Teorie Instalatii Incalziri

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 1

Cuprinsul proiectului de Instala ţii de Î nc ncălziri

Tema Proiectului de Instalaţii de Încălzire ..................................................................2 Măsuri privind izolarea termică a construcţiilor.........................................................3 Rezistenţa minimă necesară a elementelor de construcţii......................................... construcţii.............................................3 ....3 Condiţia de evitare a condensării ................................................... .......................................................................... ...........................4 ....4 Condiţia de confort ......................................................... ...................................................................................................4 ..........................................4 Condiţia economică ........................................................ ..................................................................................................4 ..........................................4 Determinarea grosimii stratului de izolaţie termică .....................................................5

Calculul necesarului de căldură ............................................................ ............................................................................. ........................5 .......5  Necesarul de căldură pentru încălzire.................................. încălzire......................................................... ..........................................5 ...................5 Pierderile de căldură prin transmisie ................................................ ........................................................... ........................ .............6 6 Adaosurile la pierderile de căldură ....................................................... ........................................................................... ....................7 7 Adaosul pentru orientare .................................................. ....................................................................... .................................. ...............7 ..7 Adaosul pentru compensarea efectelor suprafeţelor reci ......................................7 ......................................7  Necesarul de căldură pentru încălzirea aerului rece pătruns în încăpere...................8

Proiectarea instalaţiilor de încălzire interioare............................................................9 Instalaţii de încălzire cu apă caldă ................................................ ................................................................................9 ................................9 Corpuri de încălzire................................. încălzire........................................................ .............................................. .................................. ........................ .............9 9 Amplasarea corpurilor de încălzire................................... încălzire.......................................................... .........................................9 ..................9 Racordarea corpurilor de încălzire................................ încălzire............................................................. ......................................... .............10 .10 Calculul de dimensionare al corpurilor de încălzire................................................10 încălzire................................................10 Dimensionarea radiatoarelor din fontă............................................................... fontă................................................................11 .11 Dimensionarea convectoradiatoarelor convectoradiatoarelor tip panou.................................................12 panou.................................................12 Calculul hidraulic al conductelor......................... conductelor................................................ .............................................. .................................13 ..........13 Generalităţi..............................................................................................................13 Calculul efectiv.................................... efectiv........................................................... .............................................. .........................................13 ..................13 Dimensionarea conductelor conductelor la instalaţii bitubulare prin pompare...........................15 Dimensionarea coloanelor............................ coloanelor................................................... ..................................................... ................................15 ..15 Dimensionarea reţelelor de distribuţie arborescente............................................15 arborescente............................................15

Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 2

Tema Proiectului de Instalaţii de Încălzire Partea I : Instalaţii interioare Să se rezolve la nivel de proiect de execuţie instalaţia de încălzire a imobilului de locuinţe definit prin planurile de arhitectură anexate. Date de proiectare: 1. Caracteristici geometrice ale clădirii Conform planurilor de arhitectură 2. Caracteristici ale amplasamentului clădirii Localitatea : Arad (zona climatică 2 ; zona eoliană 4 ; altitudinea 500 m) 3. Caracteristicile elementelor de construcţii a. Elemente de construcţii exterioare i. Terasă ii. Pereţi iii. Uşi, ferestre : duble din lemn R 0 = 0.431; i  = 0.081 ; b. Elemente de construcţie interioare i. Planşee ii. Pereţi iii. Uşi, ferestre : simple din lemn R 0 = 0.431; i  = 0.081; 4. Alte date a. Parametri aerului exterior  i. Temperatura convenţională exterioară de calcul t e = −15 ºC ii. Umiditatea relativă ϕe = b. Parametri aerului interior  i. Temperatura interioară : STAS 1907/92 ii. Umiditatea relativă ϕi  = 0.55 + z / 20 = c. Agentul termic utilizat i. Apă caldă din reţeaua exterioară t t  / t r  = 90 / 70 ºC d. Înălţimea unui nivel curent ; i. h = 2.55 + δ  planseu 

Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 3

Măsuri privind izolarea termică a construcţiilor  Un rol important în realizarea şi menţinerea confortului termic cu consumuri energetice reduse revine elementelor de construcţii exterioare, capacităţii acestora de a izola spaţiul interior faţă de mediul ambiant. Acest deziderat nu trebuie să influenţeze negativ celelalte aspecte economice şi de confort.  În funcţie de aceste considerente, pe baza unor studii tehnico-economice şi energetice, se stabilesc pentru diverse categorii de clădiri criterii de calcul termotehnic şi de dimensionare sau verificare a elementelor de construcţie.

Rezistenţa minimă necesară a elementelor de construcţii Rezistenţa termică a elementelor de construcţii neomogene se calculează cu formula: R 0 = R i  + ∑ R k  + R e [m 2K  / W  ] k 

unde : R i  =

1 α i 

rezistenţa la transfer termic superficial la nivelul suprafeţei

interioare ; δ k  R k  = rezistenţa la permeabilitate termică a stratului omogen de bk λ k  grosime δ şi conductivitate , b fiind un coeficient de calitate ce ţine cont de tehnologia de fabricaţie a elementelor de construcţie şa. R e =

1

αe

rezistenţa la transfer termic superficial la nivelul suprafeţei

exterioare ; Rezistenţa minimă necesară rezultă în mod efectiv Această rezistenţă trebuie să fie cel puţin egală cu rezistenţa maximă rezultată din condiţia următoare : nec 

R o

= max( R 0

CD

; R 0CF  ; R 0EC  ;

 în care : − rezistenţa minimă din condiţia de condensare ; R 0CF  − rezistenţa minimă de asigurare a confortului (la radiaţie rece) ; R 0EC  − condiţia economică (costuri minime de investiţie) ; R 0CD

Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 4

Condiţia de evitare a condensării − t e n pozitie ; t i  − ( τRi  + 1 ÷ 1.5°C )  în care termenii implicaţi reprezintă : t i 

R o ,cd  = R i 

R o cd  −rezistenţa

minimă din condiţia de condensare; R i  − rezistenţa la transfer termic superficial la nivelul suprafeţei interioare; t i  − temperatura interioară în încăperea cea mai caldă; t  −temperatura exterioară convenţională de calcul; τRi  − temperatura punctului de rouă determinat în funcţie de temperatura şi umiditatea relativă a aerului interior; − coeficient de poziţie : n -la elementele exterioare n pozitie = 1 ; = 0.4 ÷ 0.6 ; -la elementele interioare n ,

e

pozitie

 pozitie

Condiţia de confort R o,cf  = R i 

− t e ; (t i  − θi  )max t i 

unde : R o cf   ,

−rezistenţa termică necesară din condiţia de confort;

− θi  )max − diferenţa maximă de temperatură pentru evitarea fenomenului de radiaţie rece (t i  − θi  )max = 4 ÷ 6°C  ; (t i 

Condiţia economic ă Din considerente de optimizarea costurilor economice rezistenţa R o ec  se situează în punctul de minim al ecuaţiei ,

R 0,ec 

=

dC  ; C  = C 1 dR 0

+ C 2 + nC 3 ;

Zona climatică I II III IV

R 0EC 

1.6 1.7 1.8 2

Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 5

Determinarea grosimii stratului de izolaţie termică  În cazul în care pentru un element de închidere dat nu se respectă relaţia de verificare , se impun măsuri privind mărirea rezistenţei termice a elementului, fie prin mărirea grosimii unuia dintre straturile componente fie prin adăugarea uni alt strat de izolaţie termică. Pentru un strat de termoizolaţie a cărui grosime este necunoscută, aceasta se poate determina cu formula : R 0'

+

δ ≥ R o,nec ; λi bi 

astfel : δi  ≥ (R 0 nec  − R 0' )λ i bi  ; unde grosimea stratului de izolaţie se modulează la un număr întreg de grosimi STAS.

Calculul necesarului de căldură Instalaţiile din clădiri trebuie să asigure în perioada rece a anului necesarul de căldură pentru încălzire, ventilare şi preparat apă caldă de consum.

Necesarul de căldură pentru încălzire Metoda de calcul este reglementată prin STAS 1907/1-80 potrivit căreia necesarul de căldură pentru încălzire Qh se determină cu relaţia: Qh

   A   = Qt  1 + ∑    + Qi ; 100    

unde termenii implicaţi sunt : QT  − pierderile de căldură prin elementele de construcţie ; Qi  − necesarul de căldură pentru încălzirea aerului rece infiltrat din exterior  ∑ A −suma adaosurilor pentru compensarea efectului suprafeţelor reci şi pentru orientare;

Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 6

Pierderile de căldură prin transmisie Aceste pierderi au loc atât prin elementele de construcţie în contact cu aerul pe ambele feţe Qe cât şi prin elementele de construcţie în contact cu pământul Q p . QT 

= Qe + Q p ;

Pierderile de căldură prin elementele de căldură în contact cu aerul pe ambele feţe mS ∆t  Qe = ; R 0

 în care : m − coeficient de masivitate termică ; S  − suprafaţa elementului de construcţie ; ∆t  = t i  − t e − diferenţa între temperatura aerului interior t i  şi a aerului din camerele învecinate sau a aerului exterior  t e R 0 − rezistenţa termică totală la transferul de căldură a elementului de construcţie Coeficientul de masivitate m este dependent de indicele de inerţie termică D al elementului de construcţie, putându-se calcula cu relaţia : m = 1.225 − 0.05D ;

Pentru elementele de construcţie fără inerţie termică D ≤ 1 (uşi, ferestre), coeficientul de masivitate are valoarea cea mai mare m ≈ 1.2 iar pentru elemente de construcţie interioare (planşee, pereţi interiori), acesta capătă valoarea m = 1 .  În ceea ce priveşte valoarea efectivă a coeficientului D aceasta se poate calcula cu relaţia : D = R  × S 24 ; unde: R  − rezistenţa termică a elementului de construcţie; S 24 − coeficient de asimilare termică; Temperatura aerului interior este stabilită în STAS pentru încăperile mai des  întâlnite. Temperatura aerului exterior convenţională de calcul pentru principalele localităţi este dată în funcţie de zona climatică pentru fiecare localitate.

Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 7

Adaosurile la pierderile de căldur ă La pierderile de căldură prin transmisie, calculate pentru fiecare încăpere în parte , se adaugă adaosuri procentuale pentru orientare  A şi compensarea efectului suprafeţelor reci  Ac  .

 Adaosul pentru orientare

Acest adaos se aplică în scopul diferenţierii pierderilor de căldură ale   încăperilor diferit expuse radiaţiei solare, o singură dată pentru peretele cu orientarea cea mai defavorabilă. Orientarea  A [%]

N NE +5 +5

E 0

SE -5

S -5

SV -5

V 0

NV +5

 Adaosul pentru compensarea efectelor suprafe ţelor reci 

Acest adaos se aplică pentru îmbunătăţirea confortului termic în încăperile construcţiilor civile. Valorile acestui adaos se aleg din nomogramă în funcţie de rezistenţa totală medie a încăperii. R m =

unde : S T 

S T  (t i  − t e ) ; QT 

− suprafaţa totală a încăperii (pereţi interiori, exteriori, planşeu,

pardoseală) t  −temperatura exterioară convenţională de calcul; QT  − pierderile de căldură prin transmisie ale încăperii; e

Excepţii: Adaosul de compensare nu se acordă următoarelor încăperi : -În care oamenii poartă îmbrăcăminte de stradă; -Încăperilor încălzite prin radiaţie; -Încăperilor în care oamenii desfăşoară o muncă medie sau grea; Adaosul de compensare se poate calcula cu relaţia: -1,146  A = 4,32 + 6,711* Rm C 

Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 8

Necesarul de c ăldur ă pentru înc ălzirea aerului rece p ătruns în înc ăpere Debitul de căldură Qi  necesar pentru încălzirea aerului exterior pătruns în  încăpere rezultă din însumarea necesarului de căldură pentru încălzirea aerului   înfiltrat prin neetanşeităţile ferestrelor şi uşilor  QF  şi debitul de căldură QU  necesar încălzirii aerului pătruns prin deschiderea uşilor. Qi  = QF  + QU ; Debitul de căldură QF  pentru încălzirea aerului rece infiltrat prin rosturile elementelor mobile se determină cu relaţia:

∑

QF  = E 

4

Liv  3 (t i  − t e );

 în care:

E  − factor

de corecţie depinde de numărul de nivele ale clădirii, tipul clădirii; pentru clădiri civile cu mai puţin de 12 nivele E  = 1 ∑L −lungimea rosturilor elementelor deschizibile exterioare. Cazuri:  În cazul în care elementele deschizibile se află pe acelaşi perete lungimea este egală cu suma lungimilor rosturilor de pe acelaşi perete. Dacă acestea se află pe doi pereţi alăturaţi atunci lungimea este egală cu suma lungimilor rosturilor. Dacă se află pe trei pereţi exteriori atunci se ia în calcul maximul dintre suma lungimilor a două rosturi aflate pe pereţi alăturaţi. Altfel dacă se află pe doi pereţi opuşi lungimea este egală cu maximul dintre suma lungimilor rosturilor de pe un perete. i  − coeficient de infiltraţie depinzând de tipul clădirii precum şi de materialul din care sunt confecţionate uşile v  − viteza vântului de calcul se alege în funcţie de zona eoliană

Zona eoliană I II III IV Debitul de căldură determină cu relaţia:

QU 

Amplasamentul clădirii  În afara  În localitate localităţii v v 8.0 10.0 5.0 7.0 4.5 6.0 4.0 4.0 pentru încălzirea aerului rece pătruns în încăpere se

= 0.31S u n(t i  − t e );  în care S u  reprezintă suprafaţa uşii cu frecvenţa cea mai mare de deschidere iar n reprezintă frecvenţa de deschidere a uşii QU 

Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 9

Proiectarea instalaţiilor de încălzire interioare

Instalaţiile de încălzire centrală sunt obligatorii atât la clădirile civile cât şi la cele industriale cu respectarea următoarelor prevederi: la clădirile civile şi publice cu mai mult de 4 nivele la creşe şi grădiniţe de copii, spitale, dispecerate cu mai mult de 50 locuri şi mai mult de 2 nivele la sălile de spectacol cu o capacitate mai mare de 400 de locuri

Instalaţii de încălzire cu apă caldă Instalaţiile de încălzire cu apă caldă se pot clasifica astfel: după modul de circulaţie al apei în conducte: cu circulaţie naturală cu circulaţie forţată după numărul de conducte ce alimentează corpul de încălzire: monotubulare bitubulare după modul de amplasare al conductelor: cu distribuţie superioară cu distribuţie inferioară cu distribuţie mixtă după felul legăturii cu atmosfera: deschise  închise o o

o o

o o o

o o

Corpuri de încălzire

Amplasarea corpurilor de încălzire La amplasarea corpurilor de încălzire se va urmări ca: funcţionarea lor cu eficienţă maximă corelarea lor cu elementele de construcţie montarea la parapetul ferestrelor paralel cu pereţii finisaţi ca la casa scării montarea elemenţilor să de facă la parter  evitarea montării elemenţilor în nişe din pereţi exteriori mascarea corpurilor de încălzire în cazul folosirii agenţilor termici cu parametri ridicaţi evitarea montării elemenţilor de încălzire sub distanţele minime

Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 10

Racordarea corpurilor de înc ălzire La racordarea corpurilor de încălzire la coloane şi la racordarea consumatorilor la coloane se va urmări ca: circulaţia agentului termic primar să se realizeze de sus în jos legăturile corpului de încălzire la coloană să se facă de aceeaşi parte a radiatorului dar numai în cazul în care nu este necesară legarea pe părţi opuse lungimea legăturilor curbate să fie astfel aleasă încât să se respecte distantele minime până la coloană

Calculul de dimensionare al corpurilor de încălzire

Mărimea şi numărul corpurilor de încălzire montate într-o încăpere se determină prin calcul astfel încât cedarea de căldură a acestora să egaleze pierderile de căldură Qh calculate în condiţii normale. Suprafaţa de încălzire S  ce trebuie amplasată într-o încăpere se obţine din relaţia de transfer termic în regim staţionar astfel: S  =

Qh ; k ∆t m

Diferenţa medie de temperatură temperaturile agentului termic, ca agent  încăpere considerată constantă : t m

=

reprezintă diferenţele între primar şi temperatura aerului din

∆t m

∆t 1 − ∆t 2 ; ∆t  = t  − t  ; ∆t 1 ln ∆t  = t  − t  ; ∆t 2 1

d 

i 

2

r 

i 

 În cazul în care agentul primar are sub 115ºC diferenţele de temperatură devin: ∆t m =

t d  + t r  ; 2

Coeficientul global de transfer termic k  este o mărime specifică, pentru fiecare corp de încălzire în parte determinându-se experimental.

Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 11

Dimensionarea radiatoarelor din font ă

Numărul de elemente n se determină cu relaţia: n

=

Q qna

∏c 

;

k 

k 

 în care : q n − puterea termică unitară a unui element de radiator determinată în condiţii standard: -agent termic primar apă caldă t t  / t r  = 90 / 70 ºC -agent termic primar abur  t a = 100 ºC -temperatura interioară t a = 20 ºC -presiunea atmosferică  p0 = 1.013 bar  -tipul de racordare -tipul vopselei c k  − coeficienţi ce ţin cont de următoarele aspecte ∆t m' c t  = − coeficient de corecţie a diferenţei medii de temperatură ∆t m c c  − coeficient

ce ţine cont de căderea de temperatură a apei din radiator  diferită de cea nominală c r  − coeficient ce ţine cont de tipul racordării la coloane c h − coeficient ce ţine cont de altitudine c m − coeficient ce ţine cont de montajul radiatorului c v  − coeficient ce depinde de natura şi culoarea vopselei a − coeficient ce ţine cont de numărul de elemente ale corpului de

 n ≤ 1 0: a = 1  încălzire   n  1 0: a = 0.9 4+ 0.6 n Fluxul de căldură instalat se determină cu relaţia : EC 

EC  i 

Q

=

n3

EC 

n3

EC 

Qnec ;

 în care : Qi EC  − fluxul de căldură instalat n3EC  − numărul de elemenţi de încălzire rezultaţi din calcul n3EC  − numărul de elemenţi de încălzire rezultaţi din calcul rotunjit în plus

Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 12

Dimensionarea convectoradiatoarelor tip panou 

Alegerea unui CRP se face în funcţie de numărul de elemente n determinate după o relaţie analoagă celei de la dimensionarea radiatoarelor din fontă: c 

nc  =

Q q c  ∏ c k 

;

k 

 în care toate elementele sunt cele cunoscute cu următoarele precizări: 1.238 0.0476  ∆t m'     20     la CRP simplu utilizând apă caldă : c t c c  =    ;    t  − t    65       d  r    1.239

-

0.0017

 ∆t '     20     la CRP dublu utilizând apă caldă : c  c  =     t  − t      ; 65         coeficientul c r  = 1 la racordarea sus-jos şi c r  = 0.6 la racordarea jossus m

t 

c 

d 

-

r 

Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 13

Calculul hidraulic al conductelor  Generalităţi Calculul hidraulic al reţelelor instalaţiilor de încălzire are scopul de a stabili diametrele conductelor de alimentare cu căldură ale corpurilor de încălzire. Pierderile de sarcină în conducte se compun din pierderi de sarcină liniare  p , distribuite în lungul traseului şi pierderi de sarcină locale ∆ ∆  pl  , produse în zonele cu neuniformitate. Pierderile de sarcină : d 

∆ p = ∆ pd  + ∆ pl ; v 2 λl  v 2 ∆ p = Rl  + Z  = × × ρ + ∑ξ × × ρ; d  v 2 λl  ∆ p = × ρ   + 2  d 

2

2

∑ξ   ;

Pierderea de sarcină totală în cazul unei reţele formată din mai multe tronsoane este: n

∆ pT  = ∑ ( Rl  + Z ); 1

Relaţia de determinare a diametrului unui tronson de conductă este de forma: G 2  λl  ∆ p = 6.25 × 10 × 4 ×  + d  ρ   d  4

∑ξ   ;

 În calculele practice pot interveni două cazuri : 1. Cunoscută fiind reţeaua de conducte a instalaţiei cu caracteristicile fiecărui tronson (lungime l  , diametru d  şi debit G ) şi traseul cu rezistenţele locale se poate determina pierderea de sarcină ∆ p . 2. Cunoscut fiind traseul reţelei de conducte şi caracteristicile fiecărui tronson (lungime l  şi debit G ) şi în unele cazuri presiunea disponibilă H  se cere determinarea diametrelor conductelor ce alcătuiesc tronsoanele, o problemă mai dificilă deoarece coeficientul lui Darcy λ depinde atât de diametru cât şi de viteza fluidului. Calculul efectiv 

Se realizează în două etape : a) Calculul preliminar în care se stabilesc diametrele preliminare ale conductelor presupunând cunoscute fie presiunea disponibilă H  fie viteza v  a fluidului b) Calculul de verificare în care se verifică pentru diametrele alese dacă pierderile de sarcină la debitele nominale sunt sub presiunea disponibilă în nodul de verificare Astfel în calculul preliminar pot exista două cazuri: Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 14

  În cazul cunoaşterii presiunii disponibile H  diametrele preliminare se stabilesc în funcţie de debitele de fluid G şi de pierderea de sarcină unitară R m . Pierderea de sarcină unitară R m se determină din relaţia care exprimă legătura  între pierderile de sarcină totale ∑(Rl  + z ) ale circuitului considerat şi presiunea disponibilă H  cunoscută a aceluiaşi circuit : H  ≥ ∑( Rl  + z ) unde se aproximează că pierderile de sarcină în rezistenţele locale se consumă ∑Z  = aH  , rezultând pentru învingerea rezistenţelor locale ∑(Rl  ) = (1 − a )H  de unde se obţine: (1 − a )H  ; R m =

∑l 

şi în care valorile coeficientului a s-au stabilit pe baze statistice pentru instalaţiile de încălzire interioare a = 0.33 .  În cazul necunoaşterii presiunii disponibile H  diametrele preliminare ale conductelor se stabilesc în funcţie de debitele de fluid G şi de vitezele v  ale fluidului în tronsoanele de conducte unde vitezele v  se consideră în general crescătoare de la consumatori spre sursă.  În ceea ce priveşte calculul de verificare se urmăreşte ca :

∑(Rl  + Z ) ≤ H  ; d 

Calculul efectiv de stabilire a diametrelor se face pe baza ecuaţiei fundamentale a pierderilor de sarcină în care s-au notat : G =Q c ∆t  , în care ∆t  = t d  − t r  obţinându-se : 2

1 Q    λl    ∆ p = 6.25 × 10 ×      × 4 ×  + ∑ξ ;  c ∆t    d  ρ  d    4

o formulă greoi de aplicat în calcule practice dar care se poate desface în două părţi: 2

  Q   × λ ; R  = 6.25 ×10 ×     c ∆t    d 5 ρ 4

- pierderea de sarcină liniară;

Z  =

v 2 2

× ρ × ∑ξ;

- pierderea de sarcină locală; pentru care s-au întocmit tabele de valori.

Lazar Mircea Grupa 3314

Proiect Instalaţii de Încălziri Anul 3 2011 - 2012

Pagina 15

Dimensionarea conductelor la instalaţii bitubulare prin pompare Dimensionarea reţelelor de conducte se face după caz : a) Se cunoaşte presiunea disponibilă caz în care se va urmări consumarea acestei presiuni asigurându-se o echilibrare hidraulică cât mai bună fără introducerea unor organe de reglare suplimentare b) Nu se cunoaşte presiunea disponibilă urmărindu-se realizarea unei pierderi de sarcină rezultată dintr-un calcul termic şi economic. Diametrele se vor alege în funcţie de debitele de căldură Q şi de vitezele v  de circulaţie ale apei.

Dimensionarea coloanelor  R1 Q1

       1        h

R2 Q2

       2        h

Se determină presiunea disponibilă în raport cu corpul de încălzire cel mai dezavantajat : H  = 3.5 × 0.5h g (ρ − ρ ); Se stabilesc diametrele preliminare în funcţie de pierderea de sarcină liniară medie: R m =

R3 Q3

R4 Q4

       3         h

       4 h

(1 − a )H R 

;

precum şi debitele de căldură pe fiecare tronson. Se calculează pierderea de sarcină ∑(Rl  + z ) pe circuitul corpului de încălzire cel mai dezavantajat. Se determină diametrele racordurilor la coloană :

∑(Rl  + Z )

R 2

1 2

≤ (Rl  + Z )R 1 − ⋅ ( h1 − h2 )g (ρ75 − ρ95 );

Dimensionarea reţelelor de distribuţie arborescente

Se stabilesc debitele de căldură pe fiecare tronson în parte, ţinând cont de sensul de circulaţie al apei în reţea prin însumarea debitelor de căldură de pe toate tronsoanele din aval de tronsonul respectiv. Se stabileşte circuitul cel mai dezavantajat ca fiind cel mai depărtat de punctul de racord la reţea şi cel mai încărcat termic. Se aleg diametrele preliminare în funcţie de debitele de căldură Q şi de vitezele crescătoare v  de la baza coloanei spre punctul de racord R. Se calculează pierderile de sarcină liniară unitară R  şi pierderile locale Z  . Se continuă calculul cu dimensionarea racordurilor până la obţinerea pe oricare două trasee în paralel a unei pierderi totale de sarcină cât mai egale în limita unei erori admise ε .

Lazar Mircea Grupa 3314