bucheţele; se procedează în continuare ca la 1960 adăugând acelaşi produse aromatice şi condimentare şi aceleaşi cantităţi de sare. 1964. CONOPIDĂ ROŞIE MURATĂ Se procedează ca la reţeta precedentă (1960), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus câteva felii de sfeclă roşie (care dau conopidei nuanţa dorită de roşu). 1965. VARZĂ ROŞIE CU OŢET Ingrediente: 2 verze mijlocii, 250 ml oţet de vin de 9o, 500 ml apă, 1 lingură de sare, 100 ml ulei, 2 rădăcini de hrean. Varza se taie fideluţă, se freacă puţin cu sare (fără a se scurge sucul din ea) şi se pune în borcan. Peste ea se toarnă apa amestecată cu oţetul, hreanul tăiat pe lungime şi aşezat cruciş. Se toarnă uleiul, se leagă strâns borcanul şi se păstrează la cămară. 1966. CONSERVAREA RĂDĂCINOASELOR PENTRU SEZONUL RECE Se ia un cazan uzat, din tablă zincată, având capacitatea de 30 l. Se găureşte fundul cu un cui mare, în mai multe locuri (la 4 - 5 cm distanţă). Cazanul astfel găurit, se aşează pe un vas cu apă, în el se pun straturi alternative de morcov, pătrunjel, păstârnac, ţelină, hrean, ridichi negre şi sfeclă roşie. Se leagă cu o foaie de plastic de culoare închisă şi se controlează mereu; în cazul că unele rădăcinoase au încolţit, li se rup colţii. În acelaşi timp se controlează şi apa din vas, completând-o în cazul că s-a mai evaporat. În felul acesta rădăcinoasele se păstrează în stare proaspătă până la noua recoltă. Cazanul trebuie ţinut loc răcoros şi ferit de lumină. 1967. PĂSTRAREA FRUCTELOR PENTRU SEZONUL RECE Merele, perele, gutuile se păstrează la fel, în cazanul de zinc, ca la reţeta precedentă. Se controlează săptămânal şi în cazul că se găsesc fructe stricate se îndepărtează imediat. 1968. PĂSTRAREA STRUGURILOR Se păstrează în condiţii bune numai strugurii sănătoşi, ajunşi la maturitate deplină, tăiaţi cu puţină coardă pe timp uscat şi cu multă atenţie, deoarece boabele plesnite mucegăiesc. Se pun atârnaţi de tavanul unei încăperi răcoroase fără a se atingă între ei. 1968. PĂSTRAREA NUCILOR Recoltarea nucilor se face dacă acestea au ajuns la maturitate deplină (când se desfac uşor de cojile verzi). Se adună nucile care prin scuturare cad jos, revenind la acelaşi nuc de 4 - 5 ori, la intervaluri de 4 - 6 zile. Nu se recoltează mai multe decât pot fi curăţate de coajă, spălate şi apoi albite în decursul aceleiaşi zile. Se spală numai nucile pătate de zeama verde, deoarece după uscare aceasta nu mai poate fi înlăturată. În nici un caz nucile nu se ţin în apă mai mult de 2 - 3 min. Imediat ce au fost decojite se pun la uscat, la umbră, în curent de aer. 1970. PĂSTRAREA ARDEIULUI GRAS ÎN RUMEGUŞ Ardeii graşi, frumoşi, netezi, cărnoşi, se pot păstra până toamna târziu astfel: într-o lădiţă se pune rumeguş de lemn bine uscat, cam de 2 - 3 degete; se aşează ardeii graşi la rând, cu o distanţă de 2 - 3 cm între ei şi se pune rumeguş deasupra lor, de 2 - 3 degete. Se repetă operaţia aceasta până se termină ardeii. Deasupra se pune un strat de rumeguş de aceeaşi grosime ca printre ei. 1971. PĂSTRAREA ROŞIILOR ÎN RUMEGUŞ Se recoltează roşiile gălbioare, sănătoase, gata să dea în copt, toamna târziu, înainte de a a da bruma. Se lasă cu tot cu codiţă, şi se aşează în rumeguş de lemn (bine uscat), ca la reţeta precedentă. 1972. SUC DE ROŞII CU HREAN Se aleg numai roşii bine coapte (dar nu trecute din copt) şi sănătoase, se spală şi se extrage sucul din ele (manual sau mecanic). Se toarnă în sticle de culoare închisă cu capacitatea de 1 l. În 263

fiecare sticlă se introduc 60 g hrean tăiat şuviţe pe lungime. Deasupra se pune de 1 deget ulei, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la rece. Se păstrează 12 luni fără a-şi schimba gustul. 1973. ROŞII CONSERVATE CU HREAN (I) Se aleg roşii sănătoase, mici şi bine coapte. Se aşează în borcan, cât mai înghesuite. Printre ele se pun şuviţe de hrean (60 g / 1 kg). Peste ele se toarnă apă, în care s-a dizolvat sare (1 lingură / 1 l apă). Deasupra se pune ulei de 1 deget, se leagă strâns şi se păstrează la cămară. 1974. ROŞII CONSERVATE CU HREAN (II) Se aleg roşii bine coapte, se spală, se taie mărunt şi se pun în borcanul de 1kg, cu hrean printre ele (calculat 60 g / 1 borcan). Deasupra se pune de 1 deget ulei, se leagă strâns şi se păstrează la cămară. 1975. RÂŞCOVI ÎN SLATINĂ Râşcovul este una din cele mai bune ciuperci care se poate păstra pe iarnă, pus în slatină (apă sărată din izvor) sau în oţet. Pălăria acestuia are forma unei pâlnii de culoare portocalie, cu cercuri concentrice mai închise şi pete verzui. Când îmbătrâneşte, râşcovul este în întregime de culoare verzuie. Lamele coboară până la picior, având şi ele culoarea portocalie. Carnea râşcovului este albă; ruptă, capătă culoarea portocalie, apoi se schimbă în verde. Conţine un lichid lăptos, de culoare portocalie, dulceag şi cu miros plăcut. Începând din august până toamna târziu, râşcovii cresc în cantităţi mari, mai cu seamă în zonele de munte, în pădurile cu conifere. Spălaţi bine şi puşi la murat cu slatină, se pot prepara pe tot cursul iernii, în cele mai diverse feluri. 1976. GĂLBIORI ÎN SLATINĂ Gălbiorii (bureţii galbeni) sunt de forma unei pâlnii, cu marginea ondulată şi puţin răsfrântă. Diametrul pălăriei este de 5 - 8 cm. Au culoarea frumoasă a gălbenuşului de ou. Lamele ramificate se prelungesc pe picior, care are aceeaşi culoare, galbenă. Au miros şi gust plăcut, puţin piperat. Gălbiorii cresc numai în grupuri mici, în păduri cu multă umbră. Se pot conserva pentru iarnă puşi în slatină sau cu sare (în borcane), bine presaţi cu o greutate deasupra. Se desărează şi se prepară după posibilităţi. 1977. CIUPERCI ÎN OŢET DE VIN Ciupercile de cultură (alese numai mici şi mijlocii) se curăţă de eventualele urme de pământ, se spală în mai multe ape, se pun într-un tifon agăţat (ca să se scurgă bine), după care se aşează în borcan, înghesuite, ca să nu rămână prea multe goluri între ele. Deasupra se pun câteva frunze de ţelină sau tarhon, 1 rămurică de busuioc sau de vişine, câteva felii de hrean, 2 scândurele puse în cruciş şi peste ele o lespede mică de cremene, înfăşurată în tifon. Se toarnă slatină (apă sărată de izvor) sau oţet de vin cu puţină sare. Se leagă gura borcanului, se etichetează şi se păstrează la loc rece, ferit de lumină. După 7 zile se pot consuma în diferite preparate. 1978. CIUPERCI ÎN SUC DE CĂTINĂ Se procedează ca la reţeta precedentă, înlocuind oţetul cu sucul de cătină (v. 2092); se adaugă puţină sare (1 lingură la litru). 1979. PĂTĂLĂGELE GALBENE MACERATE ÎN OŢET DE VIN Se aleg pătălăgele galbene (când sunt în pârg) şi se pun la borcane, cu hrean printre ele (60 g / 1 l oţet). Deasupra se pun frunze de viem se leagă strâns borcanele şi se păstrează la rece. 1980.PĂTĂLĂGELE GALBENE MACERATE ÎN SUC DE CĂTINĂ Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de oţetul de vin care se înlocuieşte cu suc de cătină. 1981. SOIA ÎNMUIATĂ PENTRU CRUPE Boabele de soia (din ultima recoltă) se aleg de corpuri străine, se spală şi se pun la înmuiat cu apă călduţă. După ce s-au înmuiat se limpezesc şi se folosesc în diferite feluri, ca garnitură pentru salate sau se pot transforma în crupe: puse într-un ştergar gros şi înfăşurate de mai multe ori ca să 264

se zvânte. Se amestecă cu puţină tărâţe şi se dau prin maşina de râşnit nuci. Se pot pune la uscat, apoi transformate în făină, care se foloseşte la diferite creme şi sosuri. 1982. INIMI DE GOGOŞARI Toamna, când gospodinele pun gogoşarii în oţet pentru iarnă, de cele mai multe ori îi taie în două sau în patru iar cotoarele le aruncă. Pentru o bună valorificare a cotoarelor, se scot uşor seminţele (care se usucă rapid) şi se păstrează pentru obţinut pulberea din seminţe de gogoşari; porţiunea de sub seminţe se desface uşor de pe cotor, cu cuţitul (inima gogoşarului). Se foloseşte aşa cum este (întreagă), aşezată pe diferite sosuri, după dorinţă sau tăiată felii în salate (după gust). 1983. INIMI DE ARDEI GRAS Se procedează ca la reţeta precedentă. Când se pregătesc ardeii pentru umplut cu varză, cotoarele cu seminţe se prepară ca mai sus. Pulberea acestor seminţe fiind foarte bogată în enzime, vitamine, minerale ş.a. este de mare folos organismului nostru dacă se adaugă câte puţin la preparatele culinare. 1984. VIŞINE ÎN SUC DE CĂTINĂ Se aleg vişine frumoase, bine coapte (dar nu trecute din copt), li se îndepărtează codiţele, se spală, se pun în borcane, peste ele se toarnă suc de cătină cu puţină sare (1 linguriţă / 1 l apă). Deasupra se pun cruciş câteva şuviţe de hrean, 1 rămurică de busuioc şi 2 - 3 crenguţe de vişine. Suc de cătină se poate înlocui cu oţet de vin. 1985. PRUNE ÎN SUC DE CĂTINĂ Se procedează ca la reţeta precedentă. 1986. COACĂZE NEGRE ÎN SUC DE CĂTINĂ (v. 2092) Se procedează ca la reţeta precedentă (1984). La fel se pot prepara coacăzele roşii, aurii şi agrişele. 1987. CĂTINĂ ÎN SUC PROPRIU Se procedează ca la reţeta precedentă (1984). 1988. DESĂRAREA MĂSLINELOR Se pun 250 g măsline într-un castron. Peste ele se pun 350 g cartofi cruzi, bine spălaţi şi raşi pe răzătoare (cu tot cu coajă). Se lasă să stea acoperite 2 ore, după care sunt desărate. Se limpezesc şi se folosesc după caz. 1989. DESĂRAREA ROŞIILOR Se desărează cu cartofi cruzi, raşi ca la reţeta precedentă. 1990. DESĂRAREA PĂTLĂGELELOR GALBENE Se desărează ca la 1988, folosind aceleaşi ingrediente. 1991. DESĂRAREA CASTRAVEŢILOR MURAŢI Se desărează ca la 1988, folosind aceleaşi ingrediente. 1992. DESĂRAREA CIUPERCILOR Ciupercile conservate în sare (râşcovii, urechiuşele sau gălbiorii) se desărează cu cartofi cruzi raşi (v. 1988). 1993. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU LAPTE NEFIERT Într-un castron se pun 10 linguri de cremogen (v.2019) amestecate cu lapte nefiert (cam 400 ml) puţin câte puţin (ca uleiul la maioneză); compoziţia de lapte cu cremogen trebuie să aibă consistenţa mămăliguţei pripite. Se ia un vas cu fundul rotund (în forma ceaunului de mămăligă), se unge cu unt topit sau cu ulei, se pune în el compoziţia de mai sus, se apasă bine cu dosul unei linguri de lemn, ca să nu rămână goluri şi se răstoarnă pe suport de lemn sau pe farfurie. 265

Aceasta este mămăliga fără foc, foarte gustoasă şi hrănitoare; se prepară în câteva minute. 1994. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU ZER Se prepară ca la reţeta precedentă înlocuind laptele cu zer, cu condiţia să fie foarte proaspăt. Dacă e puţin alterat, produce deranjamente la stomac. 1995. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU SUC DE MORCOVI Se prepară ca la reţeta precedentă (1993) înlocuind laptele cu suc de morcovi proaspăt extras (v. 2081). 1996. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU SUC DE ŢELINĂ Se prepară ca la reţeta precedentă (1993) înlocuind laptele cu suc de ţelină (v. 2086) proaspăt extras. 1997. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU SUC DE ORZ VERDE Se prepară ca la reţeta precedentă (1993) înlocuind laptele cu o combinaţie formată din: suc de orz verde şi suc de morcovi (1/4 suc de orz verde - v. 2071, 3/4 suc de morcovi - v. 2081); la nevoie se poate combina cu apă. 1998. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU CREMOGEN ŞI TĂRÂŢE Se prepară ca la reţeta precedentă (1993), adăugând 4 linguri de tărâţe în locul a 3 linguri de cremogen. Este foarte hrănitoare şi sănătoasă. 1999. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU BRÂNZĂ DE VACI Se prepară ca la reţeta precedentă (1993). Se împarte în 3 părţi egale. Prima parte se pune în vasul uns cu ulei şi se apasă bine; peste ea se pune un strat de 1 deget din brânză proaspătă de vaci, amestecată cu puţin unt. Se pune a doua parte de mămăliguţă, se tasează bine, din nou un strat de brânză cu unt, apoi partea a treia de compoziţie; se tasează din nou, apăsând-o bine, ca să nu rămână goluri în compoziţie. Se răstoarnă pe farfurie şi se consumă imediat, cu salată verde. 2000. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU BRÂNZĂ DE OI Se prepară ca la reţeta precedentă înlocuind brânza de vaci cu brânză de oi. Nu se adaugă unt în brânză (aceasta fiind suficient de grasă). 2001. OŢET DE MERE I Merele lovite, ajunse la maturitate (soiuri bune, dulci, de toamnă) se zdrobesc şi se storc la presa de stors struguri; se adaugă pentru fiecare litru de suc 140 g miere; se pune în borcan, se adaugă 1 pahar cu drojdie de vin sau de oţet (pentru fiecare 5 l de suc). Se acoperă cu tifon, se înfăşoară în hârtie albastră şi se lasă la cald 60 de zile, ferit de lumină. Se decantează în sticle care se astupă ermetic, se etichetează şi se păstrează în cămară. 2002. OŢET DE MERE II Merele de toamnă (soiuri bune, dulci) ajunse la maturitate se taie felii subţiri sau se dau pe răzătoare cu tot cu coajă şi seminţe. Se umple borcanul (fără să se preseze). Peste ele se toarnă apa în care s-a dizolvat miere (140 g / 1 l apă) apoi 1 pahar drojdie de vin sau oţet. Se acoperă cu tifon şi se lasă la cald, în loc întunecos, să fermenteze (35 - 45 zile); se strecoară în alt vas, separându-se de mere. Se lasă din să stea la cald (ferit de lumină) 20 - 25 zile, până se limpezeşte complet, după care se decantează la sticle. Se închid ermetic şi se păstrează în cămară. 2003. OŢET DE MERE PĂDUREŢE Din merele pădureţe (care de obicei se recoltează în a doua jumătate a lunii octombrie sau prima jumătate a lunii noiembrie) se obţine un oţet de foarte bună calitate, procedând după una din cele 2 reţete de mai sus. 2004. OŢET DE VIN Este foarte uşor de obţinut din vinul natural, care nu se mai poate folosi, pentru că s-a oţetit în sticle, damingene sau în butoi. 266

Se pune la un loc într-un borcan şi se adaugă cuib de vin sau de oţet ca mai sus (în cazul că vinul a fost prea dulceag); se adaugă 100 g miere la fiecare litru de lichid. Se acoperă borcanul, se înfăşoară în hârtie albastră, cu tifon şi se lasă la cald să macereze 35 zile. Se deacntează în sticle de culoare închisă, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la rece. REŢETE CU TRIMITERI I . "Conserve" la congelator (legume si fructe) A.LEGUME 2005. FRUNZE DE ŢELINĂ Se aleg frunze fragede de ţelină (toamna târziu), se spală bine, se pun în tifon să se scurgă, se taie mărunt şi se pun în pungi mici (după numărul membrilor de familie). Pungile mici se pun într-o pungă mare cu etichetă şi se introduc în congelator. 2006. FRUNZE DE PRAZ Se procedează ca la reţeta precedentă. 2007. ARDEI GRAŞI Ardeii spălaţi, scurşi, se taie mărunt, se pun în punguţe (v. 2005). La fel se procedează cu gogoşarii şi roşiile. 2008. FRUNZE DE PĂTRUNJEL Se procedează la ca 2005. La fel se păstrează frunzele de leuştean, mărar, tarhon, busuioc, salvie, mentă ş.a. 2009. PASTĂ DE ROŞII Pasta de roşii (v. 2063) se pune în punguţe mici (cât să se folosească odată, după numărul membrilor din familie); nu se pun prea pline, deoarece este bine ştiut că prin îngheţare produsele îşi măresc volumul. La fel se pot păstra pastele de cătină (v. 2065), căline (v. 2064), măceşe (v. 2066)... 2010. SUC DE ROŞII Sucul de roşii (v. 2063) se pune în pungi mai rezistente de plastic (de 1 l), pe trei sferturi din capacitatea pungii; se aşează în congelator culcate. La fel se pot păstra şi alte sucuri. 2011. DOVLEAC ALB RAS Se rade dovleacul alb (după ce a fost curăţat de coajă şi seminţe), se pune în punguţe mici, apoi într-o pungă mare cu etichetă. Iarna se foloseşte la diferite preparate, după dorinţă. La fel se poate conserva morcov, păstârnac, ţelină ş.a. 2012. REVENT (rabarbăr) Tijele de revent, bine spălate, scurse de apă, tăiate felioare subţiri se pun în punguţe (v. 2005). 2013. CIUPERCI DE PAJIŞTE Se aleg numai ciuperi mici şi mijlocii, curăţate de eventuale urme de pământ sau frunziş, se spală bine, şi se taie felioare. Se pun în punguţe (v. 2005). La fel se pot păstra tot felul de ciuperci comestibile, mici şi mijlocii, proaspăt recoltate. 2014. PĂSTRĂVII DE FAG Se aleg numai cei fragezi, foarte tineri, proaspăt recoltaţi, bine spălaţi, scurşi, tăiaţi sau tocaţi; se pun în punguţe (v. 2005). La fel se păstrează şi hribii. B. FRUCTE 2015. STRUGURI LA CONGELATOR Strugurii bine spălaţi, se scurg şi se pun în pungi. Pentru consum se scot din timp, ca să se dezgheţe complet. 2016. AGRIŞELE 267

Se spală, se scurg şi se pun în puguţe mici. Se pun într-o pungă mare cu etichetă. La fel se procedează cu coacăzele negre, roşiile, călinele, cătina, zmeura, frăguţele, căpşunile, afinele, vişinele, cireşele ş.a. II . Prepararea pâinii Cerealele pentru preparat făina în produsele casnice, este bine să fie alese cu grijă de corpuri străine, să fie din ultima recoltă, şterse de praf (într-un şervet gros, udat şi stors), bine uscate şi păstrate în pungi sau recipiente de sticlă, etichetate. Făina din ele se prepară la robot sau la maşina de râşnit cafea, pentru cel mult 7 zile. La toate preparatele se foloseşte numai făina integrală. 2017. FĂINA DE OREZ Boabele de orez alese de corpuri străine, şterse de praf în ştergar ud şi bine uscate se râşnesc pentru diferite preparate (care necesită acest produs). 2018. FĂINĂ DE GRÂU INTEGRALĂ Boabele de grâu, alese de corpuri străine, şterse într-un ştergar (care a fost înmuiat în apă şi stors bine, ca să nu aibă urme de praf), se usucă perfect apoi se râşnesc pentru cel mult 7 zile. La fel se procedează cu ovăzul, orzul, secara, hrişca, meiul etc. 2019. CREMOGENUL Este o făină care nu se poate prepara în condiţii casnice ci numai mecanic la mori speciale. Cremogenul este un produs obţinut din expandarea făinii de porumb (mălaiul), extras care în general se foloseşte la prepararea pufuleţilor de porumb. Este folosit ca liant (în bucătăria fără foc) la tot felul de creme, paste, sosuri, maioneze, în diferite combinaţii etc. Este valabil 90 de zile de la data fabricării. ! Cremogenul este folosit în bucătăria fără foc ca liant în preparatele culinare dar nu este un produs viu. Se poate înlocui, după imaginaţia şi posibilităţile fiecăruia, cu alte produse făinoase care să nu fi suferit prelucrări termice. 2020. FĂINĂ DE NĂUT Boabele alese de corpuri străine, şterse de praf (v. 2017) şi bine uscate se macină (când este nevoie). 2021. FĂINĂ DE SOIA Se aleg boabele de soia înlăturându-le pe cele necorespunzătoare şi eventualele corpuri străine, se spală şi se pun în apă călduţă cu o rămurică de busuioc şi una de cimbru sau salvie; se lasă să stea descoperite 5 ore, după care se usucă perfect la soare sau alte surse de căldură care să nu trec peste 38o C. Bine uscate, se păstrează în recipiente de sticlă şi se macină cât este necesar, pentru maximum7 zile. III . Prepararea germenilor în conditii casnice 2022. GERMENI DE GRÂU Se aleg bobii de grâu (din ultima recoltă) de corpuri străine, se spală de praf şi se pune în apă caldă (apă de vară) să stea 48 de ore, având grijă să fie schimbată seara şi dimineaţa. Se limpezesc şi se pune într-o tavă emailată (fără pete de rugină) sau într-un platou de porţelan, în strat gros cam de 1 cm; se stropesc cu puţină apă caldă şi se acoperă cu un capac sau cu o foaie de plastic (de culoare închisă). Se clătesc dimineaţa şi seara cu apă multă. Vara încolţesc în două zile, iarna în patru. Când au colţişorul de 2 mm, sunt gata. Se limpezesc bine, se scurg de apă şi se păstrează la congelator, până la întrebuinţare. Păstrat în condiţii normale creşte foarte repede şi nu se mai poate folosi. 2023. GERMENI DE ORZ (OVĂZ) Se prepară la fel ca la reţeta precedentă. 2024. GERMENI DE HRIŞCĂ (MEI) Se folosesc cereale din ultima recoltă. Se prepară la fel ca la reţeta precedentă. (Atât hrişca cât 268

şi meiul se pun la înmuiat în tifon, pentru a putea fi mânuite uşor, în timpul tuturor operaţiilor, până la faza de germinare). 2025. GERMENI DE IN Seminţele de in din ultima recoltă se aleg de corpuri străine, se limpezesc, se pun în tifon şi se aşează într-un vas emailat. Stratul nu trebuie să fie mai gros de 1 cm. Se acoperă, se clătesc seara şi dimineaţa (fără să fie scoase din tifon). Când le-a dat colţul de 2 mm se limpezesc bine, se scurg şi se păstrează în congelator, până la întrebuinţare. 2026. GERMENI DE SOIA Se aleg boabe de soia din ultima recoltă, se spală şi se pun la înmuiat cu apă caldă (apă de vară) 8 - 10 ore. Se clătesc şi se pun într-o tavă emailată (fără pete de rugină) sau într-un vas de porţelan; se stropesc cu puţină apă caldă şi se acoperă cu un capac sau cu o foaie de plastic de culoare închisă. Seara şi dimineaţa se clătesc cu multă apă. Colţii ies în aprox. 9 zile. 2027. GERMENI DE FASOLE ŞI NĂUT Se procedează ca la reţeta precedentă. Fasolea şi năutul germinează mai repede decât soia. 2028. GERMENI DE MAZĂRE Se prepară la fel ca la 2026, numai că germenii de mazăre apar mult mai rapid. La fel se prepară şi germenii de linte. 2029. GERMENI DE LUCERNĂ Seminţele de lucernă (din ultima recoltă) se aleg cu mare atenţie de corpurile străine. Se pun în tifon, se spală de praf şi se lasă 8 - 10 ore în apă. Se limpezesc (tot înfăşurate în tifon), se pun întro tavă smălţuită sau de porţelan cu tot cu tifon, se stropesc cu puţină apă caldă şi se acoperă cu capac sau o foaie de plastic. Se clătesc seara şi dimineaţa. Când dau colţii de 2 mm (8 - 10 zile) se limpezesc bine şi se păstrează la congelator (până la întrebuinţare). 2030. GERMENI DE TRIFOI ROŞU Se prepară ca la reţeta precedentă. IV. Prepararea laptelui vegetal 2031. LAPTE DIN GERMENI DE SOIA Se ia 1 kg de germeni de soia (proaspeţi), se limpezesc bine, se pun într-un ştergar curat, gros, de fibră naturală (cânepă, in, bumbac) şi se răsucesc de mai multe ori ca să se scurgă. Se amestecă cu puţină tărâţe de grâu şi se dă prin maşina de râşnit nuci sau de tocat carne (cu sita deasă). Crupele obţinute se pun în săculeţ de tifon adaugând 1 linguriţă pulbere fină de busuioc, salvie, levănţică sau din alte plante (după gust), care să-i dea o aromă plăcută. Săculeţul se pune într-un vas mai larg cu 2 l apă caldă (care nu depăşeşte 38o C). Se frământă bine în mâini, până la 8 - 10 min, şi se strecoară lichidul obţinut în alt vas. Se pun din nou 2 l apă caldă şi se frământă din nou 8 10 min. Se storc până la ultima picătură, amestecând ambele lichide. Acesta este laptele de soia (foarte bogat în enzime, vitamine, proteine, minerale ş.a). Se poate consuma îndulcit cu puţină miere, în combinaţie cu diferite sucuri sau siropuri preparate la rece, de către toate vârstele, în special de copii şi vârstnici care tolerează mai greu laptele de la animale. 2032. LAPTE DIN SOIA ÎNMUIATĂ Se pun la înmuiat 500 g boabe de soia (v. 1981). În continuare se procedează ca la reţeta perecedentă. Este mai puţin valoros ca cel din germeni dar destul de hrănitor şi uşor de mistuit. Pentru a avea un gust cât mai plăcut, i se poate adăuga pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070) sau puţină tinctură de propolis (v. 2014). 2033. LAPTE DIN SEMINŢE DE BOSTAN Se prepară ca la 1031; seminţele de bostan se mărunţesc bine, cu tot cu coajă, fără a fi puse la germinat; se folosesc cele din ultima recoltă, bine uscate. 2034. LAPTE DIN SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI 269

Se folosesc seminţe de floarea - soarelui decorticate şi bine mărunţite; se pun în săculeţul de tifon (1 kg mieji la 4 l apă). Se procedează ca la 2031. 2035. LAPTE DE NUCI Se procedează ca la 2031, folosind 1 kg mieji de nucă bine uscaţi, râşniţi şi 4 l apă. 2036. LAPTE DE ALUNE Se prepară cu 1 kg alune râşnite la 4 l apă (v. 2031). 2037. LAPTE DIN TĂRÂŢE DE GRĂU Se procedează ca la 2031, folosind 1 kg tărâţe şi 4 l apă. 2038. LAPTE DIN SEMINŢE DE MĂR Se transformă 1 kg seminţe de măr (bine uscate) în făină; se înmoaie în 4 l apă caldă. În continuare se procedează ca la 2031. 2039. LAPTE DE MIGDALE Se iau migdalele, se ţin deaupra unui vas cu apă fierbinte sau se pun să stea 30 min în apă caldă, ca să se poată curăţa de pieliţă. Se mărunţesc, se pun în săculeţ de tifon şi se frământă cu apă caldă, procedând în continuare ca la 2031. 2040. LAPTE DE PORUMB Se iau ştiuleţii de porumb când aceştia au ajuns în faza de lapte - ceară şi se rad pe răzătorea cu găuri mici; se cântăresc 1 kg de ştiuleţi pentru 4 l apă. În continuare se procedează ca la 2031. V . Macerate 2041. MACERAT DE TĂRÂŢE Se pune tărâţe într-un borcan peste care se toarnă apă, până se umple. Se amestecă bine, se acoperă şi se lasă 8 - 10 ore. Se strecoară şi se foloseşte în aceeaşi zi. Pentru o mai bună valorificare a tărâţelor se umple din nou borcanul cu apă, se amestecă şi iar se lasă la macerat 8 - 10 ore. Obţinem un macerat nou, ceva mai slab dar destul de bun. 2042. MACERAT DE COADA - CALULUI Cinci linguriţe de plantă, bine mărunţite, se pun cu 1 l apă rece şi se amestecă bine; se lasă vasul (acoperit) să stea 8 - 10 ore, după care se strecoară. 2043. MACERAT DE CĂLINE Se pun 5 linguriţe de fructe uscate cu 1 l de apă. Se lasă la macerat 8 - 10 ore, după care se strecoară. 2044. MACERAT DE CĂTINĂ Cinci linguriţe de fructe uscate se pun la macerat cu 1 l de apă. După 8 - 10 ore se strecoară. 2045. MACERAT DE AFINE Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind afine în loc de cătină (5 linguriţe la 1 l de apă). 2046. MACERAT DE SCORUŞE Aceleaşi cantităţi şi acelaşi mod de preparare ca la reţeta precedentă. Se foloseşte, ,după dorinţă, la supe - creme, ciorbe, ceai la rece (contra reumatismului şi diabetului). 2047. MACERAT DE MĂCEŞE Cinci linguri de măceşe (uscate şi mărunţite) se pun la macerat cu 1 l apă rece, timp de 8 - 10 ore, după care se strecoară. 2048. MACERAT DE TRIFOI ROŞU Cinci linguri de plantă mărunţite la 1 l de apă. Se lasă la macerat 8 ore, după care se strecoară. 2049. MACERAT DE MĂCEŞE 270

Cinci linguri de măceşe (uscate şi mărunţite) se pun la macerat cu 1 l apă rece, timp de 8 - 10 ore; se strecoară. 2050. MACERAT DE URZICI Cinci linguriţe pulbere de urzici se pun la macerat 8 - 10 ore, după care se strecoară. 2051. MACERAT DE NAPI Cinci sute grame napi (tăiaţi felii subţiri sau raşi pe răzătoare) se pun cu 1 l de apă la macerat. După 8 - 10 ore se strecoară. Se foloseşte la ciorbe, supe - creme etc. 2052. MACERAT DE GULII Se prepară ca la reţeta precedentă, înlocuind napii cu gulii. 2053. MACERAT DE MERE PĂDUREŢE Cinci sute grame mere pădureţe se taie felii subţiri sau se dau pe răzătoare, se lasă la macerat 8 - 10 ore, după care se strecoară. 2054. MACERAT DE PERE PĂDUREŢE Se prepară ca la reţeta precedentă, înlocuind merele pădureţe cu pere pădureţe. 2055. MACERAT DE MERE DULCI Se prepară la fel ca la 2053, numai că merele pădureţe se înlocuiesc cu mere dulci. 2056. MACERAT DE MERE TÂRZII Se prepară la fel ca la 2053, înlocuind merele pădureţe cu mere târzii de toamnă. 2057. MACERAT DE GUTUI Se prepară ca la 2053, înlocuind merele pădureţe cu gutui. 2058. MACERAT DE NALBĂ Cinci linguriţe rădăcină de nalbă se pun la macerat cu 1 l de apă rece. După 8 - 10 ore se strecoară. 2059. MACERAT DE LEUŞTEAN Se pun la macerat 5 linguriţe plantă cu 1 l de apă rece. Se strecoară după 8 - 10 ore. 2060. MACERAT DE ŢELINĂ Se pun la macerat 500 g ţelină rasă cu 1 l apă. După 8 - 10 ore se strecoară. 2061. MACERAT DE SFECLĂ ROŞIE Se pun la macerat 250 g sfeclă roşie (rasă )cu 1 l de apă. Se lasă 8 - 10 ore, după care se strecoară. 2062. MACERAT DE PLANTE AROMATICE Într-un litru de apă se pun la macerat 1 linguriţă pulbere de busuioc, 1 linguriţă sovârf, 1 linguriţă cimbrişor de câmp şi 1 linguriţă roiniţă. După 8 - 10 ore se strecoară. VI . Paste 2063. PASTĂ DE ROŞII Se aleg roşii frumoase şi bine coapte. Se mărunţesc (manual sau mecanic), se strecoară prin tifon dublu, se agaţă şi se lasă la scurs 6 - 8 ore. Pasta se scoate din tifon şi se pune în borcane (de preferinţă de câte 1 kg); se adaugă şuviţe subţiri de hrean (60 g / 1 kg pastă). Deasupra, în borcan, se pune (de 1 deget ulei), se leagă strâns borcanul la gură, se etichetează şi se păstrează la cămară. Se poate păstra la congelator, pusă în pungi mici de plastic (fără hrean şi ulei). 2064. PASTĂ DE CĂLINE Fructele de călin, bine coapte (a doua jumătate a lunii octombrie) se strivesc, se separă de pieliţă şi seminţe. Sucul obţinut se pune în tifon dublu, la scurs timp de 6 - 8 ore, ţinut la răcoare. 271

Pasta de căline din tifon se păstrează fie la congelator, fie în borcănele mai mici, deasupra cu puţin alcool, legate strâns, etichetate şi puse în cămară. Se foloseşte pentru preparat diferite sosuri, creme, îngheţate ş.a. Sucul rămas se pune în sticle, adăugând deasupra (de 1 deget alcool) sau rom. Se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la rece. Iarna se consumă în combinaţie cu alte sucuri sau cu apă, puţin îndulcit cu miere. 2065. PASTĂ DE CĂTINĂ Fructele de cătină se recoltează între 20 august şi 20 septembrie, când au cea mai mare cantittate de substanţă activă. Se mărunţesc (manual sau mecanic) şi se strecoară. Sucul obţinut se pune în tifon dublu şi se lasă apoi 6 - 8 ore, să se scurgă (la rece). În continuare se procedează ca la 2063. Dacă se conservă pentru creme sau îngheţate, se păstrează fără hrean şi ulei, în punguţe mici, în congelator sau în borcănele (v. reţeta precedentă). 2066. PASTĂ DE MĂCEŞE Măceşele se recoltează când au culoarea portocalie spre roşu (aceasta corespunde cu a doua jumătate a lunii august şi prima jumătate a lunii septembrie), când au cea mai mare cantitate de substanţă activă. Fructele culese se şterg de praf într-un ştergar (udat şi stors); se pun apoi pe hârtie albă, întinse într-un singur strat, în pod (cu acoperiş de tablă). Se lasă astfel 14 - 16 zile până se înmoaie bine. Se mărunţesc (manual sau mecanic) şi se amestecă cu puţină apă caldă (500 ml / 1 kg măceşe). Se strecoară câte puţin, frecându-le, ca să se desfacă complet pulpa fructului de sămânţă. Sucul obţinut se pune în tifon dublu, la scurs, 6 - 8 ore, la răcoare. Pasta se păstrează în pungi mici, la congelator. Se foloseşte la îngheţate, creme, sosuri etc. Sucul se pune în sticle (deasupra de 1 deget alcool), acestea se închid ermetic şi se păstrează la rece. Seminţele rămase se usucă şi se folosesc pentru ceai diuretic. VII . Pulberi 2067. PULBERE DE HRIBI (mănătărci) Se aleg hribi (mănătărci) mici şi mijlocii, proaspăt recoltaţi; nu trebuie să depăşească 6 ore de la recoltare. Se taie felioare, se înşiră pe aţă (ca mărgelele) cu distanţe între ei şi se pun la uscat suspendate în bătaia soarelui, în poduri cu acoperiş de tablă. Se păstează în recipiente de sticlă bine închise. Iarna se transfromă în pulbere la robot sau cu ajutorul maşinii de râşnit cafea. Nu se macină mai mult decât necesarul pentru maximum 7 zile. 2068. PULBERE DE CIUPERCI (de gunoi) Se prepară ca la reţeta precedentă şi se păstrează la fel. 2069. PULBERE DIN FLORI DE TRIFOI ROŞU Florile de trifoi roşu se usucă şi se păstrează în pungi de hârtie; la nevoie se pot transforma în pulbere. 2070. PULBERE DIN PLANTE AROMATICE ŞI CONDIMENTARE Acestea sunt: leuştean, pătrunjel, mărarl, tarhonu, hasmaţuchi, busuioc, mentă, cimbru de cultură şi de câmp, salvie, levănţică, negrilica şi multe altele; se recoltează în perioada optimă, se usucă în condiţii corespunzătoare şi se păstrează în pungi etichetate. La nevoie se transformă în pulberi (fiecare separat), dar numai pentru 6 - 7 zile. 2071. PULBERE DIN SEMINŢE DE ROŞII Când se prepară sucul de roşii, întotodeauna rămân seminţele şi cojile, pe care o gospodină iscusită le face mici turtiţe şi le usucă la soare. Se păstrează în pungi de hârtie etichetate. La nevoie se transformă în pulberi, dar în cantitiăţi mici, pentru cel mult 7 zile. Seminţele de orice fel, trebuie consumate sub orice formă, deoarece în ele este un adevărat miracol, "e însăşi viaţa". 2072. PULBERE DIN SEMINŢE DE GOGOŞARI Toamna, când se folosesc cantităţi mari de gogoşari pentru conserve, multe gospodine taie cotorul cu seminţe, care este înlăturat. Este bine ca aceste seminţe să fie uşor desprinse de pe inima gogoşarului şi să fie puse la uscat (fie la soare sau în poduri cu acoperiş te tablă). Se păstrează în pungi etichetate. 272

2073. PULBERE DIN SEMINŢE DE ARDEI GRAS Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă. 2074. PULBERE DIN ARDEI GRAS Se aleg ardei graşi, frumoşi, cărnoşi şi ajunşi la maturitate; se taie fâşii de 1 cm şi se usucă rapid la soare (în poduri cu acoperiş de tablă); se păstrează în pungi. 2075. PULBERE DE CĂTINĂ Se poate folosi atât cătina pusă la uscat pentru ceai cât şi cea rămasă (coji, seminţe) de la prepararea sucurilor, cu condiţia să fi bine uscată; se păstrează în pungi etichetate; la nevoie poate fi transformată în pulbere, dar numai pentru cel nult 7 zile. 2076. PULBERE DE CĂLINE Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă. Se foloseşte la fel. 2077. PULBERE DE SCORUŞE Scoruşele (recoltate în a doua jumătate a lunii octombrie) se pun la uscat, în poduri cu acoperiş de tablă, agăţate de grinzi. Uscate perfect, se păstrează în pungi de hârtie, etichetate. 2078. PULBERE DE MĂCEŞE Măceşele coapte se despică în două, pe lungime. Li se scot seminţele (cu tot cu pufuşorul lor) şi se pun la uscat (pulpa pentru pulbere iar seminţele pentru ceai diuretic); bine uscate, se păstrează în pungi etichetate. Pulberea obţinută are numeroase întrebuinţări în coloratul cremelor, sosurilor, îngheţatelor etc. VIII . Sucuri Sucurile de legume şi fructe Cu aceste sucuri se tratează boli, pe cale naturală, menţinând corpul într-o sănătate perfectă. Consumul permanent de alimente gătite (fierte) cu un înalt grad de prelucrare este urmat de degenerarea progresivă a celulelor şi ţesuturilor. Nu există medicamente care să poată furniza sângelui substanţa necesară pentru regenerarea acestuia. Sucurile de legume şi fructe sunt, cu adevărat, substanţe care ajută la regenerarea organismului, prin conţinutul bogat în aminoacizi, săruri minerale, enzime şi vitamine, cu condiţia să fie preparate proaspete, crude şi fără conservanţi. Fibra legumelor este partea care conţine cel mai bogat sortiment de substanţe necesare organismului. Pentru a putea profita de aceasta, trebuie să le mestecate bine, proaspete fiind. Trebuie ca treptat, fără o trecere bruscă, omul să se obişnuiască să consume multe crudităţi, consultând, în prealabil, o persoană care practică de mai multă vreme acest sistem alimentar şi care poate da indicaţii foarte precise asupra modului de administrare. Fructele trebuie să fie ajunse la maturitate în momentul consumului; nu trebuiesc consumate împreună cu alte alimente care conţin zaharuri. Se vor consuma cu jumătate de oră înainte de masă sau cu 3 ore după, în aşa fel încât acestea să poată furniza organismului varietatea de substanţe pe care le conţin. Sucurile de legume şi fructe sunt de un real folos pentru că introduc în organism substanţe utile acestuia, care se pierd, de regulă, prin prepararea termică. La extragerea sucului este esenţial ca fibrele să fie complet mărunţite, astfel încât principiile alimentare vitale să fie trecute în lichid. Legumele sau fructele mai puţin zemoase se zdrobesc bine, folosind procede particulare, după caz. Astfel, vitaminele şi enzimele trec în totalitate în suc. _ sunt hrănitoare şi sănătoase; _nu trebuie considerate alimente concentrate; _toate legumele, fructele şi zarzavaturile se folosesc în stare proaspătă. 2079. SUC DE ORZ VERDE Tulpinele de orz verde ajunse la înălţimea de 20 - 30 cm (înainte de a le da spicul) se recoltează, tăindu-le de la suprafaţa pământului (fără rădăcini); se spală şi se mărunţesc (manual sau mecanic) până se obţine o pastă fină. Se introduc în extractor. Sucul obţinut din ele conţine cele mai valoroase elemente necesare organismului. De asemenea, poate fi folosit ca medicament în tratarea unor afecţiuni: anemie, probleme oculare, gastrită, ulcer, colită, ciroză, infarct miocardic, 273

diabet, astm bronşic şi multe altele. Orzul verde, ca plantă cu efecee remarcabile asupra organismului, în special sub formă de suc, este descoperit de d-ul Joshihide Hagiwara, doctor în medicină, absolvent al Universităţii Kumamoto din Japonia. Eficienţa sucului din plante verzi de orz în terapia bolilor şi întreţinerea stării de sănătate, este rezultatul a 12 ani de cercetări intense privind nutriţia omului, în verderea obţinerii unei noi surse de substanţe necesare întreţinerii sănătăţii, restabilirii organismelor bolnave cât şi pentru împiedicarea îmbătrânirii celulelor. Prin compoziţia sa, orzul verde este un aliment valoros, asigurând organismului enzime, vitamine, substanţe minerale, precum şi alte elemente nutritive esenţiale. Se extrage şi se păstrează în sticle, dar numai pentru 4 -5 zile, ţinut la rece. Se combină cu de 3 ori mai mult suc de mere sau apă. Se beau 3 pahare pe zi, cu înghiţituri mici şi rare, bine salivat, cu 30 min înainte celor 3 mese principale. Nu se bea rece ci numai la temperatura camerei. Se poate lua şi preventiv (pentru fortificarea organismului), câte 2 phare pe zi, seara şi dimineaţa, înainte de masă, cu 30 min. Comparativ cu alte produse, orzul verde conţine: - de peste 250 ori mai multă vitamina A decât salata; - de peste 25 de ori mai mult Potasiu decât în banane; - de peste 11 ori mai mult Calciu decât în lapte; - de peste 11 ori mai mult Fier decât în ţelină; - de peste 7 ori mai multă vitamina C decât în portocale; - de peste 10 ori mai multă vitamina B1 decât în spanac; - de peste 23 de ori mai multă biotină (factor din grupul vitaminelor B) decât în lapte. Orzul verde este, până în prezent, cea mai bogată resursă de SOD* cunoscută. Această substanţă ar putea alina suferinţele a milioane şi milioane de oameni bolnavi. Consumând zilnic 3 pahare de suc (50 ml suc de orz verde şi 150 ml suc de mere sau apă), bolnavii constată, în scurt timp, un efect remarcabil în ceea ce priveşte energia şi vitalitatea organismului lor. 2080. SUC DE REVENT (rabarbăr) Reventul este cunoscut în China de milenii (atât ca aliment cât şi ca medicament); se foloseşte cu mult succes în tratamentul a peste 35 de boli. Se apreciază că în întreaga lume, există aprox. 60 soiuri ale acestei plante. Este indicată în temperaturi ridicate, boli ale aparatului digestiv, unele afecţiuni ale sistemului imunitar, anemie, constipaţie, parazitoze intestinale, diaree cronică, dizenterii ş.a. Este contraindicat în hiperclorhidrie, hemoroizi, gută, litiază oxalică. Sucul extras din tije se foloseşte la ciorbe, salate, sosuri ş.a. 2081. SUC DE MORCOVI Poate fi consumat în cantitate de 500 ml pe zi (sau chiar 3 - 4 l, în cazuri mai deosebite). Are ca efect principal normalizarea întregului organism. Este bogat în vitamina A dar nu-i lipsesc nici substanţele minerale sau alte vitamine (B, C, D, H, K) care ajută foarte mult la asimilare, la digestie, stimulează pofta de mâncare şi menţinerea structurii osoase. Pentru femeile însărcinate în ultimele luni, este foarte indicat să-l folosirea sucului de morcovi; ajută la menţinerea dentiţiei într-o stare bună, evitarea infecţiilor de orice natură la naştere etc. Sucul de morcovi este un solvent natural al formaţiunilor ulceroase şi canceroase, antiinfecţios, ajută la eliminarea din organism a zaharurilor şi amidonului, întăritor al organismului, stimulator al glandelor endocrine, catifelează epiderma, măreşte acuitatea vizuală şi împiedică, în general, îmbolnăvirea organului vizual. Sucul de morcov este bogat în elemente alcaline, cum ar fi: Potasiu, Sodiu, Magneziu, Fier, precum şi (în cantităţi mai mici) Plumb, Silicu, Clor. 2082. SUC DE SFECLĂ ROŞIE Se administrează imediat ce a fost extras. Este unul din cele mai preţioase sucuri pentru refacerea globulelor roşii, pentru tonifierea sângelui, în general. Nu este indicat a se consuma prea mult (cel mult 500 ml pe zi, împărţit în trei). În caz contrar, dă stări de ameţeală, vomă, greţuri (ca urmare a efectului de epurare rapidă a substanţelor toxice din ficat). Pentru a se obţine rezultatele scontate, la început trebuie să se bea în combinaţie cu alte sucuri (mere, morcovi, ţelină) mărind treptat cantitatea, până devine tolerată de organism. 2083. SUC DE SPANAC Este cel mai important element pentru stomac, duoden, intestinul subţire şi gros. Este 274

consumat, ca atare, din timpuri străvechi. Spanacul crud este cel mai bun mijloc natural pentru curăţirea şi regenerarea tractului digestiv. Consumat în cantitate de 500 ml zilnic, a vindecat adesea cele mai grave constipaţii, în câteva zile sau săptămâni. Folosirea purgativelor sau laxativelor anorganice duce la inactivitatea cronică a ţesuturilor, a muşchilor şi a nervilor intestinali. Folosirea purgativelor saline are un efect diferit. Soluţia salină (trecând prin intestine) extrage mari cantităţi de limfă acidă, resturile alimentare şi toxice din lichidul limfatic. Acest lichid trebuie înlocuit în corp prin soluţii alcaline, organice, care să suplinească lipsa de apă din organism şi să alcalinizeze astfel toxinele care rămân în intestine, ele fiind absorbite în circuitul limfatic, agravând starea care s-a încercat a fi remediată. Sucul de spanac, pe lângă acţiunea de purgaţie, ajută la vindecarea întregului tract intestinal. Conţinutul mare de acid oxalic din spanac este cauza acţiunii laxative. Este un element deosebit de important prin proprietatea de curăţire a intestinelor. 2084. SUC DE AGRIŞE Agrişele sunt bogate în enzime, vitamine, minerale ş.a. Când sunt aproape coapte, din ele se extrage un suc acrişor folosit în bucătăria fără foc, la acrit ciorbe, la salate, sosuri etc. 2085. SUC DE CORCODUŞE Corcoduşele ajunse la maturitate sunt acrişoare. Sucul extras din ele este bogat în vitamina C şi numeroase minerale. Amestecat cu apă distilată (după gust) este foarte bun răcăritor şi diuretic; se acresc cu el diferite preparate, printre care şi ciorbele. 2086. SUC DE ŢELINĂ (rădăcină) Valoarea principală a ţelinii crude constă în procentul ridicat de Sodiu organic pe care-l conţine, ceea ce face ca în soluţie să fie stabilizat şi procentul de Calciu. Datorită acestui fapt, sucul de ţelină este de mare valoare şi utilitate pentru persoanele care consumă cu predilecţie zaharuri şi amidonoase. Alimentele cu conţinut mare de Calciu, preparate termic, duc la transformarea acestuia în Calciu anorganic care duce, la rândul lui, la o îmbătrânire prematură a organismului, dând naştere la producerea artritelor, diabetului, hemoroizilor, litiazelor renale şi biliare. Combinaţia dintre sucul de ţelină şi cel de morcov ajută în tratarea afecţiunilor sistemului nervos. Ţelina are, de asemenea, un conţinut bogat în Magneziu şi Fier. Împreună cu Calciul şi celelalte componente, sucul de ţelină ajută mult în procesul de fluidizare al sângelui, împiedicând totodată declanşarea unor boli ca: astenie, reumatisme, hemoragii ş.a. Toate preparatele din ţelină crudă, incluzând sucul, fortifică organismul, sporind vigoarea sexuală. 2087. SUC DE ŢELINĂ (frunze) Sucul extras din frunzele verzi şi proaspete, este foarte alcalin şi, deci poate fi utilizat de cei ce suferă de diabet, ca şi de cei cu boli ale tubului digestiv etc. 2088. SUC DIN COACĂZE AURII Este recomandat în demineralizare, constipaţie, reumatism, gută, inflamaţii digestive şi urinare, afecţiuni febrile ş.a. Se iau 100 - 300 ml, de 2 - 3 ori pe zi, dintre care, odată dimineaţa pe nemâncate, simplu sau diluat cu apă. Se mai foloseşte şi pentru acrit ciorbele. 2089. SUC DE COACĂZE ROŞII Sucul extras la mixer, din fructele bine coapte, ajută în dispepsii, insuficienţa sucului gastric, constipaţie, artritism, reumatism, gută, litiază urinară, afecţiuni febrile, pecingini, insuficienţe şi congestie hepatică, inflamaţii digetive, urinare ş.a. Se consumă numai proaspăt extras, pur sau diluat cu apă (100 - 500 ml pe zi, de 3 - 4 ori). Se foloseşte pentru acrit diferite preparate în bucătăria fără foc. 2090. SUC DE COACĂZE NEGRE Foarte bogat în vitamina C: 150 - 200 mg / 100 g fructe; cel mai bogat în această vitamină dintre toate fructele. Mai conţine: protide, glucide, Fosfor, Clor, Sodiu, Potasiu, Magneziu, Calciu, acizi liberi (acid malic, emulsină, pectină), pigmenţi antacianici şi flavonici. Ajută în artritism, gută, reumatism, diaree, hepatism, scorbut, oboseală generală, surmenaj. Se consumă sucul şi fructele, în stare proaspătă sau conservate în miere, fortificând organismul. Cantităţile trebuie să fie moderate; 275

extracţia proaspătă se amestecă cu alte sucuri sau se diluează cu apă. 2091. SUC DE PORUMBELE Conţine: vitamina C, enzime, minerale. Sucul obţinut se poate consuma în amestec cu apă, fiind răcoritor, vitaminizant, diuretic, dar se foloseşte şi la acritul ciorbelor în bucătăria fătă foc. 2092. SUC DE CĂTINĂ Cătina, supranumită şi "gerovital vegetal", este un fruct de culoare portocalie (când este ajuns la maturitate). Perioada optimă de recoltare este între 20 august şi 20 septembrie. Sucul obţinut se păstrează în sticle tubulare, bine închise, etichetate şi puse la loc răcoros, ferit de lumină. Se utilizează mult în bucătăria fără foc, la diferite preparate; ajută organismul deoarece este foarte bogat în enzime, vitamine, mierale ş.a. (Nu este indicat consumul produselor, în a căror compoziţie se află cătină, după ora 14, deoarece este foarte excitantă, mai excitantă chiar decât cafeaua naturală. Se poate consuma de către paznici, schimburile de noapte şi de către studenţii care au mult de învăţat). 2093. SUC DE MĂCEŞE Este un puternic vitaminizant. Măceşelee recoltează între 20 august şi 20 septembrie; se pisează în piuă de lemn, cu pisălogul (atingerea cu Fier le distruge vitamina C). Bine mărunţite, se pun în borcan de sticlă (la întuneric), se toarnă apă peste ele (1 kg de măceşe / 2 l apă), se lasă acoperite 8 - 10 ore, după care se strecoară. Sucul obţinut se foloseşte după necesitate, la diferite preparate culinare sau se bea ca atare (îndulcit cu puţină miere). 2094. SUC DE ROŞII Sucul exras din roşii bine coapte este un tonic foarte bun, bogat în enzime, vitamine, săruri minerale, util în tratamentul bolilor de rinichi, vezică biliară ş.a. Conservat proaspăt (imediat ce a fost extras) este un bun calmant al durerilor stomacale (alcalinizant). În bucătăria fără foc este frecvent folosit, pentru prepararea ciorbelor şi a supelor creme, cărora le dă un gust delicios. 2095. SUC DE LUCERNĂ Lucerna este foarte bogată în clorofilă. Pentru prepararea sucului se aleg numai frunzele tinere şi vârfurile foarte proaspete şi bine spălate. Se dau la extractor, după care se îmbibă cu puţină apă (250 - 300 ml / 1 kg de lucernă). Sucul rezultat, fiind prea concentrat, se utilizează în amestec cu suc de morcovi. Este folosit în tratarea artritelor şi a bolilor coronariene. Datorită conţinutului bogat în clorofilă, se foloseşte în combaterea tulburărilor respiratorii, infecţiilor pulmonare, stărilor astmatice ş.a. Sucul de lucernă combinat cu suc de lăptucă (în părţi egale) se foloseşte în frecţii ale capului, pentru menţinerea şi întărirea rădăcinii părului. O cură zilnică cu suc de lucernă, proaspăt extras, are foarte multe utilităţi în menţinerea unui organism sănătos (500 ml suc de lucernă amestecat cu suc de morcov). 2096. SUC DE CRESON Cresonul proaspăt recoltat se introduce în mixer. Se utilizează de la 60 până la 150 g pe zi, amestecat cu apă sau supă rece. Ajută în diabet, cancer, anemie, litiaze biliare, afecţiuni hepatice, afecţiuni renale (retenţia urinei), litiaze urinare, reumatism, scorbut, tuberculoză, astenie ş.a. 2097. SUC DE ANGHINARE (tubercul) Din 4 kg tuberculi de anghinare date la extractor, se obţin aprox. 1.5 l suc. Este bogat în elemente minerale alcaline, în special Potasiu, care reprezintă peste 50 % din totalul celorlalte elemente minerale. Această legumă consumată în stare crudă (netratată termic), conţine enzime şi o mare cantitate de substanţă asemănătoare insulinei, care, în substanţă, este asemănătoare amidonului şi este transformată în levuloză. Este de mare folos în diabet. Se poate consuma simplu sau în combinaţie cu suc de morcovi. 2098. SUC DE LĂPTUCĂ (salată) Lăptuca are multe calităţi esenţiale pentru organismul uman, prin conţinutul bogat în Fier şi Magneziu. Datorită Fierului pe care îl conţine, sucul de lăptucă ajută la asimilare de către ficat şi 276

splină, acestea la rândul lor introducându-l în compoziţia sângelui. Magneziul ajută foarte mult la vitalizarea ţesutului muscular, a sistemului nervos şi a creierului, la menţinerea fluidităţii sanvine şi a altor funcţii, fără de care metabolismul nu ar fi normal. Dacă se adaugă suc de morcovi şi de lucernă, ajută la menţinerea acuităţii vizuale. Se extrage numai din frunze proaspăt recoltate, intense la culoare şi bogate în clorofilă (crescute la soare). Acest suc se utilizează cu precădere în tulburările sistemului respirator şi tulburările psihice; este, totodată, un foarte bun diuretic. 2099. SUC DE PĂSTÂRNAC Are un conţinut scăzut în Calciu şi Sodiu, în schimb este bogat în Potasiu, Fosfor, Siliciu şi Clor. Datorită conţinutului scăzut în Calciu şi Sodiu este redusă valoarea nutritivă, situându-se în rândul sucurilor curative. De mare utilitate în corectarea fragilităţii unghiilor, a sistemului bronhopulmonar, cât şi pentru cei caresuferă de tulburări ale sistemului nervos. Este bine să se ştie că păstârnacul din flora spontană ca şi cel crescut în terenuri îngrăşate cu substanţe chimice, nu se poate consuma în alimentaţie, fiind nociv. 2100. SUC DE PĂTRUNJEL Este unul dintre cele mai tari sucuri; de aceea, trebuie consumat în cantităţi mici, combinat cu o cantitate mai mare de suc de morovi, ţelină, lăptucă, spanac; la 50 ml suc de pătrunjel, se daugă 200 - 250 ml suc din produsele enumerate mai sus. Sucul de pătrunjel are proprietăţi esenţiale în metabolismul oxigenului şi menţinerea funcţionării normale a glandelor suprarenale şi a tiroidei. Element excelent pentru tratarea căilor genito - urinare (tratarea litiazelor biliare şi renale). Este eficient în tratarea bolilor pentru ochi, dar cu moderaţie. Folosit în cantităţi mari poate provoca tulburări ale sistemului nervos. Sucul de pătrunjel în combinaţie cu cel de morcov şi castraveţi este de mare utilitate în tratarea tulburărilor menstruale. 2101. SUC DIN PĂSTĂI VERZI DE FASOLE Păstăile de faslole verde din care se extrage sucul nu trebuie să aibă bobii formaţi, deoarece aceştia au o oarecare toxicitate. Este sucul cel mai eficient în tratarea diabetului. Diabetul este o boală produsă de consumul exagerat de zaharuri şi amidon concentrat, agravat apoi de consumul mare de carne. Nu este o boală ereditară, este pricinuită de obiceiul de a mânca în mod execesiv alimente nocive. Alimentarea copiilor cu făinoase şi cereale, pregătite termic, împreună cu lapte fiert sau pulveriza,t este factorul incipient favorizant al apariţiei diabetului. Insulina este o substanţă furnizată de pancreas care permite organismului să asimileze zaharurile naturale sub formă de combustibil, pentru producerea energiei necesare activităţii acestuia. Injecţiile cu insulină nu vindecă diabetul. S-a constatat că supa şi ciorba de fasole verde ca şi varza de Bruxelles (preparate la rece), conţin elemente care furnizează ingredientele necesare insulinei naturale produse de pancreas. Diabeticii trebuie să elimine complet din alimentaţie zaharurile, amidonul şi să consume suc de fasole verde amestecat cu suc de morcovi, lăptucă şi varză de Bruxelles, câte 1 l pe zi, alături de spălături ale intestinului gros. 2102. SUC DE MERE Unul din cele mai apreciate sucuri, de către toate vârstele şi pentru toate gusturile. Este tonic muscular şi al sistemului nervos, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiseptic, depurativ, etc; de asemeni, combinat cu unele sucuri (mai puţin plăcute la gust) dă acestora o aromă deosebită, făcându-le uşor de ingerat. 2103. SUC DE CASTRAVEŢI Este un excelent diuretic; ajută în tratarea multor afecţiuni ale organismului. Sucul de castraveţi amestecat cu suc de morcovi, lăptucă şi spanac ajută la creşterea podoabei capilare (a părului), tratarea reumatismului. Dacă i se adaugă şi suc de sfeclă roşie ajută la primenirea sângelui. Poate fi, de asemenea, folosit în afecţiuni ale sângelui, ale gingiilor, ale unghiilor etc. IX . Tincturi 2104. TINCTURĂ DE PROPOLIS Zece grame propolis bine mărunţit şi curăţat de impurităţi se pun într-o sticluţă potrivită ca 277

mărime şi se toarnă peste el 50 ml alcool de cca. 98o (nu se ţine la lumină). Se agită zilnic de 2 - 3 ori. După 10 zile se strecoară prin tifon. Pentru o mai bună valorificare a propolisului (după ce s-a strecurat) se pun din nou 50 ml alcool de 98o, procedând la fel ca prima dată. Iese o tinctură ceva mai slabă ca prima, dar destul de bună pentru folosire. 2105. TINCTURĂ DIN MUGURI DE PLOP NEGRU Mugurii de plop negru se recoltează între 25 februarie şi 25 martie. Bine uscaţi, se transformă în pulbere fină. Treizeci grame pulbere se pun într-o sticluţă, pete ea se toarnă 100 ml alcool de 98o. În continuare se procedează ca la reţeta precedentă. Are aceleaşi substanţe şi aceeaşi aromă ca propolisul de stup. 2106. TINCTURĂ MIRACULOASĂ I Ingrediente: 350 g orz verde (tije proaspete), 250 g aloe (frunze proaspete), 250 g gălbenele (flori proaspete), 15 g scorţişoară pisată, 15 g boabe de ienupăr pisat, turta babei mărunţită, angelică (rădăcină pisată), 15 g genţiană (rădăcină mărunţită), 100 g fenicul sau anason măcinat, 15 g troscot mărunţit, 250 frunze şi flori proaspete de tătăneasă, 15 g coajă de salcie pisată, 250 g podbal (frunze proaspete), 250 g frasin (frunze proaspete), 15 g răşină de brad, pisată. Produsele proaspete se pun într-un borcan după ce au fost bine spălate şi tăiate mărunt (orzul se recoltează când are înălţimea de 20 - 30 cm, înainte de a-i da spicul; aloea trebuie să aibă între 3 - 5 ani şi trebuie să fie neudată 5 zile înainte de recoltare; frunzele şi florile de tătăneasă trebuie să fie 75 % înflorite). Se toarnă peste ele ţuică de secară, 5 - 6 cm deasupra lor. Se leagă strâns gura borcanului; se înfăşoară în hârtie de culoare închisă (ca să nu le atingă lumina) şi se lasă la macerat 15 zile, având grijă ca zilnic borcanul să fie agitat (dimineaţa şi seara). Se strecoară prin tifon, se toarnă în sticle de culoare închisă, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc răcotoros şi ferit de lumină. Această tinctură este un adevărat miracol. Ajută în numeroase boli şi se poate folosi cu mult succes ca adaos în creme, sucuri, torturi, rulade etc 2107. TINCTURĂ MIRACULOASĂ II Ingrediente: 350 g tije de orz verde, 250 g gălbenele (flori proaspete), 250 g tătăneasă (frunze şi flori proaspete), 350 g miere polifloră (facultativ). Se procedează ca la reţeta precedentă. Se strecoară şi se adaugă miere (după dorinţă). Ajută (ca un miracol) în toate bolile de stomac şi în afecţiunile căilor respiratorii; sepoate folosi în alimentaţie, ca adaos la diferite creme, băuturi, torturi etc. Cure terapeutice 2108. CURA CU GRÂU GERMINAT Grâul germinat (v. 2022) poate fi folosit cu rezultate foarte bune în toate stările de demineralizare, anemie, astenie fizică şi intelectuală, rahitism, tuberculoză, sarcină, alăptare ş.a. Pentru copii, se prescrie zilnic 1 linguriţă de grâu încolţit. Adulţii pot consuma 3 linguriţe pe zi, înainte de masă cu 30 min. Grâul germinat trebuie bine mestecat (de "100" de ori) şi abundent salivat. Cura nu trebuie să depăşească 20 de zile, cu pauză de 3 luni. 2109. CURA CU BOABE DE IENUPĂR Boabele folosite în cură trebuie să fie din ultima recoltă. Durata acesteia este de 23 de zile. Se folosesc 213 boabe. În prima zi se iau 4, în a doua 5 iar apoi se creşte zilnic doza, cu câte 1 boabă, până în cea de-a 12 - zi când se iau 15 boabe. Din a 13 -a zi se scade cu câte 1 boabă zilnic, până se ajunge la 4 boabe în a 23 - a zi. Boabele de ienupăr trebuie mărunţite bine în gură, mestecate îndelung şi salivate abundent. Ajută în numeoase afecţiuni, printre care: migrene, boli gastrointestinale, dischinezii biliare, infecţii pulmonare, dereglări hormonale ş.a. 2110. CURA CU POLEN DE ALBINE Este indicată în nevroze, hepatite, ciroze, colite, ulcer. Se iau 3 - 4 linguriţe dimineaţa şi la prânz, înainte de mese. Se poate lua ca atare sau în amestec cu miere. E bine ca această cură să dureze timp de 30 de zile (cu pauză de 3 luni). Se poate repeta de 2 - 3 ori pe an sau mai mult. 278

2111. CURA CU LĂPTIŞOR DE MATCĂ ÎN MIERE DE ALBINE Este indicată numai la bărbaţi. Se ia 1 linguriţă din acest amestec dimineaţa, sub limbă, pe nemâncate. Indicată în boli de nervi. Nu se foloseşte niciodată în cancer, diabet, dereglări hormonale şi în nici un caz la femei. 2112. CURA CU ALOE Ingrediente: 1 kg de miere polifloră, 20 g propolis fin mărunţit, 750 g frunze de aloe mărunţite fin (planta trebuie să aibă vârsta între 3 - 5 ani şi înainte de recoltare să nu fie udată). Toate cele 3 produse se pun în borcan de sticlă de mărime potrivită; se amestecă bine, se leagă apoi strâns gura borcanului şi se lasă la rece şi întuneric 5 zile (agitând zilnic); se administrează astfel: în primele 5 zile se ia câte 1 linguriţă dimineaţa şi la prânz, cu 2 ore înainte de masă; în rest câte 1 lingură dimineaţa şi înainte de prânz, cu 2 ore înainte de masă. Durata tratamentului este de 21 - 60 zile; se poate repeta a doua oară, după o pauză de 7 zile. Este eficientă în numeroase afecţiuni, printre care: gripă, viroză respiratorie, anorexie, cefalee, faringomigdalite, astm bronşic, reumatism, paralizii, infecţii cronice ale pielii, neuroastenii, ulcere gastrice, cancere, TBC pulmonar şi altele. Aloea este contraindicată în sarcină şi dereglări hormonale. 2113. CURA CU ULEI Odată pe zi, înainte de micul dejun, se ia 1 lingură cu ulei de floarea - soarelui (se poate crea un amestec cu ulei de soia) şi se clăteşte gura timp de 20 min; se aruncă şi se clăteşte din nou cu ceai de coada - şoricelului, gălbenele, salvie, pentru îndepărtarea toxinelor. Înainte de a se lua uleiul în gură este necesar să se cureţe nasul, cavitatea bucală şi faringele, cu apă sărată (1 linguriţă la 500 ml apă călduţă) pentru a se evita drenarea secreţiilor nazale în cavitatea bucală şi faringe în timpul exerciţiului. Se fac aspiraţii nazale şi gargară profundă cu apă sărată, timp de 10 min. 2114. CURA CU SUCURI ŞI CRUDITĂŢI NECESARE PENTRU O ZI Ingrediente: 500 ml suc de morcovi, 200 ml suc de ţelină, 150 ml suc de varză albă dulce, 50 ml suc de castraveţi, 90 ml suc de păstârnac (rădăcină), 60 ml suc de pătrunjel (rădăcină), 30 ml suc de gulie, 30 ml suc de lăptucă (salată), 50 ml suc de sfeclă roşie, 250 ml suc de mere, 30 ml suc de cartofi. De reţinut ! _ sucul de sfeclă nu se amestecă cu celelalte sucuri; se bea imediat ce a fost extras (nu se păstrează la frigider) singur sau amestecat numai cu suc de morcovi; _ sucul de mere se bea numai între mese (ex. ora 10 şi 16); _ sucul de cartofi se bea imediat ce a fost extras, amestecat cu celelalte; _ în boala "Hodkin" şi leucemie se poate mări cantitatea de suc de sfeclă roşie, ajungându-se treptat până la 450 ml pe zi; _ pentru boli de ochi se poate adăuga suc de andive, 90 ml pe zi; _ pentru ulcere, gastrite, colite, sucurile vor fi compuse din numerele 1, 2, 3 şi 4; _ pentru bolile de nervi se măreşte cantitatea de suc de ţelină până la 250 - 300 ml pe zi; _ atenţie mărită _ pentru bolnavii cu metastază şi dureri mari se vor folosi numai sucurile care vor fi tolerate; _ sucurile se beau cu înghiţituri rare şi bine salivate, numai înainte de masă; _ nu se păstrează de la o zi la alta; _ se consumă numai proaspăt extrase; _ la copii (între 6 - 14 ani) se administrează 1/2 din doza adultului, iar la copii mici (sub 6 ani), 1/4 din doza adultului; _ această cură durează 2 luni; 2115. CURA CU SUC DE ORZ VERDE Când orzul ajunge la înălţimea de 15 - 20 cm (înainte de a-i da spicul) se spală bine, se taie mărunt şi, îmbibat cu puţină apă, se dă la centrifugă. Ce se depune pe sita extractorului se înmoaie cu puţină apă şi se dă din nou la centrifugă. Se obţine un suc de culoare verde închis, cu gust uşor amărui, care are marele avantaj că se poate păstra (pus în sticle) la rece 4 - 5 zile. Pentru consum se iau 50 ml concentrat, se diluează cu 150 ml apă (o parte la trei părţi) şi se bea (la temperatura camerei) cu înghiţituri rare, bine salivate. În cazul unei afecţiuni, bolnavul va lua 279

cât o porţie de 3 ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara, cu 30 min înainte de masă. Se poate lua şi preventiv. Ajută în peste 75 de boli. Se pot face cure de câte 30 de zile, cu pauze de 5 - 6 luni. 2116. CURA CU ARGILĂ Argila este eficace în foarte multe şi variate boli. Se foloseşte atât extern (sub formă de cataplasme) cât şi intern sub formă de cure. Se ia în amestec cu apă, pe cale bucală, sau se face gargară, clisme etc. În ceea ce priveşte cura internă, se recomandă să se bea câte 1 linguriţă de argilă, bine amestecată cu 1/2 pahar cu apă, pe nemâncate; dimineaţa, la prânz şi seara. Se recomandă în colite cronice, gastrite hiperacide, dischinezii intestinale, rectocolită hemoragică etc. Rezultatele remarcabile obţinute în urma tratamentului cu argilă, au justificat curiozitatea în rândul celor care se ocupă cu medicina naturistă, deoarece s-a constatat vindecarea unor boli grave, reumatismul, bolile de stomac ş.a. 2117. CURA CU CEAI DE VÂSC Se prepară numai la rece: 1 linguriţă plină de plantă fin mărunţită se înmoaie cu 250 ml apă rece, se amestecă bine, se acoperă şi se lasă să stea la macerat 12 ore, după care se încălzeşte puţin (numai până la 38o C), apoi se strecoară prin tifon. În cazul că este nevoie de o cantitate mai mare de ceai pe zi, se păstrează în termos spălat cu apă fierbinte. Cel mai valoros vâsc este cel crescut pe măr şi păr. Favorizează vindecarea dereglărilor metabolice (în special a tulburărilor cronice de metabolism); trebuie să se bea ceai de vâsc în mod regulat, timp de 6 luni. Este excepţional pentru dezechilibrul hormonal. În acest caz se vor lua 2 căni de ceai pe zi (una dimineaţa şi alta seara); un excelent remediu pentru arterioscleroză ca şi pentru infarct. După un infarct, se beau 3 căni pe zi, timp de 6 săptămâni, 2 căni timp de 3 săptămâni şi apoi 1 cană timp de 2 săptămâni. Se administrează câte 1/2 cană dimineaţa, la prânz şi seara. Deoarece are substanţe active care normalizează întregul sistem circulator, duce la scăderea valorilor tensionale mari şi normalizează valorile tensionale mici. În general, ceaiul de vâsc e bine să se bea timp de 6 săptămâni, aşa cum s-a spus mai sus. Pentru a menţine o sănătate deplină este bine să se continue cura (câte 1 cană) dimineaţa timp de 1 an. Femeile ar trebui să bea ceai de vâsc în cazul tulburărilor menstruale (în special în menstruaţiile abundente şi tulburările de climax). Ceaiul (1 cană) se poate înlocui cu pulbere de vâsc (care se prepară din 7 în 7 zile ca să fie eficientă). Se poate lua 1 vârf de cuţit pulbere, înlocuind 1 cană de ceai. 2118. CURA CU SUC DE CARTOFI CRUZI Este de neînlocuit în gastrite, ulcere gastrice şi duodenale, dispepsii, hepatopatii, litiază biliară, constipaţie, hemoroizi, glicozurie, diabet florid, scorbut. Sucul se bea numai proaspăt extras (ca să nu se oxideze); 100 de ml de 3 ori pe zi, o cură de 30 de zile, în ulcere gastroduodenale şi în diabet; pentru celelalte afecţiuni se adaugă suc de morcovi, de cătină sau de lămâie, din care se foloseşte odată sau de două ori pe zi. 2119. CURA CU FRUNZE DE PĂPĂDIE Păpădia se recomandă în toate bolile, în dezechilibrul glandular. Sub formă de ceai ajută în obezitate, boli de ficat mărind secreţia biliară, normalizează circulaţia sângelui, măreşte pofta de mâncare la adolescenţi, are acţiune diuretică sporind cantitatea de urină în 24 de ore; de asemenea, în exeme şi alte boli de piele, în gută, reumatism şi arterioscleroză. O cură cu salată de păpădie (frunze, rădăcini, tije, boboci, flori), timp de 5 săptămâni, este foarte binevenită. 2120. CURA CU AGRIŞE În scopuri medicale se foloseşte fructul bine copt care conţine pectine, acizi (malic, citric, tartric), vitamina C (25 - 35 mg la suta de grame), A, B1, B2, P, săruri minerale (Sodiu Calciu, Fosfor, Fier, Potasiu, 230 mg la suta de grame) enzime etc. Este laxativ, diuretic şi antigutos. Cura de dezintoxicare, cu până la 1 kg de fructe pe zi (1 zi pe săptămână sau 3 zile consecutiv), este bună pentru pletoră, hipertensiune şi obezitate. În ziua când se consumă agrişele nu se mai recomandă altceva. În loc de fructe se poate consuma sucul extras din ele. 2121. CURA CU CIREŞE Cireşele conţin vitamine (A, B1, C), minerale (Fier, Calciu, Fosfor, Clor, Sulf, Magneziu, Potasiu), 280

oligoelemente (Zinc, Cupru, Mangan, Cobalt), zahăr - levuloză (asimilabilă de către diabetici). Fructul este diuretic, antidiareic, antiinflamator, remineralizant, sedativ nervos, depurativ şi laxativ. Se recomandă în gută, reumatism, litiaze urinare, obezitate, pletoră, arterioscleroză, diaree, cistite, pielite, pielonefrite, afecţiuni ale cardului, hipertensiune, constipaţie, hepatopatie, prevenirea îmbătrânirii. 2122. CURA CU STRUGURI Strugurele are o valoare calorică de peste 900 de cal la 1 kg. Este un aliment -medicament foarte indicat, compoziţia şi proprietăţile sale recomandându-l ca stimulent şi descongestionant hepatic, diuretic, laxativ, colagog şi foarte digestiv. Indicat în anemie, convalescenţe, demineralizare, surmenaj, artritism, reumatism, gută, litiază, pletoră, obezitate, edeme, tulburări digestive, constipaţie, enterită, dermatoze, îngrijirea tenului. Se recomandă fructul recoltat şi bine copt, în cură de 1 - 2 kg pe zi sau 700 - 1.5 l suc. 2123. CURA CU SUC DE CASTRAVEŢI Castravetele conţine apă, aproximativ 95 % enzime, vitaminele A, B, C, săruri (Calciu, Fier, Fosfor, Sodiu, Potasiu). Este răcoritor - în stările subfebrile; depurativ şi diuretic - în gută, dizolvant al acidului uric şi uraţilor în afecţiunile renale, calculoză renală, uşor hipnotic. Pentru toate cazurile mai sus menţionate, sucul de castraveţi se ia în cantităţi de 300 - 500 ml zilnic împărţit în 3 părţi egale, înainte de masă cu 30 min. 2124. CURA CU SUC DE CASTRAVEŢI (combinat) Ingrediente: 200 ml suc de castraveţi, 200 ml suc de morcovi, 200 ml suc de ridiche neagră, 10 g miere polifloră. Este considerat cel mai puternic dizolvant al calculilor urinari. Se recomandă în cure de câte 21 de zile, câte 500 ml zilnic, împărţit în 3 părţi egale, cu regim natural, fără proteine animale. 2125. CURA CU COACĂZE NEGRE Fructul este cel mai bogat în vitamina C (250 mg la suta de grame). De asemeni, în săruri de Potasiu (872 mg la suta de grame), Magneziu, Calciu, enzime, vitamine (A, B1, B2), săruri de Sodiu, Fier, Fosfor şi Clor. Se foloseşte în cure de dezintoxicare şi reîncărcare, 3 zile din săptămână, cca. 500 - 1000 ml suc de fructe pe zi, cu adaos de puţină miere. Se poate folosi şi sub formă de suc, îndoit cu apă. Are efect tonic general (creşte rezistenţa organismului la infecţii, stimulează sistemul hematopoetic); de asemenea, indicat în anemii, depurativ în reumatism cronic şi degenerativ, gută, arterioscleroză, creşterea acuităţii vizuale; este diuretic (creşte eliminarea acidului uric), sudorific în afecţiunile febrile, pectoral (tuse, angine, laringite). 2126. CURA CU COACĂZE ROŞII Coacăzele conţin apă, materii azotate, materii grase, materii extractive (zahăr, celuloză, cenuşi, enzime, vitamina C), acizi (malic, citric, tartric). Consumate înainte de masă sporesc apetitul.Coacăza ste diuretică, depurativă, răcoritoare, laxativă, hemostatică. Cura este indicat în afecţiuni febrile, inapetenţă, dispepsii (insuficienţa sucului gastric), constipaţie, pletoră (surplus), artritism, reumatism, gută, hidropizie, litiază urinară, pecinigini, insuficienţe şi congestie hepatică, icter, inflamaţii diverse şi urinare. Se pot folosi fructele bine coapte (ca atare) sau sub formă de suc îndoit cu apă, 100 - 500 ml pe zi, împărţit în 3 părţi egale, înaintea celor 3 mese cu 30 min. 2127. CURA CU SUC DE DOVLEAC Pulpa de dovleac conţine vitamine (mai cu seamă vitamina A), săruri minerale, Carbon, protide. Seminţele conţin ulei (35 %), fitosterine, lecitină şi rezine şi enzime cu antihelmintice. Indicaţii în dispepsie şi constipaţie, insuficienţe renale şi infecţii urinare, enterite, dizenterie, insomnii, afecţiuni cardiace, diabet, contra teniei şi ascarizilor. Ca foloseşte sucul extras din pulpa de dovleac, câte 1 pahar, dimineaţa, pe nemâncate.

hidraţi de proprietăţi hemoroizi, laxativ, se

2128. CURA CU MERE PROASPETE Merele (de toate varietăţile) sunt recomandate ca aliment - medicament deoarece au calităţi deosebite. Fructul se foloseşte în întregime (miezul, coaja şi seminţele); din ele se extrage lapte vegetal. Conţine: apă, zaharuri reducătoare, zaharoze, celuloze, pentason, lignină, acizi liberi, 281

pectine, materii grase, protide, săruri (de Potasiu, Sodiu, Siliciu, Calciu, Clor), acid fosforic, Fier, Magneziu, Brom, alumină, arsenic, enzime, vitaminele (C, B1, B2, PP, A, îndeosebi în coajă) şi multe altele. Valoarea calorică diferă de la o specie la alta (80 - 124 cal la 100 g). În primul rând, mărul este hrana creierului. Este tonic muscular, al sistemului nervos, diuretic, uricoletic, depurativ, antireumatismal, răcoritor, hipocolesteroleniant, antiseptic, intestinal, gastric, stimulent şi congestiv hepatic, laxativ. Este indicat în astenie fizică şi intelectuală, surmenaj, convalescenţă, graviditate, demineralizaze, sedentarism, obezitate, diabet, reumatism, gută, litiază urinară, diaree şi constipaţie, inflamaţii intestinale (colibaciloză), ulcer gastric, gastrită, stări febrile, hepatopatii, insomnie, nervozitate, cefalee, boli cardio - vasculare, diuretic. Cura de mere proaspete este foarte binevenită în afecţiunile mai sus menţionate. Sucul extras din mere este, de asemeni ,de mare folos pentru organism. Consumul zilnic, a cel puţin 300 g mere proaspete (dimineaţa pe nemâncate cu cca 30 min înainte de micul dejun) contribuie mult la întărirea organismului şi la prevenirea infecţiilor de tot felul, mai cu seamă ale aparatului respirator, pe timpul iernii şi primăverii, datorită însuşirii de a se păstra în jur de 8 luni de la recoltare. Merele şi micile preparate ale acestora (după ultimile cercetări ale celor mai mari nutriţionişti din lume) nu se consumă ca desert ci numai înainte de masa propriu zisă cu (30 min) sau dimineaţa, pe nemâncate. Fierte, prăjite sau coapte în cuptor, sunt moarte şi încarcă organismul cu balast, care se adaugă la greutatea coroprală. 2129. CURA DE PERE Perele conţin: apă, zahăr, levuloză, acizi, albumine, celuloză, cenuşi, pectină, taniu, grăsimi, vitaminele (A, B1, B2, PP, C), enzime, Fosfor, Sodiu, Calciu, Magneziu, Sulf, Potasiu, Clor, Zinc, Cupru, Fier, Mangan, Iod, Arsenic. Indicaţii: diuretic şi uricolitic, depurativ (litiază urică, reumatism cronic degenerativ, gută), profilaxia infecţiei urinare recidivante, astringent în diareele uşoare, permis diabeticilor (cu excepţia perelor Bergamote). Se consumă fructul ca atare dar numai înainte de mese cu 30 min în cantităţi de 1 - 1.5 kg zilnic (fiind şi o bună sursă de vitamine şi enzime pe timpul iernii, alături de alte fructe). Sucul extras se bea (2 - 3 pahare pe zi) tot înainte de mese, luat cu înghiţituri mici, bine salivat; este indicat în amestec cu toate sucurile din fructe, după gust. Nu se amestecă cu nici un suc de legume sau zarzavaturi, deoarece produce fermentaţie în stomac. Ajută în toate afecţiunile notate mai sus. 2130. CURA CU SUC DE ROŞII Roşiile sunt foarte bogate în vitamine, enzime, minerale ş.a; sunt de un real folos organismului, consumate numai în stare proapătă, nefierte şi neprăjite. Preparate termic produc mult acid în corp, dând naştere la diferite maladii. Roşiile şi sucul extras din ele ajută la vindecarea a numeroase boli ca: reumatism, arterioscleroză, litiază urinară şi biliară ş.a. Roşiile au foarte multe întrebuinţări în bucătăria fără foc. Cura cu suc de roşii se face timp de 25 - 30 de zile, zilnic 300 ml, împărţitţi în 3, înaintea celor 3 mese, cu 30 de min. Cine doreşte poate amesteca suc de ţelină (un puternic reconstituent), cu condiţia să se consume numai proaspăt extras. 2131. CURA CU PEPENE GALBEN Pepenele galben conţine: apă, enzime, vitamine (A, B, C), oligoelemente ş.a. Are proprietăţi diuretice, laxative, este răcoritor şi regenerator al ţesuturilor, indicat în oligurii, constipaţii, gută, reumatism şi îngrijirea tenului. Contraindicat suferinzilor de diabet, enterite şi dispepsii. Pepenele galben, ca şi cel verde, este recomandat în obezitate, pletoră, litiază (este indicată organizarea unor zile în care să se consume numai pepene). Atât suferinzii şi cât şi cei sănătoşi trebuie să beneficieze de cura de pepeni, timp de 2 - 3 săptămâni, pentru a-şi curăţa organismul de toxine. Se consumă numai înaintea celor 3 mese (30 de min). 2132. CURA CU PRUNE PROASPETE Pruna este bogată în vitamina A, B şi C (în cantităţi mai reduse), Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu, Sodiu, Mangan, apă, zahăr hidraţi de Carbon, acizi, albumine, cenuşi, celuloză. Indicaţii: astenie, anemie, surmenaj, gută, reumatism, arterioscleroză, constipaţie, intoxicaţii alimentare, hepatism, temperamente bilioase. Se consumă fructele dimineaţa pe nemâncate şi înaintea meselor (30 min). Sucul de prune 282

este mai eficient (1 pahar înaintea celor 3 mese). Cura de prune (3 zile pe săptămână), ajută în arterioscleroză, obezitate, hipotensiune, reumatism. 2133. CURA CU SUC DE MORCOVI ŞI ALTE RĂDĂCINOASE Un suc bogat în enzime, vitamine, minerale şi altele se obţine din: 200 g suc de morcovi, 50 g suc de păstârnac şi pătrunjel, 30 g suc de cartofi, 30 g suc de ridichi, 25 g miere polifloră. Se bea dimineaţa pe nemâncate, cu înghiţituri rare, abundent salivat, pe parcursul a două ore. Această cură durează 21 de zile. Ajută la revitalizarea întregului organism. 2134. CURA CU SUC DE RIDICHI Ridichea conţine rafanol (esenţă sulfurată), Potasiu (în cantitate mare), Iod, Magneziu, Sulf, vitaminele (A, B, C, D). Este indicată în litiază biliară, dischinezii, colecistite cronice, afecţiuni pulmonare, bronşite cronice, astm bronşic, reumatism degenerativ, gută, alergii. Se foloseşte sub formă de salată simplă sau în amestec cu morcov, ţelină, ceapă, praz ş.a. Sucul de ridiche neagră se poate obţine la storcătorul electric; în lipsa acestuia, se rade ridichea, se pun straturi alternative de miere şi ridichi, se acoperă şi se lasă la rece 24 de ore; se stoarce prin tifon. Se consumă câte 4 - 5 linguri înainte de mese. Foarte bune indicaţii pentru calmarea tusei (chiar în cazuri de tuse refractară). La copii acest suc are şi efecte fortifiante, ajută mult în stările de oboseală. Suc de ridichi, (50 - 200 ml pe zi), stors la mixer şi combinat cu suc de morcovi, păstârnac şi pătrunjel, ajută în toate afecţiunile hepatobiliare sau în cazul drenajului biliar. Ridichile de lună au proprietăţi asemănătoare, mai puţin intense; e bine să fie consumate în salate sau alte preparate la rece, cu tot cu frunzele lor. Se pot transforma în suc obţinut la storcătorul electric. 2135. CURA CU SUC DE SFECLĂ ROŞIE Sfecla roşie conţine hidraţi de carbon (zaharuri în cantitate mare), acizi aminaţi (betaină, asparagină, glutamină), vitamine (A, B, C, PP), oligoelemente (Magneziu, Fosfor, Potasiu, Fier, Brom, Zinc, Rubidiu, Celsiu). Sfecla roşie are un conţinut mai mare de Potasiu decât drojdia de bere. Este indicată în procesul de demineralizare, anemii, nevrite, tuberculoză, hipertensiune, viroze, afecţiuni renale, litiază, diateză urică. Sucul proaspăt extras se poate lua şi preventiv (de la 50 ml până la 500 ml pe zi), în combinaţie cu suc de morcovi, în hipertensiune, în timpul sau după repaosul alimentar; 150 ml suc de sfeclă amestecat cu 250 ml suc de morcovi şi 200 ml suc de castraveţi ajută în afecţiunile renale, litiaze şi diateze urice. Este contraindicat diabeticilor. 2136. CURA CU SPANAC Spanacul este unul din cele mai bogate verdeţuri în săruri minerale ( în 100 g spanac se găsesc 510 mg Sodiu, 375 mg Potasiu, 49 mg Calciu, 37 ml Fosfor şi Magneziu, 29 mg Sulf, 0.60 mg Mangan, 0.45 mg Zinc, 0.12 mg Cupru, Iod, Arsenic), vitaminele (A, B1, B2, B12, C), acid folic, clorofilă, spinacină (arginină, lisină), mucilagii, glucide, protide, lipide. Este indicat în anemii, convalescenţe, creştere, astenie fizică şi nervoasă, renescenţe, constipaţii. Se folosesc frunzele crude, în salate, cu suc de cătină sau de lămâie. Sucul se poate combina: 90 ml suc de spanac cu 130 ml suc de morcovi din care se bea un pahar în fiecare dimineaţă, în depresiunile fizice şi nervoase. Spanacul este contraindicat în hepatism, reumatism, artritism, inflamaţii gastrice sau intestinale (din cauza oxilaţilor de Potasiu şi de Calciu). Nici într-un caz nu se consumă spanac fiert, fiind foarte dăunător organismului, deoarece creşte oxaluria şi oxalemia; spanacul crud nu are acest efect. Reţineţi! Spanacul se mănâncă numai crud. 2137. CURA CU SPARANGHEL Conţine glucide, lipide, protide, celuloză, enzime, vitamine (A, B1, B2, C), Mangan, Fosfor, Fier, Potasiu, Calciu, Cupru, Brom, Iod, asparagină, metilmercaptan (care dă urinei mirosul ei caracteristic). Este indicat în litiază urinară, gută, bronşită artritism, reumatism, astenie fizică şi intelectuală, convalescenţe, anemii, demineralizare, insuficienţă hepatică şi renală, vâscozitate sangvină, palpitaţii, diabet, hematoze. Se foloseşte numai în stare crudă şi sub formă de suc, în curele de primăvară, pentru înlăturarea bolilor mai sus amintite. Este contraindicat persoanelor care suferă de cistită, reumatism articular, litiaze renale. Totuşi, este permis în anumite cazuri, în cantităţi moderate. 283

2138. CURA CU SUC DE ŢELINĂ Conţine enzime, vitamine (A, B, C), minerale (Magneziu, Mangan, Fier, Iod, Cupru, Sodiu, Potasiu, Calciu, Fosfor), anhidridă sedanoică, calină, tirozină, acid glutanic etc. Este indicată în inapetenţă şi digestii lente, astenie psihicofizică şi sexuală, reumatism, gută, litiază urinară, afecţiuni pulmonare, traheobronşite cronice, nervozitate, demineralizare, hepatism, icter, obezitate. Se foloseşte ca aperitiv înaintea meselor, crudă, simplă sau în amestec cu alte rădăcininoase, cu mere rase etc. Sucul extras din ţelină se foloseşte în cură de câte 15 - 20 de zile (150 ml înainte de mese). 2139. CURA CU SUC DE VARZĂ Varza conţine protide, glucide, lipide, minerale (Fosfor, calciu, Fier), enzime, vitaminele (A, C, B1, B2, PP, provitamina A,) ş.a. Sucul de varză proapăt extras este indicat (1 - 2 pahare pe zi în anemie), demineralizare, ascită, litiază urinară, diabet, gripă, rahitism, scorbut, renesecenţă îmbătrânire. Două pahare de suc pe zi, între mese, sunt indicate în vindecarea ulcerului gastric, afonie; se administrează sub formă gargară sau ingerat, suc de varză îndulcit cu puţină miere. 2140. CURA CU SUC DE ZMEURĂ Conţine tamin, vitamina C, enzime şi substanţe de natură flavonoidică. Se poate consuma şi fructul. Proprietăţi: astringent, dezinfectant, micşorează aciditatea gastrică, diaree, gastrite hiperacide, pirozis - senzaţia de arsură în stomac, alte afecţiuni ale aparatului degestiv. Se urmează o cură de 15 - 20 zile cu suc de zmeură simplu sau în amestecu cu frăguţe, afine, căpşuni (mult mai eficient). 2141. CURA CU SUC DE MURE Murele conţin tanin, flavonoide, acizi (malic, lactoezocitric, succinic, oxalic etc), enzime, vitaminele (A, B, C şi D), inozitol etc. Fructele folosite în stare proaspătă sunt considerate un bun întăritor al organismului, uşor laxativ, în special la copii. De asemenea, indicat în diaree, meno metroragii, afecţiuni pulmonare, anghine. Se consumă îndoit cu apă (cură de 2 - 3 săptămâni, de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale). 2142. CURA DE ELIMINARE ÎN LITIAZA URINARĂ Se recomandă a nu se mânca nimic 3 zile. În prima zi, de la ora 8 la 20, din 2 în 2 ore se beau 2 pahare cu suc de mere. A doua zi se procedeză la fel. A treia zi la ora 8 dimineaţa se bea un pahar cu suc de mere, peste 30 de min se beau 200 ml ulei de măsline şi imediat un pahar cu suc de mere, după care din 2 în două ore se bea un pahar cu suc de mere, până la ora 20. 2143. CURA DE ELIMINARE DE LITIAZĂ BILIARĂ Se face o clismă cu ceai de muşeţel seara; 12 ore nu se mănâncă absolut nimic. Dimineaţa se bea un ceai din amestec: tătăneasă, muşeţel, pojarniţă (sunătoare), gălbenele, coada - şoricelului, urzică, coada - calului. Se beau apoi, din 15 în 15 min, câte 50 ml ulei de măsline amestecat cu 40 ml suc de cătină sau de lămâie, timp de 2 ore. A doua zi dimineaţa se repetă; la nevoie se poate administra tinctură miraculoasă I (2106). 2144. CURA PENTRU ASCARIZI Se ia o ceapă de mărime mijlocie, se taie felioare subţiri şi se pune la macerat cu 250 ml de apă rece (12 ore). Se strecoară prin tifon, se bea câte 50 ml la 30 min. De asemeni, cană de ceai de pelin (1/2 linguriţă la 250 ml apă în clocot, care se lasă la infuzat 3 min). Se face tratament 3 zile succesiv. 2145. CURA ÎN OXIURAZĂ Se iau seminţe de dovleac, pe ani de vârstă, câte 10 g (ex: la vârsta de 3 ani, 30 g) şi se amestecă cu miere polifloră (cât cuprinde). Se consumă în fiecare dimineaţă, timp de 7 zile succesiv. După 3 săptămâni se poate repeta cura încă o dată. Seminţele se pot folosi cu coajă, transformândule în pulbere cu ajutorul râşniţeide cafea. Tinctură de genţiană (ghinţură), cu 30 min înainte de masă (câte 15 picături puse cu pipeta). 2146. CURA CU ŢELINĂ CRUDĂ 284

În durerile reumatice zilnic se mănâncă o ţelină crudă (rasă); dimineaţa, sub formă de salată, pe nemâncate sau cu 2 ore înainte de masă, timp de 21 de zile. Ameliorează mult durerile reumatice, fortificând organismul. 2147. CURA CU LAPTE DE HRIŞCĂ În gastrită, în afară de cura cu sucuri şi crudităţi, se poate consuma zilnic lapte de hrişcă (2 linguri făină de hrişcă bine amestecată cu 150 ml apă caldă şi puţină miere). 2148. CURA DE PRIMĂVARĂ ÎN ANEMIE În cursul primăverii, în cazurile de anemie, se consumă zilnic salată de păpădie în amestec cu urzici fin mărunţite, timp de 2 luni, pe lângă cura de sucuri şi crudităţi (v. 2114) a aceleaşi perioade de timp. 2149. CURELE ÎN AFECŢIUNILE CARDIACE ŞI CIRCULATORII Se recomandă cura cu sucuri şi crudităţi de 2 luni (v. 2114), cura cu boabe de ienupăr (v. 2109), 4 feluri de plante macerate la rece: I _ tătăneasă - 30 g, păpădie - 10 g, vâsc - 20 g, sclipeţi (scrântitoare) - 10 g, talpa gâştii - 10 g, măturice - 10 g; II _ păducel - 30 g, valeriană (ordolean) - 10 g, fumoriţă - 10 g, talpa gâştii - 20 g, roiniţă - 10 g, trifoi roşu - 20 g; III _ rută - 10 g, arnică - 10 g, coada şoricelului - 10 g, coada calului - 10 g, genţiană - 10 g; IV _ traista ciobanului - 10 g, osul iepurelui - 10 g, sorbestrea - 10 g, salcie albă (scoarţă) - 10 g. Toate cele 4 feluri de ceai mai sus menţionate, se prepară numai prin macerare la rece: se folosesc alternativ, în cure de câte 14 zile. O linguriţă din amestecul respectiv, la 250 m apă rece se lasă la macerat 12 ore, se strecoară prin tifon şi se încălzeşte uşor (până la 38o C). Se beau 2 căni pe zi, îndulcit cu puţină miere, dimineaţa şi seara. Pentru inimă, vin (câte 3 linguri pe zi, înaintea celor 3 mese principale). 2150. CURA CU ANGHINARE Anghinarea conţine cinarină, pahifenoli, oxidaze, flavenizide (cinarozidă şi scoliurizidă), insulină, acid clorogenic, glicozidele A şi B, mucilagii, tanoizi, zaharuri, acizi (malic, lactic, gliceric şi glicolic), derivaţi triterpenici, săruri de Potasiu,Magneziu ş.a. Este indicată intern, în cazul nefritelor cronice, vărsături, enterite, fermentaţii intestinale, hemoroizi, anghine pectorale, arteroscleroze, hepatite cronice, ciroze hepatice, angiocolite, colicistite acute şi cronice, constipaţii, hipertensiune arterială, hipercolesterolemie. Contraindicată în afecţiunea cutei renale şi hepato - biliare. Se prepară prin infuzie (1 lingură de frunze mărunţite la 500 ml apă în clocot, care se lasă în repaos 30 min şi se strecoară prin tifon). Se bea o parte pe stomacul gol, cu înghiţituri rare iar restul în cursul zilei, cu 1/2 oră înaintea meselor principale (la prânz şi seara). Când se face o cură de 30 de zile, se prepară astfel: 2 linguriţe de frunze mărunţite la 300 ml apă clocotită lăsate la infuzat 20 min. După 10 zile se măreşte doza la 4 linguriţe iar după alte 10 zile 5 linguriţe la 300 ml apă clocotită. O parte din acest ceai (2 - 3 înghiţituri) se bea dimineaţa pe nemâncate, după care bolnavul va sta întins pe partea dreaptă timp de 30 min. Restul ceaiului se bea încet, înghiţitură cu înghiţitură, bine salivat în decursul aceleaşi zile, cu 30 min înaintea celor 2 mese (prânz şi seara). După o pauză de 30 de zile, cura se poate repeta, dar cu mare atenţie la dozele mari. În caz contrar provoacă colici hepato - biliare. 2151. CURA CU CEAPĂ În toate curele naturale, ceapa crudă este folosită pentru proprietăţile ei de stimulare a sistemului endocrin şi a capacităţii de apărare a organismului. Are acţiuni sedative şi diuretice. Conţine numeoase oligoelemente, Sodiu, Potasiu, Calciu, Fosfor, Iod, Silicu, Carbon, Clor), vitamine (A, B, C), enzime, glucochinină, fitocide, substanţe naturale cu proprietăţi antiseptice. Stimulent general al sistemului nervos, hepatic şi renal. Diuretic, puternic dizolvant şi eliminator al ureei şi clorurilor, antiseptic şi antiinfecţios, se comportă ca un antibiotic faţă de culturile de stafilococi. Indicată în icter, retenţie hidrică şi clorosodică, edeme cardiace şi renale, pleurezie, ascită, oligurie, afecţiuni respiratorii (guturai, bronşite, astm, laringită); infuzie cu muguri de brad şi 5 cepe la 1 l de apă, îndulcit cu puţină miere. Se beau 1 - 2 căni pe zi. 285

În varice şi tromboflebite, suc de ceapă cu puţină miere. În areteroscleroză, parazitoze intestinale, surmenaj fizic şi intelectual, astenie, prostatită (tinctură - 2 linguriţe pe zi, câte 10 zile pe lună, timp de 6 luni pe an). Infecţii intestinale, urinare şi respiratorii, insomnii, litiază urică, gută (decoct , 2 căni pe zi), diabet, obezitate gripă. Supa de ceapă este indicată în indigestii, balonări, colici abdominale, contra gripei (2 cepe tăiate felii subţiri la 500 ml apă şi macerate); se serveşte 1 pahar între mese şi uneori înainte de culcare, timp de 15 zile. Contra diareei sugarilor - infuzie timp de 2 ore, a 3 cepe tăiate mărunt, întrun litru de apă în clocot, îndulcit cu puţină miere. 2152. CURA CU COADA - CALULUI Planta conţine acid salicilic, substanţe de natură flavonică, alcaloizi, metoxiairidina, ofotosterina (beta - sitosterolul) - acizii malic şi oxalic, glicerite ale acizilor stearic, linoleic şi oleic, diuretil - sulfone, vitamina C, ulei volatil, săruri de Potasiu ş.a. Este indicată în anemie secundară posthemoragică (acţiune hemostatică prin mărirea numărului de eritrocite) în tuberculoza pulmonară ca remineralizant, ca hemostatic în hemoroizi, metroragii, epistaxis, diuretic în gută şi reumatism, uşurează expectoraţia în bronşite, ajută în bolile de rinichi şi de vezică; prin acţiunea antimicrobiană a uleiului volatil şi a sărurilor de Potasiu, are efect diuretic, prin diureza pe care o produce, acţionează favorabil în bolile de inimă, ficat, piele, ulcer gastric, hipoacidifiant şi hemostatic. Sub formă de macerat la rece, 1 linguriţă de plantă bine mărunţită la 250 ml apă rece, 8 ore. Se strecoară prin tifon, se bea înaintea meselor, de 3 ori pe zi. Se poate folosi şi sub formă de pulbere, ca atare, 1 - 2 g în 24 de ore; mineralizant în tuberculoza pulmonară. 2153. CURA CU SUC DE LĂMÂIE Lămâia conţine vitamine (A, B1, B2, B3, PP, C_ 40 - 50 mg la suta de grame), acizi (citric şi malic), glucide (glucoză şi fructoză) direct asimilabile, zaharoză, săruri minerale şi oligoelemente (Calciu, Fier, Siliciu, Fosfor, Mangan, Cupru), terpine, aldehide etc. Este indicat în demineralizare, convalescenţă, infecţii diverse (pulmonare, intestinale), stări febrile, astenie, inapetenţă, boli infecţioase, ascită, reumatism, artritism, gută, scorbut precum şi ulcer gastric, arterioscleroză, dispepsii, hipervâscozitate sangvină, litiază urinară şi biliară, varice, flebite, fragilitate capilară, hemoragii (epitaxis, gastroragii, enteroragii, hematurii), hemofilie, dizenterie, diaree, paraziţi intestinali, astm, bronşite, gripă, renescenţă cefalee, aerofagii ş.a. Se foloseşte o lămâie tăiată felii (sau sucul ei pus într-un pahar cu apă îndulcită cu puţină miere) în stări febrile, de vomă, hemoragii, în toate maladiile indicate mai sus - suc cură de 4 - 5 săptămnâni urcând şi coborând progresiv de la 1/2 până la 2 lămâi pe zi; contra aerofagiei - infuzie; vermifug: se zdrobeşte 1 lămâie (coaja, pulpa şi seminţele) care se macerează 2 ore în apă, cu puţină miere, după care se strecoară prin tifon şi care se bea la culcare. De reţinut ! Lămâile ţinute în apă caldă (5 min) secretă mai mult suc. 2154. CURA CU SUC DE CĂTINĂ ALBĂ DE RÂU Cătina este de 5 ori mai bogată în toate substanţele decât lămâia. Este un tonifiant general, cu acţiune puternică antiscorbutică, astringent şi vermifug. Fructele de cătină - albă - de - râu sunt considerate ca o polivitamină naturală şi pot fi consumate sub diferite forme ca: ceai, pastă, pulbere, suc combinat cu apă şi puţină miere; o cură de 4 - 5 săptămâni fortifică organismul, ferindu-l de îmbolnăviri. De reţinut ! Toate preparatele care au la bază cătină nu se consumă după ora 14 deoparece sunt foarte excitante (uneori mai excitante decât cafeaua). 2155. CURA CU SUC DE MĂCEŞE Fructul de măceşe conţine acid ascorbic (vitamina C) şi acid dehidroascorbic, vitaminele (A, B1, B2, P), acid nicotinic, vitamina K, zahăr invertit, tanin, acid citric, acid malic, pectine, ulei volatil, ulei gras, flavonoizi, carotenoide, săruri minerale, urme de vanilină, "alfa şi beta", tocaferol (vitamina C), lecitine, zaharuri ş.a.Se recomandă în avitaminoze, enterocolite, calculoză renală, tulburări de circulaţie priferică, antihelmitic. Se prepară prin decoct - 2 linguriţe de fructe bine mărunţite la 500 ml apă în clocot. Fructele se introduc numai când apa dă în fiert - pentru conservarea vitaminei C. Se lasă să fiarbă 10 min în clocot mic (nu direct pe flacără). Se lasă în repaos 30 min, se strecoară prin tifon şi se îndulceşte cu puţină miere (după gust). Se bea călduţ sau rece, în decursul unei zile. Sub formă de băutură 286

răcoritoare se prepară astfel: 100 g măceşe uscate (în timpul iernii) şi bine mărunţite se pun la macerat, cu 12 ore înainte. Se strecoară prin pânză deasă, se amestecă cu 140 g miere poliflorăcompletând cu apă până la 1 l. Se consumă în cursul unei zile, sub formă de cură (21 de zile); ajută în afecţiunile enumerate mai sus. Fructele de măceş (măceşele) din care s-au eliminat sâmburii şi perii, bine uscate, transformate în pulbere şi amestecată cu puţină miere de albine se recomandă pentru eliminarea viermilor intestinali. 2156. CURA CU FRUNZE DE MESTEACĂN Frunzele de mestecăn (recoltate din mai până în a doua jumătate a lunii iulie) conţin soponine, tanin de natură pirocatehelică, metilpentozone, flavone cu glicol, dimetilapigenol, betulozina, mucilagii, zaharoze, ulei volatil, rezine, betuline etc. Este indicată în edeme de natură cardiacă şi renală, reumatism articular, hipertensiune arterială, nefrite cronice, hipercolesterolemie, gută. Elimină toxinele din corp, stimulează toxinele organice având, în acelaşi timp, şi o acţiune depurativă; în curele făcute cu acest ceai sunt tratate numeroase boli de piele şi de ficat; în oarecare măsură ajută şi la dizolvarea calculilor din litiaza renală. Ceaiul se prepară prin infuzie (2 - 3 linguri frunze mărunţite la 200 m apă în clocot). Se acoperă şi se lasă până se răceşte la 38 - 40o C. Se adaugă 1 vârf de cuţit de bicarbonat alimentar, care neutralizează acidul betuloretinic, acesta micşorând acţiunea diuretică a frunzelor de mesteacăn. După 6 ore se strecoară lichidul prin tifon şi se bea în 2 reprize, la un interval de 4 ore. De reţinut ! Această cură ajută la scăderea tensiunii arteriale, creşte permeabilitatea vasculară, diureza, dizolvă calculii, favorizează eliminarea acidului uric şi diminuează colesterolul. Are acţiune antibiotică asupra bacilului coli, stafilococului, auriu, alb oxford şi anthracis.În cura de primăvară se poate folosi seva de mesteacăn. 2157. CURA DE MOŞMOANE Fructele de moşmon conţin materi grase, azotate şi extractive, celuloză, cenuşi, tanin (în fructul proaspăt) şi de cca 5 ori mai mult în fructul uscat, mucilagiu, acizi (citric şi malic)şi vitamine (B, C). Este indicat împotriva diareei; 200 - 300 g de moşmoane trecute mult din copt, curăţate de coajă şi luate în fiecare dimineaţă (sau compot realizat din 1 kg de fructe amestecate cu 1 kg de miere şi 500 ml apă). Este foarte eficace contra gutei, a calculozei şi lombagiilor. Dimineaţa, pe nemâncate, se bea un pahar de vin alb, în care s-au macerat timp de 24 de ore sâmburi de moşmoane, pisaţi bine (1 mână la 1 l apă); în combaterea litiazei renale, zilnic 1 pahar de decoct de rădăcini de pătrunjel, în care s-a adăugat 1 linguriţă pulbere obţinută din sâmburi de moşmoane. 2158. CURA CU CEAI DE NALBĂ MARE Conţine mucilagii, amidon, zaharuri, asparagină, substanţe grase, pectine, betaină, tanin, substanţe răşinoase. Se recomandă sub formă de ceai (rădăcina măcinată la rece) în inflamaţiile căilor repiratorii (tuse bronşică, laringită) precum şi în infecţiile renale şi în tulburări gastrointestinale. Maceratul se prepară dintr-o lingură de rădăcină la 250 ml apă rece. Se lasă la temperatura camerei 30 min, se strecoară prin tifon, adăugând puţin bicarbonat de Sodiu, pentru a nu produce iritaţii gastrice. Cantitatea se va fracţiona în 3 - 4 reprize pe zi. 2159. CURA DE PELIN Conţine ulei volatil (format din azulene, betatuionă, teiol şi esterii lui, felandren, cadinel etc). Este indicant gastric, amar în anorexiile convalescenţilor şi în dispepsii, cu constipaţie, în tratamentul gastritelor hipoacide, a edenelor renale şi a constipaţiilor, în bolile apartului digestiv, în hipotonie gastrică, lipsă de aciditate, vărsături, edeme (reţienerea apei în ţesuturi). Cura nu trebuie să dureze mai mult de 14 zile deoarece poate provoca tulburări digestive şi nervoase. Este contraindicată bolnavilor cu afecţiuni nervoase sau femeilor care alăptează, deoarece conferă laptelui un gust amar. Nu se recomandă femeilor gravide. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită şi se bea în 3 reprize, înaintea celor 3 mese. 2160. CURA CU SUC DE PIERSICI Piersica conţine apă, săruri (Potasiu), minerale, vitamine, acizi (acetic, formic, capriic), aldehide etc.Sucul de piersici, în cură de 2 - 3 săptămâni, este binevenit. Ajută în dispepsii, hematurii, litiaze urinare, copiilor cu debilitate fizică şi convalescenţilor. Pentru extragerea sucului se folosesc numai fructele bine coapte. 287

2161. CURA CU CEAI DE PIN Conţine ulei volatil; la rândul lui, acesta conţine alfapinen, betapinen, betafelandren, limonen, deltacaren, acetat de bornil, aldehide (anisică şi caproică), alcooli, aldehide şi acetone, tanin, rezine şi vitamina C. Este indicat ca antiinflamator în inflamaţiile căilor respiratorii însoţite de tuse şi în bronşite; diuretic şi antiseptic - folosit în pielite, cistite şi uretrite. Se prepară prin infuzie, din 2 linguriţe de muguri de pin bine mărunţiţi la 400 ml apă în clocot. Se lasă la infuzat 15 min, după care se strecoară şi se îndulceşte cu puţină miere. 2162. CURA CU MĂTASE DE PORUMB Conţine: sarponozide, alantoină, ulei volatil, săruri de Potasiu şi Calciu, bioxid de Siliciu, ceară, vitamine (B6, C, E şi K), glucide, ergosterină, betaină, proteine etc. Infuzia de mătase de porumb se prepară din 2 linguri de mătase bine mărunţite la 200 ml apă în clocot. Se infuzează 10 min. Se strecoară şi se ia o 1 lingură la 3 ore. Se recomandă în litiaza urinară, cistite, albuminoree - în eliminarea apei din ţesuturi, influenţează şi unele boli de inimă şi obezitate, în menstruaţii neregulate şi menopauze, datorită vitaminei K; are proprietăţi hemostatice în tulburările circulatorii determinate de afecţiuni cardio - vasculare, gută, artrite, uricemie. 2163. CURA CU EXTRACT FLUID DIN ROIBĂ Se foloseşte rădăcina (care se recoltează în al doilea sau al treilea an, la sfârşitul vegetaţiei) care conţine antrachinonici (2 %), formaţi din antrachinone libere şi glicozidate. Este indicată în prevenirea calculozei urinare. Se foloseşte sub formă de extract fluid, din care se iau de 3 ori pe zi câte 20 - 30 picături; sub formă de pulbere, din rădăcină se ia de 3 ori pe zi, câte 1 g. 2164. CURA CU EXTRACT APOS DE SĂPUNARIŢĂ Rădăcina de săpunariţă conţine: saponozide (A, B, C şi D), saponozida xilozida acidului giprogenic, oze, gume de lactozină, o holozidă (care pune în libertate prin hidroliză galactoza). Este indicată în bronşite, dischinezii biliare, oxiuriază. Intern, se foloseşte sub formă de extract apos, prepararea rece făcându-se în 8 ore. Se administrează 3 - 5 linguri pe zi; macerare la rece - 1 linguriţă de plantă fin mărunţită la 200 ml apă; lăsată 8 ore, se bea fracţionat în cursul unei zile. 2165. CURA CU MACERAT DE SCHINEL Conţine sescviterpene (clicina, benedictina, artemisifolina şi salonitenolidul). De asemenea, acizi graşi, fitosteroli şi glicozidele lor, mucilagii, taninuri, acizi rezomici, acid nicotinic, amida acidului nicotinic, alfa amirenal, alcool cerilic, cvitamina B1, un principiu antibiotic, săruri de Potasiu, Magneziu şi Calciu.Este indicat în anorexie şi hipoaciditate gastrică, tulburări digestive, stări inflamatorii ale stomacului, boli de ficat şi ale căilor respiratorii. Se foloseşte macerat apos la rece (5 g %) din care se administrează câte 250 ml cu 30 min înaintea meselor principale. 2166. CURA CU SUC DIN CRESON DE FÂNTÂNĂ Cresonul este o plantă de mare însemnătate pentru organismul uman. Conţine numeroase elemente necesare sănătăţii. Planta (proaspăt recoltată din preajma fântânilor sau pâraielor line) se pune în extractorul electric. Sucul rezultat se utilizează câte 60 - 150 g pe zi amestecat cu apă sau în supe de legume, reci. Se poate folosi în cazul bolnavilor cu retenţie urinară (1/2 pahar combinat cu ulei de migdale, măsline etc, în părţi egale).Pentru extragere se recomandă utilizarea cresonului foarte proaspăt, nevătămat şi recoltat numai din locuri foarte curate, necălcat de animale (în special de oi). 2167. CURA CU SUC ORZ VERDE Se dizolvă o linguriţă pulbere de orz verde în suc sau în 150 - 200ml apă călduţă. Se poate consuma preventiv. Se bea de 1 - 2ori pe zi, o ceaşcă de 50ml. cu înghiţituri mici, rare, înainte cu 25 - 30 de min înainte de masă. Se poate extrage în cantităţi mai mari şi păstra în sticle la loc rece. Înainte de a fi băut se ţine la temperatura camerei. INDEX ALFABETIC A... ... Afină (1_ _ _15) ... Alună (16_ _ _36) 288

... Anason (37_ _ _48) ... Andivă (49_ _ _69) ... Anghinare (70_ _ _85) ... Arpagic (86_ _ _94) ... (H)asmaţuchi (95_ _ _103) ... Ardei gras (104 _ _ _131) ... Ardei iute (132_ _ _134) ... Alge (135) B... ... Banană (136_ _ _150) ... Bob (151_ _ _167) ... Bostan (168_ _ _197) ... Brânză de vaci (198_ _ _220) ... Brânză de oi (221_ _ _242) ... Busuioc (243_ _ _245) C... ... Caisă (246_ _ _271) ... Cartof (272_ _ _291) ...Castravete (292_ _ _321) ... Căpşună (322_ _ _329) ... Cătina (330_ _ _336) ... Ceapa (337_ _ _396) ... Cicoare sălbatică (370_ _ _396) ... Cireşe (396_ _ _406) ... Ciuperci (407_ _ _435) ... Coacăza _ aurie (436_ _ _441) _ roşie (442_ _ _457) _ neagră (458_ _ _474) ... Creson (475_ _ _507) D... ... Dovleacul (508_ _ _560) ... Dude (561_ _ _570) F.. ... Fasolea boabe (571_ _ _605) ... Floarea - soarelui (606_ _ _621) ... Frăguţele (622_ _ _634) G... ... Ghizdii (_ _ _) ... Grepul (635_ _ _636) ... Grâul (637_ _ _684) ... Gutuia (685_ _ _697) H... ... Hreanul (698_ _ _717) ... Hribul (718_ _ _754) ... Hrişca (755_ _ _780) I...... Iarba grasă (781_ _ _801) J... ... Jirul (802_ _ _803) L... ... Lămâia (804_ _ _807) ... Lăptuca (808_ _ _830) ... Leuşteanul (831_ _ _846) ... Lintea (847_ _ _870) M... ... Mazărea (871_ _ _897) ... Măcrişul (898_ _ _921) ... Mărul (922_ _ _946) ... Măslina (947_ _ _964) ... Meiul (965_ _ _979) ... Morcovul (980_ _ _1013) ... Murele (1014_ _ _1022) N... ... Napul (1023_ _ _1049) ... Năutul (1050_ _ _1063) ... Nuca (1064_ _ _1097) O... ... Orezul (1098_ _ _1111) ... Orz (1112_ _ _1127) ... Ovăzul (1128_ _ _1148) 289

P...... Patisonul (1149_ _ _1179) ... Para (1180_ _ _1185) ... Păpădia (1186_ _ _1244) ... Păstârnacul (1245_ _ _1252) ... Pătlăgeaua vânătă - Vânăta (1253__1273) ... Pătlăgeaua roşie - Tomata (1274_ _ _1327) ... Pătrunjelul (1328) pag.278 ... Pepenele galben (1329_ _ _1335) ... Pătlăgeaua galbenă (1336_ _ _1366) ... Pinionul dulce (1367_ _ _1370) ... Piersica (1371_ _ _1380) ... Portocala (1381_ _ _1394) ... Porumbul (1395_ _ _1418) ... Prazul (1419_ _ _1462) ... Pruna (1463_ _ _1478) ... Păstura (1479_ _ _1494) ... Propolisul (1495_ _ _1498) R... ... Ridichea neagră (1499_ _ _1527) ... Ridichea roză (1528_ _ _1533) ... Rodia (1534_ _ _1536) ... Reventul (rabarbăr) (1537_ _ _1539) S... ... Secara (1540) ... Sfecla roşie (1541_ _ _1554) ... Smochina (1555_ _ _1558) ... Soia (1559_ _ _1589) ... Spanacul (1590_ _ _1631) ... Sparanghelul (1632_ _ _1652) ... Specie de varză cu rădăcină tubercul - rutabaga (1653_ _ _1665) ... Strugurele (1666_ _ _1680) T... ... Tătăneasa (1681_ _ _1692) ... Teiul (1693_ _ _1696) ... Trandafirul (1697_ _ _1708) ... Troscotul (1709_ _ _1725) ... Trifoiul roşu (1726_ _ _1759) Ţ... ... Ţelina (1760_ _ _1815) ... Ţâţa caprei - Salsifi (1816_ _ _1823) U... ... Usturoiul (1824_ _ _1845) ... Urzica (1846_ _ _1866) V... ... Varza (1867_ _ _1918) Z... ... Zerul (1919_ _ _1935) ... Zmeura (1936_ _ _1957) PARTEAADOUA ... ...Câteva reţete casnice (1958_ _ _2004) ... ... Reţete cu trimiteri I ... ... Conserve din legume şi fructe la congelator ... Legume (2005_ _ _2014) ... Fructe (2015_ _ _2016) II ... ... Prepararea făinii (2017_ _ _2021) III ... ... Prepararea germenilor în condiţii casnice (2022_ _ _2030) IV... ... Prepararea laptelui vegetal (2031_ _ _2040) V ... ... Maceratele (2041_ _ _2062) VI ... ... Pastele (2063_ _ _2066) 290

VII ... VIII ... IX ... X ...

... ... ... ...

Pulberile (2067_ _ _2078) Sucurile (2079_ _ _2103) Tincturile (2104_ _ _2107) Cure terapeutice (2108_ _ _2167)

291