Titus Livius - De La Intemeierea Romei - Despre Legenda Orasului(1)

rare .. Silvius este tatal lui Aeneas Silvius, care la rindl:11 lui este parintele Iui Latinus Silvius. Dltimul a intemeiat !'ji el dteva colonE, ai carol' locuitori au capatatde~u~i~ rea de "veehii latini". De aci .inainte numele de SIlvIUS s-a dat tuturor acelora care au· domnit ·la Alba Longa. Regele Alba a fost fiul lui Latinus, Atys, pul. Iui Alba,. Capys allui Atys, Capetus al lui Capys, Tlbennus al 1m Capetus. . . Tiberinus s-a inecat in vreme ce incerca sa treadi inot fluviul Albula ~i apa s-a nm11it Tibru, nume eare dainuie pina in vremurile noastre. Apoi a urmat 1a domnie Agrlppa, fiul 1ui Tiberinus. Dupa Agrippa domne.!?te Hamulus Silvius, eare a primit tronul chiar de la tatiH sau. Romulus Silvius a fost lovit de trasnet, afja di. sceptrul domniei trece in miinile lui Aventinus. Acesta a fost ingropat pe colina la grota sacra Lupercal, situata la poalele P~latll::ul,!l, und cele ~apte coline ale Romei, pe care se OflC13sarbaloarcn Pan. . 2 Oras in Arcadia sudica din care, potrivit legendei, regelt Evandru i-a colonizat pe arcadieni pe malurile Tibrului, in jUl'ul Palatinului. ,.. I 3 Lycaeus era 0 poreda data z€ului Pan, dupa mun'~l1 (III sudul Arcadiei unde se niiscuse acest zeu. 4 Inuus (de la verbul ineo-i1'e == a gramadi), straveche di vi nitate itaJica. sirnbolizind abundenla og~arelor. 1

rea de din lui

VI Numitor, de la cea dintii tulburare, striga ca vraJma9ul a patrlJns in ora9 9i ca a atacat .palatul regal; de aceea el chema tinerimea albana in cetate, ca sa-I dea ajutor 9i s-o apere ,eu armele. Vazind insa ca Romulus 9i Remus au sfir9it lupta 9i se indreapta sp.re dinsul, pentru a-i aduce cuvenitele urari, convoaca numaidedt adunarea, dezvaluie faradelegile fratelui sau, destainuie obir!jia nepotilor sai, aratind cum s-au nascut, cum au fost crescuti, cum au fost reeunoscuti, 9i, in sfirl?it, anunta ~i ueiderea tiranului, prezentindu-se pe sine ca singurul fapta9' Inaintind cu ceata lor in mijlocul adunarii, Romulus 9i Remus l-·au aclamat pe bunk ca rege : strigatele de aprobare ale multimii au intarit acest titlu 9i in felu1 i1cesta domnia a fost incredintatii regelui NLUuitor. Astfel, dupa ce statuI alban a fost dat in stapinire lui Numitor, pe Romulus 9i pe Remus i-a cuprins dorinta de

a intemeia un ora~ pe a«;:elemeleaguri unde fusesera gasiti 9i creseuti. Cad -populatia albanilor y:;;il~.tinilor era foarte numeroasa la ea adaugindu-se :;;ipastorn, care erau convil1!~ieu totE 'ea atH Alba oit 9i La~iniu:n VOl' mid pe linga 0l'a9u1 pe care il VOl' intem~Ia el.yDupa ~eeea . insa in sufletul eelor doi frati ineoltl un _pacat stramof;€sc;setea de putere, 9i de aei urma 0 ce~rta josnic~, is-:cata'dintr-o pricina destul de neinsemnata. Pentr;l c~ cel doi. frati erau gemeni 9i deci respectul pentru V1r?~anu putea face deosebire intre dim,;ii, au hotarit ca zell, sub caror ocrotire se aflau acele tarimurl, sa arate prin auguri 1 cine va da numele noH cetati r,;icine 0 va clrmui. Romulus i9i alese ca loc de ob::,enatie PaJc.tinul, iar Remus, Aventinul 2. . i

p

a

VII Se spune ca mai •.intii lui Remus i. s-au arata~ semnele prevestitoare 9i anume 9ase vultun ; dar nu.mal ce s-a anuntat aceasta preYestire, ca lui Romulus 1 se aratara de doua ori mal multi vulturi, asHel incH a111indoi au fost aclamati ca' regi, fiecare de tabara sa, unii invoc1nd faptul di Remus vazuse mai intii vul turii, iar cei,1alti ca Romulus a vazut un numar mai mare. Din acea~ta pricina s-a i&cat mare vrajba, care s-a transform at ll1tr-o incaierare singeroasa ; in in valmageala, grav lovit ·de fratele sau, Remus a cazut fara suflare. S-a mai raspindit 9i 0 aHa legenda 9j anume ca Remus a sarit peste noile ziduri ridicate de Romulus, cu intentia de a-9i bate joe, 1ar Hamulus I-a uds rostind aeeste cu~ viute : "A~a sa piara de aiei inainte toti acei care VOl' indraini sa sara peste zidurile r-idicate de mine!" AsHel , 1 Auspiciile, observarea vointei divinita\ii ?upii ZbO.lyl p~:: siirilor ave.s+specio), sau dupa mod~l ~~m mmcau. P~ll sa;ll rlintr-o turtii anume pregiititii (ex tnpudllS), se luaumalilt~ Inceperii oriciirui act public important. . . 2 Una din cele !?apte coline ale Romei, intre Palatm~l Monl>

('HC!lUS.

a ajuns Romulus singurlJl stapin pe 'putere, iar cetatea intemeiata a luat numele fondatorului sau, llama 1. Muntele Palatin, uncle erescuse, a fost eel dintii loc pe,care Romulus I-a intarit. Slujbele religioase Ie-a ofi..,. ciat pentru ceilalti zei dupa rinduiala albana, nuniai pen"" tru Hereule 2 dupa ritul grec, a~a cum fusesera statornicite de Evandru. Legenda spune ca Hercule, omo"rind pe Geryon 3, a adus pe aceste meleagurio cireada de vite de 0 uimitoare frllmusete; minind-o din urma, a treeut-o inotpeste Tibru ~i' a poposit eu ea aproape de fluviu pe 0 pajir,;te eu pa~une imbe19ugata pentru ca vitele sa se odihneasca 9i sa pasca. El insu9i,obosit de drum, s-a culcat. Cum era insa cam ingreuiat de mincare 9i de vin, a fost cuprins de un somn adine. Un pastor de prin acele locu!"i, cu numele de Caeus, trufa~ din prieina fortei sale, a fost ademenit de frumusetea vitelor :;;is-a hotarit sa Ie fure. Daca ar fi- minat toate vitele in pe9tera, inse9i urmele cirezii l-ar fi ca]auzi t intr-acolo pe stapin, in cautarea ei. De aceea Cacus a ales pe cele mai frumoase 9i Ie-a bagat de-a-ndaratelea in. pe~tera, tragindu-le de caada. Cind in revarsatul zorilor Ii:er~ule s-a trezit din somn 9i :;;1-arotit . ,ochii peste cireada, bagind de seama ca lipse9te 0 parte din vite, s-a indreptat spre pe9tera ap!"opiata ; el i:;;iHi1 Roma veche era asezatii la 25 km. de varsarea Tibrului -in Mediteranii. Cele mai vechi a$ezari dateaz{l de let inceplltul primllllli milenill. Primii locuitori, proveniti din' emigrantii latini $i 'sabini, s-au stabilit pe colina Palatina, apoipe Quirinal, Capitoliu, Aventin, Viminal, Esquilin fii Caelius. Arheologii aU stabilit fondarea ora~ului Roma in sec. VIII Le.n. ceea ce corespunde da. tei de 753 sau 7541e.n. r.aspindita in antichitate fii mentionatii de analifiti fii istorici. Interneierea Romei se bazeazii pe contopirea comunitiitilor latine, sabine $i etrus{:e. 2· Hercule - Herades al elinilor :- nascut din Ze4s $i Maia, identificat cu 0 striiveche divinitate italica sabini1or, s'emo Saricus, de\'enit Dius Fidius al latinilo1'. " . 3 Monstru mitologic urial?, cu trei trupuri, care .domrlea in insula Erythrea; a fost dobor-it Herc1l1e.

a

de

ruse socoteala ca poate intr-acolo d'llc urmele vitelor, dar vazind ca toate urmele duc inafara ~i nici una nu merge spre per;;tera, nedumerit. ~i J?-e.~tiindce sa faca, a plecat eu cireada din acel loc pnmeJdlOs. Cind vitele au pOl"nit la drum, unele au mugi.t (cum este in firea lor) dupa cele care lipseau. Vitele dm pe~tel'a ie-au raspuns; mugetul lor I-a intors pe Hercule din drum si I-a indreptat din nOll spre pe9tera. Deoarece Cacus a in~ercat sa-l opreasca cu forta de a intra in pe9tera Hercule I-a lovit zdravan Cll;bita. Zadarnic a chemat' Cacus in ajutor pe ceilalti pastori, caci pina la urma s-a prabu9it IJ.1ort. ~ " . . Pe atunci tinuturile acelea erau stapmlte de Evandru, fugit din 'Pelopones. El Ie stapi~ea n~ atit datorita unei puteri de adevarat conducator, Clt m~l ales ren~me.lui sau. Era un barbat respectat ~i adrmrat de cellalt1, pentru ca ~tia sa scrie, ceea ce era ceva nou ~i de mirare in ochii unor oameni fara carte. Evandru era respectat de toata lumea mai ales datorita credintei ca mania lui, Carmenta 1 a avut darul prorocirii: pe ea 0 pretuise ~i o admirase'lumea pina la sosirea Sibylei 2 in Halia. Atras la fata locului de faptul ca pastorii se ingramadisera ~i facea~ zarva in jurul stdlinului, vinovat de uciderea unui om, Evandru, dupa. ce a aflat ca este vorba de 0 crima r;;icare era pricina, "se uiUi la infati9area lui Hercule, care parea cu mult mai deosebit ~i' mai maret decit oamenii obi9nui~i, 9i-l intreba ce fel de om este. v

1 Carmenta sau Car mentalis era, dupa legendele italie~, 0 nimfa dotatii eu darul prezicerii. De origina arcadiana, ado~'ata .ea C1ivinitate protectoare a na~tel'ilor, era sarbiitoritii inl~e 11; ~l 15 mlluarie. Dupa ea a fast denumW:\ P?arta ~c:rment~l:s d~n Roz:n~. 2 Sibyla, dupa tradj~ie, coea maL vesllta preZlcat?are .a.ntlca, !ii-a stnbilit rel)edinta in,ora$u.i s:umae ~i .~-a pus .l~. dlS.poz~tla r~1;l'llli Tnrquinius Superous cartl~e pr;)r~~l1!or r.I:tb?! Stbyltnt), ~n I, '>\ vlllllll1 . f