Teste Evaluare Clasele VII-VIII

Prof. P

Iulia Istrate

TESTE de evaluare a cunoştinţelor elevilor în cadrul lecţiilor de

CHIMIE cls. VII – VIII

1

MOTO :

„Copilul să nu ştie nimic pentru că i-ai spus, ci pentru că a înţeles el însuşi; să nu înveţe ştiinţa, ci s-o descopere”. JEAN JAQUE ROUSSEAU

2

CUPRINS Pag. Evaluarea cunoştinţelor elevilor în cadrul lecţiilor de chimie ……………………….. 5

CLASA. a VII-a ………………………………………………………………

10

I. Corp. Substanta. Amestec. Chimia – stiinta experimentala Substante si amestecuri. Obiective …………………………………………………………………………. 11 Teste de evaluare …………………………………………………………………….. 12 II. Structura substantelor. Sistemul periodic. Atomul. Structura atomului. Sistemul periodic al elementelor. Ioni si molecule, valenta. Obiective …………………………………………………………………………. 16 Teste de evaluare ……………………………………………………………………. 17 III.Reactii chimice. Calcule chimice. Reactii chimice. Tipuri de reactii chimice. Calcule pe baza ecuatiilor chimice. Obiective …………………………………………………………………………..27 Teste de evaluare ……………………………………………………………………. 28

3

CLASA a VIII-a ………………………………………………………………… 32 IV. NEMETALE – METALE. Obiective …………………………………………………………………………..33 Teste de evaluare ……………………………………………………………………..34 V. SUBSTANTE COMPUSE ANORGANICE. Oxizi, baze, acizi, saruri Obiective …………………………………………………………………………. 48 Teste de evaluare ……………………………………………………………………..49 VI. SUBSTANTE ORGANICE CU UTILIZARI PRACTICE. HIDROCARBURI. SUBSTANTE ORGANICE CU FUNCTIUNI Obiective …………………………………………………………………………. 59 Teste de evaluare ……………………………………………………………………. 60 Bibliografie …………………………………………………………………….. 65

4

Evaluarea cunoştinţelor elevilor în cadrul lecţiilor de chimie Evaluarea este alături de instruire-învăţare o componentă importantă a procesului de învăţământ deoarece ajută la reglarea din mers a metodologiei folosite. Evaluarea este punctul final într-o succesiune de evenimente: stabilirea scopurilor pedagogice, proiectarea şi executarea programului de realizare a scopurilor; măsurarea rezultatelor aplicării programului. Aceasta poate fi concretizată în două secvenţe : - secvenţa 1 : - stabilirea scopurilor şi obiectivelor; - organizarea şi desfăşurarea activităţii pentru realizarea obiectivelor ; evaluarea rezultatelor procesului desfăşurat; - secvenţa 2: - adoptarea deciziilor de ameliorare a activităţii în secvenţa următoare. Evaluarea rezultatelor activităţii instructiv-educative este un act necesar aflat în strânsă legătură cu luarea deciziilor privind perfecţionarea metodologiei deoarece, cu cât profesorul va dispune de posibilităţi mai bune de informare continuă în timpul şi la locul potrivit în cursul desfăşurării activităţii,. Asupra comportamentelor elevilor săi, cu atât îşi va da seama fără întârziere de eficacitatea şi eficienţa sau ineficienţa activităţii sale. Altfel spus, esenţa evaluării este cunoaşterea efectelor activităţii desfăşurate pentru ca pe baza informaţiilor obţinute să se poată ameliora din timp. A. Stoica şi I. Neacşu consideră că scopul evaluării constă din : • Prevenirea rămânerilor în urmă la învăţătură; • Constatarea din timp a rămânerilor în urmă şi stabilirea măsurilor pentru diminuarea lor pe baza cauzelor depistate; • Determinarea progresului fiecărui elev. În activitatea şcolară evaluarea îndeplineşte o serie de funcţii dintre care menţionăm următoarele : 1. Funcţia diagnostică ce constă în : • Cunoaşterea elevilor; • Depistarea aspectelor nereuşite în activitatea elevilor (lacune, greşeli) pentru a putea fi diminuate ; • Stabilirea elementelor reuşite care au asigurat succesul elevilor şi se realizează prin teste de cunoştinţe de tip diagnostic. 2. Funcţia prognostică (de predicţie) care evidenţiază performanţele viitoare ale elevilor precum şi alegerea rutei profesionale şi se realizează 5

prin teste de aptitudini sau teste pedagogice care verifică anumite capacităţi solicitate de activitatea viitoare; 3. Funcţia de selecţie. Aceasta permite clasificarea şi ierarhizarea elevilor şi se realizează prin teste de tip normativ. Operaţiile principale ale evaluării sunt : - măsurarea fenomenelor pe care le vizează evaluarea (folosirea unor procedee prin care se realizează o corespondenţă între două mulţimi, folosindu-se o unitate de măsură); - interpretarea şi aprecierea rezultatelor (emiterea unei judecăţi de valoare asupra rezultatelor măsurătorii, acordându-i o semnificaţie pe baza unei scări de valori sau a unui criteriu) ; - adoptarea deciziilor (concluzii desprinse din interpretarea şi aprecierea rezultatelor); Una din problemele importante se referă la întrebarea „ Când se face evaluarea ?” . Evaluarea se face la începutul activităţii, pe parcursul procesului de instruire – învăţare şi la sfârşitul acestuia. În acest sens principalele forme şi tipuri de evaluare sunt: • Evaluarea iniţială (predictivă, de plasament) : - este menită să stabilească nivelul de cunoştinţe esenţiale din perioadele anterioare care se consideră în „ancore” ale activităţii viitoare a profesorului; - se realizează de obicei prin probe scrise la începutul unui program de instruire (început de an şcolar, semestru, capitol); - testul se întocmeşte de profesor pornind de la o listă cuprinzând elementele esenţiale de conţinut din materia parcursă pe baza căreia se elaborează itemii corespunzători şi modalităţile de răspuns; - după aplicarea testului şi corectarea lui se face un inventar de greşeli tipice, confuzii, lacune, pe baza căreia profesorul îşi va proiecta activitatea de instruire diferenţiată la clasă şi/sau suplimentar; • evaluarea continuă (formativă, de progres sau pe parcurs) : - se realizează după parcurgerea unei secvenţe de instruire (lecţie, capitol) în următoarele modalităţi :  probe pentru evaluarea atingerii unui anumit obiectiv operaţional, după parcurgerea unei secvenţe de instruire;  probe de scurtă durată (10 minute) aplicate la sfârşitul unei ore (itemi/obiectivele lecţiei;  probe de scurtă durată (10 minute) aplicate la începutul orei viitoare (itemii/obiectivele lecţiei anterioare);  cu durată mai mare la sfârşit de capitol. - exercită funcţia de diagnoză fiind un fel de barometru pentru profesor şi pentru elevi, realizând un feed-back permanent le indică unde se situează rezultatele obţinute faţă de cele proiectate; - permite profesorului să adopte măsuri de recuperare/ameliorare, fiind un mijloc de prevenire a insuccesului (monitorizează progresul şcolar); - evaluarea formativă presupune cunoaşterea de către elevi a rezultatelor obţinute şi a gradului de îndeplinire a obiectivelor. • Evaluarea cumulativă (sumativă, globală, finală):

6

- se realizează în mod obişnuit prin teze semestriale şi prin lucrări scrise anuale, dar şi prin convorbiri (colocvii), lucrări practice, teste, examene de capacitate şi bacalaureat; - nu permite ameliorarea procesului de instruire-învăţare decât pentru seriile următoare, rezultatele fiind apreciate în raport cu obiectivele generale ale disciplinei; - este complexă pentru că trebuie să furnizeze informaţii relevante cu privire la cunoştinţele esenţiale şi la modul de aplicare a acestora în contexte noi şi în practică (certifică nivelul de cunoştinţe şi capacităţi); - exercită funcţia de constatare a rezultatelor elevilor şi de apreciere a reuşitei elevilor în raport unii cu alţii; - se realizează prin teste standardizate; Pentru realizarea unei examinări şi notări cât mai obiective este necesară respectarea următoarelor norme generale : - stabilirea notei în funcţie de cerinţele programei şi de sarcinile speciale ale obiectului de învăţământ, volumul şi calitatea cunoştinţelor, temeinicia lor, capacitatea aplicării în practică, posibilitatea exprimării lor în formă adecvată; - principialitate în notare; - folosirea integrală a scării de notare; - valorificarea funcţiei notei : de control, de selecţie, educativă şi socială; - perspectiva în notare (ă ţină seama de posibilităţile unor elevi de a-şi înlătura lipsurile provocate de motive trecătoare); - ritmicitatea examinărilor; - unitatea, consecvenţa şi continuitatea în aplicarea sistemului de notare. Principalele metode de verificare a rezultatelor şcolare sunt : observarea curentă, evaluarea orală, evaluarea prin probe scrise, evaluarea prin probe practice. Observarea curentă a comportamentului elevilor la ore permite cunoaşterea interesului manifestat de elevi pentru studiu, sesizarea modului în care elevii participă la activităţi, observarea gradului de îndeplinire a îndatoririlor şcolare, cunoaşterea modului de exprimare. Această metodă are avantajul că permite dialogul profesor-elev, ceea ce-i dă posibilitatea profesorului să aprecieze cum gândeşte elevul, i se poate cere elevului argumentarea răspunsului formulat, profesorul îl poate ajuta pe elev cu întrebări suplimentare pentru a-şi elabora răspunsul. Are însă şi dezavantajul că necesită un timp lung de evaluare şi nu pot fi formulate pentru toţi elevii întrebări cu acelaşi grad de dificultate. Evaluarea orală permite verificarea unui număr mare de elevi în acelaşi timp, se asigură acelaşi grad de dificultate a subiectelor pentru toţi elevii, ceea ce permite compararea rezultatelor. Elevii emotivi îşi pot expune cunoştinţele fără a fi stresaţi. Dintre tehnicile de evaluare orală menţionăm : - tehnici reproductive (se solicită numai capacitatea de memorare şi de aceea se foloseşte mai rar); - tehnici de tip conversaţie; - tehnici bazate pe rezolvarea de exerciţii şi probleme; - tehnici ce presupun o perioadă de pregătire a răspunsului (examen de bacalaureat);

7

-

tehnica prezentării orale a unei teme alese dintr-un set anunţat anterior

de profesor; - tehnici de tip interviu şi discuţie; - tehnica întrebărilor şi răspunsurilor. Metoda prezintă dezavantajul că profesorul nu poate solicita unele lămuriri şi nici nu poate corecta răspunsurile incomplete sau conţinând erori, nu se poate completa răspunsul unui elev prin întrebări suplimentare adresate de profesor, iar la unele teste elevii pot alege un răspuns corect la întâmplare. Evaluarea prin probe scrise se poate realiza prin forme ca : - extemporalul (verificarea cunoştinţelor din lecţia anterioară); - lucrarea scrisă la sfârşit de capitol; - lucrări scrise semestriale; - lucrări scrise cu subiect unic (instrument de evaluare externă); - testul docimologic (are caracter criterial , când este folosit pentru evaluare formativă sau de calificare şi caracter normativ când este utilizat în scop de selecţie). Evaluarea prin probe practice permite profesorului să constate care este nivelul deprinderilor practice, abilităţilor de realizare a activităţilor experimentale în cadrul procesului de instruire-învăţare pornind de la anumite criterii, norme şi/sau cerinţe pedagogice pe care elevii trebuie să le cunoască încă de la începutul activităţii. Evaluarea prin probe practice se realizează de câteva ori pe semestru şi se bazează pe următoarele elemente : - formularea problemei şi emiterea unor ipoteze (soluţii) practice de efectuare a experimentului incluzând alegerea substanţelor şi ustensilelor necesare; - efectuarea activităţii experimentale observate atent de profesor; - întocmirea referatului lucrării. În cadrul procesului de evaluare testul reprezintă un instrument de măsurare a cunoştinţelor, deprinderilor, aptitudinilor, prin intermediul căruia obţinem informaţiile necesare fundamentării ştiinţifice a unor decizii. Principalele obiective ale utilizării testelor sunt : prognoza, diagnoza şi cercetarea. În cadrul prognozei se urmăreşte sesizarea diferenţelor care există între performanţele mai multor elevi sau performanţele unui elev şi cele standard (etalon). Diagnosticarea se opreşte asupra cauzelor care au determinat situaţia cretă, mai ales când aceasta nu este în concordanţă cu ceea ce se aşteaptă. Testele utilizate în şcoală sunt teste docimologice (de cunoştinţe), care pot fi globale (pentru întreaga materie) sau parţiale (pentru o lecţie, capitol, extemporal, teză etc.). În elaborarea testelor docimologice se parcurg următoarele etape: 1. Stabilirea obiectivelor : precizarea temei din care urmează să se facă testarea cunoştinţelor; lista obiectivelor în ordinea importanţei lor. 2. Stabilirea numărului de itemi şi formularea lor în concordanţă cu obiectivele, având grijă ca răspunsul unuia să nu sugereze răspuns alteia; 3. Elaborarea modalităţilor de răspuns (se scriu la început şi cuprind indicaţii cu privire la modul de rezolvare a testului);

8

4. Redactarea formularului de răspuns; 5. Aplicarea experimentală a testului pe un eşantion alcătuit din elevi cu nivele de cunoştinţe diferit, urmată de eventuale corecţii; 6. Stabilirea scorului (cotei) testului; 7. Stabilirea timpului acordat în raport cu natura problemei, dificultatea întrebărilor şi numărul aplicaţiilor; În aplicarea testului trebuie să se ţină seama de respectarea unor condiţii ca : - copiile testelor şi formularele de răspuns să fie identice; - iluminatul să fie corespunzător; - temperatura adecvată; - linişte; - elevii să fie câte unul în bancă; - să se asigure o bună supraveghere. Verificarea rezultatelor începe prin corectare, care constă în atribuirea de puncte sau de fracţiuni în funcţie de corectitudinea şi complexitatea fiecărui răspuns. Se face apoi totalul punctelor şi se trece la transformarea lor în note. Valorificarea notelor se face prin analiză colectivă a greşelilor tipice şi perfecţionarea activităţii celor doi factori ai procesului instructiv-educativ În continuare sunt prezentate modele de asemenea teste date elevilor din clasele a VII-a şi a VIII-a în studiul chimiei. Prin aplicarea acestor teste s-a urmărit aşezarea pe baze ştiinţifico-metodice cât mai clare a unor tipuri de itemi pentru ca aceştia să prezinte un grad mai mare de obiectivitate, să fie valizi şi să permită o cât mai bună fidelitate. Modelele de itemi alese sunt atât din cadrul celor obiectivi cât şi subiectivi în majoritatea exemplelor, forma de administrare este cea individuală.

9

Clasa a VII-a

10

Corp. Substanta. Amestec. Chimia – stiinta experimentala Substante si amestecuri

Obiective :  să cunoască semnificaţia noţiunilor: materie, corp, substanţă, proprietăţi;  să discrimineze între materie, material şi substanţă;  să recunoască proprietăţile fizice şi chimice ale unor corpuri sau substanţe;  să definească fenomenele fizice şi fenomenele chimice;  să clasifice fenomene, amestecuri, soluţii;  să interpreteze unele fenomene sau proprietăţi ale substanţelor;  să recunoască şi să utilizeze ustensilele din laborator pentru studiul proprietăţilor şi transformărilor chimice ;  să rezolve probleme referitoare la concentraţia procentuală de masă a soluţiilor.

Numele şi prenumele elevului________________________________ 11

Data __________

Test de evaluare Introducere

cls. a VII-a

1. Citiţi cu atenţie cuvintele de mai jos şi subliniaţi cu o linie cuvintele care denumesc corpuri, cu două linii cuvintele care denumesc substanţe şi cu trei linii cuvintele care denumesc materiale. Alcool, sticlă, apă, lemn, casă, penar, oţet, ciment, fier, cupru, creion, cărămidă, cămaşă, oxigen, mortar. 15 puncte 2. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre proprietăţile enumerate în partea stângă cu tipul proprietăţilor din partea dreaptă: - spirtul arde - apa este un lichid - cupru are culoare roşiatică PROPRIETĂŢI FIZICE - vinul lăsat deschis se oţeteşte - alcoolul fierbe la 78 grade Celsius - apa îngheaţă la 0 grade Celsius - fierul în aer rugineşte PROPRIETĂŢI CHIMICE - amoniacul are miros înţepător 16 puncte 3. Dintre proprietăţile menţionate la punctul 2 care afirmaţie poate fi considerată ca un fenomen ? Notaţi mai jos aceste fenomene şi indicaţi tipul lor. _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ ______. 20 puncte

12

4. Completaţi locurile libere din afirmaţiile de mai jos cu cuvintele corespunzătoare: Amestecul de substanţe este format din ……………………………………… ………………………………………In amestec substanţele îşi păstrează ………. …………………………………….. fără ca să se schimbe ………………………. …………………………………………………………………………………….. 6 puncte 5. Enumeraţi metodele de separare a substanţelor din amestec studiate : a.)…………………………………………………………………… b.) …………………………………………………………………… c.)…………………………………………………………………… d.)…………………………………………………………………… e.)……………………………………………………………………. 10 puncte 6. Descrieţi prin câteva fraze modul în care aţi procedat la filtrarea unui amestec de apă cu impurităţi. Denumiţi ustensilele folosite.(desenaţi). 23 puncte

Nota = puncte realizate/ 10 + 1 ( 10 puncte din oficiu)

./.

13

Numele şi prenumele elevului …………………………………….. Data ………………

Test de evaluare Soluţii

cls. a VII-a

1. Soluţia este : a. o substanţă cu proprietăţi noi; b. un amestec de substanţe; c. o combinaţie chimică. 10 puncte 2. Componenţii unei soluţii sunt : a. …………………………………………….. b. …………………………………………….. c. …………………………………………….. 10 puncte 3. Prin dizolvarea unei substanţe într-un lichid aceasta îşi modifică : a. proprietăţile chimice; b. unele proprietăţi fizice; c. starea de agregare. 10 puncte 4. Completaţi schema de mai jos prin care se indică modul de clasificare al soluţiilor: a. După cantitatea de substanţă dizolvată : - …………………………………………………….. - …………………………………………………….. b. …………………………………………………………………………… - soluţii saturate; - soluţii nesaturate. 10 puncte 5. Concentraţia procentuală a unei soluţii este dată de relaţia: a. c = md * ms / 100 b. c = md * 100 / ms c. c = ms * 100 / md 14

în care s-a notat cu : -

ms ……………………………………………………. md …………………………………………………… c ……………………………………………………… 10 puncte

6. Concentraţia unei soluţii formată din 20 g sare dizolvată în 500 g soluţie este : a. 2 % b. 4 % c. 6 % 10 puncte 7. Pentru a obţine 250 g soluţie cu concentraţia 25 % este necesar să se dizolve : a. 50 g sare; b. 25,5 g sare; c. 62,5 g sare. 15 puncte 8. Pentru a obţine o soluţie cu concentraţia de 15 % este necesar să se dizolve : a. 37,5 g sare în 212,5 g apă; b. 35,7 g sare în 220,5 g apă; c. 37,5 g sare în 250 g soluţie. 15 puncte Nota : Nr. puncte realizate / 10 + 1 (10 puncte din oficiu)

./.

15

Structura substantelor Sistemul periodic Atomul. Structura atomului Sistemul periodic al elementelor Ioni si molecule, valenta Obiective :  să cunoască semnificaţia noţiunilor : element chimic, simbol chimic, atom, proton, neutron, electron, număr atomic, număr de masă, masă atomică ;  să întocmească şi să descrie modele de structuri atomice ;  să modeleze formarea unor ioni pozitivi şi ioni negativi ;  să definească valenţa ca o tendinţă a atomilor de a-şi realiza configuraţia stabilă ;  să definească noţiunile de moleculă, formulă chimică, masă atomică, mol;  să scrie corect formulele chimice ale unor substanţe pe baza valenţei elementelor componente;  să calculeze masa moleculară a unor substanţe utilizând formula chimică;  să efectueze calcule pe baza formulelor chimice ;  să descrie sistemul periodic al elementelor ;  să identifice poziţia unui element chimic în sistemul periodic ;  să realizeze legătura dintre poziţia elementului în sistemul periodic şi structura atomului . 16

Numele şi prenumele elevului ………………………………………. Data ……………………….

Test de evaluare Structura atomului

cls. a VII-a

Din afirmaţiile de mai jos tăiaţi ceea ce consideraţi că nu este corect: 1.Atomul este cea mai mică particulă materială : a.) divizibilă prin procedee chimice; b.) indivizibilă prin procedee fizice obişnuite; c.) indivizibilă prin procedee chimice obişnuite; 10 puncte 2.Atomul este din punct de vedere electric : a.) neutru; b.) încărcat cu electricitate pozitivă; c.) încărcat cu electricitate negativă; ceea ce înseamnă că : a.) numărul protonilor este egal cu numărul neutronilor; b.) numărul electronilor este egal cu numărul protonilor; c.) numărul neutronilor este egal cu numărul electronilor; 20 puncte 3.Completaţi propoziţiile de mai jos: Protonii sunt particule încărcate cu electricitate ………………………… având masa relativă egală cu …………………………….. Deosebirea dintre protoni şi neutroni este în ce priveşte ……………………………………………… .. Electronii au sarcină electrică ………………………… şi masa relativă egală cu …………………….. 10 puncte 4.Completaţi schema de mai jos indicând numărul maxim de electroni de pe un strat: K ……. L…….M…….N…….O…….P……..Q……. Acest număr este dat de relaţia : …………………………. 15 puncte 17

5.Care este elementul chimic a cărui atom are următoarea structură: N 1 M 8 L 8 K 2

19 p 20 n 15 puncte

6.In ce constau greşelile din schema de mai jos ? Completaţi schema alăturată cu forma corectă având în vedere că elementul chimic are A = 119 şi Z = 50.Care este acest element chimic

Q P O N M L K

Q P O N M L K

9 18 10 8 2

…….. ……. ……. ……. ……. …….. …….

52 p 69 n Elementul chimic este …………………… 20 puncte

Total puncte 90 + 10 din oficiu = 100 Nota = Puncte realizate /10 + 1

. /.

18

Numele şi prenumele elevului ………………………………… Data ……………….

Test de evaluare Structura atomului. Element chimic 1.

cls. a VII-a

Completaţi schema de mai jos privind structura atomului : …………………. . ……………………… ………………… . ATOM ………………………. ……………………. 10 puncte

2.

3.

Tăiaţi ceea ce consideraţi a fi incorect din afirmaţiile de mai jos : Atomul este o particulă materială (cu sarcină electrică pozitivă, negativă, neutru din punct de vedere electric); Electronul este încărcat cu electricitate (pozitivă, negativă); Neutronii nu au sarcină electrică; Masa relativă de repaus a electronului este egală cu (unu, zero); Numărul electronilor este egal cu numărul (neutronilor, protonilor); 20 puncte Completaţi locurile libere cu cuvinte corespunzătoare în afirmaţiile de mai

jos : Numărul de masă al unui aton se calculează cu relaţia : ……………………….. în care Z reprezintă …………………………………………….. şi se numeşte …… ……………………………………., iar n este ……………………………………… 20 puncte 4.

Pe graficul de mai jos reprezentaţi modul de numerotare a straturilor de electroni şi numărul maxim de electroni de pe un strat:

19

10 puncte 5.

Graficul de mai jos conţine unele greşeli. Completaţi graficul alăturat cu structura corectă a atomului de potasiu pentru care se cunoaşte Z = 19 şi A = 39. N 9 M 1 L 7 K 2 17 p 20 n 15 puncte

6.

Completaţi spaţiile punctate din propoziţiile de mai jos cu cuvinte corespunzătoare: Elementul chimic reprezintă ……………………………………………………….. Se cunosc …………….. elemente chimice dintre care ……… naturale şi ………. obţinute pe cale artificială. Simbolul chimic reprezintă scrierea prescurtată a ……… …………………………………….. 5 puncte 7.

Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre denumirea elementului chimic şi simbolul chimic corespunzător:

Hidrogen Calciu Azot Sodiu Potasiu Mercur Fier Cupru Oxigen Sulf

S Cu N O Fe K Na Ca Hg H 10 puncte NOTA = Nr. puncte realizat / 10 + 1 din oficiu

20

./. Numele şi prenumele elevului ………………………………………. Data …………………….

Test de evaluare

Sistemul periodic al elementelor

cls. a VII-a

1. Scrieţi în spaţiile libere de mai jos enunţul legii periodicităţii : ………………… ………………………………………………………………………………….……. ……………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………….. 10 puncte 2. Completaţi cu cuvinte corespunzătoare afirmaţiile de mai jos. Şirurile orizontale de elemente se numesc …………………………. iar coloanele verticale, cuprinzând elemente cu proprietăţi fizice şi chimice …………………….. se numesc ………………………….. 15 puncte 3. Elementele chimice : N, O, F sunt situate în : a. aceeaşi grupă ; b. aceeaşi perioadă; c. grupe şi perioade diferite. 10 puncte 4. Indicaţi prin săgeţi caracterul chimic ale următoarelor elemente : Na Cl Mg Hg Al Cu

Metale

21

N Si F S

Nemetale 10 puncte

5. Citiţi afirmaţiile de mai jos şi menţionaţi dacă sunt adevărate sau false: Perioada 1 începe cu litiu şi se termină cu neonul. ( A, F), Elementele chimice din grupa a VIII-a principală se numesc gaze inerte (A, F); Siliciul se află în perioada a 3-a grupa a III-a (A, F); Toate elementele din grupa a II-a principală au pe stratul de valenţă 2 electroni (A, F) ; Numărul straturilor electronice poate fi identificat dacă se cunoaşte grupa din care face parte elementul respectiv (A, F) ; 10 puncte 6. Completaţi tabelul de mai jos, utilizând sistemul periodic al elementelor, conform modelului dat : Elementul Na C Br K P Ca S Sn

Nr. atomic (Z) 11

Structura învelişului electronic K L M N O 2 8 8 1

Grupa

Perioada

I

3

35 puncte

Nota = Nr. puncte realizat / 10 + 1

22

Numele şi prenumele elevului ………………………………………….. Data ……………….

Test de evaluare Valenţa

cls. a VII-a

1. Capacitatea de combinare a atomilor unui element chimic cu atomii altor elemente chimice reprezintă …………………………….. 5 puncte 2. Toţi atomii elementelor chimice se combină între ei deoarece au tendinţa ……………………………………………………………………………… .. cu excepţia elementelor din grupa a VIII –a principală a căror atomi …………………………………. ……………………………………………………………………………………………… 10 puncte 3. Valenţa exprimată prin numărul de electroni ………………………. sau ……… ………………………… se numeşte ……………………………………… 5 puncte 4. Ionii sunt particule ………………………………………………………………. şi provin din atomi, prin …………………………… sau ………………………….. de electroni. Procesul de transformare a atomilor în ioni se numeşte ………………………... 10 puncte 5. Realizarea configuraţiei stabile de ………………….. se poate face şi prin ……. ……………………………………………………………………………………………… 5 puncte 6. Valenţa exprimată prin numărul de electroni ……………………………………. se numeşte …………………………… şi este egală cu …………………………………... ……………………………………………………………………………………………… 5 puncte 7. Completaţi tabelul de mai jos folosindu-vă de sistemul periodic : Nr. Elementul Nr. Modul de realizare Caracter Crt. chimic electronilor a electrochimic Valenţa de configuraţiei valenţă stabile 1. Na 2. Ca 23

3. 4. 5.

S Cl Mg 20 puncte

8. Ce tip de valenţă se realizează între elementele de mai jos şi oxigen, care este valoarea acesteia ? Nr. Elementul Caracter electrochimic Mod de Tipul de valenţă Valenţa crt chimic realizare a maximă config. stabile 1. Br 2. Si 3. C 4. Ne 5. H 20 puncte

Nota = Nr. puncte realizate/10 + 1

./.

24

Numele şi prenumele elevului ………………………………………. Data ………………….

Test de evaluare Formule chimice. Stabilirea formulelor chimice pe baza valenţei

cls.a VII-a

1. Formula chimică reprezintă …………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… 5 puncte 2. Formula chimică are o dublă semnificaţie : a. ………………………… adică ………………………………………… b. ………………………… adică ………………………………………… Menţionaţi în spaţiile punctate semnificaţia formulei chimice şi ce reprezintă aceasta. 10 puncte 3. Într-o formulă chimică indicele indică …………………………………………., iar coeficientul ……………………………………………………………………………. 5 puncte 4. Din notaţiile de mai jos subliniaţi cu o linie simbolurile chimice şi cu două linii formulele chimice : NaCl , H2 , O, H2O , H , CuSO4 , Zn , HCl , Mn , Cl2 , FeSO4 , Cu , FeO , Ca, O2 15 puncte 5. Ştiind că oxigenul este constant divalent scrieţi formulele chimice ale substanţelor care se obţin prin alăturarea oxigenului cu următoarele elemente a căror valenţă este indicată : NaI , NIII , CaII , SVI , ClVII. …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …… 10 puncte 6. Se dau mai jos formulele chimice ale unor substanţe compuse în care se cunoaşte valenţa unuia dintre elemente. Identificaţi valenţa celuilalt element din formulă.

25

CaCl2 , SO2 , Al2O3 , P2O5 , NH3 . 10 puncte 7. Scrieţi formulele chimice ale substanţelor ce se obţin prin alipirea magneziului de următoarele nemetale sau grupări de atomi : ClI , SII , (OH)I , (NO3)I , (SO4)II : …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …… 15 puncte 8. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre denumirea şi formula chimică a următoarelor substanţe chimice : Hidroxid de sodiu Clorură de potasiu Acid clorhidric Hidroxid de potasiu Acid azotic Sulfat de cupru Azotat de sodiu Acid sulfuric Carbonat de sodiu Oxid de cupru

CuSO4 KOH HNO3 NaNO3 HCl KCl NaOH Na2CO3 H2SO4 CuO 20 puncte

Nota = Nr. puncte realizate / 10 + 1

./.

26

Reactii chimice. Calcule chimice Reactii chimice. Tipuri de reactii chimice Calcule pe baza ecuatiilor chimice Obiective : 



     

să cunoască semnificaţia noţiunilor: reacţie chimică , ecuaţie chimică; să aplice în scrierea ecuaţiilor chimice cunoştinţele însuşite despre formule chimice, legea conservării masei substanţelor; să definească tipurile de reacţii chimice ; să clasifice reacţiile chimice ; să scrie corect ecuaţiile reacţiilor chimice ; să efectueze reacţii chimice în condiţii de laborator ; să interpreteze observaţiile obţinute pe baza investigaţiilor ; să efectueze calcule pe baza ecuaţiilor chimice aplicând cunoştinţele anterior însuşite.

27

Numele şi prenumele elevului ……………………………………………. Data ………………….

Test de evaluare Reacţii chimice

cls.a VII-a

1.

Reacţia chimică reprezintă ……………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… 5 puncte 2. Substanţele care intră în reacţie se numesc …………………………………. , iar substanţele care rezultă din reacţie ……………………………………… 10 puncte 3. Pentru scrierea corectă a ecuaţiei chimice trebuie să se ţină seama de legea …… …………………………………………………………… adică …………………………. …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …… 15 puncte 4. Citeşte afirmaţiile de mai jos. În cazul în care apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte litera A. Dacă apreciezi că afirmaţia nu este adevărată, încercuieşte litera F. Pentru verificarea răspunsului efectuează experimental aceste reacţii şi scrie pentru fiecare caz în parte ecuaţia reacţiei chimice corespunzătoare.(Atenţie cum aprinzi gazul de la punctul f ! ) a. Reacţia carbonatului de calciu cu acidul sulfuric este însoţită de efervescenţă. A. F. …………………………………………………………………………………. b. La barbotarea CO2 în soluţie limpede de Ca(OH)2, soluţia se tulbură. A. F. ………………………………………………………………………………… c. Prin tratarea CuO cu o soluţie de HCl se obţine o soluţie de culoare albastră. A. F. ………………………………………………………………………………….

28

d. La tratarea unei soluţii de HCl cu o soluţie de AgNO3 se formează un precipitat de culoare albă. A. F. …………………………………………………………………………………. . e. La tratarea CuO cu o soluţie de H2SO4 se obţine o soluţie de culoare verde. A. F. …………………………………………………………………………………. . f. Gazul degajat în reacţia dintre Zn şi HCl arde cu flacără albastră. A. F. …………………………………………………………………………………. . Aprecierea răspunsurilor de la pct. a – f se acordă câte 4 puncte pentru identificarea răspunsului corect şi 6 puncte pentru fiecare reacţie chimică scrisă corect. 60 puncte Nota = Nr. puncte realizate / 10 + 1 Numele şi prenumele elevului ………………………………………. Data …………………….

Test de evaluare Tipuri de reacţii chimice

cls. a VII-a

1. Indicaţi prin săgeţi tipul de reacţie din exemplele de mai jos. Completaţi ecuaţiile reacţiilor chimice cu coeficienţii corespunzători: … CaCO3 = … CaO + …… Reacţii de combinare …Zn + …HCl = ………. + …H2 Reacţii de descompunere …Al + …O2 = ………………… Reacţii de substituţie … MgO = … Mg + ……………... Reacţii de schimb …NH3 + ……….. = …NH4Cl … NaOH + …HCl = …NaCl + …H2O 2. Completaţi tabelul de mai jos : Ecuaţia reacţiei chimice Reactanţi Produşi de reacţie …C + …O2 = …………………….

Tipul de reacţie

29

…NaCl + H2SO4 = …Fe + …HCl = …NaOH + CuSO4 = …MgCO3 = …FeCl3 + NaOH =

…Na2SO4 +………… …FeCl2 +…………… ……… …Na2SO4. …MgO +………… ……… + …Fe(OH)3

Aprecierea lucrării : Se acordă : - 3 puncte pentru fiecare reacţie corect recunoscută ; - 4,5 puncte pentru completarea corectă a ecuaţiei reacţiei chimice; - 10 puncte din oficiu; TOTAL = 36 + 54 + 10 = 100 puncte NOTA = puncte realizate / 10 + 1 Numele şi prenumele elevului ………………………………………….. Data …………………….

Test de evaluare Calcule pe baza formulelor chimice

cls. a VII-a

1. Raportul de masă în care se combină elementele ce compun molecula de SO2 este : a. 32 % ; b. 50 % ; c. 25 %. 15 puncte 2. Masa a 2,5 moli de acid sulfuric este : a. 245 g ; b. 980 g ; c. 125 g. 10 puncte 3. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre substanţă şi raportul său de masă: CO2 MgS CaO

3/4 3/8 5/2

15 puncte 4. Să se calculeze compoziţia procentuală de masă a CuSO4 . Care din cele trei răspunsuri este corect ? a. 32 % Cu , 24 % S, 32 % O.

30

b. 40 % Cu , 20 % S , 40 % O. c. 40 % Cu , 10 % S , 50 % O. 20 puncte 5. În 5 moli de NaCl se găsesc : a. 115 g Na şi 177,5 g Cl ; b. 23 g Na şi 35,5 g Cl ; c. 110 g Na şi 71 g Cl. 15 puncte 6. În 146 g HCl se găsesc : a. 2 g H şi 71 g Cl ; b. 4 g H şi 142 g Cl ; c. 6 g H şi 284 g Cl. 15 puncte Nota = Nr. puncte realizate / 10 + 1 Numele şi prenumele elevului ………………………………… Data …………………..

Test de evaluare

Calcule pe baza ecuaţiilor chimice

cls. a VII-a

1. Se dă următoarea schemă : K → K2O → KOH → KCl → K2SO4 Se cere : a. să se scrie ecuaţiile reacţiilor chimice corespunzătoare ; b. masa soluţiei de KOH de concentraţie 20 % necesară 73 g HCl.

neutralizării a 35 puncte

a. b.

2. Într-o soluţie de acid sulfuric 49 % se introduc 216 g aluminiu pur. Să se calculeze : cantitatea de sare rezultată ; cantitatea de acid sulfuric consumată.

31

30 puncte 3. Să se calculeze cantitatea de HCl ce reacţionează cu 4 moli de Zn. 25 puncte

Nota = Nr. puncte realizate / 10 + 1

Clasa a VIII-a

32

NEMETALE - METALE Obiective :  să clasifice elementele chimice în nemetale şi metale;  să indice poziţia nemetalelor şi metalelor în sistemul periodic;  să recunoască proprietăţile fizice caracteristice ale nemetalelor şi metalelor studiate;  să identifice pe bază de experiment şi teoretic proprietăţile chimice ale nemetalelor şi metalelor studiate;  să exprime prin ecuaţii chimice proprietăţile chimice ale metalelor şi nemetalelor;

33

 să realizeze legătura dintre structura atomului unui element chimic şi proprietăţile lui chimice;  să argumenteze utilizările nemetalelor şi metalelor pe baza proprietăţilor fizice şi chimice ale acestora;  să utilizeze ustensilele şi substanţele din laborator pentru studierea proprietăţilor nemetalelor şi metalelor.  să rezolve exerciţii şi probleme care au la bază cunoaşterea proprietăţilor elementelor.

Numele şi prenumele elevului ………………………………………. Data ……………..

Test de evaluare Hidrogenul 1.

cls. a VIII-a

Cunoscându-se : A = 1 , Z = 1, să se reprezinte pe graficul de mai jos structura atomului de hidrogen: E

N 10 puncte 2.

Hidrogenul în natură se găseşte atât ……………………….. cât şi sub formă de …………………….. . Indicaţi cel puţin 3 compuşi naturali ai hidrogenului : …………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………. 10 puncte

34

3. Modelaţi prin ecuaţii chimice reacţiile de obţinere a hidrogenului : …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 20 puncte 4.

Hidrogenul este ( solid, lichid, gazos) în condiţii normale de presiune şi temperatură şi are culoare (galben-verzui, brună, incolor). Densitatea hidrogenului este (mai mare, mai mică) decât a aerului. Tăiaţi cu o linie ceea ce consideraţi a fi incorect. 5 puncte

5.

Hidrogenul arde în aer sau în oxigen şi se formează …………… (Scrieţi ecuaţia reacţiei chimice) ……………………………………………………………………………… ……………. În reacţie cu ………………….. formează amoniacul. Ecuaţia reacţiei chimice este …… ……………………………………………………………………………………………. Acidul clorhidric se poate obţine prin sinteză din următoarele elemente : ……….şi ……. Scrieţi ecuaţia reacţiei chimice …………………………………………………………… Caracterul reducător al hidrogenului poate fi exprimat prin următoarea reacţie chimică: …………… + H2 = Zn + ………………. 20 puncte 6. Indicaţi mai jos cel puţin trei utilizări ale hidrogenului : ……………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………….. 5 puncte 7. Ce cantitate de hidrogen se poate obţine prin reacţia a 5 moli de Zn cu HCl, ce cantitate de soluţie de HCl cu concentraţia 36,5 % este necesară ? 20 puncte Total puncte 100 din care 10 din oficiu

NOTA = Nr puncte realizate / 10 + 1

35

./.

Numele şi prenumele elevului …………………………………………… Data …………..

Test de evaluare Oxigenul

cls. a VIII-a

1. În schema de mai jos s-au strecurat unele greşeli în structura atomului de oxigen. Corectează-le înscriind datele corecte pe schema alăturată ! Z=8 Z = ………… A = 15 1 A = ………... 7 2 8p 9n 10 puncte 2. Molecula de oxigen este formată din …………………… fiind mult mai stabilă decât oxigenul atomic. 5 puncte

36

3. Oxigenul în natură este cel mai răspândit element chimic, reprezentând ……% din toate elementele chimice naturale şi se găseşte sub formă de ………………………… în …………………………….. precum şi sub formă de ……………………………. ca de exemplu : ……………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………. 10 puncte 4. Oxigenul se poate obţine prin următoarele metode : a. electroliza apei ………………………………………………………… b. …………………………………………….KClO3 = KCl + O2 c. …………………………………………………………………………. Completaţi câmpurile punctate cu ecuaţiile reacţiilor chimice, respectiv metoda de obţinere. Reacţia „b” are loc în prezenţa unei substanţe numită ………………………. şi care are rol de ………………………………… adică ………………………………….. 20 puncte 5. Enumeraţi principalele proprietăţi fizice ale oxigenului : ……………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. 5 puncte 6. Reacţiile chimice de mai jos reprezintă unele proprietăţi chimice ale oxigenului. Completaţi aceste ecuaţii chimice: …… + O2 = CO2 …. S + …. = …SO3 … Fe + …O2 = ……… CH4 + … O2 = CO2 + ……….. 15 puncte 7. Ce cantitate de sulf poate arde cu formare de dioxid de sulf cu oxigenul rezultat prin descompunerea a 4 moli de clorat de potasiu ? Se dau : AS = 32 , ACl = 35,5 , AK = 39. 25 puncte Total puncte 100 din care 10 din oficiu

37

Nota = Nr. puncte realizat / 10 + 1

./.

Numele şi prenumele elevului ……………………………………….. Data ……………………..

Test de evaluare

Carbonul

cls. a VIII-a

1.

Atomul de carbon are următoarea structură : E Caracteristicile atomului sunt : L 4 Z = …………. K 2 A =…………. 6p 6n N iar poziţia lui în sistemul periodic este: …………………………………………………… 10 puncte

38

2. Carbonul în natură se găseşte …………………………… în trei stări numite…………… ……………………………… care diferă între ele prin …………… şi anume…………………………………………………………………………………… cât şi sub formă de ……………………………….. 15 puncte 3. Indicaţi prin săgeţi categoria corespunzătoare cărbunilor mai jos menţionaţi : Antracit Cărbuni naturali Mangal Turbă Cocs Cărbuni artificiali Huilă Lignit Cărbune animal Cărbune de retortă 5 puncte

4. Proprietăţile fizice ale carbonului depind de ………………………………… sub care se găseşte. Enumeraţi aceste stări în tabelul de mai jos şi precizaţi unele proprietăţi fizice ale acestora: Starea 1.

Proprietăţi fizice

2.

3.

10 puncte

39

5. Proprietăţile chimice ale carbonului pot fi prezentate sumar prin următoarele reacţii chimice : - este un nemetal/metal deci are caracter electronegativ/electropozitiv. (Tăiaţi ceea ce consideraţi că este incorect). - Reacţionează cu ……………………………rezultând compuşi cu caracter……………………. Exemplu ………………………………………………………………………………….. - arde cu formarea unor gaze. Scrieţi ecuaţiile acestor reacţii şi menţionaţi valenţa carbonului : a. ……………………………………valenţa C …………………… b. …………………………………... valenţa C …………………... - reacţionează cu hidrogenul şi formează ……………………………… conform ecuaţiei reacţiei : ………………………………………………… - are caracter……………………Exemplu ………………………………… 20 puncte 6. 250 Kg dintr-un cărbune ce conţine 85 % carbon este ars în volum limitat de oxigen. Ce produs rezultă şi în ce cantitate ? Dar dacă arderea are loc în exces de oxigen, ce produs rezultă şi în ce cantitate ? 30 puncte Nota : Nr. puncte realizat /10 + 1 (10 puncte din oficiu) ./. Numele şi prenumele elevului …………………………………….. Data ……………

Test de evaluare Proprietăţile fizice şi chimice generale ale metalelor

cls.a VIII-a

1. Completaţi afirmaţiile de mai jos înlocuind spaţiile punctate cu cuvintele adecvate: Metalele ocupă spaţiul din partea ……………………………a Sistemului periodic. Metalele la temperatura normală a mediului înconjurător sunt în stare ……………. cu excepţia …………………………. care este ……………………….Din punct de vedere termic şi electric metalele sunt ……………………………………………………., argintul fiind ……………………………………….., iar mercurul ……………………… După culoare metalele se pot clasifica în metale ……………………………de exemplu ………………………………………… şi metale …………………….. de exemplu …………………………………………, iar după densitate în metale ………….. 40

……………………….. având densitate mai mică de …………… şi metale …………….. ……………………….. având densitate mai mare de ……………….. Metalele datorită proprietăţii numită …………………………………… pot fi trase în foi, iar datorită proprietăţii numită …………………………………… pot fi trase în fire. 17 puncte 2.Proprietăţile chimice ale metalelor sunt influenţate de ………………….. ………………………………………………………….. astfel că acestea pot …………… ………………………electroni transformându-se în ioni …………………………deci vor reacţiona relativ uşor cu elementele cu caracter ……………………………. ca de exemplu …………………………………………………….. 18 puncte 3.Modelaţi prin cel puţin 5 ecuaţii chimice reacţiile metalelor cu substanţe simple şi compuse: ………………………………………………………… ………………………………………………………… ………………………………………………………… ………………………………………………………… ………………………………………………………… 25 puncte 4. Care din reacţiile chimice de mai jos sunt posibile ? Completaţi reacţiile posibile cu produşii de reacţie. Zn + HCl = …………………………… Hg + HCl = …………………………… Cu + FeSO4 = ………………………… Zn + Cu SO4 = ………………………… Zn + HNO3 dil. = ………………………. Cu + H2SO4 dil. = ……………………… 30 puncte

Total puncte 90 + 10 din oficiu NOTA = Puncte realizate/10 + 1

41

./.

Numele şi prenumele elevului …………………………………. Data ………………..

Test de evaluare Aluminiul

cls. a VIII-a

1. a. Atomul de aluminiu are nucleul format din 13 p şi 14 n (A F); b. Învelişul electronic al atomului de aluminiu conţine 14 electroni repartizaţi pe trei straturi (A F); c. Aluminiu se găseşte în sistemul periodic în grupa a III-a principală (A F) şi are pe stratul de valenţă 2 electroni (A F); Recunoaşteţi dacă afirmaţiile de mai sus sunt adevărate sau false. Tăiaţi peste ce consideraţi că este incorect. 15 puncte 2. În natură aluminiul se găseşte sub formă de ………………………….. şi anume: - ……………………………………….. - ………………………………………. - ………………………………………. - ………………………………………. Cu toate că aluminiul este foarte răspândit în natură reprezentând ………..% din toate elementele ce alcătuiesc scoarţa Pământului, singurul compus din care se poate obţine aluminiul este ……………………………………

42

10 puncte 3. Obţinerea aluminiului în industrie are loc în două etape principale. Care sunt acestea ? a. ……………………………………………………… b. ……………………………………………………… 5 puncte 4. Aluminiul are următoarele utilizări : - construcţia avioanelor …………………………………………………… - conductor electric ……………………………………………………….. - confecţionarea unor monede ……………………………………………. - obţinerea unor piese turnate ……………………………………………. - vase de bucătărie ……………………………………………………….. Completaţi în câmpurile punctate proprietăţile fizice ale aluminiului care-l fac utilizabil în scopul menţionat. 5 puncte 5. Caracterul electrochimic al unui element depinde de structura atomului şi mai ales de ………………………………………………………….Aluminiul având ……….. ……………………….. are caracter ………………………………… Completaţi câmpurile libere din afirmaţiile de mai sus. 5 puncte 6. Identificaţi substanţele notate cu literele a - d din ecuaţiile reacţiilor chimice de mai jos: a. …Al + … a = …AlCl3 b. … Al + … S = …b c. … Al + … c = …Al3C4 d. … Al + … d = … Al2O3 Din aceste reacţii rezultă că aluminiul fiind metal, are caracter electrochimic …… …………………………….. reacţionează cu ………………………….. care au caracter …………………………………………………. 15 puncte 7. Se dau următoarele substanţe chimice : HCl , H2SO4, HNO3 conc., NaCl, H2O. Identificaţi substanţele cu care reacţionează aluminiul şi cu care nu reacţionează. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice corespunzătoare acestor reacţii. …………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………. 15 puncte 8. Completaţi ecuaţia reacţiei chimice de mai jos şi indicaţi ce proprietate chimică a aluminiului rezultă din aceasta. Fe2O3 + Al = ……………………. ……………………………………………………………………………………… 5 puncte

43

9. Să se calculeze cantitatea de aluminiu care poate reacţiona cu 250 g soluţie de HCl cu concentraţia 36,5 %. Se dă ACl = 35,5. 15 puncte

NOTA = Nr. puncte realizat / 10 + 1 ( se dau 10 puncte din oficiu)

./.

Numele şi prenumele elevului …………………………………………… Data …………………...

Test de evaluare Fierul

cls. a VIII-a

1. Indicaţi mai jos poziţia fierului în sistemul periodic şi corespondenţa dintre aceasta şi structura atomului. Poziţia în sistemul periodic Structura atomului de fier Numărul de ordine ……………………….. Z = ……………………………… Grupa ……………………………………… ………………………………….. Perioada …………………………………… ………………………………….. Aşadar atomul de fier are următoarea structură :

44

Completaţi graficul cu această structură. Ce caracteristică se observă la acest atom ? …………………………………………………………………………………………… 15 puncte 2. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre compuşii naturali ai fierului şi formula lor chimică : Hematit Fe3O4 Limonit FeCO3 Magnetit Fe2O3 . H2O Pirită Fe2O3 Siderit FeS2 5 puncte 3. Obţinerea fierului constă în reducerea oxizilor de fier cu carbon. Scrieţi în spaţiul liber ecuaţia reacţiei chimice : ……………………………………………………. 5 puncte 4. Procesul tehnologic de obţinere a fierului se numeşte ……………………… În cadrul acestui proces se utilizează următoarele materii prime : 1………………………… 2. ……………………… 3. ……………………… în urma căruia se obţin două aliaje foarte utilizate în practică şi anume : 1. ………………………cu compoziţia …………………………… 2. ………………………cu compoziţia …………………………… 15 puncte 5. Menţionaţi în spaţiile de mai jos cel puţin 5 proprietăţi fizice ale fierului : ……………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………….. 5 puncte 6. Valenţa fierului poate fi …………….. sau ………….. deoarece ………….. ……………………………………………………………………………………….. 5 puncte 7. Ecuaţiile chimice de mai jos reprezintă proprietăţile chimice ale fierului. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre reactanţi şi produşii de reacţie. Completaţii câmpurile punctate cu coeficienţii corespunzători. … Fe … Fe … Fe … Fe … Fe … Fe … Fe

+ + + + + + +

… Cl2 = … H2SO4 dil. = … HCl = … O2 = … H2SO4 conc. = … CuSO4 = … H2O =

… FeSO4 + … Cu … Fe3O4 … FeCl3 … FeSO4 + … H2 … FeCl2 + … H2 … nu reacţionează … Fe2O3 + … H2 20 puncte 45

8. Completaţi spaţiile libere de mai jos cu 5 produse tehnice obţinute din fier sau aliajele lui. ………………………………………………………………………………………... ………………………………………………………………………………………... ………………………………………………………………………………………... ………………………………………………………………………………………... ………………………………………………………………………………………... 5 puncte 9. Să se calculeze cantitatea de clorură de fier şi hidrogen care se poate obţine în urma reacţiei fierului cu 300 g soluţie HCl de concentraţie 36,5 %. 15 puncte

NOTA = puncte realizate / 10 + 1

Numele şi prenumele elev ului ……………………………………. Data ……………….

Test de evaluare Cuprul

cls. a VIII-a

1. Denumirea populară a cuprului este : a. alamă; b. aramă. 5 puncte 2. Cunoscând că atomul de cupru are : Z = 29 şi A = 64 structura atomului de cupru are următoarea structură : a. N 1 b. N 2 c. N 1 M 18 M 16 M 18 L 8 L 8 L 7 K 2 K 2 K 2 29 p 35 n 28 p 35n 29 p 37 n Încercuiţi răspunsul corect. 10 puncte

46

3. În natură cuprul se găseşte sub formă de ………………………..Completaţi denumirea acestor compuşi corespunzător formulelor lor chimice: Cu2O ……………………………. Cu2 S ……………………………………. Cu Fe S2 ………………………… Cu CO3 . Cu(OH)2 ……………………… 2 Cu CO3 . Cu(OH)2 ……………………………………… 15 puncte 4. Obţinerea cuprului se face prin două procedee : a. Procedeul pirometalurgic Electroliza sărurilor de cupru b. Procedeul hidrometalurgic

Reducerea oxizilor de cupru

Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre procedeu şi procesele chimice care au lor. 5 puncte 5. În spaţiile libere completaţi proprietăţile fizice ale cuprului corespunzătoare utilizărilor menţionate : a. Conductor electric ………………………………………………………….. b. Cazane pentru încălzirea centrală …………………………………………… c. Statuete şi clanţe de uşi ……………………………………………………… 10 puncte 6. Valenţa cuprului poate fi ……….. sau …………. deoarece …………………. ……………………………………………………………………………………. deci este un element cu caracter ……………………………………… 10 puncte 7. Completaţi ecuaţiile reacţiilor chimice de mai jos prin care sunt exprimate proprietăţile chimice ale cuprului : Cu + ….. = CuCl2 Cu + O2 = ……….. (t = 200 grade Celsius) Cu + O2 = ……….. (t = 250 grade Celsius) Cu + S = ………… ( t = 200 grade Celsius) Cu + S = CuS ………………………. Cu + HCl = ……………..+ ………….. Cu + H2SO4 dil. = …………… + ………………….. Cu + ……………. = CuSO4 + SO2 + 2H2O Cu + ……………. = …... Cu(NO3) + ………. + ………… 15 puncte 8. Să se calculeze cantitatea de sulfat de cupru ce se poate obţine prin reacţia cuprului cu 300 g soluţie acid sulfuric cu concentraţia 98 %. 20 puncte

47

NOTA = Puncte realizate /10 + 1

./.

SUBSTANTE COMPUSE ANORGANICE Oxizi, baze, acizi, saruri Obiective : 

să clasifice substanţele compuse în oxizi, baze,

acizi şi săruri ;  să scrie formulele chimice ale unor oxizi, baze, acizi şi săruri ;  să modeleze prin ecuaţii chimice metodele generale prin care se pot obţine oxizi, baze, acizi şi săruri ; 48

 să identifice pe bază de observare unele proprietăţi fizice generale ale celor mai des întâlniţi oxizi, baze, acizi şi săruri;  să stabilească experimental proprietăţile chimice ale oxizilor, bazelor, acizilor şi sărurilor;  să argumenteze utilizările substanţelor compuse anorganice pe baza proprietăţilor fizice şi chimice ale acestora ;  să utilizeze ustensilele şi substanţele din laborator în scopul investigării proprietăţilor unor substanţe chimice compuse ;  să rezolve exerciţii şi probleme care au la bază cunoaşterea proprietăţilor unor substanţe compuse.

Numele şi prenumele elevului …………………………………………… Data …………………..

Test de evaluare Denumirea şi clasificarea substanţelor compuse

cls. a VIII-a

Se dau formulele chimice ale următoarelor substanţe compuse : NaCl, H2SO4, KHSO4, HNO3, H2SO3, H2S, HCl, HI, H3PO4, CaCO3, CaHPO4, FeS, NaOH, Ca(OH)2, KOH, N2O3, NaHCO3, Cu(OH)2, CO2, PbO2, Al(OH)3, K2O, Al2O3, NaNO3, ZnO, Fe(OH)2, SO3, CaO, ZnCl2, Cl2O7 . Completaţi schema de mai jos cu substanţele corespunzătoare categoriilor din care fac parte precum şi denumirea acestora:

OXIZI

Oxizi bazici : ………… ………… ………… ………… …………

.……………………………….. ………………………………… ………………………………… ………………………………… ………………………………… 49

Oxizi acizi:

…………. ..………….

…………………………………

………………………………… ..…………. ………………………………… …………… ………………………………..

BAZE

Baze solubile: …………. ……………………………….. . ………… ……………………………… Baze insolubile ………… ……………………………….. …………. ……………………………….. …………. ……………………………….. …………. ……………………………….. Oxiacizi

……………………………… ACIZI

…………. ………….

……………………………….. .

…………. ………….

………………………………

…………. ………….

………………………………..

……………………………….. Hidracizi : ……………………………….. …………. ………………………………..

SARURI

Săruri acide : …………. ………….. …………..

……………………………… ……………………………… ……………………………..

Săruri neutre : ………….. ………….. ………….. …………..

…………………………….. ……………………………… ……………………………… ………………………………

Aprecierea lucrării : 1 punct pentru fiecare substanţă plasată corect = 30 puncte; 2 puncte pentru fiecare substanţă corect denumită = 60 puncte ; 10 puncte din oficiu.

50

NOTA = Nr. puncte realizat /10 + 1

./.

Numele şi prenumele elevului …………………………………. Data ………………….

Test de evaluare Oxizii

cls. a VIII-a

1. Oxizii sunt substanţe compuse …………………….. care conţin în molecula lor atomi de ………………………………………………………………………………… 5 puncte 2. Daţi denumirea corectă a următorilor oxizi :

51

Na2O ……………………………………………… CuO ………………………………………………. Fe2 O3 ……………………………………………… CO …………………………………………………. N2 O3 ……………………………………………… Cl2 O7 ………………………………………………. Cu2O ……………………………………………….. P2 O5 ……………………………………………….

-

16 puncte 3. Clasifică oxizii de la punctul 2 în : - oxizi acizi ………………………………………………………. - oxizi bazici ……………………………………………………. 8 puncte 4. Obţinerea oxizilor se poate face prin reacţii de : - ……………………………….. Exemplu : 1. …………………………………………………. 2. …………………………………………………. - ………………………………….. Exemplu : 1. ………………………………………………… 2. ………………………………………………… 25 puncte 5. Proprietăţile chimice ale oxizilor pot fi exprimate prin următoarele reacţii chimice : oxid bazic + apă = …………….. Exemplu : ……………………………………………………………….. ………………….. + apă = acid Exemplu : ……………………………………………………………….. ………………….. + acid = sare + apă Exemplu : ………………………………………………………………. ……………………. + bază = ………. + …………… Exemplu : ………………………………………………………………. - ……………………….+ …………………….. = sare Exemplu : ……………………………………………………………… 30 puncte 6. Menţionaţi cel puţin 3 oxizi cu utilizările lor : ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 6 puncte

52

NOTA = Puncte realizate / 10 + 1

Numele şi prenumele elevului ……………………………………… Data …………………..

Test de evaluare Baze

cls. a VIII-a

1. Se dau următoarele substanţe compuse : NaCl, H2SO4, Ca(OH)2, HSO3OH, NaOH, POH(OH)2, CuSO4, HOH, KOH, HCl, ZnO, Cu(OH)2. Extrageţi din exemplele date bazele şi daţi-le denumirea lor în spaţiile de mai jos: ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………

53

……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ………………………………… 10 puncte 2. Clasificaţi bazele identificate în exerciţiul 1 după criteriile cunoscute: ……………………………………………………………………………………… ….. …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 5 puncte 3. Bazele pot fi obţinute prin reacţii de : a. combinare; Exemplu : ………………………………………………….…………………. b. descompunere; Exemplu ………………………………………………….…………………... c. schimb; Exemplu ……………………………………………………………………… 20 puncte 4. 5.

In prezenţa bazelor turnesolul se colorează în roşu. ( A ; F); Fenolftaleina în mediul bazic are culoare albastră (A ; F);

5 puncte 5 puncte

6. Care din substanţele de mai jos reacţionează cu bazele ? În caz afirmativ scrieţi ecuaţia reacţiei chimice dintre o bază şi substanţa respectivă. CaO, CuSO4, CO2, HCl, KOH, FeCl3, H2SO4. …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………… 20 puncte 7. Menţionaţi trei baze cu utilizările lor: …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… ……… 5 puncte 8. Calculaţi cantitatea de sol. NaOH de concentraţie 20 % care reacţionează cu 320 g CuSO4. 20 puncte

54

NOTA: Nr. puncte realizate/10 + 1

Numele şi prenumele elevului ………………………………………….. Data ……………….

Test de evaluare Acizii

cls. a VIII-a

1. Se dau formulele chimice ale următoarelor substanţe chimice : NaCl, HCl, CuSO4, Na2SO4, SO2(OH)2, NaOH, H2SO3, H2S, Cu(OH)2, NaHCO3, H3PO4, H3N, HNO3,

55

CaCO3 , K2O, H2CO3, ZnSO4, HNO2, Ca(OH)2, H3PO3, CaO, KOH, HI. Identificaţi care dintre acestea sunt acizi, trecându-i în categoria lor corespunzătoare clasificării învăţate: a. Hidracizi………………………………………………………………………… b. Oxiacizi…………………………………………………………………………. 10 puncte 2.

Scrieţi formula chimică a următorilor acizi : Acid clorhidric ………………………………………………………………………. Acid sulfhidric……………………………………………………………………….. Acid azotos…………………………………………………………………………… Acid azotic ….……………………………………………………………………….. Acid fosforic…………………………………………………………………………. 10 puncte 3. Radicalul acid se obţine teoretic prin …………………………………………… ……………………………………………… şi are valenţa egală cu ……………………. …………………………………………………………….……………………………….. 5 puncte 4. Ştiind că hidracizii se pot obţine prin sinteză, direct din elementele componente, scrieţi ecuaţia reacţiei chimice prin care se poate obţine un astfel de acid. …………………………………………………………………………………………. 5 puncte 5. Oxiacizii se pot obţine prin două metode. Care sunt acestea ? Daţi câte un exemplu din fiecare. a. ……………………………………………………………………………… Exemplu …………………………………………………………………… b. ……………………………………………………………………………… Exemplu …………………………………………………………………… 10 puncte 6. Pe masa de laborator aveţi următoarele substanţe chimice dizolvate în apă, în sticle fără etichetă : NaOH, CaCl2, HCl, H2SO4, Ca(OH)2, NaCl, turnesol. Cum identificaţi care dintre ele sunt acizi ? ……………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… ………… 5 puncte 7. Ecuaţiile chimice de mai jos reprezintă unele dintre proprietăţile chimice ale acizilor. Identificaţi substanţele chimice notate cu literele A – E. …A + …HCl = …ZnCl2 + …B …C + …H2SO4 = …CuSO4 + …H2O

56

…D + …H2SO4 = …Na2SO4 + …H2O …E + …HNO3 = … Ca(NO3)2 + … CO2 + … H2O 15 puncte 8. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre acidul situat în partea stângă şi utilizarea lui, în dreapta : Acidul clorhidric Acidul sulfuric Acidul azotic Acid carbonic Acid fosforic

Rafinarea ţiţeiului Mase plastice Îngrăşăminte chimice Fire şi fibre sintetice Medicamente Obţinerea unor cloruri Obţinerea sifonului Fabricarea unor explozivi (dinamita) Obţinerea HCl în laborator Coloranţi Acumulatori electrici Curăţirea metalelor (apă tare) Smalţuri Stomatologie Tăbăcirea pieilor 15 puncte

9. Să se calculeze cantitatea de soluţie de acid sulfuric cu concentraţia 49 % reacţionează cu 160 g NaOH solid. 15 puncte NOTA : Nr. puncte realizate / 10 + 1

Numele şi prenumele elevului ………………………………….. Data ……………………

Test de evaluare

Săruri

cls. a VIII-a

1. Denumiţi şi clasificaţi următoarele săruri după criteriile învăţate : NaCl, CuSO4, Ca(HCO3)2, Na2CO3, CuCl2, KHSO4, Al2(SO4)3, FeS, NaHCO3, NaH2PO4. Săruri …………………… :

57

……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Săruri …………………. : ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… 10 puncte 2. În tabelul de mai jos sunt prezentate metodele de obţinere a sărurilor. Completaţi în careurile libere din dreapta (Nr.crt.), numerele care indică corespondenţa dintre reactanţi şi produşii de reacţie. Stabiliţi coeficienţii, acolo unde este cazul. Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

REACTANŢII

PRODUŞII DE REACŢIE

…Zn + …HCl …Fe + …CuSO4 …CuO + … H2SO4 …NaCl + …AgNO3 …BaCl2 + … H2SO4 …AgNO3 + …HCl …CO2 + …Ca(OH)2 …CaO + …CO2 …NaOH + …HCl …KOH + …CuCl2

… Cu SO4 + … H2O …FeSO4 + Cu …NaCl + …H2O …AgCl + …HNO3 …ZnCl2 + …H2 …BaSO4 + …HCl …AgCl + …NaNO3 …Cu(OH)2 + …KCl …CaCO3 …CaCO3 + …H2O

Nr. crt.

30 puncte 3. Se dau mai jos următoarele săruri : NaCl, CuSO4, CaCO3. Menţionaţi în dreptul fiecăreia cel puţin cinci proprietăţi fizice specifice acestora: NaCl ………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… CuSO4 ……………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………... ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… CaCO3 ……………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………….. 58

…………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………. 15 puncte 4. Extrageţi din tabelul de la exerciţiul 2 toate reacţiile chimice pe care le consideraţi a fi şi proprietăţi chimice ale sărurilor, indicaţi categoria de substanţă chimică ce reacţionează cu sarea respectivă după modelul de mai jos: Nr. Ecuaţia reacţiei chimice Crt. 1. CuCO3 + 2 HCl = CuCl2 + H2CO3 2. 3. 4. 5. 6.

Reactanţi

Produşi de reacţie

Sare + acid

Sare + acid

15 puncte 5. Să se calculeze cantitatea de soluţie de HCl de concentraţie 36,5 % care reacţionează cu 300 g soluţie AgNO3 de concentraţie 20 %. Se dă ACl = 35,5 ; AAg = 108 ; AN = 14 ; AO = 16. 20 puncte

NOTA = puncte realizate / 10 + 1

SUBSTANTE ORGANICE CU UTILIZARI PRACTICE

59

HIDROCARBURI SUBSTANTE ORGANICE CU FUNCTIUNI Obiective :  să clasifice substanţele organice în hidrocarburi şi substanţe organice cu grupe funcţionale ;  să indice proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor organice studiate ;  să argumenteze utilizările substanţelor organice studiate pe baza proprietăţilor fizice şi chimice ale acestora ;  să indice rolul substanţelor organice în lumea vie.

Numele şi prenumele elevului ………………………………………. Data …………………..

Test de evaluare

Hidrocarburi

cls. a VIII-a

1. În funcţie de substanţele pe care le studiază chimia are două ramuri : 60

a. anorganică studiază substanţele …………………………………………… b. organică studiază substanţele ……………………………………………... 10 puncte 2. Substanţele organice conţin următoarele elemente chimice : …………………….. ………………………………………………………………………………………… 5puncte 3. Hidrocarburile sunt substanţe organice care conţin numai ……………………….. …………………………………………………………………………………………. 5 puncte 4. Derivaţii hidrocarburilor se mai numesc şi ………………………………………... şi se obţin prin ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………. 10 puncte 5. Ştim că atomul de carbon are un specific în ce priveşte realizarea configuraţiei electronice. Care este această caracteristică ? ……………………………………... …………………………………………………………………………………………. . Modelaţi în spaţiul de mai jos această caracteristică :

25 puncte 6. Lanţurile de atomi de carbon se numesc ………………………………………. şi pot fi : ……………………………………………………………………………… Modelaţi câteva exemple.

25 puncte 7. Chimia organică este chimia ………………………………………………………. Completaţi definiţia chimiei organice. 10 puncte Nota = Nr. puncte realizate / 10 + 1 Numele şi prenumele elevului ……………………………………….. Data …………………

Test de evaluare Ţiţeiul

cls. a VIII-a

1. Ţiţeiul (petrolul) este un produs natural format din ……………………………… ………………………………………………………………………………………… şi se găseşte sub formă de ……………………………. în …………………………… ………………………………………………………………………………………… 15 puncte 2. Extracţia ţiţeiului se face prin …………………………………………………….

61

5 puncte 3. O parte din fracţiunea gazoasă se separă încă la extracţie sub formă de …………. ……………………………………. 5 puncte 4. Separarea componenţilor ţiţeiului se face prin ……………………………………., care se bazează pe …………………………………………………………………….. şi se numeşte prelucrare primară. 20 puncte 5. Schema de mai jos reprezintă temperaturile dintr-o coloană de separare a produselor din ţiţei. Menţionaţi pe schemă produşii corespunzători acestor temperaturi care se obţin din coloană. 40 – 200 0 C

……………………………………………..

200 - 300 0 C …………………………………………….. 250 – 350 0 C …………………………………………….. peste 350 0 C …………………………………………….. 25 puncte 6. Utilizările ţiţeiului pot fi grupate în două domenii importante. Care sunt acestea ? Treceţi aceste domenii în spaţiile de mai jos şi menţionaţi câteva utilizări concrete ale produselor obţinute : a. ……………………………………….. - ………………………………………………………. - ………………………………………………………. - ………………………………………………………. b. …………………………………………………. - ………………………………………………………… - …………………………………………………………… - …………………………………………………………… 20 puncte Nota = Nr. puncte realizate/10 + 1 Numele şi prenumele elevului ………………………………………. Data ……………..

Test de evaluare Metanul

cls. a VIII-a

1. Cunoscând că formula chimică brută a metanului este CH4 se cere : a. masa moleculară ………………………………………………….. b. raportul de masă ………………………………………………….. c. compoziţia procentuală …………………………………………… 30 puncte 2. Metanul se găseşte în natură în :

62

a. b. c. d.

mâlul bălţilor şi se numeşte …………………………………………. În subsol sub formă de ………………………………………………. Însoţeşte petrolul şi se numeşte ……………………………………… În minele de cărbuni şi se numeşte ………………………………….. 5 puncte 3. Menţionaţi în spaţiile libere de mai jos cel puţin 5 proprietăţi fizice ale metanului ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………. 10 puncte 4. Principalele proprietăţi chimice ale metanului sunt : a. arde cu degajare de căldură ……………………………………………… b. se descompune termic în prezenţa unor catalizatori …………………….. c. prin încălzire la temperaturi înalte se transformă în acetilenă …………… ………………………………………………………………………………… Completaţi în spaţiile punctate ecuaţiile reacţiilor chimice. 30 puncte 5. Completând schema de mai jos cu principalele utilizări ale metanului veţi identifica şi alţi produşi ce se obţin prin prelucrarea acestora : 15 puncte C a u c i u i c c e r n e l u r i

M A

m

o n i a c

A c i d c l o r h i d M

e t a n F M

r i c

a s e

p

l a s tA i c l ec o o l i

A

l d

e h i d

e A g e n t i S f r i g o r i f i c i

i r e s i n t e t i c e a s e p l a s t i c e

o l v e n t i

Nota = Nr. puncte realizate /10 + 1 Numele şi prenumele elevului …………………………………. Data ………………

Test de evaluare Alcoolul etilic

cls. a VIII-a

1. Alcoolii sunt compuşi organici cu funcţiuni. ( A, F) 5 puncte 2. Completaţi schema de mai jos care reprezintă structura moleculei de alcool etilic: 63



C– 



C– 

15 puncte 3. Completaţi spaţiile libere din afirmaţiile de mai jos : Alcoolul etilic se obţine prin …………………………………… a ………………….. …………………………………dar şi prin …………………………….. în industria chimică. 10 puncte 4. Menţionaţi în spaţiile de mai jos proprietăţile fizice ale alcoolului etilic : Este un lichid de culoare ………………………… cu miros …………………… şi gust ……………………….. În cantităţi mari este …………………… pentru organismul uman. Se dizolvă în …………… în orice proporţie. La rândul său este foarte bun ……………………. pentru unele substanţe organice. Are densitatea …… ………………. şi fierbe la ………… 15 puncte 5. Una din proprietăţile chimice ale alcoolului etilic este că arde cu degajare de căldură. Scrieţi mai jos ecuaţia reacţiei chimice: …………………………………………………………………………………………. 10 puncte 6. În spaţiile de mai scrieţi cel puţin 5 utilizări ale alcoolului etilic : ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………. 15 puncte 7. Să se calculeze cantitatea de alcool etilic ce se poate obţine din 25 kg de fructe care conţine 5 % glucoză. 20 puncte Nota = Nr puncte realizate / 10 + 1 Numele şi prenumele elevului ……………………………….. Data …………………

Test de evaluare Acidul acetic 1. a. b. c. d.

cls. a VIII-a

Formula corectă a acidului acetic este : CH3 – CH2 – OH CH3 – OH CH3 – CH2 – COOH CH3 – COOH 10 puncte

64

2.

a. Acidul acetic în soluţie apoasă (3 – 15 %) se numeşte oţet (A, F) ; b. Obţinerea acidului acetic se face prin fermentaţia alcoolică a fructelor dulci (A, F); c. Fermentaţia vinului are loc în prezenţa unei bacterii numită micoderma aceti (A, F) ; d. Fermentaţia acetică este o reacţie oxidativă în prezenţa unor catalizatori (A, F); 15 puncte 3. Completaţi în spaţiile punctate principalele proprietăţi fizice ale acidului acetic : a. stare de agregare …………………………………………………………….. b. solubilitate în apă …………………………………………………………….. c. acidul acetic anhidru este numit …………………………………. deoarece … …………………………………………………………………………………….. d. miros ………………………………………………………………………….. e. gust ……………………………………………………………………………. f. acidul acetic anhidru are acţiune ………………………………………………. 20 puncte 4. Acidul acetic are toate proprietăţile specifice unui acid şi anume : a. are acţiune asupra indicatorilor : turnesolul ……………………………………….. fenolftaleina …………………………………….. b. reacţionează cu bazele formând săruri numite …………………………… (daţi un exemplu)………………………………………………………….. c. cu alcoolul etilic formează ……………………………………………….. 30 puncte 5. Treceţi în spaţiile punctate de mai jos cel puţin 5 utilizări ale acidului acetic : …………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 15 puncte Nota = Nr. puncte realizat / 10 + 1

BIBLIOGRAFIE

65

1. Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Naţional pentru curriculum - Programa şcolară pentru clasele V – VIII nr. 5. Aria curriculară matematică şi ştiinţe ale naturii, Bucureşti, 1999 ; 2. Fătu, S., Stroe, F., Stroe, C. - Manuale şcolare pentru clasele a VII-a şi a VIII-a , Editura „Corint” ; 3. Ministerul Educaţiei Naţionale, Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare – Ghid de evaluare la chimie, Bucureşti, 1999 ; 4. Neniţescu, C.D. – Chimie generală, E.D.P., Bucureşti, 1972 ; 5. Neniţescu, C.D. – Chimie organică, E.D.P., Bucureşti, 1974 ; 6. Neacşu I., Stoica, A. (coord.) – Ghid general de evaluare şi examinare, Ed. „Aramis”, Bucureşti, 1996 7. Radu, I. T. – Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului, E.D.P., Bucureşti, 1981.

66