Teresa-Medeiros Kincaid Highland 2-Doamna si talharul.pdf

CapitoCuCl Ţinutul Muntos

al Scoţiei

1814 - A m n e v o i e de u n b ă r b a t , p r o c l a m ă P a m e l a D a r b y c u aceeaşi c o n v i n g e r e f e r m ă p e care a r fi f o l o s i t - o ca să a n u n ţ e : „ A m n e v o i e de 0 fâşie de dantelă ca să îmi refac t i v u l " , s a u „ A m n e v o i e de u n n a p p r o a s p ă t p e n t r u f r i p t u r a de l a cină". D e pe l o c u l pe care îl o c u p a în trăsură în faţa e i , s o r a e i v i t r e ­ gă, S o p h i e , îşi ridică p r i v i r e a d i n e x e m p l a r u l u z a t a l r e v i s t e i La Belle Assemblee , 1

pe care îl s t u d i a c u atenţie. R e v i s t a era v e c h e de d o u ă

sezoane, însă acest l u c r u n u o î m p i e d i c a pe S o p h i e să o f t e z e c â n d se u i t a l a p a g i n i l e c o l o r a t e d e d i c a t e r o c h i i l o r m o n d e n e s a u să se î n ­ t r i s t e z e c â n d c i t e a r e c o m a n d ă r i l e a s u p r a n u a n ţ e i de r o ş u celei m a i p o t r i v i t e p e n t r u a î m b u j o r a o b r a j i i u n e i t i n e r e lady. - Şi a m n e v o i e - avem n e v o i e , c o n c h i s e P a m e l a , n u de u n b ă r b a t oarecare, c i de u n flăcău s c o ţ i a n v i g u r o s , c u m a i m u l ţ i m u ş c h i d e c â t creier. îşi c o b o r î g l a s u l , p r e f ă c â n d u - s e a g r a s e i a în aşa f e l încât p r i n ­ ţul B o n n i e C h a r l i e a r fi f o s t m â n d r u . U n flăcău care să p o a t ă fi d u s 2

de n a s c u uşurinţă de către d o u ă fetişcane isteţe, c u m a i m u l t ă m i n t e decât el. - Ş i p r e s u p u n că acele fetişcane a m fi n o i ? îşi d ă d u c u părerea S o p h i e , ridicând a t o t ş t i u t o a r e d i n s p r â n c e a n ă . Tresări şi se f o i între p e r n e l e p o n o s i t e , în t i m p ce trăsura se zgâlţâi şi p o r n i l a v a l e , scâr­ ţ â i n d d i n t o a t e încheieturile, p e o altă cărare p i e t r o a s ă ce le i n s u l ­ t a inteligenţa n u m i n d u - s e d r u m . Şi c u m p r o p u i să îl g ă s i m pe acest 1

Revistă britanică pentru femei, publicată din 1806 până în 1837, înfiinţată de

către J o h n Bell (n.tr.) 2

Prinţul Charles Edward Stuart, una dintre cele mai romantice figuri ale istoriei eu­

ropene, reprezentant de seamă al loialităţii şi devotamentului (n.tr.)

-—

T'iresa Medeiros

n e g h i o b c h i p e ş , m ă rog? Să îl r u g ă m pe v i z i t i u să oprească în u r m ă ­ t o r u l s a t şi să p u n ă u n a n u n ţ ? Sperând că s o r a e i avea să c o n t i n u e c u p l a n u l acela fără n o i m ă , fie şi n u m a i ca să le treacă m a i r e p e d e o r e l e l u n g i p e t r e c u t e pe d r u m , P a m e l a îşi m u ş c ă b u z a inferioară. - H m m m . . . n u este o idee r e a . N u m - a m g â n d i t l a u n a n u n ţ . Ce-ai zice despre u n u l care să s u n e c a m aşa: „SE CAUTĂ: Scoţian c u m i n t e a scurtă şi g r u m a z u l g r o s , care să se dea d r e p t m o ş t e n i t o r u l de m u l t p i e r d u t a l d u c e l u i " . Poate că a m p u t e a agăţa câte u n u l în piaţa p r i n c i ­ pală a fiecărui sat p r i n care v o m t r e c e . - C u m era acela pe care l - a m v ă z u t în u l t i m u l s a t , ce n e p r e v e n e a că u n tâlhar de d r u m u l m a r e , c u u n p r e ţ uriaş pe c a p u l său, hălă­ duieşte c h i a r p r i n părţile acestea - j e f u i n d u - i p e călători şi s i l u i n d femei nevinovate? C u v i n t e l e b a t j o c o r i t o a r e ale S o p h i e i z d r o b i r ă v i s u l P a m e l e i de p i e ­ t r e l e c o l ţ u r o a s e ale realităţii. îşi a m i n t i m u l t p r e a clar de acel a n u n ţ . E r a î n s o ţ i t de o schiţă g r o s o l a n ă , ce înfăţişa u n b ă r b a t m a s c a t , c u trăsături d u r e , c u u n p i s t o l în m â n ă şi c u o scânteiere n e m i l o a s ă în o c h i . Fusese atrasă de schiţă fără să v r e a , d e z m i e r d â n d c u b u r i c e l e d e g e t e l o r g r o p i ţ a jucăuşă ce i se c o n t u r a în o b r a z u l d r e p t . N u se p u ­ t u s e a b ţ i n e să n u se î n t r e b e ce a n u m e l - a r fi p u t u t d e t e r m i n a p e u n b ă r b a t să sfideze atât legea, cât şi p o r u n c i l e D o m n u l u i , şi să f u r e ceea ce îşi d o r e a , în loc să plătească p e n t r u acel ceva. Când se a p r o p i a s e S o p h i e , P a m e l a se î n t o r s e s e r e p e d e c u spatele l a a n u n ţ , t e m â n d u - s e ca n u c u m v a sora e i să regăsească ceva d i n p r o p r i a sa d i s p e r a r e cres­ c â n d ă în p r i v i r e a de oţel a tâlharului. A m i n t i r e a acelei p r i v i r i îi t r i m i s e fiori pe şira spinării. E r a d u r e r o s de c o n ş t i e n t ă de f a p t u l că d o u ă f e m e i călătorind s i n g u r e p r i n acele ţinuturi sălbatice şi aspre p u t e a u să cadă c u uşurinţă în capcane m a i p e r i c u l o a s e decât bănuielile d o j e n i t o a r e şi p r i v i r i l e d e z a p r o b a t o a r e , î n s ă n u d i s p u n e a u de m i j l o a c e l e b ă n e ş t i necesare p e n t r u a a n g a j a s e r v i t o a r e care să le c o n f e r e u n aer de r e s p e c t a b i l i t a t e s a u valeţi care să apere trăsura p e care o închiriaseră d u p ă ce c o b o r â s e r ă d i n d i l i ­ g e n t ă , în E d i n b u r g h . N u le r ă m â n e a decât să se bazeze pe v i z i t i u l b ă t r â n şi p e m u s c h e t a l u i străveche ca să le p r o t e j e z e atât viaţa, cât şi v i r t u t e a . 8

-—•

'Doamna şi tăiharui-—•

Se strădui să z â m b e a s c ă slab. - D i n câte a m a u z i t d e s p r e aceşti sălbatici d i n Ţinutul M u n t o s , s u n t m a i dispuşi să îşi siluiască o i l e d e c â t f e m e i l e . îşi t r e c u o m â n ă p e s t e săculeţ, recăpătându-şi siguranţa c â n d simţi c o n t u r u l a ceea ce ascunsese în m i c u ţ a p u n g ă de m ă t a s e . R ă s u cindu-şi o buclă p e d e g e t u l arătător, S o p h i e oftă. - î n c ă n u - m i v i n e să c r e d că a m b ă t u t atâta d r u m în z a d a r ! A i a u z i t - o pe c o t o r o a n ţ a aia bătrână d i n S t r a t h s p e y . D u p ă ea, m o ş ­ t e n i t o r u l d u c e l u i a m u r i t a c u m a p r o a p e t r e i z e c i de a n i , c â n d e r a încă u n ţ â n c de l a p t e . N i c i e l , n i c i m a m a l u i n u a u supravieţuit p r i m e i i e r n i în Ţinutul M u n t o s . - C u siguranţă p o t să înţeleg de ce, b o m b ă n i P a m e l a , vârându-şi m a i a d â n c mâinile în m a n ş o n u l de blană. Fusese şi m a i u i m i t ă decât S o p h i e să descopere că u r m a d u p ă care se luaseră în u l t i m a lună, p l i n e de speranţă, î n g h e ţ a s e c u t o ­ t u l , î n g h e ţ a s e m a i m u l t c h i a r şi decât acea ţară uitată de D u m n e z e u , u n d e vântul le b i c i u i a n e m i l o s - c h i a r şi c â n d soarele strălucea pe cer. î n g h e ţ a s e m a i m u l t decât picăturile r e c i de p l o a i e ce î n c e p e a u să le l o v e a s c ă d i n c l i p a în care d e c i d e a u că e r a s i g u r să î n c h i d ă u m b r e ­ l a , î n g h e ţ a s e m a i m u l t decât u m e z e a l a ce le p ă t r u n d e a p â n ă l a oase, făcându-le să creadă că n u a v e a u să se m a i încălzească v r e o d a t ă . - Ce-ar fi să u i t ă m c u t o t u l de r e c o m p e n s ă şi să n e î n t o a r c e m aca­ să? sugeră S o p h i e . - U n p l a n f o a r t e isteţ, într-adevăr... dacă a m m a i avea o casă. C u m ceaţa mâhnirii î n t u n e c ă strălucirea d i n o c h i i a z u r i i a i l u i S o p h i e , P a m e l a îşi regretă i m e d i a t t o n u l tăios. Până în u r m ă c u şase l u n i , T e a t r u l C o r o a n e i de pe D r u r y L a n e fusese s i n g u r a casă a d e v ă ­ rată p e care o c u n o s c u s e r ă . A m â n d o u ă fuseseră n ă s c u t e în s p a t e l e scenei şi fuseseră d e c l a r a t e de către m a m a l o r , actriţă, „ n i ş t e piese c u adevărat m i n u n a t e " . D a r a c u m t e a t r u l n u m a i e r a , fusese t r a n s ­ f o r m a t în dărâmături şi cenuşă de către acelaşi foc t r a g i c ce o ucisese p e m a m a l o r şi l e - a r fi ucis şi pe ele, dacă în acel m o m e n t n u a r fi d o r m i t în a p r o p i e r e , în cămăruţele l o r . P a m e l e i i se p u s e u n n o d în gât, a m a r şi f a m i l i a r . S i n g u r a e i c o n s o l a r e era g â n d u l că m a m a l o r n u şi-ar fi d o r i t n i c i o d a t ă să trăiască d u p ă ce şi-ar fi p i e r d u t l e g e n d a ­ r a f r u m u s e ţ e - s a u e f e c t u l d e v a s t a t o r p e care aceasta îl avea a s u p r a a d m i r a t o r i l o r ei. 9

zresa Medeiros <

O f r u m u s e ţ e ce supravieţuise în licărirea pală a b u c l e l o r s u r o r i i e i v i t r e g e . Bucle a r a n j a t e î n t r - o t u n s o a r e l a m o d ă , ce încadra p e r f e c t c h i p u l în f o r m ă de i n i m ă a l l u i S o p h i e , c u acea gură plină, de C u p i d o n , şi c u n a s u l î n c â n t ă t o r de retrousse . 1

Se ş o p t e a p r i n t r e d a n s a t o a ­

rele de l a o p e r ă că tatăl l u i S o p h i e fusese u n comte

2

care o găsise pe m a m a l o r d e o p o t r i v ă de charmant

francez bogat,

şi de ravissant . 3

Că

îşi p i e r d u s e i n i m a n u m a i ca să se î n t o a r c ă în Franţa şi să-şi piardă şi c a p u l , înainte să îi p o a t ă cere m â n a m a m e i l o r . P a m e l a e r a c o n v i n s ă că tatăl e i t r e b u i e să fi f o s t u n f e r m i e r e n g l e z zdravăn. C u m a l t f e l a r fi p u t u t m o ş t e n i atât părul, cât şi o c h i i , care a v e a u o n u a n ţ ă m a i m u l t decât o b i ş n u i t ă de c a f e n i u ? Trăsăturile îi e r a u fine pe c h i p u l o v a l , însă f o a r t e p u ţ i n m e m o r a b i l e , i a r uşoara curbură a p o m e ţ i l o r e i a r fi arătat l a f e l acasă, l a o lăptăreasă d i n Y o r k s h i r e . A v e a f o r m e d e s t u l de generoase ca să t e n t e z e p r i v i r e a u n u i bărbat, d a r n u într-atât încât să îl i n s p i r e să îşi d e m o n s t r e z e d e ­ v o t a m e n t u l a r u n c â n d u - s e de pe P o d u l L o n d r e i în apele r e c i ca g h e a ţ a ale T a m i s e i , aşa c u m se z v o n e a că făcuse u n u l d i n t r e a m a n ţ i i cei m a i pasionali ai m a m e i lor. P a m e l a îşi regretă v o r b e l e n e c h i b z u i t e şi m a i m u l t c â n d S o p h i e îşi ridică bărbia m i c ă şi ascuţită, s t r â n g â n d d i n dinţi ca să-i a s c u n d ă uşorul t r e m u r . - R e c o m p e n s a d u c e l u i n u este s i n g u r a n o a s t r ă speranţă, să ştii! Ba c h i a r î m i stă în p u t e r e să a m grijă de n o i a m â n d o u ă . O f e r t a v i c o n ­ t e l u i este încă valabilă. Pamela se î n c r u n t ă . A s t a n u este o m e l o d r a m ă gotică plină de acţiune! N u a m n i c i r e a m a i mică intenţie să v â n d v i r t u t e a s u r o r i i m e l e c e l u i care oferă c e l m a i m u l t , d o a r ca să a m u n acoperiş d e a s u p r a c a p u l u i ! S o p h i e ridică u n u m ă r gingaş, î n t r - u n gest graţios, m e n i t să c o n ­ f i r m e m o ş t e n i r e a e i galică. - N u t r e b u i e să fii atât de puritană! Maman

a ales să d u c ă o viaţă

neîngrădită de c o n v e n ţ i i l e sociale. D e ce n u aş face şi e u l a fel? - M a m a a a v u t î n t o t d e a u n a scena. Ea s-a v â n d u t p e n t r u d r a g o s t e , n u pentru bani. 1

Cârn (în limba franceză, în original) (n.tr.)

2

Conte (în limba franceză, în original) (n.tr.)

3

Fermecător şi minunat (în limba franceză, în original) (n.tr.)

io

Doamna şi tâffiaruf - Este oare i m p o s i b i l p e n t r u o f e m e i e să le aibă pe a m â n d o u ă ? întrebă S o p h i e g â n d i t o a r e . - O, s-ar p u t e a să le a i p e a m â n d o u ă t i m p de u n s e z o n în braţele v i c o n t e l u i ! Până c â n d se v a p l i c t i s i de f a r m e c e l e t a l e , se v a a p r i n d e d u p ă v r e o tânără d a n s a t o a r e de l a o p e r ă şi v a decide să t e dea m a i d e ­ p a r t e v r e u n u i p r i e t e n d e - a l l u i . P a m e l a se întinse p e s t e spaţiul d i n t r e ele şi a r a n j a c u b l â n d e ţ e o b u c l ă rebelă d u p ă u r e c h e a l u i S o p h i e . N u v r e a u să f i u c r u d ă , dragă, însă este o diferenţă f o a r t e m i c ă între a fi a m a n t ă şi a fi târfă. A m v ă z u t f e t e m a i t i n e r e şi m a i f r u m o a s e decât t i n e v â n z â n d u - ş i n u r i i pe F l e e t S t r e e t . N-aş v r e a să m o r i de sifilis înainte să î m p l i n e ş t i n o u ă s p r e z e c e a n i ! - D a r v i c o n t e l e jură că m ă adoră! Că, d i n c l i p a în care m - a v ă z u t în cor l a Pygmalion,

c â n d a v e a m cincisprezece a n i , n u se m a i p o a t e

g â n d i l a n i m i c şi l a n i m e n i a l t c i n e v a . - N i c i m ă c a r l a nevastă-sa, c o m e n t ă P a m e l a sec. C h i p u l l u i S o p h i e se î n t u n e c ă l a acea remarcă dură. P a m e l a îi strânse m â n a p r i n m ă n u ş ă . - N u t e m a i g â n d i l a e s c r o c u l ăla! Dacă n u p u t e m căpăta r e c o m ­ p e n s a d u c e l u i , p u r şi s i m p l u v o m m a i încerca o dată c u scena. Nările d e l i c a t e ale l u i S o p h i e fremătară, p u f n i n d ţ â f n o s . - A t u n c i , n e este d a t să m u r i m de f o a m e î n t r - u n şanţ! î n t i m p ce s o r a e i se ascunse în s p a t e l e r e v i s t e i ca să-şi r u m e g e s u ­ părarea, P a m e l a se s p r i j i n i pe p e r n e l e d i n p i e l e crăpată, o f t â n d , s i m ­ ţ i n d că i se sfârşiseră atât v o i o ş i a , cât şi a r g u m e n t e l e c o n v i n g ă t o a r e . D i n păcate, m a m a l o r fusese pe cât de f r u m o a s ă , pe atât de lipsită de s i m ţ p r a c t i c . D u p ă ce aflaseră de l a a v o c a t că le lăsase a p r o a p e fără u n s f a n ţ , P a m e l a şi S o p h i e încercaseră să îşi facă u n r o s t în s i n g u r u l f e l p e care îl ştiau - pe scenă. î n s ă s i n g u r a l o r încercare de a u r c a pe scenă î n c e p u s e t r i u m f ă t o r şi se t e r m i n a s e d e z a s t r u o s . F r u m u s e ţ e a eterică a l u i S o p h i e c a p t i v a s e p u b l i c u l , s m u l g â n d s u s ­ p i n e c â n d îşi făcuse apariţia parcă p l u t i n d . D a r v r a j a se r u p s e s e în m o m e n t u l în care deschisese g u r a şi î n c e p u s e să-şi r e c i t e v e r s u r i l e c u u n glas atât de răguşit, încât u n c r i t i c sugerase că d i r e c t o r u l t e a t r u l u i ar fi t r e b u i t să bată b i n e în cuie c a p a c u l s i c r i u l u i e i ca să o î m p i e d i c e să apară în piesă. T o a t e v i s u r i l e l o r de f a i m ă şi b o g ă ţ i e pieriseră î n ­ t r - o p l o a i e de l e g u m e s t r i c a t e şi strigăte de ocară. Fuseseră n e v o i t e 11

T'zresa Medeiros să-şi strângă l u c r u r i l e c h i a r în acea n o a p t e şi să fugă d i n t e a t r u d o a r c u u n pas în faţa u n e i g l o a t e dezlănţuite. D e a t u n c i se a f l a u t o t pe fugă. Dacă n u găseau v r e o cale să-şi u m ­ fle p u n g i l e înainte să se î n t o a r c ă în L o n d r a , u r m ă t o a r e a l o r o p r i r e n u a r fi f o s t t e a t r u l , c i a z i l u l p e n t r u săraci. P a m e l a p r i v i p e f e r e a s t r a trăsurii l a u m b r e l e ce v e s t e a u a m u r g u l , î n j o c e r a u m u l t m a i m u l t e decât p u t e a să îşi dea s e a m a S o p h i e . î n s ă n u avea i n i m a să îşi î m p o v ă r e z e s o r a c u urâtul adevăr. N o r i i p l u t e a u d e a s u p r a c r e s t e l o r î n d e p ă r t a t e ale m u n ţ i l o r ca nişte f a n t o m e ale t u t u r o r t e m e r i l o r e i . F i i n d p r e a o b o s i t ă p e n t r u a le î n f r u n t a s i n g u ­ ră, lăsă ca legănatul trăsurii şi p l e o a p e l e - i t o t m a i grele să o p o a r t e într-un s o m n agitat. P a m e l a se t r e z i în aceleaşi z g o m o t e p e care le a u z i s e în n e n u ­ mărate piese de t e a t r u , de-a l u n g u l a n i l o r - detunătura u n u i p i s t o l , u r m a t ă de răcnetul î n d r ă z n e ţ : „Banii s a u viaţa!" - Ţ i - a i ' m i n ţ i t s - a p r i n z i fitilele, S o p h ? m u r m u r ă ea fără să d e s c h i ­ dă o c h i i . Şi n - u i t a să t r a g i c o r t i n a d u p ă ce n e l e g i u i t u l este învins! Se c u f u n d a m a i a d â n c între p e r n e şi în v i s e l e e i c â n d o gheară ascuţită i se înfipse î n u m ă r şi o scutură straşnic. - P a m e l a ! Pamela,

trezeşte-te!

A m f o s t o p r i t e de tâlhari!

O c h i i P a m e l e i se deschiseră d i n t r - o d a t ă şi întâlniră p r i v i r e a î n ­ grozită a s u r o r i i ei. Trăsura n u se m a i legăna, c i se z d r u n c i n a s e , o p r i n d u - s e b r u s c . U n u l d i n t r e cai n e c h e z ă s p e r i a t , a p o i se lăsă o tăcere r ă u - p r e v e s t i t o a re. Cât t i m p P a m e l a d o r m i s e se făcuse î n t u n e r i c b e z n ă , i a r f e r e a s t r a era acoperită de p e r d e a u a neagră şi catifelată a n o p ţ i i . Trase a d â n c aer în p i e p t , cuprinsă de o adevărată s p a i m ă . Dacă n u se m a i p u t e a u b a z a pe v i z i t i u ca să le apere o n o a r e a şi viaţa? Dacă zăcea ca u n m o r m a n l i p s i t de viaţă în m i j l o c u l d r u m u l u i , c u o gaură uriaşă în p i e p t u l s f r i j i t ? î n g h i ţ i n d u - ş i s p a i m a , îşi duse u n d e g e t l a b u z e , a p o i strânse m â i ­ nile înmănuşate ale l u i Sophie. Se ghemuiră u n a lângă a l t a , ţinându-şi a m â n d o u ă respiraţia ca să a s c u l t e . Tăcerea părea să fi d e v e n i t m a i a d â n c ă şi m a i copleşitoare. Până la urină, f u î n t r e r u p t ă de s u n e t u l u n o r paşi măsuraţi ce d ă d e a u o c o l t răsurii. Poate că era d o a r v i z i t i u l , care v e n e a să le a n u n ţ e că t o t u l era

(Doamna şi tâCharuC-— b i n e , se rugă P a m e l a . Că păcănitul p i s t o l u l u i şi ţipătul înfiorător n u fuseseră n i m i c a l t c e v a decât u n r e n g h i j u c a t de nişte flăcăi d i n s a t , care a v e a u m a i m u l t ă b u n ă d i s p o z i ţ i e decât b u n ă creştere. însă s u n e t u l înăbuşit a l paşilor îşi râdea de g â n d u l e i î m b u c u r ă ­ t o r . E r a n e v o i e atât de graţie, cât şi de practică î n d e l u n g a t ă ca să se p o a t ă m e r g e pe u n a s e m e n e a d r u m fără să se m i ş t e d i n loc n i c i m ă c a r o piatră. Şi o r i c i n e a r f i d o b â n d i t acel t a l e n t a r f i p u t u t l a f e l de u ş o r să frângă gâtul u n u i b ă r b a t p e n t r u p u n g a l u i c u b a n i s a u să se f u r i ­ şeze în i a t a c u l u n e i f e m e i , în t o i u l n o p ţ i i , să-i acopere g u r a c u m â n a şi să îşi satisfacă p o f t e l e c u ea. D e v r e m e ce se părea că n u a v e a u c u m să scape de acei paşi ce se a p r o p i a u , P a m e l a m a i strânse o dată m â n a l u i S o p h i e , l i n i ş t i n d - o , a p o i îşi t r a s e m â n a d i n strânsoarea s u r o r i i e i şi o vârî în săculeţ. C â n d degetele i se încolăciră în j u r u l c o n t u r u l u i t a r e a l o b i e c t u l u i d i ­ n ă u n t r u , îşi încetară t r e m u r u l . S u n e t u l paşilor încetă, de a s e m e n e a , lăsând în u r m ă o linişte şi m a i înfiorătoare. P a m e l a o t r a s e p e S o p h i e în s p a t e l e e i c u m â n a liberă, a ş t e p t â n d ca uşa trăsurii să fie deschisă c u p u t e r e , a ş t e p t â n d ca u n braţ n e c r u ­ ţător să se î n t i n d ă î n ă u n t r u şi să o tragă afară, a p u c â n d - o de păr. Uşa trăsurii se î n t r e d e s c h i s e î n c e t , scârţâind d i n b a l a m a l e . N u se vedea n i c i u r m ă de a t a c a t o r u l l o r . N u se v e d e a n i m i c în afară de u n h ă u c o p l e ş i t o r de î n t u n e r i c , ce a m e n i n ţ a să le înghită c u t o t u l . O v o c e se a u z i d i n î n t u n e r i c , p r o f u n d ă şi t u n ă t o a r e . - Ştiu că sunteţi acolo. V - a u d respirând. Ieşiţi d i n trăsură c u m â i ­ n i l e r i d i c a t e o r i vă î m p u ş c şi v ă t r i m i t d i r e c t l a d r a c u ! P a m e l a o simţi pe S o p h i e lipită de s p a t e l e e i , t r e m u r â n d ca u n p u i de pasăre în g h e a r e l e u n u i p r ă d ă t o r f i o r o s . M i r o s u l s p a i m e i s u r o r i i e i îi încleşta fălcile şi îi î n d r e p t ă s p i n a r e a . Poate că ticălosul acela fără c h i p a r fi p u t u t să o facă să-şi piardă viaţa şi o n o a r e a , însă e r a u n l u ­ c r u p e care şi-1 p u t u s e p i e r d e î n t o t d e a u n a fără a j u t o r u l a l t c u i v a - şi anume,

firea.

N e l u â n d în s e a m ă mâinile l u i S o p h i e încleştate f r e n e t i c p e p a r ­ t e a d i n s p a t e a f u s t e l o r e i , se avântă spre uşă şi ieşi năvalnic d i n trăsură. Se î m p i e d i c ă de t i v u l h a i n e i , d a r se î n d r e p t ă r e p e d e , aranjându-şi b o n e t a s t r â m b ă c u o smucitură furioasă. 13

-—

T'iresa QAedeiros

- P e n t r u n u m e l e L u i D u m n e z e u , s i r , c i n e vă scrie r e p l i c i l e ? N u a m m a i a u z i t n i c i o d a t ă o diatribă atât de a t r o c e ! „Banii s a u viaţa"? „Ieşiţi d i n trăsură c u mâinile r i d i c a t e o r i v ă î m p u ş c şi vă t r i m i t d i r e c t l a d r a c u " ? Pe legea m e a , n u aţi r e z i s t a n i c i m ă c a r l a o r e p r e z e n t a ţ i e pe D r u r y L a n e ! A r lăsa c o r t i n a p e s t e c a p u l sec a l d o m n i e i v o a s t r e înainte de sfârşitul p r i m u l u i a c t . N u v - a t r e c u t p r i n cap n i c i o d a t ă că aţi fi u n n e l e g i u i t m a i c r e d i b i l dacă n u aţi r o s t i a s e m e n e a t r ă n c ă ­ neli cumplite? Pe măsură ce ţiuitul f u r i o s d i n u r e c h i l e P a m e l e i cedă, înţelese că stătea a p r o a p e nas în n a s c u o u m b r ă fără c h i p . O u m b r ă fără c h i p care o d o m i n a în î n ă l ţ i m e c u m a i m u l t de t r e i z e c i de c e n t i m e t r i . Lă­ ţ i m e a i m p u n ă t o a r e a u m e r i l o r l u i acoperea l u m i n a l u n i i ce a b i a se înălţa pe cer. Tăcerea l u i era o adevărată a r m ă , atât de eficientă încât e i m a i că îi sări i n i m a c â n d e l v o r b i , în sfârşit. - Ce a i p r e f e r a , f e t i ţ o ? Să t e î m p u ş c şi să t e t r i m i t l a d r a c u m a i întâi, şi a p o i s ă - m i rostesc trăncănelile? M ă t e m c-ar fi şi m a i p u ţ i n c o n v i n g ă t o r făr-un p u b l i c care să aprecieze s p e c t a c o l u l . F e l u l b a t j o c o r i t o r în care a c c e n t u a c o n s o a n a „ r " era l a f e l de a s p r u ca p â n z a de sac, şi t o t u ş i m o a l e ca s a t i n u l . E r a ca şi c u m a r fi s i m ­ ţit p e t a l e l e de t r a n d a f i r şi s p i n i t r e c â n d în acelaşi t i m p p e s t e p i e l e a e i înfiorată. P a m e l a făcu u n pas î n t r - o p a r t e , g â n d i n d u - s e să îi distragă atenţia de l a S o p h i e şi de l a uşa trăsurii. D a r a j u n s e să îşi r e g r e t e mişcarea c â n d e l îşi s c h i m b ă p o z i ţ i a , lăsând l u m i n a l u n i i să scalde ţeava lungă şi lustruită a p i s t o l u l u i p e care îl ţinea în m â n ă . Strângea a r m a de parcă a r fi f o s t n ă s c u t să o m â n u i a s c ă . Prea târziu îşi a m i n t i ea de b i e t u l v i z i t i u . A r u n c ă o p r i v i r e spre p a r t e a d i n faţă a trăsurii şi îl zări întins p e d r u m , aşa c u m se t e m u s e , îi scăpă u n ţipăt ascuţit de m â h n i r e . îşi ridică t i v u l f u s t e l o r şi f ă c u u n pas i n v o l u n t a r s p r e e l . Tâlharul îi b l o c a d r u m u l , graţia l u i tăcută fiind m a i a m e n i n ţ ă t o a ­ r e d e c â t strigătul oricărui a l t bărbat. - N u - i m o r t . O să-şi v i n ă - n simţiri d u p - o v r e m e , făr-altceva decât o d u r e r e de cap ş-o p o v e s t e p e n t r u a m i c i i l u i , p e care să le-o s p u n ă l a tavernă, în t i m p ce e i o r să-i c u m p e r e câteva băuturi. 14

Doamna şi tâCharuf Ca p e n t r u a - i a p r o b a c u v i n t e l e , v i z i t i u l se f o i şi scoase u n g e a m ă t slab. P a m e l a a r u n c ă o p r i v i r e spre l a d a trăsurii. M u s c h e t a l u i era încă b i n e prinsă î n c h i n g ă . N i c i m ă c a r n u avusese şansa să o scoată. încurajată de s e n t i m e n t u l de uşurare, îşi ridică p r i v i r e a spre a t a ­ catorul lor. - Ce m a i m e s e r i e v-aţi ales, s i r ! Să atacaţi bătrâni şi să î n s p ă i m â n ­ taţi f e m e i l i p s i t e de apărare. E l făcu u n pas în faţă, a p r o p i i n d u - s e atât de m u l t încât ea îi simţi căldura t r u p u l u i p r i n m a t e r i a l u l cămăşii. - N u p a r i p r e a î n s p ă i m â n t a t ă , f e t i ţ o ! N i c i p r e a lipsită de apărare. D e f a p t , era f o a r t e îngrozită. D a r îşi ascunse g r o a z a p u f n i n d nemulţumită. - P u r şi s i m p l u n i c i o d a t ă n u a m p u t u t s u p o r t a ticăloşii! - Şi ce t e face să c r e z i că a m ales această „ m e s e r i e " ? Vocea l u i era ca o m â n g â i e r e insinuantă, ce îi z b u r l i părul pe ceafă. Dacă m i - a f o s t hărăzită de către s o a r t a c r u d ă ? - T o ţ i a v e m a l e g e r i de făcut, dacă v r e m să fim stăpânii - s a u stă­ pânele - p r o p r i i l o r n o a s t r e sorţi. - Şi t u eşti stăpâna sorţii tale? V o r b e l e l u i ascuţite, r o s t i t e p e u n t o n b l â n d , atinseră o ţintă n e a ş ­ t e p t a t de firavă. D u p ă m o a r t e a m a m e i e i , P a m e l a descoperise r e p e d e că, fără m i j l o a c e de t r a i sau fără p r o t e c ţ i a u n u i b ă r b a t , o f e m e i e se afla l a m i l a l u m i i . T o t ceea ce p u t e a face era să stea şi să privească c u m îi dispăreau t o a t e posibilităţile de alegere, u n a câte u n a , î m p r e ­ ună cu visurile ei. C h i a r şi c â n d trăia m a m a e i , P a m e l a depinsese de stările de s p i r i t s c h i m b ă t o a r e ale acesteia şi de n e v o i l e şi de pretenţiile s u r o r i i e i m a i m i c i . Ea fusese î n t o t d e a u n a cea care t r e b u i a să v i n d e c e i n i m a frântă a m a m e i e i d u p ă n e n u m ă r a t e l e decepţii, t r u d i n d şi u r z i n d p l a n u r i p e n t r u a se a s i g u r a că f a m i l i a n u avea să ajungă în stradă între s t a g i ­ u n i , c â n d v r e m u r i l e e r a u p o t r i v n i c e şi a m a n ţ i i m a m e i e i dispăreau. - î n acest m o m e n t , n u , r e c u n o s c u ea. î n s ă n u e u s u n t cea c u a r m a în m â n ă . - Şi d a c ă a i f i f o s t ? A i f i f o s t d i s p u s ă s-o p r e d a i p r i m u l u i b ă r b a t - s a u f e m e i , care t e - a r f i n u m i t t i c ă l o a s ă ? P o a t e că e u a m ales c u m u l t t i m p î n u r m ă , c â n d a m h o t ă r â t că n u v r e a u să s u f ă r de f o a m e 15

iresa *Medeiros şi să m e r g desculţ, în t i m p ce e n g l e z i i şi c u f e r e l e l o r se îngrăşau c u b o g ă ţ i i ce aparţineau de d r e p t scoţienilor. - D a r c u siguranţă v ă daţi s e a m a că este n u m a i o c h e s t i u n e de t i m p p â n ă veţi f i d u s în faţa justiţiei. - C â n d u n englez îi răpeşte u n u i s c o ţ i a n p ă m â n t u l şi d e m n i t a t e a , este d r e p t u l l u i d i v i n . D a r c â n d u n s c o ţ i a n p u n e m â n a pe p u n g a u n u i e n g l e z , este u n n e l e g i u i t ' m p u ţ i t şi h o ţ . D i n î n t u n e r i c se a u z i m â r â i ­ t u l p r o s c r i s u l u i . U n d e este justiţia în trebuşoara asta? P a m e l a îşi î m p r e u n ă p a l m e l e şi p o r n i o r u n d ă de a p l a u z e seci. - B r a v o , s i r ! M - a m înşelat în privinţa d o m n i e i v o a s t r e . P a s i u n e a de care daţi d o v a d ă adaugă o n o t ă d e s t u i de c o n v i n g ă t o a r e d i a l o g u ­ l u i r o s t i t . Dacă n u s-ar î n t â m p l a ca a r m a d o m n i e i v o a s t r e să fie î n ­ dreptată spre i n i m a m e a , aş fi p u t u t c h i a r să fiu tentată să o v a ţ i o n e z n o b i l u l e f o r t p e care îl faceţi p e n t r u a m ă uşura de săculeţ. O s u r p r i n s e c â n d îşi c o b o r î încet p i s t o l u l . F o a r t e s t r a n i u , g e s t u l n u îl făcu să pară m a i p u ţ i n a m e n i n ţ ă t o r . I n i m a e i î n c e p u să b a t ă m a i r e p e d e . Poate că decisese să o p e d e p s e a s c ă p e n t r u z e f l e m e a u a e i s t r â n g â n d - o de gât c u mâinile goale. N u îi p u t e a v e d e a o c h i i , însă îi s i m ţ e a încă p r i v i r e a pe p i e l e - l a f e l de apăsătoare ca o a t i n g e r e . C u toată v o r b ă r i a l u i d e s p r e o p r e s i u ­ n e a scoţienilor, s-ar fi aşteptat să p o a r t e u n t a r t a n şi să f o l o s e a s c ă o sabie strălucitoare s a u u n c i m p o i . D a r era î n v e ş m â n t a t în n e g r u d i n cap p â n ă - n p i c i o a r e - c u l o a r e a închisă ca m i e z u l n o p ţ i i a cămăşii, p a n t a l o n i l o r şi c i z m e l o r făcându-1 a p r o a p e de n e v ă z u t în î n t u n e r i c . Făcu u n pas ş o v ă i t o r în s p a t e , a p o i u n a l t u l . E l o u r m ă , u m b r i n d u - i fiecare mişcare. Ea c o n t i n u ă să se î n d e p ă r t e z e de e l , m e r g â n d c u s p a t e l e , î n t r e b â n d u - s e dacă e x i s t a v r e u n f e l în care a r fi p u t u t f o l o s i d a n s u l l o r p e r i c u l o s în a v a n t a j u l e i . Dacă l - a r fi p u t u t a d e m e n i d e ­ p a r t e de uşa trăsurii, p o a t e că S o p h i e a r fi f o s t d e s t u l de isteaţă să se s t r e c o a r e afară şi să fugă d u p ă a j u t o r . Sau ca să-şi salveze viaţa. P a m e l a a r u n c ă o p r i v i r e peste u m ă r l a r a m u r i l e n o d u r o a s e ale uriaşilor p i n i s c o ţ i e n i ce m ă r g i n e a u cărarea pietroasă. E x i s t a o s i n g u ­ ră cale sigură p e n t r u a - i d i s t r a g e atenţia. O singură şansă p e n t r u ca S o p h i e să reuşească să scape. Ştiind că p u t e a f o a r t e b i n e să se aleagă c u u n g l o n ţ în s p a t e în u r m a încercării e i , P a m e l a se întoarse pe călcâie ca să o rupă l a fugă. 16

Doamna şi tâCfiaruf N u făcuse d e c â t d o i paşi c â n d tâlharul o p r i n s e de încheietură şi o răsuci b r u s c c u faţa spre e l . Se î m p i e d i c ă de o piatră şi se l o v i de p i e p ­ t u l l u i l a t şi d u r . Se scutură ca să-şi î n d e p ă r t e z e părul de pe o c h i şi îşi lăsă c a p u l pe s p a t e ca să-1 privească d r e p t în faţă, f u r i a î n l o c u i n d u - i încă o dată, în m o d n e c h i b z u i t , t e a m a . Pentru prima

dată, razele l u n i i

luminară

din plin

chipul

bărbatului. Pamela înlemni, uitând t o a t e p l a n u r i l e de fugă pe care şi le făcuse. P r i n f a n t e l e î n g u s t e ale măştii d i n p i e l e ce îi acoperea j u m ă t a t e de faţă se întrezăreau nişte o c h i l a f e l de l u m i n o ş i şi de a r g i n t i i ca razele l u n i i . P a m e l a se a f l a s u f i c i e n t de a p r o a p e ca să n u m e r e firişoarele d i n genele dese ce le încadrau adâncurile năucitoare. A v e a n a s u l p u t e r ­ n i c , d a r u ş o r î n c o v o i a t , ca şi c u m a r fi p o r n i t n u m e r o a s e încăierări în t a v e r n e l a viaţa l u i . Deşi p e n t r u e l n u r e p r e z e n t a n i c i o g r e u t a t e să o s u p u n ă c u o singură m â n ă , r e s p i r a g r e u şi avea bărbia încleştată, de parcă s-ar fi l u p t a t c u u n d u ş m a n pe care n i c i u n u l d i n t r e e i n u îl p u t e a vedea. A v e a o bărbie dură, c u o g r o p i ţ ă p o z n a ş ă şi a d â n c ă în o b r a z u l d r e p t . î n acel m o m e n t , avea b u z e l e strânse î n t r - o l i n i e aspră, însă P a m e l e i n u îi f u g r e u să îşi i m a g i n e z e ce efect d e v a s t a t o r a r fi a v u t acea g r o p i ţ ă a s u p r a i n i m i i u n e i f e m e i , dacă e l a r fi z â m b i t . I se p u s e u n n o d în gât. E r a l a f e l de incapabilă să se î m p o t r i ­ vească f a r m e c u l u i acesteia ca a t u n c i c â n d p r i v i s e a n u n ţ u l d i n sat. U n i i a r fi p u t u t s p u n e că schiţa g r o s o l a n d e s e n a t ă a r fi p u t u t r e p r e ­ z e n t a u n u l d i n doisprezece bărbaţi, d a r P a m e l a a r fi r e c u n o s c u t m o ­ delul oriunde. E l r ă m a s e n e m i ş c a t ca o s t a t u i e de g r a n i t c â n d ea ridică o m â n ă t r e m u r ă t o a r e şi îşi t r e c u u ş o r d e g e t e l e p e s t e o b r a z u l l u i . A n u n ­ ţul fusese rece; o b r a z u l l u i e r a c a l d şi a s p r u de l a b a r b a de o z i ce îl a c o p e r e a . Bărbatul t r a s e aer în p i e p t , a d â n c şi şuierat. - A m v ă z u t a n u n ţ u l d i n s a t , m ă r t u r i s i ea, ridicându-şi t i m i d p r i ­ v i r e a l a o c h i i l u i . Dacă t e p r i n d , n u v o r decât să t e s p â n z u r e . - A t u n c i p o a t e că a s o s i t t i m p u să f u r ceva p e n care să m e r i t e să fiu spânzurat, răspunse e l , c u u n glas răguşit şi t u n ă t o r pe care ea îl simţi p â n ă î n vârful d e g e t e l o r de l a p i c i o a r e . - C u m a r fi? ş o p t i ea.

-—

T'iresa 'Medeiros

E l îşi c o b o r î p r i v i r e a l a b u z e l e e i , d â n d u - i răspunsul de care P a m e ­ l a se t e m e a şi l a care tânjea în egală m ă s u r ă . Strânsoarea de p e încheietura e i slăbi; b u r i c u l a s p r u a l d e g e t u l u i l u i m a r e îi d e z m i e r d ă p u l s u l b u b u i t o r . Bărbatul închise o c h i i şi îşi a p r o p i e b u z e l e de ale e i , b u z e care n u m a i e r a u aspre, c i m o i şi î m b i e ­ t o r de calde. Trecură pe d e a s u p r a b u z e l o r e i c u o tandreţe deliberată, m u l t m a i p r i m e j d i o a s ă decât f o r ţ a . P a m e l a c u n o ş t e a f o a r t e b i n e a r t a sărutului pe scenă. Ştia că s c o p u l a c e s t u i a era să transmită p a s i u n e a , fără să o p r o v o a c e . Şi s c o p u l era a t i n s p r i n s i m p l a a t i n g e r e a b u z e l o r - c u r a t şi u s c a t , fără i m p l i c a r e a i n i m i l o r şi a s u f l e t e l o r . T o c m a i de aceea f u n e m a i p o m e n i t de surprinsă c â n d tâlharul, î n d r ă z n e ţ , îi deschise b u z e l e c u l i m b a l u i aspră, caldă şi catifelată. Sărutul l u i n u era deloc c u r a t şi u s c a t . L i m b a l u i se î m p l e t i c u a e i g u s t â n d - o , n e c ă j i n d - o , c h i n u i n d - o , î m p i n g â n d - o să îl p r i m e a s c ă m a i a d â n c c u fiecare mişcare î n n e b u n i t o a r e a g u r i i l u i p e s t e a e i . M i r o s e a a ace de p i n p r o a s p ă t s t r i v i t e şi a f u m de l e m n , şi avea g u s t de w h i s k y şi de p e r i c o l . Prea târziu îşi d ă d u s e a m a că n u m a i e r a p r i z o n i e r a l u i . N u îşi a m i n t e a c â n d îi eliberase încheietura, c u t o a t e acestea mâinile e i ajunseseră c u m v a să se s p r i j i n e p e p i e p t u l l u i m u s c u l o s . P a l m e l e ei simţeau fiecare bătaie puternică a i n i m i i l u i , ca şi c u m ar fi f o s t a e i . î n c i u d a a m e n i n ţ ă r i i p e care o lansase, n u înfăptuise încă n i c i o o f e n s ă de p e d e p s i t c u spânzurătoarea. L a u r m a u r m e i , sărutul e i n u fusese f u r a t , c i dăruit de b u n ă v o i e . Şi dăruit c u o a s e m e n e a g e n e r o z i ­ t a t e şi c u u n a s e m e n e a e n t u z i a s m , încât n i c i u n c o m p l e t de j u d e c a t ă d i n ţară n u ar fi î n d r ă z n i t să îl c o n d a m n e . E l îşi î m p l e t i degetele p r i n b u c l e l e e i dese, î m p i n g â n d u - i b o n e t a p â n ă c â n d a j u n s e să îi atârne pe s p a t e , agăţată de p a n g l i c i l e d i n c a t i ­ fea, şi aplecându-i c a p u l a s t f e l încât să îşi p o a t ă p e r m i t e libertăţi şi m a i u i m i t o a r e cu gura ei. î n acea clipă, ea uită de S o p h i e , uită c u t o t u l de încercarea l o r b l e s t e m a t ă de a-1 găsi p e m o ş t e n i t o r u l d u c e l u i , uită că se a f l a u l a n u ­ m a i câţiva şilingi depărtare de r u i n a c o m p l e t ă , uită t o t în afară de f e r i c i r e a pură şi de n e b u n i a de a săruta u n tâlhar de d r u m u l m a r e în lumina lunii. 18

Doamna şi tâCkaruCPână c â n d u n ţipăt ascuţit s t r ă p u n s e z u m z e t u l plăcut d i n u r e c h i ­ le e i şi u n o b i e c t fluturător şi r o z se i z b i de c a p u l bărbatului.

CapitoCuC2 î n cei d o u ă z e c i şi n o u ă de a n i de viaţă, C o n n o r K i n c a i d fusese î m p u ş c a t de d o u ă o r i , înjunghiat de t r e i o r i şi a p r o a p e se înecase în apele r e p e z i ale u n u i pârâu. Supravieţuise u n e i t e n t a t i v e eşuate de spânzurare şi îşi r u p s e s e n a s u l şi coastele în d i f e r i t e încăierări, a l căror şir îl p i e r d u s e . î n s ă p u t e a a f i r m a c u s i n c e r i t a t e că n u fusese a t a c a t n i c i o d a t ă de către o s c o r p i e urlătoare î n a r m a t ă c u o u m b r e l ă . Poate că a t a c u l n u l - a r fi l u a t p r i n s u r p r i n d e r e dacă n u a r fi a j u n s s u r d , m u t şi o r b l a o r i c e a l t c e v a în afară de g u s t u l î m b ă t ă t o r a l f e m e i i pe care o ţinea în braţe. Buclele e i dese se încurcau p r i n t r e degetele l u i b ă t ă t o r i t e , prinzându-1 î n t r - o plasă de m ă t a s e . S u s p i n e l e e i î n ­ tretăiate e r a u ca u n cântec p e care n u m a i e l îl p u t e a a u z i . Apăsarea n e r ă b d ă t o a r e a m â i n i l o r e i p e p i e p t u l l u i trădau atât i n o c e n ţ a , cât şi f o a m e a - i s p i t i n d u - 1 să o f u r e p e p r i m a şi să o p o t o l e a s c ă pe cea de-a d o u a . Se a f l a l a d o a r u n sărut distanţă de a o duce în p ă d u r e , de a o î n t i n d e pe u n p a t de m u ş c h i şi de a-şi duce l a capăt p l a n u l , c â n d r e a l i t a t e a îl i z b i s e în m o a l e l e c a p u l u i s u b f o r m a u n u i o b i e c t r o z , înzorzonat cu volane. Dacă a t a c a t o a r e a l u i a r fi f o s t î n a r m a t ă c u u n p i s t o l , n u c u o u m ­ brelă, l - a r fi p u t u t î m p u ş c a în s p a t e c u l a f e l de m u l t ă uşurinţă. Şi aşa i - a r fi t r e b u i t , p e n t r u că se p u r t a s e ca u n p r o s t n e p ă s ă t o r ! învăţase c u m u l t t i m p în u r m ă că s o a r t a e r a o i b o v n i c ă lipsită de i n i m ă , care i - a r fi râs, p u r şi s i m p l u , în faţă dacă a r fi scăpat de laţul călăului d o a r ca să fie î m p u ş c a t de m o a r t e p e n t r u că f u r a s e u n sărut. - D ă - i d r u m u l s u r o r i i m e l e , j u p â n e ! urlă a t a c a t o a r e a l u i , braţul e i d e l i c a t r i d i c â n d u - s e şi c o b o r â n d în t i m p ce c o n t i n u a să îl lovească p e s t e cap şi u m e r i c u a r m a i m p r o v i z a t ă . C o n n o r se răsuci pe călcâie şi ridică u n braţ, ca să p a r e z e l o v i t u ­ r i l e . C u m u m b r e l a era tivită c u p e n e , se s i m ţ e a ca şi c u m a r fi f o s t a t a c a t de u n s t o l de vrăbii r o z , însetate de s â n g e . 19

zresa QAedeiros C â n d îi aplică o lovitură sălbatică p e s t e u r e c h e a dreaptă, C o n n o r mârâi u n b l e s t e m şi ridică i n s t i n c t i v p i s t o l u l pe care îl ţinea în cea­ laltă m â n ă . F a t a d ă d u î n a p o i , î m p i e d i c â n d u - s e , ţ i n â n d încă strâns u m b r e l a , î n a i n t e ca e l să se p o a t ă a d u n a , f e m e i a a l cărei sărut l - a r f i p u t u t costa viaţa ţâşni de u n d e v a d i n s p a t e şi se a r u n c ă în faţa a t a c a t o a r e i sale, a s t f e l încât p i s t o l u l l u i era d i n n o u î n d r e p t a t spre i n i m a ei. O c h i i e i u i m i t o r i , de c h i h l i m b a r , n u îşi pierduseră n i c i u n p i c d i n a u r a sfidă­ t o a r e , d a r întregul e i t r u p t r e m u r a de p a s i u n e . V e d e r e a c e l o r d o u ă f e m e i g h e m u i t e î n faţa l u i n u f ă c u d e c â t să îi s p o r e a s c ă f u r i a . N u îi plăcuse n i c i o d a t ă să tâlhărească f e m e i , însă c â n d îi ajunsese l a u r e c h i z v o n u l că d o u ă englezoaice a c o p e r i t e de b i j u t e r i i şi blănuri călătoreau p r i n acele părţi fără p r o t e c ţ i a u n o r călăreţi înarmaţi, n u p u t u s e r e z i s t a tentaţiei. Plănuise să le j e f u ­ iască şi să le lase să-şi v a d ă de d r u m , î n c r e z ă t o r că a v e a u să-şi c o n ­ v i n g ă c u uşurinţă taţii, soţii s a u a m a n ţ i i înstăriţi să înlocuiască t o t ceea ce avea să f u r e de l a ele. D a r c u n u m a i câteva c l i p e m a i d e v r e m e se g â n d i s e să i a ceva ce n u a r m a i fi p u t u t fi înlocuit n i c i o d a t ă . Preţ de u n m o m e n t îi î n t o a r s e p r i v i r e a f e m e i i , u r â n d - o p e n t r u că îl făcea să se s i m t ă ca ticălosul care era, a p o i c o b o r î î n c e t p i s t o l u l , vârându-1 în c e n t u r a p a n t a l o n i l o r . - , , D ă - i d r u m u l s u r o r i i m e l e , j u p â n e " ? repetă e l . Şi î n d r ă z n e ş t i să m ă d o j e n e ş t i pe m i n e p e n t r u că rostesc trăncăneli! Arătă c u d e g e t u l s p r e b l o n d a m ă r u n ţ i c ă , care se iţea pe d u p ă u m ă r u l i s p i t e i l u i . O c h i i f e t e i , a z u r i i ca albăstrelele, se măriseră cât f a r f u r i i l e . C i n e îi scrie ei replicile? î n a i n t e ca v r e u n a d i n t r e ele să apuce să r e a c ţ i o n e z e , se n ă p u s t i în faţă şi s m u l s e u m b r e l a d i n m â n a b l o n d e i . O r u p s e pe g e n u n c h i , frângând-o

în d o u ă . C â n d a r u n c ă bucăţile în p ă d u r e , f a t a a v u

o b r ă z n i c i a să pară b u i m ă c i t ă , ca şi c â n d t o c m a i i - a r fi f o s t decapitată p ă p u ş a preferată. A r u n c â n d u - i o p r i v i r e l a f e l de încărcată de r e p r o ş , b r u n e t a c u l i m b a ascuţită şi b u z e d u l c i ca m i e r e a o strânse c u b l â n d e ţ e p e fată pe d u p ă u m e r i . - C u m a i p u t u t să fii atât de nesăbuită, Sophie? A i fi p u t u t să n e o m o r i pe a m â n d o u ă ! 20

(Doamna şi tâffiaruf - î m i p a r e rău, P a m e l a , r ă s p u n s e f a t a , încreţindu-şi n a s u l cârn spre C o n n o r , d o a r n u era să s t a u d e o p a r t e şi să p e r m i t u n u i b a r b a r să-mi siluiască s o r a ! L a c u v i n t e l e l u i S o p h i e , P a m e l a îşi c o b o r î genele şi p r i v i pe furiş la b a r b a r u l în discuţie. E l u r m ă r e a s c h i m b u l l o r de r e p l i c i c u braţele încrucişate l a p i e p t . C i u d a t l u c r u , p r i v i r e a l u i arzătoare şi l i n i a aspră a bărbiei n u reuşeau decât să îl facă să pară şi mai atrăgător. N u p r e a p u t e a să îl acuze că încercase să o siluiască, de v r e m e ce ea n u n u m a i că îi p e r m i s e s e să o sărute, c i p r i m i s e sărutul c u nerăbdare. Dacă a r f i târât-o în p ă d u r e şi şi-ar f i făcut de cap c u ea, n u a r f i p u t u t î n v i n o v ă ţ i pe n i m e n i a l t c i n e v a în afară de ea însăşi. U n a m e s t e c n e n o r o c i t de d e s c u r a j a r e şi ruşine o copleşi. î n t o t ­ d e a u n a se m â n d r i s e c u înfrânarea e i în ceea ce-i p r i v e a pe bărbaţi. Ce s-ar f i ales de ele dacă a r fi m o ş t e n i t slăbiciunea m a m e i l o r p e n t r u c h i p u r i l e f r u m o a s e şi braţele m u s c u l o a s e ? - N u t r e b u i a să îţi rişti u m b r e l a s a u viaţa a p ă r â n d u - m ă . N u e r a m deloc în p e r i c o l , m i n ţ i ea, î n d e p ă r t â n d u - ş i p r i v i r e a de l a faţa l u i c u m a i m u l t ă g r e u t a t e decât a r fi v r u t să r e c u n o a s c ă . S o p h i e c l i p i , u i t â n d u - s e în sus l a ea. - P ă i , ştiu că m i - a i spus că m a j o r i t a t e a s c o ţ i e n i l o r d i n Ţinutul M u n t o s s u n t m a i dispuşi să îşi siluiască o i l e decât f e m e i . . . P a m e l a îi a c o p e r i g u r a s u r o r i i sale c u m â n a . - T r e b u i e să m ă fi înţeles greşit. A m spus d o a r că preferă f e m e i l e mai... docile. îi a r u n c ă o altă p r i v i r e neliniştită scoţianului. O c h i i l u i n u tră­ d a u n i c i m ă c a r o licărire de a m u z a m e n t , însă p u t e a j u r a că g r o p i ţ a i se adâncise. - N u î n c e r c a m decât să îi d i s t r a g atenţia bărbatului, ca t u să p o ţ i scăpa, îi spuse l u i S o p h i e înainte de a o e l i b e r a şi de a se întoarce b ă ţ o a s ă ca să-1 î n f r u n t e pe tâlhar. - V ă p o t a s i g u r a , s i r , că n u o b i ş n u i e s c să sărut străini. Sau tâlhari de d r u m u l m a r e , adăugă ca o c o m p l e t a r e . E x p r e s i a l u i î n c r e m e n i t ă n u se s c h i m b ă d e f e l . - O h , te cred, fetiţo! Ea se î n c r u n t ă . D e u n d e ştia e l că n u o b i ş n u i a să sărute? O a r e p e n t r u că săruta g r o a z n i c ? O a r e e r a î n g r o z i t , în s i n e a l u i , de l i p s a e i de înfrânare? O a r e se p r e s u p u n e a că a r fi t r e b u i t să îşi ţină b u z e l e 21

iresa Medteiros strâns l i p i t e c â n d e l încercase să i le d e s p a r t ă c u căldura catifelată a limbii? Hotărâtă să îşi a d u n e rămăşiţele d e m n i t ă ţ i i e i şifonate înainte să se d e s t r a m e c u t o t u l , spuse: - P r e s u p u n că este p u ţ i n c a m târziu p e n t r u prezentările

for­

m a l e , s i r , d a r n u m e l e m e u este P a m e l a D a r b y , i a r aceasta este s o r a mea, Sophie. B i n e pregătită d u p ă a n i întregi în care o a j u t a s e pe m a m a l o r să îşi r e p e t e r e p l i c i l e , S o p h i e făcu u n pas în faţă şi execută o reverenţă desăvârşită. Când îşi î n d r e p t ă ţinuta, îşi aruncă pe spate b u c l e l e b ă ­ laie şi flutură încă o dată d i n genele a u r i i , m ă t ă s o a s e . S o p h i e s e m ă n a p e r f e c t c u m a m a l o r în acea privinţă. N u se p u t e a abţine să n u se u m f l e în p e n e în p r e z e n ţ a oricărui m a s c u l - c h i a r şi a u n u i tăietor de gâturi i n f a m . Ca u n adevărat enfant

terrible , 1

îi avea pe t o ţ i bărbaţii

d i n t e a t r u l a d e g e t u l e i m i c şi î n d e s a t - de l a cel m a i a d u l a t a c t o r , p â n ă l a cel m a i n e î n s e m n a t maşinist. P a m e l a o f t ă , a ş t e p t â n d ca tâlharul să cadă p r a d ă f a r m e c e l o r s u r o ­ r i i e i . Răpusese bărbaţi m u l t m a i p u t e r n i c i decât e l . P a m e l a c u n o ş t e a t o a t e s e m n e l e - stângăcia m e m b r e l o r ca de p l u m b , p r i v i r e a b u i m ă c i ­ tă, bâlbâială j e n a t ă a l i m b i i . O d a t ă ce u n b ă r b a t era o r b i t de străluci­ rea f r u m u s e ţ i i l u i S o p h i e , P a m e l a ştia că ea însăşi avea să dispară în decor, n e f i i n d m a i vizibilă sau m a i interesantă decât u n p a l m i e r în g h i v e c i , p i c t a t pe o p â n z ă întinsă. Spre s u r p r i n d e r e a f e t e i , tâlharul d e - a b i a dacă aruncă o p r i v i r e în direcţia s u r o r i i e i . O c h i i l u i scânteietori rămaseră fixaţi a s u p r a e i , în t i m p ce le schiţă o p l e c ă c i u n e u i m i t o r de graţioasă, dată f i i n d s t a ­ t u r a sa i m p u n ă t o a r e . - E-o plăcere să vă c u n o s c p e d o m n i a v o a s t r ă şi pe f r u m o a s a soră a d o m n i e i v o a s t r e , d o m n i ş o a r ă D a r b y ! E u îs b ă r b a t u care o să v ă u ş u r e z e de t o a t e l u c r u r i l e de v a l o a r e ş-apoi o să-şi v a d ă de d r u m . Ca p e n t r u a le r e a m i n t i de s c o p u l m â r ş a v a l tâlharului de d r u m u l m a r e , v i z i t i u l g e m u şi se c h i n u i să se r i d i c e în c a p u l oaselor, l a m a r ­ g i n e a d r u m u l u i , c u sângele prelingându-i-se d i n t r - o tăietură p u ţ i n a d â n c ă de d e a s u p r a sprâncenei. Fără să clipească, tâlharul îşi t r a s e p i s t o l u l d i n c e n t u r a p a n t a l o n i l o r şi î n d r e p t ă g u r a a r m e i spre e l . M â i ­ n i l e bătrânului c ă r u n t se ridicară în aer. 1

Copil teribil (în limba franceză, în original) (n.tr.)

22

-—

Doamna şi tâffiaruf-

- Şi ţi-aş f i r e c u n o s c ă t o r să le ţii acolo p â n ' c e - m i v o i t e r m i n a t r e a ­ ba c u d o a m n e l e , spuse răspicat tâlharul. Ştiind p r e a b i n e că d i n acel m o m e n t aveau s p e c t a t o r i l a m i c a l o r dramă - s a u era oare o farsă?, P a m e l a îşi r e l a x a braţul a s t f e l încât săculeţul ce îi a t â r n a î n c ă de î n c h e i e t u r ă i se ascunse p r i n t r e f a l d u ­ rile fustei. în t i m p ce îl u r m ă r e a pe tâlhar d o m i n â n d u - 1 pe v i z i t i u a p r o a p e d o a r d i n p r i v i r i , gândurile e i se avântară î n t r - o t e o r i e

filosofică

des-

t u l de ciudată. O a r e c i n e s t a b i l e a c u adevărat s o a r t a u n u i o m ? T r e b u i a oare să fie î n t o t d e a u n a h o t ă r â t ă î n t â m p l ă t o r , l a naştere? P r i n t r - o învâr­ t i r e a roţii n e s t a t o r n i c e a d e s t i n u l u i ? O a r e n u era p o s i b i l ca ş a n s e ­ le şi o p o r t u n i t ă ţ i l e să se c i o c n e a s c ă şi să s c h i m b e p e n t r u t o t d e a u n a c u r s u l vieţii u n u i o m ? Pamela n i c i m ă c a r n u îşi d ă d u s e a m a că b u z e l e i se curbaseră î n t r - u n zâmbet gânditor până când n u s u r p r i n s e p r i v i r e a uimită a l u i S o p h i e . îşi a c o p e r i g u r a c u p a l m a , s t r ă d u i n d u - s e să pară p o t r i v i t de î n s p ă i m â n t a t ă , c â n d tâlharul scoase d i n centură u n sac d i n p â n z ă groasă şi p o r n i c u paşi apăsaţi î n a p o i spre ea, î n d e s â n d p i s t o l u l la l o c u l l u i . - Ce-ar fi să î n c e p e m c u capa a i a de h e r m i n ă , f e t i ţ o ? p r o p u s e e l , întinzând mâna. P a m e l a îşi d e s f ă c u g u l e r u l de blană de l a gât, reţinută, t r e m u r â n d la m u ş c ă t u r a ascuţită a vântului n o p ţ i i , şi i-1 întinse p e s t e p a l m ă . El îşi t r e c u cealaltă p a l m ă p e s t e capă, c u o strălucire l a c o m ă în p r i ­ v i r e . D a r c â n d a j u n s e l a capăt, u n g h e m o t o c m a r e de b l a n ă îi rămase între degete. - Ce d r a c u este ăsta? t u n ă e l , p r i v i n d a m e n i n ţ ă t o r l a o b i e c t u l s u ­ părător, c u o r e p u l s i e evidentă. Ş o b o l a n ? Pamela p u f n i . - Bineînţeles că n u . Vă a n u n ţ că este veveriţă de H e r t f o r d s h i r e de p r i m a m â n ă . î n c ă î n c r u n t a t , e l scutură de încercare p i e s a v e s t i m e n t a r ă . Bucăţi de blană zburară p e s t e t o t , i n c l u s i v p e n a s u l P a m e l e i . Ea n u f ă c u n i c i o încercare să-şi înăbuşe strănutul. A r u n c â n d r a p i d o b i e c t u l f u r a t ce năpârlea î n t r - u n tufiş d i n a p r o ­ p i e r e , e l mârâi: 23

-—

T'iresa Wledeiros

- H a i să n e u i t ă m p u ţ i n l a cerceii ăia d i n r u b i n e , da? - Dacă insistaţi, replică ea, trăgându-şi cerceii d i n u r e c h i l e d e l i c a ­ t e şi lăsându-i să cadă în m â n a l u i . N e s t e m a t e l e sclipiră ca nişte picături de sânge p r o a s p ă t în p a l m a l u i lată. Pe m ă s u r ă ce le cerceta, strălucirea apreciativă d i n o c h i i l u i pălea încet. O aţinti c u p r i v i r e a . - S u n t imitaţii, n u - i aşa? D o a r nişte imitaţii făr' v a l o a r e ! Ea ridică d i n u m e r i . - P r e s u p u n că este p o s i b i l . Se ştie că b i j u t i e r i i lipsiţi de s c r u p u l e profită de clienţii m a i n a i v i . E l n u m a i aşteptă ca ea să îi p r e d e a b r o ş a c u d i a m a n t e ce îi î m ­ p o d o b e a r e v e r u l h a i n e i . Parcurgând d i n t r - u n s i n g u r pas distanţa ce îi separa, îşi vârî m â n a s u b g u l e r u l f e t e i ca să ţină m a t e r i a l u l şi îi deschise a b i l a c u l b r o ş e i , c u degete p r i c e p u t e . Fata se înfiora c â n d n o d u r i l e calde ale d e g e t e l o r l u i se atinseră de p i e l e a sensibilă a g â t u ­ l u i e i . P r i v i r i l e l i se întâlniră şi se susţinură p r e ţ de o bătaie de i n i m ă înainte ca e l să îşi i a p r e m i u l şi să se retragă. E l n u i r o s i n i c i o s e c u n d ă preţioasă u i t â n d u - s e l a b r o ş a . P u r şi s i m p l u o p r i n s e între b u z e şi îşi înfipse dinţii în ea, a p o i o azvârli cât colo, d e z g u s t a t . - C e f e l de joc p e r i c u l o s jucaţi d o m n i a voastră şi s o r a d o m n i e i voastre, domnişoară Darby? - U n u l pe care s u n t e m h o t ă r â t e să îl câştigăm, r ă s p u n s e ea, în t i m p ce m â n a îi înainta p u ţ i n câte p u ţ i n către săculeţ. El o p r i v i f o a r t e a t e n t , c u o c h i i îngustaţi, p r e ţ de o clipă, a p o i întinse m â n a . - D ă - m i pantalonaşii! M â n a P a m e l e i î n g h e ţ ă . î n s p a t e , o a u z i pe S o p h i e i c n i n d . - M ă scuzaţi? întrebă P a m e l a , măsurându-1 d i n p r i v i r i c u o n e î n ­ credere sporită. î n t i m p u l a n i l o r petrecuţi în t e a t r u , întâlnise diferiţi a c t o r i care se b u c u r a u să p o a r t e s t r a i e f e m e i e ş t i şi să joace r o l u r i f e m i n i n e în p a n t o m i m ă . î n s ă acel scoţian r o b u s t d i n Ţ i n u t u l M u n t o s n u p r e a părea g e n u l care să se î m b r a c e în dantelă şi m ă t a s e şi să se p l i m b e ţ a n ţ o ş pe s c e n ă , c i r i p i n d u n cântecel sugestiv. 24

—• Mai

auzit,

Doamna şi tâCkaruCfetiţo!

Dezbracă-ţi

pantalonaşii

şi

aruncă-i

încoace!

lia îi aruncă o căutătură piezişă. C u m aş p u t e a r e f u z a o cerere atât de r o m a n t i c ă ? F e m e i l o r t r e ­ buie» să le p a r i c h i a r i r e z i s t i b i l , c u l i m b a aia atât de alunecoasă! De această dată, adâncirea g r o p i ţ e i l u i n u p u t e a f i c o n f u n d a t ă . O h , ştiu a l t e t r u c u r i ca să-i s c o t de pe t i n e , d a r n u p r e a c r e d c a v r e i să ţi le-arăt. îşi î n d r e p t ă p r i v i r e a spre S o p h i e . Cel p u ţ i n , n u < hiar acum. Strângând d i n dinţi scoasă d i n m i n ţ i , P a m e l a îi î n t o a r s e spatele şi îl zări pe v i z i t i u h o l b â n d u - s e l a ea, c u mâinile n o d u r o a s e încă r i ­ d i c a t e în aer. B o m b ă n i n d în b a r b ă , se întoarse c u faţa s p r e p ă d u r e şi < ăută pe s u b f u s t e . E r a h o t ă r â t ă să n u îi a r a t e h o ţ u l u i ticălos n i c i măcar o bucăţică d i n c i o r a p i s a u d i n g l e z n a e i subţire. D u p ă m u l t ( h i n , reuşi, în sfârşit, să îşi s c o a t ă pantalonaşii, ţ i n â n d u - s e strâns de t r u n c h i u l u n u i a r i n n e g r u d i n a p r o p i e r e şi sărind de p e u n p i c i o r pe a l t u l . Se î n t o a r s e şi îi aruncă în direcţia tâlharului. - P o f t i m ! Sper că eşti m u l ţ u m i t , ţăran o d i o s şi n e s u f e r i t ! E l îi p r i n s e c u dibăcie, c u o singură m â n ă , fără a se m a i d e r a n j a să-şi a s c u n d ă z â m b e t u l l a r g . - Şi e u care m ă t e m e a m că s e n t i m e n t e l e t a l e p e n t r u m i n e n u m a i e r a u l a f e l de p u t e r n i c e ! Ea îşi f e r i p r i v i r e a , sângele u r c â n d u - i - s e în o b r a j i . î n c i u d a a d ă ­ p o s t u l u i r e c o n f o r t a n t p e care i-1 o f e r e a u h a i n a , f u s t e l e , j u p o n u l şi c i o r a p i i , t o t se s i m ţ e a n e f e r i c i t de dezbrăcată. Ca şi c u m v â n t u l rece al n o p ţ i i îşi c r o i a în m o d . d e l i b e r a t d r u m pe s u b p o a l e l e e i , p â n ă l a coapsele încleştate. îi a r u n c ă o p r i v i r e u r s u z ă tâlharului. M ă c a r n u p u r t a fâşii r i d i ­ cole de m ă t a s e f r a n ţ u z e a s c ă , c u m o b i ş n u i a m a m a e i . Pantalonaşii ei e r a u d i n lână e n g l e z e a s c ă trainică - d e c e n ţ i , p r a c t i c i şi o b i ş n u ­ iţi... e x a c t ca ea. Pe c â n d îl p r i v e a c e r c e t â n d p i e s a v e s t i m e n t a r ă uzată c u m u l t m a i m u l t ă grijă decât în c a z u l blănii s a u a l b r o ş e i , c u r i o z i t a t e a îi î n ­ t r e c u supărarea. - Ce n a i b a faci? 25

iresa (Medeiros - O f e m e i e p o a t e m i n ţ i în m i i de f e l u r i c u b u z e l e s a u c u o c h i i , d a r n u şi c u l e n j e r i a . îşi t r e c u degetele p e s t e u n p e t e c r e c e n t c u s u t , p â n ă a j u n s e l a u n t i v î n g r o ş a t . C â n d îşi ridică, în sfârşit, p r i v i r e a l a ea, avea o c h i i înneguraţi de u n a m e s t e c de n e î n c r e d e r e şi dispreţ. Pe l e ­ gea m e a , sunteţi sărace, n u - i aşa? P a m e l a se a p r i n s e . Bărbatul scuipase cuvântul de parcă a r f i f o s t cea m a i urâtă acuzaţie - m u l t m a i r e a decât cea de a aţine calea a d o u ă f e m e i n e a j u t o r a t e în sălbăticie. S-ar fi zis că f a p t u l de a fi f o s t lovită c u varză stricată şi c a r t o f i p l i n i de v i e r m i în t i m p ce f u g e a de o gloată dezlănţuită i - a r fi d i s t r u s şi u l t i m a fărâmă de m â n d r i e . î n s ă c â n d întâlni p r i v i r e a a c u z a t o a r e a a c e l u i b ă r b a t , simţi c u m i se î n d r e p t a s p i n a r e a şi i se r i d i c a bărbia. - Se p r e a p o a t e ca s o r a m e a şi c u m i n e să fi t r e c u t p r i n e v e n i m e n t e d i f i c i l e de l a m o a r t e a m a m e i n o a s t r e . A s t a n u î n s e a m n ă că s u n t e m nevoiaşe. - A , n u ? îi făcu g h e m pantalonaşii şi îi azvârli s u b cătină, a p o i î n c e p u să păşească spre ea c u a r o g a n ţ ă , d e t e r m i n â n d - o să m e a r g ă c u s p a t e l e l a fiecare pas a l l u i . A t u n c i de ce vă-nfăşuraţi în r o z ă t o a ­ re m o a r t e şi purtaţi b i j ' t e r i i false? D e ce ţi-ai cârpit pantalonaşii de atâtea o r i , că n u m a i s u n t b u n i decât ca sac de z d r e n ţ e ? C o n t i n u ă să se î n d r e p t e s p r e ea p â n ă c â n d f a t a se l o v i c u spatele de u n copac, nemailăsându-i n i c i o p o s i b i l i t a t e de scăpare, n i c i o p o s i b i l i t a t e de a t r a g e în p i e p t aer neîncărcat de m i r o s u l l u i p u t e r n i c , m a s c u l i n . Şi de ce v-aţi a v e n t u r a t pe d r u m u r i l e astea î n s o ţ i t e n u m a i de u n b ă t r â n j a l n i c care să vă apere? - H e i ! exclamă i n t r i g a t v i z i t i u l . - T ă c e r e ! strigară P a m e l a şi tâlharul în acelaşi t i m p , p r i v i n d u - s e încă u n u l pe a l t u l . V i z i t i u l se b o s u m f l ă , m o r o c ă n o s . Tâlharul î n t i n s e o m â n ă şi îi aşeză o buclă rebelă d u p ă u r e c h e , v o ­ cea d e v e n i n d u - i m a i p r o f u n d ă şi m a i b l â n d ă , p â n ă ce îi a j u n s e iarăşi o ş o a p t ă catifelată şi s p i n o a s ă în acelaşi t i m p . - V ă t r e c e p r i n cap ce l i se p o a t e î n t â m p l a p e a i c i u n o r fetişcane f r u m o a s e l i p s i t e de apărarea u n u i b ă r b a t ? P a m e l a încerca să d e c i d ă dacă aceea era o p r e v e n i r e s a u o a m e n i n ­ ţare, c â n d S o p h i e c i r i p i : 26

(Doamna şi tâffiaruC U n tâlhar n e m e r n i c l e - a r p u t e a ţ i n e calea şi l e - a r p u t e a f u r a pantalonaşii? Iii o ignoră, toată atenţia f i i n d u - i încă aţintită a s u p r a P a m e l e i . De ce p r e t i n z i că eşti b o g a t ă , f e t i ţ o ? Pamela simţi că f u r i a o c u p r i n d e a d i n n o u . P e n t r u că o a m e n i i t e tratează a l t f e l dacă a u i m p r e s i a că d i s p u i dacă n u s e m ă n d e l o c c u W a r r i c k ăsta? - T o c m a i aceasta este f r u m u s e ţ e a p l a n u l u i m e u . N i m e n i n u ştie c u m a r arăta. A v e a n u m a i câteva s ă p t ă m â n i c â n d a dispărut. E r a c h e l ca o ceapă şi o c h i i l u i a v e a u încă acea c u l o a r e albastră î n c e ţ o ş a t ă c u care se nasc t o ţ i c o p i i i . î n p l u s , t o t u l stă în a r t a i l u z i e i . Dacă a m învăţat ceva c r e s c â n d î n t r - u n t e a t r u , a m învăţat că o a m e n i i v ă d ceea ce v o r să creadă şi c r e d ceea ce v o r să v a d ă . C o n n o r îşi t r a s e l a m a p e s t e o b r a z , î n d e p ă r t â n d u n p e t i c de

fire

ţ e p o a s e şi lăsând în u r m ă o cărare de p i e l e n e t e d ă , arsă de soare. - A ş a d a r , care v a fi n o u l m e u n u m e ? P a m e l a îşi î n d r e p t ă s p a t e l e . - D e a c u m înainte v e i fi c u n o s c u t d r e p t Percy A m b r o s e B a r t h o l o m e w R e g i n a l d C e c i l S m y t h e , m a r c h i z de E d d y w h i s t l e şi v i i t o r duce de W a r r i c k . P a m e l a se aşteptase să fie i n t i m i d a t de o a s e m e n e a listă i m p r e ­ s i o n a n t ă de p r e n u m e şi t i t l u r i . N u se aşteptase ca u i m i t o r u l l u i c h i p să se t r a n s f o r m e î n t r - o e x p r e s i e de g r o a z ă . -Percy?

D u c e l e 1-a n u m i t p e b i e t u l flăcău Percy? M ă i să fie, a i a v u t

d r e p t a t e î n ce-1 priveşte pe neisprăvit! Nevastă-sa a r fi t r e b u i t să îl î m p u ş t e . Dacă î m i s p u n e c i n e v a Percy, îl î m p u ş c c h i a r e u ! Ea o f t ă . - N u c r e d că a i face o p r i m ă i m p r e s i e f o a r t e b u n ă . N u m e l e de b o ­ t e z s u n t f o a r t e r a r f o l o s i t e în rândul n o b i l i m i i . C e i de acelaşi r a n g c u t i n e t e v o r n u m i p r o b a b i l W a r r i c k , i a r cei de r a n g i n f e r i o r ţi se v o r adresa p u r şi s i m p l u c u „ m i l o r d " . - Şi t u d i n t r e care v e i face p a r t e ? î n t r e b ă e l . - Ca î n t o t d e a u n a , îţi v o i fi superioară, r ă s p u n s e ea fără să lase să-i scape ocazia. El p u f n i . - A t u n c i p o a t e că m i - a i p u t e a s p u n e u n d e a m f o s t în t o ţ i a n i i ăştia. - D u p ă c u m v ă d e u l u c r u r i l e , spuse P a m e l a î n d e p ă r t â n d u - s e de m a s ă şi v e n i n d în spatele l u i , c â n d ducesa s-a m o l i p s i t de febră 61

T'zresa Medeiros şi şi-a d a t s e a m a că avea să m o a r ă înainte să p o a t ă a j u n g e l a a d ă p o s ­ t u l o f e r i t de căsuţa b u n i c u l u i e i , n u a a v u t de ales d e c â t să t e p u n ă î n t r - u n c o ş şi să t e lase în p r a g u l u n u i n e g u s t o r bătrân şi c u m s e c a d e şi a l soţiei l u i s t e r p e . Vocea l u i C o n n o r se î m b l â n z i de u n s a r c a s m d u l c e a g . - Şi b ă n u i e s c că, de a t u n c i î n c o a c e , m - a m îngrijit de prăvălie. P a m e l a se î n t o a r s e şi îi o b s e r v ă u m e r i i laţi şi p u t e r n i c i . N u m a i întâlnise n i c i o d a t ă u n b ă r b a t care să aducă atât de p u ţ i n c u u n n e ­ g u s t o r , şi atât de m u l t c u u n u l d i n t r e bătăuşii plătiţi de l a c l u b u l de box al d o m n u l u i Jackson. - N u p r e a c r e d , zise ea, p u n â n d u - s e de a c o r d c u e l . D u p ă m o a r t e a acelei p e r e c h i b i n e v o i t o a r e , ţi-ai l u a t viaţa în p i e p t , h o t ă r â t să îţi c r o ieşti o soartă m a i b u n ă . C â n d t e - a m găsit, e r a i . . . îşi l o v i uşurel b u z e l e strânse c u d e g e t u l arătător, s t r ă d u i n d u - s e să găsească o o c u p a ţ i e p o t r i v i t ă . - P e d r u m , uşurându-i de rufăria de c o r p pe călătorii lipsiţi de apărare? sugeră e l . Ea îl p r i v i de-a l u n g u l n a s u l u i . - O, d a , ce-ar fi să n e f a c e m apariţia şi să-i s p u n e m d u c e l u i că t e - a i d a t d r e p t C o n n o r K i n c a i d - p r i n ţ - h o ţ a l n o p ţ i i , s p a i m a d r u m u r i l o r şi b l e s t e m u l Ţinutului M u n t o s a l Scoţiei? - A i u i t a t de p â n g ă r i t o r u l f e m e i l o r n e v i n o v a t e . P a m e l a şi-ar fi p u t u t d a seama dacă g l u m e a , n u m a i că e l îşi alese c h i a r acel m o m e n t ca să-şi radă firele ţ e p o a s e de s u b n a s , d â n d l a iveală o despicătură n u m a i b u n ă de sărutat. Preţ de o clipă, f e t e i i se tăie răsuflarea şi n u m a i p u t u d e c â t să privească. - Dacă îi f a c e m să creadă că s u n t c u adevărat m o ş t e n i t o r u l d u c e ­ l u i , îţi este l i m p e d e că acelaşi ticălos care a u c i s - o pe m a m a t a s-ar p u t e a f o a r t e b i n e să încerce să m ă ucidă şi pe m i n e . P a m e l a îşi î m p r e u n ă mâinile şi îi aruncă o p r i v i r e radioasă. - D a , ştiu! N u este m i n u n a t ? R e f l e x i a l u i ridică d i n sprânceană l a ea. Ea se grăbi să-i e x p l i c e . - Ce m o d m a i b u n să-1 d e m a s c a m pe n e t r e b n i c d e c â t să-1 p r i n d e m asupra faptului? 62

Doamna şi tâfftaruf - F a p t u l de a - m i presăra cucută în coniac sau de a - m i tăia gâtu' în s o m n ? Ea n u luă în s e a m ă t o n u l de b a t j o c u r ă înţepătoare pe care îl căpă­ tase vocea l u i . - N u f i r i d i c o l ! Dacă ucigaşul ăsta n u v r e a să fie p r i n s , v a t r e b u i să î n s c e n e z e u n a c c i d e n t c o n v i n g ă t o r . Şi de v r e m e ce n e a ş t e p t ă m să facă exact acest l u c r u , v o m avea d e s t u l t i m p să n e asigurăm că v a f i d u s în faţa justiţiei. Dacă v e i v e d e a ceva ce îţi v a d a cât de p u ţ i n de b ă n u i t , d ă - m i n u m a i de ştire şi v o i aduce autorităţile. -înainte

să m ă o m o a r e .

- A s t a sper, îl a p r o b ă ea veselă. L a u r m a u r m e i , n u se v a aştepta să f i i l a f e l de p e r i c u l o s ca e l . Mai p e r i c u l o s , adăugă P a m e l a r e p e d e c â n d C o n n o r îşi î n g u s t ă p r i v i r e a spre ea în o g l i n d ă . Şi în t i m p ce v o m aştepta să-şi joace c a r t e a , p o ţ i învăţa să t r e c i d r e p t u n g e n t l e m a n în s o c i e t a t e . Fără îndoială, ducele v a d o r i să îţi desăvârşeşti educaţia. Pe legea m e a , g â n d e ş t e - t e n u m a i - v e i p u t e a c h i a r să înveţi să citeşti! C o n n o r îi a r u n c ă încă u n a d i n t r e acele p r i v i r i m i s t e r i o a s e în oglindă. - într-adevăr. - P r o b a b i l v a a n g a j a u n i n s t i t u t o r de scrimă şi u n p r o f e s o r de dans. C o n n o r sări î n p i c i o a r e . - N u m ă deranjează să m ă j o c c u spadele, f e t i ţ o , d a

n - a i zis

n i m i c de învârtitu p r i n sălile de b a l c u m a n ş e t e d a n t e l a t e şi p a n t a ­ l o n i strâmţi. Prinzându-1 c u mâinile de u m e r i , P a m e l a îl aşeză c u b l â n d e ţ e î n a p o i pe s c a u n . - N u vă t e m e ţ i , s i r ! P a n t a l o n i i strâmţi n u m a i s u n t l a m o d ă de câteva sezoane. D â n d u - ş i s e a m a că z ă b o v i s e p r e a m u l t c u mâinile pe u m e r i i l u i laţi şi m u s c u l o ş i , P a m e l a şi le r e t r a s e b r u s c şi a p o i le ascunse l a spate. - C h i a r dacă a i trăit p r i n t r e s c o ţ i e n i cea m a i m a r e p a r t e a vieţii, ducele v a f i s u f i c i e n t de a r o g a n t să creadă că încă îţi m a i p o ţ i d o v e d i o r i g i n e a n o b i l ă englezească. P r o b a b i l că a r t r e b u i să începi să t e străduieşti să n u m a i v o r b e ş t i pestriţ. - N u ştiu ce t o t d r a c u î n d r u g i acolo, f e t i ţ o ! 63

zresa Medeiros P a m e l a deschisese d e j a g u r a p e n t r u a-1 c o r e c t a , c â n d o altă m i ş ­ care dibace a b r i c i u l u i îi dezvălui l u i C o n n o r g r o p i ţ a arămie. Ridicându-şi n a s u l în v â n t , ea spuse a f e c t a t : - I n d i f e r e n t de cât de s l o b o d ă îi este l i m b a în c o m p a n i a a l t o r bărbaţi, u n g e n t l e m a n n u b l e s t e m ă n i c i o d a t ă în p r e z e n ţ a u n e i l a d y . - C h i a r aşa? C â n d îi p r i n s e p r i v i r e a şi i - o susţinu, vocea l u i C o n ­ n o r se î m b l â n z i şi d e v e n i m a i p r o f u n d ă , t i m b r u l p r o v o c a t o r a l aces­ t e i a făcându-i f e t e i p i e l e a de găină p e braţe. A t u n c i , v a t r e b u i să m ă bazez pe t i n e că m ă v e i a j u t a s ă - m i ţin l i m b a . Pântecele îi f u c u p r i n s de căldură c â n d îşi a m i n t i c u m acea l i m ­ b ă îi d e z m i e r d a s e b u z e l e s u p u s e , a p o i se s t r e c u r a s e p r i n t r e ele şi îşi c o n t i n u a s e j o c u l . îşi f e r i p r i v i r e a înainte să-i scape ceva i n c r e d i b i l de p r o s t e s c , p r e c u m : „ M i - a r face m a r e plăcere!" V o r b i tăios în m o d v o i t . - P r e s u p u n că a r t r e b u i să t e p r e v i n că şi în L o n d r a v e i f i u n b ă r ­ b a t v â n a t . Şi n u de călău v a t r e b u i să t e fereşti, c i de o h o a r d ă de f e m e i t i n e r e şi a m b i ţ i o a s e , fiecare d i n t r e ele d o r n i c ă să-ţi d e v i n ă d u ­ cesă. S u n t sigură că atenţiile l o r v o r d e v e n i şi m a i copleşitoare c â n d v o r d e s c o p e r i că eşti tânăr, v i g u r o s şi... - ridică d i n u m e r i de parcă f a r m e c e l e l u i fizice e v i d e n t e n u o i n t e r e s a u a b s o l u t deloc... d e s t u l de c h i p e ş . - Cât de a m a b i l d i n p a r t e a t a că a i o b s e r v a t ! c o m e n t ă e l sec. A ş a ­ d a r , astea - v r e a u să s p u n , acestea

s u n t f e m e i l e d o r n i c e pe care m i

l e - a i p r o m i s ? o întrebă, c o r e c t â n d u - s e p â n ă să o facă ea. - M ă t e m că n u . P a m e l a clătină d i n cap c u tristeţe. Dacă t e p u i î n t r - o situaţie c o m p r o m i ţ ă t o a r e c u o tânără l a d y n e c ă s ă t o r i t ă , s-ar p u t e a să t e trezeşti o b l i g a t să t e î n s o r i c u ea î m p o t r i v a v o i n ţ e i t a l e . - P r i n u r m a r e , m i se p e r m i t e să m ă p u n î n situaţii c o m p r o m i ţ ă ­ t o a r e n u m a i c u f e m e i t i n e r e căsătorite? - O, n u ! e x c l a m ă ea. N u a r f i b i n e deloc. U n s o ţ gelos t e - a r p u t e a p r o v o c a l a d u e l . A i p u t e a să işti u n s c a n d a l g r o a z n i c , ce n e - a r p u t e a demasca pe amândoi. E l o f t ă d i n rărunchi. - P r i n u r m a r e , în c i u d a p r o m i s i u n i l o r t a l e , a r t r e b u i să m ă r e s e m ­ n e z să trăiesc î n c e l i b a t , ceea ce i s-ar p o t r i v i m a i b i n e u n u i călugăr d e c â t u n u i duce. 64

Doamna şi tâCharuC- O h , d a r î n t o t d e a u n a v o r e x i s t a f e m e i de o m o r a l i t a t e î n d o i e l n i ­ că, care v o r p r i m i c u b u c u r i e atenţiile u n u i g e n t l e m a n : v ă d u v e f r u ­ m o a s e , c u r t e z a n e - p u f n i de parcă în aer a r fi p e r s i s t a t m i r o s u l u n u i p a r f u m greu - , franţuzoaice. - A , d a , f r a n ţ u z o a i c e ! U n z â m b e t n o s t a l g i c înflori pe b u z e l e l u i C o n n o r . A m j e f u i t o d a t ă o trăsură în care se afla o s e r v i t o a r e f r a n ­ ţ u z o a i c ă , tânără şi p l i n u ţ ă . C â n d a m c e r u t b i j u t e r i i l e stăpânei e i , s-a a r u n c a t în faţa p i s t o l u l u i m e u şi m - a i m p l o r a t să o i a u p e ea în loc. Z â m b e t u l i se lărgi diavoleşte. M - a i m p l o r a t d e s t u l de i n s i s t e n t , d i n câte î m i a m i n t e s c . P a m e l a îşi simţi b u z e l e c u r i o s de r i g i d e , ca şi c u m a r fi aparţinut altcuiva. - S u n t sigură că a i f o s t m a i m u l t d e c â t f e r i c i t să îi f a c i p e p l a c . - M ă t e m că a t r e b u i t să o d e z a m ă g e s c pe fată. Z â m b e t u l îi d i s ­ p ă r u c â n d l a m a îi t r e c u p e s t e b ă r b i e , lăsându-i l a v e d e r e l i n i a dură, a m e n i n ţ ă t o a r e . Plăcerea este trecătoare. A u r u l este s i n g u r u l care durează p e n t r u t o t d e a u n a . - Şi dragostea? întrebă ea ş o p t i t , r e g r e t â n d u - ş i v o r b e l e s e n t i m e n ­ t a l e de c u m îi ieşiră d i n gură. N u se p r e s u p u n e că este e t e r n ă ? - D r a g o s t e a este u n l u x pe care şi-1 p o t p e r m i t e n u m a i proştii, p o ­ eţii şi cei b o g a ţ i . U n sărac a r fi m a i m u l ţ u m i t c u o b u c a t ă de friptură caldă în b u r t ă şi c u o p e r e c h e n o u ă de p i n g e l e p e n t r u g h e t e . - D a r părinţii tăi? E i n u s-au i u b i t ? P r i v i r e a pe care i - o aruncă f u oţelită, a m i n t i n d u - i de c u m se s i m ­ ţise c â n d îl î n f r u n t a s e p e acel b ă r b a t de d u p ă ţeava u n u i p i s t o l . - Ba d a . D a r d r a g o s t e a l o r n u a f o s t eternă. A d u r a t n u m a i p â n ă c â n d „hainele roşii" i - a u ucis. P a m e l a se simţi a p r o a p e uşurată c â n d a u z i tropăitul v e s e l a l g h e ­ t e l o r s u r o r i i e i pe scări. - A m găsit c o s t u m u l , Pamela! cântă S o p h i e , b u c l e l e e i a u r i i săltându-i p e u m e r i c â n d intră v a l s â n d în c a m e r ă . N u a m găsit j a r t i e r e l e p e n t r u c i o r a p i , aşa că îi î m p r u m u t o p e r e c h e de-a m e a . Se părea că B r o d i e picase d e j a în m r e j e l e s u r o r i i e i . V o i n i c u l c o n ­ t r a b a n d i s t se ţinea d u p ă S o p h i e ca u n câine de s a l o n b i n e d r e s a t , c u braţele încărcate de v e ş m i n t e . - C o s t u m u l ? repetă C o n n o r pe u n t o n rău-prevestitor, ridicând u - s e şi î n t o r c â n d u - s e ca să a r u n c e b r i c i u l şi cana pe m a s ă . 65

zresa (Medeiros Făcând s e m n c u c a p u l s p r e î m b r ă c ă m i n t e a l u i c o m p l e t neagră, P a m e l a spuse: - A m î n s ă r c i n a t - o p e S o p h i e să-ţi g ă s e a s c ă în cufărul m e u n i ş ­ t e h a i n e de călătorie m a i p o t r i v i t e . Şi se p a r e că n u a m î n t â r z i a t d e l o c , a d ă u g ă ea c â n d e l îşi f o l o s i p o a l e l e cămăşii ca să-şi ş t e a r ­ gă r e s t u l de s ă p u n p e n t r u b ă r b i e r i t de p e o b r a j i şi b ă r b i e . Părul r e b e l îi c o b o r î p e s t e faţă î n a i n t e ca ea să p o a t ă o b s e r v a î n t r e g u l r e z u l t a t a l b ă r b i e r i t u l u i . H a b a r n u a v e a m î n ce situaţie

financiară

l - a m fi p u t u t găsi p e m o ş t e n i t o r u l d u c e l u i , aşa că m i - a m p e r m i s să î m p r u m u t acest c o s t u m de l a t e a t r u l u n d e S o p h i e a a v u t u l t i m a reprezentaţie. Cu adevărat u l t i m a e i reprezentaţie, îşi spuse Pamela m o r o c ă n o a s ă . S o p h i e înşfacă o c ă m a ş ă d i n vârful g r ă m e z i i de v e ş m i n t e dusă p e braţe de către B r o d i e şi o ridică în faţa e i . - P e t r u c h i o a p u r t a t - o pe asta în îmblânzirea

scorpiei.

N u este

uimitoare? U i t â n d u - s e chiorâş l a c u m cădeau v o l a n e l e m i g ă l o s l u c r a t e , t i v i t e c u dantelă, ce î m p o d o b e a u g u l e r u l şi m a n ş e t e l e , B r o d i e c h i c o t i . - P ă i , d a , f e t i ţ o ! C o n n o r a l n o s t r u o să fie atât de arătos î m b r ă ­ cat c u a i a , de n i c i m ă c a r e u n u o să m ă p o t î m p o t r i v i f a r m e c e l o r flăcăului! - î ţ i p r o p u n să încerci! mârâi C o n n o r , p e u n t o n l i p s i t c u t o t u l de o r i c e u r m ă de f a r m e c . Sperând să e v i t e o n e n o r o c i r e , P a m e l a se r e p e z i să îl scape p e B r o ­ d i e de u r m ă t o a r e a piesă v e s t i m e n t a r ă d i n g r ă m a d ă . D i n n e f e r i c i r e , se d o v e d i a fi o v e s t ă croită d i n m ă t a s e v i o l e t - a p r i n s . - N u t r e b u i e să t e arăţi atât de d e s c u r a j a t , îi spuse l u i C o n n o r , l u p t â n d u - s e să îşi a s c u n d ă p r o p r i a u i m i r e . Toţi d o m n i i care se î m b r a c ă l a m o d ă p o a r t ă aşa ceva. C o n n o r se î n c r u n t ă l a pajiştea de

floricele

g a l b e n e presărate pe

m a t e r i a l u l lucios. - D o m n i i sau doamnele? B r o d i e îşi înăbuşi u n h o h o t de râs. - P o a t e că a i p r e f e r a să-ţi p o r ţ i m a s c a , i - o trânti P a m e l a c u as­ p r i m e . Şi, în loc de u n b a s t o n e l e g a n t , ţi-ai p u t e a l u a p i s t o l u l , ca să î m p u ş t i pe o r i c i n e a r îndrăzni să-ţi jignească m â n d r i a încăpăţânată. 66

(Doamna şi tâCdarufî n loc de o lavalieră f r u m o s î n n o d a t ă , ţ i - a m p u t e a atârna, p u r şi s i m ­ p l u , u n laţ în j u r u l gâtului ăluia g r o s . B o m b ă n i n d în b a r b ă ceva de n e î n ţ e l e s , d i n f e r i c i r e , C o n n o r o p o r ­ n i înainte c u paşi m a r i . S o p h i e se r e t r a s e , ştiind clar că a r f i p u t u t să o frângă în d o u ă l a f e l de u ş o r c u m îi r u p s e s e u m b r e l a . însă e l s m u l s e , p u r şi s i m p l u , c ă m a ş a d i n mâinile e i , v e s t a d i n ale P a m e l e i şi r e s t u l de v e ş m i n t e d i n braţele l u i B r o d i e , a p o i ieşi d i n c a m e r ă ca o f u r t u n ă . Când C o n n o r reapăru în p r a g , P a m e l a n u ştiu dacă să îşi acopere cu mâna gura sau ochii. Era e v i d e n t că a c t o r u l care p u r t a s e c o s t u m u l fusese u n b ă r b a t m u l t m a i s c u n d decât C o n n o r . Mult m a i s c u n d . î n toate f e l u r i l e . V e s ­ t a v i o l e t îi stătea deschisă p e s t e p i e p t u l l a t , n e e x i s t â n d n i c i o s p e r a n ­ ţă că n a s t u r i i şi b u t o n i e r e l e a v e a u să se întâlnească v r e o d a t ă . U m e r i i l u i m u s c u l o ş i despicaseră d e j a cusăturile f i n e ale cămăşii. C h i a r în t i m p ce p r i v e a u c u toţii, t i g h e l u l p a n t a l o n i l o r d i n p i e l e ce îi strângeau g a m b e l e şi coapsele p u t e r n i c e a m e n i n ţ a să cedeze, de a s e m e n e a . - Acoperă-ţi ochii, Sophie! ordonă Pamela. Sora e i îi d ă d u r e p e d e a s c u l t a r e , d a r P a m e l a se uită p e s t e u m ă r şi o s u r p r i n s e trăgând c u o c h i u l p r i n t r e degete. P a m e l a n u e r a sigură dacă a r f i p u t u t să o învinuiască. N i c i n u îşi p u t e a n e g a p r o p r i a f a s c i ­ naţie p e n t r u bătălia ce se dădea între m a t e r i a l u l subţire şi e x e m p l a ­ r u l m a s c u l i n m a g n i f i c care era C o n n o r K i n c a i d . U n a l t b ă r b a t a r f i arătat r i d i c o l s t â n d acolo î m b r ă c a t c u h a i n e l e c r o i t e p e n t r u u n b ă r b a t pe j u m ă t a t e cât e l . C o n n o r arăta d o a r p r i m e j ­ d i o s . C u t o a t e că p â n ă l a u r m ă B r o d i e f u cel care i z b u c n i în h o h o t e sănătoase de râs, P a m e l a p r i m i p r i v i r i l e a c u z a t o a r e ale l u i C o n n o r . - A m o idee mult m a i b u n ă , t u n ă e l , î n t o r c â n d u - s e p e călcâie şi p ă ş i n d apăsat î n a p o i spre scări. C o n n o r l i p s i m a i m u l t de această dată. A t â t de m u l t , î n c â t P a m e l a se t e m u că r e n u n ţ a s e l a m i c u l l o r p a c t n e c i n s t i t şi că se î n d e p ă r t a de castel c h i a r în acel m o m e n t , călare pe armăsarul l u i , lăsându-le pe ea şi pe S o p h i e l a m i l a p u ţ i n p r o b a b i l ă a l u i B r o d i e şi a c a m a r a z i l o r l u i . î n t i m p ce S o p h i e îl învăţa p e B r o d i e v e r s u r i l e u n u i

cânte­

cel n e r u ş i n a t pe care îl învăţase c â n d făcuse p a r t e d i n c o r u l p i e s e i 67

T*iresa (Medeiros Winifred

Wooster, nevasta

de pescar din Ulster,

P a m e l a aştepta în faţa

s c o b i t u r i i urâte ce fusese o d i n i o a r ă o fereastră. N o a p t e a trecută a r f i p u t u t j u r a că m a r e a care î n c o n j u r a c a s t e l u l e r a l a f e l de neagră şi de p r o f u n d ă ca tuşul i n d i a n . D a r razele de soare ce răzbăteau p r i n t r e n o r i se p i e r d e a u în nişte v a l u r i strălucitoare de apă albastră-verzuie, p u r t â n d - o c u g â n d u l l a p l a j e a c o p e r i t e c u n i s i p a l b şi l a p a l m i e r i u n d u i n d u - s e în v â n t , p e care n u avea să îi v a d ă v r e o d a t ă . Dacă n u a r f i f o s t r a f a l e l e de v â n t tăios ce îi b i c i u i a u o b r a j i i , a r f i p u s rămăşag că se afla î n B a r b a d o s , n u în Scoţia. U n c u r c u b e u se p i e r d e a în ceţurile d i n zarea î n d e p ă r t a t ă , c h i a r în faţa e i . I n c i u d a s o a r e l u i ce se v e d e a de l a fereastră, încă p l o u a u n d e v a d i n c o l o de acel m a g i c arc de c u l o r i . D i n cauza n u a n ţ e i cenuşii a c e r u l u i d i n depărtare, c u l o r i l e e t e r i c e ale c u r c u b e u l u i păreau şi m a i a p r i n s e . î n t i m p ce le a d m i r a , u n a l d o i l e a c u r c u b e u , l a f e l de i m p o s i ­ b i l şi de m ă r e ţ , se i v i în stânga c e l u i dintâi. P e n t r u p r i m a dată, se întrebă dacă u n b ă r b a t care se t r e z i s e în f r u m u s e ţ e a răpitoare a p e i s a j u l u i s c o ţ i a n în fiecare d i m i n e a ţ ă a vieţii l u i a r f i p u t u t v r e o d a t ă să d e v i n ă c u adevărat f e r i c i t s u b c e r u l a c o p e ­ r i t de n o r i g r e i , cenuşii, a l L o n d r e i . C â n d a u z i s u n e t u l u n o r paşi l a capătul scărilor, se î n t o a r s e , p r e ­ gătită să îl a n u n ţ e pe C o n n o r că t o t u l fusese o greşeală teribilă. Că ea şi S o p h i e a v e a u să se î n t o a r c ă l a L o n d r a ca să-şi p o a r t e bătăliile fără ajutorul lui. A u z i u n s u s p i n a d â n c . Dacă n u a r f i o b s e r v a t e x p r e s i a de b u i m ă ­ ceală de p e c h i p u l l u i S o p h i e , a r f i j u r a t că fusese a l e i . C o n n o r se o p r i s e în p r a g . P a n t a l o n i i care n u îi v e n e a u deloc b i n e fuseseră înlocuiţi de f a l d u r i l e m o i d i n lână ale u n u i k i l t c o l o r a t în v e r d e şi n e g r u . G e n u n c h i i îi e r a u g o i , însă c i o r a p i i d i n t a r t a n îi a c o p e ­ r e a u g a m b e l e m u s c u l o a s e , dispărând î n t r - o p e r e c h e de p a n t o f i n e g r i lustruiţi, î m p o d o b i ţ i c u c a t a r a m e de a r g i n t . U n j a b o u ş i f o n a t i se r e ­ vărsa p e s t e p a r t e a d i n faţă a cămăşii de c u l o a r e a fildeşului, a c c e n t u â n d u - i v i r i l i t a t e a aspră a trăsăturilor. U n p l e d d i n aceeaşi s t o f ă şi c u acelaşi m o d e l ca şi k i l t u l îi era d r a p a t p e s t e u n u l d i n t r e u m e r i i laţi şi p r i n s c u o b r o ş a de aramă. îşi î n d e p ă r t a s e şuviţele de păr de p e faţă, l e g â n d u - l e l a ceafă c u u n ş n u r d i n c a t i f e a neagră. Razele de soare ce p ă t r u n d e a u în î n ­ căpere îi a p r i n d e a u şuviţele de c u l o a r e a m i e r i i d i n părul arămiu, 68

Doamna şi tâCfiaruC t r a n s f o r m â n d u - l e parcă în a u r p u r . Fără b a r b a care să le a s c u n d ă , trăsăturile l u i arse de soare e r a u şi m a i u l u i t o a r e . N u m a i căutătura a m e n i n ţ ă t o a r e şi n a s u l u ş o r î n c o v o i a t îl s a l v a u de l a a f i p r e a chipeş. N u arăta ca u n d u c e . Arăta ca u n p r i n ţ . î n c o m p a n i a l u i S o p h i e şi a m a m e i l o r , P a m e l a se simţise adesea ca o p i t u l i c e p o n o s i t ă lângă o p e r e c h e de p ă u n i m â n d r i . A c u m se s i m ţ e a m a i degrabă ca u n h â r c i o g u m i l în p e r i c o l de a fi înşfăcat de g h e a r e l e u n u i ş o i m m a g n i f i c şi înghiţit d i n t r - o singură î m b u c ă t u r ă . B r o d i e fluieră î n c e t . - P e n t r - o clipă a m c r e z u t că era c h i a r f a n t o m a I u p r i n ţ u B o n n i e Charlie! - V-aţi g â n d i t v r e o d a t ă să jucaţi p e scenă, sir? îl întrebă S o p h i e p e C o n n o r , n e p u t â n d u - s e a b ţ i n e să n u - ş i

fluture

genele m ă t ă s o a s e .

Pe legea m e a , aţi fi u n M a c b e t h m i n u n a t ! A m â n d o i făcură câte u n pas î n a p o i c â n d P a m e l a p o r n i s p r e C o n ­ n o r . Când a j u n s e lângă e l , îi ridică u n c o l ţ a l p l e d u l u i , n e p u t â n d u - s e abţine să n u îl atingă - c h i a r dacă n u făcea decât să-i pipăie u n f a l d al t a r t a n u l u i gros. - U n d e a i găsit a s e m e n e a v e ş m i n t e ? - Pe u n e n g l e z î n g â m f a t , căruia îi plăcea să se dea d r e p t l o r d sco­ ţian. I - a a l u n g a t p e t o ţ i f e r m i e r i i s c o ţ i e n i , arendaşi p e p ă m â n t u r i l e l u i , şi i - a î n l o c u i t c u o i . G r o p i ţ a diavolească a l u i C o n n o r reapăru, î n t r - o d u p ă - a m i a z ă , c â n d a p l e c a t l a p l i m b a r e pe c â m p u r i , î m b r ă c a t c u k i l t u l , şi s-a o p r i t să îşi a d m i r e t u r m e l e m u l t - p r e ţ u i t e , m - a găsit p e m i n e aşteptându-1. P a m e l a îşi simţi i n i m a p r ă b u ş i n d u - i - s e . - A ş a că l - a i u c i s , spuse ea s i m p l u , lăsând colţul p l e d u l u i să îi a l u n e c e p r i n t r e degete ca şi c u m a r fi f o s t î n c ă pătat c u sângele victimei. - N u e r a î n a r m a t , aşa că i - a m c e r u t p u n g a şi i - a m p o r u n c i t să se dezbrace. U l t i m a dată c â n d l - a m v ă z u t , se r o s t o g o l e a l a v a l e pe u n d e a l , g o l ca î n z i u a în care s-a n ă s c u t , b l e s t e m â n d u - m ă , u n b l e s t e m s c o ţ i a n ce m ă o r o p s e a pe m i n e şi p e v i i t o a r e l e m e l e o d r a s l e . C o n n o r c h i c o t i . P r o b a b i l că i - a l u a t zile întregi v a l e t u l u i său să-i culeagă t o ţ i ciulinii din... P a m e l a îşi drese vocea, a r u n c â n d o p r i v i r e grăitoare s p r e s o r a e i , care făcuse o c h i i m a r i . 69

iresa *Medeiros degetele

de la picioare,

încheie C o n n o r g r i j u l i u , i a r Brodie

îşi d ă d u o c h i i p e s t e cap, în t i m p ce P a m e l a îşi î n c l i n ă a p r o b a t o r fruntea. Razele s o a r e l u i se reflectară în ceva strălucitor ascuns p r i n t r e v o ­ l a n e l e j a b o u l u i l u i C o n n o r . Curioasă, P a m e l a căută p r i n t r e v a l u r i l e de dantelă şi scoase u n m e d a l i o n d i n a u r , agăţat de u n lănţişor d e l i c a t . Ridică în l u m i n ă f r u m o a s a b i j u t e r i e . - Şi ăsta i - a aparţinut e n g l e z u l u i tău î n g â m f a t ? C o n n o r îi t r a s e m e d a l i o n u l d i n m â n ă , c u o mişcare b l â n d ă , d a r hotărâtă. -Nu. A c e l s i n g u r c u v â n t r o s t i t a p r o a p e în ş o a p t ă s e m ă n a c u o m u s t r a ­ r e , îşi lăsă m e d a l i o n u l să cadă pe s u b cămaşă, u n d e avea să fie f e r i t de p r i v i r i l e i s c o d i t o a r e , i n c l u s i v de a e i . P a m e l a îşi plecă genele, s i m ţ i n d u - s e n e m a i p o m e n i t de s t i n g h e r i ­ tă. M e d a l i o n u l n u e r a u n b u n f u r a t , c i t r e b u i a să fie o a m i n t i r e v a l o ­ roasă de l a o f e m e i e pe care o i u b i s e c â n d v a şi pe care p o a t e o i u b e a încă. A l t f e l de ce l - a r fi p u r t a t a p r o a p e de i n i m ă ? - D e c i c â n d p l e c ă m s p r e L o n d r a ? întrebă B r o d i e . -Noi?

întrebară î n t r - u n glas C o n n o r , P a m e l a şi S o p h i e .

- Păi, d a , r ă s p u n s e B r o d i e , c l i p i n d i n o c e n t . D o a r n u v ă aşteptaţi ca u n g e n t l e m a n r a f i n a t c u m e C o n n o r a l n o s t r u a i c i de faţă să călă­ torească fără v a l e t u l l u i d e v o t a t , n u - i aşa? P a m e l a deschise g u r a să se î m p o t r i v e a s c ă , d a r C o n n o r o p r i n s e de braţ şi o duse pe c o r i d o r , u n d e p u t e a u v o r b i s i n g u r i . - N u m i - a r s t r i c a să a m u n a l i a t în casă, spuse e l în ş o a p t ă . C i n e v a în care aş p u t e a avea încredere. - D a r de ce să-1 i e i p e el? ş o p t i P a m e l a p r i n t r e dinţii încleştaţi. - B r o d i e are o i n i m ă b u n ă . C o n n o r se î n c r u n t ă spre p r i e t e n u l l u i , care îi arăta c h i a r a t u n c i l u i S o p h i e c u m îşi p u t e a face şarpele t a t u a t să danseze î n c o r d â n d u - ş i m u ş c h i i braţului. U n c r e i e r m i c , d a r o i n i m ă f o a r t e b u n ă . Pot avea încredere că îmi v a păzi spatele î n t r - o luptă. U i t â n d u - s e l a p i e p t u l l a t şi l a braţele v â n j o a s e ale l u i B r o d i e , Pa­ m e l a oftă. 70

- Doamna şi tâffiaruf- D a c ă insişti, îl p u t e m l u a c u n o i . D a r n u v a î n c ă p e a în v e c i în v e s t a v i o l e t şi n u a m n i c i cea m a i m i c ă intenţie să îl las să se î n s o a r e c u sora m e a . - N u - ţ i face g r i j i în privinţa a s t a , o asigură C o n n o r , c u o e x p r e s i e gravă. V a avea o m u l ţ i m e de o c a z i i să-şi răpească o mireasă cât se v a afla în L o n d r a . Ea rămase c u g u r a deschisă. - D a r n u îi p u t e m p e r m i t e să... Se î n t r e r u p s e , î n c e p â n d să r e c u ­ n o a s c ă s c l i p i r e a p o z n a ş ă d i n o c h i i l u i C o n n o r . U n z â m b e t reţinut î n ­ c e p u să îi înflorească pe p r o p r i i l e b u z e . M ă i să f i e , t u , neruşinatule... O e x p l o z i e a s u r z i t o a r e cutremură t u r n u l , a r u n c â n d - o în b r a ­ ţele l u i . - C e - a f o s t asta? i c n i ea, ţ i n â n d u - s e strâns de f a l d u r i l e m o i ale p l e d u l u i său. C o n n o r se uită în j o s l a ea c u c h i p u l atât de n e c r u ţ ă t o r , încât ea simţi u n f i o r rău-prevestitor pe şira spinării. - Dacă n u m ă înşel, c r e d că „hainele roşii" a u s o s i t să v ă salveze.

CapitofuC8 - D u f e m e i l e în pivniţă! strigă C o n n o r , a r u n c â n d u - l e atât pe P a m e l a , cât şi p e S o p h i e în braţele p u t e r n i c e ale l u i B r o d i e . E l se î n t o a r s e şi p o r n i î n g o a n ă p e scările în spirală, b l e s t e m â n d u - s e p e n t r u cât de p r o s t fusese. A r f i t r e b u i t să ştie că n u e r a b i n e să le aducă p e f e m e i în acel c u i b de c o n t r a b a n d i ş t i şi h o ţ i . Autorităţile de p r i n p a r t e a l o c u l u i căutau de l u n i în şir u n m o t i v ca să facă o i n ­ c u r s i u n e p e l a r u i n e , i a r e l le o f e r i s e , în sfârşit, ocazia să abată a s u p r a l o r m â n i a „ h a i n e l o r roşii" şi a t u n u r i l o r a c e s t o r a . O a d o u a lovitură c u t r e m u r ă t u r n u l , f ă c â n d să zbârnâie b a r e l e r u ­ g i n i t e de f i e r de l a f e r e s t r e . C o n n o r sări p e s t e o treaptă şi se i z b i de p e r e t e . A b i a a b ţ i n â n d u - s e să n u tragă o s u d a l m ă , îşi înfipse degetele în u m ă r u l l o v i t . T r e b u i a să îi o p r e a s c ă înainte ca u n a d i n t r e acele l o v i t u r i de a v e r t i z a r e să n i m e r e a s c ă greşit şi să a r u n c e î n aer vârful t u r n u l u i , fără ca B r o d i e să apuce să le d u c ă p e f e m e i în siguranţă. 71

iresa Medeiros Ieşi în c u r t e î m p i e d i c â n d u - s e , n e f i i n d s u r p r i n s să o găsească p ă ­ răsită. L a p r i m u l s e m n de p e r i c o l , proscrişii care î m p ă r ţ e a u acea vizuină se împrăştiau p r e c u m ş o b o l a n i i , f ă c â n d u - s e n e v ă z u ţ i în ca­ t a c o m b e l e secrete de s u b castel, a ş t e p t â n d

fluxul

ca să îşi lanseze

bărcile l a apă. Până l a lăsarea s e r i i , r u i n e l e l e - a r fi aparţinut iarăşi n u m a i păsărilor de n o a p t e şi s t a f i i l o r . Dacă n u a r fi f o s t cele d o u ă f e m e i p r i n s e în t u r n , C o n n o r a r fi p u ­ t u t să dispară î m p r e u n ă c u e i . S-ar fi t o p i t , p u r şi s i m p l u , în ceaţă şi a r fi n a v i g a t spre u n loc u n d e legea n u l - a r fi p u t u t găsi n i c i o d a t ă . - O p r i ţ i f o c u l ! strigă c i n e v a c â n d a p ă r u î n a i n t â n d c u paşi m a r i pe s u b r u i n e l e p u n c t u l u i de strajă a l c a s t e l u l u i , î n d r e p t â n d u - s e s p r e m a l u l a b r u p t , l a t şi a c o p e r i t c u iarbă grasă, ce m ă r g i n e a p o d u l . D e cealaltă p a r t e a p o d u l u i , u n b a t a l i o n de „ h a i n e roşii" r o i a u p e pajişte. U n vălătuc de f u m a m e s t e c a t c u f u n i n g i n e se r i d i c a d i n g u r a u n u i t u n m a s i v , p r o f a n â n d a l b a s t r u l c e ţ o s a l c e r u l u i de d i m i n e a ţ ă . S o l d a t u l care se pregătise să a p r i n d ă d i n n o u

fitilul

t u n u l u i se uită

l a c o m a n d a n t u l l u i , a ş t e p t â n d u - i c o n f i r m a r e a , a p o i îşi c u f u n d ă t o r ţ a î n t r - o găleată plină c u apă. C h i a r şi de l a acea distanţă, C o n n o r r e c u n o s c u părul cenuşiu, ca de oţel, t u n s s c u r t , şi s i l u e t a s c u n d ă , c u p i c i o a r e s t r â m b e , ale b ă r b a ­ t u l u i . Simţi c u m b u z e l e i se a r c u i a u î n t r - u n rânjet. C o l o n e l u l A l e x a n d e r M u n r o e era cel m a i rău s o i de trădător. Se născuse s c o ţ i a n , d a r îşi v â n d u s e s u f l e t u l e n g l e z i l o r p e n t r u p u t e r e a şi p r i v i l e g i i l e g r a d u l u i m i l i t a r . N u r e p r e z e n t a n i m i c m a i m u l t decât o m a r i o n e t ă a n o b i l i m i i locale. E l şi r e g i m e n t u l pe care îl c o m a n d a îşi p e t r e c e a u zilele i z g o n i n d u - i pe f e r m i e r i i arendaşi săraci de p e p ă m â n t u r i l e pe care f a m i l i ­ ile l o r le m u n c i s e r ă de generaţii, i a r n o p ţ i l e fiind p r i m i ţ i ca nişte e r o i c u c e r i t o r i în casele c e l o r p e care îi s e r v e a u . M u n r o e latră o c o m a n d ă . Soldaţii îşi ridicară m u s c h e t e l e p e u m e r i , ţintindu-1 pe C o n n o r . M u n r o e m e r s e p â n ă l a m a r g i n e a prăpastiei, a p o i strigă: - Ridicaţi mâinile, s i r , o r i vă s p u l b e r ă m î m p r e u n ă c u rămăşiţele astea m i z e r a b i l e , î n n u m e l e r e g a t u l u i ! D â n d u - ş i o c h i i p e s t e cap, C o n n o r se s u p u s e fără să v r e a , î n t r e b â n d u - s e ce a r fi zis P a m e l a despre d i a l o g u l c o l o n e l u l u i . A ş t e p t ă r ă b d ă t o r p â n ă c â n d M u n r o e strânse u n n u m ă r d e s t u l de m a r e d i n t r e o a m e n i i l u i în j u r u l său şi î n c e p u să mărşăluiască 72

(Doamna şi tâCfiaruCpeste p o d . C u t o a t e că îşi ţ i n e a u m u s c h e t e l e pregătite, C o n n o r o b ­ servă c u m câţiva d i n t r e soldaţi a r u n c a u p r i v i r i neliniştite s p r e m a r e a învolburată de d e d e s u b t . C u m c o b o r â r ă de p e p o d , C o n n o r strigă: - ' N e a ţ a b u n ă şi ţ i e , c o l o n e l e ! Cărui f a p t d a t o r ă m o n o a r e a v i ­ z i t e i tale? M u n r o e se o p r i l a câţiva paşi în faţa l u i , soldaţii î m p ă r ţ i n d u - s e î n d o u ă flancuri ca să-1 apere. - Caut două femei. Connor zâmbi amabil. - N u f a c e m t o ţ i asta? C h i a r dacă cei m a i mulţi d i n t r e n o i t r e b u i e să se m u l ţ u m e a s c ă n u m a i c u u n a . Câţiva soldaţi râseră î n f u n d a t , însă h a z u l l o r f u r e p e d e o p r i t de o căutătură neagră d i n p a r t e a c o m a n d a n t u l u i . - C u siguranţă înţeleg de ce m a i cauţi încă, adăugă C o n n o r , ară­ t â n d spre t u n u l de l a capătul celălalt a l p o d u l u i . F e l u l tău de a face c u r t e lasă m u l t de d o r i t . U n u l d i n t r e bărbaţi îşi drese vocea şi se h o l b ă d i r e c t în p ă m â n t , fiindcă îşi învăţase lecţia. Sprâncenele s t u f o a s e , cenuşii, ale l u i M u n r o e se uniră î n t r - o l i n i e încruntată. - N - a m t i m p p e n t r u j a l n i c e l e d u m i t a l e încercări de a v o r b i t r i v i a l , sir! D o u ă f e m e i a u f o s t răpite a z i - n o a p t e d i n trăsura p e care o î n ­ chiriaseră, p e d r u m u l S t i r l i n g s h i r e . D o u ă englezoaice,

adăugă e l , s u b ­

l i n i i n d a s t f e l că dispariţia a d o u ă s c o ţ i e n c e n u a r f i f o s t d e m n ă de atenţia l u i . D u p ă spusele u n u i m a r t o r , a u f o s t l u a t e de u n b ă r b a t care se p o t r i v e ş t e p e r f e c t c u d e s c r i e r e a d o m n i e i v o a s t r e . Căută în r e d i n ­ g o t a l u i p u r p u r i e şi scoase u n s u l de hârtie. Despături s u l u l d i n t r - o mişcare rapidă a încheieturii, arătându-i a n u n ţ u l ce fusese b ă t u t în cuie în fiecare piaţă principală a aşezărilor de l a I n v e r n e s s l a i n s u l e l e O r k n e y . D e către acest bărbat, d u p ă spusele m a r t o r u l u i n o s t r u . - H m m m . . . u n i n d i v i d t a r e arătos, n u - i aşa? C o n n o r se aplecă p e n t r u a p r i v i m a i î n d e a p r o a p e a s e m ă n a r e a g r o s o l a n schiţată. Deşi e p u ţ i n t e l c a m g r e u de s p u s , c u m a s c a a i a c a r e - i a s c u n d e atât de m u l t d i n faţă. A r p u t e a f i a p r o a p e o r i c i n e . C o n n o r arătă spre u n tânăr s o l ­ d a t v o i n i c de l a stânga l u i M u n r o e , care îi s e m ă n a ca statură, l ă ţ i m e a u m e r i l o r şi l i n i e a bărbiei. I n c l u s i v e l ! 73

iresa Medeiros -— S o l d a t u l roşi şi î n c e p u să se bâlbâie. - P ă i , c-colonele, n i c i o d a t ă n u aş... -Tăcere!

latră

Munroe.

Chiar

mă

îndoiesc

că

locotenentul

m e u şi-a p e t r e c u t n o a p t e a trecută r ă p i n d şi s i l u i n d d o u ă f e m e i nevinovate. C u m roşeaţa s o l d a t u l u i se a c c e n t u a , C o n n o r z â m b i l a r g . -Două

f e m e i n e v i n o v a t e ? N u p o t să s p u n că n u s u n t

flatat,

colo­

n e l e , d a r s-ar p u t e a să î m i l a u z i o v i g o a r e pe care n u o a m . î n c e p u să îşi c o b o a r e mâinile. O a m e n i i l u i M u n r o e se încordară, c u degetele încleştate pe trăgacele m u s c h e t e l o r . C o n n o r îşi o p r i m â i ­ nile la nivelul umerilor. - N u este n e v o i e de atâta precauţie. D u p ă c u m p u t e ţ i v e d e a t u şi o a m e n i i tăi, n u s u n t n u m a i depăşit n u m e r i c , c i şi n e î n a r m a t . Mârâitul n e î n c r e z ă t o r a l l u i M u n r o e îl a n u n ţ ă că se g â n d i s e l a acel l u c r u . A m â n d o i ştiau că u n bărbat de s t a t u r a l u i n u era n i c i o d a t ă c u adevărat n e î n a r m a t . - P r i n d e ţ i - 1 ! o r d o n ă c o l o n e l u l , r e t r ă g â n d u - s e p e n t r u ca bărbaţii de s u b c o m a n d a l u i să facă m u n c a m u r d a r ă în l o c u l său. C u m şase soldaţi îşi c o b o r â r ă m u s c h e t e l e şi î n c e p u r ă să îl î n c e r cuiască, l o v i n d u - 1 a s p r u c u vârful a r m e l o r în s p a t e , pe C o n n o r îl încercă o u n d ă de r e g r e t c â n d se gândi l a cât de z d r o b i t ă avea să fie P a m e l a c â n d u r m a să afle că n u o m a i p u t e a a j u t a să îl găsească p e ucigaşul m a m e i e i , n i c i să-i câştige r e c o m p e n s a de l a duce. Se î n ­ trebă dacă avea să verse v r e o lacrimă î n d u i o ş ă t o a r e c â n d a v e a u să îl ducă l a s p â n z u r ă t o a r e s a u dacă u r m a să l i se alăture celorlalţi e n g l e z i , pe c â m p i e , c u c o ş u l p e n t r u p i c n i c şi u m b r e l a , ca să-1 v a d ă a t â r n â n d în ştreang. U n u l d i n t r e soldaţi îi p r i n d e a o cătuşă de fier în j u r u l î n c h e i e t u ­ r i i , c â n d , d e o d a t ă , lanţurile căzură z ă n g ă n i n d l a p ă m â n t . C o n n o r îşi înălţă b r u s c c a p u l şi o b s e r v ă că bărbaţii se h o l b a u în direcţia p u n c t u ­ l u i de strajă, c u g u r i l e deschise, fascinaţi. Profită de n e a t e n ţ i a l o r şi se răsuci în aceeaşi direcţie. R ă m a s e şi e l c u g u r a deschisă. P a m e l a şi S o p h i e a r fi t r e b u i t să se afle d e j a în siguranţă, în pivniţă, a ş t e p t â n d să fie salvate de acei b r a v i şi t i n e r i soldaţi e n g l e z i . Şi totuşi, iată-le v e n i n d spre e i , mărşăluind p r i n iarbă c u b o n e t e l e l o r m i c i şi o b r a z n i c e , ţ i n â n d u - s e de m â n ă , 74

(Doamna şi tâCharuf cu f u s t e l e g a l b e n e şi a l b a s t r e

fluturând

în briză, s e m ă n â n d c u d o i

b o b o c i de f e m i n i t a t e englezească. N u le l i p s e a decât o u m b r e l ă p e care să o rotească. C â n d intrară în bătaia puştii, C o n n o r îşi strânse p u m n i i . - Când o să p u n m â n a pe B r o d i e . . . b o m b ă n i e l în barbă. M u n r o e părea l a f e l de c o n s t e r n a t . îşi î n t o a r s e p r i v i r e a spre Connor. - Ce î n s e a m n ă a s t a , sir? - S ă fiu a l n a i b i i dacă ştiu! m u r m u r ă C o n n o r , u r m ă r i n d îngrijorat c u m P a m e l a se d e s p r i n d e a de S o p h i e şi îşi c r o i a d r u m p r i n t r e soldaţii de lângă e l . î n t i m p ce soldaţii îi a r u n c a u p r i v i r i o r b i t e l u i S o p h i e , p e care ea le p r i m e a c u genele p l e c a t e şi c u u n z â m b e t r e z e r v a t , P a m e l a se r i d i ­ că pe vârfuri şi depuse u n sărut cast pe o b r a z u l l u i C o n n o r , c u b u z e m o i şi calde. - Bună, dragă! N u m i - a i spus că a v e m v i z i t a t o r i . Strecurându-şi m â n a m i c ă pe s u b braţul l u i , le z â m b i l u i M u n r o e şi o a m e n i l o r l u i . - A ş a d a r , şi d o m n i i l e v o a s t r e aţi v e n i t să vizitaţi r u i n e l e în d i m i ­ neaţa asta f r u m o a s ă de a p r i l i e ? C o n n o r se uită în jos l a ea, n e v e n i n d u - i să creadă că o d a t ă îi c o n ­ siderase c h i p u l d o a r plăcut. C u o c h i i e i de a m b r ă strălucind şi c u acel z â m b e t v i c l e a n înflorindu-i pe b u z e l e p l i n e , era a b s o l u t s e d u c ă t o a r e . Şi d e m n ă de sedus. - N u a r fi a d u s u n t u n dacă a r fi v e n i t să v i z i t e z e r u i n e l e . . . , dragă! îi sugeră e l c u b l â n d e ţ e . P a m e l a îşi f e r i o c h i i de soare c u p o d u l p a l m e i şi se uită l a t u n u l d i n depărtare. -Se

află în t o i u l v r e u n u i exerciţiu de pregătire militară? A m

p u t e a să p r i v i m în t i m p ce n e b u c u r ă m de p i c n i c ? întrebă ea plină de speranţă. Buzele l u i M u n r o e se strânseseră î n t r - o l i n i e severă. - N u s u n t e m a i c i ca să n e p r e g ă t i m s a u ca să v e d e m r u i n e l e , d o m ­ nişoară. S u n t e m a i c i ca să vă salvăm p e d o m n i a v o a s t r ă . P a m e l a îşi a r c u i u n a d i n t r e s p r â n c e n e l e graţioase, a r u n c â n d u - i o p r i v i r e neîncrezătoare. 75

iresa (Medfeiros - D e ce a n u m e ? S i n g u r u l l u c r u de care doresc să f i u salvată în această f r u m o a s ă z i de primăvară este a m e n i n ţ a r e a n e c o n t e n i t ă a ploii. - A d u c e ţ i m a r t o r u l ! t u n ă M u n r o e p r i n t r e dinţii încleştaţi, t r i m i ţ â n d u - ş i u n u l d i n t r e o a m e n i în fugă î n a p o i p e s t e p o d . A c e s t a reapăru câteva m i n u t e m a i târziu, târându-1 d u p ă e l p e b ă ­ trânul v i z i t i u slăbănog. S i m ţ i n d tresărirea a p r o a p e i m p e r c e p t i b i l ă a P a m e l e i , C o n n o r îi a c o p e r i c u p a l m a m â n a cuibărită încă l a braţul său, şi o strânse încurajator. M u n r o e îl s m u l s e p e v i z i t i u d i n strânsoarea s o l d a t u l u i şi îl î m p i n ­ se în faţă. - A c e s t e a s u n t cele d o u ă f e m e i care ţi-au a n g a j a t a t e l a j u l ? V i z i t i u l le a r u n c ă f e m e i l o r o p r i v i r e nesigură, de parcă s-ar f i t e ­ m u t că u n a d i n t r e ele avea să s c o a t ă u n p i s t o l d i n jartieră şi să îl î m p u ş t e între o c h i . - Păi, d a , s i r , ele s u n t . C o l o n e l u l făcu u n s e m n s p r e C o n n o r . - Şi acesta este bărbatul care le-a ţ i n u t calea a z i - n o a p t e ? V i z i t i u l se scarpină în cap, u i t â n d u - s e l a o b r a z u l p r o a s p ă t ras a l l u i C o n n o r , l a părul îngrijit p i e p t ă n a t şi l a lâna m o a l e a k i l t u l u i şi p l e d u l u i p e care le p u r t a . - E i b i n e , asta n - o p o t s p u n e c u siguranţă. E r a î n t u n e r i c b e z n ă şi ticălosu p u r t a o m a s c ă . P a m e l e i îi scăpă u n h o h o t de râs v e s e l ca u n c l o p o ţ e l . - Bineînţeles că n u acesta este bărbatul care n e - a ţ i n u t calea! D e c u m a s o s i t l o g o d n i c u l m e u , p u n g a ş u l ăla a l u a t - o l a sănătoasa ca u n laş f r i c o s ce este! S u r p r i n d e r e a l u i M u n r o e f u evidentă. - L o g o d n i c u l d o m n i e i v o a s t r e ? îi a r u n c ă l u i C o n n o r o p r i v i r e î n ­ cărcată de d e z g u s t . Vreţi s ă - m i s p u n e ţ i că sunteţi l o g o d i t ă c u acest pungaş? Z â m b e t u l P a m e l e i dispăru, o c h i i d e v e n i n d u - i l a f e l de r e c i ca M a r e a N o r d u l u i î n t r - o d i m i n e a ţ ă geroasă de d e c e m b r i e . - V r e a u să ştiţi că acest pungaş n u este n u m a i l o g o d n i c u l m e u ! Se î n t â m p l ă să fie şi m a r c h i z u l de E d d y w h i s t l e şi v i i t o r u l duce de W a r r i c k . A m h o t ă r â t să n e î n t â l n i m a i c i şi să v i z i t ă m r u i n e l e cas­ t e l u l u i î n această d i m i n e a ţ ă . A m a v u t u n n o r o c n e s p e r a t că se afla 76

Doamna şi tâCfiaruC în d r u m spre d o m e n i i l e sale n o a p t e a trecută, c h i a r c â n d n e e r a j e f u ­ ită trăsura p e acel d r u m părăsit. îşi p l i m b ă p r i v i r e a d e z a p r o b a t o a ­ r e de l a M u n r o e l a soldaţii l u i . U n d r u m pe care d o m n i a voastră şi o a m e n i i d o m n i e i v o a s t r e a r f i t r e b u i t să patrulaţi, a s t f e l încât nişte englezoaice d e c e n t e ca m i n e şi ca d r a g a m e a soră a i c i de faţă să p o a t ă călători fără t e a m a de a-şi p i e r d e p u n g i l e . îşi plecă o c h i i înainte de a adăuga u ş o r : Sau ceva încă şi m a i v a l o r o s . Câţiva d i n t r e soldaţi îşi plecară capetele s a u îşi feriră p r i v i r e a , r u ­ şinaţi de roşeaţa e i delicată. C o n n o r îi c u p r i n s e u m e r i i c u u n braţ, a s c u n z â n d u - i c u b l â n d e ţ e c h i p u l l a a d ă p o s t u l cămăşii l u i . - H a i d e , h a i d e , dragă! ş o p t i e l , a r u n c â n d u - i l u i M u n r o e o p r i v i r e plină de r e p r o ş . Ţ i - a m p r o m i s că n u v o m m a i v o r b i n i c i o d a t ă d e s p r e acea n o a p t e î n g r o z i t o a r e . C o l o n e l u l f i e r b e a de f u r i e . - î m i p a r e rău, d o m n i ş o a r ă , însă această p o v e s t e m i se p a r e c u t o t u l absurdă! A t u n c i , C o n n o r f ă c u u n pas în faţă, c o b o r â n d u - ş i v o c e a p r i m e j ­ d i o s de m u l t . - D o a r n u o n u m e ş t i pe această l a d y m i n c i n o a s ă , n u - i aşa? D e o a ­ rece, în c a l i t a t e de g e n t l e m a n şi l o g o d n i c a l e i , aş f i n e v o i t să îţi cer satisfacţie. M u n r o e scrâşni d i n dinţi t i m p î n d e l u n g a t . C â n d v o r b i iarăşi, t o ­ n u l îi era u ş o r şi c o n v i n g ă t o r , i a r c u v i n t e l e îi e r a u d e s t i n a t e n u m a i Pamelei. - N u v r e a u să p a r l i p s i t de r e s p e c t , d o m n i ş o a r ă , d a r a m t o a t e m o t i v e l e să c r e d că acesta este b ă r b a t u l p e care îl v â n ă m de l u n i în şir. îi flutură a n u n ţ u l p r i n faţă. U n b ă r b a t căutat de lege şi c o n d a m ­ n a t de C o r o a n ă l a spânzurătoare p e n t r u c r i m e l e înfiorătoare p e care le-a c o m i s . - înfiorătoare? repetă î n c e t P a m e l a , t r e m u r u l u ş o r a l v o c i i e i p r e v e n i n d u - 1 p e C o n n o r că n u m a i j u c a t e a t r u . Cât de înfiorătoare? Râse n e r v o s . A s c u i p a t pe Sfânta B i b l i e ? A î n e c a t u n sac p l i n c u pisicuţe în găleată? - O h , a c o m i s f a p t e m u l t m a i înfiorătoare de-atât, r ă s p u n s e M u n ­ roe cu gravitate. Fapte n e p o t r i v i t e p e n t r u urechile u n e i lady. - într-adevăr? 77

iresa QAedeiros C â n d P a m e l a se d e s p r i n s e d i n strânsoarea l u i ca să p o a t ă l u a a n u n ţ u l d i n m â n a l u i M u n r o e , C o n n o r se luptă c u o p o r n i r e c o p l e ­ şitoare de a o o p r i şi de a o ţine lângă e l . D e a o strânge în braţe şi de a o duce într-un loc de u n d e n i c i u n b ă r b a t - i n c l u s i v acel ticălos m i n c i n o s de „haină r o ş i e " - n u a r m a i f i p u t u t să o smulgă v r e o d a t ă de lângă e l . Cât t i m p ea s t u d i e a s e m ă n a r e a c u schiţa d i n a n u n ţ , a p r o a p e că o a u z i cântărind v o r b e l e l u i M u n r o e , a p r o a p e că v ă z u t a l e r e l e î n c l i n â n d u - s e în f a v o a r e a c o l o n e l u l u i . Ea n u avea n i c i u n m o t i v să se î n d o i a s c ă de c u v i n t e l e l u i M u n r o e , n u avea n i c i u n m o t i v să aibă încredere în e l . M â n a îi t r e m u r ă a b i a v i z i b i l c â n d strânse a n u n ţ u l şi strecură s u l u l de hârtie în b u z u n a r u l f u s t e i . - Dacă n u vă deranjează, s i r , v o i păstra a s t a ca să-1 p o t r e c u n o a ş t e pe p u n g a ş în caz că d r u m u r i l e n i se v o r m a i întâlni v r e o d a t ă . Dacă acest b ă r b a t este p e j u m ă t a t e atât de m i ş e l p r e c u m s p u n e ţ i , a t u n c i m ă v o i r u g a să îl găsiţi şi să îl închideţi cât m a i curând. îşi strecură iarăşi braţul pe s u b a l l u i C o n n o r , z â m b i n d u - i c a n d i d . - Eşti pregătit, dragă? î m i place atât de m u l t să i a u m a s a al

fresco

1

dimineaţa! C o n n o r îi î n t o a r s e z â m b e t u l P a m e l e i , z â m b i n d u - i l a r g l a r â n ­ d u l său. î n v i n s e s e „hainele roşii" de n e n u m ă r a t e o r i în u l t i m i i câţi­ v a a n i , însă n i c i o d a t ă n u se lăsase c u p r i n s de u n a s e m e n e a v a l de satisfacţie. T o c m a i le î n t o r c e a u spatele l u i M u n r o e şi o a m e n i l o r săi, c â n d m â n a c o l o n e l u l u i se întinse şi s m u l s e j a b o u l şi g u l e r u l l u i C o n n o r , d e s c o p e r i n d u r m e l e p a l e de frânghie ce îi î n s e m n a u gâtul g r o s p e 0 parte. B u z e l e l u i M u n r o e se curbară î n t r - u n rânjet t r i u m f ă t o r . - Ş i c u m explicaţi s e m n e l e alea,

milord?

C o n n o r îşi a t i n s e u ş o r c i c a t r i c i l e c u degetele, nările f r e m ă t â n d u - i într-un m o d aristocratic. - T r e b u i e că v a l e t u l m i - a l e g a t p r e a strâns l a v a l i e r a . T r ă g â n d j a b o u l d i n m â n a l u i M u n r o e şi î n n o d â n d u - ş i - 1 în j u r u l gâtului, înclină d i n cap p o l i t i c o s . - C u v o i a d o m n i i l o r v o a s t r e , d o m n i l o r , p i c n i c u l n e aşteaptă. 1

I n aer liber (în limba italiană, în original) (n.tr.)

78

(Doamna şi tâCharuC Lăsându-1 pe M u n r o e s p u m e g â n d de f u r i e , se întoarseră şi p o r n i ­ ră spre castel ca şi c u m n u a r fi a v u t n i c i o grijă pe l u m e . S o p h i e i se alătură s u r o r i i e i , a r u n c â n d u - l e p e s t e u m ă r o p r i v i r e galeşă soldaţilor care rămăseseră c u g u r i l e căscate. Ajunseseră l a j u m ă t a t e a d r u m u l u i spre p u n c t u l de strajă, c â n d M u n r o e strigă: - N u v e i p u t e a să t e a s c u n z i d u p ă f u s t e l e u n e i f e m e i p e n t r u t o t d e a u n a ! N u - m i pasă dacă t e i n t i t u l e z i m a r c h i z , duce sau p r i n ­ ţul r e g e n t în p e r s o a n ă ; dacă m a i p u i p i c i o r u l în Scoţia, D u m n e z e u m i - e m a r t o r că o să te văd

spânzurat!

C o n n o r îşi înclină c a p u l spre P a m e l a , v o r b i n d în ş o a p t ă , p e n t r u ca vântul să n u îi p o a r t e c u v i n t e l e m a i d e p a r t e . - O singură v o r b ă d i n p a r t e a t a , f e t i ţ o , şi m - a r fi v ă z u t s p â n z u ­ r a t astăzi. - Şi e u u n d e aş fi găsit u n a l t s c o ţ i a n c u g r u m a z g r o s şi ţeastă şi m a i groasă care să se dea d r e p t fiul d u c e l u i ? îi a r u n c ă o p r i v i r e p i e z i ­ şă, pe s u b gene. î n p l u s , n u p a r i deloc g e n u l care să înece u n sac p l i n c u pisicuţe î n t r - o găleată. - D a c ă v r e i să ştii, c h i a r î m i plac pisicuţele. D a r n u s p u n e n i m ă ­ n u i ! N u aş v r e a s ă - m i s t r i c reputaţia. C â n d trecură pe s u b p u n c t u l de strajă, ridică p r i v i r e a şi se î n c r u n t ă spre t u r n . Aşadar, c u m l - a i c o n ­ v i n s pe B r o d i e să t e lase să f a c i t r e b u ş o a r a asta c u t e z ă t o a r e ? D u p ă ce-1 v o i strânge de gât c u mâinile m e l e , aş v r e a să ştiu cât de rău a r t r e b u i s ă - m i pară. P a m e l a îi aruncă l u i S o p h i e o p r i v i r e grăitoare. A c e a s t a răspunse cu u n zâmbet felin. - A h ! exclamă C o n n o r . D e c i ce a făcut? I - a făgăduit că se v a mărita c u e l şi că îi v a u m p l e căsuţa de copilaşi? S o p h i e se înfiora. - B a b i n e că n u ! D a r m - a m o f e r i t să îl învăţ t o a t e v e r s u r i l e c â n t e ­ c e l u l u i înfumurata

Maude,

codoaşa din

Banhury.

P a m e l a aruncă o p r i v i r e îngrijorată p e s t e u m ă r , spre l o c u l u n d e M u n r o e şi o a m e n i i l u i îşi o r g a n i z a u r e t r a g e r e a fără p r e a m u l t ă t r a ­ gere de i n i m ă . - C r e z i că a v o r b i t serios? C â n d a zis că t e v a v e d e a spânzurat dacă m a i p u i v r e o d a t ă p i c i o r u l în Scoţia? 79

zresa (Medeiros - C r e d că a m face b i n e să p l e c ă m spre L o n d r a de î n d a t ă ce B r o d i e îl v a găsi p e v i z i t i u l ăla laş a l v o s t r u şi îl v a târî a i c i . C u m S o p h i e intră în t u r n înaintea l o r , C o n n o r o t r a s e pe P a m e l a de braţ, f ă c â n d - o să se o p r e a s c ă în u m b r e l e r e c i d i n p r a g . îşi s p r i j i n i antebraţul de a r c a d a d i n piatră de d e a s u p r a c a p u l u i e i , f o l o s i n d u - ş i fără r u ş i n e t r u p u l i m p u n ă t o r p e n t r u a o face p r i z o n i e r ă acolo. - A c u m , că t e - a m v ă z u t j u c â n d c u a s e m e n e a t a l e n t , f e t i ţ o , c u m v o i şti c â n d v e i s p u n e adevărul? Poate că b u z e l e e i tremurară l a a p r o p i e r e a a l o r l u i , însă acest l u ­ c r u n u le o p r i să se c u r b e z e î n t r - u n î n c e p u t de z â m b e t galeş. - N u v e i şti. Se aplecă p e s u b braţul l u i şi îşi ridică p o a l e l e f u s t e l o r , î n c e p â n d să u r c e t r e p t e l e şi lăsându-1 s i n g u r ca să chibzuiască l a a v e r t i z a r e a e i .

CapitoCuf9 - î m i p a r e rău, d o m n i ş o a r ă , d a r ducele refuză să v ă p r i m e a s c ă . P a m e l a se aplecă d i n trăsura închiriată o p r i t ă p e aleea lungă, c u r ­ bată, a d o m e n i u l u i ducelui, uitându-se cu neîncredere la c h i p u l a m a ­ bil al majordomului. - C u m a r p u t e a Excelenţa Sa să r e f u z e să n e p r i m e a s c ă ? I - a i spus că a d u c v e ş t i d e s p r e f i u l său? M a j o r d o m u l p u f n i deloc e l e g a n t , ceea ce se p o t r i v e a p e r f e c t c u l i v r e a u a l u i scrobită, s t a c o j i e şi c u p e r u c a pudrată. - D u m n e a t a şi t o ţ i şarlatanii, de a i c i p â n ă în Paris. Pe legea m e a , n u m a i în u l t i m a s ă p t ă m â n ă a u b ă t u t l a uşă t r e i f r a n c e z i şi u n b e l g i a n p i t i c , fiecare p r e t i n z â n d că era m o ş t e n i t o r u l de m u l t p i e r d u t a l Exce­ lenţei Sale. U n i n d i v i d i m p e r t i n e n t c h i a r s-a s t r e c u r a t pe f e r e a s t r a de l a d o r m i t o r u l d u c e l u i în t i m p ce acesta d o r m e a . A i n s i s t a t că s e m n u l d i n naştere în f o r m ă de stea p e care îl avea pe... - nările p a t r i c i e n e ale m a j o r d o m u l u i fremătară în s e m n de d e z g u s t - , persoana

l u i dovedea

că e l era adevăratul m o ş t e n i t o r . A f o s t n e v o i e de t r e i valeţi ca să-1 l u ă m d i n faţa d u c e l u i şi să-1 a r u n c ă m afară, l o v i n d u - 1 în... - p u f n i d i n n o u - , persoana 80

lui.

(Doamna şi tâffiaruf P a m e l a se lăsă p e s p a t e p e l o c u l e i d i n trăsură, s t r ă d u i n d u - s e să îşi a s c u n d ă d e s c u r a j a r e a . N u îi t r e c u s e n i c i o d a t ă p r i n cap că a r f i p u t u t să e x i s t e şi a l t e încercări de a-1 duce de n a s p e duce, şi alţi i m p o s t o r i . î n c i u d a rânjetului d e z a p r o b a t o r a l m a j o r d o m u l u i , refuză să ac­ cepte că bătuseră atâta d r u m , î n d u r â n d z i l e i s t o v i t o a r e de călătorie, î n zadar. Ea n u era u n p i t i c b e l g i a n care să fie c o n c e d i a t fără d r e p t l a audienţă, s a u a r u n c a t afară, l o v i t în...

persoană.

Se aplecă iarăşi d i n trăsură, o f e r i n d u - i m a j o r d o m u l u i cel m a i c a l d şi f e r m e c ă t o r z â m b e t a l e i . - T e p o t a s i g u r a că n o i n u a v e m n i c i cea m a i m i c ă d o r i n ţ ă să i r o ­ s i m t i m p u l p r e ţ i o s a l d u c e l u i - n i c i p e a l tău. C r e d c u tărie că v a f i i n t e r e s a t de ceea ce a v e m să îi î m p ă r t ă ş i m . P r i v i r e a n e î n c r e z ă t o a r e a m a j o r d o m u l u i o m ă s u r ă d i n cap p â n ă - n p i c i o a r e . C h i a r dacă p u r t a cea m a i b u n ă r o c h i e p e care o avea - o r o c h i e de z i de c u l o a r e a s h e r r y - u l u i ce se p o t r i v e a c u n u a n ţ a o c h i l o r e i - , ştia că atât g u l e r u l şi m a n ş e t e l e t i v i t e c u dantelă, cât şi capa de m ă t a s e asortată e r a u v e c h i de cel p u ţ i n t r e i sezoane. Şi că, î n t i m p ce b o n e t a e i îşi recăpătase a s p e c t u l v e s e l datorită u n u i m ă n u n c h i s u ­ p l i m e n t a r de p e n e p r o a s p e t e , p e g h e t e l e e i c r e d i n c i o a s e se o b s e r v a u încă u r m e l e şi zgârieturile căpătate p e d r u m u r i l e aspre ale Scoţiei. M â n d r i a i se a p r i n s e s u b p r i v i r e a dispreţuitoare a m a j o r d o m u ­ l u i , l a f e l ca a t u n c i c â n d C o n n o r îi descoperise t i v u r i l e p e t i c i t e ale pantalonaşilor. - Iertaţi-mă, d o m n i ş o a r ă , spuse e l , f i i n d c l a r că n u r e g r e t a n i m i c , d a r m ă î n d o i e s c s i n c e r că o f e m e i e de... condiţia

d u m i t a l e ar putea

avea ceva i n t e r e s a n t de împărtăşit stăpânului m e u . P a m e l a îşi înăbuşi u n ţipăt c â n d d o u ă braţe calde, bărbăteşti o cuprinseră de t a l i e pe l a s p a t e , r i d i c â n d - o c u u ş u r i n ţ ă de p e l o c u l d i n trăsură şi a ş e z â n d - o p e p ă m â n t c u o u ş u r i n ţ ă ce îi tăie răsuflarea. Deschise g u r a ca să p r o t e s t e z e p e n t r u că e r a tratată î n t r - o a s e m e ­ n e a m a n i e r ă n e d e m n ă , însă o închise r e p e d e c â n d v ă z u c u m dispărea rânjetul de p e c h i p u l î n g â m f a t a l m a j o r d o m u l u i . A c e s t a î n c e p u să m e a r g ă c u s p a t e l e , c l ă t i n â n d u - s e , c â n d C o n n o r c o b o r î d i n trăsură, etalându-şi s t a t u r a i m p u n ă t o a r e şi d o m i n â n d u - i pe a m â n d o i . O c h i i m a j o r d o m u l u i , m a r i cât f a r f u r i i l e , se înălţară sus, sus, sus - trecură de p i e p t u l l a t a l l u i C o n n o r , de lăţimea 81

iresa (Medeiros i m p r e s i o n a n t ă a u m e r i l o r a c e s t u i a şi se opriră, în sfârşit, pe c h i p u l d u r a l bărbatului. - P o a t e că n u a i î n ţ e l e s - o p e d o a m n a , spuse C o n n o r , „r"-ul l u i c a t i f e l a t s u n â n d şi m a i s e d u c ă t o r în c o m p a r a ţ i e c u t o n u l ascuţit a l m a j o r d o m u l u i . D o r e ş t e să îl întâlnească p e stăpânul tău şi n u are n i c i cea m a i m i c ă i n t e n ţ i e să stea a i c i , p e alee, t o a t ă d u p ă - a m i a z a , l a dispoziţia l u i . N i c i e u . M a j o r d o m u l înghiţi c u g r e u t a t e , m ă r u l l u i A d a m urcându-i şi c o b o r â n d în gâtlejul a l b ca l a p t e l e . - D a r . . . dar... Excelenţa Sa n u p r i m e ş t e v i z i t a t o r i . M i - a p o r u n c i t să v ă î n t o r c d i n d r u m . - I a r e u îţi p o r u n c e s c să d a i f u g a î n a p o i a c o l o şi să-i s p u i că n u p l e c ă m nicăieri p â n ă c â n d n u acceptă să o a s c u l t e p e d o a m n a . Când C o n n o r se aplecă p e s t e u m ă r u l P a m e l e i , m a j o r d o m u l d e v e n i şi m a i l i v i d . Şi dacă t r e b u i e să vină c i n e v a să n e a n u n ţ e că ducele a f o s t atât de încăpăţânat încât să o r e f u z e d i n n o u , a i face b i n e să t e a s i g u r i că n u v e i f i t u acela. P e n t r u că îţi p o t d a cuvântul m e u că v a f i n e v o i e de m a i m u l t de t r e i valeţi ca să m ă a r u n c e afară, l o v i t în...

persoană.

Ca să n u m a i aibă n i c i o îndoială în acea p r i v i n ţ ă , B r o d i e c o b o r î d i n trăsură în spatele l o r , desfăşurându-şi m e m b r e l e c h i n u i t e p â n ă a t u n c i î n l o c u l s t r â m t , n a s t u r i i d i n alamă a i l i v r e l e i l u i de c u l o a r e albastru-închis f o r ţ â n d u - s e să stea încheiaţi p e s t e p i e p t u l său l a t . O p e r u c ă p u d r a t ă îi stătea s t r â m b pe f r u n t e a înaltă, o şuviţă arămie i ţ i n d u - s e de s u b ea. C â n d B r o d i e îşi d e z v e l i d i n t e l e d i n a u r , m â r â i n d î n f u n d a t , m a j o r ­ d o m u l se p o t i c n i m e r g â n d î n a p o i , a p r o a p e î m p i e d i c â n d u - s e î n p r o ­ p r i i i p a n t o f i c u c a t a r a m e în g r a b a de a se v e d e a scăpat de e i . A j u n s e s e l a j u m ă t a t e a d r u m u l u i s p r e uşă, c â n d îngăimă: - Pe c i n e . . . p e c i n e să a n u n ţ , sir? C â n d C o n n o r şovăi, P a m e l a f u cea care r ă s p u n s e . - Pe c i n e v a p e care E x c e l e n ţ a Sa i - a r p l ă c e a f o a r t e m u l t să îl întâlnească. S i t u a t l a m a r g i n e a L o n d r e i , W a r r i c k P a r k fusese c ă m i n u l ances­ t r a l a l d u c i l o r de W a r r i c k t i m p de m a i b i n e de t r e i secole. Clădirea principală era o c o n s t r u c ţ i e graţioasă, c u t r e i etaje, în s t i l g e o r g i ­ a n , cărămizile de u n r o ş u plăcut î m b i n â n d u - s e e l e g a n t c u c a l c a r u l . 82

— Doamna ji tâffiaruCR â n d u r i l e egale de f e r e s t r e albe cu cercevele îi o f e r e a u c o n a c u l u i u n a s

p e c t m u l t m a i p r i m i t o r d e c â t merita. D o u ă a r i p i e l i s a b e t a n e , p r o ­

v e n i t de l a o structură m a i timpurie a casei, încadrau c o n a c u l în c e

l e d o u ă părţi l a t e r a l e . T o a t ă acea g r a n d o a r e reţinută era înconjurată de a c r i întregi de

p a r c p e r f e c t îngrijit. D u p ă iarba b i n e tăiată, aleile a t e n t măturate s i t u f i ş u r i l e t u n s e c u grijă, e r a dar că se d e p u n e a u t o a t e e f o r t u r i l e c

t o a n e l e n a t u r i i să fie subjugate stăpânirii o m u l u i . U n a s e m e n e a

a

t e l h e r c u l e a n n e c e s i t a , fără îndoială, u n r e g i m e n t întreg de grădi­ nari,

c

a

r

e

m u n c e a u t o a t ă z i u a . Pamela p r e s u p u s e că t o a m n a l i se o r ­

d o n a p r o b a b i l să p r i n d ă frunzele care cădeau d i n c o p a c i înainte să a t i n g ă p ă m â n t u l . Zări u n t e m p l u în s t i l d o r i c înălţat p e m a l u l u n u i lac a l b a s t r u străvechi, d u p ă u n şir de sălcii plângătoare - u n a l t loc u n d e o m u l îşi lăsase a m p r e n t a asupra n a t u r i i . C â n d d o i valeţi îi c o n d u s e r ă pe ea şi p e î n s o ţ i t o r u l e i p e s u b p o r t i ­ c u l g r a ţ i o s ce a d ă p o s t e a i n t r a r e a principală a casei, o a d i e r e î n m i r e s m a

t ă , încălzită de soarele de după-amiază, îi flutură şuviţele l i b e r e

de p ă r de p e ceafă. Cât t i m p ea şi Sophie hoinăriseră p r i n Scoţia, în A n g l i a sosise primăvara. M u g u r i verzi şi f r a g e z i î m p o d o b e a u r a m u ­ r i l e s t e j a r i l o r ce m ă r g i n e a u aleea. Alee a c o p e r i t ă c u u n c o v o r de iarbă p r o a s p ă t ă , ale cărei fire n o i aveau culoarea înviorătoare a m e n t e i . p a m e l a îi a r u n c ă l u i C o n n o r o p r i v i r e furişă pe s u b b o r u l b o ­ n e t e i . O a r e a p r e c i a graţia blândă a z i l e i , o r i îi l i p s e a f r u m u s e ţ e a sălbatică a p a t r i e i l u i - vânturile aspre ce b ă t e a u d i n s p r e n o r d , a m e ­ n i n ţ a r e a p e r m a n e n t ă a p l o i i , p r o m i s i u n e a i s p i t i t o a r e a c u r c u b e i e l o r ce o rmau? u

A i c i n u se v e d e a u n o r i negri, purtători de t u n e t e î n g r o z i t o a r e , c

i n u m a i n o r i ş o r i a l b i , delicaţi, ce se p e r i n d a u p e a l b a s t r u l s e n i n a l

c e r u l u i . C o n n o r a r fi t r e b u i t să arate ca şi c u m l o c u l l u i n u e r a acolo, î n c o n j u r a t c u m e r a de capcanele civilizaţiei, d a r paşii m a r i îi e r a u l a f e l de s i g u r i ca î n p ă d u r e a d i n Scoţia. Valeţii flancară i n t r a r e a , împingând uşile înalte, d u b l e , de s t e j a r , s

i g invitară î n t r - u n h o l c u t r e i ramificaţii, c u p o d e a u a d i n m a r m u ­

ră italiană. O p e r e c h e de scări grandioase u r c a u , c u r b â n d u - s e , spre b a l c o n u l de l a e t a j u l a l d o i l e a , balustradele l o r l u s t r u i t e d i n m a h o n s c l i p i n d în razele de soare ce pătrundeau p r i n e n o r m a fereastră b o l ­ tită de d e a s u p r a uşii. 83

iresa (MedCeiros -—• P a m e l a inspiră, î n f i o r â n d u - s e . Ea era cea care n u avea ce căuta acolo. L o c u l e i era în culise, în v r e u n t e a t r u v e c h i , l a a d ă p o s t de l u ­ m i n i l e o r b i t o a r e de pe s c e n ă şi de p r i v i r i l e c u r i o a s e . M a m a e i era cea care a r f i p u t u t j u c a u n a s e m e n e a r o l c u d e z i n v o l t u r ă , care şi-ar f i d a t pe s p a t e b u c l e l e de a u r şi a r f i păşit în acel conac m a g n i f i c de parcă i - a r f i aparţinut. î n s ă m a m a e i n u m a i e r a , îşi r e a m i n t i P a m e l a c u tristeţe, c o r t i n a fusese trasă peste viaţa e i de către o m â n ă n e v ă z u t ă înainte să se t e r ­ m i n e u l t i m u l act. îşi ridică bărbia, a r u n c â n d u - i o p r i v i r e regală u n u i a d i n t r e valeţi înainte să îi p r e d e a u m b r e l a şi m ă n u ş i l e . M a j o r d o m u l care îi î n t â m p i n a s e pe alee se uită încurcat l a f a l d u ­ r i l e de lână ale p l e d u l u i d r a p a t pe u m ă r u l l u i C o n n o r . - V ă p o t l u a . . . h m m . . . pătura, sir? - C r e d că o v o i păstra, răspunse C o n n o r . Dacă această casă este l a f e l de rece ca o s p i t a l i t a t e a stăpânului tău, s-ar p u t e a să a m n e v o i e de ea. A t â t S o p h i e , cât şi B r o d i e se h o l b a u l a h o l u l de l a i n t r a r e c u g u r i l e deschise de u i m i r e . P a m e l a a p r o a p e că îl v ă z u pe B r o d i e calculând în m i n t e v a l o a r e a b u s t u r i l o r d i n b r o n z şi a sfeşnicelor d i n a r g i n t . - S e r v i t o r u l şi s e r v i t o a r e a d o m n i i l o r v o a s t r e p o t aştepta în sala s e r v i t o r i l o r , îi i n f o r m ă celălalt v a l e t , p u f n i n d b a t j o c o r i t o r . M ă î n d o ­ iesc că veţi s t a m u l t . S o p h i e o p r i v i î m b u f n a t ă , p ă r â n d o r i c u m n u m a i serviabilă n u . Fusese ideea P a m e l e i să a s c u n d ă n u r i i s u r o r i i e i s u b u n ş o r ţ a l b o b i ş ­ n u i t şi să îi î n d e s e b u c l e l e strălucitoare s u b o b o n e t ă tivită c u d a n t e ­ lă. A f i o actriţă slabă e r a s i n o n i m c u a f i o m i n c i n o a s ă n e p r i c e p u t ă şi, dacă se d e g h i z a în s e r v i t o a r e , S o p h i e avea o scuză ca să n u - ş i d e s ­ c h i d ă f r u m o a s a guriţă şi să îi dea de g o l pe toţi. P a m e l a n u se s i m ­ ţise n i c i c â n d m a i r e c u n o s c ă t o a r e că ele d o u ă n u s e m ă n a u deloc ca două surori. - A ş p r e f e r a ca s e r v i t o a r e a m e a să r ă m â n ă c u m i n e , îl a n u n ţ ă Pa­ m e l a pe valet. - Şi o m u l m e u , c u m i n e , adăugă C o n n o r pe u n t o n care n u s u p o r t a discuţie. B r o d i e îşi d e z v e l i d i n t e l e d i n a u r î n t r - u n rânjet feroce. A m â n d o i valeţii î n c e p u r ă să t r e m u r e . 84

T>-oamna şi tâfftaruC îi urmară pe s e r v i t o r i * d e - a l u n g u l u n u i c o r i d o r p l a c a t c u l a m b r i u r i d i n l e m n s c u m p de cireş— P a m e l a era f o a r t e c o n ş t i e n t ă de p r e z e n ţ a l u i C o n n o r în s p a t e l e e i .

î n t o t d e a u n a se considerase r o b u s t ă ca u n

p o n e i b u n de m u n c ă p e

l â n g ă n i m f a de S o p h i e , însă C o n n o r avea

u n f e l a p a r t e de a o face s> ă s e s i m t ă delicată ca o p o r u m b i ţ ă . Sperase că a v e a u să fr^e

p r i m i ţ i în v r e u n s a l o n î n t u n e c a t , u n d e

lipsa l u m i n i i l e - a r fi p u t u t ă a d u c e u n a v a n t a j . D a r valeţii îi escortară într-un s o l a r i u l u m i n o s , c ^ u f e r e s t r e franceze înalte a l i n i a t e de-a l u n ­ g u l a d o i pereţi şi c u o j u n g l ă luxuriantă de p l a n t e n ă p ă d i n d colţurile. L a m b r i u r i l e ce a c o p e r e a u c e i l a l ţ i d o i pereţi fuseseră o r n a t e c u f r u n z e a u r i t e şi v o p s i t e î n t r - o n u a n ţ ă veselă. -Domnişoara Pamela valeţi, t o n u l d i s p r e ţ u i t o r

E>arby şi... un însoţitor,

anunţă u n u l d i n t r e

a l a c e s t u i a v ă d i n d u - i f o a r t e clar s e n t i m e n ­

tele p e n t r u m i c u l l o r g r u j ? p e s t r i ţ . î n a i n t e ca o c h i i P a m e l e i să se p o a t ă a c o m o d a c u l u m i n a p u t e r ­ nică, atât e l , cât şi c a m a r a d u l l u i îşi luară tălpăşiţa, m a i m u l t decât uşuraţi să plece de acolo. - D a r b y , ei? U n n u m e îndrăzneaţă şi n e s ă b u i t ă

T

d e s t u l de c o m u n p e n t r u o a s e m e n e a fată n u - i aşa?

A c e l t o n a c i d îi z d r u n c i n ă încrederea P a m e l e i , f ă c â n d - o să se s i m ­ tă de parcă a r fi f o s t d e j a « d a ţ i în v i l e a g . D e parcă u n b a t a l i o n de c o n e ­ t a b i l i aşteptau să se n ă p u s t e a s c ă a s u p r a l o r de d u p ă j u n g l a de p l a n t e şi să îi trimită l a N e w g a t e î n t r - o căruţă c u g r a t i i . - I n t r ă , t e r o g , d o m r x i ş o a r ă D a r b y ! D e v r e m e ce n u a m n i c i o intenţie să îţi p e r m i t să î r n i d e r a n j e z i c e a i u l de d u p ă - a m i a z ă , d u m ­ n e a t a şi însoţitorul

d u m i t ^ l e aţi p u t e a să î m i ţineţi c o m p a n i e .

C l i p i n d d i n cauza l u i r * i * i i i o r b i t o a r e , P a m e l a se î n d r e p t ă în d i r e c ­ ţia acelei v o c i e n e r v a n t e , a t r a s ă ca o m u s c ă de firele strălucitoare ale u n e i p â n z e de păianjen. G a z d a l o r stătea l â n g â p e r e t e l e d i n capătul î n d e p ă r t a t a l î n c ă p e ­ r i i , î n t r - o revărsare de l m r n i n ă . L a î n c e p u t , ea c r e z u că p u t e a să fie i n s t a l a t p e u n t r o n , d a r , c l i p i n d încă o dată, îşi d ă d u s e a m a că era u n f e l de s c a u n c u r o t i l e , f ă c ^ t d i n l e m n şi fier. î n c i u d a căldurii plăcute d i n încăpere, p u r t a u n ş ^ l

înfăşurat p e u m e r i şi o pătură vişinie îi

acoperea b i n e p i c i o a r e l e . A v e a părul l u n g şi l i n s - ş a t e n - d e s c h i s , c u câte o şuviţă a r g i n t i e s u r p r i n z ă t o a r e l a fiecare t â m p l ă . O c h i i î n f u n ­ daţi în cap şi o b r a j i i t r a ş i t r ă d a u atât r a v a g i i l e b o l i i , cât şi ale t r e c e r i i 85

T*iresa (Medeiros t i m p u l u i , însă e f e c t u l înfăţişării l u i n u a r f i f o s t atât de d e v a s t a t o r dacă n u a r f i e x i s t a t p o r t r e t u l atârnat c h i a r d e a s u p r a c a p u l u i său. P o r t r e t u l u n u i b ă r b a t în p r i m i i a n i a i tinereţii sale. î m b r ă c a t în c o s t u m de călărie, stătea s u b c o r o a n a b o g a t ă a u n u i u l m , c u u n p i ­ c i o r p e o piatră şi c u o p u ş c ă s u b braţ. O haită de p r e p e l i c a r i care îl p r i v e a u c u adoraţie îi săltau l a p i c i o a r e . Se u i t a l a p i c t o r c u o a r o g a n ­ ţă regală ce a r f i p u t u t d e v e n i i n s u p o r t a b i l ă dacă n u a r f i f o s t t e m ­ perată de c u r b a r e a p o z n a ş ă a b u z e l o r şi de s c l i p i r e a diavolească d i n o c h i i căprui. G a z d a l o r p r i v i p e s t e u m ă r , u r m â n d direcţia p r i v i r i i P a m e l e i . - Ce d i a v o l chipeş a m f o s t , n u - i aşa? Şi să n u c r e z i că n u a v e a m h a ­ b a r de a s t a . F o a r t e p u ţ i n e f e m e i a u p u t u t să r e z i s t e f a r m e c u l u i m e u . P a m e l e i i - a r f i făcut o d e o s e b i t ă plăcere să îl contrazică, d a r c â n d se u i t a l a bărbatul d i n acel p o r t r e t îi era u ş o r să înţeleagă c u m de o f e m e i e p u t e a să se î n d r ă g o s t e a s c ă n e b u n e ş t e de e l . . . şi să îl d i s p r e ­ ţuiască în egală m ă s u r ă c â n d îi frângea i n i m a . Deşi C o n n o r n u era c u adevărat f i u l l u i , se t e m e a că aceea e r a o c a l i t a t e p e care a m â n d o i o aveau. îşi d e s p r i n s e p r i v i r e a de l a p o r t r e t şi d e s c o p e r i că s u b i e c t u l l u i o o b s e r v a p e s u b a r c a d a hâtră a u n e i s p r â n c e n e a r g i n t i i r i d i c a t e , în t i m p ce îşi ducea l a b u z e o ceaşcă fină de p o r ţ e l a n . Ceva d i n c a n d o a ­ r e a p r i v i r i i l u i scăpărătoare o încuraja. Trăgând a d â n c aer în p i e p t şi p r o f i t â n d de o şansă p r i m e j d i o a s ă , începu: - Este o pictură i m p r e s i o n a n t ă , d a r c a m singuratică, n u credeţi? A r f i m u l t m a i u i m i t o a r e î n s o ţ i t ă de u n p o r t r e t a s e m ă n ă t o r a l d u c e ­ sei D o m n i e i V o a s t r e . D u c e l e se î n e c ă c u c e a i u l . C h i a r şi în s t a r e a sa precară, p r e z e n ţ a d u c e l u i e r a atât de a u t o r i ­ tară, încât P a m e l a n u o remarcă p e f e m e i a aşezată p e f o t o l i u l tapiţat c u b r o c a r t d i n d r e a p t a a c e s t u i a p â n ă c â n d n u se ridică şi î n c e p u să îl b a t ă uşurel p e s p a t e l e c o s t e l i v . F r u m u s e ţ e a e i e r a d i n t r e acelea care înfloreau t i m p u r i u şi se o f i l e a u p r e a d e v r e m e , răpindu-i l u c i u l a u r i u a l părului p i e p t ă n a t î n t r - u n coc înalt, şi încreţindu-i p i e l e a de pe gât ca hârtia c r e p o n a t ă . F e m e i a o m ă s u r ă c u atenţie p e P a m e l a , o c h i i e i albastru-închis d e s c h i z â n d u - s e l a r g de i n d i g n a r e . 86

Doamna şi tâCkaruC - î m i d a u s e a m a că s-ar p u t e a ca m a n i e r e l e f r a t e l u i m e u să se fi prăfuit p u ţ i n de c â n d s-a închis d e p a r t e de l u m e , d a r acest l u c r u n u îţi dă d u m i t a l e d r e p t u l să v i i a i c i şi să îl s u p e r i c u a s e m e n e a p r o s t i i , î n această casă n u v o r b i m d e s p r e acea f e m e i e ! D u c e l e îşi i z g o n i s o r a c u o

fluturare

iritată a mâinii, l ă c r i m â n d

încă în t i m p ce tuşea v i o l e n t î n t r - u n şerveţel d i n p â n z ă de i n . P a m e l a simţi o înţepătură de r e m u ş c a r e c â n d v ă z u p e t e l e strălucitoare de sânge ce p ă t a u p â n z a veche. - N - o luaţi în s e a m ă pe A s t r i d , î n g ă i m ă e l răguşit, ş t e r g â n d u - ş i b u z a inferioară c u şerveţelul. Sora m e a n u face decât să tragă de t i m p , a ş t e p t â n d ca e u să m o r şi să î m i p r e t i n d ă m o ş t e n i r e a p e n t r u p l o d u l ăla a l e i b u n de n i m i c . C u m s o r a d u c e l u i se r e t r a s e p e s c a u n u l e i , a ţ i n t i n d - o încă pe P a m e l a c u o d u ş m ă n i e făţişă, f a t a îşi simţi i n i m a tresărind d i n cauza u n u i e n t u z i a s m p e r i c u l o s . Se a b ţ i n u c u g r e u să n u îi a r u n c e l u i C o n ­ n o r o p r i v i r e triumfătoare. D u c e l e se î n c r u n t ă l a ea pe s u b s p r â n c e n e l e a r g i n t i i . - Dacă v r e i să ştii, fetişcană o b r a z n i c ă , n u există p o r t r e t e c u d u ­ cesa m e a . A m p o r u n c i t ca t o a t e să fie î n d e p ă r t a t e c u a n i în u r m ă . Şi a c u m , aşază-te! Aşază-te\

Făcu s e m n c u m â n a s p r e c a n a p e a u a şi

scaunele g r u p a t e în faţa t r o n u l u i său i m p r o v i z a t , c o n c e d i i n d u - i p e î n s o ţ i t o r i i e i c u o căutătură dispreţuitoare. N u are r o s t să îţi răceşti g u r a c u prezentările. Le găsesc o b o s i t o a r e şi i n u t i l e , de v r e m e ce d e j a îi c u n o s c p e t o ţ i cei p e care v r e a u să îi c u n o s c , şi pe m u l ţ i p e care aş v r e a să n u îi fi întâlnit n i c i o d a t ă . P a m e l a se aşeză pe canapea. S o p h i e era g a t a să i a loc lângă ea, c â n d P a m e l a îşi drese vocea c u subînţeles. S c o ţ â n d u n o f t a t de a d â n ­ că suferinţă, S o p h i e se duse l a capătul c a n a p e l e i , o p r i n d u - s e c u m â i ­ n i l e î m p r e u n a t e în faţă, ca o s e r v i t o a r e î n d a t o r i t o a r e . C o n n o r luă loc c u m a r e grijă p e u n d e l i c a t s c a u n H e p p l e w h i t e , î n t i n z â n d u - ş i în faţă p i c i o a r e l e l u n g i . B r o d i e se o p r i c h i a r în spatele s c a u n u l u i l u i C o n n o r , s t â n d a t e n t şi î n c o r d a t ca u n b u l d o g e n o r m cu perucă. D u c e l e făcu s e m n d i n cap spre S o p h i e . - Ce-ar fi să t e faci utilă, f a t o , şi să o ajuţi pe sora m e a să servească? Când S o p h i e înclină, p u r şi s i m p l u , d i n cap şi i se alătură l u i A s t r i d lângă m ă s u ţ a p e n t r u ceai, ducele o î n t r e b ă p e P a m e l a : 87

T*iresa Medeiros -Ce-i cum

c u fetişcana? O a r e este m u t ă s a u d o a r înceată l a m i n t e ,

pare?

- N i c i u n a , n i c i a l t a , Excelenţă, r ă s p u n s e P a m e l a , s i m ţ i n d u - s e r e c u n o s c ă t o a r e p e n t r u că e r a o m i n c i n o a s ă m u l t m a i b u n ă d e c â t S o p h i e . Este d o a r t i m i d ă . Sora d u c e l u i turnă c e a i u l , i a r S o p h i e cea tăcută î m p ă r ţ i ceştile, a p o i t r e c u p e l a fiecare c u o tavă încărcată c u prăjituri. Deşi C o n n o r le refuză p e a m â n d o u ă , B r o d i e se î n t i n s e p e s t e u m ă r u l l u i , p e s c u i o prăjitură c u frişca de p e tavă şi şi-o a r u n c ă p e t o a t ă în gură, m e s t e ­ c â n d m u l ţ u m i t . P a m e l a tresări c â n d şi l i n g u r a d i n a r g i n t d i n cana c u frişca se făcu n e v ă z u t ă , d i s p ă r â n d fără u r m ă în m â n e c a l u i . C â n d S o p h i e se î n t o a r s e l a l o c u l e i de lângă canapea, ducele se uită pieziş l a p e n e l e căzute de p e b o n e t a P a m e l e i . - C u t o a t e că v e s t i m e n t a ţ i a t a d e m o d a t ă a r p u t e a s u g e r a a l t c e v a , p r e s u p u n că t o c m a i a i s o s i t d i n Paris şi a i o p o f t ă teribilă să p u i m â n a pe m i c a mea recompensă? S i m ţ i n d u - s e r e c u n o s c ă t o a r e p e n t r u că avea ceva c u care să-şi ţină o c u p a t e mâinile t r e m u r ă t o a r e , P a m e l a luă o înghiţitură de ceai. - N u d i n Paris, Excelenţă, c i d i n Scoţia. - D i n Scoţia! D e ce şi-ar p i e r d e c i n e v a t i m p u l în Scoţia? Pe legea mea,

scoţienii n u s u n t a l t c e v a decât o g r ă m a d ă de b a r b a r i care p o a r ­

tă f u s t e , p r e a i g n o r a n ţ i şi i n s o l e n ţ i ca să-şi v a d ă i n t e r e s u l ! A r u n c ă o p r i v i r e vicleană s p r e k i l t u l l u i C o n n o r . Fără supărare,

flăcăule!

- N i c i v o r b ă , m u r m u r ă C o n n o r , c u o c h i i mijiţi ca nişte l a m e ascuţite. P a m e l a îşi b ă u r e s t u l de ceai c u o sorbitură z g o m o t o a s ă . Ştia că a r f i f ă c u t b i n e să l e p l e d e z e c a z u l înainte ca tâlharul să se dezlănţuie sau să îi înfigă în gâtlej potenţialului b i n e f ă c ă t o r o furculiţă p e n t r u prăjituri. O furculiţă p e n t r u prăjituri furată p r o b a b i l de pe tavă de către B r o d i e . A ş e z â n d u - ş i ceaşca goală pe m a s a delicată c u u n s i n g u r p i c i o r de lângă c o t u l e i , spuse: - N u m i - a m p i e r d u t t i m p u l în Paris, Excelenţa Voastră, p e n t r u că ş t i a m că f i u l d o m n i e i v o a s t r e n u avea să fie găsit acolo. D u c e l e îi dărui u n z â m b e t b i n e v o i t o r . 88

(Doamna şi tâCharuC-—

—

- Şi c u m a i a j u n s l a a c e a s t ă rară c o n c l u z i e , d r a g a m e a ? B a z â n d u - m ă p e interacţiunea n o a s t r ă limitată de p â n ă a c u m , p o t d o a r să p r e s u p u n că n u a f o s t r e z u l t a t u l gândirii t a l e strălucite. C o n n o r se ridică p e j u m ă t a t e de p e s c a u n , d a r P a m e l a îl o p r i c u o p r i v i r e rugătoare. E l se aşeză l a loc, căutătura l u i arzătoare p r e v e n i n d - o însă că d a t a u r m ă t o a r e n u avea să m a i aibă atâta succes. Pamela căută în săculeţul de m â n ă , scoase s c r i s o a r e a m a m e i e i şi i - o întinse d u c e l u i . - Poate că rândurile soţiei D o m n i e i V o a s t r e v o r v o r b i c u m a i m u l ­ tă e l o c v e n ţ ă d e c â t aş p u t e a e u . - O f , p e n t r u n u m e l e l u i D u m n e z e u , A r c h i b a l d ! exclamă sora l u i . D e ce n u m ă laşi să s u n valeţii, ca să-i d ă m afară p e ticăloşii ă ş ­ t i a ? Ştiu că a p r o a p e ţi-ai ieşit d i n m i n ţ i de plictiseală şi că t e a m u z i c h i n u i n d u - i , d a r c h i a r n u este n e v o i e să-ţi p i e r z i t i m p u l şi vocea c i t i n d v r e u n fals r i d i c o l , care... - T a c i , A s t r i d ! latră ducele. Ţ i n e - ţ i l i m b a a i a ascuţită c i n c i s e c u n ­ de şi a d u - m i s c r i s o a r e a aceea! Sora l u i se s u p u s e fără v o i e , p o r n i n d c u paşi m a r i s p r e P a m e l a şi s m u l g â n d u - i s c r i s o a r e a d i n m â n a întinsă. P a m e l a se a b ţ i n u c u g r e u să n u o tragă î n a p o i . Poate că s c r i s o a r e a ducesei o costase f o a r t e m u l t p e m a m a e i , d a r era t o t ceea ce ea şi S o p h i e m a i a v e a u de l a ea. D u c e l e îşi c o b o r î p r i v i r e a p o s o m o r â t ă l a s c r i s o a r e , î n t o r c â n d - o p e t o a t e părţile. Poate că s i g i l i u l d i n ceară se fărâmiţase în d e c u r s u l a n i ­ l o r , d a r îl p u t e a încă r e c u n o a ş t e ca fiind a l său. P a m e l a îşi ţ i n u răsuflarea c â n d ducele despături p a g i n i l e , ştiind că avea să r e c u n o a s c ă şi s c r i s u l e l e g a n t a l soţiei l u i , i n d i f e r e n t de cât de şters s a u de pătat a r fi f o s t . C â n d t e r m i n ă de răsfoit p a g i n i l e , ducele strânse s c r i s o a r e a în p u m n şi o flutură spre P a m e l a , c u o e x p r e s i e feroce p e c h i p . - C i n e e r a această M a r i a n n e ? D e ce i - a r fi î m p ă r t ă ş i t soţia m e a a s e m e n e a intimităţi c u t r e m u r ă t o a r e ? - A f o s t cea m a i b u n ă p r i e t e n ă d i n copilărie a soţiei D o m n i e i V o a s t r e . P a m e l a îşi î n d r e p t ă ţinuta p e s c a u n , n e p u t â n d u - ş i a s c u n d e n o t a de m â n d r i e d i n voce. Şi m a m a m e a . D u c e l e îşi lăsă c a p u l pe spătarul s c a u n u l u i , ca şi c u m a r fi f o s t d e o d a t ă p r e a slăbit p e n t r u a şi-1 m a i ţine d r e p t . - D o a m n e , D u m n e z e u l e , este c u adevărat m o a r t ă , n u - i aşa? 89

iresa (Medeiros L a î n c e p u t , P a m e l a c r e z u că se r e f e r e a l a m a m a e i , d a r , î n t r - o c l i ­ p ă , îşi d ă d u s e a m a că v o r b e a d e s p r e ducesă... soţia l u i . Ea şi C o n n o r s c h i m b a r ă nişte p r i v i r i u l u i t e . N u îi t r e c u s e n i c i o ­ dată p r i n cap că, î n v r e u n u n g h e r t a i n i c d i n ceea ce a r f i t r e b u i t să fie i n i m a l u i , ducele a r f i p u t u t să a ş t e p t e veşti atât d e s p r e soţia sa fugară, cât şi despre m o ş t e n i t o r u l său. C o n ş t i e n t i z a r e a a c e l u i l u ­ c r u o f ă c u să se s i m t ă şi m a i copleşită de v i n ă . - M ă t e m că d a , Excelenţă, r ă s p u n s e ea c u b l â n d e ţ e . N u a a j u n s n i c i o d a t ă l a căsuţa b u n i c u l u i e i . N u a supravieţuit călătoriei în Scoţia. - P r e s u p u n că a m ştiut-o d i n t o t d e a u n a . O f t ă , p l e o a p e l e b r ă z d a ­ t e de vinişoare a l b a s t r e î n c h i z â n d u - i - s e p e s t e o c h i i o b o s i ţ i . F e m e i a aia n e r o a d ă şi încăpăţânată p r o b a b i l că a m u r i t d o a r ca s ă - m i facă-n ciudă. C â n d deschise iarăşi o c h i i , aceştia îi e r a u l a f e l de d u r i şi d i s ­ tanţi ca şi vocea. C u m ceea ce-ţi doreşti este r e c o m p e n s a , ca să-ţi b u r d u ş e ş t i săculeţul l a c o m , b ă n u i e s c că m i - a i a d u s veşti şi d e s p r e fiul meu. P a m e l a t r a s e a d â n c aer î n p i e p t , r u g â n d u - s e ca D u m n e z e u să o i e r t e p e n t r u că îi o s â n d i s e p e t o ţ i c u m i n c i u n a e i . - A m făcut m a i m u l t decât atât, Excelenţă. V i l - a m a d u s p e f i u l D o m n i e i Voastre.

CapitoCuClO D u c e l e se înălţă b r u s c în s c a u n , p e t e roşiatice apărându-i p e o b r a ­ j i i traşi. O c h i i căprui i se aprinseră de u n foc n e p ă m â n t e a n şi, p r e ţ de o clipă n ă u c i t o a r e , s e m ă n a m a i m u l t c u tânărul p l i n de viaţă p i c t a t în p o r t r e t u l d i n s p a t e l e l u i decât c u bărbatul s f r i j i t , p r e m a t u r î m b ă t r â ­ n i t , care d e v e n i s e . Deschise g u r a , d a r îl î n e c ă o t u s e c h i n u i t o a r e . L a d y A s t r i d sări de p e s c a u n şi î n c e p u să îl b a t ă u ş o r pe s p a t e , a r u n c â n d u - i P a m e l e i o p r i v i r e acuzatoare. - U i t e ce i - a i făcut, fată vicleană! A r t r e b u i să-ţi fie r u ş i n e ! Pe l e ­ gea m e a , o a s e m e n e a e m o ţ i e s-ar p u t e a d o v e d i p r e a p u t e r n i c ă p e n t r u i n i m a l u i slăbită! 90

(Doamna şi tâCharuf Când A s t r i d îi şterse c u b l â n d e ţ e f r u n t e a , c u p r o p r i a e i batistă, a p o i îi t u r n ă ceai p r o a s p ă t î n t r - o ceaşcă şi i - o duse l a b u z e , P a m e l a se î n c r u n t ă . G r i j a acesteia p e n t r u b u n ă s t a r e a f r a t e l u i e i părea sinceră. - S p u n e o singură v o r b ă , A r c h i e , îl î n d e m n ă ea c â n d c o n v u l s i i l e se m a i d o m o l i r ă , şi v o i scăpa de aceşti şarlatani şi de pretenţiile l o r absurde, apoi v o i t r i m i t e după medic! P a m e l a n u îşi p u t u r e ţ i n e o î n ţ e p ă t u r ă de m i l ă c â n d d u c e l e î n ­ d e p ă r t ă c u b r u s c h e ţ e m â n a s u r o r i i l u i . Ea se r e t r a s e , o p r i n d u - s e l a d r e a p t a sa, d e m n i t a t e a r ă n i t ă c i t i n d u - i - s e î n f i e c a r e l i n i e a ţ i ­ nutei rigide. P r i v i r e a p ă t r u n z ă t o a r e a d u c e l u i n u m a i era p i r o n i t ă a s u p r a Pamelei, ci asupra l u i Connor. - T u ! c r o n c ă n i e l , ridicând u n d e g e t t r e m u r ă t o r spre C o n n o r . N u p a r i g e n u l care s-ar m u l ţ u m i să se a s c u n d ă d u p ă f u s t e l e u n e i f e m e i , în t i m p ce ea ţi-ar p u r t a bătăliile! Pamela î n c e p u să v o r b e a s c ă . - E x c e l e n ţ ă , eu... - A r e d r e p t a t e , spuse C o n n o r , r i d i c â n d u - s e de p e s c a u n . N u m a i v r e a u să m ă a s c u n d . Vocea d u c e l u i se a u z i d o a r ceva m a i t a r e decât u n mârâit. - A t u n c i , v i n o a i c i , flăcăule, şi lasă-mă să m ă u i t p u ţ i n l a t i n e ! Pamela îşi ţ i n u răsuflarea, f i i n d c o n ş t i e n t ă că l u i C o n n o r n u avea să îi p i c e b i n e să i se o r d o n e . M a i ales în a s e m e n e a m o d i m p e r i o s . D a r , d u p ă o scurtă e z i t a r e , e l p o r n i agale spre s c a u n u l d u c e l u i şi se o p r i , p u r şi s i m p l u , acolo, p r i v i n d în j o s l a b ă r b a t . - N u s t a a i c i , d â n d u - m i târcoale de parcă a i f i îngerul G a b r i e l v e n i t să-mi c o n d a m n e s u f l e t u l n e g r u ! hârâi ducele, f ă c â n d u - i s e m n c u d e g e t u l să se a p r o p i e . A p l e a c ă - t e , ca să-ţi p o t v e d e a faţa! C o m a n d a bătrânului n u îi lăsă de ales l u i C o n n o r . Ştiind că s o a r t a fiecăruia d i n t r e e i atârna de acel m o m e n t , P a m e l a îşi înfipse u n g h i i l e î n p a l m ă c â n d e l se lăsă într-un g e n u n c h i în faţa s c a u n u l u i d u c e l u i , a j u n g â n d nas în n a s şi o c h i în o c h i c u acesta. P a m e l a n u îi p u t e a zări c h i p u l l u i C o n n o r , însă îl v e d e a f o a r t e b i n e p e a l d u c e l u i . Şi acela d e v e n e a d i n ce î n ce m a i p a l i d , ca o m a s c ă m o r ­ tuară, p e m ă s u r ă ce s c r u t a trăsăturile l u i C o n n o r , o c h i i arzători f i i n d s i n g u r i i ce m a i păstrau o licărire de viaţă în e i . 91

zresa QAedeiros N u m a i c â n d ridică o m â n ă nesigură şi îi c u p r i n s e o b r a z u l l u i C o n ­ n o r , îşi d ă d u ea s e a m a , c u o î m p u n s ă t u r ă de u i m i r e , că s c l i p i r e a d i n acei o c h i n u m a i e r a răutate, c i l a c r i m i . - A r f i t r e b u i t să ştiu d i n c l i p a în care a i i n t r a t î n c a m e r ă , ş o p t i e l , s o r b i n d fiecare l i n i e a c h i p u l u i l u i C o n n o r c u o sete înfierbântată. A i p r i v i r e a m a m e i tale. O c h i i ei... Spre l a u d a l u i C o n n o r , n u se f e r i de a t i n g e r e a bărbatului, c i îşi aşeză m â n a p e s t e a d u c e l u i p e n t r u a - i o p r i t r e m u r a t u l . P a m e l a îşi plecă

fruntea,

sfâşiată

de

u n amestec

ameţitor

de ruşine şi t r i u m f . P l a n u l p e care îl pusese în mişcare c â n d ea şi S o p h i e fugiseră d i n L o n d r a d ă d e a , î n sfârşit, r o a d e . C u adevărat n u - ş i d o r i s e să tragă pe sfoară u n b ă t r â n b o l n a v , d a r , p r o c e d â n d a s t ­ f e l , îi o f e r i s e l u i C o n n o r şansa de a-1 d e m a s c a p e ucigaşul m a m e i e i şi asigurase v i i t o r u l s u r o r i i e i . R o l u l e i a c o l o se încheiase. C e l p u ţ i n pentru moment. D i n acea z i , n u avea să m a i p o a t ă l u a legătura c u C o n n o r d e c â t p r i n m e s a j e ş o p t i t e de către B r o d i e . î n viaţa u n u i v i i t o r duce - c h i a r şi a u n u i a măsluit, n u era loc p e n t r u f i i c a u n e i actriţe, n ă s c u t ă în aşternuturi n e p o t r i v i t e . A v e a încredere în C o n n o r că avea să-şi r e s ­ p e c t e p a r t e a d i n târgul l o r b l e s t e m a t şi să o a j u t e să îl dea în v i l e a g p e ucigaşul m a m e i e i , însă, o d a t ă îndeplinită acea sarcină, tovărăşia l o r u r m a să ajungă, de a s e m e n e a , l a f i n a l . E l avea să fie l i b e r să-şi trăiască viaţa ca v i i t o r u l duce de W a r r i c k , i a r ea u r m a să fie liberă să se retragă l a m a l u l mării, să c o a c ă c h i f l e şi să strângă p i s i c i . B r u s c , d o r i n d u - ş i să fugă de acea regăsire tandră, care n u e r a d e ­ l o c o regăsire, se ridică în p i c i o a r e . - Iertaţi-mă, Excelenţă, însă î m i d a u s e a m a că D o m n i a Voastră şi f i u l D o m n i e i V o a s t r e sunteţi străini u n u l de celălalt şi că t r e b u i e să fiţi n e r ă b d ă t o r i să v ă c u n o a ş t e ţ i . M ă b u c u r că strădaniile m e l e a u f o s t r o d n i c e în căutare şi că a m p u t u t să v i - 1 a d u c î n a p o i . V o i lăsa adresa u n d e s u n t găzduită, i a r D o m n i a Voastră v ă p u t e ţ i t r i m i t e a v o c a t u l să i a legătura c u m i n e în ceea ce priveşte î n m â n a r e a r e c o m p e n s e i . Se î n t o a r s e o r b e ş t e s p r e uşă, fiind încredinţată că S o p h i e avea să o urmeze. - N u fi atât de grăbită, d o m n i ş o a r ă D a r b y ! N i c i atât de m o d e s t ă ! A c e a v o c e p o r u n c i t o a r e o ţintui l o c u l u i . Fiindcă n u îi aparţinea d u c e l u i , c i l u i C o n n o r . Se întoarse î n c e t şi îl v ă z u s t â n d lângă duce. 92

(Doamna şi tâCkaruCDacă n u a r fi ştiut m a i b i n e , P a m e l a a r fi j u r a t că acela e r a l o c u l l u i . D u c e l e îl ţinea încă de m â n ă , ca şi c u m s-ar fi t e m u t că, dacă îi d ă ­ dea d r u m u l , a r fi dispărut iarăşi în sălbăticie şi n u a r m a i fi f o s t găsit n i c i o d a t ă . î n acea încăpere avusese l o c u n s c h i m b de p u t e r e i n e x p l i c a b i l . Ceva ce o lăsase p e P a m e l a l a f e l de e m o ţ i o n a t ă şi de u i m i t ă p e cât arăta s o r a d u c e l u i . O c h i i cenuşii şi r e c i a i l u i C o n n o r e r a u m a i de n e p ă t r u n s ca n i c i o ­ dată, f e l u l în care a c c e n t u a „r"-ul s u n a m a i plăcut a u z u l u i . - D o a r n u plănuieşti să d a i b i r c u fugiţii înainte ca e u şi - şovăi m a i p u ţ i n de o clipă - tatăl m e u să îţi m u l ţ u m i m c u m se c u v i n e p e n ­ t r u că n e - a i r e u n i t . Ea schiţă u n z â m b e t n e r v o s . - S u n t sigură că r e c o m p e n s a v ă v a e x p r i m a r e c u n o ş t i n ţ a m u l t m a i b i n e decât a r p u t e a v r e o d a t ă să o facă v o r b e l e D o m n i i l o r V o a s t r e . C o n n o r îi z â m b i , g r o p i ţ a d i n o b r a z a v â n d u n efect şi m a i d e v a s ­ t a t o r î n s o ţ i t ă de r i d u r i l e s e d u c ă t o a r e d i n colţurile o c h i l o r . Z â m b e t u l îi era s t r a n i u de a s e m ă n ă t o r c u a l bărbatului d i n p o r t r e t u l d i n s p a ­ tele l u i . - A s c u l t a ţ i - o n u m a i , Excelenţă! Fetişcana aceasta a r v r e a să v ă facă să credeţi că n u este d e c â t o o p o r t u n i s t ă l a c o m ă , c â n d adevărul este de f a p t a l t u l . - C h i a r aşa? ş o p t i P a m e l a c u u n firicel de v o c e . - C h i a r aşa? repetă S o p h i e , u i t â n d c u t o t u l de p r o p r i u l j u r ă m â n t de tăcere. - Păi, d a , c h i a r aşa! Trăgându-şi u ş o r m â n a d i n strânsoarea d u c e ­ l u i , C o n n o r se î n d r e p t ă spre P a m e l a c u graţia extraordinară a u n u i prădător. Şi l a f e l de p e r i c u l o s . încearcă să-şi a s c u n d ă i n i m a g e n e ­ roasă faţă de n o i toţi, ca să n u n e s t r i c e regăsirea. N u v r e a să ştiţi că e r a m p i e r d u t c u adevărat p â n ă să m ă găsească ea. P a m e l a îşi ţ i n u răsuflarea c â n d C o n n o r îi luă m â n a şi i - o ridică, atingându-i încheieturile d e g e t e l o r c u b u z e l e l u i calde şi u m e d e , c u o i n t i m i t a t e ce o făcu să se înfioare. - Ştiu care n e - a f o s t înţelegerea, f e t i ţ o , d a r n u m a i p o t să t ă i n u iesc m i c u l n o s t r u secret. 93

T'iresa (Medfeiros P a m e l a suspină a d â n c , c r e z â n d că se a f l a p e p u n c t u l de a dezvălui că era u n i m p o s t o r şi că a s t f e l a v e a u să ajungă c u toţii în t e m n i ţ ă , dacă n u în ştreang. E r a m u l t p r e a î n c r e m e n i t ă de g r o a z ă ca să se î m p o t r i v e a s c ă a t u n c i c â n d e l îşi strecură u n braţ în j u r u l t a l i e i e i şi o c o n d u s e spre duce, care le urmărise s c h i m b u l de r e p l i c i c u o fascinaţie l a c o m ă . - N u a m v e n i t astăzi a i c i ca să-mi cer d r e p t u l d i n naştere, Exce­ lenţă, spuse e l c u s i n c e r i t a t e . î n această z i n u aş avea n e v o i e decât de binecuvântarea D o m n i e i Voastre. M u l t p r e a târziu o b s e r v ă P a m e l a scânteia diabolică d i n o c h i i l u i C o n n o r . O scânteie pe care o m a i v ă z u s e o dată, c â n d îi l i p i s e p i s t o l u l fals de i n i m ă şi apăsase pe trăgaci. - S i n g u r u l m o d în care v a f o l o s i d o m n i ş o a r a D a r b y r e c o m p e n s a v a fi p e n t r u z e s t r e a e i , fiindcă, spre u m i l a m e a r e c u n o ş t i n ţ ă şi m a r e a u i m i r e , a a c c e p t a t să-mi d e v i n ă s o ţ i e .

CapitoCuCll - T i c ă l o s n e n o r o c i t ! H o ţ b l e s t e m a t ! Ce... ce... P a m e l a încercă să îşi a m i n t e a s c ă u n e l e d i n t r e i n s u l t e l e ce îi fuseseră o f e r i t e c u atâta g e n e ­ r o z i t a t e de către c o n t r a b a n d i ş t i i d i n b â r l o g u l de proscrişi. Ce mişel, s c a n d a l a g i u , fiu de... Trânti u n p i c i o r de i e p u r e î n t r - o tavă plină c u făină de o r e z , ridicând u n n o r de p r a f î n e c ă c i o s în aer şi p r o v o c â n d u - i l u i S o p h i e u n acces de strănuturi d e l i c a t e . Pe legea m e a , a r fi t r e b u i t să-1 las pe c o l o n e l u l M u n r o e să-1 spânzure c u p r o p r i u l j a b o u ! S o p h i e împrăştie c u m â n a n o r u l de p r a f , a p o i se î n t o a r s e l a î n d e ­ l e t n i c i r e a de a încerca să a r a n j e z e b u c l e l e dese ale P a m e l e i î n t r - u n f e l de coc u ş o r de p i e p t ă n a t . - Dacă n u m ă înşel, c r e d că se o b i ş n u i e ş t e să accepţi cererea în căsătorie a u n u i m a r c h i z c u ceva m a i m u l t ă graţie. - A s t a a f o s t a d o u a oară c â n d n e t r e b n i c u l ăla m i n c i n o s m - a a t r a s d i r e c t î n t r - o capcană. Şi u l t i m a , ţin să a d a u g . P a m e l a se aplecă pe t a b u r e t u l jos, încruntându-se la p r o p r i a reflexie d i n o g l i n d a măsuţei de toaletă. î n c e p e a să a r a t e a p r o a p e l a f e l de febrilă şi de n e b u n ă 94

(Doamna şi tâfdarufca ducele. î n c ă n u p o t să-mi d a u s e a m a de ce a r f i făcut u n a s e m e n e a lucru josnic! - C e l u c r u ? S o p h i e o f t ă c u d o r , a ş e z â n d o buclă d u p ă u r e c h e a P a m e l e i şi p r i n z â n d - o c u u n p i e p t e n e în f o r m ă de scoică. Să decla­ re d r a g o s t e a pe care ţi-o p o a r t ă î n t r - o cameră plină c u o a m e n i şi să a n u n ţ e că t u a i a c c e p t a t să-i fii mireasă? - î n t o c m a i ! Ştiam că este u n n e m e r n i c î n n ă s c u t , d a r n i c i o d a t ă n u m - a m aşteptat să se c o b o a r e l a ceva atât de m o n s t r u o s . A i v ă z u t c u m se u i t a l a m i n e n e s u f e r i t a aceea de L a d y A s t r i d ? A i fi zis că e r a m ceva ce se înfipsese în t o c u l c i z m e i l u i ! Şi a m c r e z u t că ducele avea să s u f e r e u n atac de a p o p l e x i e şi să cadă m o r t , a t u n c i şi acolo! C u siguranţă c o n s i d e r ă că a m a j u n s l a c o n c l u z i a că r e c o m p e n s a n u este d e s t u l de b u n ă p e n t r u m i n e . Că a m p u s o c h i i c h i a r pe d u c a t ! S o p h i e se aplecă p e s t e u m ă r u l P a m e l e i , s t r â n g â n d l a p i e p t p e r i a argintată. - Poate că a v o r b i t d i n i n i m ă . Poate că s-a îndrăgostit nebuneşte

de

t i n e şi n u s u p o r t ă g â n d u l de a m a i trăi fie şi o singură oră d i n viaţa l u i fără să t e aibă pe t i n e alături. C u m v a , c u v i n t e l e şăgalnice ale s u r o r i i e i o loviră m a i p u t e r ­ n i c decât trădarea l u i C o n n o r . P e n t r u că, p r e ţ de o clipă e f e m e r ă , c â n d C o n n o r o p r i v i s e a d â n c în o c h i şi îi d e z m i e r d a s e b l â n d m â n a c u b u z e l e , p r o p r i a e i i n i m ă î n d r ă z n i s e să dea naştere u n e i a s e m e n e a idei ridicole. A p o i însă zărise acea scânteiere vicleană în o c h i i l u i şi îşi a m i n t i s e că ea n u era m a m a e i . N i c i m ă c a r S o p h i e , că t o t v e n i s e v o r b a . Ea n u avea să fie n i c i o d a t ă g e n u l de f e m e i e care să trezească o a s e m e n e a p a s i u n e u n u i bărbat. V o r b e l e serioase ale l u i C o n n o r fuseseră m e n i t e să îi i a în râs pe t o ţ i cei d i n încăpere, i n c l u s i v pe ea. Se aşeză d i n n o u dreaptă p e acel t a b u r e t . - Te p o t a s i g u r a că acel C o n n o r K i n c a i d n u se iubeşte decât pe el şi ceea ce are de câştigat d i n m i c a n o a s t r ă alianţă p r o f a n ă . - E i b i n e , dacă t u n u v r e i să t e măriţi c u e l , o v o i face e u ! Sau cel p u ţ i n aş face-o, dacă a r şti că e x i s t . S o p h i e o f t ă . N u a m întâlnit n i c i ­ o d a t ă u n b ă r b a t atât de i n d i f e r e n t l a f a r m e c e l e m e l e . A i p u t e a să p u i rămăşag că i n i m a l u i aparţine d e j a a l t c u i v a . - Poate că aşa este, răspunse P a m e l a u ş o r , a m i n t i n d u - ş i de m e d a ­ l i o n u l d i n a u r p e care e l îl p r o t e j a s e c u atâta grijă şi p e care îl p u r t a 95

-—

iresa *Medeiros -—

încă a p r o a p e de i n i m a l u i . A u ! strigă ea c â n d S o p h i e îi strânse altă b u c l ă în coc. îşi frecă s c a l p u l , care o u s t u r a , u i t â n d u - s e l a s o r a e i în o g l i n d ă . N u p o t să c r e d că m a m a t e - a lăsat să îi a r a n j e z i părul atâţia a n i ! E o m i n u n e că n u a sfârşit cheală! -Maman

n u se f o i a n i c i p e d e p a r t e atât de m u l t , n i c i n u avea u n

a s e m e n e a păr i m p o s i b i l ! replică S o p h i e , înfigând o agrafă în s c a l p u l d e l i c a t a l P a m e l e i . Şi n u a r t r e b u i să t e plângi. L a u r m a u r m e i , t u v e i avea p a r t e de o cină în t o a t ă r e g u l a , în t i m p ce e u v o i fi lăsată să l â n ­ cezesc pe a i c i , de u n a singură. Deşi S o p h i e făcea să pară că se a f l a u în cea m a i m u r d a r ă d i n t r e temniţe, a p a r t a m e n t u l l o r elegant, cu salonul confortabil, cu garde­ r o b a şi d o r m i t o r u l alăturat, e r a m u l t m a i spaţios decât o r i c a r e a l t loc în care trăiseră v r e o d a t ă î m p r e u n ă c u m a m a l o r . î n r e a l i t a t e , P a m e l a era cea care o i n v i d i a p e S o p h i e . N i m i c n u i - a r fi plăcut m a i m u l t d e ­ cât să se târască în p a t u l c u b a l d a c h i n , m i n u n a t p i c t a t , şi să îşi tragă p e s t e cap aşternuturile s o m p t u o a s e . - Dacă n u încetezi să t e vaiţi, spuse ea, t e c o b o r în r a n g şi t e n u ­ m e s c spălătoreasă de vase, şi n - a i d e c â t să t e d u c i să r o z i u n os de găină în bucătărie! C u m s o r a e i n u râse l a acea g l u m ă , P a m e l a o f t ă şi se răsuci p e t a b u r e t , ca să o privească î n faţă. - î m i p a r e t a r e rău p e n t r u t o a t e astea, dragă! Dacă aş fi ştiut că a v e a m să s t ă m pe a i c i p e n t r u m a i m u l t t i m p d e c â t p e n t r u c e a i u l de d u p ă - a m i a z ă , le-aş fi spus că eşti s o r a m e a , n u s e r v i t o a r e a . S u n t c o n ­ v i n s ă că n u îţi v a fi u ş o r să j o c i acest r o l , d a r m ă c a r v o i şti că eşti în siguranţă, şi n u l a m i l a v r e u n u i n o b i l c u o c h i alunecoşi. îţi p r o m i t că v o i dezvălui adevărata t a i d e n t i t a t e i m e d i a t ce... Şovăi, h o t ă r â t ă î n c ă să îi a s c u n d ă l u i S o p h i e adevărul despre s o a r t a c r u d ă a m a m e i l o r . I m e d i a t ce v a fi p r u d e n t . C u t o a t e că p ă r u o a r e c u m î m b l â n z i t ă de c o m p a s i u n e a P a m e l e i , nările l u i S o p h i e fremătară t o t u ş i î n t r - u n p u f n e t rănit. - A i fi p u t u t m ă c a r să a i d e c e n ţ a să le s p u i că s u n t o s e r v i t o a r e franţuzoaică. P a m e l a se răsuci l a l o c pe t a b u r e t , z â m b i n d u - i l a r g l u i S o p h i e în oglindă. - Ştii, s u n t u n e l e d o a m n e care îşi b a t s e r v i t o a r e l e î n m o d r e g u l a t c u p e r i a de păr, ca să-şi î m b u n ă t ă ţ e a s c ă s t a r e a de s p i r i t . 96

(Doamna şi tâfdarufS o p h i e scutură d i n cap, p u f n e t u l e i deloc e l e g a n t s p u n â n d u - i P a m e l e i ce părere avea d e s p r e acea idee. î n s ă t e r m i n ă de a r a n j a t părul P a m e l e i t r ă g â n d şi î m p u n g â n d f o a r t e p u ţ i n ,

îndepărtân-

d u - s e , în sfârşit, de t a b u r e t c u o mişcare exagerată a p e r i e i şi u n „Voila!" t r i u m f ă t o r . P a m e l a îşi a t i n s e părul c u o m â n ă . T r e b u i a să r e c u n o a s c ă f a p t u l că s o r a e i făcuse m i n u n i c u p u ţ i n e l e r e s u r s e pe care le avea l a d i s p o z i ­ ţie. S o p h i e împletise u n a d i n t r e p a n g l i c i l e e i r o z p r i n t r e b u c l e l e g r e l e înainte să le p r i n d ă î n t r - u n coc grecesc graţios, l a ceafa P a m e l e i . î n ­ făţişarea acesteia a r f i p u t u t să pară p r e a severă dacă n u a r fi e x i s t a t c i o r c h i n i i de cârlionţi strălucitori p e care ea îi lăsase să încadreze c h i p u l Pamelei. Strângând m a r g i n e a m ă s u ţ e i de toaletă, P a m e l a inspiră a d â n c şi tremurător. Poate că t e n u l îi e r a p r e a p a l i d , i a r o c h i i , p r e a s c â n t e i e ­ t o r i , d a r m ă c a r părul îi stătea p e r f e c t . A c u m n u îi m a i rămăsese n i m i c de făcut decât să c o b o a r e l a p a r t e r şi să îşi î n f r u n t e l o g o d n i c u l t r ă d ă t o r - şi p o a t e pe mişelul care avea să încerce să îl ucidă. C o n n o r se învârtea de c o l o - c o l o p r i n e x t r a v a g a n t u l său a p a r t a ­ m e n t , neliniştit, a ş t e p t â n d să fie c h e m a t l a cină. Deşi p a t u l înalt, d i n m a h o n , c u b a l d a c h i n şi p a t r u pilaştri, ce d o m i n a i a t a c u l , era m a i m a r e decât u n e l e d i n t r e celulele de î n c h i s o a r e p r i n care t r e c u s e de-a l u n g u l a n i l o r , încă se s i m ţ e a de parcă pereţii se strângeau în j u r u l l u i . Cel p u ţ i n de fiecare dată c â n d legea îl a r u n c a s e în î n c h i s o a r e , ştiuse că avea şanse să scape. îşi strecură o m â n ă p e s u b g u l e r , frecându-şi c i c a t r i c i l e lăsate de laţul călăului. Petrecuse p r e a mulţi a n i cutreierând p r i n m u n ţ i şi p â r l o a g e , săl­ b a t i c şi l i b e r . D e - a b i a p u t e a r e s p i r a acolo, î n ă u n t r u . E r a v i z u i n a p e r f e c t ă p e n t r u u n g e n t l e m a n . Pereţii d i n g h i p s f u ­ seseră zugrăviţi î n t r - o n u a n ţ ă caldă de r o ş u - v i ş i n i u şi e r a u acoperiţi c u l a m b r i u r i v e r d e - î n c h i s . Toată m o b i l a era făurită d i n l e m n s c u m p de cireş, v o p s i t în c u l o r i calde, s a u d i n m a h o n l u c i o s , a v â n d aceeaşi c u l o a r e ca părul P a m e l e i . O p e r e c h e de scaune c o n f o r t a b i l e , î m b r ă c a ­ t e în p i e l e c r e m , t r o n a u în faţa c ă m i n u l u i d i n m a r m u r ă neagră. 97

zresa (Medeiros A e r u l era încărcat c u a r o m e l e m a s c u l i n e de l e m n şi de p i e l e , şi n u se zărea n i c i u r m ă de p r a f . E r a a p r o a p e ca şi c u m a p a r t a m e n t u l l - a r fi aşteptat. N u pe e l , se c o r e c t ă p o s o m o r â t . Pe fiul d u c e l u i . Când ducele îi a t i n s e s e o b r a z u l şi îl p r i v i s e de parcă era răspunsul l a t o a t e rugăciunile pe care le înălţase v r e o d a t ă , se aşteptase să s i m ­ tă u n fior de v i c t o r i e , n u u n v a l c o p l e ş i t o r de milă şi de vină. I n acel m o m e n t a r fi d a t o r i c e să se afle î n a p o i în Ţinutul M u n t o s a l Scoţiei, g a l o p â n d ca o f u r t u n ă p e s t e p â r l o a g e , p e c a l u l l u i , c u legea p e u r m e . O d a t ă , o a m e n i i d i n c l a n u l l u i îl priviseră în acelaşi f e l - de parcă a r fi a v u t p u t e r e a să le î m p l i n e a s c ă t o a t e v i s u r i l e de a r e u n i c l a n u l K i n c a i d . T i m p de a p r o a p e zece a n i călăriseră alături de e l , z ă d ă r n i ­ c i n d l a fiecare pas p l a n u r i l e „ h a i n e l o r roşii". Fuseseră m a i apropiaţi decât fraţii, fiind uniţi de c o r z i l e loialităţii m a i p u t e r n i c decât p r i n sânge. î n s ă p â n ă l a u r m ă C o n n o r îşi d ă d u s e s e a m a că n u îi c o n d u c e a decât d i r e c t spre s p â n z u r ă t o a r e . A ş a că, în u r m ă c u c i n c i a n i , î n t r - o d i m i n e a ţ ă ceţoasă d i n Ţ i n u t u l M u n t o s a l Scoţiei, încălecase pe c a l u l l u i şi plecase, lăsându-şi o a m e n i i şi v i s u r i l e m u l t în s p a t e . R ă s u c i n d u - s e pe călcâie, o p o r n i spre f e r e a s t r a ce dădea înspre grădini, d i s p e r a t să îşi hrănească plămânii h ă m e s i ţ i c u o gură de aer p r o a s p ă t . Strânse cerceveaua f e r e s t r e i c u a m b e l e m â i n i şi t r a s e , î n ­ c e r c â n d să o r i d i c e . N u se c l i n t i . J u d e c â n d d u p ă s t r a t u l g r o s de v o p ­ sea albă de pe r a m a e i , f e r e a s t r a fusese v o p s i t ă recentă. B l e s t e m â n d m u n c i t o r i i n e p ă s ă t o r i , C o n n o r se uită p r i n p r e a j m ă d u p ă ceva care l - a r fi p u t u t a j u t a să f o r ţ e z e f e r e a s t r a . Se î n d r e p t ă spre c ă m i n şi se î n t o a r s e c u u n vătrai d i n fier. E r a pe p u n c t u l de a slăbi strânsoarea v o p s e l e i p e cercevea, c â n d vătraiul îi alunecă în mâinile t r a n s p i r a t e . Vârful a c e s t u i a p ă t r u n s e c u u n z g o m o t de g e a m s p a r t p r i n u n u l d i n t r e panelurile inferioare, împrăştiind c i o b u r i zor­ năitoare pe aleea pietruită de d e d e s u b t . O a d i e r e înviorătoare d i n ae­ r u l n o p ţ i i răcori c a m e r a . C o n n o r b l e s t e m ă , h o l b â n d u - s e c o n s t e r n a t l a d i s t r u g e r e a p e care o p r o v o c a s e . - Zice-se că vătraiul t r e b e f o l o s i t în foc, băiete, n u pe f e r e s t r e ! C o n n o r se î n t o a r s e şi îl v ă z u pe B r o d i e z â m b i n d u - i l a r g d i n c a d r u l uşii. C u p a n t a l o n i p â n ă l a g e n u n c h i , c i o r a p i a l b i şi p a n t o f i c u c a t a r a ­ m e , s e m ă n a m a i m u l t c u u n şcolar m u l t p r e a înalt decât c u u n v a l e t . C o n n o r î n d r e p t ă vătraiul spre e l . 98

-—•

(Doamna şi tâCdaruC-

- M a i furişează-te o dată aşa în spatele m e u şi o să-1 folosesc pe ţeasta t a groasă! Fără ca b u n a d i s p o z i ţ i e să îi fie stricată de a m e n i n ţ a r e , B r o d i e traversă ţ a n ţ o ş încăperea şi a j u n s e lângă p a t , z ă n g ă n i n d d i n c a t a r a ­ m e l a fiecare pas. îşi deschise h a i n a şi o adevărată c o m o a r ă o b ţ i n u t ă d i n prădăciuni se revărsă pe pătură, i n c l u s i v o p e r e c h e de sfeşnice d i n a r g i n t , u n d e g e t a r d e l i c a t d i n a u r , o c o l i v i e m i c u ţ ă , u n vas p e n t r u u n t d i n p o r ţ e l a n şi u n ceas în f i l i g r a n . C o n n o r c l i p i c â n d v ă z u încărcătura i m p r e s i o n a n t ă . - N u c r e d că m a j o r d o m u l ţi-a c e r u t să a d u c i t o a t e astea a i c i , sus, şi să le lustruieşti. B r o d i e culese o lingură de a r g i n t d i n g r ă m a d ă şi îşi admiră r e f l e ­ x i a în c u p a strălucitoare. - N u fac a l t c e v a decât să-mi a s i g u r v i i t o r u . Dacă ducele ăsta a l tău decide m â i n e să n e dea afară de u r e c h i , n - a m n i c i o intenţie să plec c u m â n a goală. î n p l u s , are atâtea lucruşoare d-astea drăguţe înşirate p e s t e t o t , că o r să treacă l u n i în şir p â n - o să o b s e r v e că-i lipseşte fie ş-un d e g e t a r . C o n n o r duse î n a p o i vătraiul lângă c ă m i n , înainte ca B r o d i e să îl f u r e . - N u - m i place să îţi a t r a g atenţia a s u p r a a c e s t u i l u c r u , d a r , dacă este să d e v i n stăpân a l acestei case î n t r - o b u n ă z i , l u c r u r i l e alea p e care le f u r i s u n t ale mele. - î n acest caz, o să le c o n s i d e r u n m i c avans l a s a l a r i u . - N u - ţ i plătesc s a l a r i u . - A t u n c i aş face b i n e să m ă - n t o r c d u p ă c u t i a a i a argintată p e n t r u ţigări pe c a r e - a m v ă z u t - o - n b i b l i o t e c ă . B r o d i e p o r n i spre uşă, însă C o n n o r îi tăie calea, obligându-1 să se oprească brusc. - N u a r t r e b u i să-mi lustruieşti c i z m e l e s a u ceva de g e n u l ăsta? î n ­ trebă el c â n d B r o d i e se aşeză c o m o d pe p a t , s p r i j i n i n d u - s e de tăblie şi a p r i n z â n d u - ş i u n t r a b u c pe care, fără îndoială, îl şterpelise d i n s t o c u l personal al ducelui. - N - a i c i z m e încă. Cârpaciu v i n e m â i n e - d i m i n e a ţ ă , l a p r i m a oră. T r e c â n d u - ş i o m â n ă p r i n păr, C o n n o r se răsuci în l o c şi î n c e p u i a r să se p l i m b e p r i n cameră. 99

T*iresa (Medeiros - A ş a m i s-a s p u s . î m p r e u n ă c u c r o i t o r u l , pânzarul, n e g u s t o r u l de m ă r u n ţ i ş u r i , pălărierul, v â n z ă t o r u l de hârtie, b i j u t i e r u l , m a e s t r u l de s c r i m ă şi u n i n d i v i d a l cărui s i n g u r scop î n viaţă p a r e să fie să m ă a j u t e p e m i n e s ă - m i a l e g c u t i a p o t r i v i t ă p e n t r u s c o b i t o r i . Se învârti p e călcâie şi se uită a m e n i n ţ ă t o r l a B r o d i e . N i c i m ă c a r n - a m n e n o r o ­ c i t e l e alea de s c o b i t o r i ! B r o d i e p e s c u i o s c o b i t o a r e de a r g i n t d i n g r ă m a d a l u i de c o m o r i şi i-o oferi. - N u ştiu de ce eşti atât de m o f t u r o s , b ă i e t e ! Eşti a i c i d e - a b i a de o d u p ă - a m i a z ă şi d e j a ţi-ai găsit mireasă. C u m c r e z i că m ă face să m ă s i m t asta? C o n n o r îşi încrucişa braţele l a p i e p t . N u v o i a să mărturisească j u n g h i u l de p a n i c ă p e care îl simţise î n m o m e n t u l în care P a m e l a se î n t o r s e s e ca să plece d i n s o l a r i u . N u v o i a ca B r o d i e să afle că în u r e c h i îi răsunase z g o m o t u l b l e s t e m a t a l uşilor de t e m n i ţ ă ce se trânteau în urma lui. - S t i i f o a r t e b i n e că n u a m n i c i cea m a i m i c ă intenţie să m ă î n s o r c u d o m n i ş o a r a D a r b y . D o a r n u e r a să o las să plece de a i c i şi n o i să r ă m â n e m p r i z o n i e r i în cuşca a s t a aurită! D i n câte ştiu, a r p u t e a p l ă ­ n u i să fugă c u r e c o m p e n s a şi a p o i să le trimită autorităţilor u n b i l e t a n o n i m p r i n care să le a n u n ţ e că s u n t u n i m p o s t o r . - A t u n c i , n u a i încredere î n fetişcană? C o n n o r simţi c u m trăsăturile i se înăspreau. - B i n e î n ţ e l e s că n u a m încredere în ea! Este englezoaică, n u - i aşa? - E i b i n e , a s t a - i o uşurare, n u - i aşa? î n t o t d e a u n a a m c r e z u t c-o să t e v ă d în ştreang înainte să t e v ă d l e g a t de v r e o fetişcană p e n t r u t o t r e s t u vieţii. B r o d i e suflă u n i n e l de f u m , p r i v i n d u - 1 p e C o n n o r p e s u b p l e o a p e l e g r e l e , în t i m p ce f u m u l se înălţa spre t a v a n u l d e c o r a t . A f o s t p u ţ i n t e l c a m c i u d a t , n u - i aşa, c â n d ducele a zis că a i o c h i i î n ­ t o c m a i ca a i m a m e i tale? M - a u c a m t r e c u t f i o r i i , z ă u că d a ! C o n n o r îşi înăbuşi o altă înţepătură sâcâitoare de v i n ă . - O c h i i cenuşii s u n t d e s t u l de obişnuiţi. Părinţii m e i a v e a u a m â n ­ d o i o c h i cenuşii. î n p l u s , P a m e l a a a v u t d r e p t a t e î n t r - o privinţă. O a m e n i i t i n d să v a d ă e x a c t ceea ce v o r să v a d ă , în l o c să r e c u n o a s c ă adevărul de s u b n a s u l l o r . *

100

(Doamna şi tâffiaruC

:

P a m e l a se rătăci de t r e i o r i în d r u m u l spre sufragerie:* Servitoarear care îi b ă t u s e l a uşă p e n t r u a o a n u n ţ a că m a s a e r a servită îi arătase direcţia, a p o i dispăruse p e o scară d o s n i c ă . P a m e l a d e s c o p e r i r e p e d e că W a r r i c k P a r k e r a u n l a b i r i n t de c o r i d o a r e l u n g i , b i f u r c a t e , şi de c a m e r e i m e n s e ce d ă d e a u u n a în cealaltă fără să respecte v r e u n t i p a r a n u m e , într-un m o d cu t o t u l i m p r e v i z i b i l . S t o m a c u l îi p r o t e s t ă z g o m o t o s c â n d c o t i d i n n o u greşit. N u m â n ­ case n i m i c d i n acea d i m i n e a ţ ă şi î n c e p u s e să se t e a m ă că v r e u n v a l e t î n g â m f a t avea să îi găsească oasele, d u p ă câteva l u n i , l a capătul u n u i c o r i d o r fără ieşire. D u p ă ce traversă c u m a r e g r e u t a t e o g a l e r i e c u p o r t r e t e p e a i cărei pereţi e r a u a l i n i a t e generaţii întregi de bărbaţi W a r r i c k c u trăsături severe, care păreau să o privească de-a l u n g u l n a s u r i l o r l o r a r i s t o c r a ­ t i c e , f u răsplătită, în sfârşit, p e n t r u p e r s e v e r e n ţ a e i . C â n d se a p r o p i e de o uşă înaltă de s t e j a r , u n v a l e t c u p e r u c ă o deschise î n d a t o r i t o r , z ă b o v i n d n u m a i cât să a r u n c e o p r i v i r e plictisită a s u p r a întregii e i înfăţişări. î n c e t i n i n d u - ş i paşii, îşi n e t e z i f u s t a , d o r i n d u - ş i d i n t r - o d a t ă să f i rămas rătăcită p â n ă c â n d c i n a avea să se f i sfârşit. Deoarece p u r t a s e cea m a i b u n ă r o c h i e a e i l a întâlnirea c u ducele d i n acea d u p ă - a m i a ză, n u avusese de ales decât să î m b r a c e cea de-a d o u a cea m a i b u n ă r o c h i e a e i p e n t r u cină. R o c h i a albă d i n p o p l i n , c u v o l a n e d i n dantelă g a l b e n ă , e r a m a i p o ­ trivită p e n t r u d i m i n e a ţ ă . D e c o l t e u l a d â n c , pătrat, a l r o c h i e i o făcea să se s i m t ă şi m a i expusă. T e m â n d u - s e că acel duce c u v e d e r e a a s c u ­ ţită şi soră-sa c u l i m b ă şi m a i ascuţită a r f i r e c u n o s c u t b i j u t e r i i l e f a l ­ se c â n d l e - a r f i v ă z u t , n u avusese î n c o t r o şi îşi lăsase n e î m p o d o b i t e atât gâtul, cât şi l i n i a c r e m o a s ă a sânilor. M ă c a r n i m e n i n u p u t e a să-i v a d ă d e g e t u l ce ieşea d i n c i o r a p u l d r e p t z d r e n ţ u i t , n i c i n u avea să ştie că îşi î n d e s a s e p i c i o a r e l e l u n g i î n s i n g u r a p e r e c h e d e c e n t ă de p a n t o f i a l u i Sophie. î n ă l ţ â n d u - ş i bărbia î n t r - u n u n g h i sfidător, t r e c u pe lângă v a l e t şi intră în s u f r a g e r i e . Dacă îl făcea de r u ş i n e pe C o n n o r în faţa n o i i l u i familii,

n u m a i e l e r a de vină. D e f a p t , aşa i - a r f i t r e b u i t dacă a r f i a j u n s

de râsul întregii L o n d r e d i n cauza e i ! A v u t i m p să-şi facă n u m a i o i m p r e s i e fugară d e s p r e m a s a lungă, a c o p e r i t ă c u o p â n z ă drapată, c u ducele aşezat l a u n capăt şi c u L a d y 101

iresa (Medeiros -

—

A s t r i d l a celălalt, p â n ă c â n d C o n n o r se ridică p e n t r u a o î n t â m p i ­ n a , şi s t a t u r a l u i i m p u n ă t o a r e îi a c o p e r i v e d e r e a . î n c ă p u r t a c ă m a ­ şa furată, k i l t u l şi p l e d u l pe care le îmbrăcase în acea d i m i n e a ţ ă în h a n u l m u r d a r u n d e îşi petrecuseră n o a p t e a . O necăjea f a p t u l că e l p u t e a călători cea m a i m a r e p a r t e a z i l e i , că p u t e a s u p o r t a i n s u l t e şi m o j i c i i n e n u m ă r a t e , şi t o t u ş i că e r a c a p a b i l să a r a t e încă d e l i c i o s de p r o a s p ă t . Părul l u i arămiu ca m i e r e a de arţar era l e g a t l a ceafă c u o panglică de c a t i f e a , i a r bărbia îi era p e r f e c t n e t e d ă , ceea ce î n s e m n a că se b ă r ­ b i e r i s e d e j a a d o u a oară în acea z i . Poate că îi ceruse acest l u c r u u n u i v a l e t , se gândi ea răutăcioasă, s i m ţ i n d d e j a l i p s a ticălosului u r s u z c u părul vâlvoi şi b a r b a nerasă de câteva z i l e . - B u n ă seara, dragă! ş o p t i e l , p r i n z â n d - o de m â n ă . Z â m b e t u l b l â n d ce îi j u c a pe b u z e îi era trădat de s c l i p i r e a p r u d e n t ă d i n p r i ­ v i r e . S p e r a m să n u f i i p r e a o b o s i t ă d u p ă călătoria n o a s t r ă şi să n i t e alături. - N u f i r i d i c o l , dovleceii

răspunse P a m e l a , z â m b e t u l e i a d o r a t o r şi

f a l d u r i l e v o l u m i n o a s e ale feţei de m a s ă a s c u n z â n d f a p t u l că îl călca pe p i c i o r c u t o c u l p a n t o f u l u i . Ştii că o r i c e m o m e n t în care s u n t e m despărţiţi este o adevărată tortură p e n t r u m i n e ! C o n n o r îşi ascunse g r i m a s a de d u r e r e c u l a f e l de m u l t t a l e n t , a p l e c â n d u - s e şi d e p u n â n d u - i pe o b r a z u n sărut cast. Ea îşi î n t o a r s e faţa în u l t i m a clipă, s p e r â n d ca g u r a l u i să se o p r e a s c ă în părul e i . D a r el îi anticipă mişcarea, p o t r i v i n d u - ş i u n g h i u l aplecării a s t f e l încât îi a t i n s e b u z e l e c u colţul g u r i i , c u o t a n d r e ţ e p o s e s i v ă ce o făcu să îşi chircească degetele de l a p i c i o a r e . D u c e l e îşi drese v o c e a c u u n lătrat a s p r u . - M - a ş r i d i c a dacă aş p u t e a , f e t i ţ o ! D a r fiindcă n u p o t , t u a i p u t e a f o a r t e b i n e să i e i loc. Urmări d i n s c a u n u l său c u r o t i l e - c u p i e l e a palidă, însă c u o c h i i n e f i r e s c de strălucitori în l u m i n a lumânărilor, c u m C o n n o r o c o n ­ duse l a u n s c a u n de l a j u m ă t a t e a m e s e i , a p o i se î n t o a r s e şi o c u p ă l o c u l d i n faţa e i . Dată f i i n d m ă r i m e a m e s e i , e r a u n adevărat n o r o c că încăperea avea acustică b u n ă , îşi spuse P a m e l a . Dacă n u , a r f i t r e b u i t să ţipe c u toţii u n i i l a alţii. L a d y A s t r i d îşi c o m p u s e u n z â m b e t şters. 102

-—

Doamna şi tăikarui-

- A m â n d o i a r t r e b u i să fiţi o n o r a ţ i . A u t r e c u t l u n i întregi de c â n d f r a t e l e m e u n u s-a m a i simţit d e s t u l de b i n e ca să n i se alăture l a cină. Pamela aruncă o p r i v i r e u i m i t ă l a şirurile l u n g i de scaune goale ce m ă r g i n e a u a m b e l e l a t u r i ale m e s e i . C u m n u se m a i afla n i m e n i acolo, n u p u t u decât să p r e s u p u n ă că acel „ n i " f o l o s i t de A s t r i d era e c h i v a ­ l e n t c u p l u r a l u l regalităţii. Simţi o î m p u n s ă t u r ă de m â h n i r e . C h i a r dacă n u era p r e a e n t u ­ ziasmată l a g â n d u l de a se găsi faţă în faţă c u ucigaşul m a m e i e i , sperase să i se p r e z i n t e o listă m u l t m a i p r o m i ţ ă t o a r e de suspecţi. C u siguranţă L a d y A s t r i d n u părea g e n u l care să îşi m u r d ă r e a s c ă mâinile c u r a t e p r e c u m c r i n i i a r z â n d pe c i n e v a de v i u . î n a i n t e să aibă t i m p să îşi c o n t i n u e acel g â n d înfiorător, îşi făcu apariţia u n c v a r t e t de valeţi, fiecare d i n t r e e i d u c â n d câte u n c a s t r o n d i n p o r ţ e l a n p l i n c u supă a b u r i n d ă de e g l e f i n . D e - a b i a t e r m i n a s e r ă de s e r v i t , c â n d C o n n o r îşi înălţă c a s t r o n u l şi îi l i p i m a r g i n e a de b u z e . Fără a se s i n c h i s i de p r i v i r i l e î n g r o z i t e ale valeţilor şi a l u i L a d y A s t r i d , s o r b i c u n e s a ţ d i n fiertură, a p o i oftă mulţumit. D u c e l e l o v i c u p a l m e l e în m a s ă ca u n c o p i l m a r e , b u z e l e c u r b â n du-i-se într-un zâmbet ofilit. - I a u i t e , A s t r i d ! A r e u n a p e t i t sănătos. A m a d m i r a t întotdeauna asta l a u n flăcău! D u m n e z e u ştie că e u a v e a m o m u l ţ i m e de

apetituri

sănătoase c â n d e r a m de vârsta l u i ! C o n n o r c o b o r î î n c e t c a s t r o n u l , d â n d u - ş i s e a m a d i n t r - o d a t ă că a s u p r a l u i e r a u aţintite t o a t e p r i v i r i l e d i n cameră. - O h , s u n t sigură că p r e z e n ţ a l u i v a fi f o a r t e solicitată l a t o a t e seratele şi c i n e l e f e s t i v e , replică L a d y A s t r i d , c u b u z e l e subţiri strân­ se a d e z g u s t . N e p u t â n d s u p o r t a b l a m a r e a trufaşă a f e m e i i , n i c i v a l u l de sânge ce î n c e p e a să coloreze încet gâtul l u i C o n n o r , P a m e l a îşi ridică sfidă­ t o r c a s t r o n u l şi s o r b i z g o m o t o s d i n supă. Lăsând j o s c a s t r o n u l , se uită radioasă l a duce. - C o m p l i m e n t e l e m e l e bucătarului, Excelenţă! A s t a - i o

fiertură

delicioasă! - D a , este, n u - i aşa? a p r o b ă ducele. 103

iresa QAedeiros î n t i n s e m â n a d u p ă lingură, a p o i o î m p i n s e cât colo c u u n gest n e r ă b d ă t o r şi îşi p r i n s e c a s t r o n u l c u a m â n d o u ă mâinile. îi t r e m u r a u atât de t a r e , încât u n u l d i n t r e valeţi t r e b u i să se grăbească să îl a j u t e să ţină c a s t r o n u l , ca să n u îşi verse c o n ţ i n u t u l a c e s t u i a în p o a l ă . N u se o p r i d i n b ă u t p â n ă n u îl g o l i de t o t . L a d y A s t r i d se h o l b a l a e i de parcă şi-ar f i p i e r d u t minţile c u toţii, î n s ă c â n d f r a t e l e e i îşi c o b o r î c a s t r o n u l g o l i t şi o p r i v i , îşi lăsă j o s l i n g u r a c u u n o f t a t învins şi îşi ridică p r o p r i u l c a s t r o n . D u p ă u n a s a u d o u ă s o r b i t u r i d e l i c a t e , p u s e c a s t r o n u l d e o p a r t e şi îşi şterse b u z e l e c u şerveţelul. - N u v r e a u să î m i s t r i c p o f t a de m â n c a r e . C r e d că a m înghiţit s u ­ f i c i e n t p e n t r u o seară. J u d e c â n d d u p ă e x p r e s i a e i îndurerată, n u se r e f e r e a n u m a i l a supă. Rămaseră î n t r - o tăcere stânjenitoare cât t i m p valeţii le luară c a s t r o a n e l e şi se întoarseră c u f e l u l p r i n c i p a l . î n t i m p ce u n u l d i n t r e valeţi le u m p l e a p a h a r e l e c u v i n , u n a l t s e r v i t o r î n c o n j u r a m a s a c u o tavă d i n a r g i n t , a ş e z â n d c u grijă p e f i e ­ care f a r f u r i e câte o b u c a t ă d o l o f a n ă de păstrăv l a c u p t o r . P a m e l a îşi l i n s e b u z e l e , t e m â n d u - s e ca n u c u m v a a r o m a desfătătoare să îi facă s t o m a c u l să p r o t e s t e z e gălăgios. Dacă se l u a d u p ă s c l i p i r e a l a c o m ă d i n o c h i i l u i C o n n o r , p r o b a b i l că e l era şi m a i l i h n i t de f o a m e decât ea. F r u n t e a l u i se î n c r u n t ă c â n d t r e c u c u p r i v i r e a p e s t e şirul a m e ţ i t o r de furculiţe, cuţite şi l i n g u r i g r u p a t e în j u r u l f a r f u r i e i sale. Până l a u r m ă alese d i n g r ă m a d ă cuţitul ce părea cel m a i a m e n i n ţ ă t o r şi se pregăti să î n j u n g h i e c u e l b u c a t a de p e ş t e . P a m e l a îşi drese vocea c u delicateţe. Când e l îşi ridică p r i v i r e a , f a t a alese furculiţa cea m i c ă aflată cel m a i a p r o a p e de f a r f u r i a e i şi o f o l o s i p e n t r u a-şi duce l a b u z e o bucăţică d i n peştele s u c u l e n t . C o n ­ n o r şovăi o clipă, a p o i p u s e l a l o c cuţitul şi îi u r m ă e x e m p l u l . - F i u l m e u m i - a p o v e s t i t d e j a despre f a m i l i a c u m s e c a d e care i - a p u r t a t de grijă d u p ă ce... - ducele ezită, c h i p u l î n n e g u r â n d u - i - s e

-

... şi-a p i e r d u t m a m a . D a r s-a g â n d i t că p o a t e a i v r e a să n e e x p l i c i c u m a i d a t de e l . P a m e l a se întrebă ce a r f i făcut C o n n o r dacă ea a r f i s t r i g a t în g u r a m a r e : „ O h , î m i ataca trăsura, a m e n i n ţ â n d c u a r m a ! " î n s c h i m b , z â m b i f e r m e c ă t o r şi spuse: 104

(Doamna şi tâCdaruC- E i b i n e , d u p ă c u m p r o b a b i l v - a spus d e j a , a m u r m a t t o a t e i n d i ­ ciile şi n u a m scăpat a p r o a p e n i c i o străduţă căutându-1. N u m i - a d a t p r i n cap n i c i o d a t ă că a v e a m să îl găsesc s t u d i i n d ca să d e v i n ă cleric. - C l e r i c ? exclamară l a u n i s o n ducele şi sora l u i , p e s t e m ă s u r ă de uimiţi. - Cleric? repetă C o n n o r , î n e c â n d u - s e c u o bucăţică de p e ş t e . - î n t o c m a i . P a m e l a îşi î m p r e u n ă mâinile s u b bărbie, ca şi c u m a r f i înălţat o rugăciune p i o a s ă . Până l a u r m ă l - a m găsit în abaţia d i n St. A n d r e w , s t u d i i n d p o r u n c i l e D o m n u l u i şi trăind ca u n călugăr. L i n i a p r i m e j d i o a s ă a m a x i l a r u l u i l u i C o n n o r o p r e v e n i că e x a c t în acel m o m e n t se g â n d e a să încalce u n e l e d i n t r e acele p o r u n c i , î n c e ­ p â n d c u „Să nu

ucizi".

- U n călugăr, ei? Păi, c u siguranţă n u a m o ş t e n i t apucăturile alea de l a taică-său. D u c e l e luă o înghiţitură de v i n , c ă z â n d pe g â n d u r i . N u a m c r e z u t n i c i o d a t ă că a m p u t e a avea u n a r h i e p i s c o p în f a m i l i e . - A t u n c i speranţele n u vă v o r f i năruite, Excelenţă, îl asigură C o n n o r , deoarece a m decis să î m i a b a n d o n e z s t u d i i l e ca să î m i p o t î n d r e p t a t o a t ă atenţia spre învăţarea d a t o r i i l o r aşteptate de l a m o ş ­ t e n i t o r u l d o m n i e i v o a s t r e . Şi ca să-i f i u pe plac d r a g e i m e l e m i r e s e , bineînţeles. î n c h i n ă p a h a r u l de v i n în c i n s t e a P a m e l e i , căutătura m o c n i t ă p e care i - o a r u n c ă p e d e a s u p r a b u z e i n e t e d e a a c e s t u i a n e l ă s â n d loc d e î n d o i a l ă î n p r i v i n ţ a a c â t de devotată

şi d e plăcută

putea f i

atenţia lui. Ea înclină d i n cap, s p e r â n d că flăcările pâlpâitoare ale l u m â n ă r i ­ l o r a v e a u să a s c u n d ă b u j o r i i ce îi apăreau în o b r a j i . - Cât de c u r â n d speraţi v o i d o i să v ă c u n u n a ţ i ? întrebă d u c e l e , - î n i u n i e , răspunse C o n n o r c h i a r în m o m e n t u l în care P a m e l a izbucni: - L a sfârşitul l u i d e c e m b r i e . A n u l v i i t o r . Connor chicoti. - V e ţ i v e d e a că v i i t o a r e a m e a mireasă are u n s i m ţ a l u m o r u l u i c a m c i u d a t . C u m p e r i o a d a de c u r t a r e a f o s t atât de z o r i t ă , fetişcana crede că a r t r e b u i să n e l u ă m răgazul necesar ca să n e c u n o a ş t e m m a i b i n e înainte de a n e c u n u n a . - M i e m i se p a r e o idee f o a r t e practică, remarcă L a d y A s t r i d , f i i n d p r i m a dată c â n d dădea s e m n că a r f i de a c o r d c u ceva. 105

iresa (Mecfeiros - A h , d a r de c â n d m e r g m â n ă în m â n ă simţul p r a c t i c şi p a s i u n e a ? C o n n o r îi a r u n c ă iarăşi P a m e l e i u n a d i n t r e acele p r i v i r i d o g o r i t o a r e . Ea ştie f o a r t e b i n e că n u a m n i c i cea m a i m i c ă intenţie să aştept atâta t i m p ca să o fac a m e a . N e m a i p u t â n d u - ş i a s c u n d e roşeaţa, P a m e l a îşi încrucişa p i c i o a r e l e în d r e p t u l g l e z n e l o r , d o r i n d u - ş i să f i a v u t p i c i o a r e l e m a i l u n g i ca să-1 p o a t ă l o v i pe e l în

fluierul

piciorului.

- Ne p u t e m baza pe prezenţa f a m i l i e i tale la nuntă, domnişoară D a r b y ? întrebă L a d y A s t r i d . - M ă t e m că n u , m i l a d y . S u n t o r f a n ă , mărturisi ea, c ă u t â n d pe c h i p u l l u i A s t r i d v r e o u r m ă vizibilă de v i n ă . - C e t r a g i c ! replică f e m e i a , î m p i n g â n d u - ş i pe gâtlej o bucăţică d e ­ licată de p e ş t e c u o înghiţitură de v i n . P a m e l a o f t ă şi îşi t e r m i n ă v i n u l . L a c u m stăteau l u c r u r i l e , n u avea să reuşească să îl d e m a ş t e pe ucigaşul m a m e i e i n i c i p â n ă în l u n a decembrie a anului viitor. însă l a a u z u l u n e i agitaţii p u t e r n i c e în faţa uşii s u f r a g e r i e i , i n ­ diferenţa l u i L a d y A s t r i d se t o p i ca p r i n f a r m e c . Se ridică p e j u m ă ­ t a t e de pe s c a u n , c u s p i n a r e a dreaptă ca o v e r g e a , d a r c u b u z e l e tremurânde. - S t a i j o s , A s t r i d ! t u n ă f r a t e l e e i . S e r v i t o r i i se v o r o c u p a de t o t . D e - a s t a îi p l ă t i m atât de g e n e r o s . înfrânată de p r i v i r e a l u i de g h e a ţ ă , A s t r i d se prăbuşi l a loc pe s c a u n , s t r â n g â n d m a r g i n e a m e s e i c u mâinile ale căror degete se a l b i ­ seră l a încheieturi. C u m z a r v a aprigă de v o c i bărbăteşti se înteţea, P a m e l a îi a r u n ­ că l u i C o n n o r o p r i v i r e speriată. M â n a l u i se î n d r e p t a d e j a în j o s , s u b m a s ă , c ă u t â n d p r o b a b i l u n p i s t o l p e care n u îl m a i p u r t a . Ba m a i rău încă, îşi zise ea c u u n f i o r de g r o a z ă , c ă u t â n d u n p i s t o l p e care îl mai purta. - I a - ţ i l a b e l e de pe m i n e , P h i l l i p ! ţipă c i n e v a c u o voce u ş o r n e c l a ­ ră. N - a i d r e p t u l să m ă ţii d e p a r t e de e i ! î n acel m o m e n t uşa s u f r a g e r i e i zbură în lături şi u n b ă r b a t intră c l ă t i n â n d u - s e în încăpere. îşi s m u l s e braţul d i n strânsoarea v a l e t u l u i care se l u p t a s e să îl reţină. Străinul se uită de j u r împrejurul m e s e i , p r i v i r e a l u i d i s p r e ţ u i t o a ­ r e o p r i n d u - s e , în sfârşit, a s u p r a l u i C o n n o r . 106

(Doamna şi tâCkaruC - A ş a d a r ceea ce se z v o n e ş t e p r i n oraş este adevărat, n u - i aşa? D u p ă t o ţ i a n i i ăştia, m o ş t e n i t o r u l de m u l t p i e r d u t a l u n c h i u l u i m e u s-a întors p â n ă l a u r m ă în sânul i u b i t o r a l f a m i l i e i sale, ca să-şi p r e ­ t i n d ă succesiunea. îşi î n d o i u n braţ şi îi făcu l u i C o n n o r o p l e c ă c i u n e nesigură, v o r b i n d u - i pe u n t o n d i n care răzbătea b a t j o c u r a . A m v e ­ n i t i m e d i a t ce a m a f l a t veştile. N i c i că aş p u t e a f i m a i î n c â n t a t să t e c u n o s c , vărule

Percy!

CapitoCuCl2 P a m e l a tresări î n s p ă i m â n t a t ă c â n d C o n n o r se ridică de p e sca­ u n , cât e r a de înalt, ca să-1 î n f r u n t e p e străin. N u u i t a s e de a m e ­ n i n ţ a r e a l u i c u m că avea să î m p u ş t e pe o r i c i n e a r f i î n d r ă z n i t să îl n u m e a s c ă Percy. - I e r t a ţ i - m ă , Excelenţă! spuse v a l e t u l , mâinile î n m ă n u ş a t e t r e m u r â n d u - i c â n d d ă d u c u o c h i i de duce şi îşi î n d r e p t ă h a i n a şifonată. Faţa b i e t u l u i s e r v i t o r era s t a c o j i e , i a r p e r u c a îi stătea s t r â m b pe cap. A m făcut t o t ceea ce m i - a s t a t în p u t i n ţ ă ca să-1 descurajez! D u c e l e îl c o n c e d i e pe b ă r b a t c u o scurtă

fluturare

a mâinii.

- E s t e în o r d i n e , P h i l l i p . Ştiu că n e p o t u l m e u p o a t e f i c u adevărat imposibil uneori. N u era de m i r a r e că L a d y A s t r i d arăta atât de palidă şi n e f e r i c i ­ tă. A c e l i n t r u s b e a t n u era u n străin, c i f i u l e i - „ p l o d u l " despre care v o r b i s e ducele în t i m p u l audienţei pe care le-o acordase.

Plodul

care a r f i m o ş t e n i t t i t l u l şi averea d u c e l u i dacă n u a r f i e x i s t a t s c r i ­ soarea m a m e i e i şi dacă n u s-ar f i p e t r e c u t întoarcerea neaşteptată a vărului l u i . A t â t o c h i i , cât şi părul îi e r a u n e g r i ca n o a p t e a . Cârlionţii r e b e l i îi cădeau pe f r u n t e î n t r - o d e z o r d i n e l a m o d ă . C u t o a t e că P a m e l a îl c o n s i d e r a n u m a i c u u n a n s a u d o i m a i în vârstă decât S o p h i e , a e r u l l u i de r i s i p i t o r şi c u r b u r a cinică a b u z e l o r îl făceau să pară m u l t m a i bătrân. P u r t a h a i n e ce a r f i p u t u t stârni i n v i d i a oricărui b u r l a c care se p l i m b a în serile de s â m b ă t ă pe B o n d S t r e e t , d a r f r a c u l u i său i m ­ p e c a b i l îi l i p s e a u n n a s t u r e , i a r l a v a l i e r a îi atârna desfăcută în j u r u l 107

zresa Medeiros (

gâtului. M i r o s u l de c o n i a c se s i m ţ e a p e s t e t o t în j u r u l l u i , ca a r o m a u n u i p a r f u m franţuzesc. Iată şi pe c i n e v a care părea c a p a b i l să u c i d ă , îşi zise P a m e l a , s t r â n ­ gând d i n buze. Era înalt, l a t în u m e r i şi z v e l t ca o c o a r d ă , d a r t o t t r e b u i a să îşi lase c a p u l p e s p a t e ca să îl privească în o c h i pe C o n n o r . Ceea ce şi făcu, în egală m ă s u r ă de î n d r ă z n e ţ şi i n s o l e n t . - A m a u z i t că a i trăit în Scoţia t o ţ i a n i i ăştia. Şi c â n d t e g â n d e ş t i că u n c h i u l m e u s p u n e a m e r e u că scoţienii n u a u p r o d u s n i m i c de v a l o a r e , în afară de u n w h i s k y b u n şi de ţinte de a n t r e n a m e n t p e n t r u soldaţii n o ş t r i e n g l e z i ! P a m e l a t r a s e aer în p i e p t c u z g o m o t , ştiind f o a r t e b i n e că sco­ ţianul n u avea n e v o i e de u n p i s t o l ca să se apere. P u r şi s i m p l u l - a r f i p u t u t a d o r m i p e tânăr p e n t r u o s ă p t ă m â n ă c u o singură lovitură dată c u p u m n u l l u i i m e n s . - I a r m i e m i s-a spus că e n g l e z i i n u a u p r o d u s în viaţa l o r ceva de v a l o a r e . C o n n o r îl m ă s u r ă c u p r i v i r e a p e b ă r b a t d i n cap p â n ă - n p i c i o a r e . Se p a r e că este adevărat. O c h i i n e g r i a i bărbatului se îngustară î n t r - o e x p r e s i e s t r a n i u de asemănătoare cu a l u i Connor. - F i r - a r să fie, t u . . . - S ă t e p r e z i n t f e r m e c ă t o r u l u i tău văr, C r i s p i n ,

fiule,

interveni

ducele sec, g o l i n d u - ş i p a h a r u l de v i n . N o r o c că t e - a i î n t o r s înainte să îmi joace, b e a şi risipească în desfrâu întreaga avere! -Archibald! T o n u l s c a n d a l i z a t a l s u r o r i i l u i părea să aibă p r e a p u ţ i n efect a s u ­ p r a d u c e l u i . A c e s t a n u făcu decât să îşi r i d i c e p a h a r u l de v i n , ca u n v a l e t să îl p o a t ă u m p l e iarăşi. - N u este n e v o i e să t e p r e f a c i , A s t r i d ! N u este ca şi c u m flăcăul ar fi trăit s u f i c i e n t de m u l t ca să m ă m o ş t e n e a s c ă , o r i c u m . D a t e

fiind

t e m p e r a m e n t u l l u i încântător, înclinaţia s p r e trişat l a j o c u l de cărţi şi spre c o c h e t ă r i e c u f e m e i măritate, c i n e v a îl v a o m o r î înainte să îmi d a u e u d u h u l . Poate că este u n u l d i n t r e cei m a i b u n i s p a d a s i n i d i n t o a t ă L o n d r a , d a r a s t a n u îl v a o p r i pe v r e u n s o ţ gelos să îl î m p u ş t e în s p a t e . L a d y A s t r i d se f ă c u m i c ă pe s c a u n , d o u ă p e t e de c u l o a r e a p r i n z â n d u - i - s e pe p o m e ţ i . 108

(Doamna şi tâffiarufC r i s p i n îi a r u n c ă u n c h i u l u i său o p r i v i r e tristă, a p o i îşi î n d r e p t ă atenţia spre P a m e l a . î n c o n j u r ă m a s a c u u n m e r s deloc f e r m şi se a ş e z ă î n t r - u n g e ­ n u n c h i lângă s c a u n u l e i . îi duse m â n a l a b u z e , u n z â m b e t l a r g şi î n s o r i t t r a n s f o r m â n d u - i trăsăturile şterse, care d e v e n i r ă d i n t r - o d a tă m i n u n a t e . - Şi c i n e este această fiinţă captivantă? - A c e a s t ă fiinţă captivantă

este l o g o d n i c a m e a , spuse C o n n o r , şi

ţi-aş m u l ţ u m i dacă ţi-ai ţine mâinile d e p a r t e de ea! „Fetişcana

îmi

aparţine."

C â n d c u v i n t e l e l u i C o n n o r d i n r u i n e l e c a s t e l u l u i îi reveniră în m i n t e , P a m e l a simţi acelaşi f i o r d e l i c i o s d a n s â n d u - i p e p i e l e . î n c ă o dată, r o s t i s e m i n c i u n a c u o a s e m e n e a c o n v i n g e r e încât e r a a p r o a p e tentată să îl creadă. P r i v i n d u - 1 pe furiş pe C o n n o r pe s u b genele l u i n e g r e , p ă c ă t o s de l u n g i , C r i s p i n îşi c o b o r î v o c e a p â n ă a j u n s e u n m u r m u r t e a t r a l , f o a r t e u ş o r de a u z i t . - I a s e a m a , m i l a d y ! P r o b a b i l că v a d o r i să o b ţ i n ă u n m o ş t e n i t o r de l a t i n e cât m a i r e p e d e , a s t f e l încât e u să c o n t i n u i să n u a m n i c i o şansă l a m o ş t e n i r e dacă i se v a î n t â m p l a v r e u n a c c i d e n t n e f e r i c i t . Trăgându-şi u ş o r m â n a d i n strânsoarea l u i , P a m e l a îi z â m b i rece. - E u a m a u z i t că t o ţ i cei o b i ş n u i ţ i să b e a p e s t e m ă s u r ă a r t r e b u i să aibă cea m a i m a r e grijă. E i s u n t în p r i m u l r â n d cei cărora l i se p o a t e î n t â m p l a să se r o s t o g o l e a s c ă p e scări şi să îşi r u p ă gâtul... s a u să îşi u i t e ţigările a p r i n s e şi ardă de v i i în p a t u r i l e l o r . O b s e r v ă o a n u m e scânteiere î n o c h i i l u i . D e suferinţă şi p r u d e n ţ ă . Şi de u n f o a r t e m a r e p e r i c o l . -Mă

voi

strădui

să

chibzuiesc

la

avertizarea

dumitale,

domnişoară...? - Darby. Domnişoara Pamela Darby. - D a r b y ? C u n o s c n u m e l e ăsta. U n d e l - a m m a i a u z i t ? Se î n c r u n t ă , g â n d i t o r , a p o i p o c n i d i n degete. Ştiu! L a T e a t r u l C o r o a n e i j u c a de a n i b u n i o actriţă c u n u m e l e de M a r i a n n e D a r b y . - M a r i a n n e D a r b y a f o s t m a m a m e a , îl a n u n ţ ă P a m e l a p e u n ton rigid. - î n t r - a d e v ă r ? U n z â m b e t s i n c e r îi l u m i n ă c h i p u l . Dacă se j u c a c u ea, era e l însuşi u n a c t o r d e s t u l de b u n . A v e a u n t a l e n t d e o s e b i t - era 109

-—

T'iresa lAedeiros

a b s o l u t strălucitoare pe scenă. D e s d e m o n a e i a f o s t o revelaţie! Poa­ t e că n u t e v a s u r p r i n d e să a f l i că a m a v u t î n t o t d e a u n a o slăbiciune p e n t r u actriţe şi d a n s a t o a r e de o p e r ă . î n c â n t ă t o a r e fiinţe, fiecare în p a r t e ! C o n n o r înconjurase m a s a , d a r P a m e l a n u d e v e n i c o n ş t i e n t ă de acest l u c r u p â n ă c â n d s c o ţ i a n u l n u îl a p u c ă pe C r i s p i n de c o t şi îl obligă să se r i d i c e . Ea p r e s u p u s e că tânărul a r f i t r e b u i t să îi fie r e c u ­ n o s c ă t o r p e n t r u că n u îl r i d i c a s e de g u l e r . - N u este p r e a târziu să m a i p r i n z i o piesă în n o a p t e a a s t a , spuse C o n n o r . C r e d că reprezentaţia t a a i c i s-a încheiat. D â n d u - ş i s e a m a c u î n ţ e l e p c i u n e că vărul l u i n u e r a u n v a l e t de care să se d e s c o t o r o s e a s c ă s a u p e care să îl concedieze c u o

fluturare

a r o g a n t ă a mâinii, C r i s p i n o f t ă . - V ă r u l m e u are d r e p t a t e . N o a p t e a d e - a b i a a î n c e p u t , şi e u l a f e l . I g n o r â n d p r i v i r e a a m e n i n ţ ă t o a r e a l u i C o n n o r , se aplecă încă o dată d e a s u p r a mâinii P a m e l e i , d e - a b i a atingându-i încheieturile d e g e t e l o r c u b u z e l e . Pe d a t a v i i t o a r e , cheriel A p o i plecă, l ă s â n d - o să se î n t r e b e dacă n u c u m v a t o c m a i stătuse faţă în faţă c u ucigaşul m a m e i e i . P a m e l a se trânti pe s p a t e c u u n o f t a t p u t e r n i c , h o l b â n d u - s e l a b a l d a c h i n u l de d e a s u p r a c a p u l u i . A v â n d în v e d e r e că îşi p e t r e c u s e u l t i m a lună m o ţ ă i n d c u întrerupere p e l o c u r i d i n d i f e r i t e trăsuri, o r i î m p ă r ţ i n d c u S o p h i e saltele aspre, u m p l u t e c u p a i e , p r i n h a n u r i s c o ţ i e n e m u r d a r e , p a t u l s o m p t u o s , c u pilaştri, c u s a l t e a u a u m p l u t ă c u p e n e şi c u aşternuturile s c r o b i t e d i n p â n z ă de i n a r f i t r e b u i t să o p o a r t e în l u m e a v i s u r i l o r în câteva m i n u t e . î n s ă era atât de nelinişti­ tă, încât p a t u l a r f i p u t u t l a f e l de b i n e să fie a c o p e r i t c u ace. A v e a b u r t a plină. A v e a s e r v i t o r i n e r ă b d ă t o r i să îi î n d e p l i n e a s c ă p o r u n c i l e . S o p h i e sforăia î n c e t în g a r d e r o b a alăturată, salvată p e n ­ t r u m o m e n t de o r i c e n o b i l l a s c i v care a r f i p u t u t încerca să o t r a n s ­ f o r m e în p r a d a l u i . P a m e l a a r f i t r e b u i t să d o a r m ă , m u l ţ u m i t ă ca u n p r u n c nou-născut. D a r , de fiecare dată c â n d î n c h i d e a o c h i i , v e d e a u n c a r u s e l de feţe r o t i n d u - s e p r i n î n t u n e r i c : e x p r e s i a d u c e l u i , de u i m i r e n e a j u t o r a ­ tă, c â n d p r i v i s e c h i p u l l u i C o n n o r p e n t r u p r i m a oară; faţa supăra­ tă, albă ca v a r u l , a l u i L a d y A s t r i d c â n d f i u l e i i n t r a s e clătinându-se 110

(Doamna şi tâCharuC-— în s u f r a g e r i e ; trăsăturile şterse, m o h o r â t e , ale l u i C r i s p i n , t r a n s f o r ­ m a t e într-un rânjet c â n d se u i t a s e în sus l a C o n n o r . Şi f e l u l arzător în care o p r i v i s e C o n n o r c â n d făgăduise să îşi î n ­ d r e p t e întreaga atenţie spre a - i f i p e plac m i r e s e i l u i . înăbuşindu-şi u n geamăt, împinse p l a p u m a grea cu picioarele. D a t f i i n d răspunsul e i desfrânat l a sărutul l u i C o n n o r , se t e m e a că întreaga l u i atenţie n u era ceva l a care s-ar f i p u t u t î m p o t r i v i . Cel p u ­ ţin n u fără să f i r e n u n ţ a t şi l a u l t i m u l d i n t r e p r i n c i p i i l e e i p â n g ă r i t e , şi să f i d o v e d i t că într-adevăr era f i i c a m a m e i e i . î n c h i s e strâns o c h i i ca să n u m a i zărească razele d e lună ce p ă t r u n d e a u p r i n f e r e a s t r a c u cercevele, tânjind d u p ă m â n g â i e r e a odihnitoare a somnului. C h i a r şi c â n d o a m o r ţ e a l ă plăcută î n c e p u să îi c u p r i n d ă m e m b r e ­ le, t o t p u t e a să v a d ă c h i p u l l u i C o n n o r - o c h i i l u i cenuşii, î n c e ţ o ş a ţ i , l i n i a u ş o r î n c o v o i a t ă a n a s u l u i , acea g r o p i ţ ă nesuferită, a d â n c cuibă­ rită pe o b r a z u l l u i a s p r u . Când deschise b r u s c o c h i i , îi luă o clipă ca să îşi dea seama, năucită, că e l se a f l a de f a p t acolo, s i l u e t a c o n t u r â n d u - i - s e în l u m i n a l u n i i - n u o stafie, c i b ă r b a t în c a r n e şi oase.

CapitoCuCl3 P a m e l a deschise g u r a însă m â n a l u i C o n n o r era d e j a acolo, caldă şi f e r m ă p e b u z e l e e i m o i , î n t r e d e s c h i s e , î n ă b u ş i n d u - i o r i c e s u n e t pe care l - a r f i p u t u t scoate. Se aplecă p â n ă a p r o a p e de u r e c h e a e i , v o c e a l u i catifelată şi răgu­ şită făcându-i p i e l e a de găină pe braţe. - N u ţipa, f e t i ţ o , s a u n e v e i aduce pe cap t o a t ă casa! D a t fiind f a p t u l că u n b i n e - c u n o s c u t tâlhar de d r u m u l m a r e stă­ t e a pe m a r g i n e a p a t u l u i e i , a c o p e r i n d u - i g u r a c u m â n a , P a m e l e i i se năzări că să ţipe a r fi f o s t cel m a i b u n l u c r u pe care ar fi p u t u t să-1 facă. D a r c â n d e l îşi r e t r a s e î n c e t m â n a , n u f ă c u decât să ş o p t e a s c ă furioasă: - Ce c r e z i că faci? G r o p i ţ a l u i se i v i d i a b o l i c .

T'iresa Mecfeiros - M ă furişez în d o r m i t o r u l l o g o d n i c e i m e l e ca să-i f u r u n sărut de noapte-bună? E r a î m b r ă c a t aşa c u m fusese l a p r i m a l o r întâlnire - n u m a i în n e ­ g r u , c o n f u n d â n d u - s e c u u m b r e l e . A v e a părul l i b e r , şuviţele o n d u l a t e î n c a d r â n d u - i c h i p u l . î n c ă m i r o s e a a p i n p r o a s p ă t şi a f u m de l e m n . N u se p u t u a b ţ i n e să n u se î n t r e b e dacă m a i avea încă g u s t de w h i s k y şi de p e r i c o l . Se ridică, s p r i j i n i n d u - s e în coate, s c u t u r â n d u - ş i părul de pe faţă. - C u m a i i n t r a t aici? - Pe fereastră. U r m ă direcţia p r i v i r i i l u i , r ă m â n â n d c u g u r a deschisă de m i r a r e . F e r e a s t r a , care fusese b i n e închisă c u n u m a i câteva m i n u t e î n a i n ­ t e , era a c u m deschisă, lăsând să i n t r e în c a m e r ă a d i e r e a răcoroasă a n o p ţ i i , p r e c u m şi o r i c e ticălos o r i p u n g a ş care se î n t â m p l a să treacă p e acolo. î n c h i s e g u r a şi îşi î n t o a r s e p r i v i r e a îngrijorată l a c h i p u l l u i . N u îşi p u t e a p e r m i t e să u i t e că era u n h o ţ , aşa c u m n u îşi p u t e a p e r ­ m i t e să u i t e că era u n b ă r b a t o b i ş n u i t să i a ceea ce îşi d o r e a , şi l a naiba cu consecinţele! - Ţ i - a t r e c u t v r e o d a t ă p r i n m i n t e să f o l o s e ş t i m i j l o a c e m a i o b i ş n u i t e - ca, de e x e m p l u , uşa? E l se î n c r u n t ă . - Care a r m a i f i p r o v o c a r e a ? î n p l u s , c u g r e u m - a r p u t e a s u r p r i n d e v r e u n v a l e t s a u v r e o m e n a j e r ă s t r e c u r â n d u - m ă în c a m e r a l o g o d n i c e i m e l e , l a m i e z u l n o p ţ i i . T r e b u i e să n e g â n d i m l a reputaţia t a . - O, s u n t sigură că d e j a i - a i făcut pe t o ţ i să se g â n d e a s c ă l a r e p u ­ taţia m e a ! Reputaţia m e a de stricată m i c ă , v â n ă t o r e a s ă de bărbaţi, căutătoare de a u r , care şi-a p u s în c a p u l l a c o m să p r i n d ă în laţ u n d u c e . A m i n t i n d u - ş i că S o p h i e d o r m e a în cealaltă c a m e r ă , îşi c o b o r î v o c e a şi c o n t i n u ă î n t r - u n m u r m u r şuierat. Ce n a i b a t e - a a p u c a t să le s p u i că t e - a i l o g o d i t c u f i i c a lefteră a u n e i actriţe? - A h , d a r t u uiţi, f e t i ţ o , că n u m a i eşti lefteră. Că r e c o m p e n s a îţi v a aduce o z e s t r e d e s t u l de f r u m o a s ă . - D e parcă aş r i s i p i - o d o a r p e n t r u p r i v i l e g i u l de a m ă mărita cu tine! E l îi c u p r i n s e u ş o r o b r a z u l în p a l m ă , u r m ă r i n d c o n t u r u l p l i n a l b u z e i e i i n f e r i o a r e c u vârful a s p r u a l d e g e t u l u i l u i m a r e . 112

Doamna şi tâCftaruf-— - Le-aş fi p u t u t s p u n e că e r a m d e j a cununaţi. A t u n c i , a i fi împărţit p a t u l cu m i n e începând d i n noaptea asta. - O, e r a p o s i b i l să fi î m p ă r ţ i t c u t i n e d o r m i t o r u l , s i r , d a r n i c i o ­ dată p a t u l ! Când C o n n o r p r i v i c h i p u l r i d i c a t a l P a m e l e i , v ă z u că v o r b e l e ei sfidătoare e r a u trădate de s c l i p i r e a de nesiguranţă d i n o c h i i e i , de f e l u l p r o v o c a t o r în care b u z e l e i se d e s c h i d e a u f o a r t e p u ţ i n s u b a p ă ­ sarea c o n v i n g ă t o a r e a d e g e t u l u i său m a r e . î n acel m o m e n t , d e - a b i a îşi p u t e a a m i n t i scuza fără v a l o a r e de a v e n i acolo, a p r o a p e p u t e a să creadă că era c u adevărat u n m i r e n e r ă b d ă t o r , a r z â n d de d o r i n ţ a de a-şi p u n e a m p r e n t a pe f a r m e c e l e m i r e s e i l u i . N u ar fi e x i s t a t b ă r ­ b a t p e l u m e care să-1 c o n d a m n e p e n t r u acel l u c r u - n u c â n d P a m e ­ l a se s u p u n e a , răvăşită şi caldă, mâinii l u i , c u o c h i i scăpărându-i scântei de a m b r ă şi c u părul d e s p l e t i t revărsându-i-se p e s p a t e ca o m ă t a s e de c u l o a r e a m a h o n u l u i . N u îşi d o r e a n i m i c a l t c e v a d e c â t să o î n t i n d ă p e s p a t e p e s a l ­ t e a u a m o a l e , a c o p e r i n d - o c u t r u p u l l u i t a r e . Să îşi î n g r o a p e faţa în m ă t a s e a d u l c e - m i r o s i t o a r e a p ă r u l u i e i şi să îşi u m p l e m â i n i l e c u dulceaţa s â n i l o r e i p â r g u i ţ i . Să îi r i d i c e c ă m a ş a de n o a p t e , să îi d e s p a r t ă coapsele a l b e ca l a p t e l e şi să o i a ca u n h o ţ în n o a p t e . Să plece p e furiş c â n d ea î n c ă tânjea d u p ă a t i n g e r e a l u i , l ă s â n d - o să se t r e z e a s c ă d i m i n e a ţ a şi să se î n t r e b e d a c ă n u c u m v a t o t u l fusese doar u n vis uluitor. însă C o n n o r învăţase c u m u l t ă v r e m e în u r m ă că, p e n t r u o r i c e a r fi f u r a t a c u m , a r fi t r e b u i t să plătească m a i târziu. Şi, c u m p r i v e a a d â n c în o c h i i sfioşi a i P a m e l e i , î n c e p u să se t e a m ă că preţul u n e i n o p ţ i în braţele e i ar fi p u t u t să fie m a i m a r e decât a r fi f o s t dispusă să plătească i n i m a l u i . îşi c o b o r î m â n a fără t r a g e r e de i n i m ă , s p u n â n d u - ş i că t r e b u i a să-şi fi i m a g i n a t pâlpâirea de d e z a m ă g i r e d i n p r i v i r e a e i . - T u eşti cea care m - a a v e r t i z a t că şi în L o n d r a v o i fi u n bărbat v â n a t . Ce m o d m a i b u n să m ă feresc de t o a t e acele f e m e i t i n e r e şi d o r n i c e decât să le las să creadă că s u n t d e j a l u a t ? A p o i n e p u t e m î n d r e p t a t o a t e strădaniile spre găsirea ucigaşului m a m e i t a l e . - Şi c â n d v o m reuşi? Ce se v a î n t â m p l a a t u n c i ? E l ridică d i n u m e r i . 113

zresa (Medeiros - î m i p o ţ i frânge i n i m a . Poţi cere a n u l a r e a l o g o d n e i n o a s t r e şi m ă p o ţ i lăsa în u r m ă ca pe o carapace distrusă, în c h i p de b ă r b a t n e v r e d ­ n i c de o r i c a r e altă f e m e i e . Ea îşi plecă genele, r â z â n d uşor. - D e parcă a r crede c i n e v a v r e o d a t ă că o f e m e i e ca m i n e a r p u t e a r e f u z a u n bărbat ca t i n e ! E l îi ridică bărbia c u u n s i n g u r d e g e t . - E i b i n e , în c a z u l ăsta... A p o i făcu ceea ce tânjea să facă d i n m o m e n t u l în care se s t r e c u r a ­ se în c a m e r a e i . D i n m o m e n t u l în care s o r a e i îi întrerupsese pe acel d r u m rece şi p i e t r o s d i n Scoţia. îşi t r e c u m â n a p r i n b u c l e l e e i m ă t ă ­ soase şi îi a t i n s e b u z e l e c u ale l u i . P a m e l a se c u t r e m u r ă , ca şi c â n d u n v a l de d o r i n ţ ă , n e a ş t e p t a t şi p u t e r n i c , a r f i i n u n d a t - o . D e această dată n u m a i e x i s t a n i c i o S o p h i e care să o salveze de p r o p r i a e i n e s ă b u i n ţ ă c u o lovitură de u m b r e l ă , dată l a m o m e n t u l o p o r t u n . N u e x i s t a u decât e i d o i şi dulceaţa c o t r o ­ pitoare a g u r i i l u i peste a ei. N u a r fi p u t u t s p u n e c u m ajunsese întinsă pe s p a t e , s u b e l . A c u m stătea încă pe p a t , sprijinită în coate, şi în u r m ă t o r u l m o m e n t avea braţele încolăcite în j u r u l gâtului l u i , c u degetele încâlcite în m ă t a s e a aspră a părului său. E r a o u m b r ă care o acoperea, î m p i e d i c â n d l u m i ­ n a l u n i i să o scalde şi c u f u n d â n d - o în s a l t e a u a m o a l e c u t r u p u l l u i l u n g şi t a r e . G u r a l u i o gustă pe a e i d i n n o u şi d i n n o u , a d â n c i n d sărutul de fiecare dată, p â n ă c â n d ea îi p r i m i î n ă u n t r u l i m b a caldă şi catifelată. A v e a u n g u s t şi m a i plăcut decât îşi a m i n t e a - de f u m , d u l c e şi c o p l e ­ şitor. G e m u s u b b u z e l e l u i , n e m a i p u t â n d u - s e a b ţ i n e să n u îi t r a s e z e cu l i m b a c o n t u r u l d i n t e l u i ciobit. A c e a singură mişcare t i m i d ă îi p r o v o c ă l u i C o n n o r u n g e a m ă t ră­ guşit, p r o f u n d . - O f , f e t i ţ o , c e - n c e r c i să faci? Să m ă î n n e b u n e ş t i ? C â n d g u r a l u i o a c o p e r i d i n n o u pe a e i , ştiu că reuşise fără ca m ă c a r să încerce. Sărutările l u i n u m a i e r a u b l â n d e şi p r o v o c a t o a r e , c i a p r i g e şi î n f o m e t a t e , c e r â n d u n răspuns pe care ea era m a i m u l t d e ­ cât d o r n i c ă să i-1 o f e r e . îi p o s e d ă g u r a ca u n h o ţ î n n ă s c u t , furându-i răsuflarea, i n i m a şi v o i n ţ a de a i se î m p o t r i v i . 114

Doamna şi tâfdaruf N i c i m ă c a r n u p r o t e s t ă c â n d îi c o b o r î cămaşa de n o a p t e de p e u n u m ă r ca să îşi p o a t ă l i p i b u z e l e de a r i p a delicată a c l a v i c u l e i e i , să îi p o a t ă simţi sângele ce p u l s a s u b p i e l e a de pe gât, subţire ca b o r a n g i c u l . Dinţii l u i îi frământară l o b u l u r e c h i i , t r i m i ţ â n d u - i u n fior de plăcere v i n o v a t ă p â n ă între coapse. G u r a l u i îi a c o p e r i g e a m ă t u l , întorcându-i-1 c u o t a n d r e ţ e atât de sălbatică, încât P a m e l a rămase fără vlagă, tânjind d u p ă e l . Făcând şi m a i u ş o r p e n t r u e l să îi d e s p a r t ă coapsele c u g e n u n c h i u l şi să îşi p o t r i v e a s c ă g r e u t a t e a c o r p u l u i între ele. A p o i î n c e p u să se r i d i c e şi să c o b o a r e p e s t e ea, sărutul i m i t â n d u - i mişcarea c u fiecare avânt r i t m i c a l l i m b i i , p â n ă c â n d acei fiori de plăcere începură să se t r a n s f o r m e în ceva m u l t m a i u l u i t o r şi c u m u l t m a i p e r i c u l o s . Se a u z i r o s t i n d u - i n u ­ m e l e p r i n t r e s u s p i n e , c u o voce care n i c i m ă c a r n u s e m ă n a c u a e i . î n c i u d a a t o t ceea ce se î n t â m p l a s e între e i , f a t a se s p e r i e c â n d m â n a l u i p ă t r u n s e în c o r s a j u l cămăşii de n o a p t e şi îi p r i n s e sânul, s i m ţ i n d u - i p e n t r u p r i m a dată a t i n g e r e a p e p i e l e . E l îşi u m p l u căuşul p a l m e i c u sânul e i g e n e r o s şi strânse c u b l â n d e ţ e , a p o i îşi t r e c u vârful a s p r u a l d e g e t u l u i m a r e p e s t e m u g u r e l e întărit a l sfârcului, s t â r n i n d u - i în p â n t e c e u n vârtej p r o a s p ă t de d o r i n ţ ă . Ruşinea î n c e p u să se l u p t e c u d o r i n ţ a P a m e l e i c â n d f a t a îşi d ă d u seama că f a l d u r i l e z d r e n ţ u i t e ale cămăşii e i de n o a p t e şi p i e l e a s u b ­ ţire de cerb a p a n t a l o n i l o r l u i r e p r e z e n t a u t o t ceea ce o d e s p ă r ţ e a de d e z o n o a r e . O a r e m a m a e i s-ar fi p r e d a t o d i n i o a r ă u n u i a s e m e n e a b ă r b a t m a g n i f i c , fără să ştie că n u a r fi f o s t n u m a i p r i m u l , c i p r i m u l d i n t r e m u l ţ i alţii? S p a i m a P a m e l e i î n c e p u să se t r a n s f o r m e în g r o a z ă . M â n a e i se strânse în j u r u l încheieturii l u i C o n n o r , însă a r fi p u t u t l a f e l de b i n e să tragă de u n t r u n c h i de copac. - T e r o g , C o n n o r , n u ! Te r o g , n u o face! C o n n o r e r a atât de î m b ă t a t de d o r i n ţ ă , încât dură o clipă să î n ţ e ­ leagă că m â n a P a m e l e i încerca să îi tragă degetele de pe sânul e i c a t i ­ f e l a t , n u să le ţină m a i m u l t acolo. Că n u îl m a i i m p l o r a să c o n t i n u e , c i să se oprească. îşi ridică î n c e t c a p u l ca să se u i t e în j o s l a ea, a m â n d o i d e v e n i n d atât de tăcuţi încât s i n g u r u l s u n e t ce se auzea în c a m e r ă era r e s p i r a ­ ţia l o r gâfâită. 115

iresa MedCeiros C u m â n a încă strânsă în j u r u l c u p e i g l o r i o s de plină a sânului e i şi c u mădularul p u l s â n d u - i de d u r e r e î n c u i b u l coapselor e i , n u era deloc în dispoziţia de a j u c a d u p ă r e g u l i . - M i - a i p r o m i s t o a t e f e m e i l e d o r n i c e pe care m-aş d e r a n j a să le c u r t e z . Ea t r a s e c u g r e u aer î n p i e p t , t r e m u r â n d . - A s t a faci? M ă c u r t e z i , d o m n u l e K i n c a i d ? C u v i n t e l e e i îl loviră m a i rău ca o l a m ă ascuţită. C u d o a r câteva s e c u n d e m a i înainte îi r o s t i s e g e m â n d n u m e l e de b o t e z , de parcă e l a r f i a v u t p u t e r e a să îi satisfacă t o a t e d o r i n ţ e l e . - D a c ă ţii neapărat să a f l i , domnişoară

Darby,

n u o b i ş n u i e s c să

curtez femeile. E i îi scăpă u n h o h o t de râs uşor, care l u i îi sfâşie i n i m a . - Ba b i n e că n u ! P r o b a b i l că t e curtează ele p e t i n e . - N u a s t a a m v r u t să s p u n . O b i ş n u i e s c să plătesc p e n t r u ele. O c h i i P a m e l e i se deschiseră l a r g , g u r a e i f r u m o a s ă şi m u l t săruta­ tă f o r m â n d u n „ O ! " n e r o s t i t . C u t o a t e că se strădui sincer, e r a încă m u l t p r e a stârnit ca să-şi a s c u n d ă t o n u l tăios. - Ce v r e i de l a m i n e , f e t i ţ o ? F l o r i ? V o r b e d u l c i ? P r o m i s i u n i p e care n u v o i p u t e a să le î n d e p l i n e s c ? I - a r f i o f e r i t t o a t e acele l u c r u r i , b a încă şi m a i m u l t , dacă l - a r f i lăsat să îi tragă c ă m a ş a de n o a p t e p e s t e cap, ca să r ă m â n ă goală s u b el. Ca să p o a t ă i n t r a î n ă u n t r u l e i . L a d r a c u ' , în m o m e n t u l ăla i - a r f i p r o m i s c h i a r şi d u c a t u l dacă a r f i f o s t a l l u i ca să-1 p o a t ă dărui! C â n d v o r b i , în sfârşit, c u v i n t e l e e i se auziră n u m a i p u ţ i n m a i t a r e decât o ş o a p t ă . - V r e a u să p l e c i . C h i a r în t i m p ce r o s t e a c u v i n t e l e , P a m e l a îşi d o r i să le f i p u t u t r e ­ t r a g e , îşi d o r i să n u fi f o s t n e v o i t ă să v a d ă m a s c a de g h e a ţ ă ce a c o p e r i c h i p u l bărbatului, d e v e n i t a s t f e l l a f e l de f r u m o s şi de n e c r u ţ ă t o r ca a t u n c i c â n d îl zărise p e n t r u p r i m a oară, în l u m i n a l u n i i . Se ridică de d e a s u p r a e i şi c o b o r î d i n p a t î n t r - o clipă, l ă s â n d - o să t r e m u r e în a e r u l r ă c o r o s a l n o p ţ i i . Ea se ridică în c a p u l oaselor şi îşi î n d e p ă r t ă de p e faţă părul c i u f u l i t , d o r i n d u - ş i c u d i s p e r a r e să p r i n d ă c u r a j şi să îl c h e m e î n a p o i . E l se î n t o a r s e în c a d r u l f e r e s t r e i , o u m b r ă scăldată în razele l u n i i . 116

Doamna şi tâCkaruC- Dacă aş fi f o s t adevăratul m a r c h i z , aş fi p u t u t să îţi p o r u n c e s c să m ă laşi să r ă m â n ? P a m e l a îşi strânse u n g e n u n c h i l a p i e p t , g ă s i n d că e r a u n î n l o c u i ­ t o r j a l n i c p e n t r u căldura t r u p u l u i l u i . - Dacă a i fi f o s t adevăratul m a r c h i z , n u a i fi v r u t să rămâi. N u a i fi a v u t n e v o i e de o f e m e i e ca m i n e . Deşi a r fi zis că era i m p o s i b i l , v o c e a l u i d e v e n i şi m a i p r o f u n d ă . - O, a m n e v o i e de t i n e ! A p o i plecă, l ă s â n d - o să se prăbuşească pe saltea, c u b u z e l e a r z â n d încă d u p ă sărutul l u i , c u t r u p u l t â n j i n d încă d u p ă a t i n g e r e a l u i .

CapitoCutl4 î n d i m i n e a ţ a u r m ă t o a r e , c â n d se t r e z i , dispoziţia f u r t u n o a s ă a l u i C o n n o r se î m b u n ă t ă ţ i f o a r t e p u ţ i n l a a u z u l u n u i c â n t e c v e s e l ce ră­ s u n a d i n g a r d e r o b a alăturată. „Era odat' o fetişcană

frumuşea,/

Cu părul roşu ca

Avea ochii albaştri, ca apa lacului vara,/ Buzele

dulci ca

vişina./ fragile./

Să-mi fie mireasă de ea m-am rugat, /Am stat şi în genunchi./ şi-a ridicat

fustele,

pantalonaşii

să cadă şi-a lăsat/ Şi m-a

Ea făcut

de râs ca la bâlci." C o n n o r se ridică m o r m ă i n d , d â n d păturile l a o p a r t e . Razele a u r i i ale s o a r e l u i p ă t r u n d e a u p r i n şirul de f e r e s t r e c u cercevele de pe p e r e ­ t e l e o p u s , rănindu-i o c h i i o b o s i ţ i . O a d i e r e de d i m i n e a ţ ă , a r o m a t ă c u m i r o s u l î m b ă t ă t o r a l m e r i l o r în floare, i n t r a în c a m e r ă p r i n p a n e l u l spart al ferestrei. Se sucise şi răsucise în p a t j u m ă t a t e de n o a p t e d u p ă v i z i t a d i n d o r m i t o r u l P a m e l e i , t r u p u l tânjindu-i de n e v o i a n e o s t o i t ă pe care o avea de ea. N u ştia ce a n u m e îl făcea să pară m a i p r o s t - f a p t u l că se s t r e c u r a s e în d o r m i t o r u l e i ca h o ţ u l de r â n d care era, s a u f a p t u l că se lăsase c o n v i n s de ea să plece pe furiş, c u m â n a goală? C â n d aţipise, în sfârşit, s o m n u l a g i t a t îi fusese b â n t u i t de v i z i ­ u n i c u P a m e l a î n t i n z â n d mâinile spre e l , c u o c h i i înceţoşaţi de d o r , 117

T'iresa Medeiros c u b u z e l e u m e d e şi u m f l a t e de l a săruturile l u i . Acele v i s e i s p i t i t o a r e fuseseră r e p e d e î n l o c u i t e de c o ş m a r u r i n e g u r o a s e , în care mâinile e i căutau c u d i s p e r a r e să îl î n d e p ă r t e z e . î n care e l n u îi l u a în s e a m ă p r i v i r e a îngrozită şi r u g ă m i n ţ i l e răguşite, şi îşi satisfăcea plăcerile c u b r u t a l i t a t e , în t o a t e m o d u r i l e i m a g i n a b i l e , fără să se g â n d e a s c ă n i c i m ă c a r o dată şi l a plăcerea e i . Până l a u r m ă , c â n d se iviseră z o r i i , căzuse î n t r - u n s o m n l a f e l de a d â n c şi de l i p s i t de v i s e ca m o a r t e a . Ceea ce făcea să i se pară de d o u ă o r i m a i d i f i c i l să se trezească în a s e m e n e a s u n e t e v o i o a s e . Se r o s t o g o l i d i n p a t , î n t i n z â n d u - s e şi c ă s c â n d ca u n m o t a n uriaş, îşi î m b r ă c ă p a n t a l o n i i şi intră în g a r d e r o b ă , u n d e îl găsi pe B r o d i e b ă l ă c i n d u - s e î n t r - o cadă lungă de aramă. F u i o a r e de a b u r i se r i d i c a u d i n apă în t i m p ce B r o d i e se străduia să se spele pe spate c u o p e r i e c u c o a d ă lungă, f r e d o n â n d încă în barbă. C o n n o r îşi drese vocea. B r o d i e se răsuci şi se uită l a e l , fără să aibă b u n u l - s i m ţ de a părea vinovat. - O d i m i n e a ţ ă b u n ă şi ţie, flăcăule! Sper să n u t e s u p e r i d a r , ca v a l e t a l tău, m i - a m l u a t l i b e r t a t e a să s u n p e n t r u b a i a t a . - B a i a mea? repetă C o n n o r c u subînţeles. B r o d i e lăsă p e r i a în apă şi f o l o s i o m i n g e de s ă p u n ca să se spele l a subraţul p ă r o s , f ă c â n d s p u m ă d i n b e l ş u g , p e s t e m ă s u r ă de f e r i c i t . - Păi, d a , şi-o să fii b i n e - v e n i t , d e - n d a t ' ce t e r m i n ! C â n d B r o d i e îşi c u f u n d ă c a p u l în apă ca să-şi clătească săpunul d i n p l e t e , C o n n o r o c h i s t r a t u l de s p u m ă de l a suprafaţă şi îi t r e c u p r i n cap să îl ţină pe v a l e t d e d e s u b t p â n ă c â n d b u l e l e a v e a u să d i s p a ­ ră. D a r n u reuşi să îşi dea seama u n d e a r fi p u t u t a s c u n d e leşul. Se u i t a g â n d i t o r l a l o c u l de s u b p e r v a z , î n c e r c â n d să îi aprecieze lărgimea şi l u n g i m e a , c â n d B r o d i e îşi făcu iarăşi apariţia, s c u t u r â n du-şi picăturile de apă d i n o c h i ca u n p r e p e l i c a r u d . C o n n o r a d u l m e c ă , r e c u n o s c â n d a r o m a suculentă de slănină pe care i se p ă r u s e că o s i m t e de l a î n c e p u t . S t o m a c u l l u i p r o t e s t ă . Seara trecută, l a cină, descoperise că u n u i bărbat îi era a p r o a p e i m p o s i b i l să îşi u m p l e b u r t a c â n d era o b l i g a t să f o l o s e a s c ă o furculiţă f o a r t e m i c ă l a fiecare î m b u c ă t u r ă . 118

Doamna şi tâfdarufN u îi luă m u l t să zărească t a v a de p e p a t u l l u i B r o d i e - o tavă plină c u f a r f u r i i d i n p o r ţ e l a n goale. P r i v i n d fără să-i vină a crede l a f i r i m i ­ t u r i l e împrăştiate, oftă. - V ă d că ţi-ai l u a t şi l i b e r t a t e a să s u n i p e n t r u m i c u l m e u d e j u n . - P ă i , d a , şi t r e b u i e să-ţi zic că a f o s t f o a r t e g u s t o s ! C u t o a t e că f e l i a de slănină a f o s t p u ţ i n c a m arsă. M - a m g â n d i t să a m a z i o m i c ă discuţie c u bucătăreasa. B r o d i e ridică d i n sprâncenele arămii înspre el. A m a u z i t că n u - i măritată şi că s-ar p u t e a să-şi c a u t e u n s o ţ . - E u a m a u z i t că are n o u ă z e c i şi şase de k i l e şi că p o a t e s u c i c a p u l u n e i găini c u mâinile goale. Z â m b e t u l l a r g a l l u i B r o d i e se t r a n s f o r m ă î n t r - o

adevărată

ocheadă. - î n t o t d e a u n a m i - a u plăcut fetişcanele c u braţe p u t e r n i c e . C o n n o r îşi încleşta p u m n i i şi a p o i îi descleştă, î m p o t r i v i n d u - s e p o r n i r i i de a - i arăta f o r ţ a i m p r e s i o n a n t ă a braţelor sale şi de a şi le încolăci în j u r u l gâtului p r i e t e n u l u i său, ca să-i stoarcă şi u l t i m a s u ­ flare d i n e l . C o n n o r n u a v u t i m p să îşi ferească p r i v i r e a , că B r o d i e se ridică d i n cadă. V e d e r e a t r u p u l u i său p ă r o s , d i n care p i c u r a a p a , e t a l a t în t o a t ă g l o r i a l u i n u d ă , îi strică l u i C o n n o r p o f t a de m â n c a r e de-a b i n e lea. Şarpele t a t u a t pe braţul m a s i v a l l u i B r o d i e părea să îi facă s e m n cu ochiul. - A i p u t e a să-mi d a i p r o s o p u ăla,

flăcăiaş?

- O h , b a b i n e că n u ! răspunse C o n n o r , î n ş f ă c â n d p r o s o p u l d i n p â n z ă aşezat pe spătarul u n u i s c a u n d i n a p r o p i e r e şi aruncându-1 d i r e c t în c a p u l l u i B r o d i e . M a i p o t să fac ceva p e n t r u t i n e , dacă t o t s u n t aici? Să-ţi l u s t r u i e s c c i z m e l e ? Să-ţi scrobesc c ă m a ş a ? Să t e p i e p ­ tăn l a ceafă? B r o d i e îşi t r a s e p r o s o p u l de p e cap şi îl t r e c u p e s t e f i r e l e creţe de păr ce îi î m p o d o b e a u p i e p t u l s o l i d . - Păi, a c u m , că t o t a i a d u s v o r b a de a s t a , m i - a r p r i n d e b i n e o m â n ă de a j u t o r ca să-mi t a i u n g h i i l e de l a p i c i o a r e , înainte să-1 trimită a i c i pe c r o i t o r u ăla a l tău. B i e t u ' o m aşteaptă d e j a de m a i b i n e de-o oră, d a u n g h i a a s t a m i s-a t o t f r e c a t de b o m b e u de... C o n n o r n u avea să afle n i c i o d a t ă de cât t i m p acea u n g h i e afurisită îl necăjea pe B r o d i e p e n t r u că e x a c t î n acel m o m e n t îl apucă de braţ şi îl scoase d i n cadă. îl târî p r i n d o r m i t o r , în t i m p ce B r o d i e s t r o p e a , 119

iresa Medfeiros b l e s t e m a şi u d a p e s t e t o t . C o n n o r deschise uşa c u o s m u c i t u r ă , îl î m p i n s e pe c o r i d o r , a p o i îi trânti uşa în faţa r o ş c o v a n ă . C â n d C o n n o r se s p r i j i n i de uşă, b a r i c a d â n d - o c u t r u p u l l u i , a u z i ţipătul ascuţit a l u n e i s e r v i t o a r e şi z g o m o t u l p u t e r n i c a ceva s p a r t , u r m a t e de v o r b e l e j o v i a l e ale l u i B r o d i e . - M ă i să f i e , s a l u t a r e , f e t i ţ o ! Ţi-ar plăcea să-mi v e z i şarpele dansând? C o n n o r clătină d i n cap, s p e r â n d , p e n t r u b i n e l e b i e t e i s e r v i t o a r e , că B r o d i e se r e f e r e a l a şarpele t a t u a t de p e braţul l u i . - E i , h a i d e , n u o r u p e l a fugă aşa, f e t i ţ o ! C r e d că o să a m n e v o i e de u n prosop m a i m a r e ! C o n n o r d e s c o p e r i c u r â n d că u n u l d i n t r e a v a n t a j e l e f a p t u l u i de a f i m a r c h i z e r a a c e l a că i se p e r m i t e a - b a p o a t e c h i a r era î n c u r a ­ j a t , să îi lase pe o a m e n i să aştepte. Sună p e n t r u o b a i e p r o a s p ă t ă şi p e n t r u m i c u l d e j u n înainte să îi ceară u n u i v a l e t să îl trimită l a e l pe croitor. D e s c o p e r i , de a s e m e n e a , că b a i a şi m i c u l d e j u n f u r a t e de către cel m a i n e r u ş i n a t ş i i n c o m p e t e n t v a l e t d i n t o a t ă A n g l i a r e p r e z e n t a u cea m a i p u ţ i n g r a v ă d i n t r e j i g n i r i l e p e care avea să fie n e v o i t să le î n d u r e în acea z i . C r o i t o r u l îşi p e t r e c u c e a s u r i întregi înghiontindu-1 şi înţepându-1, şi a r ă t â n d u - i m e t r u d u p ă m e t r u de m a t e r i a l e , t o a t e p ă r â n d să fie e x a c t l a f e l p e n t r u e l . î n t i m p ce bărbatul flecărea fără întrerupere despre a v a n t a j e l e ţesăturii de n a n c h i n g a l b e n - p a i faţă de lâna m e r i n o s - n u m e p r e c u m B y r o n şi B e a u B r u m m e l revărsându-i-se de p e l i m b a a s c u ţ i t ă , a s i s t e n t u l l u i se u r c a peste C o n n o r î n a r m a t c u u n c e n t i m e t r u , g â n g u r i n d a d m i r a t i v l a adresa lăţimii u m e r i l o r şi a circumferinţei b r a ţ e l o r sale. Când a s i s t e n t u l î n g e n u n c h e l a p i c i o a r e l e l u i C o n n o r şi îi l i p i c e n t i ­ m e t r u l de coapse, d â n d u - ş i o c h i i peste cap a p r o a p e e x t a z i a t , C o n n o r h o t ă r î că, p e n t r u a c e a z i , se săturase să fie î m p u n s c u ace şi pipăit de către străini. A p u c â n d u - i a t â t p e c r o i t o r , cât şi pe a s i s t e n t u l l u i , de g u l e r e l e n e ­ m a i p o m e n i t de s c r o b i t e , îi î m p i n s e spre uşă. - D a r , m i l o r d , p r o t e s t ă c r o i t o r u l d e z a m ă g i t , a v â n d braţele subţiri încărcate c u m e t r i d e m a t e r i a l e , c u m v o m p u t e a c o n t i n u a ? N u n e - a m 120

-—•

Doamna şi tâCharuf-—

hotărât încă n i c i dacă v o m f o l o s i ţesăturile e x t r a f m e s a u pe cele d i n lână! - S u r p r i n d e ţ i - m ă ! i - o trânti C o n n o r . Sau, şi m a i b i n e , l e v o i c u m ­ păra pe t o a t e . D o a r trimiteţi n o t a de plată d u . . . tatălui m e u . Plăcerea i n v a d a faţa lungă a c r o i t o r u l u i . - O , d a , m i l o r d ! V a f i o m a r e o n o a r e p e n t r u m i n e să... C o n n o r le trânti uşa în n a s a m â n d u r o r a , p u n â n d capăt plecăciu­ n i l o r l o r linguşitoare l a j u m ă t a t e . Stătea încă s p r i j i n i t de uşă, savurând o clipă preţioasă de linişte, c â n d vocea v i o a i e a u n u i v a l e t îl i n f o r m ă că sosise pălărierul. Se d o v e d i că acel c r o i t o r fusese n u m a i p r i m u l d i n t r - o listă lungă de n e g u s t o r i d i n L o n d r a n e r ă b d ă t o r i să îşi f o l o s e a s c ă m a r f a p e n t r u a-1 t r a n s f o r m a î n t r - u n g e n t l e m a n e l e g a n t , d e m n de t i t l u l său. C o n ­ n o r se v ă z u n e v o i t să se u i t e l a atât de m u l t e reîncarnări d i f e r i t e ale pălăriei de castor, încât decise că a r f i f o s t p o a t e m a i u ş o r să p o a r t e p e cap c h i a r c a s t o r u l . Pălărierul f u u r m a t de u n p â n z a r c u u n stoc a m e ţ i t o r de b a t i s t e , c i o r a p i şi b a s t o a n e c u m â n e r e de fildeş, u n v â n ­ z ă t o r de hârtie c u t e a n c u r i întregi de p e r g a m e n t c o s t i s i t o r , şi u n b i ­ j u t i e r c u u n set strălucitor de i n e l e c u p i e t r e s c u m p e şi t a b a c h e r e din argint. C â n d u n a l t v a l e t v e n i să îl a n u n ţ e pe C o n n o r că m a e s t r u l de s c r i ­ m ă îl aştepta în sala de b a l , era m a i m u l t decât pregătit să străpungă pe c i n e v a c u sabia, de p r e f e r a t pe e l însuşi. S c u z â n d u - s e n e r ă b d ă t o r faţă de tânărul u l u i t care fusese n u m i t să îl a j u t e să îşi aleagă c u t i a p e r f e c t ă p e n t r u s c o b i t o r i , se grăbi să co­ b o a r e scările, g â n d i n d u - s e că u n m i c a n t r e n a m e n t c u săbiile era t o t ceea ce avea n e v o i e ca să îşi d o m o l e a s c ă t e m p e r a m e n t u l . - P e t o ţ i d r a c i i , o m u l e , d o a r n u t e aştepţi să l u p t c u c h e s t i a aia, nu? Când acel u r l e t f a m i l i a r a j u n s e l a u r e c h i l e P a m e l e i , f a t a î n l e m n i în m i j l o c u l c o r i d o r u l u i p u s t i u , înălţându-şi c a p u l ca să a s c u l t e . - C u a i a aş p u t e a să îmi c â r p e s c c i o r a p i i , n u este b u n ă de n i m i c a l t c e v a ! D e s i g u r , d o a r dacă n u c u m v a d o r e ş t i să ţi-o înfig pe a r o g a n ­ t u l ăla de... C u m acea a m e n i n ţ a r e f u î n t â m p i n a t ă de o revărsare v i o l e n t ă de ocări î n t r - o franceză fluentă, P a m e l a îşi ridică t i v u l r o c h i e i şi p o r n i 121

T*iresa Medeiros <

în g o a n ă , l u â n d u - s e d u p ă l a r m a p r o v o c a t ă de nişte v o c i înfuriate. N u t r e b u i să îşi r i d i c e p r e a m u l t t i v u l , de v r e m e ce era d e j a c u zece c e n ­ t i m e t r i m a i s c u r t . D u p ă ce îşi epuizase p r o p r i a colecţie de v e ş m i n t e p o t r i v i t e , n u îi m a i r ă m ă s e s e de ales decât să r e c h i z i ţ i o n e z e r o c h i a de d i m i n e a ţ ă preferată a l u i S o p h i e - u n a c t ce o lăsase pe s o r a e i p l â n g â n d î n d u i o ş ă t o r c u c a p u l în p e r n ă , b o m b ă n i n d r e m a r c i deloc a m a b i l e despre cusături întinse şi cârnaţi umflaţi. R e m a r c i care păreau să se p o t r i v e a s c ă p e r f e c t c u c o r s a j u l r o c h i ­ e i , ce îi s t r i v e a coastele P a m e l e i şi îi t r a n s f o r m a fiecare pas î n t r - u n adevărat c h i n . Când î m p i n s e uşile înalte, d u b l e , de l a capătul c o r i ­ d o r u l u i , d e - a b i a m a i r e s p i r a şi se afla p r i m e j d i o s de a p r o a p e de u n leşin - s t a r e agravată de priveliştea ce o î n t â m p i n ă . C o n n o r stătea în m i j l o c u l sălii de b a l cavernoase, î n f r u n t â n d u n f r a n c e z z v e l t şi u s c a t , care ţinea în m â n ă o spadă lungă şi subţire, şi care avea o strălucire ucigaşă în o c h i . Bărbatul t u r n a încă u n t o r e n t de v o r b e în franceză, d i n f e r i c i r e cele m a i m u l t e d i n t r e ele fiind de neînţeles p e n t r u u r e c h i l e n e a n t r e n a t e ale P a m e l e i . Poate că n u era î n a r m a t , d a r şi aşa C o n n o r îl depăşea în înălţime c u cincisprezece c e n t i m e t r i pe f r a n c e z u l înverşunat. E r a î m b r ă c a t pe cât de s i m p l u se p u t e a îmbrăca u n tâlhar de d r u m u l m a r e care se prefăcea a fi u n g e n t l e m a n - c u p a n t a l o n i n e g r i şi c ă m a ş ă albă d i n b a t i s t , c u m â n e c i l u n g i şi m a n ş e t e l a r g i . N u p u r t a vestă şi l a v a l i e r a îi era prinsă c u u n n o d s i m p l u l a b a z a gâtului. O panglică neagră de s a t i n îi ţinea părul s c l i p i t o r strâns l a ceafă. A r fi t r e b u i t să fie i l e g a l ca u n b ă r b a t să a r a t e atât de b i n e fără ca m ă c a r să încerce, se g â n d i P a m e l a , m u ş c â n d u - ş i b u z a c u u i m i r e . Sau cel p u ţ i n i m o r a l . îndârjitul m a e s t r u de scrimă o zări p r i m u l . îşi întinse braţele î n t r - o c h e m a r e dramatică, capetele cerate ale mustăţii sale l u n g i şi n e g r e t r e m u r â n d u - i de i n d i g n a r e . - A u z i ţ i c u v i n t e l e a c e s t u i b a r b a r , d o n ' ş o a r ă ? î n d r ă z n e ş t e să i n s u l ­ te mărimea spadei mele! C â n d flutură spre ea l a m a lungă, subţire, a d e l i c a t e i florete, P a m e ­ l a t r e b u i să îşi înăbuşe u n h o h o t de râs. N u îi era f o a r t e g r e u să şi-1 i m a g i n e z e pe C o n n o r cârpindu-şi c i o r a p i i c u ea. -Aia 122

n u este o spadă!

Doamna şi tâffiaruf î n c r u n t â n d u - s e l a a m â n d o i , C o n n o r se î n d r e p t ă c u paşi m a r i spre p e r e t e şi îşi alese u n a d i n t r e săbiile m a s i v e , c u tăiş l a t , aşezate l â n ­ gă o armură c o m p l e t ă . P o r n i î n a p o i spre m a e s t r u l de s c r i m ă , ţ i n â n d l a m a e n o r m ă c u o singură m â n ă . -Asta

este o spadă!

- H a ! latră f r a n c e z u l , r e s p i n g â n d a r m a c u o

fluturare

a mâinii.

N u m a i dacă n u a i t a l e n t ! Dacă n u a i graţie! Dacă n u a i o n o a r e ! L a m a aceea n u este b u n ă decât ca să-ţi sape m o r m â n t u l d u p ă ce ţi-a stră­ p u n s i n i m a laşă o floretă franţuzească. - O h , c h i a r aşa? C o n n o r făcu u n pas în faţă, g e s t u l a m e n i n ţ ă t o r ştergându-i rânjetul de pe faţă f r a n c e z u l u i . A t u n c i , p o a t e că a i v r e a să-ţi m a s o r i l a m a c u a m e a şi v o m v e d e a a l c u i m o r m â n t v o m săpa până la apus! C u m m a e s t r u l de scrimă îşi c o b o r î spada şi î n c e p u să se retragă, m e r g â n d c u s p a t e l e , î n s p ă i m â n t a t , P a m e l a păşi c u îndrăzneală între cei d o i bărbaţi. îşi aşeză p a l m a pe p i e p t u l l u i C o n n o r , p r i v i n d u - 1 rugător. - H a i d e , d r a g u l e , ştii că leşin n u m a i c â n d se p o m e n e ş t e despre sânge, darămite să îl m a i şi v ă d ! C h i a r n u este n e v o i e să a d o p ţ i o a s e m e n e a a t i t u d i n e . S u n t sigură că t o a t ă l u m e a , i n c l u s i v

monsieur...

îi aruncă m a e s t r u l u i de scrimă o p r i v i r e întrebătoare. - C h e v a l i e r , se p r e z e n t ă f r a n c e z u l , ridicându-şi b r u s c c a p u l şi f r e m ă t â n d î m b u f n a t d i n nări. - S u n t sigură că toată l u m e a , i n c l u s i v monsieur

C h e v a l i e r , a r f i de

a c o r d că l a m a t a este superioară. Se a p r o p i e m a i m u l t de C o n n o r , coborându-şi t o n u l vocii până când ajunse u n m u r m u r conspirativ. Şi mult m a i m a r e ! C o n n o r se uită în jos l a P a m e l a , încruntătura t r a n s f o r m â n d u - i - s e î n c e t î n t r - o e x p r e s i e m u l t m a i p r i m e j d i o a s ă . Cel p u ţ i n p e n t r u ea. îi a c o p e r i c u p a l m a m â n a m i c ă , u n i n d u - l e a s t f e l încât ea să îi p o a t ă simţi fiecare bătaie p u t e r n i c ă a i n i m i i p r i n m a t e r i a l u l subţire a l cămăşii. - Dacă eşti atât de c o n v i n s ă că l a m a m e a este superioară,

fetiţo,

a t u n c i de ce n u - m i o f e r i şansa să o dovedesc? î n acel m o m e n t m a e s t r u l de s c r i m ă f u d a t uitării. E i d o i s-ar f i p u t u t afla s i n g u r i în sala de b a l , captivaţi în p r o p r i u l l o r d a n s . 123

iresa (Medeiros U n d a n s pe care e l îl î n c e p u s e n o a p t e a trecută, d a r p e care ea n u a v u ­ sese c u r a j u l să îl t e r m i n e . Ea t r a s e a d â n c aer în p i e p t , c u t r e m u r â n d u - s e , s o r b i n d u - i c u n e s a ţ p a r f u m u l , ce c u p r i n d e a a c u m şi m i r o s u l i s p i t i t o r de m i r t a l s ă p u n u ­ l u i de b a i e . - D u p ă c u m t o c m a i n e - a a m i n t i t monsieur

C h e v a l i e r , o singură

lovitură n e a t e n t ă p o a t e d i s t r u g e c h i a r şi cea m a i h o t ă r â t ă i n i m ă . - D a r cât de laşă este i n i m a care n i c i m ă c a r n u a r r i s c a o a s e m e ­ n e a lovitură? î n a i n t e ca P a m e l a să p o a t ă r ă s p u n d e p r o v o c ă r i i făţişe d i n p r i v i r e a l u i C o n n o r , t e m p e r a m e n t a l u l m a e s t r u de scrimă scoase u n „Pfff!" d e z g u s t a t şi îşi vârî s p a d a în teaca p r i n s ă de centură. - Este e v i d e n t că t a l e n t u l m e u se iroseşte a i c i . V ă r o g să îi t r a n s ­ m i t e ţ i d u c e l u i r e g r e t e l e m e l e ! îi a r u n c ă l u i C o n n o r u n u l t i m rânjet. Şi c o n d o l e a n ţ e l e m e l e ! î n ş f ă c â n d u - ş i r e s t u l e c h i p a m e n t u l u i , se î n d r e p t ă ca o v i j e l i e spre f e r e s t r e l e în s t i l f r a n c e z d i s p u s e pe p e r e t e l e v e s t i c a l sălii de b a l , ce fuseseră deschise p e n t r u a p e r m i t e s o a r e l u i de d u p ă - a m i a z ă şi m i r e s ­ m e l o r î m b ă t ă t o a r e de primăvară să i n u n d e încăperea. N u m a i a t u n c i îşi d ă d u s e a m a P a m e l a că n u fuseseră s i n g u r i c u adevărat n i c i o clipă. Avuseseră u n s p e c t a t o r încă de l a î n c e p u t . C r i s p i n stătea s p r i j i n i t de p e r e t e l e d i n t r e d o u ă f e r e s t r e , b a l a n s â n du-şi a l e n e floreta graţioasă în m â n ă . C â n d m a e s t r u l de s c r i m ă t r e c u p e lângă e l şi se f ă c u n e v ă z u t î n grădină, e l îşi plecă f r u n t e a şi îi dărui l u i C o n n o r u n z â m b e t l a r g şi v i c l e a n . - S a l u t , v e r e ! Se p a r e că ţi-ai p i e r d u t p a r t e n e r u l de s c r i m ă . Te d e ­ ranjează dacă îi i a u l o c u l ?

CapitoCuCH G r o a z a se strecură în i n i m a P a m e l e i c â n d C r i s p i n se a p r o p i e , a l u n e c â n d u ş o r pe p a r c h e t u l p o d e l e i . L a m a

floretei

l u i , graţioasă

şi m o r t a l ă , l u c e a î n razele s o a r e l u i ce p ă t r u n d e a u p r i n f e r e s t r e l e în stil francez. Se î n t o a r s e spre C o n n o r , ş o p t i n d u - i pe u n t o n j o s şi g r a v : 124

(Doamna şi tâCfiaruC-—• - N u t r e b u i e să f a c i a s t a . - Şi de ce n u ? r ă s p u n s e C o n n o r c u o s c l i p i r e m u l t p r e a f a m i l i ­ ară î n o c h i i î n g u s t a ţ i î n t i m p ce îl u r m ă r e a p e C r i s p i n a p r o p i i n d u - s e . C r e d e a m că d e j a a m s t a b i l i t că l a m a m e a p o a t e f a c e f a ţ ă oricărei provocări. - Ştii f o a r t e b i n e de ce n u . Dacă e l este cel care a u c i s - o pe m a m a , n i c i că i - a i p u t e a o f e r i o şansă m a i b u n ă să t e r m i n e c u t i n e . L - a i a u z i t pe duce a z i - n o a p t e , l a cină. L - a n u m i t u n u l d i n t r e cei m a i b u n i s p a ­ dasini d i n Londra. - E u n u s u n t d i n L o n d r a , îi a m i n t i C o n n o r . Ea îşi înfipse degetele în p a r t e a d i n faţă a cămăşii l u i . î n c ă v r e o câţiva paşi şi C r i s p i n i - a r f i a u z i t m u r m u r u l f r e n e t i c . - N u i - a i v ă z u t p r i v i r e a a z i - n o a p t e , c â n d îl l u a m p e s t e p i c i o r . N u t r e b u i e să f a c i a s t a ! Te r o g , C o n n o r , t e i m p l o r ! C o n n o r p r i v i a d â n c în o c h i i rugători a i P a m e l e i , d o r i n d u - ş i să f i p u t u t a u z i e x a c t aceleaşi c u v i n t e r o s t i t e de b u z e l e e i d u l c i c â n d o ţinea în b r a ţ e , n o a p t e a trecută. A t u n c i a r f i p u t u t să îi dea t o t ceea ce şi-ar f i d o r i t . . . b a şi m a i m u l t . N e l u â n d în s e a m ă o înţepătură de r e g r e t , îi descleştă c u b l â n d e ţ e degetele de p e p i e p t a r u l cămăşii l u i şi o î n d e p ă r t ă de e l . - N u t e t e m e , f e t i ţ o , spuse e l , ridicând v o c e a ca să p o a t ă f i a u z i t clar. P r o m i t să îl i a u c u b i n i ş o r u l p e flăcău, de d r a g u l tău! C r i s p i n scoase u n h o h o t de râs răguşit. - N u face p r o m i s i u n i p e care n u le p o ţ i r e s p e c t a ! P e n t r u că n u a m n i c i cea m a i m i c ă intenţie să t e i a u c u b i n i ş o r u l , n i c i m ă c a r de d r a g u l d o a m n e i . îşi î n d r e p t ă z â m b e t u l trufaş spre P a m e l a . Dacă n u doriţi să n e v e d e ţ i c u m n e f a c e m de râs p e n t r u a vă i m p r e s i o n a , v-aş sfătui să plecaţi. T r e b u i e să e x i s t e v r e o partitură p e care a r t r e b u i să o m a i exersaţi l a p i a n , o r i v r e o b r o d e r i e care t r e b u i e cusută. - O, n u aş p i e r d e aşa ceva p e n t r u n i m i c în l u m e ! răspunse P a m e l a pe u n t o n atât de rece, încât C o n n o r n u a r f i f o s t s u r p r i n s să v a d ă ţurţuri f o r m â n d u - s e p e c a n d e l a b r u . V ă p o t a s i g u r a că v o i r ă m â n e a i c i , să f i u m a r t o r ă l a fiecare p a r a r e şi atac. C r i s p i n îi aruncă l u i C o n n o r o p r i v i r e a m u z a t ă . - N u m ă s u r p r i n d e . Experienţa m - a învăţat că, d i n t r e cele d o u ă sexe, f e m e i a este de o b i c e i r e p r e z e n t a n t u l cel m a i însetat de sânge. N u că s-ar vărsa ceva sânge astăzi, d e s i g u r , se grăbi e l să adauge. 125

iresa Medeiros (

Se î n d r e p t ă spre s c r i n u l înalt d i n l e m n de cireş a f l a t de cealaltă p a r t e a a r m u r i i ca să îşi aleagă u n fleuret,

b u l b u l f o l o s i t de s c r i m e r i

p e n t r u a-şi a c o p e r i vârful m o r t a l a l s p a d e l o r . Când se î n t o a r s e , d e l i ­ c a t u l fleuret era d e j a aşezat în vârful l a m e i sale. - V e i vedea că n u s u n t atât de m o f t u r o s ca monsieur

Chevalier.

Eşti l i b e r să a l e g i ce a r m ă p o f t e ş t i . A r u n c ă o căutătură b a t j o c o r i ­ t o a r e i m e n s e i săbii l a t e d i n m â n a l u i C o n n o r . C h i a r dacă t e p u n e în d e z a v a n t a j . C o n n o r răspunse: - A ş s p u n e că d e z a v a n t a j u l este a l tău, d a t f i i n d că e u n u a m c u m să î m i a c o p ă r vârful săbiei. C r i s p i n îi o f e r i u n a l t rânjet n e r u ş i n a t . - A h , d a r m a i întâi v a t r e b u i să t e a p r o p i i s u f i c i e n t de m u l t de m i n e ca să-1 p o ţ i f o l o s i ! E x p r e s i a îi d e v e n i g â n d i t o a r e . T r e b u i e să fie ceva ce p u t e m face ca să t r a n s f o r m ă m acest c o n c u r s într-unui şi m a i interesant - u n p r e m i u , poate? - L a ce f e l de p r e m i u t e - a i g â n d i t ? C r i s p i n îi a r u n c ă P a m e l e i o p r i v i r e p r o v o c a t o a r e . - C u m m ă î n d o i e s c s i n c e r că a i f i d e s t u l de nesăbuit încât să p u i l a bătaie d u c a t u l , ce s p u i de u n sărut d i n p a r t e a d o a m n e i tale? P a m e l a suspină a d â n c , scandalizată de îndrăzneala l u i . îşi î n c r u ­ cişa braţele l a p i e p t şi b ă t u d i n p i c i o r , a ş t e p t â n d ca s c o ţ i a n u l să îl a n u n ţ e p e ticălos că săruturile e i n u e r a u nişte f a v o r u r i i e f t i n e , care să fie a c o r d a t e ca p r e m i u câştigătorului u n u i c o n c u r s s t u p i d . - U n sărut să f i e , c o n s i m ţ i C o n n o r . P a m e l a deschise g u r a , a p o i o închise r e p e d e . Când cei d o i bărbaţi îşi ridicară a r m e l e şi î n c e p u r ă să se învârtească u n u l în j u r u l a l t u ­ i a , p r u d e n ţ i , ea se î n d e p ă r t ă de e i , m e r g â n d c u s p a t e l e , p â n ă c â n d u m e r i i îi atinseră p e r e t e l e . încercarea l u i C r i s p i n de a o c o n c e d i a n u făcuse decât să îi s p o r e a s c ă s u s p i c i u n i l e . Deşi n i m i c n u i - a r f i plăcut m a i m u l t decât să o i a l a g o a n ă d i n sala de b a l , a c o p e r i n d u - ş i o c h i i c u p a l m e l e , n u avea n i c i cea m a i m i c ă i n t e n ţ i e să îl lase pe C o n n o r l a mila lui. Când v e n e a v o r b a despre m ă r i m e şi f o r ţ ă , C o n n o r avea t o a ­ t e a v a n t a j e l e , însă C r i s p i n era r a p i d şi avea u n j o c b u n de p i c i o a r e , a n t i c i p â n d fiecare mişcare a l u i C o n n o r c u eleganţa şi ţinuta u n u i dansator. 126

-—

Doamna şi tâCdaruf-

P a m e l e i n u îi luă m u l t să îşi dea seama că şi C o n n o r avea u n s u r p r i n z ă t o r j o c de p i c i o a r e . Se deplasa c u graţia felină a u n u i p r ă ­ d ă t o r - t o t n u m a i m u ş c h i , şiretenie şi p u t e r e . Când C r i s p i n f a n d a , el sărea în lături, f o l o s i n d l a m a lată a săbiei ca să p a r e z e t o a t e l o v i ­ t u r i l e acestuia. C r i s p i n d a n s a î n j u r u l l u i , a v â n d m a r e grijă să stea d e p a r t e de a t i n g e r e a sa periculoasă între a t a c u r i . A m â n d o i ştiau că o lovitură sănătoasă a săbiei l u i C o n n o r p u t e a r e t e z a l a m a delicată a

floretei

în d o u ă . - E ş t i u n a d v e r s a r m u l t m a i p r i c e p u t decât a m c r e z u t , vărule Percy! - C h i a r mi-aş d o r i să n u î m i m a i s p u i aşa, răspunse C o n n o r , f o l o sindu-şi l a t u l săbiei ca să dea o lovitură sălbatică, ce făcu oţelul fin l u c r a t a l floretei să cânte în m â n a l u i C r i s p i n . - Şi c u m a i p r e f e r a să îţi s p u n ? C r i s p i n îşi d e z v e l i dinţii încleştaţi î n t r - u n z â m b e t . B a r t ? Reggie? Cecil? - î n Scoţia m i se s p u n e a C o n n o r . D a r c u m v o i a j u n g e d u c e , ceea ce t u n u v e i a j u n g e n i c i o d a t ă , a i p u t e a să încerci să m i t e a d r e s e z i , p u r şi s i m p l u , c u „ m i l o r d " . P a m e l a i c n i când, în u r m a u n e i s i n g u r e l o v i t u r i b i n e e x e c u t a t e , apăru p r i m a picătură de sânge. Z â m b e t u l l u i C r i s p i n dispăru. O c h i i î n t u n e c a ţ i îi scânteiară pe c h i p u l p a l i d c â n d se lansă î n t r - u n n o u atac, d u b l â n d u - ş i f e r o c i t a t e a l o v i t u r i l o r . - Şi e u c u m să îţi s p u n ? întrebă C o n n o r . Vere? Retrăgându-se spre uşile în s t i l f r a n c e z , p a r a c u l e j e r i t a t e t o a t e l o v i t u r i l e l u i C r i s p i n , z â m b e t u l leneş de pe c h i p u l l u i lărgindu-se t o t mai mult. Când b u z a superioară a l u i C r i s p i n se curbă î n t r - u n mârâit, P a m e ­ l a realiză c u m C o n n o r îl m o m e a i n t e n ţ i o n a t , c ă u t â n d să îl d e t e r m i n e să facă o greşeală, p o a t e c h i a r să dezvăluie r o l u l pe care îl jucase l a m o a r t e a m a m e i e i . Fata îşi închise strâns o c h i i , r u g â n d u - s e ca acea greşeală să n u fie fatală p e n t r u n i c i u n u l d i n t r e bărbaţi. O c h i i i se deschiseră b r u s c l a z g o m o t u l ascuţit a l oţelului l o v i n d oţel. Strângând m â n e r u l c u apărătoare a l s p a d e i în m â n a c u î n c h e ­ i e t u r i l e d e g e t e l o r a l b i t e de e f o r t , C r i s p i n p o r n i s e î n t r - o escapa­ dă năvalnică, nelăsându-i de ales l u i C o n n o r decât să îşi c o n t i n u e 127

iresa (Medeiros r e t r a g e r e a . P a m e l a tresări c â n d C r i s p i n se r e p e z i înainte, s p a d a l u i t r e c â n d f o a r t e a p r o a p e de u r e c h e a l u i C o n n o r . Mişcarea b r u s c ă îl f ă c u pe C r i s p i n să se î m p i e d i c e . îşi recapătă r e p e d e e c h i l i b r u l , d a r î n c e p u să gâfâie m a i t a r e . S u d o a r e a îi păta s p a ­ tele vestei. Bărbaţii se tatonară d i n n o u u n u l pe celălalt, s c h i m b â n d u - ş i p o z i ­ ţia. P a m e l a îşi d ă d u s e a m a că s c o ţ i a n u l n u se retrăsese deloc, c i p u r şi s i m p l u trăsese de t i m p p e n t r u ca a d v e r s a r u l să îşi e p u i z e z e p u t e r i l e . A c u m îşi folosea a v a n t a j u l , b a l a n s â n d u - ş i l a m a săbiei g r a n d i o a s e în n e n u m ă r a t e a r c u r i i m p l a c a b i l e , împingându-1 p e C r i s p i n d i n c o l o de f e r e s t r e l e în s t i l f r a n c e z deschise, în grădină. P a m e l a îşi ridică f u s t e l e şi îi u r m ă , c u i n i m a b ă t â n d u - i f r e n e t i c g a t a să-i sară d i n p i e p t . Când cei d o i bărbaţi părăsiră aleea pietruită şi se opriră pe u n tăpşan a c o p e r i t c u iarbă deasă, m ă r g i n i t de o p e r e c h e de sălcii p l â n ­ gătoare, P a m e l a îi zări pe duce şi pe L a d y A s t r i d s e r v i n d c e a i u l p e o terasă înaltă d i n faţa s a l o n u l u i . L a d y A s t r i d î n c r e m e n i în t i m p ce îi t u r n a f r a t e l u i e i o altă ceaşcă de ceai. O a r e în o c h i i e i strălucea t e a m a s a u e n t u z i a s m u l ? se întrebă P a m e l a , presimţirea e i de rău a u g u r strângându-i i n i m a . N u avea c u m să se înşele a s u p r a scânteii de b u c u r i e d i n o c h i i d u c e l u i . îşi p u s e ceaşca d e o p a r t e şi b ă t u d i n p a l m e l e f i r a v e , a p l e c â n d u - s e în s c a u n u l c u r o t i l e . - M ă i să fie, uită-te l a asta, A s t r i d ! N u m i - a i spus că a i făcut a r a n j a m e n t e p e n t r u o distracţie de d u p ă - a m i a z ă ! Ce m ă r e ţ ! Deşi valeţii p o s t a ţ i l a u n capăt şi l a celălalt a l t e r a s e i n u î n d r ă z ­ n e a u să îşi relaxeze ţinutele r i g i d e , o c h i i le u r m ă r e a u c u l ă c o m i e c o n c u r s u l ce se desfăşura pe tăpşanul de d e d e s u b t . M o r m ă i t u r i l e de e p u i z a r e şi zăngănitul a s u r z i t o r a l oţelului l o v i t de oţel a c o p e r e a u c l i p o c i t u l liniştit a l u n e i fântâni de m a r m u r ă . P a m e l a se a p r o p i e cât de m u l t îndrăzni şi se l i p i c u spatele de t r u n c h i u l u n u i m ă r înflorit, c u n e r v i i zguduiţi d i n cauza s u s p a n s u l u i de n e î n d u r a t . A c u m , că avea s p e c t a t o r i , C r i s p i n părea să îşi fi recăpătat atât î n ­ c r e d e r e a în s i n e , cât şi j o c u l de p i c i o a r e . îşi c o n t i n u ă a t a c u l , s p a d a p ă r â n d u - i u n vârtej oţelit în m â n a capabilă. î n s ă C o n n o r c o n t i n u ă să 128

(Doamna şi tâCdaruf îi respingă fiecare f a n d a r e , p â n ă l a u r m ă d â n d u - i o lovitură c u care f u cât pe ce să îi s m u l g ă l u i C r i s p i n f l o r e t a d i n m â n ă . Ceva sări pe alee, p â n ă a p r o a p e de Pamela. Ea se aplecă să r i d i c e acel l u c r u şi d e s c o p e r i că era capătul fleuret d i n vârful s p a d e i l u i C r i s ­ p i n . A c e l fleuret p e care şi-1 p o t r i v i s e în vârful l a m e i cât t i m p încă stătea c u spatele l a e i . I se tăie răsuflarea. Fără fleuret, vârful m o r t a l a l floretei e r a e x p u s . Dacă l u i C o n n o r i s-ar fi î n t â m p l a t a t u n c i v r e u n accident

nefericit,

n i c i o instanţă d i n l u m e n u l - a r fi p u t u t c o n d a m n a p e C r i s p i n . N u a r fi a v u t c u m să d o v e d e a s c ă f a p t u l că încercase să îi facă rău i n t e n ţ i o ­ n a t a d v e r s a r u l u i său, aplicând în m o d n e c o r e s p u n z ă t o r acel

fleuret.

N i c i m ă c a r n u a r fi t r e b u i t să îi străpungă i n i m a l u i C o n n o r . L - a r fi ucis l a f e l de r e p e d e şi dacă i - a r fi î n ţ e p a t u n u l d i n t r e p l ă m â n i . Când imaginaţia e i plăsmui o v i z i u n e g r o a z n i c ă a l u i C o n n o r întins pe iarbă, c h i n u i n d u - s e să r e s p i r e în t i m p ce sângele îi păta c ă ­ m a ş a albă ca z ă p a d a , scurgându-i viaţa d i n e l , P a m e l a se simţi de parcă o s p a d ă invizibilă i - a r fi străpuns p r o p r i a i n i m ă . Se aruncă înainte, strigând n u m e l e l u i C o n n o r . E l se uită în direcţia e i , o î n c r u n t ă t u r ă de u i m i r e u m b r i n d u - i f r u n ­ t e a , i a r ea înţelese că să-i distragă atenţia fusese o greşeală c u m p l i ­ tă. T i m p u l p ă r u să îşi încetinească t r e c e r e a p â n ă c â n d P a m e l a reuşi să v a d ă fiecare petală albă şi delicată a

florilor

de m ă r c ă z â n d de pe

r a m u r i l e de d e a s u p r a c a p u l u i e i , s c l i p i r e a de satisfacţie c r u d ă d i n p r i v i r e a l u i L a d y A s t r i d , c o n c e n t r a r e a aprigă de pe c h i p u l t e r n a l l u i C r i s p i n c â n d îşi duse î n a p o i s p a d a p e n t r u l o v i t u r a fatală. Fără să m a i stea pe gânduri, se năpusti între cei d o i bărbaţi. C r i s p i n se o p r i în u l t i m a clipă, î n f r â n â n d u - ş i a t a c u l . Vârful ascuţit a l floretei b i c i u i antebraţul P a m e l e i , sfâşiind atât m a t e r i a l u l r o c h i e i , cât şi c a r n e a . A p o i braţele p u t e r n i c e ale l u i C o n n o r o prinseră, n e l ă s â n d - o să se prăbuşească, c i n u m a i să cadă în g e n u n c h i . - N e s ă b u i t ă m i c ă ! C o n n o r se lăsă să cadă în g e n u n c h i , î m p r e ­ u n ă c u ea, v o r b i n d u - i pe u n t o n răguşit. C e - n c e r c i să faci? Să fii omorâtă? Mâinile n u îi m a i e r a u l a f e l de f e r m e c u m fuseseră pe plăseaua săbiei, c i t r e m u r a u de e m o ţ i e ridicându-i m â n e c a şi d e z v e l i n d r a n a însângerată de pe braţul e i . 129

iresa (Medeiros Ea îi dărui u n m i c z â m b e t c u r a j o s . - M â n e c a a a v u t cel m a i m u l t de s u f e r i t . N u este n i m i c - d o a r o zgârietură. C u t o a t e că S o p h i e o s ă - m i i a c a p u l p e n t r u că i - a m d i s t r u s r o c h i a , adăugă P a m e l a în b a r b ă . C r i s p i n se u i t a în j o s l a e i , c u o e x p r e s i e de c o m p l e t ă uluială p e c h i p . Clătină d i n cap. - î m i p a r e atât de rău!... N u a m v r u t să... - O , c h i a r aşa? îl î n t r e r u p s e P a m e l a c u răceală, p r i v i n d u - 1 pieziş. D a r ce a n u m e a i v r u t ? Ea întinse m â n a , d e s c h i z â n d u ş o r degetele încleştate şi arătând acel fleuret.

A c e l fleuret

ce e r a c u t o t u l i n u t i l dacă n u era aşezat în

vârful s p a d e i c u cea m a i m a r e grijă. A t â t p r i v i r e a l u i C r i s p i n , cât şi a l u i C o n n o r , zburară spre v â r ­ ful

floretei

d i n m â n a c e l u i dintâi. Vârful l e t a l părea să scânteieze în

l u m i n a soarelui. P a m e l a simţi c u m se întăreau t o ţ i m u ş c h i i de p e t r u p u l l u i C o n ­ n o r . î n c i u d a acelei t e n s i u n i , mâinile l u i rămaseră u i m i t o r de b l â n d e c â n d o luară d i n p o a l a l u i şi o aşezară pe u n c o v o r de flori de m ă r d i n apropiere. î n t i n s e m â n a d u p ă sabia l u i şi se ridică să-1 î n f r u n t e pe C r i s p i n , cu o expresie hotărâtă. C r i s p i n î n c e p u să se ferească d i n calea l u i , m e r g â n d c u s p a t e l e , clătinând d i n cap n e a j u t o r a t . - J u r că a f o s t d o a r u n a c c i d e n t ! N u a m v r u t să o rănesc! S i g u r îţi p o ţ i d a s e a m a de asta! C o n n o r îl u r m ă pas c u pas, fără să îşi încetinească r i t m u l . L a d y A s t r i d sări î n p i c i o a r e , c u b r u m a de c u l o a r e p i e r i t ă de pe chip. - A r c h i b a l d ! Fă ceva! T r e b u i e să-i opreşti! î n s ă ducele n u făcu a l t c e v a decât să îşi r i d i c e d i n n o u ceaşca şi să i a o înghiţitură delicată de ceai, c u o c h i i î n t u n e c a ţ i strălucind de fascinaţie în t i m p ce a d m i r a t o t ceea ce se p e t r e c e a . Cei d o i valeţi se grăbiră să se u i t e p e s t e b a l u s t r a d a t e r a s e i , n e m a i p u t â n d să îşi c o n t i ­ n u e şarada de indiferenţă. C â n d C o n n o r îşi duse sabia î n a p o i , C r i s p i n îşi ridică a r m a ca să p a r e z e l o v i t u r a implacabilă, d a r n u făcu n i m i c a l t c e v a p e n t r u a se apăra. 130

(Doamna şi tâCharuCL o v i t u r a l u i C o n n o r , dată c u a m â n d o u ă mâinile, reteză l a m a subţire în d o u ă . M â n e r u l c u apărătoare a l floretei căzu d i n m â n a l u i C r i s p i n , lăsându-1 n e î n a r m a t şi l a m i l a l u i C o n n o r . C o n n o r n u se o p r i d i n m e r s . C h i a r c â n d C r i s p i n î n c e p u să se î m ­ p i e d i c e , a p r o a p e a l u n e c â n d p e i a r b a u m e d ă , C o n n o r îşi ridică s a b i a i m e n s ă p e n t r u a d o u a oară. - O , D o a m n e ! ş o p t i P a m e l a . O să-i z b o a r e c a p u l de p e u m e r i ! Deşi t o a t e i n s t i n c t e l e o î n d e m n a u să îşi a s c u n d ă faţa, n u îşi p u t e a l u a o c h i i de l a C o n n o r . O c h i i l u i a r d e a u m o c n i t pe u n c h i p l a f e l de f r u m o s şi de n e î n d u r ă t o r ca e f i g i a u n u i înger a l răzbunării c o b o r â t d i n C e r u r i ca să î m p a r t ă m â n i a D o m n u l u i . C r i s p i n făcu o c h i i m a r i c â n d C o n n o r b a l a n s a sabia. î n u l t i m a c l i ­ p ă , s c o ţ i a n u l î n t o a r s e l a m a c u l a t u l şi îl p o c n i zdravăn pe C r i s p i n într-o p a r t e a capului. C r i s p i n se prăvăli ca o piatră, urlând u n b l e s t e m . L a d y A s t r i d se aşeză l a loc p e s c a u n , d u c â n d u - ş i u n şerveţel l a b u z e l e d i n care se scursese t o t sângele. Trecură câteva m i n u t e b u n e p â n ă c â n d C r i s p i n n u m a i resimţi e f e c t u l iniţial a l l o v i t u r i i şi se ridică î n c a p u l oaselor. Se uită b u i m a c l a C o n n o r , ţ i n â n d u - s e de u r e c h e a stângă. C o n n o r îi întinse m â n a , însă e l i - o p l e s n i . -Monsieur

C h e v a l i e r avea d r e p t a t e , mârâi e l . N u v e i fi n i c i o d a t ă

a l t c e v a decât u n b a r b a r ! - I a r t u n u v e i fi n i c i o d a t ă a l t c e v a decât n e p o t u l u n u i duce şi u n b e ţ i v b u n de n i m i c , care trişează atât l a d u e l u r i , cât şi l a cărţi. - B r a v o , flăcăi! A p l a u z e l e seci ale d u c e l u i răsunară p r i n grădină. Ce fler d r a m a t i c , ce m e l o d r a m ă delicioasă! N u m - a m m a i d i s t r a t atât de b i n e de c â n d d o a m n a S i d d o n s a j u c a t r o l u l Porţiei în

Neguţăto­

rul din Veneţia! Făcu u n gest de c o n c e d i e r e c u mâinile. Dacă aş fi în l o c u l v o s t r u , mi-aş face plecăciunile şi aş părăsi scena c h i a r a c u m . î n t o t d e a u n a t r e b u i e să-ţi laşi s p e c t a t o r i i care t e a d o r ă c u d o r i n ţ a de a vedea m a i m u l t . A r u n c â n d u - i u n c h i u l u i său o p r i v i r e încărcată de d e z g u s t , C r i s p i n se ridică în p i c i o a r e şi o p o r n i c l ă t i n â n d u - s e î n a p o i pe alee. Sprijinindu-şi sabia de u n copac, C o n n o r se î n t o a r s e lângă Pa­ m e l a . î n g e n u n c h e alături de ea, a s i g u r â n d u - s e că zgârietura s u p e r f i ­ cială de pe braţul e i n u m a i sângera. 131

T'iresa (Medeiros - D e ce-ai face ceva atât de c u t e z ă t o r , f e t i ţ o ? N u t u a i f o s t cea care m i - a spus c ă o singură lovitură n e a t e n t ă p o a t e d i s t r u g e c h i a r şi cea m a i hotărâtă inimă? - Ba d a , d a r cât de laşă este i n i m a care n i c i m ă c a r n u a r r i s c a o a s e m e n e a l o v i t u r ă ? îl cită ea d r e p t r ă s p u n s . A r u n c â n d o p r i v i r e î n g r i ­ j o r a t ă spre terasă, îşi c o b o r î vocea şi îi v o r b i în ş o a p t ă . î n p l u s , u n d e aş m a i fi găsit u n a l t i m p o s t o r dacă t e înjunghia C r i s p i n ? Ştii că n u p o ţ i avea î n c r e d e r e în a c t o r i . C o n n o r îi s m u l s e fleuretul

d i n m â n ă , cercetându-1 c u o c h i i mijiţi.

- Se p a r e că n i c i în n e p o t u l d u c e l u i . - P e n t r u o clipă, a m c r e z u t că aveai să îi t a i c a p u l , mărturisi ea. - P e n t r u o clipă, aşa a m c r e z u t şi e u . D a r ş t i a m că n u aş m a i fi p u t u t să î m i p r i m e s c p r e m i u l dacă m ă d u c e a u c u căruţa l a N e w g a t e şi m ă s p â n z u r a u . - P r e m i u l tău? - P ă i , d a . . . A i u i t a t , f e t i ţ o ? îi d a t o r e z i u n sărut c â ş t i g ă t o r u l u i concursului. Se aplecă m a i m u l t spre ea, p r i v i r e a l u i cenuşie o p r i n d u - s e p e b u z e l e P a m e l e i . U n m o m e n t a m e ţ i t o r , f a t a se g â n d i că avea să îşi ia p r e m i u l c h i a r acolo, în grădină, în faţa d u c e l u i , a l u i L a d y A s t r i d , a valeţilor care se h o l b a u l a e i şi a l u i D u m n e z e u . D a r el n u f ă c u decât să îi culeagă d i n păr o floare de măr, c u degete î n d e m â n a t i c e , şi a p o i o ajută c u b l â n d e ţ e să se r i d i c e în p i c i o a r e . C r i s p i n se g â r b o v i p e o scară d o s n i c ă , h o t ă r â t să ajungă în r a ­ i u l d i n c a m e r a l u i fără ca alţi s e r v i t o r i să m a i fie m a r t o r i l a ruşinea pe c a r e o s u p o r t a s e . Ştia că acei d o i valeţi n e o b r ă z a ţ i d i n grădină n u a v e a u să p i a r d ă t i m p u l şi că a v e a u să p o v e s t e a s c ă t u t u r o r c e l o r d i n a p a r t a m e n t e l e s e r v i t o r i l o r despre ceea ce văzuseră c u o c h i i l o r . Până l a căderea n o p ţ i i , u r m a să afle t o a t ă L o n d r a c u m n e p o t u l d u c e ­ l u i de W a r r i c k fusese învins î n t r - u n c o n c u r s de s c r i m ă de către u n b a r b a r s c o ţ i a n î n a r m a t c u o sabie antică. A t u n c i , u n c h i u l l u i n u a r m a i fi f o s t s i n g u r u l care a r fi râs de e l . Se târî în sus pe scări, p r i n z â n d u - ş i falca dureroasă între d o u ă degete, ca să se a s i g u r e că n u era ruptă. U r e c h i l e îi zbârnâiau încă şi d i n c e a f ă î n c e p u s e să îl î m p u n g ă o d u r e r e de cap cruntă. 132

Doamna şi tâfdarufI n u l t i m i i a n i se î n f r u n t a s e c u n e n u m ă r a ţ i bărbaţi în d u e l u r i , atât c u spadele, cât şi c u p i s t o a l e l e , d a r n i c i o d a t ă înainte n u îşi m a i v ă ­ zuse m o a r t e a c u o c h i i . C u m v a , m i l a vărului său i se p ă r u s e şi m a i cumplită decât f u r i a l u i . Dacă a r f i f o s t s p i n t e c a t acolo, pe tăpşan, cel p u ţ i n u n c h i u l l u i n u i - a r m a i f i p u t u t r e f u z a u n loc în c a v o u l f a m i l i e i . Fostele l u i i u b i t e a r f i plâns sfâşietor în b a t i s t e , i a r p r i e t e n i i săi s-ar f i strâns în i n f e r n u l l o r p r e f e r a t de j o c u r i de n o r o c , ca să î n c h i n e în c i n s t e a aplecării l u i n e m a i p o m e n i t e spre băutură, a t a l e n t u l u i său l a m a s a de f a r o şi a dispoziţiei sale vesele. Poate că, o d a t ă ce a r f i dispărut, m a m a l u i ar f i înţeles cât de m u l t îşi d o r i s e să o apere d u p ă m o a r t e a tatălui său, i a r u n c h i u l l u i şi-ar f i d a t s e a m a cât de m u l t se străduise să fie ca u n f i u p e n t r u e l . Şi cât de m u l t îl d u r u s e să îl privească î m b r ă ţ i ş â n d u n străin. C r i s p i n p u f n i , i r o n i a p r o p r i e i n e s ă b u i n ţ e p ă r â n d u - i - s e l a f e l de amară ca g u s t u l m e ­ t a l i c a l sângelui p e care îl s i m ţ e a în gură. T r e c u de colţul pe care îl făceau scările l a cel d e - a l d o i l e a etaj şi se i z b i de c i n e v a care se grăbea să coboare. Se loviră cap în cap, a p o i căzură a m â n d o i în f u n d , o g r ă m a d ă de aşternuturi şifonate î m p r ă ş t i i n d u - s e în j u r u l l o r . C r i s p i n îşi strânse f r u n t e a c u mâinile, s c h i m b a r e a b r u s c ă a p o z i ţ i ­ e i stârnindu-i u n cor diavolesc de c l o p o t e între u r e c h i . - L a d r a c u ! b l e s t e m ă el c â n d o b o n e t ă m o t o t o l i t ă se iţi în d r e p t u l o c h i l o r l u i înceţoşaţi. - D e ce n u t e uiţi pe u n d e m e r g i , p r o s t n e î n d e m â n a t i c ? se b u r z u ­ l u i o voce f e m i n i n ă m e l o d i o a s ă . Eşti o r b ? Ţ i n â n d u - s e încă de cap, C r i s p i n se î n c r u n t ă . N u i se m a i v o r b i s e n i c i o d a t ă î n t r - o a s e m e n e a m a n i e r ă i n s o l e n t ă de către u n s e r v i t o r . î n s ă c â n d v e d e r e a i se l i m p e z i şi zări o c h i i f e t e i , albaştri ca p e ­ r u z e a u a , şi b u z e l e b o s u m f l a t e , p l i n e , ca de C u p i d o n , se simţi de parcă n u n u m a i că o r b i s e d i n t r - o d a t ă , d a r şi că s u r z i s e şi a m u ţ i s e de-a b i n e l e a . Năsucul e i o b r a z n i c şi b u c l e l e a u r i i ce i se revărsau de s u b b o n e t ă îl făcură să tresară, de parcă a r f i r e c u n o s c u t - o . - T e cunosc? - C r e d că n u . S u n t s - s - s e r v i t o a r e a P a m e l e i . S u n t c a m e r i s t a e i . Slujnica ei. Da, asta s u n t . Slujnica ei. 133

iresa (Medeiros - Pamela? Dură o clipă p â n ă c â n d îşi r e c u p e r a facultăţile m i n t a ­ le z d r u n c i n a t e . A , d a , l o g o d n i c a vărului m e u , f e r m e c ă t o a r e a d o m ­ nişoară D a r b y ! Şi c u t o a t e astea, i t e a d r e s e z i c u n u m e l e de b o t e z . S p u n e - m i , stăpâna t a încurajează o a s e m e n e a f a m i l i a r i t a t e ? - D a r a ta? L a r e p l i c a e i n e r u ş i n a t ă , C r i s p i n d e s c o p e r i r e p e d e că îl d u r e a să z â m b e a s c ă . D a r t o t n u se p u t u a b ţ i n e . - S t ă p â n a m e a încurajează t o t f e l u l de familiarităţi. D e - a i a î m i este stăpână. B u z e l e f e t e i se curbară î n t r - u n z â m b e t şters, şovăielnic. - Sângerezi, îl a n u n ţ ă ea. - Serios? Ridică m â n a spre o b r a z , d a r m â n a e i ajunsese d e j a acolo, ş t e r g â n d u - i p o m e t e l e c u colţul u n u i cearşaf. A t i n g e r e a îi era m u l t m a i b l â n d ă decât vocea. E l îi p r i m i c u b u c u r i e a j u t o r u l , s i m ţ i n d u - s e r e c u n o s c ă t o r p e n t r u ocazia care i se o f e r i s e de a - i o b s e r v a m a i b i n e l i n i a albă a o b r a z u l u i şi c u r b a i s p i t i t o a r e a g e n e l o r de c u l o a r e a m i e r i i , î n t r - o i p o s t a z ă atât de i n t i m ă . Se î n c r u n t ă , u i m i r e a s p o r i n d u - i . - Eşti sigură că n u n e - a m m a i întâlnit? N u - m i stă în f i r e să u i t u n c h i p atât de î n c â n t ă t o r ca a l tău. - S u n t sigură că s u n t m a i m u l t e c h i p u r i l e î n c â n t ă t o a r e pe care l e - a i u i t a t , decât cele de care îţi aminteşti. I i a r u n c ă o p r i v i r e p r o v o c a t o a r e pe s u b acele gene, c u b u z e l e î n t r e d e s c h i s e a p r o a p e l i p i t e de ale l u i . E l se aplecă s p r e fată, s i m ţ i n d o î m p u n s ă t u r ă de r e g r e t c â n d ea se r e t r a s e r e p e d e . î n c e p u să strângă aşternuturile împrăştiate pe j o s c u mişcări d i n n o u b r u ş t e şi h o t ă r â t e . E l se ridică c u m a r e g r e u t a t e ca să o a j u t e , î n g r ă m ă d i n d u - i cearşafurile atât de sus pe braţele d e l i c a t e , încât b i a t a fată a b i a p u t e a să m a i v a d ă p e s t e ele. - M u l ţ u m e s c p e n t r u că t e - a i c o m p o r t a t ca u n g e n t l e m a n ! spuse ea a f e c t a t . El chicoti. - A m f o s t a c u z a t de m u l t e a l t e l u c r u r i l a viaţa m e a , d a r f o a r t e r a r de a s t a ! Făcu u n pas î n s p a t e , p e r m i ţ â n d u - i să treacă pe lângă e l pe scara îngustă. O p r i v i p l e c â n d , a m u z a t de f e l u l m â n d r u în care îşi ţinea 134

Doamna şi tâCkaruCc a p u l şi de legănarea delicioasă a p o s t e r i o r u l u i e i m i c şi r o t u n d . N u m a i fusese atât de t e n t a t să cocheteze c u o s e r v i t o a r e de l a a c i n c i ­ sprezecea sa vară, c â n d îşi p i e r d u s e i n o c e n ţ a c u o cameristă tânără şi plinuţă care se s t r e c u r a în d o r m i t o r u l l u i în fiecare n o a p t e , d u p ă ce se s t i n g e a u lumânările. - A ş t e a p t ă ! strigă e l c â n d f a t a a j u n s e l a b a z a scărilor. A i u n nume? - D a , răspunse ea fără să îşi încetinească paşii. Bineînţeles că a m ! A p o i dispăru, lăsându-1 să se î n c o v o a i e pe lângă p e r e t e şi să se î n ­ t r e b e de ce s u n e t e l e d i n u r e c h i l e l u i îi s e m ă n a u d e o d a t ă c u dangătele c l o p o t e l o r de catedrală. î n acea n o a p t e P a m e l a se s u c i şi se răsuci iarăşi în aşternuturi, de parcă s a l t e a u a c o n f o r t a b i l u l u i e i p a t c u b a l d a c h i n a r f i f o s t u m p l u t ă c u p i e t r e în loc de p e n e . E r a încă b â n t u i t ă de g r o a z a sinceră pe care o zărise în o c h i i l u i C r i s p i n c â n d căzuse însângerată l a p i c i o a r e l e l u i . Poate că fusese p u r şi s i m p l u u i m i t p e n t r u că p l a n u l l u i de a-1 u c i d e pe C o n n o r îi ieşise p r o s t . D a r dacă p i e r d e r e a floretei

sale fusese

fleuretului

d i n vârful

într-adevăr u n a c c i d e n t ? Dacă n u se a f l a u m a i

a p r o a p e de a-1 găsi pe ucigaşul m a m e i e i decât c u o z i în u r m ă ? Se r o s t o g o l i pe s p a t e , p r i v i n d l a b o l t a b a l d a c h i n u l u i . C u cât îl d e m a s c a u m a i r e p e d e p e ucigaşul m a m e i e i , c u atât m a i r e p e d e ea şi C o n n o r p u t e a u p u n e capăt p a r o d i e i l o r de l o g o d n ă . Ea a r f i f o s t liberă să r u p ă l o g o d n a şi să dispară î m p r e u n ă c u s o r a e i şi c u r e ­ c o m p e n s a , i a r e l a r f i f o s t l i b e r să c u r t e z e o m i r e a s ă m a i p o t r i v i t ă p e f i i c a răsfăţată a v r e u n u i c o n t e o r i p o a t e p e n e p o a t a t r u f a ş ă a vreunui marchiz. Se întoarse pe o p a r t e , tresărind d i n cauza u s t u r i m i i pe care i - o cauză zgârietura de pe antebraţ. F e r e a s t r a c u cercevea e r a b i n e închisă, nişte raze p a l i d e de lună f i i n d s i n g u r e l e i n t r u s e în acea n o a p ­ t e neliniştită. C a m e r a i se p ă r u d e o d a t ă i n s u p o r t a b i l de a g l o m e r a t ă . P a m e l a se d e z v e l i , î m p i n g â n d păturile c u p i c i o a r e l e . D u p ă ce zăcu a s t f e l a l t e câ­ t e v a m i n u t e i n t e r m i n a b i l e , se r o s t o g o l i d i n p a t , se d u s e l a fereastră şi t r a s e cerceveaua. O a d i e r e răcoroasă de n o a p t e p ă t r u n s e î n c a m e ­ ră, d e z m i e r d â n d u - i f r u n t e a înfierbântată. Se aplecă pe fereastră şi scrută u m b r e l e de d e d e s u b t , însă n u zări n i c i u r m ă de m i ş c a r e . 135

:

iresa (Medeiros

O f t â n d , se î n t o a r s e în p a t . î m p r e u n â n d u - ş i mâinile s u b o b r a z , se întinse şi p r i v i pe f e r e a s t r a deschisă. Poate că, în cel m a i t a i n i c u n ­ g h e r a l i n i m i i e i , sperase că în acea n o a p t e C o n n o r a r f i p u t u t v e n i să îşi p r i m e a s c ă p r e m i u l . Dacă a r f i a d o r m i t a c u m , s-ar f i t r e z i t şi i - a r f i v ă z u t u m b r a v e g h i n d - o , scăldată în l u m i n a l u n i i ? Şi, dacă s-ar f i î n t â m p l a t a s t f e l , a r fi a v u t p u t e r e a să îl trimită de acolo s a u şi-ar fi deschis braţele să îl p r i m e a s c ă în p a t u l ei? Suspinând, P a m e l a se ridică iarăşi d i n p a t . îşi înşfacă h a l a t u l v e c h i de pe spătarul u n u i s c a u n d i n a p r o p i e r e şi şi-1 t r a s e p e s t e c ă m a ­ şa de n o a p t e . Dacă a v e a u să-1 p r i n d ă în capcană pe ucigaşul m a m e i e i , a t u n c i ea şi C o n n o r a v e a u m u l t e de d i s c u t a t , n u - i aşa? Şi era a p r o a p e i m p o s i b i l să facă acest l u c r u s u b p r i v i r i l e scrutătoare ale d u c e l u i , ale b ă n u i t o a r e i sale s u r o r i şi ale a r m a t e i l o r de s e r v i t o r i curioşi. î n t r e d e s c h i s e u ş a şi se uită î n t r - o p a r t e şi î n cealaltă p e c o r i ­ d o r u l p u s t i u . P o a t e că e r a t i m p u l să îi a r a t e l u i C o n n o r K i n c a i d că n u e r a s i n g u r u l care se p u t e a s t r e c u r a î n d o r m i t o r u l c u i v a , l a m i e z u l nopţii. C â n d P a m e l a se furişă în c a m e r a l u i C o n n o r , t r e b u i să se l u p t e c u p o r n i r e a de a fluiera uşor, a d m i r a t i v . D o r m i t o r u l era atât de v a s t , încât îi făcea p r o p r i u l a p a r t a m e n t a m p l u să pară u n a p a r t a m e n t p e n ­ t r u s e r v i t o r i . Trase a d â n c aer în p i e p t , savurând a r o m e l e m a s c u l i n e de p i e l e şi l e m n s c u m p . C â n d î n c e p u să t r a v e r s e z e p o d e a u a strălucitoare d i n l e m n de cireş, îşi d ă d u s e a m a că l u n a cea şăgalnică o u r m a s e d i n c a m e r a e i . Se iţea de d u p ă u n a d i n t r e f e r e s t r e l e înalte, c u cercevele, de pe p e r e ­ tele opus, scăldând p a t u l într-o lumină a r g i n t i e . P a t u l i m p u n ă t o r , c u b a l d a c h i n , c u pilaştrii răsuciţi şi c u tăbliile m i g ă l o s s c u l p t a t e , t r o n a în m i j l o c u l c a m e r e i . î n s ă n u p a t u l m a s i v , s p e c t a c u l o s , îi a p r i n s e imaginaţia, c i bărbatul care d o r m e a întins pe s p a t e , c u m e m b r e l e l u n g i înfăşurate p r i n t r e aşternuturile răvăşite. P a m e l a se strecură m a i a p r o a p e , î n g h i ţ i n d u - ş i n o d u l d i n gât, agitată. Prea târziu îi t r e c u p r i n m i n t e că scoţianul n u părea deloc ge­ n u l care să p o a r t e o c ă m a ş ă de n o a p t e lungă şi o scufie. î n s c h i m b , stătea întins pe s p a t e , c u n u m a i o fâşie de cearşaf drapată n e g l i j e n t p e s t e şolduri. I se uscă g u r a . Dacă a r fi a v u t v r e u n p i c de tărie morală, ar fi b ă t u t într-o r e t r a g e r e zorită d i r e c t în p r o p r i u l e i d o r m i t o r , în p r o p r i u l p a t 136

(Doamna şi tâCkaruC^ s i n g u r a t i c . D a r c u r i o z i t a t e a îi învinsese deja p r u d e n ţ a , î m p i n g â n d - o să se a p r o p i e l a distanţă de u n braţ de s i l u e t a adormită a l u i C o n n o r . C u p l e t e l e revărsate p e p e r n ă şi c u r a z e l e de l u n ă s c ă l d â n d u - i trăsăturile a s p r e , n u m a i s e m ă n a c u u n g e n t l e m a n , c i c u o

fiinţă

m i t o l o g i c ă d i n p ă d u r i - m a i m u l t s a t i r d e c â t b ă r b a t . N u îi v e n i g r e u să şi-1 i m a g i n e z e u r m ă r i n d o f e c i o a r ă î n s p ă i m â n t a t ă , care ţipa şi îl i m p l o r a să aibă m i l ă de ea, în t i m p ce, î n s e c r e t , a ş t e p t a c u n e r ă b ­ d a r e plăcerea i n t e r z i s ă p e care n u m a i a t i n g e r e a l u i a r fi p u t u t să i-o d ă r u i a s c ă . Se a p r o p i e şi m a i m u l t de p a t , degetele e i trădătoare a r z â n d de d o r i n ţ a de a i se î m p l e t i p r i n t r e cârlionţii m ă t ă s o ş i ce u m b r e a u p i e p t u l bărbatului. Razele l u n i i d e z m i e r d a u acele î n t i n d e r i v a s t e , a m i n t i n d u - i că, p â n ă l a u r m ă , n u d o r m e a c o m p l e t dezbrăcat. P u r ­ t a încă m e d a l i o n u l d i n a u r pe care ea îl zărise l a r u i n e l e c a s t e l u l u i M a c F a r l a n e . Şi îl p u r t a încă d e a s u p r a i n i m i i . C o n n o r se m i ş c ă în s o m n , atrăgându-i P a m e l e i p r i v i r e a s p r e m u ş ­ c h i i s c u l p t u r a l i de pe a b d o m e n , s p r e coapsele p u t e r n i c e . Când se m i ş c ă d i n n o u , f ă c â n d fâşia de cearşaf să a l u n e c e p e r i c u l o s de m u l t , ea îşi î n d r e p t ă r e p e d e p r i v i r e a ruşinată spre c h i p u l l u i . Genele l u i dese şi l u n g i i se o d i h n e a u strălucitoare pe p o m e ţ i i înalţi. T r e b u i a să viseze, fiindcă u n z â m b e t ştrengăresc îi adânci g r o ­ piţa d i n o b r a z u l d r e p t . P a m e l a clătină d i n cap, u n z â m b e t s t r â m b c u r b â n d u - i şi e i b u z e l e , î n c ă n u se p u t e a î m p o t r i v i acelei g r o p i ţ e . Se d o v e d i s e a fi p i e r z a n i a e i încă de p r i m a dată c â n d o v ă z u s e schiţată în acel a n u n ţ . î n t i n z â n d u - ş i degetele t r e m u r ă t o a r e , îl a t i n s e b l â n d pe o b r a z . A u z i u n f o ş n e t . A c u m stătea lângă C o n n o r , în u r m ă t o r u l m i n u t se afla s u b e l , c u a m b e l e încheieturi p r i n s e d e a s u p r a c a p u l u i de o m â n ă p u t e r n i c ă de-a l u i , şi c u g u r a p i s t o l u l u i său a r m a t lipită s u b bărbie.

CapitoCuC 16 Vocea P a m e l e i răsună d i n î n t u n e r i c , î n c o r d a t ă şi şuierată. - Dacă apeşi p e trăgaciul ăla, b ă n u i e s c că de pe ţeava n u o să ţ â ş ­ nească u n b u c h e t de

flori. 137

zresa Medeiros (

Preţ de o clipă n ă u c i t o a r e , C o n n o r c r e z u că v i s a încă. C u m a l t f e l să-şi f i e x p l i c a t p a r f u m u l î m b ă t ă t o r de l i l i a c şi p r e z e n ţ a P a m e l e i , c a l ­ dă şi m o a l e , s u b e l , în p a t u l l u i ? D a r dacă v i s a încă, a t u n c i ea de ce n u era l a f e l de goală ca şi el? D e ce u n s t r a t r o s de b u m b a c d e s p ă r ţ e a m o l i c i u n e a î m b i e t o a r e a sânilor e i p l i n i de p i e p t u l l u i d e z g o l i t ? D e ce mădularul l u i întărit îi î m p i n g e a coapsa, în loc să fie a d â n c î n g r o p a t în ea? Şi de ce g u r a p i s t o l u l u i său era lipită de c a r n e a fragedă de s u b bărbia ei? îi simţi gâtul graţios m i ş c â n d u - s e c â n d f a t a înghiţi. - D a c ă aşa le î n t â m p i n i p e t o a t e f e m e i l e care v i n în p a t u l tău, d o m n u l e K i n c a i d , înţeleg de ce s-ar p u t e a să f i i n e v o i t să plăteşti p e n t r u plăcerile t a l e . E l d e z a r m a c u grijă a r m a pe care o stăpânea, d a r n u reuşi să facă n i m i c în privinţa celei care îi apăsa e i coapsa. N i c i n u îşi slăbi strânsoarea c u care îi ţinea încheieturile d e l i c a t e . - Şi t u a i d o r m i c u u n p i s t o l încărcat s u b p e r n ă , f e t i ţ o , dacă o p e r ­ s o a n ă d i n casa asta a r încerca să t e ucidă. - Te p o t a s i g u r a că n u m - a m furişat a i c i ca să t e sufoc c u o p e r n ă . Deşi t r e b u i e să m ă r t u r i s e s c că ideea este i s p i t i t o a r e . E l se uită în jos l a ea, î m p o t r i v i n d u - s e tentaţiei de a - i a s t u p a m i c a gură delicioasă c u u n sărut. D a r a v â n d - o s u b e l , aflată c o m p l e t l a m i l a forţei l u i s u p e r i o a r e , n u p u t e a avea încredere în e l însuşi că s-ar f i p u ­ t u t m u l ţ u m i c u u n s i m p l u sărut - i n d i f e r e n t cât de plăcut a r f i f o s t . B l e s t e m â n d u - s e în g â n d p e n t r u că era u n p r o s t , C o n n o r îi eliberă încheieturile şi se r o s t o g o l i de pe ea, a c o p e r i n d u - ş i şoldurile c u cear­ şaful în acelaşi t i m p . D i n n e f e r i c i r e , n u reuşi decât să c o n s t r u i a s c ă u n c o r t d e s t u l de înalt. L a n a i b a , în acel m o m e n t n i c i m ă c a r p l a p u m a n u a r f i f o s t de f o l o s ! îşi strecură p i s t o l u l l a loc s u b p e r n ă , a p o i se târî r e p e d e c u spatele şi se s p r i j i n i de u n u l d i n t r e pilaştrii de l a p i c i o a r e l e p a t u l u i . P r e s u ­ p u s e că, c u cât p u n e a m a i m u l t ă distanţă între e i , c u atât m a i r e p e d e avea să i se răcorească sângele înfierbântat. P a m e l a se ridică în c a p u l oaselor şi îşi frecă încheieturile, a r u n c â n d u - i o p r i v i r e încărcată de r e p r o ş . - T r e b u i e să-ţi s p u n că o s p i t a l i t a t e a t a c a m lasă de d o r i t . - C u m a i i n t r a t ? v r u e l să afle. Te-ai u r c a t pe fereastră? - N u . A m i n t r a t p e uşă. 138

Doamna şi tăikarui E l se î n c r u n t ă . - Să-1 i a n a i b a pe i n u t i l u l ăla de v a l e t a l m e u ! B r o d i e t r e b u i a să încuie uşa d u p ă ce i n t r a . T r e b u i e să fie încă pe afară, făcându-i o c h i d u l c i bucătăresei. Pamela făcu o c h i i m a r i . - F e m e i a a i a b o n d o a c ă , fără gât şi c u labe în loc de m â i n i ? - C h i a r ea. î n d u p ă - a m i a z a asta 1-a d a t afară d i n bucătărie c u u n satâr, c â n d s-a o f e r i t să îi a r a t e t a t u a j u l l u i , însă e l insistă că f e m e i a n u a făcut decât să se joace c u s e n t i m e n t e l e l u i şi că î n t r - o z i v a face d i n ea o nevastă de t o a t ă f r u m u s e ţ e a . Pamela clătină d i n cap c u tristeţe. - Poate a r f i c a z u l să n e f a c e m m a i m u l t e g r i j i ca n u c u m v a b u c ă ­ tăreasa să t e c o n f u n d e pe t i n e c u B r o d i e şi să t e o m o a r e c u satârul în s o m n , decât să n e g â n d i m că L a d y A s t r i d îţi v a otrăvi c e a i u l , o r i că vărul C r i s p i n t e v a î m p i n g e pe scări. C â n d C o n n o r îşi a m i n t i g r o a z a paralizantă pe care o simţise c â n d vârful

floretei

l u i C r i s p i n se î n d r e p t a s e spre P a m e l a , se s c h i m b ă

l a faţă. - O h , c r e d că p o t să a m grijă de tânărul j u p a n C r i s p i n ! T o t ce t r e ­ b u i e să f a c i este să m ă laşi să îl trântesc l a p ă m â n t şi să îl snopesc în bătaie p â n ă c â n d m ă r t u r i s e ş t e . - M ă t e m că s-ar p u t e a să îţi placă asta p u ţ i n c a m p r e a m u l t . C h i a r dacă se d o v e d e ş t e că este n e v i n o v a t . Connor pufni. - Bărbaţii ca e l n u s u n t n i c i o d a t ă n e v i n o v a ţ i . - S p u i asta p e n t r u că este e n g l e z , s a u p e n t r u că îţi a m i n t e ş t e de t i n e l a vârsta l u i ? - C â n d e r a m de vârsta l u i , călăream încă î m p r e u n ă c u m e m b r i i c l a n u l u i m e u , î n c e r c â n d să î n d e p l i n e s c v i s u l tatălui m e u de a r e u n i clanul Kincaid. - D e ce a i r e n u n ţ a t l a v i s u l acela? întrebă ea încet. - P e n t r u că p â n ă l a u r m ă m i - a m d a t s e a m a că n u e r a m e r o i i care n e i m a g i n a m n o i că s u n t e m . Că d e v e n i s e m a s e m e n e a celor pe c a r e - i d i s p r e ţ u i a m - răufăcători de rând, care îi p r ă d a u pe cei m a i s l a b i . P a m e l a îşi a r c u i o sprânceană. - A ş a că a i decis să îţi u r m e z i v o c a ţ i a m u l t m a i v i r t u o a s ă de tâlhar de d r u m u l m a r e ? 139

iresa (Medeiros - U n tâlhar de d r u m u l m a r e n u t r e b u i e să se m i n t ă s i n g u r ca să creadă că t o a t e strădaniile l u i s u n t p e n t r u v r e o cauză n o b i l ă , c â n d s i n g u r a cauză care m e r i t ă e f o r t u l este aceea de a-şi u m p l e p r o p r i a p u n g ă . N u t r e b u i e să facă pe e r o u l şi să îşi petreacă j u m ă t a t e d i n v i a ­ ţă p r e t i n z â n d că îşi p o a t e salva o a m e n i i şi c l a n u l , c â n d n u se p o a t e salva n i c i p e e l însuşi. P a m e l a ar f i t r e b u i t să se t e a m ă de s c l i p i r e a n e m i l o a s ă d i n o c h i i l u i C o n n o r , d a r se t r e z i t r ă g â n d u - s e m a i a p r o a p e de e l , în loc să fugă. Ştia d e j a că n u avea u n d e să se a s c u n d ă ca să scape de p r i v i r e a l u i pătrunzătoare. - D e ce a i v e n i t a i c i în n o a p t e a a s t a , Pamela? t u n ă el p e u n t o n j o s şi răguşit. Ce v r e i ? N i m e n i n u îi m a i pusese acea întrebare v r e o d a t ă . N i c i m a m a e i . N i c i S o p h i e . Fusese p r e a o c u p a t ă să se îngrijească de d o r i n ţ e l e şi de n e v o i l e l o r ca să se m a i g â n d e a s c ă l a ale e i , t o c m a i de aceea n u avea încă u n răspuns p e n t r u e l . Cel p u ţ i n n u u n u l pe care l - a r f i p u t u t ex­ p r i m a p r i n c u v i n t e . N u p u t u să facă d e c â t să îi î n t o a r c ă p r i v i r e a şi să se roage ca o c h i i e i să n u o g l i n d e a s c ă ceea ce a s c u n d e a în i n i m ă . E l întinse m â n a şi îi m â n g â i e u ş o r b u z e l e c u d e g e t u l m a r e . - S p e r a m că a i v e n i t ca s ă - m i o f e r i p r e m i u l . A t i n g e r e a l u i s m u l s e u n z â m b e t de pe b u z e l e e i . - Dacă vărul C r i s p i n a r f i câştigat c o n c u r s u l de scrimă, aveai de g â n d să îl laşi să m ă sărute? - Dacă aş f i c r e z u t că vărul C r i s p i n avea v r e o n e n o r o c i t ă de şansă să câştige, n u aş f i f o s t de a c o r d c u rămăşagul. P e n t r u că, dacă t e - a r f i sărutat, îi spuse C o n n o r s o l e m n , n u aş fi a v u t de ales decât să-i tai capul. Iarăşi fusese p r e z e n t ă acea n o t ă p r o f u n d ă de p o s e s i v i t a t e ce o f ă ­ cea să se s i m t ă de parcă i - a r fi aparţinut. D e parcă avea să îi aparţină lui p e n t r u totdeauna. Ea o f t ă p r e l u n g . - E i b i n e , t u a i câştigat, aşa că p r e s u p u n că n u a m de ales decât să o n o r e z rămăşagul. Se aplecă spre e l şi îşi închise strâns o c h i i , a ş t e p t â n d c u n e r ă b d a r e d e z m i e r d a r e a î m b i e t o a r e a b u z e l o r l u i p e s t e ale e i . - O h , n u , n u aşa, f e t i ţ o ! 140

(Doamna şi tâCdaruf O c h i i e i se deschiseră b r u s c şi îl văzură s p r i j i n i n d u - s e de tăblia p a t u l u i , c u mâinile încrucişate s u b cap şi c u u n z â m b e t leneş î n f l o r i n d u - i pe buze. - S ă r u t u l este p r e m i u l meu. Tu t r e b u i e să m i - 1 o f e r i mie. -O! Pamela n u avea h a b a r de ce se s i m ţ e a d i n t r - o d a t ă atât de r i d i c o l de t i m i d ă . O sărutase d e j a de m u l t e o r i , i a r ea îi răspunsese l a s ă ­ r u t u r i c u o î n s p ă i m â n t ă t o a r e lipsă de reţinere. D a r , c u m v a , n u era acelaşi l u c r u c u a î n c e p e u n sărut. J u d e c â n d d u p ă z â m b e t u l l u i l a r g , p r o b a b i l că se aştepta ca ea să îi d e a u n sărut f e c i o r e l n i c p e o b r a z . Ţ u g u i n d u - ş i b u z e l e ca u n b o b o c strâns de t r a n d a f i r , îl a t i n s e u ş o r ca u n f u l g în colţul g u r i i . D a r a p o i acel b o b o c de t r a n d a f i r înflori, g u r a e i d e s c h i z â n d u - s e caldă şi p r i m i ­ t o a r e p e s t e b u z e l e l u i n e t e d e şi n e c l i n t i t e . C o n n o r t r a s e aer î n p i e p t şuierător, d a r se f o r ţ ă să r ă m â n ă n e ­ m i ş c a t , p e r m i ţ â n d u - i P a m e l e i să îl g u s t e d u p ă p o f t a i n i m i i . U n sărut se t o p i c u r â n d î n a l t u l . Şi în a l t u l . Până c â n d g e a m ă t u l l u i a s p r u o încuraja să îi traseze l i n i a b u z e l o r c u vârful l i m b i i e i m i c i şi î n d r ă z ­ n e ţ e , să îi p ă t r u n d ă î n gură c u o f o a m e tandră p e care e l tânjea să i-o ostoiască. îşi î m p l e t i mâinile în părul e i , î n d e p ă r t â n d u - i g u r a de a l u i . B u z e l e ei e r a u încă deschise, o c h i i îi e r a u î n c e ţ o ş a ţ i de d o r i n ţ ă . - Plănuiai să îl săruţi p e C r i s p i n c u u n a s e m e n e a e n t u z i a s m n e î n ­ frânat? v r u e l să ştie, respirând g r e u şi p r e c i p i t a t . - T u eşti cel care a f o s t de a c o r d c u rămăşagul. Dacă a r f i câştigat e l , a v e a m de g â n d să t e fac p e tine să îl săruţi. E l clătină d i n cap. - A m ştiut î n t o t d e a u n a că n u se p o a t e avea încredere î n e n g l e z i . - A t u n c i , să n u a i încredere în m i n e ! ş o p t i ea, r i d i c â n d o m â n ă s p r e o b r a z u l l u i . D o a r sărută-mă! P a m e l a n u t r e b u i să îl roage de d o u ă o r i . C o n n o r îi a c o p e r i g u r a c u a l u i , c u o f e r o c i t a t e născută d i n d i s p e r a r e , f o l o s i n d u - ş i dulceaţa l i m b i i calde şi aspre ca să facă d r a g o s t e c u ea. P e n t r u e t e r n i t a t e a u n e i răsuflări, ea n u p u t u decât să se agate de e l , să p r i m e a s c ă t o t ceea ce îi oferea e l şi să îşi dorească m a i m u l t . Se părea că e l e r a m a i m u l t decât d o r n i c să îi î n d e p l i n e a s c ă d o ­ rinţele n e r o s t i t e . î n t i m p ce c o n t i n u a să îi p u n ă stăpânire p e gură 141

— 'Yeresa (Medeiros c u săruturi l u n g i şi p a s i o n a l e , îi c u p r i n s e fesele în p a l m e l e m a r i şi calde şi o ridică d e a s u p r a l u i . H a l a t u l i se deschise şi c ă m a ş a de n o a p ­ t e i se ridică a t u n c i c â n d g e n u n c h i i îi alunecară de o p a r t e şi de a l t a a şoldurilor l u i p u t e r n i c e , f ă c â n d - o să încalece umflătura t a r e de c a r n e de s u b cearşaf. C â n d e l se a r c u i , apăsându-i c u mădularul m u g u r e l e f r a g e d d i n t r e coapse, c a p u l P a m e l e i se lăsă p e spate şi u n g e a m ă t de plăcere pură îi scăpă d i n gâtlej. G e a m ă t u l i se t r a n s f o r m ă î n t r - u n s c â n c e t c â n d e l îi s c h i m b ă p o ­ ziţia, î n d e m n â n d - o să se întoarcă, a s t f e l încât a j u n s e să stea între p i c i o a r e l e l u i î n t i n s e , c u spatele l a p i e p t u l l u i . E l îi c u p r i n s e t a l i a c u braţele, mâinile l u i arse de soare ridicându-i u ş o r c ă m a ş a de n o a p t e p â n ă l a m i j l o c , e x p u n â n d u - i pantalonaşii peticiţi l a sărutul a r g i n t i u a l l u m i n i i l u n i i şi l a a t i n g e r e a l u i . întâlnirea l o r d i n Ţ i n u t u l M u n t o s a l Scoţiei îi d ă d u s e l u i u n a v a n t a j n e d r e p t . Ştia că n u t r e b u i a decât să tragă de pantalonaşii e i şi t i v u r i l e z d r e n ţ u i t e a r f i cedat. Când făcu î n t o c m a i , P a m e l a i c n i a protest. - O să-ţi c u m p ă r alţii, jură e l , ş o p t i n d u - i răguşit în u r e c h e . Sau, m a i b i n e , a i p u t e a î n c e t a să îi m a i p o r ţ i . A t u n c i aş p u t e a să t e a t i n g o r i c â n d aş v r e a . O r i u n d e s-ar î n t â m p l a să f i m . N u p o ţ i s ă - m i s p u i că a s t a n u a r face m e s e l e alea l u n g i , o r i b i l e , c u ducele şi v i p e r a de soră-sa, m a i u ş o r de s u p o r t a t ! U n s c u r t f i o r răutăcios o c u t r e m u r ă pe P a m e l a c â n d şi-1 î n c h i p u i pe C o n n o r strecurându-şi m â n a pe s u b faţa de m a s ă şi pe s u b f u s t e l e e i , ca să o atingă acolo, fără ca v r e u n u l d i n t r e c o m e s e n i să bănuiască v r e o d a t ă ceva. Mâinile l u i e r a u crăpate şi bătătorite de l a orele întregi p e t r e c u t e în şa, ceea ce le făcea b l â n d e ţ e a şi m a i i m p o s i b i l de r e f u z a t . D e g e t e l e l u i m a r i îi despărţiră cârlionţii, a p o i p e t a l e l e d e l i c a t e , a t i n g â n d - o în acel loc sălbatic şi t a i n i c c u atât de m a r e grijă, încât P a m e l a a p r o a p e î n c e p u să plângă. C â n d e l o l o v i u ş o r şi a p o i o m â n g â i e , ea se înfiora de d o r i n ţ ă , u n s u s p i n de plăcere pură s c ă p â n d u - i p r i n t r e b u z e l e t r e m u r ă t o a r e . - S s s s s t , f e t i ţ o ! m u r m u r ă în u r e c h e a e i , d o r i n ţ a î n g r o ş â n d u - i ca­ d e n ţ e l e m e l o d i o a s e ale g l a s u l u i . N u v r e a u decât să t e a t i n g . N u o să-ţi fac rău. J u r ! 142

Doamna şi tâfdarufC u m i - a r f i p u t u t s p u n e că d e j a îi făcea rău? Că îi tăia câte o b u ­ căţică d i n i n i m a fragilă c u fiecare a t i n g e r e abilă a d e g e t e l o r l u i , c u fiecare lovitură uşoară a d e g e t u l u i m a r e peste m i c u l m u g u r e ce p u l s a de d o r i n ţ ă cuibărit în hăţişul cârlionţilor e i m ă t ă s o ş i ? Când îi î n c o n ­ jură t a l i a c u u n b r a ţ , p r i n z â n d - o î n t r - o m e n g h i n ă de plăcere, îi simţi d o r i n ţ a nestăvilită pe care o avea p e n t r u ea ridicându-se t a r e s p r e valea d i n t r e fesele e i . A r u n c ă o p r i v i r e furişă în j o s , captivată fără să v r e a de m i n u n i ­ le i n t e r z i s e pe care degetele l u i le făureau în l u m i n a l u n i i . E r a ceva în egală m ă s u r ă de î n s p ă i m â n t ă t o r şi de e r o t i c să stea în braţele l u i , dezbrăcată p â n ă d i n c o l o de m i j l o c . C â n d îi v ă z u d e g e t u l m i j l o c i u p ă ­ t r u n z â n d în peştera î n t u n e c a t ă şi u r c â n d p â n ă a p r o a p e de m i e z u l fiinţei e i , în t i m p ce d e g e t u l m a r e îşi c o n t i n u a r i t m u l î n n e b u n i t o r , t r u p u l e i trădător îi dezvălui cel m a i ascuns secret - că îl d o r e a l a f e l de m u l t c u m o d o r e a e l pe ea. C o n n o r g e m u , a p r o a p e dezlănţuit d i n cauza l a c r i m i l o r dense de n e c t a r pe care t r u p u l P a m e l e i le vărsa p e n t r u e l . N u îşi d o r e a n i m i c m a i m u l t decât să îi accepte invitaţia nerostită. Să a r u n c e cât colo cearşaful ce le despărţea t r u p u r i l e goale şi să o î n d e m n e să se aşeze în g e n u n c h i , aplecată, ca să p o a t ă p r i m i m a i b i n e ceea ce tânjea să îi dăruiască. V o i a să se scalde în s p u m a desfătătoare ce i z v o r a d i n t r e coapsele e i , a p o i să p ă t r u n d ă atât de a d â n c în ea, încât f a t a să n u m a i p o a t ă şti u n d e se sfârşea t r u p u l e i şi u n d e î n c e p e a a l l u i . D a r ea n u era v r e o străină p e care o plătise ca să se culce c u e l . Ea era P a m e l a . C u r a j o a s a , f r u m o a s a P a m e l a , care era d e s t u l de î n d r ă z ­ neaţă şi de n e s ă b u i t ă ca să î n f r u n t e c u u n p i s t o l de jucărie u n tâlhar de d r u m u l m a r e î n a r m a t , să se a r u n c e în faţa s p a d e i l u i C r i s p i n şi să îşi a s u m e cel m a i m a r e risc v e n i n d în p a t u l l u i l a m i e z u l n o p ţ i i , c u p i c i o a r e l e goale şi părul d e s p l e t i t . Când îşi adânci d e g e t u l în peştera e i , m i n u n â n d u - s e de cât de strâmtă şi de f i e r b i n t e era, P a m e l a se a r c u i în m â n a l u i . E l îşi d o r i să f i f o s t g u r a l u i , să f i p u t u t g u s t a d i n dulceaţa e i de m o s c , să îi f i p u t u t m u ş c a acel m u g u r e m i c şi u m f l a t , şi să îşi f i p u t u t f o l o s i l i m b a ca pe u n b i c i ca să o ducă d i n c o l o de l i m i t e l e e x t a z u l u i . D a r , p e n t r u m o m e n t , t r e b u i să se m u l ţ u m e a s c ă să o p r i n d ă f e r m de b ă r b i e şi să îi întoarcă faţa î n t r - o p a r t e , ca g u r i l e l o r să se c o n t o p e a s c ă î n t r - u n sărut î n f o c a t şi î n f o m e t a t . 143

T'iresa 'Medeiros Când d e g e t u l l u i C o n n o r î n c e p u u n d u - t e - v i n o a m e ţ i t o r în p e ş t e ­ r a e i , p ă t r u n z â n d m a i a d â n c c u fiecare avânt, P a m e l a se c r i s p a în p a l ­ m a l u i . E r a i n s i s t e n t , d a r r ă b d ă t o r în acelaşi t i m p , i a r ea era î n g r o z i t ă că avea să o lase să se zvârcolească l a m a r g i n e a e x t a z u l u i p â n ă c â n d avea să m o a r ă de n e r ă b d a r e . - N u - i n i c i o grabă, i u b i t o , m u r m u r ă e l în colţul g u r i i e i . A m t o a t ă n o a p t e a ca să t e fac să v i i l a m i n e . Insă n u a v u n e v o i e de t o a t ă n o a p t e a . N u t r e b u i decât să adauge u n a l d o i l e a d e g e t c e l u i dintâi şi să l o v e a s c ă m a i i u t e c u d e g e t u l m a r e , şi e x t a z u l o c u p r i n s e în v a l u r i c u t r e m u r ă t o a r e . Deschise g u r a să îi s t r i g e n u m e l e , d a r m â n a l u i era acolo, î n ă b u ş i n d u - i ţipătul ascuţit înainte să trezească t o a t ă casa. C â n d C o n n o r simţi m ă t a s e a înfierbântată a t r u p u l u i P a m e l e i strângându-i degetele, se a r c u i spre p o s t e r i o r u l e i , s t r â n g â n d d i n dinţi ca să-şi p o t o l e a s c ă u n s p a s m de d o r i n ţ ă sălbatică. E r a pe p u n c ­ t u l de a-şi p i e r d e c o n t r o l u l şi de a-şi revărsa s ă m â n ţ a fără ca m ă c a r să fie înăuntrul e i , ceva ce n u m a i făcuse de c â n d era u n flăcău de şaisprezece a n i . N u îl ajută deloc să iasă d i n încurcătură f a p t u l că ea i se î n t o a r s e în p o a l ă şi îşi a r u n c ă braţele în j u r u l gâtului său. Când îşi l i p i o b r a z u l n e t e d de a l l u i , a c o p e r i t de barbă de o z i , n u a r fi f o s t s u r p r i n s să a u d ă îngerii c â n t â n d . î n s c h i m b , a u z i : „Era odat' o bucătăreasă chiurile

frumuşea / Cu picioare groase ca

de copaci./ O singură dată-ntre

Aş ajunge-n

coapse de m-ar strânge

trun­ ea/

genunchi."

- O h , l a dracu*! b l e s t e m ă C o n n o r c â n d g l a s u l înăbuşit se a u z i p r i n uşă. îşi ascunse faţa în gâtul P a m e l e i , c u vocea atât de răguşită de d o r i n ţ ă încât d e - a b i a şi-o m a i r e c u n o s c u . Dacă B r o d i e intră a c u m pe uşa a i a , p e D u m n e z e u l m e u că o să-1 î m p u ş c ! P a m e l a îi î m p i n s e u m e r i i c u m â i n i b l â n d e , d a r f e r m e . - A r t r e b u i să plec. - O h , n u , n u a r t r e b u i ! Dacă rămâi, p r o m i t că n u o să-1 î m p u ş c . G u r a l u i alunecă de-a l u n g u l gâtului P a m e l e i , savurând dulceaţa să­ rată a p i e l i i e i u m e d e de s u d o a r e . D o a r o să-1 pocnesc în cap c u ceva f o a r t e g r e u . Poate c u u n vătrai d i n fier sau c u ceasul de p e p o l i ţ a 144

Doamna şi tăikarui căminului. îi p u t e m a s c u n d e leşul s u b l o c u l de l a p e r v a z . O să treacă m u l t e zile p â n ă o să-1 găsească. Bucătăreasa n e v a m u l ţ u m i . Ea îi p r i n s e o b r a j i i î n p a l m e , obligându-1 să r i d i c e c a p u l şi să îi susţină p r i v i r e a strălucitoare. - N u v r e a u ca e l să m ă găsească în d o r m i t o r u l tău. - T e - a i putea ascunde aici, dedesubt. O f e r i n d u - i u n surâs p l i n de speranţă, C o n n o r se întinse să r i d i c e cearşaful ce îi acoperea şoldurile. Pamela îl apucă de încheietură, p r i v i r e a e i c o b o r â t ă t i m i d şi î n g h i ­ ţitura admirativă uşurându-i l u i C o n n o r înţepătura de d e z a m ă g i r e . - C h i a r n u c r e d că aş avea loc. C o n n o r oftă. B r o d i e fluiera a c u m , s u n e t u l vesel a p r o p i i n d u - s e c u fiecare pas. î n ă b u ş i n d u - ş i u n b l e s t e m , C o n n o r îşi înfăşură cearşaful în j u r u l t a l i e i , o ridică pe P a m e l a în braţe şi p o r n i c u paşi m a r i spre u n a d i n t r e ferestre. P a m e l a se agăţă de gâtul l u i , f ă c â n d o c h i i m a r i de s p a i m ă . - Ce-ai de g â n d să faci? Să m ă a r u n c i pe fereastră? - A i încredere în m i n e ? o întrebă e l , susţinându-i g r e u t a t e a c u o singură m â n ă , în t i m p ce c u cealaltă trăgea de cerceveaua f e r e s t r e i . -Nu! Răspunsul l u i l a declaraţia e i v e h e m e n t ă f u să o sărute - p r e l u n g , a d â n c şi p u t e r n i c , p â n ă c â n d P a m e l a rămase l a f e l de a m e ţ i t ă şi de fără vlagă ca în m o m e n t e l e de d u p ă ce degetele l u i p r i c e p u t e o a r u n ­ caseră p e s t e m a r g i n e a a b i s u l u i de plăcere. î n a i n t e să îşi p o a t ă l i m ­ p e z i m i n t e a s u f i c i e n t cât să se î m p o t r i v e a s c ă , C o n n o r o p r i n s e s e de încheieturi c u mâinile l u i p u t e r n i c e şi o c o b o r a î n c e t pe fereastră. Preţ de o clipă î n g r o z i t o a r e , n u simţi n i m i c s u b p i c i o a r e l e care i se învârteau p r i n aer. A p o i degetele de l a p i c i o a r e i se atinseră de ceva s o l i d şi realiză că e l o c o b o r â s e pe m a r g i n e a lată a u n e i c o r n i ş e ce i e ­ şea în afară d e a s u p r a f e r e s t r e i de s u b c a m e r a l u i . D e acolo p u t e a sări c u uşurinţă î n t r - u n s i c o m o r d i n a p r o p i e r e - î n t r - u n loc u n d e c r e n g i l e f o r m a u u n leagăn l a r g . - D e acolo p o ţ i să c o b o r i în grădină, îi strigă e l uşor. R a m u r i l e s u n t a p r o p i a t e u n a de a l t a , ca o scară. A g ă ţ â n d u - s e de încheieturile l u i de parcă viaţa e i a r fi atârnat de ele, Pamela aruncă o p r i v i r e neîncrezătoare spre pământul îndepărtat. - Şi dacă mi-aş p e t r e c e n o a p t e a a i c i , sus? 145

iresa (Medeiros - A t u n c i s-ar p u t e a să a i nişte explicaţii de d a t grădinarilor, m â i n e - d i m i n e a ţ ă . I i a r u n c ă o p r i v i r e p o z n a ş ă . M a i ales fiindcă n u p o r ţ i pantalonaşi! Ea îşi l i p i g e n u n c h i i , deoarece u i t a s e de acel a m ă n u n t n e î n s e m ­ n a t , d a r i m p o r t a n t . î n c r u n t â n d u - s e l a e l , îşi t r a s e încheieturile d i n strânsoarea l u i , sări de pe c o r n i ş ă în copac şi î n c e p u să c o b o a ­ re spre p ă m â n t , p i p ă i n d fiecare creangă p e care p u n e a p i c i o r u l c u o grijă a g o n i z a n t ă . Când B r o d i e întredeschise uşa şi se strecură în cameră, C o n n o r stătea încă lângă fereastră. - E ş t i încă t r e a z ,

flăcăule?

E u c r e d e a m că a i a d o r m i t d e j a de

mult. - D o r m e a m , răspunse C o n n o r , u n z â m b e t înflorindu-i pe b u z e în t i m p ce o u r m ă r e a p e P a m e l a f u g i n d cât o ţineau p i c i o a r e l e p e s t e i a r b a acoperită de r o u ă , ca o zână d i n p o v e ş t i l e pe care le a s c u l t a în copilărie. D a r m - a t r e z i t u n v i s . . . Neluându-i în s e a m ă pe cei d o i valeţi care stăteau c u g u r i l e c ă s ­ cate l a capetele b u f e t u l u i d i n l e m n de cireş, C o n n o r adăugă t r e i o u ă f i e r t e , p a t r u f e l i i de slănină prăjită, suculentă şi o g r ă m a d ă i m p r e s i o ­ n a n t ă de p e ş t e a f u m a t p e s t e porţiile ce d e j a îi u m p l e a u p â n ă l a r e f u z f a r f u r i a . Şovăi, u i t â n d u - s e pe r â n d l a fiecare tavă d i n a r g i n t , a p o i îşi î n c u n u n ă f a r f u r i a c u d o u ă r u l o u r i a b u r i n d e şi c u o b u c a t ă de prăjitu­ ră c u p r u n e s u f i c i e n t de m a r e cât să î n e c e u n cal. M i c u l d e j u n e r a s i n g u r a m a s ă l a care i se p e r m i t e a să îşi u m p l e f a r f u r i a şi avea intenţia să p r o f i t e d i n p l i n de acest l u c r u . D e a s e m e ­ n e a , e r a u m a i m u l t e f e l u r i de m â n c a r e pe care le p u t e a l u a c u d e g e t e ­ l e , în loc să trebuiască să îşi t a i e bucăţi m i c u ţ e c u v r e u n a d i n t r e acele furculiţe r i d i c o l e . î n c e p e a să înţeleagă de ce Esau îi cedase d r e p t u l său d i n naştere l u i I a c o b p e n t r u u n b l i d c u t o c a n ă . Se s i m ţ e a atât de l i h n i t de f o a m e de c â n d ajunseseră l a W a r r i c k P a r k , încât a r f i r e n u n ţ a t b u c u r o s l a averea şi t i t l u l d u c e l u i p e n t r u u n c a s t r o n p l i n c u supă s c o ţ i a n ă , o r i p e n t r u o p o r ţ i e a b u r i n d ă de c a r t o f i şi n a p i fierţi, cu u n t . D u p ă ce s c h i m b ă o p r i v i r e a m u z a t ă c u tovarăşul l u i s e r v i t o r , u n u l d i n t r e valeţi îndrăzni să i se adreseze d i r e c t . - M i l o r d , n e î n t r e b a m ce se m ă n â n c ă l a m i c u l d e j u n în Scoţia. 146

Doamna şi tâfdaruf- C o p i i , răspunse C o n n o r fără să z â m b e a s c ă . C o p i i e n g l e z i d o l o ­ f a n i , suculenţi. O h , şi t o c a n ă d i n i n i m i de oaie, b i n e î n ţ e l e s . Lăsându-i c u nişte e x p r e s i i î n g r o z i t e pe c h i p , îşi duse f a r f u r i a l a m a s a ovală de s u b f e r e s t r e l e u n d e ducele şi L a d y A s t r i d îşi m â n c a u p r o p r i i l e porţii. C â n d se aşeză pe s c a u n , a r u n c ă o p r i v i r e furişă spre ceasul de pe poliţa căminului, a p o i spre uşă, ştiind f o a r t e b i n e că făcea acel l u c r u la fiecare t r e i m i n u t e de c â n d i n t r a s e în s a l o n u l î n s o r i t p e n t r u d i m i ­ neaţă, u n d e se s e r v e a m i c u l d e j u n . A r fi t r e b u i t să ştie că vigilenţa l u i n u avea să scape p r i v i r i i a s c u ­ ţite a d u c e l u i . - Eşti c a m n e r ă b d ă t o r să p u i o c h i i p e f e r m e c ă t o a r e a t a l o g o d n i c ă în d i m i n e a ţ a a s t a , n u - i aşa? N u fi atât de n e r ă b d ă t o r , fiule! D u p ă ce vă veţi c u n u n a , o p o ţ i ţine în p a t d i m i n e a ţ a cât t i m p v e i d o r i . L a d y A s t r i d îşi ridică p r i v i r e a de l a r u l o u l pe care îl acoperea cu u n t . - Serios, A r c h i b a l d ! N u este n e v o i e să fim v u l g a r i , n u - i aşa? - D i m p o t r i v ă , A s t r i d . Dacă u n b ă r b a t d o r e ş t e să-şi m u l ţ u m e a s c ă tânăra mireasă, de a s t a este n e v o i e . Flutură d i n furculiţă spre C o n ­ n o r . îţi r e c o m a n d o v u l g a r i t a t e viguroasă, fiule, cel p u ţ i n o dată p e z i şi de d o u ă o r i d u m i n i c a . C o n n o r se şterse pe b u z e c u şerveţelul p e n t r u a-şi a s c u n d e z â m ­ b e t u l . E r a u o c a z i i c â n d îl găsea p e b ă t r â n a p r o a p e s u p o r t a b i l . - V o i avea m a r e grijă să vă u r m e z s f a t u l , Excelenţă. Dacă P a m e l a avea să fie c u adevărat m i r e a s a l u i , i - a r fi făcut o adevărată plăcere să u r m e z e acel s f a t . N u m a i că e l a r fi p r e f e r a t să fie de cel p u ţ i n d o u ă o r i pe z i şi de t r e i o r i d u m i n i c a . J u d e c â n d d u p ă răspunsul e i n e r ă b d ă t o r l a a t i n g e r e a l u i , n u credea că P a m e l a a r fi a v u t ceva de o b i e c t a t . - A h , d a , f r a t e l e m e u este o f â n t â n ă de î n ţ e l e p c i u n e în ceea ce priveşte t o a t e c h e s t i u n i l e m a t r i m o n i a l e ! A s t r i d îşi î n t o a r s e p r i v i r e a acidă spre C o n n o r . Păcat că n u o p o ţ i întreba pe m a m a t a despre a s t a , n u - i aşa? Ducele p u f n i . - Ş i ce ştii t u despre c u m să-i f a c i p e plac p a r t e n e r u l u i ? B i e t u l t ă u S h e l d o n şi-a d a t foc în p r o p r i u l p a t d o a r ca să scape de c i c ă ­ lelile tale. 147

T*iresa (MecCeiros C o n n o r îşi simţii p e r i i f i n i de p e ceafă ridicându-i-se. Luă o î n ­ ghiţitură n e p ă s ă t o a r e d i n c i o c o l a t ă , p ă s t r â n d u - ş i c u grijă e x p r e s i a b i n e v o i t o a r e ca să-şi a s c u n d ă i n t e r e s u l s i n c e r p e n t r u s c h i m b u l l o r de r e p l i c i . -Bietul

m e u S h e l d o n a f o s t u n b e ţ i v n e n o r o c i t ! Dacă m i - a r f i l u a t

în s e a m ă cicăleala, n u a r f i b ă u t c o n i a c u l ca pe apă, n i c i n u a r f i f u m a t în p a t ţigările alea scârboase ale l u i . T a t a ştia că era u n n e m e r n i c fără speranţă c â n d m - a o b l i g a t să m ă m ă r i t c u e l . P u r şi s i m p l u n u a d a t d o i . . . A s t r i d î n l e m n i , î n ă b u ş i n d u - ş i o r i c e c u v â n t n e d e m n de o l a d y pe care fusese g a t a să îl rostească. îşi înclină f r u n t e a , p i e l e a d i n j u r u l g u r i i d e v e n i n d u - i strânsă şi albă. C o n n o r simţi o î m p u n s ă t u r ă de milă reţinută. Poate că părul îi d e v e n e a a r g i n t i u şi bărbia i se lăsa, însă o u r m ă de f r u m u s e ţ e p â n ­ gărită se m a i o b s e r v a încă p e c h i p u l e i , ca o f a n t a s m ă a f e t e i care fusese c â n d v a . D u c e l e îi c o n c e d i e răbufnirea c u u n ţâţâit dispreţuitor şi îşi î n ­ dreptă i a r atenţia spre C o n n o r . - A m făcut a r a n j a m e n t e l e necesare ca t u şi d o m n i ş o a r a D a r b y să participaţi l a o serată m â i n e - s e a r ă , l a reşedinţa d i n oraş a l o r d u l u i N e w t o n . C r o i t o r u l m - a a s i g u r a t că e l şi asistenţii l u i v o r l u c r a fără o p r i r e şi că v o r p u t e a să îţi l i v r e z e p r i m u l set de h a i n e m â i n e - d i m i neaţă. M ă t e m că n u v ă v o i p u t e a însoţi. V r e a u să î m i păstrez t o a t e forţele p e n t r u b a l u l pe care îl v o i găzdui s ă p t ă m â n a v i i t o a r e , ca să celebrez reîntoarcerea t a oficială în s o c i e t a t e . C o n n o r se î n c r u n t ă . - U n bal? C r e d că n u v a f i n e v o i e să d a n s e z , n u - i aşa? O c h i i d u c e l u i se aprinseră de a m u z a m e n t . - S e o b i ş n u i e ş t e să f a c i u n o c o l s a u d o u ă p e r i n g u l de d a n s , c u d o a m n a i n i m i i t a l e în braţe. Doamna

inimii lui. C o n n o r aruncă o altă p r i v i r e spre ceas şi desco­

p e r i că e r a a p r o a p e o r a zece. î n c r u n t ă t u r a i se adânci. Poate că P a m e l a z ă b o v e a , p u r şi s i m p l u , în p a t , epuizată d u p ă v i z i t a pe care o făcuse în d o r m i t o r u l l u i l a m i e z u l n o p ţ i i . Şi în p a t u l l u i . P r i v i r e a i se m u t ă de l a ceas l a uşă. I n t i m p u l călătoriei l o r p r i n Scoţia, aflase că era o p e r s o a n ă care se t r e z e a d e v r e m e şi b i n e - d i s p u să d i m i n e a ţ a , n e r ă b d ă t o a r e să trăiască fiecare n o u ă z i şi a v e n t u r i l e p e care aceasta l e - a r f i a d u s . 148

(Doamna şi tâCharufDacă n u z ă b o v e a în p a t , c i se a s c u n d e a în d o r m i t o r u l e i , p r e a n e ­ căjită ca să dea c u o c h i i de el? N u p u t e a s u p o r t a gândul că se p u t e a să o f i ruşinat c u a t i n g e r e a l u i . Că se p u t e a să f i a j u n s d e j a să r e g r e t e plăcerea pe care i - o dăruise e l . Sări în p i c i o a r e , a r u n c â n d o ultimă p r i v i r e plină de j i n d f a r f u r i e i l u i m u l t prea pline. - U n d e t e d u c i ? i n t e r v e n i L a d y A s t r i d c â n d e l se î n d r e p t ă spre uşă. D o a r n u o v e i târî p e b i a t a d o m n i ş o a r ă D a r b y afară d i n d o r m i t o ­ r u l e i ! A ş a ceva n u s-ar c u v e n i ! E l se întoarse b r u s c pe călcâie şi o p o r n i î n a p o i spre m a s ă . Alese u n r u l o u cald, a p o i îşi v ă z u de d r u m , lăsându-1 pe duce c h i c o t i n d , i a r pe L a d y A s t r i d d e s c h i z â n d şi î n c h i z â n d g u r a ca u n p e ş t e pe u s c a t . Când C o n n o r a j u n s e l a uşa d o r m i t o r u l u i P a m e l e i , r u l o u l d i s p ă r u ­ se de m u l t , însă presimţirile l u i s u m b r e - n u . îşi l i p i u r e c h e a de uşă, c u i n i m a p e j u m ă t a t e strânsă de t e a m ă că avea să fie î n t â m p i n a t de s u n e t e l e sfâşietoare ale s u s p i n e l o r P a m e l e i . D a r n u îl î n t â m p i n ă decât liniştea. Ridică p u m n u l ca să b a t ă l a uşă, a p o i îl c o b o r î . D e d a t a aceasta n u avea n i c i cea m a i m i c ă intenţie să îi dea P a m e l e i ocazia să îl r e f u z e . Ridicându-şi

bărbia într-un

unghi

hotărât,

deschise

uşa

cu

îndrăzneală. Pamela se u i t a în jos l a grămezile de t a f t a şi m u s e l i n ă împrăştiate p e p a t u l n e f ă c u t , d a r c â n d uşa se l o v i de p e r e t e , se răsuci pe călcâie să îl î n f r u n t e . L u i C o n n o r i se o p r i i n i m a . E r a m a i rău decât se t e m u s e . O c h i i ei f r u m o ş i e r a u umflaţi, a p r o a p e n u i se m a i p u t e a u d e s c h i d e , n a s u l îi era r o z şi strălucitor, i a r o b r a j i i îi e r a u încă pătaţi c u l a c r i m i p r o a s p e ­ t e . Părul îi era c u m p l i t de încurcat - îi stătea j u m ă t a t e î n sus şi j u m ă ­ t a t e în j o s , c u p i e p t e n i şi agrafe i ţ i n d u - s e de p e s t e t o t . Şi ceea ce era m a i rău, îl p r i v e a de parcă el a r fi f o s t cel care îi ucisese b i a t a m a m ă . Deşi îşi s i m ţ e a p i c i o a r e l e ca de p l u m b , n u se p u t u î m p i e d i c a să se î n d r e p t e spre ea. - N u - i n e v o i e de a s t a , f e t i ţ o , şi n u a m să accept aşa ceva! spuse el încet. N u - ţ i p o ţ i p e t r e c e r e s t u l vieţii p l â n g â n d în c a m e r a t a d o a r p e n t r u că a i p e t r e c u t câteva c l i p e f u r a t e în a m e a . 149

—

iresa Mecfeiros -

C o n n o r a u z i u n i c n e t de m i r a r e . Prea târziu o zări pe S o p h i e s t â n d lângă m ă s u ţ a de toaletă, c u g u r a deschisă şi c u p r i v i r e a uimită aţinti­ tă a s u p r a P a m e l e i de parcă n u îşi m a i v ă z u s e s o r a n i c i o d a t ă înainte. Se o p r i l a câţiva paşi de P a m e l a , tânjind să r e d u c ă distanţa d i n t r e ei fie şi n u m a i ca să o p o a t ă a t i n g e p e n t r u u l t i m a oară. - N - a i de ce să t e ruşinezi, f e t i ţ o ! E u s u n t cel care a p r o f i t a t de t i n e şi de i n o c e n ţ a t a . D u p ă c u m b i n e ştii, n u s u n t u n b ă r b a t de o n o a ­ re. D a r îţi p o t p r o m i t e că, în c i u d a a ceea ce s-a î n t â m p l a t între n o i n o a p t e a trecută, eşti încă fecioară. N u v e i d e z o n o r a p a t u l soţului tău. Deşi se strădui d i n t o a t e p u t e r i l e , n u reuşi să îşi î n d e p ă r t e z e n o t a de amărăciune d i n voce. N i c i m ă c a r n u v a t r e b u i să afle v r e o d a t ' că a i lăsat u n s c o ţ i a n m u r d a r şi h o ţ , d i n Ţinutul M u n t o s , să-şi p u n ă mâinile pe t i n e . C o n n o r n u îşi d ă d u s e s e a m a că P a m e l a strângea în m â n ă o p e r i e de păr p â n ă c â n d aceasta n u zbură p e lângă c a p u l l u i , i z b i n d u - s e de uşa d i n spatele său c u o b u f n i t u r ă surdă. - N u plâng p e n t r u că m i - e ruşine, s c o ţ i a n g r e u de cap! Se uită l a el, ridicând vocea şi t â n g u i n d u - s e . Plâng p e n t r u că n u a m c u ce să m ă îmbrac!

CapitoCuCî7 - D a r ceea ce p o r ţ i a c u m ce are? o întrebă C o n n o r prevăzător, p r e ­ gătit să se aplece dacă P a m e l a a r m a i fi a r u n c a t în el c u v r e u n o b i e c t n e a ş t e p t a t - o jartieră d i n dantelă s a u p o a t e c u t a b u r e t u l de lângă m ă s u ţ a de toaletă. O v ă z u s e î n f r â n g â n d u n r e g i m e n t întreg de soldaţi e n g l e z i înar­ m a t ă d o a r c u u n z â m b e t . N u se g â n d i s e n i c i o d a t ă că avea să o vadă t r e m u r â n d în p r a g u l i s t e r i e i , lângă u n m o r m a n ş i f o n a t de t a f t a . Ea îl p r i v i , n e v e n i n d u - i să creadă. - Eşti şi o r b , pe lângă f a p t u l că eşti s u r d ? E u n u a m a v u t decât d o u ă v e ş m i n t e p o t r i v i t e , şi l e - a m p u r t a t pe a m â n d o u ă în p r i m a z i a şederii n o a s t r e a i c i . D e j a a m f o s t n e v o i t ă să î m p r u m u t r o c h i i l e l u i Sophie. S o p h i e p u f n i şi îşi d ă d u o c h i i p e s t e cap. 150

Doamna şi tâffiaruf-—

-

- S ă m i le î m p r u m u ţ i ? M a i degrabă să m i le d i s t r u g i ! M i - a î n a p o ­ i a t r o c h i a preferată c u m â n e c a sfâşiată toată, p â n ă l a p a n g l i c i ! Şi a s t a n i c i n u se c o m p a r ă c u stricăciunile pe care le-a c a u z a t c u p i c i o r u l e i e n o r m celei m a i drăguţe p e r e c h i de p a n t o f i pe care o a m . N e b ă g â n d în s e a m ă b o s u m f l a r e a s u r o r i i e i , P a m e l a flutură d i n m â n ă spre g r ă m a d a de v e ş m i n t e de pe p a t . - I - a m încercat t o a t e r o c h i i l e , şi fiecare îmi v i n e şi m a i rău decât celelalte. - E u a m f o s t î n t o t d e a u n a m a i înclinat să r e m a r c f e m e i a care p o a r ­ tă v e ş m â n t u l , n u v e ş m â n t u l p r o p r i u - z i s , r e c u n o s c u C o n n o r . Dacă v r e i să ştii, cei m a i mulţi bărbaţi a r p r e f e r a să se d e s c o t o r o s e a s c ă de v e ş m i n t e . - E i b i n e , s-ar p u t e a să trebuiască să fac î n t o c m a i . Prinzându-şi f u s t a c u a m b i i p u m n i încleştaţi, P a m e l a ridică t i v u l d a n t e l a t a l r o c h i e i t r a n d a f i r i i pe care o p r o b a în acel m o m e n t , desc o p e r i n d u - ş i i s p i t i t o r g l e z n e l e subţiri şi p i c i o a r e l e goale, care l u i i se părură i n c r e d i b i l de d e l i c a t e , m a i ales c o m p a r a t i v c u ale l u i . - P e n t r u că asta este c u cel p u ţ i n doisprezece c e n t i m e t r i p r e a scurtă! - î n t r - a d e v ă r , m u r m u r ă e l , t e m â n d u - s e să s p u n ă m a i m u l t e . - Şi uită-te d o a r l a c o r s e t u l ăsta! Este u n d e z a s t r u ! Lăsă f u s t a şi îşi c u p r i n s e sânii c u p a l m e l e , ridicându-i. Fie şi n u m a i o dată dacă v o i t r a g e aer în p i e p t m a i t a r e , p i e p t u l î m i v a sări d i n e l , ca să-1 v a d ă toată l u m e a ! D e v r e m e ce îl i n v i t a s e să se u i t e , C o n n o r îşi aţinti p r i v i r e a a s u p r a sânilor g e n e r o ş i ce a m e n i n ţ a u să se r e v e r s e peste m a r g i n e a corse­ t u l u i a d â n c . î n c ă îşi a m i n t e a cât de calzi şi de m o i se simţiseră în mâinile l u i . - Şi a s t a a r fi ceva rău? întrebă e l , n e v o i t să-şi m u ş t e i n t e r i o r u l o b r a z u l u i ca să n u z â m b e a s c ă . - Bineînţeles că d a ! M a i ales fiindcă S o p h i e t o c m a i m i - a spus că i-a a u z i t pe s e r v i t o r i i d i n bucătărie v o r b i n d despre f a p t u l că a m f o s t invitaţi l a p r i m a n o a s t r ă serată, m â i n e - s e a r ă . N u p o t să găsesc n i c i m ă c a r o r o c h i e p e care să o p o r t l a m i c u l d e j u n ! C u m să m ă î m b r a c p e n t r u o serată? - E u n i c i m ă c a r n u s u n t s i g u r de ce î n s e a m n ă o serată, mărturisi Connor.

iresa Medfeiros - Este u n cuvânt f r a n c e z d e l i c i o s de s o f i s t i c a t p e n t r u b a l , îl d u m i ­ r i Sophie cu u n m i c zâmbet îngâmfat. - N u s u n t e m în Franţa, i - o întoarse C o n n o r . D e ce n u îl n u m e s c , p u r şi s i m p l u , bal? P a m e l a se aşeză c u o b u f n i t u r ă l a p i c i o a r e l e p a t u l u i , c u u m e r i i m â n d r i lăsaţi în s e m n de înfrângere. - Şi aşa v a i z b u c n i u n s c a n d a l d e s t u l de m a r e c â n d toată l u m e a v a d e s c o p e r i că v i i t o r u l duce de W a r r i c k i - a j u r a t d r a g o s t e eternă f i i c e i u n e i actriţe, care s-a n ă s c u t în aşternuturi n e p o t r i v i t e . Dacă î m i fac apariţia în r o c h i i l e astea care n u m i se p o t r i v e s c şi n u m a i s u n t l a m o d ă , n i m e n i n u v a crede că t e - a i f i p u t u t îndrăgosti de m i n e . N u c â n d v o r vedea c u o c h i i l o r cât de simplă s u n t c u adevărat. îşi plecă f r u n t e a , v o r b i n d d i n ce în ce m a i î n c e t , p â n ă c â n d vocea d e - a b i a i se m a i a u z i . Le v o i părea ridicolă şi t e v o i face şi pe t i n e să p a r i r i d i c o l . L u i C o n n o r îi p i e r i a m u z a m e n t u l c â n d î n c e p u să înţeleagă, î n c e t , c u v i n t e l e P a m e l e i . N u îi era ruşine de e l . Se t e m e a că avea să îl facă de ruşine. Pe e l , C o n n o r K i n c a i d . U n s c o ţ i a n m u r d a r şi h o ţ d i n Ţ i n u ­ t u l M u n t o s , c u u r m e de ştreang pe gât şi pe a l cărui cap fusese d e j a f i x a t preţul. Tânjea să o atingă, d a r îl c u p r i n s e s p a i m a de a n u - i răni şi m a i m u l t m â n d r i a d e j a sfărâmată. î m p r e u n â n d u - ş i mâinile l a spate ca să şi le ţină d e p a r t e de ea, se î n t o a r s e şi i se adresă l u i S o p h i e . - A i grijă de s o r a t a ! A d u - i o cârpă udată c u apă rece ca să şi-o p u n ă pe o c h i şi sună ca să c e r i m i c u l d e j u n . Se î n t o a r s e spre uşă, a p o i se răsuci în loc. C o m a n d ă şi o b a i e fierbinte p e n t r u ea... c u nişte f l o r i s a u f r u n z e d i n t r - a c e l e a pe care le p u n î n apă ca să m i r o a s ă f r u m o s . S o p h i e rămase c u g u r a căscată, fiind m a i m u l t decât insultată să fie tratată d r e p t s e r v i t o a r e a care p r e t i n d e a că este. - Păi, d a , m i l o r d , răspunse ea, făcându-i o reverenţă în derâdere. M a i d o r e ş t e şi a l t c e v a D o m n i a Sa? E l îi aruncă o p r i v i r e P a m e l e i , care se u i t a l a e l l a f e l de uimită. - N u . C r e d e - m ă că de r e s t u l m ă v o i o c u p a e u ! C o n n o r străbătea c o r i d o a r e l e l u n g i de l a W a r r i c k P a r k de parcă a r fi f o s t d e j a stăpânul d o m e n i u l u i . Când t r e c u de u n colţ fără a-şi î n c e ­ t i n i paşii, d o u ă s e r v i t o a r e t i n e r e , care ştergeau l a m b r i u r i l e de p r a f , s c h i m b a r ă p r i v i r i s p e r i a t e şi se feriră r e p e d e d i n calea l u i . 152

Doamna şi tâCkaruCSe întoarse în s a l o n u l de d i m i n e a ţ ă şi îl găsi p u s t i u . U n s i n g u r v a l e t strângea tăvile de p e b u f e t . C â n d C o n n o r îşi drese vocea, b ă r ­ b a t u l sări de parcă a r fi f o s t î m p u ş c a t . P l a t o u l d i n a r g i n t pe care îl ţinea în m â n ă îi alunecă p r i n t r e degete şi căzu c u z g o m o t pe p o ­ dea, î m p r ă ş t i i n d rămăşiţele de o u ă fierte p e s t e t o t pe nepreţuitul covor A u b u s s o n . C o n n o r n u avea t i m p de p i e r d u t pe scuze s a u politeţuri. - U n d e îl p o t găsi pe duce? - Pe tatăl d o m n i e i t a l e , m i l o r d ? S e r v i t o r u l p r i v i pe furiş ceasul de pe poliţa căminului. D i m i n e a ţ a , l a această oră, de o b i c e i îl găsiţi în g a l e r i a c u p o r t r e t e . C o n n o r o p o r n i s e d e j a î n a p o i pe c o r i d o r c â n d îşi d ă d u s e a m a că n u avea h a b a r u n d e e r a g a l e r i a c u p o r t r e t e . Se o p r i l a b a z a scărilor g r a n d i o a s e d i n h o l u l de l a i n t r a r e , t r e c â n du-şi o m â n ă p r i n păr, supărat. î n sălbăticia Ţinutului M u n t o s a l Scoţiei p u t e a să îşi dea seama e x a c t de l o c u l u n d e se afla l u â n d u - s e n u m a i d u p ă p o z i ţ i a s o a r e l u i pe cer şi d u p ă g r o s i m e a m u ş c h i u l u i de pe t r u n c h i u r i l e c o p a c i l o r , însă se părea că în acel l a b i r i n t b l e s t e ­ m a t de casă n u se p u t e a o r i e n t a . Era pe p u n c t u l de a se întoarce în s a l o n u l de d i m i n e a ţ ă p e n t r u a cere indicaţii, c â n d u n scârţâit r i t m i c se a u z i de u n d e v a de sus, de pe scări. C o n n o r m a i auzise acel s u n e t înainte, de fiecare dată c â n d u n v a l e t năpăstuit î m p i n g e a s c a u n u l c u r o t i l e a l c o n t e l u i în v r e o ca­ m e r ă , în t i m p ce stăpânul l u i îl d o j e n e a î n t r u n a p e n t r u că m e r g e a p r e a r e p e d e s a u p e n t r u că n u se grăbea deloc. C o n n o r urcă scările sărind p e s t e câte d o u ă t r e p t e o dată, l u â n d - o l a stânga c â n d a j u n s e l a e t a j u l a l d o i l e a . Paşii l u i m a r i îl purtară î n ­ dată î n t r - o g a l e r i e lungă şi spaţioasă, m ă r g i n i t ă î n t r - o p a r t e de u n b a l c o n ce d ă d e a în sala de b a l î n t u n e c a t ă de d e d e s u b t , şi de u n p e r e t e p e care e r a u a l i n i a t e p o r t r e t e clasice, de t o a t e f o r m e l e şi m ă r i m i l e , în cealaltă p a r t e . Lămpile pâlpâitoare de pe p e r e t e n u reuşeau să î m ­ prăştie c u t o t u l u m b r e l e . S c a u n u l c u r o t i l e a l d u c e l u i fusese r e d u s l a tăcere şi u n v a l e t t o c ­ m a i se făcea n e v ă z u t p r i n t r - o uşă de l a capătul o p u s a l g a l e r i e i , d u p ă ce p r i m i s e încuviinţarea stăpânului său. D u c e l e rămăsese s i n g u r , cuibărit în s c a u n u l l u i , c u u n şal înfăşurat pe u m e r i şi c u o pătură drapată p e s t e p i c i o a r e l e n e f o l o s i t o a r e . 153

T'zresa *Medeiros Se u i t a în sus pe p e r e t e , atât de c o n c e n t r a t , de parcă a r f i f o s t s i n g u r u l s u f l e t d i n acea casă. C o n n o r f u n e v o i t să îşi înăbuşe în i n i m ă încă u n u l d i n t r e acele v a ­ l u r i tulburătoare de vină. A c e l b ă r b a t e r a d u ş m a n u l l u i , îşi r e a m i n t i el. Dacă era s i n g u r , v i n a era n u m a i a l u i , p e n t r u că îi î n d e p ă r t a s e de lângă e l pe toţi cei care îl iubiseră v r e o d a t ă . C o n n o r îşi încetini paşii. P e n t r u p r i m a dată de c â n d ajunsese l a W a r r i c k Park, se s i m ţ e a într-adevăr ca i n t r u s u l care era. Traversând acea g a l e r i e ce părea fără de sfârşit, c u paşi u ş o r i ca de h o ţ , strămoşii W a r r i c k , în v e ş m i n t e l e l o r b o g a t e şi d i n r a m e l e l o r a u r i t e , păreau să îl privească de sus, de-a l u n g u l n a s u r i l o r , luându-1 în râs p e n t r u că î n d r ă z n e a să p r e t i n d ă că era u n u l d e - a l l o r . C u r i o z i t a t e a îl c o p l e ş e a p e m ă s u r ă ce se a p r o p i a de s c a u n u l d u c e ­ l u i . N u îşi p u t e a închipui ce f r u m u s e ţ e c a p t i v a s e în aşa m ă s u r ă a t e n ­ ţia ascuţită a bărbatului. C u r i o z i t a t e a i se t r a n s f o r m ă în m i r a r e c â n d înţelese că ducele n u se u i t a l a u n p o r t r e t , c i l a u n spaţiu l a r g , g o l , de pe p e r e t e , între d o u ă p o r t r e t e . J u d e c â n d d u p ă u r m e l e p a l e de pe t a p e t u l a u r i t ce î n c o n j u r a u u n pătrat p e r f e c t , acel spaţiu n u fusese întotdeauna gol. C o n n o r a r f i p u s rămăşag că bărbatul n i c i m ă c a r n u îi simţise p r e ­ z e n ţ a , şi t o c m a i de aceea tresări c â n d ducele spuse u ş o r : - Toată l u m e a crede că a m p o r u n c i t să îi fie î n d e p ă r t a t e p o r t r e t e l e p e n t r u că o d i s p r e ţ u i a m deoarece m ă părăsise. D a r adevărul era că p u r şi s i m p l u n u s u p o r t a m să m ă u i t l a ele. N u s u p o r t a m să m i se a m i n t e a s c ă în fiecare n e n o r o c i t ă z i a vieţii m e l e că f u s e s e m atât de p r o s t încât să o p i e r d . Clătină d i n cap. I - a m spus l u c r u r i atât de c u m p l i t e ! A m a m e n i n ţ a t - o atât de î n g r o z i t o r ! î n c e r c a m să o înspăi­ m â n t ca să n u m ă părăsească, însă n u a m reuşit decât să o î n d e p ă r t e z de m i n e . Ceea ce a r f i t r e b u i t să fac - ceea ce e r a m p r e a tânăr, p r e a m â n d r u şi p r e a n e s ă b u i t ca să fac, era să cad în g e n u n c h i şi să o i m ­ p l o r să m ă i e r t e . O f t ă , d e v o r â n d încă acel p e r e t e g o l c u p r i v i r e a pierdută. - V i n a i c i în fiecare z i şi p r i v e s c l o c u l u n d e era aşezat p o r t r e t u l e i , şi încă o p o t v e d e a . Acele b u c l e l u n g i , strălucitoare, p e care m ă lăsa să i le p i e p t ă n înainte de culcare. O c h i i e i surâzători. A c e a g r o p i ţ ă î n n e b u n i t o a r e ce n u apărea decât c â n d m ă t a c h i n a . 154

Doamna şi tâfkaruC C o n n o r îşi ridică p r i v i r e a spre p e r e t e l a f e l de f a s c i n a t , a p r o a p e p u t â n d să o v a d ă pe f e m e i a pe care o d e s c r i a ducele. D u c e l e îşi r o t i s c a u n u l ca să îl privească în faţă. - P r e s u p u n că m ă c o n s i d e r i r i d i c o l . Ea m i - a r râde în faţă dacă m - a r p u t e a v e d e a a c u m . N i c i o d a t ă n u a a v u t răbdare c u m â n d r i a m e a . Sau c u slăbiciunile m e l e . - D u p ă ce t e - a părăsit, de ce n u a i d i v o r ţ a t de ea sau de ce n u a i d e c l a r a t - o m o a r t ă , ca să t e p o ţ i recăsători şi p l ă m ă d i u n a l t m o ş t e n i ­ t o r ? întrebă C o n n o r î m p i n s de o sinceră c u r i o z i t a t e . - Fiindcă ştiam că n u a r f i a v u t r o s t . Ea a r f i f o s t p e n t r u t o t d e a u n a soţia i n i m i i m e l e . Ştii că n u m - a m m a i c u l c a t c u n i c i o f e m e i e d u p ă ce m - a părăsit? Toţi a n i i ăia i - a m f o s t c r e d i n c i o s u n e i f a n t o m e . îi scăpă u n h o h o t t r i s t . Şi a s t a i - a r face plăcere, să ştii! M i - a r s p u n e că a m p r i m i t exact ceea ce m e r i t a m p e n t r u că a m încălcat j u r ă m i n t e l e de la c u n u n i e - şi p e n t r u că i - a m sfâşiat i n i m a . îşi lăsă c a p u l pe spate p e n t r u a-1 p r i v i pe C o n n o r în o c h i , c u o expresie sfidătoare. Cât de m u l t t r e b u i e să m ă urăşti! - N u t e urăsc, îi răspunse C o n n o r , uşurat că p u t e a să tragă u n f i r de adevăr d i n p r o p r i u l g h e m de m i n c i u n i . S c l i p i r e a şireată se î n t o r s e s e în p r i v i r e a d u c e l u i . - A h , d a r m ă c o m p ă t i m e ş t i , ceea ce este şi m a i e n e r v a n t p e n t r u u n bătrân b o l n a v care a f o s t c â n d v a l a f e l de î n c r e z ă t o r şi de r o b u s t ca t i n e . P r e s u p u n că a r t r e b u i să v ă f i u r e c u n o s c ă t o r ţie şi d o m n i ş o a ­ r e i t a l e D a r b y . Până c â n d n u v-aţi î n t o r s să îmi s p u n e ţ i ce s-a ales de m a m a t a , m a i p u t e a m încă să p r e t i n d că î n t r - o b u n ă z i ea m i - a r fi t r e c u t d i n n o u p r a g u l - l a f e l de tânără şi de f r u m o a s ă ca în z i u a în care m - a părăsit. D a r a c u m , c â n d ştiu că a p i e r i t de t o t şi p e n t r u t o t ­ d e a u n a , a m încă u n m o t i v f o a r t e b u n să p r i m e s c m o a r t e a c u braţele deschise. Deşi, dată fiind s t a r e a neagră a s u f l e t u l u i m e u , adăugă e l sec, există p u ţ i n e şanse să n e m a i î n t â l n i m v r e o d a t ă , c h i a r şi de cea­ laltă p a r t e a a c e l u i m a r e v i d . - Dacă a i avea ocazia, întrebă C o n n o r uşor, i e r t a r e a c u i a i cere-o? L u i D u m n e z e u ? Sau ei? - C u m n u c r e d că v o i p r i m i milă d i n p a r t e a n i c i u n u i a d i n t r e e i , p o a t e că a r t r e b u i să m ă m u l ţ u m e s c să o cer pe a t a . C o n n o r se aşeză într-un g e n u n c h i în faţa s c a u n u l u i , a s t f e l încât să fie l a acelaşi n i v e l c u ducele, l a f e l c u m făcuse în p r i m a z i c â n d 155

T*iresa Medteiros ajunsese l a W a r r i c k P a r k . îşi lăsă o m â n ă p e s t e g e n u n c h i u l osos a l bărbatului, d i s p u s să îl i m p l o r e dacă a r f i f o s t n e v o i e . -Nu

de remuşcările s a u de r e g r e t e l e t a l e a m n e v o i e astăzi,

Excelenţă, c i de c u t o t u l a l t c e v a . D u c e l e îşi aşeză m â n a p e s t e a l u i C o n n o r , strângându-1 s u r p r i n ­ z ă t o r de p u t e r n i c . - O r i c e , fiule! A b s o l u t orice. î n acea d u p ă - a m i a z ă , c â n d o bătaie t i m i d ă răsună în uşa d o r ­ m i t o r u l u i e i , P a m e l a deschise b r u s c şi v ă z u d o u ă s e r v i t o a r e t i n e r e , c h i c o t i n d şi d â n d d i n m â i n i ca o p e r e c h e de p u i de p o r u m b e l . - Z i u a b u n ă , d o n ' ş o a r ă ! c i r i p i cea m a i plinuţă, c u o b r a j i i î m b u ­ joraţi şi c u b u c l e l e de c u l o a r e a m o r c o v u l u i ieşindu-i de s u b b o n e t ă . A m v e n i t să vă l u ă m . L o r d u l E d d y w h i s t l e vă solicită p r e z e n ţ a în sala de b a l . - L o r d u l E d d y w h i s t l e ? repetă P a m e l a , uluită p e n t r u o clipă. î n c i u d a f a p t u l u i că se b u c u r a s e de u n m i c d e j u n c o p i o s şi de o b a i e l u n ­ gă şi f i e r b i n t e , avea m i n t e a încă p u ţ i n î n c e ţ o ş a t ă d i n cauza p o t o p u l u i e i j e n a n t de l a c r i m i . O h ! V r e i să s p u i m a r c h i z u l ! - Păi, d a , d o m n i ş o a r ă , m a r c h i z u l . S e r v i t o a r e a cea înaltă şi mlădie îşi aruncă părul î m p l e t i t , g a l b e n ca p a i u l , p e s t e umăr. Şi zău că n u p r e a a f o s t o cerere, c i m a i m u l t o p o r u n c ă . - S a u o c o m a n d ă , i n t e r v e n i î n d a t o r i t o a r e tovarăşa e i d o l o f a n ă . C r e d că v o r b e l e sale exacte a u f o s t - îşi c o b o r î vocea ca să i m i t e cât m a i b i n e f e l u l în care C o n n o r p r o n u n ţ a „r"-ul: „ D a c ă fetişcana stă pe g â n d u r i , amintiţi-i că o să f i u duce î n t r - o b u n ă z i şi că v o r b e l e m e l e v o r f i literă de lege!" P a m e l a aruncă o p r i v i r e n e î n c r e z ă t o a r e p e s t e umăr, l a s o r a e i . S o p h i e stătuse întinsă pe b u r t ă , pe p a t , d e v o r â n d u l t i m a ediţie d i n La BelleAssemblee,

pe care o şterpelise d i n d o r m i t o r u l l u i L a d y A s t r i d ,

d a r u r m ă r e a a c u m c u a v i d i n t e r e s t o t ceea ce se p e t r e c e a lângă uşă. - C h i a r a spus că v o r b e l e l u i v o r f i literă de lege, n u - i aşa? A s t a - i c i u d a t , m o r m ă i P a m e l a . N u c r e d e a m că îi pasă p r e a m u l t de lege. Scrută feţele t i n e r e şi n e r ă b d ă t o a r e ale s e r v i t o a r e l o r . îi p u t e ţ i s p u n e l o r d u l u i E d d y w h i s t l e că v o i c o b o r î de îndată ce v o i găsi ceva p o t r i v i t c u care să m ă î m b r a c . Ceea ce s-ar p u t e a î n t â m p l a s ă p t ă m â n a v i i t o a ­ r e , adăugă ea în b a r b ă . S e r v i t o a r e l e s c h i m b a r ă nişte p r i v i r i m â h n i t e . 156

(Doamna şi tâCkaruC- O, n u , d o m n i ş o a r ă , spuse cea zveltă. N u v a f i necesar. A spus că n u t r e b u i e să purtaţi d e c â t h a l a t u l . - P o f t i m ? V r e a să p o r t n u m a i h a l a t u l , l a p a r t e r , în m i e z u l z i l e i ? - Păi, d a , d o m n i ş o a r ă . F r u n t e a s e r v i t o a r e i m a i s c u n d e şi m a i î n ­ desate se î n c r u n t ă c u hotărâre. Instrucţiunile D o m n i e i Sale a u f o s t f o a r t e clare în această privinţă. Ba c h i a r f o a r t e clare. Pamela clătină d i n cap, î n t r e b â n d u - s e ce îl apucase pe C o n n o r să ceară ceva atât de s t r a n i u . D u p ă ce c h i b z u i o clipă, îşi î n d r e p t ă u m e ­ r i i şi m a i făcu u n n o d în c o r d o n u l h a l a t u l u i ei r o s . îşi t r e c u degetele p r i n t r e b u c l e l e l i b e r e , strânse în vârful c a p u l u i , şi le simţi încă p u ţ i n u m e d e după baie. - A t u n c i , b ă n u i e s c că a r t r e b u i să m e r g e m . C u siguranţă n u a m v r e a să îl f a c e m pe v i i t o r u l n o s t r u l o r d şi stăpân să n e aştepte, n u - i aşa? C â n d ieşi d i n c a m e r ă , însoţită de e s c o r t a e i uimită, S o p h i e c o b o r î d i n p a t şi le u r m ă . P a m e l a intră c u paşi apăsaţi în sala de b a l , c u S o p h i e d u p ă ea. Se înfuriase d i n ce în ce m a i m u l t c u fiecare pas şi era h o t ă r â t ă să îl înveţe m i n t e pe C o n n o r K i n c a i d p e n t r u că îndrăznise să o c h e m e în acel m o d atât de trufaş. D a r c â n d păşi p r a g u l şi v ă z u ce o aştepta, îşi p i e r d u m i n ţ i l e , r ă m â ­ n â n d fără n i c i u n g â n d c o e r e n t în cap. Sala de b a l fusese t r a n s f o r m a t ă . Dacă n u a r f i v ă z u t c a n d e l a b r e l e strălucitoare d i n c r i s t a l şi şirul de f e r e s t r e în s t i l f r a n c e z deschise pe p e r e t e l e o p u s , n u a r f i r e c u n o s c u t - o n i c i o d a t ă d r e p t încăperea ce găzduise d u e l u l p e t r e c u t c u o z i în u r m ă . A p r o a p e fiecare c e n t i m e t r u de spaţiu era o c u p a t c u s u l u r i de m a ­ t e r i a l e , î n t r - o g a m ă a m e ţ i t o a r e de t e x t u r i şi c u l o r i . M a n e c h i n e de c r o i t o r i e e r a u împrăştiate p r i n t o a t ă încăperea, c u f o r m e l e v o l u p t u o a s e a c o p e r i t e de m e t r i întregi de m ă t a s e şi s a t i n . Până şi a r m u r a străveche ce stătea de p a z ă pe p e r e t e l e o p u s fusese î m p r u m u t a t ă ca să p o a r t e o capă de nurcă şi o b o n e t ă f o a r t e drăguţă, î n c o r o n a t ă de u n m ă n u n c h i înalt de p e n e de struţ. - V a i m i e ! e x c l a m ă S o p h i e , s t r e c u r â n d u - s e p e lângă P a m e l a . P r i v i m o d e l e l e în acuarelă ce fuseseră e x p u s e pe şevalete a u r i t e p r i n toată sala, clătinându-se pe p i c i o a r e de parcă a r f i f o s t pe p u n c t u l de a leşina. S u n t g a t a să p u n rămăşag că l e - a u a d u s p r i n c o n t r a b a n d ă 157

T'iresa (Medeiros d i r e c t de l a Paris! N u s u n t cele m a i f r u m o a s e l u c r u r i p e care l e - a i văzut vreodată? O m a r e de c h i p u r i n e r ă b d ă t o a r e o î n t â m p i n ă pe P a m e l a , însă ea n u avea o c h i decât p e n t r u u n u l d i n t r e ele. î n c r e m e n i pe loc p â n ă c â n d C o n n o r v e n i lângă ea, c r o i n d u - ş i d r u m p r i n t r e t o ţ i ceilalţi. - Ce a i făcut? v r u ea să ştie, p ă r â n d a p r o a p e l a f e l de e m o ţ i o n a t ă şi de sfârşită ca S o p h i e . E l ridică d i n u m e r i i laţi, ca şi c u m să f o r m e z e o adevărată a r m a t ă de c r o i t o r e s e şi de p â n z a r i era ceva ce u n tâlhar de d r u m u l m a r e f ă ­ cea în fiecare z i . - I - a m c h e m a t ca să înceapă să l u c r e z e l a t r u s o u l tău. - M ă c a r ştii ce î n s e a m n ă cuvântul ăla? - Este u n c u v â n t f r a n c e z p e n t r u . . . - T a c i , S o p h i e ! răbufniră P a m e l a şi C o n n o r î n t r - u n s i n g u r glas. B o s u m f l a r e a rănită a l u i S o p h i e se s c h i m b ă r e p e d e î n t r - u n o f t a t de încântare c â n d u n şir de p a n t o f i eleganţi d i n m ă t a s e , î n t r - o v a ­ r i e t a t e de m ă r i m i şi u n c u r c u b e u de c u l o r i , îi surprinseră p r i v i r e a . C a t a r a m e l e l o r d i n p i e t r e preţioase s c l i p e a u în razele s o a r e l u i . - Cea m a i g r e a p a r t e a f o s t să îi c o n v i n g p e t o ţ i să îşi î n c h i d ă m a ­ g a z i n e l e p e n t r u d o u ă zile şi să l u c r e z e fără o p r i r e , r e c u n o s c u C o n n o r , dar a m învăţat r e p e d e cât de c o n v i n g ă t o a r e p o t f i u n t i t l u şi p r o m i s i ­ u n e a u n e i r e c o m p e n s e generoase. P a m e l a ştia d e j a e x a c t cât de c o n v i n g ă t o r p u t e a f i e l , c h i a r şi fără u n t i t l u o r i p r o m i s i u n e a u n e i r e c o m p e n s e . J u d e c â n d d u p ă f e ­ r i c i r e a pe care o trăise datorită d e g e t e l o r l u i e x p e r i m e n t a t e n u m a i d e p a r t e de n o a p t e a anterioară, p r o b a b i l că a r f i p u t u t să c o n v i n g ă o f e m e i e să facă a p r o a p e o r i c e a r f i v r u t e l să facă, i n d i f e r e n t cât de n e ­ m a i p o m e n i t de r u ş i n o s s a u de desfrânat a r f i f o s t ceea ce îşi d o r e a . - N u p o t face a s t a , spuse ea, f ă c â n d grăbită u n pas în s p a t e . - Şi de ce n u ? E l îşi îngustă p r i v i r e a şi îşi încleşta m a x i l a r u l p r o a s ­ p ă t bărbierit î n t r - o e x p r e s i e pe care ea ajunsese să o c u n o a s c ă p r e a b i n e . N u îndrăzni să m ă r e f u z i ! C h i a r t u a i s p u s - o , f e t i ţ o ! N u p o t p e r ­ m i t e ca m i r e a s a m e a să se facă de râs - o r i să m ă facă de râs pe m i n e , în faţa întregii L o n d r e ! Mireasa

lui.

Preţ de o clipă n ă u c i t o a r e , i se p ă r u m u l t p r e a u ş o r să se i m a g i ­ n e z e l a braţul l u i , p u r t â n d u n a d i n t r e r o c h i i l e e l e g a n t e d e s e n a t e în acuarelă, u i t â n d u - s e în sus l a el c u o c h i i p l i n i de adoraţie. I se p ă r u m u l t p r e a u ş o r să u i t e că e i n u j u c a u decât nişte r o l u r i şi că p a r t e a 158

— Doamna şi tâfdaruf^ ei în m i c a l o r farsă avea să se î n c h e i e c u m u l t înainte ca g r e a u a c o r t i ­ nă să se r i d i c e p e n t r u cel d e - a l d o i l e a a c t . P r i v i o m o s t r ă de crep strălucitor, v e r d e ca m a r e a , c u d o r i n ţ ă făţişă, r e a m i n t i n d u - ş i că p â n ă şi cel m a i n e î n s e m n a t d i n t r e r o l u r i avea n e v o i e de u n c o s t u m . - P r e a b i n e , m i l o r d , răspunse ea încet. M ă v o i strădui să n u vă dezonorez b u n u l n u m e . Z â m b i n d l a r g în s e m n de a p r o b a r e , C o n n o r le făcu s e m n s p i r i d u şilor l u i n e r ă b d ă t o r i . îl încercă o m i c ă înţepătură de milă c â n d aceştia se grăbiră să se a p r o p i e , n ă p u s t i n d u - s e a s u p r a P a m e l e i c u u n vălătuc de ace şi p e n e , c e n t i m e t r i şi dantelă de B r u x e l l e s , v o r b i n d t o ţ i d e o d a t ă în e n g l e z ă , franceză şi p u ţ i n ă italiană a m e s t e c a t ă . Ea îi aruncă o p r i v i r e speriată înainte să fie înghiţită c u t o t u l . Ştiind că îşi t e r m i n a s e t r e a b a acolo, o p o r n i spre uşă şi o găsi pe S o p h i e s t â n d singură, c u c h i p u l f r u m o s s c h i m o n o s i t şi a p r o a p e v e r ­ de de i n v i d i e . U r m ă r i n d u - i p r i v i r e a j i n d u i t o a r e spre v a r i e t a t e a a m e ţ i t o a r e de p a n t o f i , C o n n o r se aplecă şi ş o p t i : - D e ce n u - ţ i a l e g i u n a s a u d o u ă p e r e c h i drăguţe p e n t r u t i n e , şi să t e p r e f a c i că s u n t p e n t r u stăpâna ta? C u m ţi-a s t r i c a t cea m a i b u n ă p e r e c h e c u picioarele

ei enorme,

s u n t s i g u r că n u se v a supăra.

Faţa l u i S o p h i e se î n s e n i n ă şi, p r e ţ de o clipă, C o n n o r se t e m u că avea să u i t e c u t o t u l de r o l u l e i de s e r v i t o a r e şi să-şi a r u n c e braţele graţioase în j u r u l gâtului său. î n s ă f a t a se o p r i exact l a t i m p . Plecându-şi o c h i i , îi făcu o reverenţă r e s p e c t u o a s ă . - Păi, d a , m i l o r d . C u m doriţi, m i l o r d . C o n n o r o p r i v i î n d r e p t â n d u - s e în g o a n ă spre şirul de p a n t o f i , d o rindu-şi ca s o r a e i să f i f o s t l a f e l de u ş o r de sedus c u u n f a l d de t a f t a s a u c u o cataramă strălucitoare.

CapitoCuClS P a m e l a se simţea ca o pasăre în z b o r c o b o r â n d pe scările m a i e s ­ t u o a s e . P a n t o f i i a l b i d i n s a t i n îi c u p r i n d e a u b l â n d p i c i o a r e l e , fără să o strângă. L a fiecare pas, t i v u l r o c h i e i de seară se u n d u i a p e s t e 159

iresa Medeiros <

c a t a r a m e l e strălucitoare d i n p e r l e ce îi î m p o d o b e a u . R o c h i a era croită d i n crep v e r d e ca m a r e a , avea o fustă plisată, ce părea să v a l ­ seze l a fiecare mişcare graţioasă a ş o l d u r i l o r e i , şi u n corsaj r o t u n d , t i v i t c u dantelă a u r i e , ce îi scotea în e v i d e n ţ ă c u r b u r a albă a sânilor fără p r i m e j d i a de a - i d e z g o l i l a o r i c e răsuflare m a i adâncă. Se g â n d e a că t r e b u i a să fie de d o u ă o r i m a i r e c u n o s c ă t o a r e p e n ­ t r u acel l u c r u c â n d îl zări p e C o n n o r a ş t e p t â n d - o l a b a z a scărilor. Trase aer în p i e p t e m o ţ i o n a t ă , i n i m a t r ă d â n d - o şi î n c e p â n d să bată mai puternic. Se părea că, în t i m p ce n o u a e i croitoreasă franţuzoaică însăila câteva r o c h i i pe care să le p o a r t e p â n ă c â n d r e s t u l t r u s o u l u i avea să fie t e r m i n a t , pe C o n n o r îl v i z i t a s e c r o i t o r u l l u i . T r a n s f o r m a r e a l u i d i n tâlhar de d r u m u l m a r e în g e n t l e m a n era a c u m desăvârşită. P u r t a p a n t a l o n i i eleganţi d i n p i e l e de căprioară, v e s t a a u r i e c u d u n g i şi f r a c u l n e g r u de parcă s-ar fi n ă s c u t c u ele. C u m p a n t a l o n i i strâmţi se o p r e a u c h i a r s u b g e n u n c h i , o p e r e c h e de c i o r a p i s i m p l i , de m ă t a s e , îi acoperea g a m b e l e p u t e r n i c e . P u r t a p a n ­ t o f i n e g r i , lustruiţi, şi o lavalieră albă ca z ă p a d a , c u u n s i n g u r n o d s i m p l u , ce îi u r m ă r e a l i n i a severă, arsă de soare, a m a x i l a r u l u i . S t r a n i u , n u părea m a i p u ţ i n p e r i c u l o s decât p r i m a dată c â n d se întâlniseră. î n loc să îi îndulcească trăsăturile aspre, capcanele c i v i l i ­ zaţiei n u făceau decât să i le adâncească. P a m e l a răsuflă uşurată c â n d o b s e r v ă că n u cedase c a p r i c i i l o r s c h i m b ă t o a r e ale m o d e i şi n u îşi tăiase părul. îl p u r t a încă strâns l a ceafă. D e g e t e l e î n c e p u r ă să o ardă de d o r i n ţ a năvalnică de a - i desface p a n g l i c a de c a t i f e a şi de a se c u f u n d a p r i n t r e şuviţele dese. Când se a p r o p i e de b a z a scărilor, trecându-şi u ş o r

degetele

î n m ă n u ş a t e de-a l u n g u l b a l u s t r a d e i d i n m a h o n , e l îi făcu o plecăciu­ n e graţioasă. - Domnişoară Darby. - M i l o r d , răspunse ea a f e c t a t , făcându-i o reverenţă l a f e l de g r a ­ ţioasă d u p ă ce c o b o r î şi u l t i m a treaptă. E l îşi î n d r e p t ă ţinuta, c u o c h i i scânteindu-i de încântare. Când se aplecă p e n t r u a - i ş o p t i l a u r e c h e , răsuflarea l u i caldă îi d e z m i e r d ă b u ­ clele r i d i c a t e în coc, t r i m i ţ â n d u - i u n fior de plăcere pe şira spinării. - S p e r că a i reuşit, în sfârşit, să-ţi înlocuieşti t o ţ i p a n t a l o n a ş i i ăia zdrenţuiţi. 160

Doamna şi tâfdaruC - O, n o i i m e i p a n t a l o n a ş i v o r f i g a t a a b i a s ă p t ă m â n a v i i t o a r e . A ş a că a m decis să n u p o r t deloc, îl a n u n ţ ă ea z â m b i n d u - i d u l c e . E l rămase c u g u r a deschisă d a r , înainte să îi p o a t ă r ă s p u n d e , u n scârţâit ascuţit îi p r e v e n i că u n v a l e t î m p i n g e a s c a u n u l c u r o t i l e a l d u c e l u i pe p o d e a u a d i n m a r m u r ă în direcţia l o r . - A m v e n i t d o a r să vă c o n d u c , spuse ducele. A s t r i d este a p r o a p e g a t a . V a v e n i în câteva m i n u t e . Când P a m e l a şi C o n n o r făcură u n s c h i m b de p r i v i r i r e z e r v a t e , ducele îşi frecă mâinile u n a de a l t a , c u o c h i i strălucindu-i de o e m o ţ i e ce p u t e a l a f e l de b i n e să fie răutate s a u b u c u r i e . - S-ar p u t e a să f i u p r e a slăbit ca să m ă a v e n t u r e z e u însumi în l u m e , d a r d o a r n u aţi c r e z u t că a v e a m să vă t r i m i t s i n g u r i , fără o însoţitoare, n u - i aşa? î n c ă n u m - a m a p r o p i a t de m o r m â n t atât de m u l t încât să n u - m i a m i n t e s c c u m este să f i i tânăr şi îndrăgostit c u disperare. P a m e l a îşi culese o s c a m ă invizibilă de pe m ă n u ş i l e de m ă t a s e i v o r i e , l u n g i p â n ă l a coate, a r z â n d d i n t r - o d a t ă de nerăbdare să e v i t e p r i v i r i l e celor d o i bărbaţi. - A ş a d a r , este adevărat ce se s p u n e despre ea? Că m a m a e i a f o s t o d a n s a t o a r e de o p e r ă ? - E u a m a u z i t că a f o s t

actriţă.

- E i b i n e , e u a m a u z i t că m a m a e i a f o s t o m i c ă şi obişnuită... U n m u r m u r de neînţeles f u u r m a t de o rafală de râsete f e m e i e ş t i răută­ cioase. A s t a a m a f l a t d i r e c t de l a soţia l o r d u l u i B i f f l e d o w n . Se p a r e că soţul e i a a v u t câteva afaceri

cu femeia aia.

- L a ce n e p u t e m aştepta? i n t e r v e n i o v o c e n o u ă , atât de acră î n ­ cât se p u t e a simţi m i r o s u l de o ţ e t în aer. L a u r m a u r m e i , a trăit p r i n ­ t r e scoţienii ăia sălbatici toţi a n i i ăştia. P r o b a b i l crede că o r i c e f e m e i e care p o a r t ă p a n t o f i şi se î m b ă i a z ă o dată pe lună, fie că are n e v o i e , fie că n u , este o lady. U n a d i n t r e v o c i c o b o r î p â n ă a j u n s e o ş o a p t ă vicleană. - A m a u z i t că scoţienii s u n t b l e s t e m a ţ i să aibă p o f t e c a r n a l e de n e s ă t u r a t . Poate i - a f o s t t e a m ă că o a d e v ă r a t ă l a d y n u l - a r f i p u ­ t u t satisface. - Dacă t o t ceea ce trăncăneşte c r o i t o r u l l u i p r i n oraş d e s p r e măsu­ rile pe care i le-a l u a t este adevărat, n u m - a r d e r a n j a să încerc. 161

-—•

T'iresa *Mec(eiros

Acea afirmaţie c o m i c ă f u î n t â m p i n a t ă de h o h o t e de râs s c a n d a l i ­ z a t şi de fluturări d i n e v a n t a i e . C o n n o r îşi înclină c a p u l spre P a m e l a şi ş o p t i : - C r e d că a v e n i t rândul n o s t r u . Stăteau în f o a i e r u l i m p u n ă t o a r e i case d i n oraş a l o r d u l u i N e w t o n , de pe s t r a d a W i m p o l e , a ş t e p t â n d ca m a j o r d o m u l c u faţa roşie să îi a n u n ţ e . P a m e l a avea p r i v i r e a aţintită d i r e c t în faţă, o b r a j i i îi a r d e a u de umilinţă şi îşi î n d r e p t a s e s p i n a r e a c u m â n d r i e . N u fusese a b s o l u t deloc surprinsă c â n d L a d y A s t r i d îi părăsise l a uşa principală, tră­ g â n d u n p i c i o r de i e p u r e d i n săculeţ şi p r e t i n z â n d că t r e b u i a să îşi pudreze nasul. C o n n o r îi o f e r i braţul. Ea îşi strecură m â n a acoperită de m ă n u ş ă pe s u b e l . Când m a j o r d o m u l î m b r ă c a t în l i v r e a păşi d i n c o l o de i n t r a r e a b o l ­ tită ce ducea în s a l o n , o tăcere î n c o r d a t ă se lăsă p e s t e invitaţi. - M a r c h i z u l de E d d y w h i s t l e şi d o m n i ş o a r a P a m e l a D a r b y , a n u n ţ ă acesta c u o voce spartă, ca a u n u i băiat care trecea p r i n p r i m e l e c h i ­ n u r i ale bărbăţiei. P a m e l a simţi o uşoară î m p u n s ă t u r ă de satisfacţie c â n d c e r c u l de f e m e i care se strânseseră lângă i n t r a r e se împrăştiară z o r i t e în d i f e ­ r i t e direcţii, ca o g r ă m a d ă de ş o b o l a n i c u o c h i i măriţi de g r o a z ă d u p ă ce t o c m a i văzuseră u n ş o i m d â n d târcoale pe d e a s u p r a l o r . î n s a l o n u l spaţios era o adevărată a g l o m e r a ţ i e de oaspeţi. M i r o ­ s u l î n ţ e p ă t o r a l l u m â n ă r i l o r de ceară a p r i n s e în lămpile de pe pereţi, amestecat cu a r o m a grea a

florilor

p r o a s p ă t tăiate ce î m p o d o b e a u

mesele şi c u o m a r e v a r i e t a t e de p a r f u m u r i , făcea i r e s p i r a b i l a e r u l d i n încăperea p r e a încălzită şi p r e a p o p u l a t ă . P a m e l a se simţea r e c u ­ n o s c ă t o a r e p e n t r u că n o u a e i r o c h i e îi p e r m i t e a să tragă aer în p i e p t . Dacă a r fi p u r t a t u n a d i n t r e r o c h i i l e l u i S o p h i e , p r o b a b i l că a r fi căzut leşinată p â n ă a t u n c i . C â n d înaintară m a i m u l t în s a l o n , a c c e p t â n d cupe c u ş a m p a n i e franţuzească de c o n t r a b a n d ă de p e t a v a u n u i v a l e t , sporovăială n e p ă s ă t o a r e îşi reluă c u r s u l , d a r p r i v i r i l e c u r i o a s e deveniră m a i i n ­ t e n s e . C h i a r f e m e i l e care îl n u m i s e r ă pe C o n n o r s c o ţ i a n sălbatic c u n u m a i câteva m i n u t e în u r m ă se u i t a u a c u m a d m i r a t i v l a e l . Dacă n u a r fi f o s t ea l a braţul l u i , P a m e l a b ă n u i a că p â n ă l a sfârşitul n o p ţ i i a r fi p u t u t găsi n u m e r o a s e f e m e i d o r n i c e pe care să le c u r t e z e . 162

Doamna şi tâCdaruC-— îşi înălţă bărbia, î n t o r c â n d u - l e p r i v i r i l e l a c o m e c u o căutătură rece. A t u n c i zări o figură familiară lângă c ă m i n . -O,

n u ! e x c l a m ă ea, s o r b i n d u - ş i

şampania d i n t r - o

singură

înghiţitură. - Ce este? - E s t e v i c o n t e l e P e m b e r l y . Bărbatul despre care ţ i - a m p o v e s t i t . Cel care încerca să o o b l i g e pe S o p h i e să-i devină a m a n t ă . î n t e ţ i n d u - ş i strânsoarea pe braţul l u i C o n n o r , încercă să îl c o n d u ­ că î n t r - o altă direcţie. - N u t e grăbi aşa, f e t i ţ o ! zise e l , s c l i p i r e a şireată d i n o c h i t r ă d â n d u - i t o n u l j o v i a l . M i - a m d o r i t să-1 c u n o s c pe o m d i n m o m e n t u l în care m i - a i p o v e s t i t despre e l . - T e - a i o f e r i t să îl u c i z i în l o c u l m e u , îi a m i n t i ea. Z â m b e t u l l u i se lărgi m a i m u l t . - întocmai. Lăsându-şi p a h a r u l de ş a m p a n i e pe j u m ă t a t e g o l pe t a v a u n u i v a l e t , C o n n o r p o r n i i u t e s p r e c ă m i n , n e d â n d u - i de ales decât să îl î n s o ţ e a s c ă o r i să fie târâtă pe p o d e a , în u r m a l u i . D a t f i i n d f a p t u l că soţia v i c o n t e l u i stătea agăţată de braţul l u i , P e m b e r l y n u p ă r u m a i f e r i c i t să o v a d ă decât era ea că îl v e d e a . - M ă i să f i e , d o m n i ş o a r ă D a r b y ! făcu e l , d e z v e l i n d u - ş i dinţii a l b i î n t r - o încercare de z â m b e t . Ce b i n e î m i p a r e să t e revăd! T o c m a i a m a f l a t veştile d e s p r e u i m i t o a r e a t a s c h i m b a r e de n o r o c . - Şi c u m a n u m e v-aţi c u n o s c u t t u şi l o g o d n i c a m a r c h i z u l u i ? î n t r e ­ b ă soţia l u i c u o p o l i t e ţ e de g h e a ţ ă . C h i p u l f r u m o s a l v i c o n t e l u i se înroşi. - E i , dragă, ştii că a m f o s t î n t o t d e a u n a u n d e v o t a t p r o t e c t o r a l a r ­ t e l o r - m a i ales a l t e a t r u l u i . A m f o s t u n m a r e a d m i r a t o r a l t a l e n t a t e i m a m e a domnişoarei Darby. - Şi a l f e r m e c ă t o a r e i ei s u r o r i m a i m i c i , d i n câte a m a u z i t , spuse C o n n o r , câştigând p e n t r u n o b i l o p r i v i r e şi m a i î n g h e ţ a t ă d i n p a r t e a soţiei l u i . D i n t r - o d a t ă , P e m b e r l y p ă r u să înghită c u m a r e g r e u t a t e . T r a s e de lavalieră, î n c e r c â n d să îi slăbească n o d u l . - Şi ce m a i face d r a g a , m i c u ţ a de Sophie? P a m e l a a r u n c ă o p r i v i r e în u r m ă , m u l ţ u m i t ă că L a d y A s t r i d încă n u îşi făcuse i n t r a r e a . N u îi p u t e a s p u n e v i c o n t e l u i că îşi lăsase s o r a 163

iresa (Medeiros î m b u f n a t ă , p r i v i n d pe fereastră, p e n t r u că ea fusese n e v o i t ă să m e a r ­ gă l a u n b a l îmbrăcată c u l u c r u r i l e e i cele n o i şi f r u m o a s e , în t i m p ce S o p h i e t r e b u i a să r ă m â n ă acasă şi să facă p a t u l . î n a i n t e să p o a t ă r ă s p u n d e , C o n n o r se a p r o p i e m a i m u l t de v i c o n t e , acea mişcare a c c e n t u â n d discrepanţa d i n t r e înălţimile l o r . - D r a g a , m i c u ţ a de S o p h i e se află s u b p r o t e c ţ i a m e a a c u m . Dacă v r e u n b ă r b a t încearcă să îi facă a v a n s u r i n e p o t r i v i t e fetişcanei, p r o ­ p r i u l l u i n o r o c v a s u f e r i o u i m i t o a r e - şi p o a t e fatală s c h i m b a r e . V i c o n t e l e tresări c â n d s o ţ i a l u i îşi înfipse u n g h i i l e în braţul său. - V i n o , S h e r m a n ! spuse ea pe u n t o n şfichiuitor ca u n b i c i . V r e a u să m ă d u c i acasă i m e d i a t . A v e m multe de d i s c u t a t . C o n n o r îi p r i v i p l e c â n d , u n z â m b e t leneş înflorindu-i p e b u z e . - O să aibă o m o a r t e lentă. Şi m u l t m a i dureroasă decât o r i c e i-aş fi pregătit e u . P a m e l a râse şi clătină d i n cap, a p r o a p e c o m p ă t i m i n d u - 1 pe b i e t u l viconte. - A m i n t e ş t e - m i să n u - m i fac n i c i o d a t ă u n d u ş m a n d i n t i n e ! C o n n o r îi m â n g â i e o b r a z u l c u încheieturile d e g e t e l o r , p r i v i n d u - i c u atenţie c h i p u l . - D a r t e - a i g â n d i să-ţi f a c i u n i u b i t d i n m i n e ? L a î n c e p u t , P a m e l a c r e z u că o t a c h i n a , însă o r i c e u r m ă de a m u z a ­ m e n t dispăruse d i n o c h i i l u i . T o t ceea ce p u t e a să v a d ă în adâncurile l o r cenuşii era r e f l e x i a e i î n c e ţ o ş a t ă . Când C o n n o r se aplecă spre ea, o c h i i i se închiseră, i a r g u r a i se uscă de d o r , a ş t e p t â n d d e j a să s i m t ă g u s t u l b u z e l o r l u i , m â n g â i e r e a catifelată a l i m b i i l u i pe a e i . - N ţ ţ , n ţ ţ ! făcu c i n e v a d i r e c t în u r e c h e a P a m e l e i . T o c m a i de a s t a u n c h i u l a t r i m i s - o pe m ă m i c a să vă s u p r a v e g h e z e pe v o i d o i . V a fi d e s t u l de d e z a m ă g i t să afle că ea s-a p r e f ă c u t a s u f e r i de o m i g r e ­ n ă şi că lâncezeşte în g a r d e r o b a l u i L a d y N e w t o n , c u o cârpă u m e d ă pe f r u n t e . Cei d o i se despărţiră b r u s c şi îl văzură pe C r i s p i n s p r i j i n i n d u - s e alene de p o l i ţ a căminului. O c h i i îi scânteiau de o b u c u r i e răutăcioa­ să, ce îi a m i n t i P a m e l e i de duce. îl p i r o n i c u p r i v i r e a . - U n c h i u l tău t e - a t r i m i s şi pe t i n e să n e s u p r a v e g h e z i , s a u n e aflăm a i c i ca să f a c e m p e dădacele p e n t r u t i n e ? 164

Doamna şi tâCharuC- N i c i u n a , n i c i a l t a . D e f a p t , s p e r a m ca d r a g u l m e u văr a i c i de faţă să p u n ă capăt u n e i discuţii în l o c u l m e u . - Ce f e l de discuţie? întrebă C o n n o r prevăzător. - U n a care a r p u t e a duce c u uşurinţă l a vărsare de sânge, dacă n u i se p u n e capăt r e p e d e şi p e n t r u t o t d e a u n a . A p u c â n d - o pe P a m e l a de m â n ă , C r i s p i n o t r a s e spre u n g r u p de o a s p e ţ i adunaţi lângă r a f t u r i l e înalte, p l i n e c u cărţi, d i n capătul o p u s a l s a l o n u l u i , nelăsându-i l u i C o n n o r a l t c e v a de făcut decât să îi u r m e z e . - B y r o n î m p o t r i v a l u i B u r n s , a n u n ţ ă C r i s p i n p e n t r u g r u p u l de t i ­ n e r i extaziaţi strânşi în j u r u l său. C i n e a f o s t b i n e c u v â n t a t c u cea m a i e l o c v e n t ă l i m b ă ? C u cea m a i c o n v i n g ă t o a r e p a n ă ? U n l i b e r t i n încă în viaţă s a u u n s c o ţ i a n m o r t ? A c e a s t a este întrebarea pe care t r e b u i e să v - o p u n în această n o a p t e . - E u v o t e z p e n t r u o r i c e p o e t care o p o a t e vrăji pe E m i l y a m e a să m ă lase să a r u n c o p r i v i r e l a g l e z n e l e e i , strigă u n tânăr p i s t r u i a t , atrăgându-şi h o h o t e de râs d i n p a r t e a p r i e t e n i l o r l u i şi u n g h i o n t în braţ d i n p a r t e a acelei E m i l y î m b u j o r a t e . î n t i m p ce râsetele se s t i n g e a u , C r i s p i n alese de pe r a f t u n v o l u m subţire, l e g a t în p i e l e . - V o i î n c e p e e x p e r i m e n t u l d i n această seară citindu-vă d i n Când noi doi ne-am despărţit

a lordului Byron.

Răsfoi p a g i n i l e p â n ă c â n d găsi ceea ce căuta, îşi drese v o c e a şi î n c e p u să r e c i t e : „ î n taină n e î n t â l n i m , / î n tăcere s u f ă r , / Ca i n i m a - m i să p o a t ă i e r ­ t a , / Ca s u f l e t u - m i să înşele..." D e pe l o c u l p e care îl o c u p a lângă C o n n o r p e canapea, P a m e l a t r e ­ b u i să a d m i t ă că vărul C r i s p i n a r f i făcut o figură strălucită p e scenă. Părea să se înalţe şi să devină m a i î n c r e z ă t o r c â n d n u e r a o b l i g a t să î m p a r t ă l u m i n i l e r a m p e i . Câţiva d i n t r e ceilalţi o a s p e ţ i îşi î n t r e r u p s e seră conversaţiile şi se î n d r e p t a u spre m i c u l l o r g r u p , atraşi de t i m ­ b r u l bogat al vocii lui. „ D e - a r f i să t e î n t â l n e s c / D u p ă m u l ţ i a n i , / C u m a r t r e b u i să t e î n t â m p i n ? / C u tăcere şi l a c r i m i . " O r u n d ă de a p l a u z e e n t u z i a s t e m a r c ă sfârşitul l e c t u r i i l u i C r i s p i n . E l făcu o p l e c ă c i u n e , a p o i îndesă c a r t e a l a l o c u l e i p e r a f t . 165

iresa Medeiros (

- D u p ă c u m cei m a i m u l ţ i d i n t r e v o i ştiu d e j a , vărul m e u de m u l t p i e r d u t , a i c i de faţă, şi-a p e t r e c u t cei m a i m u l ţ i a n i d i n viaţă trăind p r i n t r e reprezentanţii acelei rase v i g u r o a s e şi i n i m o a s e de o a m e n i c u n o s c u ţ i s u b n u m e l e de scoţieni. C â n d p r i v i r e a calculată a l u i C r i s ­ p i n se p i r o n i a s u p r a l u i C o n n o r , P a m e l a simţi u n f i o r rău-prevestitor. D e v r e m e ce n u există plăcere m a i m a r e d e c â t să asculţi u n p o e m r e c i t a t în l i m b a originară, c i n e a r p u t e a f i m a i p o t r i v i t decât d r a g u l m e u văr ca să aducă l a viaţă c u v i n t e l e l u i R o b e r t B u r n s - cel m a i f a i ­ m o s scoţian d i n t r e toţi?! C â n d C r i s p i n alese de pe r a f t u n v o l u m l e g a t în p i e l e şi îl a r u n c ă înspre C o n n o r , P a m e l a simţi c u m îi î n g h e ţ a sângele în v e n e . Căutase să îl scutească de ruşinea r o c h i i l o r e i d e m o d a t e , d a r n i c i p r i n cap n u - i t r e c u s e că a r f i p u t u t să î n d u r e o umilinţă m u l t m a i m a r e d i n p a r t e a m â i n i l o r trădătoare ale vărului său. A v u s e s e t o a t e intenţiile să îl î n ­ v e ţ e să citească înainte să o b s e r v e c i n e v a l i p s a l u i de educaţie, d a r c u siguranţă n u avuseseră n i c i o şansă să s t u d i e z e de c â n d ajunseseră l a W a r r i c k Park. S m u l s e c a r t e a d i n aer, înainte ca s c o ţ i a n u l să o p o a t ă p r i n d e . A r u n c â n d u - i p u m n a l e d i n p r i v i r i l u i C r i s p i n , spuse: - S u n t sigură că m a r c h i z u l are l u c r u r i m a i b u n e de făcut c u t i m p u l l u i d e c â t să joace a s e m e n e a j o c u r i r i d i c o l e ! C o n n o r îi luă c u b l â n d e ţ e c a r t e a d i n mâini. - Este în regulă, dragă. U n s c o ţ i a n p r i m e ş t e c u b u c u r i e o r i c e şansă de a l u m i n a u n e n g l e z c â n d v i n e v o r b a despre p o e z i i l e de d r a g o s t e . C u v i n t e l e l u i fură î n t â m p i n a t e de ocheade a m u z a t e şi c h i c o t e l i n e r v o a s e . Se a ş t e r n u tăcerea c â n d se ridică să i a l o c u l l u i C r i s p i n lângă r a f t u r i l e c u cărţi, p r e z e n ţ a l u i i m p u n ă t o a r e solicitând atenţia t u t u r o r celor d i n s a l o n . - P o t să îmi a l e g v e r s u r i l e ? C r i s p i n întinse o m â n ă graţioasă. - Fii invitatul meu! P a m e l a îşi ţ i n u răsuflarea cât t i m p C o n n o r răsfoi c a r t e a de câteva o r i p â n ă când, în sfârşit, ţ i n u o p a g i n ă c u d e g e t u l . Fără n i c i o i n t r o ­ ducere, citi: „ D e t i n e , E l i z a , t r e b u i e să m ă d e s p a r t , / Şi de ţ ă r m u l m e u n a t a l . / S o a r t a c r u d ă între n o i a a r u n c a t / Răgetul u n u i o c e a n nesfârşit." 1

Robert Burns, Rămas-bun, Eliza!, 1786 (n.tr.)

166

1

(Doamna şi tâCharuC C u v i n t e l e s u n a u l a f e l de s i m p l u şi de p r o f u n d ca a t u n c i c â n d p o ­ e t u l le aşternuse pe hârtie, însă f e l u l e v o c a t o r în care C o n n o r p r o ­ n u n ţ a „r"-ul t r a n s f o r m a p â n ă şi cea m a i simplă silabă în m u z i c ă . Se uită l a ea, n e m a i f ă c â n d n i c i o încercare să îşi a s c u n d ă p a s i u ­ nea ce îi a r d e a m o c n i t în p r i v i r e . Spre deosebire de C r i s p i n , r e c i t a p e n t r u u n p u b l i c f o r m a t d i n t r - o singură p e r s o a n ă . P a m e l a simţi c u m , fără să v r e a , î n o c h i î n c e p e a u să i se strângă l a c r i m i p e m ă s u r ă ce e l c o n t i n u a să citească: „Dar n i c i u n o c e a n nesfârşit, oricât a r m u g i / î n t r e m i n e şi i u b i t a m e a , / N i c i o d a t ă , n i c i o d a t ă n u v a p u t e a să îmi d e s p a r t ă / I n i m a şi s u ­ fletul

de ea."

Când e c o u l acelor u l t i m e c u v i n t e se s t i n s e , întregul s a l o n se dezlănţui în nişte a p l a u z e f u r t u n o a s e . D u p ă n u m ă r u l de b a t i s t e ce apărură d i n t r - o d a t ă , P a m e l a n u e r a s i n g u r a care fusese mişcată p â n ă la l a c r i m i . Ba c h i a r tânărul p i s t r u i a t f u răsplătit de către E m i l y a l u i c u u n sărut t a n d r u p e o b r a z . A t â t C r i s p i n , cât şi B y r o n fură daţi uitării c â n d u n cor de v o c i n e r ă b d ă t o a r e se ridică implorându-1 p e C o n n o r să m a i citească u n p o e m de-al l u i Burns. - A j u n g e p e n t r u seara a s t a , flăcăi şi d o a m n e , le spuse e l , d a r p r o ­ m i t să m ă î n t o r c d u p ă n u n t ă şi să v ă r e c i t î n t r - u n f e l c u t o t u l v i b r a n t p o e m u l O, da, nevastă-mea

m-a

nenorocit!

Bărbaţii, r â z â n d în h o h o t e , se strânseră în j u r u l l u i C o n n o r ca să-1 b a t ă pe spate şi să îl f e l i c i t e . P a m e l a p r i v i c u m C r i s p i n , c u c h i p u l î m ­ p i e t r i t , se făcea n e v ă z u t în m u l ţ i m e şi se h o t ă r î să facă l a f e l . Când c a v a l e r u l l u i E m i l y o c o n v i n s e pe fată să se s t r e c o a r e în spatele p i ­ a n u l u i şi să îi atingă clapele, î n c e p â n d să cânte u n f r u m o s c o n c e r t de B a c h , P a m e l a se ridică şi se strecură p r i n t r e invitaţi, î n c e r c â n d să scape de sporovăială veselă şi de o c h i i curioşi. N u ajunsese p r e a d e p a r t e c â n d a u z i paşii apăsaţi a i l u i C o n n o r în u r m a e i . O p r i n s e de m â n ă şi o î n t o a r s e în loc, ca să o î n f r u n t e . Ea îşi s m u c i m â n a d i n t r - a l u i , c o b o r â n d u - ş i v o c e a î n t r - o ş o a p t ă aspră c â n d v ă z u că d i f e r i t e capete se î n t o r c e a u s p r e e i . - De ce n u m i - a i spus că ştii să citeşti? E l ridică d i n u m e r i . - N u m - a i întrebat n i c i o d a t ă . Tatăl m e u a f o s t u n g e n t l e m a n . E l a f o s t cel care m - a învăţat. 167

zresa 'Medeiros P a m e l a simţi că îi a m o r ţ e a u b u z e l e d i n cauza s u r p r i z e i . - T a t ă l tău a f o s t u n g e n t l e m a n ? E u a m p r e s u p u s că părinţii tăi au f o s t . . . - Ţ ă r a n i ? i n t e r v e n i e l î n d a t o r i t o r c â n d ea îşi p i e r d u vocea. Ea simţi c u m o roşeaţă v i n o v a t ă i se u r c a pe gât. - F e r m i e r i . Crescători de o i . Poate m i c i c u l t i v a t o r i de p ă m â n t ? Vocea l u i C o n n o r n u m a i era expresivă, c i egală şi lipsită de emoţie. - T a t ă l m e u era s c o ţ i a n , însă a f o s t n ă s c u t şi c r e s c u t în A n g l i a . Tatăl lui a f o s t cel care n e - a v â n d u t c l a n u l l a C u l l o d e n . - P e n t r u t r e i z e c i de bucăţi de a r g i n t englezesc, r o s t i ea blând, a m i n tindu-şi acele c u v i n t e a c u z a t o a r e d i n c u r t e a c a s t e l u l u i M a c F a r l a n e . - Şi p e n t r u u n t i t l u de c o n t e , mărturisi e l . U r e c h i l e P a m e l e i î n c e p u r ă să ţiuie. - P r e s u p u n că a i u i t a t să p o m e n e ş t i şi de t i t l u l de c o n t e . C h i p u l l u i C o n n o r se î n n e g u r a . - A c e l t i t l u a f o s t c u m p ă r a t c u sângele m e m b r i l o r c l a n u l u i m e u . Tatăl m e u a r e s p i n s t o t ceea ce ţinea de e l c â n d s-a î n t o r s în Ţinutul M u n t o s , ca să încerce să reunească t o t c l a n u l K i n c a i d s u b s t i n d a r d u l căpeteniei l o r de d r e p t . A r e n u n ţ a t atât l a avere, cât şi l a p r i v i l e g i i , ca să trăiască î n t r - o căsuţă umilă şi să se însoare c u o fetişcană săracă lipită, care 1-a a d o r a t p â n ă l a u l t i m a s u f l a r e . A r u n c ă o p r i v i r e p e s t e umăr, l a m u l ţ i m e a v o i o a s ă care m a i z ă b o v e a încă pe lângă r a f t u r i l e cu cărţi. C h i a r dacă n u aş f i ştiut să citesc, aş f i p u t u t r e c i t a p o e m u l acela d i n m e m o r i e . R o b b i e B u r n s era p o e t u l p r e f e r a t a l tatălui m e u . N u - ţ i p o t s p u n e de câte o r i l - a m a u z i t recitându-i aceleaşi v e r s u r i m a m e i m e l e , c â n d s t ă t e a m n o a p t e a în j u r u l v e t r e i . P a m e l a clătină d i n cap neajutorată, s i m ţ i n d u - s e şi m a i p r o s t . - Şi e u de u n d e e r a să ştiu asta? - N u aveai de u n d e să ştii p e n t r u că a i p r e s u p u s că părinţii m e i a u f o s t nişte ticăloşi i g n o r a n ţ i , n e e d u c a ţ i . A s t a p r e s u p u n î n t o t d e a u n a englezii despre scoţieni. Ea îşi ridică bărbia, rănită de n e d r e p t a t e a acelei acuzaţii. - D e parcă a i f i făcut ceva ca să îmi s c h i m b i părerea! C â n d n e - a m întâlnit p e n t r u p r i m a oară, aveai u n p i s t o l încărcat î n d r e p t a t spre i n i m a m e a . T o t tatăl tău t e - a învăţat să f a c i şi asta? -Nu. 168

„Hainele roşii" care l - a u spânzurat a u f ă c u t - o .

Doamna şi tâCfiaruC-— Rămaseră acolo, prăpastia d i n t r e e i căscându-se p â n ă c â n d d e ­ v e n i m a i a d â n c ă şi m a i întinsă d e c â t o r i c e ocean nesfârşit pe care l - a r f i p u t u t descrie B u r n s . P a m e l a simţi că v o r b e l e , i n d i f e r e n t cât de e l o c v e n t e şi de c o n v i n g ă t o a r e , n u m a i e r a u s u f i c i e n t e ca să creeze o p u n t e între e i . Făcu u n pas spre e l . - C e a n u m e v r e i , C o n n o r ? întrebă ea c u b l â n d e ţ e . V r e i să m ă p e ­ d e p s e ş t i ? V r e i să m ă f a c i să plătesc p e n t r u păcatele l o r ? î n a i n t e ca e l să îi p o a t ă r ă s p u n d e , m a j o r d o m u l apăru iarăşi l a i n ­ t r a r e . C u coada o c h i u l u i , P a m e l a zări u n c u p l u care i se alăturase. M a j o r d o m u l îşi drese vocea c u străşnicie, ca să se a s i g u r e că d o ­ b â n d i s e atenţia t u t u r o r , a p o i i n t o n a : - Sir S i m o n şi C a t r i o n a W e s c o t t . Bărbatul c u părul a u r i u care se o p r i s e s u b arcadă era m a i z v e l t d e ­ cât C o n n o r , d a r îi era a p r o a p e egal în înălţime şi în lăţimea u m e r i l o r . Fusese b i n e c u v â n t a t c u acel f e l de graţie înnăscută şi f r u m u s e ţ e m a s ­ culină năucitoare, ce s u b j u g a p r i v i r i l e t u t u r o r f e m e i l o r d i n încăpere. î n c i u d a e v a n t a i e l o r şi a g e n e l o r

fluturate,

p r e c u m şi a c o r u l u i de

s u s p i n e t r i s t e ce îi î n t â m p i n a r ă sosirea, e r a d u r e r o s de e v i d e n t că n u avea o c h i decât p e n t r u f e m e i a de l a braţul l u i . D i n păcate, c â n d P a m e l a se uită l a C o n n o r , d e s c o p e r i , spre s u r p r i n d e r e a e i , că şi e l avea o c h i n u m a i p e n t r u soţia l u i S i m o n Wescott.

CapitoCuCl9 P a m e l e i i se strânse i n i m a . C o n n o r o p r i v e a pe f e m e i a d i n p r a g de parcă a r f i v ă z u t o f a n t o m ă . O f a n t o m ă f r u m o a s ă , c u c h i p u l l u m i n o s , c u b u c l e arămii a r a n j a t e într-un coc înalt şi p i s t r u i ca nişte b o a b e de s c o r ţ i ş o a r ă r i s i p i t e pe nas şi pe o b r a j i . Când s o ţ u l e i se aplecă şi îi ş o p t i ceva l a u r e c h e , ea îl strânse de braţ şi râse z g l o b i u , adoraţia ce i se c i t e a în p r i v i r i făcându-i o c h i i cenuşii să strălucească. C o n n o r îşi duse o m â n ă l a p i e p t , însă P a m e l a n u avea c u m să ştie dacă îşi a t i n g e a m e d a l i o n u l pe care îl p u r t a î n t o t d e a u n a pe s u b că­ m a ş ă , o r i i n i m a care p r o b a b i l i se zbătea c u p u t e r e s u b acesta. 169

iresa (Medeiros C â n d c a v a l e r u l şi d o a m n a l u i începură să t r a v e r s e z e încăperea, f ă c â n d s c h i m b de z â m b e t e şi politeţuri c u t o ţ i cei pe lângă care t r e ­ ceau, P a m e l a îşi d ă d u seama că ea şi C o n n o r le stăteau c h i a r în d r u m . C o n n o r n u se c l i n t i , i a r P a m e l a simţi că p r o p r i i l e p i c i o a r e îi p r i n s e s e ­ ră rădăcini în p o d e a . îşi ţ i n u răsuflarea c â n d f e m e i a se a p r o p i e , a ş t e p t â n d ca aceasta să îl v a d ă pe C o n n o r , a ş t e p t â n d să o b s e r v e în o c h i i e i scânteia de r e c u n o a ş t e r e ce i - a r f i s p u l b e r a t t o a t e speranţele t a i n i c e pe care şi le ascunsese în i n i m ă . C u p l u l îi p r i v i în treacăt, bărbatul m u r m u r â n d u n s a l u t , în t i m p ce f e m e i a înclină d i n cap şi le z â m b i fiecăruia d i n t r e e i . P a m e l a reuşi să schiţeze u n z â m b e t p o l i t i c o s d r e p t r ă s p u n s , d a r e x p r e s i a l u i C o n ­ n o r n u se s c h i m b ă deloc. P u r şi s i m p l u o p r i v i t r e c â n d pe lângă e l , c u c h i p u l atât de n e m i ş c a t de parcă a r fi f o s t s c u l p t a t în piatră. D e - a b i a c â n d cei d o i s o ţ i ajunseră lângă c ă m i n , f e m e i a îi a r u n c ă l u i C o n n o r o p r i v i r e m i s t e r i o a s ă , p e s t e umăr. - H a i să p l e c ă m d r a c u l u i de a i c i , zise e l , a p u c â n d - o pe P a m e l a de m â n ă şi p o r n i n d spre uşă. Dată fiind p r e o c u p a r e a l u i p e n t r u f r u m o a s a străină, P a m e l a p r e ­ s u p u s e că a r fi t r e b u i t să se simtă r e c u n o s c ă t o a r e şi n u m a i fiindcă îşi a m i n t i s e că se afla şi ea acolo. - C u m r ă m â n e c u L a d y A s t r i d ? întrebă ea, obligată să m e a r g ă f o a r t e r e p e d e p e n t r u a ţine p a s u l c u e l . -Va

găsi o cale să se întoarcă acasă, răspunse e l , a ş t e p t â n d c u

n e r ă b d a r e ca v a l e t u l să îi aducă P a m e l e i şalul de caşmir şi m a n ş o ­ n u l d i n p u f de lebădă. Poate are L a d y N e w t o n v r e o m ă t u r ă pe care s-o î m p r u m u t e . C o n n o r n u r o s t i u n c u v â n t cât t i m p aşteptară ca v i z i t i u l să aducă trăsura l a scară. Tăcerea l u i de gheaţă c o n t i n u ă şi cât dură l u n g u l d r u m de întoarcere l a W a r r i c k Park. P a m e l a se g h e m u i în colţul e i d i n trăsură, d e v e n i n d d i n ce în ce m a i nefericită c u fiecare l e g h e ce trecea. C â n d trăsura intră pe aleea cea lungă şi curbată şi o p r i în faţa casei, î n c e p u s e să se î n t r e b e dacă el avea să m a i v o r b e a s c ă v r e o d a t ă . C o n n o r deschise b r u s c uşa şi c o b o r î d i n trăsură în c l i p a în care aceasta se o p r i , neluându-1 în s e a m ă pe v a l e t u l b u i m ă c i t care aştepta să îi a j u t e . P a m e l a m a i că se aştepta să o lase, p u r şi s i m p l u , acolo, 170

Doamna şi tâfdaruf-— uitată şi singură, d a r e l se î n t o a r s e şi îi c u p r i n s e t a l i a c u mâinile l u i p u t e r n i c e , t r ă g â n d - o d i n trăsură şi l ă s â n d - o pe p ă m â n t l a f e l ca în d u p ă - a m i a z a c â n d ajunseseră p e n t r u p r i m a dată l a W a r r i c k P a r k . îşi ridică p r i v i r e a spre f e r e s t r e l e l u m i n a t e ale casei c â n d trăsura p o r n i t r o s n i n d spre g r a j d u r i . - N-aş s u p o r t a să f i u închis î n t r - o cuşcă în n o a p t e a asta. î n t o r c â n d u - s e p e călcâie, î n c e p u să c o b o a r e d e a l u l , î n d r e p t â n d u - s e spre şirul de sălcii plângătoare şi l u p t â n d u - s e c u l a v a l i e r a în t i m p ce m e r g e a . P a m e l a şovăi o clipă, a p o i îl u r m ă . Simţea c u m r o u a de seară îi u d a tălpile subţiri ale p a n t o f i l o r c u fiecare pas. C h i a r dacă paşii l u i C o n n o r e r a u l a f e l de s i g u r i şi de hotărâţi ca p e m u n t e , î n c e p u să îl p r i n d ă d i n u r m ă c â n d se apropiară de p o a l e l e d e a l u l u i , î m p i e d i c â n d u - s e de p o a l e l e f u s t e i şi sfâşiind ţesătura delicată. C o n n o r t r e c u d i r e c t pe lângă c o l o a n e l e graţioase ale t e m p l u l u i d o ­ ric d i n spatele sălciilor, r e s p i n g â n d o r i c e u r m ă de civilizaţie acolo, pe p ă m â n t şi în n o a p t e . N u se o p r i p â n ă c â n d n u a j u n s e l a m a l u l l a c u l u i . P u n â n d u - ş i mâinile în şolduri, rămase acolo, p r i v i n d o g l i n d a a p e i l u ­ m i n a t ă de razele l u n i i . Pamela îl u r m ă p â n ă pe m a l u l a p e i , s t r â n g â n d u - s e în braţe ca să n u m a i t r e m u r e de f r i g . îşi lăsase şalul de caşmir în trăsură, î m p r e u ­ n ă c u î n c â n t ă t o r u l e i m a n ş o n n o u d i n p u f de lebădă. C â n d n u m a i p u t u îndura tăcerea l u i C o n n o r , spuse î n c e t : - Ea este aceea, n u - i aşa? Cea care ţi-a dăruit m e d a l i o n u l pe care îl p o r ţ i d e a s u p r a i n i m i i . C o n n o r se uită l a ea, u i m i r e a s c l i p i n d u - i în p r i v i r e ca a r g i n t u l v i u . - M e d a l i o n u l a f o s t a l m a m e i m e l e . A f o s t u l t i m u l l u c r u pe care m i 1-a dăruit. P a m e l a se a p r o p i e de e l , n e î n d r ă z n i n d încă să spere. - N u înţeleg. A m v ă z u t c u m a i p r i v i t - o . D e parcă tânjeai să o a t i n g i d o a r ca să t e c o n v i n g i că era reală. E l se î n t o a r s e să privească l u c i u l a p e i , c u o c h i i l a f e l de î n c e ţ o ş a ţ i ca a u r a a r g i n t i e a l u n i i ce l u m i n a p a r t e a de răsărit a c e r u l u i . - O h , ştiu că este reală. Este s o r a m e a . - Sora ta? P a m e l a se lăsă să a l u n e c e pe i a r b a u m e d ă , atât de s i n ­ cer uşurată încât n u îi m a i păsa dacă el o c o n s i d e r a ridicolă. F e m e i a aceea era s o r a ta?

iresa Medeiros - Păi, d a . Clătină d i n cap, c u u n z â m b e t a m a r pe b u z e . A i v ă z u t - o ? S-au u i t a t d i r e c t l a m i n e şi n i c i m ă c a r n u m - a r e c u n o s c u t . Totuşi, b ă ­ n u i e s c că n u o p o t învinui. N u a m a i d a t c u o c h i i de m i n e d i n n o a p t e a în care a u v e n i t „hainele roşii". P a m e l a îşi strânse u n g e n u n c h i l a p i e p t . A c u m , c â n d tăcerea l u i C o n n o r se r u p s e s e , îi era t e a m ă să v o r b e a s c ă ; îi era t e a m ă şi să r e s p i ­ r e , ca n u c u m v a e l să se retragă în c o c h i l i a l u i de n e p ă t r u n s . Simţea că n u r u p e a n u m a i tăcerea u l t i m e l o r câteva m i n u t e , c i şi p e cea a u n o r a n i întregi. F e l u l în care a c c e n t u a „r"-ul părea să d e v i n ă şi m a i p r o f u n d p e măsură ce călătorea î n a p o i în t i m p c u fiecare c u v â n t r o s t i t . - C â n d a m a u z i t că v i n „hainele roşii", l - a m i m p l o r a t p e t a t a să m ă lase să r ă m â n . E r a m d o a r u n flăcăiaş de cincisprezece a n i care se închipuia bărbat. A m c e r u t o a r m ă , ca să-i p u t e m î n f r u n t a u m ă r l â n ­ gă umăr, d a r t a t a c o n t i n u a să i n s i s t e că t r e b u i a să o i a u p e C a t r i o n a şi să n e a s c u n d e m , că e u e r a m s i n g u r a e i speranţă. A v r u t să plece şi m a m a , însă ea a r e f u z a t să îl părăsească. A p r o a p e ajunseseră l a n o i . C o n n o r îşi înălţă c a p u l , ca şi c u m a r fi p u t u t încă să a u d ă t r o p o t i t u l v i j e l i o s a l c o p i t e l o r , să simtă p ă m â n t u l c u t r e m u r â n d u - s e s u b picioarele lor. - P e n t r u p r i m a dată în viaţă, l - a m s f i d a t p e t a t a . I - a m s t r i g a t că e r a m a p r o a p e a d u l t şi că n u avea n i c i u n d r e p t să-mi s p u n ă ce să fac. A p o i t a t a - tatăl m e u b l â n d , c u v o r b a d o m o a l ă , care n u r i d i c a s e n i c i o d a t ă m â n a a s u p r a m e a l a m â n i e , m - a l o v i t atât de t a r e că m i - a spart dintele. C o n n o r îşi t r e c u u n d e g e t p e s t e m a r g i n e a ciobită a d i n t e l u i ce îi făcea z â m b e t u l atât de d r a g e i . - M - a a p u c a t de u m e r i şi m - a s c u t u r a t . M i - a s p u s că, dacă n u o a s c u n d e a m pe C a t r i o n a , soldaţii a v e a u să îi facă l u c r u r i g r o a z n i ­ ce... l u c r u r i de n e d e s c r i s . N u l e - a r fi p ă s a t că n u avea î n c ă n i c i zece a n i . A t u n c i n u m a i p u t e a m să v o r b e s c . N u a m p u t u t d e c â t să d a u d i n cap. C â n d a m f ă c u t - o , t a t a m - a î n ş f ă c a t şi m - a l i p i t de e l , m a i s ă - m i t a i e răsuflarea. A p o i m - a î m p i n s , s t r i g â n d : „ D u - t e ! D u - t e , băiete!

Acum!"

C o n n o r îşi deschise p r i m i i b u t o n i a i cămăşii, s c o ţ â n d de d e d e s u b t lănţişorul d e l i c a t , de care atârna m e d a l i o n u l d i n a u r . 172

-—

(Doamna şi tâCftaruf-

- A t u n c i m i - a p u s m a m a ăsta în p a l m ă , m i - a spus să îl p ă z e s c c u preţul vieţii, ca să a m î n t o t d e a u n a o părticică d i n ea c u m i n e . Ca să n u u i t n i c i o d a t ă c i n e s u n t . Strânse p u m n u l în j u r u l m e d a l i o ­ n u l u i . A t u n c i a m înşfăcat-o pe C a t r i o n a şi a m p l e c a t . L a m a r g i n e a pădurii era u n copac s c o r b u r o s , u n d e o b i ş n u i a m să n e j u c ă m . A m t r a s - o î n ă u n t r u şi a m ţ i n u t - o strâns lipită de m i n e . A m f ă c u t - o să îşi a s c u n d ă faţa în c ă m a ş a m e a şi i - a m a c o p e r i t u r e c h i l e , ca să n u a u d ă ceea ce avea să se î n t â m p l e . P a m e l a tânjea să îşi acopere p r o p r i i l e u r e c h i , ca n i c i ea să n u m a i fie n e v o i t ă să a s c u l t e . - A p o i a u v e n i t „hainele roşii". Lămpile e r a u încă a p r i n s e şi a m p u t u t să v ă d t o t u l p e f e r e a s t r a căsuţei n o a s t r e . Toată p a s i u n e a d i n voce i se s t i n s e s e , lăsându-i-o l a f e l de aspră şi de uscată ca o c r e m e n e . însăşi a b s e n ţ a oricărei e m o ţ i i îi o f e r i P a m e l e i u n i n d i c i u d e v a s t a t o r despre c h i n u l şi f u r i a l u i d e z n ă d ă j d u i t ă . - L - a u p r i n s pe t a t a , l - a u b ă t u t c u rândul, p â n ă c â n d a a j u n s să atârne fără vlagă între d o i d i n t r e e i , însângerat şi n e p u t i n c i o s , d a r c o n ş t i e n t încă. A p o i s-au î n d r e p t a t spre m a m a , r â z â n d şi f ă c â n d g l u m e despre ce b i n e a v e a u să se d i s t r e z e c u ea. C o n n o r se î n t o a r s e c u faţa s p r e ea, u r a pură d i n o c h i i l u i î n f i o ­ r â n d - o p â n ă în m ă d u v a oaselor. - Dacă aş fi p u t u t să a j u n g l a e i în m o m e n t u l ăla, j u r p e D u m n e z e u că i-aş fi ucis pe t o ţ i c u mâinile goale! - N u a i p u t u t să o laşi p e C a t r i o n a . Vocea P a m e l e i s u n ă l a f e l de neînfricată. îi făcuseşi u n j u r ă m â n t tatălui tău. î n adâncul s u f l e t u l u i , ştiai că avusese d r e p t a t e . Dacă i - a i fi lăsat p e „hainele roşii" să p u n ă m â n a pe ea... N u sfârşi. N i c i n u t r e b u i a . - C â n d s-au d u s spre m a m a , ea a scos u n p i s t o l d i n b u z u n a r u l f u s t e i şi 1-a î n d r e p t a t spre e i . Colţul b u z e l o r l u i C o n n o r se ridică î n ­ t r - o f a n t a s m ă de z â m b e t . E r a atât de f r u m o a s ă s t â n d acolo - înaltă şi m â n d r ă , p r i v i n d u - i de sus de parcă a r fi f o s t o regină, i a r e i n u a r fi f o s t d e c â t o g r ă m a d ă de spiriduşi băloşi. Preţ de o clipă s a u d o u ă , c h i a r a m î n d r ă z n i t să t r a g n ă d e j d e . Z â m b e t u l îi p i e r i . D a r n u avea d e ­ cât u n g l o n ţ , i a r e i e r a u a p r o a p e d o i s p r e z e c e , î n c e r c u i n d - o ca o haită de l u p i . P a m e l a se ridică în p i c i o a r e , transfigurată î m p o t r i v a v o i n ţ e i e i . V o i a să îşi a r u n c e braţele în j u r u l gâtului l u i şi să îi acopere g u r a 173

iresa Medeiros (

c u a e i p e n t r u a-1 face să tacă, să îl tragă în i a r b a u d ă şi să facă o r i c e ar f i f o s t n e v o i e p e n t r u a-1 o p r i să îi s p u n ă ceea ce u r m a s e . - C â n d şi-a d u s p i s t o l u l l a t â m p l ă , l - a m a u z i t pe t a t a strigând: „ N u ! " D a r ea d o a r i - a z â m b i t , l a f e l c u m îmi z â m b e a m i e m e r e u c â n d î m i c i u f u l e a părul înainte de culcare, o r i c â n d m ă d o j e n e a p e n t r u că i n t r a m în casă c u g h e t e l e m u r d a r e de n o r o i . V e z i t u , ea ştia că a v e a u să îi o m o a r e pe a m â n d o i şi n i c i n u îi t r e c e a p r i n g â n d să îl lase înainte pe t a t a să le v a d ă pe a n i m a l e l e alea s i l u i n d - o pe rând. P r i v i r e a l u i C o n n o r e r a l a f e l de uscată şi de d o g o r i t o a r e ca d e ş e r ­ t u l , însă P a m e l a simţi c u m l a c r i m i fierbinţi începuseră să îi a l u n e c e pe o b r a j i . - C â n d a apăsat trăgaciul ăla, a m s i m ţ i t t r u p u l firav a l C a t r i o n e i t r e s ă r i n d în braţele m e l e , ca şi c u m ea a r fi f o s t cea î m p u ş c a ­ tă. A t u n c i m i - a m d a t s e a m a că e u ţ i p a s e m t o t t i m p u l , d a r fără să s c o t u n s i n g u r s u n e t . C â n d a c ă z u t m a m a , t a t a s-a e l i b e r a t d i n ­ t r e „ h a i n e l e r o ş i i " şi a î n c e r c a t să a j u n g ă l a ea, însă l - a u l o v i t în cap c u p a t u l u n u i p i s t o l . A p o i l - a u târât afară şi l - a u s p â n z u r a t . E u m i - a m a s c u n s faţa în p ă r u l C a t r i o n e i şi a m r ă m a s aşa p â n ă c â n d s-a f ă c u t linişte. Linişte ca î n t r - o f r u m o a s ă seară de primăvară, c u c â n t e c de g r e ­ i e r i şi c u o a d i e r e b l â n d ă ce u n d u i a suprafaţa u n u i lac. î n acea n o a p t e î n d e p ă r t a t ă , n u s-ar fi a u z i t n i m i c în afară de s u s p i n e l e înăbuşite ale u n e i fetiţe, de scârţâitul înfiorător a l u n e i frânghii şi de cântecul vântului p r i n t r e c r e n g i l e p i n i l o r , î n t r - o j e l u i r e nesfârşită. C â n d n e - a m furişat afară, căsuţa era o ruină f u m e g â n d ă . T r u p u l tatălui m e u se legăna încă în copac. A m s t r â n s - o pe C a t r i o n a l a p i e p t p e n t r u u l t i m a dată, î n c e r c â n d să o feresc de acea privelişte. îşi plecă f r u n t e a . A p o i m i - a m î n m o r m â n t a t părinţii şi a m u r c a t - o pe s o r a m e a în d i l i g e n t a de L o n d r a , c u u n răvaş p r i n care îl r u g a m p e u n c h i u l m e u să aibă grijă de ea. - A i rămas c o m p l e t s i n g u r , ş o p t i P a m e l a , î n g h i ţ i n d u - ş i n o d u l c h i ­ n u i t o r d i n gât. C u m a i p u t u t s u p o r t a ? P a m e l a ridică m â n a , însă e l o p r i n s e strâns de încheietură înainte ca degetele e i să îi atingă o b r a z u l . - N u v r e a u c o m p ă t i m i r e a t a , fetiţo! Şi s u n t a l d r a c u l u i de s i g u r că n u vreau nici mila ta. E i îi scăpă u n h o h o t de râs d e z n ă d ă j d u i t . 174

(Doamna şi tâCharuC- A s t a c r e z i t u că îţi ofer, C o n n o r ? C o m p ă t i m i r e ? Milă? P e n t r u că îţi p o t p r o m i t e că n u m - a m s i m ţ i t d e o s e b i t de m i l o a s ă în seara a s t a , c â n d a m v ă z u t f e l u l în care o p r i v e a i pe soţia l u i S i m o n W e s c o t t . E l c l i p i , u i t â n d u - s e în j o s l a ea, e v i d e n t l u a t p r i n s u r p r i n d e r e de cuvintele ei. - Şi c u m t e - a i simţit? Ea îi răspunse l a încruntătură î n c r u n t â n d u - s e l a rândul e i . - M - a m simţit n e m a i p o m e n i t de m â n i o a s ă . - M â n i o a s ă ? Strânsoarea de p e încheietura ei se m a i î m b l â n z i , d a r t o n u l de a m u z a m e n t d i n vocea l u i o făcu să se simtă şi m a i î n c u r ­ cată. Fiindcă t e - a i g â n d i t că ea m i - a dăruit m e d a l i o n u l ăla? Fiindcă a i c r e z u t că era o f e m e i e d i n t r e c u t u l m e u , care m a i avea încă v r e u n f e l de p u t e r e a s u p r a i n i m i i m e l e ? Ea îşi eliberă încheietura d i n strânsoarea l u i . - P r i n t r e alte l u c r u r i . T o n u l e i tăios n u reuşi decât să îi adâncească g r o p i ţ a . - Şi a c u m , c â n d ştii că este s o r a m e a , o întrebă e l c u b l â n d e ţ e , c u m a n u m e t e simţi? î n loc să îi s p u n ă l u i C o n n o r c u m se simţea, P a m e l a se h o t ă r î să îi a r a t e . R i d i c â n d u - s e pe vârfuri, îşi î m p l e t i degetele p r i n părul l u i şi îi t r a s e g u r a p e s t e a e i .

CapitoCuC20 C o n n o r g e m u , a c c e p t â n d invitaţia e i n e r o s t i t ă de a - i p u n e stăpâ­ n i r e pe gură, a v â n t â n d u - s e a d â n c , c u o mişcare catifelată a l i m b i i . P r i m i n d c u b u c u r i e apăsarea

fierbinte

şi î n f o m e t a t ă a b u z e l o r l u i

peste ale e i , P a m e l a îşi t r e c u degetele p r i n părul l u i , eliberând ş u ­ viţele m ă t ă s o a s e d i n legătura de c a t i f e a , aşa c u m îşi d o r i s e să facă toată noaptea. Poate că j u c a r o l u l de g e n t l e m a n c u destulă c o n v i n g e r e , d a r ea ştia, în i n i m a e i , că avea să r ă m â n ă p e n t r u t o t d e a u n a acel băiat n e ­ î m b l â n z i t care se retrăsese în m u n ţ i d u p ă ce părinţii l u i fuseseră ucişi, c u u n p i s t o l în m â n ă şi c u o scânteiere periculoasă în p r i v i r e . P u t e a g u s t a acea n e î m b l â n z i r e în sărutul l u i , o p u t e a simţi în a r o m a 175

T'iresa (Medfeiros aspră de m o s c , de ace de p i n şi de f u m de l e m n , pe care n i c i u n s ă p u n de b a i e p a r f u m a t n u a r f i p u t u t să o înlăture v r e o d a t ă c u t o t u l . î n acel m o m e n t înţelese că n u v o i a să îl î m b l â n z e a s c ă . V o i a să îl facă şi m a i n e î m b l â n z i t . D u p ă mârâitul ce se a u z i d i n a d â n c u l gâtlejului său c â n d ea îşi l i p i sânii m o i de p i e p t u l l u i t a r e , era m a i m u l t decât d o r n i c să îi p e r m i t ă să facă exact acel l u c r u . îşi t r e c u vârful l i m b i i p e s t e dinţii l u i , s a v u ­ rând acea m a r g i n e ciobită şi m a i m u l t a c u m , c â n d ştia cât îl costase. Când l i m b a e i d e v e n i m a i î n d r ă z n e a ţ ă , î m p r e u n â n d u - s e b l â n d c u a l u i , e l îşi lăsă mâinile să alunece pe s p a t e l e e i , c u p r i n z â n d u - i în p a l m e c u r b e l e p l i n e ale feselor. - Eşti u d ă , ş o p t i e l în colţul g u r i i e i . - N u m ă p o t a b ţ i n e , răspunse ea, n e m a i d o r i n d să se r u ş i n e z e de d o r i n ţ a pe care o s i m ţ e a p e n t r u e l . Se î n t â m p l ă de fiecare dată c â n d m ă săruţi. E l îşi ridică f r u n t e a şi îi aruncă o p r i v i r e a m u z a t ă . - N u , m ă r e f e r l a f u s t a t a . Este u d ă . O î m p i n s e uşor, n e î n c r e d e r e a î n l o c u i n d u - i a m u z a m e n t u l c â n d p r i v i r e a îi c o b o r î p â n ă l a t i v u l sfâşiat a l r o c h i e i . E r a ca şi c u m a r f i v ă z u t - o c u adevărat p e n t r u p r i m a dată de c â n d plecaseră de l a serată. - Ce s-a î n t â m p l a t c u r o c h i a t a f r u m o a s ă , f e t i ţ o ? Şi c u p a n t o f i i tăi cei n o i ? P a m e l a p r i v i în j o s şi d e s c o p e r i că p a n t o f i i e i a l b i n u m a i e r a u a l b i , c i î m p r o ş c a ţ i c u n o r o i . O cataramă d i n p e r l e atârna de u n f i r şi s a t i ­ n u l d e l i c a t se d e s p r i n d e a d e j a de tălpi. - N u p r e a ştiu. P r e s u p u n că a t u n c i c â n d t e - a m u r m a t l a v a l e , pe d e a l , t r e b u i e să f i . . . - Şi u n d e - ţ i este şalul? t u n ă C o n n o r , frecându-i b r u s c braţele î n ­ f r i g u r a t e . C e - n c e r c i să f a c i , nesăbuită m i c ă ? Să-ţi găseşti m o a r t e a de l a o răceală? î n a i n t e ca P a m e l a să îi a m i n t e a s c ă f a p t u l că e l fusese cel care o scosese d i n trăsură fără să îi dea t i m p să îşi i a şalul şi m a n ş o n u l , C o n n o r o ridică în braţe de parcă n u a r f i cântărit m a i m u l t decât u n c o p i l şi o p o r n i spre t e m p l u l d o r i c . Ea îşi p e t r e c u braţele în j u r u l gâtului său şi îşi s p r i j i n i c a p u l pe u m ă r u l l u i , căldura ce se revărsa d i n t r u p u l r o b u s t şi p u t e r n i c a l b ă r ­ b a t u l u i f ă c â n d - o să se simtă de parcă n i c i o d a t ă n u i - a r m a i fi p u t u t 176

(Doamna şi tâCkaruCfi f r i g . Braţele l u i e r a u aceleaşi braţe ce susţinuseră t r u p u l t r e m u r ă t o r al s u r o r i i l u i m a i m i c i , mâinile l u i e r a u aceleaşi m â i n i ce acoperiseră u r e c h i l e fetiţei, ca aceasta să n u audă răpăitul b r u t a l a l l o v i t u r i l o r de p u m n şi detunătura ascuţită a p i s t o l u l u i ce c u r m a s e viaţa m a m e i l o r . Făcuse t o t ceea ce îi stătuse în p u t i n ţ ă ca să o ferească de o r o a r e a ace­ l e i n o p ţ i , r ă m â n â n d să care acea p o v a r ă copleşitoare de u n u l s i n g u r . Pamela îşi l i p i b u z e l e de u r m e l e p a l i d e de frânghie ce m a r c a u g r u ­ m a z u l l u i p u t e r n i c şi î n c o r d a t . Aceea era n o a p t e a c â n d n u avea să m a i fie s i n g u r . E l urcă t r e p t e l e l a t e şi n e t e d e ale t e m p l u l u i p u r t â n d - o în braţe. Razele l u n i i p ă t r u n d e a u p r i n t r e r a m u r i l e u n d u i t o a r e ale sălciilor d i m p r e j u r , f ă c â n d să danseze u m b r e în i n t e r i o r u l c i r c u l a r . C o n n o r se aşeză pe u n a d i n t r e băncile încăpătoare ce î n c o n j u r a u spaţiul g e n e r o s a l t e m p l u l u i , ţ i n â n d - o în poală. M u l ţ u m i t ă că e l se d e s c o t o r o s i s e d e j a de lavalieră, P a m e l a îi presără sărutări uşoare ca f u l g u l de-a l u n g u l m a x i l a r u l u i . G e m â n d uşor, e l se aplecă să îi scoată p a n t o f i i î m b i b a ţ i c u apă şi îi azvârli cât colo. - O să-ţi c u m p ă r alţii, jură e l , s c l i p i r e a de p o s e s i v i t a t e d i n o c h i i l u i f ă c â n d - o să t r e m u r e de n e r ă b d a r e . O sută de p e r e c h i , care m a i de care m a i f r u m o a s ă şi m a i s c u m p ă . - Ce f e l de h o ţ eşti t u ? D e ce să le c u m p e r i , c â n d p u r şi s i m p l u a i p u t e a să le f u r i p e n t r u m i n e ? Pe j u m ă t a t e î n n e b u n i t de scânteierea n e r u ş i n a t ă d i n o c h i i P a m e ­ l e i , C o n n o r îi ridică bărbia ca să îi ceară m ă t a s e a caldă şi u m e d ă a g u r i i . I n acel m o m e n t a r fi f u r a t n e s t e m a t e l e c o r o a n e i p e n t r u n i m i c m a i m u l t decât o picătură de n e c t a r de pe b u z e l e e i . D a r , d u p ă câteva m i n u t e în care se desfată c u nesaţ d i n acel n e c ­ t a r , îi d e v e n i l i m p e d e că n u avea să fie s u f i c i e n t ca să îl m u l ţ u m e a s c ă . Voia m a i m u l t . Voia t o t u l . Ea s u s p i n ă c u b u z e l e strâns l i p i t e de ale l u i c â n d o întinse c u s p a ­ t e l e pe b a n c ă şi se aplecă d e a s u p r a e i , fără să le întrerupă n i c i m ă c a r o dată sărutul. î n d r ă z n i s e să spere că P a m e l a avea să îşi d e s c h i d ă braţele p e n t r u e l , însă c â n d p i c i o a r e l e e i se depărtară de a s e m e n e a , î m b i i n d u - i mădularul întărit şi î n f o m e t a t să se cuibărească între coapsele e i , a p r o a p e îşi p i e r d u m i n ţ i l e de d o r i n ţ ă . 177

-—

zresa (Medeiros

îşi susţinu g r e u t a t e a pe braţe ca să se u i t e în jos l a ea, l u p t â n d u - s e să câştige c o n t r o l u l atât a s u p r a răsuflării sale, cât şi a s u p r a d o r i n ţ e i copleşitoare. Se g â n d i s e că era f r u m o a s ă c â n d c o b o r â s e scările parcă p l u t i n d m a i d e v r e m e în acea seară, d a r era şi m a i u i m i t o a r e a c u m , c u b u c l e l e strălucitoare d e s p r i n s e d i n acele de păr, c u o c h i i l u m i n o ş i ce r e f l e c t a u razele de lună şi c u b u z e l e p l i n e s c l i p i n d de r o u a s ă r u t u ­ l u i lor. Se ridică în g e n u n c h i ca să-şi dezbrace h a i n a şi v e s t a şi îi găsi m â i ­ n i l e m i c i şi h o t ă r â t e d e j a acolo, trăgând c u nerăbdare de v e ş m i n t e . îi sfâşie cămaşa c u l a f e l de m u l t ă n e r ă b d a r e , î m p r ă ş t i i n d n a s t u r i i d i n p e r l e pe p o d e a u a t e m p l u l u i . - C r o i t o r u l m e u n u t e v a i e r t a n i c i o d a t ă p e n t r u asta, o p r e v e n i el c â n d cămaşa i se deschise. - D a r t u ? ş o p t i ea, p r i v i n d c o n t u r u r i l e m u s c u l o a s e ale p i e p t u l u i său, vădit f e r m e c a t ă . E l t r a s e aer în p i e p t şuierător c â n d degetele ei alunecară u ş o r p r i n t r e firele de păr de pe p i e p t u l său, a p o i se a v e n t u ­ rară m a i j o s , să îi m â n g â i e a b d o m e n u l p l a t . Tu m ă v e i i e r t a ? E l îi p r i n s e m â n a , a ş e z â n d u - i - o c u îndrăzneală p e s t e m o v i l a t a r e ce îi î m p u n g e a p a r t e a d i n faţă a p a n t a l o n i l o r . - T e - a m i e r t a t deja. Când P a m e l a îi c o n t u r a t i m i d l u n g i m e a şi g r o s i m e a m ă d u l a r u ­ l u i p r i n p i e l e a subţire de căprioară, f u rândul e i să i n s p i r e şuieră­ t o r . Când, în sfârşit, răsuflă s u b f o r m a u n u i o f t a t , g u r a l u i C o n n o r i-1 a b s o r b i . O a c o p e r i d i n n o u , asaltându-i b u z e l e c u săruturi adânci, î n n e b u n i t o a r e , în t i m p ce m â n a i se strecură s u b f u s t e şi î n c e p u să-i u r c e spre coapse. Ea g e m u c â n d vârfurile d e g e t e l o r l u i se atinseră de m ă t a s e a u m e d ă d i n t r e acestea. - M i - a i spus că n u p o r ţ i pantalonaşi, m i n c i n o a s ă m i c ă şi n e r u ş i ­ nată! m u r m u r ă e l , c u v i n t e l e s u n â n d ca o m â n g â i e r e pe b u z e l e l u i . - N u t u a i f o s t cel care m - a p r e v e n i t că n u există o n o a r e p r i n t r e hoţi? El o pedepsi p e n t r u minciună atingând-o p r i n mătase, f o l o s i n d ţesătura a l u n e c o a s ă ca pe u n l i a n t s u b l i m între d e g e t u l l u i m a r e şi cel arătător şi m i c u l m u g u r e înfiorat de d e d e s u b t . Curând, P a m e l a î n c e p u să s u s p i n e de plăcere, i m p l o r â n d u - i m i l a . D r e p t răspuns l a rugăminţile e i înfierbântate, e l îşi strecură d e g e t u l cel m a i l u n g şi m a i g r o s p r i n f a n t a îngustă d i n m ă t a s e şi a p o i în peştera e i , 178

-—

Doamna şi tâffiaruC-—

f r ă m â n t â n d - o c u b l â n d e ţ e , d a r f e r m . Ea c r e z u că avea să piară d i n cauza dezamăgirii c â n d C o n n o r se o p r i , lăsând u n g o l d u r e r o s acolo u n d e îi fusese d e g e t u l . Neluându-i în s e a m ă scâncetul de î m p o t r i v i r e , îi c u p r i n s e fesele în p a l m e şi se ridică în p i c i o a r e . Ea era atât de vlăguită de d o r i n ţ ă , î n ­ cât n u reuşi decât să îşi încolăcească braţele şi p i c i o a r e l e în j u r u l l u i şi să se s p r i j i n e de e l . A r f i m i n ţ i t dacă a r f i p r e t i n s că n u simţise u n fior sălbatic l a g â n d u l că e l o r i d i c a s e atât de uşor, că o p u t e a face a l u i c u atâta uşurinţă. Să fie f e m e i a u n u i a s e m e n e a b ă r b a t - c h i a r şi p e n t r u o singură n o a p t e , era m a i m u l t decât îndrăznise v r e o d a t ă să viseze. Scoase u n ţipăt n e a j u t o r a t de surpriză c â n d C o n n o r o aşeză pe lespedea n e t e d ă şi rece de m a r m u r ă ce se afla d e a s u p r a u n u i p i e d e s ­ t a l d i n piatră, c h i a r în m i j l o c u l t e m p l u l u i . - S e p a r e că ducele a făcut r o s t de o m a s ă ca să cineze al

fresco.

Z â m b e t u l de p r ă d ă t o r a l bărbatului îi t r i m i s e u n fior de g h e a ţ ă pe şira spinării. F r u m o s d i n p a r t e a l u i , n u - i aşa? Ea n u îşi d ă d u seama cât de f r u m o s p â n ă c â n d C o n n o r n u îi t r a s e r o c h i a p e s t e cap şi o î m p i n s e c u b l â n d e ţ e pe s p a t e . Mâinile l u i îşi făcură f o a r t e p u ţ i n de l u c r u c u m ă t a s e a fină a p a n t a l o n a ş i l o r e i , lă­ s â n d - o e x p u s ă în a e r u l rece a l n o p ţ i i şi s u b p r i v i r e a l u i p ă t i m a ş ă . C â n d C o n n o r îşi c o b o r î p r i v i r e a a s u p r a zeiţei l u i scăldată de r a ­ zele l u n i i , a d i e r e a n o p ţ i i ce p ă t r u n d e a p r i n t r e c o l o a n e l e graţioase n u reuşi să îi răcorească sângele înfierbântat. A t â t fierbinţeala, cât şi sângele i se s c u r g e a u în mădular, care îi d e v e n e a d i n ce în ce m a i a r ­ zător, m a i g r e u şi a p r o a p e g a t a să îi r u p ă cusăturile p a n t a l o n i l o r . N u îi v e n e a să creadă că v i s u l de a o avea p e P a m e l a goală s u b el d e v e n i s e , în sfârşit, r e a l i t a t e . E i b i n e , c u excepţia c i o r a p i l o r e i d i n m ă t a s e t r a n d a f i r i e şi a j a r t i e r e l o r d i n dantelă ce îi c u p r i n d e a u p i c i o a ­ rele albe c h i a r d e a s u p r a g e n u n c h i l o r . U n z â m b e t îi înflori pe b u z e . Era u n b ă r b a t g e n e r o s . îşi p u t e a p e r m i t e să i le lase p e acelea. - C r o i t o r e a s a m e a n u t e v a i e r t a n i c i o d a t ă , ş o p t i ea, a r u n c â n d o p r i v i r e bucăţii z d r e n ţ u i t e de m ă t a s e d i n m â n a l u i , ce fuseseră o d a t ă pantalonaşii e i cei n o i . El aruncă m a t e r i a l u l deoparte. - D a r t u , f e t i ţ o ? Tu m ă v e i i e r t a ? î n a i n t e ca ea să p o a t ă r ă s p u n d e , îi despărţi coapsele, îşi plecă f r u n t e a şi îşi l i p i g u r a de ea. 179

*f iresa Mecfeiros î n acea clipă, P a m e l a i - a r f i i e r t a t o r i c e . P e n t r u C o n n o r , lespedea de m a r m u r ă se t r a n s f o r m ă î n t r - u n a l t a r p ă g â n , u n d e o p u t e a v e n e r a p e P a m e l a atât p e p l a c u l i n i m i i , cât şi a l t r u p u l u i său. A v e a g u s t de a m b r o z i e şi n e c t a r , şi de o r i c e a l t e m i n u ­ năţii i n t e r z i s e v r e o d a t ă p e n t r u m u r i t o r i . S a v u r a fiecare înghiţitură c r e m o a s ă şi d u l c e , ştiind că n i c i o d a t ă n u avea să se î n f r u p t e d i n ea pe săturate. Curând, ea se a r c u i p e m a s ă , strigându-i n u m e l e şi trăgându-1 de păr c u p u m n i i e i m i c i încleştaţi. E l c o n t i n u ă să o a d o r e c u b u z e l e , c u dinţii, c u l i m b a - cerşindu-i de b u n ă v o i e f r u c t e l e o p r i t e . P a m e l a n u s-ar f i g â n d i t n i c i o d a t ă că e x i s t a ceva ce a r f i p u t u t î n ­ t r e c e plăcerea p e care mâinile l u i C o n n o r e r a u capabile să o d ă r u i a s ­ că, însă sărutul l u i t a n d r u şi p ă g â n îi năruia t o a t e z i d u r i l e de apărare. L i m b a l u i se încolăcea a l e n e p e s t e c a r n e a e i înfiorată, a d u c â n d - o d i n n o u şi d i n n o u în p r a g u l u n e i descărcări c u t r e m u r ă t o a r e . E l n u se î n d u i o ş a n i c i m ă c a r a t u n c i c â n d a p r o a p e o î n n e b u n i s e de d o r i n ţ ă . A r f i t r e b u i t să fie m u l ţ u m i t ă . A r f i t r e b u i t să fie pe d e ­ p l i n satisfăcută de n e n u m ă r a t e l e v a l u r i de plăcere pură ce îi i n u n d a u t r u p u l . D a r n u e r a d e s t u l . V o i a m a i m u l t . îl v o i a pe el - T e r o g , C o n n o r ! g e m u ea. Fă-mă a t a ! N u t r e b u i să îl roage de d o u ă o r i . U m b r a l u i o a c o p e r i c u n u m a i o clipă înaintea t r u p u l u i , a s c u n z â n d u - i g o l i c i u n e a de faţa l u n i i . îi simţi d o s u l p a l m e i pe coapse, în î n t u n e r i c , c â n d C o n n o r îşi deschise p r o h a b u l . A p o i îl simţi acolo, m ă d u l a r u l l u i întărit d e s p ă r ţindu-i u ş o r p e t a l e l e u m e d e şi p ă t r u n z â n d în acea peşteră dureroasă de parcă a r f i v r u t să îi încerce a d â n c i m e a . C â n d î n c e p u să îşi croiască d r u m î n ă u n t r u l e i , uşor, d a r n e î n ­ d u p l e c a t , P a m e l a g e m u a d â n c . G r o s i m e a d e g e t u l u i l u i n u se p u t e a c o m p a r a c u asta. N u i - a r f i p u t u t pregăti t r u p u l n e î n c e r c a t p e n t r u o a s e m e n e a i n v a z i e extraordinară. P a m e l a î n c e p u să se zvârcolească şi să gâfâie, m a r m u r a rece de s u b ea f o r m â n d u n c o n t r a s t c h i n u i t o r c u t r u p u l înfierbântat ce se l u p t a să o p o s e d e de d e a s u p r a . Susţinându-şi g r e u t a t e a pe p a l m e , C o n n o r se a r c u i p e s t e ea, t e n d o a n e l e î n c o r d a t e de pe gât şi m u ş c h i i umflaţi de pe braţe t r ă d â n d preţul pe care îl plătea p e n t r u răbdarea l u i , preţul a u t o c o n t r o l u l u i pe care se străduia să şi-1 p ă s t r e z e . 180

(Doamna şi tâCdarufSimţi o d u r e r e ascuţită, ca şi c u m a r f i f o s t sfâşiată în d o u ă de u n toiag b o n t , apoi C o n n o r pătrunse cu t o t u l . Pamela se agăţă de e l , l a c r i m i l e şiroindu-i pe o b r a j i . A c u m n u m a i era cale de întoarcere. E r a adâncit atât de m u l t în peştera e i , încât n i m i c n u avea să m a i fie v r e o d a t ă l a f e l . Ea n u avea să m a i fie v r e o ­ dată l a f e l . - P a m e l a m e a ! ş o p t i e l , ştergându-i l a c r i m i l e c u sărutări, u n a câte u n a . î n g e r u l m e u c u r a j o s şi f r u m o s ! A p o i g u r a l u i o găsi p e a e i , o f e r i n d u - i g u s t u l p r o p r i u l u i e i a b a n ­ d o n , a m e s t e c a t c u sarea l a c r i m i l o r e i . S e n t i m e n t u l e i de u i m i r e co­ pleşitoare crescu c â n d e l î n c e p u să se m i ş t e în i n t e r i o r u l e i . D u r e r e a ascuţită d e v e n i c u r â n d u n a surdă, ce n u făcea decât să îi a m i n t e a s c ă de cât de a d â n c îl p r i m e a , de cât de m u l t îi oferea e l d i n s i n e . D i n acea d u r e r e înflori o altă senzaţie - plăcere î n t u n e c a t ă , carnală şi irezistibilă. C o n n o r se t e m u s e ca n u c u m v a să îi facă P a m e l e i ceva care să o î n ­ s p ă i m â n t e p e n t r u t o t d e a u n a . C h i a r dacă m a j o r i t a t e a f e m e i l o r îl p r i ­ m e a u c u b u c u r i e în p a t u r i l e l o r datorită m ă r i m i i l u i , existaseră câteva care se feriseră de e l , b a c h i a r m e r s e s e r ă p â n ă l a a - i r e f u z a m o n e d e l e şi a-1 t r i m i t e l a a l t e tovarăşe m a i „ a v e n t u r o a s e " . A ş a că, a t u n c i c â n d P a m e l a îşi încolăci p i c i o a r e l e în j u r u l său şi îşi înfipse călcâiele m i c i în t a l i a l u i , î m b o l d i n d u - 1 să c o n t i n u e , f u m a i m u l t decât d o r n i c să îi facă pe p l a c . N u m a i încercă să îşi t e m p e r e z e avânturile c u b l â n d e ţ e , c i se c u f u n d ă în ea d i n n o u şi d i n n o u , a d â n c , p u t e r n i c şi n e m i l o s , fără să m a i ţină n i m i c p e n t r u e l , n i c i m ă c a r p r o ­ p r i a inimă. P a m e l a îşi înfipse u n g h i i l e în s p a t e l e l u i C o n n o r , v ă z â n d u - s e n e ­ v o i t ă să se ţină de e l ca u n m a r i n a r n a u f r a g i a t care căuta să îşi s a l ­ v e z e viaţa, în t i m p ce e l îşi folosea t r u p u l ca să o i n u n d e c u v a l u r i de plăcere a m e ţ i t o a r e . î n acea clipă înţelese că acel b ă r b a t n u avea să fie p r i m u l i u b i t d i n t r - u n şir de m a i mulţi, c i s i n g u r u l i u b i t pe care şi l - a r f i d o r i t v r e o d a t ă . Ea n u era m a m a e i . Dacă în z o r i avea să plece de lângă ea, n u avea să îşi m a i d e s c h i d ă i n i m a - s a u p i c i o a r e l e - p e n t r u a l t bărbat. A v e a să îşi petreacă r e s t u l vieţii s c o ţ â n d c h i f l e d i n c u p t o r , s t r â n g â n d p i s i c i şi a m i n t i n d u - ş i de n o a p t e a c u l u n ă plină c â n d u n tâlhar de d r u m u l m a r e n u m i t C o n n o r K i n c a i d îi răpise atât i n o c e n ţ a , cât şi i n i m a . 181

-—•

— T^eresa Medeiros <

A p o i n u m a i reuşi să se g â n d e a s c ă l a n i m i c , p e n t r u că n u m a i e x i s t a n i m i c în afară de C o n n o r şi de r i t m u l tulburător a l avânturi­ l o r sale. Tânjise să îl s c o a t ă d i n m i n ţ i , însă e l era cel care a p r o a p e o scosese d i n m i n ţ i c u f e l u l în care îşi p o t r i v e a mişcările, a s t f e l încât să scapere scântei de fiecare dată d i n m i c u l a m n a r încins cuibărit în c e n t r u l cârlionţilor e i . C h i a r în m o m e n t u l în care acea t o r t u r ă d e s ă ­ vârşită îi t r i m i s e p r i n v e n e săgeţi de e x t a z ce o a r d e a u ca f i e r u l î n ­ roşit, C o n n o r g e m u p r o f u n d , răguşit. Simţi c u m t r u p u l l u i p u t e r n i c t r e m u r ă şi t r e s a r e în p â n t e c e l e e i , a p o i îşi revarsă s ă m â n ţ a c h i a r între p e t a l e l e răvăşite. Când se prăbuşi între coapsele e i d e p ă r t a t e , p l e c â n d u - ş i f r u n t e a pe gâtul e i u m e d de s u d o a r e , P a m e l a îşi c o b o r î c u b l â n d e ţ e mâinile pe spatele l u i , p r i m i n d u - i c u b u c u r i e p o v a r a t r u p u l u i . - O f , f e t i ţ o ! r o s t i e l în sfârşit, c â n d respiraţia sacadată i se linişti atât cât să p o a t ă v o r b i . Eşti atât de a f u r i s i t de îngustă! - î m i p a r e rău! ş o p t i P a m e l a , î n c r u n t â n d u - s e mirată. N u a m vrut. C o n n o r îşi înălţă c a p u l şi îi aruncă o p r i v i r e n e î n c r e z ă t o a r e . - N u a f o s t o plângere. Ceea ce a r f i t r e b u i t să s p u n este că n u a m m a i simţit în viaţa m e a ceva atât de grozav. - O! E i b i n e , asta îmi place m a i m u l t ! Cuprinsă de uşurare, îşi încolăci u n braţ în j u r u l gâtului său şi îi t r a s e g u r a spre a e i . L i m b i l e l i se î m p r e u n a r ă p â n ă c â n d îl simţi î n t ă r i n d u - s e şi p ă ­ t r u n z â n d a d â n c în peştera e i , p o s e d â n d - o d i n n o u . Puse capăt sărutului l o r , c u o c h i i măriţi de g r o a z ă . - Pe legea m e a , d o m n u l e K i n c a i d , t u n u a i r u ş i n e ? Buzele l u i se curbară î n t r - u n z â m b e t p o z n a ş . - N u a i a u z i t că n o i , scoţienii, s u n t e m o h o a r d ă sălbatică, b l e s t e ­ m a t ă c u p o f t e c a r n a l e de nesăturat? Ea flutură d i n gene spre e l . - P r e s u p u n că o m i c ă d o m n i ş o a r ă e n g l e z o a i c ă t i m i d ă n u a r p u t e a îndrăzni n i c i o d a t ă să spere să satisfacă u n flăcău s c o ţ i a n m a r e şi v i ­ g u r o s , aşa ca t i n e . - P r o b a b i l că n u , declară e l s o l e m n . D a r n u c r e d că a s t a a r t r e b u i să o o p r e a s c ă să încerce, n u - i aşa? Poate că, dacă îl lasă să-şi facă de cap c u ea c u o r i c e ocazie, a r p u t e a c h i a r să r e n u n ţ e l a o i l e l u i . 182

Doamna şi tâffiaruf Când î n c e p u să se m i ş t e în p â n t e c e l e e i , Pamela o f t ă c u b u z e l e l i p i t e de ale l u i . - O a r e de c e - m i p a r e rău p e n t r u b i e t e l e oi? C r i s p i n se furişa pe c o r i d o a r e l e î n t u n e c a t e ale reşedinţei W a r r i c k Park l a f e l de tăcut ca o stafie. C â n d v a a r f i f o s t î n g r o z i t să se dea jos d i n p a t d u p ă ce lămpile fuseseră s t i n s e . Când m a m a l u i îl adusese să locuiască p e n t r u p r i m a dată acolo, d u p ă m o a r t e a tatălui său, găsise că t o t u l în i m e n s a casă era străin şi î n s p ă i m â n t ă t o r . Trăiau acolo n u m a i de câteva l u n i s c u r t e c â n d u n c h i u l său se a ş e ­ zase în s c a u n u l l u i c u r o t i l e şi n u se m a i r i d i c a s e n i c i o d a t ă . P e n t r u u n băiat de n o u ă a n i , c u m p l i t de t i m i d şi de firav, acel s c a u n r e p r e z e n t a u n f e l de m o n s t r u o z i t a t e în viaţă. Fusese b â n t u i t de c o ş m a r u r i în care se făcea că a l e r g a d i n t r - u n c o r i d o r î n t u n e c o s în a l t u l , n e p u t â n d să scape de scârţâitul ascuţit a l roţilor. Dacă l - a r fi p r i n s v r e o d a t ă , era c o n v i n s că l - a r fi înfulecat fără să lase n i c i m ă c a r o picătură de sânge pe c o v o r u l s c u m p . M a m a l u i îi ţinuse p r e d i c i z i l n i c e d e s p r e c u m t r e b u i a să se p o a r t e ca să îi i n t r e în graţii u n c h i u l u i său. îi p r o m i s e s e că, dacă avea să fie băiat c u m i n t e şi câştiga b u n ă v o i n ţ a d u c e l u i , W a r r i c k P a r k şi t o a t e c o m o r i l e l u i a v e a u să fie ale l u i î n t r - o b u n ă z i - o p e r s p e c t i v ă care pe e l îl î n g r o z e a m a i m u l t decât avea să afle ea v r e o d a t ă . A p o i fusese c h i n u i t de c o ş m a r u r i n o i . C o ş m a r u r i în care el era cel ţintuit în acel s c a u n , p e n t r u veşnicie. C r i s p i n îşi d o r i s e c u d i s p e r a r e să îi facă pe plac m a m e i sale, însă găsise că era i m p o s i b i l să îi facă pe plac şi d u c e l u i . I n d i f e r e n t de cât de m u l t încerca, n i c i o d a t ă n u reuşise să stea s u f i c i e n t de d r e p t , să m ă n â n c e s u f i c i e n t de îngrijit sau să r ă s p u n d ă s u f i c i e n t de r e p e d e ca să îi fie pe plac u n c h i u l u i său. Fiecare încercare a l u i , i n d i f e r e n t cât de sinceră, e r a î n t â m p i n a t ă de o replică b a t j o c o r i t o a r e , o r i de o d o j a n a usturătoare. Care era u r m a t ă , de o b i c e i , de o m u s t r a r e între p a t r u o c h i d i n p a r t e a m a m e i l u i , s a u de o p a l m ă g r e a dacă ea simţise că fusese d i n cale-afară de stângaci o r i de î n c e t l a m i n t e în acea z i . A v e a paisprezece a n i c â n d acceptase, în sfârşit, că n u u r m a să câştige n i c i o d a t ă b u n ă v o i n ţ a d u c e l u i . î n c e p â n d d i n acea z i , încetase să m a i încerce. î n c e p u s e să r ă s p u n d ă l a i n s u l t e l e caustice ale b ă r ­ b a t u l u i c u câte o replică sarcastică, cizelându-şi l i m b a d e j a ascuţită. 183

-—•

iresa QAedeiros

Se înconjurase de u n cerc de c u n o ş t i n ţ e care îl c o n s i d e r a u e d u ­ cat, isteţ şi î n t o t d e a u n a pregătit c u u n c a l a m b u r v i c l e a n sau c u u n hon

mot

1

s p i r i t u a l . Se dedase j o c u r i l o r de n o r o c , băuturii, s e d u c e r i i

f e m e i l o r c u m o r a v u r i î n d o i e l n i c e şi oricărei a l t e plăceri d e c a d e n t e ce a r f i p u t u t a r u n c a o u m b r ă de s c a n d a l a s u p r a b u n u l u i n u m e a l u n c h i u l u i său. Până l a u r m ă , c h i a r şi m a m a l u i fusese n e v o i t ă să accepte că u n ­ c h i u l l u i n u avea să îl iubească n i c i o d a t ă . Poate că e l era m o ş t e n i t o r u l l e g a l a l bărbatului, însă n u avea să îl înlocuiască n i c i o d a t ă p e f i u l pe care îl p i e r d u s e . Pe f i u l care a c u m se î n t o r s e s e să şterpelească acea m o ş t e n i r e c h i a r de s u b n a s u l l u i C r i s p i n . Paşii u ş o r i a i l u i C r i s p i n se opriră în faţa i a t a c u l u i vărului său. îşi l i p i u r e c h e a de uşă, a ş t e p t â n d să a u d ă o r i c e s e m n de mişcare din interior. Ceea ce a u z i în s c h i m b f u u n g e a m ă t înăbuşit, ca şi c u m c i n e v a s-ar f i a f l a t în c h i n u r i l e m o r ţ i i . - O f , C o o k i e ! exclamă u n bărbat c u u n accent s c o ţ i a n atât de p r o ­ 2

n u n ţ a t că era a p r o a p e de neînţeles. M i se p a r e că o să-mi r u p i s p i n a r e a - n d o u ă c â n d m ă strângi aşa! D a o r i c e - a i face, n u t e - o p r i ! C r i s p i n se î n d r e p t ă , î n t r e b â n d u - s e dacă î n c e p e a să îşi piardă m i n ţ i l e . Se î n t o r s e s e l a W a r r i c k P a r k , călare pe c a l u l l u i , c u n u m a i câteva m i n u t e înainte ca trăsura î m p o d o b i t ă c u p e n e a d u c e l u i să îşi facă apariţia pe alee. îşi b l e s t e m a s e l i p s a de c o o r d o n a r e p â n ă c â n d îi v ă z u s e atât pe vărul l u i , cât şi pe d o m n i ş o a r a D a r b y c o b o r â n d d i n trăsură şi p o r n i n d spre t e m p l u l d o r i c de pe m a l u l l a c u l u i . A ş t e p t a s e p â n ă c â n d fusese s i g u r că întâlnirea l o r de s u b clar de lună avea să î n s e m n e m a i m u l t decât câteva săruturi caste, a p o i plecase să c a u t e şi e l ce-1 i n t e r e s a . Aşadar, c u m reuşiseră cei d o i să se s t r e c o a r e în sus pe scări şi în i a t a c fără ştirea l u i ? îşi l i p i iarăşi u r e c h e a de uşă. - A h , d u l c e a m e a prăjiturică! t o a r s e acea voce m a s c u l i n ă răguşită, î n d a t ' c e - m i v e i d e v e n i m i r e a s ă , o să n e j u c ă m de-a a s c u n d e - c â r n a t u - n - b u d i n c ă î n fiecare n o a p t e a săptămânii! 1

Vorbă de duh (în limba franceză, în original) (n.tr.)

2

Joc de cuvinte; poate fi tradus atât ca diminutiv al substantivului „bucătar", cât şi

ca „prăjitură" (în limba engleză, în original) (n.tr.)

184

Doamna şi tâCharuCC r i s p i n se î n d r e p t ă b r u s c de această dată, oscilând între f a s c i n a ­ ţie şi g r o a z ă . A c e l e a n u p r e a e r a u c u v i n t e l e c u care îşi i m a g i n a s e că s t o i c u l l u i văr o c u r t a p e î n c â n t ă t o a r e a d o m n i ş o a r ă D a r b y . U i m i r e a îi f u î n t r e r u p t ă de nişte l o v i t u r i înăbuşite, d a r r i t m i c e , ca şi c u m tăblia d i n f i e r a p a t u l u i se i z b e a r e p e t a t de p e r e t e . A t u n c i îşi d ă d u s e a m a că z g o m o t e l e n u se a u z e a u d i n d o r m i t o r u l p r i n c i p a l a l a p a r t a m e n t u l u i , c i d i n g a r d e r o b a alăturată, aflată p u ţ i n m a i d e p a r t e pe c o r i d o r . G a r d e r o b a o c u p a t ă în acel m o m e n t de v a l e t u l m ă t ă h ă l o s al vărului său. C r i s p i n b l e s t e m ă în barbă. Acele g e m e t e p a s i o n a l e şi mârâituri sălbatice a r f i p u t u t să a s c u n d ă f o a r t e b i n e s u n e t e l e p e care l e - a r f i p u t u t face e l în t i m p ce căuta p r i n c a m e r a vărului său, d a r dacă n u se î n t â m p l a aşa? C u siguranţă n u îşi p u t e a p e r m i t e să fie p r i n s c u m â ţ a - n sac de către b a r b a r u l c u d i n t e d i n a u r . Dacă a r f i f o s t t r a s d i n „ b u d i n c a " l u i p r e a d e v r e m e , uriaşul v â n j o s a r f i căpătat o d i s p o z i ­ ţie f o a r t e arţăgoasă, într-adevăr. Ştiind că îi m a i rămăsese n u m a i u n f e l de a a c ţ i o n a , C r i s p i n se întoarse şi se furişă d i n n o u în u m b r e . C r i s p i n întredeschise uşa a p a r t a m e n t u l u i d o m n i ş o a r e i

Darby.

Era ceva d e o p o t r i v ă de a d e m e n i t o r şi m â r ş a v în a se s t r e c u r a în i a ­ t a c u l u n e i l a d y , în t o i u l n o p ţ i i , c h i a r dacă r e s p e c t i v a l a d y n u se afla în p a t . Razele l u n i i scăldau c a m e r a părăsită î n t r - o aură de c u l o a r e a p e r l e l o r . O a r o m ă m i s t e r i o a s ă , florală şi fără îndoială f e m i n i n ă , p a r ­ f u m a aerul. Se o p r i c u mâinile în şolduri, u i t â n d u - s e p r i n încăpere t i m p î n d e ­ l u n g a t . D e f a p t , n i c i n u p r e a ştia ce căuta. Cel m a i b u n l u c r u l a care p u t e a spera era să găsească v r e u n f e l de d o v a d ă p e care să o p o a t ă f o l o s i ca pe o a r m ă , c u care să dea în v i l e a g f a p t u l că vărul l u i n u era bărbatul pe care u n c h i u l l u i îl credea a fi. Sau bărbatul p e lângă care invitaţii de l a s e r a t a l o r d u l u i N e w t o n se guduraseră c u atâta adoraţie dezgustătoare. T e n t a t de acel g â n d , se î n d r e p t ă spre d u l a p şi î n c e p u să scotoceas­ că i u t e p r i n s e r t a r e . A p o i se duse lângă m ă s u ţ a de toaletă, însă cău­ t a r e a l u i n u d ă d u n i c i u n r e z u l t a t i n t e r e s a n t sau i m p o r t a n t , n u m a i dacă n u s-ar fi p u t u t b a z a pe o m â n ă de agrafe de păr, pe o sticlă c u p a r f u m de l i l i a c , pe j u m ă t a t e goală, şi pe o p e r e c h e de p i e p t e n i d i n carapace de ţestoasă. 185

T'iresa (Medeiros D i n ce în ce m a i f r u s t r a t , se răsuci pe călcâie şi se uită l u n g c h i a r l a p a t . N u a r f i p u t u t s p u n e ce i n s t i n c t îl atrăsese î n t r - a c o l o . Ştia n u m a i că, în copilărie, o b i ş n u i a să a s c u n d ă s u b p e r n ă c o m o r i c u care era s i g u r că m a m a l u i n u a r f i f o s t de a c o r d : o b u c a t ă de cuarţ strălucitor pe care o găsise în grădină, o p a n ă d i n coada u n u i p r i g o r , o c a r t e c u g r a v u r i n e r u ş i n a t e pe care o şterpelise d i n b i b l i o t e c a u n c h i u l u i său. îşi strecură m â n a s u b p e r n e l e şi p e r n u ţ e l e î n g r ă m ă d i t e lângă tă­ b l i a p a t u l u i . N i m i c . T o c m a i îşi retrăgea m â n a , c â n d a u z i u n f o ş n e t a c u z a t o r d i n s p r e u n a d i n t r e p e r n e l e m a r i , u m p l u t e c u p e n e . îşi s t r e ­ cură m â n a pe s u b faţa de s a t i n a acesteia, a t i n g â n d i m e d i a t c u dege­ t e l e o b u c a t ă de hârtie împăturită. Când o despături, u n f i o r p r i m i t i v de încântare îi c o b o r î p e şira spinării. Era u n a n u n ţ d e c o l o r a t de p l o i şi v â n t - de f e l u l celor pe care a u ­ torităţile le b ă t e a u în cuie p e c o p a c i şi tăblii d i n l e m n c â n d căutau pe c i n e v a v i n o v a t de v r e o c r i m ă teribilă. C i n e v a ca tâlharul de d r u m u l m a r e fără n u m e schiţat pe acea p a g i n ă . U n tâlhar de d r u m u l m a r e fără n u m e , c u o p r i v i r e de oţel şi o g r o ­ piţă f e r m e c ă t o a r e în o b r a z u l a s p r u . U n o b s e r v a t o r m a i p u ţ i n a v i z a t p o a t e că n u l - a r f i r e c u n o s c u t pe p r o s c r i s u l d i n schiţă, d a r C r i s p i n m a i v ă z u s e acea p r i v i r e de oţel, o înfruntase de l a celălalt capăt a l u n e i spade despre care crezuse că avea să-i p u n ă capăt vieţii. A ş e z ă p e r n a l a l o c , n e t e z i n d u - i faţa satinată. Dacă d o m n i ş o a r a D a r b y d o r m e a c u a n u n ţ u l s u b p e r n ă , t r e b u i a să îl c o n s i d e r e f o a r t e i m p o r t a n t , într-adevăr. însă a r f i f o s t şi m a i i m p o r t a n t p e n t r u a u ­ torităţile s c o ţ i e n e . U n z â m b e t a m a r îi înflori pe b u z e . Şi m u l t m a i i m p o r t a n t p e n t r u el. - Ce cauţi aici? A s c u n z â n d a n u n ţ u l în vestă, C r i s p i n se î n t o a r s e şi o v ă z u p e ser­ v i t o a r e a d o m n i ş o a r e i D a r b y s t â n d în p r a g u l g a r d e r o b e i .

CapitoCul21 Deşi C r i s p i n a r f i zis că n u era p o s i b i l , tânăra s e r v i t o a r e părea şi m a i f e r m e c ă t o a r e decât pe scări. 186

-—

Doamna şi tâCkaruC-—•

Buclele e i s c u r t e , b l o n d e , e r a u c i u f u l i t e , i a r o c h i i albaştri ca p e r u ­ zeaua a v e a u p l e o a p e l e grele de s o m n . Razele de lună se j u c a u p r i n t r e f a l d u r i l e cămăşii e i de n o a p t e , făcându-le a p r o a p e t r a n s p a r e n t e şi c o n t u r â n d l i n i i l e z v e l t e de d e d e s u b t . Preţ de o clipă, C r i s p i n n u reuşi decât să se h o l b e z e , a m u ţ i t încă o dată de f r u m u s e ţ e a e i strălucitoare. î n c ă n u p u t e a să scape de s e n z a ­ ţia că se m a i priviseră a s t f e l şi altădată, în a l t loc. Ea îşi încrucişa braţele l a p i e p t , a r u n c â n d u - i o

încruntătură

somnoroasă. - T e - a m întrebat ce cauţi a i c i . - A m v e n i t să t e v ă d , răspunse e l , b o l b o r o s i n d p r i m e l e c u v i n t e care îi trecură p r i n cap. - Pe m i n e ? E l încuviinţă c u u n gest a l c a p u l u i , recâştigându-şi atât a b i l i t a t e a de a-şi f o l o s i l i m b a , cât şi t a l e n t u l de a i m p r o v i z a . - C â n d a m v ă z u t - o pe stăpâna t a l a serata d i n n o a p t e a asta, m i - a m d a t seama că t u a i f i a i c i de u n a singură. C h i p u l e i se l u m i n ă . - A i f o s t l a serată? O, s p u n e - m i t o t , v r e i ? M - a m î m b o l n ă v i t de d e z a m ă g i r e p e n t r u că n u a m a p u c a t să m e r g . S-a d a n s a t ? S-a ser­ v i t ş a m p a n i e franţuzească? Şi nişte prăjiturele g l a z u r a t e în f o r m ă de i n i m ă ? C r i s p i n f u năucit de reacţia e i . A r f i f o s t s t r a n i u c h i a r şi p e n t r u cea m a i d e v o t a t ă d i n t r e s e r v i t o a r e să îşi î n s o ţ e a s c ă stăpâna l a u n asemenea e v e n i m e n t . Se a p r o p i e de ea, n e p u t â n d u - s e î m p o t r i v i i s p i t e i . - Dacă aş f i ştiut că îţi plac ş a m p a n i a franţuzească şi prăjiturile g l a z u r a t e , aş f i f u r a t câteva de l a p e t r e c e r e p e n t r u t i n e . îi întinse o m â n ă . M ă t e m că t o t ceea ce îţi p o t o f e r i este u n d a n s . Ea îi p r i v i c u p r u d e n ţ ă m â n a întinsă. - C u m să d a n s ă m , dacă n u este m u z i c ă ? E l îşi înălţă c a p u l , p r i v i n d î n t r - o p a r t e . - î n t o t d e a u n a este m u z i c ă . N u o auzi? Pe legea m e a , e u o a u d î n ­ t o t d e a u n a c â n d m ă u i t în o c h i i tăi. - P o a t e că îţi ţiuie încă u r e c h i l e de c â n d n e - a m d a t cap în cap pe scări. 187

-—

iresa (Medeiros

C r i s p i n z â m b i l a r g şi îşi r e t r a s e m â n a , s i m ţ i n d u - s e în m o d c u r i o s uşurat de f a p t u l că ea n u se lăsa atât de u ş o r vrăjită de linguşelile l u i . î n s ă u r m ă t o a r e l e e i c u v i n t e îl d e z m e t i c i r ă de-a b i n e l e a . - Ştiu de ce a i v e n i t c u adevărat a i c i în seara asta. - C h i a r ştii? - A i v e n i t să m ă s e d u c i . Ţi-ai zis: „Vai, m i c u ţ a şi drăguţa s e r v i t o a r e este de u n a singură! C r e d că o să m ă furişez în c a m e r a e i cât stăpâna e i este plecată şi o s-o tăvălesc puţin". îşi a r c u i o sprânceană m ă t ă ­ soasă, p r o v o c â n d u - 1 să o n u m e a s c ă m i n c i n o a s ă . M ă înşel? E l o p r i v i pe s u b s p r â n c e n e , s t r ă d u i n d u - s e să pară ruşinat. - M ă t e m că n u . S u n t u n ticălos i n c o r i g i b i l , i a r t u n u a i de ales decât să m ă trimiţi să-mi v ă d de d r u m , d u p ă c e - m i v e i ţine o m o r a l ă usturătoare şi-mi v e i d a o p a l m ă zdravănă. - Ce s p u i de u n sărut? E l îşi înălţă b r u s c c a p u l , c r e z â n d că n u auzise b i n e . - U n . . . u n . . . u n ce? - U n sărut. N u a m n i c i cea m a i m i c ă i n t e n ţ i e să t e las să m ă se­ d u c i , d a r s-ar p u t e a să fiu c o n v i n s ă să t e t r i m i t să-ţi v e z i de d r u m d u p ă ce-ţi v o i ţine o m o r a l ă usturătoare şi-ţi v o i d a u n sărut. Se a p r o p i e de ea, c u nările f r e m ă t â n d u - i de m i r o s u l e i s o m n o ­ ros, f e m i n i n . - Şi c u m te-aş p u t e a c o n v i n g e m a i b i n e ? - Păi, m a i întâi a r t r e b u i să îţi ţin m o r a l a . E l flutură d i n m â n ă spre ea. - Fii invitata mea! Ea îşi p u s e mâinile în şoldurile z v e l t e , a r u n c â n d u - i p u m n a l e din priviri. - C u m î n d r ă z n e ş t i să t e furişezi în c a m e r a m e a l a o oră atât de n e ­ p o t r i v i t ă ? D o a r fiindcă eşti u n g e n t l e m a n chipeş şi înstărit, l a p i c i o a ­ rele căruia se a r u n c ă t o a t e f e m e i l e , n u a i d r e p t u l să îţi i m p u i atenţiile a s u p r a u n e i s e r v i t o a r e n e a j u t o r a t e . Poate că s u n t d o a r o cameristă, d a r asta n u î n s e a m n ă că n u s u n t şi o l a d y şi că n u m e r i t să fiu tratată ca a t a r e ! -Foarte

i m p r e s i o n a n t , m u r m u r ă C r i s p i n , având încă

impre­

sia s t r a n i e că m a i jucase c â n d v a acea s c e n e t ă . N u a m m a i p r i m i t n i c i o d a t ă o a s e m e n e a m u s t r a r e brutală. O să m ă u s t u r e u r e c h i l e zile întregi! 188

Doamna şi tăikarui - A ş a a r şi t r e b u i ! a p r o b ă ea c u u n m i c z â m b e t de felină. P r e c a u ţ i a r e a p ă r u în o c h i i f e t e i c â n d e l î n t i n s e m â n a şi îi c u ­ p r i n s e o b r a z u l î n p a l m ă , d e z m i e r d â n d u - i p i e l e a m o a l e şi f i n ă c u degetul mare. - Poate îmi v e i p e r m i t e s ă - m i î n d r e p t greşeala d o v e d i n d u - ţ i că t e p o t t r a t a ca pe o lady. A r ă t â n d u - ţ i că m ă v o i m u l ţ u m i d o a r c u u n să­ r u t cast de p e b u z e l e t a l e . C r i s p i n m i n ţ e a p r i n t r e dinţi. Ştia că u n a s t f e l de sărut i - a r fi stâr­ n i t p o f t a de m a i m u l t . Se aplecă şi îi a t i n s e b u z e l e c u ale l u i - u i ­ tând de a n u n ţ , u i t â n d de vărul l u i , u i t â n d de t o a t e în afară de acea gură fragedă ca u n t r a n d a f i r ce înflorea atât de d u l c e s u b apăsarea buzelor lui. A c e l sărut cast se t r a n s f o r m ă în c u r â n d î n t r - o m â n g â i e r e n e s f â r ­ şită. Când C r i s p i n îşi ridică f r u n t e a , a m â n d o i r e s p i r a u c u g r e u t a t e . Ea se depărta de e l , o roşeaţă î n c â n t ă t o a r e c o l o r â n d u - i o b r a j i i . - M a i b i n e a i pleca a c u m . Dacă se întoarce stăpâna m e a , îţi p o t p r o m i t e că n u v a fi f o a r t e fericită să t e găsească a i c i . N u aş v r e a ca ea să... m ă trimită să-mi strâng l u c r u r i l e . - N i c i e u , mărturisi e l , lipindu-şi o p a l m ă de p i e p t . C r e d că m i s-ar frânge i n i m a . Ea îl p r i n s e de c o t şi îl î m p i n s e h o t ă r â t ă spre uşă. - A r t r e b u i să-ţi fie ruşine! Iarăşi o f a c i ! -Ce? - î n c e r c i să m ă s e d u c i ! Poate că v o r b e l e alea d u l c i le vrăjesc pe f e m e i l e slabe de înger d i n c e r c u l tău de c u n o ş t i n ţ e , d a r a r t r e b u i să t e p r e v i n că a s u p r a m e a n u a u n i c i u n efect. - E ş t i aşa sigură de asta? o întrebă e l , î n d r ă z n i n d să surâdă ca u n diavol. R ă s p u n s u l e i f u să d e s c h i d ă b r u s c uşa şi să îl î m p i n g ă c u spatele pe c o r i d o r . - N u t e o b o s i să t e întorci... A r u n c ă o p r i v i r e v i n o v a t ă p e s t e umăr, a p o i ş o p t i : D e c â t dacă ştii că stăpâna m e a n u este acasă. îi a r u n c ă u n z â m b e t s c u r t , a m e ţ i t o r , a p o i îi închise uşa în n a s . C r i s p i n îşi s p r i j i n i f r u n t e a de ea, c h i c o t i n d c â n d îşi d ă d u s e a m a că încă o dată n u reuşise să afle n u m e l e î n n e b u n i t o a r e i fiinţe. - Ce a i făcut, C r i s p i n ? 189

^

tresa Medeiros -—•

I n i m a i se strânse când se răsuci p e călcâie şi îşi zări m a m a s t â n d l a capătul c o r i d o r u l u i ca u n a d i n t r e acele f e m e i de u n a l b f a n t o m a t i c care îi apăreau în coşmaruri. A l u n e c ă spre e l , c u poalele cămăşii de n o a p t e f o ş n i n d în u r m a e i . I n t i n z â n d m â n a , îi spuse: - Ştiu de ce a i v e n i t aici. A i găsit ceea ce căutai? C h i p u l d u l c e a l s e r v i t o a r e i d o m n i ş o a r e i D a r b y îi apăru în m i n t e . P r i v i m â n a întinsă a m a m e i l u i , a m i n t i n d u - ş i m u l t p r e a b i n e ceea ce se î n t â m p l a s e u l t i m a dată c â n d îşi lăsase s o a r t a în mâinile e i . - N i m i c . N u a m găsit n i m i c . Mâna m a m e i l u i îl plesni peste faţă, ecoul p a l m e i sunând a răutate. - Eşti fiul m e u , şuiera ea. C r e z i că n u ştiu c â n d m i n ţ i ? Ceva d i n p r i v i r e a l u i o î m p i n s e să facă u n pas înapoi, speriată. M â n a îi ţâşni în sus şi începu să îi fluture în j u r u l gâtului, ca u n p o ­ r u m b e l alb. - I a r t ă - m ă , fiule! Ştii c ă t r e b u i e să î m i ţin m a i b i n e î n frâu

firea.

C l i p i ca să îşi înlăture un v a l de l a c r i m i strălucitoare d i n o c h i i de c u ­ l o a r e a c e r n e l i i . D o a r că a t u n c i c â n d m ă g â n d e s c l a câte a m îndurat ca să t e apăr şi să îţi asigur v i i t o r u l . . . l a câte s a c r i f i c i i a m făcut... C r i s p i n îşi t r a s e încet a n u n ţ u l d i n vestă şi i-1 î n m â n a . Ea îl despături şi se uită r e p e d e peste e l , mâinile î n c e p â n d să-i t r e m u r e de e m o ţ i e . Când îşi ridică f r u n t e a , o c h i i îi străluceau de m â n d r i e . - O , d r a g u l m e u băiat, t e - a i d e s c u r c a t b i n e de d a t a a s t a , n u - i aşa? A r c h i b a l d n u v a m a i putea i g n o r a asta - s a u p e t i n e . V a t r e b u i să r e c u n o a s c ă î n faţa l u m i i î n t r e g i că a făcut o greşeală î n g r o z i t o a r e şi că t u eşti s i n g u r u l l u i m o ş t e n i t o r adevărat. T o t ceea ce n e - a m d o r i t d i n t o t d e a u n a n e v a sta, în sfârşit, l a dispoziţie. - T o t ceea ce noi ne-am d o r i t , m a m ă ? Sau t o t ceea ce tu ţi-ai d o r i t ? înainte ca ea să poată r ă s p u n d e , C r i s p i n îi schiţă o plecăciune scurtă şi se î n t o a r s e cu paşi m a r i în u m b r e .

CapitoCuC22 P a m e l a îşi s p r i j i n i ceafa de u m ă r u l l u i C o n n o r , p r i v i n d c u m p r i m e l e raze l i l i a c h i i ale z o r i l o r străpungeau o r i z o n t u l l a răsărit. 190

Doamna şi tâffiaruf C o n n o r stătea c u spatele s p r i j i n i t de u n a d i n t r e coloanele t e m p l u l u i , ţ i n â n d - o pe ea cuibărită între p i c i o a r e l e întinse. U n v â n t rece î n c e ­ puse să adie p e s t e iarbă o d a t ă c u ceaţa dimineţii, d a r e i îi era i m p o ­ s i b i l să simtă f r i g u l c â n d avea atât h a i n a l u i C o n n o r , cât şi braţele l u i strâns înfăşurate în j u r u l c o r p u l u i . Ştia că t r e b u i a să se s t r e c o a r e î n a p o i în casă înainte să îi zărească v r e u n s e r v i t o r d i n cale-afară de zelos. D a r n u v o i a ca n o a p t e a să se sfârşească. Dacă t r e b u i a să m a i d o a r m ă v r e o d a t ă , v o i a să d o a r m ă în braţele l u i C o n n o r . Trecură câteva m i n u t e s o m n o r o a s e , delicioase, în care p r i v i c u m n o r i i p u f o ş i îşi p i e r d e a u c u l o a r e a l a v a n d e i şi l u a u c u l o a r e a p i e r s i c i i , până c â n d îşi d ă d u s e a m a că scoţianul îi fluiera u ş o r l a u r e c h e . U n z â m b e t îi înflori pe b u z e . - î m i a m i n t e s c cântecul ăsta. Este cel pe care-1 fluierai în d r u m spre c a s t e l u l M a c F a r l a n e - Fecioara

şi tâlharul de drumul

mare. E u a m

i n s i s t a t că t r e b u i e să fie o t r a g e d i e , de v r e m e ce scoţienii s u n t u n p o ­ p o r atât de a s p r u , d a r t u m i - a i spus că tâlharul a sedus-o p e fecioară şi a d u s - o în p a t u l l u i , d o a r ca să descopere că era o f e m e i e l a n g u r o a ­ să, care n u se m a i p u t e a sătura de e l . - Pare să s e m e n e c u c i n e v a p e care o cunosc, m u r m u r ă e l , s t r e curându-şi mâinile pe s u b haină şi u m p l â n d u - ş i p a l m e l e c u sânii e i p l i n i şi m o i . A c o p e r i n d u - i s u s p i n u l a s p r u de plăcere, c o n t i n u ă : Dacă v r e i să ştii, n u ţ i - a m f r e d o n a t u l t i m u l v e r s . Cel în care el o î m p u ş c ă d r e p t în i n i m ă , deoarece crede că i - a f o s t n e c r e d i n c i o a s ă şi a p o i se p r e d ă , i m p l o r â n d să fie t r i m i s pe galere, d u p ă ce află că băiatul pe care a v ă z u t - o sărutându-1 era f r a t e l e e i . - Ş t i a m e u ! P a m e l a se răsuci în braţele l u i ca să-i a r u n c e o p r i v i r e a c u z a t o a r e . A e x i s t a t v r e o d a t ă o baladă s c o ţ i a n ă care să n u se sfâr­ şească t r a g i c ? E l îi î n d e p ă r t ă c u b l â n d e ţ e o şuviţă ciufulită de p e o b r a z , s c l i p i r e a tandră d i n o c h i i l u i făcându-i i n i m a să se strângă. - Poate că t u şi c u m i n e v o m scrie u n a î m p r e u n ă . - A i n o r o c că n u t e - a m î m p u ş c a t c â n d t e - a m v ă z u t u i t â n d u - t e g a ­ leş l a s o r a t a ! S c l i p i r e a dispăru d i n o c h i i l u i C o n n o r . - M ă c a r n u a t r e b u i t să-ţi f a c i g r i j i că s-ar fi u i t a t şi ea galeş l a mine. 191

iresa Medeiros <

Pamela oftă. - N u o p o ţ i învinui p e n t r u că n u t e - a r e c u n o s c u t . î n caz că n u a i o b s e r v a t , n u m a i eşti u n flăcăiaş de cincisprezece a n i . Şi m ă î n d o i e s c serios că ea s-ar f i aşteptat să îşi găsească f r a t e l e de m u l t p i e r d u t j u ­ c â n d r o l u l u n u i m a r c h i z l a o serată d i n L o n d r a . îi a t i n s e bărbia aspră c u o m â n ă . A i v ă z u t - o a z i - n o a p t e , C o n n o r . A i făcut ceea ce t r e b u i a c â n d a i t r i m i s - o d e p a r t e . Datorită ţie, s-a t r a n s f o r m a t î n t r - o t â n ă ­ ră f e m e i e m i n u n a t ă şi s-a căsătorit c u u n bărbat care o a d o r ă d i n t o t sufletul. Connor pufni. - C u u n englez.

Se p a r e că să t e c u l c i c u d u ş m a n u l are a n u m i t e

a v a n t a j e . E i d o i se află n u m a i în vizită l a L o n d r a . î n p r e z e n t locuiesc în casa n o a s t r ă s t r ă m o ş e a s c ă , în c a s t e l u l K i n c a i d , şi cresc o t u r m ă de o i şi d o i c o p i i m i t i t e i , a p r o a p e l a f e l de f r u m o ş i ca părinţii l o r . Cei m a i mulţi d i n t r e m e m b r i i c l a n u l u i care a u călărit alături de m i n e şi-au p u s a c u m mâinile în s l u j b a m u n c i i c i n s t i t e , în s e r v i c i u l s u r o r i i m e l e . Clătină d i n cap c u tristeţe. M i - a m p e t r e c u t a p r o a p e zece a n i î n c e r c â n d să s m u l g p ă m â n t u r i l e alea d i n mâinile e n g l e z i l o r , i a r ea l e - a c u c e r i t fără să tragă n i c i m ă c a r u n foc de a r m ă . P a m e l a rămase c u g u r a căscată. - C u m de ştii t o a t e astea? P r i v i f e r m e c a t ă c u m strălucirea perlată a z o r i l o r dezvăluia o r o şeaţă grăitoare ce î n c e p e a să coloreze încet gâtul l u i C o n n o r . - A m spus că ea n u m - a m a i v ă z u t d i n n o a p t e a în care a u v e n i t „hainele roşii". N u a m spus că e u n u a m m a i v ă z u t - o . - M ă i să f i e , C o n n o r K i n c a i d , a i s p i o n a t - o , n u - i aşa? - N u m a i o dată, mărturisi el fără t r a g e r e de i n i m ă . A c u m d o i a n i , d u p ă ce a m a u z i t că s-a măritat c u u n e n g l e z , a m b ă t u t d r u m u l până l a c a s t e l u l K i n c a i d ca să îl o m o r . - Ş t i i , spuse ea p e u n t o n prevăzător, cei m a i m u l ţ i o a m e n i se m u l ţ u m e s c să ducă d a r u r i p r o a s p e ţ i l o r însurăţei. E l îi a r u n c ă o p r i v i r e m o r o c ă n o a s ă . - A m s t a t afară, în î n t u n e r i c , şi i - a m p r i v i t p r i n f e r e a s t r a s u f r a ­ g e r i e i . A m v r u t să-1 urăsc pe n e n o r o c i t . D a r c u m să urăşti u n b ă r b a t care se uită l a s o r a t a de parcă a r f i cea m a i n e p r e ţ u i t ă c o m o a r ă d i n întreaga l u m e ? T o t ce a m p u t u t să fac a f o s t să m ă u r c î n a p o i în şa şi să călăresc cât m a i d e p a r t e . 192

Doamna şi tâCkaruC-

—

- Ţ i - a t r e c u t v r e o d a t ă p r i n m i n t e să baţi l a uşă? A c e a s t a este o altă d e p r i n d e r e m u l t preţuită de către p e r s o a n e l e c i v i l i z a t e . - Ş i ce a r f i t r e b u i t să s p u n ? „ B u n ă , p i s i c u ţ o , s u n t f r a t e l e tău m a i m a r e . S-a p u s u n p r e ţ pe c a p u l m e u şi a m mâinile pătate c u sânge şi, dacă îmi o f e r i a d ă p o s t , îţi v o i aduce „hainele roşii" d i r e c t l a uşă, ca să distrugă t o t şi pe t o ţ i cei pe care îi iubeşti - ca m a i înainte." - A ş a că a i lăsat-o să plece d i n n o u , c o n t i n u ă P a m e l a uşor. Se î n ­ senină. D a r n u este p r e a târziu! A i p u t e a să m e r g i l a ea a c u m ! î n a i n t e ca ea şi soţul e i să se întoarcă în Ţ i n u t u l M u n t o s a l Scoţiei. - Ş i ce să îi s p u n ? Că a m împrumutat

în m o d c o n v e n a b i l viaţa

a l t u i o m ? Că încă este l a f e l de p r o b a b i l că v o i sfârşi a t â r n â n d î n t r - u n ştreang, c h i a r dacă p e n t r u o c r i m ă diferită? P e n t r u p r i m a dată, P a m e l a simţi vântul rece de d i m i n e a ţ ă t r e ­ c â n d de c e r c u l c a l d şi c o n f o r t a b i l a l braţelor l u i şi p ă t r u n z â n d u - i în inimă. - A t â t a v r e m e cât ducele crede că eşti f i u l l u i , asta n u se v a î n t â m ­ pla n i c i o d a t ă . î n c ă a i t o t ceea ce ţ i - a m p r o m i s - b o g ă ţ i i , respect... - Şi t o a t e f e m e i l e d o r n i c e pe care m-aş d e r a n j a să le c u r t e z ? î n c h e ­ ie e l pe u n t o n g l u m e ţ . Ea îşi plecă f r u n t e a , c r i s p â n d u - s e în braţele l u i . - A c e a s t a a f o s t o p a r t e a t â r g u l u i n o s t r u . Şi i n t e n ţ i o n e z să o onorez. E l îi î n d e p ă r t ă p e r d e a u a m ă t ă s o a s ă de păr de pe faţă, n e l ă s â n d - o să îşi m a i a s c u n d ă l i n i a hotărâtă a bărbiei şi b u j o r i i pe care ea îi s i m ­ ţea arzându-i o b r a j i i . - Şi dacă e u n u m-aş d e r a n j a să c u r t e z d e c â t o singură f e m e i e ? - A t u n c i , a s t a a r t r e b u i să f a c i . P a m e l a îşi înghiţi c u g r e u n o d u l d i n gât, c u v i n t e l e l u i î m p l â n t â n d u - i - s e în i n i m ă ca u n p u m n a l , p â n ă la plasele. C u m v a , i m a g i n e a l u i C o n n o r c u r t â n d u - ş i v i i t o a r e a soţie era m u l t m a i dureroasă decât cea în care îi apărea c u o întreagă p r o ­ cesiune de a m a n t e . D u p ă ce v o i pleca, ducele se v a aştepta să îţi g ă ­ seşti o mireasă m a i potrivită. D i n f e l u l în care f e m e i l e t e p r i v e a u în seara asta, s u n t sigură că n u v e i duce lipsă de p e r s p e c t i v e . - Ş i pe care d i n t r e ele o c o n s i d e r i d e m n ă de a se n u m i m i r e a s a potrivită p e n t r u u n tâlhar de d r u m u l m a r e fără v a l o a r e , care se p r e ­ face a f i f i u l u n u i duce? P e n t r u că e u c r e d că f i i c a u n e i actriţe, născută în aşternuturi n e p o t r i v i t e , care p o a t e să m i n t ă u n o m în faţă fără 193

zresa Medeiros să clipească n i c i o d a t ă d i n genele e i f r u m o a s e , a r p u t e a f i exact ceea ce m e r i t ă . P a m e l a îşi ridică b r u s c f r u n t e a , p r i v i n d u - 1 fără a - i v e n i să creadă. - C â n d sare p e s t e c u r t a t , c u m s u n t scoţienii obişnuiţi să facă, îl p o a t e b i c i u i fără îndurare c u l i m b a e i ascuţită. Şi c â n d îşi p i e r ­ de c u m p ă t u l şi î n c e p e să mârâie şi să m o r m ă i e ca u n u r s rănit, îşi p o a t e p i e r d e şi ea c u m p ă t u l şi să mârâie l a e l . îi m â n g â i e o b r a z u l c u d e g e t u l m a r e , z â m b i n d u - i d u r e r o s de t a n d r u . P r e s u p u n că ceea ce încerc să s p u n este că n u m ă p o t g â n d i l a o mireasă m a i p o t r i v i t ă p e n t r u u n a s e m e n e a b ă r b a t decât o m i c u ţ ă i u t e l a m â n i e , şireată, c u m a i m u l t c u r a j decât b u n - s i m ţ şi o u r m ă de h o ţ i e în s u f l e t . Z â m b e t u l l u i dispăru, l ă s â n d - o c u t o t u l f e r m e c a t ă de adâncurile cenuşii ale o c h i l o r l u i . - R ă m â i c u m i n e , P a m e l a ! î m p a r t e cuşca a s t a aurită c u m i n e ! F i i m a r c h i z a m e a ! F i i ducesa m e a î n t r - o b u n ă z i ! Deşi ea a r f i c r e z u t că e r a i m p o s i b i l , t o n u l a s p r u a l v o c i i l u i d e v e n i şi m a i p r o f u n d . F i i soţia m e a ! P a m e l a t r a s e a e r î n p i e p t şi se c u t r e m u r ă c â n d c h i p u l l u i C o n n o r se văluri î n faţa o c h i l o r e i , a c o p e r i t de o ceaţă de l a c r i m i . î n acel m o ­ m e n t ştiu c u m t r e b u i a să se f i simţit m a m a e i c â n d p u b l i c u l se r i d i c a în p i c i o a r e şi i z b u c n e a î n a p l a u z e f u r t u n o a s e . - N u c r e d că m i - a i lăsat de ales, r ă s p u n s e ea, a s c u n z â n d u - ş i v a l u l de e m o ţ i i s u b m a s c a u n u i surâs trufaş. L a u r m a u r m e i , m - a i c o m p r o ­ m i s . M - a i r u i n a t p e n t r u o r i c a r e a l t bărbat. - D e n e n u m ă r a t e o r i , a p r o b ă e l , fără să a r a t e că îi părea câtuşi de p u ţ i n rău. - N u aş p u t e a să i n t r u în p a t u l a l t u i b ă r b a t d u p ă ce a m lăsat u n s c o ţ i a n m u r d a r şi u n h o ţ d i n Ţ i n u t u l M u n t o s să-şi p u n ă mâinile p e s ­ te t o t pe m i n e . - Ş i î n t i n e . . . ş o p t i e l , c u p r i n z â n d u - i ceafa c u degetele u n e i m â i n i şi trăgându-i g u r a spre a l u i p e n t r u u n sărut l u n g şi p ă t i m a ş , în t i m p ce cealaltă m â n ă i se strecură p e s u b haină ca să-şi facă de l u c r u c u t r u p u l ei. C â n d C o n n o r se d e s p r i n s e d i n sărut, a m â n d o i rămăseseră fără suflare. - Eşti sigură că n u t e deranjează să îţi risipeşti p r e ţ i o a s a r e c o m ­ p e n s ă p e o zestre? 194

-—•

Doamna şi tăikarui-—

Pamela îşi ridică o c o a p s ă p e s t e a l u i , încălecându-i atât şoldurile, cât şi mădularul stârnit, ce îi î m p u n g e a d i n n o u cusăturile slăbite ale pantalonilor. - O, i n t e n ţ i o n e z să t e fac să m e r i ţ i fiecare b ă n u ţ ! N u eşti s i n g u r u l d i s p u s să plătească p e n t r u plăcerile l u i . Când mâinile e i n e r ă b d ă t o a r e ajunseră între t r u p u r i l e l o r , e l i b e rându-i mădularul, a s t f e l încât să îi p o a t ă a t i n g e cârlionţii u m e z i , Connor gemu. - A m a v u t d r e p t a t e , n u - i aşa, f e t i ţ o ? Să t e c u l c i c u d u ş m a n u l are în m o d clar a n u m i t e a v a n t a j e . Pamela se ridică în g e n u n c h i , a p o i se aşeză uşor, s c â n c i n d t r e m u ­ rător c â n d e l p ă t r u n s e straşnic în peştera e i c e n t i m e t r u d u p ă c e n t i ­ m e t r u , p â n ă c â n d se simţi plină de văpaia l u i u m e d ă şi groasă. îi c u p r i n s e faţa în p a l m e , r ă m â n â n d c o m p l e t n e m i ş c a t ă ca să se p o a t ă b u c u r a de p u l s u l d u l c e şi sălbatic ce î n c e p u să b a t ă acolo u n d e t r u p u r i l e l o r erau împreunate, a p o i şopti: - Ce-ar f i să aflăm? C u t o a t e că soarele se i v i s e d e a s u p r a o r i z o n t u l u i , i a r g r a j d u r i l e şi bucătăriile î n c e p u s e r ă să f r e a m ă t e , P a m e l a reuşi să se s t r e c o a r e p e scările d i n s p a t e fără să f i e v ă z u t ă . A p r o a p e că d ă d u s e nas în n a s c u c i n e v a l a n i v e l u l c e l u i d e - a l d o i l e a e t a j , c â n d s u n e t u l u n o r paşi înăbuşiţi ce c o b o r a u p e scări îi d ă d u s e s u f i c i e n t t i m p să se a s c u n d ă într-un dulap îngust p e n t r u mături. Ieşise de acolo c u p â n z e de păianjen în păr d o a r ca să r e c u n o a s c ă spatele g e n e r o s a l bucătăresei plinuţe care îi a p r i n s e s e i m a g i n a ţ i a l u i B r o d i e c o b o r â n d scările. P a m e l a m a i că a r f i p u s rămăşag că f e m e i a f r e d o n a în b a r b ă u n cântecel s c o ţ i a n n e r u ş i n a t . Urcă r e s t u l t r e p t e l o r c u u n z â m b e t j u c â n d u - i - s e p e b u z e . O d a t ă ce a j u n s e în a p a r t a m e n t u l e i în siguranţă, închise î n c e t uşa şi se prăbuşi c u s p a t e l e de ea, răsuflând uşurată. D a r răsuflarea îi rămase în gât c â n d o zări pe S o p h i e cuibărită p e c a n a p e a u a d i n g a r d e r o b a e i , c u p i c i o a r e l e strânse s u b ea. Sora e i avea o strălucire d e s t u l de s t r a n i e în p r i v i r e . D e o b i c e i , P a m e l a v e d e a acea p r i v i r e c â n d S o p h i e găsea u n p r o d u s de c i o c o l a t ă s a u v r e o panglică n e m a i p o m e n i t de drăguţă pe care i n t e n ţ i o n a să le aibă, i n d i f e r e n t de cost. 195

iresa Medeiros (

Ştiind că s o r a e i se t r e z e a a r a r e o r i înainte de o r a zece fără să fie c o n s t r â n s ă s a u a m e n i n ţ a t ă , P a m e l a s i m ţ i c u m i se strângea i n i m a . - Ce f a c i trează atât de d e v r e m e ? S o p h i e ridică spre ea o sprânceană a t o t ş t i u t o a r e . - Ce f a c i trează atât de târziu? P a m e l a deschise g u r a ca să i n v e n t e z e v r e o p o v e s t e d e s p r e u n v i ­ z i t i u a m e ţ i t de b ă u t u r ă , o r i d e s p r e o osie r u p t ă l a u n a d i n t r e roţile trăsurii, d a r o închise l a f e l de r e p e d e , ştiind că n u a r f i a v u t r o s t să îşi m i n t ă s o r a . Poate că ea şi S o p h i e se c e r t a u ca nişte m ă t u ş i - f e t e bătrâne în cea m a i m a r e p a r t e a t i m p u l u i , însă n i m e n i n u o c u n o ş t e a m a i b i n e . C h i a r şi înainte de m o a r t e a m a m e i l o r , fuseseră m u l t e m o ­ m e n t e c â n d n u se avuseseră decât u n a p e a l t a . P a m e l a traversă î n c e t p o d e a u a şi se prăbuşi în s c a u n u l b a l a n s o a r de lângă fereastră, lăsându-şi p a n t o f i i stricaţi pe covor, lângă s c a u n . C o n n o r i n s i s t a s e să o ducă în braţe p e s t e iarbă ca să o ferească de r o u a proaspătă. îşi p u t e a a m i n t i t o a t e o c a z i i l e c â n d stătuse trează întreaga n o a p ­ t e , î n t i m p ce S o p h i e d o r m e a , a ş t e p t â n d ca m a m a l o r să se s t r e c o a r e în i a t a c , în z o r i - c u p a n t o f i i în m â n ă , c u b u z e l e u m f l a t e de l a săru­ t u r i l e v r e u n u i străin, c u o c h i i încă atât de î n c e ţ o ş a ţ i d u p ă plăcerile n o p ţ i i , încât n i c i n u a r f i p u t u t să o o b s e r v e p e fetiţa care o aşteptase c u atâta răbdare să se întoarcă acasă. - A ş a d a r , p r e s u p u n că n u are r o s t să m ă a s c u n d , spuse ea uşor. T r e b u i e să c r e z i că s u n t exact ca m a m a . - C u siguranţă. P a m e l a îşi plecă f r u n t e a , v o r b e l e l u i S o p h i e r ă n i n d - o m a i m u l t d e c â t se aşteptase. - Eşti m â n d r ă . înflăcărată. Hotărâtă să-ţi croieşti p r o p r i u l d r u m în l u m e a asta, fără să t e p l e c i în faţa n i c i u n u i bărbat. P a m e l a îşi înălţă c a p u l c â n d s o r a e i se ridică şi v e n i să î n g e n u n ­ cheze lângă s c a u n u l e i . S o p h i e o p r i v i d i r e c t în faţă, c u o c h i i albaştri m a r i şi s i n c e r i . - A i m o ş t e n i t calităţile e i , n u şi slăbiciunile, h/laman se g â n d e a în­ t o t d e a u n a l a ea însăşi, în t i m p ce t u t e g â n d e ş t i m u l t p r e a p u ţ i n la p r o p r i u l tău b i n e şi m u l t p r e a m u l t l a b i n e l e a l t o r a . Eşti loială, b u n ă , g e n e r o a s ă şi cea m a i d e v o t a t ă soră pe care şi-o p o a t e d o r i o fată.

196

Doamna şi tâfftaruf Pamela îşi c o b o r î p r i v i r e a l a c h i p u l f r u m o s a l s u r o r i i e i p r i n t r - o perdea de l a c r i m i . S o p h i e o strânse de m â n ă . - Poate că a f o s t s t e a u a de pe scena L o n d r e i , adorată de n e n u m ă ­ raţi bărbaţi b o g a ţ i şi p u t e r n i c i , d a r e u n u a m v ă z u t n i c i m ă c a r u n bărbat u i t â n d u - s e l a maman

aşa c u m se uită e l l a t i n e .

Z â m b i n d p r i n t r e l a c r i m i , P a m e l a îi aşeză l u i S o p h i e o buclă rebelă d u p ă u r e c h e . - Ş t i i , c â n d v o i d e v e n i m a r c h i z ă , c r e d că t e v o i r i d i c a l a r a n g u l de chelăreasă. P e n t r u P a m e l a , r e s t u l z i l e i se scurse î n t r - o aşteptare a g o n i z a n t ă a căderii n o p ţ i i . C h i a r dacă, d u p ă o b a i e lungă şi

fierbinte,

şi d u p ă u n

s o m n şi m a i l u n g , d u r e r e a d i n t r e coapse i se m a i o s t o i s e , rămăsese c u o senzaţie de g o l c h i n u i t o a r e . U n g o l p e care a c u m ştia că n u m a i C o n n o r l - a r fi p u t u t u m p l e . N u ştia ce avea să fie cel m a i d i f i c i l de s u p o r t a t : o r e l e pe care e r a u nevoiţi să le petreacă d e p a r t e u n u l de a l t u l în t i m p u l z i l e i s a u o r a în care t r e b u i a să stea în faţa l u i , l a cină, j u c â n d r o l u l u n e i l a d y caste în prezenţa cavalerului ei c u r t e n i t o r . î n acea seară, în c l i p a în care intră în s u f r a g e r i e , i a r C o n n o r se ridică p e n t r u a o î n t â m p i n a , c u o c h i i cenuşii s c â n t e i n d de a p r e c i e r e şi c u o h a i n ă n o u ă b i n e întinsă p e s t e u m e r i i laţi, află răspunsul. - M i l o r d , m u r m u r ă ea, făcându-i o reverenţă scurtă, c â n d ceea ce a r fi v r u t să facă era să se a r u n c e în braţele l u i şi să îl sărute c u pasiune. - M i l a d y , răspunse e l rece, o f e r i n d u - i braţul ca să o p o a t ă î n s o ţ i până l a scaun. Până şi acel c o n t a c t s c u r t era o adevărată t o r t u r ă . C â n d se aşeză u ş o r p e s c a u n , e l se aplecă şi îi ş o p t i : - A ş v r e a ca t u să fi f o s t f e l u l p r i n c i p a l . Se r e t r a s e şi se î n d r e p t ă spre s c a u n u l a f l a t c h i a r în faţa e i , lă­ s â n d - o pe P a m e l a c u o i m a g i n e p r o v o c a t o a r e a e i însăşi, goală, î n t i n ­ să p e acea m a s ă a c o p e r i t ă c u o pânză s c u m p ă , c u C o n n o r l i b e r să se î n f r u p t e d i n ea d u p ă b u n u l plac. E l îşi ridică p a h a r u l c u v i n î n t r - u n t o a s t tăcut î n c h i n a t e i , în t i m p ce valeţii s e r v e a u p r i m u l f e l de m â n c a r e , i a r ducele şi s o r a l u i 197

zresa (Medeiros îşi c o n t i n u a u discuţiile nesfârşite. P a m e l e i îi luă câteva m i n u t e ca să îşi dea seama că v o r b e a u despre b a l u l ce u r m a să aibă loc p e s t e câteva z i l e , p e n t r u a-1 r e i n t r o d u c e pe m o ş t e n i t o r u l de m u l t p i e r d u t a l d u c e l u i în creme de la creme a societăţii l o n d o n e z e . - E i , A r c h i b a l d , t r e b u i e să încetezi să t e m a i agiţi şi să m a i a m e n i n ţ i , şi să laşi toată p l a n i f i c a r e a pe s e a m a m e a , s p u n e a L a d y A s t r i d . D u c e l e îi aruncă l u i C o n n o r o p r i v i r e răutăcioasă, s e m ă n â n d c u u n băieţel u s c a t . - T o a t e b u n e şi f r u m o a s e , d a r n u u i t a că a m o surpriză p e n t r u flăcău! - O a r e n u a v e m t o ţ i ? t o a r s e L a d y A s t r i d ca o pisică care t o c m a i d ă d u s e peste o f a r f u r i e c u s m â n t â n ă d e o s e b i t de grasă. Părea să aibă o dispoziţie n e o b i ş n u i t de b u n ă , ceea ce era ca u n s e m n a l de a v e r t i ­ zare p e n t r u P a m e l a . C o n n o r îşi lăsă p a h a r u l c u v i n pe m a s ă . - E u şi d o m n i ş o a r a D a r b y a m h o t ă r â t că b a l u l a r fi ocazia p e r f e c t ă să n e a n u n ţ ă m oficial l o g o d n a . - A i vrăjit-o, în sfârşit, pe fetişcană, să se căsătorească c u t i n e îna­ i n t e de l u n a d e c e m b r i e ? întrebă ducele, înfigându-şi furculiţa într-o b u c a t ă fragedă de c a r n e de viţel. -Am

d e p u s t o a t e e f o r t u r i l e p e n t r u asta, îl asigură

Connor

solemn. P a m e l a se înecă c u v i n , a m i n t i n d u - ş i câte e f o r t u r i „ d e p u s e s e " e l . îşi lăsă p a h a r u l pe m a s ă . - A m d e s c o p e r i t că fiul d o m n i e i v o a s t r e p o a t e fi f o a r t e c o n v i n g ă ­ t o r a t u n c i c â n d îşi p r o p u n e . - O trăsătură pe care a m o ş t e n i t - o de l a tatăl l u i , t e asigur, îi spuse ducele, făcându-i c u o c h i u l . M a i că îi sări i n i m a d i n p i e p t c â n d îşi c o b o r î iarăşi p a h a r u l şi o zări p e L a d y A s t r i d p r i v i n d - o c u atenţie d i n c a p u l m e s e i , c u u n z â m ­ bet binevoitor. - D o a r lasă t o t u l în s e a m a m e a , d o m n i ş o a r ă D a r b y ! V ă p r o m i t ţie şi l o g o d n i c u l u i tău o seară pe care n i c i v o i , n i c i t o a t ă L o n d r a n u o veţi uita

vreodată.

P a m e l a era î n t r - u n d u - t e - v i n o c o n t i n u u p r i n faţa f e r e s t r e i d e s c h i ­ se a d o r m i t o r u l u i e i , o p r i n d u - s e l a fiecare a l p a t r u l e a s a u a l c i n c i l e a 198

Doamna şi tâCfiaruC-—• r o n d ca să scoată c a p u l pe fereastră şi să se h o l b e z e l a pajiştea p u s t i e de d e d e s u b t . Se strânse în braţe c â n d u n v â n t rece p ă t r u n s e pe fereastră, f ă c â n ­ d u - i p i e l e a de găină pe mâini. Şi dacă n u v e n e a C o n n o r l a ea? Dacă se hotărâse să îşi i a în serios r o l u l de g e n t l e m a n şi se m u l ţ u m e a să aştepte p â n ă c â n d a v e a u să fie c u n u n a ţ i ? O f t ă şi se î n d r e p t ă s p r e o g l i n d a m a r e , c u ramă aurită, de lângă m ă s u ţ a de toaletă. R e f l e x i a e i o p r i v i îngândurată c â n d î n c e p u să îşi scoată acele d i n păr. îşi scutură b u c l e l e dese p â n ă c â n d i se revărsară peste u m e r i , a p o i îşi descheie c o r s a j u l r o c h i e i şi îl aruncă cât colo. î n tăriturile d i n t r e cusăturile l u i îi lăsaseră u r m e r o z pe p i e l e a catifelată şi p e n t r u sânii e i g r e i era o i m e n s ă uşurare să r e s p i r e l i b e r i . îşi dezlegă p a n g l i c i l e d i n t a l i e , lăsându-şi f u s t a şi j u p o n u l să îi a l u ­ nece î n t r - o grămăjoară l a p i c i o a r e , şi rămase acolo, în faţa o g l i n z i i , goală, c u excepţia p a n t a l o n a ş i l o r de m ă t a s e şi a c i o r a p i l o r . Se m a i p r i v i s e în o g l i n d ă de m i i de o r i înainte de culcare, însă în acea seară i se părea că era o fiinţă c u t o t u l n o u ă . O străină c u o c h i î n ­ tunecaţi - sălbatică, senzuală şi încă n e m a i p o m e n i t de î n f o m e t a t ă , în c i u d a n u m e r o a s e l o r f e l u r i de m â n c a r e s e r v i t e l a cină. Sfârcurile închise l a c u l o a r e i se i v e a u p r i n t r e şuviţele l u c i o a s e de păr. O f t ă . E r a u m o m e n t e c â n d o i n v i d i a p e S o p h i e p e n t r u b u c l e l e e i t u n s e s c u r t , d a r părul e i era m u l t p r e a des şi l i n s ca să se p o t r i v e a s c ă u n e i a s e m e n e a t u n s o r i l a m o d ă . î n t i n s e o m â n ă ca să-şi strângă c o s i ­ ţele g r e l e l a ceafă, lăsându-şi sânii să fie mângâiaţi de razele l u n i i . P a m e l a î n l e m n i c â n d s u n e t u l a s p r u a l u n e i p e r s o a n e care trăgea c u g r e u aer în p i e p t o p r e v e n i că n u m a i era singură.

CapitoCuC23 Respiraţia P a m e l e i se înteţi c â n d în o g l i n d ă apăru u n b ă r b a t care stătea c h i a r în spatele e i - u n bărbat î m b r ă c a t c u t o t u l în n e g r u , u n a c u u m b r e l e şi care în curând avea să d e v i n ă u n a c u ea. O c h i i l u i îi întâlniră pe a i e i în o g l i n d ă , scânteierea de p r ă d ă t o r d i n adâncurile l o r a r g i n t i i a m i n t i n d u - i f e t e i cât de p e r i c u l o s p u t e a f i . M a i ales p e n t r u i n i m a e i plină de d o r . 199

iresa QAedeiros C â n d p r i v i r e a l u i c o b o r î m a i j o s , o u r m ă de sfială feciorelnică o î m p i n s e să îşi r i d i c e mâinile ca să îşi a c o p e r e sânii. E l îşi strecură, p u r şi s i m p l u , mâinile p e s u b ale e i , a s t f e l încât p a l m e l e l u i m a r i şi calde îi cuprinseră sânii, i a r p a l m e l e e i se aşezară u ş o r p e s t e ale l u i . P a m e l a închise o c h i i şi se s p r i j i n i de e l c â n d C o n n o r îi strânse f o a r t e uşor, r e v e n d i c â n d u - i pe e i , c e r â n d - o pe ea. - Sora m e a d o a r m e în c a m e r a alăturată, ş o p t i ea c â n d e l îşi f o l o s i degetele m a r i ca să îi t r a n s f o r m e a m b e l e sfârcuri în nişte m u g u r a ş i întăriţi. E l îşi t r e c u b u z e l e p e s t e gâtul e i d e l i c a t , v o r b i n d u - i pe u n t o n p r o f u n d şi răguşit, pe care ea îl simţi p â n ă în vârful d e g e t e l o r de la picioare. - S u n t u n h o ţ . Ştiu c u m să fiu tăcut. D u p ă c u m se d o v e d i , P a m e l a f u cel m a i a p r o a p e să o trezească pe S o p h i e . Poate că n u reuşise să facă d i n ea f e l u l p r i n c i p a l l a cină, însă C o n n o r n u a v u n i c i o reţinere să o savureze ca pe p r o p r i u l său d e s e r t special. N u t r e c u m u l t şi î n c e p u să p a l p i t e şi să t r e m u r e s u b apăsarea g u r i i l u i p r i c e p u t e , şi îşi m u ş c ă b u z e l e a p r o a p e p â n ă l a sânge ca să n u ţipe de e x t a z . C â n d o aplecă p e s t e canapea şi î n c e p u să o p o s e d e de l a s p a t e c u o f o r ţ ă n e s t ă p â n i t ă , n u a v u î n c o t r o şi f u n e v o i t să îi î n ă b u ş e c u m â n a strigătul ascuţit de plăcere. Şi c â n d , în sfârşit, se prăbuşiră pe p a t , i a r e l f ă c u d r a g o s t e c u ea î n c e t şi b l â n d - i n t r â n d şi ieşind d i n peştera e i de parcă n u a r fi a v u t t o a t ă n o a p t e a , c i t o a t ă viaţa l a dispoziţie ca să facă a s t a , f u n e v o i t să îi acopere g e a m ă t u l j o s de încântare c u u n sărut, în t i m p ce p o r n i în a s a l t u l final fără să scoată u n s u n e t , fiecare m u ş c h i a l t r u p u l u i său p u t e r n i c î n c o r d â n d u - s e c â n d îşi revărsă s ă m â n ţ a a d â n c în p â n ­ tecele e i . C â n d cel m a i p u t e r n i c t r e m u r se sfârşi, C o n n o r se a r u n c ă pe spate şi îşi a c o p e r i o c h i i c u u n braţ, p i e p t u l l u i p u t e r n i c şi a c o p e r i t de s u ­ d o a r e săltându-i şi c o b o r â n d u - i c u r e p e z i c i u n e . - A c u m ştiu cine-ncearcă să m ă o m o a r e ! P a m e l a se ridică, d â n d u - ş i l a o p a r t e de pe o c h i părul încâlcit. - Cine? - T u . îşi ridică braţul ca să o privească. Eşti o f e m e i e c u u n a p e ­ t i t de nesăturat, şi n u v e i fi m u l ţ u m i t ă p â n ă c â n d n u v e i stoarce 200

Doamna şi tăiharuişi u l t i m a picătură de viaţă d i n m ă d u l a r u l m e u , f ă c â n d o u m b r ă d i n bărbatul care e r a m o d a t ă . Ea îi dărui u n z â m b e t p o z n a ş . - Este n o u a n o a s t r ă tactică de luptă ca să-i î n f r â n g e m pe s c o ţ i e n i . Este m u l t m a i rapidă şi m a i eficientă decât o umbrelă. S p r i j i n i n d u - s e într-un c o t , îşi t r e c u alene degetele p r i n t r e cârlionţii a s p r i de pe p i e p t u l l u i . Ştii, c h i a r n u a r t r e b u i să g l u m e ş t i aşa c â n d c i n e v a s-ar p u t e a să încerce să t e o m o a r e c u adevărat. E l c l i p i i n o c e n t în sus, spre ea. - D e c i c r e z i că a r f i t r e b u i t să r e f u z invitaţia l u i C r i s p i n de a exersa t r a s u l c u arcul? Ea f ă c u o c h i i m a r i de g r o a z ă , p â n ă c â n d îşi d ă d u s e a m a că î n c ă g l u m e a p e s e a m a e i . I I t r a s e u ş o r de p ă r u l de pe p i e p t , ca să-1 pedepsească. E l tresări. - A m a f l a t ceva d e s t u l de i n t e r e s a n t ieri-dimineaţă, l a m i c u l d e ­ j u n . Se p a r e că d r a g u l s o ţ a l l u i L a d y A s t r i d , p l e c a t d i n t r e cei v i i , a ars de v i u în p a t u l l u i . - Ca şi m a m a , i c n i P a m e l a . - A s t r i d dă v i n a p e o sticlă de c o n i a c şi p e o ţigară aprinsă, d a r c i n e p o a t e şti? P a m e l a îşi a c o p e r i g u r a c u p a l m a c â n d o s p a i m ă c u m p l i t ă p u s e stăpânire p e ea. - O , nu! - C e este? - N u îţi a m i n t e ş t i ? î n p r i m a n o a p t e c â n d l - a m întâlnit p e C r i s p i n , a m încercat să îl t r a g pe sfoară ca să dezvăluie ceva despre m o a r t e a m a m e i m e l e , aşa că a m p o m e n i t d e s p r e „cei o b i ş n u i ţ i să b e a p e s t e m ă s u r ă , care îşi uită ţigările a p r i n s e şi a r d de v i i în p a t u r i l e l o r " . A m v ă z u t ceva în o c h i i l u i ce a m c r e z u t că era v i n ă , d a r a r f i p u t u t să fie d u r e r e . Clătină d i n cap, ruşinea î m p l e t i n d u - i - s e c u d e s c u r a j a r e a . T r e ­ b u i e să fi c r e z u t că ş t i a m d e j a d e s p r e m o a r t e a tatălui său şi că m - a m p u r t a t c u o c r u z i m e de n e d e s c r i s . - N u î n s e a m n ă că este n e v i n o v a t , f e t i ţ o , îi r e a m i n t i C o n n o r . Câ­ t e o d a t ă , m i n t e a u n u i c o p i l p o a t e fi tulburată d u p ă ce a f o s t m a r t o r l a o asemenea tragedie. 201

-—•

zresa (Medeiros -—

A m i n t i n d u - ş i t o a t e t r a g e d i i l e l a care fusese m a r t o r C o n n o r , Pa­ m e l a îşi l i p i o b r a z u l de p i e p t u l l u i , p r e ţ u i n d u - i bătăile d o m o a l e şi c o n s t a n t e ale i n i m i i . - N u v e i f i c u adevărat în siguranţă p â n ă c â n d n u îl v o m găsi pe ucigaşul m a m e i m e l e . Dacă n u se v o r d e m a s c a înainte de n u n t ă ? - C â n d n e v o m a n u n ţ a l o g o d n a , l a b a l , s-ar p u t e a să le f o r ­ ţ ă m m â n a . N u îşi p o t p e r m i t e r i s c u l ca t u să a j u n g i să îmi p o r ţ i moştenitorul. D u p ă t o a t e plăcerile d e c a d e n t e de care se b u c u r a s e în braţele l u i în u l t i m e l e câteva o r e , P a m e l a era uimită că m a i p u t e a încă să roşească. - A s t a a spus C r i s p i n în p r i m a n o a p t e , l a cină. Că a r t r e b u i să t e străduieşti să m ă laşi însărcinată cât m a i curând, în c a z u l în care ţi s-ar î n t â m p l a v r e u n a c c i d e n t n e f e r i c i t . C o n n o r îi ridică bărbia ca să o p o a t ă p r i v i în o c h i , t o n u l l u i s o l e m n f i i n d trădat de a d â n c i m e a gropiţei d i n o b r a z . - î n c a z u l ăsta, flăcăul avea d r e p t a t e . A s t a - i d a t o r i a m e a . Pamela suspină c â n d îi c u p r i n s e fesele în p a l m e şi se a p r o p i e de ea, d o v e d i n d u - i că n u e r a n u m a i d i s p u s , c i c h i a r era gata să se a c h i t e de obligaţii. - C r e d e a m că n u m a i e r a i decât o u m b r ă de bărbat. E l clătină d i n cap c u tristeţe. - M ă t e m că p r o p r i a t a d a t o r i e faţă de ţară şi faţă de rege n u s-a încheiat încă, fetiţo. Dacă v r e i să îi înfrângi pe scoţieni, n u a i de ales decât să t e întorci în vâltoarea l u p t e i , în p l i n m a r ş . Ea întinse m â n a şi îşi t r e c u u ş o r degetele peste m ă d u l a r u l l u i întărit. - Ş i c u m aş p u t e a să înving u n d u ş m a n î n a r m a t c u o a s e m e n e a armă formidabilă? E l se a r c u i de pe p a t în m â n a e i , s t r â n g â n d d i n dinţi ca să-şi înă­ b u ş e u n g e a m ă t răguşit. - E n g l e z i i a u f o s t d i n t o t d e a u n a f o a r t e i n v e n t i v i . S u n t s i g u r că-ţi v a v e n i v r e o idee. - O, d e j a m i - a v e n i t ! P a m e l a îi z â m b i n e c u v i i n c i o s , a p o i î n c e p u să a l u n e c e

peste

t r u p u l l u i , g u r a ei caldă, u m e d ă şi catifelată c o b o r â n d m a i j o s , m a i jos 202

— Doamna şi tâfdaruf şi m a i j o s , p â n ă c â n d l u i C o n n o r n u îi m a i rămase de ales decât să se p r e d e a .

CapitoCut24 B a l u l d u c e l u i de W a r r i c k d e v e n i r e p e d e cea m a i râvnită invitaţie a anului. E r a u mulţi cei care îşi d o r e a u c u d i s p e r a r e să îl v a d ă fie şi n u m a i p e n t r u o clipă pe n o b i l u l r e t r a s care îşi clădise o d i n i o a r ă u n n u m e atât de m ă r e ţ în rândul înaltei societăţi. Z v o n u r i l e roiseră în j u r u l l u i a n i în şir. U n i i j u r a u că o b o a l ă n e c r u ţ ă t o a r e îl t r a n s f o r m a s e într-un c o c o ş a t d e b i l , în t i m p ce alţii p r e t i n d e a u că d o a r se prefăcuse a f i i n f i r m p e n t r u a-şi c o n v i n g e soţia să se întoarcă l a e l . M a i e r a u şi cei care c r e d e a u că tânăra ducesă n u f u g i s e deloc c u adevărat, c i că ducele o s t r a n g u l a s e î n t r - o criză de f u r i e şi că o î n g r o ­ pase u n d e v a pe v a s t u l l u i d o m e n i u . Ba e r a u şi câţiva care ş u ş o t e a u că îi ţinuse pe ea şi pe copilaşul e i închişi în p o d în t o ţ i acei a n i , p e n t r u a - i î m p i e d i c a să îl părăsească. C h i a r dacă întoarcerea f i u l u i său pusese capăt u n o r a d i n t r e ace­ le z v o n u r i , se ridicaseră c u r e p e z i c i u n e a l t e l e care să le i a l o c u l . Cei care n u fuseseră d e s t u l de n o r o c o ş i să îşi p r o c u r e invitaţii l a serata l o r d u l u i N e w t o n înghiţiseră c u l ă c o m i e bârfele ce apăruseră d u p ă acea seară. M o ş t e n i t o r u l d u c e l u i fusese d e c l a r a t

nemaipomenit

de plăcut atât l a c h i p , cât şi l a t r u p , a v â n d acel f e l de fizic i m p u n ă t o r ce le făcea pe f e m e i să leşine, i a r pe bărbaţi să scrâşnească d i n dinţi de i n v i d i e . A c c e n t u l l u i scoţian m u z i c a l fusese d e c l a r a t de n e î n t r e c u t , şi d i n acea n o a p t e B u r n s d e v e n i s e p o e t u l cel m a i s o l i c i t a t l a t o a t e recitările p u b l i c e . M a i e x i s t a u încă u n e l e p e r s o a n e care r e f u z a u să creadă că îşi d ă ­ r u i s e i n i m a f i i c e i o p o r t u n i s t e a u n e i actriţe. Când se precizase că e i d o i se certaseră d e s t u l de a p r i n s c h i a r în m i j l o c u l s a l o n u l u i l u i L a d y N e w t o n , câteva d i n t r e t i n e r e l e f e m e i n e m ă r i t a t e şi m a m e l e l o r a m b i ­ ţioase îşi pierduseră minţile de f e r i c i r e . Poate că m a i e x i s t a speranţa să îi fi v e n i t m i n t e a l a cap, să o fi a l u n g a t şi să îşi aleagă o mireasă m a i potrivită, d i n p r o p r i a clasă socială. 203

-—

iresa (Medeiros

C â n d sosi n o a p t e a b a l u l u i , t o a t ă s o c i e t a t e a l o n d o n e z ă fremăta de n e r ă b d a r e . M a i ales P a m e l a . R e s t u l t r u s o u l u i e i fusese l i v r a t c h i a r în acea d i m i n e a ţ ă , o f e r i n d u - i l i b e r t a t e a de a-şi alege r o c h i a p e n t r u acea seară d i n t r - o g a m ă a m e ţ i t o a r e de v e ş m i n t e . C u a j u t o r u l l u i S o p h i e , se o p r i s e p â n ă l a u r m ă l a o r o c h i e de b a l c u t a l i e înaltă, d i n v o a l f r a n ţ u z e s c f o a r t e f i n , drapată p e s t e u n j u p o n de c u l o a r e a m u r e l o r c o a p t e , t i v i t n u c u u n u l sau d o u ă , c i c u trei v o l a n e ce se u n d u i a u ca u n c l o p o t l a fiecare pas pe care îl făcea. M â n e c i l e b u f a n t e e r a u strânse exact s u b u m e r i , scoţ â n d u - i în e v i d e n ţ ă l i n i a arcuită a c l a v i c u l e l o r şi c u r b u r a graţioasă a gâtului. C o r s e t u l pătrat dezvăluia n u m a i o u m b r ă î m b i e t o a r e a văii d i n t r e sânii e i g e n e r o ş i . S o p h i e se întrecuse pe ea însăşi aranjându-i părul P a m e l e i , strân­ g â n d şuviţele grele î n t r - u n m ă n u n c h i de b u c l e l i b e r e , pe care i-1 p r i n ­ sese în creştet c u p i e p t e n i i în f o r m ă de s c o i c ă , a s i g u r â n d - o pe P a m e l a că îi făcuse u n coc ce r e p r e z e n t a c u l m e a eleganţei f r a n c e z e . Arăta ca o l a d y d i n cap p â n ă în p i c i o a r e , ceea ce n u e x p l i c a de ce î n c r e m e n i s e s u b a r c a d a intrării în sala de b a l , c u p u m n i i îngheţaţi strâns în m ă n u ş i l e de m ă t a s e şi c u p a n t o f i i de s a t i n lipiţi parcă de p a r c h e t u l p o d e l e i . N u îşi v ă z u s e m a m a n i c i m ă c a r o dată s u f e r i n d de t r a c , d a r auzise p o v e ş t i î n s p ă i m â n t ă t o a r e d e s p r e alţi a c t o r i n e f e ­ riciţi care fuseseră paralizaţi d i n această cauză. C â n d p r i v i r e a e i speriată t r e c u p e s t e învălmăşeala de o a s p e ţ i care se î n g h e s u i a u în spaţioasa sală de b a l şi care î n c u r â n d a v e a u să se h o l b e z e l a ea, ş u ş o t i n d d e s p r e ea şi c o n s i d e r â n d - o n e d e m n ă , nişte p u n c t e m i c i şi n e g r e î n c e p u r ă să-i joace p r i n faţa o c h i l o r . L o c u l e i n u era pe scenă. L o c u l e i e r a în culise, de u n d e p u t e a a p l a u d a e f o r t u r i l e a l t o r a şi u n d e se p u t e a a s c u n d e în siguranţă de l u m i n i l e o r b i t o a r e . D a r a p o i oaspeţii se împrăştiară şi îi dezvăluiră u n b ă r b a t s i n g u ­ r a t i c , care îi d e p ă ş e a în înălţime, de l a u m e r i , pe cei m a i mulţi d i n t r e e i . P a m e l a t r a s e a d â n c aer în p i e p t şi p u n c t e l e dispărură, lăsându-i privirea limpede precum cristalul. Dacă s-ar fi a f l a t în rândurile audienţei, c r o i t o r u l l u i C o n n o r a r fi f o s t z d r o b i t . Scoţianul r e n u n ţ a s e l a c o s t u m u l de seară e l e g a n t , m ă s u r a t şi c r o i t p e n t r u e l c u atâta migală, î n f a v o a r e a f a l d u r i l o r de lână groasă ale k i l t u l u i şi ale p l e d u l u i său. Câteva d i n t r e f e m e i l e 204

Doamna şi tâCkaruCi n v i t a t e a r u n c a u d e j a p r i v i r i furişe, de d u p ă e v a n t a i e , spre g e n u n ­ c h i i l u i dezgoliţi şi îşi d ă d e a u c u părerea, fără îndoială, d e s p r e ceea ce p u r t a pe s u b f u s t a plisată a k i l t u l u i . Făcea atâta o n o a r e p o r t u l u i tradiţional s c o ţ i a n încât, d i n d i m i n e a ţ a u r m ă t o a r e , j u m ă t a t e d i n t r e g e n t i l o m i i d i n L o n d r a a v e a u să îşi c h e m e în grabă c r o i t o r i i ca să îşi p o a t ă c o m a n d a p r o p r i i l e k i l t u r i şi c i o r a p i d i n t a r t a n . C o n n o r părea să n u aibă h a b a r de agitaţia pe care o cauza. N u avea o c h i decât p e n t r u ea. Când p r i v i r i l e l i se înlănţuiră, u n z â m b e t diavolesc îi curbă c o l ­ ţul b u z e l o r , a m i n t i n d u - i P a m e l e i că n u trecuseră decât câteva o r e de c â n d se s t r e c u r a s e în i a t a c u l şi între coapsele e i . P u m n i i e i se d e s c l e ş tară încet. P i c i o a r e l e î n c e p u r ă să o p o a r t e înainte de parcă a r f i a v u t voinţă proprie. U n m a j o r d o m neliniştit îi tăie calea. - A ş t e p t a ţ i , d o m n i ş o a r ă ! N u se c u v i n e să m e r g e ţ i m a i d e p a r t e . T r e b u i e să î m i p e r m i t e ţ i să v ă p r e z i n t oaspeţilor. Recunoscându-1 pe acelaşi s e r v i t o r care încercase să îi r e f u z e i n ­ t r a r e a în z i u a în care sosiseră l a W a r r i c k P a r k , îl b ă t u uşurel p e braţ. - C h i a r n u este n e v o i e , Peter. E u ştiu d e j a c i n e s u n t . D u p ă ce îl o c o l i şi î n c e p u să îşi croiască d r u m p r i n t r e invitaţi, c u bărbia ridicată şi u n z â m b e t p e b u z e , ştia e x a c t c i n e era. Era o lady. L a d y a l u i C o n n o r . Când a j u n s e lângă e l , z â m b e t u l l u i p i e r i s e şi se u i t a în j o s , l a d e ­ c o l t e u l e i . Uimită de e x p r e s i a l u i , îşi c o b o r î şi ea p r i v i r e a , d a r n u găsi n i m i c în neregulă. N u îl v ă z u s e n i c i o d a t ă u i t â n d u - s e l a p i e p t u l e i a l t f e l decât c u cea m a i caldă admiraţie. - N u p o r ţ i n i c i o b i j u t e r i e , spuse e l în sfârşit, î n c r u n t â n d u - s e şi mai mult. Ea îşi a t i n s e gâtul d e z g o l i t , ştiind d e s p r e ce v o r b e a C o n n o r . - Ştiu că t r e b u i e să a r a t e p u ţ i n c i u d a t , d a r n u a m v r u t să î m i s t r i c r o c h i a î n c â n t ă t o a r e c u u n şirag de p e r l e false. - N u îţi cere scuze, fetiţo! E n u m a i v i n a m e a . A r f i t r e b u i t să m ă g â n d e s c să c h e m şi u n b i j u t i e r î m p r e u n ă c u t o a t e m o d i s t e l e alea i n ­ f e r n a l e . A r u n c ă o p r i v i r e grăbită p r i n î n c ă p e r e , o strălucire l a c o m ă a p r i n z â n d u - i o c h i i c â n d zări u n c o l i e r c u d i a m a n t e s c â n t e i e t o a r e ce î m p o d o b e a p i e p t u l p r e a p l i n a l u n e i m a t r o a n e c u părul a r g i n t i u . A i v r e a să f u r ceva p e n t r u t i n e , ca să a i ce p u r t a ? 205

T zresa *Medeiros 9

H o h o t u l de râs răguşit a l P a m e l e i a t r a s e câteva p r i v i r i c u r i o a s e . - D a t f i i n d f e l u l în care t e priveşte f e m e i a , s u n t sigură că v o i d o i aţi p u t e a să faceţi u n a n u m i t s c h i m b . C o n n o r se cutremură. - N u , m u l ţ u m e s c ! O r i c u m , a m o idee m a i b u n ă . P a m e l e i i se o p r i râsul în gât c â n d el îşi duse mâinile l a ceafă, îşi deschise lănţişorul d e l i c a t d i n a u r p e care îl p u r t a şi t r a s e m e d a l i o n u l m a m e i l u i d i n cămaşă. R ă m a s e c o m p l e t n e m i ş c a t ă , n e î n d r ă z n i n d n i c i să r e s p i r e , c â n d e l o î n c o n j u r ă şi îi t r e c u lănţişorul peste cap. M e d a l i o n u l , c a l d încă de pe p i e l e a l u i , i se cuibări între sâni de parcă ar f i f o s t făurit p e n t r u ea. A t i n s e c u degetele t r e m u r ă t o a r e a u r u l f i n , ştiind că m e d a l i o n u l n u se d e s p r i n s e s e de i n i m a l u i d i n n o a p t e a în care m a m a l u i i-1 d ă r u ­ ise ca să n u p o a t ă u i t a n i c i o d a t ă c i n e era. Mâinile l u i îi cuprinseră c u b l â n d e ţ e braţele. - O d a t ă c u n u n a ţ i , îi ş o p t i l a u r e c h e , t e v o i a c o p e r i c u d i a m a n t e , r u b i n e şi p e r l e d e m n e de c o m o a r a u n u i rege. Le v e i p u t e a p u r t a p e n ­ t r u m i n e , când n u v e i m a i p u r t a n i m i c altceva. Ea se î n t o a r s e spre e l , c u m â n a încă lipită de m e d a l i o n . - î m i poţi cumpăra

fleacurile

alea, dacă îţi face plăcere, spuse ea

uşor, însă acesta v a preţui î n t o t d e a u n a m a i m u l t p e n t r u m i n e decât c o m o a r a oricărui rege. Ca l a o r d i n , c v a r t e t u l de m u z i c i e n i d i n colţul sălii interpretă p r i ­ m e l e n o t e însufleţite ale u n u i vals v i e n e z . î n c â n t a t ă că găsise u n m o t i v să fie în braţele l u i fără să stârnească u n s c a n d a l , P a m e l a îl p r i v i radioasă. - V - a r plăcea să dansaţi, m i l o r d ? î n c r u c i ş â n d u - ş i braţele m u s c u l o a s e l a p i e p t , C o n n o r îi z â m b i l a f e l de t a n d r u . - La dracu, n u ! - F o r m e a z ă u n c u p l u i z b i t o r , n u - i aşa? o b s e r v ă C r i s p i n , alăturând u - i - s e m a m e i sale lângă b a l u s t r a d a g a l e r i e i c u p o r t r e t e de d e a s u p r a sălii de b a l . Era î m b r ă c a t ă iarăşi n u m a i în a l b . Ca o mireasă. Sau ca o stafie. - într-adevăr, a p r o b ă ea pe u n t o n s u r p r i n z ă t o r de a m a b i l . 206

-—

Doamna şi tâCharuC-

C o n n o r stătea a c u m în spatele P a m e l e i . C r i s p i n p r i v i c u m o m â n ­ gâia c u b l â n d e ţ e pe braţe, a p o i c u m îşi pleca f r u n t e a acoperită de şuviţe deschise l a c u l o a r e s p r e cea c u b u c l e m a i închise şi îi ş o p t e a ceva l a u r e c h e . - Ce a i făcut c u a n u n ţ u l acela p e care l - a m găsit? îşi întrebă C r i s ­ pin mama. Ea ridică d i n t r - u n u m ă r p a l i d . - N i m i c i m p o r t a n t . P u r şi s i m p l u a m p u s câteva întrebări. - Şi ce a n u m e a i aflat? U n z â m b e t apăru p e b u z e l e e i . - T o a t e l a t i m p u l l o r , fiule! T o a t e l a t i m p u l l o r . Săturându-se de m i c i l e e i j o c u r i , e l clătină d i n cap d e z g u s t a t şi se întoarse să plece. Ea îşi aşeză u ş o r m â n a p e braţul l u i . - N u u i t a n i c i o d a t ă , d r a g u l m e u băiat, că t o t ceea ce a m făcut a f o s t p e n t r u t i n e . Totul, adăugă ea, ceea ce v o i a să s p u n ă fiind i m p o ­ s i b i l de c o n f u n d a t . E l se î n t o a r s e şi p r i v i în adâncul o c h i l o r e i de u n a l b a s t r u f o a r t e închis, înfiorat d i n n o u de a b s e n ţ a oricărei e m o ţ i i d i n e i . - T o c m a i de a s t a m i - a f o s t î n t o t d e a u n a t e a m ă . S o p h i e îşi l i p i u r e c h e a de p e r e t e l e d o r m i t o r u l u i , g e m â n d de f r u s ­ t r a r e c â n d n o t e l e î n d e p ă r t a t e ale v a l s u l u i v i e n e z se auziră de l a p a r ­ t e r . Dacă î n c h i d e a o c h i i , a p r o a p e se p u t e a î n c h i p u i î n v â r t i n d u - s e p r i n t r - o sală de b a l , l a l u m i n a c a n d e l a b r e l o r , în braţele l u i C r i s p i n , c u toate privirile admirative pironite asupra lor. Se lăsă să cadă p e canapea, h o l b â n d u - s e l a uşă. C r i s p i n n u m a i avusese n i c i o ocazie să îi facă o altă vizită n o c t u r n ă . I n u l t i m a s ă p ­ t ă m â n ă P a m e l a ieşise r a r d i n i a t a c u l e i , c u atât m a i p u ţ i n d i n casă. D a t e fiind b u f n i t u r i l e c u r i o a s e şi g e m e t e l e înăbuşite ce răzbăteau d i n d o r m i t o r u l s u r o r i i e i în fiecare n o a p t e , d u p ă ce se s t i n g e a u l u m â n ă ­ r i l e , i a r ea credea că S o p h i e a d o r m i s e , S o p h i e n u era sigură că a r fi p u t u t să o învinuiască. Se ridică şi î n c e p u să se p l i m b e neliniştită p r i n cameră. P a m e l a îi p r o m i s e s e că, de îndată ce ea şi C o n n o r a v e a u să fie căsătoriţi şi în siguranţă, avea să dezvăluie d u c e l u i şi l u m i i întregi că S o p h i e e r a s o r a , n u s e r v i t o a r e a e i . S o p h i e se strânse în b r a ţ e , z â m b i n d c â n d îşi 207

T'iresa Medeiros (

i m a g i n ă e x p r e s i a u i m i t ă de pe c h i p u l l u i C r i s p i n c â n d avea să desco­ p e r e că n u era o s e r v i t o a r e u m i l ă , c i . . . c i . . . s o r a u n e i m a r c h i z e ! P r i v i r e a i se o p r i pe r o c h i i l e r e f u z a t e , î n g r ă m ă d i t e încă l a î n t â m ­ p l a r e p e p a t . î n loc să lâncezească, p r e s u p u s e că şi-ar f i p u t u t p e t r e c e m a i b i n e t i m p u l a ş e z â n d u - l e f r u m o s în g a r d e r o b ă , înainte să se ş i f o ­ neze. C u siguranţă n u avea n i c i cea m a i m i c ă intenţie să le calce. S i m ţ i n d u - s e p u ţ i n ca o Cenuşăreasă d u p ă ce s u r o r i l e v i t r e g e cele rele plecaseră să se înveselească l a b a l u l prinţului, strânse u n braţ de r o c h i i . D a r c â n d p r i v i r e a îi căzu pe u n c o r s e t m i n u n a t , t i v i t c u p e r l e , lăsă celelalte r o c h i i să îi a l u n e c e în d e z o r d i n e pe p o d e a . M ă t a s e a r o c h i e i de seară c u t a l i e înaltă avea c u l o a r e a d e n s ă a albăstrelelor şi se p o t r i v e a p e r f e c t c u n u a n ţ a o c h i l o r e i . Incapabilă să r e z i s t e tentaţiei, S o p h i e îşi ţinu r o c h i a în faţă şi m e r s e în paşi de vals p â n ă l a o g l i n d a înrămată ca să-şi a d m i r e r e f l e x i a . R o c h i a n u i s-ar f i p o t r i v i t deloc P a m e l e i , însă era p e r f e c t ă p e n t r u ea. E i b i n e , cel p u ţ i n a r f i f o s t , dacă a r f i găsit nişte cârpe d i n b u m b a c c u care să-şi u m p l e d e c o l t e u l . F r e d o n â n d d u p ă n o t e l e ce se a u z e a u d i n sala de b a l , se legănă înainte şi î n a p o i în faţa o g l i n z i i , a p o i îşi î n c h e i e v a l s u l i m p r o v i z a t c u o piruetă graţioasă. C â n d se uită d i n n o u în o g l i n d ă , pe b u z e îi înflori u n m i c z â m b e t răutăcios. - Ea m i - a î m p r u m u t a t r o c h i i l e , n u - i aşa? îi a m i n t i r e f l e x i e i e i . E u de ce n u le-aş î m p r u m u t a pe ale ei? î n a i n t e să îşi p o a t ă p i e r d e c u r a j u l , se n ă p u s t i în g a r d e r o b ă şi t r a ­ se u n a d i n t r e v a l i z e l e l o r p o n o s i t e de pe r a f t u l de d e a s u p r a f e r e s ­ t r e i . V a l i z a era plină c u e l e m e n t e de recuzită a r u n c a t e , pe care ele le şterpeliseră d i n t e a t r u de-a l u n g u l a n i l o r , i n c l u s i v p i s t o l u l c u cutiuţă muzicală pe care P a m e l a îl f o l o s i s e ca să-1 i a p r i z o n i e r p e C o n n o r . N u îi luă m u l t l u i S o p h i e ca să găsească exact ceea ce avea n e v o i e p e n t r u a-şi desăvârşi înfăţişarea. P a m e l a îl u r m ă r i n e o b o s i t ă pe C o n n o r p r i n m u l ţ i m e , n e l u â n d în s e a m ă p r i v i r i l e l a c o m e pe care le p r i m e a u . - C u m adică n u p o ţ i să dansezi? N u înţeleg. N u a m v ă z u t n i c i o d a ­ tă u n b ă r b a t care să se m i ş t e atât de u ş o r şi de graţios. Pe legea m e a , de f a p t t u d a n s e z i de fiecare dată c â n d t e mişti! De fiecare dată c â n d 208

-—•

(Doamna şi tâCkaruC-

te mişti, adăugă ea în b a r b ă , a m i n t i n d u - ş i o mişcare d e o s e b i t de spectaculoasă pe care o făcuse în p a t u l e i n u m a i d e p a r t e de acea dimineaţă. C u siguranţă n u p u t e a n e g a că avea r i t m . - M a m a a încercat să m ă înveţe să dansez c â n d e r a m c o p i l . Nu s-a terminat bine. - D a r o r i c e bărbat care p o a t e să se dueleze c u spada şi care p o a t e să r e c i t e p o e z i i l a f e l de b i n e ca t i n e a r t r e b u i să p o a t ă d a n s a ! E l îi aruncă o p r i v i r e p o z n a ş ă p e s t e umăr, arătându-i l i p s a de l o g i ­ că a acelei f r a z e fără să rostească u n cuvânt. P a m e l a î n c e p u să facă d o i paşi o dată ca să îşi p o t r i v e a s c ă m e r s u l c u paşii l u i l u n g i . - D e ce n u i - a i spus d u c e l u i ? S u n t sigură că a r f i a n g a j a t u n p r o f e ­ s o r de d a n s p e n t r u t i n e . - M a i că l - a m ucis pe p r o f e s o r u l de scrimă. îţi p o ţ i închipui ce i-aş f i făcut u n u i p r o f e s o r de dans? mârâi C o n n o r c â n d o c o l i o c o l o a n ă de m a r m u r ă şi se t r e z i faţă în faţă c u C r i s p i n . - T r e b u i e să v o r b e s c c u t i n e , spuse acesta, c u c h i p u l , de o b i c e i p a ­ l i d , a c u m întunecat. C r i s p i n aruncă o p r i v i r e îngrijorată s p r e g a l e r i a c u p o r t r e t e , d a r , în afară de generaţii întregi de bărbaţi W a r r i c k a m e n i n ţ ă t o r i , părea să fie p u s t i e . C o n n o r se î n c r u n t ă l a rândul l u i . - A ş a d a r , ce să fie de această dată - u n d u e l a l c u v i n t e l o r s a u a l săbiilor? M ă t e m că n u m i - a m adus v o l u m u l de p o e z i i ale l u i B u r n s , însă s u n t s i g u r că a m p u t e a face r o s t de o sabie sau d o u ă dacă o a s p e ­ ţilor l e - a r face plăcere să-ţi vadă c a p u l sec tăiat de p e u m e r i . - T e r o g ! C r i s p i n se a p r o p i e m a i m u l t de e i , v o r b i n d u - l e pe u n t o n jos şi stăruitor. N u a m n e v o i e decât de câteva m i n u t e d i n t i m p u l tău. C o n n o r deschise g u r a , d a r , înainte să apuce să r ă s p u n d ă , u n m u r ­ m u r g e n e r a l se ridică d i n s p r e m u l ţ i m e . Toţi t r e i se întoarseră în acelaşi t i m p şi d e s c o p e r i r ă o zeiţă c u părul de a u r , î n v e ş m â n t a t ă n u m a i în a l b a s t r u , încadrată de i n t r a r e a b o l t i t ă . M a s c a v e n e ţ i a n ă pe care o p u r t a şi care îi acoperea j u m ă t a t e d i n faţă n u făcea decât să îi sporească a u r a irezistibilă de m i s t e r . î n t i m p ce p r i v e a u , se ridică pe vârfurile p a n t o f i o r i l o r e i i n c r e ­ d i b i l de m i c i şi îşi f ă c u m â n a căuş l a u r e c h e a m a j o r d o m u l u i , ş o p t i n d u - i ceva. 209

T'zresa (Medeiros M a j o r d o m u l îşi drese v o c e a j e n a t , a p o i a n u n ţ ă : - C o n t e s a d'Arby.

CapitoCu[25 - S e p a r e că încearcă c i n e v a să t e d e t r o n e z e , ş o p t i C o n n o r , c h i c o ­ t i n d în barbă. O c h i i de a m b r ă a i P a m e l e i se îngustară, d e v e n i n d nişte f a n t e primejdioase. - C i n e v a a încercat să m ă d e t r o n e z e d i n z i u a în care s-a născut. M ă i să fie, m i c a v u l p e p o a r t ă r o c h i a m e a cea n o u ă ! î n câteva secunde, t o a t ă l u m e a ş o p t e a , arăta c u d e g e t u l şi se h o l ­ b a l a f r u m u s e ţ e a m i s t e r i o a s ă care fusese d e s t u l de îndrăzneaţă încât să p o a r t e m a s c ă l a u n b a l u n d e aceasta n u se i m p u n e a . Bărbia l u i C r i s p i n căzuse, ca şi bărbiile c e l o r m a i mulţi d i n t r e b ă r ­ baţii d i n sala de b a l . Părea să fi u i t a t c u t o t u l de m i s i u n e a l u i şi de g r a v i t a t e a acesteia. - D a c ă m ă scuzaţi..., m u r m u r ă e l , p l e c â n d de lângă e i şi î n d r e p t â n d u - s e spre f e r m e c ă t o a r e a

fiinţă

de l a i n t r a r e a s e m e n e a

unui

b ă r b a t care m e r g e a în s o m n p r i n t r - u n v i s f r u m o s . P a m e l a p o r n i d u p ă e l , d a r C o n n o r o p r i n s e de c o t şi o t r a s e înapoi. - N u - i n i m i c rău în asta. Lasă f a t a să se d i s t r e z e p u ţ i n ! O g r ă m a d ă de a d m i r a t o r i se adunară r e p e d e în m i j l o c u l sălii de b a l ca să se u i t e c u g u r a căscată l a n o u - v e n i t ă . î n a i n t e să apuce C r i s ­ p i n să îşi facă loc c u coatele p r i n t r e rândurile l o r , z v o n u r i l e începură să curgă p r i n m u l ţ i m e . C o n t e s a m i s t e r i o a s ă , c u p a n g l i c a de c a t i f e a strânsă l a b a z a g â t u ­ l u i subţire, era o o r f a n ă franţuzoaică, a i cărei părinţi fuseseră duşi l a g h i l o t i n ă . E r a o c u r t e z a n ă i n f a m ă , care spera să îşi a s i g u r e o a n u m i t ă p o z i ţ i e socială ca a m a n t ă a m a r c h i z u l u i . E r a u n s p i o n f r a n c e z care fusese t r i m i s să s m u l g ă secrete de l a a r m a t a locală, s e d u c â n d ofiţerii aflaţi l a c o m a n d ă . 210

Doamna şi tâffiaruf C r i s p i n n u a u z i n i c i m ă c a r o p e r s o a n ă c o m e n t â n d că a r f i p u t u t să fie o s e r v i t o a r e de rând, care se d ă d e a d r e p t c o n t e s ă în h a i n e l e f u r a t e de l a stăpâna e i . Când u n tânăr n e r ă b d ă t o r încercă să i - o i a înainte ca să ajungă p r i m u l l a ea, C r i s p i n îşi încolăci c u şiretenie p i c i o r u l în j u r u l g l e z n e i bărbatului, făcându-1 să se prăbuşească pe p a r c h e t u l p o d e l e i . - I e r t a ţ i - m i stângăcia! î m i p a r e f o a r t e rău! m u r m u r ă e l , p ă ş i n d d i r e c t p e s t e o m , fără a-şi încetini paşii. Ea îl aşteptase. N u c l i p i n i c i m ă c a r o dată c â n d o p r i n s e de braţ c u p o s e s i v i t a t e şi o î m p i n s e în m u l ţ i m e . - A ş a d a r , stăpâna t a t e v a t r i m i t e să-ţi f a c i bagajele fiindcă a i p u s la cale trebuşoara a s t a nesăbuită? Ea îşi m u ş c ă b u z a inferioară, p ă r â n d m a i m u l t sfioasă decât îngrijorată. - N u , d a r s-ar p u t e a f o a r t e b i n e să m ă pălmuiască. - T e bate? L u i C r i s p i n n u - i v e n e a să creadă. î n ceea ce-1 p r i v e a , a r f i f o s t u n act c r i m i n a l să se lase v r e o u r m ă pe o p i e l e atât de fină. - N i c i m ă c a r c â n d o m e r i t , r e c u n o s c u ea o f t â n d . D a r s-a făcut c u ­ n o s c u t ă p e n t r u f a p t u l că m ă t r i m i t e a l a culcare fără să-mi dea ceai şi biscuiţi a t u n c i c â n d e r a m n e m a i p o m e n i t de r e a . Când îi trecură p r i n m i n t e a n u m i t e i m a g i n i p r o v o c a t o a r e c u ea f i ­ i n d „ n e m a i p o m e n i t de r e a " în p a t u l l u i , C r i s p i n îşi s p o r i strânsoarea pe braţul e i , c o n d u c â n d - o spre u n a l c o v a c o p e r i t c u d r a p e r i i , d e p a r t e de o c h i i b ă n u i t o r i a i invitaţilor u n c h i u l u i său. - C i n e eşti t u ? c e r u e l să afle pe u n t o n i m p e r a t i v , r ă s u c i n d - o c u faţa spre e l . A c u m , c â n d e r a u s i n g u r i , n u m a i părea l a f e l de î n d r ă z n e a ţ ă . Când î n c e p u să o î m p i n g ă c u spatele spre p e r e t e , p e n e l e de pe m a s c ă î n c e ­ pură să-i t r e m u r e f o a r t e uşor. - Ş t i i cine s u n t . Sunt servitoarea... - D o m n i ş o a r e i D a r b y , t e r m i n ă e l în l o c u l e i . I a r e u s u n t prinţul r e g e n t . îşi s p r i j i n i mâinile de p e r e t e , de o p a r t e şi de a l t a a c a p u l u i e i , f ă c â n d i m p o s i b i l p e n t r u ea să scape de p r i v i r e a l u i p ă t r u n z ă t o a r e . Cine eşti tu? - S u n t S o p h i e , ş o p t i ea. 211

iresa (Medeiros -— - S o p h i e , repetă e l şi c u m v a , în acea clipă e f e m e r ă de d i n a i n t e ca b u z e l e l u i să c o b o a r e p e s t e ale e i , atât f u s u f i c i e n t p e n t r u fiecare d i n ­ tre ei. Pe C r i s p i n îl încercă o u n d ă de t r i u m f c â n d o simţi strângându-i p a r t e a d i n spate a h a i n e i , n u ca să-1 î n d e p ă r t e z e , c i ca să-1 tragă m a i aproape. - S o p h i e , r o s t i el peste buzele ei întredeschise,

considerând

d i n t r - o d a t ă că era cel m a i f e r m e c ă t o r n u m e d i n toată l u m e a . L a î n c e p u t se r e t r a s e , d i s p e r a t să îşi ţină s u b c o n t r o l p a s i u n e a neînfrânată, înainte să facă ceva ce a v e a u să r e g r e t e a m â n d o i . - C u m m - a i r e c u n o s c u t în seara asta? F a t a c l i p i în sus spre e l , o c h i i e i arzător de albaştri fiind u m b r i ţ i de f a n t e l e ca nişte o c h i de pisică ale măştii. C u m a i ştiut că e u e r a m contesa? N e m a i p u t â n d să-şi ţină mâinile d e p a r t e de ea, în c i u d a celor m a i b u n e intenţii ale sale, îi trasă c u r b a delicată a bărbiei c u d o s u l degetelor. - A m aşteptat t o a t ă viaţa să t e găsesc. Te-aş fi r e c u n o s c u t o r i u n ­ de. O r i c â n d . S o p h i e îşi plecă f r u n t e a , t i m i d i t a t e a neaşteptată a f e t e i p ă r â n d u - i - s e l u i l a f e l de atrăgătoare pe cât i se p ă r u s e îndrăzneala e i de m a i devreme. - C r e d că n u a m f o s t o c o n t e s ă p r e a c o n v i n g ă t o a r e . - D i m p o t r i v ă . E u c r e d că a f o s t o reprezentaţie remarcabilă. Dacă aş fi f o s t l a t e a t r u , aş fi sărit în p i c i o a r e şi aş fi s t r i g a t „Bravo!" d i n t o ţ i rărunchii. Ea îşi ridică î n c e t c a p u l , î n g u s t â n d u - ş i p r i v i r e a . - Ce a i spus? - A m spus că aş fi sărit în p i c i o a r e şi aş fi s t r i g a t „Bravo!"... Se î n t r e r u p s e , p r i v i n d î n s p ă i m â n t a t c u m c u l o a r e a î n c e p u s e să se scurgă d i n p a r t e a de j o s a feţei e i . Dulceaţă, ce este? - Tu! şuieră ea, î n d e p ă r t â n d u - s e de e l . E l o u r m ă pas c u p a s , u i m i t de s c h i m b a r e a b r u s c ă a purtării e i . î n a i n t e să îşi dea s e a m a , ajunseră de p a r t e a cealaltă a d r a p e r i e i şi î n c e p u r ă să atragă u n p u b l i c restrâns, d a r f a s c i n a t . Ea ridică u n d e g e t t r e m u r ă t o r spre e l . L u i n u îi luă m a i m u l t de o străfulgerare a o c h i l o r e i f u r t u n o ş i ca să îşi dea s e a m a că n u îi t r e m u ­ r a de frică, c i de f u r i e . 212

Doamna şi tâCfiaruC - T u ! Ştiu c i n e eşti! Eşti u n u l d i n t r e n e t r e b n i c i i ăia m i z e r a b i l i de la t e a t r u care m - a u l o v i t c u l e g u m e s t r i c a t e . Ridică m â n a şi îşi sfâşie m a s c a , e x p u n â n d u - ş i c h i p u l în faţa l u i şi a l u m i i . L u i C r i s p i n i se o p r i i n i m a c â n d îşi a m i n t i , în sfârşit, u n d e anume m a i v ă z u s e acel c h i p m i n u n a t . N u era ceva n e o b i ş n u i t p e n t r u e l şi u n g r u p de alţi t i n e r i s c a n ­ d a l a g i i să t o r t u r e z e oraşul l a sfârşit de s ă p t ă m â n ă . D e o b i c e i g l u m e ­ le l o r se l i m i t a u l a a v e d e a c i n e p u t e a înghiţi cel m a i i e f t i n g i n fără să-1 verse a p o i pe p a n t o f i , s a u l a a î m p i n g e v r e u n trecător n a i v î n t r - o balegă de cal. însă î n t r - o seară fatală de v i n e r i , c â n d băuseră d e j a p r e a m u l t e cupe, intraseră d i n greşeală î n t r - u n t e a t r u prăfuit, de m â n a a d o u a , de pe lângă D r u r y L a n e . Când S o p h i e urcase pe scenă, fusese l a f e l de t r a n s f i g u r a t de f r u m u s e ţ e a e i ca şi a c u m . A p o i f a t a deschisese g u r a m i n u n a t ă şi s t r i ­ case t o t u l . î n t i m p ce ea îşi r e c i t a v e r s u r i l e î n t r - u n m o n o l o g de l e m n , t e a ­ t r u l i z b u c n i s e în fluierături şi h o h o t e de râs. î n a i n t e să îşi dea seama C r i s p i n , u n u l d i n t r e p r i e t e n i i l u i îi pusese în m â n ă o roşie stricată. O a r u n c a s e fără să se g â n d e a s c ă , a p o i se simţise m a i s t r i c a t decât l e g u m a c â n d v ă z u s e acel c h i p f r u m o s pătat c u z e a m ă şi b u c ă ţ i de p u l p ă roşie. î n acel m o m e n t , ea se î n t o r s e s e şi se u i t a s e d i r e c t l a e l , c u c h i p u l m â n d r u şi p a l i d , c u o c h i i albaştri întunecaţi şi a c u z a t o r i , aşa c u m e r a u a c u m . - A i a r u n c a t c u o roşie în m i n e ! E l îşi ridică a m â n d o u ă mâinile, ca p e n t r u a se f e r i de u n atac. - î n n o a p t e a a i a a v e a m c a p u l a m e ţ i t de g i n i e f t i n ! Dacă n u a r f i f o s t aşa, mi-aş f i a m i n t i t t o a t e astea p â n ă a c u m . Ea p u f n i . - A , d a , fiindcă a i aşteptat t o a t ă viaţa să m ă găseşti! M - a i f i r e c u ­ n o s c u t o r i u n d e . O r i c â n d . M a i p u ţ i n în n o a p t e a în care t u şi p r i e t e n i i tăi o r i b i l i m-aţi î m p r o ş c a t c u g u n o a i e şi m-aţi i z g o n i t d i n oraş! E l clătină d i n cap, n e p u t â n d să nege ceea ce era e v i d e n t . - P ă i , t r e b u i e să r e c u n o ş t i că a i f o s t o a c t r i ţ ă d e - a

dreptul

îngrozitoare. Ea t r a s e aer în p i e p t , înfuriată de-a b i n e l e a . - M a i b i n e să f i u o actriţă î n g r o z i t o a r e d e c â t u n o m î n g r o z i t o r ! 213

iresa 'Medeiros C u aceste c u v i n t e , înşfacă u n p a h a r c u ş a m p a n i e de pe t a v a u n u i v a l e t şi îi azvârli c o n ţ i n u t u l d r e p t în faţă. Se răsuci pe călcâie şi p o r n i s p r e uşă ca o f u r t u n ă , lăsând în u r m ă u n şir de i c n e t e c o n f u z e şi c h i c o t e l i înăbuşite. - Ceartă între îndrăgostiţi, îi m u r m u r ă C r i s p i n bărbatului de l â n ­ gă e l , câştigându-şi u n gest de înţelegere şi s i m p a t i e d i n p a r t e a aces­ t u i a c â n d îşi f o l o s i l a v a l i e r a ca să se şteargă pe faţă. Când reuşi să îşi înlăture t o a t ă ş a m p a n i a de pe o c h i , m i n u n a t a c o n t e s ă d A r b y dispăruse l a f e l de m i s t e r i o s p r e c u m apăruse. Când m u z i c i e n i i î n c e p u r ă să i n t e r p r e t e z e u n a l t vals v i e n e z , şi m a i i n f e r n a l , C o n n o r o p r i n s e pe P a m e l a de m â n ă şi î n c e p u să o tâ­ rască spre c e n t r u l r i n g u l u i de d a n s . Se săturase să o v a d ă u i t â n d u - s e visătoare l a p e r e c h i l e care se învârteau graţios în j u r u l sălii de b a l . Decisese d e j a că n i c i u n u l d i n t r e acele d a n s u r i p o p u l a r e r i d i c o l e sau m e n u e t e ţ a n ţ o ş e n u era p e n t r u e l . Dacă avea să se facă de râs c u t o ­ t u l în faţa a j u m ă t a t e d i n t r e l o c u i t o r i i L o n d r e i , m ă c a r să o f i a v u t pe ea în braţe. - U n d e m e r g e m ? întrebă P a m e l a , speriată de încruntătura feroce a l u i C o n n o r . Arăta de parcă a r f i f o s t g a t a să ucidă pe c i n e v a . - O să dansez c u t i n e , mârâi e l . D a r , dacă o să-ţi r u p v r e u n d e g e t de l a p i c i o r , c u m i - a m făcut m a m e i , n u m a i t u o să f i i de vină! I n i m a e i se avântă pe r i t m u l m u z i c i i c â n d e l o strânse în braţe, p r i n z â n d u - i o m â n ă î n m ă n u ş a t ă în p a l m a l u i m u l t m a i m a r e şi aşez â n d u - ş i f e r m cealaltă m â n ă pe t a l i a e i . C â n d î n c e p u să o c o n d u c ă pe r i t m u r i l e v a l s u l u i , a l t e p e r e c h i d o r n i c e să îi s p i o n e z e se grăbiră să l i se alăture pe r i n g u l de d a n s . Preţ de o clipă năucitoare, P a m e l a se simţi de parcă s-ar f i a f l a t iarăşi a m â n d o i în p a t u l e i , c u p r i v i r i l e înlănţuite, c u t r u p u r i l e m i ş cându-li-se î n t r - u n r i t m p e r f e c t . Până c â n d e l o calcă h o t ă r â t p e s t e b o m b e u r i . - A u ! exclamă ea în s e m n de p r o t e s t , ş c h i o p ă t â n d i n v o l u n t a r . - S ă n u s p u i că n u t e - a m a v e r t i z a t , zise C o n n o r a s p r u c â n d , la u r m ă t o a r e a l o r r o t i r e şovăielnică, se loviră de o altă p e r e c h e şi m a i că îi trântiră p e p o d e a p e bieţii o a m e n i . F o a r t e r e p e d e d e v e n i e v i d e n t f a p t u l că r e p r e z e n t a u u n p e r i c o l n u n u m a i p e n t r u e i înşişi, c i şi p e n t r u ceilalţi d a n s a t o r i . P a m e l a râse 214

-—•

— (Doamna şi tâfdaruf-

t a r e , m i n u n â n d u - s e că u n b ă r b a t atât de graţios în g e n e r a l p u t e a f i u n d a n s a t o r atât de j a l n i c , îl obligă să se oprească. - P u t e m exersa m a i târziu, îi spuse ea. între p a t r u o c h i . P r o m i s i u n e a e i răguşită îi şterse încruntătura de pe f r u n t e . î n loc să îi dea d r u m u l , e l îşi răsfiră degetele p u t e r n i c e p e t a l i a e i şi o t r a s e m a i a p r o a p e . C â n d îşi c o b o r î p r i v i r e a l a ea, c u o c h i i d i n ce în ce m a i întunecaţi de d o r i n ţ ă , P a m e l e i i se p ă r u că t i m p u l se o p r i s e în loc, în v r e m e ce l u m e a întreagă c o n t i n u a să se învârtească în j u r u l l o r într-un vârtej a m e ţ i t o r de f o r m e şi c u l o r i . P a m e l a a r fi f o s t fericită să r ă m â n ă aşa p e n t r u t o t d e a u n a dacă m u z i c a n u s-ar fi o p r i t d i n t r - o d a t ă , lăsându-i pe d a n s a t o r i să se r o ­ tească p e r i n g u l de d a n s c o m p l e t încurcaţi. î n a i n t e ca aceştia să îşi p o a t ă r e d o b â n d i stăpânirea de s i n e , vocea răsunătoare a m a j o r d o m u l u i se făcu auzită d i n s p r e i n t r a r e a b o l t i t ă a sălii de b a l , î n t r - o n o t ă de v i c t o r i e pură. - Excelenţa Sa, ducele de W a r r i c k . U n s u s p i n a d â n c de u i m i r e se ridică d i n s p r e m u l ţ i m e c â n d d o i valeţi t i n e r i şi v o i n i c i îşi făcură apariţia în p r a g , p u r t â n d între e i sca­ u n u l c u r o t i l e a l d u c e l u i de parcă a r fi f o s t l i t i e r a u n u i paşă s a u t r o n u l u n u i p r e a - p u t e r n i c rege d i n v e c h i m e . - C r e d că încearcă c i n e v a să t e d e t r o n e z e , m u r m u r ă P a m e l a , a r u n cându-i l u i C o n n o r o p r i v i r e piezişă. El p u f n i . - M ă m i r că n u a p u s nişte h e r a l z i îmbrăcaţi în s t r a i e de îngeri să îi a n u n ţ e sosirea c u o fanfară de t r o m p e t e . Priviră î m p r e u n ă c u ceilalţi o a s p e ţ i c u m valeţii traversară c u sca­ u n u l sala de b a l , a p o i îl lăsară u ş o r p e p o d e a . Alţi d o i valeţi îi u r ­ m a r ă î n d e a p r o a p e , clătinându-se u ş o r s u b g r e u t a t e a u n u i o b i e c t înalt, învelit în c a t i f e a . Cei aflaţi în s p a t e l e sălii îşi l u n g e a u gâturile ca să îi v a d ă m a i b i n e pe p u s t n i c u l d e t e s t a t şi p o v a r a m i s t e r i o a s ă a valeţilor. O b r a j i i traşi a i d u c e l u i e r a u î m b u j o r a ţ i , însă e r a i m p o s i b i l de spus dacă o c h i i l u i adânciţi în o r b i t e s c l i p e a u de febră s a u de e m o ţ i e . Părul îi fusese p i e p t ă n a t c u grijă şi îi cădea pe u m e r i î n t r - o cascadă stră­ l u c i t o a r e . U r m e l e g r i z o n a n t e de pe l a t â m p l e îi d ă d e a u u n aer i m ­ p u n ă t o r , î n c i u d a f a p t u l u i că era ţintuit în s c a u n , stătea c u spatele 215

iresa (MedCeiros d r e p t ca v a r g a . H a i n e l e e l e g a n t e de seară îi a s c u n d e a u s i l u e t a n e s p u s de slăbită. î n t i m p ce s c r u t a m u l ţ i m e a c u o c h i i l u i căprui şi p ă t r u n z ă t o r i , P a m e l a reuşi să îşi f o r m e z e o i m a g i n e a bărbatului care o d i n i o a r ă t r e b u i e să f i d o m i n a t o r i c e încăpere în care i n t r a . A bărbatului care cucerise i n i m a ducesei sale şi a p o i fusese d e s t u l de nesăbuit încât să o a r u n c e ca pe u n n i m i c . - C e i m a i m u l ţ i d i n t r e v o i ştiu d e j a de ce aţi f o s t invitaţi a i c i în această seară, r o s t i e l . Deşi o tăcere răbdătoare se lăsase p e s t e m u l ţ i m e , P a m e l a era încă surprinsă de cât de b i n e se auzea vocea l u i . - D u p ă mulţi a n i în care a răzbit s i n g u r p r i n l u m e a aceasta, f i u l şi m o ş t e n i t o r u l m e u - s-a î n t o r s , în sfârşit, acasă. Acea frază îi aduse l u i C o n n o r câteva p r i v i r i furişe şi stârni o r a f a ­ lă de a p l a u z e p o l i t i c o a s e . - î n acest m o m e n t aş v r e a să îi cer să îşi o c u p e l o c u l de d r e p t , lângă m i n e . D u c e l e întinse m â n a spre C o n n o r , t r e m u r u l b o l n ă v i c i o s a l aceste­ i a t r ă d â n d slăbiciunea pe care încerca d i n răsputeri să şi-o a s c u n d ă . P a m e l a simţi c u m î n c o r d a r e a p u n e a î n c e t stăpânire p e C o n n o r şi r e a ­ liză că n i m i c n u i - a r f i făcut o m a i m a r e plăcere în acel m o m e n t decât să o p o r n e a s c ă spre uşă. î n s c h i m b , el îşi î m p l e t i degetele c u ale e i şi p o r n i înainte, s u b l i n i i n d a s t f e l că aceea era o încercare p e care n u avea n i c i o intenţie să o î n f r u n t e s i n g u r . M u l ţ i m e a se d ă d u în lături n e r ă b d ă t o a r e , d e s c h i z â n d o cale largă între cei d o i bărbaţi. Pe m ă s u r ă ce ea şi C o n n o r se a p r o p i a u de duce, P a m e l a î n c e p u să simtă u n f i o r rece s t r a n i u c o b o r â n d u - i pe şira s p i ­ nării. A r u n c ă o p r i v i r e p e s t e u m ă r şi o zări pe L a d y A s t r i d u r m ă r i n d u - i d i n g a l e r i e , c u o c h i i strălucindu-i a p r o a p e l a f e l de a p r i n s ca a i fratelui ei. P a m e l a se î n c r u n t ă , intrigată de e x p r e s i a de f e r i c i r e pură a f e m e i i , î n s ă în acea clipă n u avea ce altceva să facă decât să se s u p u n ă che­ mării d u c e l u i . C o n n o r îi lăsă m â n a fără de v o i e c â n d ajunseră a p r o a p e de sca­ u n u l c u r o t i l e . Ea făcu u n pas în spate, r e s p e c t u o a s ă , e x e c u t â n d o r e v e r e n ţ ă graţioasă. C o n n o r făcu o plecăciune pe m ă s u r ă , însă ducele îl p r i n s e r e p e d e de m â n ă , obligându-1 să se r i d i c e . 216

Doamna şi tâCkaruC-— P a m e l a p r i v i d i n n o u în spatele l o r , s i m ţ i n d o mişcare p r i n m u l ­ ţ i m e p e n t r u p r i m a dată de c â n d ducele îşi făcuse măreaţa i n t r a r e . Se părea că nişte n o u - v e n i ţ i se s t r e c u r a u pe lângă valeţi şi i n t r a u în sala de b a l . Până ca ea să clipească, se făcură nevăzuţi în m u l ţ i m e , î m p r ă ş t i i n d u - s e în t o a t e direcţiile. C u o senzaţie crescândă de d i s c o n f o r t , îşi î n d r e p t ă i a r atenţia spre duce, r u g â n d u - s e ca d i s c u r s u l l u i să se încheie curând şi ea să îl p o a t ă p r e v e n i pe C o n n o r că se î n t â m p l a ceva nefiresc. Strângând încă m â n a l u i C o n n o r , ducele îl t r a s e lângă e l , a s t f e l încât să î n f r u n t e a m â n d o i m u l ţ i m e a . - î n c ă d i n z i u a în care fiul m e u a a j u n s l a W a r r i c k P a r k , a m î n c e r ­ cat să m ă g â n d e s c l a c a d o u l p e r f e c t c u care i-aş fi p u t u t î n t â m p i n a întoarcerea acasă. C u m cei m a i mulţi d i n t r e v o i ştiu d e j a , fără să m ă m a i l a u d , averea m e a este atât de m a r e încât i-aş p u t e a p u n e l a p i ­ cioare m u l t e d i n t r e cele m a i m a r i c o m o r i ale l u m i i . D a r p r i v i n d u - 1 î m p r e u n ă c u încântătoarea l u i l o g o d n i c ă , în u l t i m e l e d o u ă săptă­ m â n i , a m a f l a t că fiul m e u este u n b ă r b a t m u l t m a i înţelept decât a m f o s t e u l a vârsta l u i . E l a a j u n s d e j a să r e c u n o a s c ă v a l o a r e a celei m a i preţioase d i n t r e c o m o r i . P a m e l a simţi înţepătura u n o r l a c r i m i n e a ş t e p t a t e s u b p l e o a p e c â n d ducele se o p r i şi îşi plecă f r u n t e a c u graţie înspre ea. Ca l a u n s e m n d i n a i n t e s t a b i l i t , t o ţ i cei p a t r u valeţi se aşezară în j u r u l o b i e c t u l u i acoperit cu perdeaua d i n catifea. - D u p ă ce m i - a m întrebat i n i m a , s a u ceea ce a m a i rămas d i n ea, a m decis să îi o f e r fiului m e u u n d a r ce n u îl v a o n o r a n u m a i pe e l , c i şi a m i n t i r e a d r a g e i sale m a m e . D u c e l e îşi flutură m â n a r e v e r e n ţ i o s . Valeţii traseră de u n c v a r t e t de c o r z i a u r i t e şi p e r d e a u a d i n c a t i f e a c o b o r î în v a l u r i p e p o d e a . U n freamăt de u i m i r e se a u z i d i n sală c â n d u n p o r t r e t e n o r m , s p r i j i n i t pe u n şevalet a u r i t , l i se dezvălui p r i v i r i i . P o r t r e t u l u n e i l a d y a f l a t e în p r i m i i a n i a i maturităţii sale ca f e m e i e . A v e a părul strâns î n t r - u n coc înalt şi u ş o r p u d r a t , în s t i l u l g e n e r a ­ ţiei t r e c u t e , fiind a s t f e l i m p o s i b i l de g h i c i t n u a n ţ a l u i naturală. U n i i a r fi p u t u t s p u n e că o c h i i e i i z b i t o r de cenuşii, b u z e l e p l i n e s a u n a s u l m i c şi d r e p t îi făceau f r u m u s e ţ e a atât de n e o b i ş n u i t ă , d a r P a m e l a credea că t o t u l se d a t o r a gropiţei o b r a z n i c e a d â n c cuibărite în o b r a ­ z u l e i d r e p t . D e a s e m e n e a , f e l u l în care îşi ţinea bărbia v ă d e a o u r m ă 217

iresa QAedeiros f e r m e c ă t o a r e de încăpăţânare, d â n d i m p r e s i a că ea n u era o f e m e i e cu care u n bărbat a r f i d o r i t să se joace. P a m e l a oftă, g â n d i n d u - s e cât de t r a g i c era f a p t u l că ducele învăţase p r e a târziu acea lecţie. J u d e c â n d d u p ă l a c r i m i l e ce străluceau î n o c h i i bărbatului, p r o b a ­ b i l că şi e l se g â n d e a l a acelaşi l u c r u . Trăgându-şi m â n a d i n t r - a d u c e l u i , C o n n o r făcu u n pas în faţă, spre p o r t r e t , a p o i încă u n u l , p r i v i n d l a e l de parcă a r f i f o s t h i p n o ­ t i z a t . Preţ de o clipă de uluială, P a m e l a a r f i p u t u t j u r a că zărise s c l i p i r e a l a c r i m i l o r şi în o c h i i l u i . - A c e e a este m a m a . P a m e l a a r u n c ă o p r i v i r e speriată înspre duce, u i m i t ă de e x p r e s i a l u i C o n n o r şi de l i p s a de c u l o a r e de pe c h i p u l l u i . - D a , dragă, b i n e î n ţ e l e s că este m a m a t a , spuse ea p r u d e n t ă . D e aceea a aşezat ducele p o r t r e t u l p e şevalet. Ca să v ă o n o r e z e pe t i n e şi a m i n t i r e a e i . - N u , răspunse e l , b u z e l e d e - a b i a d e s c l e ş t â n d u - i - s e . N u înţelegi. Aceea este c u adevărat m a m a m e a . C u m P a m e l a c o n t i n u a să se u i t e l a e l de parcă şi-ar f i p i e r d u t m i n ­ ţile, C o n n o r se î n d r e p t ă spre ea c u o p r i v i r e atât de n e î n d u p l e c a t ă , încât f a t a făcu u n pas în spate fără să v r e a . N e l u â n d u - i în s e a m ă sus­ p i n u l a d â n c , întinse m â n a şi îi s m u l s e n e p ă s ă t o r lănţişorul d e l i c a t d i n a u r ce susţinea m e d a l i o n u l m a m e i l u i . Deschise m e d a l i o n u l c u d e g e t u l m a r e şi i-1 î n a p o i e c u o expresie necruţătoare. P a m e l a îşi c o b o r î p r i v i r e a l a m i n i a t u r a d i n i n t e r i o r . F e m e i a pictată acolo avea părul ş a t e n - d e s c h i s , strâns l a ceafă î n t r - u n coc m u l t m a i s i m p l u . C h i p u l îi era scăldat î n t r - o aură de f e r i c i r e . Părea m a i matură, m a i înţeleaptă, m a i î m p ă c a t ă c u ea însăşi şi c u l u m e a . C u m v a diferită şi t o t u ş i fără îndoială aceeaşi c u f e m e i a d i n p o r t r e t u l d u c e l u i . P a m e l a îşi ridică p r i v i r e a n e î n c r e z ă t o a r e spre c h i p u l l u i C o n n o r , înţelegerea c u m p l i t u l u i adevăr c o p l e ş i n d - o t r e p t a t . Dacă era f i u l ace­ l e i f e m e i , a t u n c i era şi f i u l d u c e l u i . . . şi adevăratul m o ş t e n i t o r a l aces­ t u i a . E r a t o t ceea ce se prefăcuse a f i , în t i m p ce ea n u era n i m i c . Fără să îşi dea seama, î n c e p u să se î n d e p ă r t e z e de e l , m e r g â n d cu s p a t e l e . Avusese d r e p t a t e t o t t i m p u l . Ea era cea a l cărei loc n u era aco­ l o , cea a l cărei loc n u avea să fie n i c i o d a t ă acolo c u adevărat. Poate 218

Doamna şi tâfdaruC că ea pusese în mişcare acea m i c ă farsă absurdă, d a r r o l u l e i era u n u l ce n u a r fi t r e b u i t j u c a t n i c i o d a t ă . A r fi t r e b u i t să r ă m â n ă în culise, cât m a i d e p a r t e de l u m i n i l e o r b i t o a r e şi de p r i v i r i l e l a c o m e ale p u b l i c u l u i . C o n n o r o p r i v i î n d e p ă r t â n d u - s e de e l , u i m i r e a î n t u n e c â n d u - i ochii argintii. Când P a m e l a o b s e r v ă u m b r e l e d e s p r i n z â n d u - s e d i n m u l ţ i m e şi înconjurându-1, era m u l t p r e a târziu. Vocea ascuţită a l u i L a d y A s t r i d răsună d i n g a l e r i e , c u t r e m u r â n d liniştea smerită ce căzuse p e s t e sala de b a l . -Arestaţi-l

imediat pe bărbatul acela! Este un

impostor!

CcvpitoCu[26 D u c e l e stătea în spatele b i r o u l u i i m e n s d i n c a b i n e t u l l u i , p e t r o ­ n u l l u i c u roţi - j u d e c ă t o r , j u r a t şi călău în acelaşi t i m p . Flăcările ce sfârâiau în c ă m i n u l de d i n c o l o de b i r o u a r fi p u t u t l a f e l de b i n e să p o r n e a s c ă d i n însăşi g u r a căscată a i a d u l u i . N i c i m ă c a r c o n e t a b i l u l pe care A s t r i d îl chemase ca să-i aresteze pe C o n n o r şi pe P a m e l a n u î n d r ă z n e a să îi sfideze a u t o r i t a t e a , c u t o a ­ t e că, j u d e c â n d d u p ă f e l u l d e z a p r o b a t o r în care bărbatul îşi strângea b u z e l e subţiri, n i m i c n u i - a r fi făcut o m a i m a r e plăcere. Stătea lângă uşă, r i g i d şi a t e n t , pregătit să i n t e r v i n ă l a cel m a i m i c s e m n încuraja­ t o r d i n partea ducelui. L a o r d i n u l d u c e l u i , o a m e n i i răniţi şi însângeraţi a i c o n e t a b i l u l u i fuseseră trimişi pe c o r i d o r , u n d e îşi p e t r e c e a u t i m p u l îngrijindu-şi vânătăile şi verificând dacă n u a v e a u dinţi pierduţi. C o n n o r n u se p r e d a s e fără luptă. M a i ales d u p ă ce îi v ă z u s e pe bărbaţi răsucindu-i P a m e l e i încheieturile d e l i c a t e l a s p a t e şi p r i n zându-i-le în cătuşe. Fusese n e v o i e de a p r o a p e doisprezece bărbaţi p e n t r u a-1 s u p u n e şi, dacă u n u l d i n t r e e i n u a r fi a v u t p r e v e d e r e a să p u n ă d e o p a r t e p i s t o l u l încărcat p e care i-1 trăsese d i n p l e d înainte ca scoţianul să apuce să ţintească şi să tragă, c i n e v a a r fi f o s t scos d i n sala de b a l c u p i c i o a r e l e înainte. 219

zresa (Medfeiros C o n n o r şi P a m e l a stăteau pe scaunele d i n p i e l e c u spătare înalte d i n faţa b i r o u l u i , ca o p e r e c h e de c o p i i n e a s c u l t ă t o r i care îşi a ş t e p ­ tau mustrarea. P a m e l a îşi freca încheieturile f r a g i l e , s i m ţ i n d u - s e r e c u n o s c ă t o a r e cel p u ţ i n p e n t r u că ducele i n s i s t a s e să le fie scoase cătuşele. D u p ă căutăturile ucigaşe p e care C o n n o r le t o t a r u n c a spre c o n e t a b i l , se p u t e a să n u f i f o s t cea m a i înţeleaptă decizie a l u i . î n c ă îi era g r e u să îl privească pe C o n n o r . î n c ă n u p u t e a înţelege că n u m a i era tâlharul e i de d r u m u l m a r e , c i m o ş t e n i t o r u l u n u i v a s t i m p e r i u . E r a d i n c o l o de p u t e r e a e i de înţelegere c u m se p u t u s e p e t r e ­ ce u n a s e m e n e a l u c r u . îşi n e t e z i f u s t a şifonată ca să îşi ţină c u m v a o c u p a t e mâinile t r e m u r ă t o a r e . F r u m o a s a e i r o c h i e n o u ă fusese sfâşi­ ată şi pătată c â n d o a m e n i i c o n e t a b i l u l u i o târâseră afară d i n sala de b a l , în faţa o a s p e ţ i l o r î n m ă r m u r i ţ i . D u c e l e îşi î m p r e u n ă degetele s u b bărbia o s o a s ă şi îi p r i v i pe a m â n ­ d o i îndelung, cu asprime. - Permiteţi-mi să m ă a s i g u r că a m înţeles t o t u l f o a r t e b i n e . V o i d o i aţi v e n i t a i c i , l a W a r r i c k P a r k , ca să m ă d e p o s e d a ţ i în m o d v o i t atât de avere, cât şi de t i t l u . V-aţi f o l o s i t c u neruşinare de m i n c i u n i şi t r u c u r i ca să-mi câştigaţi încrederea şi afecţiunea şi ca să-i răpiţi n e p o t u l u i m e u m o ş t e n i r e a de d r e p t . - C u a s t a aţi c a m r e z u m a t t o t u l , spuse C o n n o r , reuşind să pară de-a d r e p t u l l i p s i t de o r i c e remuşcare c â n d se s p r i j i n i de spătarul sca­ u n u l u i şi îşi încrucişa braţele p u t e r n i c e l a p i e p t . P r i v i r e a p ă t r u n z ă t o a r e a d u c e l u i stărui a s u p r a l u i . - I a r a c u m , c â n d aţi f o s t prinşi c u mâinile v o a s t r e m i c i şi l a c o ­ m e în cufăr, p r e t i n z i că a i d e s c o p e r i t în m o d m i r a c u l o s că eşti exact c i n e t e - a i p r e f ă c u t a f i t o t t i m p u l ăsta - Percy A m b r o s e B a r t h o l o m e w R e g i n a l d Cecil S m y t h e , m a r c h i z de E d d y w h i s t l e şi m o ş t e n i t o r u l d u ­ c a t u l u i de W a r r i c k . C o n n o r tresări v i z i b i l . - P e n t r u n u m e l e l u i D u m n e z e u , de ce u n b ă r b a t în t o a t e minţile şi-ar n u m i p r i m u l n ă s c u t Percy? D u c e l e se c r i s p a . - A f o s t n u m e l e tatălui m e u . Şi ţin să-ţi s p u n că Percy a f o s t u n n u m e m â n d r u de-a l u n g u l graniţei de n o r d a A n g l i e i , t i m p de ge­ neraţii. Pe legea m e a , cei n u m i ţ i Percy şi-au p e t r e c u t a n i întregi 220

Doamna şi tâCfiaruCp u n â n d u - i p e fugă pe s c o ţ i e n i şi... Se o p r i c â n d o b s e r v ă s c l i p i r e a d i n ochii lui Connor. C o n n o r se r i d i c ă î n c a p u l o a s e l o r p e

scaun,

strângându-i

cotierele. - N i c i e u n u m ă b u c u r de t o a t e astea. Arătă spre uşă. Dacă f e m e i a d i n p o r t r e t u l acela este m a m a m e a , a s t a î n s e a m n ă că t u eşti... D u c e l e îl p r i v i c u răceală, p r o v o c â n d u - 1 să c o n t i n u e . C o n n o r înghiţi c u g r e u t a t e , a p o i spuse u ş o r : - î n s e a m n ă că eşti n e n o r o c i t u l t r ă d ă t o r şi m i z e r a b i l care i - a frânt i n i m a . - N u a m n e g a t n i c i o d a t ă a s t a , n u - i aşa, fiule? - N u - m i s p u n e aşa! N u a i d r e p t u l ! Când e c o u l strigătului l u i C o n n o r se s t i n s e , ducele răspunse liniştit: - E i b i n e , a s t a r ă m â n e de v ă z u t , n u - i aşa? Se întoarse spre P a m e l a c u o voce lipsită de o r i c e i n f l e x i u n e . î n ţ e l e g că încă o dată d u m n e a t a , d o m n i ş o a r ă D a r b y , v e i fi cea care îmi v a arăta d o v a d a de care a m n e v o i e ca să m ă c o n v i n g ă să n u vă p r e d a u pe a m â n d o i c o n e t a b i l u l u i p e n t r u u n proces p r i p i t şi o spânzurare încă şi m a i pripită. C o n e t a b i l u l îşi înălţă gâtul l a p e r s p e c t i v a spânzurării, câştigând u - ş i o n o u ă p r i v i r e otrăvită d i n p a r t e a l u i C o n n o r . - A ş a d a r , ce v a fi de d a t a a s t a , d r a g a m e a - o scrisoare de l a regele însuşi, p r i n care d e p u n e m ă r t u r i e p e n t r u părinţii flăcăului, sau p o a t e o vizită tânguitoare d i n p a r t e a u m b r e i m a m e i l u i ? D u c e l e p u f n i c u a m ă r ă c i u n e . D u m n e z e u ştie că, în u l t i m i i d o u ă z e c i şi n o u ă de a n i , f e m e i a m - a b â n t u i t p â n ă a p r o a p e a m a j u n s în m o r m â n t ! P a m e l a căută în c o r s a j u l r o c h i e i . N u îi fusese u ş o r să păstreze m e ­ d a l i o n u l c â n d o a m e n i i c o n e t a b i l u l u i o prinseseră. însă îşi încleştase strâns p u m n u l şi îl p r o t e j a s e c u t o t s u f l e t u l , a m i n t i n d u - ş i c u m m a m a l u i îi spusese l u i C o n n o r să îl apere c u preţul vieţii. Se ridică şi se duse lângă b i r o u . D u c e l e întinse p a l m a , d a r ea ş o v ă i a încă. O d a t ă ce a r fi p r e d a t m e d a l i o n u l în m â n a l u i , n u avea să m a i e x i s t e cale de întoarcere. P e n t r u n i c i u n u l d i n t r e e i . Lăsă b i j u t e r i a să îi alunece încet p r i n t r e d e g e t e , în p a l m a l u i . - C r e d că a s t a vă v a d o v e d i fără u r m ă de îndoială că bărbatul aces­ t a este fiul d o m n i e i v o a s t r e . Se întoarse l a l o c u l e i , evitând încă p r i v i r e a l u i C o n n o r . 221

iresa Medeiros -—• <

Mâinile d u c e l u i t r e m u r a u atât de t a r e încât a v u n e v o i e de t r e i încercări ca să d e s c h i d ă m e d a l i o n u l . R ă m a s e p r i v i n d m i n i a t u r a d i n i n t e r i o r u l a c e s t u i a câteva m i n u t e b u n e , c u e x p r e s i a n e s c h i m b a t ă . D a r c â n d îşi ridică p r i v i r e a spre c h i p u l l u i C o n n o r , o c h i i îi a r d e a u de u n foc n e p ă m â n t e a n . - D e u n d e a i asta? - M a m a m i 1-a d a t . C h i a r înainte să m o a r ă . T a t a a c e r u t să f i e p i c ­ t a t c â n d p r i n s a t u l n o s t r u a t r e c u t u n târg a m b u l a n t . - D e c i n u a m u r i t în d r u m spre Ţinutul M u n t o s a l Scoţiei? C o n n o r clătină d i n cap. - A m u r i t c â n d e u a v e a m cincisprezece a n i . - C u m ? întrebă ducele p e u n t o n a r ţ ă g o s . C u m se p o a t e aşa ceva? - D e u n d e să ştiu eu? i - o trânti C o n n o r , ridicând şi el vocea. Poate că t a t a a găsit-o c â n d era b o l n a v ă . A v e a o i n i m ă n o b i l ă şi o b i c e i u l de a se îngriji de cei năpăstuiţi. Poate că s-a îngrijit şi de ea, şi de c o p i l u l ei. T o t ce ştiu este că n u a m c u n o s c u t - o p e f e m e i a d i n p o r t r e t u l ăsta d r e p t a l t c i n e v a decât m a m a m e a şi soţia l u i . - A f o s t soţia mea\ urlă ducele, l o v i n d c u p u m n u l în b i r o u . E l n u a avut nici u n drept asupra ei! C o n n o r îl p r i v i l u n g şi liniştit. - Se p a r e că n i c i t u . D u c e l e a p u c ă roţile de f i e r ale s c a u n u l u i şi şi-1 î n t o a r s e î n t r - o p a r t e , de parcă n u a r m a i f i p u t u t s u p o r t a să îl p r i v e a s c ă p e n i c i u n u l d i n t r e e i . Părul îi c ă z u ca o p e r d e a m o a l e de o p a r t e şi de a l t a a feţei. - A ş a d a r , a i v e n i t a i c i ca să d e p o s e d e z i u n n e s ă b u i t bătrân de ave­ rea l u i , d o a r ca să d e s c o p e r i că e r a i exact c i n e p r e t i n d e a i că eşti. - Păi, d a , mărturisi C o n n o r . Se p a r e că aşa a u s t a t l u c r u r i l e . C o n e t a b i l u l v e n i în faţă, c u pălăria în m â n ă . - A ţ i îndurat d e s t u l a i u r e l i l e acestei p e r e c h i , Excelenţă. D e ce n u î m i p e r m i t e ţ i să-mi c h e m o a m e n i i şi să îi î n c h i d pe ăştia d o i , p â n ă c â n d veţi p u t e a h o t ă r î ce a r t r e b u i să se... D u c e l e ridică m â n a , o p r i n d u - 1 pe b ă r b a t l a m i j l o c u l

frazei.

U m e r i i î n c e p u r ă să îi t r e m u r e . U n s u n e t î n ă b u ş i t îi scăpă d i n g â t , a r u n c â n d u - 1 î n t r - u n u i d i n t r e cele m a i c u m p l i t e accese de t u s e ale sale. P a m e l a a l u n e c ă p â n ă l a m a r g i n e a s c a u n u l u i e i , t e m â n d u - s e 222

-—

(Doamna şi tâCfiaruC-—

că avea să îşi dea d u h u l c h i a r î n faţa o c h i l o r l o r , făcându-1 p e C o n n o r duce. D a r c â n d îşi întoarse d i n n o u s c a u n u l c u faţa l a el, P a m e l a îşi d ă d u seama că n u tuşea, c i râdea. Râdea fără u r m ă de amărăciune. Râdea c u atâta p o f t ă , încât l a c r i m i l e începuseră să i se prelingă pe o b r a j i i traşi. L u p t â n d u - s e să îşi recapete răsuflarea, arătă spre C o n n o r c u u n d e g e t tremurător. - Câtă i n v e n t i v i t a t e ! Câtă ură! A c u m n u se m a i p o a t e n e g a că eşti fiul m e u , n u - i aşa? D a r cel păcălit a i f o s t t u , n u - i aşa, b ă i e t e ? Şi p u n rămăşag că încă n u t e - a i g â n d i t l a p a r t e a cea m a i rea. Dacă e u s u n t tatăl tău, asta î n s e a m n ă că A s t r i d este m ă t u ş a t a şi C r i s p i n este c u adevărat... - V ă r u l m e u , încheie C o n n o r , lăsându-şi c a p u l în p a l m e c u u n gea­ măt prelung. - Excelenţă! i n t e r v e n i c o n e t a b i l u l , p o r n i n d spre b i r o u . D o a r n u îi veţi lăsa, p u r şi s i m p l u , să scape n e p e d e p s i ţ i d u p ă u n a s e m e n e a p l a n ticălos! Scoase o b u c a t ă de hârtie d i n h a i n ă şi o scutură spre duce. C u m r ă m â n e c u a n u n ţ u l ăsta? D o v e d e ş t e d i n p l i n că bărbatul ăsta este v i n o v a t de n e n u m ă r a t e c r i m e î m p o t r i v a C o r o a n e i . D u c e l e luă a n u n ţ u l d i n m â n a bărbatului şi îi aruncă o p r i v i r e zorită. - A s t a n u d o v e d e ş t e n i m i c . Poate că există o uşoară a s e m ă n a r e , însă bărbatul d i n schiţa asta p o a r t ă o m a s c ă . A r p u t e a fi o r i c i n e . M o t o t o l i a n u n ţ u l î n t r - o m i n g e şi îl a r u n c ă p e s t e u m ă r , în foc. C o n e t a b i l u l î n c e p u să b o l b o r o s e a s c ă . - C u - c u - c u m r ă m â n e c u f e m e i a a s t a , a t u n c i ? C u siguranţă îmi veţi p e r m i t e să o arestez! Pe legea m e a , n u este decât o criminală de rând! C o n n o r se î n c o r d a şi î n c e p u să se r i d i c e , însă ducele îi făcu s e m n să se aşeze l a loc, a p o i î n d o i u n d e g e t înspre Pamela. Ea se ridică fără v o i e şi se o p r i în faţa b i r o u l u i , ca o şcolăriţă r e b e ­ lă, c u mâinile î m p r e u n a t e în faţă. - Ce a i de spus în apărarea t a , f e t i ţ o ? Ea îşi înălţă c a p u l şi îl p r i v i c u îndrăzneală în o c h i , a p r o a p e l a f e l c u m făcuse în acea p r i m ă z i , în s o l a r i u . - N u a m f o s t c u t o t u l s i n c e r i , Excelenţa Voastră. 223

feresa'M0 ^ '

(

e

eiros

E l î n c e p u să c h i c o t e a s c ă d i n n o u . - Ce m a i surpriză, n u - i aşa? - N u a m v e n i t a i c i d o a r ca să v â t ' r e a . A m v e n i t a i c i ca să-1 g ă s e s c p e

m o t i v e l e să c r e d că f o c u l în care a ^ c i n e v a 1-a p u s p e n t r u a d i s t r u g e

s c

g P

r a

m

e

s

g ?

u c i

a

u

r

i

f

o

u l

t

n

a

r

m

u

S

ă

a

m

a

f

e

o

1 s

ă

i

s

v

m

t

ă

e

u

l

n

r

a

P

ă

-

e

c

e

A

c

s

c

i

d

t

e

n

"

a v e

m

o

a

-

t

t

e

C

ă

r P s o a r e a ducesei v o a s t r e . C i n e v a

foarte apropiat d o m n i e i voastre, c a r '

y™ţ

e a

t u l v o s t r u m o ş t e n i t o r n u avea să fie 8

ă s i t

Zâmbetul ducelui pieri, f ă c â n d * " 1

1

s

m

s

a

c

l

P

a

s

e

o

a s i

d

a

t

S

u r e

c

ă

a

d

tulburat -

a r a

e

v

a

r

"

a

-

a

aproape

gânditor. - E u a m f o s t cea care 1-a c o n v i n * P 8

e

°

c

n

n

s

ă

v o c e a c u oarecare g r e u t a t e - pe dof™ ™ < 1

sa

o

r

~

P

a

m

m

ă

a

J

u t e

S

1 l a

s

e

t

e

l

>

^

a

P

a

e

d

l

a

d

e

n

r

e

d

s

e

l a

s e n t i m e n t e l e sale cavalereşti. C o n n o r sări în p i c i o a r e . - Fetişcana m i n t e ! A a p e l a t l a l ă ^

o

b u n a r e î m p o t r i v a e n g l e z i l o r . Ea e t ^ s

în t r e a b a a s t a n u m a i p e n t r u b a n i . D u c e l e îi a r u n c ă P a m e l e i o p r i v i r '

m

c

i

e

a

m

e

a

e

a

m

e

a

"

r ă z

n e v i n o v a t ă . E u m - a m vârât

a

Pătrunzătoare.

e

- O , e u c r e d că t e - a i vârât în t r e a * *

a

s

atât. Clătină d i n cap. Fată i s t e a ţ ă ş * P

t

P

a

l i n ă

d

e

e

n

t

r

u

m

i d e i !

u

T

e

l

t

"

a

m

a

i

m

P

m

u

l

t

d

l ă c u t

d

e

i

n

c l i p a î n care t e - a m v ă z u t ! S u r p r i z a o cutremură pe P a m e l a • -M-aţi

numit

fată î n d r ă z n e a

?* n e s ă b u i t ă . Şi

fetişcană

obraznică. - Şi a i făcut ceva ca să m ă d e t e * r i v

i n i s

a

-

m

i

s

c

h

i

m

>

i

a

P

b

ă r e r e a ?

Ea îşi plecă f r u n t e a . - C r e d că n u . - Prea b i n e , a t u n c i . Ţi se p e r m i t ^

s

P^ ^'

a

ec

C o n e t a b i l u l d e v e n i roşu, a p o i v i ^ * 1 6

1 1 1

'

- D a r , Excelenţă... Ducele oftă. - Dacă acest b ă r b a t este c u a d

e

v

#

r

a

t

r e u n i t , exact asa c u m a p r o m i s , a v t u ™ C o n e t a b i l u l deschise şi î n c h i s e ^

u

r

fiul

c

a

e

m

c

d

e

r

m

e

i

u

m

a

i

ă

a

m

u

r

c

a

o

l

t

u

m

c

m

e

e

i

a

s

s

t

ă

f

î

n

a

i

i

n

e

v

a

t

ă

t

e

n e

~

?

o r i

n

s

ă

0

î n c h i d ă de t o t . - C u m r ă m â n e c u afirmaţia a . b s ^ ucis m a m a ? 224

r d ă

a

f e t e i

>

c

c

ă

c

a

^

fi

a

Doamna şi tâCharuC- O, c r e d că m ă p o t o c u p a de acea c h e s t i u n e . P u r şi s i m p l u v a t r e ­ b u i să aveţi încredere în m i n e . I i i n c l u s e pe C o n n o r şi pe P a m e l a în p r i v i r e a c u care m ă t u r ă încăperea, a p o i r o s t i apăsat: C u toţii. C o n e t a b i l u l îşi trânti pălăria pe cap, b u r z u l u i n d u - s e d e z a p r o b a t o r . -Am

o sarcină pe care aţi p u t e a să o îndepliniţi înainte de p l e c a r e ,

spuse ducele. Bărbatul se l u m i n ă l a faţă, s p e r â n d d i n t o t s u f l e t u l că e x i s t a c i n e ­ va care se a s c u n d e a p r i n conac şi care t r e b u i a spânzurat. - C u m vă p o t f i de f o l o s , Excelenţă? S c l i p i r e a aprinsă dispăruse d i n o c h i i d u c e l u i , lăsându-i l a f e l de r e c i p r e c u m faţetele d i a m a n t e l o r p r o a s p ă t tăiate. - î n d r u m u l spre ieşire, îi p u t e ţ i s p u n e m a j o r d o m u l u i să s u n e după sora mea. A s t r i d intră î n c e t în c a b i n e t , s t r ă d u i n d u - s e să pară î n ţ e l e g ă t o a ­ re şi rezervată, n u d i n cale-afară de v i c t o r i o a s ă . F r a t e l e e i stătea de u n u l s i n g u r , în spatele b i r o u l u i său, u i t â n d u - s e c u atenţie l a faţa a ceva ce părea să fie u n ceas de b u z u n a r d i n a u r . Flăcările ce d a n s a u în c ă m i n u l d i n spatele l u i îi păstrau c h i p u l în u m b r ă . Se aşeză graţioasă pe u n u l d i n t r e scaunele c u spătar înalt d i n faţa b i r o u l u i , î n c h i p u i n d u - ş i d e j a cât de f r u m o s avea să îi r ă s p u n d ă c â n d el avea să î n c e a p ă să o f e l i c i t e p e n t r u i s t e ţ i m e a e i . -I-am

v ă z u t pe c o n e t a b i l şi pe o a m e n i i l u i părăsind d o m e n i u l .

Să p r e s u p u n că ticăloşii aceia î n g r o z i t o r i se află a c u m în c u s t o d i a l o r , în d r u m spre N e w g a t e ? F r a t e l e e i trânti c a p a c u l c e a s u l u i şi şi-1 strecură în b u z u n a r u l vestei. - Poţi să p r e s u p u i ce v r e i . D a r aş a p r e c i a dacă n u m i - a i m a i n u m i f i u l ticălos. - F i u l ? î n c i u d a căldurii plăcute d i n î n c ă p e r e , A s t r i d simţi u n f i o r rece p e şira spinării. D o a r n u t e r e f e r i l a acel i m p o s t o r ! E l n u este f i u l tău. A c e l afiş p e care l - a m p r e d a t autorităţilor a d o v e d i t că n u este a l t c e v a decât u n c r i m i n a l i n c o r i g i b i l , care a scăpat de laţul călăului p e n t r u u l t i m a dată. Te r o g , s p u n e - m i că n u t e - a i înşelat s i n g u r încă o dată! P r i v i r e a pe care i - o aruncă e l era c o m p ă t i m i t o a r e , însă fără u r m ă de milă. 225

iresa Medeiros (

- N u e u s u n t cel care s-a înşelat s i n g u r , A s t r i d . C h i a r t e - a i g â n d i t că m - a i f i p u t u t face să c r e d că băiatul acela n u e a l m e u ? Că n u e a l ei? D e p r i m a dată c â n d m - a m u i t a t în o c h i i l u i şi a m v ă z u t - o p e m a m a l u i î n t o r c â n d u - m i p r i v i r e a , a m ştiut c i n e este. N u m - a m î n d o i t de a s t a n i c i o clipă, n i c i m ă c a r a t u n c i c â n d t u u r l a i d u p ă sângele l u i , i a r c o n e t a b i l u l îl p r i n d e a în cătuşe. A s t r i d îşi m u ş c ă b u z a inferioară ca să-i o p r e a s c ă t r e m u r u l b r u s c , s i m ţ i n d căldura sărată a p r o p r i u l u i sânge p e limbă. - N u î n c e r c a m decât să t e p r o t e j e z . Ştii, î n t o t d e a u n a a m încer­ cat să a m grijă de t i n e , îi spuse ea, d i s p r e ţ u i n d u - ş i n o t a tânguitoare d i n voce. - într-adevăr. D a r a m făcut o d e s c o p e r i r e f o a r t e s t r a n i e în u l t i m a s ă p t ă m â n ă . D e câte o r i n u b e a u c e a i u l pe care îl pregăteşti p e n t r u m i n e , n u tuşesc, n i c i n u d o r m atât de m u l t . D e f a p t , a m s i m ţ i t că p r i n d p u t e r i p u ţ i n câte p u ţ i n , în fiecare z i . A s t r i d i c n i speriată c â n d e l se p r i n s e de m a r g i n e a b i r o u l u i şi se ridică î n c e t , p â n ă c â n d a j u n s e să stea în p i c i o a r e ca o u m b r ă palidă a bărbatului care fusese o d a t ă . Ea îşi duse m â n a l a gât. - Ce încerci să i n s i n u e z i ? - C ă e u c r e d că a v e n i t t i m p u l să-ţi f a c i bagajele şi să p l e c i d i n casa a s t a , răspunse e l b l â n d . N u - ţ i face g r i j i ! V o i avea grijă să n u d u c i lipsă de n i m i c . A m închiriat d e j a o cabană şi a m a n g a j a t o i n f i r m i e ­ ră p e r s o n a l ă . îţi v o i a s i g u r a o rentă g e n e r o a s ă p â n ă în z i u a în care vei m u r i . - C u m r ă m â n e c u fiul m e u ? şuieră ea. îţi v e i a r u n c a şi n e p o t u l în stradă? - C r e d că v o i lăsa această decizie pe s e a m a fiului meu. î n c a z u l în care Percy... în c a z u l în care Connor v r e a ca e l să r ă m â n ă , v o i p e r m i t e acest l u c r u . Ea se î n d r e p t ă p â n ă c â n d s p i n a r e a îi d e v e n i l a f e l de ţeapănă ca u n vătrai de fier, s t â n d faţă în faţă c u f r a t e l e e i p e n t r u p r i m a dată după a n i întregi. - C â t ă b u n ă v o i n ţ ă d i n p a r t e a t a , zise ea c u u n rânjet. N u eşti cu n i m i c d i f e r i t faţă de t a t a , n u - i aşa? Şi e l d e - a b i a aştepta să scape de m i n e . 226

-—•

Doamna şi tâfftaruf-—

Ca şi c u m s-ar f i u i t a t l a a l t c i n e v a de l a m a r e depărtare, A s t r i d îşi a u z i p r o p r i a voce r i d i c â n d u - s e p â n ă l a o n o t ă f o a r t e ascuţită. îşi v ă z u s t r o p i i urâţi de salivă sărindu-i de pe b u z e . - T a t a n u m - a v ă z u t n i c i o d a t ă c u adevărat. Se u i t a d r e p t p r i n m i n e , de parcă n i c i n u aş f i f o s t acolo. M - a măritat c u u n b e ţ i v a n n e m e r n i c , i a r e u a t r e b u i t să î n d u r pipăielile c r u d e ale bădăranului n o a p t e de n o a p t e , p â n ă c â n d a o b ţ i n u t u n p l o d de l a m i n e . I - a m scris t a t e i zeci de s c r i s o r i , implorându-1 să m ă lase să m ă î n t o r c acasă, însă e l n u s-a o b o s i t n i c i m ă c a r o dată să-mi r ă s p u n d ă l a v r e u n a d i n ­ t r e ele. N u i - a păsat de m i n e n i c i o d a t ă . Toată viaţa l u i n u i - a păsat decât de t i n e - p r e ţ i o s u l l u i m o ş t e n i t o r ! - A r t r e b u i să p l e c i , A s t r i d . î n a i n t e să m ă v ă d o b l i g a t să îl c h e m î n a p o i pe c o n e t a b i l şi să îi cer să i n v e s t i g h e z e m o a r t e a tragică a l u i M a r i a n n e Darby. A s t r i d simţi c u m o î m p r e s u r a u n g i u l g i u rece de c a l m . - O să-ţi pară rău, A r c h i e ! îţi p r o m i t că v e i b l e s t e m a z i u a în care m - a i a l u n g a t d i n viaţa t a ! C u aceste c u v i n t e , se î n t o a r s e pe călcâie şi o p o r n i s p r e uşă. N u m a i c â n d uşa se trânti în u r m a e i , ducele se prăbuşi î n a p o i în s c a u n u l l u i , t r e c â n d u - ş i p e s t e faţă o m â n ă o b o s i t ă . - D e j a o fac, A s t r i d , ş o p t i e l . D e j a o fac. P a m e l a se aşeză p e m a r g i n e a p a t u l u i s i m p l u a l l u i S o p h i e , i n s t a ­ l a t în g a r d e r o b ă , p r i v i n d u - ş i s o r a d o r m i n d . J u d e c â n d d u p ă u r m e l e m u r d a r e de l a c r i m i ce pătau o b r a j i i bălai a i l u i S o p h i e şi d u p ă r o ­ c h i a albastră şifonată aruncată c u n e p ă s a r e p e spătarul u n u i s c a u n , se părea că şarada s u r o r i i e i n u se t e r m i n a s e c u m a i m u l t succes d e c â t a sa. î n d e p ă r t ă o buclă de p e o b r a z u l l u i S o p h i e , g â n d i n d u - s e cât de m u l t avea să s u f e r e f a t a c â n d avea să afle că ratase u n u l d i n t r e s c a n ­ d a l u r i l e s e c o l u l u i . C u siguranţă bârfitorii şi p a g i n i l e de s c a n d a l n u a v e a u să r ă m â n ă fără s u b i e c t e în u r m ă t o a r e l e s ă p t ă m â n i . L a u r m a u r m e i , n u în fiecare z i u n m a r c h i z şi l o g o d n i c a l u i e r a u i z g o n i ţ i în cătuşe de l a u n b a l ţinut în c i n s t e a l o r . înfăşură c u b l â n d e ţ e pătura în j u r u l u m e r i l o r l u i S o p h i e . P u t e a l a f e l de b i n e să o lase să d o a r m ă p e n t r u m o m e n t . O r i c u m avea să o trezească d e s t u l de curând. 227

T*iresa (Medeiros P a m e l a se î n t o a r s e în i a t a c u l e i şi l a s a r c i n a ce o aştepta, strădui n d u - s e d i n răsputeri să n u se u i t e l a f e r e a s t r a b i n e ferecată. D a r n u îi era l a f e l de u ş o r să se ţină d e p a r t e de p a t u l u n d e C o n n o r o ţinuse în braţe c u infinită t a n d r e ţ e p â n ă l a cele m a i m i c i o r e ale dimineţii. Sau de o g l i n d a înrămată în faţa căreia stătuse c â n d e l o c u p r i n s e s e în braţe de l a s p a t e şi o încurajase să le privească r e f l e x i i l e î n g e m ă n a t e în t i m p ce o c o p l e ş e a c u plăcere. Sau de c a n a p e a u a u n d e . . . P a m e l a închise strâns o c h i i , o săgeată de d u r e r e c r u n t ă s t r ă p u n g â n d u - i i n i m a . P u t e a să lase lămpile a p r i n s e şi să încuie f e r e a s t r a , d a r n u avea c u m să îşi ferece p o a r t a i n i m i i . N u avea c u m să-şi o p r e a s ­ că a m i n t i r i l e să treacă de z i d u r i l e e i de apărare şi să p r o v o a c e h a o s în hotărârea e i fragilă. îşi lăsă p o v a r a pe p a t şi se î n d r e p t ă s p r e fereastră. N o a p t e a de d i n c o l o de aceasta părea m a i î n t u n e c a t ă ca n i c i o d a t ă , l u n a părea m a i palidă şi m a i n e p u t i n c i o a s ă . F e m e i a c u o c h i î n t u n e c a ţ i care îi î n t o r ­ cea p r i v i r e a d i n s t i c l a vălurită n u s e m ă n a c u n i m e n i c u n o s c u t . îşi s p r i j i n i f r u n t e a de s t i c l a rece şi închise o c h i i , s i m ţ i n d c u m o lacrimă f i e r b i n t e i se p r e l i n g e a p e o b r a z . T o c m a i îşi r i d i c a m â n a ca să o şteargă înainte să p o a t ă f i u r m a ­ tă de a l t e l e , c â n d uşa d o r m i t o r u l u i e i se l o v i de p e r e t e . D u c â n d u - ş i m â n a l a i n i m a z b u c i u m a t ă , se î n t o a r s e şi v ă z u u n s c o ţ i a n f o a r t e înalt şi f o a r t e m â n i o s s t â n d în p r a g .

CapitoCuC27 Dacă a r f i f o s t î m b r ă c a t c o m p l e t în n e g r u şi a r f i ţ i n u t u n p i s ­ t o l în m â n ă , C o n n o r a r f i arătat exact l a f e l ca pe acel d r u m scăl­ d a t de razele l u n i i d i n Ţ i n u t u l M u n t o s a l Scoţiei, în n o a p t e a c â n d se întâlniseră. - C h i a r a i c r e z u t că, dacă încui f e r e a s t r a , a m să r ă m â n pe-afară? Ea se c r i s p a . - î n t r - o b u n ă z i v e i f i stăpânul acestei case. P r e s u p u n că p o ţ i merge oriunde vrei. E l p o r n i spre ea, i a r P a m e l a făcu u n pas în s p a t e , p r u d e n t ă . E l se o p r i , p r i v i n d - o şi n e v e n i n d u - i să creadă. 228

-—

Doamna şi tâCftaruf-

- Ce c r e z i că o să fac, f e t i ţ o ? Că o să r i d i c m â n a l a t i n e ? N u îi p u t e a s p u n e că se t e m e a m a i m u l t să n u îşi p u n ă mâinile pe ea. Ştia cât de c o n v i n g ă t o a r e şi de i r e z i s t i b i l e p u t e a u f i acele mâini. Punându-şi-le în şolduri, C o n n o r m ă t u r ă c u p r i v i r e a c a m e r a d e ­ z o r d o n a t ă , stăruind a s u p r a cufărului deschis ce zăcea pe p o d e a , a s u ­ p r a v a l i z e i p o n o s i t e de p e canapea şi a s u p r a r o c h i i l o r şi p a n t o f i l o r împrăştiaţi pe p a t . A p o i p r i v i r e a i se î n t o a r s e l a ea. N u p u r t a r o c h i a elegantă de b a l , n i c i c ă m a ş a de n o a p t e , c i o r o c h i e simplă d i n lână m e r i n o s , de c u l o a r e a a r a m e i , roasă p e l a cusături şi închisă l a gât c u m n u m a i era l a m o d ă de cel p u ţ i n t r e i sezoane. Era e v i d e n t că acea privelişte n u îi d o m o l i s e f u r i a . Clătină d i n cap. - A r f i t r e b u i t sa ştiu că avea să se ajungă l a a s t a . A ş a le stă în f i r e e n g l e z i l o r , să rănească şi a p o i să fugă l a p r i m u l s e m n de luptă. Ea t r a s e aer în p i e p t şuierător. - I a r e u a r f i t r e b u i t să î m i a m i n t e s c că scoţienii s u n t c u n o s c u ţ i p e n t r u f a p t u l că n u luptă c i n s t i t . î n caz că n u a i o b s e r v a t , bătălia a f o s t câştigată. P r e a i u b i t u l f i u a l d u c e l u i s-a reîntors în sânul f a m i l i e i sale. Este l i b e r a c u m să îşi o c u p e l o c u l de d r e p t în s o c i e t a t e . - L i b e r ? C o n n o r clătină d i n cap d e z g u s t a t . N u v o i m a i f i l i b e r n i c i ­ o d a t ă , î m i v o i p e t r e c e r e s t u l vieţii d u p ă g r a t i i - p r i z o n i e r în această cuşcă aurită. Ea se a p r o p i e de e l , n e p u t â n d u - s e a b ţ i n e . - N u este adevărat, C o n n o r . A c u m v e i f i l i b e r c u adevărat. L i b e r să călătoreşti p r i n l u m e . L i b e r să s t u d i e z i . L i b e r să t e m i ş t i p r i n socie­ t a t e fără să t e uiţi m e r e u p e s t e u m ă r ca n u c u m v a călăul să se afle c u u n pas în u r m a t a . îşi plecă f r u n t e a , a d ă u g â n d î n c e t : L i b e r să îţi a l e g i o mireasă care să îţi o n o r e z e p o z i ţ i a socială. - A m ales-o d e j a . P a m e l a îşi înălţă c a p u l . I n d i f e r e n t ce zărise e l în o c h i i f e t e i , îl î m ­ p i n s e să reducă distanţa d i n t r e e i d i n d o i paşi m a r i . D e g e t e l e l u i se înfipseră în braţele e i , s c u t u r â n d - o zdravăn. - L a n a i b a , P a m e l a , s u n t încă acelaşi b ă r b a t ! Bărbatul p e care l - a i p r i m i t în p a t u l tău n u m a i d e p a r t e de n o a p t e a trecută. Bărbatul care a t r e b u i t să îţi acopere g u r a c u m â n a ca să n u trezeşti t o a t ă casa c â n d ţi-a... 229

T'zresa 'Medeiros - N u , n u m a i eşti! strigă ea, c u v i n t e l e i z v o r â n d u - i d i r e c t d i n i n i ­ m a sfâşiată. N u m a i eşti deloc acelaşi b ă r b a t . Bărbatul acela era u n p u n g a ş - u n i m p o s t o r , l a f e l ca m i n e . T u eşti u n m a r c h i z . Şi î n t r - o b u n ă z i v e i f i duce, în t i m p ce e u n u v o i f i n i c i o d a t ă a l t c e v a decât f i i c a bastardă a u n e i actriţe. A c u m t u a i d o i taţi. E u n u a m a v u t n i c i măcar u n u l ! C o n n o r îi d ă d u d r u m u l şi făcu u n pas în s p a t e ca să lase p u ţ i n s p a ­ ţiu între e i . P a m e l a îl p r i v i c u băgare de s e a m ă , intrigată de c a p i t u l a ­ rea l u i rapidă şi de strălucirea p r i m e j d i o a s ă pe care i - o c i t i în o c h i . E l îşi încrucişa braţele l a p i e p t , acea mişcare s c o ţ â n d u - i

în

e v i d e n ţ ă a r o g a n ţ a naturală pe care ea i - o r e m a r c a s e încă de l a p r i m a l o r întâlnire. - Dacă n u t e m a i c o n s i d e r i s u f i c i e n t de b u n ă ca să-mi f i i mireasă, a t u n c i î m i p o ţ i f i a m a n t ă . P r i v i r e a l u i cenuşie c o b o r î a l e n e pe t r u p u l e i , a p o i urcă d i n n o u , p â r j o l i n d t o t p e u n d e t r e c e a . A i d o v e d i t d e j a că a i t a l e n t u l de a m ă m u l ţ u m i . Ea suspină, n e f i i n d pregătită p e n t r u o a s e m e n e a lovitură. E l ridică u n u m ă r , n e p ă s ă t o r . - N u a r t r e b u i să t e arăţi atât de surprinsă. N u a r f i ceva n e m a i a ­ u z i t ca f i i c a u n e i actriţe să încălzească p a t u l u n u i m a r c h i z . V o i avea d e s t u l e r e s u r s e ca să v ă întreţin pe t i n e şi pe S o p h i e . P o t c u m p ă r a o casă m o d e s t ă pe u n d e v a , câteva b i j u t e r i i f r u m o a s e , p o a t e c h i a r şi u n căţeluş care să t e a j u t e să-ţi treacă t i m p u l m a i r e p e d e c â n d e u v o i f i p r e a o c u p a t c u îndatoririle m e l e - s a u c u soţia m e a , ca să m a i fac v r e o vizită p r i n p a t u l tău. Ea îşi ridică bărbia. - Şi ce a n u m e a i aştepta să o f e r e u în s c h i m b u l p r i v i l e g i u l u i de a d e v e n i a m a n t a ta? - O r i c e aş v r e a . Se aplecă şi îşi a p r o p i e m a i m u l t g u r a de u r e c h e a ei, ş o a p t a l u i răguşită t r e z i n d u n fior de d o r i n ţ ă în s u f l e t u l e i . O r i ­ c â n d aş v r e a . - Prea b i n e , răspunse ea rece. A c c e p t o f e r t a t a . N u aş fi p u t u t d e ­ v e n i m i r e a s a t a în această n o a p t e , însă n i m i c n u m ă o p r e ş t e să-ţi d e v i n amantă. E l îşi î n d r e p t ă s p a t e l e , trăsăturile r ă m â n â n d u - i atât de n e m i ş c a t e încât s-ar fi p u t u t s p u n e că e r a u dăltuite în g r a n i t . - C h i a r aşa? 230

Doamna şi tâfftaruC - Bineînţeles. T o t ceea ce t r e b u i e să f a c i este să-mi s p u i ce a n u m e t e m u l ţ u m e ş t e . îşi lăsă c a p u l pe s p a t e , râzând a s p r u , răguşit. N u - ţ i face g r i j i ! Ştiu c u m să j o c r o l u l d e stricată. A m v ă z u t - o p e m a m a f ă c â n d - o d e s t u l de des - atât pe s c e n ă , cât şi în a f a r a e i . Să m ă î n t i n d p e p a t şi să îmi r i d i c f u s t e l e ? Sau să m ă aplec pe canapea? - O p r e ş t e - t e ! mârâi C o n n o r . - A i p r e f e r a să m ă i e i pe l a spate? îi a r u n c ă o p r i v i r e p r o v o c a t o a r e . Sau în g e n u n c h i ? - O p r e ş t e - t e , Pamela! A c u m ! - N u î n c e r c a m d e c â t să t e m u l ţ u m e s c . E l îi c u p r i n s e faţa în p a l m e , c u p r i v i r e a l a f e l de tăioasă ca şi vocea. - Dacă v r e i să m ă m u l ţ u m e ş t i , f e t i ţ o , a t u n c i î n c e t e a z ă c u t o a t e p r o s t i i l e astea şi căsătoreşte-te c u m i n e ! Tandreţea p ă t i m a ş ă a l u i C o n n o r e r a m u l t m a i g r e u de îndurat d e c â t c r u z i m e a s a u b a t j o c u r a l u i . P a m e l a îşi plecă f r u n t e a , n e v r â n d ca el să v a d ă l a c r i m i l e ce îi î n c e ţ o ş a u p r i v i r e a . - M ă t e m că n u p o t face asta, m i l o r d . N u î m i r ă m â n e decât să vă e l i b e r e z de o r i c e p r o m i s i u n e pe c a r e m i - a ţ i f ă c u t - o înainte să aflăm t o a t e d e t a l i i l e naşterii d o m n i e i v o a s t r e , de o r i c e obligaţie ce v - a r o p r i să vă p r i m i ţ i t i t l u l , p r e c u m şi t o a t e p r i v i l e g i i l e şi d a t o r i i l e care îl î n s o ţ e s c , i n c l u s i v aceea de a vă găsi o mireasă p o t r i v i t ă şi de a v ă zămisli u n m o ş t e n i t o r . C â n d C o n n o r îşi r e t r a s e mâinile de p e c h i p u l e i , n u m a i p u t u face n i m i c ca să-şi oprească l a c r i m i l e ce î n c e p u r ă să îi şiroiască p e o b r a j i . Râsul l u i se a u z i s c u r t şi n e m i l o s . - Ă s t a a f o s t p l a n u l n o s t r u d e l a î n c e p u t , n u - i aşa? Ca t u să c e r i a n u l a r e a l o g o d n e i n o a s t r e şi să î m i frângi i n i m a . S u n t s i g u r că v o i face o figură d e s t u l de tragică în o c h i i societăţii. P r o b a b i l că se v o r i v i n e n u m ă r a t e f e m e i m i l o s t i v e , d o r n i c e să m ă c o n s o l e z e . V o r b e l e l u i i se înfipseră ca n i ş t e p u m n a l e în i n i m ă , d a r P a m e l a ştia că n u avea n i c i u n d r e p t să îl d o j e n e a s c ă . A c u m n u m a i e r a c r u d , c i d o a r sincer. - î n c ă m a i a i d r e p t u l l a r e c o m p e n s ă , să ştii, adăugă e l . Ea t r a s e aer în p i e p t , c u t r e m u r â n d u - s e , f o r ţ â n d u - s e să îşi r i d i c e c a p u l şi să îi susţină p r i v i r e a . - N u o vreau. 231

iresa (Mecfeiros O c h i i l u i e r a u l a f e l de a r g i n t i i şi de îndepărtaţi ca l u n a . - Poate că n u o v r e i , d a r S o p h i e o m e r i t ă . D e ce n u o c o n s i d e r i p u r şi s i m p l u p l a t a p e n t r u s e r v i c i i l e o f e r i t e ? C â n d C o n n o r se î n t o a r s e şi ieşi d i n c a m e r ă , î n c h i z â n d î n c e t uşa în u r m a l u i , ea se prăbuşi în g e n u n c h i , lângă canapea, a s c u n z â n d u - ş i faţa în p e r n e ca să-şi î n ă b u ş e s u s p i n e l e . Pamela plânsese v r e m e î n d e l u n g a t ă c â n d îşi d ă d u seama, în sfâr­ şit, că o m â n g â i a c i n e v a b l â n d pe păr. Ridică b r u s c c a p u l , i n i m a b ă t â n d u - i m a i r e p e d e , însufleţită de o speranţă sălbatică şi n e m e r i t a t ă . S o p h i e stătea cuibărită pe canapea lângă l o c u l u n d e ea îşi s p r i j i n i s e f r u n t e a , c u b u c l e l e a u r i i c i u f u l i t e şi c u o c h i i umflaţi de s o m n . Sora e i îi a t i n s e c u o m â n ă o b r a z u l u m e d de l a c r i m i . - D a r ce s-a î n t â m p l a t , P a m m i e ? N u t e - a m m a i v ă z u t n i c i o d a t ă p l â n g â n d aşa. N i c i m ă c a r c â n d a m u r i t

maman.

- N u a m p u t u t , mărturisi P a m e l a p r i n t r e sughiţuri. A t r e b u i t să fiu p u t e r n i c ă p e n t r u t i n e . - G a t a , g a t a , dragă! îngână î n c e t S o p h i e , m â n g â i n d - o încă o dată b l â n d pe păr. Ce-ar fi să m ă laşi pe m i n e să fiu p u t e r n i c ă p e n t r u 0 vreme? C u t o a t e că a r fi p u s rămăşag că n u m a i avea n i c i o lacrimă de văr­ sat, c o m p a s i u n e a s u r o r i i e i îi deschise u n n o u d i g . întreaga p o v e s t e 1 se revărsă a t u n c i d i n s u f l e t - p r i n t r e s u s p i n e , i c n e t e , sughiţuri şi câteva p a u z e s c u r t e în care suflă c u z g o m o t în b a t i s t a uzată p e care S o p h i e i - o duse l a n a s . Când t e r m i n ă , o c h i i a p r o a p e că n u i se m a i p u t e a u d e s c h i d e de umflaţi ce e r a u , i a r ea era atât de o b o s i t ă d u p ă p l â n s , încât n u îşi m a i putea ridica f r u n t e a d i n poala s u r o r i i ei. - S t a i să v ă d dacă a m înţeles b i n e , ş o p t i S o p h i e , trecându-şi u ş o r degetele p r i n părul c i u f u l i t a l P a m e l e i . A t â t t i m p cât C o n n o r a f o s t u n p u n g a ş p e r i c u l o s , c u u n preţ p u s pe c a p u l său, şi care a r fi f o s t f o a r t e p r o b a b i l să vă ducă pe a m â n d o i l a s p â n z u r ă t o a r e înainte să se t e r m i n e t o a t e astea, e r a i dispusă să t e măriţi c u e l . D a r a c u m , c â n d a i d e s c o p e r i t că este u n n o b i l n e m a i p o m e n i t de b o g a t , care îţi p o a t e o f e r i t o t ce a i v i s a t t u v r e o d a t ă , l - a i a r u n c a t d e o p a r t e ca pe o g h e a t ă veche. 232

Doamna şi tâfftaruC-

-

Fără să îşi r i d i c e c a p u l , P a m e l a făcu u n s e m n s c u r t de a p r o b a r e , a p o i clătină d i n cap, a p o i a p r o b ă d i n n o u . - Ş i t o t u l fiindcă eşti atât de e n e r v a n t de nobilă şi de altruistă încât eşti hotărâtă să îţi a r u n c i l a g u n o i f e r i c i r e a - şi pe a l u i , d o a r ca să d o v e d e ş t i asta. P a m e l a îşi ridică î n c e t c a p u l ca să se u i t e l a s o r a e i . S o p h i e s t r â m b ă d i n năsucul cârn spre ea. - N u înţelegi, Pamela? C o n n o r este cel m a i b u n l u c r u care ţi s-a î n t â m p l a t v r e o d a t ă . Te face l a c o m ă . Şi egoistă. Şi dispusă să f a c i o r i ­ ce este n e v o i e ca să o b ţ i i ceea ce îţi doreşti. Şi, dacă e să m ă i a u d u p ă z g o m o t e l e ce s-au t o t a u z i t p e s u b uşa m e a în fiecare n o a p t e d i n u l t i ­ m a s ă p t ă m â n ă , aş s p u n e că t o t ceea ce îţi doreşti t u este e l . - B i n e î n ţ e l e s că îl doresc p e e l ! M i - 1 doresc m a i m u l t d e c â t viaţa însăşi! D a r n u p r e a s u n t b u n ă de ducesă. - O, t e r o g ! Este clar că bărbatul ăsta t e adoră. N u îi pasă dacă eşti o prinţesă s a u o lăptăreasă. Şi, în p l u s , adăugă ea c u f e r m i t a t e , dacă t u n u t e măriţi c u e l , o v o i face e u . U n m i c z â m b e t r ă z b u n ă t o r îi î n f l o ­ r i p e b u z e . Şi ce m a i învăţătură de m i n t e a r f i asta p e n t r u m i z e r a b i l u l ăla de văr a l l u i ! Se ridică, î n t i n z â n d u - s e şi c ă s c â n d ca o pisicuţă graţioasă, şi p o r ­ n i î n a p o i spre g a r d e r o b ă . - Dacă reuşeşti să îl a t r a g i iarăşi î n p a t u l tău d u p ă c e - i v e i s p u n e ce idioată a i f o s t , încearcă să n u m a i f a c i z g o m o t , b i n e ? A m n e v o i e de s o m n u l m e u de f r u m u s e ţ e . Când s o r a e i plecă, P a m e l a se c h i n u i să se r i d i c e în p i c i o a r e , c u i n i ­ m a b u b u i n d u - i de f e r i c i r e . D i n t r - o d a t ă , se simţea d e l i c i o s de l a c o m ă . Şi n e m a i p o m e n i t de egoistă. Şi dispusă să facă o r i c e a r f i f o s t n e v o i e , i n d i f e r e n t cât de greşit s a u de n e r u ş i n a t , p e n t r u a o b ţ i n e ceea ce-şi d o r e a . Şi ceea ce-şi d o r e a e r a C o n n o r . î n braţele e i . î n p a t u l e i . Şi în viaţa e i , p e n t r u t o a t e zilele şi n o p ţ i l e care îi m a i rămăseseră. P o r n i s p r e uşă, a p o i î n c r e m e n i , s c o ţ â n d u n ţipăt c u m p l i t c â n d a j u n s e faţă î n faţă c u p r o p r i a r e f l e x i e d i n o g l i n d a înrămată. C o n n o r simţise c u m v a că n u avea să găsească sala de b a l p u s t i e , însă a j u n s e acolo o r i c u m , traversând p o r ţ i u n i l e succesive de l u m i ­ n ă şi u m b r ă , p â n ă c â n d se o p r i în faţa p o r t r e t u l u i ducesei e l e g a n t e şi t i n e r e p e care e l n u o cunoscuse d e c â t s u b n u m e l e de „ m a m ă " . 233

iresa (Medeiros D u c e l e n u p r i v e a în sus, l a p o r t r e t , c i în j o s , l a m e d a l i o n u l deschis p e care îl ţinea î n p a l m ă . - î m i doresc să o f i c u n o s c u t pe această f e m e i e , r o s t i e l uşor. Pare atât de împăcată! D e parcă a r f i î n c e t a t , în sfârşit, să se m a i l u p t e p e n t r u t o a t e l u c r u r i l e pe care n u l e - a r f i p u t u t avea n i c i o d a t ă . - P r e c u m f i d e l i t a t e a ta? D u c e l e trânti c a p a c u l m e d a l i o n u l u i . - P r o b a b i l că a plătit-o pe c o t o r o a n ţ a a i a bătrână d i n S t r a t h s p e y ca să s p u n ă t u t u r o r că era m o a r t ă . E r a o fată isteaţă. U n z â m b e t p l i n de d o r îi a r c u i b u z e l e . Prea isteaţă p e n t r u cei ca m i n e . L a u r m a u r ­ m e i , ce altă soluţie m a i b u n ă a r f i a v u t ca să dispară şi să t e p r o t e ­ jeze decât să îşi creeze o altă viaţă? C u u n a l t n u m e . O altă f a m i l i e . U n a l t bărbat... - U n bărbat b u n , îl asigură C o n n o r . A u a v u t o fiică. Pe s o r a m e a , Catriona. D u c e l e îi a r u n c ă o p r i v i r e piezişă. - A ş a d a r , a f o s t fericită? C u adevărat fericită? C o n n o r înclină d i n cap. - A r a r e o r i a m v ă z u t - o fără u n c â n t e c s a u u n z â m b e t pe b u z e . - M ă b u c u r p e n t r u asta. A m v r u t să fie fericită. î m i p a r e rău n u ­ m a i p e n t r u că n u e u a m f o s t bărbatul care să poată... D u c e l e se o p r i , m â n g â i n d b l â n d c a p a c u l m e d a l i o n u l u i c u d e g e t u l m a r e . Ştii, c h i a r m - a i u b i t . Cândva. - Bineînţeles că t e - a i u b i t . Dacă n u t e - a r fi i u b i t , n u a i fi p u t u t să îi frângi i n i m a . - Ea a... m u r i t u ş o r ? C o n n o r îşi închise strâns o c h i i p e n t r u o clipă, v ă z â n d acel u l t i m z â m b e t îndurerat p e care m a m a l u i i-1 o f e r i s e bărbatului p e care îl i u b e a , a u z i n d în m i n t e e c o u l î n d e p ă r t a t a l u n e i d e t u n ă t u r i de p i s t o l . - E a aşa a r s p u n e . Şi, p â n ă l a u r m ă , c r e d că asta este t o t ce contează. Cei d o i bărbaţi îşi ridicară p r i v i r e a spre î n c â n t ă t o a r e a tânără d i n p o r t r e t care d ă d u s e sens vieţii a m â n d u r o r a - m a i întâi c u p r e z e n ţ a ei, a p o i p r i n absenţă. C o n n o r f u cel care întrerupse în cele d i n u r m ă tăcerea. - A r t r e b u i să fii a m u z a t . Se d o v e d e ş t e că, p â n ă l a u r m ă , s u n t tatălui m e u . P a m e l a m ă părăseşte. 234

fiul

(Doamna şi tâCfiaruCC h i p u l c o n t e l u i se u m b r i de o m â h n i r e sinceră. - O , n u , băiete! N u t r e b u i e să o laşi să facă asta! - Şi c u m să o opresc? C o n n o r îşi t r e c u o m â n ă p r i n păr, supărarea ieşindu-i, în sfârşit, l a suprafaţă s u b f o r m a u n u i b l e s t e m a m a r . Dacă a m fi f o s t în Scoţia, aş fi p u t u t să o răpesc şi să o o b l i g să se m ă r i t e c u m i n e s u b a m e n i n ţ a r e a a r m e i , a p o i aş fi înlănţuit-o de p a t u l m e u p â n ă c â n d aş fi c o n v i n s - o că l o c u l e i era acolo. D a r ce d r a c u să fac a i c i , p r i n t r e v o i , o a m e n i civilizaţi?

Să o î n s p ă i m â n t ? Să o a m e n i n ţ că

0 v o i d a în judecată p e n t r u că a încălcat c o n t r a c t u l de l o g o d n ă ? D u c e l e p r i n s e a m b e l e braţe ale s c a u n u l u i şi se ridică î n c e t în p i ­ cioare. C o n n o r îl p r i v i u i m i t c u m f ă c u u n pas n e s i g u r spre e l , a p o i încă u n u l , a p r o p i i n d u - s e d e s t u l de m u l t încât să îi p u n ă f e r m o m â n ă p e umăr. O c h i i căprui, p ă t r u n z ă t o r i , a i bătrânului străluceau de e m o ţ i e . - N u face aceeaşi greşeală pe care a m f ă c u t - o e u , fiule! N u lăsa m â n d r i a să-ţi stea în cale. N u o î n s p ă i m â n t a . N u o a m e n i n ţ a . I u b e ş ­ t e - o ! P u r şi s i m p l u i u b e ş t e - o ! P a m e l a se aşeză p e t a b u r e t u l d i n faţa m ă s u ţ e i de toaletă, b o m ­ b ă n i n d şi a c o p e r i n d u - ş i c u f r e n e z i e n a s u l c u p u d r ă de o r e z , f o l o s i n d u n p ă m ă t u f d i n blană de i e p u r e . N u fusese n i c i o d a t ă g e n u l care să plângă f r u m o s , ca S o p h i e , şi, în u r m a c r i z e i de p l â n s , i se u m f l a s e şi 1 se pătase faţa. încercă să îşi î m p r o s p ă t e z e c h i p u l t i m p de a p r o a p e o j u m ă t a t e de oră, fără r e z u l t a t e m u l ţ u m i t o a r e . Se lăsă p e spate o f t â n d , a r u n c â n d p ă m ă t u f u l de i e p u r e î n a p o i în tăviţa c u p u d r ă . P u r şi s i m p l u n u avea ce face. Dacă scoţianul avea să o iubească, t r e b u i a să se o b i ş n u i a s c ă să o iubească c h i a r şi a t u n c i c â n d arăta ca u n h o m a r c u o c h i i umflaţi. C u p u ţ i n n o r o c , p o a t e că e l îşi s t i n s e s e d e j a lumânările d i n d o r ­ m i t o r , îşi înăbuşi u n fior plăcut de n e r ă b d a r e , z â m b i n d c â n d îşi î n ­ c h i p u i cât de s u r p r i n s avea să fie să o v a d ă s t r e c u r â n d u - s e în c a m e r a şi în p a t u l l u i . N u p u t e a decât să spere că n u avea să o î m p u ş t e . Deşi, d a t fiind că se p u r t a s e ca o m a r e n e r o a d ă m a i d e v r e m e , p r o b a b i l că n u l - a r fi î n v i n o v ă ţ i t dacă a r fi f ă c u t - o . T o c m a i se r i d i c a de pe t a b u r e t c â n d a u z i u n z g o m o t s t r a n i u , ca u n ţipăt de b u f n i ţ ă , r ă s u n â n d d i n s p a t e l e e i . I n i m a îi tresaltă de b u c u r i e c â n d îşi d ă d u seama că z g o m o t u l se a u z e a de l a fereastră. 235

T'iresa (Medeiros A r fi t r e b u i t să ştie că u n s c o ţ i a n î n c ă p ă ţ â n a t c u m era C o n n o r n u se dădea b ă t u t atât de uşor. M a i ales în faţa u n e i fetişcane d i n A n g l i a l a f e l de încăpăţânate. Z b u r ă spre fereastră ca să o descuie şi t r a s e de cercevea c u m â i n i nerăbdătoare. - V i n o a i c i în c l i p a asta, s c o ţ i a n p r o s t ă n a c , înainte să t e v a d ă v r e u n v a l e t şi să-mi s t r i c i reputaţia! Bineînţeles că reputaţia m e a este o r i c u m făcută ţăndări, d u p ă ce j u m ă t a t e d i n L o n d r a m - a v ă z u t târâtă în lanţuri, aşa că a i p u t e a l a f e l de b i n e să sfârşeşti t r a n s f o r m a ­ rea m e a î n t r - o p a r i a a societăţii. Se d e p ă r t a de fereastră, z â m b i n d l a r g , c u nerăbdare, c â n d o s i l u e ­ tă î n v e ş m â n t a t ă c o m p l e t în n e g r u sări p e s t e p e r v a z . însă c â n d acea siluetă se ridică, z â m b e t u l e i păli. I n t r u s u l e r a c u m a i b i n e de t r e i z e c i de c e n t i m e t r i m a i s c u n d decât C o n n o r . Şi m ă t ă ­ h ă l o s - l a t atât în u m e r i , cât şi în şolduri. P u r t a o m a s c ă d i f o r m ă d i n p â n z ă aspră de sac, ce îi acoperea t o t c a p u l , c u nişte tăieturi z d r e n ţ u ­ i t e în d r e p t u l o c h i l o r . Se năpusti a s u p r a e i , a c o p e r i n d u - i b r u t a l g u r a c u o m â n ă şi î n ă b u şindu-i ţipătul înainte ca p â n ă şi S o p h i e să îl p o a t ă a u z i . C o n n o r stătea în faţa uşii P a m e l e i , p r i v i n d în jos n e î n c r e z ă t o r l a b u l b u l de c r i s t a l a l clanţei d i n m â n a l u i . îl m a i răsuci o dată, încercându-1, a p o i îl scutură c u p u t e r e . N u se î n t â m p l ă n i m i c . D e aceas­ tă dată, m i c a v u l p e încăpăţânată n u n u m a i că încuiase f e r e a s t r a , c i şi uşa. C o n n o r se s p r i j i n i c u p a l m e l e de uşă, o f t â n d . C â n d îi o f e r i s e s f a ­ t u l său înţelept, ducele a r fi p u t u t să îl p r e v i n ă că avea să ajungă să i m p l o r e în faţa u n e i uşi închise. Bătrânul avea p r o b a b i l m u l t ă e x p e ­ rienţă l a asta. - Pamela? întrebă e l b l â n d , î n c e r c â n d să v o r b e a s c ă în ş o a p t ă ca să n u - 1 audă t o ţ i s e r v i t o r i i curioşi d i n casă. Ştiu că m ă a u z i , aşa că n u are r o s t să t e p r e f a c i că n u . V o r b e l e îi fură î n t â m p i n a t e de tăcere. - Ştiu că ţi-a i n t r a t c u m v a în c a p u l ăla f r u m o s că n u eşti d e s t u l de b u n ă p e n t r u cei ca m i n e . D a r adevărul este că e u n u m e r i t n i c i m ă c a r să-ţi l u s t r u i e s c g h e t e l e . F a p t u l că m - a m n ă s c u t n o b i l n u m ă face u n b ă r b a t n o b i l . Poţi să m ă n u m e ş t i „ m i l o r d " cât v r e i , d a r s u n t 236

Doamna şi tâCfiaruCîncă acelaşi s c o ţ i a n h o ţ şi l i p s i t de i m p o r t a n ţ ă d i n Ţinutul M u n t o s , care ţi-a f u r a t pantalonaşii. N u v o i f i n i c i o d a t ă d e m n de o f e m e i e ca t i n e , însă, dacă m ă v e i lăsa, m i - a r plăcea să-mi p e t r e c r e s t u l z i l e l o r s t r ă d u i n d u - m ă să f i u . A m i n t i n d u - ş i î n d e m n u l d u c e l u i de a n u lăsa m â n d r i a să-i stea în cale, îşi s p r i j i n i f r u n t e a de uşă. - E u n u s u n t tatăl m e u . Te iubesc, f e t i ţ o , şi n u a m n i c i cea m a i m i c ă intenţie să î m i p e t r e c r e s t u l vieţii g â n d i n d u - m ă că a m f o s t atât de p r o s t încât să t e p i e r d . îşi ţinu răsuflarea şi ascultă, d a r n u a u z i n i c i cel m a i m i c s u n e t v e n i n d d i n cameră. îşi ridică f r u n t e a şi se î n c r u n t ă l a uşă. N u a r f i c r e z u t n i c i o d a t ă că P a m e l a era atât de lipsită de inimă. îşi d ă d u seama că î n c e p e a să se înfurie. - L a n a i b a c u t o a t e , f e m e i e , s u n t m a r c h i z şi v o i f i duce î n t r - o b u n ă z i ! A s t a este casa mea şi îţi p o r u n c e s c să d e s c h i z i i m e d i a t uşa asta şi să t e măriţi d r a c u l u i c u m i n e ! A j u n g â n d l a l i m i t a răbdării sale d e s t u l de l i m i t a t e , C o n n o r ridică p i c i o r u l şi deschise uşa d i n t r - o singură lovitură, i z b i n d - o de p e r e t e şi distrugându-i b a l a m a l e l e . î n c ă p e r e a e r a p u s t i e . Preţ de o clipă î n g r o z i t o a r e , C o n n o r c r e z u că P a m e l a plecase d e j a . D a r cufărul e i zăcea încă deschis pe p o d e a ; p a t u l era încă p l i n c u r o c h i i şi p a n t o f i . î n a i n t e să se avânte ca o f u r t u n ă spre g a r d e r o b ă ca să ceară nişte explicaţii de l a s o r a e i , uşa acesteia se deschise b r u s c . O S o p h i e c u o c h i i mijiţi de s o m n îşi î n n o d a c o r d o n u l h a l a t u l u i c u mişcări r e p e z i t e şi m â n i o a s e . - D o a r dacă v o i d o u ă , t u r t u r e l e l o r , aveţi l u c r u r i m a i b u n e de făcut d e c â t să d o r m i ţ i , a s t a n u î n s e a m n ă că n o i , r e s t u l , b i e t e s u f l e t e s i n g u ­ r e , n u t r e b u i e să... Se o p r i c â n d îl v ă z u pe C o n n o r s t â n d acolo de u n u l s i n g u r . O încruntătură de u i m i r e îi apăru p e f r u n t e . - U n d e - i Pamela? - A s t a aş v r e a să ştiu şi e u , răspunse e l s u m b r u . Uşa e i era încuia­ tă. D i n i n t e r i o r . S o p h i e îşi ridică p r i v i r e a l a e l , o a d i e r e b l â n d ă c i u f u l i n d u - i părul. 237

— T'iresa (Mecfeiros C o n n o r se întoarse î n c e t , u n fior rău-prevestitor c o b o r â n d u - i pe şira spinării. F e r e a s t r a ce fusese ferecată c u atâta grijă m a i d e v r e m e era l a r g deschisă.

Capitolul28 Când deschise o c h i i şi o v ă z u p e S o p h i e s t â n d d e a s u p r a l u i ca u n înger celest î n v e ş m â n t a t î n t r - o r o c h i e albă de b o r a n g i c , C r i s p i n ştiu că încă v i s a . O c h i i e i albaştri e r a u î n t r e b ă t o r i şi o strălucire b l â n d ă îi î n c o n j u r a ca o aură b u c l e l e s c u r t e şi bălaie. Z â m b i n d s o m n o r o s , se întinse să o tragă în braţele l u i , n e r ă b d ă ­ t o r să m e a r g ă o r i u n d e l - a r fi p u r t a t acel v i s . O p e r e c h e de m â i n i d u r e îl înşfacă d i n p a t şi îl trânti de cel m a i a p r o p i a t p e r e t e . C h i p u l vărului său i se c o n t u r a în faţa o c h i l o r , trăsă­ t u r i l e aspre ale a c e s t u i a f o r m â n d l i n i i n e c r u ţ ă t o a r e . - U n d e este ea? C r i s p i n c l i p i î n g r o z i t , î n c e r c â n d să îşi dea s e a m a c u m de v i s u l l u i f r u m o s se p u t u s e t r a n s f o r m a î n t r - u n c o ş m a r c u o a s e m e n e a viteză u l u i t o a r e . E r a încă p e j u m ă t a t e a m e ţ i t de s o m n şi d i n cauza întregii cantităţi de ş a m p a n i e p e care o b ă u s e d u p ă ce S o p h i e îl înecase c u acea l i c o a r e . L a p u ţ i n t i m p d u p ă ce f a t a ieşise ca o f u r t u n ă d i n sala de b a l , părăsise şi e l încăperea, c u câte o sticlă plină în fiecare m â n ă . L e v e n i s e r e p e d e de hac în s o l a r i u , a p o i se împleticise p â n ă în c a m e r a l u i şi se prăbuşise pe p a t îmbrăcat. î n c ă n u e r a c a p a b i l să îşi f o r m e z e u n g â n d c o e r e n t , darămite u n c u v â n t , c â n d C o n n o r îl l o v i de p e r e t e a d o u a oară, p r o v o c â n d u - i o şi m a i m a r e d u r e r e de cap decât cea pe care o s i m ţ e a d e j a . - Unde este ea? C r i s p i n îi a r u n c ă l u i S o p h i e o p r i v i r e încurcată. - Păi, este c h i a r a i c i , lângă t i n e . N u o vezi? - N u m ă r e f e r l a S o p h i e , mârâi C o n n o r . M ă r e f e r l a P a m e l a . U n d e d r a c u este? - D e u n d e d r a c u ' să ştiu? Este l o g o d n i c a ta, n u - i aşa? C o ş m a r u l l u i C r i s p i n d e v e n i şi m a i n e g r u c â n d o siluetă masivă se d e s p r i n s e d i n u m b r e . P u r t a o c ă m a ş ă de n o a p t e lungă şi o scufie 238

Doamna şi tâfdaruC c u c i u c u r i . Nişte p l e t e arămii îi ieşeau de s u b scufie ca o h o a r d ă f r e ­ m ă t ă t o a r e de şerpi a i M e d u z e i . U n d i n t e d i n a u r îi sclipea p r i n t r e dinţii d i n faţă. îi aruncă l u i C r i s p i n o p r i v i r e piezişă, t r o s n i n d u - ş i î n c h e i e t u ­ r i l e groase ale d e g e t e l o r de parcă şi-ar f i d o r i t să f i f o s t s p i n a r e a englezului. - L ă s a ţ i - m ă zece m i n u t e s i n g u r c u flăcăul şi-o să-1 fac să vorbească! C o n s t e r n a t d i n n o u , C r i s p i n se apucă de p a r t e a d i n faţă a cămăşii lui Connor. - A l a n u este v a l e t u l tău? Sophie oftă îmbufnată. - V o i d o i sunteţi fără de speranţă. Ce-ar f i să m ă laşi p e m i n e să v o r b e s c c u el? Se v ă z u obligată să se aplece pe s u b braţul l u i C o n n o r c â n d acesta refuză să-şi slăbească strânsoarea de pe l a v a l i e r a l u i C r i s p i n . î n c i u d a p r i v i r i i l u i t u r m e n t a t e , C r i s p i n n u î n t â m p i n ă n i c i o g r e u t a t e să se c o n c e n t r e z e a s u p r a c h i p u l u i e i încântător. - Sora m e a , P a m e l a , lipseşte, spuse ea, p r o n u n ţ â n d fiecare c u v â n t de parcă a r f i v o r b i t c u u n c o p i l . A v e m m o t i v e î n t e m e i a t e să c r e d e m că se p o a t e să f i f o s t luată î m p o t r i v a v o i n ţ e i e i . - S o r a ta? A - h a ! Ştiam că n u eşti s e r v i t o a r e a e i ! - D a , m ă t e m că aceea a f o s t o m i n c i u n ă sfruntată. A c u m , n o i s p e r a m ca t u - s a u p o a t e m a m a t a - să a i u n e l e i n f o r m a ţ i i despre s o a r t a e i . D i n p ă c a t e , n u îi p u t e m p u n e întrebări m a m e i t a l e p e n t r u că p a t u l e i este g o l . L u i C r i s p i n îi scăpă u n c h i c o t i t n e a j u t o r a t c â n d şi-i î n c h i p u i d â n d b u z n a în i a t a c u l m a m e i l u i şi b r u s c â n d - o în f e l u l acela. C o n n o r îl scutură p â n ă c â n d î n c e p u r ă să-i clănţăne dinţii, o b l i ­ g â n d - o pe S o p h i e să se retragă în grabă. - Dacă n u n e p o ţ i s p u n e u n d e o g ă s i m pe P a m e l a , ţi-aş s u g e r a răs­ p i c a t să n e s p u i u n d e o g ă s i m p e m a m a t a . C r i s p i n se î n e c ă de râs. - P r o b a b i l este pe u n d e v a pe afară, s t r â n g â n d o c h i de şopârle s a u j u p u i n d nişte pisicuţe ca să-şi facă o p e r e c h e n o u ă de m ă n u ş i . M â r â i n d în barbă, C o n n o r îl ridică de l a p ă m â n t . Preţ de o clipă a m e ţ i t o a r e , C r i s p i n se t e m u că avea să f i e a r u n c a t p r i n cea m a i a p r o ­ piată fereastră - fără să se b u c u r e de concesia de a - i fi deschisă m a i 239

*fzresa (Medteiros întâi. însă C o n n o r îl a r u n c ă , p u r şi s i m p l u , î n a p o i pe p a t , a p o i îşi t r e c u o m â n ă p r i n păr, d e z g u s t a t . V i s u l l u i C r i s p i n d e v e n i şi m a i s t r a n i u c â n d u n v a l e t c u răsuflarea tăiată, îmbrăcat în l i v r e a , se n ă p u s t i în c a m e r ă . - A i c i eraţi, m i l o r d ! r o s t i acesta, schiţându-i l u i C o n n o r o p l e c ă ­ c i u n e pripită. V - a m căutat pe t o t d o m e n i u l . M i s i v a aceasta t o c m a i a s o s i t . Bărbatul care a a d u s - o a spus că este u r g e n t ă - că este o ches­ t i u n e de viaţă şi de m o a r t e . C o n n o r s m u l s e b u c a t a î m p ă t u r i t ă de p e r g a m e n t d i n m â n a ser­ v i t o r u l u i , î n t i m p ce e l c i t e a r e p e d e r â n d u r i l e m â z g ă l i t e p e h â r t i e , v a l e t u l se uită l a m i c a l o r a d u n a r e c i u d a t ă c u o oarecare n e r ă b d a r e . V a l e t u l l u i C o n n o r îi f ă c u s e m n c u o c h i u l , ceea ce p ă r u să îi s p o r e a s ­ că n e r v o z i t a t e a . S o p h i e se ridică pe vârfuri ca să privească p e s t e u m ă r u l l u i Connor, încruntându-şi f r u n t e a frumoasă. - C u n o s c adresa a s t a . Este T e a t r u l C o r o a n e i de pe D r u r y L a n e . Cel în care a m u r i t

maman.

N e l u â n d în s e a m ă î m p o t r i v i r e a dureroasă a c a p u l u i său, C r i s p i n se ridică în c a p u l oaselor pe p a t . - Ş i e u c u n o s c adresa a i a l a f e l de b i n e . A m d u s - o pe m a m a acolo o dată, ca să o p o a t ă v e d e a p e M a r i a n n e D a r b y p e scenă. D u p ă aceea, m a m a s-a întâlnit de câteva o r i c u ea, să i a c e a i u l î m p r e u n ă . C r e d că u l t i m a dată a v ă z u t - o c h i a r în z i u a în care a m u r i t . C r i s p i n îşi î n c h e i e c i r i p i t u l vesel şi d e s c o p e r i că t o ţ i se u i t a u l a el de parcă i - a r fi c r e s c u t u n a l d o i l e a cap, l a f e l de u m f l a t de d u r e r e ca p r i m u l . C h i a r şi d u p ă atâtea l u n i , m i r o s u l de cărbuni şi de dărâmături se m a i s i m ţ e a încă în aer. C o n n o r păşi p e s t e o g r i n d ă p u t r e d ă , n e v e n i n d u - i să creadă că o a s e m e n e a ruină fusese o d a t ă u n t e a t r u p r o s p e r . A c o p e r i ş u l se prăbuşise în flăcările ce mistuiseră clădirea, lăsând în u r m a l u i t r e i z i d u r i înalte deschise spre cer. Curând a v e a u să apară z o r i i , d a r , j u d e c â n d d u p ă c u l o a r e a neagră a n o r i l o r ce stăruiau d e a s u p r a t e a t r u l u i , n u a v e a u să aducă c u e i raze de soare, c i p l o a i e . 240

Doamna şi tâfdaruf C o n n o r o c o l i o c o l o a n ă î n n e g r i t ă şi se t r e z i p r i v i n d în g ă v a n e ­ le goale ale u n u i h e r u v i m d i n g h i p s , l u c i u l l u i o d i n i o a r ă a u r i t f i i n d a c u m u m f l a t şi c o j i t . D i n spatele l u i , B r o d i e fluieră pe u n t o n j o s . - D a c ă a e x i s t a t v r e o d a t ' u n loc p r o p i c e p e n t r u s t a f i i ,

flăcăiaş,

a t u n c i ăsta este! C o n n o r aruncă o p r i v i r e în s p a t e , l a f a t a c u c h i p u l ascuns s u b g l u ­ ga u n e i p e l e r i n e , care îşi c r o i a c u graţie d r u m în u r m a l o r , ştiind că ea avea m a i m u l t e m o t i v e decât e i să se t e a m ă de s t a f i i l e care a r fi p u t u t b â n t u i acel loc. O luase p e S o p h i e c u e l în c i u d a t u t u r o r i n s t i n c t e l o r sale. î n b i l e t u l pe care îl p r i m i s e fusese a v e r t i z a t că viaţa P a m e l e i a r fi f o s t c u r m a t ă dacă îi a n u n ţ a pe duce sau autorităţile de l i p s a e i , i a r S o p h i e îi a m e n i n ţ a s e că avea să i s t e d i t a m a i s c a n d a l u l dacă era lă­ sată în u r m ă . N u p u t e a decât să se roage ca P a m e l a să m a i aibă şansa de a ţipa l a e l p e n t r u că se lăsase păcălit de o a s e m e n e a fată răsfăţată şi vicleană. î n stânga l o r se a u z i e c o u l u n o r paşi. C o n n o r se răsuci pe călcâie, scoţându-şi pistolul. C r i s p i n se d e s p r i n s e î n c e t d i n ceaţa d i m i n e ţ i i ce se s t r e c u r a p r i n ­ t r e g r i n z i l e r u p t e ale g a l e r i i l o r prăbuşite. îşi ridică mâinile în aer, arătând cât se p o a t e de t r e a z . - Ce cauţi aici? îl întrebă C o n n o r fără să-şi c o b o a r e p i s t o l u l . - V r e a u să a j u t . Este m a m a m e a . S-ar p u t e a să m ă înţeleg c u ea. C â n d C o n n o r îşi ridică o sprânceană, n e î n c r e z ă t o r , adăugă: Există u n început p e n t r u toate. - Eşti î n a r m a t ? C r i s p i n înclină d i n cap, d e s c h i z â n d u - ş i h a i n a ca să le a r a t e o s p a ­ d ă şi d o u ă p i s t o a l e de d u e l . Sophie p u f n i . - Ce? A rămas z a r z a v a g i u l fără v e r z e s t r i c a t e ? Fără să-1 i a în s e a m ă pe C o n n o r şi a m e n i n ţ a r e a p i s t o l u l u i său încărcat, C r i s p i n îşi c o b o r î mâinile şi o p r i v i l u n g . - A ş a d a r eşti dispusă să t r e c i c u v e d e r e a f a p t u l că se p r e a p o a t e ca m a m a m e a să o fi ars de v i e pe m a m a t a în p a t u l e i , însă n u v r e i să m ă laşi să u i t a f u r i s i t a a i a de g u l i e , n u - i aşa? - A f o s t o roşie. 241

T'iresa (Medeiros î n c r u c i ş â n d u - ş i mâinile l a p i e p t , S o p h i e îi î n t o a r s e s p a t e l e , c u u m e r i i zvelţi cât se p o a t e de drepţi. C o n n o r îşi vârî p i s t o l u l î n a p o i în centură, o f t â n d . - Poţi r ă m â n e . D a r m ă aştept să f a c i ce-ţi v o i s p u n e . Făcu u n gest c u c a p u l spre S o p h i e . Şi d a c ă - m i s t a i în d r u m , o v o i lăsa pe ea să te împuşte. C r i s p i n f ă c u u n gest a p r o b a t o r d i n cap, s u m b r u , a p o i p o r n i d u p ă ei. C â n d încercă să o a j u t e p e S o p h i e să treacă p e s t e o scândură f ă c u ­ tă ţăndări, ea îşi t r a s e c o t u l ca să n u o p o a t ă a t i n g e . Pe m ă s u r ă ce se a v e n t u r a u m a i a d â n c î n i n i m a î n n e g r i t ă a t e a ­ t r u l u i , c a l c u l â n d u - ş i fiecare pas de p a r c ă a r f i f o s t u l t i m u l , C o n n o r î n c e p e a să îşi s i m t ă p r o p r i a i n i m ă b ă t â n d î n t r - u n r i t m d u r e r o s . D e c â n d îşi v ă z u s e părinţii m u r i n d , n u se m a i t e m u s e p e n t r u p r o p r i a p e r s o a n ă - n i c i m ă c a r a t u n c i c â n d călăul îi t r e c u s e p e s t e cap acel laţ n e m a i p o m e n i t de b i n e î n n o d a t . I n d i f e r e n t de cât de d i s p e r a t ă a r f i f o s t situaţia, m â i n i l e l u i f u s e s e r ă î n t o t d e a u n a l i ­ n i ş t i t e , ţ i n t a îi fusese m e r e u sigură. D a r a c u m se a f l a în j o c ceva m u l t m a i p r e ţ i o s . Ceva ce e l p r e ţ u i a m u l t m a i m u l t d e c â t p r o p r i a viaţă irosită. Se a p r o p i a u de p a r t e a d i n faţă a t e a t r u l u i c â n d S o p h i e i c n i de p a r ­ că t o c m a i zărise u m b r a m a m e i e i m o a r t e . C o n n o r şi B r o d i e îşi scoa­ seră i n s t i n c t i v p i s t o a l e l e . î n s ă n u o v e d e n i e se m a t e r i a l i z a pe scena d i n faţa l o r , c i L a d y A s t r i d . N u m a i s e m ă n a d e f e l c u o l a d y p e r f e c t ă . Părul îi era l a f e l de sălbatic ca p r i v i r e a , i a r r o c h i a albă îi era şifonată şi pătată. C o n ­ n o r n u reuşi decât să se roage ca p e t e l e să f i f o s t de f u n i n g i n e , n u de sânge. - L a d y A s t r i d , spuse e l c u răceală. Sau, m a i b i n e , L a d y M a c b e t h ? Ea îşi înălţă bărbia şi îi dărui u n z â m b e t a p r o a p e f r i v o l . - C r e d că Shakespeare a f o s t cel care a spus: „ L u m e a întreagă e o s c e n ă , / Toţi bărbaţii şi f e m e i l e , d o a r nişte a c t o r i " . C r e d că a s t a vă 1

i n c l u d e şi pe t i n e , şi p e târfa t a m i c ă şi f r u m o a s ă . D e g e t e l e l u i se încleştară p e trăgaci. - U n d e este l o g o d n i c a m e a ? 1

Replică din piesa de teatru Cum vă place, actul II, scena 7, de William Shakespeare

(1599), traducere de I. Ieronim (n.tr.)

242

Doamna şi tâCftaruCEa f ă c u s e m n c u u n d e g e t p a l i d s p r e i n t r a r e a d i n p a r t e a stângă şi u n b ă r b a t m ă t ă h ă l o s , care p u r t a o m a s c ă d i f o r m ă d i n p â n z ă aspră de sac, urcă ş c h i o p ă t â n d p e s c e n ă , î m p i n g â n d - o pe P a m e l a în faţa l u i . F a t a avea mâinile l e g a t e l a s p a t e şi o lavalieră bărbătească fusese folosită ca să-i acopere b u z e l e f r u m o a s e . Când C o n n o r o b s e r ­ v ă u r m a urâtă ce îi m a r c a o b r a z u l a l b ca l a p t e l e , c u g r e u reuşi să se abţină să n u îi î m p u ş t e m o r t a l p e L a d y A s t r i d şi p e p a j u l e i , c h i a r în acel m o m e n t . D a r n u p u t e a r i s c a , deoarece acela care o răpise pe P a m e l a îşi ţi­ n e a braţul gros s u b sânii e i şi g u r a p i s t o l u l u i lipită de c a r n e a fragedă de s u b bărbia e i . E r a u n p i s t o l d e l i c a t c u u n s i n g u r foc, a p r o a p e i d e n ­ t i c c u cel pe care îl f o l o s i s e P a m e l a ca să-1 i a p r i z o n i e r . D u p ă licărirea îngrozită d i n o c h i i e i , acela n u era de jucărie. C o n n o r se aşteptase ca o c h i i e i să se a p r i n d ă de speranţă l a v e d e r e a l u i , în s c h i m b se întunecaseră de spaimă. Clătina d i n cap c u d i s p e r a r e , g e m â n d p r i n căluş. C r i s p i n ieşi d i n u m b r e , c u p i s t o l u l r i d i c a t şi c h i p u l t r a n s f i g u r a t de r e p u l s i e . - Ce-ai m a i făcut a c u m , m a m ă ? L a d y A s t r i d p ă r u surprinsă p e n t r u o clipă să-şi v a d ă fiul, d a r îşi reveni repede. - Ceea ce a t r e b u i t să fac î n t o t d e a u n a , d r a g u l m e u băiat. îţi p ă z e s c interesele. - I n t e r e s e l e m e l e ? Sau ale tale? Ştii a l n a i b i i de b i n e că e u n u a m d a t n i c i o d a t ă n i c i d o i b a n i p e t i t l u l u n c h i u l u i s a u pe averea l u i . Le-aş fi s c h i m b a t b u c u r o s pe a m â n d o u ă c u o m â n g â i e r e

încurajatoare

p e cap, d i n c â n d în când. B u z e l e e i se curbară î n t r - u n rânjet. - A t u n c i , eşti l a f e l de nătărău ca tatăl tău, n u - i aşa? N u avea n i c i u n d r a m de v o i n ţ ă în e l . D a r îi c u r g e a o g r ă m a d ă de c o n i a c p r i n v e n e , n u ? M - a m t o t întrebat dacă n u c u m v a 1-a făcut să ardă m a i r e p e d e c â n d i - a m lăsat ţigara a i a aprinsă în p a t . S o p h i e păli, însă C r i s p i n n i c i n u c l i p i . L u i C o n n o r îi d e v e n i clar în acel m o m e n t că vărul l u i ascunsese s e c r e t u l t e r i b i l a l m a m e i sale cea m a i m a r e p a r t e d i n a n i i copilăriei. Că ea t r e b u i a să îl fi c o n v i n s c u m v a p e tânărul băiat p i e t r i f i c a t de d u r e r e că era n e v o i t să p ă s t r e z e 243

-—

iresa (Medeiros -—

tăcerea, fiindcă ea făcuse t o t u l p e n t r u e l . Că e l era v i n o v a t de m o a r ­ tea tatălui său. S o p h i e se a p r o p i e de C r i s p i n , î n t i n z â n d m â n a şi atingându-1 u ş o r pe braţ c â n d e l îşi ridică p r i v i r e a spre m a m a l u i şi spuse b l â n d : - C h i a r şi c â n d e r a m d o a r u n c o p i l , n u a m ştiut n i c i o d a t ă dacă să m ă r o g să n u fii n e b u n ă , s a u să sper că eşti. -Vom

avea d e s t u l t i m p ca să n e d ă m s e a m a dacă l o c u l e i este l a

n e b u n i s a u l a N e w g a t e după ce o eliberează pe P a m e l a , spuse C o n n o r tăios. Ce v r e i de l a m i n e ? o întrebă e l . Vocea l u i L a d y A s t r i d se a u z i a m e n i n ţ ă t o r de calmă. - E ş t i u n s c o ţ i a n d i n Ţ i n u t u l M u n t o s . A r t r e b u i să înţelegi ce î n ­ s e a m n ă u n s c h i m b . Ecuaţia este simplă. Viaţa e i p e n t r u a t a . Connor pufni. - Ce-o să f a c i , f e m e i e ? O să m ă î m p u ş t i de m o a r t e în faţa t u t u ­ r o r a c e s t o r m a r t o r i , i n c l u s i v a p r o p r i u l u i tău fiu? N u p r e a este s t i ­ l u l tău, n u - i aşa? D e o b i c e i n u - ţ i place să-ţi m u r d ă r e ş t i mâinile albe precum crinii. - Nici n u va trebui. P a m e l a î n c e p u să se l u p t e c u şi m a i m u l t ă f r e n e z i e , o c h i i e i p l i n i de l a c r i m i implorându-1 în tăcere. - Ştiu cât de p e r f i d e p o t fi autorităţile d i n L o n d r a , m a i ales c â n d se află l a d e g e t u l m i c a l u n u i b ă r b a t ca f r a t e l e m e u , c o n t i n u ă L a d y A s t r i d . Luând în c o n s i d e r a r e că în această n o a p t e l u c r u r i l e a r fi p u ­ t u t să n u iasă aşa c u m a m plănuit, m i - a m p e r m i s l i b e r t a t e a de a l u a legătura c u u n v e c h i p r i e t e n de f a m i l i e - u n b ă r b a t care a r e s p e c t a t î n t o t d e a u n a l i t e r a l e g i i şi r e s p o n s a b i l i t a t e a pe care C o r o a n a a p u s - o pe u m e r i i l u i . M â n a l u i C o n n o r se î n c o r d a pe p i s t o l c â n d d o u ă z e c i şi p a t r u de soldaţi e n g l e z i apărură d i n t r e r u i n e , c u m u s c h e t e l e a r m a t e . I m e d i a t , el şi tovarăşii l u i se văzură înconjuraţi d i n t o a t e părţile de acele o d i ­ oase „ h a i n e roşii". Soldaţii rupseră rândurile n u m a i cât să îl lase să treacă pe c o m a n d a n t u l l o r . - S u n t sigură că ţi-1 a m i n t e ş t i pe c o l o n e l u l M u n r o e , zise L a d y A s t r i d de parcă i - a r fi p r e z e n t a t p e cei d o i l a u n ceai. D i n câte a m înţeles, i - a i f ă c u t o oarecare i m p r e s i e l a u l t i m a voastră întâlnire. 244

(Doamna şi tâfftaruf Când îl p r i v i pe ofiţerul care n u - ş i m a i încăpea în p i e l e de b u c u ­ r i e , C o n n o r îşi a m i n t i c u m stătuse p e o pajişte scăldată de razele s o a r e l u i , c u P a m e l a alături. îşi a m i n t i c u m ea îl sfidase c u î n d r ă z ­ neală pe c o l o n e l şi îl apărase pe e l c u p a s i u n e , deşi n u făcuse n i m i c pentru a o merita. C o l o n e l u l îşi î m p r e u n ă mâinile l a s p a t e , a d o p t â n d p o z i ţ i a l u i o b i ş ­ nuită, c u p i c i o a r e l e depărtate. - T r e b u i e să s p u n că îmi face o adevărată plăcere să t e v ă d din nou. C o n n o r îşi d e z v e l i dinţii spre bărbat. - M ă t e m că n u p o t s p u n e acelaşi l u c r u . L a d y A s t r i d se uită l a a m â n d o i . - C o l o n e l u l M u n r o e a b i n e v o i t să fie de a c o r d să t e c o n d u c ă î n a p o i î n Scoţia, u n d e v e i fi j u d e c a t p e n t r u n u m e r o a s e l e t a l e c r i m e . B r o d i e mârâi în b a r b ă . - Şi dacă aş fi în l o c u l tău, adăugă ea, n u m-aş aştepta ca f r a t e l e m e u să t e salveze. N i c i m ă c a r braţul lui n u p o a t e a j u n g e t o c m a i p â n ă în Scoţia. D a r n u - ţ i face g r i j i - m ă v o i a s i g u r a că m i c a t a stricată v a p r i m i r e c o m p e n s a ce i - a f o s t p r o m i s ă . S u n t sigură că şi-a câştigat fiecare b ă n u ţ s t â n d p e s p a t e . C o n n o r se î n t o a r s e într-un cerc l a r g , m ă t u r â n d u - i c u p r i v i r e a şi c u g u r a p i s t o l u l u i său pe soldaţii în h a i n e roşii, c u o c h i de oţel, care îi î n c o n j u r a u - cântărindu-şi o p ţ i u n i l e , cântărindu-şi şansele. - O, n - a i decât să t e lupţi, dacă v r e i ! îl asigură A s t r i d ,

fluturând

n e p ă s ă t o a r e d i n m â n ă . D a r a r t r e b u i să îţi r e a m i n t e s c cât de u ş o r a r fi ca b i a t a t a l o g o d n i c ă să ajungă în bătaia g l o a n ţ e l o r . C o n n o r înţelese că n u avea să ajungă în bătaia g l o a n ţ e l o r . C i d o a r că p a j u l l u i L a d y A s t r i d avea să apese p e trăgaciul p i s t o l u l u i şi să îi z b o a r e P a m e l e i c a p u l c u r a j o s şi f r u m o s de pe u m e r i . Când p r i v i r e a i se întoarse l a P a m e l a , M u n r o e n u m a i e x i s t a . N i c i „hainele roşii". N i c i L a d y A s t r i d . N u m a i e x i s t a u decât e i d o i . C o n n o r îi z â m b i l a f e l c u m m a m a l u i îi z â m b i s e l u i D a v e y K i n c a i d c u o clipă înainte să apese pe trăgaciul ce îi c u r m a s e viaţa. D i n t o a t ă i n i m a , d i n t o t s u f l e t u l şi c u speranţa că î n t r - o b u n ă z i a v e a u să fie d i n n o u î m p r e u n ă - dacă n u în acea viaţă, a t u n c i în u r m ă t o a r e a . 245

iresa *Medeiros P a m e l a strigă, s u n e t e l e î n ă b u ş i n d u - i - s e în gâtlej, l a c r i m i l e ş i r o i n d u - i pe o b r a j i şi u d â n d u - i căluşul. Clătină d i n cap şi se z b ă t u în strân­ soarea c e l u i ce o ţinea p r i z o n i e r ă , implorându-1 în tăcere pe C o n n o r să n u facă ceea ce era p e cale să facă. E l îi a u z i p e B r o d i e m â r â i n d şi p e S o p h i e o f t â n d c â n d îşi lăsă d e o p a r t e p i s t o l u l şi ridică î n c e t m â i n i l e . „ H a i n e l e r o ş i i " îl î m p r e ­ surară, d u c â n d u - i b r a ţ e l e p u t e r n i c e l a s p a t e şi

prinzându-i-le

în c ă t u ş e . N u se m a i uită l a P a m e l a , c i îşi aţinti, p u r şi s i m p l u , p r i v i r e a în faţă c â n d îl scoaseră d i n t e a t r u şi d i n viaţa e i .

Capitofuf29 P r i n t r - o ceaţă s c l i p i t o a r e de l a c r i m i , C a t r i o n a W e s c o t t îşi c o b o r î p r i v i r e a a s u p r a s c r i s o r i i p e care o ţinea în m â n ă . U n v a l e t i - o adusese c u n u m a i câteva m i n u t e m a i d e v r e m e , î n t r e r u p â n d u - l e e i şi soţului e i s o m n u l de care se pregăteau î m p r e u n ă c u cei d o i copilaşi a i l o r . C o p i i i încă stăteau cuibăriţi p r i n t r e păturile d i n p a t u l m a t r i m o n i a l , d u p ă ce a d o r m i s e r ă r e p e d e şi, d i n f e r i c i r e , n u a v e a u h a b a r de agitaţia m a m e i lor. - Ce este, dragă? î n t r e b ă S i m o n . Stătea lângă p a t , c u o c h i i v e r z i î n t u n e c a ţ i de grijă. Ea ridică p r i v i r e a l a e l , n e r ă b d ă t o a r e să-i a r a t e că avea c h i p u l l u ­ m i n a t de f e r i c i r e , n u î n n e g u r a t de tristeţe. - E s t e de l a f r a t e l e m e u . Este de l a C o n n o r . Trăieşte! S i m o n se aplecă p e s t e p a t , s t r â n g â n d - o c u b l â n d e ţ e de u m ă r în t i m p ce ea r u p e a s i g i l i u l s c r i s o r i i c u m â i n i t r e m u r ă t o a r e . C o n n o r d i s ­ p ă r u s e d i n viaţa e i c u m a i m u l t de paisprezece a n i în u r m ă , şi d i n p r o p r i a l u i viaţă a c u m m a i m u l t de c i n c i a n i . îl t o t căutase încă de c â n d se î n t o r s e s e în Ţ i n u t u l M u n t o s a l Scoţiei p e n t r u a cere îna­ p o i C a s t e l u l K i n c a i d , însă în v a n . M e m b r i i c l a n u l u i care călăriseră alături de e l m a i b i n e de zece a n i şi care o s e r v e a u a c u m p e ea o p r e ­ veniseră c u toţii că, dacă C o n n o r K i n c a i d n u v o i a să fie găsit, n u avea să îl găsească. 246

Doamna şi tâCftaruf Sfâşie s i g i l i u l s c r i s o r i i c u m â i n i t r e m u r ă t o a r e , l a c r i m i p r o a s p e t e înceţoşându-i privirea când văzu scrisul f a m i l i a r d i n interior. Mica mea

pisicuţâ,

Cum nu am de unde să ştiu dacă ai primit le-am tot trimis

scrisorile

pe care ţi

în anii trecuţi, când nu erai decât o copilă, îmi dau

seama că această misivă s-ar putea să te Mă vor spânzura pentru

înspăimânte.

crimele mele şi, când eu nu voi mai

fi, se vor găsi câte unii care să-ţi spună că am fost un om râu. Dar iatâ-mă că îţi scriu cum dragostea în bine, chiar dacă pentru De asemenea,

scurt

unei femei bune m-a

schimbat

timp.

s-ar putea să te înspăimânte

să afli că am văzut

ce femeie ai devenit şi că asta mi-a făcut inima să cânte de mân­ drie. Spune-i

englezului aceluia chipeş al tău că, dacă nu se poartă

bine cu tine, mă voi întoarce de dincolo de mormânt ca sâ-l Cât despre cei doi copilaşi frumoşi pe care îi ai, nu-i lăsa să uite că nu sunt numai Wescott,

ci şi

Kincaid.

Când eu nu voi mai fi, s-ar putea să afli anumite lucruri pre mama, dar tot ceea ce trebuie să-ţi aminteşti motivele surile

să fii mândră de ea. A fost o adevărată

cuvântului,

la fel ca tine. Mergi

pisicuţă! Eu voi rămâne pentru Fratele

tău

bântui.

niciodată şi des­

este că ai toate

lady, în toate

cu Dumnezeu,

draga

sen­ mea

totdeauna...

devotat,

Connor

C a t r i o n a îşi ridică o c h i i îngroziţi spre c h i p u l soţului e i . - O, S i m o n , t r e b u i e să f a c e m ceva! î m i scrie ca să-şi i a r ă m a s - b u n . îl v o r spânzura! Când îi prinseră încheieturile în cătuşe şi îl scoaseră d i n î n c h i s o a ­ r e , C o n n o r îşi m i j i p r i v i r e a şi se uită în sus, l a s i l u e t a implacabilă a f u r c i l o r . îi e r a u l a f e l de c u n o s c u t e ca u n p r i e t e n d r a g s a u ca o i b o v n i ­ că veche. C h i a r şi în t i m p u l acelor m o m e n t e s c u r t e , f u r a t e , de f e r i c i r e p e care o găsise în braţele P a m e l e i , c u m v a ştiuse î n t o t d e a u n a că ele a v e a u să îl aştepte l a capătul d r u m u l u i . A c e s t a era s i n g u r u l d a n s a i cărui paşi îi ştia. 247

zresa Medeiros P o r n i în m a r ş între d o u ă „ h a i n e roşii", o a d i e r e î n m i r e s m a t ă c i u f u l i n d u - i părul. E r a o d u p ă - a m i a z ă m i n u n a t ă d i n Ţinutul M u n t o s , c u n o r i a l b i şi p u f o ş i a l u n e c â n d pe a l b a s t r u l p r o a s p ă t a l c e r u l u i . U n d e ­ v a , în depărtare, cânta o ciocârlie, şi m i r o s u l b o g a t a l p i n i l o r s c o ţ i e n i se s i m ţ e a p r e t u t i n d e n i . C o n n o r t r a s e a d â n c aer în p i e p t , ca să-şi u m p l e plămânii, ştiind că avea să fie u n a d i n t r e u l t i m e l e l u i răsuflări. Se î n c r u n t ă , b â n t u i t de o a r o m ă slabă de l i l i a c ce părea să danseze în v â n t . U l t i m u l l u i r e g r e t d i n t r - o viaţă plină de ele era că n u avea să m a i m i r o a s ă n i c i o d a t ă acel p a r f u m î m b ă t ă t o r d i n părul P a m e l e i , că n u avea să m a i simtă n i c i o ­ dată g u s t u l b u z e l o r e i d u l c i . N i c i m ă c a r n u îi spusese v r e o d a t ă cât de m u l t o i u b e a . îi m ă r t u ­ r i s i s e uşii d o r m i t o r u l u i e i , d a r ceva îi s p u n e a că asta n u p r e a avea să c o n t e z e c â n d t o t u l se v a f i t e r m i n a t . E l şi e s c o r t a sa c u feţele î m p i e t r i t e ajunseră l a p i c i o a r e l e f u r c i l o r m u l t p r e a d e v r e m e . P r i v i r e a l u i C o n n o r urcă pe t r e p t e l e l a t e de l e m n şi se o p r i a s u p r a călăului m a s c a t care îl aştepta pe p l a t f o r m ă , c u o răbdare d e s t u l de m a r e , d a r n u nesfârşită. C o n n o r închise o c h i i p r e ţ de o clipă, a u z i n d încă o dată scârţâitul frânghiei de care se legănase t r u p u l tatălui său pe c e r u l n o p ţ i i . F u n e v o i t să îi d e s c h i d ă c â n d u n u l d i n t r e soldaţi îl î m b r â n c i c u p u t e r e . C â n d C o n n o r î n c e p u să urce t r e p t e l e , călăul îşi încrucişa mâinile l a p i e p t , v e s t a l u i fără m â n e c i s c o ţ â n d u - i în e v i d e n ţ ă m u ş c h i i de pe braţe într-un m o d f o a r t e i n t i m i d a n t . A p r o a p e ajunsese p e p l a t f o r m ă , c â n d a u z i u n f r a g m e n t de s p o r o ­ văială veselă şi u n h o h o t de râs femeiesc. Se î n t o a r s e şi v ă z u rânduri întregi de p r i v i t o r i b i n e îmbrăcaţi, care se revărsau pe pajiştea ce î n ­ c o n j u r a f u r c i l e , c u u m b r e l e şi coşuri p e n t r u p i c n i c în mâini. T o a t e f e m e i l e p u r t a u b o n e t e , i a r bărbaţii p u r t a u pălării care să le apere p i e ­ lea deschisă l a c u l o a r e de razele s o a r e l u i de d u p ă - a m i a z ă , r ă m â n â n d a s t f e l c u faţa în u m b r ă . C o n n o r p u f n i . A r f i t r e b u i t să ştie că e n g l e z i i a v e a u să vină ca să-1 v a d ă spânzurat. D i n p u n c t u l l o r de v e d e r e , n u e x i s t a distracţie m a i m a r e decât să a d m i r e c u m i se r u p e a gâtul u n u i s c o ţ i a n atârnat de capătul u n e i frânghii. N i c i m ă c a r v â n ă t o a r e a de v u l p i s a u cursele de cai n u se p u t e a u c o m p a r a c u asta. 248

Doamna şi tâCfiaruCClătină d i n cap, n e v e n i n d u - i să-şi creadă o c h i l o r c â n d începură să-şi î n t i n d ă păturile pe iarbă şi să se aşeze ca să-şi despacheteze c e a i u l de d u p ă - a m i a z ă . Dacă n u avea n o r o c u l să-şi r u p ă gâtul l a p r i ­ m a cădere, a v e a u să p o a t ă s a v u r a b u c u r i a nesperată de a-1 urmări h o r c ă i n d , răsucindu-se şi d â n d u - ş i d u h u l în t i m p ce îşi b e a u v i n u l s a u ronţăiau v r e u n b i s c u i t p r o a s p ă t c o p t . A r u n c ă o p r i v i r e s p r e bărbatul care p r i v e a c a l m c u m se desfăşurau l u c r u r i l e de l a b a l c o n u l închisorii, ştiind că d o m n u l c o l o n e l M u n r o e a r f i f o s t încântat să aibă p u b l i c p e n t r u m i c a l o r farsă. Poate că s-ar f i p u t u t f o l o s i de ocazie ca să o b ţ i n ă o p r o m o v a r e de l a s u p e r i o r i i l u i . Soldaţii îl c o n d u s e r ă p â n ă l a trapă, în t i m p ce călăul îşi o c u p ă p o ­ ziţia lângă pârghie, c u o c h i i s c l i p i n d u - i p r i n f a n t e l e s a c u l u i n e g r u ce îi acoperea c a p u l . Când îi oferiră l u i C o n n o r o m a s c ă a s e m ă n ă t o a r e , e l clătină d i n cap. D u p ă ce îşi v ă z u s e părinţii m u r i n d , d o a r n u avea să se a s c u n ­ dă de p r o p r i a m o a r t e . A v e a să plece d i n această viaţă aşa c u m o trăise - c u o c h i i l a r g deschişi şi aţintiţi a s u p r a p r o m i s i u n i i de l i b e r ­ tate a cerului. U n u l d i n t r e soldaţi t o c m a i îi p o t r i v e a laţul pe gât c â n d de d e d e ­ s u b t se a u z i u n f r e a m ă t p u t e r n i c . C o n n o r îşi m i j i o c h i i în l u m i n a s o a r e l u i şi o b s e r v ă o f e m e i e zveltă c r o i n d u - ş i d r u m p r i n m a r e a de s p e c t a t o r i . P u r t a o pelerină lungă, neagră, c u glugă, de parcă a r f i f o s t d e j a în d o l i u . Alergă p â n ă l a soldaţii opriţi l a p i c i o a r e l e p l a t f o r m e i şi îl p r i n s e p e u n u l d i n t r e e i de p i e p t u l h a i n e i p u r p u r i i , ridicând vocea p â n ă l a o n o t ă isterică. - T r e b u i e să m ă lăsaţi să-1 v ă d ! Este f r a t e l e m e u şi n u l - a m m a i v ă ­ z u t de a p r o a p e cincisprezece a n i ! T o n u l îi d e v e n i u n s u s p i n sfâşietor. O, vă r o g , t r e b u i e să m ă lăsaţi să-mi i a u r ă m a s - b u n ! C o n n o r simţi că i se r u p e a i n i m a în d o u ă . N u avusese de u n d e să ştie dacă s c r i s o a r e a l u i avea să ajungă l a C a t r i o n a înainte să f i e s p â n ­ z u r a t . F i i n d m a r t o r l a neliniştea e i , m a i că îi părea rău că ajunsese. Când tânărul s o l d a t îi d e s p r i n s e c u f e r m i t a t e mâinile de r e v e r u l h a i n e i , a r u n c â n d u - i c e l u i l a l t s o l d a t o p r i v i r e d e z g u s t a t ă , ea căzu în g e n u n c h i şi îşi încolăci braţele în j u r u l p i c i o a r e l o r l u i . - V ă r o g , d o m n u l e , vă i m p l o r ! Dacă aveţi u n d r a m de milă creştină în s u f l e t , m ă veţi lăsa m ă c a r să-i d a u u n sărut de r ă m a s - b u n ! 249

T*iresa 'Mecfeiros - L ă s a ţ i b i a t a fetişcană să-şi i a r ă m a s - b u n ! strigă c i n e v a d i n mulţime. - U n sărut n - a r e ce să s t r i c e ! ţipă u n bărbat. L a u r m a u r m e i , p e n ­ t r u e l o să fie u l t i m u . Se ridică r e p e d e u n cor de fluierături d i n p a r t e a audienţei l o r c â n d rugăminţile d e m n e de milă ale f e m e i i înclinară t a l e r u l în f a v o a r e a lui Connor. - D o m n u l e c o l o n e l ? Tânărul s o l d a t se uită l a c o m a n d a n t u l l u i , c u c h i p u l înroşit de nesiguranţă. Atât C o n n o r , cât şi M u n r o e ştiau e x a c t cât de rău a r f i a v u t de s u f e r i t reputaţia c o l o n e l u l u i dacă s-ar f i împrăştiat v o r b a că îi r e ­ fuzase s u r o r i i u n u i c o n d a m n a t şansa de a-şi l u a r ă m a s - b u n p e n t r u u l t i m a dată. - O f , p r e a b i n e ! i - o trânti M u n r o e . D a r s p u n e - i să se grăbească. K i n c a i d m i - a irosit deja destul t i m p preţios. M u l ţ i m e a păstră o tăcere r e s p e c t u o a s ă cât t i m p C a t r i o n a urcă î n ­ cet t r e p t e l e , c u f r u n t e a plecată şi c u g l u g a a s c u n z â n d u - i încă faţa. C o n n o r n u v o i s e ca u l t i m a a m i n t i r e a s u r o r i i l u i despre e l să fie c u cătuşe l a m â i n i şi c u u n laţ de gât, d a r a c u m n u p r e a m a i avea ce să facă în această privinţă. Se c r i s p a c â n d ea îşi strecură braţele subţiri în j u r u l t a l i e i l u i , u m plându-i nările c u a r o m a i m p o s i b i l ă de apă de l i l i a c . F e m e i a îşi lăsă c a p u l p e s p a t e , dezvăluindu-i u n z â m b e t p o z n a ş şi o p e r e c h e de o c h i scânteietori de c u l o a r e a a m b r e i . - B u n ă , f r a t e d r a g ! r o s t i ea într-un m u r m u r răguşit. Ţi-a f o s t d o r de m i n e ?

CapitoCuC30 Preţ de o clipă a g o n i z a n t ă , C o n n o r c r e z u că avea să i se o p r e a s ­ că i n i m a şi să îi scutească a s t f e l pe „hainele roşii" de e f o r t u l de a-1 spânzura. îşi î n c o r d a braţele în cătuşe, d o r i n d u - ş i c u d i s p e r a r e să o î m b r ă ţ i ş e z e pe P a m e l a , c h i a r dacă ştia că a r f i t r e b u i t să o s c u t u r e b i n e de t o t p e n t r u că îşi a s u m a s e u n a s e m e n e a r i s c . 250

Doamna şi tâfdaruf îşi a p r o p i e g u r a de u r e c h e a e i , în loc de p r o p r i a voce a u z i n d o ş o a p t ă furioasă. - Ţ i - a i p i e r d u t m i n ţ i l e , f e t i ţ o ? Dacă t e r e c u n o a ş t e M u n r o e , n u v a avea n i c i u n s c r u p u l să t e s p â n z u r e exact lângă m i n e . Buzele e i se mişcară p e gâtul l u i , d e z m i e r d â n d c u m o l i c i u n e a l o r irezistibilă v e c h i l e s e m n e de f u n i e pe care le găsiră acolo. - Şi t o c m a i acolo aş v r e a să fiu... dacă t u a i fi spânzurat. Scoase u n s u s p i n înăbuşit, spre încântarea soldaţilor, s t r â n g â n du-1 m a i t a r e de t a l i e şi a s c u n z â n d u - ş i c h i p u l l a p i e p t u l l u i . L u i C o n n o r m a i că îi v e n i să râdă în h o h o t e . Iată-1 a j u n s c h i a r l a p o r ţ i l e i a d u l u i , i a r ea t o t m a i avea p u t e r e a să îl stârnească! Ba c h i a r m a i m u l t ca n i c i o d a t ă în m o m e n t u l în care îi strecură în m â n ă c h e ­ i a cătuşelor, p e care o şterpelise de l a n e n o r o c i t u l de s o l d a t a f l a t l a baza treptelor. E l o strânse în p u m n , f e r i n d - o de o c h i i soldaţilor. - Şi ce a r t r e b u i să fac a c u m ? - Să aştepţi, ş o p t i ea. îşi lăsă iarăşi c a p u l pe s p a t e , p r i v i n d u - 1 c u o d o r i n ţ ă aprigă. C u m r ă m â n e c u sărutul ăla care m i - a f o s t p r o m i s ? C o n n o r ştia că a r fi t r e b u i t să îi d e z m i e r d e o b r a z u l c u u n sărut cast, frăţesc. A s t a aştepta t o a t ă l u m e a de l a e l . î n s ă îşi p e t r e c u s e p r e a m u l t e zile l u n g i , de c â n d „hainele roşii" îl târâseră d e p a r t e de ea, v i ­ s â n d l a această clipă. Prea m u l t e n o p ţ i s i n g u r a t i c e v i s â n d l a a l t e clipe pe care le p e t r e c u s e în braţele... şi în p a t u l e i . Dacă acesta avea să fie u l t i m u l l o r sărut, avea de g â n d să îl t r a n s f o r m e într-unui de care ea să îşi a m i n t e a s c ă t o a t ă viaţa. Ştiind că r i s c a t o t u l , se aplecă şi îşi l i p i b u z e l e de ale e i , c o n v i n ­ g â n d - o să şi le d e s c h i d ă p e n t r u e l , ca să se p o a t ă î n f r u p t a pe săturate d i n dulceaţa e i . Ea îi răspunse l a sărut c u o p a t i m ă încătuşată, ce avea g u s t de d r a g o s t e , speranţă şi n e n u m ă r a t e v i s u r i l a care C o n n o r r e n u n ţ a s e în n o a p t e a în care m u r i s e r ă părinţii l u i . Când m u l ţ i m e a de pe pajişte î n c e p u să s t r i g e şi să

fluiere,

unul

d i n t r e soldaţii de pe p l a t f o r m ă îl î m b r â n c i pe tovarăşul l u i c u o c h i i cât f a r f u r i i l e . - Ă ş t i a d o i t r e b u i e să fi f o s t apropiaţi! - D e s t u l ! ţipă M u n r o e d e z g u s t a t . î n d e p ă r t a ţ i f e m e i a de îndată! Pleava sălbatică de f e l u l ăstora strică reputaţia s c o ţ i e n i l o r d e c e n ţ i , cu frica l u i D u m n e z e u ! 251

iresa (Mecfeiros î n a i n t e ca soldaţii să p u n ă m â n a p e ea şi să o tragă de acolo, P a m e l a se d e s p r i n s e de C o n n o r . C u d e m n i t a t e a u n e i s u r o r i care avea să f i e cât de c u r â n d îndoliată, îşi p o t r i v i g l u g a p e l e r i n e i , îşi plecă f r u n t e a şi se r e t r a s e , c o b o r â n d p e scară. Se p i e r d u iarăşi p r i n m u l ţ i m e , fără să m a i privească m ă c a r o dată î n a p o i . Dacă n u a r f i f o s t m e t a l u l î n g h e ţ a t a l c h e i i ce îi pârjolea p u m ­ n u l , C o n n o r a r f i p u t u t să creadă că ş i - o î n c h i p u i s e . Că bărbatul care j u c a r o l u l călăului trăsese d e j a pârghia, f ă c â n d u - i c r e i e r u l însetat de aer să plăsmuiască u n u l t i m v i s m i n u n a t , înfierbântat. - Să t e r m i n ă m c u asta! strigă M u n r o e , î n d o i n d u - ş i braţele p e b a ­ l u s t r a d a b a l c o n u l u i . M i se răceşte c e a i u l ! Soldaţii se retraseră p e m a r g i n i l e p l a t f o r m e i . Călăul îşi s p r i j i n i m â n a de pârghie. P e n t r u p r i m a dată, C o n n o r o b s e r v ă t a t u a j u l f a ­ m i l i a r , c u u n şarpe ce se încolăcea p e m u ş c h i i e n o r m i de p e braţul a c e s t u i a . Speranţa îşi făcu l o c în i n i m a l u i , obligându-1 să îşi reţină u n zâmbet larg. A c e l z â m b e t îi p i e r i c u t o t u l l a p r i m u l ţipăt urât de: „Spânzuraţi-1 pe t i c ă l o s ! " „Frângeţi-i gâtul n e n o r o c i t ! " „Spânzuraţi-l!

Spânzuraţi-1!" î n c e p u r ă să s t r i g e î n t r - u n s i n g u r glas

p r i v i t o r i i , f u r i a cântului l o r d i n ce în ce m a i r i d i c a t făcându-i p â n ă şi pe soldaţi să pară stânjeniţi. C o n n o r p r i v i c u m u n u l d i n t r e a c e i g u r ă - c a s c ă îşi v â r î m â n a î n c o ş u l p e n t r u p i c n i c şi scoase de a c o l o o r o ş i e m a r e şi l u c i o a s ă . C â n d a c e a s t a p o r n i p r i n a e r , se p r e g ă t i s u f l e t e ş t e , n e p u t â n d să pareze l o v i t u r a . î n s ă roşia îl n i m e r i d r e p t în faţă p e s o l d a t u l a f l a t cel m a i a p r o a p e de e l , care scoase u n i c n e t s p e r i a t . Bărbatul îşi ştergea încă p u l p a roşiei de p e o c h i c â n d o v a r z ă zbură p e lângă C o n n o r , l o v i n d u - 1 c u atâta f o r ţ ă p e cel d e - a l d o i l e a s o l d a t încât îl d o b o r î de p e p l a t f o r m ă . D e o d a t ă , a e r u l se u m p l u de l e g u m e zburătoare, t o a t e ţ i n t i n d u - i p e nefericiţii „ h a i n e roşii". N u t r e c u m u l t şi î n c e p u r ă să se împrăştie c u toţii, p e j u m ă t a t e orbiţi şi b l e s t e m â n d î n f o c a t . L a f e l de r e p e d e îşi descuie C o n n o r cătuşele. C â n d lanţurile îi căzură z o r n ă i n d p e p l a t f o r m ă , B r o d i e îşi s m u l s e g l u g a de călău şi îi a r u n c ă u n p i s t o l , d i n t e l e de a u r strălucindu-i î n m i j l o c u l rânjetului bine cunoscut. 252

Doamna şi tâffiaruC C o n n o r p r i v i u i m i t c u m o a m e n i i d i n m u l ţ i m e profitară de h a o s u l p e care îl creaseră. Lăsară u m b r e l e l e şi îşi scoaseră pălăriile şi b o n e ­ t e l e d i n t r - o singură mişcare lină, d o v e d i n d u - s e că m a j o r i t a t e a e r a u bărbaţi. D e această dată, c â n d îşi duseră mâinile în coşurile p e n t r u p i c n i c , n u şi le u m p l u r ă c u l e g u m e , c i c u p i s t o a l e . P i s t o a l e pe care le îndreptară c u r e p e z i c i u n e spre soldaţii e n g l e z i . C o n n o r îşi î n d r e p t ă p r o p r i u l p i s t o l s p r e b a l c o n , d a r îl găsi p u s t i u . M u n r o e fusese î n t o t d e a u n a u n laş c â n d n u avusese spatele a c o p e r i t de u n b a t a l i o n de soldaţi. Când o b s e r v ă u n s i n g u r cal, c u u n s i n g u r călăreţ î m b r ă c a t c u o haină roşie, g a l o p â n d pe d r u m , l a v a l e , î n t r - u n n o r de p r a f , C o n n o r îşi d ă d u s e a m a că b r a v u l c o l o n e l b ă t u s e î n t r - o înţeleaptă şi grăbită r e t r a g e r e , p r e f e r â n d să fugă ca să p o a t ă trăi şi l u p t a în altă z i . Pe m ă s u r ă ce C o n n o r şi B r o d i e c o b o r a u t r e p t e l e , „hainele roşii" îşi a r u n c a u l a p ă m â n t a r m e l e , lipsiţi de vlagă, î n ţ e l e g â n d că e r a u d e p ă ­ şiţi atât ca n u m ă r , cât şi ca a r m e . D u p ă aceea, n u f u n e v o i e d e c â t de o m â n ă de o a m e n i ca să îi încercuiască şi să îi m â n e s p r e g a r n i z o a n ă , u n d e p u t e a u f i închişi în siguranţă, înainte să îşi v i n ă în f i r e şi să d e c i d ă să îi s p â n z u r e p e t o ţ i . Când C o n n o r îşi î n d e s ă p i s t o l u l l a centură, o f e m e i e îşi f ă c u a p a ­ riţia l a p o a l e l e d e a l u l u i . R e n u n ţ â n d l a p o v a r a p e l e r i n e i n e g r e , urcă în fugă d e a l u l şi i se a r u n c ă în braţe, c u c h i p u l a p r i n s de b u c u r i e . C o n n o r o ridică în braţe, s t r â n g â n d - o c u p u t e r e l a p i e p t în t i m p ce o învârtea î n t r - u n cerc l a r g . - N e s ă b u i t ă m i c ă ! M e r e u a m spus că a i m a i m u l t c u r a j decât b u n - s i m ţ , i a r a c u m a i şi d o v e d i t - o ! Ea c l i p i , u i t â n d u - s e în sus l a e l , în t i m p ce e l o aşeza p e p r o p r i i l e p i c i o a r e , c a m fără de v o i e . - N u a m a v u t de ales. D u c e l e v i n e î n c o a c e şi ţi-a o b ţ i n u t graţierea totală d i n p a r t e a r e g e l u i , d a r ş t i a m că n u avea să ajungă l a t i m p ca să t e salveze. T r e b u i a să f a c e m ceva. E l se î n c r u n t ă . - A ş a că t e - a i h o t ă r â t să d a i b u z n a şi să m ă s a l v e z i de u n a singură. -Păi, n u tocmai... Făcu u n pas în lături, lăsându-1 să-i v a d ă b i n e p e n t r u p r i m a dată pe t o ţ i ceilalţi s a l v a t o r i a i săi. M a i întâi îl zări pe C r i s p i n , î n c o n j u r a t 253

-—

iresa QAedeiros

de doisprezece s a u m a i m u l ţ i t i n e r i ţ a n ţ o ş i , cei m a i m u l ţ i d i n t r e e i rânjind încă, încântaţi. A t u n c i , C r i s p i n v e n i în faţă, î n d r e p t â n d u n deget spre p r i e t e ­ nii lui. - Cei m a i mulţi d i n t r e e i e r a u plictisiţi de b o r d e l u r i şi de m e s e de j o c şi îşi d o r e a u o p r o v o c a r e m a i scăpărătoare decât să î m p r o a ş t e c u n o r o i v r e u n trecător m a i p u ţ i n n o r o c o s , d i n g o a n a c a l u l u i . - Şi t u ? întrebă C o n n o r . Şi t u e r a i p l i c t i s i t ? C r i s p i n ridică d i n u m e r i , p ă s t r â n d u - ş i c h i p u l a m a b i l , c u m u l t ă grijă. - M - a m g â n d i t că m ă c a r atât p u t e a m face d u p ă câte ţi-a făcut ţie m a m a . - N u t r e b u i e să n e m a i f a c e m g r i j i în ceea ce o priveşte p e L a d y A s t r i d , îl asigură P a m e l a , a r u n c â n d u - i o p r i v i r e stingherită l u i C r i s p i n . Când a a f l a t ce a făcut, ducele a p u s să fie închisă l a n e b u n i . A r e u n a p a r t a m e n t p r i v a t , c u o infirmieră p e r s o n a l ă . Excelenţa Sa a c o n s i d e r a t că îi v a fi m a i b i n e decât l a N e w g a t e . C o n n o r p r i v i c u atenţie u r m e l e lăsate de roşia p r o a s p ă t strivită de p e o b r a z u l l u i C r i s p i n şi de p e p a r t e a d i n faţă a cămăşii l u i . - A i a v u t de s u f e r i t d i n cauza f o c u l u i p r i e t e n e s c ,

flăcăule?

- N u l-aş n u m i c h i a r p r i e t e n e s c . C r i s p i n îşi î n g u s t ă p r i v i r e a . M ă t e m că u n i i d i n t r e n o i n u a u o ţintă p r e a b u n ă . - D i m p o t r i v ă , spuse S o p h i e , răsucindu-şi u m b r e l a şifonată şi i e ş i n d în faţă. U n i i d i n t r e n o i a u o ţintă p e r f e c t ă . - A t u n c i , c u asta s u n t e m c h i t ? o întrebă C r i s p i n , ştergându-şi roşia de p e o b r a z . - N u p r e a c r e d . M i - a i spus şi că s u n t o actriţă î n g r o z i t o a r e . - Păi, şi t u m i - a i spus că s u n t u n o m î n g r o z i t o r . - C h i a r eşti u n o m îngrozitor. - S u n t m a i b u n ca o m decât eşti t u ca actriţă. I n ă b u ş i n d u - ş i u n ţipăt ascuţit de m â n i e , S o p h i e se î n t o a r s e pe călcâie şi plecă z o r i t ă , c u C r i s p i n pe u r m e . Pamela oftă. - C r e z i că-1 v a i e r t a v r e o d a t ă ? - N u , dacă este d e ş t e a p t ă , răspunse C o n n o r c u u n z â m b e t a t o t c u n o s c ă t o r . C u t o a t e că p o a t e a r fi t r e b u i t să îl p r e v e n i m despre umbrelă. 254

-—

Doamna şi tâCharuC-—•

Z â m b e t u l îi păli c â n d u n a l t g r u p se a p r o p i e şi î n c e p u să-i r e c u ­ n o a s c ă pe m u l ţ i d i n t r e m e m b r i i c l a n u l u i său. E r a u bărbaţi alături de care călărise a n i în şir înainte să devină tâlhar de d r u m u l m a r e . Tânărul C a l l u m n u m a i era u n băiat g r e o i , c i u n b ă r b a t în t o a t ă p u ­ t e r e a cuvântului. Chipeşul D o n e l , a cărui l i m b ă a l u n e c o a s ă îl vâra m e r e u în belele. K i e r a n cel trufaş şi osos - cel m a i d r a g p r i e t e n a l l u i . Şi m u l ţ i alţii, care îi fuseseră o d i n i o a r ă l a f e l de apropiaţi ca fraţii. - C u m ? ş o p t i e l răguşit. C u m de aţi a j u n s aici? P a m e l a se r e t r a s e c â n d bărbaţii rupseră rândurile şi îi făcură loc u n e i f e m e i c u o b o n e t ă r o z l a m o d ă . A c e a s t a v e n i în faţă c u sfială, u r ­ m a t ă de u n b ă r b a t înalt, c u u m e r i i laţi şi părul b l o n d , care îl a n a l i z a pe C o n n o r c u m u l t ă băgare de s e a m ă . L u i C o n n o r i se tăie răsuflarea c â n d f e m e i a îşi înălţă bărbia, d e z văluindu-şi c h i p u l de s u b b o n e t ă . O c u n o s c u s e c â n d v a ca p e o copilă pistruiată, c u o c o a m ă încurcată de b u c l e roşii-aurii. A c u m era o f e ­ m e i e f e r m e c ă t o a r e , c u u n s o ţ care o a d o r a şi care avea, l a rândul e i , d o i copilaşi pistruiaţi. - M i c a m e a pisicuţă, m u r m u r ă e l , atingându-i o b r a z u l c u o m â n ă tremurătoare. - Ş t i i , eşti s i n g u r u l căruia i - a m p e r m i s v r e o d a t ă să î m i s p u n ă aşa, mărturisi C a t r i o n a , c u l a c r i m i l e strălucindu-i în o c h i i cenuşii. A m c r e z u t că a m î n n e b u n i t c â n d t e - a m v ă z u t în L o n d r a . A m c r e z u t că t e - a m p l ă s m u i t d i n aer p u r , fiindcă încă î m i l i p s e a i atât de m u l t ! D a r c â n d n e - a m întâlnit c u P a m e l a şi c u o a m e n i i e i pe d r u m î n c o a c e , î n c e r c â n d , l a rândul n o s t r u , să îi î m p i e d i c ă m să t e s p â n z u r e , a m des­ c o p e r i t că a i f o s t r e a l t o t t i m p u l ăsta. C h i p u l e i f r u m o s se încreţi c â n d îşi a r u n c ă braţele în j u r u l gâtului său, l a f e l c u m o b i ş n u i a să facă pe c â n d era n u m a i o copilă. C o n n o r închise strâns o c h i i şi o s t r i v i l a p i e p t u l l u i . U l t i m a dată c â n d o ţinuse a s t f e l e r a u d o i c o p i i îngroziţi, care se a v e a u n u m a i u n u l p e celălalt î n t r - o l u m e ce î n n e b u n i s e c u t o t u l . A c u m , d u p ă ce se desprinseră d i n îmbrăţişare, e x i s t a u a l t e braţe ce aşteptau să îi c u p r i n d ă . C o n n o r o lăsă c a m fără v o i e în g r i j a soţului e i , p r i v i n d c u m c h i ­ peşul e n g l e z scotea o batistă p e r f e c t scrobită d i n b u z u n a r u l v e s t e i şi i - o oferea. Cei d o i bărbaţi se măsurară d i n cap p â n ă - n p i c i o a r e p r e ţ de câteva m i n u t e , a p o i S i m o n spuse, în sfârşit: 255

-—

iresa *Medeiros -—

- M ă s i m t uşurat să ştiu că n u v a t r e b u i să îmi m a i fac g r i j i că t e v e i întoarce de d i n c o l o de m o r m â n t ca să m ă b â n t u i . C o n n o r îl scrută, î n g u s t â n d u - ş i p r i v i r e a . - Dacă o v e i t r a t a rău v r e o d a t ă , t e v o i p u t e a b â n t u i m u l t m a i u ş o r de pe p a r t e a a s t a a m o r m â n t u l u i . S i m o n îi z â m b i a l e n e . - Ş t i i , d e - a b i a a ş t e p t să îţi c u n o ş t i t i z u l . M i c u l n o s t r u C o n n o r se î n c r u n t ă l a f e l de î n s p ă i m â n t ă t o r c â n d îl o b l i g ă m să se spele după urechi. C h i c o t i n d încă, îşi c o n d u s e soţia l a u m b r a u n u i u l m d i n a p r o p i e ­ r e , lăsându-1 p e C o n n o r c u g u r a deschisă. Când P a m e l a îşi strecură braţul p e s u b a l l u i , zise: - A u u n băiat pe care-1 c h e a m ă C o n n o r . Ştiai asta? - D a . Şi o fetiţă p e care o c h e a m ă Francesca, îl a n u n ţ ă ea c u blândeţe. -Francesca,

şopti el.

Era n u m e l e s u b care e l şi C a t r i o n a o c u n o s c u s e r ă p e m a m a l o r . Ea îşi ţ i n u s e secretele a d â n c tăinuite în i n i m ă , n e p e r m i ţ â n d u - i să o c u n o a s c ă pe cât de b i n e a r f i v r u t . Şi m u r i s e m u l t p r e a tânără, n e p e r m i ţ â n d u - i să o c u n o a s c ă pe cât de m u l t a r f i v r u t . Insă fusese u n m a r e p r i v i l e g i u să o c u n o a s c ă fie şi n u m a i atât cât o făcuse. Se întoarse spre P a m e l a c â n d îi t r e c u ceva p r i n m i n t e . - D a c ă ea, C a t r i o n a , a f o s t a i c i t o t t i m p u l ăsta, de ce t e - a i d a t d r e p t sora mea? - O, t e r o g ! Ştiam că p o t j u c a r o l u l s u r o r i i t a l e m u l t m a i c o n v i n ­ g ă t o r decât ea. - A , d a , sărutul ăla a f o s t foarte

convingător!

Ea îşi p u s e mâinile în şolduri. - T u m - a i sărutat p e m i n e ! - D o a r d u p ă ce m - a i i m p l o r a t . Şi a r t r e b u i să s u b l i n i e z că m i - a i răspuns l a sărut. C u f o a r t e m u l t e n t u z i a s m

frăţesc.

- Păi, î n t o t d e a u n a m i - a m d o r i t u n f r a t e , r e c u n o s c u ea. E l îi p r i n s e o b r a z u l în p a l m ă , d e z m i e r d â n d u - i b u z e l e c a t i f e l a t e c u degetul mare. - D a r ce s p u i de u n s o ţ ? Ţi-ar plăcea să a i u n u l în s c h i m b ? - H m m m m . . . N u s u n t sigură. D e v r e m e ce tatăl tău se d e s c u r ­ că atât de b i n e şi a r e n u n ţ a t l a s c a u n p e n t r u u n b a s t o n , s-ar p u t e a 256

(Doamna şi tâfftaruf-— să n u m ă p o ţ i face ducesă p e n t r u o b u n ă bucată de v r e m e . O f t ă . N u s u n t sigură că m-aş p u t e a o b i ş n u i să f i u o simplă m a r c h i z ă . C o n n o r o strânse în braţe m â r â i n d . - A i u i t a t că n e - a m î n t o r s în Ţinutul M u n t o s a l Scoţiei, fetişcană neruşinată? D e d a t a a s t a , dacă î m i r e f u z i cererea, îl v o i p u n e , p u r şi s i m p l u , pe B r o d i e să m ă a j u t e să t e răpesc şi t e v o i o b l i g a să t e măriţi c u m i n e s u b a m e n i n ţ a r e a p i s t o l u l u i . A p o i t e v o i ţine înlănţuită de p a t u l m e u p â n ă c â n d t e v o i p u t e a c o n v i n g e că acolo este l o c u l tău. - Ceea ce, dacă m ă ajută m e m o r i a , îi răspunse P a m e l a c u răsufla­ rea tăiată, îţi v a l u a p r o b a b i l c a m t r e i m i n u t e . îşi plecă p r i v i r e a c u t i ­ m i d i t a t e . Dacă v r e i să ştii, m ă g â n d e a m că p o a t e a r t r e b u i să n e o p r i m l a G r e t n a G r e e n în d r u m u l de întoarcere spre A n g l i a şi să îl lăsăm p e u n u l d i n t r e f i e r a r i i ăia să n e căsătorească. N u aş v r e a ca p r i m u l n o s t r u c o p i l să se nască în aşternuturi n e p o t r i v i t e . - P r i m u l n o s t r u copil? C o n n o r se î n c r u n t ă p r i v i n d în j o s l a ea p â n ă când, î n c e t , î n c e p u să înţeleagă, r ă m â n â n d c u g u r a căscată de u i m i r e . îi ridică bărbia c u d e g e t u l , i a r P a m e l a înclină d i n cap, l a c r i m i de f e r i c i r e strălucind în acei e x t r a o r d i n a r i o c h i a i e i . - M ă t e m că e f o r t u r i l e t a l e susţinute de a m ă lăsa însărcina­ tă c u m o ş t e n i t o r u l tău cât m a i c u r â n d p o s i b i l a u f o s t î n c u n u n a t e de succes. E l se întinse şi îi c u p r i n s e p â n t e c e l e c u o m â n ă , î n t r - u n gest p l i n de reverenţă, m i n u n â n d u - s e că p r u n c u l pe care îl plămădiseră î m p r e ­ u n ă a r f i p u t u t creşte în t r u p u l e i z v e l t . Ea îi z â m b i p r i n t r e l a c r i m i . - Dacă este băiat, c r e z i că tatăl tău v a i n s i s t a să îl n u m i m Percy? - Dacă o face, m ă t e m că v a t r e b u i să îl î m p u ş c . P a m e l a râse c r i s t a l i n c â n d e l o p u r t ă î n t r - o îmbrăţişare a m e ţ i t o a ­ r e , presărându-i sărutări pe t o t c h i p u l r i d i c a t spre e l . O v o c e d e z g u s t a t ă le î n t r e r u p s e r e u n i u n e a fericită. - E i , d a , a s t a - i ceva ce n u c r e d e a m c-o să a p u c să văd! C o n n o r îşi înălţă c a p u l fără chef. - Şi ce a n u m e , B r o d i e ? Scoţianul clătină d i n cap, p l e t e l e s c u t u r â n d u - i - s e î n t r - u n gest z e f l e m i t o r de d e z a p r o b a r e . 257

iresa Medeiros -—• - P e C o n n o r K i n c a i d p r e d â n d u - s e e n g l e z i l o r făr' să s e - m p o t r i vească m ă c a r ! - O, s-a î m p o t r i v i t d e s t u l de b i n e , îl asigură P a m e l a , l o v i n d uşurel pieptul lui Connor. - C u siguranţă a m f ă c u t - o , spuse C o n n o r . D a r p â n ă şi cel m a i c u r a j o s şi î n d r ă z n e ţ l u p t ă t o r ştie c â n d a v e n i t t i m p u l să-şi p r e d e a armele. N e l u â n d în s e a m ă strâmbătura l u i B r o d i e , C o n n o r îi z d r o b i b u z e l e P a m e l e i c u ale l u i , î n t r - u n sărut t a n d r u şi n e î m b l â n z i t , p r e d â n d u - ş i b u c u r o s l i b e r t a t e a şi v i i t o r u l f r u m o a s e i fetişcane d i n A n g l i a care îi răpise i n i m a .