Terapii de Familie (1)

TERAPII DE FAMILIE - forme 1.

Terapii de familie de tip comunicational comunicational (MRI)

2.

Terapia multipla de familie

3.

Terapia de familie de tip experiential

4.

Terapia structurala de familie

5.

Terapia transgenerationala de familie

6.

Terapia strategica de familie

7.

Terapia sistemica de familie (Scoala de la Milano)

8.

Terapia narativa de familie

9.

Terapia de familie integrativa

TERAPII DE FAMILIE

Terapii de familie de tip comunicational

Prima forma de terapie de familie care nu are legatura cu terapia individuala



-

Reprezentanti: anii ‘50 Cercetatorii Scolii Palo Alto: George Bateson;

-

Virginia Satir;

-

Joy Haley;

-

Don Jackson;

-

Weakland

Concepte: Concepte: -

mesaj -

Tipuri de comunicare familiala (Bateson):

-

Comunicarea digitala (masa = obiect )

Anii ’60 – experienta comunicationala: c omunicationala: -

Centrarea pe problema (Erikson, M.) Terapia experientiala a comunicarii (Virginia Satir)

-

Terapia structurala (S. Minuchin)

-

“Dubla legatura”/ dublul

Comunicarea analogica

“durerea de stomac” = frustari

Etape specifice procesului de comunicare (“orice comportament e comunicare”) (1) Comunicare (emitator ) = persoana care comunică va prezenta mesajele sub forme multiple şi diferite – posturi; mişcări ale mâinilor, braţelor etc.; pattern -uri

Comunicare (emiţător)

ale privirii; tonalitatea şi tempoul vocii; frecvenţa respiraţiei; cuvinte, sintaxa propoziţiei etc. Mai mult, aceste mesaje pot fi transmise în mod conştient sau inconştient de persoana care comunică. (2) Experienţa (receptor) = mesajele primite de persoana către care este direcţionată comunicarea. Mesajele

Experienţă (receptor)

sunt receptate prin diferite canale senzoriale: ochi,

Concluzie (receptor)

Generalizări (receptor)

Comportament de reacţie (receptor)

urechi, piele etc. Aceste mesaje pot fi receptate în mod conştient sau inconştient de persoana care le primeşte. (3) Concluzia (receptor) = înţelegerea la care ajunge persoana care primeşte mesajele, referitoare la ceea ce semnifică acestea. Din nou, înţelegerea receptorului se poate afla în plan conştient sau în plan inconştient. (4) Generalizarea (receptor) = modul în care persoana care primeşte mesajele le conectează cu experienţa sa anterioară, precum şi modul în care receptorul utilizează perceperea mesajelor primite pentru a -şi contura înţelegerile şi reacţiile astfel încât acestea să  îşi justifice utilizarea în prezent şi, fără nici o intervenţie, în viitor. (5) Comportamentul de reacţie (receptor) = modul de reacţie al persoanei care primeşte mesajele. Această etapă din ciclul comunicării este echivalentă cu prima etapă, atunci când comunicatorul şi receptorul îşi inversează poziţiile. În diagrama de mai sus, aceasta este semnificaţia săgeţii care reia ciclul, conectând ultima etapă din diagramă cu prima etapă.

Activitate pe grupe (4 grupe) Etapa 1 

Comunicare analogica - exemple

Etapa 2 

Transformarea exemplelor din comunicarea analogica in digitala.





Faza centrata pe copil – copilul exprima dorintele, preocuparile - parintii asculta si pot satisface una din cererile copiilor (pentru a se apropia de ei); Faza centrata pe parinte  – parintele “se plange” de comportamentul copilului / hipercritici;

Terapeutul egalizeaza sprijinul pentru familie ca intreg, trecand la faza centrata pe familie. Interpretari folosite: -

-

reflective: descriu ceea ce se intampla in momentul respectiv; conective: evidentiaza legaturi nerecunoscute de membrii familiei; reconstructive: explica in ce mod evenimentele din istoria familie sustin contextul pentru unele experiente cotidiene normative: comparatia cu majoritatea

Procedeul Watzlawick (1966) 

5 sarcini pe care familia problema este solicitata sa le parcurga:

1 – sa decida impreuna principalele lor probleme de familie; 2 - sa planifice o “iesire”/ progam comun inafara casei; 3 - parintii sa discute despre cum s-au cunoscut; 4 - sa discute cu totii despre intelesurile unui proverb; 5 – sa identifice greselile fiecaruia si sa-si asume fiecare vina sa proprie.



Fiecare trebuie sa vorbeasca la persoana intai;



Ficare trebuie sa formuleze afirmatii personale;



Fiecare trebuie sa se adreseze si sa vorbeasca direct nu pe ocolite.

Scop: a invata membrii familiei sa comunice

TERAPII DE FAMILIE

Terapia multipla de familie

Terapia multipla de familie 

-

Reprezentanti: Carl Wells si Peter Laqueur (1951)

Concepte: -

grupul terapeutic familial;

-

vizita la domiciliu (metoda complementara)

Terapia multipla de familie Scopul terapiei 

Modelarea comportamentului de sprijin si rezolvarea problemelei familiei printr-o experienta de comunicare.

Caracteristici ale grupului terapeutic 



  

Grup format din 5-6 familii (2025 persoane): parinti, bunici, copii Terapeut +co-terapeut+ cameraman(i)+supervizor Duta sedintei 60-75 min Frecventa 3-5/ la 2 sapt Grup neomogen dpdv al conditiilor socio-economice, etnie, religie, varstei, apartenetei politice.

Terapia multipla de familie

1.

2.

procesul terapeutic –  etape

-

Derobotizarea (exprimarea sentimentelor si a cognitiilor - participantii nu sunt doar simpli receptori/ emitatori;

“Rezistenta la tratament”:

-

acceptarea propriei responsabilitati in conflict/ sau in suferinta;

-

modificarea propriului comportament.

3.

Invatarea prin analogie – modelarea analogica (preluarea prin identificare si stingerea prin diferentiere) – deschidere si autodezvaluire, cresterea autoincrederii, acceptarea greselilor.

Terapia multipla de familie - dificultati -

supraidentificarea;

-

evitarea prin minimalizare;

-

coalitia sau complicitatea negativa;

-

tapul ispasitor;

-

evadarea in discutii irelevante;

-

bagatelizarea importantei evenimentelor emotionale;

-

eliberarea emotionala simbolica;

-

folosirea codurilor secrete.



Efectele asupra membrilor familiei, ale play-back-ului materialului

 înregistrat anterior în terapia comună (Norman l., Paul, 1966)

TERAPII DE FAMILIE

Terapia de familie de tip experiential sau terapia familiala ca intalnire emotionala

Terapia de familie de tip experiential



Reprezentanti (1960):



Orientari metodologice:

-

Carl Whitaker;

-

-

Virginia Satir;

asupra individului si a experientei lui familiale;

-

Walter Kemple;

-

asupra sistemului familial;

-

David Keith;

-

Susan Johnson;

-

Buring Duhl

Cresterea personala determina integrare familiala si invers (Whitaker)

EMOTIE DE BAZA FURIE

FRICA

TRISTETE

BUCURIE

VAZ

AUZ

MIROS

GUST

SIMT TACTIL

Terapia de familie de tip experiential 

Scop

Cresterea integritatii personale (congruenta dintre experienta interioara si comportamentul exterior)



Schimbari in sistemul familial (Satir, 1972)

1.

Fiecare membru al familiei sa fie el insusi in prezenta si la adresa celorlalti;

2.

Deciziile in familie se iau prin explorare si negociere si nu in termeni de putere;

3.

Diferentele dintre persoane sa fie constientizate si folosite spre crestere.

Terapia de familie de tip experiential - tehnici de lucru 

TEHNICI STRUCTURATE:



-

Sculptura familiala (Duhl,

-

Sedinte nestructurate/ nonstrategice cu familia;

-

Dramaterapia/ jocul de rol/ interviul cu papusile familiale (Irwin, ’75)/ tehnica scaunului gol;

-

Focalizarea pe ceea ce persoana experimenteaza in acel moment;

-

Roluri ale terapeutului: provocator, suportiv, activ, directiv;

-

Schimbarea este de tip emotional si nu intelectual

-

’73, Satir, Baldwin, ’83);

Artterapia (desenul familiei

(Bing ‘’70)/ desenul simbolic al spatiului familial/ modelaj etc.)

TEHNICI NESTRUCTURATE:

TERAPII DE FAMILIE

Terapia transgenerationala de familie

Terapia transgenerationala de familie



-

Reprezentanti: Murray Bowen (1976) Boszomerny-Nagy

Roluri ale terapeutului: - intelegerea proceselor emotionale; - ramanerea inafara triunghiurilor; - neutralitatea emotionala 



-

-

Premise: Mixtura intre terapia sistemica si cea analitica; Terapia familiala contextuala

Terapia transgenerationala de familie - principii teoretice 1. Diferentierea sinelui:  

tendinta de fuziune emotionala cu altii; grad relativ de autonomie in relatie cu altii semnificativi;

2. Triunghiuri emotionale – relatiile emotionale sunt umbrite de terte parti (chiar amintiri);

Terapia transgenerationala de familie - principii teoretice 3. Proces emotional al familiei nucleare sau …Masa de ego familial nediferentiat = exces de reactivitate emotionala (separare emotionala fata de parinti si funziune in castorie) Noua fuziune poate determina: 

 distanta emotionala reactiva intre parteneri;



conflictul marital;



transmiterea sau proiectia problemei catre copil/ copii;



disfunctie emotionala sau fizica intre soti;

Terapia transgenerationala de familie - principii teoretice 4. Procesul proiectiv al familiei – parintii transmit copiilor lipsa capacitatii lor de diferentiere (apare preocuparea anxioasa implicata); 5. Procesul de transmitere multigenerationala (ex. anxietatea cronica; alegerera partenerului in functie de nivelul de diferentiere); 6. Pozitia de frati (de frate sau sora) – primii nascuti au tendinta sa se identifice cu puterea si autoritate / “conservatori avizi de putere” – ultimii nascuti exploratori, indrazneti, deschisi spre noi experiente;

Terapia transgenerationala de familie - principii teoretice -

7. Separarea emotionala – descrie modul in care oamenii gestioneaza lipsa capacitatii de diferentiere dintre generatii (ex. Strategii folosite mutarea in alta localitate / discutiile personale) 8. Procesul emotional al societatii  (fortele sociale primare mentin barbatii si femeile prinsi in capcana rolurilor inflexibile);

Terapia transgenerationala de familie - tehnici Evaluarea sistemului familiei extinse incepe prin descrierea problemei si se continua cu intrebari despre familia nucleara (cand s-au cunoscut/ intalnit parintii, cum si-au facut curte, cum au aparut copiii), locul unde au trait, distanta fata de locuinta parintilor si se continua apoi cu detalii despre evenimentele din copilaria fiecaruia si apoi se face genograma 1.Genograma (folosita in evaluare): evenimente nodale ale familiei; caracteristicile sistemului familial; caracteristicile esentiale ale membrilor familiei; 2. Triunghiul terapeutic – procesele relatiilor din familie au triunghiuri active legate de simptomul cheie; Familia incearca includerea teraputului in triunghi; Se folosesc intrebarile de proces

Terapia transgenerationala de familie - tehnici 3. Experimente relationale – sa invete sa vada structura familiei si propriul rol (ex. urmarit  – urmaritor/ aparare atac) 4. Antrenarea – concentrarea terapeutului pe procesele intelectuale si de gandire - Invatarea didactica;

5. “Pozitia – EU” – spune ce simti nu ce faci 6. Terapia de familiei multipla – a invata despre procese emotionale observand pe ceilalti 7. Povestile de inlocuire: vizionare filme, casete video, povesti.

EXERCITIU

Listează aceste roluri în familia ta: -

Dependentul

 Îngăduitorul

-

Eroul

-

Ţapul ispăşitor 

-

 

  



Copilul pierdut Mascota. Eroul- va depune efort susţinut pentru a da familiei stimă de sine Ţapul ispăşitor - intră din criză în criză, distrage atenţia familiei de la problema reală dându -le membrilor familiei mereu motive

de îngrijorare Mascota- va descărca din tensiunea familiei prin a face pe clovnul iar ceilalţi se bazează pe el c ă va îndeplini această funcţie Dependentul- este cel care dezvoltă o adicţie(de alcool, de ex, )  Îngăduitorul - va face disperate încercări de a opri dependentul(va arunca de ex, băutura în chiuvetă) şi de a menţine aparenţa unei familii normale, fericite. Va minţi oamenii din exteriorul familiei cu privire la ce se ăntâmplă şi va nega faţă de familie că există o problemă. Copilul pierdut- are singur grijă de el şi suferă în tăcere. El este copilul despre care nimeni nu trebuie să-şi facă griji- este liniştit şi nepretenţios.

Scrie alături de fiecare rol numele unei persoane despre care tu crezi că a jucat acel rol. Se poate ca rolurile să se mai fi schimbat în timp (funcţie poate de anumite crize/ schimbari ale ciclului vieţii de f amilie)aşa că poate vrei să faci acest exerciţiu de 2-3 ori. Compară listele pentru a vedea ce rol ai jucat tu cel m ai adesea şi cum aceste roluri s-au schimbat/ nu în timp. Există un echilibru între aceste roluri. Dacă un membru nu îşi mai joacă rolul, tot sistemul este ameninţat. Sistemul este menţinut de regulile „Nu avea încredere”, „ Nu spune”, „ Nu simţi”.  

TERAPII DE FAMILIE

Terapia structurala de familie

Terapia structurala de familie



Reprezentant:

-

Salvador Minuchin (psihiatru)

-

Influente: Alfred Adler (psiholog); Ortega Gasser (filosof); Bateson (antropolog)

Terapia structurala de familie -c - “aici si acum ”; orientare spre prezent si viitor si nu spre trecut; accent pe factorii sociali; structura familiala – “ setul invizibil de cerinte functionale -

ce organizeaza modurile in care membrii familiei interactioneaza”

-

-

(Minuchin, 1974) subsisteme: adulti/ parental/ fratilor/ granite: rigide/ clare/ difuze stresul: contactul stresant al unui membru al familiei cu forte extrafamiliale/ contactul stresant al familiei cu forte extrafamiliale/ stresul din perioade de tranzitie/ stresul cauzat de probleme ideosincratice; stadiile dezvoltarii familiei : construirea cuplului/ copiii mici/ copiii scolari si adolescenti/ copiii mari harti terapeutice

Terapia structurala de familie - diagnoza 

Familie “functionala” vs. familie “disfunctionala” (McGrow, Walsh, 1996)

-

Patalogia granitelor  (prea rigide sau prea difuze);

-

Patologia aliantelor  (deturnarea conflictului/ gasirea tapului ispasitor/ coalitii cros-generationale neadaptative;

-

Patologia triadelor 

-

Patologia ierarhiei