Teza mijloace fixe

Cuprins Introducere............................................................................................................3 1.Noţiuni teoretice privind mijloacele fixe............................................................7 2. Evaluarea mijloacelor fixe...............................................................................11 3.Inventarierea patrimoniului..............................................................................19 Încheiere..............................................................................................................21 Bibliografie..........................................................................................................23 ANEXE.................................................................................................................24

Introducere Activile materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală, pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an şi cu valoarea mai mare de 3000 lei în activitatea economico-financiară a întreprinderii în scopuri productive, neproductive, administrative sau pot fi predate în chirie pentru a obţine un avantaj economic(profit),precum şi elementele(articolele) ce se află în procesul de creare o perioadă mai mare decît cea de gestiune şi nu sunt destinate vînzării. Activele care corespund cerinţelor se contabilizează în conformitate cu S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. Activele pe termen lung care nu sunt folosite în activitatea întreprinderii investitoare (terenurile, clădirile etc.) se includ în componenţa proprietăţii investiţionale şi se contabilizează conform cerinţelor S.N.C. 25 „Contabilitatea investiţiilor”. Actualitatea temei. Implementarea Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi în primul rînd, celor aferente tezei (16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen

lung”, 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”, 6 „Particularităţile

contabilităţii activelor biologice” şi comentariile la S.N.C. 16 şi 13, toate elaborate de către autor), au contribuit la modificarea, după conţinut, revoluţionară a mentalităţii specialiştilor în culegerea, gruparea, generalizarea

şi prezentarea

informaţiei aferente materiale pe termen lung. Au fost soluţionale un complex divers de probleme aferente definiţiilor, componenţei şi clasificării, recunoaşterii şi evaluării iniţiale şi ulterioare, contabilităţii existenţei şi mişcării activelor materiale pe termen lung, inclusiv terenurile şi resursele naturale – categorii noi în limbajul contabilităţii din Moldova . Scopul tezei este de a studia actele normative ce reglementează evidenţa contabilă a mijloacelor fixe şi deasemenea de a obţine practică contabilă pe materialele propuse la instituţia respectivă în vederea formulării unor propuneri de îmbunătăţire a evidenţei acestora , examinarea componenţei şi clasificării mijloacelor fixe precum şi unităţii de evidenţa (obiectului de inventar) a acestora în direcţia extinderii nomenclatorului obiectelor de inventar, examinarea evaluării iniţiale şi ulterioare a mijloacelor fixe, scopul amplificării obiectivităţii în 3

determinarea valorii de intrare a acestora, precum şi modului de reflectare a diferenţelor din reevaluare;

fundamentarea în baza conceptelor teoretic

şi

metodologic al modului de ţinere a contabilităţii. Ministerul Culturii şi Turismului este autoritatea centrală de specialitate care elaborează şi asigură coordonarea şi controlul implementării politicilor în domeniul culturii şi turismului. În domeniul culturii mandatul ministerului include: arta profesională (teatrul, opera, baletul, coregrafia, muzica, activitatea concertistică, literatura, arta etc), patrimoniul cultural material (monumente, muzee, biblioteci) şi nematerial (cultura populară tradiţională, meşteşuguri etc), învăţământul artistic şi participarea populaţiei în acţiuni culturale. În domeniul turismului mandatul ministerului include: dezvoltarea serviciilor culturale şi produselor turistice pe teritoriul ţării, reglementarea activităţii turistice şi susţinerea agenţilor economici de turism. Mandatul comun al ministerului, pe lîngă domeniile cultură şi turism, include cîteva dimensiuni orizontale: politica dezvoltării regionale (teritoriale) în domeniu, promovarea imaginii Moldovei şi dezvoltarea industriilor competitive în cultură şi turism. Tabelul 1: Caracteristica generală a resurselor umane în domeniul

culturii Tip instituţie

Teatre Instituţii de spectacole şi concertistice Biblioteci Muzee Învăţământ artistic Edituri Instituţii din domeniul turismului

Nr Efectiv Total nr. instituţii limită, angajaţi, plan mediu

11 1761,5 5 1185,5

Rata de angajare ,%

Inclusiv Inclusiv personal de specialişti conducere şi de profil administrati v

1387,5 894

78,8 75,4

109,5 57,5

1278 836,5

3 5 9

391 437,5 1776

374 407,5 1515

95,7 93,1 85,3

62 84 88

218 145,5 1082

2 1

9

5

55,6

1

4

4

Alte instituţii bugetare Aparat MCT SA TOTAL

5

55,5

53,5

96,4

19,5

27

1

33

32

97,0

17

16

42

5649

4668,5

82,6

438,5

3607

În domeniul culturii şi turismului bugetul MCT finanţat de stat a constituit 184,57 mln lei (2007), în creştere cu cca 21,2% comparativ cu anul precedent. Această cifră nu include bugetele APL alocate pentru necesităţile culturii şi turismului în teritoriu, volumul investiţiilor private sau proiectelor comerciale şi de asistenţă tehnică internaţională. Totodată toate instituţiile publice ale MCT au realizat în 2007 venituri proprii în valoare de doar 15,2 mln. lei (cca. 8,3% comparativ cu suma obţinută din bugetul de stat), fapt datorat specificului întreprinderilor culturale, caracterului social al prestaţiei instituţiilor subordonate MCT, precum şi cererii scăzute pentru unele servicii culturale în RM. Cele mai mari modificări ale bugetului MCT au fost efectuate în 2007 la nivelul articolelor 242 (Procurarea mijloacelor fixe), 241 (Investiţii capitale), 132 (Transferuri în scopuri de producţie), care în ansamblu constituie 48.1 mln lei sau cca. 91,5% din sporurile bugetare anuale ale MCT. Cele mai mari diminuări ale bugetului MCT sunt la nivelul Achitărilor pentru mărfuri şi servicii (art.113), care în expresie valorică reprezintă peste 1,3 mln lei, inclusiv pentru pregătirea profesională a personalului angajat şi deplasări în teritoriu sau în exterior. Aproximativ 1/5 din resursele financiare sunt direcţionate pentru retribuirea muncii, din care 68,8% reprezintă salariul tarifar planificat (63,5% din bugetul efectiv), iar alte diverse sporuri reprezintă cca 1/3 din cheltuielile cu forţa de muncă. Tabelul 2: Dinamica şi structura cheltuielilor MCT pentru necesităţile sistemului culturii din bugetul de stat Anul Indicii TOTAL cheltuieli Retribuirea muncii salariul funcţiei

2005

2006

Pondere 2007 , %, 2007

Cheltuieli efective

Cheltuieli efective

Cheltuieli efective

90005,1 22260,8 14578,5

152477,9 31475,8 21211,5

183447,5 35123,1 22288,6

efective

100,0 19,1 12,1

2007/20 08 5%

203,8 157,8 152,9 5

sporuri la salariul funcţiei Plata mărfurilor şi serviciilor Formare profesională Deplasări în interes de serviciu Deplasări în interiorul ţării Transferuri în scopuri de producţie Investiţii capitale Procurarea mijloacelor fixe Reparaţii capitale

4610 10656,5 18,6

6344,9 15696 21,7

8578,5 17345,7 31,5

4,7 9,5 0,0

186,1 162,8 169,4

86,3 46,3

83,7 65,3

129,7 49,1

0,1 0,0

150,3 106,0

30882,2 7653,9 2585,1 7624,8

48410,7 13557,5 2133,8 27132,6

55908,4 7088,4 39682,2 14904,9

30,5 3,9 21,6 8,1

181,0 92,6 1535,0 195,5

6

1. Noţiuni teoretice privind mijloacele fixe Mijloacele fixe reprezintă activele materiale,al căror preţ unitar nu depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie, planificate pentru utilizare o perioadă mai mare de un an în activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, în prestarea serviciilor, scopuri administrative sau sunt destinate închirierii. Din mijloace fixe fac parte utilajele, clădirile, mijoacele de transport, inventarul de producţie clădirile, construcţiile speciale, instalaţiile de transmisie, maşinile şi utilajele de lucru şi de forţă, aparatele şi instalaţiile de măsurare şi reglare, tehnica de calcul, mijloacele de transport, uneltele, inventarul şi accesoriile de producţie şi gospodăreşti, animalele de muncă şi de producţie, plantaţiile multianuale ale grădinilor botanice, drumurile din cadrul unităţii economice, terenurile aflate în administrarea instituţiilor publice şi alte mijloace fixe. Factorul determinant în problema includerii obiectului respectiv în componenţa mijloacelor fixe îl constituie rolul lui în activitatea întreprinderii sau procesul de producţie. De exemplu, utilajul care necesită montaj nu va fi considerat ca obiect de mijloace fixe pînă cînd nu va fi pus în funcţiune din cauză că el nu corespunde definiţiei activului. Dacă activul nu poate fi utilizat, el nu va aduce întreprinderii careva avantaje economice. Fiind procurat pînă a fi pus în funcţiune, acesta va fi considerat drept element de active materiale în curs de execuţie. Acelaşi utilaj cumpărat pentru a fi vîndut se consideră marfă, dar nu mijloace fixe. Evidenţa contabilă a mijloacelor fixe trebuie să asigure omologarea corectă şi reflectarea oportună în registrele de evidenţă a intrării mijloacelor fixe, permutării lor în interiorul instituţiei şi ieşirii, precum

şi controlul asupra

integrităţii şi folosirii corecte a fiecărui obiect (singular sau complex). Nu se consideră mijloace fixe: a) obiectele care servesc mai puţin de un an, indiferent de valoarea lor;

7

b) obiectele cu valoarea mai mică de 3000 lei, indiferent de durata de serviciu (cu excepţia animalelor de muncă şi de producţie, fondurilor de bibliotecă, care se consideră fonduri fixe, indiferent de valoarea lor); c) uneltele de pescuit (traule, năvoade, plase, vintire etc.), indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu; d) îmbrăcămintea şi încălţămintea specială, precum şi accesoriile de pat, indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu; e) uniformele destinate lucrătorilor întreprinderii: îmbrăcămintea şi încălţămintea din instituţiile de ocrotire a sănătăţii, instituţiile de învăţămînt, de protecţie socială a populaţiei etc., finanţate de la buget, indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu; f) construcţiile provizorii (neprevăzute în lista de titluri), instalaţiile

şi

dispozitivele, cheltuielile pentru a căror ridicare se raportă la preţul de cost al lucrărilor de construcţie şi montare în componenţa cheltuielilor suplimentare; g) ambalajul pentru păstrarea valorilor în mărfuri şi obiecte în depozite sau pentru desfăşurarea proceselor tehnologice cu valoare în limitele plafonului la preţul de cumpărare sau de fabricare; h) obiectele destinate pentru închiriere, indiferent de valoarea lor; i) animalele tinere şi la îngrăşat, păsările, iepurii de casă, animalele cu blană scumpă, familiile de albine, precum şi animalele pentru experienţe; j) plantaţiile multianuale, crescute în pepiniere în calitate de material pentru plantare. Mijloacele fixe, în funcţie de componenţa naturală şi substanţială, se subdivizează în următoarele prupe: * Clădiri – blocuri ale secţiilor de producţie, biroul întreprinderii, depozitele şi alte subdiviziuni(profilactoriul, serviciul medical, casele de odihnă, staţiunile balneare etc.); * Construcţii speciale – sonde de petrol, de gaze naturale, poduri, drumuri, terenuri asfaltate ale întreprinderii, baraje, estacade, fîntîni arteziene şi alte feluri de fîntîni, lacuri, îngrădituri etc.; 8

* Instalaţii de transmisie – reţele electrice, transmisii, conducte cu toate dispozitivele intermediare pentru transformarea energiei şi transmisia substanţelor lichide sau gazoase(abur, apă, aer comprimat etc.); * Maşini şi utilaje, care, la rîndul lor, se împart în: a)

maşini şi utilaje de forţă – motoare cu abur, turbine cu abur, reactoare atomice, gaze, hidraulice, motoare cu ardere internă, maşini electrice(generatoare electrice, compensatoare sincronice), tractoare, transformatoare de forţă etc.;

b)

maşini şi utilaje de lucru – maşini şi aparate, utilaje, strunguri cu ajutorul cărora se acţionează pe cale chimică, mecanică, termică asupra materiilor prime, materialelor pentru a le transforma în produs: maşini şi utilaje, inclusiv cu dirijare programată, automate;

c)

aparate şi instalaţii de măsurare şi reglare şi utilaj de lobarator – aparate şi instalaţii destinate măsurării grosimii, diametrului, suprafeţei, masei, timpului, presiunii, vitezei, capacităţii, aparate pentru încercarea materialelor, efectuarea experienţilor, analizelor etc.;

d)

tehnică de calcul – computere, calculatoare de comandă, calculatoare şi dispozitive analogice, calculatoare numerice(calculatoare cu tastatură) etc.;

e)

alte maşini şi utilaje – maşini şi utilaje care nu se includ în grupele enunţate(utilaje staţiilor telefonice, instalaţii televiziunii industriale, maşini de pompieri) etc.;

* Mijloace de trasport – trasportul auto, feroviar, aerian, naval (maritim şi fluvial), precum şi magistralele de asigurare cu gaze şi apă etc.; * Unelte şi scule, inventar de producţie şi gospodăresc şi alte tipuri de mijloace fixe – obiecte destinate pentru a axecuta unele operaţiuni de producţie (ambalaj de păstrare a materialelor lichide, pulverulante, butoaie, bidoane, containere, obicte destinate transportării produselor în cadrul întreprinderii ce nu prezintă ambalaj), unelte de tăiat, de lovit, de presat, de îndesat, inclusiv manuale 9

şi mecanizate, pentru executarea lucrărilor de montaj, inventarul gospodăresc – mobilier, safeuri, faxuri, aparate de multiplicat, hectografe, corturi etc.; * Animale de producţie şi reproducţie – animale de muncă (cabaline, bovine şi alte animale de muncă), animale de reproducţie (vaci, tauri de prăsilă, armăsari şi iepe de prăsilă, scroafe de prăsilă şi vieri, oi şi berbeci pentru reproducţie etc.); * Plantaţii perene – arii de livezi, plantaţii de viţă de vie, alte plantaţii perene fructifere sau decorative fără valoarea terenurilor ocupate de acestea; * Alte mijloace fixe – fonduri de bibliotecă, investiţii, valori muzeale, exponatele faunei în menajerii, investiţii ulterioare în mijloacele fixe arendate etc. În raport cu criteriul ramural, se disting mijloace fixe ale ramurilor economiei naţionale: industrie, agricultură, silvicutură, piscicultură, trasport şi comunicaţii, construcţii, comerţ şi alimentaţie publică etc. Clasificarea mijloacelor fixe pe ramurile economiei naţionale este determinată de destinaţia ramurală a bunului creat, serviciului prestat la care a participat mijlocul fix. De exemplu, blocurile secţiilor de producţie, depozitelor, oficiului întreprinderii industriale din grupa clădirii vor fi raportate la ramura „Industrie”, iar clădirea magazinului de comercializare a produselor finite proprii – la ramura „Comerţ şi alimentaţie publică”. În funcţie de participarea directă sau indirectă a mijloacelor fixe la fabricarea produselor finite, prestarea serviciilor, se disting mijloace fixe productive şi neproductive. Această clasificare este necesarăîn scopul soluţionării problemelor privind determinarea structurii mijloacelor fixe necesare desfăşurării activităţii economico-finaciare a întreprinderii şi asigurării cu obiecte de menire social*culturală ale lucrătorilor ei. Din mijloace fixeproductive fac parte toate mijloacele fixe care în mod directsau indirect participă la crearea produselor, prestarea serviciilor(clădirile secţiilor, depozitele, maşinele, utilajele, mijloace de transport, etc.). Mijloace fixe neproductive se consideră mijloace fixe care nu participă la crearea produselor, prestarea serviciilor nici direct, nici indirect, dar sunt destinate 10

pentru a contribui la restabilirea forţei de muncă(obiecte de menire socialculturală: punctul medical, cluburi, case de cultură, de odihnă, staţiuni balneare, etc.). Actele normative ce reglementează evidenţa contabilă a mijloacelor fixe sunt - S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” -

L E G E A contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007(Monitorul Oficial nr.90-93/399 din 29.06.2007).

Spre deosebire de sistemul contabil al agenţilor economici, în instituţiile publice contabilitatea se ţine în conformitate cu prevederile Planului de conturi contabile vechi şi nu are la bază Standartele Naţionale de Contabilitate.Cadrul legislativ actual utilizat pentru contabilitatea mijloacelor fixe în instituţiile publice de exemplu Ministerul Culturii şi Turismului este următorul: 1.

Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.1996(Monitorul Oficial al Rm nr.19-20 din 27.03.1997);

2.

Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 (Monitorul Oficial al RM nr.248-253 din 19.12.2003);

3.

L E G E A contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007(Monitorul Oficial nr.90-93/399 din 29.06.2007);

4. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor al RM nr.85 din 09.10.1996 5.

Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin Hotărîrea Guvernului 338 din 21.03.2003(Monitorul Oficial al RM nr. 62-63 din 04.04.2003)etc. 2. Evaluarea mijloacelor fixe Evidenţa contabilă a mijloacelor fixe în cadrul Ministerului Culturii şi

Turismului trebuie să asigure omologarea corectă şi reflectarea oportună în registrele de evidenţă a intrării mijloacelor fixe, permutării lor în interiorul instituţiei şi ieşirii, precum şi controlul asupra integrităţii şi folosirii corecte a fiecărui obiect (singular sau complex). 11

Mijloace fixe se consideră clădirile, construcţiile speciale, instalaţiile de transmisie, maşinile şi utilajele de lucru şi de forţă, aparatele şi instalaţiile de măsurare şi reglare, tehnica de calcul, mijloacele de transport, uneltele, inventarul şi accesoriile de producţie şi gospodăreşti, animalele de muncă şi de producţie, plantaţiile multianuale ale grădinilor botanice, drumurile din cadrul unităţii economice, terenurile aflate în administrarea instituţiilor publice şi alte mijloace fixe. Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 01 «Mijloace fixe», care este subdivizat în subconturi: 010 «Clădiri»; 011 «Construcţii speciale»; 012 «Instalaţii de transmisie»; 013 «Maşini şi utilaje»; 014 «Terenuri»; 015 «Mijloace de transport»; 016 «Unelte de producţie, instrumente, mobilier»; 017 «Animale de muncă şi de producţie»; 018 «Fondul de bibliotecă»; 019 «Alte mijloace fixe». Toate mijloacele fixe trebuie să se afle în custodia responsabililor, numiţi prin ordinul conducătorului instituţiei. Persoanele

responsabile pentru păstrarea mijloacelor fixe ţin lista de

inventar a mijloacelor

fixe f.MF-13. Persoanele responsabile

supraveghează

integritatea mijloacelor fixe şi ţin evidenţa tuturor schimbărilor. La înlocuirea persoanelor responsabile se efectuează inventarierea mijloacelor fixe ce se află în custodia lor, fapt care se fixează într-un act de predare-primire. Actul este aprobat de conducătorul instituţiei. Mijloacele fixe sînt reflectate în evidenţă şi în dările de seamă cu valoarea iniţială, adică conform preţurilor de procurare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, iar obiectele care au fost reevaluate conform stării lor la 1 ianuarie 1996 - după 12

valoarea de reconstruire. Modificarea valorii iniţiale a mijloacelor fixe este permisă numai în caz de finisare, utilare suplimentară, reconstruire şi lichidare parţială a obiectelor respective. Cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor (subcontul 010) şi a construcţiilor speciale (subcontul 011) măresc valoarea iniţială. În cazul, cînd din contul mijloacelor bugetare au fost efectuate lucrări de reparaţie capitală a clădirilor şi construcţiilor speciale aflate la balanţa altor structuri (fondator al cărora este autoritatea publică centrală sau locală), volumele lucrărilor îndeplinite în decursul anului bugetar se transmit structurii la balanţa căreia se află mijloacele fixe respective. Cu suma respectivă se măreşte cota de participare a autorităţilor publice respective în capitalul statutar al acestora. În cazul, cînd autoritatea publică alocă mijloace pentru reparaţia capitală a obiectelor transmise în gestiune economică (comodat) altor structuri, cu suma volumelor de lucrări de reparaţie capitală sau investiţii, se măreşte cota de participare a autorităţilor publice respective în capitalul statutar a acestora. Această operaţiune se reflectă în evidenţa contabilă prin debitarea subcontului 136 şi creditarea subcontului 265. Pentru alte categorii de mijloace fixe (subconturile 012-019) cheltuielile pentru reparaţia capitală nu măresc valoarea iniţială. Cărţile, manualele şi alte publicaţii, care intră în fondul bibliotecilor se evaluează la preţ nominal, inclusiv valoarea copertei iniţiale. Cheltuielile pentru repararea şi restaurarea cărţilor, inclusiv pentru copertarea repetată, nu măresc valoarea cărţilor şi sînt trecute la cheltuielile prevăzute în devizul instituţiei. Pentru mijloacele fixe nu se efectuează calcularea amortizării, dar se trece în cont uzura. Majorarea costului obiectelor aflate la balanţa autorităţilor publice centrale şi locale din contul

volumului lucrărilor de reparaţii capitale, se reflectă în

evidenţa contabilă prin debitarea subconturilor 010, 011 şi creditarea subcontului 250.

13

La intrarea mijloacelor fixe în MCT responsabilul pentru valorile materiale adică consultantul principal trebuie să confirme prin semnătură în documentul furnizorului sau în actul de primire că a primit aceste valori materiale(Anexa 1).Se întocmesc formulele contabile: Dt 013”Maşini şi utilaje” Ct 178”Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” - procurarea mijloacelor fixe- 3887,00lei;cocomitent se efectuiază înscrieri secundare: Dt 200”Cheltuieli bugetare pentru

Ct 250”Fondul

mijloacelorfixe”

întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi”- 3887,00lei(Suma se reflectă în Borderou comulativ privind circulaţia mijloacelor fixe)(Anexa 2). Valoarea mijloacelor fixe achiziţionate se înscrie în contabilitate în debitul subconturilor corespunzătoare

ale contului 01 şi creditul subconturilor

corespunzătoare ale capitolului «Mijloace băneşti»

sau ale capitolului

«Decontări». Concomitent, se fac înregistrări în debitul subconturilor 20 sau 21 şi creditul subcontului 250. Referitor la suma mijloacelor fixe scoase din uz se fac înregistrări în creditul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi debitul subconturilor 250, 020. Evidenţa operaţiilor de scoatere din uz şi de transfer a mijloacelor fixe se ţine în borderoul cumulativ f.nr.438 (notă de contabilitate nr.9). Înscrierile în borderoul cumulativ se efectuează pentru fiecare document. Totodată, în rubrica «Total» se înscrie suma mijloacelor fixe scoase din uz şi a celor transferate, care trebuie să fie egală cu cea a înregistrărilor din debitul subconturilor. La sfîrşitul lunii totalurile pe subconturi se înregistrează în «Cartea mare».(Anexa 11). Pentru a lua la evidenţă mijloacele fixe procurate se întocmeşte Fişa de evidenţă MF-6(Anexa 3).În condiţiile

mecanizării

evidenţei mijloacelor fixe

obiectelor (lucrurilor) li se atribuie codurile mijloacelor în corespundere

cu

clasificatorul nomenclatoarelor de evidenţă a mijloacelor fixe, care este aprobat în modul stabilit. Pentru organizarea evidenţei şi asigurarea controlului asupra integrităţii mijloacelor fixe, fiecărui obiect (lucru), cu excepţia fondurilor de bibliotecă, i se atribuie un număr de inventar, care constă din opt semne. Primele 14

trei se referă la subcont, al patrulea indică grupul şi ultimele patru semne numărul de ordine al obiectului din grup. La subconturile care nu au grupuri, al patrulea semn este zero. De exemplu, numărul de inventar 01010001 inseamnă: subcontul 010 «Clădiri», grupul 1 - clădiri de menire industrială, numărul de ordine al obiectului 0001; numărul de inventar 01630005 înseamnă subcontul 016, grupul 3 - inventar gospodăresc, numărul de ordine al obiectului 0005. Numărul de inventar atribuit unui obiect din mijloacele fixe se păstrează după aceasta pe parcursul întregii perioade de aflare a lui în instituţia dată. Numerele obiectelor de inventar, care au fost scoase din uz sau lichidate, nu trebuie să fie atribuite unor obiecte nou intrate în mijloacele fixe.Transferul mijloacelor fixe în interiorul instituţiei se înregistrează pe reversul acestei fişe. Mijloacele fixe primite şi transmise gratuit în modul stabilit prin lege, precum şi mijloacele fixe scoase din uz sînt reflectate în evidenţa valorilor de bilanţ. În cazul transmiterii mijloacelor fixe uzate cu titlu gratuit de la balanţa MCT la balanţa unei instituţii din subordine se efectuiază în felul următor: I etapă – Se întocmeşte ordin cu privire la transmiterea mijloacelor fixe din partea MCT(Anexa 4). II etapă - Persoana împuternicită din partea subdiviziunii din subordine pentru primirea mijloacelor fixe prezintă delegaţie cu toate rechizitele necesare. (Anexa 5). III etapă – MCT la rindul său, dar mai concret şef-adjunct(contabil-şef) direcţia economie,buget,şi investiţii(evidenţa contabilă),eliberează bon de consum în 3 exemplare,unul pentru instituţie, al II-lea pentru paza Guvernului care conform acestuia îi va permite să iasă ,al III-lea pentru evidenţa contabilă a MCT(Anexa 6). IV etapă - Se întocmeşte actul de predare-primire a mijloacelor fixe în favoarea instituţiei din subordine (2 exemplare), care la rîndul lui este semnat de ambele părţi(Anexa 7).

15

V etapă – Sunt scrise facturi de expediţie în care se includ mijloacele fixe transmise(Anexa 8).La rîndul său instituţia din subordine întocmeşte(2 exemplare) şi prezintă MCT ordin cu privirea la primire a mijloacelor fixe. VI etapă – În evidenţa contabilă a MCT se întocmeşte formula contabilă: Dt 020”Uzura mijloacelor fixe” Ct 013”Maşini şi utilaje”284150,51lei(Anexa 9). Pentru primirea mijloacelor fixe cu titlul gratuit la balanţa MCT de la organizaţia ierarhic superioară este urmată de documentele corespunzătoare(Anexa10 ),(Ex. Un autoturism). Pentru transfer intern a mijloacelor fixe de la o secţie la alta se întocmeşte formula: Dt 013”Maşini şi utilaje” Ct 013”Maşini şi utilaje”- 5786,70lei, în dependenţă de mijlocul fix(Anexa 9). Mijloacele fixe deteriorate se trec la pierderi în modul stabilit. Pentru legalizarea trecerii la pierderi a mijloacelor fixe deteriorate se folosesc actele de trecere la pierderi a mijloacelor fixe în instituiţiile bugetare f.MF-4 bug., acte de trecere la pierderi a mijloacelor de transport f.MF-4a, acte de trecere la pierderi a uneltelor, inventarului de producţie şi gospodăresc f.nr.443, acte de trecere la pierderi a literaturii excluse din biblioteca instituţiei bugetare f.nr.444. Actele indicate sînt întocmite de către comisia permanentă, desemnată prin ordin al instituţiilor. Dezasamblarea şi demontarea mijloacelor fixe, pînă la aprobarea actelor de trecere la pierderi (obţinerea aprobării din partea organelor superioare), nu este admisă. Piesele şi blocurile la fabricarea cărora au fost utilizate metale preţioase trebuie predate în fondul de stat, iar piesele şi blocurile fabricate din metalele neferoase şi care nu sînt folosite pentru necesităţile întreprinderii urmează a fi predate

organizaţiei «Metal feros». Piesele şi blocurile scoase din bilanţ, la

fabricarea cărora au fost utilizate metale preţioase, se iau la evidenţă în conformitate cu directivele ministerelor şi departamentelor Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. 16

Valoarea materialelor obţinute în urma dezasamblării anumitor obiecte din mijloacele fixe şi care au fost lăsate pentru necesităţile gospodăreşti ale instituţiei se iau la majorarea finanţării. În cazurile în care instituţia nu foloseşte pentru necesităţile sale valorile materiale obţinute în urma trecerii la pierderi a mijloacelor fixe şi a altor valori, ele urmează a fi comercializate. Sumele obţinute de către instituţii din vînzarea mijloacelor fixe, precum şi a materialelor obţinute de la dezasamblarea unor obiecte din fondurile fixe, sînt transferate la venitul bugetului respectiv. În cazul încălcării modului stabilit de trecere la pierderi a mijloacelor fixe, precum şi a unei atitudini negospodăreşti faţă de valorile materiale (nimicirea lor, arderea etc.), persoanele vinovate de aceasta sînt trase la răspundere în modul stabilit. Transferul clădirilor şi construcţiilor dintr-o subordonare în alta se efectuează în modul expus în Regulamentul nr.688 din 9 octombrie 1995 «Despre procedura de transfer a întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor, clădirilor, construcţiilor şi a altor mijloace fixe de stat». Evidenţa analitică a mijloacelor fixe se ţine pe fişe de inventar f.MF-6 şi f.MF-8. Fişele se completează pentru fiecare obiect (lucru) de inventar. Evidenţa obiectelor de acelaşi fel se ţine pe fişe f.MF-9. Uzura mijloacelor fixe Pentru calculul uzurii miloacelor fixe este destinat Contul 02 «Uzura mijloacelor fixe».În acest cont se reflectă valoarea uzurii mijloacelor fixe trecute în bilanţul instituţii. Uzura

se determină

şi se ţine la evidenţă pe clădiri

şi

construcţii speciale, instalaţii de transmisie, maşini şi utilaje.ş.a. Uzura obiectelor (lucrurilor), mijloacelor fixe se determină pentru întreg anul

calendaristic

(indiferent de luna anului de gestiune în care ele au fost achiziţionate sau construite), în corespundere cu normele stabilite. Pentru instituţiile publice calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuează conform metodei casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile. 17

Metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile stabileşte casarea (repartizarea) ultimei în cursul duratei de serviciu a mijloacelor fixe, care depinde de durata termenului de funcţionare utilă. Modul de determinare a duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale este expus în Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat de Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 338 din 21 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. Revizuirea duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe la data оntrării оn vigoare a Catalogului nominalizat, se va determina cu ajutorul următoarei formule: DR este (1 – DC/DV) x DN, în care: DR – durata de funcţionare utilă rămasă, în ani; DC – durata de funcţionare consumată pînă la data intrării Catalogului în vigoare, în ani; DV – durata de funcţionare utilă care a fost stabilită pentru mijloacele fixe; DN – durata de funcţionare utilă stabilită de Catalog, în ani. Durata utilă totală recalculată de la începutul exploatării pînă la data intrării în vigoare a prezentului Catalog, se v-a determina cu ajutorul formulei: DT = DR +DC în care: DT este durata utilă totală recalculată de la începutul exploatării, în ani. Calculul uzurii nu poate depăşi 100% din valoarea mijloacelor fixe. Suma uzurii se înscrie anual din fişe în borderou. Pentru suma totală a uzurii, în ultima zi de lucru din decembrie, se întocmeşte o notă de contabilitate care se reflectă în creditul subcontului 020. Suma uzurii din nota de contabilitate se înregistrează în «Cartea mare»: Dt 250”Fondul mijloacelor fixe” Ct”Uzura mijloacelor fixe” Calcularea totalului pentru verificarea corectitudinii divizării se efectuiază în felul următor: Valoarea initială a mijloacelor fixe = Suma soldurilor debitoare ale subconturilor 010 – 019 Uzura acumulată a mijloacelor fixe = Soldul creditor ai subcontului 020 18

3. Inventarierea patrimoniului Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie sa asigure informatii reale asupra activitatii unitatii patrimoniale, în vederea adoptarii de decizii fundamentate din punct de vedere stiintific. Pentru realizarea acestui obiectiv, o conditie fundamentala o reprezinta concordanta deplina care trebuie sa existe între datele înregistrate în conturi si realitatea faptica existenta în unitate. Mijlocul principal prin care se constata situatia reala a patrimoniului si compararea datelor obtinute pe aceasta cale cu datele contabilitatii, îl reprezinta inventarierea. Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte economice, care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta cantitativa si valorica sau numai valorica, dupa caz, a elementelor de activ si de pasiv aflate în patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Instituţiile publice sunt obligate să efectueze anual inventarierea patrimoniului. Ţinerea contabilităţii separat pe surse de finanţare conduce la dublarea actelor, listelor şi balanţelor de verificare a rezultatelor inventarieirii. O atenţie deosebită trebuie acordată determinării şi înregistrării în contabilitate a plusurilor de mijloace fixe. Dacă în urma inventarieirii s-au depistat plusuri/lipsuri în listele de inventariere a mijloacelor fixe înregistrate în evidenţa mijloacelor de bază, suplimentar se verifică dacă în listele de inventariere a mijloacelor fixe înregistrate în evidenţa mijloacelor şi fondurilor speciale nu s-a obţinut rezultatul invers la aceeaşi categorie de mijloace fixe. Ulterior se stabileşte care este sursa de finanţare a plusurilor/lipsurilor de mijloace fixe pentru a fi reflectate corect înevidenţa respectivă. 19

Reflectarea rezultatelor inventarierii mijloacelor fixe în contabilitatea instituţiilor publice are loc în baza balanţei de verificare a rezultatelor inventarierii (forma INV–3). Comisia de inventariere întocmeşte un proces-verbal în care se fac propuneri de reglementare adiferenţelor depistate, care se aprobă de conducătorul instituţiei. Rezultatele inventarierii urmează a fi înregistrate în contabilitate în decurs de 5 zile de la data luării deciziei (9, pct.116). Plusurrile de mijloace fixe depistate la inventariere se evaluează la valoarea de piaţă care trebuie să fie confirmată prin cel puţin 3 oferte de preţ ale distribuitorilor de mijloace fixe identice sau prin informaţii primite de la organele autorizate în domeniul evaluării patrimoniului şi se reflectă prin formula contabilă: Dt 01”Mijloace fixe” Ct 250”Fondul mijloacelor fixe”. În cazul depistării lipsurilor de mijloace fixe la inventariere din vina anumitor persoane, este important ca gestionarul să prezinte o explicaţie în scris privind recunoaşterea vinei şi un angajament de recuperare a prejudiciului în mod benevol, cu indicarea termenilor de achitare. În caz contrar, materialele se transmit în instanţa de judecată.

20

Încheiere În urma a mai multor cercetări s-a constatat următorul fapt: mijloacele fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice din Republica Moldova nu sunt reflectate la valoarea reală şi necesită să fie reevaluate(ultima reevaluare a avut loc la 1 ianuarie 1996). Astfel, valoarea de intrare ar putea fi ajustată pînă la valoarea de piaţă, iar utilizatorii de informaţie privind patrimoniul public naţional ar dispune de informaţie actualizată.În acest scop, se recomandă să întreprindă următoarele măsuri: 1. elaborarea unor norme metodologice privind reevaluarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice; 2. stabilirea unor coeficienţi de actualizare a valorii determinanţi în baza indicatorilor furnizaţi de Biroul Naţional de Statistică; 3. crearea unei comisii consultative şi de control în componenţa căreia să fie incluşi evaluatori autorizaţi, sub controlul cărora să fie reevaluate bunurile din patrimoniul public. În urma modificărilor şi completărilor operate în Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor(comunelor), oraşelor prin Ordinele Ministerului Finanţelor nr.26 şi nr.27 din 12.03.2007, plafonul stabilit pentru valoarea iniţială a mijloacelor fixe a fost majorat de la 1000 lei pînă la 3000 lei, iar mijloacele fixe, care la situaâia din 12 martie 2007 au avut valoarea de intrare de pînă la 3000 lei au fost trecute la obiecte de mică valoare şi scurtă durată(OMVSD).Pentru realizarea acestor condiâii au fost efectuate următoarele lucrări:

21

-

Au fost retrase fişele de inventar (formularul MF-6) pentru mijloacele fixe, cu valoarea iniţială de pînă la 3000 lei;

-

Se întocmesc Borderoul de evidenţâ a uzurii acumulate pentru mijloacele fixe identificate pentru transfer în componenţa OMVSD şi Borderou de evidenţă a uzurii acumulate pentru mijloace fixe cu valoarea iniţială mai mare de 3000 lei.În ambele borderouri este foarte important să se păstreze evidenţa analitică amijloacelor fixe, în funcţie de subconturi şi locul de păstrare(getionari);

-

După efectuarea ănregistrărilor contabile în Cartea Mare şi întocmirea balanţei de verificare se vor verifica modificările ce au avut loc în bilanţul contabil: *Suma soldurilor debitoare ale subconturilor 010-019= = Suma soldurilor creditoare ale subconturilor 250 şi 020.

22

I. •

Bibliografie Acte normative:

L egea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007(Monitorul Oficial nr.90-93/399 din 29.06.2007)

•

Planul de dezvoltare instituţională, perioada 2009-2011(Elaborat de Grupul de lucru al MCT)

•

Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Culturii şi Turismului nr. 1032 din 04.10.2005 ( Monitorul Oficial al R.Moldova nr.135-138/1117 din 14.10.2005);

•

Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.1996(Monitorul Oficial al Rm nr.19-20 din 27.03.1997);

•

Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin Hotărîrea Guvernului 338 din 21.03.2003(Monitorul Oficial al RM nr. 62-63 din 04.04.2003

II.

Manuale şi monografie: •

Instrucţiune privind evidenţa contabilă în instituţiile publice (Anexă la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 85 din 9 octombrie 1996)

• Clasificaţia bugetară, Ediţia a doua,modificată şi completată, Chişinău 1999. III.

Articole din editura periodică:

23

*

Vasile Bucur,prof. Universitar,doctor habilitat în

economie-”Modificarea provizioanelor pentru reparaţia mijloacelor fixe şi contabilitatea acestora”(Contabilitate şi Audit, aprilie 2008); *

Elena Taban, contabil-şef la Universitatea de Stat din

Tiraspol(mun. Chişinău)-”Particularităţile contabilităţii mijloacelor fixe în instituţiile publice” (Contabilitate şi Audit, decembrie 2008).

24