Traian Ungureanu - Razboiul Timpurilor - Declin Occidental Si Asediu Islamic

1958' BucureEtt; TnaleN UNcunsnNU (n' I martic Absolvent dintre ziariqtii romdni dc calibru' ".i" "ttf de Filologie din Bucureqti' spccializarea inceput la- revistele "if"*ftetii ,o*arre-"ngf ez6, elsJrie pentru lui se ceni*trt"ot*Sil4a[a studen;eascd' Articolele sportul' in politica.Ei treaz|pe doui teme principale' de cultur[ in fottn" care Traian Ungureanu u"d" comunicare.TentatEidedomeniulliterar,jurnalisliterare Ei tul i;i publicl eseurile dedicate culturii literard Ei politice in Wala romdneqscd' Romdnia 2003 pdn[in 1980 ';;;';-r*";'De la sfhrqitul anilor

Traian

lJngureanrf Razboiul timpurilor declin occidental pi asediu islamic

.on,lrrrraacestedirecliilaBBC'undeesteunadinle aqteaptd cu interes tre vocile pe care ascultbtorii in zool are deja peste o. mie de arti-

;t ;ilJ;. in Eveeditoriale Ei eseuri publicate loi", studen{eascd' "ro"i.i' Opinia nimentul zilef , Romdnia liberd' in continuare

Cuvdntul Si Contraforf' Facg dar de data asta la Europa Liber6' 'pin ZOOO scrie la revista 22' din2004 este delindtor in 20O5 devine senior O" *Uri"e b ldei tn dialog'iar in continuare de editor la Cotidianul' E pieocupat t"tit la incePutin Fotbal despre

Oiiorr,

j;;d;radio, il;;"

sportului,

ti"

sd sem-

lui 2003 plus qi-ProSport,p"nt* ca din vara an este laure;;;"i" Gaieta Sporturilor'in acelaqi premiulu^i u:o:qut de Grupul ut r-ip"ttru jr,,nuii"n al

p""ilt ntf"g

Social, in vreme ce-societateaTimiqoara

in

decerneaze p'"-i"i Alexandra c't Manifestulfotdebuteazi in voium la Humanitas

ii

i)iirr,o

IndrieE'

20O4

a sportului' carte dedicatd analizeiculturale

H.UMA'NIIAS

nuiunrjrr

PREFATA

( |ilrlrl[ltitlrrtttl !,r Ilr'l Ir4lrtI 1,,.\1r..\"r

lllVl',( ll

I r'l['t ltl ,:i I lr I I i,\1il | rl rNll I

l,l

(De ce ne ap[rim)

r

I ',1,, ' "lr, I In

l! 1=j\'1ll \'r rlr lri i',r ll

0{,

tr/t

IrJn

s-a intAmplat ceva nespus de infricogdtor. K., un occidental profund, bogat in goluri sufleteqti, vinovat de dileme, purtdnd, deasupra costumului neted, un chip ridat de culturi majore qi muribunde, a fost chemat, in sfhrqit, la Castel. Dupd c Aliva paEi, K. a leqinat'

in zorii zllei de 11 septembrie 2001,

l| "

.,,.\

\ \,, )

,

l)cscricrca CIP a Bibliotecii Nalionale a Romflniei IJNGUREANU, TRAIAN l{Izboiul timpurilor: (declin occidental qi ascdiu islamic) / 'fraian Ungurcanu. - Bucuregti: Humanitas, 2006 ISBN (10) 973-50-1326-6; ISBN (13) 978"913 50 1126 4 32t.28s (=

4fi.2r) (73) "2001.09.01'

O HUMANITAS,2006 EDITURA HUMANITAS Pia{a Prcsci Libcrc l, 013701 BucurcEti, RomAnia tel.02l/31'l l8 l9 fax 021/317 1824 www.humanitas.ro Comenzi CARTE PRIN PO$TA: tcl. 02 I /3 I I 21 30, fax 02lill3 50 35, C.PC.E - CP 14. Bucurc5ti c-mail: [email protected]

www.librariitchumanitas.ro

/"ffi,--A [r \ uRftculn *,1r \g&LAil/ rsBN n3) sl8-elJ so-t3z+

ISBN (10)

9'/3 50-1326 6

Castelul ldngd care K. hibernase atalia ani intr-o angoasl inghe{at6, ardea,lovit de doui ciocuri de fier. Deasupra, in fum, printre strig5tele unei limbi necunoscute, cateva siluete inblale fostau un steag verde. Jos, la poalele pudrate de scrum telor mameloane de piatrd, dansa Ei benchetuia, bucurdndu'se de vremurile noi, o omenire pestri{d: funclionari 9i artiqti eminenti, studenli idealiEti, prostime' De atunci, ne apdrIm. in zorii zilei de I 1 septembri e 2001, disperarea rurefratd' a lui Kafka a devenit o speculalie inaltd qi nul6, intunericul lui

Dostoievski s-a ridicat Ei ne-a pus in biiltaia culitului scanteietor din mdna unui Sade analfabet. O m6n[ spal6 pe alta aga cum ne invald o Carte veche, rcaenzatA pdnd la dezinteiar amdndoud 1in un cap de american' Culitul joac[ grare -, in mdna cdldului. Capul care a creat Lumea Noud se va rostogoli sub ochiul palid al camerei video, iar Occidentul se va apuca sd explice, pAnd la ultima picitur[ de sdnge, vina nevinovatului qi gloria vinovatului. De asta ne apirdm.

(r

lir t.:l tr tt tr | | t tttl

trt t t I t

tr

Prefoyd

Irt lttr le I I scpl"cmbric, cum sunt rrurrritc, aclcsctlri, ti'tpLrrilc clccisivc pc carc lc trdim gi pc carc lc vor trdi, luptAnd, rnurind s:ru ccclAnd cci de dupi noi, va implini ceva cc sc numc$te Irnivcrsarca de 5 ani. Irclevant. ll septembrie nu creqtc, ci coboard in sens invers, spre punctul zero. Ca orice conflict ircch,rctibil, 1l septembrie va avea un final devastator. una dintrc pdr{i va sfArgi prin a reveni la calm, la falimentul pe carc qi l-a pregdtit istoric ;i metodic. $tim deja c[ acest sfbrqit a fost acontat de Islam. Explicafia nu e lungi, dar cere un efort de viztalizare pe care regia opticd a mediilor de informare nu-l mai ingdduie. in cea mai falsd criptare de la transformarea picturii religioase italo-flamande dc secol XIV in fetig hrristic, diminea{a zirei d.e il septembrie a fost fotografiatd filozofic sub definiqia unui atac bestial gi viva_ ce, regretabil, dar binemeritat de o culturi in culpd, din partea unei omeniri proaspete qi neglijate. Oricine se trezes_ tc intr-o dimineald cu gAndul ci lumea a fost de_ajuns gi gre_ Eit trebuie si plece in goani, cu bomba la brdu, spre New York. Islamul Ei plebea globald a popoarelor umbrite de Oc_ cident s-au rdsculat cu noaptea in cap au lovit, cu o lip_ Ei sd dc mdsur[ adolescentind, acolo unde trebuia. America, tcrasa lumii, a pierdut 3 000 de trupuri, cAteva sute de etaie dc arogan{i gi dreptul de a se numi realitatea determinania a viitorului. Aceastl analizd, sumard nechibzuitd e pro_ Ei lund greqitd. Ea e cea mai sofisticatd Scrisoare de Sinucigas scrisi vreodat5. Picat. Autorii documentului pleaci, un pic prea devreme. Din urmd, vine una dintre cele mai ne_ .;tcptate surprize ale istoriei: Declinul Islamului. in loc de rrl ( )ccidcntului.

Katrina, indice de amnezie Acum 5 ani, dupd apocalipsa dc la New York, sufletul occidental a fost surprins, pAnd laparalizic, de existenla omului teribil. incdntali de homo sapiens, honto pictor qi alte cliqee pedagogice, am descoperit cu oroarc cxistenla omului

incalci voluptuos Ei programatic toatc normele vielii. Tot din aceastd amnezie se ndscuse, ceva rnai inainte, qi mania superstilioasb a vielii fdrd riscuri, pc carc o curtcazd, prin tribunale, cei ce dau in judecati pavajul dc carc s-au impiedicat sau compania aare a fabricat cutitul dc bucht[ric incare

fipt in soacri. Opinia occidcntald profcsionistd sufcrf,, in mcdie gi majoritar, de o stare profundd dc incompetcnld fatd de brutalitatea viefii. Simqurilc ultragiatc au inrcgistrat puterea Islamului gi au decis cI bestia are ccva exotic Ei cxc^itant, iar violul trebuie rdbdat, gustat, explicat Ei sacralizat. In schimb, ra[iunea istoricd a pierdut qansa de a face cdteva observalii foarte ingrijordtoare pentru Islam.

Ascensiunea declinului islamic Lumea islamicl e intr-o expansiune febrilS qi falsb. Araau dat lumii doui surplusuri: populalie qi petrol. AmAndoud par incalculabile, am6ndoud sunt perisabile. Explozia demograficb a lumii arabe ;i, mai larg, islamice, e un fapt incontestabil. Rata de creqtere a populaliei musulmane e a doua in lume, dupd spune un Raport ONU din 2004

bii

verticala extraordinarb a popula{iei din Africa subsaharia-

nd. insd acelaqi Raport ne spune cd rata de creEtere musulmand scade fald de nivelurile ei anterioare, intr-un ritm uluitor. in jurul anului 2050, cregterea de populalie musulmand va atingc, coborAnd, nivelul proiectat al cregterii de popula{ic in Statele Unite. Efectele declinului au inceput, adich, szi

Rrizboiul timnurilor

PreJ'a1d

lucrczc incd dc pe acum, in mijlocul marelui generator islaniic clc populalii. Motorul enormei dilatiri a demografiei islarnicc c rata dc analfabetism colosald: 52% din populalia mascuf inii s;i pcstc 600/rintre femei. Acest medievism cognitiv a gcncrat un mcdicvism dcmografic agresiv. Cum? Emanciparca pc carc o imputrc alfabetizarea e inceputul autonomiei individualc. Abscnla ci rncn(inc familia la funclia de motor biologic. lianrilia nrLrltipld ;i rcduplicarea freneticd au dcvcnit o practicii panarabil, in condiliilc in care educa{ia rninirnd a plasat f'crncia in coatla icrarhici socialc. Dar golul cognitiv arab c o catastrofi incornparabild. O altd ccrcetarc masivd, faimosr.rl Ii.aport asupra Dczvoltdrii Umane Arabe, dat publicitilii in 2002 clc Agcnlia ONU pcntru Dezvoltare, descrie dimensiunilc dczastrului, in cAtcva date care frxeazd lumca arabi pc o trcapti dc cxistcn{i istoricb arhaic6, intr-o falie temporald antcrioard cu sute de ani modemitdtii. Prima qi cea mai uluitoarc dcscopcrirc a Raportului spune ci totalul c64ilor traduse in limbile arabc in ultimii 1000 de ani e egal cu numdrul c64ilor tradusc, intr-un singur an, in Spania. in aceste condilii, a doua seric de datc prezentate de Raport nu mai poate surprinde: Produsul Na[ional Brut rcunit al ldrilor arabc, cifrat la 531 de miliarde de dolari anual, c mai mic decdt Produsul Na{ional Brut al Spaniei. Lumea arabd suferd de o omogenitate durd 9i regresivd, dar, ca toate societSlile subdezvoltate, trdicEte energic qi coerent prin mecanisme de compcnsare ideologicd. Febra islamicd explicb, ralionalizcazi gi face suportabild presiunca uriaEb a istoriei. Insb logodna va inceta.

variante de vialb, suprimate pAni acum de codurile tradilionalc. Monoislamismul cxisten{ial e pelit dc hibridizarc. Ccl mai periculos dugman al lslamului nu sunt armatele occidcntalc, qi cu atAt mai pu{in opereta asistenliald prcscrisd dc UE, ci tcntaliile culturii superficialc, dar globale, a Occidcntului pop, comercial gi democratic. lslamul va fi ajuns de cultura de masd, iar cultura de masi nu iart6. Lecfia Europei de Est n-a fost inleleasd in capitalele arabe. Fcrtilitatea qi nervozitatea Islamului vor adormi. Moralr-rrile vor l6ncezi, furia va face filme gi muzicd proaste. De la Damasc la Jakarta: un shop-

Witorul arab, ca un mall Lumea musulmanb va fi prinsd din urmi de marcca cultrrlii slobale care aduce alfabetizare, informa{ic, op(iuni qi

ping-mall. Dubii, calcule ncgustoreEti, obsesia bursei Ei a celebritdlii, pragmatism Ei televiziune digitald. Lumea islamici mai are ccl mult o gcneralie pentru a stabili Imperiul Tcocratic Global. Criza de timp lucreazd. Chiar fird sd o qtie, Bin Laden, al-Zarqawi, Zawahiri gi alte nume de personaje derutate au inleles instinctiv cd rdzboiul trebuie purtat acum, inaintc ca modernitatea sd erodeze baza demografici qi spirituald a lumii islamice tradilionale. Petrolul va urrna, in mod straniu, curba de blocaj a populaliilor. Dcpartamentul de Stat amcrican estimeazi, poate un pic prea optimist, cd, tot cAndva dupd anul 2050, exploatarea in enormelc bazine arabe se va plafona. Dispcrarea culturali motiveazi, de la un cap la altul, violen[a islamici. Ea e un act tardiv de impotrivire ucigaEd care propune, in acelagi timp, in caz de eEec, sinuciderea. Lumea islamicd a raatunci cdnd a intdrziat reforma religioasi qi tat de mult orice gansd de supravie[uire integraemanciparea sociald ld. Modernitatea qi-a- vdzut, programatic qi automat, de expansiune. Dupi 1989, cAnd pe scend au urcat un miliard de chinezi, c6nd sute de milioane de indieni Ei cst-europeni au jurat credinla Ei ore suplimentare furnizorului planetar dc prosperitate, zarurlle erau aruncate. Estul european qi Oricntul indo-chinez se asezau in vehiculul evolutiei istoricc.

lo

lltizbbiul timPurilor

IN CE CREDEA AMY?

l,rrlrr:ir lrt'u[u t ittttiittca izolatS, cu bombe la brAu, qi se lansa irr tlclir lcologic. l)c asta ne ap6ram.

$i dc usta I scptcr.nbrie poate deveni necrologul civiliza{iei occidentalc cloai cu ajutorul qi in interpretarea autistd a propriilor elitc intclcctuale. ca toate nalionalismele gi totalitarismele cunoscute de istorie, fundamentalismul terorist islamic nu c o crca{ie intern6, ci o reacfie la presiuni exteme insuportabilc, mai bine zis, reaclia gregiti la iminenla schimbdrii' Doar gdndul intors spre iralional al Occidentului intelectual e o irealie cu adevdrat intemd, gena cangrenatd a spiritului european, tentalia care ne ispiteqte, incd o dat6, cu abandonul' $i de asta ne apdr[m. I

3 000 de oameni au fostuciEi. Tumurilc au dispdrut in cenuNu mai e nimic de gdsit acolo. Sensul zilci dc I I septcm;d. brie nu poate fi recuperat, deEi reconstruc{ia istoricd, vcchea noastrd tentalie in fala evenimentelor mari, n-a picrdut nimic din puterea de fascina{ie. Ea poatc lumina unghcrcle obscure ale tragediei gi poate, chiar, da impresia cd rcpctf,, pe in[elesul nostru, ce s-a intAmplat atunci. Dar nu poate explica tocmai tragedia pe care pretinde cd o limuregte. Pe22 iulie2004 a fost publicat ,,Raporhrl final al Comisiei Nalionale de Anchetl asupra Atacurilor Teroriste impotriva Statelor Unite". E o lucrare de minu{ie inverqunati, in cea mai strictl tradijie a reconstrucliei istorice. in pestc 500 de pagini qi milioane de detalii, Rapofful pare cd stie tot:

,,inainte de imbarcare, la 06:52 a.m., Mohamed Atta, liderul grupului, afost sunat, pe mobil, de Marwan at Shehi, membru al grupului, gata de fmbarcare in al doilea avion care avea sd loveascd peste pulin timp Turnurile. Convorbirea a durat 3 minute. Shehi a sunat de la un telefon public, rflat in krminalul C al aercporfillui, ;i anume intre primul punct de control Ei ghi;eul m l75 al companiei United Airlines." Ceva e profund incomplet Ei imprecis in ornamentica accstui uluitor monument al detaliului istoric. Ceva lipsegte clin centrul constelaliei infinite de referinle la 11 septembric:

Rtizboiul timpurilor

t2

sensul, rostul ctt carc s-tl ndscut aceasti dramd care a incincrat, iutr-o c;lillii dc tcroarc universald, trecutul gi a obligat

oricc lrrczcnt sri plivcltscii altfcl spre viitor. Celmai ,,fetiqizat" cvcnitttcrtt isttll'ic ilfil cl.lnr a observat, exasperat, un juma-

britlrrric

c irtglrlpitt lncrcu mai adAnc in cunoaqtere: ccl prr(irr o t:ut'lc ttottli 1'rc ltrnii r;i o sLtti, ba chiar o mie de trinritcri 1rc 'r.i ll .;t)uir tlc I 1", datt intr-trclcvlr un fetig' El ascuntlc cvcttitnclrtttl pc citl'c Ittt il Itlai ccrr:ctcazI, penfiu cd a inceput clcnrrrlt sir-l cclcbl'czc, ittlr-o rcpcti!ic luncbri Ei incantatorie. irrtrc tirrrp, ll scptcttrtrt'ic s-a schintbat. Accastb r[scruce istoricu c, tftrpl cirtci utti tlc cttttortStcrc cLr nliiloacele veacului pgslrrr iplirltyr(igr1tl, tt ilttcrscc{ic blocatir dc traficul isteric in cu|c sc irtgltcsuic, lhra sil facir trn pas inaintc' banalitetile lirct0l0gicc, scutirncntalisnrul tabloid qi tcoriilc pervcrse ale acadcrnicilor. Dar, mai intAi, s-a schimbat numcle. l1 septcrnbric c dcja 9/11, numdrul de telefon la care se poate cornauda oricc comparalie qi sc poate rosti orice peroralie' I I scptcmbric cste cel mai ,,fetiqizat" qoc al istoriei qi e, exact clin acest motiv, un evcniment cu sens ignorat. Cum a fost posibi16 aceastd nepotrivire giganticd intre mersul istoriei si oamenii chemali s5-l inleleagb? De unde aceastd grevd

list

general5

in fala sensului?

Iluzia Au lucrat mai intdi, iluziile, apoi consecinlele imediate' Iluziile au precedat 1l septembrie Ei i-au asigurat o primire nu numai greqitS, dar de-a dreptul periculoasd. Ele au dictat un anume mod pasiv qi vinovat de a interpreta rela{iile tot mai

proaste ale Lumii Occidentale cu Lumea Orientald. Labaza iluzie i generale care avdzutmereu in cultura Ei civiliza(ia occiclcntald un opresor, iar in lumea qi spiritualitatea islamici

[ncc.'r'clcuAny?

ffi;b

o victimd sau, mai curAnd, noul proletariat gtobls*tAfi&/ bineinleles, o teorie veche: critica libcralismuiui, in termeni de putere. Conform acestci teorii, doar subversiunea intelectual6 a tcoreticicnilor qi violcnla masclor pot indrepta rdul lumca eliberatd, originar Ei pot dcschide portilc Milcniului egald gi justi. Aplicat mccanic, itrci clc la irlccputul anilor '60, de criticii colonialismului, accst alllcstcc clc cconotnic politica qi iluminism rcstrictiv a dcvcnit, clLrpa golul provocat de dizolvarea regimurilor comunistc, tcoria prcdilcctir a corpului academic. Modelul s-a cxtins qi a luat dinrctlsittnca unci mantre, un consens mai mult sau mai pulin cxplicit, adoptdi in'mcdiile politice qi in presd. Cel mai important pluton afiliat noului consens a fost, probabil, noua elitd transna(ionald, formatd din casta m6nuitorilor de informalie, profesionigtii corpora{iilor, tehnicienii industriei de public relations gi consultan{a. Toli triiesc in aqa-numita suburbia, paradis standard qi refugiu etanE. Fidelitatea lor se reduce la patosul de brand. Cartierul, naliunea qi, pdnd la un punct, familia nu mai sunt, aqa cum era cazul cu elitele ereditare ale trecutului, parte a experienlei lor de via{d. Ele au fost inlocuite de pia{a globald, de intema{ionalismul tonic qi instantaneu al congreselor, terminalelor de aeroport gi tranzacliilor electronice. Aceste elite sunt promotorul aqa-numitei globaliz[ri, fantoma demonizati de criticii capitalismului, Ei tot ele sunt, in mod ironic, forla care alimenteazd critica acerbd a propriului stil de viafd. Mandarinii electronici ai noilor elite sunt atraqi tocmai de caractcrul anistoric al acestor teorii, in care vbd confirmarea propriei opliuni pentru internalionalism qi piald suprana{ionald. Iatb de ce, in diminea{azllei de l1 septembrie, lumca producdtorilor de informa{ie, opinie qi decizie aqtepta cu verdictul bine pregdtit. Atacurile teroriste au fost definite aproapc instantaneu ca o reac{ie colosali lao oprimare aqiidcrca.

1A256?7

.

Ilizlxtiul tintlttrrilrtr

In ce credea Amy?

Era o iluzic. l)irr ditcit itlcclt unui I I scptcmbrie provocat de propriilc viclitrtc c o ilttzic, carc c lttlcvitrul'/

Lumea islamicd se afld in aceasti situafie. Ea simte cd nu poatc impiedica, ci doar amAna prcschimbarea de valori. Acele p6(i ale lumii arabe carc triicsc in caden[a culturii islamice nu mai vdd o posteritatc islamicd. Dc aici reac{ia de impotrivirc, in care se amestccd contradictoriu eleva{ia spiritualS, violenia qi reveren{a ncputirrcioasi in fir(a walkman-ului, a operaliilor cu laser pc rctini sau a ponrografici pc satclit

14 :

Lu ct: suttl I)ut,( t'ulturilc

Mlclr cutcva obsclva{ii, rnai crcclibilc dccAt tcoria rdscrxrlci sclavikrr, uqtcuptir clrcptr-rl la dczbatcrc. Elc porncsc rlc lu constatarca simplii a vcciniti[ii rivale dc culturi. Lunrca occidcntali in varianta ei'tdrzie, tehnologicd, amoral6, la{ionalistir, postrcligioasd Ei postfamilialS existd, cu sau {ErI vclia noastrl, ca rival fatal al lumii cu care se invecineazh imecliat: lumca bazinului asiatic, preponderent islamic. Mulli dintrc criticii dinspre dreapta ai Islamului militant fac greqeala dc a considera cd aceastd lume e in mod fundamental primitivi. Trdsbtura cu adev5rat relevantd e cu totul alta: caractcrul definitiv qi coerent al lumii Islamului, care are o scard de valori, institulii qi tradiqii spirituale perfect articulate. Ele pot sau nu sd fie,,primitive". Nu gradul de evolu{ie le-a adus in conflict mortal cu lumea occidentali, ci coeren{a lor vizlblldla nivelul uria$ei lumi arabe. Asta explic6, de pildd, de ce Africa unei inapoieri evidcntc nu e nici pe departe focarul de terorism pc care il presupun, de la stdnga, teoria oprimdrii Ei, de la dreapta, teoria inapoierii (Evul Mediu islamic). Coerenla, adAncimea Ei amploarea modului de viald islamic sunt perfect fondate Ei sunt in pericol. La un loc, ele compun o identitate amenin{ati. Nu de arrne, nu de democra{ie, nu de morala posteticd a elibcrarii scxuale, ci de toate la un loc, intr-o ecua[ie carc s-a rnai produs in istorie qi e inevitabili la contactul culturilor onx)gcuc. Triim spre a ldsa in urmi o amprentd existen{iald. Nrr rrc putcm perpetua, nu putem sfida golul qi nu ne putem sirrr(i continuati decdt transmifdnd o culturd. CAnd acest im;rrrls c irr lrcricol, popoarele reac\ioneazi violent.

15

gi internet. Uneori neputinfa devinc, insi, o fbrti tcribilb: atunci cAnd izbuteqte sd convefieasci tchnologia, implAntAnd avioane in Tumuri, trimilAnd pe internet filmclc dccapitirilor de ostatici, detonAnd prin unde radio noduri feroviare aglontcrate, in Spania. Nu e nimic de scuzat. E, insa, mult, aproapc totul, de scos de sub monopolul teoriilor care au banaliz,ar ideologic o dramb universalS.

Titanic Gulag Nici consecinlele zilei de l1 septembrie n-au ajutat mai mult. Prima gi cea mai gravd dintre ele e cd via(a a continuat. A continuat, in ciuda tragediei, cu toate comoditblilc, uEurinta gi inlcsnirile pe care le considerim un drept. Din acest motiv, catastrofa din I I septembrie n-a fost trecuti in rdndul zguduirilor istorice. Ea a fost confundatl cu un accident, un accident fabulos, care a fbcut trecerea de la Titanic Ia Star I|/ars, dar un accident. in aceste condilii, a apIrut rapid conllichrl intre cci ce au vizut accidentul, dar nu au ?nfeles sau n-au vrut sd-i inleleagi sernnifica{ia istoricd, qi cci care au vdzut, dc la bun inceput, o cometd anun!6nd o mare miqcare a istorici. De aici cele doui mari postirri colective ale Occidcntului, dupi 11 septembrie. Prima: antiamericanismul mililurrt

-

o doctrind sumara,

redusd adescori

la

agcttcla

l(r

In ce cretleu

Rdzboiul timpurilor

arrti-lJush, pradi uqoari in mAna versalilor politicieni francczi, gcrmani gi ruqi care au stors-o tcmeinic de beneficii clcctorale. A doua e cunoscutd sub numele de ,,rdzboi impotriva terorismului"; ea are doul sectoare vizibile in Afganistan qi Irak qi o componentd ncdeclaratd in jocul secret de presiuni si finante din Pakistan, Caucaz qi Indochina. Problema e, dcsigur, divortul complet al acestor doud cdi de acliune. E o probleml strict occidentald. Ea reproduce fidel una dintre tensiunile clasice ale conqtiinlei occidentale (contradictia intre valori qi critica lor) dar o face prin oficiile unei caricaturi. Contestalia,,imperialismului american" nu e decAt copilul isteric al solidei tradilii a disiden{ei democratice. Ea face dovada unei ignoranle vicioase, echivalAnd, de pildi, centrele de deten{ie americane de la Guantanamo qi de la Abu Ghraib cu Gulagul sovietic. Aceastd eroare de o mizeric grandioasd e mai mult decAt un detaliu grotesc. NcpSsarea pe care o presupune aceastb asociere, devenitb intre timp loc comun in presa de limbd englezd,francezd qi germand e instructivd. Ea trddeazi o stare de incompeten{d Ei dc confuzie istoricd fErd comparalie qi e unul dintre ccle mai importante repere spirituale alc vremurilor noastre: g6ndirea fbri istorie.

Inteligenla fdrd memorie mii de soldali americani, britanici ;i canadieni s-au imbarcat in porturi engleze, pentru a fo(a dcbarcarca pe coastele Normandiei. Celebrhm, astbzi, tot ce a urmat: baia dc sdnge dc pe plaja Omaha, Bbtelia pentru Norin iunie 1944,

sute de

rrurndia. clibcrarea Parisului. Soldalii care au declangat, in noaptcir rlc 5-(r ir-rnie, asaltul asupra Europei ocupate nu erau,

insi,

Amv?

17

Mulli s-au dcsparlit de coastele Angliei cu semne obscene. Dupa dcbarcare, primirea n-a fost tocmai entuziasti. Jdranii francezi aLr invi{at repedc si iqi apere pivnilelc dc vin. Avia(ia aliati n-a !inLrt cont de nimic. A bombardat tot ce miEca. 2 000 dc civili au lbst Lrciqi intr-un singur bornbardament, in zi dc tArg, la St. Lo. In jur dc 15 000 de francezi au fost uciqi in tinipul opcratiunilor clc clibcrarc. 19 000 de americani au dczcrtat, iar fbrtclc aliatc s-ar"r aflat de citeva ori, la Falaisc, Bulgc si I'lurtscn, lirartc aproapc de un dezastru complct. Ororile qi erorile militarilor americani n-au aqtcptat razboiul din lrak. Ele sunt, in cea m-ai mare parte, ororilc qi crorile care compun oricc rlzboi. Insd, cu datelc dc atunci qi presa de astdzi, americanii ar fi pierdut rizboiul. De undc diferenla? Putem conchidc, flatdndu-ne veacul, cd dupi 60 de ani, civilui din spatelc frontului a progresat, aEa cum au o imagine foarlc rcuqit5.

progrcsat toatc mecanismele: frigiderele, autornobilclc, ven-

tilatoarele. Sau putem remarca altceva. Publicul anilor '40 cra solidar cu problemclc epocii sale Ei, de fapt, nu era deloc un public. El nu asista critic, nu evalua Ei nu alegea, apoi, o atitudine politicd sau alta. Era opinia publici americand pur qi simplu servild? Greu de crezut. Ea era mai degrabd o opinie publicd mulqumitd cu situarea ei in istorie. Asthzi, la capbful unui proces indelungat qi foarte activ la varf, opinia publicd e, pentru prima oar[, aproape complet