Test de Cultura Generala

Test de cultura generala

1. Cate culori are curcubeul? a) sapte  b) sase c) cinci 2.Cate numere pare sunt intre 0 si 10? a) trei  b) cinci c) patru 3.Cate jumatati de ora sunt in 3ore? a) trei  b) sase c) doua 4.Care este capitala Frantei? a) Paris  b) Londra c) Bucuresti 5.in ce culori se obtine culoarea !iolet? a) din albastru si "alben  b) din rosu si albastru c) din rosu si "alben "alben #.Cine a $ost %adia Comaneci? a) o dansatoare  b) o !iolonista c) o "imnasta &.Ce sunt numerele consecuti!e? a) numere care se a$la unul dupa altul altul in sirul numerelor numerelor naturale  b) numere care sunt sunt impare c) numere care se impart la 2 '.Ce or"an coordonea(a intre"ul or"anism? a) inima  b) creierul c) plamanii .Cate note mu(icale are o "ama? a) 'note  b) ¬e c) #note 10.Care dintre aposoli l*a tradat pe +isus? a) ,postolul Petru  b) ,postolul ,postolul +oan c) ,postolul +uda 11.Prin ce datina stramoseasca se in!oca pornirea ploilor? a) Paparudele

 b) ra"obetele c) Calusul

12.Ce este Luna? a) o planeta  b) un satelit natural al Pamantului c) un asteroid

13. Care dintre urmatoarele po!esti este scrisa de +on Crean"a? a) umbra!a minunata  b) -cu$ita rosie c) Pun"uta cu doi bani 14.Ce domnitor roman este pre(ent in -crisoarea +++ a lui i/ai minescu? a) i/ai itea(ul  b) ircea cel Batran c) -te$an Cel are 15.Ce este perimetrul? a) supra$ata unei $i"uri "eometrice  b) suma tuturor laturilor  c) suma unei latimi si a unei lun"imi 1#. Prin ncl(ire unele corpuri  a) n"/eat  b) 6i mic6orea( !olumul 7 se contract) c) si mresc !olumul 7 se dilat) 1&. Cine a compus !ersurile imnului de stat al 8om9niei? a) i/ai minescu  b) ,ndrei ureseanu c) :eor"e nescu

1'.;iua Pm9ntului se srbtore6te n a) 25 ecembrie  b) 22 ,prilie c)1 artie 1.Ce este un tsunami? a) un !al urias  b) un !ant puternic c) o $urtuna de nisip 20. Care minoritate de pe teritoriul 8omaniei este cea mai numeroasa? a) rusa  b) turca c) ma"/iara 21.Care este cel mai mare desert de pe supra$ata nde este inmormantat -te$an cel are? a) anastirea Putna  b) anastirea oronet c) anastirea ,"apia 23.Ce tara este numita ame. =a +4 ani, omăneci a devenit o stea a Mocurilor %limpice de :ară din +9D" de la &ontreal, TuU2ec. ;u numai că a devenit prima imnastă care a o2ținut scorul perfect de (ece la olimpiadă -de șapte ori/, dar a și câ știat trei medalii de aur -la individual compus, 2ârnă și paralele/, o medalie de arint -ecipă compus/ și 2ron( -sol/. Acasă, succesul său i*a adus distincția de 3Erou al &uncii Socialiste5, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu. O)

Inima sau cordul este oranul repre(entativ al aparatului cardiovascular , ea fiind

situată $n cutia toracică. Are un rol vital $n circulațiasânelui și implicit $n menținerea vieții. nima omului este un oran lun de aproximativ +) cm, cu un diametru de ++ B +! cm, și poate cântări până la !D) * 00 rame. Aproximativ !)0 la femei și !D) la 2ăr2ați. Are formă de pară, cu vârful orientat spre stâna, spriJinindu*se de diaframă.

Parametrii generali[modificare | modificare sursă] >recvența cardiacă normală este de "0*?0 2ătăi pe minut, cu un de2it cardiac de *4 lCmin. PresiuneaI •

•

•

sistolică * ++)*+40 mm diastolică * de D)*90 mm medie * ;u se face medieV E total eronat

:alorile sunt vala2ile pentru persoanele adulteV Creierul sau encefalul -lat. cerebrum, rec. Ενκέφαλον, encephalon/ repre(intă

partea sistemului nervos central aflată $n interiorulcraniului. El controlea(ă numeroase funcții ale oranismului ca 2ătăile inimii, mersul și alerarea, enerarea de ânduri și emoții. reierul la animalele verte2rate este proteJat de cutia craniană, fiind căptușit cu o mem2rană -menine/.  7ntr*un creier uman există $ntre ?) și +00 miliarde de neuroni, fiecare dintre ei având cam +0.000 de conexiuni. O+O! una este sinurul satelit natural al Pământului,O și al cincilea ca

mărime din Sistemul Solar . Este, totodată, cel mai mare satelit natural al unei planete din Sistemul Solar raportat la mărimile dintre acesta și planeta Pământ, având un sfert din diametrul Pământului și +C?+ din masă. =una este al doilea satelit ca densitate după o, unul dintre sateliții lui Mupiter . 7n rotația sa sincronă $n Jurul Pământului, =una pre(intă aceeași față a sa, cu mici scim2ări. Priveli ștea selenară cuprinde conuri vulcanice $ntunecate, (one de pământ și cratere de impact.

=una mai este și al doilea o2iect ca lumino(itate de pe cerul $nstelat, după Soare, $n ciuda faptelor că suprafața sa este $n totalitate neară< =una se vede strălucitoare datorită faptului că reflectă lumina primită de la Soare. Scim2area =unii $n multitudinea de fa(e și de forme semicirculare a adus mari influen țe, $ncă din cele mai veci timpuri, $n de(voltarealim2ilor , calendarelor , artei și a mitoloiei. =una are o foarte mare importanță $n viața de pe 6erra< influen țele ravitaționale ale acesteia produc fluxul și refluxulmărilor și oceanelor și 3alunirea5 timpului -=una provoacă un decalaJ de ! ms la fiecare +00 de ani/. 1istanța or2itală curentă a =unii, ce repre(intă $n Jur de trei(eci de ori diametrul Pământului, cau(ea(ă asemănarea de mărime dintre =ună și Soare pe cer . 1e aceea, Soarele este acoperit aproape complet $n timpul unei eclipse solare totale. =una este sinurul o2iect extraterestru pe care omul a reușit să ateri(e(e. 7n timp ce proramul sovietic Unions !una a fost primul apt $n +9)9 să trimită sonde fără oameni pe =ună, proramul "pollo al ;ASA a reali(at prima misiune cu oameni. ;ASA a $nceput cu o misiune $n +9"? cu Apollo ? și cu altele $ntre +9"9 și +9D!, cu  Apollo ++. Aceste misiuni au adus peste ?0 de K de roci lunare, ce au aJutat la de(voltarea $nțeleerii oriinii eoloice a =unii -se crede că s*au format acum aproximativ 4,) miliarde de ani $ntr*un impact cu 6erra/, a structurii interne și a istoriei sale. 1upă misiunea lui Apollo +D din +9D!, =una a fost vi(itată numai de sonde fără personal. 1in !004, Maponia, ina, ndia,Statele nite ale Americii și "genț ia #paț ial$ %uropean$ au trims sonde pe =ună. 'e(ultatul misiunilor a dus la confirmarea descoperirii apei lunare $nețate $n craterele um2rite de la poli și leate  $n reolitul lunar. :iitoarele misiuni spațiale cu personal omenesc sunt deJa planificate. =una rămâne, după cum spune &uter #pace 'reat( , li2eră $n explorare pentru toate națiunile, $n condiții pașnice.