Teorie Si Solfegii

Constantin M. Vioreanu

TEORIE ŞI SOLFEGII

Manual pentru clasa a II-a

GRAFOART

© 2007. Casa de Editură GRAFOART Toate drepturile rezervate pentru prezenta lucrare.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României VIOREANU, CONSTANTIN M. Manual de teorie şi solfegii : clasa a II-a / Constantin Vioreanu ; ed.: Matei Bănică. - Bucureşti : Grafoart, 2007 ISBN 978-973-9054-37-9 I. Bănică, Matei Constantin (ed.) 78(075.33)

Casa de Editură GRAFOART Str. Braşov nr. 20, sector 6, Bucureşti, CP: 061448 Tel.: 0727345474 ; fax.: 0318151513 Web : http://www.grafoart.ro E-mail : [email protected]

Imnul de stat al României Deşteaptă-te, române!

Versurile: Andrei Mureşanu

Muzica: după Anton Pann

1. Deş - teap - tă - te, ro - mâ - ne din som - nul cel de 2. A - cum ori nici - o - da - tă să dăm do - vezi la 3. Pri - viţi mă - re - ţe um - bre: Mi - hai, Şte-fan, Cor moar lu vi -

te În ca - re te-a-dân - ci - ră bar - ba - rii de ti me Că-n as - te mâni mai cur - ge un sân - ge de ro ne, Ro - mâ - na na - ţi - u - ne, ai voş - tri stră-ne -

rani, _______ bar - ba - rii de ti - rani! man, _______ un sân - ge de ro - man poţi, ______ ai voş - tri stră - ne - poţi, da - tă cro - ieş - te-ţi al - tă soar piep - turi păs - trăm cu fa - lă-un nu ma - te, cu fo - cul vos-tru-n vi chi - ne şi lup - te, un ta - te ori

A - cum ori nici - o Şi că-n a noas-tre Cu bra - ţe - le ar tă, La ca - re să se-n me, Tri - um - fă - tor în ne, „Vi - a - ţă-n li - ber -

cru - zii tăi duş - mani, _____ şi cru - zii tăi duş - mani! nu - me de Tra - ian, _____ un nu - me de Tra - ian! moar - te!“ stri-gă toţi, _____ ori moar - te stri-gă toţi!

3

Primii paşi (după auz)

Allegro vivace

1. În - tr-un 2. Tot a As Pri pind cum

cul mii

-

spre când

tim - pul ţi - ne ieşi nici

-

ţa. ţat.

cuib, drum Un, Da, tin - de ma - re

sus, hai

ia-ţi câţi mii ai

pă în -

să dru

nu-i nu-i

pui, pui,

nici un greu când ui ţi-am bi să ___

a va

pu să ____

-

vânt, paşi i cu ____

ni a

zi mea

- rea, - mat

Şi să Mi-a - min

Pui, Pui,

doi, da,

ri - pa-n poar - tă

ma flori

zori de ma - ma

e să-n - veţi __ să __ drept şi frun __ tea __

din un

nori. pus.

o mi-a

în şi

pu - iul său am cres - cut,

în vă m-a-n - vă

4

tăm paşi

crâng şa

Ci Şi

ri a -

zboa - re-l tesc ce

ai cres - cut co - pi - laş zbori sus

Hai, Nu,

Şi şi

hai, nu,

vânt şi nu-s nici __ pa - su-i bi - ne __ te-a des

-

-

şor lergi,

-

vi şi şor.

-

şa chis

a o Sus, Hai,

tea - zul mul - te

legi.

-

5

Exerciţii ritmice

6

Canon ritmic

Executaţi exerciţiile ritmice în felul următor: rostiţi ritmic silabele şi bateţi măsura Executaţi canonul ritmic astfel:

1

2.

ciocăniţi în bancă, cu creionul, unul din rândurile ritmice, în timp ce un coleg bate din palme celălalt rând;

încercaţi să executaţi singuri canonul, ciocănind cu mâna dreaptă rândul de sus şi bătând cu palma în bancă rândul de jos, ca să se distingă bine vocile una de cealaltă. Exerciţiu ritmic la trei voci

Executaţi exerciţul de mai sus, împreună cu alţi doi colegi.

7

Exerciţii ritmice

lui.

Semnul de repetiţie. Acest semn arată repetarea măsurilor scrise înaintea

Executaţi exerciţiile de mai sus astfel: rostiţi silaba ta pe ritmul rândului de sus, în timp ce bateţi din palme duratele rândului de mijloc şi mergeţi pe duratele rândului de jos.

Versurile U. Soricu Soricu Versurile: I.I.U.

A

8

A plecat la şcoală Niţu

ple

Tot cân - tând

- cat şi

la

Muzica: Muzica:Nelu NeluIonescu Iones-

şcoa - lă

flu - ie - rând

Ni - ţu Nu - mai

chei

şi

a - re-n re,

re,

mi, do,

por - ta - ti - ve, gând. re,

Re, re, re,

do, do,

Nu - mai re, re,

mi, do, re, re,

re. re,

no - te

mi, do, Re, re,

re,

mi, do,

do,

do,

re,

re,

do.

Un canon se cântă în felul următor: elevii se împart în două grupe. Grupa întâi începe cântecul. Când a ajuns la steluţă (care se scrie deasupra portativului), grupa a doua începe cântecul de la început, în timp ce grupa întâi continuă fără întrerupere.

Canon

Versurile: I.D. Vicol

A-n - ce - put să

ca - dă

Muzica: Alfred Mendelsohn

Iar din nori ză - pa - dă.

Cântecul ceasului

Bing,

bang,

ba

- te

cea

-

sul,

9

Cli - pe - le bang,

nu

stau

ţi - ne

_____

Bing

pe

loc. _______

pa - sul bang,

Şi mun-ceş-te

bing

bang,

Bing mai cu foc. __

bing. _____

Semnul sau se numeşte legato. Când uneşte două note de aceeaşi înălţime, a doua nu se mai cântă separat, ci se prelungeşte în continuarea primei note, ca în Cântecul ceasului:

lo-o

- oc

Ciufulici

Versurile: C. Pop O! Râd

10

Ce mai

toţi co - pi - ii

cret, pot

să

fo-o

păr

-

oc Muzica: Alfred Mendelsohn

ne - piep - tă

pe-n - fun - dat.

- nat!

Nu-i nici un se -

vă spun: Ni-cu a por - nit târ - ziu la

drum.

Mistria

Versurile: Mălina Cajal

sunt!

Ta - ta mi-a lu - at

mis - tri - e!

Şan - ti - e - rul

mic mă şti - e,

tând.

Tra, la,

Tra, la,

la,

la,

la,

la,

Tra,

Cât de ve - sel Con-stru - iesc cân la,

la,

Dra - gă mi-e mis - tri - a

mea

Clopoţelul (canon)

la,

Muzica: Marcel Botez

Vesel În Toţi co - pi - ii

sus

su - nă,

Jos

ră

se a - du - nă Cling,cling,cling,cling

-

su - nă,

cling,cling,cling.

11

Andante

Melodie

Solfegii

12

Alexandru Flechtenmacher

cupo Teme 1. Alegeţi diferite formule ritmice (grupări ritmice) din cântecele de mai sus şi scrieţi-le pe o singură linie (sub forma exerciţiilor ritmice).

2. Compuneţi mici melodii cu durate de pătrimi, doimi şi optimi, în măsura de . 3. Copiaţi melodia de mai jos în caiete. Completaţi duratele notelor în aşa fel încât melodia să fie de măsura de .

13

14

Exerciţii ritmice

Exerciţiu ritmic la trei voci

Canon ritmic

15

Dansul

Un, doi, trei, Un, În Şi

doi, trei, trei

pă

un, doi, trei,

un, doi,

trei,

- trimi, nu

Dea - luri

î

Iz - voa - re Un

cer al

a

în

- re

- nal - te lim - pezi - bas - tru,

un

hai - deţi la

ritm

Ţara mea

mea

ia - tă

cum - va

tot - dea - u - na

Ţa - ra

16

Muzica: Edith Visky

să

ui

să

vals, dans. - taţi

dan - saţi

Muzica: D. G. Kiriac Hol - de bo

- ga - te,

Cu mân - dre

flori;

Şi

ră - co - roa - se,

Prea rar

cu

nori.

Melodie

Muzica: Alfred Mendelsohn

Solfegii

17

Toamna şi şcoala

Versurile: Ion Serebreanu 1. Stau

de

vor - bă

Toam-na şi cu şcoa - la toa-mnei dragi: 2.

3.

18

la

fe

noas - tră.

„Tu porţi a - ur,

Muzica: Dimitrie Cuclin -

reas - tră

Şco - la-i spu - ne toa-mnei,

a - ur,

Vântul prin frunziş se-ndeamnă Şi răspunde noua toamnă: „Soră, soră şcoală, tu mă ştii, Am atât de multe bogăţii.

Însă mi-i mai mare dragul De şcolarii ce-ţi trec pragul; Ei întrec de mii, de mii de ori, Ale toamnelor comori, comori“.

în

de - sagi.“

Solfegii

Teme

1. Căutaţi în cântecele şi solfegiile învăţate şi notaţi, pe o singură linie, combinaţiile ritmice întâlnite în măsura de . 2. Compuneţi mici melodii în măsura de cu durate de pătrimi, optimi, doimi şi doimi cu punct. 3. Copiaţi melodia de mai jos în caiete. Completaţi duratele notelor în aşa fel încât melodia să fie de măsura de şi fiecare măsură să conţină trei timpi.

19

20

Exerciţiu ritmic

Canon ritmic

Exerciţiu ritmic la trei voci

21

Bunica şi pisica

Versurile: Georgeta Moraru

Când bu - ni - ca Cu

toar - ce,

un

ghem de

lâ - nă

Când se

o - dih

- neş - te,

Stând la

ea

în

bra - ţe,

Pi - si - cu - ţa

Straş - nic s-ar ju - ca În

sfâr - şit bu - ni - ca,

Toar-ce

şi

Nu lăsa pe mâine (canon)

Nu

22

Ce

poţi

lă

fa - ce,

- sa

chiar

mea,

pe

a - cu,

pi

-

si - ca.

Muzica: Edith Visky

mâi - ne,

chiar a

nu!

- cu.

Vara

(canon)

Versurile: C. Pop

Plici, plici, plici, mici

Trec ca

la

Plici, plici, plici, pa

Do - uă ra - ţe

- ra - dă,

Se duc că - tre

bal - tă.

Se ve - de cât

po - lo.

Dar pe drum, Ui - te acum, Un

poi, ba - rea.

Ve - de

de - fi -

co - lo

la - rea,

Dar să vezi, A - zor,

Că vor ju - ca hoţ de vul -

Le-ar stri - ca ser Cum îl

ia

la

zor.

Solfegii

23

24

Cântec

Melodie

Aurel Stroe

25

Temă

26

1. Compuneţi mici melodii în măsura de cu durate de pătrime, doime, optime şi notă întreagă. 2. Compuneţi câte o scrisoare muzicală (o mică melodie alcătuită din patru măsuri) care să conţină duratele învăţate în măsurile de , şi , pe care să o adresaţi unui coleg din clasă. Fiecare va solfegia, în faţa clasei, scrisoarea pe care a primit-o. Apoi se strâng scrisorile şi fiecare din voi va cânta ceea ce a reţinut din scrisoarea primită. 3. Copiaţi exerciţiul următor pe caiete şi completaţi duratele notelor în aşa fel încât exerciţiul să fie în măsura de şi fiecare măsură să aibă patru timpi.

27

Cântaţi Ala bala şi Tic tac (pe nota Do), iar când ajungeţi la pauze, bateţi din palme. Executaţi apoi aceste exerciţii şi cu baterea măsurii. Exerciţii ritmice

28

29

La pădure

Versurile: E. Nicolaide

Când am fost noi la pă -du - re, Am cu - les la fragi şi mu-re. Tra, la, la,

Tra, la, la,

la,

la.

după G. Breazul şi N. Saxu

Tra, la,

la, la,

Ui - te - aşa,

la.

Tra, la,

la,

la

ui - te - aşa

la,

la.

Semnul de volta 1 2 din cântecul La pădure se va executa în felul următor: se cântă primele măsuri, până la semnul de repetiţie, apoi se cântă din nou de la început, sărindu-se peste măsura cuprinsă în volta 1, direct la măsura cuprinsă în volta 2. Partea a doua a cântecului se execută în acelaşi fel.

Melodie

30

după Ilarion Cocişiu

Solfegiu

Drag mi-e jocul românesc

Din folclorul copiilor

Cu haz 1. Drag

mi-e

jo

- cul

ro - mâ - nesc

31

32

Solfegii

33

34

35

Solfegii

36

Temă

1. Copiaţi exerciţiul de mai jos pe caiete şi completaţi măsurile cu pauzele necesare în aşa fel încât fiecare măsură să aibă cei patru timpi.

2. În exerciţiul de mai jos lipseşte câte un timp sau o jumătate de timp. Copiaţi exerciţiul pe caiete şi completaţi locurile goale, după nevoie, cu pauze de pătrime sau optime.

1. Observaţi că pauzele din exerciţiul următor sunt puse greşit. Copiaţi exerciţiul pe caiete şi puneţi în locul pauzelor greşite, pe cele corecte.

37

Mişcare sau tempo O piesă muzicală poate fi cântată mai repede sau mai rar. Acest mod diferit de a executa un cântec, mai rar sau mai repede, se numeşte mişcare sau tempo. Cântaţi cântecul Ceata lui Piţigoi în cele trei variante şi stabiliţi ce mişcare cere fiecare versiune a textului. Versurile: I. U. Soricu

38

Ceata lui Piţigoi

Muzica: Nelu Ionescu

Rar = Adagio Cea-ta lui Pi - ţi - goi Toţi lup-tă - tori de soi,

A - o - leo ce

tă - ră - boi,

Repede = Allegro Cea-ta lui Toţi lup-tă

A - o - leo ce

Temă

Pi - ţi - goi - tori de soi,

tă - ră - boi,

Tre-ce tris-tă Dai în-tr-u-nul

Dai în-tr-u-nul

Tre-ce iu-te Dai în-tr-u-nul

Dai în-tr-u-nul

prin ză - voi ţi - pă doi.

ţi - pă doi.

prin ză - voi ţi - pă doi.

ţi - pă doi.

Repetaţi cântecul A plecat la şcoală Niţu şi cântaţi-l în următoarele feluri, potrivit cu întâmplările descrise mai jos, bătând în acelaşi timp măsura: a. Niţu a plecat devreme de-acasă, şi are timp să meargă spre şcoală în pas de plimbare. În ce mişcare veţi cânta cântecul? b. Niţu merge spre şcoală în pas de marş obişnuit. În ce mişcare veţi cânta acum? c. Niţu nu s-a sculat la timp. Pentru a nu întârzia, trebuie să fugă de-a binelea. De astă dată, cum veţi cânta cântecul?

39

Nuanţa Cântaţi tare cântecul Drag mi-e jocul românesc. Acest fel de a cânta tare se numeşte forte şi se notează cu litera f..

Cântaţi acum cântecul atât de încet, încât să nu treziţi copilul din somn. Acest fel de a cânta încet se numeşte piano şi se notează cu litera p.

40

Trenul

Versurile şi muzica: Corneliu Mereş

Cântaţi cântecul în aşa fel încât Trenul să se audă mai întâi în depărtare, pe urmă din ce în ce mai aproape. Acest fel de a cânta se numeşte crescendo şi se scrie prescurtat cresc sau se arată prin semnul . 41

SEMNELE DE ALTERAŢIE

Diezul şi becarul

Edith Visky

Diezul urcă înălţimea sunetului în faţa căruia se află cu un semiton Becarul desfiinţează diezul şi readuce sunetul la înălţimea pe care a avut-o înainte de apariţia diezului

42

Solfegiu

Versurile: Ion Serebreanu

De-a prinselea

2. Suntem veseli negreşit, Bucurie, bun venit! Unu-doi, unu-doi, Hai de-a prinselea cu noi.

Muzica: Edith Visky

43

Foaie verde şi-o lalea

Solfegii

44

după George Breazul

Întrebări

1. Ce modificări aduce diezul scris înaintea notei? 2. Ce modificări aduce becarul scris înaintea notei?

45

Bemolul

Solfegiu

46

Ciocanul, cleştele şi piatra de polizor

Versurile: H. Gorian

Muzica: Vinicius Grefiens

2. Două braţe şi o gură, Într-o singură strânsură, Trage, rupe, smulge, muşcă, Nu-i pe lanţ şi nici în cuşcă. 3. Moş Petrache moşnegelul, Dăscăleşte iar oţelul Şi îl face cu temei Sub o ploaie de scântei.

Versurile: Mihai Negulescu

Codrul drag

Muzica: Adalbert Winkler

47

2. Bun-rămas, pădure mamă, Plec la şcoală, bun-rămas, Glasul cărţilor mă cheamă, Îndrăgit şi molcom glas.

}bis

3. Vechi stejari, eu plec la carte, Voi afla prieteni noi, Dar vacanţa nu-i departe bis Şi-am să vin cu toţi la voi. Versurile: Georgeta Moraru

48

Cântecul fierarului

}

Muzica: Alexandru Paşcanu

2. Bate fierul pentru plug, Hei, fierarule! Să tai brazde din belşug, Hei, fierarule! Ca să crească grâul mare Din hotare în hotare.

Melodie populară

49

Solfegii

50

Întrebări

1. Ce schimbă bemolul aşezat înaintea notei? 2. Dar becarul scris înaintea notei?

51

Punctul pus la dreapta unei note prelungeşte durata acesteia cu încă jumătate din durata ei iniţială.

Raţa şchioapă

Versurile şi muzica: Ana Ionescu-Motora

52

53

Versurile: Petre Dulfu

Vino vară

Muzica: Timotei Popovici

În noaptea liniştită

Versurile şi muzica: Ion Vicol

54

Din

ar - gint

şi

Melodie

din

mis - ter. G. F. Händel

Solfegii

55

Întrebări

Temă

1. Ce formulă ritmică nouă găsiţi în cântecele şi solfegiile de mai sus? 2. Cu ce durată se prelungeşte pătrimea care are un punct la dreapta?

Copiaţi pe caiete exerciţiul de mai jos şi transcrieţi în pătrimi cu punct notele care au legato de prelungire.

Exerciţii ritmice

56

Versurile: Georgeta Moraru

Primul fulg

Muzica: Alexandru Paşcanu

57

Pescarii

58

Muzica: Nicolae Buicliu

Solfegii

Temă

Copiaţi pe caiete diferitele grupări ritmice în care găsiţi pătrimea cu punct urmată de optime în măsura de . 59

1 Astfel se scriu şaisprezecimile pentru muzica instrumentală. 2. Astfel se scriu şaisprezecimile pentru muzica vocală. 60

De-a trenul

Cântaţi cântecul De-a trenul şi mergeţi foarte exact în ritmul duratelor de note.

Roata

Unul din elevi va fi „morarul“. El va conduce jocul. Ceilalţi copii se vor prinde de mână şi vor forma un cerc mare: „roata morii“. „Morarul“ va da semnalul de pornire şi va bate măsura. Cântaţi cântecul şi păşiţi exact pe duratele respective.

61

Exerciţii ritmice

62

Ceasul

Versurile: Rusalin Mureşan Vesel

La moară

Muzica: Maria O. Ionescu

63

Solfegii

64

Întrebări

Temă

1. Ce durate aţi întâlnit în jocul De-a trenul? 2. Care este durata de notă cea mai lungă învăţată până acum? Dar cea mai scurtă? 3. Câte şaisprezecimi se cântă pe un timp în măsurile de , şi ? 1. Compuneţi mici melodii cu duratele de note învăţate până acum. 2. Copiaţi melodia de mai sus pe caiete. Completaţi duratele notelor în aşa fel încât melodia să fie în măsură de şi fiecare măsură să conţină cei doi timpi.

65

Intervale

Distanţa dintre două sunete (trepte)

Scara naturală

Intonaţi sunetele scării muzicale începând cu Do până la Do cifrelor de la I la VIII 66

întâi cu denumirea notelor, apoi cu ajutorul

Secunda

Distanţa de la o treaptă la cea alăturată

Secunde mici

Secunde mari Do-Re Re-Mi Fa-Sol Sol-La La-Si

Versurile: Mariana Dumitrescu

Mi-Fa Si-Do

Două broscuţe

Muzica: Edith Visky

67

Secundele mari şi mici la pian şi la vioară

Pianul

Vioara

68

Secunde suitoare

Secunde coborâtoare

Ecoul care răspunde în secunde

Versurile: I. Serebreanu

Pârâiaş, pârâiaş

Muzica: Dimitrie Cuclin

69

2. Sunt grăbit, sunt grăbit Să ajung un râu vestit Să port şlepuri şi vapoare. Tare, tare sunt grăbit.

3. Şi aş vrea, aş mai vrea, Un baraj în calea mea, Strop de electricitate, Să ajung şi-n casa ta.

Melodie

70

Muzica: Bogdan Moroianu

Întrebări

Teme

1. Cum se numeşte intervalul dintre două sunete alăturate? 2. Câte trepte cuprinde intervalul de secundă? 3. De câte feluri pot fi secundele (după direcţia în care merg)? 1. 2. 3. 4.

Compuneţi mici melodii în care să se găsească intervale de secundă. Căutaţi intervalele de secundă în câteva cântece pe care le-aţi învăţat. Căutaţi secundele mici din cântecul Două broscuţe. Copiaţi exerciţiul de mai jos, cântaţi şi apoi scrieţi secunda suitoare de la fiecare din notele date.

De exemplu: 5. Copiaţi exerciţiul de mai jos, cântaţi şi scrieţi apoi secunda coborâtoare, pornind de la fiecare din notele date.

De exemplu: 71

Terţa

Distanţa de la o treaptă la cea de-a treia

Terţe mici

Terţe mari

Re-Fa Mi-Sol La-Do

Do-Mi Fa-La Sol-Si

Versurile: Mariana Dumitrescu

72

Trei albine

Muzica: Edith Visky

Secundele mari şi mici la pian şi la vioară

73

Terţe suitoare

Terţe coborâtoare

Ecoul care răspunde în terţe

74

Hora Moderato

Din folclorul copiilor

Solfegiu

75

Canoane la două voci

Solfegiu la două voci

Întrebări

76

1. Câte trepte cuprinde intervalul de terţă? 2. Cum pot fi terţele (după direcţia în care merg)? 3. Câte feluri de terţe există (după mărimea lor)?

Teme

1. Compuneţi mici melodii în care să se găsească intervale de terţă. 2. Arătaţi terţele mari şi mici în cântecul Trei albine. 3. Transcrieţi exerciţiul de mai jos, cântaţi şi apoi scrieţi terţele suitoare de la fiecare din notele date (după modelul exerciţiului asemănător de la secunde).

4.Transcrieţi exerciţiul de mai jos. Cântaţi şi apoi scrieţi terţele coborâtoare de la fiecare din notele date (după modelul exerciţiului asemănător de la secunde).

5. Copiaţi pe caiete melodia următoare, după ce aţi solfegiat-o, şi arătaţi la fiecare interval de terţă dacă e terţă mare sau mică, însemnând cu M terţele mari şi cu m terţele mici.

De exemplu:

77

Cvarta

Distanţa de la o treaptă la cea de-a patra

Versurile: Mariana Dumitrescu

Patru surioare

Cvarte suitoare

Cvarte coborâtoare

78

Muzica: Edith Visky

Ecoul care răspunde în cvarte

Versurile: Ion Socol

Primăvara

Muzica: Alexandru Paşcanu

79

2. Ce mult ne-a fost dor de primăvară, Dar iat-o, azi venită-n ţară. Ea numai floare Pune pe ponoare Şi-n inimi raze de cânt. Solfegii

80

Întrebări

Teme

1. Câte trepte cuprinde intervalul de cvartă? 2. De câte feluri sunt cvartele (după direcţia în care merg)? 1. Căutaţi intervale de cvartă în cântecele învăţate. 2. Copiaţi exerciţiul următor, cântaţi şi apoi scrieţi pe caiete cvartele suitoare, pornind de la fiecare din notele date (după modelul exerciţiilor de la secunde şi terţe).

3. Copiaţi exerciţiul de mai jos, cântaţi şi apoi scrieţi pe caiete cvartele suitoare, pornind de la fiecare din notele date (după modelul exerciţiilor de la secunde şi terţe).

81

Cvinta

Distanţa de la o treaptă la cea de-a cincea

Versurile: Mariana Dumitrescu

82

Cinci oiţe

Muzica: Edith Visky

Cvinte suitoare

Cvinte coborâtoare

Ecoul care răspunde în cvinte

83

Tatăl meu Versurile: Veronica Porumbacu

84

Muzica: Alexandru Paşcanu

2. Tata străjuie-n uzine marile cuptoare. Fierbe-n vatră cu oţelul bulgării de soare. Tata ne deschide-n şcoală cel dintâi caietul. El ne-nvaţă socotitul, el şi alfabetul. Eu cresc mare lângă tata şi-nvăţ carte bine, Ca părinţii mei să fie mândri şi de mine.

Solfegiu

85

Canon la trei voci

86

87

Întrebări

Teme

1. Câte trepte cuprinde intervalul de cvintă? 2. De câte feluri pot fi cvintele (după direcţia în care merg)?

1. Compuneţi mici melodii în care să se găsească intervale de cvintă, pe lângă celelalte intervale învăţate. 2. Căutaţi intervalele de cvintă în cântecele pe care le-aţi învăţat. 3. Copiaţi pe caiete exerciţiul următor, cântaţi şi scrieţi apoi cvintele suitoare, pornind de la fiecare din notele date.

4. Copiaţi exerciţiul de mai jos, cântaţi şi scrieţi apoi pe caiete cvintele coborâtoare, pornind de la fiecare din notele date.

88

Sexta

Distanţa de la o treaptă la cea de-a şasea

Versurile: Mariana Dumitrescu

Şase puişori

Muzica: Edith Visky

89

Sexte suitoare

Sexte coborâtoare

Ecoul care răspunde în sexte

Versurile: Vintilă Ornaru

90

Cuibul de barză

Muzica: Alexandru Paşcanu

Solfegiu

91

Exerciţiu de sexte la două voci

Întrebări

Teme

1. Câte trepte cuprinde intervalul de sextă? 2. De câte feluri pot fi sextele după direcţia în care merg?

1. Compuneţi mici melodii în care să se găsească intervale de sextă. 2. Căutaţi intervalele de sextă în cântecele învăţate. 3. Copiaţi pe caiete exerciţiul de mai jos, cântaţi şi apoi scrieţi sextele suitoare, pornind de la fiecare din notele date.

4. Copiaţi exerciţiul de mai jos şi, după ce intonaţi, scrieţi pe caiete sextele coborâtoare, pornind de la fiecare din notele date.

92

Septima

Distanţa de la o treaptă la cea de-a şaptea

Versurile: Mariana Dumitrescu

Şapte pitici

Muzica: Edith Visky

93

Septime suitoare

Septime coborâtoare

Ecoul care răspunde în septime

Cântec

94

Muzica: Alexandru Paşcanu

Solfegiu

95

Întrebări Teme

1. Câte trepte cuprinde intervalul de septimă? 2. De câte feluri pot fi septimele (după direcţia în care merg)?

1. Compuneţi mici melodii în care să folosiţi şi intervale de septimă. 2. Transcrieţi exerciţiul de mai jos şi, după ce le-aţi cântat, scrieţi pe caiete septimele suitoare, pornind de la notele date.

3. Transcrieţi exerciţiul următor şi, după ce l-aţi intonat, scrieţi septimele coborâtoare, pornind de la fiecare din notele date..

96

Octava

Distanţa de la o treaptă la cea de-a opta

Melodie

Edith Visky

97

Octave suitoare

Octave coborâtoare

Ecoul care răspunde în octave

Versurile: Georgeta Moraru

98

Lăcusta

Muzica: Alexandru Paşcanu

99

Solfegii

100

Exerciţii în octave la două voci

Solfegii la două voci

Isonul

O voce cântă o melodie, în timp ce cealaltă ţine mereu acelaşi sunet.

101

Întrebări Teme

1. Câte trepte cuprinde intervalul de octavă? 2. De câte feluri pot fi octavele (după direcţia în care merg)?

1. Copiaţi exerciţiul de mai jos, intonaţi, apoi scrieţi octavele suitoare, pornind de la fiecare notă dată.

2. Copiaţi exerciţiul următor, cântaţi, apoi scrieţi octavele coborâtoare, pornind de la fiecare notă dată.

102

3. Repetaţi cântecele Dansul, Ceata lui Piţigoi şi Raţa şchioapă. Jumătate din elevii clasei vor cânta melodia, cealaltă jumătate va ţine „isonul“ pe Do.

Optimea urmată de două şaisprezecimi

103

Versurile: C. Pop

Fabulă

Frunzuliţă de pe plai

104

Muzica: Edith Visky

Cântec popular

Hora

după George Breazul

105

Temă

106

1. Copiaţi exerciţiul de mai jos şi scrieţi duratele notelor în aşa fel încât fiecare măsură să fie completată.

Două şaisprezecimi urmate de o optime Exerciţii ritmice

107

Canon ritmic

Melodie

108

Alfred Mendelsohn

Solfegii

109

Trioletul Versurile: Georgeta Moraru

110

Ploaia

Exerciţii ritmice

Canon ritmic

111

Versurile: Georgeta Moraru

112

Cu bicicleta

Muzica: Laura Lianu

Dans

Muzica: Sabin V. Drăgoi

Solfegiu

Versurile: Georgeta Moraru

Darnic e pământul

Muzica: Alexandru Velehorschi

113

Solfegiu

Livia Dandara

Întrebare Temă

114

1. Câte optimi se cântă pe un timp în triolet?

Copiaţi pe caiete diferitele îmbinări ritmice cu triolete şi alte durate de note, pe care le-aţi întâlnit în melodiile de mai sus, în măsurile , şi

Gama Do major

Iepuraş, coconaş Rărişor

după A.Voevidca

115

Puneţi în ordine notele cântecului Iepuraş, coconaş, treptat, după înălţimea lor, pornind de la nota cu care se termină cântecul (do) şi veţi obţine o gamă. Care este această gamă?

Observaţi cu atenţie această scară. Între treptele ei alăturate există două feluri de distanţe: mari (distanţe de ton) – do-re, re-mi, fa-sol, sol-la, la-si şi mici (distanţe de semiton) – mi-fa, si-do.

Vântul toamnei

116

Versurile şi muzica: Ion Vicol

2. Glasul lui ar vrea să spună: „Cânt şi eu, deşi n-am strună, Că sunt muzicant de seamă Şi vă-nvăţ ce este-o gamă. Gamă, gamă.

3. Cine vrea să cânte bine, Spună gama după mine: Do, re, mi, fa, sol, la, si, do, Do, si, la, sol, fa, mi, re, do. Gamă. gamă.

Melcul supărat

Din folclorul copiilor, după George Breazul

117

2. Melcul strigă-n gura mare „Nu te mai prăji la soare,

Du-te-ncolo, nu-mi sta-n drum Că te iau în coarne-acum“.

Canar frumos

2. Copile drag, Eu sunt pribeag, Libertatea mi-e scump tezaur

De tristeţe eu aş muri După zăbrelele reci de aur.

Solfegiu la două voci

118

Ludwig van Beethoven

Arpegiul gamei Do major

Ghicitoare

119

Mierla

120

Cântec popular

Trio

Melodie

Wolfgang Amadeus Mozart

Robert Schumann

121

Întrebări

Teme

122

1. Câte trepte are gama? De la ce treaptă îşi capătă ea numele? 2. Un sunet apare de două ori, adică pe două trepte. Care este acesta şi pe ce trepte apare? 3. Toate treptele sunt aşezate la aceeaşi distanţă unele de altele? 4. Între care trepte sunt semitonuri? 5. Care sunt treptele ce formează arpegiul? 6. Ce fel de terţă găsim între treptele I şi III (Do-Mi) ale gamei Do major?

1. Scrieţi pe caiete gama Do major şi arpegiul ei. 2. Compuneţi mici melodii în gama Do major (nu uitaţi treapta cu care trebuie să începeţi şi aceea cu care trebuie să terminaţi).

Gama la minor La minor natural

Ceasul (canon)

Muzica: Sabin V. Drăgoi

123

Vai, săracul pui de cuc! (canon)

124

Muzica: Nelu Ionescu

Solfegiu

La minor armonic

Melodie

Muzica: Dimitrie Cuclin

125

Melodie

Solfegiu

126

Filaret C. Barbu

La minor melodic

Greierul

Solfegiu

127

Arpegiul gamei la minor

Întrebări

Teme

128

1. Comparaţi gama la minor cu gama Do major. Cum este terţa cu care începe gama Do major (mare sau mică)? Dar terţa cu care începe gama la minor? 2. Câte variante are gama la minor? 3. Ce treaptă are diez în varianta armonică? 4. Dar în varianta melodică? Varianta melodică este la fel şi în urcare şi în coborâre? 5. Pe care trepte se formează arpegiul?

1. Scrieţi pe caiete gama la minor în cele trei variante şi arpegiul gamei. 2. Cântaţi cu atenţie solfegiile şi arătaţi la fiecare din ele în care variantă a lui la minor sunt scrise. 3. Compuneţi mici melodii în la minor şi în la minor armonic.

Optimea cu punct

urmată de şaisprezecime

Exerciţii ritmice

129

Cântec pentru patrie

Versurile: Georgeta Moraru

130

Muzica: Alfred Mendelsohn

2. Dragă-mi este marea murmurând mereu. Câmp întins sub arc de curcubeu. Muntele cel falnic, cerul fără nor, Drag îmi este mândrul ei popor.

Versurile: Ştefan Tita

Allegretto

Piu... piu... piu...

Muzica: Ioan D. Chirescu

131

Versurile: Otilia Cazimir

Gospodina

Săniuţa

132

Muzica: A. Motora-Ionescu

Liviu Comes

Secerişul

D. G. Kiriac

Solfegii

133

Melodie

Bogdan Moroianu

1. Notaţi pe o singură linie combinaţiile ritmice

în solfegiile şi cântecele învăţate în măsurile de durate de note.

134

,

şi

pe care le găsiţi

, împreună cu alte

Gama Sol major – Armura

Alteraţia fa

se pune după cheia sol, sub denumirea de armură.

Cine face puf, puf, puf !

Versurile: Tudor Măinescu

Muzica: George Derieţeanu

135

2. Se hrăneşte cu jeratic, Fuge ca un cal sălbatic Din hotar în alt hotar, Fluieră şi pleacă iar. Arpegiul gamei Sol major

Hai la joc Repejor, vioi

136

Versurile şi muzica: Corneliu Mereş

Arie din opera Don Juan (fragment)

Wolfgang Amadeus Mozart

Versurile: Ştefan Tita

Allegretto

Primăvara

Muzica: Ioan D. Chirescu

137

Marşul soldaţilor (fragment)

Vesel

138

Robert Schumann

Solfegiu

Versurile: I. Serebreanu Allegretto

Frunză, frunzuleana mea

Muzica: Dimitrie Cuclin

139

2. Şi, jucând, s-a răsturnat Frunză, frunzuleana mea.

} bis

3. De aceea, din grânar Frunză, frunzuleana mea, Strângem soare în hambar, Frunză, frunzuleana mea.

Menuet

140

Johann Sebastian Bach

Solfegii

Întrebări

Teme

1. Pe ce sunet se termină cântecele Frunză, frunzuleana mea, Primăvara şi Hai la joc? 2. În ce gamă sunt scrise aceste cântece? 3. De ce această gamă se numeşte Sol major? 4. Căutaţi semitonurile în gama Sol major. Între care sunete sunt ele? Între ce trepte? 5. De ce a fost nevoie de fa diez în gama Sol major? 6. Cântaţi cântecul Iepuraş, coconaş în gama Sol major. Ce observaţi? S-a schimbat oare melodia? 7. Cum este terţa (mare sau mică) care se află între treptele I şi III ale gamei Sol major? 1. Scrieţi pe caiete gama Sol major şi arpegiul ei. 2. Compuneţi mici melodii în gama Sol major. 141

Gama mi minor Solfegiu

Alteraţia fa gama Sol major.

se pune după cheia sol, sub denumirea de armură, ca şi la

Versurile: Vasile Alecsandri

142

Barbu Lăutarul

Melodie veche românească

Versurile: Elena Balaban

Bate murgul din picior

Muzica: Filaret Barbu

143

(Cântec popular)

Melodie populară

Moderato

Solfegiu

144

după Ion Borgovan

Mi minor armonic

Cântă puiul cucului

Versuri populare culese de Mihai Eminescu Liniştit

Muzica: Ion Vintilă

145

2. Mai în jos, la rădăcină Cântă cuca cea bătrână Şi-aşa cântă de cu foc, De stau apele în loc.

Melodie

Mi minor armonic

146

Bogdan Moroianu

Drumurile

Alfred Mendelsohn

Moderato

147

Solfegiu

Arpegiul gamei mi minor

Întrebări 1. Ce diez are la cheie gama mi minor şi cum se numeşte? 2. Ce gamă aţi mai învăţat cu acelaşi diez la cheie? 3. Comparaţi gama mi minor cu gama Sol major. Cum este terţa cu care începe gama Sol major? Dar terţa cu care începe gama mi minor? 4. Câte variante are gama mi minor? Teme

148

1. Scrieţi pe caiete gama mi minor, în cele trei variante, precum şi arpegiul ei. 2. Cântaţi cu atenţie diferite solfegii şi arătaţi, la fiecare în parte, în care variantă a gamei mi minor sunt scrise. 3. Compuneţi mici melodii în gamele mi minor natural şi mi minor armonic.

Gama Fa major

Alteraţia si

se pune după cheia sol, sub denumirea de armură.

Caută-n pământ comori

Versurile: Tudor Măinescu Repede

Muzica: George Derieţeanu

149

2. Fără ajutorul mâinii, Pentru noi, povestea pâinii. Cine-i oare scriitorul? Să vă spun! E chiar tractorul!

Arpegiul gamei Fa major

150

Melodie

Versurile: Otilia Cazimir

Ghici

Versurile şi muzica: Corneliu Mereş

Muzica: Matei Socor

151

Bătuta

Versurile: M. Negru

Muzica: Ştefan Popescu

Mamă, tu m-ai legănat

Versurile: Constantin Salcia Rărişor

152

Muzica: Constantin Romaşcanu

2. Ai muncit pe câmp, la coasă, Să-mi faci viaţa mai frumoasă Şi plecată peste pat, Noaptea somnul mi-ai vegheat.

3. Mamă scumpă, mamă bună, Vom fi veşnic împreună, Căci al mamelor cuvânt Este pacea pe pământ.

Trio

Wolfgang Amadeus Mozart

153

Solfegiu

Întrebări

Teme

154

1. Cu ce sunet se termină cântecele: Caută-n pământ comori, Bătuta, Ghici şi Primăvara? 2. În ce gamă sunt scrise aceste cântece? 3. Între care sunete sunt semitonurile în gama Fa major? 4. De ce a fost nevoie de si bemol în gama Fa major? 5. Cântaţi în Fa major cântecul Iepuraş, coconaş. Şi-a schimbat melodia? 1. Scrieţi pe caiete gama Fa major şi arpegiul ei. 2. Compuneţi melodii de câte opt măsuri în gama Fa major.

Gama re minor Re minor natural

Alteraţia si

Vesel

se pune după cheia sol, sub denumirea de armură.

Trageţi hora

Cântec popular

155

Solfegiu

Versurile: Ştefan Tita

156

Ţesătoarea

Muzica: Ioan D. Chirescu

Hai la horă! (Cântec popular) Allegretto

după A. Voevidca

Re minor armonic

157

Versurile: Georgeta Moraru

Vino, cucule

2. Vino cucule-napoi Să ne scapi de ger şi ploi. Şi de-acolo, din zăvoi, Să le spui să plece.

Solfegiu

158

Muzica: Edith Visky

Re minor melodic

Versurile: Ion Socol

Amurgul toamnei

Muzica: Alfred Mendelsohn

159

Solfegiu

Arpegiul gamei re minor

Solfegiu

160

A. Motora-Ionescu

Solfegii

A. Motora-Ionescu

Întrebări 1 .Comparaţi gama re minor cu gama Fa major. Cum este terţa cu care începe gama Fa major? Dar terţa cu care începe gama re minor? 2. Care sunt variantele gamei re minor? 3. Pe ce treaptă apare diezul în varianta armonică? 4. În gama re minor natural treapta a şasea este si bemol. Ce semn trebuie să notaţi în faţa lui si în varianta melodică a gamei re minor? Teme 1. Scrieţi pe caiete gama re minor (cele trei variante şi arpegiul gamei). 2. Intonaţi cu atenţie solfegiile şi arătaţi în ce variantă a gamei re minor sunt scrise. 3. Compuneţi melodii de câte opt măsuri în gama re minor natural şi re minor armonic. 161

Alteraţii accidentale

Versurile: Cecilia Trifan

162

Veveriţa

Muzica: Vasile D. Nicolescu

Solfegiu

A. Motora-Ionescu

Alteraţiile si şi fa de pe parcursul cântecului se numesc alteraţii accidentale şi au efect numai asupra notelor dinaintea cărora sunt puse, până la bara de măsură. Solfegiu

Solfegiu

A. Motora-Ionescu

Jules Arnoud

163

Melodie

164

Muzica: Vincius Greffiens

Solfegiu

Solfegiu

Jules Arnoud

Jules Arnoud

Întrebări 1. Ce deosebire este între alteraţiile accidentale şi cele de la armură?

165

Măsura incompletă şi anacruza Recitaţi cele patru versuri şi bateţi din palme pe silabele accentuate:

Cântec de excursie

Por-niţi de di-mi-nea-ţă Spre co-dri în-ver-ziţi, V-aş-tea-ptă ră-săr-ri-tul Şi mun-ţii-nză-pe-ziţi.

166

Iată pe muzică această poezie:

Cântec de excursie

Muzica: Ovidiu Ştefănescu

Întrebări

1. Este accentuată prima silabă din poezia de mai sus? Dar prima notă din Cântec de excursie? 2. Prima măsură din cântec e completă? 3. Care timp lipseşte? 4. Ultima măsură din cântec e completă? Cu care măsură împreună formează o măsură întreagă? 5. În cursul cântecului cum încep propoziţiile muzicale?

Începutul unui cântec sau al unui fragment muzical cu unul sau mai multe sunete neaccentuate, pregătind un accent principal se numeşte anacruză.

Ajun de examen

Versurile: Mălina Cajal

167

Versurile: Z. Boiu

168

Popas

Muzica: M. Botez

Versurile: Georgeta Moraru

Buciumul

2. Pe plai turme de miori, nori albi Colo printre flori

Muzica: Al. Velehorschi

Frumoasă eşti ţara mea. Ua ua ua ua ua u.

169

Melodie din opera Flautul fermecat

170

W. A. Mozart

Greieraşul

Melodie

Irina Ţuţuianu Odăgescu

171

Versuri: Rozalia Pop

Eu sunt numai un copilaş

Alegro vivace

Temă 172

Muzica: W. A. Mozart

Ciocârlia

F. Mendelssohn-Bartholdy

1. Căutaţi trei poezii, din cele cunoscute de voi, care încep cu anacruză

Portativul general Cheia Fa Portativul

După cum ştiţi, liniile portativului se numără întotdeauna de jos în sus. Distanţa dintre linii se numeşte spaţiu. Spaţiile se numără tot de jos în sus. Cheia sol Cheia fa 173

Portativul general

Cântecul de mai jos este cunoscut de voi. Cum sună prima variantă în care este notat, faţă de cum l-aţi învăţat la începutul anului? Dar a doua variantă, în cheia fa?

Ploaia

*

Cheia do

174

Muzica: Nicolae Buicliu

Ploaia

Muzica: Nicolae Buicliu

Solfegii

Unde nu mai puteţi intona, veţi rosti numai numele notelor, fără să întrerupeţi bătaia măsurii.

175

176

Întrebări 1. Câte linii şi câte spaţii are portativul? 2. Cum se numără liniile şi spaţiile portativului? 3. Câte linii are portativul general? 4. Care sunt cele trei chei folosite pentru citirea notelor?

177

Exerciţii de scriere în cheia sol şi în cheia fa 1. Transcrieţi exerciţiul următor cu opt trepte mai jos.

2 . Transcrieţi exerciţiul de mai jos cu opt trepte mai sus.

3. Transcrieţi acest exerciţiu cu opt trepte mai jos, în cheia fa.

178

4. Transcrieţi exerciţiul următor cu opt trepte mai sus, în cheia sol.

Linii suplimentare

Liniile suplimentare deasupra portativului se numără de jos în sus, iar cele sub portativ de sus în jos. 179

Versuri: Dan Faur

Meşteriţa

Muzica: Alexandru Podoleanu

2. Goi-goluţi şi mohorâţi, Pomii îmi păreau urâţi. Dar acuma, plini de floare, Tra, la, la, Parcă râd voioşi spre soare Tra, la, la. Întrebări

180

1. Cum se numesc liniuţele pe care le folosim atunci când avem de scris note deasupra sau dedesubtul portativului? 2. Cum se numără liniile suplimentare deasupra portativului? 3. Dar cele de sub portativ?

Exerciţii de scriere cu linii suplimentare

1.Transcrieţi exerciţiul de mai jos în cheia fa, folosind liniile suplimentare.

Întrebare şi răspuns Ritmic, pe cuvinte

181

Leneşul

Ritmic, fără cuvinte

182

Cum se aude în vorbire

În muzică pe cuvinte

Exemple melodice cu text

183

Întrebări

1. Ascultaţi cu atenţie când se pune o întrebare. Aţi observat cum este intonaţia vocii (urcă sau coboară)? 2. Ascultaţi cu atenţie şi răspunsul. Cum este acum intonaţia vocii (urcă sau coboară)?

184

Teme

1.Căutaţi întrebările şi răspunsurile din cântecele învăţate. 2. Compuneţi întrebări şi răspunsuri ritmice şi ritmico-melodice pe textele de mai jos şi pe altele, găsite sau inventate de voi.

Întrebări

Răspunsuri

Vă miraţi că lângă şcoală Pomii toţi au înflorit?

Nu e greu de ghicit, Căci tot anul Clasa noastră i-a-ngrijit.

Cine strică treaba? Plopule, de ce şopteşti? Ursul ce tot cere?

Ştii ce-a spus o rândunică Ciripind neîncetat? Ce mai face pisicuţa?

Cine a deschis portiţa?

Graba. Îi spun vântului poveşti. Zmeură şi miere.

Dacăi iei o notă mică, Nu mai poţi fi premiant!

Toarce tot mereu drăguţa, Să-mpletească sumănel Credinciosului căţel. Vântul a deschis portiţa. În cireşi s-a furişat, Florile le-a scuturat Şi pe urmă a plecat.

3. Compuneţi şi răspunsuri ritmico-melodice fără text.

185

CUPRINS

Măsura de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Măsura de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Măsura de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Pauza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Mişcare sau tempo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Nuanţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Semnele de alteraţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Diezul şi becarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Bemolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Pătrimea cu punct în măsurile de şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 Pătrimea cu punct în măsura de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Şaisprezecimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Intervale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 Optimea urmată de două şaisprezecimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Două şaisprezecimi urmate de o optime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 Trioletul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110 Gama Do major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 Gama la minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123 Gama Fa major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149 Gama re minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 Alteraţii accidentale – armura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 Măsura incompletă şi anacruza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166 Portativul general – cheia Fa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 Linii suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179 Întrebare şi răspuns . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181

Casa de Editură

GRAFOART

vă oferă: Colecţia Muzicală Peste 30 de titluri partituri, metode de instrument, culegeri de studii pentru pian, vioară, violă, violoncel, chitară, flaut detalii pe http://www.grafoart.ro/colectia_muzicala.htm colecţia Edition Peters peste 15 000 de titluri adunate în peste două secole de activitate detalii pe http://www.grafoart.ro/edition_peters.htm Accesorii muzicale - SEIKO Metronoame şi Aparate de acordaj PROFESIONALE

electronice şi mecanice http://www.grafoart.ro/seiko.htm

COLECŢIA MUZICALĂ Lucrări de TEORIE ŞI SOLFEGII: Manual de Teorie şi Solfegii - clasa I Manual de Teorie şi Solfegii - clasa II Manual de Teorie şi Solfegii - clasa III Manual de Teorie şi Solfegii - clasa IV Lucrări pentru PIAN: Anna Magdalena Bach – Piese (ed. revizuită) Johann Sebastian Bach – Invenţiuni la două voci L. van Beethoven – Piese pentru începători şi avansaţi Maria Cernovodeanu – Mică metodă de pian Muzio Clementi – 6 sonatine op. 36 pentru pian Carl Czerny – Primul profesor de pian (op. 599) Carl Czerny – Studii de agilitate (op. 299) J. B. Duvernoy – Studii elementare (op. 176) Edvard Grieg – Piese lirice pentru pian C. L. Hanon – Pianistul virtuoz Lucrări pentru CHITARĂ: Matteo Carcassi – Metodă de chitară (vol. I – II – III) Matteo Carcassi – 10 piese concertante Lucrări pentru VIOARĂ: Ionel Geantă - George Manoliu – Manual de vioară - vol I H. E. Kayser – 36 de studii (op. 20) Robert Klenck – Studiul gamelor la vioară (vol. I şi II ) Pierre Gaviniès – 24 de studii (Matinées) Ciprian Porumbescu – Balada Hans Sitt – 50 de exerciţii zilnice Lucrări pentru VIOLĂ: B. Campagnoli – 41 de capricii (op. 22) Arnold Matz – Studii Lucrări pentru VIOLONCEL: F. A. Kummer – 10 studii melodice (op. 57) Sebastian Lee – Studii melodice (op. 31) Lucrări pentru FLAUT: Giuseppe Gariboldi – Primele exerciţii

ÎN CURS DE APARIŢIE: Lucrări de TEORIE ŞI SOLFEGII: Manual de Teorie şi Solfegii - clasa V Manual de Teorie şi Solfegii - clasa VI Manual de Teorie şi Solfegii - clasa VII Manual de Teorie şi Solfegii - clasa VIII Jules Arnoud – Solfegii (vol. I şi II) (ed. a II-a revizuită) Lucrări pentru PIAN: Carl Czerny – 50 de exerciţii pentru începători (op. 481) Carl Czerny – 100 de exerciţii uşoare (op. 139) Carl Czerny – 40 de exerciţii zilnice (op. 337) Carl Czerny – Arta agilităţii (op. 740) Lucrări pentru CHITARĂ: Ferdinando Carulli – Metodă de chitară (ed. revizuită) Ferdinando Carulli – 24 de duete Lucrări pentru VIOARĂ: Ionel Geantă - George Manoliu – Manual de vioară - vol II Robert Klenck – Studiul poziţiei I la vioară (2 vol) Robert Klenck – Studiul poziţiilor la vioară Jacob Dont – Studii şi capricii (op. 35) Rodolphe Kreutzer – 42 de studii J.-F. Mazas – Studii (op. 36) Pierre Rode – 24 de capricii Frederigo Fiorillo – 36 de studii (capricii) Otakar Ševčik – Tehnica viorii (op. 1) Otakar Ševčik – Tehnica Arcuşului (op. 2) Otakar Ševčik – Trilul (op. 7) Otakar Ševčik – Schimburi de poziţie şi game la vioară (op. 8) Otakar Ševčik – Duble coarde la vioară (op. 9). Lucrări pentru VIOLĂ: F. A. Hoffmeister – Studii pentru violă R. Hofmann – Primele exerciţii la violă (op. 86) Lucrări pentru OBOI: J. H. Luft – 24 de studii

Metronoame

SQ50V metronom electronic pe bază de cuarţ programare facilă cu indicator volum reglabil; căşti ataşabile (3,5 mm) tempoul indicat sonor prin difuzorul încorporat şi vizual prin LED-uri

DM50 metronom cu clips, ataşabil la partitură disponibil negru, gri şi roşu (culori metalizate) volum reglabil; taste ergonomice tempoul indicat sonor prin difuzorul încorporat şi vizual prin ecranul cu cristale lichide şi prin LED

DM70 metronom digital de buzunar disponibil negru, gri şi bleu volum reglabil; căşti ataşabile (2,5 mm); taste ergonomice tempoul indicat sonor prin difuzorul încorporat şi vizual prin ecranul cu cristale lichide şi prin LED permite poziţionarea verticală

DM100 metronom multifuncţional digital, ataşabil la pupitru volum reglabil; căşti ataşabile (2,5 mm); taste ergonomice tempoul indicat sonor prin difuzorul încorporat şi vizual prin ecranul cu cristale lichide şi 5 LED-uri permite poziţionarea verticală alimentare 2 baterii AAA (incluse)

SQ70 metronom multifuncţional pe bază de cuarţ afişaj mare însoţit de LED-uri; taste ergonomice volum reglabil; căşti ataşabile (3,5 mm) utilizabil cu baterie (inclusă) sau cu adaptor de 9V

WPM1000 metronom clasic, mecanic (cu arc) cu carcasa de lemn disponibil în culorile : maro închis şi maro deschis tempo reglabil, cu posibilitatea indicării măsurii cu clopoţel

SPM 320 / 370 metronom clasic, mecanic (cu arc) disponibil în culorile : negru, albastru, bleu, roz, alb, galben transparent, roşu transparent tempo reglabil, cu posibilitatea indicării măsurii cu clopoţel

STMX1 mixt - aparat de acordaj şi metronom portabil şi compact, asigură acordajul şi ritmul se ataşează cu clips la pupitru sau de instrument afişaj cristale lichide iluminat, taste ergonomice microfon încorporat, senzor de vibraţie difuzor încorporat - generează sunetul de referinţă şi indică diferenţa volum reglabil

Aparate de acordaj

ST01 afişaj cristale lichide foarte compact şi portabil, poate fi folosit ca breloc funcţie de protecţie microfon încorporat

STX1 având senzor de vibraţie, sunt eliminate sunetele de fond cu clips, se ataşează pe instrument

SAT500 prezintă o acurateţe deosebit de ridicată afişaj cristale lichide, taste ergonomice disponibil negru şi auriu microfon încorporat - permite conectarea unui microfon extern difuzor încorporat - generează sunetul de referinţă permite conectarea unui difuzor extern pachetul conţine 2 baterii AAA

SAT100 asemănător ca aspect şi funcţionalitate cu SAT500 special pentru chitară şi chitară bas funcţie bypass - aparatul generează semnalul primit de la instrumentul conectat în jack-ul IN, prin jack-ul OUT disponibil negru şi roşu pachetul conţine 2 baterii AAA

SAT1100 taste ergonomice, afişaj cristale lichide şi indicator iluminate permite calibrarea indicatorului microfon încorporat - permite conectarea unui microfon extern difuzor încorporat - generează sunetul de referinţă permite conectarea unui difuzor extern funcţie bypass; memorează setările indicator de baterie; ataşabil la pupitru pachetul conţine 2 baterii AAA

STM20 microfon extern cu clips ataşabil oricărui instrument, elimină sunetele de fond