Tema 9 Supradotarea

TEMA 9: Copii capabili de performante inalte. Supradotarea la copii in scoala Structura Terminologie si definitii ale supradotarii Identificarea si incidenta copiilor supradotati Raspunsul la necesitatile educationale speciale ale copiilor supradotaţi 1. Terminologie si definitii ale supradotarii In limba romana termenul cel mai utilizat este supradotarea, asociat uneori cu talentul (BCP, 1992, Jigau, M., 1994, Stanescu, M.L., 2002, Popovici, D.V., 2004, IRSCA si Edugate). Termenii echivalenti (pentru supradotare), cei mai utilizati in alte limbi sunt: ‘gifted’ (engleza) si ‘surdoue’ (franceza). In limba română a circulat expresia ‘copii capabili de performanţe superioare’ (Bogdan T., 1981), Carmen Cretu (1998) utilizează conceptul de ‘copii cu disponibilităţi (dotari) aptitudinale superioare’, termen utilizat şi de Consiliul European pentru Aptitudinile înalte (1991). Legea 17/2007 - „tineri supradotaţi, capabili de performanţă înaltă” LEN (2011) – „copiii si tinerii capabili de performante înalte”. a) Definitii si acceptii in literatura din Romania Distinctii intre geniu, talent, creativitate, supradotare si ‘copii olimpici’ (Jigau, M.,1994) - geniul se defineste prin creativitate si performante exceptionale (‘care fac epoca’) in orice domeniu al vietii stiintifice, artistice, sociale, politice etc; - talentul este expresia unor aptitudini, calitati psihosenzoriale şi/sau motrice şi abilităţi deosebite, antrenate şi manifestate în diverse domenii (ştiinţific, artistic, social, sportiv etc); -copiii creativi sunt cei care au potential deosebit de a inventa, inova, în domeniul teoretic sau material – ei sunt şi supradotati; -supradotarea de refera de regula la domeniul intelectual, definindu-se, în termeni psihologici prin inteligenta superioară (de la 125 sau 130 în sus), peste nivelul covârstnicilor. In SUA, de pilda, prin copil supradotat se intelege copilul care are un CI mai mare de 130, in vreme ce copilul talentat este cel care aptitudini deosebite pentru o anumita disciplina de studiu sau un domeniu al activitatii umane; - olimpicii – pot fi dar nu este obligatoriu sa fie si supradotati (ei au o inteligenta foarte buna, dar rezultatele la anumite discipline se pot obtine in mare masura prin ´suprainfomare si suprainvatare´). Definitia Carmen Cretu (1998) – excelenta intelectuala poate fi evaluata global, la scara ontogenezei, prin analiza ‘succesului global’, repurtat de un individ. Succesul global este un construct psihopedagogic si sociologic, care exprimia atat evolutia in context educational a disponibilitatilor aptitudinale, creative, motivationale si afective, cat si gradul lor de recunoastere in sistemele de valori ale individului si ale societatii.

1

Stanescu M.L. (2002) – accentueaza in definitie ideea supradotarii morale, care se datoreaza in primul rand maturitatii intelectuale si care poate conduce la un comportament social pozitiv... Influenta mediului (pozitiva sau negativa) este apreciata ca importanta in supradotare de Popovici.D.V. si Balota (2004). b) Definitii si acceptii ale supradotarii in diverse surse internationale - Raportul Marland, 1971 (Comisia de educatie a Congresului SUA) – copii capabili de performanta inalta in oricare dintre domeniile: intelectual general, aptitudini teoretice specifice, gandire productiva/creativa, leadership, arte vizuale sau scenice, aptitudini psihomotrice; -Special Education Information Handbook, Toronto, Ontario, 1984 – supradotarea = grad superior mediei conventionale de dezvoltare a aptitudinilor generale si/sau specifice, care necesita experiente de invatare diferentiate, prin volum si profunzime, de experientele obisnuite furnizate in scoala; -Gagne, 1989, 1993, 1995 – supradotarea corespunde unui nivel de competenta al abilitatilor dezvoltate non-sistematic, legate de cel putin un domeniu de expresie umana (intelectual, creativitate, socio-afectiv, senzorio-motric etc) care plaseaza subiectii respectivi printre primii 15-20% din segmentul colegilor de vârsta; -Gardner, 1983, 1993, 1996 – definirea supradotarii intelectuale trebuie sa includa existenta unor inteligente multiple: lingvistica, logico-matematica, muzicala, spatiala, psihomotrica si chinestezica, intra- si interpersonale; trebuie facuta insa o distinctie intre inteligentele individual-specifice (oferite prin structura neurofiziologică), cele specifice domeniilor de expresie a excelentei si inteligentele specifice campurilor de manifestare sociala a excelentei; cele trei tipuri interfereaza; - Sternberg (1985, 1986, 1998) – exceptionalitatea intelectuala este un construct complex, multidimensional, care poate abordat din multiple puncte de vedere: componential (mecanismele mentale care determina exceptionalitatea); experiential (a face fata elementelor de noutate); contextual (capacitatea de adaptare la si de transformare a mediului. - Definitia (si teoria) lui Renzulli, care se bazeaza pe trei componente specifice supradotarii intelectuale: • aptitudini generale (intelectuale) si talente peste medie; • implicarea automotivata in sarcina; • creativitatea. Definitia Benito, Y (2003) – supradotarea se referă la acele persoane cu o inteligenţă mult superioară mediei (la nivel psihometric peste 130), acuitate mare în procesele de prelucrare a informaţiei dobândite prin procesele percepţiei şi memoriei vizuale, dezvoltarea capacităţii metacognitive la o vârstă fragedă, insight în rezolvarea problemelor, capacitate creativă, motivaţie intrinsecă pentru învăţare, precocitate şi talent. c) Definitii si mentiuni in legislatia din Romania Legea 17/2007 privind educaţia tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă: Definitia supradotarii – „un grad superior mediei conventionale de dezvoltare a aptitudinilor generale sau/si specifice, care necesita experiente de invatare diferentiate prin volum si profunzime in raport cu experientele obisnuite furnizate de scoala” (art. 4.1).

2

Definitie: tineri capabili de performanta inalta - tinerii identificati prin metode stiintifice ca avand realizari si/sau aptitudini potentiale in oricare dintre urmatoarele domenii, izolate sau in combinatie: capacitatea intelectuala generala, aptitudini teoretice specifice, gandire productiva si creativa, abilitate in leadership, talent pentru arte, aptitudini psihomotrice” (art.4,2) Copiii si tinerii capabili de performante înalte sunt cuprinsi in Legea Educatiei nationale (LEN) din 2011, (sectiunea 12). Tot aici este mentionat ca vor functiona pentru acesti elevi Centrul National de Instruire Diferentiata si centrele de excelenta (cate unul de fiecare judet). Pentru acesti elevi se „organizeaza olimpiade si concursuri, tabere de profil, simpozioane si alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin material » (LEN, art 47, 4). 2. Identificarea si frecventa copiilor supradotati a) Identificarea Caracteristici ale copiilor supradotati Dupa Jigau M, (1994) - supradotarea si precocitatea (intersectie dar nu echivalenta); - dezvoltarea deosebita a functiilor cognitive si maturizarea rapida a gandirii; - capacitatea de a intelege problemele adultilor; - imaginea de sine superior dezvoltata; constiinta ca sunt diferiti de ceilalti; - existenta unor decalaje (heterocronie, dizarmonie, disincronie) in dezvoltare, de regula intre dezvoltarea intelectuala si cea afectiva, psihomotorie sau sociala; - supradotarea poate conduce si la probleme de adaptare scolara, chiar la esec; Einstein a fost exmatriculat din scoala, Picasso chiulea de la cursurile şcolii de arte etc; - posibilitatea ˝perfectionismului, autocriticismului, izolarii sociale (Altman, 1983) - unii pot avea probleme in invatarea scrisului (deoarece invata sa citeasca mult mai repede); - unii pot avea probleme la activitatile de tip manual din scoala; - unii copii sunt supradotati in orice domeniu (cazul Michelangelo, Da Vinci) altii doar in unele domenii; - unii copii supradotati pot avea si un handicap (mai putin cel intelectual). Dupa Eggen şi Kauchak (1992) avem drept caracteristici:  placerea de a lucra singur;  imaginatia, placerea de a se preface;  a verbaliza înalt şi a fi flexibil în gândire;  persistenta si perseverenta la sarcina;  trecerea dincolo de sarcina;  plicitiseala poate apare des la sarcini de rutina;  uneori apare impulsivitatea, daca nu exista interes pentru detalii. Este foarte greu sa se gaseasca note comune tuturor copiilor surpadotati. Fiecare este o personalitate unica, rezultata din interactiunea bio-psiho-sociala. Dupa Ministerul Educatiei din Ontario (1984) Aptitudini cognitive superioare:

3

   

Curiozitate intelectuală Sensibilitate şi creativitate Intensitatea motivaţiei Capacitate afectivă evoluată Set de procedee de identificare (Cretu, C., 1998, Legea 17/2007)  Profiluri psihocomportamentale  Check-listuri de trasaturi psihocomportamentale  Autoaprecierea  Interviurile semistructurate si nestructurate  Rapoarte anecdotice  Analiza datelor biografice si autobiografice  Studiile de caz  Analiza rezultatelor activitatii scolare si de loisir  Analiza performantelor  Nominalizarile facute de profesori si/sau de grupul de prieteni  Teste de aptitudini scolare  Teste individuale si colective de inteligenta  Teste de creativitate  Teste de aptitudini speciale  Competitiile

b) Frecventa (incidenta) copiilor supradotati Având la bază conceptia lui Terrassier, şi anume că în jur de 5% dintre copii (unul din 20) au o precocitate semnificativă (între 1,5 şi 2,5 ani decalaj de vârstă mintală faţă de semenii de vârstă) Mihai Jigau (1994) apreciază că aceasta înseamnă că, teoretic, în fiecare clasă sau grupa de gradinită există cel putin 1 asemenea copil... Dupa Jigau exista de fapt copii supradotati (CI=125 – 150) si extrem de supradotati (CI peste 150). Frecventa copiilor de acest fel poate fi analizata mult mai diferentiat in functie de identificarea unor intra-categorii (apud Carmen Cretu, 1998): a) dupa Dunlap (1975) - dotati (CI 116-132) – 1 din 10-15 copii - superior dotati (CI 133-170) – 1 din 40-160 de copii - supradotati (CI 171- 180) – 1 din 10.000 – 100.000 de copii b) dupa Gagne (1989) - dotati liminal (CI 112 – 115) – unul din 5 sau 6 copii - dotati moderat (CI 116-130) – unul din 35 - dotati superior (CI 130- 145) – 1 din 600 - supradotati (CI 145 – 160) – 1 din 50.000 3. Raspunsul la necesitatile educationale speciale ale copiilor supradotaţi a) Politici scolare

4

In Romania LEN precizeaza in acest sens urmatoarele: „Copiii si tinerii capabili de performante înalte beneficiaza, indiferent de vârsta, de programe educative care le respecta particularitatile de învatare si de orientare a performantei. Aceste programe sunt de aprofundare a învatarii, de grupare pe abilitati, de îmbogatire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat si transfer de competenta, de accelerare a promovarii conform ritmului individual de învatare » (sectiunea 12, art. 47, 5) Legea 17/2007 : Educatia diferentiata – « ansamblu de programe educationale formale, nonformale si informale, adecvate dezvoltarii segmentului de populatie reprezentat de tinerii supradotati, capabili de performanta inalta, caracterizat prin nevoi particulare » (art.3, a); Nevoi particulare - nevoile de informare, socializare, integrare in colectivitati, utilizare a potentialului nativ si format, exprimare creativa si recunoastere a valorilor personale (art.4, 3); Educarea tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta se face in centre specializate, publice sau private, prin intermediul claselor specializate, al scolilor de weekend, al taberelor de instruire, al scolilor de vara si al programelor de invatamant la distanta sau prin alte forme (art.3, b). Pe plan international In lume, evolutia tendintelor dominante: de la şcoli si clase speciale (anii ’60) spre clase eterogene, cu programe şi activităti suplimentare în afara sau chiar în cadrul cursurilor. In unele tari: SUA, in Canada (Ontario), in Anglia, Israel, Spania, Grecia, Estonia, Slovenia copiii supradotati fac parte dintre copiii cu cerinte speciale de educatie, care nu pot fi satisfacute in clasa obisnuita. In SUA CEC (Consiliul copiilor exceptionali) utilizeaza sintagma respectiva atat pentru cei supradotati cat si pentru cei cu dizabilitati...precum si sintagma dubla exceptionalitate pentru cei supradotati si cu o dizabilitate... Ministerul Educatiei din Canada distinge patru categorii de copii supradotati, importante pentru orientarea si plasarea scolara: copiii supradotati productivi, care au cele mai frecvente trasaturi pozitive ale supradotarii, identificate foarte devreme de parinti si educatori; in esenta, desi exista variatii interindividuale firesti, acesti copii vor fi elevi exceptionali si autonomi copiii supradotati subproductivi – cei care prezinta, uneori, caracteristici dominant negative ale supradotarii: lipsa de incredere si stima fata de sine, nu-si asuma responsabilitati, nu le place scoala, sunt ostili fata de autoritate, sunt rebeli in exterior, etc. Rezultatele scolare ale acestor copii nu foarte bune, ceea ce solicita o atentie si intelegere deosebita din partea scolii… copiii supradotati cu handicap - situatii în care handicapul poate ascunde trasaturi caracteristice ale unui copil supradotat, ceea ce, de asemenea cere o atentie particulara din partea scolii si a specialistilor.

5

copiii supradotati provenind din culturi diferite – cei provenind din familii a caror sistem de valori, atitudini si optiuni pot fi diferite de cultura dominanta (franceza); din motive de ordin lingvistic acesti copii pot fi mai lenti in clasa, mai dificil de cunoscut sub aspectul aptitudinilor de exceptie, dar acestea pot exista si scoala are obligatia sa le identifice. Recunoasterea relativa a copiilor cu abilitati inalte ca fiind cu nevoi/cerinte speciale, pentru care deci urmează să se aplice măsuri educaţionale exceptionale se face şi într-o Recomandare a Consiliului Europei (1248/1994). Aceeasi Recomandare sugereaza ca scolarizarea acestor copii sa se faca in cadrul sistemului scolar obisnuit, cu realizarea unor cai si tehnici de sustinere. b) Strategii educationale Din Legea 17/2007 -

curriculumul diferentiat – « modalitatea de adaptare a obiectivelor, continuturilor, a strategiilor didactice de predare, invatare si evaluare la posibilitatile aptitudinale, la nivelul posibilitatilor cognitive, afective si motrice, la ritmul si la stilul de invatare ale tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta » (art.3, c);

-

trasee curriculare diferentiate - traseele de instruire individualizata, cu dreptul de selectare a materiilor de studiu din pachete de curricula oferite pe mai multe directii de studiu;

-

programe de mentoring - programele de directionare a eforturilor in relatia maestru-discipol;

-

programe de tutoring - programele de imbunatatire a performantelor personale prin lectii suplimentare individualizate sub supravegherea si monitorizarea unei persoane cu competenta in domeniul selectat.

Planificarea predarii-invatarii (Ghid Canada) Evaluarea supradotarii la copii – faza preliminara - observarea comportamentului; - determinarea caracteristicilor care-l disting de ceilalti; - identificarea nevoilor corespondente. Principii de actiune  Elevii supradotati au potentialul de a deveni activi, independenti, creativi si productivi.  Caracteristicile care potenteaza creativitatea, independenta şi interdependenta trebuie cultivate in procesul de predare-invatare. Principiu pedagogic general – ‘incurajarea elevilor supradotati sa devina fiinte dinamice, independente, creative si productive, capabile sa actioneze cu competenta, integritate si fericire, in mijlocul societatii’. Modificarea programelor de studii a) In ciclul primar si mijlociu

6

Elevilor supradotati trebuie sa li se asigure: - caracterul multidisciplinar al modificarilor de program de studiu - caracterul multidisciplinar al procesului de invatamant. Demersul trebuie sa se bazeze pe: - vointa intrinseca si extrinseca de a raspunde nevoilor, intereselor, aptitudinilor si aspiratiilor elevilor; - anvergura si profunzimea continutului, din punct de vedere al procesului si al produsului; - clarificarea si extinderea, imbogatirea cunostintelor si afectivitatii, printr-un proces de transfer; - intarirea si ameliorarea prin practica a aptitudinilor cognitive si tehnice. b) Ciclul intermediar si superior  elaborarea de cursuri inspirate din programul cadru – cursuri imbogatite;  repartizarea timpului de predare-invatare – adaptarea la ritmul de lucru (ex. acordarea de credite);  elaborarea de cursuri care nu tin de programele-cadru (care sa raspunda necesitatilor, aptitudinilor, intereselor si aspiratilor specifice);  elaborarea de experiente periscolare (in afara clasei si extrascolare) – studii personale, educatia (invatarea) prin cooperare;  stabilirea de criterii de eliberare a diplomelor (in functie de credite); Dezbaterea (disputa) accelerare – îmbogăţire a studiilor (Slavin, 1991, Eggen si Kauchak, 1992) Avocaţii accelerarii argumentează că elevii supradotaţi trebuie să fie încurajaţi traverseze rapid curriculum-ul şcolar, ca de pildă prin saltul (telescoparea) peste o clasă sau prezentarea mai devreme la examene. Alţii specialişti consideră că în loc de a trece cât mai repede prin curriculum acesti copii ar trebui angajaţi in activităţi creative şi de rezolvare a unor probleme. Unele cercetări par să indice că există mai mult sprijin pentru realizările şcolare ale acestor copii în programele de accelerare. Rezultatatele respective s-ar putea datora însă şi faptului că rezultatele metodei de îmbogăţire (cum ar fi creativitatea sau rezolvarea de probleme) sunt mai greu de măsurat. Optiuni in accelerarea si îmbogatirea instruirii (Eggen si Kauchak, 1992) Imbogatire Studiu si proiecte independente Centre de instruire Calatorii de studii Programe de sâmbătă Programe de vară Mentoriatul Simulari si jocuri Investigatii in grup mic Competitii academice (olimpiade?)

Accelerare Admiterea timpurie la gradinita si scoala Omiterea (telescoparea) unei clase Omiterea unor materii Examene pe bază de credite Cursuri în şcoli de nivel superior Cursuri prin corespondenta Admiterea timpurie la liceu si facultate

7

Bibliografie privind supradotarea si talentul la copii Benito, Y, Alonso, J., Educatia copilului talentat, Polirom, 2003 Bogdan, C., Nica, I. Copiii exceptionali, EDP, Bucuresti, 1970 Bogdan, T. (coordonator, “Copiii capabili de performante superioare”, in Caiete de pedagogie moderna, nr.9, EDP, Bucuresti, 1981 Cretu, C., Psihopedagogia succesului, Polirom, Iasi, 1997 Cretu, C., Curriculum diferentiat si personalizat. Ghid metodologic pentru invatatorii si profesorii parintilor copiilor cu disponibilitati aptitudinale inalte, Polirom, Iasi,1998 Jigau, M., Copiii supradotati, Societatea Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1994 Popovici, D.V., Balota, A., Introducere in psihopedagogia supradotatilor, Pro Humanitate, Bucuresti, 2004 Stanescu, M-L, Instruirea diferentiata a elevilor supradotati, Polirom, Iasi, 2002 *** Copiii supradotati, Buletin de informare tematica nr.25, Biblioteca Centrala Pedagogica, 1992 Resurse internet http://www.supradotati.ro

8