Topografie Ccia

 

  󰁓󰁕󰁂󰁉󰁅󰁃󰁔󰁅 󰁒󰁅󰁚󰁏󰁌󰁖󰁁󰁔󰁅 󰀭 󰁔󰁯󰁰󰁯󰁧󰁲󰁡󰁦󰁩󰁥  󰁃󰁃󰁉󰁁󰀮 󰁃󰀮󰁂󰁲󰁩󰁳󰁡󰁮󰀮 󰁁󰁮󰁵󰁬 󰀱󰀮 󰁓󰁥󰁭󰁥󰁳󰁴󰁲󰁵󰁬 󰀱󰀮

Subiecte propuse: A. 1 Explicati semnificatia urmatoarelor urmatoarelor notiuni: elipsoid de referinta, proiectie topografica, proiectie cartografica.  2 Definiti notiunile: curba de nivel, echidistante. Clasificarea curbelor de nivel. 3 Masurarea unghiurilor orizontale prin metoda seriilor. Exemplu. 4 Principiul nivelmentului geometric. Tipuri de nivelment geometric. 5 Transmiterea cotelor si groapa de fundatie. 6 Trasarea lungimilor prin masurarea directa. 7 Determinarea inclinarii constructilor cu ajutorul firului reticular vertical al teodolitului. 8 Elemente geometrice ale curbelor circulare. B. 1 Care este proiectia conforma? Dar o proiectie echivalenta? Priectia GAUSS? 2 Enumerati formele tip de inaltimi. Dealul – reprezentare. 3 Explicati: punerea la punt a lunetei, punctarea obiectelor vizate. 4 Princiupiul tahimetriei paralatice; mira orizontala de invat – descriere. 5 Calculul volumul de terasamente – principiu; calculul terasamentelor de planuri cu curbe de nivel. 6 Trasarea unghiurilor. 7 Clasificarea deplasarilor si deform. constructiilor 8  Metoda coordonatelor rectangulare pe tangente C. 1 Care sunt elementele topografice ale terenului – schita, enumerare; 2. Enumerati formele tip de adancituri. Valea – reprezentare; 3. definiti axele teodolitului. Reprezentare grafica 4. Detereminarea distantelor pe cale tahimetrica – axa de vizare, mira. 5. Trasarea unei cote la un punct inalt de pe constructie 6. trasarea cotelor pe terasament t erasament geometric 7. determinarea inclinarii constructiilor prin masurarea unchiurilor orizontale 8.Metoda coordonatelor rectangulare pe coarda D. 1 Definiti urmatoarele elemente: unghi orizontal, unghi de panta, orientare topografica. Grafic; 2 Plan topografic. Harta topografica. Definitii, caracteristici 3 Enumerati tipuri de dispozitive de citire la teodolit, exemple de metode de citire la microscopul cu

scarita; 4 Determinarea distantelor pe cale stadimetrica(axa de vizare paralela cu linia terenului); 5 Trasarea unei platforme orizontale; 6 Trasarea cotelor prin nivelment trigonometric; 7 Masurarea deplasarii orizontale prin metoda poligonometrica; 8 Trasarea arcelor de elipsa E. 1 Definiti latitudinea si longitudinea geografica – schita. 2 Scara planurilor si hartilor topografice. 3 Asezarea in statie a teodolitului. tri gonometric. 4 Principiul nivelmentului trigonometric. 5 Trasarea unui plan de panta data. 6 Trasarea punctelor constructilor prin metoda coordonatelor polare. 7 Determinarea inclinarii cosurilor de fum coordonatelor prin masurareapolare unghiurilor oraizontale si masurarea tasarilor. 8 Trasarea curbelor curculare prin metoda F. 1 Definitia erorii; clasificarea erorilor. 2 Semne convenrionale pentru planimetrie; tipuri, exemple.

 

3 Masurarea unghiurilor orizontale prin metoda simpla si prin metoda repetitiei. 4 Calculul si compensarea unei drumuri planimetrice sprijinite la capete. 5 Tipuri de imprejmuiri folosite la trasarea axelor constructilor. 6 Trasarea linilor de panta data. 7 Ridicarea retelelor tehnice subterane. 8 Masurarea tasaraului prin nivelment geometric. G.  1 Clasificarea masuratorilor. 2 Determinarea coord rect ale unui punct de pe planuri si harti. 3 Masurarea unghiurilor verticale cu teodolitul. 4 Calcuylul si compensarea unei drumuiri de nicelment geometric sprijinita la capete. 5 Trasarea gropilor de fundatie. 6 Determinarea inaltimii constructilor (se poate masura distanta) 7 Tipuri de retele de sprijin spriji n pentru ridicarea detaliilor. 8 Calculul tasarii si deformatiti findatiilor constructilor. H. 1. Definiti notiunile de eroare reala, eroare aparenta, ecart, toleranta. 2. Deteminarea suprafetelor pe planuri si harti topografice (grafic, mecanic) 3. Enumerati corectiile aplicate lungimilor masurate cu panglica. Corectia de etalonare, corectia de

reducere la orizont. in ainte. 4. Determinarea punctelor prin intersectia inainte. 5. Lucrari topografice la montarea stalpilor din beton armat. 6. Determinarea inaltimii constrauctilor (nu se poate masura distanta)

7 prinprin procedeul succesive. 8 Trasarea aliniamentelor Curbelor circulare metodaaliniamentelor tranpentelor succesive. I. 1 Elementele topografice ale terenului. l inii de panta data. 2 Trasarea de planuri si harti ale unei linii 3 Care sunt erorile de reglaj ale teodolituluil cum se verifica si se rectifica eroarea de colimatie orizontala. 4 Nivelmentul suprafetelor prin metoda patratelor. 5 Lucrarile topografice la montarea stalpilor metalici. 6 Trasarea punctelor caracteristice ale constructilor prin metoda intersectiei repetate. untili zand punctele de la capetele aliniamentelor. 7 Trasarea unui punct intermediar untilizand 8 Trasarea curberlor circulare prin metoda corzilor prelungite. J. 1 Erori de masurare; definitii, clasificare. 2 Construirea profilului topografic pe o anumita directie. 3 Principiul masurarii distantelor prin unde electromagnetice. 4 Verificarea si rectificarea erorilor de orizontalizare a axei de vizare la

instrumentele de nivelment

geometric. 5 Trasarea elementelor curbe ale constructilor. 6 Trasarea punctelor constructilor prin metoda coordonatelor rectangulare. rectangulare. 7 Trasarea pe teren a elementelor principale ale curbelor. 8 Elemente principale ale curbelor circulare. Bonus

Topografia (topos = loc, grafein = a scrie) este stiinta care se ocupa cu tehnica masurarii scoartei terestre  pe siprafete mici (maxim (maxim 80km2), precum precum si cu intocmirea planurilor planurilor si hartilor topografice. Topografie generala – are ca obiect masurarea unor sprafete cu toate detaliile existente si reprezentarea lor conventionala pe un plan; Topografia aplicata (inginereasca) – are ca obiect aplicarea pe teren a unor proiecte realizate pe planurile sau hartile topografice.

 

Subiecte Rezolvate: - Subiectul A –

1) Explicati semn. urm. no notiuni: tiuni: elipsoid de referinta, proiectie proiectie topografica, proiectie proiectie cartografica. Elipsoid de referinta: supr. matem. fol. in calculele geodezice in locul geoidului (supr. cont. – supr de nivel zero – supr. marilor si oceanelor in stare de echilibru prelungita pe pe sub continente) ti ne Proiectie topografica: - pr orto. Pctele de pe supr topo oca se proiecteaza pe o sup plana, oriz. Nu se tine cont de curb Pamant. Proiectie cartografica: se clasifica astfel: a) dupa caracterul deformarilor: conforne | echidistante | echivalente | arbitrare  b) dupa modul de realizare al prezentarii: azimuta azimutale le | cilindrice | conice | pseudo cili/conice | policonice 2) Def notiunile: curba de nivel, clasificarea curbelor de nivel, echidistanta. Curba de nivel: proiectia in plan H a liniei l iniei ce uneste pctele de pe supr topografica ce au aceeasi cota. Clasificarea curbelor de nivel:  a) normale: desenate cu linie subtire, continua, sepia, intervale E  b) principale: linie mai groasa, groasa, continua, sepia, sepia, intervale 5E c) ajutatoare: linie subtire, intrerupta, intervale E/2 d) accidentate: linie subtire, punctata, intervale E/4 E/ 4 Echidistanta: distanta pe verticala, constanta, dintre suprafetele plane si orizontale de sectionare a reliefului. Altfel, diferenta de nivel dintre doua curbe de nivel consecutive. 3) ungh orizontale prin Ex: - seMas fol in cazul masurarii maimetoda multorserilor. ungh dintr-un pct de statie. - se alege ca pct de plecare pe acela care are conditii optime de vizare si este mai indepartat. - se vizeaza in sens orar in pozitia 1 si antiorar in poz 2. - intervalul dintre orignile seriilor se cal cu relatia: I=200 G/n  Operatii de control si corect a vizelor: - control pe fiecare direct masurata in poz I si II : CB’-CB’’ ungh λ egale(arce egale de 2,5,10,20m) Coord pcte 1, 2, 3 se deduc astfel:

Masurand abscisele pe tangente si ridicand perpendicularele pe care se masoara ordonatele y, se  picheteaza in detaliu cu tarusi curba curba de racordare, pornind pornind de la punctele punctele de tangenta spre spre bisectoare.

 

- SUBIECTUL C – 1) care sunt elementele topografice ale terenului (schita si enumerare)

Elemente topografice ale terenului sunt: a) liniare : lungimea inclinata , lung lungimea imea orizontala si diferenta diferenta de nivel  b) unghiulare : orizontale orizontale (w) , verticale (de pa panta nta α) si zenitale θ.

2) Enumerati elementele tip de adancituri: Valea – reprezentare,

Formele tip de adancituri sunt : caldarea, valea, viroaga (crovul) si bazinul hidrografic. Valea = depresiunea formata din 2 versanti care coboara si se unesc in fundul vaii, pe linia de impreunare a apelor (talveg) -> diedru convex.

3) Definiti acele teodolitului

Teodolitul are 3 axe: 1.  Axa VV – axa principala (axa de rotatie principala) care trebuie sa fie verificata in timpul masuratorilor 2.  axa OO – axa secundara ( axa de rotatie a lunetei impreuna cu cercul vertical) care trebuie sa fie fi e orizontala in timpul masuratorilor 3.  axa rO1 – axa de vizare a lunetei ( axa reticul obiectiv).

 

  4) Determinarea distantelor pe cale tahimetrica – axa

de vizare perpendiculara pe mira.

D=D’+ δ + f D’/f = H/h D’=(f/h)*H=k*H h – distanta intre firele stadimetric  j – dist. focala a lentile obiectivului H- nr generator, K – coeficient stadimetric, δ – distanta de la centru optic la axa verticala

5) Transmiterea unei cote la un pct inalt i nalt de pe constructie

 

6) Trasarea cotelor pe terasament geometric 

7) Determinarea inclinarii constructiilor constructiilor prin masurarea unghiurilor orizontale

-  Teodolitul se instaleaza pe prelungirea celuilalt perete in A si se masoara unghiul vertical intre directia spre B si un alt perete stabil C1. -  Masurand periodic unghiul orizontal se determina cresterea inclinarilor  partiale.

 

 

  8) Metoda coordonatelor coordonatel or rectangulare rectangul are pe coarda

Trasarea se face prin coordonate rectangulare rectangulare pe coarda de la B llaa Ti respectiv Te.

 

- Subiectul D – 1) Definiti urmatoarele elemente: ungh orizontale, ungh de panta, orientare topografica (grafic) tr ec Ungh orizontale: ungh diedre formate de planele verticale ce trec prin laturile a doua drepte care trec

 prin punctele A-B,respectiv A-B,respectiv A-C. Ungh de panta: ungh pe care il face directia inclinata L AB cu pl orizontal ce trece prin punctul A

unghiul format de desau referinta cu care directia respctiva masuratcu in osensul acelor de ceasornic pornind de la directia dedirectia referinta, ungh pe il form o dr oarecare paralela la axa OX in plan orizontal in sens orar.

Orientare topografica:

2)Plan topografic, harta topografica conventionala si micsoarata a unei suprafete de teren, cu grad grad de Plan topografic este reprez plana, conventionala

generalizare mic, la scara mare, mare, fara a tine cont de curbura curbura Pamantului. Harta topografica: este reprezentarea plana, conventionala si micsorata a unei supr de teren, cu grad de generalizare mare, la scara mica, tinand cont de curbura. Hartile si planurile au trei caracteristici de baza: -  reprezentare plana; proiectii ortogonale pe plan orizontal -  reprezentare conventionala; cu semne conventionale  

- reprezentare Planuri topo (1:100 micsorata – 1:10k) la scara. - planuri topo de baza (2k, 5k,10k) | planuri topo speciale (0.1k...1k) Harti topo (< 1:25k)

 

- la scari mari (25k,...100k) | harti topo de ansamblu (200k...1kk) 3) Enumerati tipurile de dispozitive de citire la teodolite. Explicati modalitatea de citire la microscopul

cu scarita. Dispozitive de citire : 1.  Vernierul circular ( teodolitul vechi) 2.  Microscopul cu fir (Teodolitul 080), 3.  Microscopul cu scarita (teodolitul 020), 4.  Microscopul cu micrometru optic cu coincidenta (teodolitul (t eodolitul 010), 5.  Display (teodolitele electronice) Microscopul Microsco pul su scarita: are pe reticul o scara a carei marime corespunde cu marimea aparenta a unei diviziuni a cercului gradat. Scarita este divizata intr-un nr de parti egale. 4) Determinarea distantei distantei pe care stadimetrica (axa de vizare paralela cu linia de pamant)

5)Trasarea 5)Trasare a unei platforme orizontale 

- se poate realiza atat la o anumita cota impusa la proiect, cat si la o cota medie a tterenului erenului pentru egalizarea terasamentelor( compensarea cantitatilor de pamant) - nivelarea se face prin metoda patratelor cu lungimea de 10..50m in functie de relief si de precizia ceruta. - pe baza datelor obtinute se face calculul cotei medii H0.  HI=( H11 + H12 + H21 + H22 ) / 4 HII=( H12 + H13 + H22 + H23 ) / 4 ................... H0=( HI + HII + ... + Hn ) / n - pentru lucrari de mai mica precizie cotele varfurilor patratelor se pot determina prin interpolare intre curbele de nivel ale suprafetei respective Trasarea la cota proiectata se face astfel: 1.  se aseaza instr. de nivelment in centrul suprafetei, 2.  se calculeaza altitudinea planului de vizare Hv=H11+a11  pr  3.  se calculeaza citirea proiectata b =Hv-H0 si compensam aceasta valoare cu citirea efectuata in fiecare punct  4.  se determina pentru fiecare punct adancimea sapaturii sau inaltimea umpluturii.  - nivelarea se poate realiza si dupa cotele de lucru care arata in fiecare punct cat trebui sapat sau umplut si apoi se verifica cu instrumentul de nivelment.

 

  6) Trasarea cotelor prin nivelment trigonometric

In prealabil se determina distanta D

7) Masurarea deplasarii orizontale prin metoda poligonometrica

Deplasarea transversala transversala se calc prin abaterile de la unghiurile de varf masurate in diferite etape conform relatiei

 

 8) Trasarea arcelor de elipsa

Se aplica axele AB=ea CD=2b

Coordonatele polare: - cu polul in focarele F 1 sau F2

 

- Subiectul E 1) Definiti latitudinea si longitudinea geografica:

--latitudinea( φ ) : unghiul diedru pe care il face planul normal ce trece prin pctul conside considerat rat cu planul ecuatorului -longitudinea( λ ) ungh pe care il face planul meridianului de origine cu planul meridianului locului 2) Scara planurilor si hartilor topografice: topografice:

a)Scara numerica = raportul dintre ,,d’’ de pe harta si ,,D’’ pe teren,exprimate in aceleasi unitati de masura, iar n = numitorul scarii

 b)Scara grafica – reprezentari grafice aale le scarii numerice care permit masurarea distantei distantei pe planuri si harti. Este de 2 tipuri : liniara si transversala

3) Asezarea in statie a teodolitului:

Cuprinde 2 faze : a) Centrarea aparatului (cu ajutorul dispozitivului de centrare)  b) Calarea aparatului: aparatului:

 

  - Calarea Calarea aproximativaaproximativa- se re realizeaza alizeaza folosind posibilitatea ddee modificare modificare a inaltimii picioarelor si consta in aducerea in interiorul cercului reper a bulei nivelei sferice -Calarea definitiva- cu ajutorul suruburilor de calare ale teodolitului; se roteste teod in jurul axei  principale pana cand nivela ajunge ajunge paralela cu linia ce ce uneste cele 2 suruburi de calare S1 si S2; Se roteste teodolitul cu 100 grade pana cand nivela torica ajunge pe directia s3; se roteste s3 pana cand bula se afla din nou intre repere si suportul devine orizontal si pe aceasta directie. Teodolitul e asezat in statie atunci cand axa principala de rotatie trece pe punctul marcat la sol. 4)Principiul nivelmentului trigonometric: trigonometric:

5) Trasarea unui plan inclinat de o panta data:

Se face cu scopul scurgerii apelor din precipitatii Pentru platforme cu un unghi de inclinare mai mare se foloseste teodolitul pentru platforme, iar pentru  platforme cu un unghi de inclinare mai mai mic se foloseste nivela. nivela. 1.  Se considera ca trebuie nivelata o suprafata de 60x80 m cu o panta p de la 11-15 pe directia I-IV; Platforma e materializata cu cu tarusi de lemn in vf. patr. cu lat. de 20m 2.  Se calc cotele proiectate: H pi=H pI +p*di  H pi=cota pctului P pe aliniam. i H pI=cota pctelor pe aliniamentul I P= panta, D= distanta de la I la i 3.  Se transmite cota de la reper la cota cunoscuta HR si se calculeaza citirile pe mira fiecarui aliniament  pr  +r-H pi  bi  =HR +r-H 4.  Problema se reduce la trasarea mai multor aliniamente de panta data apoi trasarea se face cu ajut teodolitelor

 

6) Trasarea punctelor constructiilor prin metoda coordonatelor polare

-In teren deschis pentru constructii izolate, cai de comunicatii , canale -Marimile ω si δ se determina pe cale analitica , trigonometrica sau grafica Controlul trasarii punctului C se efectueaza prin: -  trasarea pct C din alt pct de sprijin -  trasarea pct C prin alta metoda de trasare -  compensarea dist si ungh dintre pctele trasate, obtinute prin masurare pe teren, cu valorile cunoscute din proiect 7) Determ inclinarii cosurilor de fum prin masurarea unghiurilor orizont orizontale ale si masurarea trasarilor. 

Masurand unghiurile α la anumite intervale de timp si facand diferente intre valorile obtinute se  pot determina cresterile cresterile inclinarilor

 

8)Trasarea 8)Trasare a curbelor circulare prin metoda coordonatelor polare:

-se impune s lungimea corzii care poate fi de 2, 5 10 sau 20 m si apoi se calculeaza unghiul la centru Pe teren se procedeaza astfel: -se aseaza teodolotul in punctul T si apoi se vizeaza varful pe directia tangentei , in zero in aparat si se contruieste unghiul lamda/2 calculat in prealalbil -cu panglica se masoara segmentul s obtinandu-se pct alfa al curbei , apoi se construieste ungh 2*alfa/2 de la tangenta de T

 

 - Subiectul F 1) Def erorii, clasificarea erorilor masurata rata si o val nominala (de (de referinta). Eroarea este o diferenta mica intre val masu

Erorile sunt rezultatelor unui complex de cauze dintre ccare are cele mai generale sunt: imperfec imperfectiunea tiunea instrumentelor topografice, lipsa de de experienta, obosea oboseala, la, imperfect. simturilor, perturbatiile si variatile conditiilor naturale. Clasificare: a) dupa valoarea de referinta: - absolute εi=Mi - x, unde x – val reala, reala, inaccesibila, -aparente Vi=Mi – M, unde M – val val cea mai probabila probabila  b) dupa marime: evitabile evitabile (grosolane, greseli) greseli) si propriu-zise c) dupa modul de programare: sistematica si intamplatoare 2) Semne conventionale pentru planimetrie, tipuri, exemple. Semne conventionale = semne grafice simple, generalizate, alese astfel sa sugereze imaginea detaliului

din teren. Tipuri de planimetrie:

semne conventionale -  de scara : pt reprezentare pe harti si planuri a unor detalii din teren importante, dar care din cauza dimensiunii lor reduse nu pot fi reprez la scara hartii sau planului. Acestea pot fi: - punctiforme (punct geodezic, copaci), liniare (limite administrative, cai de comunicatie, ape curgatoare) --   de contur ( de – pentru detalii ce pot ficategorii utilizate la scara explicative – sesuprafata) folosesc combinate cu celelalte

3) Masurarea ungh. orizontale prin metoda simpla si prin metoda repetitiei. Metoda Simpla – folosita la masurarea unghiurilor izolate.

a) Procedeul prin diferenta citirilor w’=C2’- C1’, w’’= C2’’- C1’’ → w=(w’+w’’)/2

 b) Procedeul Procedeul cu zerouri de coincidenta. coincidenta. Se aduce 0 al limbului pe directia de plecare. In poziti pozitiaa I:

 

Metoda Repetitiei – pt masurare mai precisa, consta in masurarea unui ungh de mai multe

origine valoarea ungh obtinuta prin masurarea precedenta.

4) Calculul si compensarea compensarea unei drumuiri planimetrice sprijinite la capete.

Etape de calcul : 1. Calculul orientarilor

ori, luand ca

 

  b) Calculul orientarii laturilor

c) Calculul orientarii definitive

2. Calculul cresterilor de coordonate

5) Tipuri de imprejmuiri folosite la trasarea axelor construct constructiilor. iilor. 

Trebuie sa indeplineasca conditiile: laturile imprejmuirilor sa fie paralele cu axele, imprejmuirea trebuie sa fie rectilinie si orizontala. Imprejmuirile pot fi: - continue – alc din stalpi care se ingroapa ingroapa aprox la 3m, ale caror capete se taie la aceeasi cota, iar pe ei se prind in cuie scanduri cu muchia la acelasi nivel. - discontinue – imprejmuirea pe capre, e alc din 2 stalpi ingropati avand o scandura orizontala in partea superioara.

 

  - Imprejmuirea pe aliniament aliniament (pe stalpi) consta din perechi de stalpi izolati pt fiecare axa trasata: pe teren cu inclinare mare se face in trepte.

6) Trasarea liniilor de panta data

1. nivelment geometric de mijloc

2. . nivelment geometric de capat

7 Ridicarea retelelor tehnice subterane.

Presupune determinarea traseelor traseelor si adancimilor retelelor subterane (aliment cu apa, canalizari, gaze, etc) in scopul reprez acestora pe planuri topografice. t opografice. a) Metoda directa – cuprinde lucrari topografice efectuate in cursul procesului de executie ( inainte de astuparea santurilor) - precizie mare, costuri mici, rapiditate, procedee uzuale.

 

 b) Indirecta – se utiliz utiliz in cazul retelelor subte subterane rane existente, ingropate. ingropate. Mai putin prec precisa, isa, cheltuiesti mai mari. Uneori e singura posibila Pentru determinarea adancimii se folosesc instrumente de nivelment, mire, echere pe care la o distanta fixa se fixeaza o placuta metalica pe care se pune mira. Pentru determinarea adancimii se pot folosi compasuri de reductie.

8) Masurarea tasarilor prin nivelment geometric

Componentele verticale ale deplasarilor punctelor observate se pot det. prin nivelment geometric repetat  periodic a punctelor punctelor observate amplasate amplasate pe constr. constr. urmarite in timpul urmaririi deplasarilor absolute absolute pe verticala, nivelmentul se racordeaza la puncte de fi xa. cuprinde: fixa. Procesul de org si masurare a deformatiilor pe cota verticala a) Crearea retelei speciale de nivelement formata din:  -  marci fixate pe constructii care se taseaza, denumite marci sau repere mobile. -  repere de control amplasate in afara zonei de influenta a constructiei.

 b) Amplasarea reperelor de control si a marcilor de tasare. -  Rolul reperelor de control este stabilirea nivelului comparator fata de care se determina deplasarile marcilor de tasare -   Numarul de repere de control se amplaseaza amplaseaza in afara zonei zonei de influenta a constructiei -  Distanta maxima la care se amplaseaza reperele mai mica de 50-60m. Numarul de repere de control cel putin 3.

 

 

c) Alegerea instrumentelor, stabilirea metodei de observare si precizia de executare a nivelmentului d) Stabilirea transelor de masuratori e) Executarea observatiilor f) Compensarea observatiilor – pentru calculul deplasarilor pe verticala ale marcilor de tasare. Se folosesc 2 procedee: - calculul diferentelor de nivel intre punctelor - calculul tasarilor pe baza cotelor marcilor de tasare g) Calculul tasarii si deformatiei fundatiei constructiilor

 

 

- Subiectul G 1) Clasificarea masuratorilor a) dupa modul de obtinere

-  marimi directe – se efect aplicand direct uni de masura etalon asupra marimii de masurat. (cu  panglica) -  indirecte – cele ale caror valori nu se obtin direct, ci prin calcule efect asupra altor marimi care sunt legate de cele pe care le urmarim a le det marimea prin rel mate dinainte cunosc  

- conditionate – reprez un caz special. reprez masuratorilor care trebuie sa satisfaca si o serie de conditii geometrice/analitice (mas ungh) b) in functie de cotele de care sunt executate : - de aceeasi precizie(masurate cu acelasi intrument, cond, operator) - de precizii diferite (difera ceva) c) dupa gradul de corelatie : - dependente (daca ansamblul de conditii in care se efectueaza o mas influenteaza rezultatul alteia) - independente (caz contrar) d) dupa necesitate : - necesare necesare - nr min de de mas. - suplimentare - cresterea preciziei   2) Determinarea Determinarea coordonatelor coordonatelor rectangulare ale unui punct de pe planuri planuri si harti harti

Originea sist de coord este considera intersectia proiectiei meridianului axial al fusului cu proiectia ecuatorului. Fiecare fus e impartit prin drepte paralele la axele de coordonate, in patrate cu latimea de 1km. Formeaza caroiajul rectangular al fusului respectiv. Din cauza convergentei meridianelor, caroiajul rectangular nu este paralel cu liniile li niile caroiajului geografic.

Determinarea coordonatelor rectangulare tinand seama de deformatia hartiei planului. Se calculeaza coeficientul de deformatie :

 

 

 

  3) Masurarea unghiurilor verticale cu teodolitul.

Se vizeaza cu firul reticular orizontal la inaltimea instrumentului instalat in statie. Daca nu e posibil, la inaltimea semnalului S sau la o val oarecare ce se noteaza in carnetul de teren.

 

4) Calculul si compensarea compensarea unei drumuiri de nivelment geometric sprijinita la capete.

Se dau HA, HB, se masoara dif de nivel intermediare ai, bi. Se cer cotele pctelor 1,2,….....,n-1 - Determinarea diferentei de nivel provizorii: δh1’=a1-b1...

- Controlul punctelor de nivelment : Σ a – Σ b = Σ δ hi - controlul inchiderii diferentelor de nivel : c H = - eH = ∆ H AB - Σ δ hi - Compensarea diferentelor de nivel, repartizarea corectiei c H se face in 2 moduri: - cand nivelurile sunt egale, se calc corectia unitare K H = cH/n , valorile corectiilor se rotunjesc la milimetri -cand nivelurile sunt de lungimi diferite

 

5) Trasarea gropilor de fundatie

Se folosesc axele marcate pe imprejmuire, fata de aceste axe se aplica pe imprejmuire cu precizie de mm distantele din proiect pana la toate marginile si conturile fundatiei care se marcheaza prin cuie scriind sub ele numele axelor. Punctele de acelasi numar se leaga prin sarme de otel. La intersectiile acestora cu  proiectia lor pe pamant pamant prin fire cu plumb se obtine conturul diferitelor parti ale fu fundatiei ndatiei care se fixea fixeaza za in teren prin tausi. Executarea sapaturii se opreste cand au mai ramas 10-20 cm pana la cota proiectata, diferenta ce urmeaza a fi inlatura prin nivelarea pamantului. Abaterea maxim 3cm.

Controlul cotei in timpul sapaturii se executa cu teuri de nivelare cu coada lunga, de lungime calculata care trebuie sa ajunga in aceeasi linie de vizare cu marginea superioara imprejmuirii. Daca groapa de fundatie are o adancime este mai mare de 3-4 m, atunci transmiterea cotelor se face folosind o ruleta suspendata si instrumente de nivelment.

 

  6) Det inaltimii constructilor (se poate masura distanta)

- Se stationeaza cu teodolit intr-un pct situat la l a o distanta de cca 2..3 ori inaltimea constructiei - Se masoara cu precizie D, α1, α2 vizand la baza constructiei si la partea superioara : I = h1 + h2 

- Pentru verificare se aseaza teodolitul in alt pct si se repeta operatiile. Daca I2-I1 este o valoare mica, se ia I=(I1+I2)/2

7) Tipuri de retele de sprijin pentru ridicarea detaliilor. 

Reteaua de sprijin planimetrica trebuie sa asigure posibilitatea reprezentarea reliefului si materializarii diferitelor puncte pe teren in redarea trasarii pe verticala a obiectivului. Este formata din retele r etele de nivelement de ord II, III si IV, indesite prin drumuiri si nivelment de ord IV. Reteaua de sprijin planimetrica poate fi formata din : -  triangulatia de stat -  retele de triangulatie (microtriangulatie) locala  -  retele poligonometrice  -  retele de trilateratie ( microtrilateratie)  -  retele de patrate fara diagonale 

 

 

Pentru calculul cotelor varfurilor se masoara toate unghiurile, 2 laturi pentru patrulaterele initiate si de control, iar la celelalte patrulatere o singura latura, restul elementelor se obtin prin calcule.

8) Calculul tasarii si deformatiilor fundatiilor constructiilor.

Tasarea absoluta sau totala T a fiecarei marci se calculeaza ca diferenta dintre cota ciclului corespunzator corespunza tor Hi si cota ciclului initiai H1: T=Hi-H1  Tasarea medie a intregii constructii se termina cu relatia:

 

T1, T2, …. Tn – tasari absolute ale marcilor, S1,S2,….., Sn - suprafata talpilor fundatiilor. In practica tasarea medie a cladirii sau constructiei se calc ca med aritm.

 

 

Subiectul H 1.definiti eroarea reala, aparenta, ecartul, toleranta

Eroarea este o diferenta mica intre valoarea masurata masurata si o valoare nominala (de referinta) -eroarea reala: εi=Mi – x, x= va valoarea loarea reala, inaccesibila; Mi = valoarea masurata -eroarea aparenta: Vi=Mi – M, M= valoarea cea mai probabila Ecart=diferenta dintre 2 marimi oarecare din sirul de masuratori (ai): ∆i=Mi  - M j  Toleranta= ecartul maxim admisibil (T). Ecart maxim = diferenta maxima a 2 rezultate din sirul de masuratori.

2.Determinarea suprafetelor pe planuri 2.Determinarea pl anuri si harti topografice: 1. Metode numerice:

-   pe baza relatiilor relatiilor geometrice, care pre presupune supune descomp descompunerea unerea supra suprafetelor fetelor in triunghiuri. Se calculeaza ariile acestora si se insumeaza

-   pe baza relatiilor relatiilor trigonometrice

-  analitic – in functie de coordonatele varfurilor

2. Metoda mecanica: se foloseste la determinarea suprafetelor cu un contur sinuos la care descompunerea descompune rea in figuri geometrice elementare este complicata. Utilizeaza planimetrele

Marimea suprafetei se determina prin perimetrarea conturului. Determinarea suprefetelor sa poate face in 2 situatii: Cu polul in exterior: S=K s(C j-Ci) Cu polul in interior: S=K s(C j-Ci)+Q Ks= constanta de scara a planimetrului Ci si Cj= citirea initiala, init iala, respective finala intr-un punct al conturului Q= constanta planimetrului, dat de firma constructoare pt scara 1:1 000

 

Precizia depinde de: tipul planimetrului; marimea suprafetei; scara planimetrului; metoda de planimetrare. T≤0.0002√S [m2] 3. Metoda grafica: precizia acestor metode este in functie de scara planului . a)determinarea suprafetelor prin descompunerea poligoanelor in figure fi gure geometrice elementare

 b)metoda paralelelor paralelelor echidistante: determinarea determinarea suprafetei se fac facee prin aplicarea une uneii retele de linii  paralele peste conturul de pe plan, plan, cu relatia: S=a∑_(i=1)^n▒bI c)metoda patratelor module: metoda consta in acoperire suprafetei de plan cu o retea de patrate de suprafata cunoscuta cunoscuta (a). se numara patratele intregi (n1) si apoi se apreciaza din ochi fractiunile patratelor marginale care adunate vor da un nr(n 2) de patrate intregi. S= a(n 1+n2)

3)Enumerati corectiile aplicate lungimilor 3)Enumerati l ungimilor masurate cu panglica. Corectia de etalonare, corectia de reducere la orizont.

-corectia de etalonare; -corectia de tensiune sau de intindere; -corectia de temperature; -corectia de reducere la orizont Corectia de etalonare:

Corectia de reducere la orizont:

 

Functie de unghiul de panta(α)

 

Functie de diferenta de nivel (h)

Reducere la orizont a distantelor masurate pe teren cu panta neuniforma se face pe fiecare panou in parte val finala a dist oriz este data de : D=L + ∆Lk + ∆L p + ∆Lt + ∑▒∆l0

4)Determinarea 4)Determ inarea punctelor prin intersectia intersectia inainte  

Se aplica in acele cazuri in care masurarea distantei de la punctele retelei de sprijin e dificila difi cila sau imposibila, adica la trasarea podurilor, lucrari hidrotehnice. Precizia de trasare este data de :

 

5) Lucrari topografice la montarea stalpilor de beton armat.

Principiul de masurare corespunde principiului cunoscut la teodolite optico-mecanice. Rezultatul citirilor e pbtinut sub forma liniara putand fi stocat in mod direct. Metoda stationara a) Metoda cercurilor codificate 

 b) Metoda incrementala 

6)Determinarea inaltimii constructiilor 6)Determinarea constructiilor cand nu se poate masura distanta. Pasi :

-  Se alege baza materializata prin pct A si B, -  se masoara AB=d,   -  -  - 

se calc stationeaza cu teodolit A sinivelment B si se masoara ungh oriz si ungh verticale, cota pctului de susinprin trigonometric se calc cota pctului de sus prin nivelment geometric se determina inaltimea constructiei

 

 

7)Trasarea 7)Trasare a aliniamentelor prin procedeul aliniamentelor succesive.

Etape: - Distanta se imparte in n tronsoane t ronsoane egale, -  teodolitul din A vizeaza marca de vizare fixa din B, -  marca mobila se duce in axa de vizare pe primul tronson P 1, -  se scoate si in locul ei se instaleaza teodolitul, -  se traseaza P1, P2,...,Pn

 

8)Trasarea 8)Trasare a curbelor circulare prin metoda tangentelor succesive

Se utilizeaza cand ordonatele y sunt prea mari. Se aplica la trasarea in detaliu a arcelor in terenuri cu acoperiri, in subteran.

 

Subiectul I

1. Elem topografice ale terenului -liniare (lungime inclinata si orizontala,diferenta de nivel) -unghiulare( ungh orizontale, unghiuri si directii verticale)

Aliniament=directia matematica pe teren ce rezulta din intersectia supr terenului cu un plan vertical ce trece prin punctele considerate. Lungime inclinata (LAB)= segment ce uneste punctele A si B de pe suprafata topografica Distanta orizontala=proiectia lungimii inclinate in plan orizontal Diferenta de nivel=Distanta verticala masurata intre planele orizontale ce trec prin A si B Ungh orizontal=ung diedru format de planele ce trec prin punctele Asi B,respective A si C Unghi vertical de panta=unghiul pe care l face directia inclinaa LAB cu planul orizontal ce trece prin A Unghi zenital(ZAB)=Un facut de o direct oarecare cu verticala locului 2. Trasarea pe planuri si harti a unei linii de panta data

Problema apare cand se fac studii pe harti sau planuri,pentru trasarea axei unei cai de comunicatie,a unui canal etc. se folosesc curbele de nivel ale hartii.

 

Pentru trasarea pe plan a liniei de panta data,se ia in compas distanta di si cu varful in punctul A se descrie un arc de cerc care va intersecta prima curba in pctele 1 si 1’.Aceste doua pcte unite cu A sunt 2 directii ce respecta cond de panta impusa.Cu i mpusa.Cu vf compasului in aceste doua puncte se descriu cate 2 arce cu raza d2 ,intersectand curba de nivel urmatoare in 4 arce.Se obtin 4 variante.Urmand acelasi  procedeu,variantele  procedeu, variantele se vor dubla mereu.In functie de conditiile de proiectare se va alege vvarianta arianta definitiva. 3. Erorile de reglaj ale teodolitului .Verificarea si rectificarea erorii de colimatie orizontala. 

-eroarea de neverticalitate(NN nu e perpendicular pe VV) -eroarea de neperpendicularitate (rO1 nu e perpendicular pe OO) -eroarea de colimatie orizontala (OO nu e perpendicular pe VV) -linia de indesire a cercului vertical sa nu fie orizontala ori zontala -pozitia firelor reticulare sa nu fie corecta Verificarea si rectificarea erorii de colimatie orizontala. -se verifica vizand in pozitia 1 cu luneta mult inclinata un punct P situate cat mai sus pe un perete vertical.Se blocheaza miscarea alidadei si prin plonjarea lunetei se proiecteaza punctul P la inaltimea aparatului;se repeta operatia in pozitia 2 a lunetei.Daca punctele P1 si P2 nu coincide inseamna ca nu este indeplinita conditia 3. -se rectifica actionand asupra furcilor de sustinere a axei orizontale 4. Nivelmentul suprafetelor prin metoda patratelor

Se aplica la ridicarea altimetrica a suprafetelor in terenuri cu pante mici si cu relief putin framantat pe care se vor amenaja constructii industrial,stadioane i ndustrial,stadioane aero aeroporturi porturi etc. In functie de marimea suprafeteli,nivelmentul se va realiza prin metoda patratelor mici /mari a)Nivelmentul prin patrate mici -se aplica in terenuri cu panta 5% ,cu vizibilitate buna,pe suprafa suprafata ta de maxim 2-3 ha. -laturile patratelor : 10-30m

 

 

1)Nivelmentul suprafetelor dintr o singura statie -instrumentul se asaza aproximativ in mijlocul mij locul suprafetei -cotele punctelor se calculeaza prin metoda radierii -controlul citirilor pe mire se face prin nivelment in 2 orizonturi 2)Nivelmentul suprafetelor din mai multe statii -suprafete pana in 100 ha. -controlul citirilor se face prin verificarea diferentei de nivel dintre punctele de capat ale laturii  b)Nivelmentul prin patrate patrate mari -se aplica pe suprafete mijlocii si mari,cu relief putin framantat. -latura patrate=50-100m -se face asezand nivelul in mijlocul mij locul fiecarui patrat;la inceput se niveleaza patratele exterioare,apoi cele interioare -se verifica citirile pe mire executate pe laturile commune

5. Lucrarile topografice la montarea stalpilor metalici

Se fac mai multe operatii: -numerotarea stalpilor conform axelor -trasarea pe stalpi a unor repere (rizuri)la baza pt montajul in plan si la suprafata superioara pentru verificari -plantarea la nivelul cotei proiectate a fundatiilor reperelor topografice,pe care se tr transpun anspun cu teodolitul axele longitudinale si transversale t ransversale -Fiecare stalp se aseaza in fundatia pregatita astfel ca buloanele de ancorare sa intre intre orificiile sabotului;reperul 8 corespunde cu 8’’ -prin nivelmentul geometric se traseaza placile de sprijin la cota proiectata,abatere admisa : +- 2…3 mm -se verifica verticalitatea -se toarna beton pt fixare

 

 

 

6.Trasarea 6.Trasare a punctelor caracteristice ale constructiilor prin metoda intersectiei repetate

-se foloseste la trasarea detaliilor constructiilor in timpul executiei (fundatii,ziduri,stalpi,etc),la (fundatii,ziduri,stalpi,etc),la construirea aeroporturilor,incintelor portuare ,podurilor etc. -aliniamentele se borneaza la capete(S1’,S2’,S1’’,S2’’)

 

7.Trasarea 7.Trasare a unui punct intermediar utilizand punctele de la capetele aliniamentelor

Se determina F1 cat mai apropiat de aliniamentul dat AB si care sa poata fi identificat pe teren.Totodata  punctul F1 trebuie sa fie vizibil din A si B;se masoara alfa,beta,si se determina marimea deplasarii q

8 Trasarea curbelor circulare prin metoda corzilor prelungite

-se foloseste atunci cand operatiile de trasare trebuie efectuate in apropierea curbei -necesita numai rulete de otel,ci nu teodolit

-se aleg corzi egale,de lungime s -se determina unghiul la centru

-se traseaza punctul 1:

 

  -se prelungeste directia Ti-1 cu s si se marcheaza 2’; Din 1 si 2 ‘se aplica simultan simult an cu ruletele s si k ,obtinandu-se la intersectia lor punctul 2 ,samd.

 

Subiect J 1.Erori de masurare;definitii,clasificare masurare;definitii,clasificare

Eroarea este diferenta mica intre valoarea masurata si o valoare nominala.Sunt rezultatul unui complex de cauze,dintre care cele mai importante sunt: -lipsa de experienta,obosoeala etc -imperfectiunile aparatului -conditiile natural Clasificare: a)dupa marime -erori evitabile(greseli,erori mari) -erori propriu-zise(inevitabile)  b)dupa valoarea valoarea de referinta -absolute(diferenta dintre marimea masurata si cea reala_ -aparente(diferenta dintre marimea reala si cea mai probabila) c)dupa modul de programare -sistematice(cauze permanente permanente si mod de actionare controlabil) -intamplatoare(inevitabile) 2.Construirea 2.Construire a profilului topografic pe o anumita directie

-Profilul topografic al terenului intre 2 puncte se obtine sectionand terenul cu un plan vertical,care trece  prin punctele respective. respective. Mod de realizare: -se unesc punctele A si B cu o linie dreapta si se noteaza toate punctele unde linia intersecteaza curbele curbele de nivel -pe o dreapta orizontala se raporteaza la scara hartii sau la alta scara aleasa,distantele din punctele de  profil

 

-pe verticala axului se raporteaza la scara inaltimilior,cotele punctelor -din unirea punctelor rezulta profilul topografic al terenului. 3.Principiul masurarii distantelor prin unde electromagnetice

PRINCIPIU

-O unitate electrica G instalata in capatul A al distantei de masurat emite un fascicol de microunde.unde de lumina catre receptorul R aflat in capatul B al distantei cautate. - In cazul microundelor,receptorul are o functie activa,iar in cazul undelor de lumina,are o functie pasiva. 2t=timpul total de parcurgere al distantei dus-intors

- Microundele sau undele de lumina reprezinta mijlocul purtator al informatiei de masurare, unda  purtatoare semnalului semnalului de masurare. Timpul de apropagare poate fi determinat:

4.Verificarea si rectificarea 4.Verificarea rectificarea erorilor de orizontalizare a axei de vizare la instrumentele instrumentele de nivelment geometric

Rectificarea se face in 2 moduri : -  se actioneaza surubul de basculare si se aduce firul nivelei peste citirea justa si coincidenta nivelei se reface din suruburile de rectificare ale nivelei -  se aduce firul nivelei peste citirea justa actionand suruburile de rectificare ale reticulului

 

5)Trasarea 5)Trasare a elementelor curbe ale constructiilor

Se folosesc sabloane speciale din scandura cu lungimea maxima 5m pe coarda si latimea 10-30 cm, sabloanele servesc la trasarea punctelor intermediare intre punctele fixate in i n prealabil pe constructie la intervale de 2-5m pentru ca sa se poata construi peretii curbi. 6) Metoda coordonatelor rectangulare:

se aplica in cazul existentei unei retele topografice de constructie rectangulara iar punctele proiectului au coordonate rectangulare in sistemul de axe al retelei Controlul: - trasarea de pe latura 34-11, - trasarea prin alta metoda, - compararea dist si ungh din proiect cu cele din teren. Precizia de trasare este data de :

7) Trasarea pe teren a elementelor principale ale curbelor:

Din varful de frangere se aplica cu ajutorul teodolitului si a panglicii pe cele doua aliniamente valoarea calculata a tg. Rezulta punctele Ti si Te. Introducand in aparat jumatatea unghiului masurat se obtine directia bisectoarei pe care sa masoara b si astfel rezulta pct B

 

 

 

8)Elementele 8)Elemente le principale ale curbelor circulare:

Elementele principale sunt : -  R – raza de racordare, -  Unghiul de frangere

-  T=lungimea tangentei = Rtg Rtg((ϕ /2) -   b=lungimea bise bisectoarei ctoarei

-  lungimea curbei