Tema Calatorie in Literatura

 

Tema “calatorie” in literatura

“Libertatea calatoriei deschide mintea catre niste posibilitati nelimitate. Daca nu faci nimic neasteptat, nimic neasteptat nu ti se va intampla.” , spune Fay Weldon, autoare si eseista britanica. In literatura, tema calatoriei este foarte des intalnita, de la inceputurile sale si pana in contemporan. Aceasta presupune aventura si cunoastere, atat una exterioara  noi locuri si oameni  cat si una interioara  posibilitatea !nite umane de a se cunoaste pe sine, de a"si #asi propriile limite, de a se adapta la alte conditii de viata . $ateva opere cunoscute in care este pre%enta aceasta tema, sunt “ &atranul si marea” de 'rnest (emin#)ay ( emin#)ay,, “*icul +rint” de Antoine de aint"'xupery si “&alta  Alba” de -asile -asile Alecsandri. perele perele surprind calatoria diversor diversor persona/e, in locuri diferite, iar !ecare calatoria releva releva noi semni!catii si d dobandeste obandeste diferite si simboluri. mboluri. pera “ &atranul si marea” este inspirata din viata unui pescar trecut de tinerete pe nume antia#o. Acesta, dupa 01 de %ile petrecute pe mare fara a prinde vreun peste, nutreste speranta ca in cea de"a 02"a %i, va prinde pestele mult dorit.  Acest lucru i"l spune lui *anolin, *anolin, un baietel devenit ucenic ucenicul ul batranului. A doua %i, inainte de ivirea %orilor, batranul se avanta in lar# si reuseste sa prinda, intr"adevar, intr"adevar, un peste de aproape 344 de 5#. Intre pestele captiv si batranul antia#o incepe o lupta indar/ita. Dar, Dar, in drumul lun# spre tarm, prada ii este devorata de rechini, desi batranul antia#o face eforturi disperate sa"i indeparte%e. $and au a/uns in port, din peste nu mai ramasese decat “sira spinarii, mare, lun#a si alba, ce se termina cu o coada uriasa”.Intors la coliba lui, batranul adoarme, iar cand se tre%este, il vede lan#a el  pe *anolin, care ii %ambeste %ambeste incura/ator, incura/ator, plin de optimism. $artea este plina de simboluri, & &atranul atranul antia#o repre%entand demnitatea omului in fata esecului, lupta cu pestele  batalia omului cu existenta, iar impulsul  casti#area traiului de %i cu vorbeste %i. $alatoria batranului despre b6tr7ne8e, dar 9i despre speran86, despre voin86, despre experien86, despre puterea de a :ndura, precum 9i despre  p6strarea individualit68ii individualit68ii 9i despre re#6sirea ce"8i ce"8i poate da un sens vie8ii. “&atranul si marea” este o parabola a luptei omului cu natura potrivnica, a cura/ului plin de noblete”, spune Dan ;ri#orescu. In opera “ &alta Alba” de -asile Alecsandri tema “calatoria” este sustinuta de un motiv literar des intalnit, motivul calatorului strain. Acesta permite o percep8ie critic6 9i satiric6 a propriei lumi atribuit6 unei priviri exterioare sau prin compara8ie cu o lume edenic6. $alatorul !ind pictor,permite pictor,permite autorului s6 cree%e o descriere mai exotic6 a locurilor prin ochii acestuia.  $6l6toria este plina de peripet peripetii, ii, pe teritoriul -alahiei, -alahiei, un 8inut ad7ncit ::n n :ntuneric 9i populat de canibali. *otivul acestei c6l6torii inte%a intre ccident si rient, ce forma insasi structura intima a !intei sale, o face Alecsandri in spiritualul tablou al civili%atiei romane, asa cum o vede un france% la &alta"Alba.> pera “*icul +rint” este o povestire simbolica si profunda. +ersona/ul  principal, a carui nume constituie constituie si titlul operei, este unicul locuitor al unei p planete lanete indepartate. tarea de plictiseala ii este tulburata de #erminatia unei seminte aduse de undeva din spatiu. *icul locuitor porneste intr"o lun#a calatorie in spatiu ca sa a?e adevaratul sens al vietii. 'l apare astfel intr"o %i in fata povestitorului ramas in pana de avion in desertul ahara. -reme de opt %ile cei doi isi povestesc diferite intamplari. -i%itand diferite planete, *icul +rint face cunostiinta cu diferite persona/e care simboli%ea%a mai multe defecte umane. Dandu"si seama de absurdul vietii acestora, a/un#e la conclu%ia ca numai iubirea si #enero%itatea sunt capabile sad ea un sens vietii = “ nu poti vedea limpede decat cu inima.” .  A?at in cautarea unei noi lumi, lumi, *.+. *.+. a/un#e pe planeta +amant, +amant, unde o vulpe ii va arata adevaratele sensuri ale prieteniei. +e +amant acesta #aseste nenumarati tranda!ri ca cel de pe planteta lui si este nefericit, deoarece credea ca era sin#urul din @nivers. otusi, otusi, hotaraste sa se intoarca pe planeta lui, caci se simte raspun%ator de in#ri/irea ?orii sale. Intele#e astfel ca pentru a ! fericit “a/un#e sa te #andesti ca undeva, printre milioane de stele exista !inta iubita”, iar ceea ce confera sens existentei sunt relatiile dintre oameni. Bu intamplator, intamplator, calatoria repre%inta asa cum apare in basemele populare o cale a imbo#atirii, dar si a incercarii, pentru ca drumul este presarat cu obstacole si  prime/dii. +ractic, +ractic, imbo#atirea consta in in ceea ce a?am despre altii, altii, dar si in ceea ce ce a?am despre noi, despre ceea ce suntem cu adevarat. Fascinatia necunoscutului o re#asim si in poe%ia simbolistilor.La simbolistilor.La noi, poate ! urmarita la Alexandru *acedons5i C