Tipuri de Personalitate Carl Jung

Tipuri de personalitate Carl Jung Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii sistemelor de personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile care si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care oamenii relationeaza cu aceasta, aici vom face referire doar la teoriile sale privind intelegerea personalitatii. Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetarile sale in aceasta privinta sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul caruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica. Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt ganditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de stiinta pasionati, Jung si Freud erau preocupati de descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta functioneaza. Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey. Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey. Extravertit

introvertit

energia psihica este directionata extern, spre lumea din afara persoanei

energia psihica este directionata intern

obiectiv - spre exterior

subiectiv - spre interior

"... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atat de pregnant, incat atitudinea sa subiectiva este orientata si relationata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)

".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)

"o atitudine extravertita este motivata din "un introvertit este motivat din interior si exterior si este directionata de factori obiectivi directionat de chestiuni subiective, interne" si externi, precum si de relatii" (Hyde) (Hyde) "comportamentul este directionat spre exterior, "comportamentul este directionat spre interior, pentru a influenta factorii si evenimentele din pentru intelegerea si administrarea sinelui si a afara" (Benziger) experientelor" (Benziger) Cele `patru tipuri functionale` Pe langa cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:

- reflexiv si - afectiv, acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca (au fost numite functii `rationale`), precum si - senzorial si - intuitv, despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informatia si a decide), in scopul de a supravietui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elvetian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche. analitic, obiectiv, ceea ce este semnificatia Reflexiv principii, ceva si intelegere standarde, criterii

Afectiv

daca este greutate si bun sau nu valoare

Senzorial ceva exista

Intuitiv

Reflexiv

Afectiv

de unde vine si unde se indreapta

perceptie senzoriala

subiectiv, personal, apreciaza intimitatea, uman

ambele se opun functiilor dejudecata si rationament - oamenii prefera in mod constient una sau cealalta - Jung a numit aceste functii`rationale`

realistic, rational, practic, sensibil

ambele se opun functiilor deperceptie oamenii prefera in mod constient una sau intuitii, viitor, cealalta - Jung a numit aceste functii `irationale` posibilitati si speculativ, atmosfera fantezie, imaginativ

Functia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realitatii, implicatiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evalueaza adevarul si este atat de obiectiv, incat evaluarea este bazata pe inteligenta si intelegerea personala. judecativ `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv. (functiile Functia `Afectiv` emite judecati pe baze subiective si personale. `rationale` ale Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale lui Jung) in legatura cu un lucru: daca este bun sau rau, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.

Functia `Senzorial` transforma semnalele simturilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rau, Senzoria implicatii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau l concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`. Intuitiv

perceptiv

(functiile Functia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in `irationale` ale imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism lui Jungs) si idei noi. Intuitia ignora in mare parte faptele si detaliile esentiale, logica si adevarul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.

Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ functiile auxiliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de personalitate complete. denumirea tipului

caracteristicile tipului

Reflexiv Extravertit

analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilalti

Reflexiv Introvertit

contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea

Afectiv Extravertit

sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social

Afectiv Introvertit

inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara

Senzorial Extravertit practic, participativ, cauta placerea, inflexibil Senzorial Introvertit

intens, obsesiv, detasat, cunoscator, expert

Intuitiv Extravertit

aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea

Intuitiv Introvertit

idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a evidentiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni aditionale: Judecativ Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, dupa atitudinile introvertit sau extravertit). 1. Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S) 2. Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N) 3. Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S) 4. Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N) 5. Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T) 6. Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F) 7. Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T) 8. Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F) 9. Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S) 10. Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N) 11. Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S) 12. Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N) 13. Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T) 14. Introvertit Senzorial Afectiv IS(F) 15. Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T) 16. Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F) Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi poate identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung. Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de personalitate, acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea afectiunilor

mintale, precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare Jung a pus un accent mai profund pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile comerciale ale personalitatii. Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o existenta sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de catre sine sau de cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unor probleme. Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte un anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. Alte exemple de iesire la suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient sunt starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un element principal in teoriile analizei tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului. Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a accepta toate cele patru functii ca facand parte integranta a unei persoane normale.