Terapia Gestalt - REZISTENȚELE LA CICLU CONTACTULUI PDF

 

SOCIETATEA DE GESTALT TERAPIE DIN ROMÂNIA

ESEU TEORETIC

REZISTEN ȚELE LA CICLU CONTACTULUI

Scopu Sebastijan

Timi oara 2019

 

Cuprins: Prefață ……………………………………………………………………… 2 Introducere …………………………………………………………………. …………………………………………………………………. 3

Capitolul I 1.1 Teoria Contact ………………………………………………………. 5 1.2 Frontiera Contact …………………………………………………… …………………………………………………… 5 1.3 Teoria Ciclului Contact …………………………………………….. 6 Capitolul II 2.1 Teoria Selfului ………………………………………………………. ………………………………………………………. 11 ………………………………………………….... 11 2.2 Funcțiile Selfului ………………………………………………….... 2.3 Ajustarea Creativă …………………………………………………. …………………………………………………. 14 Capitolul III 3.1 Rezistențele - întreruperile ciclului contact …………………… 15 3.2 Desensibilizarea ……………………………………………………. 16 3.3 Deflexia ………………………………………………………………. ………………………………………………………………. 17 3.4 Introiecția ………………………………………………………….…. 18 3.5 Proiecția ……………………………………………………………… 19 3.6 Retroflexia ……………………………………………………………. 19 3.7 Egotismul …………………………………………………………….. 20 3.8 Confluența ……………………………………………………………. 21 Capito Cap itolul lul IV 4.1 Abordarea terapeutică a rezistențelor ………………………….… 22 4.2 Polaritățile i modul modul de mijloc al fun func cționalității ……………….. 23 Capitolul V 5.1 Studiu de caz ………………………………………………… …………………………………………………………... ………... 30 Bibliografie ……………………………………………………………….… 35

1

 

Prefa  ă:

 Îmi amintesc  că de a lungul formări atât colegii cât   și terapeuții îmi propuneau multe  teme care să reprezinte esența a ceea ce urma să reprezinte eseul seul meu  de absol bsolvi vire re.. Cu toat toatel elee erau rau prop ropun uner erii in inte tere resa sant nte, e, în însă să nu rezon ezonam am cu nici niciun unaa   și nu   știam ce să aleg. Până într-o zi în care terapia personală m-a insp inspir iraat. În  cadr cadrul ul unei nei   ședințe am discut cutat despre reziste tennțel elee care care pert pertur urbe beaz azăă contact tactuul. În  acel moment am simțit un val de emoții, simțeam că rezon ezonez ez fo foar arte te multlt cu  ac mu acea east staa tem temă, mă insp inspir ira, a, îmi îmi ofere fereaa ene energ rgia ia   și impu impuls lsuul neces ecesar ar pentr entruu a da naștere acestui eseu.  Așa s-au  conturat primele cuvinte scrise pe aceste pagini   și totodată o mare provocare.  întâia provocare lansată este de a așterne   și oferi un sens   și o unitate teoriei  din perspectiva mai multor autori, practicii   și experiențelor  personale. De  asemenea, voi prezenta noțiunile de bază ale terapiei Gestalt   și rezistențele care  apar în ciclul contactului atât în viața de zi cu zi cât   și în psihoterapie. O altă altă  provo rovoca care re este este repr reprez ezen enta tată tă de a de desc scop oper eriiii care care sunt sunt re rezi zist sten ențele, ce fac el elee la  nive nivelu lull ci cicl clul ului ui cont contac actu tulu luii   și cum îl perturbă   și car care est stee abo abord rdar areea te terrapie apieii Gestal talt în  privin vința acestora. Toate acestea vor vor reprezen zenta instr truumente de bază care consider că mă vor ajuta în practica terapeutică.

2

 

I.

Introducere

Fiecare dintre  noi are un potențial de atins în viață, care așteaptă să fie actu ctualizat zat. Fiecare  dintre noi aduce o picătu căturră de expe xperiență în viața oame oameni nilo lor  r  din jurul  nostru - un mesaj, o idee, o creștere   și dezvoltare, o conștie tient ntiz izar are, e, o depășire a  unei limite. Suntem înconjurați de tot felul de stimuli, începând cu perioa per ioada da int intrau rauter terină ină,,   și pe tot parcursul vieții. Mediul este cel cu care intrăm  într-un contact,  pe care îi simțim, îi trăim   și cel care ne creează o experiență. Toate aceste  experiențe lasă un impact asupra istoricului nostru, fie că sunt fericite sau  traumatizante. În tot procesul pe care îl trăim din mica copilărie   și până în prezent se creează în noi un set de comportamente și atitudini. De-a De -a lung lungul ul  ex exis iste tennței noas noastr tree aj ajun unge gem m să desc descop oper erim im vi viaața în felul ei așa  cum este, cu bucurie, tristețe, împ împăcare, tragedie. Felul în care primim   și trăim ceea  ce se întâmplă în mediu este marcat de felul nostru de a fi, de unicita uni citatea tea noastr noastrăă   și de faptul că ne deosebim unii de ceilalți. Nici o persoană nu este la fel ca și cealaltă. Suntem unici în structura noastră psihică. Unele Une le experi experien ențe care ar părea o banalitate pentru unii, ar putea consti stitui o trag traged edie ie pe pent ntru ru alțiiii.. Totu Totull   ține ine de st stru ruct ctur uraa noas noastr tră, ă, de fe felu lull în care care sun sunte tem m   și cum trăim acest cestee  lucruri.   Ține de cum reacționăm la ceea ce se întâmplă. Unele experiențe pot  avea un impact pozitiv în viața noastră, altele nu. Ceea ce contează până la urmă este lecția cu care rămânem. Tematic tica pe  care am ales-o pentru acest eseu este ”Reziste tennțele în ciclu contact tactuului”. De-a  lungul vieții mele m-a frământat o mare curiozitate despre apro ap ropi pier erea ea uman umanăă   și despre acel ”farmec” pe care îl trăim în momentele de contact. Nu  înțelegeam de ce acest lucru nu este tot timpul posibil. Era aceea curiozitate de  a găsi cheia către ”atingerea umană”, acea întâlnire dintre două persoane, în  Gesta stalt numită frontiera conta tact ctuului. St Stuudiul terapiei Gesta stalt m-a ajutat să  descopăr rezistențele care apar în ciclul contactului   și cum se delimitează trăirea  autentică a contactului. Îmi amintesc de un curs de psi sihhana analiliză ză un undde  prof profes esoa oara ra ne-a e-a poves ovestititt despr espree re rezi zist sten ențe. Îmi amintesc cum

3

 

spune că:   Rezistenț e  le se instalează în noi, atunci când psihicul nostru nu mai   poate face faț ă  unui eveniment greu pentru noi.  

Rezistențele  sunt sunt una dintr intree road oadel elee ca carre s-a s-au dezv dezvol olta tatt pe par arcu curs rsul ul vi vieeții noastre, care  ne-a ajutat să facem față eveni venim mente entelo lorr din vi viaața noas noastr tră. ă. Aces Aceste teaa au un  dublu rol, să ne ”protejeze”   și să ne limiteze simțul depli eplinn al cont contaact ctul uluui. Sunnt bin Su bine  imp impleme lement ntat atee în inco inconnștientul uman, atât de bine ascu scunse încât uneori nici nu ne dăm seama de existența lor.  Acest eseu  este scris pentru acei oameni care vor să înțel elea eagă gă mai bi binne cum funcțione ioneaz azăă  re rezis ziste tennțele   și cum se manifestă în ciclu contactul. Este scris pent pe ntru ru urmă următo toar arel elee  gene genera rații de terapeuți Gestalt, care vor dori să descopere   și să ap apro rofu fund ndez ezee  acea aceast staa tema tematitică că inte intere resa sant ntă. ă. Sper Sper că acea aceast stăă lu lucr crar aree poat poatee fi de folos   și  că poate oferi o înțeleg eleger eree ma maii cl clar arăă asup asupra ra ce se în întâ tâmp mplă lă cu cont contac actu tull   și cum și unde apar rezistențele în etapele ciclului specific.

4

 

CAPITOLUL I 1.1 Teoria Contactului:

Mulți autori  ai terapiei Gestalt încercau să definească ce este de fapt ”Contactul”. În  dicționarul limbii Române Contactul este definit ca   și   atingerea dir irec ectă tă,, nemij emijlo loci cită tă  într între e do două uă co corp rpur uri,i, for  for ț țe   , energii, este piesa care serveș t  e la stabilirea unei legături, între ”mine ș i  tine”, între mine ș i  ceea ce mă înconjoară”. 

Din simpla  teorie amintită putem observa descrierea nuanțată a contactului, care este similar definit și de teoria terapiei Gestalt: ”Pentru

ca

oamenii să  stabilească un contact, este nevoie ca ei să descopere privinț e  le în care su sun nt  diferi ț ți  . Fără să ne dăm seama de diferenț e ele   le din intr tre e noi noi este este impo imposi sib bil  să legăm  o relaț i  e, deoarece într-o relaț  ie este nevoie de două persoane.” (...)     Diferenț ele sunt între noi, dar, în acela ș  timp ne ș i  unesc.” (Newis, 2013) Oric Or icee re rela lație  crește din din cont contac act. t. Cont Contac actu tull este este expe experi rien ența care se întâmplă

la frontiera  între individ   și mediu. Privind din punctul de vedere al terapiei, contactul se  referă la măsura în care atât clientul cât   și terapeutu tull sunt ”atinși” unul de  prezența celuilalt. Mai exact, în cazul terapeutului vorbim de măsura în care acesta  este se sennsibil   și rezonează cu toată ființa sa în fața expe experi rien ențelor   și trăirilor clientului său.

1.2 Frontiera Contactului:

Pe parcursul  formării s-a discutat foarte mult despre acest fenomen ”Frontiera Contactu tullui”.  Acest cest fe fennomen este ceva car care fizic zic nu exist stăă, dar totuși există. Nu  este ceva care putem spune clar că este undeva anume sau că este măsu surrabil. Este ste  repreze zenntat ca formare   și dizolvare pe parcursul unui Gestalt complet. O expl explic ica aț  iie e  si sim mboli bolică că le lega gată tă de apa pari  ri ț țiia   a fr fron ontitier erei ei cont contac actu tulu luii este este re regă găsit sită ă în ca carrtea tea  lu luii Mar Margeri gerita ta Lob obb b (2 (201 014) 4):: ”At Atu unci nci când când apel apele e ocean ceanu ulu luii at atin ing g malu malul,l, ia iau u cu ele nisipul de pe plajă, ceea ce înseamnă că cele două entităț  i se unesc.”  

5

 

 În practică  este acel moment în care venim cu toată ființa noa noast strră pent pentru ru a ne întâ întâmp mpin inaa  ne nevo voia ia cl clie ient ntul uluui. Es Este te lo locu cull un undde ne dififer ereențiem, dar în același timp trăim un contact deplin. 1.3 Teoria Ciclului Contactului:

 În practica  Gestalt, în decursul formării în terapie a fost abordată teoria conntact co tactuului lui dezv dezvol olta tată tă  de Serg Sergee Ginge inger, r, după după care care mă ghi hide dezz dest destuul de mult mult   și în viața de  zi cu zi. În anul 1989 ne propune o teorie a ciclului contactului în cinci timpi (precontact,  angajare în contact, contactul deplin, ieșirea din contact   și asim as imililar area ea)) -  Fig 1.1 . Sche Schema ma pe ca care re o propu ropunne evoc evocăă lilite terra gr grec ecea easc scăă pi   - care simbolizează trecerea  de la diametru la cerc, de la linie dreaptă la ciclu, de la proiect la punerea în aplicare (Ginger, 2002).

Fig. 1.1 

Pe pa parc rcur ursu sull  de dezvo zvoltă ltări riii pers person onal alee   și cu aju juto toru rull lilite tera ratu tura ra de spec specia ialilita tate te   și a pregătirii  acestui eseu, am descoperit că sunt mai multe teorii ale ciclului contact tactuului, precum cum  hăr țile   și fazele ale contactului de Fritz Perls, Zinker   și Clarkson. Teooria Te ria care care  care care rezon ezonez ez   și care consider că îmi este utilă în aplicare este ceaa a  lu ce luii Cl Claarkso rksonn numit umităă ci cicl clul ul fo forrmăr mării   și dist distru ruge geri rii.i. Spre Spre deos deoseb ebir iree de te teor oria ia lu luii Ginger, aceasta  are mai mulți timpi care se petrec în ciclu contact (Senzația,

6

 

 Awerness, Mobilizare,  Acțiune iune,, Cont Contac actu tull depl deplin in,, Sati Satisf sfac acția ia,, Retr Retrag ager erea ea   și Vidul Fertil; vezi Fig 1.2.)

Figura 1.2

Senzația i Awernessul:

După cum  pute teaa observa în fifiggura 1.2. - teoria lui Clarkson son, în prima etapă avem două faze: Senzație și Awerness.  În aceasta  fază apar primele senzații   și conștitien entitiză zări ri al alee nevo nevoiiii.. Exem Exempl pluu cel mai  bun care ar putea explica aceasta etapă este momentul când ne este foame.  Spre Sp re ex exem empplu lu,,  ne găsi găsim m în într tr-o -o bucă bucătă tări riee   și ne simțim sl slăb ăbiiți   și avem dureri de cap,  simțim prima sen senzație   și ajungem la con conștitien entitiza zare reaa că ne este este fo foam amee. Ia Iar  r  dintre toate  figurile câmp, ceea ce ne atrage cel mai mult atenția este este fr frig igid ider erul ul,, locul unde se găsește hrana care ne va satisface nevoia.   În practica  terapiei este acea perioadă de timp în care terapeutu   și cl clie ient ntul ul se găsesc  în etapa precontacului. Este acel timp în care clientul simte   și î și

7

 

conștitien entitize zeaz azăă nevo nevoia ia,,  dori dorinnța, durerea. Tot tr traavaliul personal est stee preced cedat de acest cestăă peri perioa oadă dă  de late latennță care va pregăti insta staurarea alianței te tera rape peut utic ice, e, fă fără ră de care terapia nu î și are efect. Mobilizare i Acțiune

Faza de  mobilizar zare apare după ce clientul a devenit conștient de nevoile sale iar  faza de  acțiune este faza în care clientul acțio ione neaază pent pentru ru a în înde depl plin inii nevo nevoia ia pe care o are. Sprre exemplu,  după ce am conștitien Sp entitiza zatt nevo nevoia ia de fo foam amee   și fr friigiderul a ieșit  în câmp  ca   și fifigu gura ra prin princi cipa pală lă,, ne mobi mobililiză zăm m   și acțio ionă năm, m, fa face cem m pr prim imii pași spre a ajunge și a deschide frigiderul de unde scoatem hrana  În terapie  această fază reprezentată un momentul cheie în care clientul după ce  a început să îș i mobilizeze energia pentru a îș i satisface nevoia, acționează, mai  exact se angajează în relația terapeutică, pentru a porni  împreună cu terapeutul pe un drum drum de descoperire.  Aceasta etapă  necesită o mobilizare de energie atât din partea clientului cât   și  din partea terapeutului. Fără angajare în contact nu se poate desfășura relația autentică,  ci se crează mai degrabă un haos care duce la o pierdere de intensitate și coerență, precum și un insucces în a crea alian ța terapeutică.

Contactul deplin:

 În etapa  contactului final, putem spune că este tărâmul unde se întâmplă ”magia”. Este  acel loc în care energia merge într-un cerc, dăm   și luăm de la mediu, este  locul în care ne satisfacem nevoile pe care le avem. Astfel, în contact tactuul fin final  ne satisfa sfacem nevoi voia de foame, adică mâncă căm m hrana pe car care am scos o din frigider

8

 

 În terapie  în contactul final are loc defapt travaliul terapeutic. Aici apar  mărt mă rtur uris isir irililee cl clie ient ntul uluui,  dezv dezvăl ăluuir irea ea te terrape apeutul utuluui când când este este cazu cazull   și inte terrvențiile care aduc noi perspective în fața clientului pentru a facilita schimbarea. Este momentul  în car care avem tărâmul fertitill pentr truu a săd sădi „semințel elee schim schimbă bări rii” i” şi posibila transfor formare,  locu cull unde omida se transfo forrmă în flfluutu turre. La acest nivel vel cl clie ient ntul ul tr trăi ăieește  un alt mod de a se raporta la propria experientă. Din punct de vedere energetic tic,  conta tact ctuul este momentul cel mai intens tr trăăit de cătr tree client în care are  loc acel „flfluux contitinnuu” de trăire între cl cliient şi terapeut cu sensul cre creșterii stării de awareness a clientului asupra situației sale. Satisfacția 

Bineînțeles că  după ce am îndeplinit o nevoie, urmează etapa în care se petre etrece ce sa satitisf sfac acția.  Este momentul în care savurăm nevoia îndeplinită sau experiența pe care am trăit în contactul deplin.  În terapie  este etapă în care se trag concluziile, chiar dacă sunt provizorii,  în privința  a ce s-a întâmplat pe parcursul   ședinței de terapie. Cu alte cuvinte când câ nd nevo nevoia ia  este este sati satisf sfăc ăcut ută, ă, un Ge Gest stal altt în înch chei eiat at.. Acea Aceast stăă et etap apăă apar aparee în înai aint ntee de moment mom entul ul de ret retrag ragere ere propri propriu-z u-zisă isă   și re repr prez ezin intă tă mome moment ntul ul în care care ”s ”see savu savure reaz ază„ ă„ până la următoarea ședință satisfacția dată de nevoia îndeplinită. Mome Mo ment ntul ul sati satisfa sfaccție ieii  este este foa foart rtee impo import rtan antt în pra ract ctic icaa te tera rappeuti eutică că;; atu tunc ncii când este  dificil sau „prost negociat”, când e întârziat sau grăbit, o parte din energia cumulată şi realizările din momentul de contact se pot pierde. Retragerea

Este așa  numit umitaa etapă tapă fifinnală ală a ci cicl cluului lui co connta tact ctul uluui, at atun unci ci când când nevoi evoiaa est stee satisfăcută   și  ne în înddepă epărt rtăm ăm de act ctiv ivititaate te.. Este Este pro roce cesu sull und unde apar aparee   și asim asimililar area ea care nu  se referă doar la momentul de retragere, ci   și la mențin iner ereea ener energi giei ei şi a lucrurilor întreprinse pe toată durata ședinței.

9

 

Cl Clie ient ntul ul în  aceas ceasta ta etap etapăă tr trăăiește ”s ”sch chim imba bare rea” a” sau sau si simt mtee noua noua pers perspe pecti ctivă vă pe care  a dobândit-o în cadrul   ședinței astfel încât acestea să se fructifice şi în afar fara con contextului  terapeutic unde clientu tull î și trăiește viața de zi cu zi cu noua experiență dobândită. Vidul fertil

 În aceasta etapă se găsește spațiu emergenței pentru apariția altei nevoii.  În terapie,  după fiecare figură încheiată   și după asimilarea informației, a perspectiv tivei, sau  după eliberarea emoțională, apare retragerea din contact   și vidul fertil care oferă un spațiu liber pentru apariția noilor nevoi și figuri.

1

0

 

CAPITOLUL II 2.1 Teoria Selfului:

Ce este  selful? - Selful care de fapt… nu există! - În cartea sa, Serge Ginger (2002)  ne spu spune că de fa fappt sel selfu full nu există tă..   ”Nu prea are de-a face cu Eul  Freudian   ș i    nici cu sinele Jungian, nici adultul din Analiza Tranzac ț ț ională ională   ș i  nici  selful lui  Winnicot: nu este vorba de mine, ci de modul meu de a fi în acest   moment   ș i    în acest loc (aici   ș i  acum acum)). În teor teoria ia Gesta estaltlt self selfu ul este este fe feno nom menu enul aflat  flat  în curs  de desfăș u  rare la frontiera contactului. Este vorba de stilul de a fi în momentul tul de  faț ă,  ă , es este te ad adap apta tare rea a cr crea eatitivă vă în într tr-u -un n câmp câmp dete determ rmin inat at.. Este Este vari variab abil  il  ș i 

se  leagă intim de o perpsectivă fenomenologică asupra lumii, ceea ce

 privilegiază procesul  temporal subiectiv, în căutarea calităț  ilor obiecti ctive

  ș ii    

 permanente ale ființ  ei.” Pe parcursul  derulării acestor etape ale ciclului experienţei sau ciclului

contactului, principalele  lor modalităţi de funcţionare (Id, Personalitate, Eu şi Modul de mijloc), adică funcţiile Self-ului, se activează şi ş i alternează una cu alta. 2.2 Funcțiile Selfului:

Fig. 1.3

1

1

 

După teo teoria  lui Ginger În figura 1.3 putem observa explicit unde alte terrează și cum alterează selful. În etapa precontactului se găse ște ID-ul.

ID-ul,

se  referă la lumea senzațiiiilo lor, r, nevo nevoililor or (con (conștitien ente te şi in inco connștiente)   și

impulsurilor: foamea, oboseala, dorința sexuală. Dave Mann  (2010) în cartea   Terapia Gestalt 100 de Teme   ș i  Tehnici  a descri cris foarte  bine unde începe   și unde este predominant Id-ul. ”Func ț ț ia ID se obs bser ervă vă în  si situ tua aț i  i de relaxar xare   ș i  de asemenea la înce cep putul   ș i  fina finalu lull expe experi rien enț elor  e  lor  de contact”.

 Acesta are  capacitatea de a realiza contactul cu mediu prin următoarele mijloace: a)  Fundalul senzorio-motor al contactelor asimilate, b) nevoile fiziologice   și  c) expe xperiențe corp corpor oral alee   și sen senzațiiiile le care care sunt sunt perc percep eput utee în ”i ”int nter erio ioru rull pielii”. 1. Fundalul Senzorio-Motor  - din primele clipe ale vieții sunt suntem em în înco conj njur uraați de senzații, care  ne pot fi benefice sau nu. Ca   și fe feno nome mene ne re repr prez ezen enta tatitive ve aces ac estu tuii fund fundaal  sun sunt exper xperie iennțele noastre din trecutul până în prezent pe care ca re le-a le-am m  asim asimililat at   și car care sun sunt un tă tărrâm fertil pentru noile expe xperiențe care vorr adu vo aduce  nout noutat atee   și care cor favoriza dezvo zvoltarea în cazul în care nevoia este îndeplinită. 2. Nevo voiile fizio ziologice  - reprezin zintă excit citarea sinelui din partea organismu smului. Sinele poate  fi activat de

stimuli interni (nevoie fiziologică sau un

eveniment) sau  externi (reclama unui fast food ne poate trezi pofta sau provoca foamea). 3. Exp Experiența cor corporală   și ceea ce este experimentat   ”ca   și când ar fi în interiorul pielii”  - reprezintă sintetizarea primelor două (fundalul senzorio-motor   și  nevoile fiziologice) oferind un simț al integrării într-o experiență de  încredere sau neîncredere în realizarea contactului cu mediul.   ”A ”Ace ceas asta ta  re reflflec ectă tă re rela laț iia   a de delilica cată tă di dint ntre re auto auto-s -sup upor ort  t   ș i  suportul din  partea mediului,  dintre sentimentul de întregire internă   ș i  se sent ntim ime ent ntul ul că ne  putem încrede  în mediul înconjurător”   (F (Fra ranc nces eset ettiti,, Gece Gecele le   și Roubal,

2014).   Cel elee  două două exp xper erie iennțe sunt conectate; dacă persoana se simte în

1

2

 

siguranță la  nivel intern acest cest lucr cruu se va reflecta în încr creederea persoanei  în mediul  extern. Cu cât persoana va simți că poate avea încredere în mediul extern cu atât va trăi sentimentul de relaxare. Eul  se  referă

la alegerile   și respi esping nger erililee del elib ibeera rate te şi con conşt ştie iennte te,, de car care

suntem deplini  responsabili şi care permit să ne orientăm comportamentul. Totodată se referă la capacitatea persoanei de a se identifificca pe sin sine sau sau de a se se separa  de păr țile care apar în câmp.   Este puterea de a vrea   ș i  de a decide cee ce ea ce  car carac acte teri rize zea ază unic unicititat ate ea al ale eger gerililor or in indi divi vidu dual ale e   (Fr (Franc ancese esetti tti,, Gecele Gecele   și

Roub Ro ubal al,, 20 2014 14)).   Este expresia creativă a întregii persoane. Acesta intervine în procesul sul ajustăr tării  creative prin dife ferrite alegeri. Oferă sen sentimentu tull de a fi activ   și intenționat. Funcția Eu-ului  este activată pe baza informațiilor primite de la celelalte funcții ale  sinelui. Este capacitatea de a ne conecta spontan cu mediu prin ceea ce percepem,  ceea ce se trezește în noi, mai precis senzațiiiile le,, nevo nevoilile, e, emo emoțiile care provin  din funcția Id, iar felul în care ne raportăm la ceea ce este în mediu reprezintă funcția personalitate. Pers rson onal alit ita atea tea  -    Aceasta  Aceasta Func   ia Pe

funcție este ste cea care reprezin zintă cad cadrul

de atit atitud udin inii   și cred credin ințe despr espree ci cine ne sunt suntem em.. Răspu ăspund ndee la în într treb ebaare reaa   cine sunt eu  în contact  cu mediul.   ”Exprimă ca cap pacit citatea de a realiza con contactul cu mediul pe baz aza a unei unei  defin efini i ț i  i a sinelui   ș i  apar ț i  ne de modul în care ne cre creăm rolurile sociale, în care  asimilăm contactele anterioare   ș i  ne adaptăm creativ la schimbările impuse prin creș tere”  t  ere”  (Francesetti,  (Francesetti, Gecele și Roubal, 2014). „Mo „M odul de  mijlo jloc” sau ”C ”Ca alea de mijlo loc c”   es este te

baza bazată tă pe spon sponta tane neititat ate. e.

Este ceea  ce simțim atun atunci ci când când acti activi vita tate teaa   și pasivit vitatea se află în echilibru. Se apropie de  modul ”pronominal”: când mă spăl, sunt în același timp subiect şi obiect al  acţiuni mele. De asemenea, când ne vorbim unul celuilalt, într-o interacțiune de  tip dialog: este contactul deplin, schimbul reciproc între mine şi celălalt, între mine şi mediul meu.

1

3

 

Ajustarea Creativă: ”Toate ajustă stările  creati tivve sănătoase necesită realizarea conta tact ctu ului cu ceea ce este acum”  Mann  Mann (2010).

Ne pu pute tem m  pl plim imbba pe o plajă lajă admir dmirân ândd apu apusul sul de soar soare, e, auzi auzinnd valu valurrililee cum cum se mișcă,  simțind nisipul pe care pășim im,, obse observ rvân ândd fr frum umus useețea naturii care ne  înconjoară. Deodată cerul  începe să se întunece, valurile devin tot mai mari, vântul  începe să bată tot mai tare. Începem să ne adaptăm noilor condiții car care pr prov ovin in di dinn mediu. Nu  mai suntem atenți la imaginea cu apus de soare   și nici la natură. Suntem în  căutarea unui adăpost unde ne putem retrage în cazul în care vine furtuna. Mai sus  putem vedea cum ne-am adaptat noului mediu, de la o plimbare liniștită pe  plajă până la căutarea unui adăpost în cazul furtunii. Practic ne adaptăm mediului și schimbărilor acestuia prin ajustările creative.  Ajustarea creativă  este felul în care ne ”confruntăm” cu viața, fo folo losi sind nd cele cele mai bune  soluții pe care le putem găsi la momentul dat. Este un dar natural, care se găsește  în modul nostru de a trăi. Ajustările creative sunt un proces de auto au tore regl glar aree pr prin in ca care re fo folo losi sim m capa capaci cită tățile noastr stre pentr truu a obțin inee un maxi maximu mum m din or oric icee si situ tuaație ie..  De as asem emen eneea, rezi rezist sten ențele ele sunt sunt re rezu zultltat atul ul aj ajus ustă tări rilo lorr crea creatitive ve,, care care la momentul lor au avut ”misiunea” de a ajuta la autoreglare. „Problema” cu  care ne confruntăm în terapie este faptul că după auto au tore regl glar area ea prin prin  re rezi zist sten ențe rămân acolo în noi întipărite chiar dacă atunci în momentul lor  de ”glorie” au fost cea mai bună ”soluție ie”, ”, în pre reze zent nt va împi împieedi dica ca trăirea contactului deplin al clientului.

1

4

 

CAPITOLUL III 3.1 Rezistențele - întreruperile ciclului contact:

Fig. 1.4

Nu întâlnim  întâmplător mediul în înco connjurător. Alegem   și în același timp, suntem tem aleși.  Una dintre modalitățile prin care ne structurăm experiența este re repr prez ezen enta tată tă de  mo modi dififica care reaa expe experi rien enței noas noastr tre, e, mani manipu pulâ lând nd lilimi mite tele le cont contac actu tulu luii (Newis, 2013). Conc Co ncep eptu tull de  rezi rezist sten ență din terapia Gestalt este total opusă de celui din Psihanaliză. Otto  Fenichel (1941) a descoperit că rezistența provine din inconștient, din  insti stinct. În terapia Gestalt reziste stența este văzută ca un ”inamic” care se  întâmplă în ciclu contactului perturbând funcțiiiile le self self-u -ulu luii   și cont contac acta tatu tull auten utentiticc tr trăi ăitt  cu ce ceililaalți. În același timp, acestea au avut o funcție de ”protecție”   și autoreglare.

1

5

 

 Îmi amintesc  de începutul terapiei Gestalt, cred că era cursul 4 sau 5 în care ni  sa prezenta conceptul de rezistențe. Sincer, la început, credeam că aceste sunt  principalul nostru inamic în practică, că trebuie de fapt de ele să ne ocupăm. Îmi  suna ca   și ceva negativ   și am avut nevoie de foarte mult timp de lectură pentru  ca să îmi dau seama că în fond ele sunt adaptări creative care ss-aau for format mat  in iniițial în relație cu situația din din mome moment ntul ul re resp spec ectitivv   și că au reprezintă cea mai  bună cale de a gestiona situația de la momentul acela. Acestea nu sunt nici bune  nici rele, nici com complet pozit zitive   și nici com complet negative. ve. Cu alte cuvinte este necesar să le privim în contextul situației curente ale individului.  În aceasta  lucrare îmi propun să abordez cele 7 rezistențe din teoria Gestalt și ce este caracteristic fiecărei etape.

3.2 DESENSIBILIZAREA

Prim Pr imaa re rezi zist sten ență  care apare încă de timpuriu este   Desensibilizarea.  Aceasta    Aceasta apar pare îna înain inte te  de se sennzație în ciclu clu con contact   și se opune conștie tient ntiz izăr ăriiii nevo nevoiiii.. Dave Dave Mann (2010)  ilustr strează desensibilizarea prin următoarele cuvinte:   ”Persoana amor ț ț eș te, t  e, ca în faza acută a unei reac ț țiii  i la suferinț  ă”. ă”. 

 Îmi amintesc  că am avut foarte mult timp discuții în te terrapie despre ce simt, iar răspunsul  era adeseori ”Nimic, simt că fac to toaate lucru crurile într-un mod de pilot autom utomaat, nu si simt mt nici nici drago ragost stee nici nici fe feri rici cire re,, nic icii ur urăă ni nici ci tr tris iste tețe” - mă simțeam ca   și cum nu trăiam. Dacă Da că ci cine neva va   țipa la mine, apărea un blocaj în care nu simțea eam m ni nimi mic, c, ni nici ci ură nici  sup supărare. Adeseo seori nici fo foaamea nu o simțeam când eram prea ocupat cu lucru. Era o linie dreaptă, fără niciun semn de via ță.  Însă desensibilizarea  ca   și oricare altă rezis zistență î și are   și partea bună. În unele nele si situ tuaații  mai ”dificile” precum cele în care oferim primul ajutor în cazul de urgență sau  să sunăm la 112 pentru salvare, acționăm în modul  pilot    pilot automat , ceea ce este productiv și potrivit în acea situație

1

6

 

 Acest proces  se poate întâmpla   și pe plan fizi zicc, de exemplu la meciu ciurile de fotb fotbaal câ cânnd  alear leargă gă jucă jucăto toru rull cu minge ingeaa   și calcă strâmb   și se ridică   și aleargă în continuare pentru  a marca. În acel moment el nu simte efectul faptului că a aluneca catt sau  a călcat cat strâmb, practic nu simte durere deoarece are o altă fifiggură primară în fond care i-a captat toată atenția.  În terapie  clientul care prezintă această rezistență nu poate devenii conștient de  nevoile pe care le are. Este blocat în faza în care nu poate simți, conștitien entitiza za se senz nzaațiile  pe care le are, ceea ce îngreunează procesul de a intra în contact cu clientul. 3.3 DEFLEXIA

Ex:  Evitarea contactului direct prin spargerea stări de spirit, mutând atenția sau sau  sc schi himb mbar area ea su subi bieect ctul uluui. Exe Exemple mple:: fo folo losi sire reaa unei nei gl glum umee sau sau sarc sarcas asm m pentru difuzarea unei situații grave, ignorând sau refuzând un compliment.   Aceasta rezistență  se manifestă prin evitarea sau îndepărtarea de cont co ntac actu tull di dire rect. ct.  Es Este te ca cara racte cteri risti stică că pers persoa oane nelo lorr fo foar arte te poli politic ticoa oase se,, at atun unci ci când când ne comunică într-un mod eva vazi zivv ce nevoie au în loc să fifiee directe cte. Este ste cunoscut cută ca și

ne-e ne-exp xpri rima mare reaa  dire direct ctăă a sent sentim imen ente telo lor, r, dori dorinnțelor, nevoilor sau prin refuz de a

primi afec fecțiune iune,,  info inform rmaații sau chiar    și negarea adevărului. În practică, aceste persoane sunt foarte nefericite, datorită faptului că nu primesc ceea ce au nevoie. Ci Cititind nd în  cart carteea lui lui S. Gin Ginger ger (200 (20022) desp despre re defl deflex exie ie,, un par arag agrraf mi-a mi-a at atra rass atenția prin  faptul că mă descria chiar pe mine, cel din în trecut. Când primeam unele întrebări  incomode, găseam tot timpul o glumă care să distragă atenția, evitând să  dau un răspuns concret sau în cel mai bun caz   țineam un discur curs general, sec. Deflexia nu  este nici mai mult nici mai puțin decât un joc de ascundere a ceea ce  se întâmplă, ce se simte sau ce se vrea cu adevărat. Aceasta se manifestează în punctul de conștientizare în etapa ciclului contact.  În lucru  cu clientul deflexia se manifestă prin glumă, ironizare, prin a ascunde sau  nega suferința pe care o are, prin distragerea atenției, sau

1

7

 

ignorarea. Toate  ace cest stee rezi zisstențe împiedică clientul să intre într-un contact deplin cu terapeutul. 3.4 INTROIECȚIA 

”Cea mai  mare bătălie este a fi tu însuț i  într-o lume care se străduieș t  e din toate  puterile, zi ș i  noapte, să te transforme în altcineva” (Cummings,1994).

Creștere tereaa noas noastr trăă  pers person onal alăă este este asig asigur urat atăă de capa capaci cita tate teaa de a di disc scer erne ne.. Aces Acestă tă capacitat tate reprezintă  o fu funncție de frontieră între „eu-l” nostru   și celălalt. Altf tfeel spus, există  un ceva ce luăm de la ambianță   și ceva ce întoarcem sau chiar  oferim de  la noi. Ca   și rezis eziste tennță în ci cicl clul ul con conta tact ctuulu luii in intr trooie ieccția apare în faza de mobilizare.  Îmi amintesc  din copilărie cum eram martorul unor întâmplări din care introiecția făcea  parte. Acele momente în care ”cearta primită” de la părinți cum că am  luat nota nouă   și cum nu sunt la fel de bun ca vecinul de vizavi care a luat 10. Aceste  momente, mă făceau cei drept să mă simt prost pentru că chiar îl vedeam pe  vecin mai bun decât mine   și chiar aveam cu o stimă de sine mai scăz sc ăzut utăă în  prez prezen ența lui. Era acel moment în care alt băiat era apreciat de părinții mei   și  chiar era preferat pentru că era un copil mai bun decât mine. Astfel, ”Pers Perso oana ana car care  răspu ăspund nde e faț ă  de un mater terial introiectat, în într tr--un mod incon conș tient  t  ient  va simț  i  o presiune internă   ș i  este ste posib sibil să se simtă inconfortabil dacă încalcă regulile.” - Man (2010) 

O definiție  a introiecției spune că aceasta este atitudinea nedigerată, modul de  acțiune, simțire   și evaluare, pe care nu le-am „înghițit” din mediul  înconjurător/extern. Este  acea bucată de experiență pe care nu am analizat-o   și nici filtrat-o  prin psihismul nostru. Pentru ca ceva să fie real   și să aparț ină integrității   și  mora moralilită tății este neces cesar să digerăm   și să dife ferrențiem ceea ce suntem cu adevărat.  În terapie  introiecțiile le putem observa la oamenii care au senzația că nu sunt buni  de nimic. Sunt cei care simt că nu fac nimic bine   și au o stimă de sine

1

8

 

scăz sc ăzut utăă în  priv privin ința alegerilor pe care le fac, ceea ce le îngreunează să trăiască un contact deplin în viața de zi cu zi. 3.5 PROIECȚIA:

 Înainte de  a aduce o judecată despre altcineva, oare suntem siguri că de fapt nu cumva vorbim despre noi? După cum  ziceam mai sus, introiecția este ”ne-digerarea hranei” din exterior pe  care o luăm ca atare fără să filtrăm dacă ne apar țin inee sau sau nu. nu. Proi Proiec ecția este tendința  de a responsabiliza mediul înconjurător pentru ceea ce ni se  întâmplă. Proiecția ca și rezistență apare în faza de acțiune a ciclului contactului. Proiecția con constă  în a atr triibui ce celluilalt ceva care ne privește (f (fre recve cvent nt,, pent pentru ru a ne  debarasa inconștitieent). În proiecție atribuim deseori celuilalt, fără să   știm, pr prop opri riililee noas noastr tree  st stăr ării sufle suflete teștiti,, dori dorinnțe sa sauu te teme merri. Exem Exempplu lull unei unei pr proi oiec ecții extr extrem em de grave  este paranoia. Bolnavul este agresiv, incapabil de să îș i asume resp re spon onsa sabi bililita tate teaa pent pentru ru  prop propri riililee ililuz uziiii,, dori dorinnțe, sentimente pe care le atribuie lucrurilor sau oamenilor din mediul său înconjurător.  În practica  terapeutică, persoanele care au ca   și re rezi zist sten ență proiecțiile de obicei încep  să bârfească sau să acuze   și să învinovățească pe ceililaalți pentru eșecurile   și/s i/sau au  nemu nemullțumirile pe care le tr trăăiesc. sc. Est stee o rezis zistență care îi face să nu î și asume responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă cu ei. 3.6 RETROFLEXIA 

Retro etroflflex exia ia este ste  reținerea impulsului (de ex. reținerea de a vorbi, de a exprima sentimentele   și  / sau exprimarea prin comportament). În retroflexie fluxul energetic al persoanei este întrerupt.  În aceasta  rezistență, limita de contact sporește în rigiditate printr-un pr proc oces es de  bl blin inda dare re.. Cons Constă tă în   a înghiți sent sentim imen ente tele le sau sau puls pulsiu iuni nile le,, dori dorinnțele sau sau furia.   Es Este te  re rezi zist sten ența care apare între etapele mobilizării   și acțiune în ciclul de

1

9

 

satisfacere a  nevoilor. Aceasta se întâmplă atunci când o persoană îș i mobilizează energia  înapoi spre sine în loc să o elibereze spre mediul  înconjurător.  Într-un comportament  retroflexiv omul se comportă cu el însuși așa, cum a vrut inițial  să se comporte cu alții. El nu mai îndreaptă energia spre exterior, pentru a face schimbări în mediul său care i-ar satisface nevoile.  În terapie  aceasta rezistență o putem recunoaște atunci când clientul ne povestește despre  cum se simte tensionat, pentru că a   ținut în el furia în loc să comu co muni nice ce nemu nemullțumirea  persoanelor care l-au supărat. Este o rezistență care  împiedică clientul  să î și îndeplinească nevoile pe care le are. În loc să acționeze cu energia pe care o are, el o întoarce spre el. 3.7 EGOTISMUL:

După teoria  lui Persl (1994) ”Egotismul se asigură că fondul de posibilități este epuizat -  nu există amenințarea unui pericol sau a unei surprize - înainte de a porni”.  Egotismul este  întreruperea contactului care se petrece în faza finală a experienței con conta tact ct  (Lobb Lobb,, 2014) 014).. În te terrapia apia Gesta estaltlt,, ego egotitism smuul este este cara caract cter eriz izaat ca o  preocupare excesive față de propriile gânduri, emoțiiii,, comp compor orta tame ment nte, e,   și ef efec ectu tull avut avut asup asupra ra celo celorl rlal alți. Apare în faza de satitissfacție în ci cicl clul ul cont contac act. t. În cazu cazull egotis egot ismu mulu luii apar aparee  preo preocu cupa pare reaa față de propria persoană, care poate fi pozitivă, admi ad mira rato toar aree sau sau  crit critic ică. ă. În oric oricar aree di dint ntre re aces aceste teaa si situ tuaații pers persoa oana na nu poa poate tr trăi ăiii   și simți satisfacția, care este urmarea contactului deplin. Estte caracte Es terristic  acelor persoane care sun sunt blocate în propriililee gânduri, bl bloc oche heaz azăă sati satisf sfac acția  care ar fi urmată după trăirea contactului deplin prin intermediul controlului. Edwin C.  Newis (2013) m-a îmbogățit cu o descriere despre aceasta rezistență.   ”Recip ciprocit citatea  este ste absentă sau consid siderabil scăzută, limita este ste unililat un ater eral ală ă pe pent ntru ru  că pr preo eocu cupa pare rea a este este or orie ient ntat ată ă excl exclus usiv iv că cătr tre e sine sine.. Egot Egoti i ș ș ttii su sunt  nt 

2

0

 

atât de  dependenț i  de propria lor voce, propriile lor gânduri, fapte sau sentimente.”

3.8 CONFLUENȚA

Ziceam la  început că pentru a exista un contact, sau să se ajungă la frontiera contact, este nevoie de două entități care vin una spre alta.  În confluență  situația stă altfel, nu există acea graniță a contactului care diferențiază cei  doi indivizi.   Atunci  Atunci când individul nu simte granița între el şi mediu, când  consideră că el şi mediu sunt una, atunci el se contopește cu exteriorul   și  nu mai poate separa de ce ”este al meu”   și ”ce nu este al meu”. Dacă există sentimentul  de identificare adâncă cu mediu, grupul, societatea, iar  persoana nu  reușește să vadă diferență între sine şi lume, atunci suferă de o tulburare de personalitate: persoana și-a pierdut simțul de sine, propria identitate. Omuul afla Om aflatt  în conf conflu lueență patologică nu mai ştie ce este el şi ce sunt ceilalți, nu mai  ştie unde se termină el şi încep alții, nu poate stabili un contact cu ei, dar  nici să  se debaraseze de ei. De la un punct nu nu mai reușește să st staabi bile leas ască că un contact nici cu el însuşi. Confluență aduce  cu sine anumite pericole. În primul rând, stările de confluenţă conduc  la boli psihosomatice. În al doilea rând, aduc consecinţe sociale. În confluență omul cere similitudine şi refuză să accepte diferenţierea.  În practica  de terapie aceasta rezistență o putem observa la clienții desc descri riși de faptul  că între ei   și mediul înconjurător sa sauu celălalt nu exis xistă o graniță care îi diferențiază și refuză să accepte diferențierea.

2

1

 

CAPITOLUL IV 4.1 ABORDAREA TERAPEUTICĂ A REZISTENȚELOR: ”Avem tendinț a  de a le privi într-o manieră negativă, ca ceva ce trebuie depăș it, i  t, în loc să le privim ca pe ni ș ște t  e abilităț  i ce au fost dezvoltate ș i  încă pot fi de mare ajutor în func ț ție i  e de situaț  ia ia noastră” (Mann, 2010) 

 În practica de cabinet, terapeutul Gestalt este atent în lucru cu rezistențele. Clientul este  acel care î și dorește o schimbare, fapt ce l-a dete terrminat să apeleze la tera terapi pie. e.   Țelul terapiei nu este de a modifica comportamentul, ci de a face cl clie ienntul tul con conștient  de ceea ce se întâmplă. Nu intrăm cu forț a să modificăm o rezistență   și nu ne luptăm cu ea. În loc să facem acest lucru pentru început putem să încercăm  să ajutăm cl cliientul să devină conștient vizavi de ce se întâmplă   și cu ce se confruntă. Fiecare persoa soană  este ste unică că.. Asta sta în înse seaamnă că   șii-aa dezv dezvol olta tatt în decu decurs rsul ul multor ani,  moduri la fel de unice de funcționare în lume În aceasta unicitate pute pu tem m găsi găsi   și ”s ”sim impt ptom ome” e”,, comp compor orta tame ment nte, e, pl plân ânge geri ri care care împi împied edic icăă dezvo dezvoltltar area ea   și reduce capacitatea de schimbare. Rezistența este  aceea ceva pe care terapeutul îl simte în contact cu clientul. Nu  o privim ca   și ceva ”rău” pentru că acea rezistență care apare este cea l-a  protejat pe client de a-lungul anilor. În același timp trebuie să avem în vedere faptul că rezistențele nu permit trăirea contactului deplin. Ca primul  pas pentru a identifica o rezistență este necesar să înțelegem situația clientului,  cu ce se confruntă, să identificăm ce îl împiedică să trăiască  într-o armonie.  În forma sa, terapia Gestalt este o terapie centrată pe emoții. Fiecare individ  î și are povestea sa, iar în travaliul său ascultăm activ ce s-a  întâmplat în  povestea vieții sale sale,, ur urmă mări rim m scen scenar ariu iull   și pe ce defapt ne con concentr trăăm este cum  a fost el vizavi de evenimentele care au declanșat acti activa vare reaa aces acesto tor  r  rezistențe. Re Rezi zist sten ențele  se pot identifificca în povestea sa, cum trăiește el pr prez ezen entu tull și ce este prezent în el.

2

2

 

4.2 POLARITĂȚILE I MODUL DE MIJLOC AL FUNCȚIONALITĂȚII:

O atit titudine  sănătoasă ne permite ”mișcar carea” ea” sănăto sănătoasă asă   printre   sti stilu luri rile le de contact tact.. Atunci  când stitillul de con contact al unui individ (sau al unui sis sistem) se mișcă la oric oricaare  dintr intree ex extr treemele mele aces acestu tuia ia sau sau se blo loch chea ează ză pe un pol pol al con contitinnuum uumul ului ui,, devi de vine ne di disf sfun unccțional  în diferite etape   și dificil sau imposibil de a trăi un contact autentic   și  depli eplinn. În pract ractic icaa Gest Gestal altt avem avem lilibe bert rtat atea ea de a exper xperim imen enta ta pol olul ul opus pus al com comportamentului  pe ca carre îl are o persoană.   Cân ândd vi vine ne vor vorba despr espree st stililuuri de cont co ntac act, t, tera terape peut utul ul  se st stră rădu duie iește să ocupe terito torriul neutru dintr tree polili,, "centrul" polarității, unde ambii poli pot fi percepuți și înțeleși cu indiferență creativă.  În figura  1.5 am prezentat dimensiunile contactului calea de mijloc dintre acestea. Cert  este că odată ce ne întâlnim la cabinet cu o rezistență, modul de abor bordare dare pe  car care îl con consi sidder relev elevaant est stee ”extr extrem ema” a” cea ceala laltltă, ă, pen pentr truu a put utea ea găsi ăsi o cale  de mijloc. Una dintre abordări este de a lucra cu polul opus ale rezistențelor întâlnite.  În aceasta  etapă urmărim ce se întâmplă cu comportamentul clientului pe carre îl  avem, ca vem, încu încurrajă ajăm aute autenntitici cita tate teaa   și îl încurajăm să facă sau să comunice ceea ce  simte pentru a aduce în prezent emoția pe care o are   și pentru a da un sens la cele întâmplate. 

Fig.1.5

2

3

 

Unul dintre  principiile centrale ale Psihologiei Gestalt este că funcționarea sănătoasă implică  un bun contact cu sinele   și cu ceilalți. Acest contact bun trebuie să fie adecvat situației. Modelul de  mai sus (fig 1.5) este bazat pe lucrările lui MacKewn (1997) care ne  spune că într treeaga situație de moment ne va dicta unde este ste sănătos sau nesănătos, sigur  sau nesigur să ne plasăm săm pe contin inuuumurile dezvoltate de el. Part Pa rtea ea stâ stâng ngăă   și part partea ea drea dreapt ptăă re repr prez ezin intă tă pola polari rită tățile extreme, iar cel din centru reprezintă un indicator al situației de mijloc.

Desensibilizarea -  se referă la un alt mod de a evita contactul cu un declanșator emoțional.  Cu toate acestea, desensibilizarea împiedică ca st stim imul ulaarea rea să  ne atin atinggă gând gânduurile rile sa sauu să dev even enim im con conștienți de nevoile pe care le avem. Desensibilizarea  se referă la o formă mai profundă de închidere la nivel emoțional, care  apar într-un moment ”critic” car care activea vează acest mecanism de apărare. Hi Hipe pers rsen ensi sibi bililita tate teaa -  se găse găsește la polu olul opus opus al desen esensi sibbililiz izăări rii.i. Per Persoan soanaa prea sensib sibilă  poate suferi de o suprasolicitare a stimulilor senzor zoriali pe car care el sau ea nu le poate ignora, ceea ce îi oferă o dificultate de a intra în contact.  În forma  sa extremă, persoanele supra-receptive devin ”bombardate” de tot felul  de stimuli, având tendința să le acorde prea multă atenție ie.. Au di difificu culta ltate teaa de a  selecta car care sun sunt stitim muli relevanți pentru ei, ceea ce îi ”inundă” cu gânduri   și sentimente.

2

4

 

Ca   și  abor aborda dare re tera terape peut utic icăă în cazu cazull dese desens nsib ibililiz izăr ăriiii,, modu modull de lu lucr craa pe care care l-aș aborda  cu clientul s-a s-ar situ tuaa pe parte de hiperse sennsibilzare, extrema opusă a desensibilizării pentru a-l aduce la modul de mijloc, adică sensibilizare.

Deflexia este  modul de a evita, de a devia de la dorință sau nevoie. Pers Pe rsoa oane nele le se  înde îndepă părt rtea ează ză ades adesea ea de se sent ntim imen ente tele le   și impu impuls lsur urililee lo lorr pr prin in di disc scuuții nesfâr șite, râzând  în loc să se ia în se serrios, evitâ tânnd conta tacctu tull sau ducând discuțiile  într-o altă direcție. Moddul de  mijl Mo mijloc oc în într tree defl defleexi xiee   și ”a fi fascinat” este acel de ”a sta cu” acest sentiment pe care clientul îl trăiește, adică contact autentic deplin.  În lucru  cu clientul, îl încurajăm să rămână în prezent sau să ” stea cu” aces ac estt se sent ntim imen ent, t,  aici aici   și acu cum, m, încu încurraj ajân ându du-l -l la dezvo ezvoltltaare reaa gra rani niței de contact   și accesarea nevoilor pe care le are în prezent.

Introiecția est stee  atit atituudin dinea ned edig iger erat ată, ă, mod modul de acțiu iune ne,, si sim mțire   și eval evalua uare re,, pe care am „înghițit-o” din mediul înconjurător/extern. Exiistă două  titippuri de introiecțiiii:: Cele Ex Cele pozi pozititive ve   și cele cele negat egativ ivee. In Intr trooie ieccțiile pozitiv tive sunt  acele instr truucțiuni ”for țate”   și ”înghițite” fără înțel eleegere gere,, ililus ustr trat atee în

2

5

 

exemple precum  "nu vă jucați lângă râu" sau "veniți acasă înainte să se  întunece". Introiecțiile  negative sunt reflectate în cuvinte precum "Nu depinde ni nici ciod odat atăă de  ceil ceilal alți" sau "Vei Vei ajunge un nimic", ca carre est stee adesea ori în viața d e z i cu zi  re rezu zultltat atul ul unei unei st stim imee de si sine ne sc scăz ăzut ute. e. In Inte tens nsititat atea ea in intr troi oiec ecțiiiilo lorr poat poatee vari varia, a,   și pot să  se instaleze spre exemplu prin o palmă de la părinți sau prin repetarea informației (din nou și din nou). Persoana care  se află sub influența unei introiecție simte o presiune puternică de  a se conforma   și se simte inconfortabil dacă încearcă să se  împotrivească acestei  presiuni. Uneori, dacă acordă atenție gândurilor sale, persoana poate  să audă instrucțiunea iar dacă este întrebată, poate să spună cine a "dat” acestă instrucțiune. Polu Po lull opus pus  al intr introoiec iecție ieii este este   respingerea. Es Este te cl clar ar săn sănăt ătos os să respi espinngi o at atititud udin ine, e, opin opinie ie  sa sauu cred credin ință pentru că nu se potrivește cu val valorile   și in inte tegr grita itate teaa person pers onal ală. ă. Cu  toat toatee aces aceste tea, a, uneo uneori ri,, o pers persoa oană nă poat poatee mani manife fest staa re resp spin inge gere reaa ca stil de viață. Respingerea poate apărea sub diferite forme: ● Per Persoana poate  părea că nu este de acor cord, respinge orice sug sugestie oferită, orice dintr-o anumită zonă sau o anumită problemă. ● Uneori, o  persoană respinge nu numai opiniile altora, ci tot ceea ce i se dă, inclusiv dragostea și atenția. ● Respingerea poate  apărea ca neîncredere, rebeliune sau dependență excesivă de sine. Când clientul  se găsește la una dintre poli, fie introiecție ie,, fifiee re resp spin inge gere re,, acesta trebuie  încurajat să facă o pauză, să reflecte   și să aleagă dacă o să accep ccepte te sau sau  să resp respin ingă gă o opin opinie ie,, atit atitud udin inee sau sau in inst stru ruccțiune, pentru a digera ce i i se spune,  prin propriile filtre, fără să fie presat sat sau inflfluuențat at,, doar doar pr prez ezen ent, t, ai aici ci   și acum.

2

6

 

  Polu Po lull opus opus al pro proie ieccției iei es este te asum asumar area ea re resp spon onsa sabi bililită tății in inte tegr gral al..   Știm cu toții că proi proiec ecția  la bază ca   și rezis eziste tennță ”atacă” pe cei din exterior   și îi învinovățește pent pe ntru ru si situ tuaația  lor. Asumarea integrală este opusul proiecției   și poate deveni   și toxică dacă  se ajunge la extrema de asumarea a responsabilitățiiii.. Asum Asumar area ea poate devenii și supra-responsabilzare.  În cabinet  aceasta rezistență o putem observa atunci când clientul este concentrat pe  ce au făcut ceilalți (un fel de bârfe) sau când îi învinovățește pe ceilalți pentru eșec ecur urililee sale sale.. În acea aceast staa si situ tuaație abor aborda dare reaa este este   și de data aceasta sta cea de  a merge spre polul opus, al asumării responsabilității pentr entruu cele cele tr trăi ăite te   și pentru eșecurile, până când ajungem la polul de mijloc care este posesia.

Retr Re trof ofle lexi xiaa reține  un impuls (de ex. reținerea de a vorbi, exprimarea sentimentelor    și/sau  comportamentului). Fluxul energetic al persoanei este  întrerupt. La polul  opus se găsește impulsivitatea care implică exprimarea neîngrădită a  impulsurilor. De exemplu într-un mod care este pericul culos pentr truu sine sau  pentru alțiiii,, cum cum ar fi auto auto-v -văt ătăm ămar areea sau sau al alte te iz izbu bucn cnir irii neco necont ntro rola late te sau sau violente.

2

7

 

 În practica  de cabinet amplificăm situația clientului prin a îl conduce spre ”exp ”e xplo lozi zia” a” de  expr exprim imar aree a sent sentim imen ente telo lorr reținu inute. te. Amplifi Amplificăm căm   și în încu cura rajă jăm m acea aceast staa trăire   și  explorăm împreună până când ajungem la calea de mijloc, adică exprimarea.

 În terapia  Gestalt, egotismul se caracterizează printr-o preocupare exces xcesiv ivăă față  de prop propri riililee gând gândur uri,i, sent sentim imen ente te,, comp compor orta tame ment ntee   și efe feccte asupra altor tora. Preocuparea  poate fi pozititivvă, admirativă sau critică sau sau poate submina orice contact relațional real.  În contrast  cu egoismul, lipsa constrângeri câmpului este o absență a re reflflex exie ieii nece necesa sare re   și a auto to--monitorizării. Acest mecanism poate fi observată vată în tulburările de impuls, în manie și în comportamentul antisocial.  În situația  în care întâlnim un client care are ca rezistență egoti gotism smul ul,, intervenția folosită  va fi de a lucra pe polul opus   și anum anumee lilips psaa cons constr trân ânge geri rilo lor  r  pentru a aduce clientul pe calea de mijloc.

Sentimentele   și  dorințele persoanei deopotrivă pot copleși cu ușurință pers pe rsoa oana na conf conflu luen entă tă,,  care care ră răsp spun unde de ca   și cum cum ac aces este teaa ar fi pr prop opri riililee sen sentitime ment ntee   și dorințe. Adesea  devine extrem de anxioasă sau când este amenințată cu sepparar se arareea. Cel  mai mai bun bun exem exempplu desp desprre o perso ersoan anăă domin ominat atăă de conf conflu luen ență este at atun unci ci când când  pers persoa oana na   nu poate spune   "... "... unde nde te term rmin in   ș i  în înce cep" p" (Man (Mann, n, 2010 2010)) din cauza unei incapacități de a distinge limita interpersonală.

2

8

 

La polul  opus se găsește izolarea, care reprezintă o graniță rigidă între individ   și  mediul. Adesea sea auzim de la aceste ste persoa soane că sunt nefericit cite. Uneori acest cestea ea aju ajung să apel apelez ezee la te terrapie apie   și să discute faptul că văd alți oameni care au un timp  mai bun. Acestea sunt persoanele care vor crede că le lipsește ceva în viață.  În cazul cliențililor or care care au re rezi zist sten ența Conf Conflu luen ență, abor aborda dare reaa te tera rape peut utică ică este este de a  explora partea opusă, ce ceaalaltă extremă   și anume   ”izolarea”,   pentr truu a avea posibilitatea de a crea o cale de mijloc, adică diferențierea.

2

9

 

STUDIU DE CAZ: Primul studiu de caz:

Pe George  îl cunosc de când eram mic copil. Petreceam foarte mult timp  împreună. Venea  dintr-o familie modestă. Nu dorea să continue studiile supperio su erioar are, e, căci căci  păr părinți lui nu erau de acord. Nu l-am văzut niciodată să se connfr co frun unte te cu  ci cine neva va.. Oame Oamennii îl cred credea eauu de o ca calm lmititaate deose eosebi bită tă.. Ori rici cine ne îl în înju jurra sau îi  zicea ceva urât, neplăcut el tăcea   și ”î ”îng nghi hițea ea”. ”. Nu rip ipos osta ta în înaapoi poi   și nici nu  î și exprima ceea ce simte. Odată ne-am  întâlnit seara târziu la o discuție ca să mai povestim, îmi zicea că  a vomitat. De fapt din istoricul lui, de fiecare dată vomita când se certa cu cineva. Neștiind prea  multe despre psihologie, a zis că î și dă seama că s-ar putea să fie din cauza stresului pe care l-a avut. Nu l-am  auzit vreodată să ridice tonul când se ceartă. Mai mult din poveștile lui părea că ar spune unele lucruri dar ”mai bine să tac, căci nu vreau să rănesc pe  nimeni”. Îmi povestea cum simte o presiune în el atunci când trebuie să se conf confru runt ntee   și să în înto toar arcă că vorb vorbel elee în înaapoi, poi, o pr pres esiu iunne at atât ât de mare mare în încâ câtt uneo uneorri  îl face să vomite.

 Înțelegerea situației i direcția de lucru:

 În cazul  lui George avem de a face cu o rezistența care îl împiedică să se exprime   și  anume   retroflexia. Acele impulsuri care vor să iasă afară din cauză că fierb undeva în interior încep să lucreze împotriva lui și să iasă prin vomitat. Direcția de  lucru pe care o propune referitoare la ce ”s-ar întâmpla dacă se expri xprimă mă”, ”, ar  fi acce accesa sare reaa polul oluluui opu opus al retr retrof ofle lexi xieei   și anume ”explozia”.  A   ș crea un cadru   și aș  încuraja ”explozia” acestei presiuni care o simte în el   și după aș  încuraja exprimarea a ceea ce simte și trăirea contactului deplin.

3

0

 

Al doilea studiu de caz:

Paula este  o colegă pe care am cunoscut-o în timpul studenției. De când ne   știam  era cunoscu scută ca   și persoana ca carre ia deciz cizii rapide. În discuție cu ea de multe ori  mi se plângea că simte o presiune când trebuie să aducă decizii, că poate face  ceva greșit, poate nu ia cea mai bună decizie   și de obicei le delasă sau alegea  pe moment din impuls ceea ce crede. După ce lua decizia   și al aleg egea ea calea sub  presiunea pe care o simțea, mai târziu stătea   și reevalua dacă a luat decizi ziaa cea cea  mai bună. Spu Spunea de multe ori   ”d ”dac acă ă ceal cealal altă tă vari varian antă tă er era a mai mai bună bună”. ”. Din pove oveștile  ei de asemenea am aflat că, de când era mică era certată de părinți dacă nu  făcea ceva bine, mai ales când e vorba de note sau orice   țin inea ea de pl plan anul ul șco cola lar. r.

Repe Repeta tauu  ac aces este te cuvi cuvinnte   ”Că nu eș t  i bună de nimic”, ”Ah, 9 ai luat”, ”Se

 putea   ș i    mai bine” . La fel povestea că are   și o doză de anxietate pe care o trăiește

 în momentul în care trebuie să ia decizii, din cauza faptului că apare presiunea.  Înțelegerea situației i direcția de lucru:

 În situația  Paulei ca   și figură de bază este presiunea pe care o are când trebuie să  facă o alegere. De nerepetate ori spunea că se simte presată când treb trebui uiee să ia deci decizi ziii   și să înceapă un lucru. Spunea că are mai multe variante   și că nu   știe  pe care să o aleagă. Din ceea ce am observat introiecțiile sun sunt cele car care o făceau să nu aibă încredere în ceea ce face. Direcția de  lucru pe care o propun ca   și te terrapeu apeutt este este de a explo xplorra acea aceast staa presiune pentru  a o aduce în prezent   și a-i da un sens. Aș  încuraja să explorăm acea ac east staa pres presiu iune ne    și ce trezește ca   și emoție. Este ilustrativ că la bază stă introiecția ca   și re rezi zist sten ență ca carre perturbă ciclu contact (”Că nu eș tit  i bun bună de nimic imic”, ”, ”Ah, 9  ai luat”, ”Se putea   ș i  mai bine”). O abordare este de a lucra cu ea având

aceasta ace asta rez rezist isten ență  pentru a desco scoperi cine sus susține că alegerile pe care le face nu sunt su nt bu bune ne   și de ase aseme mene neaa să întă întări rim m încr încreeder derea în pro ropr priiiile le capa capaci cită tăți   și al aleg eger erililee pe care le face.

3

1

 

Al treilea studiu de caz:

Radu este  student la Politehnica în Timișoara. De cân când a început stu tuddiile s-a mutat  la oraș, înainte locuind într-un sat mic. Este o fire foarte conștiincioasă și

face  mereu pe plac oamenilor, mai ales părinților. În discu scuțiile lungi avut vute cu el

 îmi povestea  că se simte presat de părinții lui căci niciodată nu îi poate mulțumi   și că devin  intru truzivi în vi viaața lui,   și că se simte prost dacă le refu fuză ză vreo nevoie   ”Sunt  copilul lor,  trebuie să le stau la dispozi ț ți ie e   ș i  să le îndeplinesc nevoile” . Ei au

pretenția să  meargă în fiecare weekend acasă ca să îi viziteze. În cazul în care ascultă de  ei, Radu nu ajunge să facă ceea ce î și dorește cu   șco coal alaa (p (pro roie iect cte, e, teme teme). ). Pări Părinnții  lui se folosesc de aceasta armă pentru a-l   șantaja:   ”Tu ai plecat la oraș ș i    ai uitat de noi”, ”Nu te mai interesează ce se întâmplă acasă”, ”Fără noi  erai un nimic” ”Când vii acasă nu ne mai aju ț i  cu ale noastre”.

 Acest lucru  îl afectează încrederea în sine în viața de zi cu zi, mai precis ”simt că nimic nu fac bine” și îi aduce o doză de supărare și nemulțumire.  Îmi spune  că se simte trist   și că acest lucru îl destabilizează   și că tot le spune că  nu are timp   și că este ocupat cu studiile care îi sunt prioritare în viață. De obic obicei ei  feed feedba back ckul ul păr părinților este că   ”Nu e bun de nimic    ș i  că o să ajungă un ratat”.

 Înțelegerea situației i direcția de lucru:

 În situația  lui Radu observ că părinții îi împing limita de a trăi viața lui într-o armo rmoni nie. e. Fi Figgura ura  prin princi cipa pală lă   ține de faptul că se simte vinovat dacă nu le  îndeplinește nevoile.  Rezistență care apare la suprafață este introiecția (s (sen entitime ment ntul ul de  vi vino novă văț  ie care se trezeș t  e, că nu e bun dacă nu ascultă de ei, simte că nu face nimic bine).

Ca   și  inte interv rven enție propun explorarea aceste teii zon zone legate de cu cum m se simte el  în momentele  când îl   șan anta taje jeaz azăă pări părinnții, când îi zic că   ”nu e bun de nimic” . De asemenea consider relevant să se exploreze și lucreze pe încrederea în sine.

3

2

 

  Al patrulea studiu de caz:

Gabriel este  un coleg care lucrează în domeniul IT. Este un băiat conștiincios care  să străduiește să facă cât mai bine lucrurile   și să își  impr im pres esio ione neze ze cl clie iennții  pe care îi are. Fiind colegi o perioadă am observat că se  împiedică când vine de finalizarea proiectului. Înainte de a finaliza serviciul, apare un haos  în ceea ce privește munca lui, începe să se încurce, crede că nu a făcut bine   și  începe să devin vină mai retr traas evitând telefo foaanele clienților pe care îi avea.  În discuție  cu el am aflat că devine stresat   și din ce în ce tot mai retras, închis în el fără să mai comunice fie cu colegi de proiect fie cu clienții. Din vorbele  care le-am schimbat cu el, de multe ori se plângea de o relație foarte proastă  pe care o avea cu mama. Încerca să aleagă tot timpul în locul lui, de la  mica copilărie până în prezent. Încerca să îi controleze viața   și să-l șan anta taje jeze ze pr prin in  di dife feri rite te moda modalilită tăți dacă nu îi mergea cum vrea ea. Îi mai spunea de nenumărate ori  ”Nu ești capabil nimic să faci bine, așa ai fost de mic,   și acum tot așa ești”, uneori chiar și față de alți prieteni.  Înțelegerea situației i direcția de lucru:

Ca   și  figură observ că problema pe care o întâmpină este finalizarea proiectelor   și  evit vitarea întâlnirii cu cliențiiii.. Obser bservv   și o introiecție puternică care o are din  partea tea mamei care îi tot repeta   ”că nu e capabil nimic să facă bine”, astfe fel  l  rezistența în acest caz este introiecția. Ca   și  inte interv rven enție te tera rappeuti eutică că în prim primul ul râ rând nd pr prop opun un ascul sculta tarrea a ceea ceea ce se  întâmplă cu  el   și explorarea acestei zone. Consi sidder că tehnica sca scaunului gol ar  putea fi  folosită pentru a stârni acest conflict de care îmi povestea. În aceasta tehnică aș   încuraja confruntarea cu   și   ”respingerea”   cuvintelor pe care le tran transm smititee mama mama   și în încu currajarea de a găsi arme noi pentru tru a avea aceea în încr creedere că poate să ducă lucrurile la bun sfâr șit.

3

3

 

  Al cincilea studiu de caz:

Braanko este Br ste  un prieten care l-am cunoscut cut în perioada liceului. Este o fire foar foarte te am amuz uzan antă tă   și de obicei era acel care făcea haz de necaz din situațiiiile le vi vieeții pe care  le-a trăit. De fiecare dată povestea experiențele sale trăite într-un mod haios care  te făcea să râzi, oricât erau de triste. Dacă cineva încerca să vorbească   și  să abordeze mai serios o temă cu el care îi era incomodă o ducea spre umor și amuzament astfel încât te făcea să s ă și uiți ce l-ai întrebat.  Înțelegerea situației:

 În situația  lui Branko putem spune că se folosește de deflexie pentru a evitaa un co evit cont ntac actt de depl plin in   și expr exprim imar area ea ne nevo voiiii.. Acea Aceasta sta re rezi ziste stennță este este cara caract cter erist istic icăă pentru a  evititaa un contact deplin   și se maschează prin umor   și amuz amuzam amen entt pent pentru ru a crea o zonă sigură și de evitare a discuțiilor neplăcute. Ca   și  intervenție terapeutică în situația în care Branko ar dori să se ”mascheze”   și  să se ascun cundă sub masca amuzam zamentului l-aș  încuraja să stea un pic cu  sentimentul acela pe care îl are   și aș rema emarca rca ca   și fe feed edba back ck te tera rape peut utic ic faptul că evenimentele sale triste mai mult mă ating profund decât mă amuză.

3

4

 

  BIBLIOGRAFIE: Clarkson, P., & Cavicchia, S. (2013). Gestalt counselling Sage.  c ounselling in action. Sage.  Fr Fran ance cese sett ttii G. G.,,  Ge Gece cele le M.   ș i  Roubal J. (2014). Aplicaț  iiii Cl Clin inic ice e al ale e psih psihot oter erap apie iei i  Gestalt . Editura Gestalt Books Ginger S. (2002). Gestalt Terapia - Arta Contactului. Editura Harald Lobb M. (2014). Now For Next în Psihoterapie. Editura Gestalt Books Mann D.  (2010). Terapia Gestalt - 100 de teme   ș i  te tehn hnic icii fu fund ndam amen enta tale le.. Edit Editur ura a Trei Newis C. (2013). Terapia Gestalt - Perspective ș i  Aplicaț ii. i  i. Editura Gestalt Books Powel C. (2003). Gestalt resistances - Intreruptions to Contact http://www.clevelandconsultinggroup.com/articles/paradox-theory-of-change.php  http://www.clevelandconsultinggroup.com/articles/paradox-theory-of-change.php  http://www.mgestaltc.force9.co.uk/a_map_of_gestalt_therapy.htm http://www.mgestaltc.force9.co.uk/a_map_of_gestalt_therapy.htm   https://serenitycreationsonline.com/gestalt_psychology.html  

3

5