SierraSoft Geomatics 11 Topko Express - Ghid de utilizare
Copyright © 1992-2006 – SierraSoft Toate drepturile rezervate
Sierra Informatica S.r.l. Via Roveredo 1/a 33170 PORDENONE PN ITALY Tel.: +39 0434.25.49.06 Fax.: +39 0434.25.49.07 e-mail:
[email protected] WEB: http://www.sierrasoft.com/ 1
Cuprins Introducere in Toko Express 8 Organizarea proiectului 9 Managementul subproiectelor 9 Fereastra pentru managementul subproiectelor 9 Managerul de proiect 24 Bara de status a subproiectelor 24 Schimbarea subproiectului fata de care apartine un grup de obiecte 25 Fisierul de proiect 27 Ferestre grafice 27 Activarea ferestrelor grafice 27 Entitati aditionale 28 Tabelul de asociere layere-entitati 29 Crearea, deschiderea si salvarea unui proiect 30 Crearea unui nou proiect 30 Crearea unui proiect folosind un model 30 Crearea unui proiect fara un model 31 Crearea unui model personalizat 31 Deschiderea unui proiect 31 Salvarea proiectelor 32 CAD intern 32 Folosirea comenzilor 32 Folosirea mouseului 32 Folosirea ferestrei de comanda 34 Comenzile Undo si Redo 36 Crearea obiectelor geometrice 36 Crearea liniilor 36 Desenarea arcelor, cercurilor si elipselor 39 Crearea punctelor 41 Hasurarea si umplerea zonelor 41 Cum sa incarcati modele de hasuri 42 Hasurarea obiectelor selectate 43 Crearea si modificarea textului 44 Crearea textului 44 Modificarea textului 45 Stiluri pentru text 45 Desenarea cu precizie 48 Introducerea coordonatelor 2D 49 Ajustarea modului snap (salt) si a gridului 51 Folosirea modului ortho 52 Folosirea modului snap (salt) la obiecte 52 Calculul ariilor 56 2
Calculul distantelor 56 Calculul unghiurilor 57 Identificarea unui punct 57 Selectarea obiectelor 57 Selectarea mai multor obiecte 57 Prevenirea selectarii obiectelor 58 Modificarea obiectelor 59 Stergerea obictelor 59 Mutarea obiectelor 59 Crearea intreruperilor intr-un obiect 60 Explodare obiectelor 60 Folosirea punctelor de prindere (grips) pentru editarea obiectelor Controlul culorii, tipul liniei si alte proprietati 61 Lucrul cu layere (straturi) 62 Culori 67 Tipuri de linii 68 Grosimea liniilor 71 Afisarea proprietatilor obiectelor 73 Copierea proprietatilor unui obiect pentru a fi atribuite altor obiecte 74 Controlul afisarii desenului 74 Marirea unei vederi (Zoom) 75 Deplasarea vederii (Pan) 75 Afisarea vederii anterioare 75 Refacerea unei vederi 76 Redesenarea unei vederi 76 Vizualizarea 3D 76 Umbre 78 Zoom pe un punct topografic 78 Folosirea blocurilor 78 Crearea blocurilor 78 Introducerea blocurilor 79 Exportul blocurilor 79 Inlaturarea definitiilor blocurilor 80 Tiparirea la plotter si pe imprimanta 80 Tiparirea sau verificarea desenului din modulul Planimetry 80 Sectiuni 85 Tiparirea din plot preview 89 Setarea casutelor de tiparire 90 Configurarea tiparirii (Pen Configuration) 90 Comenzi de personalizare 91 Preferinte 91 Personalizarea prescurtarilor comenzilor 99 Folosirea gridurilor (caroiajelor) 100 Introducere 100 3
Introducerea unei linii intr-un grid 100 Introducerea unei linii in partea de jos a gridului 100 Introducerea unei linii intre linii deja existente 100 Stergerea unei linii din grid 100 Modificarea datelor in grid 101 Selectarea liniilor din grid 101 Selectarea liniilor cu mouseul 101 Selectarea tuturor liniilor 101 Activarea meniului local intr-un grid 101 Folosirea copy si paste in griduri 101 Mutarea unui grup de linii in acelasi grid sau de la un grid la altul 101 Copierea unui grup de linii in acelasi grid sau in alt grid 101 Cautare intr-un grid 101 Modificare unui grup de celule 103 Aplicarea unui filtru unor coloane 103 Sortarea pe coloane 104 Modificarea latimii unei coloane 104 Exportul in format HTML 104 Tiparire rapoarte 105 Print Preview - Verificare inainte de tiparire 106 Setarea marginilor pentru tiparire si alti parametri 106 Setarea imprimantei 107 Topografie cadastrala si numerica 107 Proprietatile proiectului 109 Proprietati planimetrie 109 Proprietatile masuratorii 116 Panoul filtrelor de desenare (Drawing Filters) 117 Panoul Statiei de start (Start station) 118 Panoul parametrilor de calcul 119 Panoul pentru calculul Traverse (Drumuire) Panoul Titluri (Titles) Carnetul de teren 124 Tabelul carnetului de masuratori 125 Managementul datelor de masuratori din fereastra grafica 129 Lanturi si offseturi 131 Obtinerea datelor dintr-un fisier ASCII 133 Tiparirea carnetului de masuratori 134 Colectorul de date de pe teren 134 Importul direct de la colectorul de date 135 Importul fisierelor in format pentru instrumente topografice 139 Exportul direct catre colectorul de date 141 Exportul fisierelor in format pentru instrumente topografice 145 Coduri 148 Tabelul de coduri 148 4
Coduri compuse 150 Obtinerea codurilor din fisierele ASCII 151 Tiparirea codurilor masuratorilor 151 Traverse - Drumuiri 151 Managementul traverselor din tabel 151 Managementul traverselor din mediul grafic CAD 152 Tiparirea traverselor 153 Calcule topografice 153 Calcule topografice folosind Topko 153 Instrumente topografice 165 Coordonate 166 Tabelul de coordonate topografice 166 Managementul coordonatelor topografice din fereastra CAD 171 Obtinerea coordonatelor topografice din fisiere ASCII Tiparirea coordonatelor topografice 182 Parcele cadastrale 183 Managementul parcelelor din CAD 183 Desenarea descrierii si zonei din interiorul parcelei 186 Managementul parcelelor din tabel 188 Puncte de datum 189 Tabelul punctelor de datum 189 Managementul punctelor de datum din fereastra grafica 190 Tiparirea punctelor de datum 190 Subdiviziuni 190 Linia de subdiviziune paralela cu doua puncte sau cu un unghi fix 191 Linia de subdiviziune perpendiculara pe doua puncte sau cu un unghi fix 192 Linia de subdiviziune prin doua puncte 194 Linia de subdiviziune printr-un punct 194 Elaborare manuala 195 Calcule topografice 195 Problema Hansen simpla 195 Solutia problemelor cu triunghiuri 196 Transformarea coordonatelor 197 Transformari 197 Transformari Harta Harta 201 Modelare matematica 203 Proprietatile proiectului 203 Proprietatile planimetrice ale proiectului 203 Proprietatile masuratorii 210 Panoul filtrelor de desen (Drawing Filters) 211 Panoul Statie de start 212 Panoul Parametrii de calcul 213 Panoul pentru calculul Traverse 216 Panoul Titles 219 5
Coduri 219 Tabelul codurilor 220 Coduri compuse 221 Obtinerea codurilor dintr-un fisier ASCII 222 Tiparirea codurilor 222 Coordonate 222 Tabelul de coordonate topografice 223 Managementul coordonatelor din CAD 227 Obtinerea coordonatelor topografice din fisiere ASCII 235 Tiparirea coordonatelor topografice 236 Constrangeri 236 Linii de frangere 236 Triunghiuri 237 Triangulatia automata 239 Stergerea sau modificarea triunghiurilor 240 Tiparirea triunghiurilor 241 Linii de contur 241 Crearea liniilor de contur 241 Stergerea sau modificarea liniilor de contur 244 Sectiuni transversale topografice 245 Proprietatile sectiunii transversale 248 Sectiuni transversale topografice 252 Coduri 252 Calculul cotelor sectiunilor 256 Elemente transversale 261 Calculul ariilor elementare 266 Volume 267 Definirea dimensiunii sectiunilor 270 Tiparirea sau preview pentru tiparire din modulul de sectiuni 276 Tiparirea rapoartelor de sectiuni 281 Calculul volumelor 281 Volum solid 281 Calcule de nivelment 286 Rezumatul calculelor de volum 293 Tiparirea triunghiurilor si volumelor 293 Import si export 293 Importul entitatilor dintr-un subproiect in altul 294 Schimbarea subproiectului de care apartin un grup de obiecte 295 Copierea obiectelor dintr-un subproiect in altul 296 DWG/DXF 296 Importul fisierelor DWG/DXF 296 Exportul fisierelor DWG/DXF ASCII 298 Importul fisierelor ASCII 298 6
Exportul fisierelor ASCII 298 Raster 303 Importul imaginilor raster 303 Formatele de fisiere suportate 309
7
Introducere in Topko Express Acest ghid ofera informatii asupra mediului de lucru si asupra functiilor programului. Topko Express este un produs SierraSoft care ofera unelte sofisticate pentru topografie, cadastru si managementul masuratorilor 3D la un pret foarte competitiv. Topko Express este construit pentru tehnicienii care au nevoie de un program usor, practic si rapid pentru managementul lucrarilor cadastrale si topografice. Folosind Topko Express este de asemenea posibil sa generati sectiuni, creati modele numerice ale terenului si sa calculati volumul lucrarilor de pamant. Topko Express este o sinteza a comenzilor programului Topko TM, ele sunt simplificate pentru a putea fi folosite rapid. Unele din principalele caracteristici ale Topko Express: • CAD Intern: Un nou CAD 3D profesional este disponibil. Va permite sa duceti o masuratoare pana la sfarsit fara a folosi alte CAD (Medii de proiectare asistata de calculator). • Obtinerea datelor din colectoarele de date: Se pot transfera datele din colectoarele de date cele mai des intalnite. Topko are o interfata pentru transferul datelor si proceduri pentru conversia fisierelor in formatul original al colectorului de date. • Calcule topografice: Topko efectueaza calcule asupra datelor din masuratori, traverse, triangulatii, trilateratii. Media mai multor citiri si managementul masuratorilor in pozitia a doua a lunetei, Calculul si ajustarea empirica a unei singure traverse. Elaborarea masuratorilor tahimetrice orientate catre orice statie calculata anterior. Rezultatele calculelor pot fi tiparite in rapoarte predefinite si care pot fi personalizate de catre utilizator. • Modelarea matematica: Generarea unui model digital al terenului (DTM) poate fi obtinuta automat. Triangulatia automata recunoaste liniile de frangere din masuratori. • Calculul volumelor: Volumul unui model digital poate fi calculat in functie de o cota sau de un plan inclinat de referinta. • Sectiuni: Topko calculeaza sectiunile automat atat prin puncte cat si prin definirea unei polilinii cu corectarea automata a distantelor si a centrelor sectiunilor, facand referinta la un aliniament planimetric elaborat anterior.
8
Organizarea proiectului Fiecare proiect realizat cu Topko, ProSt si Rasta are anumite caracteristici esentiale, care necesita explicatii inainte de a incepe sa folositi programul. Aceste optiuni vor permite structurarea datelor proiectului in functie de necesitati.
Managementul subproiectelor Topko, ProSt si Rasta ofera un management sofisticat al datelor. In fiecare proiect se poate lucra cu mai multe subproiecte; un subproiect este o entitate care poate memora propriile informatii, separat de celelalte subproiecte, fiecare are propriul carnet de masuratori, set de puncte, model matematic, etc. Se pot vizualiza grafic mai multe subproiecte in aceasi fereastra grafica. Pot exista patru tipuri de subproiecte : • Survey (Masuratori): Subproiecte care fac referire la Topko; permit memorarea masuratorilor si modelelor matematice; pot fi folosite pentru managementul diferitelor faze ale unei masuratori, precum si pentru a monitoriza sapaturile si umpluturile, deoarece mai multe masuratori pot fi efectuate in aceasi locatie dar in momente diferite. • Axis (Axa): Subproiecte cu referire la programul ProSt; fiecare subproiect reprezinta o axa de drum, diferita fata de altele. Folosite pentru planificarea intersectiilor. • Drawing (Desen) :Subproiect pentru meorarea diferitelor desene care pot fi vizualizate impreuna. • Raster : Fiecare imagine raster incarcata poate fi considerata un subproiect si activata sau dezactivata. Toate subproiectele au layere, fonturi, tipuri de linii si hasuri comune. Cand un proiect este creat, un subproiect al masuratorilor, unul al axei si unul al desenului sunt introduse automat. Un singur subproject pentru un top poate fi activ, iar pentru celelalte se poate defini atributul de vizibilitate sau invizibilitate. Modul in care se poate lucra cu subproiectele: -> Folosind fereastra pentru managementul subproiectelor -> Folosind bara de status a subproiectului Nota. Topko Express poate lucra numai cu un subproiect de masuratori, un subproiect de desen si numai o imagine raster.
Fereastra pentru managementul subproiectelor Casuta de dialog a managerului de proiecte permite managementul tuturor subproiectelor prezente in proiect. Din aceasta fereastra este posibil sa: • creati un subproiect • duplicati un subproiect • stergeti un subproiect 9
• • • • • • •
redenumiti un subproiect setati subproiectul activ setati statusul vizibil/invizibil setati statusul locked/unlocked (inchis/deschis) o iconita va permite sa recunoasteti orice tip de subproiect este posibil sa vedeti lista subproiectelor in functie de ordinea de tiparire si de tipul lor puteti accesa proprietatile oricarui subproiect
Fereastra poate fi activata prin urmatoarele metode: Bara de unelte Standard Meniul File: Subprojects Linia de comanda SUBPRJ
Din meniul View este posibil sa decideti daca sa vizualizati in interiorul tabelului de mai jos, toate subproiectele indiferent de tipul lor, sau sa vizualizati subproiectele Survey(Masuratori), Axis (Axa), Drawing(Desen) sau doar imaginile raster. Fereastra centrala arata toate subproiectele prezente in functie de ce a fost selectat in meniul View (Afisare). Pentru fiecare subproiect este indicata vizibilitatea precum si numele si statusul activ sau inactiv. Daca in coloana V a unui subproiect exista simbolul unui bec aprins atunci proiectul este activ, daca apare simbolul unui bec stins inseamna ca proiectul nu este activ.
10
Coloana L indica statusul locked/unlocked (inchis/deschis). Daca un subproiect este setat ca locked (inchis) atunci nu se mai pot selecta obiecte apartinand acelui subproiect. Daca in coloana L este afisat un lacat deschis inseamna ca subproiectul este deschis (unlocked); daca este afisat un lacat inchis inseamna ca subproiectul este inchis (locked). Daca in coloana A este afisat simbolul unei pensule aceasta inseamna ca subproiectul este singurul activ dintre toate subproiectele de acelasi tip. Conceptul unui subproiect activ este foarte important deoarece toate functiile de introducere date salveaza datele in subproiectul activ prezent; de aceea este doar un subproiect activ pentru fiecare tip. Ordinea in care subproiectele apar in lista corespunde ordinii in care datele lor vor fi vizualizate in fereastra grafica. Prin apasarea butonului OK toate schimbarile sunt aplicate, daca apasati Cancel se renunta la toate schimbarile.
Cum sa accesez proprietatile unui subproiect Este posibil sa accesati fereastra de proprietati a unui subproiect in mai multe moduri: - din fereastra de management pentru subproiecte - din bara de unelte a subproiectului - din bara de status a subproiectului Nota: Este posibil sa afisati o fereastra de proprietati numai pentru subproiecte de tipul Survey, Axis si GIS.
Cum accesati proprietatile unui subproiect din fereastra de management a subproiectului. Din fereastra Subproject management puteti accesa proprietatile unui subproiect fara a-l activa mai intai. Comanda poate fi activata in urmatoarele moduri: Bara de unelte Standard Meniul File: Subproject management Linia de comanda SUBPRJ Urmatoarea casuta de dialog va fi afisata:
11
1. Selectati un subproiect din lista. 2. Apasati butonul pentru proprietati de subproiectul selectat.
se va afisa o casuta de dialog in functie
Cum se acceseaza proprietatile unui subproiect din bara de unelte Subproject Bara de unelte Subproject va permite sa schimbati optiunile pentru un subproiect mai rapid decat prin fereastra Subproject management. Fereastra Subproject este urmatoarea:
Fiecare buton reprezinta un tip de subproiect: Survey (Masuratori), Axis (Axa), Drawing (Desen) si Raster. Apasand un buton este afisata o lista cu toate subproiectele cu acel tip prezente in proiect; pentru fiecare subproiect apare o iconita care indica vizibilitatea (o) precum si una care indica statusul inchis/deschis si una privind starea activ/inactiv. 1. In lista de subproiecte care este afisata, apasati de doua ori pe numele subproiectului. Fereastra corespunzatoare de proprietati va fi afisata. 2. Apasati butonul de inchidere pentru a inchide lista de subproiecte.
12
Cum sa accesati proprietatile unui subproiect din bara de status a subproiectului Bara de status a subproiectului este afisata in partea de jos a ferestrei grafice si are patru liste : survey, axis, drawing si raster.
1. Apasati butonul din stanga unei liste pentru a avea acces la proprietatile subproiectului curent. Nota: Pentru a face bara de status vizibila, selectati Subproject status bar din meniul View.
Cum sa accesati proprietatile unui subproiect din Project Manager (Managerul de proiecte) (optiunea aceasta nu este disponibila in Topko Express) Project Manager este o programul care permite lucrul cu subproiectele intr-un mod mai rapid si mai confortabil. Project manager este afisat in partea stanga a ferestrei de unelte:
1. Pentru a afisa proprietatile unui subproiect apasati click dreapta langa numele subproiectului. 2. Din meniul afisat selectati Properties. Nota: Pentru a afisa managerul de proiecte selectati Project Manager din meniul View.
13
Redenumirea unui subproiect Cand un subproiect este creat, programul va cere sa introduceti numele acestuia. In timpul lucrului se poate sa fie nevoie sa schimbati numele subproiectelor. Acest lucru se poate face din fereastra Subproject Management. Comanda poate fi pornita in urmatoarele moduri: Bara de unelte Standard Meniul File: Subproject management Linia de comanda: SUBPRJ Urmatoarea casuta de dialog va fi afisata:
1. Alegeti subproiectul 2. Apasati pe numele acestuia, acum puteti sa introduceti un nou nume. 3. Apasati OK.
Activarea unui subproiect Dintre toate subproiectele de acelasi tip care se gasesc intr-un proiect, doar unul singur poate fi activ. Subproiectul activ este cel in care se adauga datele noi si cel asupra caruia actioneaza diverse comenzi. Nota: Este posibil sa aflati care subproiect este activ citind titlul ferestrelor grafice; pe langa numele ferestrei si lucrarii este afisat si numele subproiectului activ.
14
Un subproiect poate fi activat prin: - Managerul de subproiecte - bara de unelte pentru subproiecte - bara de status a subproiectului - comanda Activate pentru subproiect
Activarea unui subproiect prin Subproject management Comanda poate fi pornita un urmatoarele moduri: Bara de unelte Standard Meniul File: Subprojects management Linia de comanda: SUBPRJ Este afisata urmatoarea casuta de dialog:
1. Apasati in coloana A din subproiect pentru a o activa. Pensula trece de la subproiectul activ la altul. Tineti minte ca doar un proiect pentru un anumit tip poate fi activ, deci va exista un singur subproiect activ printre subproiectele de masuratori (survey), unul printre subproiectele de axa si unul printre subproiectele de desen. 2. Apasati OK pentru a confirma schimbarile. Nota. Pentru a activa un subproiect apasati de doua ori pe numele lui.
15
Activarea unui subproiect din bara de unelte a subproiectelor Bara de unelte Subprojects va permite sa setati optiunile pentru subproiecte (activ, vizibil) mai rapid decat folosind fereastra Subproject managing. Bara de unelte Subprojects:
Fiecare buton reprezinta tipul subproiectului: Survey, Axis, Drawing si Raster. Dupa apasarea butonului este afisata o lista a tuturor subproiectelor de acel tip existente in proiect; pentru fiecare subproiect este afisata o iconita pentru vizibilitate ( sau ) , precum si o iconita pentru statusul locked/unlocked ( sau ), si una pentru statusul de activare . 1. Apasati butonul de pe bara de unelte pentru tipul de proiect pe care doriti sa il activati. 2. In lista de subproiecte apasati pe spatiul rezervat starii de activare langa subproiectele care trebuie sa fie activate. Pensula trece de la subproiectul activ anterior la urmatorul. 3. Apasati butonul de inchidere pentru a inchide lista de subproiecte.
Activarea unui subproiect din bara de status Bara de status este vizualizata in partea de jos a ferestrei grafice de planimetrie si raporteaza patru liste, una pentru fiecare tip de subproiect: survey, axis, drawing si raster. Bara de status a subproiectelor este urmatoarea: 1. Selectati din fiecare lista subproiectul care sa fie activ. Nota: Pentru a face vizibila bara de status alegeti Subproject status bar din meniu View.
Activarea unui subproiect din Project Manager (optiunea aceasta nu este disponibila in Topko Express) Project Manager este o programul care permite lucrul cu subproiectele intr-un mod mai rapid si mai confortabil. Project manager este afisat in partea stanga a ferestrei de unelte:
16
1. Pentru a activa un subproiect apasati de doua ori pe numele acestuia. Nota: Pentru a afisa managerul de proiecte selectati Project Manager din meniul View.
Activarea unui subproiect cu comanda Activate subproject Prin aceasta comanda este posibil sa activati un subproiect selectand un obiect grafic care apartine subproiectului care va fi activat. Comanda poate fi pornita astfel: Bara de unelte Subprojects Linia de comanda SETSUBPRJ 1. Selectati obiectul al carui subproiect va deveni subproiectul curent. Selectati una din entitatile grafice de pe ecran. Subproiectul fata de care apartine aceasta entitate va deveni subproiectul activ.
17
Cum sa faceti un subproiect vizibil/invizibil Impartirea datelor proiectului in subproiecte este foarte folositoare deoarece permite vizualizarea selectiva a tipurilor de date. Un subproiect poate fi facut vizibil/invizibil in mai multe moduri: - Subproject management - bara de unelte a subproiectelor - bara de status a subproiectului
Modificarea vizibil/invizibil din Subproject management Comanda poate fi pornita in urmatoarele moduri: Bara de unelte Standard Meniul File: Subproject management Linia de comanda: SUBPRJ Este afisata casuta de dialog:
1. Orice proiect poate fi setat sa fie vizibil sau invizibil starea acestuia faceti click pe figura lampii. 2. Apasati OK pentru a confirma schimbarile.
. Pentru a modifica
Nota: Este posibil sa selectati mai multe subproiecte in acelasi timp tinand apasat butonul CTRL. Apoi daca schimbati vizibilitatea unuia din subproiectele selectate, aceasi valoare este atribuita automat tuturor subproiectelor selectate.
18
Cum sa faceti un proiect vizibil/invizibil din bara de unelte a subproiectelor Bara de unelte Subprojects va permite sa schimbati optiunile pentru un subproiect (activ, vizibil) mai rapid decat folosind fereastra Subproject management. Bara de unelte Subprojects este urmatoarea:
Fiecare buton reprezinta tipul subproiectului: Survey, Axis, Drawing si Raster. Dupa apasarea butonului este afisata o lista a tuturor subproiectelor de acel tip existente in proiect; pentru fiecare subproiect este afisata o iconita pentru vizibilitate ( sau ) , precum si o iconita pentru statusul locked/unlocked ( sau ), si una pentru statusul de activare . 1. Apasati butonul barei de unelte corespunzator tipului de subproiect care sa devina vizibil/invizibil. 2. In lista de subproiecte afisata, apasati pe iconita becului pentru a schimba starea de vizibilitate. 3. Apasati butonul de inchidere.
Cum sa schimbati starea de vizibilitate din bara de status a subproiectelor Bara de status a subproiectului este afisata in partea de jos a ferestrei grafice de planimetrie si raporteaza patru liste, una pentru fiecare tip de subproiect: survey, axis, drawing si raster. Bara de status a subproiectelor este urmatoarea: 1. Deschideti lista si apasati pe figura becului pentru a o activa sau dezactiva. Nota: Pentru a face bara de status a subproiectului vizibila alegeti Subproject status bar din meniul View.
Blocarea/deblocarea unui subproiect Impartirea datelor proiectului in subprojecte este foarte folositoare deoarece permite vizualizarea selectiva a tipurilor de date. Cateodata este necesar ca un subproiect sa fie vizibil dar fara a fi modificat. Prin blocarea acestuia se poate evita selectarea si modificarea obiectelor. Un subproiect poate fi blocat/deblocat in mai multe moduri: - Subproject management - bara de unelte - bara de status a subproiectului 19
Blocarea/deblocarea unui subproiect folosind Subproject management Comanda poate fi pornita astfel: Bara de unelte Standard Meniul File: Subproject management Linia de comanda: SUBPRJ Este afisata casuta de dialog:
1. Oricare proiect poate fi blocat sau deblocat. Pentru a modifica starea unui subproiect este suficient sa apasati pe iconita lacatului. 2. Apasati OK pentru a confirma schimbarile. Nota: Este posibil sa selectati mai multe subproiecte in acelasi timp tinand apasat butonul CTRL. Apoi daca schimbati vizibilitatea unuia din subproiectele selectate, aceasi valoare este atribuita automat tuturor subproiectelor selectate.
Blocare/deblocare proiect din bara de unelte Subproject Bara de unelte Subprojects va permite sa schimbati optiunile pentru un subproiect (activ, vizibil) mai rapid decat folosind fereastra Subproject management. Bara de unelte Subprojects este urmatoarea:
20
Fiecare buton reprezinta tipul subproiectului: Survey, Axis, Drawing si Raster. Dupa apasarea butonului este afisata o lista a tuturor subproiectelor de acel tip existente in proiect; pentru fiecare subproiect este afisata o iconita pentru vizibilitate ( sau ) , precum si o iconita pentru statusul locked/unlocked ( sau ), si una pentru statusul de activare . 1. Apasati bara de butonul pe bara de unelte pentru tipul subproiectului pe care doriti sa il blocati/deblocati. 2. In lista subproiectelor care este afisata acum, apasati pe iconita lacatului pentru a bloca/debloca. 3. Apasati butonul de inchidere pentru a inchide lista subproiectelor.
Bloacarea/deblocarea unui subproiect din bara de status a subproiectelor Bara de status a subproiectului este afisata in partea de jos a ferestrei grafice de planimetrie si raporteaza patru liste, una pentru fiecare tip de subproiect: survey, axis, drawing si raster. Bara de status a subproiectelor este urmatoarea:
1. Deschideti lista dorita si apasati pe iconita lacatului pentru blocare/deblocare. Nota: Pentru a face bara de status a subproiectului vizibila alegeti Subproject status bar din meniul View.
Stergerea unui subproiect Stergerea unui subproiect inseamna ca se vor sterge toate datele pe care le contine fara posibilitatea de a le reface. Trebuie sa va asigurati ca nu mai aveti nevoie de acele date. Stergerea unui subproiect se face din fereastra Subproject management. Comanda poate fi pornita in urmatoarele moduri: Bara de unelte Standard Meniul File: Managementul subproiectelor Linia de comanda SUBPRJ Urmatoarea casuta de dialog este afisata:
21
1. Alegeti subproiectul pe care doriti sa il stergeti. 2. Apasati butonul Delete (Stergere) si confirmati. Nota: Subproiectul pe care il stergeti nu poate fi cel activ. Activati un alt subproiect si apoi continuati cu stergerea.
Cum sa schimbati afisarea in lista a subproiectelor In fereastra Subproject Management, subproiectele pot fi listate in doua moduri: In functie de ordinea de afisare: subproiectele sunt listate in functie de ordinea in care sunt afisate si raportate; ultimul subproiect din lista este cel care va fi tiparit primul. In functie de tipul subproiectelor: subproiectele sunt grupate in functie de tipul lor; exista anumite noduri principale in care toate subproiectele de acelasi tip sunt listate. Comanda poate fi activata astfel: Bara de unelte Standard Meniul File: Subproject management Linia de comanda SUBPRJ
22
Urmatoarea casuta de dialog va fi afisata:
1. Pentru a trece de la un mod de afisare la altul este suficient sa apasati doua butoane:
Cum sa schimbati ordinea de afisare a subproiectelor Cand un anumit numar de subproiecte au fost create in interiorul unui proiect se poate sa fie necesar sa schimbati ordinea de afisare. De fapt cand un subproiect este creat, este aliniat dupa celelalte, in asa fel incat datele sale vor fi ultimele care vor fi vizualizate pe ecran si in rapoarte. Este posibil sa schimbati ordinea de afisare din fereastra Subproject management Comanda poate fi accesata astfel: Bara de unelte Standard Meniul File: Subproject management Linia de comanda SUBPRJ Urmatoarea casuta de dialog este afisata:
23
Lista de subproiecte care apare acum reflecta ordinea de afisare, ultimul subproiect din lista este cel care va fi tiparit primul, iar primul subproiect va fi ultimul tiparit. Ordinea se poate schimba in doua moduri:
Drag& Drop 1. Selectati subproiectul care sa fie mutat; 2. Cu butonul stanga al mouseului apasat trageti subproiectul cate noua pozitie din lista. 3. Eliberati butonul mouseului; 4. Subproiectul nu se mai afla in pozitia originala, ci intr-una noua si cand se va efectua reafisarea listei, el va fi afisat corespunzator. 5. Apasati OK pentru a confirma schimbarile. Taste 1. Selectati subproiectul care sa fie mutat. 2. Folositi cele doua taste pentru a-l muta in pozitia corecta.
Managerul de proiect (Project manager) Bara de status a subproiectelor (Subproject status bar)
Bara de status a subproiectului este afisata in partea de jos a ferestrei grafice de planimetrie si raporteaza patru liste, una pentru fiecare tip de subproiect: survey, axis, drawing si raster ; orice lista contine lista subproiectelor de acelasi tip. Comanda poate fi lansata in unul din urmatoarele moduri: Meniul View: Subprojects status bar 24
Linia de comanda: SETSUBPRJSB
1. Daca bara de status nu era vizibila, ea este vizibila acum. Daca era vizibila ea va fi inlaturata din fereastra.
Schimbarea subproiectului de care apartine un grup de obiecte Orice obiect grafica apartine unui subproiect; se pot copia sau muta obiecte dintrun subproiect in altul daca cele doua subproiecte sunt de acelasi tip; nu este posibil de exemplu sa mutati puncte topografice dintr-un subproiect de masuratori intr-un subproiect de desen.
Mutarea obiectelor intre subproiecte folosind bara de unelte a subproiectelor Pentru a muta rapid obiecte, este suficient sa le selectati si sa setati subproiectul de destinatie din bara de unelte a subproiectelor.
Pentru a efectua comanda intr-un mod corect trebuie selectate obiecte de acelasi tip; nu este posibil sa efectuati comanda selectand in acelasi timp obiecte de desen si obiecte topografice. In bara de status obiectul este imediat activat, si se refera la tipul subproiectului la care apartin obiectele selectate, este deci posibil sa setati noul subproiect de care vor apartine obiectele selectate.
Mutarea obiectelor intre subproiecte folosind fereastra de proprietati Aceasta comanda poate fi activata in urmatoarele moduri: Bara de unelte Object Meniul Modify: Modify object (Modificare obiect) Linia de comanda: DDMODIFY Select objects: selectare obiecte pentru a fi mutate intr-un nou subproject. Avertisment: Obiectele selectate pot apartine de subproiecte diferite dar de acelasi tip.
25
O fereastra va fi afisata:
Din lista Subproject, selectati subproiectul in care sa fie mutate entitatile selectate. Apasati OK pentru a confirma schimbarile.
Cum sa copiati sau sa mutati obiectele dintr-un subproiect in altul Comanda poate fi activata in mai multe moduri: Meniu: Modify: Move/Copy on subproject Linia de comanda: CHGSUBPRJ Select objects: selectare obiecte pentru a fi mutate intr-un nou subproject. Avertisment: Obiectele selectate pot apartine de subproiecte diferite dar de acelasi tip. Urmatoarea fereastra va fi afisata:
Din lista Destination subproject, selectati proiectul in care sa fie mutate entitatile selectate. Specificati daca obiectele sa fie mutate sau copiate. Apasati OK pentru a confirma.
26
Fisierul de proiect De fiecare data cand creati un nou proiect cu Topko, ProSt si Rasta, in directorul ales, se creeaza un fisier cu numele proiectului si extensia PST. In acest fisier veti gasi toate datele din proiect. Pentru a copia un proiect trebuie sa copiati fisierul cu extensia PST. Singurele date care nu sunt introduse in fisierul PST sunt imaginile raster, deoarece acestea sunt memorate ca referinte si nu sunt copiate in interiorul fisierului de proiect. Nu trebuie deci sa stergeti fisierele imaginilor raster folosite in proiecte. Daca un proiect care contine referinte catre imagini raster trebuie copiat, este necesar sa copiati toate imaginile corespunzatoare.
Ferestre grafice In mediul de lucru sunt disponibile cinci medii grafice : Planimetry (Planimetrie), Profile (Profile), Sections (Sectiuni), Plot boxes (Ferestre de tiparire) si Enclosed drawings (Desene inchise). In fiecare din acestea datele proiectului sunt vizualizate intr-un mod diferit. De exemplu cand trebuie efectuata o lucrare pentru un drum, odata ce axa acetuia a fost definita, este necesar sa pozitionati sectiunile in lungul axei; sectiunile determina un profil reprezentat intr-o fereastra grafica cu acelasi nume; fiecare sectiune are propria afisare transversala cu anumite elemente specifice, care difera in functie de sectiune: fereastra grafica a sectiunilor permite obtinerea celui de-al treilea tip de reprezentare. • Planimetry: disponibila pentru Topko, ProSt si Rasta, permite managementul planimetric al datelor din masuratori si al proiectelor de drumuri. • Profile: disponibil in ProSt permite managementul profilului longitudinal al unui aliniament de drum. • Sections: disponibil pentru Topko si ProSt, permite managementul sectiunilor topografice si de drumuri. • Enclosed drawings: mediu grafic pentru salvarea desenelor si modelelor • Drawing sheets: mediu grafic pentru managementul foilor de desenare. Primele trei medii grafice sunt integrate, orice schimbare asupra uneia dintre ele le influenteaza pe celelalte doua.
Activarea ferestrelor grafice
In mediul de lucru sunt disponibile cinci medii grafice : Planimetry (Planimetrie), Profile (Profile), Sections (Sectiuni), Plot boxes (Ferestre de tiparire) si Enclosed drawings (Desene inchise). In fiecare din acestea datele proiectului sunt vizualizate intr-un mod diferit. Pentru a trece de la o fereastra grafica la alta : 1. Din meniul File alegeti Open module. Din casuta de dialog care apare alegeti fereastra grafica dorita. 27
2. Din bara de unelte Standard, apasati . Este afisata o casuta de dialog si puteti alege fereastra grafica dorita; daca faceti click in partea dreapta a butonului apare un meniu de unde puteti alege fereastra grafica. 3. In linia de comanda tastati MODULE.
Entitati aditionale Fiecare mediu de lucru introduce anumite entitati specifice, in plus fata de cele normale cum ar fi linii, arce, cercuri, polilinii, blocuri, etc. Aceste entitati permit extinderea functionalitatii CAD pentru a obtine nu doar un simplu program de desenare dar si o programul pentru topografie, proiectarea drumurilor, managementul GIS si al rasterelor. Toate entitatile introduse de fiecare mediu sunt listate mai jos: Planimetrie: Entitate Modul Masuratori tahimetrice
Topko T, Topko Express
Masuratori inlantuite si cu offset
Topko T, Topko Express
Nivelment
Topko T
Puncte topografice
Topko T si/sau Topko M, Topko Express
Puncte de datum
Topko T so/sau Topko M, Topko Express
Coordonate geodezice
Topko G
Statii Traverse
Topko T, Topko Express
Parcele cadastrale
Topko T, Topko Express
Polilinii de masuratori
Topko T
Masuratori pentru ajustarea retelei
Topko N
Constrangeri
Topko M, Topko Express
Triunghiuri
Topko M, Topko Express
Linii de contur
Topko M, Topko Express
Sectiuni transversale topografice
Topko M, Topko Express
Linii de sapatura si umplutura
Topko M, Topko Express
Arii
Topko M
Profile topografice
Topko L
Drepte orizontale
ProSt
Curbe orizontale
ProSt
Clothoide
ProSt
Parabole
ProSt 28
Entitate
Modul
Sectiuni transversale pe axa
ProSt
Polilinii planimetrice
ProSt
Puncte GIS (simboluri)
Sitio
Polilinii
Sitio
Poligoane
Sitio
Sectiuni transversale Entitate
Modul
Elemente transversale
Topko M si/sau ProSt S, Topko Express
Cand desenati un obiect aditional, layerul curent nu este folosit pentru desenul acestuia, obiectul este atribuit unui layer particular, conform unui tabel de asociere layere-entitati.
Tabelul de asociere layere-entitati Deschidere tabel: Meniul Format: Layer entities Linia de comanda: DDLENT Urmatoarea casuta de dialog este afisata:
Acest tabel este despartit in panouri care contin mai multe tipuri de entitati; fiecare entitate este atribuita unui layer particular. Entitatea utilizeaza toate proprietatile layerului cum ar fi culoare, tip linie, vizibilitate, etc. Din celula apasati butonul ....pentru a selecta layerul; din casuta de dialog care apare este posibil sa selectati layerul dorit. 29
Crearea, deschiderea si salvarea unui proiect Crearea unui nou proiect
Puteti crea un nou proiect in urmatoarele moduri: 1. Folosind un model 2. Fara un model Prin folosirea unui model, toate setarile din model vor fi incluse in proiectul creat. Este posibil sa folositi modelele care sunt furnizate impreuna cu programul, sau sa creati modele proprii. Cand se creeaza un nou proiect pornind de la un model existent, schimbarile in proiect nu vor influenta modelul. Utilizatorii fara experienta ar trebui sa creeze proiecte noi folosind modelul Model.Pst. Acest model este furnizat impreuna cu programul. Daca folositi optiunea No Model, veti crea un nou proiect compelt gol fara setari predefinite.
Crearea unui proiect folosind un model Comanda poate fi activata in urmatoarele moduri: Bara de unelte Standard Meniul File: New Linia de comanda: NEW Urmatoarea casuta de dialog apare:
In casuta de introducere Project name (Nume proiect) introduceti numele proiectului. In casuta Project folder introduceti directorul unde doriti sa salvati proiectul. Folositi Browse pentru a selecta rapid acel director. In casuta de editare Model to use este necesar sa introduceti numele modelului care va fi folosit.
30
Utilizatorii fara experienta ar trebui sa creeze proiecte noi folosind modelul Model.Pst. Acest model este furnizat impreuna cu programul. Apasati OK. Urmatorul dialog va fi afisat.
Crearea unui proiect fara un model Comanda poate fi activata in urmatoarele moduri: Bara de unelte Standard Meniu File: New Linia de comanda NEW Urmatoarea casuta de dialog este afisata:
Setati None (Nici unul) la Model to use (Modelul folosit). Apasati OK. Prima data cand salvati, programul va cere sa indicati numele cu care va fi salvat proiectul.
Crearea unui model personalizat 1. 2. 3. 4.
Deschideti un proiect sau model existent. In functie de valorile presetate ale modelului schimbati setarile proiectului. Din meniul File alegeti Save As sau tastati in linia de comanda SAVEAS. In casuta File name, introduceti numele dorit pentru model. Apasati OK.
Deschiderea unui proiect Deschideti proiecte pentru a lucra cu ele la fel ca orice alte aplicatii Windows. Pentru a deschide un proiect selectati numele acestuia din una din liste. In interiorul programului este posibil sa deschideti mai mult decat un proiect odata, fiecare este afisat in propria fereastra grafica.
31
Cum deschideti un proiect: Bara de unelte Standard Meniu File: Open Linia de comanda: OPEN In casuta Name file apasati de doua ori pe numele fisierului in lista corespunzatoare, sau tastati numele si apasati OK.
Salvarea proiectelor Fisierele de proiect sunt salvate pentru a putea fi folosite mai tarziu. Cand lucrati la un proiect este bine sa il salvati frecvent. Aceasta previne pierderea datelor in cazul intreruperii curentului. Pentru a crea o noua versiune a proiectului fara a schimba originalul, salvati-l cu un alt nume. Toate datele proiectului sunt salvate intr-un singur fisier, cu numele proiectului si extensia PST. Comanda poate fi activata astfel: Bara de unelte Standard Meniul File: Save Linia de comanda SAVE Daca desenul a fost deja salvat si denumit programul va salva urmatoarele schimbari si va afisa din nou linia de comanda. Daca din contra desenul nu a fost salvat, casuta de dialog "Save as" va fi afisata. In casuta de dialog Save as, sub File name introduceti numele noului desen (nu este necesar sa specificati extensia). Apoi alegeti OK.
CAD Intern Folosirea comenzilor Folosirea mouseului
Folosirea barelor de unelte Barele de unelte contin unelte care lanseaza comenzi. Cand treceti cu sageata mousului deasupra unei unelte se afiseaza numele acesteia. Bara de unelte Standard din partea de sus este vizibila prin setarile initiale. Bara este similara cu cele gasite in programele Microsoft Office. Contine uneltele standard pentru managementul proiectelor cum ar fi New, Open, Save si Print. La inceput se afiseaza un anumit numar de bare de unelte: Puteti afisa sau ascunde aceste unelte, adauga sau crea propria bara de unelte. O bara de unelte poate fi libera sau fixa. O bara libera se afla oriunde in fereastra grafica si puteti sa o deplasati sau sa o fixati. O bara fixata se afla la marginea zonei de desen. 32
Este posibil sa creati bare de unelte adaugand, rearanjand sau inlaturand butoane. Puteti alege comanda Toolbars din meniul Display si sa efectuati schimbarile dorite asupra barelor de unelte. Uneori va fi necesar sa operati direct asupra barelor de unelte lasand casuta de dialog Customize deschisa. Daca este nevoie puteti muta aceasta casuta. Setarile initiale pentru barele de unelte pot fi refacute oricand.
Afisarea sau ascunderea unei bare de unelte Apasati pe bara de unelte cu butonul din dreapta al mouseului apoi alegeti din meniul care apare sa o afisati sau sa o ascundeti. • Daca o bara nu este afisata, alegeti Customize, pagina Bara de unelte apoi bifati casuta corespunzatoare in lista Toolbars. Pentru a inchide o bara flotanta apasati butonul Close. •
Crearea unei bare de unelte personalizate 1. Alegeti Toolbars din meniul Display, apoi apasati pe pagina Toolbars. 2. Apasati pe New. 3. In casuta Name introduceti numele dorit. 4. Lasati casuta de dialog Customize deschisa (poate fi necesar sa o mutati). 5. Pentru a adauga un buton la bara de unelte, apasati pe pagina Commands. In casuta Categories alegeti categoria comenzii, apoi trageti comanda dorita din casuta Commands in bara de unelte. 6. Odata de toate butoanele dorite au fost adaugate, apasati Close.
Modificarea numelui unei bare de unelte 1. Alegeti Toolbars din meniu Display apoi apasati in pagina Toolbars. 2. In casuta Toolbars apasati pe numele barei de unelte personalizate care sa fie redenumita. 3. Apasati pe Rename. 4. Tastati numele in casuta Name, apoi apasati ENTER. Nota: Nu este posibil sa redenumiti o bara de unelte integrata.
Stergerea unei bare de unelte personalizate 1. Alegeti bare de unelte din meniul Display, apoi alegeti pagina Toolbars. 2. In casuta Toolbars apasati pe numele barei personalizate care sa fie stearsa. 3. Apasati pe Delete. Nota: Nu se poate sterge o bara de unelte integrata.
33
Adaugarea unui buton la bara de unelte. 1. Afisati bara de unelte la care doriti sa adaugati un buton. 2. Alegeti Toolbars din meniul Display, apoi apasati pe pagina Commands. 3. In pagina Categories, apasati pe categoria din care face parte comanda pe care doriti sa o adaugati. 4. Trageti comanda din casuta Commands in bara de unelte afisata. Sfat: Pentru a adauga rapid un buton la o bara de unelte integrata, apasati sageata in coltul din stanga sus al unei bare de unelte libere si alegeti Add or remove buttons apoi bifati casuta de langa butonul care sa fie adaugat.
Stergerea unui buton dintr-o bara de unelte 1. Alegeti Toolbars din meniul Display, apoi apasati pe pagina Commands 2. In casuta Toolbars apasati pe numele barei de unelte personalizate pe care doriti sa o stergeti. 3. Apasati pe Delete. Nota: Este posibil sa stergeti o bara de unelte integrata cand este selectata.
Modificarea marimii butoanelor din bara de unelte 1. Alegeti Toolbars din meniul Display, apoi apasati pe pagina Options. 2. Selectati sau deselectati casuta Big icons
Folosirea meniurilor derulante Meniurile derulante sunt disponibile din bara de meniu din partea de sus a zonei de desenare. Puteti alege optiuni din meniu astfel: • Apasati pe numele meniului pentru a afisa o lista de optiuni. Apasati pe optiune pentru a o alege, sau folositi sageata in jos pentru a naviga in lista apoi apasati ENTER. • Apasati ALT si introduceti litera subliniata din numele meniului. De exemplu pentru a deschide un nou desen tineti apasat ALT si apasati F (ALT+F) pentru a deschide meniul File. Apoi apasati ENTER pentru a alege optiunea selectata New (Nou).
Folosirea ferestrei de comanda Comenzile, optiunile, mesajele si dialogurile uneltei sunt afisate intr-o fereastra denumita fereastra de comanda. Linia de jos a ferestrei de comanda este denumita linia de comanda. Linia de comanda afiseaza operatia curenta si ofera informatii asupra actiunilor programului.
Introducerea comenzilor in linia de comanda Pentru a introduce o comanda folosind tastatura, introduceti numele complet in linia de comanda si apasati ENTER, SPATIU sau butonul enter al mouseului. Unele comenzi au nume abreviate. 34
De exemplu, in loc sa introduceti "circle" ca sa incepeti comanda CIRCLE, puteti introduce c. Numele abreviate ale comenzilor sunt denumite aliasuri si sunt definite in fisierul ProSt.pgp. Pentru a personaliza propriile aliasuri, vedeti Customizing command aliases.
Specificarea optiunilor comenzii Cand introduceti comenzi in linia de comanda, se afiseaza fie un set de optiuni sau o casuta de dialog. De exemplu cand introduceti "circle" in linia de comanda, urmatorul prompt este afisat: 3P/TTR/Center point/ : Parantezele din jurul C arata ca Center point (Punctul central) este optiunea curenta. Puteti alege optiunea Center point fie prin introducerea unor coordonate X,Y sau folosind mouseul pentru a face click pe un punct pe ecran. Pentru a alege o optiune diferita, introduceti literele mari in numele optiunii. Puteti introduce litere mari sau litere mici. De exemplu pentru a alege optiunea cu trei puncte (3P) introduceti 3p. In casuta de dialog Preferences (Meniul File > Preferences) este posibil sa setati optiunea Options on command line as buttons. Acum optiunile unei comenzi sunt afisate ca butoane care pot fi selectate.
Executarea comenzilor Pentru a executa comenzi apasati SPATIu, ENTER sau butonul enter al mosueului dupa ce ati introdus numele comenzii sau raspunsul la prompt.
Repetarea sau renuntarea la comenzi Daca doriti sa repetati o comanda pe care tocmai ati folosit-o, apasati ENTER sau SPACEBAR, sau butonul mouseului in linia de comanda. Pentru a renunta la o comanda apasati ESC.
Intreruperea unei comenzi cu o alta comanda Multe comenzi pot fi folosite transparent: adica pot fi introduse in linia de comanda in timp ce folositi alta comanda. Comenzile transparente sunt de obicei comenzi care schimba modul de afisare , cum ar fi SNAP, GRID sau ZOOM. Pentru a determina daca o comanda poate fi folosita astfel, referiti-va la datele despre ea din Commands. Pentru a folosi o comanda transparenta, alegeti butonul ei sau introduceti un apostrof (') inainte de a introduce comanda in orice dialog. Dupa ce completati comanda tranparenta comanda initiala este reluata. In exemplul urmator, activati gridul si il setati la intervale de 1 unitate in timp ce desenati o line. La al doilea prompt From Point (De la punctul), continuati desenul liniei.
35
Command: line From point: 'grid Grid ON/OFF/Spacing/: ON Spacing X : 1 Spacing Y : 1 Revenirea la comanda LINE From point: Comenzile care nu selecteaza obiecte, creeaza noi obiecte pot de obicei sa fie folosite transparent. Schimbarile facute in casutele de dialog care s-au deschis transparent nu au efect pana cand comanda intrerupta nu este executata.
Redimensionarea ferestrei de comanda Prin setarile initiale pozitia ferestrei de comanda este fixa. Latimea ferestrei de comanda este egala cu cea a barei de unelte. Pentru a redimensiona fereastra de comanda, mutati cursorul pana in partea de sus a acesteia, pana cand forma se schimba intr-o sageata dubla verticala; tineti butonul stanga al mousului apasati si schimbati inaltimea ferestrei.
Comenzile Undo (Renuntare la modificari) si Redo (Refacere modificari) Este posibila sa renuntati la schimbarile efectuate de ultima comanda folosita : Bara de unelte Standard Meniul Edit: Undo Linia de comanda UNDO Se va reface situatia existenta inaintea folosirii ultimei comenzi. Puteti inversa efectul unei singure comenzi UNDO intr-unul din urmatoarele moduri: Bara de unelte Standard Meniul Edit: Redo Linia de comanda: REDO
Crearea obiectelor geometrice Crearea liniilor
Puteti crea doua tipuri de linii: linii dintr-un singur segment si linii cu mai multe segmente (polilinii). Liniile dintr-un singur segment sunt cel mai simplu tip de linie si consista dintr-o succesiune de segmente, fiecare dintre acestea fiind un obiect separat. Liniile cu mai multe segmente - poliliniile se pot desena si pot fi editate ca un singur obiect. Puteti edita curbura poliliniilor.
36
Crearea liniilor cu un singur segment Desi puteti crea mai multe segmente unite, fiecare segment este un obiect separat si poate fi editat separat.
Pentru a desena linii 1. 2. 3. 4. 5.
Din meniul Draw alegeti Line Specificati punctul de start. Completati primul segment specificand punctul de capat. Specificati punctele de capat ale urmatoarelor segmente de linie. Pentru a completa linia apasati ENTER
Crearea unei polilinii O polilinie este formata din mai multe segmente de linie sau arce conectate intre ele. Puteti desena segmente drepte, arce sau o combinatie intre aceastea. Poliliniile se pot edita in intregime folosind PEDIT sau se pot transforma in segmente individuale de linie si arc folosind EXPLODE sau puteti converti o polilinie intr-o spline.
Crearea arcelor in polilinii Puteti desena segmente de arc intr-o polilinie. Primul punct al arcului este punctul final al segmentului anterior.
Crearea poliliniilor inchise Puteti desena o polilinie inchisa pentru a crea un poligon. Pentru a inchide o polilinie specificati punctul de start al ultimei laturi , tastati C (Close) si apasati ENTER.
Desenarea unei polilinii care contine linii si arce 1. Din meniul Draw, alegeti Polyline 2. Specificati punctul de start al segmentului de polilinie. 3. Specificati punctul de capat al segmentului de polilinie trecand la modul Arc, tastati A in linia de comanda. 4. Reveniti la modul linie tastant L (Line). 5. Specificati segmente aditionale dupa dorinta. 6. Apasati ENTER pentru a inchide polilinia.
Crearea automata de polilinii inchise Comanda Boundary (Limita) va permite sa creati o polilinie incepand din zona creata de obiectele care formeaza secvente inchise. Secventele pot fi o combinatie de linii, polilinii, cercuri si arce. 1. Din meniul Drawing alegeti Boundary. 2. In linia de comanda urmatoarele ferestre sunt afisate: 37
Boundary calculation|Use current view's objects/Select objects/ : daca introduceti U se vor folosi toate obiectele vizibile in fereastra grafica pentru a determina granita; daca introduceti S veti putea selecta obiectele care vor fi folosite pentru determinarea limitei. : selectarea obiectelor. Selectarea obiectelor: 3. Indicate internal point: indicati punctul din interiorul zonei delimitate care trebuie determinat. Nota: Viteza de executare a comenzii este proportionala cu numarul obiectelor selectate sau afisate, este deci mai bine sa lasati vizibile numai obiectele necesare pentru comanda.
Afisarea automata a simbolurilor in lungul poliliniilor Aceasta functie va permite sa afisati pentru fiecare polilinie, urmatoarele informatii : • vertexuri • directia segmentelor • panta segmentelor • Vertexuri relative min/max Prin activarea comenzii Modify si selectarea unei polilinii, urmatorul dialog va fi afisat.
Display simbols (Afisare simboluri): aici puteti decide modul de reprezentare al poliliniei: Polyline vertexes: un cerc este desenat la vertexuri. Direction (Directie): este indicata directia fiecarui segment al poliliniei. 38
Segments slope (Panta segmentelor): este indicata panta fiecarui segment al poliliniei. Maximum-minimum points (Puncte de maxim si minim): Se deseneaza simboluri pentru punctele de maxim-minim. Nota. Marimea simbolurilor raportate pe polilinie este definita in Project Properties, pagina Miscellaneous, Polyline symbols.
Desenarea arcelor, cercurilor si elipselor Desenarea arcelor Puteti crea arce in mai multe moduri. Cu exceptia primei metode, arcele sunt desenate in sens invers acelor de ceas de la punctul de start la punctul de capat. Puteti crea arce astfel:
Desenarea arcelor prin specificarea a 3 puncte 1. 2. 3. 4.
Din meniul Draw, alegeti Arc Specificati punctul de start. Specificati un punct pe arc. Specificati punctul de capat.
. Apoi alegeti 3 points.
Desenarea arcelor folosind un punct de start, punct central si punct de capat 1. 2. 3. 4.
Din meniul Draw, alegeti Arc Specificati punctul de start. Specificati punctul central. Specificati punctul de capat.
. Apoi alegeti Start, Center, End.
Desenarea arcelor specificand Start, Centru, Unghi 1. 2. 3. 4.
Din meniul Draw, aleegeti Arc . Apoi alegeti Start, Center, Angle. Specificati un punct de start. Specificati punctul central. Introduceti valoarea unghiului de la centrul arcului.
Desenarea arcelor specificand Start, Capat si unghi 1. 2. 3. 4.
Din meniul Draw alegeti Arc . Apoi alegeti Start, End, Angle. Specificati un punct de start. Specificati un punct de capat Introduceti valoarea unghiului de la centrul arcului.
39
Desenare arc prin specificarea Start, Lungime, Unghi 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Din meniul Draw alegeti Arc . Apoi alegeti Start, Length, Angle. Specificati un punct de start. Introduceti lungimea arcului care sa fie creat. Indicati directia tangentei din punctul de start al arcului. Introduceti valoarea unghiului la centrul arcului. Se va desena tangenta din punctul de start. Specificati cu mouseul daca directia arcului este in partea stanga sau dreapta a tangentei.
Desenarea cercurilor Puteti crea cercuri in mai multe moduri. Metoda obisnuita este de a specifica un punct central si raza. Alta metoda este de a crea un cerc tangent in 3 puncte.
Pentru a desena un cerc specificand un punct central si raza 1. Din meniul Draw, alegeti Circle 2. Specificati punctul central. 3. Specificati raza.
. Apoi alegeti Center, Radius.
Pentru a desena un cerc prin specificarea a trei puncte 1. 2. 3. 4.
Din meniul Draw, alegeti Circle Specificati primul punct. Specificati al doilea punct. Specificati al treilea punct.
. Apoi alegeti 3 points.
Desenarea unui cerc tangent la doua obiecte, prin introducerea razei acestuia 1. Din meniul Draw, alegeti Circle . Apoi alegeti Tangent-TangentRadius. 2. Selectati primul obiect la care cercul sa fie tangent. 3. Selectati al doilea obiect la care cercul sa fie tangent. 4. Specificati raza cercului.
Desenarea elipselor Forma unei elipse este determinata de cele doua axe care ii definesc lungimea si latimea.
Pentru a desena o elipsa folosind puncte de capat si distanta 1. 2. 3. 4.
Din meniul Draw alegeti Ellipse Specificati primul punct de capat al primei axe. Specificati al doilea punct de capat al primei axe. Din punctul de mijloc indicati un punct la jumatatea lungimii celei de-a doua axe, folosind mouseul.
40
Crearea punctelor Punctele sunt folositoarea ca noduri sau puncte de referinta, pot fi folosite pentru snap sau offset. Puteti seta stilul punctelor si marimea lor in unitati absolute.
Pentru a crea un punct 1. Din meniul Draw, alegeti Point 2. Specificati locatia punctului. Puteti "sari" (Snap) la un punct folosind Node pentru salt (Snap) la obiecte.
Setarea stilului si marimii punctelor 1. Din meniul Format alegeti Point style 2. In casuta de dialog Point Style selectati un stil de puncte. Punctele pot fi simboluri sau blocuri:
3. Selectati butonul Symbol 1 pentru a afisa lista simbolurilor disponibile; selectati Blocks pentr a afisa lista blocurilor prezente in desen. Selectati din lista elementul dorit. Simbolurile pot fi personalizate din Drawing resource manager. 4. In casuta Size, specificati marimea simbolului/blocului in unitati absolute. 5. Alegeti OK.
41
Hasurarea si umplerea zonelor Procedura Hatching (Hasurare) hasureaza o zona. Este folositoare pentru a deosebi intre ele componentele unui proiect sau pentru a indica materialul din care este construit un obiect. Puteti folosi: • Modele de hasuri predefinite sau umplere completa a unor zone. • Modele de hasuri definite de utilizator; este posibil sa setati tipul liniei, spatiile, unghiul si de asemenea simbolul/blocul care sa fie introdus in model. • Modele de hasuri personalizate create de utilizator.
Cum sa incarcati modelele de hasuri
1. Din meniul Format, selectati Hatches. Urmatoarea casuta de dialog va fi afisata:
2. Apasati butonul Load... si specificati fisierul cu extensia PAT care contine modelele de hasuri care sa fie incarcate. Exista trei fisiere care contin mai multe modele de hasuri. Puteti sa le gasiti in directorul Support. - ProSt.PAT: modele de hasuri standard; - ProStExt.PAT: modele de hasuri speciale; - Cartography. PAT: modele de hasuri pentru harti; 3. Apasati Close. Folosind butonul Export se creeaza un fisier cu extensia PAT, continand modelele de hasuri definite in proiectul curent; astfel puteti exporta modelele de hasuri in alte proiecte. 42
Cu butonul Remove puteti sterge modelele de hasuri din lista
Hasurarea obiectelor selectate Din meniul Drawing alegeti Hatch. Urmatoarea casuta de dialog este afisata:
Hatch (Hasura): Selectati modelul care sa fie folosit. Pentru a incarca alte modele apasati butonul Definition. Daca este necesara o colorare completa, alegeti Solid color. Property (Proprietate): Setati layerul unde sa incarcati hasura, factorul de scara si unghiul pentru hasura. Apasati pentru a defini unghiul in fereastra grafica. Unghiul poate fi aplicat in lungul celei mai lungi laturi activand optiunea By longer side. Boundary (Limita): Selectati modul prin care sa definiti limitele hasurii. • Internal point: indicati un punct in interiorul zonei de hasura si limitele vor fi determinate automat in functie de obiectele inconjuratoare. Limitele pot fi determinate folosind obiectele reprezentate in fereastra curenta sau selectandu-le. • Select objects: Hasura este aplicata obiectelor selectate. • Select boundary points: Punctele de limita sunt specificate manual. Explode after insertion: Prin activarea acestei optiuni, hasura este "explodata" dupa introducere. Pentru a aplica hasura alegeti Apply. 43
Crearea si modificarea textului Crearea textului
Textul pe care il adaugati la desene poate furniza o varietate de informatii. Pentru texte scurte care nu necesita mai multe tipuri de caractere sau linii, creati un text pe o singura linie. Pentru texte lungi, complexe, creati un text pe mai multe linii (multiline) sau un paragraf. Textul pe mai multe linii este compus din orice numar de linii de text sau paragrafe care se potrivesc intr-o latime specificata; poate fi extins vertical pe orice lungime. Indiferent de numarul de linii, fiecare set de paragrafe create intr-o sesiune formeaza un singur obiect pe care puteti sa il mutati, rotiti, sterge, copiati, mari sau micsora. Intr-un desen textul este intotdeauna asociat unui stil. Cand se introduce un nou text, se foloseste stilul textului curent, care seteaza fontul, marimea unghiului, orientarea si alte caracteristici ale textului. Daca doriti sa creati text folosind un stil diferit; este posibil sa indicati un alt stil. Fiecare stil pentru text permite setarea urmatoarelor proprietati: • Caracterele folosite • Stilul caracterelor • Inaltimea si latimea caracterelor • Inclinarea textului • Opacitatea: textul opac poate acoperi elementele desenului lasand textul curat, fara elemente care il pot face dificil de citit.
Crearea textului pe o singura linie 1. Din meniul Draw, alegeti Text apoi Single line text 2. Specificati punctul de introducere pentru primul caracter. 3. Specificati inaltimea textului. O "banda elastica" este atasata de la punctul de introducere al textului la cursor. Apasati pentru a seta inaltimea textului la distanta specificata de lungimea acesteia. 4. Specificati unghiul de rotire al textului. Puteti specifica acest unghi de rotire in linia de comanda sau folosind mouseul. 5. Introduceti textul. La sfarsitul fiecarei linii apasati ENTER.
Crearea textului pe mai multe linii 1. Din meniul Draw alegeti Multiline text. 2. Specificati colturile limitei pentru text. 3. In casuta de dialog Text editor, introduceti textul. Textul este introdus in desen in acelasi format ca si in casuta de dialog. Este posibil sa decideti unde sa fie pozitionat textul: in partea dreapta sau stanga a limitei textului, in partea de sus sau de jos, centrat vertical sau orizontal. 44
- CTRL+C copiaza textul in Clipboard - CTRL+V aduce continutul Clipboard - CTRL+X muta textul selectat in Clupboard - ENTER inchide paragraful curent si incepe o noua linie 4. Cu butonul Import text puteti alege un fisier text care sa fie importat in editorul de texte si apoi introdus in desen.
Importul textului din fisiere externe Pueti introduce fisiere text ASCII create in alte procesoare text in desen. De exemplu puteti crea un fisier text continand note standard pe care il includeti in desenele dumneavoastra. In loc sa introduceti aceste informatii de fiecare data, puteti importa textul.
Importul fisierelor text 1. 2. 3. 4.
Din meniul Draw, alegeti Multiline text Specificati locatia limitei textului si alte proprietati dupa cum e necesar. In casuta Text Editor alegeti Import Text. In casuta de dialog Select file to load, faceti dublu click pe fisierul pe care doriti sa il importati, sau selectati fisierul si alegeti Open. programul va introduce textul conectat la cursor in interiorul casutei de dialog Text editor. 5. Editati textul apoi apasati OK.
Modificarea textului 1. Din meniul Modify alegeti Objects. Apoi alegeti Text. 2. Selectati obiectul text pe care doriti sa il editati. 3. In casuta Edit Text introduceti noul text apoi alegeti OK.
Stiluri pentru text Cum sa creati un stil Comanda poate fi lansata astfel: Meniu Format: Text style Linia de comanda: STYLE 1. In casuta de dialog Text style, alegeti New.
45
2. In casuta de dialog New text style introduceti numele noului stil. Alegeti OK. 3. Acum puteti modifica toate caracteristicile stilului. 4. Daca ati efectuat schimbari apasati Apply pentru a le salva. 5. Apasati Close pentru a inchide casuta de dialog. Modificarea unui stil Meniu: Format: Text stile Linia de comanda: STYLE 1. In casuta de dialog Text Style, alegeti numele unui stil de text pentru a-l activa ca stil curent.
2. Efectuati schimbarile dorite. Textul din zona Preview este actualizat cu 46
stilul modificat. 3. Pentru a actualiza textul desenului apasati Apply. 4. Selectati alt stil de text pe care sa-l modificati sau apasati Close. 5. Dupa ce ati ales Close, schimbarile efectuate asupra stilului sunt aplicate textului existent.
Setarea unui stil de text ca stil curent Comanda poate fi lansata astfel: Meniul Format:Text style Linia de comanda: STYLE 1. In casuta de dialog Text style alegeti un stil din lista Style name.
47
2. Alegeti Close.
Stergerea stilurilor de text nefolosite Comanda poate fi activata astfel: Meniul Format: Purge Linia de comanda PURGE T
Stergerea stilurilor de text nefolosite 1. Din meniul Format alegeti Purge si apoi Text styles. 2. Trebuie sa confirmati stergerea fiecarui element din lista. Daca nu doriti sa confirmati fiecare stergere, alegeti No, altfel alegeti Yes. 3. Pentru a confirma stergerea fiecarui stil alegeti Yes sau No.
Desenarea cu precizie O varietate de unelte sunt disponibile pentru a va ajuta sa produceti desene rapide si precise, fara a fi nevoie de calcule complete.
Folosirea sistemului de coordonate pentru a localiza puncte Introducerea coordonatelor 2D
Restrangerea datelor introduse pentru localizarea punctelor Ajustarea snap si grid Folosirea modului ortho Salt (Snap) la puncte sau obiecte Salt (Snap) la puncte topografice
Crearea obiectelor care sa fie folosite pentru referinta Specificati intervalele pe un obiect (Optiune nedisponibila in Topko Express)
Informatii despre obiectele desenate Calculul ariilor Calculul distantelor Calculul unghiurilor
Introducerea coordonatelor 2D Cand o comanda va cere un punct pueti folosi mouseul pentru a specifica punctul sau puteti introduce coordonatele in linia de comanda. Puteti introduce coordonate bidimensionale sub forma carteziana (X,Y) sau polara.
Coordonate carteziene si polare Un sistem de coordonate cartezian are trei axe, X, Y si Z. Cand introduceti valorile coordonatelor, indicati o distanta (in unitati) si directia acesteia (+ sau -) in 48
lungul axelor X, Y, Z, relativ la sistemul de origine al coordonatelor (0,0,0). In 2D specificati punctele in planul XY denumit de asemenea planul de constructie. Planul de constructie este similar cu o foaie plana de hartie. Valoarea X specifica distanta orizontala iar valoarea Y o valoare verticala. Coordonatele polare folosesc o distanta si un unghi pentru a localiza un punct. Cu coordonatele carteziene si polare puteti introduce coordonatele absolute bazate pe punctul de origine (0,0) sau coordonatele relative fata de ultimul punct introdus.
Afisarea coordonatelor in bara de status Se afiseaza locatia curenta a cursorului ca un set de coordonate in bara de status din partea de jos a ecranului. In partea stanga sunt afisate coordonatele X, Y ,Z iar in partea dreapta sunt afisate distanta si unghiul. Aceasta optiune este disponibila numai cand desenati linii sau alte obiecte care contin mai multe puncte
Introducerea coordonatelor absolute si relative Folosirea coordonatelor pentru specificarea unui punct, introduceti X si Y separate prin virgula (X,Y). Ambele valori pot fi pozitive sau negative. Coordonatele absolute sunt in functie de origine (0,0) unde axele X si Y se intersecteaza. Folositi coordonatele absolute cand stiti coordonatele precise X si Y ale punctului. De exemplu coordonatele (3,4). Coordonatele relative sunt bazate pe ultimul punct introdus. Folositi aceste coordonate cand cunoasteti pozitia unui punct fata de alt punct. Pentru a introduce coordonate relativa, introduceti simbolul @. De exemplu coordonatele @3,4 inseamna un punct la distanta de 3 pe axa X si 4 pe axa Y fata de ultimul punct introdus. Urmatorul exemplu deseneaza o linie care incepe la un punct cu valoarea X = -2, valoarea Y =1 si un punct de capat de coordonate 3,4. Apasand ENTER la promptul To Point inchide comanda. Command: Enter line From point: Enter 2,1 To point: Enter 3,4 Urmatorul exemplu deseneaza o linie cu punctul de capat la 5 unitati pe X si 0 pe Y fata de punctul de start de coordonate absolulte -2,1. Apasati ENTER la urmatorul prompt To Point pentru a inchide comanda. Command: Enter line From point: Enter -2,1 To point: Enter @5,0
Introducerea coordonatelor polare 49
Pentru a introduce coordonate polare introduceti o distanta si un unghi separate de "
