The Dictionary of Confused, Abused, and Misused English Words by Sorin Baciu & Cristian Baciu

1

Autorii aduc prin acest dicţionar un pios omagiu marelui anglist român, Leon Leviţchi.

SORIN BACIU & CRISTIAN BACIU

THE DICTIONARY OF CONFUSED ABUSED AND MISUSED ENGLISH WORDS

Prezenta lucrare se publică în format electronic.

Cartea este securizată cu Secure eBook Packager de la Novisoft: http://www.secure-ebook.com/?a_aid=4fae45c5

Coperta: Leo Orman

Ilustraţia copertei: Jerusalem, Plate 48, "These were his last words....", gravură de William Blake (1757–1827)

© 2015 eDidactica. ISBN 978-606-8586-04-5 Toate drepturile rezervate.

Pentru mai multe informaţii privind această carte, contactaţi editura ePublishers, [email protected], telefon 021 260 0125.

www.eDidactica.com

www.Online-School.Education

4

CUPRINS OMAGIU PROFESORULUI LEON LEVIŢCHI ........................................... 7 CUVÂNT ÎNAINTE............................................................................ 11 IS ENGLISH A MOST VERSATILE LANGUAGE?..................................... 19 ABREVIERI....................................................................................... 32 A.................................................................................................... 37 B .................................................................................................... 55 C.................................................................................................... 82 D ................................................................................................. 140 E .................................................................................................. 158 F .................................................................................................. 169 G ................................................................................................. 192 H ................................................................................................. 205 I................................................................................................... 219 J................................................................................................... 227 K.................................................................................................. 229 L .................................................................................................. 235 M ................................................................................................. 256 N ................................................................................................. 277 O ................................................................................................. 280 P .................................................................................................. 283 Q ................................................................................................. 318 R.................................................................................................. 320 S .................................................................................................. 344 5

T.................................................................................................. 390 U.................................................................................................. 417 V.................................................................................................. 420 W ................................................................................................. 423 X.................................................................................................. 444 Y.................................................................................................. 445 Z.................................................................................................. 447 SURSE UTILIZATE .......................................................................... 448

6

OMAGIU PROFESORULUI LEON LEVIŢCHI

Înainte de a purcede la prezentarea acestei lucrări doresc să aduc un respectuos omagiu acelui cărturar şi anglist român de rară excepţie care a fost profesorul Leon Leviţchi (1918-1991). Pentru cei care l-au avut în preajmă şi au beneficiat direct de ceea ce domnia sa a clădit în edificiul învăţării şi împământenirii limbii engleze la noi, cât şi pentru cei care se bucură de moştenirea lăsată, fără să-l fi cunoscut, Leon Leviţchi va rămâne un redutabil patriarh al diseminării şi cimentării învăţării limbii engleze pentru toţi românii. Profesorul Leviţchi a lăsat şcolii româneşti de anglistică o impresionată moştenire: ca profesor şi pedagog dăruit, prolific autor de cărţi de gramatică, lexicologie, de manuale de învăţare şi perfecţionare a limbii engleze, cu o largă gamă de studii de specialitate, ca traducător din literatura britanică şi română (printre altele, poeziile lui Mihai Eminescu) – dar mai ales, probabil, ca fiind cel mai reputat cercetător şi traducător al operelor lui William Shakespeare în România (traducerea şi publicarea unei ediţii în 11 volume!). Totuşi, pentru profesorul Leviţchi, zona excepţiei este marcată de o altă vajnică îndeletnicire, cumva vecină cu ceea ce s-ar putea numi un act de sihăstrie şi misionarism profesional: orchestrarea şi scrierea, pe parcursul unei întregi vieţi, a primelor dicţionare de anvergură, englez-român şi român-englez. Unic autor şi, ulterior, alături de profesorul Andrei Bantaş, Leon Leviţchi a dat românilor primele dicţionare engleze de anvergură (70.000-120.000 de cuvinte). Fără aceste începuturi, pe eşafodajul cărora s-a continuat şi adăugat până astăzi, multe dintre cele scrise în România în zona anglisticii – inclusiv lucrarea de faţă – ar fi fost aproape imposibile. Este oarecum ciudat şi cât se poate de nefericit, dar explicabil, faptul că până târziu în anii 70, niciuna dintre instituţiile române de educaţie, ştiinţă şi cultură nu au declanşat o astfel de imperios necesară 7

întreprindere, avându-se în vedere impactul deja serios al limbii engleze pe plan mondial. Este bine cunoscut faptul că, în lume, scrierea oricărui dicţionar de anvergură (mai ales dacă acesta este deschizător de drum în domeniu) este, în fapt, încununarea unui considerabil efort instituţional şi colectiv referindu-ne, aici, la numărul de participanţi, la culegerea şi selectarea datelor, verificarea corpusului, corectură, editare etc. Credem că rareori în lume se poate vorbi de o asemenea dedicare şi, mai ales, curaj singular, precum cel dovedit de profesorul Leviţchi. O astfel de realizare pare cu atât mai neverosimilă pentru perioada anilor grei ai dictaturii comuniste, când accesul la cartea străină, schimburile de relaţii internaţionale în plan profesional, mijloacele de documentare şi suportul tehnic în ansamblu (computer, internet, baze de date automatizate, mijloace de editare şi multiplicare etc.) erau fie inexistente, fie strict monitorizate, sever cenzurate şi drastic sancţionate de putere. Erau acele vremuri când fericitul posesor al unei maşini de scris era obligat să se prezinte, lunar, la secţia de miliţie de care aparţinea şi să dactilografieze un anume test de control al caracterelor respectivei maşini. Psihoza posibiliei multiplicări şi diseminări a unor manifeste, a propagandei antiregim şi a bibliilor sau a textelor religioase atinsese culmi ale absurdului. Orice aparat sau utilaj de multiplicare existent în orice instituţie era, de asemenea, strict controlat de organele de securitate. Bibliotecile şi bazele de date existente şi aflate la dispoziţia publicului erau grijuliu compartimentate pe zone de accesibilitate. Mai trist, însă, era faptul că acestea erau menţinute într-o malignă, pe cât de malefică încremenire a evoluţiei progresului, înnoirii şi actualizării. Orice element de noutate era privit cu scepticism fie din inerţie, frică sau lipsă de interes dar, mai ales, din pricina nivelului precar de cultură şi profesionalism existent şi menţinut prin normative specifice în toate instituţiile statului comunist. Orice act de cultură părea vecin cu un joc de noroc, un act de regie şi disimulare în duelul permanent cu omniprezenta şi imprevizibila cenzură. Teatrul, filmul, literatura, instrucţia, educaţia în genere – toate aveau nevoie de adevăraţi maeştri 8

ai pledoariei avocăţeşti pentru a putea strecura, printre rânduri, elemente de substanţă care trebuiau astfel construite încât să fie „intraductibile” pentru un cenzor care, atât prin arhitectura sa intelectuală, cât şi prin cea a „misiei”, se situa mult mai prejos decât ţinta intervenţiei. Dar să revenim la profesorul Leon Leviţchi. Cu domnia sa (după o întreagă epopee de labirinturi şi „furci caudine instituţionale”) am avut şansa de a-mi da doctoratul în filologie. Ca orice învăţăcel, evident insuficient copt pentru o asemenea întreprindere, îmi amintesc că exigenţele îndrumătorului Leon Leviţchi mi s-au părut deseori exagerate şi chiar pe lângă subiect. Deşi am ales o temă legată de receptarea în literatura română a unui motiv de anvergură internaţională (robinsonada), la început nu am înţeles de ce profesorul Leviţchi, în diverse etape, mi-a cerut să parcurg, să aprofundez şi să aplic practic elemente de exegeză pe care, personal, le vedeam oarecum marginale şi fără tangenţă imediată cu un act de receptare a unui motiv din literatura universală. Aşadar, deseori scrâşnind din dinţi, am învăţat aproape pe de rost un dicţionar al figurilor de stil, teorie legată de actul traducerii, tehnici de analiză pe diverse tipuri de text, multă gramatică şi stilistică, tehnica de a contempla şi a te apleca asupra unei scriituri cu abilitatea unui cartograf, plăcerea de a te cufunda în nebănuitele resurse ale valenţelor combinatorii ale cuvintelor şi multe, multe altele. Abia ceva mai târziu, când miam dat seama că, pe negândite, sesizam stângăcii şi disonanţe în actul de traducere şi note false ce distorsionau muzicalitatea textului, mi-am dat seama că ceea ce, şi în cazul meu, profesorul Leon Leviţchi făcuse prin actul său de îndrumare a unei teze de doctorat era neîndoios similar cu maniera în care orice dirijor de marcă trebuie să-şi pregătească orchestra cu care va concerta. Ceva mai sus, referindu-mă la scrierea dicţionarelor de către profesorul Leviţchi, am folosit sintagma: orchestrarea dicţionarelor sale. Nu este o formulare preţioasă şi nici aleasă la întâmplare. Din vizitele pe care i le-am făcut acasă, în vremea când îmi era îndrumător de teză, îmi amintesc imaginea domnului profesor la lucru. Într-o sufragerie nu foarte încăpătoare se afla un pian cu coadă, un birou şi multe rafturi înţesate de cărţi. Mai târziu mi-am dat seama că în acea încăpere se aflau, în primul rând, dicţionare – dacă nu mă înşel, peste 300 de dicţionare din varii domenii – o performanţă de mare excepţie pentru acele vremuri. Ceea ce, 9

însă, mi-a rămas întipărit în mintea de – pe atunci – tânăr învăţăcel în ale limbii engleze a fost maniera în care profesorul lucra. Domnia sa nu se dovedea a fi un simplu utilizator de dicţionare; relaţia domniei sale cu acest tip de carte era aceea a omului-orchestră. Pe pianul amintit şi în jurul acestuia se aflau câteva stative pentru partituri muzicale, toate ocupate cu dicţionare, care îl înconjurau permanent şi la care apela precum un utilizator de software sau de un program de tip Windows din zilele noastre! Anglist de referinţă, pionier şi precursor în tehnici de lucru ce vor fi urmat peste mulţi ani, cărturar dăruit şi tenace, titan al detaliului şi acurateţei, o minte ascuţită şi un spirit alert – aşa îmi va rămâne în memorie imaginea părintelui dicţionarelor care i-au apropiat pe toţi cei interesaţi de studiul limbii engleze, la noi în ţară şi nu numai. Sorin Baciu

10

CUVÂNT ÎNAINTE Corpusul de „cuvinte problemă” (confundabile şi/sau eronat utilizate) selecţionate şi explicate în volumul de faţă se doreşte a veni atât în ajutorul elevilor şi studenţilor care studiază limba engleză dar, nu mai puţin, şi în al oricăror specialişti care folosesc limba engleză, indiferent de scop, domeniu de activitate sau orientare profesională. Prin cuvintele alese şi explicaţiile ce le însoţesc am intenţionat ca acest dicţionar să fie un instrument cât mai accesibil şi eficient pentru o gamă largă de utilizatori interesaţi şi nu doar pentru cei de formaţie filologică. Este bine cunoscut faptul că în procesul de învăţare şi de aprofundare a oricărei limbi (inclusiv cea maternă), o largă şi variată gamă de cuvinte sunt deseori folosite în mod eronat sau sunt confundate. Gradul de incidenţă şi complexitate ale unor astfel de greşeli este evident mai ridicat în cazul limbilor fonologice, unde scrierea este diferită de pronunţie, decât în cel al limbilor fonetice unde, cu rare excepţii, cele două zone se suprapun; de aici şi necesitatea apariţiei şi utilizării transcrierilor fonetice, ca element indispensabil unui număr considerabil de dicţionare. Cunoscut este şi faptul că dificultăţile apar mult mai frecvent şi reclamă mai multe zone de explicaţie atunci când intră în discuţie actul de traducere, retroversiune sau cel de interpretare. Acest lucru afectează corectitudinea acţiunilor menţionate, în special când intră în discuţie limbi care diferă prin caracteristicile intrinseci amintite: foneticul şi fonologicul. Mai mult, este de necontestat faptul că numărul erorilor şi al confuziilor creşte substanţial atunci când cele două zone se combină şi cu scrierea. Desigur, incidenţa şi complexitatea erorilor (deseori eufemistic etichetate drept „scăpări scuzabile”) sunt dictate şi justificate de stadiile de învăţare şi 11

cunoaştere ale oricărei limbi. Ambele sunt explicabile, mai întâi, prin vârsta biologică a actului de învăţare şi, apoi, prin consistenţa aprofundării şi perfecţionării aceluiaşi act de cunoaştere şi de folosire a limbii sau limbilor. Ca atare, zonele cărora utilizatorul oricărei limbi trebuie să le acorde atenţie cu precădere sunt: ortografia, pronunţia (ortoepia), categoria gramaticală dar, nu mai puţin, lexicul şi semantica – sensurile cuvintelor, în general. După cum practica o dovedeşte, fie la nivelul aceleiaşi limbi, dar mai ales în traducere şi interpretare, alături de gramatică, lexicul şi semantica îşi revendică dreptul la o utilizare corectă a limbii. O altă periculoasă şi regretabilă tendinţă către confuzii şi erori se datorează şi inevitabilei influenţe a limbii materne (limba română, în cazul nostru), fapt concretizat prin folosirea vocabularului (şi nu numai) din considerente întemeiate pe raţionamente superficiale şi false. Aici se poate vorbi despre similitudini sau calchieri de cuvinte sau structuri, fapt care conduce la decizii (în vorbire, scriere, sau traducere) luate „după ureche” sau prin motivaţii de tipul „mi se pare corect pentru că îmi sună bine”. În fapt, astfel de maniere de utilizare a limbii engleze de către vorbitorii nativi de limbă română au dus la apariţia unui fenomen, pe cât de hilar şi impardonabil, pe atât de nociv: „ROMGLEZA”! Formele de manifestare a acestei neglijenţe în folosirea limbilor în discuţie sunt prezente atât în zona pronunţiei, cât şi în cea a vocabularului şi a structurilor gramaticale. Este cât se poate de limpede că tratamentul unei astfel de „maladii” nu se poate regăsi decât într-un judicios proces de învăţare şi cunoaştere a faptului de limbă corect şi nu a unuia superficial, „aproximat” în virtutea unor criterii false. Vorbind despre aceeaşi zonă a utilizării, dar mai ales de cea a traducerilor, s-ar impune şi o mai judicioasă disciplinare şi administrare a împrumuturilor – deşi, în virtutea caracterului istoric şi social al limbilor, împrumuturile sunt un fenomen inevitabil, considerabil accelerat de dinamica dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei. Pentru a nu intra în zona ridicolului, administrarea acestora se cere ferm şi atent monitorizată de forurile competente în materie: Academia Română, institute de cercetare de specialitate, instituţii de învăţământ, centre de perfecţionare profesională, canale media etc.

12

În ceea ce priveşte limba engleză, numărul mare al confuziilor şi erorilor este în primul rând cauzat de asemănările de pronunţie şi/sau scriere (omofonie, omografie), fie ele totale sau parţiale şi, apoi, de cele datorate schimbării categoriei gramaticale (substantiv, adjectiv, verb) prin modificarea accentului (în cazul cuvintelor plurisilabice). Desigur, probleme considerabile sunt ridicate şi de polisemie – faptul că acelaşi cuvânt (cuib de dicţionar) reclamă, uneori, liste substanţiale de sensuri. În prezenta lucrare nu am avut în vedere acest aspect şi nici pe cel al verbelor complexe (phrasal verbs – cele cu particulă sau prepoziţie obligatorie). Atunci când intră în discuţie actul de traducere/interpretare, în aceeaşi ordine de idei au fost cuprinse şi acele cuvinte care pot crea confuzii prin traducerea acestora în limba română – a da cu împrumut = to lend şi a lua cu

împrumut = to borrow; plin de aversiune, şovăitor, încăpăţânat, refractar, dificil = reluctant şi rezervat, tăcut, reticent = reticent; a-şi aminti/aduce aminte = to remember şi a aduce (cuiva) aminte = to remind; aroma = aromă (miros plăcut), odour = miros urât, miasmă, renume/reputaţie proastă şi flavour = gust plăcut,

buchet (al vinului), miros, parfum, mirodenie/condiment etc.

Utilizarea dicţionarului Din

considerente

de

accesibilitate

şi

expeditivitate,

înregistrarea

articolelor/cuiburilor de dicţionar s-a făcut alfabetic într-un tabel cu două coloane, indiferent de tipul de eroare sau confuzie care ar putea surveni. Listarea alfabetică este valabilă numai pentru coloana din stânga iar explicaţiile sunt precedate de semnul (=). Avându-se în vedere evoluţia istorico-socială a limbii, pentru o acoperire cât mai amplă a sensurilor s-au utilizat, cu precădere, două dicţionare englezromân, listate în bibliografia oferită: ediţiile din 1974, 2008 şi 2013. Referitor la explicaţii, acestea sunt date cu precădere în limba română şi s-au dorit a fi cât mai succinte şi sugestive. Avându-se în vedere acest fapt, au fost enumerate doar sensuri de bază, fără a fi însoţite de exemple de utilizare 13

(colocaţii/regim combinatoriu) sau de expresiile din care respectivele cuvinte pot face parte sau le pot genera. Ca atare, cei interesaţi de amănunte punctuale sau de multitudinea de expresii şi valori combinatorii ale fiecărui cuvânt vor trebui să consulte şi alte dicţionare explicative sau pe cele axate pe domenii de specialitate. Bine cunoscut este faptul că, în funcţie de specific, dicţionarele nu listează acelaşi număr de cuvinte şi nu oferă explicaţii identice şi/sau game de utilizare extinsă a fiecărui cuvânt. Din acest motiv, în alcătuirea corpusului selectat am apelat la o gamă variată de dicţionare, generale sau specializate (specificate în lista de referinţe). Pentru cei interesaţi, consultarea ulterioară a altor dicţionare este utilă pentru elucidarea variatelor sensuri ale aceluiaşi cuvânt, a valorilor combinatorii, dar şi pentru a descoperi multitudinea de expresii cărora acestea le pot da naştere. Cu titlu de sugestie, informaţii de largă cuprindere în acest sens se regăsesc în dicţionarele complexe de tip Webster’s International. După cum am menţionat, în dicţionar nu au fost incluse acele cuvinte cu mai multe sensuri – polisemantice. Cazurile de polisemie sunt listate numai în cazul acelor cuvinte care se pot confunda, în special (dar nu numai) datorită scrierii, pronunţiei sau accentuării diferite. Marcate prin prescurtări cuprinse între paranteze sunt şi cazurile de conversiune gramaticală, cele unde schimbarea categoriei gramaticale survine datorită modificării poziţiei accentului, fapt care aduce după sine şi modificări ale pronunţiei. În aceste situaţii, pentru explicaţii s-au utilizat ambele coloane. Acolo unde pronunţia/accentuarea rămâne identică şi nu există nici diferenţe majore de sens, categoria gramaticală şi sensurile sunt menţionate numai în coloana din stânga. Categoria gramaticală şi zonele de utilizare sunt specificate prin prescurtări indicate în lista oferită în introducere. Referitor la explicaţiile furnizate, acolo unde există asemănări de zonă de sens, pentru separarea cuvintelor sau expresiilor am folosit, în funcţie de gradul de apropiere: diagonala (/) şi virgula (,). În situaţiile în care sensurile aceluiaşi cuvânt acoperă zone diferite, pentru separare am folosit punctul şi virgula (;).

14

Din raţiuni de economie, dar şi pentru a se evita repetarea, acolo unde, în coloanele din dreapta, spaţiul este gol se va urmări trimiterea marcată prin: > vezi

>, către cuvântul sau grupajul de cuvinte unde se oferă traducerea şi, după caz, explicaţii. La începutul volumului, pentru a uşura efortul de căutare, am inclus câteva elemente-suport. Astfel, pentru transcrierea fonetică am selectat (din surse autorizate, precum dicţionare de uz general) simbolurile clasice, de tip european, utilizate pentru engleza britanică. Acestea, cu minore adăugiri şi schimbări, îşi au originea în clasicul dicţionar de pronunţie conceput încă din 1917 de renumitul lingvist şi fonetician britanic, profesorul Daniel Jones şi permanent actualizat, prin ediţii succesive: Everyman’s English Pronouncing Dictionary. Pentru o mai bună înţelegere, utilizatorului i s-a oferit şi alfabetul limbii engleze, cu transcrierea fonetică a fiecărei litere. Pronunţia care însoţeşte fiecare cuvânt este, de asemenea, cea britanică. Pentru cei interesaţi de pronunţia americană se poate apela la orice dicţionar de tip Webster, cu menţiunea că aici simbolurile fonetice sunt diferite de cele europene. Pentru ambele pronunţii se pot consulta acele dicţionare însoţite şi de un CD-Rom (vezi: Macmillan, Cambridge English-American etc.). Pronunţiile reprezintă accentul britanic standard - cel vorbit în sudul Angliei şi de regulă numit: Received Pronunciation, sau RP. Simbolurile fonetice listate sunt cele folosite în: Macmillan English Dictionary for Advanced Learners, New

Edition (second edition, 2007). [ ] >> transcrierea fonetică este dată între paranteze pătrate : >> folosit pentru a indica lungirea unei vocale ' >> marcajul pentru accent; întotdeauna plasat înaintea silabei accentuate. În cuvintele plurisilabice, semnul pentru accent ['], plasat deasupra, este folosit

pentru a indica faptul că silaba care urmează este accentuată; ex: /kəˈbal/. Acelaşi

simbol plasat înaintea unei silabe accentuate dar dedesubtul ei indică existenţa unui accent secundar, ex: /ˌkaləˈbriːs/.

15

Simbolurile fonetice folosite Simbol

Exemplu

CONSOANE ɡ

get; give; gap

tʃ

chip; chest

ʤ

jar; jam; gym

x

loch

ŋ

ring; sing; speaking

θ

thin; thing; thought

ð

this; that; therefore

ʃ

she; ship; shore; sheet

ʒ

decision; pleasure; measure

j

yes; you; united; universe

l

long; little; lecture

z

zebra; xylophone

b

bag; big; better

t

time; tall; till

d

dig; day; doll

k

cat; catch; call

f

fast; fill; feather

v

vote; venture; villain

p

pen; powder; pest

s

si; same; sell

h

hot; hell; honey

m

mat; mill; mother

n

knife; never; night

w

wet; weather

r

ring; ruler; red

VOCALE

vocale scurte ɛ ə

bed ago; about

16

ɪ i

sit; bit; knit; lift cosy; crazy; pretty

e

bed; said; lend; spend

ɒ

hot; spot; clog

ʌ

run; done; butter

æ

cat; bat; dash

ʊ

put; book; took

vocale lungi ɑː

arm; calm

ɜː

her; fur; blur; bird

iː

see; bee; tea

ɔː

saw; caught; naughty

uː

too; boot; room; tool

DIFTONGI ai

buy; cry; my

aʊ

how; now; mouse

eə

chair; hair; tear

eɪ

day; clay; spray

əʊ

no; so; toe

ɪə

near; sphere; clear; hear

ɔɪ

boy; toy; noisy

ʊə

poor; cure; moor

TRIFTONGI aɪə

fire

aʊə

sour

(ə) înainte de /l/, /m/, sau /n/ indică faptul că silaba se poate forma cu l, m, sau

n silabic (fără intercalarea unei vocale) mai degrabă decât cu o vocală şi o consoană: /ˈbʌt(ə)n/ spre deosebire de /ˈbʌtən/.

(r) indică faptul că un sunet r poate fi când urmează o vocală; ex: drawer, chachaing.

(sursa: http://oxforddictionaries.com/).

17

Alfabetul limbii engleze moderne

În încheiere, privitor la corpusul de cuvinte selectate şi explicate în volum drept „capcane” sau confuzii, acesta este departe de a se dori exhaustiv. Zonele/sursele de confuzii pot varia în funcţie de abordări şi utilizări ale limbii engleze pentru diverse arii sau interese profesionale, în ambele limbi. Ca atare, el poate oricând fi extins şi îmbunătăţit, fapt justificat şi chiar impus de însăşi structura dinamică a oricărei limbi, ca fenomen istorico-social. Urmărind scopurile enumerate, considerăm şi sperăm ca acest dicţionar să se dovedească util ca instrument de semnalare şi sugerare a posibilelor greşeli de înţelegere şi utilizare a celor două limbi şi, mai ales, pentru a se preîntâmpina inadvertenţe care pot surveni în actul de învăţare, cel de comunicare şi, mai ales, în traducere, retroversiune sau interpretare.

Sorin Baciu

18

IS ENGLISH A MOST VERSATILE LANGUAGE?

Is English one of the most versatile languages? Is it true that its most diverse and flexible potential of communication and of rendering reality can be any of the following: funny, hillarious, explicit or awkward, ambiguous, abused and/or misused? Below are examples of caveats that invite any learner and/or user of English to be aware, careful and to get knowledgeable enough to be able to take the right decisions!

Only the English could have invented this language!!

 Let’s start with a box, and the plural is boxes, but the plural of ox becomes oxen, not oxes!

 You may find a lone mouse or a nest full of mice, yet the plural of house is houses, not hice!

 If the plural of man is always called men, then shouldn't the plural of pan be called pen, or that of dam, dem? ... or if we have one goose, 2 geese; can we also have one moose, 2 meese, or one index, 2 indices?

 If I speak of my foot and show you my feet, if I give you a boot, would a pair be called beet?

 If one is a tooth and a whole set are teeth, why shouldn't the plural of

booth be called beeth? ... and if the plural of tooth is teeth, why isn't the plural of booth, beeth?

 Then one may be that, and three would be those, yet hat in the plural would never be hose, and the plural of cat is cats ands not cose!

 We speak of a brother and also of brethren, but though we say motther, we never say methren; then, if a father could be a pop, how come that a mother isn’t a mop?!

19

 The masculine pronouns are he, his and him, but imagine the feminine: she, shis and shim!  There is no egg in eggplant, nor ham in hamburger; neither apple nor pine in pineapple.

 Mind you: English muffins weren't invented in England or French fries in France.

 Sweetmeats are candies while sweetbreads (which aren't sweet) are meat.

 Why, when the stars are out, they are visible, but when the lights are out, they are invisible.

 Is not true that in English your house can burn up as it burns down, that... you fill in a form by filling it out and that an alarm goes off by going on?

 We take English for granted, but if we explore its paradoxes, we find that

quicksand can work slowly, boxing rings are square and a guinea pig is neither from Guinea nor is it a pig.

 Why is it that writers write but fingers don't fing, grocers don't groce and hammers don't ham?

 Is it not strange that in English people recite at a play and play at a recital?

... and does it seem normal to be able to make amends but not one amend?

 the English ship by truck, but send cargo by ship! They also have noses that run and feet that smell and they park in a driveway and drive in a parkway!!

 If teachers taught, why don't preachers praught?

 If a vegetarian eats vegetables, what does a humanitarian eat?

 If we have a bunch of odds and ends, and get rid of all but one of them, what do you call it?

 Why for the English a house can burn up as it burns down? an alarm goes off by going on?... and why do they fill in a form by filling it out?!

 If people from Poland are called Poles, then people from Holland should be called Holes… and the Germans, Germs?!

 How can a slim chance and a fat chance be the same, while a wise man and a wise guy are opposites?



English was invented by people,

not computers,

and it reflects

the creativity of the human race, which, of course, is not a race at all. That is why, when the stars are out, they are visible, but when the lights are out, they are invisible and…why doesn't 'Buick' rhyme with 'quick'?

20

So, do you think that English is easy?! Just read the following all the way to the end ... and, then, decide for yourselves!

1) The bandage was wound around the wound. 2) The farm was used to produce produce .

3) The dump was so full that it had to refuse more refuse . 4) We must polish the Polish furniture.

5) He could lead if he would get the lead out.

6) The soldier decided to desert his dessert in the desert..

7) Since there is no time like the present , he thought it was time to present the present .

8) A bass was painted on the head of the bass drum. 9) When shot at, the dove dove into the bushes. 10) I did not object to the object.

11) The insurance was invalid for the invalid.

12) There was a row among the oarsmen about how to row . 13) They were too close to the door to close it.

14) The buck does funny things when the does are present. 15) A seamstress and a sewer fell down into a sewer line.

16) To help with planting, the farmer taught his sow to sow. 17) The wind was too strong for me to wind the sail.

18) I shed a tear. upon seeing the tear in the painting 19) I had to subject the subject to a series of tests.

20) How can I intimate this to my most intimate friend?

Now, here is a two-letter word that perhaps has more meanings

than any other two-letter word; this is 'UP': 

It's easy to understand UP, meaning toward the sky or at the top of the list, but when we awaken in the morning, why do we wake UP?

 

At a meeting, why does a topic come UP?

Why do we speak UP and why are the officers UP for election and why is it UP to the secretary to write UP a report?



We call UP our friends… and we use it to brighten UP a room, polish UP the silver; we warm UP the leftovers and clean UP the kitchen.



We lock UP the house and some guys fix UP the old car. 21



At other times, the little word has real special meaning. People stir UP trouble, line UP for tickets, work UP an appetite, and think UP excuses.

  

To be dressed is one thing, but to be dressed UP is special. A drain must be opened UP because it is stopped UP.

We open UP a store in the morning but we close it UP at night. We seem to be pretty mixed UP about UP!



To be knowledgeable about the proper uses of UP, look UP the word UP in the dictionary. In a desk-sized dictionary, it takes UP almost a quarter of

the page and can add UP to about thirty definitions. If you are UP to it, you might try building UP a list of the many ways UP is used. It will take UP a lot of your time, but if you don't give UP, you may wind UP with a hundred or more. 

When it threatens to rain, we say it is clouding UP. When the sun comes out we say it is clearing UP. When it rains, it wets the earth and often messes

things UP. When it doesn't rain for awhile, things dry UP. One could go on and on, but I'll wrap it UP, for now my time is UP so… 

It is time to shut UP!

– –– –– – // – –– –– –

English pronunciation! Dearest creature in creation,

Study English pronunciation. I will teach you in my verse

Sounds like corpse, corps, horse, and worse. I will keep you, Suzy, busy,

Make your head with heat grow dizzy. Tear in eye, your dress will tear. So shall I! Oh hear my prayer.

Just compare heart, beard, and heard, Dies and diet, lord and word,

Sword and sward, retain and Britain. (Mind the latter, how it’s written.) Now I surely will not plague you

With such words as plaque and ague. But be careful how you speak:

22

Say break and steak, but bleak and streak; Cloven, oven, how and low,

Script, receipt, show, poem, and toe. Hear me say, devoid of trickery,

Daughter, laughter, and Terpsichore, Typhoid, measles, topsails, aisles, Exiles, similes, and reviles; Scholar, vicar, and cigar, Solar, mica, war and far;

One, anemone, Balmoral,

Kitchen, lichen, laundry, laurel;

Gertrude, German, wind and mind, Scene, Melpomene, mankind.

Billet does not rhyme with ballet, Bouquet, wallet, mallet, chalet.

Blood and flood are not like food,

Nor is mould like should and would. Viscous, viscount, load and broad, Toward, to forward, to reward. And your pronunciation’s OK

When you correctly say croquet,

Rounded, wounded, grieve and sieve, Friend and fiend, alive and live. Ivy, privy, famous; clamour

And enamour rhyme with hammer. River, rival, tomb, bomb, comb,

Doll and roll and some and home.

Stranger does not rhyme with anger, Neither does devour with clangour. Souls but foul, haunt but aunt,

Font, front, wont, want, grand, and grant, Shoes, goes, does. Now first say finger, And then singer, ginger, linger,

Real, zeal, mauve, gauze, gouge and gauge, Marriage, foliage, mirage, and age. Query does not rhyme with very, Nor does fury sound like bury.

23

Dost, lost, post and doth, cloth, loth. Job, nob, bosom, transom, oath.

Though the differences seem little, We say actual but victual.

Refer does not rhyme with deafer. Fe0ffer does, and zephyr, heifer. Mint, pint, senate and sedate;

Dull, bull, and George ate late. Scenic, Arabic, Pacific,

Science, conscience, scientific.

Liberty, library, heave and heaven, Rachel, ache, moustache, eleven. We say hallowed, but allowed,

People, leopard, towed, but vowed. Mark the differences, moreover, Between mover, cover, clover;

Leeches, breeches, wise, precise, Chalice, but police and lice;

Camel, constable, unstable, Principle, disciple, label. Petal, panel, and canal,

Wait, surprise, plait, promise, pal.

Worm and storm, chaise, chaos, chair, Senator, spectator, mayor.

Tour, but our and succour, four. Gas, alas, and Arkansas. Sea, idea, Korea, area,

Psalm, Maria, but malaria.

Youth, south, southern, cleanse and clean. Doctrine, turpentine, marine. Compare alien with Italian, Dandelion and battalion. Sally with ally, yea, ye,

Eye, I, ay, aye, whey, and key. Say aver, but ever, fever,

Neither, leisure, skein, deceiver. Heron, granary, canary.

24

Crevice and device and aerie. Face, but preface, not efface.

Phlegm, phlegmatic, ass, glass, bass. Large, but target, gin, give, verging,

Ought, out, joust and scour, scourging. Ear, but earn and wear and tear

Do not rhyme with here but ere. Seven is right, but so is even,

Hyphen, roughen, nephew Stephen, Monkey, donkey, Turk and jerk,

Ask, grasp, wasp, and cork and work. Pronunciation (think of Psyche!) Is a paling stout and spikey?

Won’t it make you lose your wits, Writing groats and saying grits? It’s a dark abyss or tunnel:

Strewn with stones, stowed, solace, gunwale, Islington and Isle of Wight,

Housewife, verdict and indict.

Finally, which rhymes with enough,

Though, through, plough, or dough, or cough? Hiccough has the sound of cup. My advice is to give up!!!

(English Pronunciation by G. Nolst Trenité) – –– –– – // – –– –– –

The relevance of the context in translation Time flies like wind. 1. time = noun; flies = verb; like = conj. >> Timpul zboară ca/precum vântul. 2. time = verb; flies = noun; like = conj. >> Cronometrează muştele precum (cronometrezi) vântul.

25

3. time = adj.; flies = noun; like = verb >> Muştelor timpului (dacă aşa ceva există!) le place vântul. – –– –– – // – –– –– – Here is a sample of a real situation. For the users of English it shout read as a caveat and a warning as it may create hilarious yet most unpleasant cases of WORDS CONFUSED, ABUSED AND MISUSED.

Chinese Hotel Hospitality Example of a welcome letter/advertisment, in a Chinese hotel:

GETTING THERE Our representative will make you wait at the airport. The hotel bus runs along the lake and you will feel pleasure in passing water. You will know the hotel is near, because you will go round the bend. As you come into the hotel, our beautiful manager will offer welcome drinks and then have intercourse with all new guests. THE HOTEL This is a family hotel, so adultery and children are welcome. Nurses are available in the evenings to put down your children. Guests are invited to mate in the bar and expose themselves to others. It is good to have intercourse with others and become fast friends. But, please note that ladies are not allowed to have their babies in the bar. With our help, they can be delivered in the baby center. We organize social games so, no guest is ever left alone to play with himself.

26

YOUR ROOM Every room has excellent facilities for your private parts. In winter, every room is on heat. Each room has a balcony offering views of outstanding obscenity. All your needs are from room service. Please feel free to ring for the chambermaid and take advantage of her. HOSPITALITY When you leave us at the end of your holiday, you will struggle to forget it. – –– –– – // – –– –– – The English dictionary has never been able to clearly define the difference be-

tween the words "COMPLETE" and "FINISHED." However, in a recent linguistic contest held in London, England, and attended by some of the best linguists in the

world, a gentleman named Samsundar Balgobin, a Guyanese, was the clear win-

ner. His final challenge was to explain the difference between COMPLETE and FINISHED in a way that is easy to understand. His answer was received with a standing ovation lasting over 5 minutes and it entitled him to receive an invitation to

dine with the Queen. For his answer, he also won a trip to travel around the world in style and a case of 25 year old Eldorado rum…His astute answer was:

"When you marry the right woman, you are "COMPLETE", but, when you marry the wrong woman, you are "FINISHED"… And if the right one catches you with the wrong one, you are "COMPLETELY FINISHED"!

Are you a LEXOPHILE ? (lexophile is a term used to describe those that study and are interested in words

and/or word puns, mainly for the sake of making people aware of possible confusions and misunderstandings).

Here are some such “awareness raising” examples: 27

 

You can tune a piano, but you can't tuna fish! (tune a fish).

To write with a broken pencil is pointless! (without a point; with no pur-

pose).     

When the smog lifts in Los Angeles, U.C.L.A.! (spelling).

Isn’t it obvious that the best day to go to the beach is Sunday?! ( sun day). Whenever I get my phone bill, I realize that talk is not cheap!

If you want to work overtime, do you put the clock under your desk?!

You know for sure that a drink is good, only when a little swallow tells you! (the bird; gulp/sip).



If we breathe oxygen in the daytime, do we breathe nitrogen at night?! (night – nitrogen)



Is a person a cannibal if he/she is fed up with people?! (full of; having

enough of/no more bearing/standing...). 

Do you think that a leopard can change its spots if it moves to another place?! (spot; place).



Can astronauts land on the moon when it is full?! (full moon; no more

room). 

Isn’t it true that Egyptian children are surely the best in the world, because they highly respect their mummies?! (embalmed corpse; she parent).



Is it true that, of all creatures, a horse is the only one that always goes to

bed with his/its shoes on?! (the bony lower extremity of a horse leg; human

article of dress). 

Do you think that rulers are those objects that have things in common with

kings or emperors?! (measurement instrument; the act of ruling/governing).  

Why do saws or combs have teeth but no mouths?!

Is it true that you can never believe a person in bed, just because he/she is lying?

 

Are nightmares horses that keep late hours?! ( mare; night).

Could the wheels of a car be the laziest parts, because they are always tyred ... and are all tyres retired when they get old?! ( tired; tyre)



Do we keep a ruler on a book, while reading, just because we want to get the story straight?!

  

If you want to have a “dry look” do you put your head in the dryer?!

No one can jump higher than a house, just because a house cannot jump! Scientists always look for things twice, just because they research everything! (research; re-search/surch many times)

28



Is it true that all books must always have the same colour only when they are read?! (to read; red)



For ants/aunts, the best place to go for a meal is, undoubtedly, a restaurant!



Are accountants ants/aunts that can count ... and is an ignorant a stupid ant/aunt ...or a foreign ant/aunt, important?!



Is there any resemblance between an engaged girl and a telephone, just because they both have rings?



Is the shortest month of the year May, because it has only three letters...or can a gladiola be the happiest flower of all ... or Friday the hottest day of the week?! (glad; happy; fry).

    

If an icicle falls on a man’s head it surely knocks him cold! If you want a month off do you tear the calendar?! Is a cuckoo clock a crazy one?! (to go cuckoo).

It’s very likely for a bucket not to be well when it is a little pale! ( pale; pail). If you help an old lemon cross the street is it a lemonade?! (lemon; to

ade/help). 

Do we make a cigarette lighter by taking out the tobacco?! ( lighter; gr.comp.

of light).     

Is Columbus the kind of bus that discovered America?! Is Mimi the perfect name for a selfish woman?! ( me). Is the starfish the most famous of all?!

Is it true that your breath is the hardest to catch, the faster you run?!

Is a poor friend always better that a rich one, just because a friend in need is a friend indeed?!



Can you tell the difference between two trees if you listen to their barks?! (bark; to bark).

   

Do people hate to go to dentists because they are boring?! (boring; to bore). Is it safe to sit on a safety pin?!

Does a clock/watch get nervous when it is wound up?!

If you are a chess fun, keep away from squirrels, because they eat chestnuts! (chess nut).

  

Could you call the life story of a car an autobiography?! Could the wife of a hippie be called Mississippi?!

When they meet, is it OK for two blind persons to say to one another: “Nice to see you?”



Is the parachute school the one you have to drop out, in order to graduate? 29



If a person had a great fall does it mean that the person wanted to make up for a bad summer?!

 

Are lunar ticks insects that live on the moon?! ( tics; lunatics).

Are blood vessels boats that vampires take when they want to cross the ocean?!

 

Is the infantry that branch of the army that babies join?! ( infant).

Would a nightingale be a knight caught in a windstorm?! (gale; night;

knight).    

If you want to mail a circular do you need a round envelope?! When the wind makes trees rock, do they become petrified?! Because both have pages, are books like kings?!

Can we say that the longest word in English is miles, just because between the first and the last letter there is a mile?!



Are libraries the biggest buildings in the world, just because they have the most stories?! (story; storey).



Are people smarter mainly during daytime, as everything is brighter when the sun shines?!



If you want to sleep like a log, do you put the bed into the fireplace ... and if you want to catch up your sleep do you run around the bed?!



Do bankers look at the sky because they want to see if there are changes in the weather?!



When the butcher grabbed the pig by its tail, was the pig right to say: “that’s the end of me?!”



Were The Dark Ages very “dark,” just because they had more knights?! (night; knight).



Is the leek the most dangerous vegetable to have on board of a ship?! (leek;

leak). 

If all the people in a country bought a pink car, would they have a pink carnation?! (car; nation; carnation).



Do windows squeak when they are opened, because they have panes... and do mice need oiling because they squeak?! (pane; pain).



All horses have six legs, just because they have forelegs in front and two behind! (fore legs; four legs).

 

Are playing cards like wolves because both belong to a pack?!

If there are 99 people on a boat and it turns over, is it true that only 66 of them remain?!

30



If you are an adult, the difference between a coat and a baby is that the former you wear and the latter you were! (to wear; were).



Is a bride always unlucky on her wedding day, because she does not marry the best man?



Can we say that Atlas was the biggest thief in the history of mankind, just because he held up the whole world?!

    

The best time to buy a thermometer is winter because, then, it is lower! Because he wanted to have a hot time, he put the clock into the oven! The batteries were given out free of charge! A will is a dead giveaway!

A man who wanted to get rich kept his moth shut, as he knew that silence is golden!

   

A dentist and a manicurist got married. They fought tooth and nail!

With her marriage, she got a new name and a dress! ( a dress; address). A boiled egg is hard to beat!

When you've seen one Shopping Center you've seen a mall! (you’ve seen

them all, in fluent speech).  

He had a photographic memory, which was never developed!

When she saw her first strands of grey hair, she thought she'd dye! ( to dye;

to die).  

Are dumb bells, bells that ring?!

Because they are all beaten, can loosing teams resemble scrambled eggs or whipped cream?



Because it’s hard to make both ends meet is it also hard for some animals to catch their tails?!

(selected and adapted from: “The Dragon Riddle Books” by Joseph Rosenbloom)

31

ABREVIERI (ac.) = cazul acuzativ (acron.) = acronim (adj.) = adjectiv (adv.) = adverb (agr.) = agricultură (Am.) = engleza americană (anat.) = anatomie (arh.) = arhaic (arheol.) = arheologie (arhit.) = arhitectură (art. hot.) = articol hotărât (art. nehot.) = articol nehotărât (astron.) = astronomie (Austr.) = (în) Australia (aut.) = automatică (auto.) = automobilism (aux.) = auxiliar (av.) = aviaţie (bibl.) = termen biblic (biol.) = biologie (bis.) = termen bisericesc (bot.) = botanică (Brit.) = engleza britanică (Can.) = engleza canadiană (chim.) = chimie (cib.) = cibernetică (cin.) = cinematografie (cineg.) = cinegetică

32

(com.) = comerţ/care ţine de comerţ (cond.) = modul condiţional (conj.) = conjuncţie (constr.) = construcţii (cont.) = contabilitate (d.) = despre (dat.) = cazul dativ (det.) = determinant (dial.) = dialectal (dim.) = diminutiv (ec.) = economie (el.) = electricitate (elev.) = formă elevată (entom.) = entomologie (ex.) = de exemplu (exp.) = expresie (fam.) = familiar (farm.) = farmacologie (ferov.) = feroviar (fig.) = figurativ (filoz.) = filozofie (fin.) = finanţe (fiz.) = fizică (fiziol.) = fiziologie (fon.) = fonetică (foto) = fotografie; tehnica foto (Fr.) = franceză/termen francez (gastr.) = gastronomie (gen.) = cazul genitiv (geod.) = geodezie (geog.) = geografie (geol.) = geologie (geom.) = geometrie 33

(Ger.) = termen german (gr. comp.) = gradul comparativ (al adjectivelor/adverbelor) (gr. sup.) = gradul superlativ (al adjectivelor/adverbelor) (gram.) = gramatică (hidr.) = hidraulică; hidrotehnică (iht.) = ihtiologie (imp.) = imperativ (impers.) = impersonal (ind.) = industrie (inf.) = infinitiv (interj.) = interjecţie (interog.) =interogativ (Irl.) = termen irlandez (ist.) = istoric; care ţine de domeniul istoriei (IT) = informatică (înv.) = învechit (jur.) = juridic (lingv.) = lingvistică (log.) = logică (mar.) = maritim (mat.) = matematică (mec.) = mecanică (med.) = medicină (met.) = metalurgie (meteor.) = meteorologie (metr.) = metrologie (mil.) = domeniul militar (min.) = minerit (mit.) = mitologie (muz.) = muzică (nav.) = navigaţie (neg.) = negativ (num.) = numeral 34

(od.) = odinioară (opt.) = optică (orn.) = ornitologie (ort.) = ortografie (p.p.) = participiu trecut (forma a-3-a a verbelor neregulate) (p.t.) = past tense/preterit/timpul trecut şi forma a 2-a a verbelor neregulate (peior.) = peiorativ (pis.) = piscicultură (pl.) = plural (poet.) = poetic (pol.) = politic/ă (poligr.) = poligrafie (pop.) = formă populară (post.) = poştă (pred.) = predicativ (pref.) = prefix (prep.) = prepoziţie (presc.) = prescurtare/abreviere/forma scurtă (prez.) = timpul prezent (pron.) = pronume/pronominal (psih.) = psihologie (rar) = rareori utilizat (reg.) = regionalism (rel.) = religie (s.) = substantiv (Scot.) = termen scoţian (sg.) = singular (silv.) = silvicultură (sl.) = slang (sport) = sport (suf.) = sufix (teh.) = termen/domeniu tehnic (tel.) = telecomunicaţii; telefonie 35

(tex.) = textile (transp.) = transporturi (univ.) = universitar (v.) = verb (v.mod.) = verb modal (v.n.) = verb neregulat (vet.) = domeniul veterinar (vulg.) = vulgar (zool.) = zoologie (zooteh.) = zootehnie

36

A a [ei] = litera A/a

a lot > vezi > allot

a part > vezi > apart

a [ə / ei] (art. nehot.) = un/o

a while [əˈwail] = o scurtă perioadă/

awile >> formă greşită!

împreunat)

cât timp; şi; pe câtă vreme; dar, însă;

abdicate [ˈæbdɪkeɪt] (v.) = a abdica, a

arrogate [ˈærəugeɪt] (v.) = a-şi

un scurt interval de vreme (nu se scrie while (conj.) = pe când, în timp ce,

renunţa la, a se lepăda de

deşi, cu toate că;

aroga/atribui ceva cu

impertinenţă/îngâmfare; a atribui pe nedrept;

ablative [ˈæblətɪv] (s.) = cazul ablativ în limba latină;

(adj.) = referitor la cazul ablativ

abrogate[ˈæbrəuge ɪt] (v.) = a abroga ablative [æbˈleitɪv] (adj.; med.) = susceptibil de

extirpare/îndepărtare/amputare; (teh.) = detaşabil, care poate fi separat/detaşat de;

abrogate > vezi > abdicate absence [ˈæbs(ə)ns ] (s.) = absenţă, neparticipare; absenţă, zăpăceală, lipsă de atenţie

absent [ˈæbs(ə)nt ] (adj.) = absent, lipsă; distrat, absent;

(v.) [əbˈsent] = a absenta de la ceva

(fig.) = zăpăcitor, alienant absents [ˈæbs(ə)nts ] (s.) = pl. absent (vezi absent)

absents [əbˈsents] (v.) = pers. III sg.

prez. to absent (vezi absent) absentee [ˈæbs(ə)nˈti: ] (s.) = absent, persoană care absentează

(to absent oneself from)

absentee > vezi > absent

absents > vezi > absence

37

absolvent [əbˈsɒlvənt] (s.) = persoană

graduate [ˈgr ædjuː it] (s.) = absolvent

care iartă/scuteşte

al unui institut de învăţământ superior;

(adj.) = licenţiat, titrat, diplomat; de licenţiat, de calificare superioară; graduate [ˈgr ædjuː eɪt] (v.) = a

promova, a absolvi un institut de

învăţământ superior; a promova, a acorda diplomă de absolvire;

(metr.) = a grada; a diviza, a doza, a împărţi

abstinence [ˈæbst ɪnəns] (s.) =

abstinents [ˈæbstɪnənts ] (s.) = pl.

abstinenţă; cumpătare, moderaţie

abstinent = abstinent, persoană moderată/cumpătată

abstinents > vezi > abstinence

abstract [ˈæbstrækt] (s.) = rezumat,

abstract [əbˈstrækt] (v.) = a separa, a

(adj.) = abstract, abscons, dificil

rezumat; a abstractiza; a înstrăina, a

sumar, prospect, compendiu;

despărţi de; a extrage din; a face un fura

abstracts [ˈæbstrækts] (s.) = pl.

abstracts [əbˈstrækts] (v.) = pers. III

abstract (vezi abstract)

sg. prez. to abstract (vezi abstract)

abstruse [æbˈstruːs] (adj.) = confuz,

obtuse [əbˈtjuːs] (adj.) = obtuz, care

abscons, abstrus

abuse [əˈbjuːs] (s.) = abuz, exces;

pricepe greu; mărginit, redus

ultragiu; maltratare; insultă, invectivă, vorbă de ocară, batjocură; tratament impropriu

abuses [əˈbjuːsiz] (s.) = pl. abuse (vezi abuse)

accede [əkˈsiːd] (v.) = a consimţi, a

abuse [əˈbjuːz] (v.) = a abuza, a face abuz de, a folosi în mod abuziv; a batjocori; a ultragia; a maltrata; a

profera injurii la adresa cuiva; a aplica un tratament impropriu

abuses [əˈbjuːziz] (v.) = pers. III sg. prez. to abuse (vezi abuse)

exceed [ɪkˈsiːd ] (v.) = a depăşi, a

accepta; a ajunge la/a ocupa o poziţie întrece;

axseed [ˈækˈsiːd ] (s.); (bot.) = măzăriche

38

accent [ˈæks(ə)nt] (s.) = accent,

accent [ækˈsent] (v.) = a accentua, a

accents [ˈæks(ə)nts] (s.) = pl. accent

accents [ækˈsents] (v.) = pers. III sg.

subliniere, scoatere în evidenţă (vezi accent)

accept [əkˈsept] (v.) = a accepta, a

admite, a fi de acord; a lua asupra sa; a recunoaşte, a primi, a-şi asuma răspunderea pentru

accepter [əkˈseptə:] (s.) = persoană care acceptă ceva

sublinia, a scoate în evidenţă prez. to accent (vezi accent)

except [ɪkˈsept ] (v.) = a excepta; (loc. prep.) = cu excepţia

acceptor [əkˈseptə:] (s.); (chim.; el.) = acceptor, element/substanţă care se poate combina cu o alta sau cu o particulă;

(teh.) = circuit care combină

inductanţă şi capacitanţă într-o

anumită serie, astfel încât să fie în rezonanţă cu o anumită frecvenţă; (fin.) = persoană care acceptă o acceptor > vezi > accepter

access [ˈækses] (s.) = acces, intrare; permisiune

cambie

access [ˈækses] (v.) = a accesa, a avea acces la;

axis [ˈæksis] (s.) = ax; axă; (teh.) = osie

excess [ikˈses] (s.) = exces; abuz; surplus, prisos;

assess [əˈses] (v.) = a aprecia, a evalua, a estima;

outburst [ˈaʊtˌbɜː(r)st] (s.) = acces, izbucnire, ieşire emoţională

39

accesses [ˈæksesiz] (s.) = pl. access

accesses [ˈæk sesiz] (v.) = pers. III sg.

(vezi access)

prez. to access (vezi access);

assesses [əˈsesiz] (v.) = pers. III sg.

prez. to assess (vezi access/assess); excesses [ikˈsesiz] (s.) = pl. excess (vezi access/ excess)

accidence [ˈæksɪd(ə)ns] (s.) =

accidents [ˈæksɪd(ə)nts] (s.) =

elemente de bază; rudimente;

accidente; întâmplări

(gram.) = flexiune în morfologie accidents > vezi > accidence

acclamation [ækləˈmeɪʃ(ə)n ] (s.) =

acclimation [æklɪˈmeɪʃ(ə)n ] (s.) =

acclimation > vezi > acclamation actually [ˈækt ʃuəli] (adv.) = de fapt, cu

presently [ˈprez(ə)ntli] (adv.) = acum,

aclamaţii, ovaţii, aplauze

adevărat, realmente; de-a binelea ad [æd] (s.) = anunţ publicitar,

reclamă; (presc.) advertisement (vezi announcement) adapt [ǝˈdæpt] (v.) = a (se) adapta

aclimatizare; adaptare

chiar acum, imediat, îndată

add [æd] (v.) = a adăuga, a aduna

adept [ǝˈdept] (adj.) = priceput; expert, specialist;

adept [ˈædept] (s.) = adept, partizan, susţinător al unei idei etc.;

add > vezi > ad

addict [ˈæd ɪkt] (s.) = vicios, rob al unei patimi, pătimaş

addicts [ˈæd ɪkts] (s. pl.) = vicioşi, pătimaşi

addition [əˈdɪʃ(ə)n] (s.) = operaţie de adunare/însumare/adăugare; adaos

adopt [ǝˈd ɔpt] (v.) = a adopta addict [əˈdikt] (v.) = a se dedica, a se

consacra, a se închina; a se deda unui viciu, a cădea în patima (+ cazul

genitiv)

addicts [əˈdikts] (v.) = pers III sg. prez. to addict (vezi addict)

edition [eˈdɪʃ(ə)n] (s.) = ediţie; editare; tiraj

40

address [əˈdres / ˈædres] (s.) = adresă

address [əˈdres] (v.) = a (se) adresa; a

ade [eɪd] (s.) = un gen de băutură din

aide [eɪd] (s.) = aghiotant, adjutant,

citrice, asemănător cu limonada

aborda o problemă/temă/subiect etc. personal ajutător;

aid [eɪd] (s.) = ajutor, sprijin, suport; adept > vezi > adapt

adherence [ədˈhɪərəns] (s.) = adeziune, alipire, aderare

(v.) = a ajuta, a sprijini

adherents [ədˈhɪərənts] (s.) = pl.

adherent = aderent, adept, suporter al unei cauze/idei etc.;

adhesion [ədˈhiːʒ(ə)n ] (s.) = aderenţă; adherents > vezi > adherence adhesion > vezi > adherence

adolescence [ˌædəˈles(ə)ns] (s.) = adolescenţă

adolescents > vezi > adolescence adopt > vezi > adapt

adulteress [əˈdʌlt(ə)ris] (s.) = femeie adulteră

adulterous > vezi > adulteress

adeziune; consimţământ; loialitate

adolescents [ˌædəˈles(ə)nts] (s.) = pl. adolescent = adolescent

adulterous [əˈdʌlt(ə)rəs] (adj.) =

referitor la/legat de/având caracter de adulter; extraconjugal

adventurous [ədˈventʃ(ə)rəs] (adj.) =

adventurers [ədˈventʃ(ə)rəː(r)z] (s.) =

riscant, primejdios adverse [ˈædv ɜː(r)s] (adj.) = contrar;

averse (to) [əˈvɜː(r)s] (adj.) = potrivnic,

aventuros, cutezător, îndrăzneţ;

defavorabil; neplăcut; dăunător; negativ

advert [ˈædv ɜː(r)t] (s.) = reclamă, anunţ în ziar etc.

advertisement > vezi >

pl. adventurer = aventurier

opus, refractar la/faţă de

to advert [ədˈvɜː(r)t] (v.) = a-şi

îndrepta atenţia spre; a aminti, a menţiona, a vorbi despre; a face aluzie la

announcement

41

adverts [ˈædv ɜː(r)ts] (s.) = pl. advert

adverts [ədˈv ɜː(r)ts] (v.) = pers. III sg.

advice [ədˈvaɪs] (s.) = sfat/sfaturi,

advise [ədˈvaɪz] (v.) = a sfătui, a

(vezi advert)

povaţă/poveţe;

advise > vezi > advice

prez. to advert (vezi advert) povăţui, a consilia

advocate [ˈædvəkət / ˈædvəkit] (s.) =

to advocate [ˈædvəkeit ] (v.) = a pleda

al unei cauze/idei etc.

recomanda

sprijinitor, susţinător, adept, apărător aerial > vezi > aerie

aerie [ˈɛǝri] (s.) = cuib de vulturi;

păsări de pradă; pui de păsări de pradă;

locuinţă construită pe o stâncă inaccesibilă

în favoarea, a susţine, a sprijini; a

airy [ˈɛǝri] (adj.) = aerisit; spaţios; (Am.) = dezinvolt;

eyry [ˈɛǝri] (s.); (arh.) = aerie; eyrie [ˈɛǝri / ˈaiǝri] (s.); (Am.) = aerie; Eire [ˈɛərǝ] (s.) = Republica Irlanda (the Republic of Ireland);

aery [ˈɛǝri] (adj.) = aerian, eteric; aerial [ˈɛərɪǝl] (s.) = antenă radio;

(adj.) = atmosferic, aerian; suspendat, suprateran;

(fig.) = eteric, diafan; suav, delicat; uşor, vaporos; aery > vezi > aerie

aes [eiz] (s.) = monede de cupru sau bronz din Roma antică

(av.) = aerian, din avion ayes [aiz] (s.) = voturi pentru/în favoarea;

eyes [aiz] (s. pl.) = ochi

42

aesthetic [iːsˈθet ɪk] (adj.) = estetic; (s.) = esteticul

aesthetics [iːsˈθet ɪks] (s.) = estetica ca ştiinţă;

ascetic [əˈsetɪk] (s.) = ascet; affect [əˈfekt] (s.) = afect;

(v.) = a afecta, a influenţa în sens

negativ; a dăuna; a afecta, a mişca emoţional;

a simula, a se preface că affix [ˈæfɪks ] (s.) =

adăugire/adăugare, anexare, adaos; (gram.) = afix

affixes [ˈæfɪksiz] (s. pl.) = adăugiri, anexări;

(gram.) = afixe agape [əˈ ɡeɪp] (adj.) = cu gura căscată; larg căscat

(adj.) = ascetic

effect [iˈfekt] (s.) = efect, urmare, repercusiune; impresie;

(v.) = a cauza, a provoca, a

determina; a efectua, a executa, a îndeplini

affix [əˈfɪks] (v.) = a afixa, a ataşa, a

lipi/alipi, a prinde; a adăuga; a uni, a lega;

(d. pecete, ştampilă, semnătură) = a pune, a aplica

affixes [əˈfɪksiz] (v.) = pers III sg. prez. to affix (vezi affix)

Agape [ˈæ ɡəpi:] (s.) = dragoste

creştinească fără implicaţii erotice; masă comunitară pentru

comemorarea Cinei celei de Taină, însoţită de o celebrare a aggravate [ˈæɡrəveɪt] (v.) = a agrava; a exaspera, a enerva

Împărtăşaniei/Euharistiei

mitigate [ˈmitigeɪt] (v.) = a îmblânzi, a atenua, a înmuia; a diminua; a micşora;

militate [ˈmiliteɪt] (v.) = a activa, a ahead [əˈhed] (adv.); (spaţial) = în faţă/în faţa, înainte/înaintea; în frunte/în fruntea;

(temporal) = înainte, în avans; (ex. ahead = > >)

milita, a lupta pentru o cauză etc.

in front [inˈfrɔnt] (exp.); (spaţial) = în faţă; din faţă; în faţa

(ex. in front of = > vezi > ade

aide > vezi > ade 43

ail [eil] (v.) = a tulbura; a necăji; a

ale [eil] (s.) = bere de malţ

chinui; a suferi, a fi bolnav, a nu se

simţi bine; a tânji, a lâncezi; a afecta

ails [eilz] (v.) = pers. III sg. prez. to ail

ales [eilz] (s. pl.) = beri, feluri de bere

air [ɛǝ(r)] (s.) = aer (ca înfăţişare);

ere [ɛə(r)] (prep.; arh.; poet.) = before

(vezi ail)

(v.) = a aerisi, a vântura; a lua aer

= înaintea, înainte de;

(conj.) = înainte ca/de a;

(adv.) = mai înainte, mai demult; Ayr [ɛǝr] (s.; adj.) = referitor la Ayrshire, un comitat în Scoţia; ayre [ɛǝ] (s.); (arh.) = air; heir [ɛǝ] (s.) = moştenitor, urmaş, airless [ˈɛǝles] (adj.) = fără/lipsit de aer

succesor

heirless [ˈɛǝles] (adj.) = fără moştenitori;

hairless [ˈhɛǝles] (adj.) = chel, pleşuv, airs [ˈɛǝ(r)z] (s. pl.); (fig.) = aere, fumuri, comportament de snob airy > vezi > aerie

aisle [ail] (s.) = interval, culoar, pasaj; interval între două rânduri de scaune

fără păr

heirs [ˈɛǝ(r)z] (s.) = pl. heir (vezi air/heir)

isle [ail] (s.); (poet.; lit.) = insulă; insuliţă;

(arh.) = insulă de case;

(v.) = a locui pe o insulă; (poet.) = a izola;

ait [eit] (s.) = ostrov

aitch > vezi > h

I’ll [ail] = (presc.) I shall/I will eight [eit] (num.) = opt;

ate [(Am.) eit / (Brit.) et] (v.) = p.t. to eat [i:t]; ––; eaten [i:t(ǝ)n] = a mânca

44

ale > vezi > ail

ales > vezi > ails

all ready [ˈɔːlˈredi] (exp.) = toţi/toate

already [ɔːlˈredi] (adv.) = deja

all right [ˈɔːlˈrait] (adj.) = bun,

alright (adj.; adv.) = fam. all right

sunt gata; totul este gata/pregătit

acceptabil, satisfăcător, mulţumitor; sănătos, teafăr; perfect;

(adv.) = cum trebuie, (foarte) bine;

categoric, sigur, desigur, fără îndoială all together [ˌɔːltəˈ ɡeðə(r)] (exp.) = cu toţii/toatele; toţi/toate/totul la un loc all ways [ˈ ɔːlˈweiz] (exp.) = toate

căile/drumurile/posibilităţile allies [ˈæla ɪz] (s.) = pl. ally (vezi ally) allot [ǝˈlɔt] = (v.) a aloca, a destina, a repartiza, a distribui, a încredinţa o sarcină etc.

allowed [əˈlaʊd] (v.) = p.t. & p.p. to allow = permis, admis, acceptat, autorizat

alloy [ˈælɔɪ] (s.); (met.) = aliaj, amestec

alloys [ˈæl ɔɪz] (s.) = pl. alloy (vezi alloy)

allude [əˈluːd] (v.) = a face aluzie la, a se referi la; a avea în vedere; a aminti (de)

altogether [ˈ ɔːltəˈ ɡeðə(r)] (adv.) = cu

totul; în total/totalitate, complet; dea binelea, cu desăvârşire

always [ˈɔːlweiz] (adv.) = întotdeauna, mereu, în permanenţă

allies [əˈlaɪz] (v.) = pers. III sg. prez. to ally (vezi ally)

a lot [ǝˈlɔt] (exp.); (det.) = mult/multă/mulţi/multe; o mulţime/multitudine, o grămadă de

aloud [əˈlaʊd] (adv.) = cu voce tare

alloy [ǝˈlɔi] (v.); (met.) = a alia;

(fig.) = a strica, a umbri, a întuneca fericirea/ viitorul etc.); a strica valoarea

alloys [ǝˈlɔiz] (v.) = pers. III sg. prez. to alloy (vezi alloy)

elude [ɪˈluːd] (v.) = a eluda, a înlătura; a (se) sustrage, a (se) eschiva de la; a ocoli; a se feri de; a scăpa de; a face să nu; a înlătura cu dibăcie

45

allusion [əˈluː ʒ(ə)n] (s.) = aluzie,

illusion [iˈluː ʒ(ə)n] (s.) = iluzie, părere

amintire

amăgire; concepţie greşită,

insinuare, menţionare, trimitere,

înşelătoare, nălucire, himeră, halucinaţie;

elusion [iˈluːʒ(ə)n] (s.) = eludare,

ocolire, eschivare; chichiţă, tertip

allusive [əˈluːs ɪv] (adj.) = plin de

elusive [ɪˈluːsɪv] (adj.) = pe care nu te

aluzii la adresa, aluziv; plin de

poţi bizui, de neîncredere; insesizabil,

conotaţii, alegoric, simbolic

evaziv, cu ocolişuri;

(d. memorie) = slab; illusive [ɪˈluːsɪv] (adj.) = iluzoriu,

ireal; amăgitor, înşelător; mincinos

ally [ˈæla ɪ] (s.) = aliat, amic, prieten la toartă/la cataramă;

ally [əˈlaɪ] (v.) = a (se) alia, a (se)

[ˈælɪ] = bilă de marmură pentru jocuri de copii

înrudi cu; a (se) lega de, a fi strâns

legat de, a avea trăsături comune cu

almost > vezi > most

aloud > vezi > allowed

already > vezi > all ready altar [ˈɔːltə(r)] (s.) = altar

alter [ˈɔːltə(r)] (v.) = a (se) modifica

altar)

prez. to alter (vezi altar/alter)

altars [ˈɔːltə(r)z] (s.) = pl. altar (vezi alter > vezi > altar

alters [ˈɔːltə(r)z] (v.) = pers. III sg.

alternate [ˈɔːltə(r)nət] (adj.) =

to alternate [ˈɔːltə(r)ne ɪt / ˈ ɔltə(r)ne ɪt]

intermitent;

(se) succeda unul după altul; a se

alternativ, alternant; schimbător; (Am.) = schimbător; de rezervă, de schimb; adiţional, suplimentar; (s.) = substitut, înlocuitor

alternately [ɔːlˈtə(r)nətli] (adv.) = pe rând, când unul când celălalt, alternantiv, succesiv

(v.) = a alterna, a face să alterneze; a schimba unul cu altul

alternatively [ɔːlˈtə(r)nətvli] (adv.) = ca alternativă

altogether > vezi > all together always > vezi > all ways

46

ambiguous [æmˈbɪɡjuəs] (adj.) =

ambivalent [æmˈbɪvələnt] (adj.);

cu două înţelesuri

(psih.) = ambivalent

neclar, ambiguu, echivoc, îndoielnic, ambivalent > vezi > ambiguous

amend [əˈmend] (v.) = a îmbunătă ţi, a perfecţiona

amiable [ˈe ɪmiəb(ə)l] (adj.) = amabil, binevoitor, cald, prietenos, plăcut

amicable > vezi > amiable among [əˈmʌŋ] (prep.) = între; printre (mai multe entităţi/elemente)

amoral [ˌeɪˈmɒrəl] (adj.) = amoral amused [əˈmjuːzd] (adj.) = amuzat, distrat

anal > vezi > annual analyst [ˈænəl ɪst] (s.) = analist, specialist în analize; (Am.) = psihanalist

angle [ˈæŋg(ə)l] (s.); (geom.; teh.) = unghi;

(chim.) = bivalent;

emend [eˈmend] / emendate

[ˈemendeit] (v.) = a corecta, a îmbunătăţi

amicable [ˈæm ɪkəb(ə)l] (adj.) = amical, prietenos; paşnic

between [bɪˈtwiːn] (prep.) = între; printre (două entităţi/elemente)

immoral [ɪˈmɒrəl] (adj.) = imoral, stricat; ticălos, desfrânat

bemused [biˈmjuːzd] (adj.) = uluit, năucit, zăpăcit

annalist [ˈænəl ɪst] (s.) = analist; autor de anale, cronicar

ankle [ˈæŋk(ə)l] (s.); (anat;) = gleznă

(fig.) = aspect, perspectivă, latură; punct de vedere; (pis.) = undiţă;

(constr.) = colţ;

(v.) = a pescui cu undiţa; a (se)

înclina; a (se) apleca; a (se) balansa; a denatura, a prezenta într-o lumină falsă

animate [ˈæn ɪmət] (adj.) = animat, vioi, însufleţit

ankle > vezi > angle

animate [ˈæn ɪmeɪt] (v.) = a anima, a însufleţi

annalist > vezi > analyst annex [ˈæneks] (s.) = anexă, adaos,

annex [əˈneks] (v.) = a anexa, a alipi,

dependinţă, anexă

(sl.) = a şterpeli, a fura

completare, apendice, supliment;

a alătura, a adăuga;

47

annexes [ˈæneksiz ] (s.) = pl. annex

annexes [əˈneksiz] (v.) = pers. III sg.

announcement [əˈnaʊnsmənt ] (s.) =

advertisment [ədˈvɜː(r)tɪsmənt ] (s.) =

(vezi annex)

anunţ, aviz, înştiinţare, comunicare; proclamaţie annual [ˈænjuəl] (adj.) = anual

prez. to annex (vezi annex) reclamă, publicitate

annul [əˈnʌl] (v.) = a anula, a desfiinţa; a nimici;

anal [ˈeinəl] (adj.); (anat.) = anal; (presc.) = analogous;

(s.); (presc.) = analogy; annul > vezi > annual

(s.); (presc.) = analysis

ant [ænt] (s.) = furnică

aunt [a:nt] (s.) = mătuşă

de/precedând ceva; în avans, în faţa

continuu, cârtitor; „Ghiţă contra”;

ante [ˈænti] (pref.) = ante, înainte

(s.) = miză (ex. la poker, jocuri de noroc etc.); sumă de bani

plătită/depusă în avans într-o afacere

anti > vezi > ante

any one [ˈeniˈwʌn] (exp.) = indiferent care, oricare; fără

deosebire/discriminare

anyone > vezi > any one apart [əˈpɑːt] (adv.; adj.) = separat; deosebit; independent; izolat; fără legătură

apatite [ˈæpəta ɪt] (s.); (min.) = apatită (mineral din seria fosfaţilor de calciu)

anti [ˈænti / ˈæntai] (s.) = o pozant (adj.) = opus, contra, împotrivă; (pref.) = anti-

auntie/aunty [ˈ ɑːnti / (Am.) ˈænti] (s.); (dim.) = mătuşică, tanti

anyone [ˈeniˌwʌn] (pron.) = oricine, orice, oricare, cineva; un oarecare

a part [əˈpɑːt] (s.) = o parte/porţiune/ bucată, un fragment

appetite [ˈæpəta ɪt] (s.) = poftă, nesaţ

48

appendix [əˈpendɪks] (s.) = apendice, supliment, adaos;

appendixes, appendices [əˈpendɪsiːz] (s. pl.); (anat.) = apendice

appetite > vezi > apatite

index [ˈi ndeks] (s.) = index,

aranjament în ordine alfabetică; indice, indiciu, semn;

(anat.) = degetul arătător, index;

(ec.; fin.) = indice de preţ/de bursă; (v.) = a indexa, a pune indice la; a pune la indice

appose [æˈpəʊz] (v.) = a pune/aplica

oppose [əˈpəʊz / əˈpoʊz] (v.) = a (se)

laolaltă, a pune alături; a întruni; a

împotriva/contra, a opune rezistenţă;

o semnătură/sigiliu/pecete; a strânge juxtapune

appraise [əˈpreɪz] (v.) = a stabili (valoarea/calitatea/condiţia); a estima, a evalua, a aprecia

appreciable > vezi > appreciative

opune, a nu fi de acord; a lupta

a pune un obstacol; a contrasta cu, a pune în antiteză/contrast cu apprise [əˈpraɪz] (v.) = a

încunoştiinţa, a înştiinţa, a informa

appreciative [əˈpriːʃətɪv] (adj.) =

appreciable [əˈpriːʃəb(ə)l] (adj.) =

înţelegător

estimat/apreciat/evaluat

apreciativ, laudativ; recunoscător, apprise > vezi > appraise

appropriate [əˈpro ʊpriət / əˈprə ʊpriət] (adj.) = potrivit, adecvat, nimerit

apreciabil, care poate fi

appropriate [əˈpro ʊprieit] (v.) = a

destina, a aloca; a-şi însuşi, a lua; a fura;

suitable [ˈs(j)uːtəb(ə)l] (adj.) = apse [æps] (s.); (arhit.) = absidă

favorabil, potrivit, corespunzător apsis [ˈæpsis] (s.); (arhit.) = absidă;

(astron.) = una din extremităţile unei orbite excentrice;

(d. soare) = afeliu; periheliu; apsis > vezi > apse

ar / are [ɑː(r)] (s. agr.) = ar (suprafaţă agricolă de 100 m2)

(d. lună) = apogeu; perigeu

are [ɑː(r)] (v.) = pers. II sg./pl. to be (vezi b);

R/r [ɑː(r)] = litera R/r 49

arc [ɑː(r)k] (s.); (teh.; el.; geom.) = arc; arc electric;

ark [ɑː(r)k] (s.) = arca lui Noe; corabie

(v.) = a se arcui; a produce scântei/un

mare, arcă;

arc electric

Ark. = (presc.) Arkansas [ˈɑːkənsɔː] =

arcane [ɑː(r)ˈke ɪn] (adj.) = misterios,

archaic [ɑː(r)ˈkeɪɪk] (adj.) = arhaic,

secret, tainic, ascuns

archaic > vezi > arcane

ares [ɑː(r)z] (s.) = pl. ar / are (vezi ar / are)

ark > vezi > arc

Ark. > vezi > arc

armour / (Am.) armor [ˈɑː(r)mə(r)] (s.) = armură, platoşă

armourer > vezi > armour

aroma [əˈrə ʊmə] (s.) = aromă, miros puternic (dar plăcut)

stat în SUA

străvechi; învechit

Ares [ˈɛəriz] (s.) = Ares, zeul

războiului în mitologia greacă

armourer / (Am.) armorer [ˈɑː(r)mərə:] (s.) = armurier

odour / (Am.) odor [ˈə ʊdə(r)] (s.) =

miros înţepător, (de obicei) neplăcut; flavour / (Am.) flavor [ˈfleivə(r)] (s.) = gust/ miros/parfum plăcut (specific alimentelor sau condimentelor);

arouse > vezi > rise

(d. vinuri) = buchet

arrant [ˈærənt] (adj.) = curat, pur;

notoriu, renumit, vestit; înrăit; infam; arrogate > vezi > abdicate

(înv.) = rătăcitor, vagabond

arse (s.); (sl.) = dos, fund, şezut;

arsis (s.); (muz.) = accent tonic

arses (s.) = pl. arse (vezi arse)

arses (s.) = pl. arsis (vezi arse)

articulat, clar pronunţat;

articula, a rosti; a uni, a îmbina prin

(fig.) = om prost şi plictisitor

articulate [ɑː(r)ˈtɪkjʊlət] (adj.) = (anat.) = cu articulaţii

articulate [ɑː(r)ˈtɪkjʊleɪt] (v.) = a articulaţii

50

as [æz / əz] (adv.) = la fel de, tot atât

as [æs] (s.) = monedă din perioada

(conj.) = ca şi, precum, la fel ca,

Roman (assarius)

de;

Republicii Romane şi a Imperiului

(expresie: as... as... = la fel de...ca şi...); pe când, în timp/vreme ce;

ass [æs] (s.); (zool.) = catâr;

(prep.) = ca, în calitate de

nătărău, idiot;

fiindcă, deoarece;

(fig.; peior.) = bou, măgar, dobitoc, (vulg.) = fund, şezut, dos ascent [əˈsent] (s.) = ascensiune,

ascend [əˈsend] (v.) = a (se) urca, a evolua, a avansa

urcare, urcuş; evoluţie;

assent [əˈsent] (s.) = consim ţământ, acord, învoire încuviinţare;

(v.) = a încuviinţa, a se învoi, a-şi da consimţământul

ascent > vezi > ascend

ascetic > vezi > aesthetic ascribe [əˈskra ɪb] (v.) = a atribui, a

describe [dɪˈskraɪb] (v.) = a descrie, a

aspersion [əˈspɜː(r)ʃ(ə)n] (s.) =

dispersion [dɪˈspɜː(r)ʃ(ə)n] (s.) =

pune pe seama

defăimare, remarcă răutăcioasă,

prezenta, a zugrăvi, a înfăţişa

denigrare, calomniere; stropire cu apă

dispersare, împrăştiere

(în special în ceremonii religioase) ass > vezi > as

assent > vezi > ascend

asses (s.) = pl. as şi ass (vezi as) assess > vezi > access

assistance [əˈsɪstəns] (s.) = asistenţă,

assistants [əˈsɪstənts] (s.) = pl.

assistant [əˈs ɪst(ə)nt] (s.) = asistent,

attendant [əˈt endənt] (s.) = înso ţitor;

sprijin, concurs, ajutor

adjunct; ajutor; secund; participant la o ceremonie

assistants > vezi > assistance

assistant (vezi assistant)

slujitor, îngrijitor; persoană prezentă; accesoriu;

(adj.) = concomitent, întovărăşitor

51

associate [əˈsə ʊsiət / əˈsə ʊʃiət] ( s.) =

to associate [əˈsəʊsiˌeɪt / əˈsəʊʃiˌe ɪt]

asociaţii);

avea de a face cu; a stabili o legătură

asociat, partener; membru (al unei (adj.) = legat, unit, conjugat

(v.) = a (se) asocia, a (se) uni cu; a

assume [əˈsjuːm] (v.) = a presupune,

presume [prɪˈzjuːm] (v.) = a

în primire (un post/funcţie); a-şi

merge prea departe, a-şi lua prea

a crede că; a deduce; a înţelege; a lua asuma, a lua asupra sa; a pretinde, a simula; a-şi da aere

assure [əˈʃɔː] (v.) = a (se) asigura de; a asigura/încredinţa pe cineva de ceva/că

presupune, a crede, a admite că; a multe libertăţi; a fi îngâmfat

insure [ɪnˈʃɔː] (v.) = a asigura, a încheia o asigurare;

ensure [ɪnˈʃɔː] (v.) = a se asigura (că), a lua măsuri (împotriva); a garanta

at last [ætˈla:st] (exp.) = în cele din urmă, în final, în încheiere at least > vezi > at last ate > vezi > ait

(că)

at least [ætˈli:st] (exp.) = cel puţin, măcar

attach (v.) = a ataşa, a anexa, a

attaché [əˈtæʃeɪ] (s.; pol.) = ataşat

a atribui, a da (importanţă etc.); a

(adj.) = diplomatic, de ataşat (ex.

adăuga, a uni, a prinde de; a acorda, broşa, a capsa foile unei broşuri; (jur.) = a popri, a pune

poprire/sechestru pe; a pune sub stare de arest, a aresta

diplomatic;

attaché case = geantă/servietă diplomat)

attaches (v.) = pers. III sg. prez. to

attachés [əˈtæ ʃeɪz] (s.) = pl. attaché

attend [əˈtend] (v.) = a frecventa/a fi

frequent [frɪˈkwent] (v.) = a frecventa,

attach (vezi attach)

prezent; a însoţi; a îngriji, a avea grijă de

attendance [əˈtendəns] (s.) = frecvenţă, prezenţă; public, auditoriu; grijă, îngrijire

(vezi attach)

a se duce des la;

(adj.) [ˈfrɪːkwənt] = frecvent, des, repetat, uzual

attendants [əˈtendənts] (s.) = pl. attendant (vezi assistant)

attendant > vezi > assistant

attendants > vezi > attendance 52

attire > vezi > costume attribute [ˈætr ɪˌbjuːt] (s.) = atribut, calitate, însuşire;

(fig.) = atribut, simbol;

attribute [əˈtrɪbjuːt] ( v.) = a atribui, a pune pe seama

(gram.) = atribut attributes [ˈætr ɪˌbjuːts] (s.) = pl.

attributes [əˈtrɪbjuːts] (v.) = pers. III

audience [ˈɔːdiəns] (s.) = auditoriu,

spectators [spekˈte ɪtəː(r)z] (s.) =

attribute (vezi attribute)

asistenţă, public, spectatori; (jur.) = audienţă

auger [ˈɔːɡə(r)] (s.); (teh.) = sfredel, burghiu spiral

sg. prez. to attribute (vezi attribute) spectator = spectator, martor ocular, privitor

augur [ˈɔːɡə(r)] (v.) = a fi de bun/rău augur;

ogre [ˈə ʊɡə(r)] (s.); (în basme) = aught [ɔːt] (prep.); (poet.) = ceva; orice;

(exp.) for aught I know după câte ştiu augur > vezi > auger

august [ɔːˈ ɡʌst] (adj.) = august,

măreţ, slăvit, preamărit, impunător,

căpcăun, uriaş

ought to [ˈɔːtə] (v. mod.) = trebuie/se cuvine/se cade să; este cazul să

August [ˈɔːɡəst] (s.) = luna august

maiestuos etc.

aunt > vezi > ant

auntie > vezi > ante aunty > vezi > ante

aural [ˈɔːrəl] (adj.) = auditiv, acustic aureole [ˈɔːriəl] (s.) = aureolă, nimb; halou;

(min.) = zonă de contact

auricle [ˈ ɒrik(ə)l] (s.); (anat.) = auricul, atriu; auriculă; pavilionul urechii averse > vezi > adverse

oral [ˈɔrəl] (adj.) = oral, verbal;

(anat.) = bucal oriole [ˈɔːriəl] (s.); (orn.) = grangur, oriol

oracle [ˈɒrək(ə)l] (s.) = oracol, prezicere, profeţie;

(fig.) = prezicător, profet

away [əˈweɪ] (adv.) = departe, încolo;

aweigh [əˈweɪ] (adj.); (d. ancoră,

urmă

suspendat

…away la… depărtare de, cu… timp în scripete, cârlig etc.) = ridicat, atârnat,

53

aweigh > vezi > away awful [ˈɒf(ə)l / ˈ ɒ:ful] (adj.) = grozav;

offal [ˈɒf(ə)l] (s.) = măruntaie;

nemaipomenit de;

ieftin, plevuşcă; stârv, leş

crâncen; straşnic, teribil,

(d. vreme, atitudine, aspect etc.) =

potroace; rămăşiţe de carne; peşte

mizerabil, îngrozitor ax [æks] > vezi > x

axe [æks] > vezi > x

axel [ˈæks(ə)l] (s.); (în patinaj) = axel

axil [ˈæks(ə)l] (s.); (anat.) = axilă; axle [ˈæks(ə)l] (s.); (teh.) = osie,

axes (s.) = pl. ax, axe (vezi x); şi axis

arbore

(vezi access)

axil > vezi > axel

axis > vezi > access axle > vezi > axel

axseed > vezi > accede ay > vezi > I

aye; aye-aye > vezi > eye ayes > vezi > aes Ayr > vezi > air

ayre > vezi > air

54

B b [bi:] = litera B/b

be [bi:] (v.n./aux.); to – –; was/were; been = a fi;

bee [bi:] (s.) = albină;

(fig.) = om harnic babel [ˈbeib(ə)l] (s.) = babilonie, z ă-

babble [ˈbæb(ə)l] (v.) = a se bâlbâi; a gânguri, a bolborosi, a îngăima; a

păceală, harababură;

susura, a murmura; a da de gol, a divulga; a flecări, a trăncăni;

Babel [ˈbeib(ə)l] (s.) = Turnul Babel;

bâlbâială; pălăvrăgeală;

bubble [ˈbʌb(ə)l] (s.) = băşică, bulă;

(s.); (d. voce) = bolboroseală, (d. apă) = susur plăcut

balon;

(fig.) = balon de săpun, himeră; (fam.) = şampanie;

(v.) = a bolborosi, a face bule/băşici; (fig.) = a fierbe, a clocoti; a agita, a amesteca

babel > vezi > babble Babel > vezi > babble

bad [bæd] (adj.) = rău, prost, urât,

neplăcut; stricat, imoral, vicios, necuviincios; prost, greşit, incorect; nefa-

bade [bæd / beɪd ] (v.n.) = p.t. to bid (vezi bid)

vorabil, nereuşit, nesatisfăcător; dăunător, vătămător bade > vezi > bad

55

bail [beɪl] (s.) = chezaş, garant; cauţi-

bale [beɪl] (s.) = balot, pachet mare,

toartă;

(v.) = a balota, a împacheta, a ambala

une, garanţie, zălog, chezăşie; mâner, colet; teanc; ispol, lingură, căuş; drug de separare a ţarcurilor de animale; jug;

fortificaţie, zidul exterior al unui castel feudal;

(v.) = a lua pe garanţie, a elibera pe cauţiune; a face un salt cu paraşuta

bailee [ˈbeɪli] (s.); (jur.) = garant, de-

bailey [ˈbeɪli] (s.) = fâşia de pământ

ţeză temporar anumite bunuri în sis-

rioare ale unui castel; zidul/ zidurile

pozitar, persoană căreia i se încredin- dintre zidurile interioare şi cele extetemul acreditiv

exterioare ale unui castel medieval;

bailie [ˈbeɪli] (s.); (arh.) = inspector,

supraveghetor (funţie echivalentă cu

cea a unui şerif); magistrat şef al unui

domeniu în posesia unui baronet scoţian (funcţie similară cu cea a avocabailer [ˈbeilə:] (s.) = persoană care balotează; maşină de balotat bailey > vezi > bailee

tului poporului)

bailor [ˈbeilə:] (s.); (jur.) = persoană

care livrează bunuri unui garant/depozitar

bailie > vezi > bailee

bailor > vezi > bailer

56

bait [beit] (s.) = momeală, nadă,

bate [beit] (s.); (în tăbăcărie) =

într-o călătorie; nutreţ;

mânie, turbare;

ispită, tentaţie; o mică gustare luată

lichid/zeamă corozivă; (sl.) = furie,

(v.) = a pune momeală, a prinde cu

(v.); (d. vulturi) = a bate din aripi, a

undiţa cu momeală; a

fâlfâi, a-şi agita aripile;

momi/ademeni/ispiti; a hăitui cu

(presc). to abate = a modera, a

câinii; a poposi, a face o haltă; a lua o

micşora, a slăbi, a reduce, a toci; a

gustare, a îmbuca ceva (într-o

scădea din ritm/intensitate; a

călătorie);

scădea/reduce din taxe/plăţi/datorii;

(fig.) = a nu da pace cuiva, a şicana, a

a fremăta, a fi în freamăt;

zădărî

(jur.) = a abroga; a desfiinţa/anula taxe

baize [beɪz] (s.) = postav (de obicei

bays [beɪz] (s. pl.) = nişe, firide;

de culoare verde) cu care se acoperă

locuri de parcare; specii de dafin/laur;

mesele de joc

lătrături de câine, hienă etc.;

beys [beɪz] (s.) = pl. bey (vezi bay/bey)

bald [bɔːld] (adj.) = chel, fără păr;

balled [bɔːld] (v.) = p.t. & p.p. to ball (vezi ball);

pleşuv, golaş, fără pene; sărăcăcios, sărac, fără podoabe;

(d. animale) = ţintat, cu stea în frunte

bawled [bɔːld] (v.) = p.t. & p.p. to bawl (vezi ball/bawl)

bale > vezi > bail

baler > vezi > bailor

ball [bɔːl] (s.) = minge; glonte; alică;

bawl [bɔːl] (s.) = ţipăt, strigăt,

bal/petrecere cu dans;

(v.) = a ţipa, a zbiera, a striga

bilă, sferă, glob, balon; ghem; chiftea; (v.) = a da formă de

sferă/ghem/bulgăre

zbieret;

ban (s.) = afurisenie, anatemă,

bun (s.); (gastr.) = chiflă;

oprobriu; exilare, surghiun;

(presc). bunny = iepurilă, urechilă;

blestem; condamnare publică, interdicţie, interzicere;

(v.) = a afurisi, a blestema; a osândi; a pune în afara legii; a interzice

(d. păr) = coc;

(sl.) = petrecere, orgie, chef, băută; fesă, bucă, fund

57

band [bænd] (s.) = legătură; bandă,

banned [bænd] (v.) = p.t. & p.p. to ban (vezi ban)

banderolă, fâşie; cordon, centură,

sfoară, şnur; ceată, bandă, şleahtă, clică; grup, pâlc;

(fig.) = legătură morală, obligaţie,

îndatorire; convenţie între persoane; raport/relaţie;

(teh.; radio) = bandă de frecvenţă;

(mil.) = detaşament, companie, trupă de soldaţi;

(muz.) = formaţie muzicală, fanfară, orchestră, taraf;

(teh.) = curea de transmisie, bandă rulantă;

(v.) = a lega, a încinge; a se uni, a se coaliza, a se înhăita

bank [bænk] (s.); (fin.) = bancă; bancă

to bank [bænk] (v.); (fin.) = a face

toare); zăgaz, terasament; aluviune,

îndigui/zăgăzui; a marca un drum cu

(joc de cărţi); ţărm (de apă curgătroian, nămete;

(av.) = viraj/înclinaţie; (min.) = abataj

banned > vezi > band

operaţii bancare, a depune bani; a borduri;

(av.) = a vira, a se înclina

bar [bɑː(r)] (s.) = bar, tejghea, bufet;

barre [bɑː(r)] (s.) = bară transversală

calup; zăbrele/gratii; barieră, piedică,

balerinilor/dansatorilor;

bară, drug, bîrnă; bucată, lingou,

obstacol; (muz.) = bară, măsură, tact;

de susţinere, în antrenamentul

(fig.) = judecată, critică;

barré [bɑːˈrei] (s.); (text.) = bară,

tribunal, judecată;

imprimerie la o ţesătură în dungi;

(jur.) = bară, banca acuzaţilor, curte, (fiz.) = bar (măsură de presiune);

(v.) = a bara, a împiedica, a bloca, a

defect transversal de ţesere/

(muz.) = (chitară) accord cu barre

zăvorî, a închide; a interzice, a opri; a vărga, a dunga

bard [bɑːd] (s.) = bard, rapsod, poet; bucată/felie de slănină

barred [bɑːd] (v.) = p.t. & p.p. to bar (vezi bar)

58

bare [beə(r)] (adj.) = gol, despuiat;

bear [beə(r)] (s.); (zool.) = urs; cârpă

dezbrăcat; pustiu, deşert;

(peior.) = om ursuz;

sterp, sărac, neroditor; neacoperit, (teh.; el.) = neizolat;

(adv.) = numai, doar, simplu, nimic mai mult;

(v.) = a dezgoli/despuia/dezbrăca; a dezvălui, a da în vileag

bark [bɑːk] (s.) = scoarţă/coajă de copac; lătrat, hămăit;

(fig.) = strigăte, răcnete; (v.) = a lătra, a hămăi

pentru şters podele, mop;

(fin.) = speculator la scăderea cursului;

(v.n.); to – –; bore; born = a purta, a

căra, a duce; a naşte, a da naştere; a rodi, a da rod;

a suporta, a se bucura de, a suporta/ răbda; a exercita (un drept etc.)

barque [bɑːk] (s.); (nav.) = barc, velier cu trei arbori/catarge şi velatură pătrată

baron [ˈbærən] (s.) = baron (titlu

barren [ˈbærən] (adj.) = sterp, arid,

(fig.) = magnat, baron local

searbăd, fără conţinut;

nobiliar);

barque > vezi > bark

pustiu, steril, neroditor; sărăcăcios,

Barron [ˈbærən] (s.) = nume propriu

barre > vezi > bar barré > vezi > bar

barred > vezi > bard

barrel [ˈbærəl / ˈberəl] (s.) = butoi,

butoiaş; baril (măsură de capacitate, UK = 163,65 l; SUA = 119 l);

beryl [ˈberəl] (s.); (chim.) = beril/beriliu

(v.) = a pune în butoi;

(sl.) = a se grăbi, a merge cu viteză mare

barren > vezi > baron

59

barrister [ˈbær ɪstə(r)] (s.); (jur.) = av o- solicitor [səˈl ɪsɪtə(r)] (s.); (jur.) = cat pledant;

avocat pledant numai în instanţe

(Am.) = avocat

inferioare; avocat consultant; notar pentru documente;

(Am.) = consilier judecătoresc; jurisconsult; agent electoral etc.; comis voiajor;

lawyer [ˈlɔːjə(r)] (s.); (jur.) = avocat; jurist

basal [ˈbeisl] (adj.) = de bază,

basil [ˈbeisl] (s.); (bot.) = busuioc

fundamental

base [beis] (adj.) = josnic, mârşav,

bass [beis] (s.); (muz.) = bas;

ticălos, infam, de proastă calitate;

(pis.) [bæs] = biban

(s.) = bază, temelie, fundament,

esenţă; (sport) = start/punct de plecare;

(arhit.) = piedestal, soclu; (chim.) = bază;

(lingv.) = rădăcină, tulpină;

(v.) = a întemeia, a pune bazele; a (se) baza pe ceva/cineva;

(mil.) = a instala trupe;

(adj.) = de bază; la bază

based [beɪzd] (v.) = p.t. & p.p. to base (vezi base)

baste [beɪst] (v.) = a unge cu grăsime carnea la prăjit; a însăila; a bate

zdravăn, a burduşi cu băţul; a asalta cu întrebări; a critica

basest [ˈbeɪsɪst] (adj.; gr. sup. base) = bassist [ˈbeɪsɪst] (s.) = basist; chicel mai josnic/ticălos etc. (vezi base)

tarist bas

bask [bɑːsk] (v.) = a se încăzi, a se

basque/Basque [bɑːsk] (s.) = limba

basil > vezi > basal tolăni la soare

basque > vezi > bask

bască; basc, locuitor din Ţara Bascilor;

(adj.) = basc, de etnie bască

bass > vezi > base

60

bassist > vezi > basest baste > vezi > based

bat [bæt ] (s.) = paletă; bâtă, ciomag, băţ;

(zool.) = liliac;

batt [bæt] (s.) = (presc.) battalion; battery

(text.) = meliţă;

(v.) = a lovi mingea cu o

crosă/rachetă/ bâtă (ex. la jocul de baseball)

bate > vezi > bait batt > vezi > bat

batter [ˈbæt ə(r)] (s.) = aluat; argilă

better [ˈbetə(r)] (adj.); (adv.) = gr.

(mil.) = foc puternic de artilerie;

(s.) = jucător la curse, parior, cel ce

frământată;

(v.) = a bate fără cruţare/milă; a

bătători; a critica aspru; a frământa aluat

baud [bɔːd] (s.) = baud (unitate de

măsură a vitezei de transmitere a informaţiei de la/către un computer bawd > vezi > baud

comp. good/well;

pariază/pune un rămăşag;

bettor [ˈbetə(r)] (s.) = parior, cel ce pariază (formă rar utilizată pentru better)

bawd [bɔːd] (s.) = mijlocitoare, codoaşă; patroana unei case de toleranţă

bawl > vezi > ball

bawled > vezi > balled

bay [bei] (s.) = lătrat; loc de parcare; cal roib;

(mar.) = golf, baie; hală de uzină;

bey [bei] (s.) = bei (titlu nobiliar în Imperiul Otoman)

(ferov.) = staţie terminus pe o linie secundară;

(arhit.) = geamlâc (bay window); travee; nişă;

(bot.) = laur;

(mar.) = infirmerie de navă;

(av.) = magazie, loc de depozitare cargo;

(v.) = a lătra, a hămăi 61

bays > vezi > baize bazaar [bəˈz ɑː(r)] (s.) = bazar, piaţă,

iarmaroc (specific Europei Orientale) be > vezi > b

beach [biːtʃ] (s.) = plajă

bizarre [biˈzɑː(r)] (adj.) = bizar, ciudat, grotesc

beech [biːtʃ] (s.); (bot.) = fag; bitch [bitʃ] (s.) = căţea; lupoaică;

(peior.) = femeie stricată, târfă; caţă, femeie rea de gură; bean/s [biːn/z] (s.) = fasole

(sl.) = porcărie, mizerie

been [biːn] (v.) = p.p. to be (vezi b); bin [bin] (s.) = dulăpior; ladă; cutie; ladă/benă de gunoi;

(teh.) = buncăr; cupă;

(agr.) = hambar; siloz; bine [bain] (s.); (bot.) = mlădiţă, lăsbear > vezi > bare

beat [biːt] (s.) = lovitură; bătaie a t obei, ceasului etc.; pulsaţie a inimii, a

tar; lujer de plantă târâtoare

beet [biːt] (s.); (bot.) = sfeclă

unui aparat de măsură etc.; rond,

patrulare; cartier; goană, hăituială; (fig.) = domeniu, competenţă; (muz.) = bătaie/măsură;

(v.n.); to – –; beat; beaten/beat = a bate, a lovi; a ciomăgi; a izbi; a

pedepsi; a învinge/înfrânge; a izgoni; a ticăi;

(muz.) = a bate măsura; a bate la tobe

beau > vezi > bough bee > vezi > b

beech > vezi > beach

been > vezi > bean/s

62

beer [bɪə(r)] (s.) = bere

bier [bɪə(r)] (s.) = catafalc, năsălie;

bees [biːz] (s. pl.) = albine

bise [biːz] (s.) = vânt nordic, rece şi

beet > vezi > beat

beetle [ˈbiːt(ə)l] (s.) = gândac, cărăbuş, gâză

bel [bel] (s.) = bel (fruct oriental în India);

targă

uscat, specific zonei Elveţiei şi

zonelor adiacente din Italia şi Franţa betel [ˈbiːt(ə)l] (s.); (bot.) = betel, plantă din Asia de Sud (un soi de piper)

belle [bel] (adj.) = frumoasă, mândră;

(adv.) = (presc.) below;

bell [bel] (s.) = clopot, clopoţel, ta-

Bel [bel] (s.) = (presc.) Bel-

(pl.) = zurgălăi;

gian/Belgium

langă; sunet de clopot; (bot.) = caliciu; (teh.) = pâlnie;

(sport) = halteră; belay [ˈbilei] (s.) = agăţare, priponire; fixare, asigurare (în alpinism/căţărare);

(mar.) = ancorare, amarare, legare la chei;

(v.); (mar.) = a ancora/amara/fixa la chei;

(geol.) = dom

belie [biˈlai] (v.) = a contrazice; a

dezminţi; a denatura; a calomnia, a vorbi de rău; a înşela (speranţele); belly (s.) = burtă, pântec, stomac; (nav.) = cală

(în alpinism) = a (se) asigura/fixa/priponi bell > vezi > bel

belle > vezi > bel

belligerence [bəˈlɪdʒərəns] (s.) = stare de război, beligeranţă

belligerents > vezi > belligerence

belligerents [bəˈlɪdʒərənts] (s.) = pl. belligerent = beligerant, războinic

63

bellow [ˈbeləʊ / ˈbelo ʊ] (s.) = muget;

below [biˈləʊ / biˈloʊ] (adv.) =

(fig.) = urlet, zbierăt, răcnet;

departe, în cele ce urmează; mai în

răget;

(v.) = a mugi; a rage;

(fig.) = a urla, a zbiera, a răcni

below > vezi > bellow

bemused > vezi > amused

benzene [ˈbenziːn / ˈbenzin] (s.); (chim.) = benzen

dedesubt/sub, jos; mai jos, mai

vale; la/în subsolul paginii; de (mai) jos, de dedesubt;

(prep.) = dedesubtul, în josul, dincolo de; inferior, sub

benzine [ˈbenziːn] (s.) = neofalină,

berg [bɜː(r)ɡ] (s.) = (presc.) iceberg;

benzină burg [bəː(r) ɡ] (s.) = burg, oraş înstărit

berger [ˈbɜː(r)ɡə(r)] (s.) = păstor

burger [ˈbɜː(r)ɡə(r)] (s.) = hamburger

(în engleza sud-africană) = munte

(chiftea);

burgher [ˈb ɜː(r)ɡə(r)] (s.); (od.) = ceberries [ˈberi:z ] (s. pl.) = boabe, grăunţe

berry [ˈberi] (s.) = boabă, bob; fruct de pădure; bacă; bob de cafea

berth [bɜː(r)θ] (s.) = cu şetă, cabină; compartiment; slujbă, serviciu;

(nav.) = dană, loc de staţionare; (v.); (nav.) = a ancora beryl > vezi > barrel

tăţean

buries [ˈberi:z] (v.) = pers. III sg. prez. to bury (vezi berry/bury)

bury [ˈberi] (v.) = a îngropa, a înmormânta;

(fig.) = a ascunde, a tăinui; a se îngropa, a se cufunda în

birth [bɜː(r)θ] (s.) = na ştere, născare; facere; origine;

(fig.) = început, origine, obârşie

beside [bɪˈsaɪd] (prep.) = lângă,

besides [bɪˈsaɪds] (adv.) = de altfel,

parte de;

acestea, mai mult decât atât;

aproape de, în apropiere de, nu de(fig.) = pe lângă, faţă de, în afară de; dincolo de; în comparaţie cu; mai presus de

altminteri, în plus, pe lângă toate

(prep.) = pe lângă, în afară de, cu excepţia

besides > vezi > beside betel > vezi > beetle

64

better > vezi > batter

bettor > vezi > batter

between > vezi > among bey > vezi > bay

beys > vezi > baize bi > vezi > by

biannual [baɪˈænjʊəl] (adj.) = bianual,

biennial [baɪˈeniəl] (adj.) = bienal,

bid [bid] (s.) = ofertă, licitare, preţ

bide [baid] (v.n.); to – –; bode/bided;

care se întâmplă de două ori pe an

oferit la licitaţie; încercare, tentativă; (Am.) = invitaţie;

(v.n.); to – –; bade/bid; bidden/bid =

a licita, a participa la o licitaţie; a face o ofertă, a oferi un preţ; a invita, a

pofti pe cineva; a stărui, a implora, a ruga stăruitor; a ura, a dori (ceva cuiva); a porunci, a ordona; a

care se întâmplă o dată la doi ani

bode/bided = a fi în aşteptarea, a sta

în aşteptare, a aştepta; a dăinui, a sta; a sălăşui, a locui; a înfrunta, a rezista la; a îndura, a suferi, a suporta;

bidet [ˈbiːde ɪ] (s.) = bideu (vas de baie)

proclama, a anunţa oficial bide > vezi > bid

bidet > vezi > bid

biennial > vezi > biannual bier > vezi > beer

bight > vezi > bite

billed > vezi > build bin > vezi > been

bine > vezi > bean/s

bird [bɜː(r)d] (s.) = pasăre;

(fam.) = tip, ins, cetăţean, individ; (Am. pop.) = pilot, aviator

burd [bɜː(r)d] (s.); (Scot.) = mireasă; fată tânără; (Scot.) = bird;

burred [bɜː(r)d] (v.) = p.t. & p.p. to

bur = a scoate ghimpii/ţepii; a cicăli; (adj.) = cu protuberanţe;

(d. rostire/vorbit) = graseiat, rârâit; (teh.) = care prezintă bavuri după birth > vezi > berth

tăiere/prelucrare

bise > vezi > bees

65

bit [bit] (s.) = bucată, bucăţică, frag-

bitt [bit] (s.); (nav.) = baba (de lemn),

(teh.) = sfredel, zăbală;

sau de parâmă;

ment mic, frimitură;

bintă de lanţ, bolard, suport de lanţ

(cib.) = bit;

(v.) = a lua volta la babá

(v.) = p.t. to bite

bitch > vezi > beach

bite [bait] (v. n.); to – –; bit; bit/bitten

byte [bait] (s.); (IT) = bait (secvenţă de

a tăia; a răni, a înţepa; a arde, a

nente;

defăima, a ponegri;

bight [bait] (s.) = golf de râu, cot de

(nav.); (d. ancoră) = a muşca;

(teh.) = buclă;

= a muşca, a apuca cu dinţii; a reteza, biţi), vector primar cu opt compoustura; a coroda; a calomnia, a (teh.) = a prinde, a îmbuca;

râu;

(s.) = muşcătură, urmă de muşcătură;

(v.) = a face o buclă (la un odgon sau

roadere, ardere, corodare;

o sfoară)

(d. alimente) = îmbucătură;

(fig.) = tragere pe sfoară, păcăleală; (teh.) = prindere, îmbucare bitt > vezi > bit

bizarre > vezi > bazaar

blend [blend] (s.) = amestec, combi-

blende [blend] (s.); (min.) = blendă

naţie, îmbinare;

(v.) = a amesteca, a combina, a îmbina;

(d. culori) = a se asorta, a se potrivi, a se armoniza

blende > vezi > blend blew > vezi > blue

blithe [blaɪð] (adj.) = vesel, voios, zglobiu, fericit, lipsit de griji

lithe [laɪð] (adj.) = suplu, mlădios,

sprinten, vioi; binevoitor, amabil, îndatoritor

66

Stimată cititoare, Stimate cititor, Felicitări! Aţi făcut cunoştinţă cu o excelentă lucrare, alcătuită de doi excepţionali profesori, un dicţionar foarte util şi practic pentru îmbogăţirea cunoştinţelor dumneavoastră de engleză. Puteţi avea imediat acces la întregul dicţionar dacă descărcaţi arhiva cărţii de la linkul de mai jos şi cumpăraţi cheia de activare. Descărcaţi THE DICTIONARY OF CONFUSED, ABUSED, AND MISUSED ENGLISH WORDS de aici: http://www.edidactica.com/dictionary-confused-abused-misused-englishwords/TheDictionaryOfConfusedAbusedAndMisusedEnglishWords_eBook.zip Cumpăraţi cheia de activare de aici, dacă aveţi un cont PayPal: http://www.secure-ebook.com/ebook.jsp?book=THED-LTUI12-224 Dacă nu aveţi un cont PayPal, vizitaţi următoarea pagină de web pentru a afla prin ce altă modalitate de plată puteţi obţine cheia de activare pentru dicţionar: http://www.edidactica.com/dictionary-confused-abused-misused-englishwords/index.html Puteţi de asemenea să ne vizitaţi la Editură pentru a obţine cheia de activare. Sunaţi la 0722 156 408 sau trimiteţi un e-mail la [email protected] pentru a stabili o întâlnire. Încă o dată, felicitări: sunteţi pe cale să obţineţi un instrument deosebit de valoros pentru studiul limbii engleze. Echipa eDidactica 0722 156 408 [email protected]

67

68