Teste 2 Mk Enunt2015

MARKETING II/ TESTE 1.Conform definitiei scolii romanesti, marketingul ar trebui sa includa urmatoarele elemente o conceptie modernã în orientarea întreprinderilor, concretizatã concretizatã într-un ansamblu coerent de activitãti practice, programate si organizate prin utilizarea unor metode si tehnici stiintifice. !.Cores"un#ator marketingului,"unctul de "lecare in desfasurarea unei acti$itati economice trebuie sa% l constituie functia de satisfacere în conditii superioare a nevoilor de consum. &. Cores"un#ator marketingului, finali#area acti$itatii intre"rinderii nu se limiteazã la vânzarea produselor si serviciilor, serviciilor, ci include si urmãrirea comportãrii lor în consum utilizare!, a nivelului de satisfacere a nevoilor pentru care au fost concepute. '.Noua orientare de marketing a firmei se concreti#ea#a cu a(utorul  activitãtilor practice. ).*esfasurarea acti$itatilor "ractice "entru reali#area noii $i#iuni de marketing marketing im"lica utili#area unui instrumentar de mar"eting adecvat. +.na din cele doua functii ale marketingului e-istente la ni$elul intre"rinderii este atragerea cererii. .na din cele doua functii ale marketingului e-istente la ni$elul intre"rinderii este satisfacerea cererii. /.0rin functia de in$estigare a "ietei se are in $edere cercetarea tuturor componentelor

mediului în care actioneazã frma. .0entru reali#area finalitatii finalitatii economice si sociale a acti$itatii acti$itatii firmei, se are in $edere cercetarea pietei, a nevoilor de consum 12.3unctia de in$estigare a "ietei si a ne$oilor de consum a condus la crearea unor compartimente specializate în cadrul firmei sub formã de directii, servicii, birouri! sau a unor organisme specializate agentii si institute de cercetãri!. 11.0rin functia de conectare dinamica a firmei firmei la mediul economico%social se reflecta "reocu"area firmei de a%si raporta activitatea la cerintele mediului din care face parte. 1!.3unctia de satisfacere in conditii su"erioare a ne$oilor de consum se refera la realizarea finalitãtii sociale a activitãtii de mar"eting si e#primã punctul de plecare pentru orientarea întregii activitãti, corespunzãtor noului concept de mar"eting. 1&.0unctul de "lecare "entru orienterea orienterea intregii acti$itati de marketing este e-"rimat de  realizarea finalitãtii sociale a activitãtii de mar"eting. 1'.3unctia de ma-imi#are a eficientei eficientei economice se refera la finalitatea economicã a mar"etingului - ma#imizarea profitului. 1).Reali#area rolului general al marketingului im"lica abordarea interdependentã a celor patru functii. 1+.Actiunile de informare si de educare a gusturilor gusturilor consumatorilor fac "arte din cadrul functiei functiei de satisfacere în conditii superioare a nevoilor de consum. 1.Cu"rinde un ansamblu com"le- de factori eterogeni care influentea#a direct sau indirect acti$itatea firmei mediul e#tern al firmei. 1/.n segment de "iata caracteri#at "rintr%o anumita ne$oie, "entru care firma "oate desfasura acti$itate "rofitabila, re"re#inta ocazia de piatã. 1.4 "iedica a"aruta ca urmare a unei e$olutii nefa$orabile a mediului,re"re#inta amenintarea. !2.Modificarile am"le, bruste, greu de antici"at sunt caracteristice unui mediu turbulent. !1.Acele com"onente ele mediului e-tern cu care firma stabileste legaturi directe, constituie micromediul firmei. !!.3irma a"are in calitate de cum"arator si stabileste legãturi în special cu furnizorii de mãrfuri, de fortã de muncã si prestatorii de servicii. !&.3irma are calitatea de $an#ator si isi $alorifica "rodusele   /serviciile realizate, stabilind legãturi  în principal cu clientii. !'.3urni#orii de marfuri "ot fi diverse persoane fizice si $uridice de la care se pot procura% materii prime, materiale, masini, utila$e, instalatii,echipamente instalatii,echipamente.. !).Intre firma si furni#orii de marfuri se stabilesc relatii de  vânzare-cumpãrare. !+.3urni#orii de forta de munca sunt re"re#entati de  unitãtile de învãtãmânt, oficiile de fortã de muncã, persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã. !.Cei care a(uta firma sa%si "romo$e#e,sa%si $anda si sa%si distribuie "rodusele se numesc intermediari. !/. Cei care a(uta firma sa%si gaseasca clienti se numesc comercianti. 1

!.5tocarea si transferul marfurilor din "unctele de origine la destinatie este asigurat de firmele de distributie fizicã. &2.Intermediarii financiari sunt re"re#entati de bãnci, companii de credit, societãti de asigurãri si alte firme care contribuie la finantarea întreprinderii sau la prote$area acesteia împotriva riscurilor pe care le implicã achizitionarea si vânzarea mãrfurilor. &1. 0ersoanele fi#ice si (uridice carora le sunt adresate "rodusele firmei , se numesc clienti. &!.3irmele care urmaresc satisfacerea acelorasi ne$oi sau a unor ne$oi asemanatoare sunt cosiderate firme concurentiale. &&.Ansamblul de forte si tendinte "e care intre"rinderea nu le "oate controla, dar care actionea#a asu"ra ei, re"re#inta macromediul întreprinderii. &'.Mediul demografic are o im"ortanta deosebita deoarece oa menii formea#a pietele, dar si oferta de fortã de muncã. &).5tructura "o"ulatiei "e gru"e de $arsta determina nevoile de consum. &+.3ragmentarea "ietei de masa in numeroase micro"iete se "oate face in functie de efectul cumulat al acestor schimbãri (trecerea de la pietele de masã la micropiete!. &.6ocali#area "o"ulatiei influentea#a "referintele sale "entru anumite produse si servicii. &/.Elementele mediului economic se reflecta in situatia pietei. &.Intr%o economie, "uterea de cum"arare de"inde de  veniturile curente, preturi, mãrimea economiilor, a datoriilor si a posibilitãtilor de creditare în vederea cumpãrãrii. '2.Cand "uterea de cum"arare se reduce, "rinci"alul criteriu de ac7i#itionare a "roduselor de$ine valoarea acestora. '1.Corelatia dintre marimea $eniturilor si consum este sur"rinsa in  legea Ernst Engel, care aratã cã, pe mãsurã ce creste venitul unei familii, ponderea cheltuielilor pentru procurarea hranei scade, cea a cheltuielilor gospodãresti rãmâne constantã cu e#ceptia celor cu încãlzirea locuintei, energia electricã si alte servicii publice, care scad!, iar ponderea cheltuielilor cu altã destinatie si a economiilor creste. '!.Ansamblul resurselor naturale care sunt necesare desfasurarii acti$itatilor de "iata sau care sunt influentate de acti$itatile de marketing, alcatuiesc mediul natural. '&.In desfasurarea acti$itatilor economice, "ondere semnificati$a o are mediul natural. ''.Modul de locali#are si distributie in s"atiu a acti$itatiilor economice sunt influentate de conditiile naturale relief, climã, resurse!. ').0entru unitatile din turism, intra in obiectul de acti$itate conditiile naturale. '+.Com"onentele care e-"lica cum se obtin "rodusele societatii re"re#inta mediul tehnologic. '.Clasele sociale si rolul lor in societate fac "arte din  mediul politic. '/.In formarea com"ortamentului de cum"arare si de consum i nter$ine mediul cultural. '. In conturarea anumitor ti"ologii de consumatori inter$ine si  mediul cultural. )2.Relatiile de "iata "ot fi influentate ,la un moment dat ,de o multitudine de factori% generali si specifici, obiectivi si subiectivi, interni sau e#terni firmei. )1. 6i$rare de marfuri, inc7iriere, im"rumut,contractare de marfuri,s.a. sunt for me ale  relatiilor de vânzare-cumpãrare. )!.0entru relatiile "recontractuale se utili#ea#a ca instrumente negocierea, comanda, cererea de ofertã si oferta fermã. )!.3acturarea, li$rarea, trans"ortul ,rece"tia si decontarea sunt acti$itati  legate de derularea contractului. )&.In "erioada de garantie si "ostgarantie a"ar  relatiile postcontractuale. )'.Mi(loacele si instrumentele utili#ate in lu"ta de concurenta se gru"ea#a in (urul  celor patru elemente ale mi#ului de mar"eting% produs, pret, distributie si promovare. )).In ceea ce "ri$este "rodusele, diferentierile dintre concurenti se a-ea#a "e elementele corporale si acorporale% caracteristicile de calitate, modul de ambalare, marca, service-ul,comunicatiile cu privire la produs, imagine. )+.Ca element de concurenta "oate actiona si  pretul. ).Concurentii sunt "erce"uti de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. )/.3irmele care ofera acelasi ti" de "roduse destinate satisfacerii acelorasi ne$oi sunt  concurentii directi.

2

)/.3irmele cere ofera un "rodus asemanator satisfacand alte ne$oi sunt considerate concurentii indirecti. ).Au ca"acitate de a ataca si o alta "iata, daca doresc concurentii indirecti. +2.5tarea de constienti#are a li"sei unei satisfactii , re"re#inta  nevoia umanã. +1.As"iratia catre anumite "roduse care "ot satisface o ne$oie se numeste dorinta. +!.*orinta "entru un anumit "rodus, dublata de "osi bilitatea de a%l cum"ara re"re#inta o cerere. +&. Nu sunt create de marketing nevoile. +'.4amenii isi satisfac trebuintele cu a(utorul produselor si serviciilor. +).4amenii isi satisfac trebuintele8dorintele "rin intermediul schimbului. ++.0rocesul de obtinere a "rodusului dorit , oferind altce$a in locul sau re"re#inta schimbul. +. 5ituatia in care o "arte ofera ce$a altei "arti fara a "rimi nimic la sc7imb, re"re#inta

transerul. +/. 0iata care reflecta masura in care a a$ut loc confruntarea dintre cerere si oferta se numeste piata potentialã. +.6imitele cele mai largi in cadrul carora urmea#a sa aiba loc confruntarea cererii cu oferta ,re"re#inta piata potentialã. 2.5itutia in care "e "iata nu domina nicio marca re"re#inta piata deschisã. 1.Gradul efecti$ sau "otential de "atrundere in consum a "roduselor unei firmei, re"re#inta piata  întreprinderii/produsului. !.n gru" restrans de consumatori aflati in cautarea unei combinatii s"eciale de a$anta(e re"re#inta nisa de piatã. &.3orma cantitati$a de e-"rimare a "ietei re"re#inta capacitatea pietei. '.In situatia in care modificarile "ietei unui "rodus atrag madificari in aceeasi directie a "ietei altui  "rodus , $orbim des"re relatii8ra"orturi de asociere. ).Atragerea de noi cum"aratori "entru "rodusele firmei, re"re#inta  calea e#tensivã. +.Cresterea cantitatilor medii cum"arate de o unitate de consum, re"re#inta calea intensivã. /.Conduita "e care o ado"ta firma referitor l a dimensiunile,structura si e$olutia gamei de "roduse re"re#inta politica de produs. .*irectiile "rinci"ale in care firma isi mobili#ea#a intregul "otential in $ederea reali#arii indicatorilor economico%finanaciari, re"re#inta strategiile de produs. /2.Modalitatile concrete de a"licare a unei anumite strategii de "rodus alcatuiesc tacticile sau tehnicile de mar"eting. /1.0rinci"ala orientare ofensi$a a "oliticii de "rodus este re"re#entata de activitatea de inovare. /!.4"eratiile "rin care firma "roducatoare creea#a identitatea bunurilor "e care le reali#ea#a re"re#inta modelarea produsului. /&.Actiunile (uridice cu a(utorul carora este "rote(at im"otri$a contrafacerilor re"re#inta acti$itatea de asigurarea legalã a produsului. /'.*eci#iile referitoare la stabilirea dimensiunilor si structurii sortimentului de marfuri alcatuiesc politica sortimentalã. /).Este alcatuit din a$anta(ele "rinci"ale "e care le cauta consumatorii produsul. /+. Concurenta se desfasoara mai ales la ni$elul produsului îmbunãtãtit. /.Caracteristicile merceologice ale "rodusului si ale ambala(ului sau re"re#inta componentele corporale. //.n instrument eficient de diferentire in ra"ort cu "rodusele concurente il re"re#inta caracteristicile produsului. /.na din cele mai "uternice arme concurentiale din arsenalul de marketing al firmei este designul produselor. 2.Numele si marca "rodusului , re"re#inta com"onente acorporale. 1.5e asigura fidelitate "e termen lung din "artea consumatorilor "rin mãrcile de renume. 1.Com"onenta care include ansamblul informatiilor transmise de "roducator se numeste comunicatiile privitoare la produs. !.Com"onenta moti$ationala de natura subiecti$a, re#ultata al modului de "erce"ere a unui "rodus, se numeste  imaginea produsului. &.Modalitatile "rin care o firma urmareste sa se regaseasca in fata clientilor, re"re#inta identitatea.

3

'. 4 multime de articole inrudite "rin destinatia lor comuna in consum si "rin caracteristici asemanatoare re"re#inta gama de produse. ).n gru" omogen de "roduse sub as"ectul materiei "rime sau al te7nologiei de fabricatie constitue  linia de articole. +.Numarul de linii "e care le contine o gama re"re#inta lãrgimea mi#ului de produs. . Numarul $ariantelor fiecarei "rodus al unei linii re"re#inta profunzimea mi#ului de produs. /. Modul in care este "erce"ut un "rodus re"re#inta  imaginea produsului. .Conce"tul de "rodus este transformat in "rodus fi#ic si sunt necesare in$estitii im"ortante in eta"a de crearea produsului. 122.9erificarea caracteristicilor noului "rodus de catre consumatori de face in cadrul testarii de acceptabilitate. 121. rmarirea com"ortarii "rodusului in consum "ermite si determinarea gradului de învechire economicã, a uzurii lui morale. 12!.5uma tuturor $alorilor "e care consumatorii le ofera in sc7imbul a$anta(ului de a a$ea sau a utili#a  "rodusul, re"re#inta pretul. 12&. Coti#atia, onorariul, salariul, im"o#itul "e $enit, dobanda etc. sunt forme de pret. 12'. Este "re#ent in flu-ul de mesa(e dintre firma si mediul e-tern pretul. 12).Este instrument de masura a gradului de $alorificare a resurselor firmei si a o"ortunitatilor e-terioare pretul. 12+.nul dintre cele mai im"ortante elemente acor"orale ale "rodusului este pretul. 12.Cu cat "rodusele sunt mai asemanatoare,cu atat "retul se $a do$edi un factor mai im"ortant in determinarea alegerii finale. 12/.Asocierea subiecti$a creata "rin "romo$are "oate a$ea o influenta semnificati$a asu"ra deci#iei de cum"arare , in ca#ul in care "returile si "rodusele sunt cu adevãrat asemãnãtoare. 12. Nu este nicio $ariabila "ur endogena, nicio $ariabila "ur e-ogena a firmei pretul. 112.4biecti$ele de marketing sunt a$ute in $edere "entru stabilirea pretului. 111.3irma "oate "ractica un "ret mai mic daca urmareste sa  supravietuiasca. 11!.Cand firma umareste sa obtina dominatia "e "iata "rin calitatea "rodusului sau , "oate "ractica un  "ret ridicat. 11&. 0entru a "reintam"ina intrarea "e "iata a concurentilor, firma "oate stabili un "ret  $os/scazut. 11'.n factor intern care influentea#a "retul este obiectivele de mar"eting/ strategia de mar"eting/ costurile/ organizarea activitãtii de stabilire a preturilor. 11).0osibilitatea ofertantului de a "ractica un anumit "ret difera de la o "iata la alta , in functie de  tipul de concurentã. 11+.Cei care decid in final daca "retul este corect sunt consumatorii. 11.0retul "racticat de o firma influente#a ni$elul  cererii. 11/.In functie de maga#inele in care $or fi $andute "rodusele, se $a stabili si  11.Ansamblul o"eratiunilor de $an#are%cum"arare care semnalea#a trecere succesi$a a marfurilor de la un agent de "iata la altul, re"re#inta conceptul de distributie. 1!2.*rumul "e are il "arcurg marfurile "e "iata, "recum si "artici"antii la acest traseu, re"re#inta  canalul de distributie. 1!1. 3a"tul ca "rin intermediul distributiei firma isi finali#ea#a acti$itatea economica si se inc7eie ciclul economic, se e-"rima rolul economic al distributiei. 1!!.0osibilitatea consumatorului de a intra in "osesia bunurilor necesare reflecta rolul social al distributiei. 1!&.6egatura dintre "roductie si consum e-"rima legatura "e care o reali#ea#a distributia sub as"ect economic. 1!'.5ub as"ect tem"oral, distributia reali#ea#a o echilibrare între productie si consum. 1!).Com"onente obligatorii ale unui canal de distributie sunt producãtorul si consumatorul. 1!+.0rin canalele de distributie, intermediarii cum"ara cantitati mai de "roduse $ariate si ofera clientilor "osibilitatea de a cum"ara  cantitãti mici din produsele dorite. 1!.Canalele de distributie se deosebesc in functie de  numãrul de niveluri intermediare pe care le contin. 1!/. *in "unct de $edere al "roducatorului, un numar mai mare de ni$eluri intermediare conduce la un control mai mic si la o comple#itate sporitã a canalului. 4

1!.4 distributie fi#ica neadec$ata conduce la  costuri ridicate. 1&2.Cand nu reusesc sa ofer la tim" "rodusele cores"un#atoare, firmele pierd clienti. 1&1.Acti$itatea de distributie ince"e cu primirea comenzii din partea clientului. 1&!. *eoarece ciclurile de "roductie si de consum se desfasoara in mod diferit , este necesara depozitarea. 1&&.5tationarea marfurilor "entru o "erioada mai scurta de tim", re"re#inta o"eratiunea de stocare. 1&'.*eci#iile legate de alegere mi(locului si a rutelor de trans"ort $or influenta  pretul produselor, performantele de livrare si conditiile în care se prezintã mãrfurile atunci când a$ung la destinatie. 1&).Trans"ortul marfurilor de la "oarta unei firme ,la "oata celeilalte se "oate reali#a cu trans"ortul rutier. 1&+.4rice forma de "re#entare ne"ersonala si de "romo$are a ideilor, bunurilor si ser$icilor, contra cost, de catre un sustinator, re"re#inta publicitatea. 1&.0re#entarea orala facuta cu sco"ul $an#arii unui "rodus , re"re#inta vânzarea personalã. 1&/.Acordarea de stimulente "e termen scurt , cu sco"ul incura(arii $an#arii unui "rodus , re"re#inta promovarea vânzãrilor. 1&. Crearea unei :imagini des"re sine : se reali#ea#a cu a(utorul relatiilor publice. 1'2.Cand se lansea#a "e "iata o noua categorie de "roduse si se urmareste sa se cree#e o cerere  "rimare, se foloseste  publicitatea de informare. 1'1. Cand concurenta se intensifica , iar firma umareste sa cree#e o cerere selecti$a, se foloseste publicitatea de convingere. 1'!.In aglomerarile urbane este eficienta publicitatea e#terioarã. 1'&.5ustinerea financiara a unor manifestari "ublice cu sco"ul de a%si face cunoscuta firma ,re"re#inta sponsorizarea. 1''.tili#ea#a diferite instrumenete mass%media "entru a interactiona cu segmentele de clienti, de la care se astea"ta un ras"uns direct mar"etingul direct. 1'). 0entru a informa si a $inde "rodusele direct catre clienti, telemarketingul utili#ea#a telefonul. 1'+.Reducerile de "ret, cu"oanele, "remiile, concursurile etc. sunt utili#ate in "romo$are $an#arilor orientate s"re consumator. 1'. Rabaturile ,gratuitatile,"rimele de fidelitate sunt utili#ate "entru promovare comercialã. 1'/.Te7nicile de "re#entere a "roduselor la locul de $an#are facand a"el la tot ce "oate fi mai atracti$ ,re"re#inta conceptul de merchandising. 1'.Acea te7nica "romotionala care asigura legatura "ersonala intre firma si clientii sai , re"re#inta forta de vânzare.

5

6