Traditii Franta Referat

 

TRADITII SI OBICEIURI DIN FRANTA CRACIUNUL In Franta , Craciunul este perioada reuniunii familiei si a generozitatii , marcata de daruri si dulciuri pentru copii , cadouri pentru cei sarmani , liturghia de la miezul noptii , si de revelion ( le Reveillon) . Obiceiurile de Craciun , originare din Orientul Mijlociu , au fost introduse in Franta de catre romani.Orasul Reims a fost locul in care a fos sarbatorit pentru intaia oara Craciunul in Franta , in anul 496 , ocazie cu care Clovis , impreuna cu cei 3000 de luptatori ai sai , a fost botezat , trecand astfel la crestinism. Sarbatorirea Craciunului in Franta variaza de la o regiune la alta , in cele mai multe din provincii fiind celebrat pe 25 decembrie , zi in care bancile sunt inchise.In estul si nordul Frantei , perioada Craciunului debuteaza pe 6 decembrie , cu La fête de Saint Nicolas (Sarbatoarea sfantului Nicolae) ; in alte zone La fête des Rois  (Sarbatoarea regilor) este un eveniment de mare importanta , care are loc pe 6 decembrie sau in prima duminica dupa 1 ianuarie.Pe 8 decembrie , in Lyon , are loc La Fête de lumières (Sarbatoarea luminilor) , ocazie cu care sunt puse la ferestre lumanari , ca un omagiu adus Fecioarei Maria.

Copiii francezi isi aseaza incaltarile in fata caminului , sperand ca Pere Noel  sau  sau Papa Noel   (Tata Noel) sau "le petit Jesus" ("micutul Isus") le va umple cu daruri.Bomboane , fructe , nuci si mici jucarii sunt agatate pe ramurile bradului de Craciun.Exista si un Pere Fouettard  (Tata  (Tata Fouettard) , care are datoria de a-i bate la fund pe copiii care au fost obraznici de-a lungul anului. Numele Noel provine din expresia "les bonnes nouvelles" , cu semnificatia de "vesti bune".   In anul 1962 , a fost votata in Franta o lege care stipuleaza ca toate scrisorile trimise lui Pere Noel (Mos Craciun) trebuie sa li se raspunda cu o carte postala.Pentru a se conforma acestei legi ,

 

cadrele didactice trimit ravase de raspuns tutror copiilor din scoli care se adreseaza in scris lui Papa Noel. In ajunul de Craciun exista obiceiul de a se posti toata ziua , pentru ca la miezul noptii , toata familia , cu exceptia copiilor mici , sa mearga la biserica sau la catedrala pentru slujba . Dupa asistarea la La Messe de Minuit (Liturghia de la miezul noptii) , francezii se aduna in grupuri de prieteni sau in familie pentru a serba Le Reveillon  (Revelionul) , la o masa imbelsugata , acasa , la un restaurant sau la o cafenea.Fiecare regiune franceza are propriile traditii culinare legate de revelion , cu feluri de mancare din curcan , clapon , gaina , sau cu boudin blanc (Budinca alba). Bucatele sunt stropite cu vinuri Muscadet, Anjou, Sauterne and Champagne .Cuvantul  "Reveillon" provine din verbul "reveiller"= "a se trezi , a se destepta". Revelionul reprezinta o desteptare"simbolica semnificand nasterea lui Isus . De-a lungul perioadei de Craciun , se servesc deserturi traditionale : -La Buche de Noel   (Butucul (Butucul lui Noel) , constand dintr-o prajitura lunguiata din ciocolata cu castane , care reproduce forma unui butuc ars intre ajunul Craciunului si Anul nou in Périgord , reminiscenta a unui stravechi ritual pagan. -Le pain Calendeau (painea Calendeau) .Paine de craciun facuta in sudul Frantei , din care se da o bucata unei persoane sarace. -La Galette des Rois(Prajitura regilor sau magilor) , o prajitura rotunda , taiata in bucatele care sunt impartite de un copil ascuns sub masa , numit le petit roi  sau  sau l'enfant soleil  (micul  (micul rege sau copilul “

soare).Cine gaseste la feve , boaba de fasole ascunsa in prajitura , devine "rege' sau "regina" , si isi poate alege un partener. Intre decoratiile de Craciun frantuzesti , un rol major il are Sapin de Noel  (Bradul  (Bradul lui Noel ) , care impodobeste casele , strazile , birourile si fabricile. Sapin de Noel  aparut  aparut in secolul XIV in  Alsacia , decorat cu cu mere , flori flori de hartie hartie si panglici panglici , fiind introdus introdus in Franta Franta in anul anul 1837. 1837. Un alt aspect important al Craciunului frantuzesc consta in Creche , scene zugravind momente din nasterea mantuitorului , in care este amplasat sfanta familie alaturi santons ( "micii sfinti"), si care este expusa in biserici si in case.Pentru a da un ultim tuseu scenelor din "creche' , copii le orneaza cu muschi , pietricele si crengute de brad.Atunci cand se aprind lumanarile , "creches" devin locul central de sarbatorire a Craciunului.Copii se aduna in jurul lor si canta colinde pana in ziua de epifanie , pe 6 ianuarie.Exista si Creche insufletite , constand din piese de teatru cu copii sau Familiara cu papusiscena descriind evenimentele timpul nasterii lui Isus. de care familia sfantului Francisc sfanta "creche" , adin fost introdusa in Avignon de Assisi intre anii 1316 si 1334 , insa abia in secolul XVI a devenit o traditie imbratisata de cultura  populara. In sudul Frantei , in Provence ,in "creche" sunt introdusi si cei trei magi , pastorii , animale , sateni imbracati in vechi costume traditionale.Aceste figurine includ un primar al satului , un taran , un tigan , un tobosar si alte personaje pitoresti.Un alt obicei in Provence consta in costumarea unor persoane in pastori care iau parte la o procesiune in care se da ocol bisericii. Dupa revelion , exista obiceiul de a se lasa o lumanare aprinsa , in eventualitatea in care casa va fi vizitata de Fecioara Maria.

 

 

PASTELE Pastele (Pâques) in Franta inglobeaza mai multe celebrari , strans legate una de cealalta , incepand cu cateva saptamani inainte , cu Mardi Gras si continuand cu Miercurea cenusii , Joia Mare , Vinerea Pastelui si , desigur, duminica de Pasti , urmata de o intreaga saptamana dedicata sarbatorilor pascale.In general, francezii obisnuiesc sa petreaca Pastele in familie , la o masa bogata incluzand si traditionalele oua, dar isi pot oferi si o scurta vacanta , neuitand insa sa mearga la o liturghie cel putin odata dupa duminica de Pasti. Mardi Gras - Martea Grasa  Mardi Gras (Martea Grasa) este celebrata in ultima zi dinaintea Postului Mare , prima zi a acestuia fiind numita Miercurea Cenusii. Intrucat urmeaza o perioada de infranare si ascetism , Mardi Gras este caracterizata de un exces de satisfacere a placerilor lumesti si culmineaza cu Carnavalul , o revarsare exuberanta de muzica si dans .Desi carnavalul de Mardi Gras a devenit faimos mai ales in New Orleans si Rio de Janiero , acest eveniment de sunet si culoare isi are originea , de fapt, in orasul Nice. Carnavalul de la Nice dureza aproape doua saptamani si include parade , focuri de artificii , baluri mascate , o multime de spectacole si alte evenimente "pacatoase".

Clopotele zburatoare (Les Cloches Volants) si Pestele de aprilie (Poisson d'Avril )  

Potrivit unei traditii incepute in secolul XII , in fiecare an , incepand cu Joia Mare , clopotele bisericilor din orasele si saturile franceze amutesc , in semn de respect fata de moartea lui Iisus pe cruce. Legenda spune ca clopotele tuturor bisericilor din Franta isi iau zborul catre Roma

 

odata cu ziua de Miercurea Cenusii.Duminica, ziua invierii lui Iisus , clopotele de Pasti (les cloches de Pâques) revin in biserici si catedrale si, in drumul lor de reintoarcere de la Roma , lasa sa cada din cer oua, ciocolate si alte bunatati. O alta traditie din preajma Pastelui si a zilei de 1 aprilie este Poisson d'Avril (Pestele de aprilie) Cu aceasta ocazie , copiii decupeaza pestisori din hartie si incerca sa ii agate de spatele a cat mai multi adulti .Daca vreun "om mare" simte ceva si se intoarce sa vada ce se intampla, cei mici ii striga cu totii , incantati , "Poisson d'Avril !".In aceasta imprejurare, nu este deloc intamplator ca magazinele si cofetariile sunt pline in aceasta perioada cu ciocolate in forma de peste. Ouale de Pasti in Franta 

In prima zi de Pasti, copiii se trezesc devreme, nerabdatori, sa caute ouale pascale ascunse prin casa sau in gradina. Ouale decorate , alaturi de iepurasi si gainuse , reprezinta simboluri specifice Pastelui din Franta.Un alt obicei raspandit printre copii este sa se angajeze intr-o competitie in care ouale de Pasi sunt lasate sa se rostogoleasca de-a lugul unui mic plan inclinat.Singurul ou care "supravietuieste" este declarat , la fel ca si proprietarul sau, drept invingator. Acest joc porneste de la asemanarea intre rostogolirea oului si pravalirea stancii ce inchidea mormantul lui Iisus.