Teste Grila La Economia Turismului

Teste grila la Economia turismului 1. Elemente structurale fundamentale ale fenomenului “turism” sunt: a) calatoria; b) destinatia sejurului aflata in afara resedintei; c) temporalitatea sejurului; d) caracterul nelucrativ. A (a,d) B (a,b,c,d) C (c) D (b,d) 2. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: a) semnificatia termenului de recreere este mai larga decat cea a termenului turism; b) recreerea se indentifica cu turismul; c) turismul,spre deosebire de recreere, in axiomatic presupune calatoria si innoptarea in afara domiciliului; d) turismul este un fenomen cu abordare multifunctionala. A (a,c,d) B (b,c) C (d) D (a,b,c,d) 3. In functie de sensul interventiei lor,factorii de influenta ai dezvoltarii turismului sunt: a) permanenti si conjuncturali; b) exogeni si endogeni; c) ai cererii si ai ofertei; d) primari si secundari. 4. In functie de durata in timp a actiunii lor,factorii de influenta ai dezvoltarii turismului sunt: a) exogeni si endogeni; b) permanenti si conjuncturali; c) primari si secundari; d) economici si politici. 5. Printre factorii restrictivi ai activitatii turistice pot fi mentionati: a) dinamica inalta a cererii turistice; b) diversitatea accentuata a ofertei de resurse atractive; c) conditiile meteorologice nevavorabile; d) constrangeri de timp,administrative si sanitare. A (a,b) B (b,c) C (c,d) D (a,b,c,d) 6. Ca indicator calitativ relevant al circulatiei turistice,durata medie a sejurului (Ds) se exprima ca raport intre: a) numarul turistilor si numarul populatiei; b) numarul turistilor inregistrati si numarul de zile din perioada analizata; c) numarul de zile-turist si numarul turistilor; d) numarul de turisti spre o anume destinatie si totalul emisiunii turistice a zonei (tarii) respective. 7. Densitatea circulatiei turistice (Dr) se calculeaza ca raport intre: a) numarul de turisti din perioada analizata si numarul populatiei rezidente la data analizei; b) numarul de turisti si numarul de zile al perioadei analizate; c) suma de zile-turist si numarul turistilor; d) numarul de turisti spre o destinatie aleasa si numarul total al turistilor emisi de o zona. 8. Statisticile turismului mondial disting urmatoarele tipuri de turism: a) turism intern (national); b) turism regional; c) turism international indepartat; d) turism in localitatea de domiciliu. A (b,c,d) B (a,b,c) C (a,b,c,d) D (a,b)

9. Prin prisma scopului principal al calatoriei,formele de voiaj pot fi: a) turismul de odihna si relaxare; b) turismul cultural; c) turismul de afaceri; d) excursiile de o zi in localitatile invecinate localitatii de domiciliu. A ( b,c) B (a,b,c,d) C (a,b,c) D (b,c,d) 10. Circulatia turistica poate fi cuantificata prin urmatoarele unitati de observare: a) punctele de frontiera; b) unitatiile cu activitate de cazare turistica; c) agentiile de turism rezidente pe teritoriul national; d) bugetele de familie. A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (b,c) D (a,b) 11. Cea mai mare parte a circulatiei turistice internationale se desfasoara: a) intre continente b) in interiorul continentelor; c) intre tarile vecine; d) alta situatie. 12. Intre atributiile OMT se numara: a) elaborarea strategiilor in dezvoltarea turismului international; b) organizarea calatoriilor internationale; c) acordarea de asistenta tehnica de specialitate; d) realizarea de investitii turistice. A (a,b,c,d) B (a,c) C (b,d) D (a) 13. Organizatiile profesionale ca forma de organizare a agentiilor economici din turism fac parte din formulele: a) integrarea la nivelul individului; b) integrarea la nivelul guvernului; c) integrare la nivelul organizatiilor internationale; d) asociere. 14. Din punct de vedere al legaturii cu finalitatea activitatii turistice,intreprinderile turistice pot fi: a) intreprinderi turistice primare; b) intreprinderi turistice secundare; c) intreprinderi mixte; d) intreprinderi multinationale. A (a,b,c) B (a,b) C (a,b,c,d) D (c) 15. In structurile organizatiilor internationale cu competente in domeniul turismului pot fi incluse: a) Ministerul turismului; b) Centrele teritoriale de promovare a turismului; c) Organizatia Aviatei Civile Internationale; d) Organizatia internationala a muncii. A (a,b,c) B (a,b) C (c,d) D (a,b,c,d) 16. Principalii factori determina nivelul si structura ofertei turistice sunt: a) teritoriul; b) sectorul tertiar; c) baza tehnico-materiala; d) ansamblul acestora.

17. Nivelul,dinamica si structura cererii turistice pot fi modelate prin urmatorii factori: a) disponibilitatea de timp liber; b) factorii economici si sociali; c) factorii demografici; d) organizarea si promovarea. A (a,b,c) B (b,d) C (c,d) D (a,b,c,d) 18. Comparativ cu piata bunurilor,in general si piata serviciilor,in particular,piata turistica se particularizeaza prin: a) finalitatea specifica; b) caracter “peticit”; c) multidimensionalitate; d) risc mult mai accentuat. A (a,b) B (c,d) C (a,b,c,d) D (b) 19. Raportul dintre cerere si consumul turistic ia forma: a) cerere = consum; b) cerere = suma produselor turistice cumparate; c) cerere > consum; d) cerere < consum. 20. Elementele structurale ale ofertei turistice pot fi grupate in doua categorii: a) andogene si exogene; b) prezente si viitoare; c) cu plata si gratuite; d) de atractie (naturale si antropice) si functionale (echipamente si servicii) 21. In ansamblul serviciilor turistice complementare (suplimentare) pot fi incluse: a) cazare si transport; b) telecomunicatii si gospodarie comunala; c) informare si intermediere; d) organizare si pregatire a consumului turistic. 22. Printre particularitatile serviciilor turistice pot fi retinute: a) nestocabilitatea prestatiilor; b) inseparabilitatea de persoana prestatorului; c) caracterul nematerial al prestatiei; d) prezentarea lor pentru cele mai favorabile perioade de comercializare. A (a,b,c) B (b,c) C (a,b,c,d) D (a,d) 23. Din punct de vedere al naturii si ponderii detinute in ansamblul prestatiilor oferite,serviciile turistice se grupeaza in: a) servicii turistice specifice si nespecifice; b) servicii de organizare si pregatire a consumului turistic; c) servicii de organizare si pregatire a consumului turistic; d) servicii de transport si de telecomunicatii. 24. In functie de relatiile financiare angajate intre prestatori si beneficiari,serviciile turistice pot fi: a) servicii turistice marfare (cu plata); b) servicii turistice ferme; c) servicii turistice nonmarfare (gratuite); d) servicii turistice spontane. A (a,b) B (a,c) C (a,b,c,d) D (b,d)

25. Serviciile turistice nespecifice pot fi: a) serviciile de transport turistic; b) serviciile de transport comun; c) serviciile de gospodarire comunala si locativa; d) serviciile de tratament. A (a,b,c,d) B (c,d) C (b,c) D (a,b) 26. Motivatia optiunii turistilor pentru transportul pe cale ferata se rezuma la urmatoarele avantaje principale: a) regularitatea si certitudinea deplasarii; b) posibilitate mare de a controla traseul ales; c) costul relativ mai scazut al calatoriei fata de mijloacele aeriene,asociat cu viteza mare de deplasare; d) autonomia in alegerea rutelor in circuitele itinerante. A (a,c,d) B (a,c) C (a,b) D (c,d) 27. In cazul sosirilor de turisti straini in Romania,cele mai utilizate mijloace de transport sunt: a) rutiere; b) feroviare; c) aeriene; d) navale. 28. Factorii-cauza funcdamentali care determina alegerea unui anumit mod de transport turistic sunt: a) distanta calatoriei; b) numarul de persoane din grup; c) disponibilitatile banesti; d) toti factorii mentionati. 29. Tipurile de curse prin care poate fi realizat un voiaj turistic aerian pot fi: a) curse cu zboruri programate regulat; b) curse amanate; c) curse la cerere (charter); d) curse reorientate. A (a,c) B (a,b) C (a,b,c,d) D (b,d) 30. Vasele de croaziera,prin conceptie,asigura turistilor: a) transportul; b) cazarea; c) hrana si distractia; d) toate acestea,luate la un loc. 31. Functia principala a unutatilor hoteliere,indiferent de tipul,categoria de confort,gradul de dotare etc.al acestora,este: a) prestarea serviciilor complementare; b) cazarea; c) alimentatia clientilor gazduiti; d) serviciile de intermediere. 32. In cazul unei structuri a ospitalitatii turistice (hotel) sunt cuprinse ca servicii principale: a) cazarea; b) alimentatia; c) serviciile de informare; d) serviciile cultural-artistice si de agrement. A (a,b) B (a,b,c) C (c,d) D (a,b,c,d) 33. Prestarea serviciului de cazare semnifica: a) un serviciu turistic; b) un serviciu turistic specific; c) serviciu turistic specific de baza; d) un serviciu complementar. A (b,c) B (c) C (a,b,c) D (a,b,c,d)

34. Cazarea in cadrul pensiunilor turistice reprezinta: a) un serviciu de organizare si pregatire a consumului turistic; b) un serviciu turistic de baza; c) un serviciu complementar; d) un serviciu turistic nespecific. 35. Asigurarea parcarii automobilelor este: a) un serviciu complementar; b) un serviciu nespecific; c) un serviciu de baza; d) un serviciu de organizare a consumului turistic. 36. Calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei este influentata de trasaturile serviciilor specifice alimentatiei publice,respectiv: a) prezenta lor in toate momentele-cheie ale consumului turistic; b) existenta unei diversitati structurale; c) particularizarea lor; d) corespondenta in egala masura a exigentelor turistilor autohtoni si straini. A (a,c,d) B (a,b,c,d) C (a,b) D (d) 37. Dezvoltarea si perfectionarea serviciilor turistice de alimentatie publica presupun: a) concentrarea si industrializarea procesului de pregatire a preparatelor culinare; b) modernizarea reletei comerciale din punct de vedere structural si al distribuirii in teritoriu; c) diversificarea formelor de servire; d) reducerea preturilor de comercializare. A (a,b) B (a,b,c,d) C (a,b,c) D (a,b,d) 38. Patiseria, ca unitate pentru servirea consumatorilor,se poate organiza cu profil de: a) placintarie; b) simigerie; c) covrigarie,gogoserie; d) patibar. A (a,b,c) B (a,b) C (a,b,c,d) D (a,b) 39. Serviciile de alimentatie publica pentru turisti sunt: a) servicii turistice de baza; b) servicii turistice nespecifice; c) servicii turistice complementare; d) servicii de organizare si pregatire a consumului turistic. 40. Restaurantul vanatoresc este: a) un restaurant clasic; b) un restaurant specializat; c) un restaurant cu specific; d) o brasserie 41. Din punct de vedere al caracterului prestatiilor,serviciile complementare pot fi: a) servicii de cazare; b) servicii de agrement; c) servicii de informare; d) servicii de intermediere. A (a,b,c) B (c,d) C (b,c,d) D (a,b,c,d) 42. Din perspectiva economico-sociala,agrementul: a) vine in intampinarea exigentelor de crestere a atractivitatii statiunilor turistice; b) constituie mijlocul principal de individializare a ofertei turistice; c) permite o diversificare a produselor firmelor si destinatiilor aflate intr-o permanenta competitie; d) toate aceste sant valabile.

43. Agrementul este un serviciu turistic: a) complementar; b) nespecific; c) de baza; d) de pregatire a consumului turistic. 44. Agrementul vizeaza: a) destinderea si reconfortarea fizica a turistului; b) divertismentul turistului; c) dezvoltarea capacitatii turistilor practicanti; d) toate acestea sunt valabile. 45. Serviciile si activitatile turistice cu caracter cultural-educativ presupun: a) vizitarea unor obiective de interes turistic: b) odihna in timpul liber; c) vizionarea unor programe cultural-artistice; d) vizite documentare pe diverse teme profesionale. A (a,c,d) B (a,b,c,d) C (b,c,d) D (c,d) Raspunsuri: 1–B 2–A 3–B 4–B 5–C 6–C 7–A 8–B 9–C 10 – A

11 – B 12 – B 13 – D 14 – B 15 – C 16 - D 17 – D 18 – C 19 – D 20 – D

21 – C 22 – A 23 – A 24 – B 25 – C 26 – B 27 – A 28 – D 29 – A 30 – D

31 – B 32 – A 33 – C 34 – B 35 – A 36 – B 37 – C 38 – C 39 – A 40 – B

41 – B 42 – D 43 – C 44 – D 45 – A