Telemedicina PDF

Programul AEROSPAŢIAL

Proiect PILOT DEMONSTRATIV DE TELEMEDICINĂ CU APLICAŢII DIAGNOSTICE, CLINICE ŞI EDUCAŢIONALE

Etapa II Identificarea soluţiilor tehnice concrete pentru realizarea pilotului demonstrativ de telemedicina

Aprobat,

Întocmit,

Prof. Dr. Dan TULBURE Director General Institutul Clinic FUNDENI FUNDENI

Prof. Dr. Irinel POPESCU Institutul Clinic FUNDENI FUNDENI

Prof. Dr. Irinel POPESCU Director Proiect Institutul Clinic FUNDENI FUNDENI

Dr. Călin POPOVICI Institutul Clinic FUNDENI FUNDENI Ing. Dragoş OFRIM InterNET srl Fiz. Horia COMI ŞEL Institutul de Ştiinţe Spaţiale

Bucureşti - Aprilie 2002

Etapa II - Raport

Pagina 2

În cadrul etapei a II-a de realizare a proiectului "PILOT DE TELEMEDICIN Ă CU APLICAŢII DIAGNOSTICE, CLINICE ŞI EDUCAŢIONALE" finanţat prin Programul "AEROSPAŢIAL" au fost îndeplinite următoarele activităţi: 1. Identificarea soluţiilor IT pentru realizarea pilotului demonstrativ; 2. Identificarea soluţiilor de comunicaţie pentru implementarea pilotului demonstrativ; 3. Definirea funcţionala şi constructivă a pilotului demonstrativ; 4. Elaborarea Elaborarea caietului caietului de sarcini final pentru pentru pilotul demonstrativ; 5. Identificarea Identifi carea poten ţialilor parteneri din ţară şi străinătate cu care se vor efectua lucrări în comun pentru exploatarea pilotului demonstrativ. Activităţile menţionate s-au concretizat în următoarele documente: 1. Raport de Cercetare privind etapa II. 2. Caiet de Sarcini Sarcini Final pentru pilotul demonstrativ demonstrativ de telemedicin telemedicin ă (Anexa 1 la prezentul Raport). 3. CD-ROM cu documente în format elecronic (Anexa 2 la prezentul Raport). Documentele men ţionate fac parte integrant ă din prezentul Raport, sunt anexate la acesta şi constituie rezultatul activităţilor etapei II-a.

10 aprilie 2002 Director de proiect, Prof. Dr. Irinel POPESCU I. C. FUNDENI

Etapa II - Raport

Pagina 2

În cadrul etapei a II-a de realizare a proiectului "PILOT DE TELEMEDICIN Ă CU APLICAŢII DIAGNOSTICE, CLINICE ŞI EDUCAŢIONALE" finanţat prin Programul "AEROSPAŢIAL" au fost îndeplinite următoarele activităţi: 1. Identificarea soluţiilor IT pentru realizarea pilotului demonstrativ; 2. Identificarea soluţiilor de comunicaţie pentru implementarea pilotului demonstrativ; 3. Definirea funcţionala şi constructivă a pilotului demonstrativ; 4. Elaborarea Elaborarea caietului caietului de sarcini final pentru pentru pilotul demonstrativ; 5. Identificarea Identifi carea poten ţialilor parteneri din ţară şi străinătate cu care se vor efectua lucrări în comun pentru exploatarea pilotului demonstrativ. Activităţile menţionate s-au concretizat în următoarele documente: 1. Raport de Cercetare privind etapa II. 2. Caiet de Sarcini Sarcini Final pentru pilotul demonstrativ demonstrativ de telemedicin telemedicin ă (Anexa 1 la prezentul Raport). 3. CD-ROM cu documente în format elecronic (Anexa 2 la prezentul Raport). Documentele men ţionate fac parte integrant ă din prezentul Raport, sunt anexate la acesta şi constituie rezultatul activităţilor etapei II-a.

10 aprilie 2002 Director de proiect, Prof. Dr. Irinel POPESCU I. C. FUNDENI

Etapa II - Raport

Pagina 3

Cuprins 1.

Fundamentarea obiectivelor pentru Pilotul Demonstrativ. Demonstrat iv.

6

Perspectiva generală asupra unui sistem de telemedicină.

6

1.1.1.

Generalit ăţ  ăţ i.i.

6 

1.1.2.

Telemedicina ca "spin-off" spa ţ ial. ial.

7 

1.1.3.

Telemedicina ca instrument de management.

8

1.1.

Contextul pentru un sistem de telemedicină în România.

10

1.2.1.

Necesitatea pentru un Sistem Na ţ ional ional de Telemedicină .

10

1.2.2.

 şi institu ţ ional Baza politică  ş ională .

11

1.2.3.

Premize pentru un sistem de telemedicină î  ă î n Romania.

13

1.3.

Rolul Pilotului de Telemedicină realizat prin proiect.

13

1.4.

Obiective pentru Pilotul Demonstrativ.

15

1.4.1.

Obiective profesional tehnico-func ţ ionale. ionale.

15

1.4.2.

Obiective profesional socio-politice.

15

1.4.3.

Fundamentarea trecerii la Sistemul Na ţ ional ional de Telemedicină .

16 

Soluţia tehnică pentru implementarea Pilotului Demonstrativ.

17

Privire tehnico-funcţională asupra unui sistem de telemedicină.

17

2.1.1.

Telemedicina - un concept complex.

17 

2.1.2.

Percep ţ ie ie generală  asupra unui sistem de telemedicină .

17 

2.1.3.

Actori implica ţ i î n telemedicină .

1.2.

2. 2.1.

2.2.

Sistemul de telemedicină văzut ca o reţea de calculatoare.

 20

21

2.2.1.

Legă tura tura de comunica ţ ie. ie.

 22

2.2.2.

Re ţ eaua eaua unit ăţ  ii. ăţ ii.

 23

2.3.

Proiectul Pilot Demonstrativ de Telmedicină la I. C. Fundeni.

24

2.4.

Soluţia pentru sistemul de comunicaţie a Pilotului Demonstrativ.

25

2.4.1.

Analiza unor variante de comunica ţ ie. ie.

 26 

2.4.2.

ă pentru legă tura Varianta implementat ă  tura de comunica ţ ie ie principală .

 28

Soluţia pentru sistemul informatic (LAN) a Pilotului Demonstrativ.

28

2.5. 2.5.1.

Subre ţ eaua eaua de la clinica de Imagistică Medicală .

 30

2.5.2.

Subre ţ eaua eaua de la Clinica de Transplant Hepatic.

 32

2.5.3.

Subre ţ eaua eaua video-conferin ţă .

 34

2.5.4.

Baza de date a Pilotului de Telemedicină .

 35

2.5.5.

ăţ i Internet. Accesul la facilit ăţ 

 36 

Etapa II - Raport

Pagina 4

Aplicaţii implementate în cadrul Pilotului Demonstrativ.

37

3.1.

Schema generală a dezvoltării aplicaţiilor.

37

3.2.

Aplicaţia clinico-diagnostică.

38

3.

3.2.1.

Module pentru î ncă rcarea/utilizarea datelor.

 38

3.2.2.

Modul pentru interogarea sistemului.

 42

3.2.3.

Modul pentru gestionarea sistemului.

 43

3.3.

Diagnostic şi colaborare la distanţă. Suportul pentru situaţii de criză.

44

3.3.1.

Modul pentru trimiterea datelor.

 44

3.3.2.

Modul pentru primirea datelor.

 44

3.3.3.

Modul pentru accesul din afar ă de că tre speciali ştii clinicii.

 44

3.3.4.

Modul pentru accesul public de că tre orice persoană  din Internet.

 45

3.4.

Aplicaţii educaţionale.

45

3.4.1.

Prezentarea centrului şi a resurselor educa ţ ionale.

 45

3.4.2.

Educa ţ ia medicală continuă .

 45

3.4.3.

Este bine de  ştiut.

 46 

3.4.4.

Sec ţ iunea pentru studentul la medicină .

 46 

3.4.5.

 Î n dialog cu specialistul. Noutăţi şi link-uri utile. Proiecte de perspectivă. Nucleul de bază de date pentru pacienţi.

 47 

3.5. 3.6. 3.7.

47 47 48

Video-Conferinţa.

49

4.1.

Privire generală.

49

4.2.

Sistem de video-conferinţă.

50

4.3.

Sistemul de video-conferinţă în cadrul Pilotului Demonstrativ.

52

4.

4.3.1.

Cerin ţ e.

 52

4.3.2.

Prezentarea unor solu ţ ii.

 52

4.3.3.

Aplica ţ ii ale video-conferin ţ ei.

 55

Acţiuni suport pentru Pilotul Demonstrativ.

56

5.1.

Scopul acţiunilor suport.

56

5.2.

Prezentare pentru conferinţe şi lobby.

56

5.3.

Sistemul de site-uri Internet.

57

5.4.

CD-ROM multimedia pentru mediatizare şi protocol.

57

Cooperări în cadrul Pilotului Demonstrativ.

58

6.1.

Scopul şi miza cooperărilor internaţionale.

58

6.2.

Cooperatori cerţi.

59

5.

6.

6.2.1.

Cooper ăr  i na ţ ionale.

 59

Etapa II - Raport 6.2.2.

Cooper ăr  i interna ţ ionale.

Pagina 5  59

6.3.

Cooperatori potenţiali.

63

6.4.

Domenii de cooperare.

64

Anexa 1.

Caiet de Sarcini Final pentru pilotul demonstrativ de telemedicină.

65

Anexa 2.

CD-ROM

Etapa II - Raport

1.

Pagina 6

Fundamentarea obiectivelor pentru Pilotul Demonstrativ. Ne permitem să afirmăm, de la

început, că realizarea proiectului "Pilot

Demonstrativ de telemedicină cu Aplicaţii Diagnostice, Clinice vizeaz ă,

şi Educaţionale"

în perspectivă, constituirea Sistemului Naţional de Telemedicină al

României. Sistemul Naţional va fi integrat în Sistemul Naţional de Ocrotire a S ănătăţii şi va fi integrat într-un sistem internaţional destinat ocrotirii sănătăţii şi managementului sanitar prin optimizarea resurselor profesionale şi materiale disponibile. 1.1.

Perspectiva general ă asupra unui sistem de telemedicin ă. 1.1.1. Generalit ăţi.

Activităţile ştiinţifice şi tehnologice în domeniul spaţial au produs o serie de aplicaţii secundare cu mare impact

în viaţa de zi cu zi a societ ăţii omeneşti.

Fenomenul de migrare şi adaptare al aplica ţiilor dintr-un domeniu (spaţial, în speţă), spre alte domenii (de ex: social, în cazul la care ne referim), este cunoscut sub 1

termenul generic de "spin-off" . Termenul sugerează mecanismul de diseminare a aplic ţiilor prin forţa centrifugă imprimat ă de comanda social ă care "simte" locul sensibil în societate odat ă cu presiunea soluţiei deja aplicat ă într-un domeniu de avangard ă. Ca un exemplu putem cita dezvoltarea exploziv ă a re ţelei informatice mondiale Internet, dezvoltare bazat ă, printre altele, pe contribu ţia cercet ării şi comenzii în domeniul spaţial pentru noi şi performante tehnologii de comunica ţie globalizată.

1

Barbarism încetăţenit în jargonul de specialitate şi care are aproximativ sensul de "diseminare".

Etapa II - Raport

Pagina 7

1.1.2. Telemedicina ca "spin-off" spa ţial. Dacă se consideră termenul telemedicin ă

în sens etimologic noţiunea

corespunde oricărui act medical la distan ţă, la limită, un sfat medical, citirea unei fi şe de observaţie, etc., prin telefon sunt  acte de telemedicin ă. Aşa şi este, doar ca termenul în accepţiunea curentă, aşa cum îl utilizăm şi noi în contextul proiectului,

înseamnă mult mai mult. Este vorba de acte medicale prestate la distan ţă, comparabile sau chiar superioare celor accesibile, ca tehnologie şi competenţă, într-o, să zicem, clinică. Nevoia pentru a şa ceva a ap ărut, într-adev ăr, în contextul zborurilor spaţiale cu echipaj, unde, monitorizarea st ării de sănătate şi eventual interven ţia medicală, în timpul misiunii, sunt critice. Tehnicile specifice dezvoltate, al ături de dezvoltarea general ă a comunicaţiilor, prelucr ării imaginilor, achiziţiei şi prelucrării cu calculatorul a datelor, etc., au f ăcut ca telemedicina, în sens spaţial, să coboare din sfera "science fiction"-ului, s ă disemineze, întâi în domeniul militar, apoi în cel civil. Poate c ă şi în momentul de faţă, în care, în ţările dezvoltate, funcţioneaz ă adevărate sisteme na ţionale de asistenţă sanitară pe baza telemedicinei, performan ţele atinse să pară şocante pentru cet ăţeanul neavizat. Cu toate acestea, aspectul tehnologic, spectaculos, cu implica ţii sociale imense este nerelevant vis-a-vis de problema costurilor  în telemedicină. Intervenţia, acţiunea medical ă la distanţă precum şi integrarea centrelor distribuite pe spa ţii geografice

întinse presupune cheltuieli mari, astronomice. În mod paradoxal însă, per ansamblul unei comunităţi suficient de mari (s ă presupunem o naţiune, care, evident, are pretenţii şi este obişnuită cu un sistem medical de mare calitate) costurile satisfacerii calităţii actului medical pot fi mai mici prin telemedicin ă decît prin mijloace medicale clasice.

Şi aceasta, datorită faptului că telemedicina presupune o gestiune mai

eficent ă a resurselor, umane şi tehnologice (care oricum sunt foarte scumpe). Pe de

Etapa II - Raport

Pagina 8

altă parte, în ultimul deceniu, cu ocazia dezvoltarii explozive a cererii şi ofertei de servicii de comunicaţie cu valenţe integratoare (vezi Internet-ul), cel pu ţin unele dintre elementele infrastructurale ale telemedicinei se înscriu în categoria "pe acestea le avem oricum" ceea ce permite reducerea costului echivalent pe actul medical la distanţă. 1.1.3. Telemedicina ca instrument de management. Luând în considerare remarcile de la sf ârşitul paragrafului anterior, ne permitem să postulăm aspectul managerial ca o important ă componentă a actului medical de toate tipurile şi la toate nivelele. Pentru a sus ţine afirmaţia noastră, vom lista c âteva caracteristici de performan ţă ale actului managerial, în general

şi ale persoanei

(persoanelor) care-l exercit ă, în special: •

să fie prompt şi oportun;

•

să fie exact şi ferm;

•

să integreze cea mai înaltă competenţă;

•

să integreze cunoştinţe multidisciplinare;

•

să integreze aspecte şi consecinţe colaterale.

Dacă luăm în considerare - de la interven ţia chirgicală de mare performan ţă sau simplul consult medical urmat de prescrip ţia unui tratament până la managementul medical general al unei unit ăţi sanitare sau al unui sistem na ţional de sănătate observăm lesne necesitatea îndeplinirii dezideratelor de mai sus, chiar dac ă, funcţie de activitatea specific ă, acestea îmbracă aspecte diferite. Telemedicina, ca act medical efectuat la distan ţă, atât din punct de vedere conceptual cât şi din punct de vedere a exigen ţelor de implementare, presupune şi necesit ă, în formă specifică, îndeplinirea condiţiilor pentru realizarea dezideratelor

Etapa II - Raport

Pagina 9

managementului de calitate listate mai sus, evident,

într-o paradigmă specific

medical ă. Mecanismele şi tehnologiile implicate în telemedicină asigur ă: •

efectuarea actului medical f ără întârziere, f ără prezenţa fizică a celui mai adecvat şi performant actor;

•

transmiterea la distan ţă, practic instantaneu, a datelor medicale (analize, imagerie, etc.) contribuie la exactitatea informa ţiei primare şi la decizia medical ă optimă;

•

posibilitatea de reunire, în timp real şi la distanţă, a celor mai adecvate şi performante competen ţe pentru efectuarea unui consult sau mentoring medical;

•

posibilitatea de efectuare, în timp real şi la distanţă, a anamnezei şi, prin tehnici comunicaţionale şi mecanisme de tele-control, folosind interfe ţe specifice (interfe ţe multimedia, tactile, holografice, etc), a consultului clinic;

•

posibilitatea de efectuare,

în timp real şi la distanţă, a interven ţiei

chirurgicale prin controlul unor robo ţi specializaţi sau prin transmiterea tehnicii de intervenţie stabilită prin mijloacele chirurgiei virtuale; •

posibilitatea accesării şi integrării bazelor de date cu caracter clinic sau statistic;

•

posibilitatea efectuării, evaluării şi managementului la distanţă şi, eventual, integrat, a disemin ării cunoştinţelor prin tele-educaţie.

Etapa II - Raport 1.2.

Pagina 10

Contextul pentru un sistem de telemedicin ă în România. 1.2.1. Necesitatea pentru un Sistem Na ţional de Telemedicin ă.

Necesitatea construirii unui Sistem Na ţional de Telemedicin ă se fundamentază pe situaţia geografico-environmentală, pe trăsăturile particulare ale sistemului medical românesc şi pe interesele sociale şi politice naţionale. •

România posedă zone geografice izolate şi-sau expuse la dezastre naturale (inundaţii, cutremure, etc.), situa ţie care implică necesitatea actului medical promt, de calitate şi prestat la distanţă prin unităţi mobile de telemedicin ă.

•

România dispune de un sistem de asisten ţă sanitară cu lacune mari în teritoriu, lacune manifestate at ât

în domeniul încadrării cu personal

medical, cu tehnologie specific ă şi cu management sanitar; lacunele pot fi completate prin acte de telemedicin ă care să suplinească competenţa şi sau tehnologia; managemntul sanitar poate fi susţinut prin accesul la distanţă la baze de date şi tele-educaţie. •

România necesită un efort educa ţional intensiv atât în ceea ce priveste formarea

şi perfecţionarea cadrelor medicale la toate nivelurile c ît şi

educaţia sanitară a populaţiei; telemedicina, prin valen ţele de lele-educa ţie poate suplini în mare măsură aceste deziderate. •

România dispune de un sistem slab de integrare şi aces la bazele de date medicale

şi/sau antropometrice, situaţie care impieteaz ă asupra

managementului resurselor sociale care trebuiesc alocate ocrotirii s ănătăţii

şi profilaxiei; bazele de date incluse, gestionate şi puse la dispoziţie printrun sistem de telemedicin ă naţional asigură ameloirarea situaţiei menţionate. •

România aspiră la integrare internaţională; telemedicina, prin voca ţia nativă integratoare şi globalizantă poate fi un suport, un stimul şi un beneficiu în ceea ce prive şte integrarea interna ţională a Romaniei, al ături de beneficiul

Etapa II - Raport

Pagina 11

evident al accesului, prin telemedicin ă, la competen ţe şi tehnologii de vârf 

în domeniul medical. 1.2.2. Baza politic ă şi instituţională. Proiectul

şi perspectiva Sistemului Na ţional de Telemedicină are suport în

politica Guvernului României pe baza strategiei exprimate în planul de guvernare până în 2004 referitoare at ât la dezvoltarea tehnologic ă cât şi la dezvoltarea în sectorul medical unde se prev ăd: •

eficientizarea serviciilor medicale;

•

dezvoltarea managementului sanitar;

•

dotarea cu aparatur ă de inaltă performanţă;

•

stimularea parteneriatelor externe între spitale.

Acestea sunt

şi deziderate exprimate în documentele pentru integrarea

european ă, seviciile de s ănătate acordate în România devenind compatibile cu cele europene sau americane. Aţa cum s-a mai subliniat, telemedicina face parte din aplica ţiile diseminate din domeniul activităţilor spaţiale. Cu toate ca telemedicina are, în momentul de fa ţă, independen ţă faţă de activităţile direct spa ţiale, acestea ram ân, totuşi, o surs ă de tehnologie pentru telemedicină. În acest context sinergic men ţionam faptul că în data de 18.05.2000 a fost aprobat de c ătre Primul Ministru al României memorandumul

„privind pregătirea şi derularea cooper ării privind explorarea şi utilizarea spaţiului extraatmosferic între Guvernul României, reprezentat de Agen ţia Spaţială Româna (ROSA), şi NASA (Administraţia Naţională pentru Aeronautica şi Spaţiu a SUA)”.

În data de 23.05.2000 a fost semnat acordul de cooperare spa ţială între NASA şi Guvernul României.

Etapa II - Raport

Pagina 12

Ca urmare a orient ării politice a statului în acest domeniu s-a creat o baz ă de finanţare instiuţională, de la bugetul statului care, par ţial, poate acoperi din eforturile iniţiale ale României destinate preg ătirii Sistemului Naţional de Telemedicină. Prezentul proiect face parte din aceste ac ţiuni.

În cazul particular de care ne ocup ăm noi, finanţarea este sus ţinută prin Programul "AEROSPAŢIAL" din a c ărui motivaţie cităm:

“Activităţile de cercetare desf ăşurate de România în domeniul aeronautic şi spaţial sunt in conformitate cu: •

priorităţile naţionale;

•

acordurile incheiate la nivel guvernamental cu organismele interna ţionale specializate din domeniu.

Programul urmăreşte ca scopuri principale: •

dezvoltarea cercet ărilor de bază şi aplicative in domeniul aeronautic

şi

spaţial; •

dezvoltarea aplica ţiilor in activitati socio-economice din telecomunicatii, medicina,

agricultura,

silvicultura,

protectia

mediului,

geologie,

meteorologie, alte domenii socio-economice. Realizarea programului va asigura condi ţiile pentru: -

Integrarea

Romaniei

în

activitatea

şi

programele

organismelor

internaţionale din domeniul aeronautic şi spaţial; -

Integrarea Romaniei în circuitele de cooperare tehnologic ă internaţională din domeniul aeronautic şi spaţial

-

Asigurarea pozi ţiei României în organismele guvernamentale interna ţionale de profil.”

Etapa II - Raport

Pagina 13

s-a încheiat citatul. Unul din rezultatele estimate ale programului AEROSPA ŢIAL este realizarea de sisteme şi principii de telemedicină spaţială. 1.2.3. Premize pentru un sistem de telemedicin ă în Romania. Printre premizele care nu au fost discutate anterior şi care fac parte din contextul

în romania şi care poate face suport pentru sistemul de

tehnologic dezvoltat telemedicină amintim: •

dezvoltarea

şi proliferarea echipamentelor şi aplicaţiilor Tehnologiei

Informaţiei; •

dezvoltarea infrastructurii şi a ofertei de servicii de comunica ţie în general

şi de date în special; •

dezvoltarea şi penetrarea în conştiinţa individuală şi publică, independent de domeniul de activitate, a aplica ţiilor cu suport în Tehnologiile Internet;

•

creşterea

conştientizării,

în randul personalului medical clinic şi

managerial, a împortanţei şi oportunităţii construirii graduale a unui sistem de telemedicină. la aceste premize se adaug ă cele două menţionate în paragraful anterior: •

voinţa şi suportul politic;

•

suportul instituţional.

1.3.

Rolul Pilotului de Telemedicină realizat prin proiect.

Telemedicina ca disciplina ştiinţifică în domeniul medical este puternic integrat ă

în viaţa socială a comunităţii pe care o serveşte. În primul rând este de remarct faptul că datorită ariei de acoperire multidisciplinar ă, a resurselor importante implicate şi

Etapa II - Raport

Pagina 14

interesului social imens, telemedicina manifest ă o sensibilitate pentru "masa critic ă" a comunităţii servite. Cu alte cuvinte, nu se poate vorbi de un sistem de telemedicina decât la nivel echivalent cu cel na ţional. Datorită faptului enunţat mai sus se manifest ă unele dificultăţi legate de demararea unui astfel de sistem. Din acelea şi motive, iniţiativele izolate, eventual spectaculoase, au dificultaţi în acreţionarea până la nivel de sistem. Proiectul Pilotului de Telemedicin ă propune crearea unui nucleu în jurul caruia să se concentreze prin colaborare şi coordonare, viitoare contribu ţii la realizarea unui Sistem Naţional de Telemedicin ă. Rolul asumat poate fi dificil şi poate întâmpina piedici, deoarece este vorba, în primul rând de asumarea unui rol de leadership care presupune acoperirea urmatoarelor domenii: •

profesional;

•

relaţional;

şi •

managerial.

Situarea Pilotului la Institutul Clinic Fundeni presupune fundamentarea premizelor de mai sus. Reputaţia profesională a Institutului prin cadrele sale, alegerea Clinicii de Transplant Hepatic ca gazd ă a Pilotului, implicarea organică în Pilot a Clinicii de Imagistică Medicală asigură un suport profesional consistent şi de necontestat. Renumele

şi experienţa relaţională, în ţară şi străinătate, a Fundaţiei pentru

Chirurgia Ficatului, prestigiul liderilor profesional implicaţi, sunt de asemenea elemente de sus ţinere în constituirea Pilotului ca leader pentru Sistemul Na ţional.

Etapa II - Raport

Pagina 15

în ultimul rând, structura funcţională, versatilitatea şi

Finalmente, dar nu

dimensiunea şi potenţialul Institutului asigură un cadru managerial propice pentru incubarea, în jurul Pilotului a Sistemului Naţional. 1.4.

Obiective pentru Pilotul Demonstrativ.

Efortul de implementare a Pilotului Demonstrativ de Telemedicina concretizat ă prin prezentul proiect vizeaz ă indeplinirea a două categorii de oboective: profesional tehnico-functionale şi profesional socio-politice. Aceste obiective rezult ă în mod natural din conceptul de telemedicin ă coroborat cu necesităţile şi premizele puse în evidenţă mai sus. 1.4.1. Obiective profesional tehnico-func ţionale. •

implementarea

în cadrul proiectului a unui set de aplica ţii clinico-

diagnostice care sa pun ă în evidenţă avantajele abord ării telemedicale; •

realizarea condi ţiilor tehnice necesare pentru derularea acestor aplica ţii

•

demonstrarea capacităţii tehnice de realizare a suportului logistic;

•

demonstrarea abilităţii personalului de a utiliza eficient metodicile puse la dispoziţie de Pilot. 1.4.2. Obiective profesional socio-politice.

•

demonstrarea fezabilităţii unui nucleu-Pilot care s ă permit ă trecerea la Sistem Naţional;

•

mediatizarea conceptului, educarea societ ăţii asupra utilităţii şi avantajelor;

•

realizarea conexiunii cu conceptul de tele-educa ţie;

•

realizarea

contactului

interna ţional

demonstrarea compatibilităţii;

pentru

stimularea

cooper ării

şi

Etapa II - Raport •

Pagina 16

sensibilizarea

şi conştientizarea factorilor de decizie şi a posibililor

finanţatori (inclusiv bugetul); •

crearea unei baze de cooperare între posibilii parteneri naţionali pentru sensibilizarea acestoraîn sensul acceptării partenariatului medical, tehnic şi instituţional. 1.4.3. Fundamentarea trecerii la Sistemul Na ţional de Telemedicin ă.

Obiectivul final al proiectului

şi al exploatării Pilotului este fundamentarea

Sistemului Naţional de Telemedicin ă. Aceast ă fundamentare poate fi sumarizat ă după cum urmeaz ă: •

Afirmarea

şi demonstrarea capacit ăţii Institutului Clinic Fundeni, prin

Clinicile participante la proiect, de a fi lider al domeniului în Romînia; •

Punerea în evidenţă şi antrenarea capacit ăţilor manageriale pentru Sistemul Naţional;

•

Identificarea soluţiilor manageriale pentru trecerea la Sistemul Na ţional;

•

Crearea unei percep ţii mai concrete în ceea ce priveste resursele (umane, tehnologice şi financiare) şi soluţiile pentru obţinerea, acestora odat ă cu trecerea la un Sistem Na ţional de Telemedicină.

Etapa II - Raport

2.

Pagina 17

Soluţia tehnică pentru implementatea Pilotului Demonstrativ. 2.1.

Privire tehnico-func ţională asupra unui sistem de telemedicin ă. 2.1.1. Telemedicina - un concept complex.

Telemedicina, sistemul de telemedicin ă, sunt, în fapt, concepte complexe, chiar dacă o consultaţie telefonică poate fi încadrată ca act de telemedicin ă prin apelul simplist la etimologia termenilor. Într-adev ăr, tele-medicină înseamnă act medical prestat la distan ţă . Actul medical în telemedicină acoperă o gamă largă, de la telefonul amintit mai sus până la spectaculoase interven ţii chirurgicale executate prin robo ţi specializaţi conduşi prin apelul la cele mai sofisticate tehnologii, de medici afla ţi la distanţă de mii de kilometri de pacientul operat. Ceea ce se înţelege, în mod comun, ast ăzi, prin telemedicină se refer ă la  presta ţ ii medicale diagnostice, clinice

 şi educa ţ ionale

realizate prin mijloace ale Tehnologiei Informa ţ iei  şi Comunica ţ iei (TIC) mijloace

care func ţionează ca suport material pentru prelucrarea

şi transmiterea datelor

furnizate sau acceptate de aparatura medical ă modernă, computerizat ă. Domeniul telemedicinei este finalmente un domeniu puternic interdisciplinar necesit ând cooperarea sinergic ă a competenţelor, tehnologiilor medical ă, informaţională

şi paradigmelor

şi informatică, comunicaţională şi de comunicaţie,

educaţională, etc. 2.1.2. Percep ţie generală asupra unui sistem de telemedicin ă. Un sistem de telemedicin ă poate fi văzut, în ansmblu, ca o colec ţie de unităţi medicale şi canale de comunicaţie legate între ele pentru a forma o re ţea, în sensul Tehnologiei Informaţiei, adică, o reţea de calculatoare. Reţeaua este "deschis ă" în sensul că, virtualmente, oricare unitate poate fi absent ă din reţea şi totodată, virtualmente, orice nou ă unitate poate fi conectat ă.

Etapa II - Raport

Pagina 18

Suportul comunicaţional al reţelei poate fi compus din segmente foarte diferite din punct de vedere tehnologic, segmente de tip difuziune (broadcast) precum comunicaţia Internet sau sisteme de difuziune prin satelit, al ături de segmente de tip canal dedicat  precum canale închiriate prin satelit, canale radio terestre (radio

streamers), linii telefonice ISDN, ş.a.m.d.

Unităţi medicale mobile Unităţi medicale staţionare Figura 2.1

Analiza figurii 2.1 ofer ă o percepţie de ansamblu asupra unui sistem de telemedicină. Sunt puse în evidenţă unit ăţ i medicale mari  şi mici (mari clinici, spitale, policlinici... p ână la cabinete individuale, de medicin ă familiar ă, cabinete de scoli, etc.) aflate î n pozi ţ ii geografice fixe şi care pot fi mai mult sau mai pu ţ in accesibile din punct de vedere comunica ţional. Alături de acestea, se eviden ţiază

posibile unităţi medicale mobile (caravane medicale, unit ăţi medicale militare operative, unităţi medicale mobile constituite ca urmare a unor dezastre, etc.) şi care,

în general, evolueaz ă în zone sau în împrejurări precare din punct de vedere comunicaţional.

Etapa II - Raport

Pagina 19

Canalele de comunicaţie sugerate în figura 2.1 sunt diferite şi adecvate gradului de accesibilitate ataşat unităţii respective. Se observă conectarea unităţilor medicale staţionare prin s ăgeţi pline care figureaz ă linii de comunicaţie permanente aflate, în general în locuri cu accesibilitate terestră ridicată. Pe de alt ă parte, unit ăţile mobile sau ocazionale dispun de comunicaţii cu suport her ţian prin satelit şi/sau alte mijloace precum GSM, canal radio, etc. S ăgeţile punctate figureaz ă legături radio dedicate iar arcele de curb ă, comunicaţie de tip difuziune (broadcast).

În ceea ce prive şte asigurarea comunica ţiei unei unităţi mobile şi, eventual, greu accesibile cu cel pu ţin o unitate staţionară de la care, virtualmente, se poate asigura comunicaţia globală, această legatură poate fi complex ă

şi să utilizeze felurite

segmente implementate în tehnologii diferite. Este cazul ipotetic al unui act de telemedicină care se realizeaz ă pe un avion sau pe o navet ă spaţială. Tot din punct de vedere comunica ţional, fiabilitatea legăturii este o problemă cheie dată fiind importanţa actului medical tele-prestat şi riscul imens indus de o

întrerupere a canalului de comunica ţie. O astfel de întrerupere implică deconectarea fortuit ă a unităţii din reţeaua de date şi, implicit, periclitarea sau pur

şi simplu,

întreruperea şi/sau compromiterea actului tele-medical. Pentru asigurarea fiabilit ăţii comunicaţiei se foloseste, de regul ă, principiul redundan ţei comunicaţionale prin asigurarea fiecarei legaturi cu cel pu ţin două canale de comunicaţie independente care

îşi pot da, în caz de nevoie, automat şi f ără

întrerupere, releu una alteia. Implementarea redundan ţei comunicaţionale se realizeaz ă prin instalarea unui canal de comunica ţ ie principal şi a unuia sau mai multor canale de rezervă (backup).

În ansamblu unităţile de telemedicină, conectate conectate între ele, constituie Sistemul de Telemedicină. Din punct de vedere tehnic, al Tehnologiei Informa ţiei şi

Etapa II - Raport

Pagina 20

Comunicaţiei, sistemul de telemedicină funcţionează ca o reţea de arie larg ă (WAN), eventual configurată, pe porţiuni, ca reţele virtuale private (VPN). 2.1.3. Actori implica ţi în telemedicină. Unităţile de telemedicin ă sunt acele situri în care îşi desf ăşoară activitatea actorii demersurilor, de toate felurile, de telemedicin ă. Actul telemedical, ca

şi actul medical propriuzis, implică actori activi -

prestatorii actului - şi actori mai mult sau mai puţin pasivi - beneficiarii actului: •

prestatori: personal medical de toate nivelele profesionale, personal

didactic, consultanţi de specialitate, personal tehnic de exploatare, prestatori ocazionali ai actului medical prin telemedicin ă, etc.; •

beneficiari: pacienţi, studenţi, personalul unităţilor mobile sau izolate,

cetăţeni obişnuiţi care au contact ocazional cu domeniul medical

şi care

sunt, în principiu, beneficiarii unei educa ţii medicale de mas ă, etc. Importanţa, extensia şi beneficiul exploatării conceptului de telemedicin ă va fi pus în evidenţă de două remarci cu caracter de exemplu: •

S-a vorbit mai sus despre "prestatori ocazionali ai actului medical". Referirea este la persoane care presteaz ă, în împrejurări extreme, acte medicale performante, f ără a avea preg ătirea medicală de specialitate adecvat ă sau care, pur şi simplu, nu au preg ătire medical ă. Exemplificăm prin situaţia ipotetica a unei sta ţii orbitale, pe care este nevoie de o interven ţie chirurgicală urgentă. Conectarea sta ţiei la sistemul de telemedicină permite achiziţionarea de date care, prin tehnica opera ţiei virtuale la sol, oferă posibilitatea stabilirii unui protocol operator de maximă performant ă

şi care ulterior punerii la punct, prin tehnici de

realitate virtuală, conduce un nespecialist la îndeplinirea intervenţiei in situ.

Etapa II - Raport •

Pagina 21

A doua remarc ă se refer ă la faptul ca, la limit ă beneficiarul telemedicinei poate fi o persoan ă din afara unei unit ăţi de telemedicin ă în sensul propriu al cuvântului. Este vorba de cet ăţeanul care, de la domiciliu, se paote conecta, prin Internet, la un web-site de telemedicin ă pe care poate beneficia de educa ţie medicală de masă sau poate asista la conferin ţe şi demonstraţii clinice destinate specialiştilor.

2.2.

Sistemul de telemedicină văzut ca reţea de calculatoare.

În cadrul unei unit ăţi dotate pentru telemedicină sistemul de telemedicină poate fi perceput ca sistemul informatic al unit ăţii la care sunt conectate diferite diapozitive: •

de uz general: camere de luat vederi, plottere, ecrane cu cristale lichide

(LCD

CRT

pannels),

proiectoare

digitale

cuplabile

la

calculator,

dispozitive multimedia, scannere, digitizoare, etc.; •

specifice medicale: analizoare

şi procesoare de imagine, tomografe

computerizate (CT), tomografe cu rezonana ţă magnetică (MRI), roboţi chirurgicali, interfeţe tactile şi holografice, analizoare automate de s ânge, etc.

În majoritatea cazurilor, în mod special pentru cazul unit ăţilor medicale de telemedicină staţionare

şi accesibile cum este cazul spitalelor, universit ăţilor,

ş.a.m.d., sistemul de telemedicin ă, re ţ eaua LAN de telemedicină , este chiar sistemul informatic al unităţii respective. Pentru a putea func ţiona în conexiune cu reţelele LAN de telemedicin ă ale altor unităţi astfel încât, în ansamblu, să funcţioneze ca un sistem, sistemul de telemedicin ă al fiecărei unităţi, trebuie s ă fie compus din: sistemul de comunica ţ ie al unit ăţ ii şi re ţ eaua LAN de telemedicină  a unit ăţ ii, conectate între ele. Conexiunea între aceste

două segmente din unitate se realizeaz ă prin dispozitive de transmitere a datelor în

Etapa II - Raport

Pagina 22

reţea, după mai multe protocoale posibile, cel mai utilizat fiind protocolul Fast Ethernet.

În continuare, în prezentarea de fa ţă, vom lua în considerare numai

protocolul Fast Ethernet deoarece acesta este cel mai r ăspândit şi cel mai adecvat implement ării în cadrul Pilotului Demonstrativ de Telemedicin ă.

canalul fizic

echipament medical

converter de mediu

suport IT

legătura de comunicaţie

reţeaua unităţii

Figura 2.2

Figura 2.2 prezint ă sistemul de telemedicină al unei unităţi din punctul de vedere menţionat mai sus. 2.2.1. Legătura de comunicaţie. Figura 2.3 detaliaz ă legătura de comunica ţie care, a şa cum s-a mai ar ătat poate prezenta multiple variante. Ceea ce este esen ţial este faptul că, oricare ar fi mediul de comunicaţie şi echipamentele folosite, datele vehiculate prin legatura (leg ăturile) de comunicaţie sunt transmise spre re ţeaua local ă LAN în format

şi conform unui

protocol Ethernet. În felul acesta, din punct de vedere al sistemului informatic al unităţii, tipul legaturii de comunicaţie este total transparent, re ţeaua locală "văzând" un flux de date unitar ca protocol, indiferent de unde provin aceste date, din exterior. Convertorul de mediu, denumit generic "MODEM", realizeaz ă, odata cu conversia de mediu propriu-zis ă (fibr ă optică conexiune galvanică, mediu herţian conexiune galvanică, etc.), şi adaptarea de protocol între cel nativ al canalului de

Etapa II - Raport

Pagina 23

comunicaţie şi protocolul Ethernet. De aici rezult ă în mod natural că, pentru fiecare tip de canal de comunicaţie, este necesar ă utilizarea unui convertor de mediu adecvat dar, cu avantajul c ă, spre LAN, tipul de conexiune este unificat.

radio streamer medium & standard converter (MODEM)

canal prin satelit

telefon, GSM & ISDN

Internet barebone

Ethernet către reţeaua unităţii

Figura 2.3

Mixarea canalelor de comunica ţie se va face prin conectarea legaturii Ethernet proprii la router-ul figurat în Figura 2.4. 2.2.2. Reţeaua unităţii. Reţeaua locală LAN, echivalentă cu sistemul de telemedicin ă a unităţii este detaliată, de principiu, într-o configuraţie arbitrară, in Figura 2.3. unde sunt puse în evidenţă: •

sistemul de servere (comunica ţie, securitate, baze de date, Internet, resurse, etc) cuplate prin router cu leg ăturile de comunicaţie

şi cu eventuale

dispozitive comunicaţionale independente din cadrul sistemului local de telemedicină (de ex. sistemul de videoconferinţă); •

legătura de tip LAN cu diferite sta ţii de lucru (de ex. sta ţia de lucru pentru prelucr ări de imagine, etc.) sau subre ţele (de ex. subre ţeaua de recep ţie a

Etapa II - Raport

Pagina 24

pacien ţilor, subreţeaua de analize clinice de laborator, etc.) din sistemul local de telemedicin ă.

servere şi baze de date

investigaţie clinică

switch către LAN telemedicină

chirurgie

switch recepţie

router

Ethernet către legătura de comunicaţie

sala de videoconferinţă şi video CODEC

LAN telemedicină

Figura 2.4

Conceptul figurat în Figura 2.4 asigură staţiilor de lucru, indiferent de rang, acces la resursele comune de tip baze de date, acces la Internet, po ştă electronic ă, diferite dispozitive de intrare şi ie şire a datelor, comunica ţie cu caracter general, etc. Accesul este asigurat la nivel poten ţial hard. Accesul real al unei sta ţii de lucru la diferite resurse va fi limitat de mecanismele de securitate şi acces implementate, dup ă necesit ăţi, în sistem. 2.3.

Proiectul Pilot Demonstrativ de Telmedicin ă la I. C. Fundeni.

Pornind de la necesit ăţile şi premizele actuale în România, Institutul Clinic Fundeni a propus spre finan ţare în Programul Na ţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare "AROSPAŢIAL", Proiectul "Pilot Demonstrativ de Telemedicin ă cu

Etapa II - Raport

Pagina 25

Aplicaţii Diagnostice, Clinice şi Educaţionale". Proiectul a fost acceptat la finan ţare bugetar ă în regim consorţial şi de cofinanţare cu parteneri din sistemul de cercetare şi comercial. Schema general ă adoptată, se suprapune peste schema de principiu din Figura 2.5 în care, cu particulariz ările de rigoare, este prezentat locul proiectului într-un sistem naţional şi internaţional de telemedicină.

Unităţi medicale  î n străinătate

Unităţi medicale  î n România

Internet barebone

Fundeni

Figura 2.5

2.4.

Soluţia pentru sistemul de comunicaţie a Pilotului Demonstrativ.

Infrastructura comunicaţională este esenţială pentru funcţionarea sistemului de telemedicin ă. Exigen ţele de largime de banda

şi accesibilitate la canalul

comunicaţional sunt trăsăturile care definesc calitatea integr ării unei unităţi în sistem.

Etapa II - Raport

Pagina 26

În Romania există o bază de infrastructură comunicaţională relativ bine dezvoltată după 1989, în continuă creştere cantitativă şi calitativă. In acela şi timp dezvoltarea şi proliferarea operatorilor de comunica ţie şi a ofertan ţilor de servicii comunicaţionale, notamente comunica ţie de date, a dus la prezen ţa pe piaţă a unei oferte variate şi de calitate pentru astfel de servicii. Evident, pentru necesităţile proiectului şi pentru asigurarea potenţialităţii de integrare în Sistem Naţional precum şi cu alte sisteme de telemedicin ă din străinătate, este necesar ă o selecţie a tipurilor de canale şi servicii, astfel încât acestea s ă fie adecvate scopului. 2.4.1. Analiza unor variante de comunica ţie. In cadrul lucr ărilor pentru realizarea Pilotului Demonstrativ au fost luate în considerare soluţii de comunicaţie care sa satisfac ă cerinţele de largime de band ă şi accesibilitate a serviciilor necesare.

În urma analizelor efectuate de colectivele interdisciplinare de elaboratori asupra necesit ăţilor şi ofertei s-a ajuns la concluzia c ă următoarele soluţii de comunicaţie sunt de reţinut ca variante posibile: •

comunicaţie terestră prin fibră optică /CATV;

•

comunicaţie herţiană prin stramer radio;

•

comunicaţie herţiană prin canal închiriat pe satelit;

•

comunicaţie herţiană prin modem radio;

•

comunicaţie terestră prin linie închiriat ă în tehnologie ISDN.

In privinţa serviciilor de comunicaţie necesare, s-a considerat c ă următoarele variante sunt adecvate: •

acces Internet de band ă largă, nelimitat;

Etapa II - Raport •

servicii de transport her ţian;

•

canal închiriat pe satelit.

Pagina 27

Din intersecţia variantelor de comunica ţie, servicii şi ofertanţi s-au conturat următoarele variante: 1.

acces nelimitat de band ă largă la Internet cu transport pe fibr ă optică şi CATV (posibil ofertant RDS);

2.

acces nelimitat de band ă largă la Internet cu transport prin radio streamer (posibil ofertant RoEdu + SNR);

3.

acces nelimitat de band ă largă la Internet cu transport prin radio modem (posibil ofertant RoEdu + I.C.Fundeni);

4.

acces ocazional de band ă largă prin canal închiriat pe satelit (posibile oferte prin sponsorizare);

5.

acces ocazional de band ă largă prin ISDN (posibil ofertant RomTelecom prin ARTelecom).

Variantele 1. p ână la 3. de mai sus reprezint ă variante pentru comunicaţia permanent ă, masivă, de date de telemedicin ă, asigurînd inter-operabilitatea curent ă cu unităţi de telemedicin ă din ţară şi străinătate. Ultimele două variante, 4. şi 5. sunt destinate necesităţilor ocazionale de l ărgime de bandă foarte mare şi conexiune punct la punct în video-conferinţă.

În ceea ce priveste conexiunea permanent ă, luînd în considerare elemente tehnico-economice şi financiare, s-a optat în final pentru varianta 3. ca leg ătură de comunicaţie principală. Legătura de backup va fi implementat ă în cursul exploatării proiectului, pe una din variantele 1. sau 2. Odat ă cu dezvoltarea sistemului la Sistem Naţional vor fi necesare modific ări de tip şi rol comunicaţional, tinzîndu-se spre

Etapa II - Raport

Pagina 28

soluţia pe fibră optică pentru legătura principală şi una din soluţiile 1. până la 3. pentru legătura de backup. 2.4.2. Varianta implementat ă pentru legătura de comunicaţie principală. Soluţia finală aleasă pentru a fi implementat ă în cadrul Pilotului Demonstrativ se bazează pe acces nelimitat la Internet oferit de RoEdu. Suportul lag ăturii cu RoEdu este realizat printr-un radio streamer privat echipat cu radiomodeme apar ţinând I.C.Fundeni şi care realizeaz ă legatura de date între locaţia Fundeni şi locaţia cea mai apropiat ă, echipată cu fibră optică a RoEdu.

radio streamer La locaţia Fundeni At Polytechnica University Electronics Department

RADIO MODEM

Fibra optică

At Polytechnica University location

Ethernet către reţeaua pilotului de telemedicină

Internet barebone Figura 2.6

Soluţia de principiu adoptată este figurat ă în Figura 2.6 2.5.

Soluţia pentru sistemul informatic (LAN) a Pilotului Demonstrativ.

Reţeaua informatic ă de telemedicină implementat ă urmează schema generală şi principiile enunţate anterior.

în cadrul proiectului

Etapa II - Raport

Pagina 29

Reţeaua informatic ă LAN a proiectului este organizat ă în jurul unui grup format din două servere pe care sunt localizate aplica ţii de comunicaţie, legătură Internet, securitate de date, baze de date. Cluster-ul format din cele dou ă servere este conectat printr-un router logic care face conexiunea cu legatura de comunica ţie prezentată anterior, precum şi conectarea celor dou ă subreţele, cea de la Clinica de Transplant Hepatic şi cea de la Clinica de Imagistic ă Medicală. Tot pe router este conectat direct sistemul de video-conferintă care, din acest punct de vedere este tratat ca o subre ţea independent ă a sistemului informatic de telemedicin ă. Router-ul logic este implementat ca aplica ţie pe server-ul subre ţelei de la Clinica de Transplant Hepatic. Întregul set-up informatic al sistemului de telemedicin ă este figurat în Figura 2.7.

LAN Clinica Imagistică Medicală switch către LAN CIM A

B

A - server şi bază de date CIM B - server şi bază de date CTH către LAN CTH

router Ethernet către RADIO MODEM

camera de videoconferin ţă şi sistem CODEC

chirurgie

switch

LAN Clinica de Transplant Hepatic

Figura 2.7

Etapa II - Raport

Pagina 30

2.5.1. Subreţeaua de la clinica de Imagistic ă Medicală. Aceast ă subreţea este implementat ă din echipamentele şi aplicaţiile software existente în clinică

În Clinica de Radiologie a fost realizat un sistem original mini-PACS, reu şind să se integreze toate echipamentele cu achizi ţie digitală din serviciu: 1.

Rezonanţă magnetică GE 1,5 T

2.

Computer tomograf CT Picker

3.

Telediagnost Philips

4.

Swiss Ray DDR MultiSystem

5.

Ecograf ATL HDI 1500

Computer tomograful SIEMENS SOMATOM 32 PLUS nu a putut fi conectat direct la serverul PACS al Clinicii deoarece nu utilizeaz ă standardul DICOM. Pentru a fi conectat şi acest echipament a fost conceput un „black box“ constând dintr-un PC care ruleaz ă Linux şi cu ajutorul căruia, folosind protocolul de re ţea DECNET se pot transfera imaginile din computer tomograf. A doua etapa este reprezentat ă de transformarea imaginilor din format

„ima” patent SIEMENS în imagini în format

DICOM. Imaginile obţinute cu echipamentele radiologice standard, pe film, sunt scanate cu ajutorul unui digitizer CCD Vidar, iar imaginile sunt şi ele transferate în serverul central. Toate echipamentele au fost conectate în reţeaua PACS a Clinicii de Radiologie

şi Imagistică a Institutului Clinic Fundeni. Toate imaginile obţinute prin aceste modalit ăţi de achizi ţie se stocheaz ă de termen scurt (aproximativ 10 zile) în Serverul EasyVision Philips. Stocarea de lung ă

Etapa II - Raport

Pagina 31

durată se face pe CD-uri. Totodat ă imaginile sunt transmise în reţeaua HIS a Institutului Clinic Fundeni. Existenţa reţelei mini-PACS reprezintă primul pas în crearea unei re ţele de Teleradiologie

şi Telemedicină. Toate imaginile obţinute pot fi transferate prin

intermediul reţelei noastre în orice punct, în ţară sau în străinătate, în condiţiile existenţei unei infrastructuri de comunica ţie adecvate. Imaginile pot fi transferate at ât

în format DICOM (formatul standard al imaginilor medicale) c ât şi în format JPEG, cu diferite grade de compresie. Stocarea şi prelucrarea imaginilor se efectueaz ă pe o staţie EASY VISION Philips, dotat ă cu soft-uri de reconstruc ţie 3D MIP (Maximum Intensity Projection), mIP(minimum Intensity Projection), SHADED SURFACE şi ENDO 3D, care permit reconstruirea imaginilor în planuri ce nu sunt disponibile pe imaginea primar ă CT, vizualizarea suprafe ţelor structurilor anatomice, at ât din interior c â t

şi din exterior, precum şi compararea imaginilor cu imaginile

achizi ţionate prin diverse metode sau în momente diferite. Sta ţia EASY VISION poate s ă funcţioneze ca server/workstation DICOM (Digital Imaging and Communication) pentru stocarea de scurt ă /lungă durat ă a imaginilor, precum şi pentru prelucrarea datelor achizi ţionate pe echipamentele digitale ale clinicii. Ca infrastructur ă, se bazeaz ă pe o staţie SUN ULTRA 10, UltraSpark  –  IIi, cu un procesor 440 MHz, 512 MB (50 ns). În clinic ă există o re ţea de opt calculatoare performante, administrarea realiz ându-se prin două servere (acestea permit transmiterea la distan ţă a imaginilor); de asemenea, exist ă o imprimantă de re ţea XEROX DOCUPRINT N 17, dou ă imprimante InkJet şi o imprimantă Laser HP 6L.

În cazul imaginilor achizi ţionate analog, se poate face trecerea în format digital cu ajutorul unui scanner CCD VIDAR, existând astfel avantajele utiliz ării. unei imagini digitale.

Etapa II - Raport

Pagina 32

2.5.2. Subreţeaua de la Clinica de Transplant Hepatic. Subreţeaua este servit ă de un server performant, achizi ţionat special pentru necesit ăţile proiectului. Configuraţia server-ului este listată mai jos: •

1x M/B Assus A7M266/AMD761 SocketA;

•

1x Processor K7-1400E Thunderbird FSB266;

•

1x Socket A-FCPGA Majesty Cooler;

•

2x DDR 512MB PC2100 266MHz;

•

1x AGP Inno3D Tornado GF2 MX400 64MB VRAM;

•

1x FDD 3.5’ 1.44MB NEC;

•

1x HDD 75GB IBM 7200rpm-100-2M

•

2x HDD 36GB IBM U160 4MB 10k SCSI;

•

1x SCSI Controller ADPTEC 29160;

•

1x CD-REW TEAC 24x/10x/40x 4MB;

•

1x 10/100 Fast Ethernet AD PCI-Realtek;

•

1x Carcasa Server 300W P4 RPA;

•

1x Keyboard MITSUNI PS2 ERGO KSX2;

•

1x Mouse PS2 2 Buttons MITSUMI;

•

1x CABLE FOR U160 SCSI 5 Heads.

Server-ul ruleaz ă aplicaţii sub sistemul de operare Linux, implement ând: •

server/router de comunica ţie;

•

server de web;

•

server de e-mail;

•

server de baz ă de date;

•

aplicaţii de securitate a datelor;

•

gateway pentru sistemele de calcul din LAN.

Etapa II - Raport

Pagina 33

Sistemele de calcul conectate în subreţeaua de la Clinica de Transplant Hepatic ruleaz ă sisteme de operare Windows diferite edi ţii şi sunt folosite ca staţii de lucru de intrare/ieşire a datelor

şi interfeţe pentru dispozitive periferice de uz general

(imprimante, etc.) precum şi pentru dispozitive specializate (camer ă video digitală, proiector digital, etc.). Sistemele de calcul folosite ca sta ţii de lucru se implementeaz ă pe baza redistribuirii existentului de tehnică de calcul prin schimbarea loca ţiilor

şi

destinaţiilor. Reţeaua de staţii de lucru este compus ă din 9 calculatoare. Accesul la sta ţiile de lucru este permis at ât personalului medical calificat cât si personalului mediu. Printre aplicaţiile implementate în reţea se numără

şi baza de date destinat ă urmăririi

pacien ţilor. Medicii şi asistentele introduc în această bază de date protocolul operator, biletul de ieşire şi rezultatul buletinului histopatologic corespunzător fiecărui pacient. Un număr de staţii şi periferice este grupat în jurul prelucrării imaginii în vederea realizar ării de filme ştiinţifice cu caracter didactic şi stocarea de material video. Astfel, în Clinica de Transplant Hepatic func ţioneaz ă un laborator audio-video,

în care se produc filme şi prezent ări ştiinţifice şi care prin includerea în sistemul informatic de telemedicin ă asigură acestuia

ă bază de aplicaţii video specifice.

Materialele ce urmăresc evoluţia unui pacient de la intrarea în evidenţa clinicii, fiind constituite din analize şi examene preoperatorii, imagini video captate în timpul operaţiilor şi postoperator, sunt prelucrate şi au ca obiect final o prezentare complet ă de caz. Imaginile de piesa operatorie se achizi ţionează după fiecare opera ţie cu ajutorul unei camere digitale Olympus Camedia C3030 ZOOM cu rezolu ţia de 3.3 milioane pixeli. Imaginile obţinute se transportă atât in serverul clinicii c ât şi pe CD-uri.

Etapa II - Raport

Pagina 34

În procesul de captare a imaginilor sunt folosite camere video digitale (Sony DCR-TRV 8E), în cazul opera ţiilor deschise şi al observa ţiilor asupra pacienţilor, videorecordere semiprofesionale (Video Sony Smart Engine SLV- SE 50), în cazul operaţiilor chirurgicale laparoscopice, rezultatele analizelor

şi scanere digitale de imagine pentru

şi examenelor medicale. Materialele sunt captate în format

digital folosind o placă Pinnacle şi stocate pe CD-uri. Urmeaz ă apoi un proces de editare digitală a imaginii

şi de adăugare a comentariului audio adecvat. Odat ă

realizate, filmele sunt incluse în prezentări care sunt sus ţinute la sesiunile ştiinţifice sau la cursurile cu studen ţii. Pentru digitalizarea filmelor radiologice ale bolnavilor care vin cu acestea din alte spitale, se folose şte un scaner Color Page View Pro 5 cu adaptor de transparen ţă pentru filme de dimensiune A4. Clinica este dotat ă cu un laborator de cercetare chirurgical ă care are

în

componenţă un microscop de cercetare Olympus conectat la computer, sistem de prelucrare digital ă a imaginii

şi analiză cantitativă automată (morfometrie,

stereologie, analiz ă fractal ă, analiză non-linear ă, analiză fuzzy) şi imunohistochimie. Clinica este dotată cu o imprimantă laser de retea HP LaserJet 1200 PCL6. De asemenea pentru activit ăţile educaţionale, pentru tip ărirea biletelor de ieşire ale pacien ţilor sau pentru imprimarea buletinelor histopatologice se mai utilizeaz ă imprimante ca HP LaserJet 1100, Epson Stylus Color 670 si Cannon BJC. 2.5.3. Subreţeaua video-conferin ţă. Sistemul profesional de video-conferin ţă prezintă particularit ăţi constructive şi de utilizare. Din punct de vedere hard, sistemul de video-conferin ţă se prezintă ca un nod de reţea independent dotat cu sistem propriu de comunicaţie de date şi care din punct de vedere comunicaţional prezintă cerinţe deosebite.

Etapa II - Raport

Pagina 35

Pe de altă parte, din punct de vedere func ţional, sistemul de video-conferin ţă prezint ă oarticularitatea utilizării ocazionale, situaţie în care sunt necesar a fi mobilizate resurse comunica ţionale şi financiare de exploatare mari. Decizia strategică a echipei elaboratoare a fost ca, în cadrul proiectului Pilot de Telemedicin ă, facilitatea de video-conferin ţă să fie implementată ca un modul demonstrativ, cu funcţiune ocazională, bazată pe sponsorizări sau finanţări în afara proiectului. În această situaţie, sesiunile de video-conferin ţă vor fi realizate cu echipament de video-conferin ţă închiriat sau exploatat în colaborare cu parteneri de telemedicină. Includerea func ţională a sistemului de video-conferin ţă ca subreţea în reţeaua sistemului informatic de telemedicin ă a fost sus ţinută de perspectiva dezvolt ării ulterioare a Pilotului etap ă în care, achizi ţionarea unui sistem complet de videoconferin ţă va deveni posibilă din punct de vedere financiar. Motivele de mai sus au condus la solu ţia elegantă de a situa sistemul de videoconferin ţă în poziţia de subreţea, cu posibilitate de cuplare independent ă la legătura de comunicaţie direct prin router, a şa cum se poate vedea în Figura 2.7. 2.5.4. Baza de date a Pilotului de Telemedicin ă. Aplicaţiile care sunt sus ţinute de baza de date a sistemului şi care vor fi discutate

în capitolul 3. se bazeaz ă pe construirea unei baze de date comunc ă Pilotului de telemedicină relaţionată funcţional cu baza de date de imagistic ă şi cu baza de date de pacien ţi. Baza de date se implementeaz ă sub formă de aplicaţie MySQL sub sistemul de operare Linux şi care este accesibil ă prin interfeţe utilizator de la orice sta ţie de lucru din sistem sau orice operator de pe Internet care posed ă autorizaţiile de acces adecvate.

Etapa II - Raport

Pagina 36

Din punct de vedere securitate, baza de date dispune de un sistem de acces diferenţiat funcţie de locul de unde este accesat ă şi de tipul operatorului care o acceseaz ă. 2.5.5. Accesul la facilit ăţi Internet. Sistemul de acces la Internet implementat în sistemul informatic de telemedicină este orientat spre următoarele func ţionalităţi: •

asigurarea modului de comunica ţie "over IP" pentru Pilot;

•

asigurarea accesului permanent, de calitate, la naviga ţie pe Internet a utilizatorilor de la sta ţiile de lucru;

•

asigurarea facilităţii de poştă electronic ă on-line pentru utilizatorii de la staţiile de lucru;

•

asigurarea prezen ţei permante pe Internet a Pilotului prin pagini de web şi aplicaţii cu suport Internet (tele-educa ţie, etc.).

Etapa II - Raport

3.

Pagina 37

Aplicaţii implementate în cadrul Pilotului Demonstrativ. Pentru atingerea obiectivelor acestui proiect este necesar ca accesul

şi

exploatarea datelor/informaţiilor să se facă în mod uşor de către principalul beneficiar al sistemului: personalul medical. Acest personal are, în general, un bagaj de cuno ştinţe IT suficient pentru operarea pe calculator. Accesul şi exploatarea datelor / informa ţiilor se va face prin aplicaţii software care au scopul de a pune în slujba utilizatorilor facilit ăţile oferite de tehnica de calcul modern ă. Aceste aplicaţii vor urmări obiective precise începând de la suportul pentru

îmbunătăţirea activităţilor clinice, paraclinice, de laborator, suport pentru educa ţia continuă a cadrelor medicale şi terminând cu suportul pentru colabor ări medicale interne/internaţionale. 3.1.

Schema general ă a dezvoltării aplicaţiilor.

La momentul redact ării prezentului raport schema general ă a viitoarelor aplicaţii se conturează din ce în ce mai clar; sufer ă încă modificări datorită diverselor soluţii tehnice adoptate pentru implementarea aplica ţiilor. Principiile care stau la baza schemei generale de dezvoltare a aplica ţiilor sunt: simplitate, robusteţe, scalabilitate at ât intensivă cât şi extensivă. Aplicaţiile care vor fi dezvoltate în cadrul acestui proiect sunt reprezentate de: •

aplicaţia pentru aria clinico-diagnostic ă,

•

aplicaţia pentru diagnostic şi colaborare la distan ţă inclusiv suportul pentru interven ţia în situaţii de criză,

•

aplicaţia pentru educa ţie medicală continuă,

Etapa II - Raport •

Pagina 38

aplicaţia pentru video-conferin ţă,

lăsând „o fereastră deschisă“ pentru dezvoltarea de noi aplica ţii în domeniul telemedicinei. Baza de date va reprezenta placa turnant ă între aceste aplica ţii. 3.2.

Aplicaţia clinico-diagnostică.

Utilizarea telemedicinei în diagnosticul şi tratamentul pacien ţilor implică pe de o parte accesul mai simplu la o serie de facilit ăţi medicale majore iar pe de alt ă parte o colaborare interactiv ă între medicii uneia sau mai multor specialit ăţi; acest lucru este posibil prin sisteme performante de comunica ţie ce pot transmite

şi recepţiona

imagini bi- sau tridimensionale de înaltă fidelitate şi rezoluţie prelucrate pe sisteme dedicate. Aplicaţia clinico-diagnostică va reprezenta principalul suport pentru personalul medical care lucreaz ă în mod direct cu pacientul. Atât prezentarea datelor c ât

şi analiza acestora reprezint ă suportul pentru

îmbunătăţirea actului medical. La momentul implementării acestui proiect exist ă diferite aplicaţii specifice pentru introducerea/gestionarea datelor în majoritatea departamentelor din spital; în cadrul proiectului se vor prelua o parte din aceste informa ţii ori, acolo unde este posibil, se va realiza leg ătura la bazele de date existente pentru folosirea informaţiilor. 3.2.1. Module pentru încărcarea/utilizarea datelor. Datele/informa ţiile referitoare la fiecare pacient vor fi introduse de c ătre medic sau cadrele medii sanitare (asistenta medicala) în funcţie de competenţa fiecăruia.

Etapa II - Raport Pe

cât

posibil,

Pagina 39 sistemul

va

efectua

validarea

introducerii

datelor

(ex.: „33/03/2002“ este o dată incorect ă şi nu va fi acceptat ă) sau aten ţionarea în cazul valorilor posibile dar care dep ăşesc limitele normale (ex.: glicemie = 350 mg % ; valori normale: 90  –  120 mg %) •

Date clinice

Datele clinice reprezentate acele date/informa ţii pe care le culege medicul la examenul clinic al pacientului. Acestea pot fi completate cu date observate de c ătre asistenta medical ă, date care nu au fost prezentate de pacient la examenul clinic. Aceste date se vor introduce pe sec ţia în care este internat pacientul. Anumite date vor fi introduse de c ătre medic iar altele de c ătre asistenta medicală, răspunderea pentru corectitudinea introducerii datelor revenind celui care le-a introdus. Medicul curant va avea acces complet la toate seturile de date corespunz ătoare unui pacient. Asistenta medical ă va avea un acces restric ţionat la editarea/modificarea datelor corespunzător competentei date. Folosind această aplicaţie, medicul va avea permanent acces rapid la toate datele oricărui pacient, inclusiv datele corespunz ătoare internărilor anterioare. Aceast ă aplicaţie va permite medicului s ă urmărească anumiţi indicatori referitori la pacient în dinamică atât pentru internarea în curs cât şi pentru cele anterioare. Pe de alt ă parte medicul poate realiza mult mai u şor propriile studii ştiinţifice medicale urmărind unul sau mai mul ţi indicatori la to ţi pacienţii internaţi într-o anumită perioadă de timp, care au o anumit ă afecţiune. Datele comparative se ob ţin cu cea mai mare u şurinţă sub formă de text sau tabel.

Etapa II - Raport

Pagina 40

Aceste rapoarte şi statistici pot fi cu u şurinţă folosite pentru managementul secţiei: numărul mediu de zile de spitalizare/pacient/tip de interven ţie, costurile medii/tip intervenţie chirurgicală etc. Aceast ă aplicaţie va uşura munca medicului

şi prin generarea automat ă de

formulare (ex.: biletul de ie şire) în care vor fi încărcate în mod automat datele referitoare la perioada în care pacientul a fost internat. În exemplul de mai sus  –  biletul de ieşire  –  timpul necesar eliberării acestui act se va reduce cu peste 70%, medicul urmând a completa numai recomand ările la externare. Programul pe calculator nu va înlocui foaia de observa ţie scris ă de mână deoarece acest document reprezint ă singurul act medico-legal acceptat de legislaţia în vigoare: în foaia de observa ţie fiecare medic semneaz ă şi parafeaz ă pentru conduita terapeutic ă, pacientul semneaz ă pentru luarea la cunoştinţă şi asumarea unor riscuri

ş.a.m.d. În cadrul unei intern ări pacientul este tratat într-o anumită secţie dar beneficiază de serviciile altor sec ţii/departamente ale spitalului pentru diverse investiga ţii de specialitate cum ar fi: laborator  –  hemo-leucogramă, examen de urin ă etc., radiologie

 –  radiografie (Rx), tomografie etc., consult de specialitate realizat în alte secţii  –  examen cardio-vascular, examen ORL etc.

În continuare va fi prezentat ă relaţia cu două dintre aceste departamente. •

Laborator: date şi imagini

Laboratorul este unul din departamentele indispensabile pentru desf ăşurare a activităţii în clinică. Rezultatele analizelor f ăcute în acest compartiment se prezint ă ca informaţii în mod text sau imagine. Imaginile pot fi folosite pentru prezent ările de caz, pentru un al 2-lea diagnostic de laborator în cazurile „border-line“, în cadrul programului de educaţie continuă sau pentru colabor ările internaţionale.

Etapa II - Raport

Pagina 41

Aplicaţia prin care se vor introduce datele şi se va gestiona rela ţia cu laboratorul va permite introducerea rezultatelor at ât pe secţia de care apar ţine pacientul c ât şi direct din laborator. •

Radiologie: Rx, RMN, CT, angiografie

Departamentul de radiologie la ora actual ă dispune de o impresionantă bază de date cu imagini. Examenele imagistice ale pacien ţilor efectuate în Clinica de Radiologie şi Imagistică Fundeni sunt transferate prin intermediul sistemului miniPACS în serverul Proiectului Pilot demonstrativ. Imaginile pot fi stocate atât în format DICOM (standard în imagistica medical ă), cât şi în format comprimat. Fiecare imagine are asociat un buletin de rezultat. Imaginile în format comprimat pot fi accesate prin intermediul serverului Web,

în timp ce imaginile în format DICOM sunt utilizate în reţeaua local ă. Indiferent de locul de p ăstrare a imaginilor prin leg ătura cu acest departament se vor putea folosi puterea de analiz ă a aparaturii specializate din sec ţia de radiologie. Alte departamente cu care sec ţia are legături strânse sunt: •

Blocul operator  – locul de unde se preiau imaginile „live“, eventual însoţite de scurte comentarii ale membrilor echipei operatorii;

•

Anatomie patologică –  departamentul la care sunt analizate mostrele de

ţesut biologic recoltate pentru stabilirea cât mai exact ă atât a diagnosticului cât şi a tratamentului şi/sau indicaţiei pentru intervenţie operatorie; de la acest departament se preiau informa ţii sub formă de imagini (macro- şi microscopie) şi text (reprezent ând comentarii despre referitoare la prelevarea probei şi rezultatul la analiza probei); •

Alte secţii şi departamente ale spitalului.

Etapa II - Raport

Pagina 42

Colaborarea între aceste sec ţii/departamente este necesar ă pentru a trata orice pacient: diagnosticarea corect ă, stabilirea tratamentului

şi evaluarea acestuia.

Transmiterea informa ţiilor între aceste secţii se poate face în mod clasic (pe suport de hârtie ori, în anumite cazuri, medicul curant mergea personal la laborator pentru a privi un preparat!) sau electronic. Dacă în cadrul spitalului informaţiile continuă să circule în mod clasic (cea mai mare parte), între spital şi parteneri din ţară sau străinătate aceste informa ţii vor trebui să circule într-un singur mod: electronic. Pentru a putea solicita un al 2-lea diagnostic la un pacient problem ă, toate informaţiile referitoare la pacient trebuiesc trimise în mod electronic. Din punct de vedere al tipului, aceste informa ţii se pot

împărţi în: informaţii text (cod de

identificare, v ârstă, sex etc.), imagine (Rx, microscopie optic ă etc.), sunet (auscultaţie), video cu sau f ără sunet (ecografie, angiografie). 3.2.2. Modul pentru interogarea sistemului. Tehnic, proiectarea bazelor de date se vor face în strânsă legătură cu cerinţele acestui modul. Conceptele medicale determin ă gruparea categoriilor de datelor iar acestea vor determina at ât structura cât şi relaţiile dintre tabelele bazelor de date. Nevoia de a introduce un nou criteriu de c ăutare / grupare poate merge p ână la modificarea structurii anumitor tabele şi a relaţiilor între acestea. Acest modul are o importan ţă majoră pentru dezvoltarea ulterioar ă a sistemului, după terminarea Proiectului pilot . Dacă alte module (de exemplu cel pentru introducerea datelor) nu-l va entuziasma în mod teribil pe utilizator, modulul pentru interogarea sistemului va fi cel care aduce beneficii palpabile sec ţiei: economiseşte atât timp cât şi resurse umane. •

Căutarea înregistrărilor unui pacient

Etapa II - Raport

Pagina 43

Căutarea înregistrărilor referitoare la un pacient (respectiv foaia de observa ţie anterioară) este o problemă care, în mod clasic, consumă timp. Mult timp. Atât timpul pacientului cât şi al personalului medical. Prin interogarea sistemului acest timp se economise şte în proporţie de 100%! •

Comparaţii şi statistici

Evaluarea stării actuale a unui pacient se poate face corect numai dac ă se pot urmări în dinamică anumiţi parametrii ce caracterizeaz ă fiecare afec ţiune. Aceste comparaţii se vor putea face la fel de simplu ca şi c ăutarea. De exemplu prezentarea comparativ ă a evoluţiei valorilor unui parametru (ex.: transaminazele) pentru întreaga perioadă de internare: un tabel sau chiar grafic îl va scuti pe medic s ă mai caute 3 buletine de analiz ă într-un snop de 10  –  15 buletine. Dar la internarea anterioară care a fost evolu ţia acestui parametru? Simplu: aleg ând perioada de internare anterioar ă, apoi din setul de analize parametrul dorit sistemul r ăspunde la prompt la întrebare. Pentru evaluarea tehnicilor, tratamentelor sau a diverselor proceduri medicale este nevoie de selectarea unui grup de pacien ţi cu o anumită afecţiune şi apoi evidenţierea dinamicii anumitor parametrii. Acest tip de interogare va fi un instrument pe cât de puternic pe at ât de folositor medicului: de la selectarea materialului pentru un studiu de specialitate p ână la evaluarea propriei activit ăţi sau chiar generarea de rapoarte pentru administra ţie. 3.2.3. Modul pentru gestionarea sistemului. Acest modul va fi instrumentul cu care administratorul sistemului va întreţine sistemul, f ără a avea nevoie de toate cuno ştinţele necesare dezvoltatorului.

Etapa II - Raport 3.3.

Pagina 44

Diagnostic şi colaborare la distan ţă. Suportul pentru situaţii de criz ă. 3.3.1. Modul pentru trimiterea datelor.

Către un centru specializat din afara clinicii în vederea ob ţinerii unui al 2-lea diagnostic/soluţie/sugestie pentru beneficiul pacientului. 3.3.2. Modul pentru primirea datelor. De la un centru specializat din afara clinicii în vederea furniz ării unui al 2-lea diagnostic/soluţie/sugestie pentru beneficiul pacientului. Acest modul se va folosi pentru solicit ările din afara clinicii

în cadrul

colabor ărilor interne/internaţionale. Acest modul va fi folosit inclusiv în cazul unor dezastre (ex.: cutremur de pământ, accident de colectiv etc.) în care unitatea sanitar ă cea mai apropiat ă poate cere şi primi asistenţă medicală de din partea specialiştilor clinicii pe calea undelor: Unitatea mobilă  echipat ă  cu un calculator portabil la care sunt ata şate camera de luat vederi, microfonul, boxele  şi unitatea de emisie-recep ţ ie prin satelit va permite un contact audio/video/data

î ntre unitatea sanitar ă 

respectivă  şi speciali ştii clinicii.   Acest mod de comunicare nu depinde de infrastructur ă  fiind ideal î n cazul dezastrelor care afecteaz ă infratructura

3.3.3. Modul pentru accesul din afar ă de către specialiştii clinicii. Prin acest modul medicii aparţinând clinicii pot accesa o parte din datele referitoare la pacien ţi din afara clinicii. Astfel, în orice împrejurare, medicii pot prezenta fie sistemul cu care lucreaz ă fie cazuri deosebite tratate în clinică, fie ambele.

Etapa II - Raport

Pagina 45

Accesul medicului din afar ă la informaţiile din clinică este un instrument puternic ce îi d ă posibilitatea medicului de a studia din bibliotecă sau chiar de acas ă, departe de permanenta agita ţie a secţiei. 3.3.4. Modul pentru accesul public de c ătre orice persoană din Internet. Existenţa acestui modul este

încă în discuţie datorită multiplelor aspecte

medicale, sociale şi proprietatea datelor. 3.4.

Aplicaţii educaţionale. 3.4.1. Prezentarea centrului şi a resurselor educa ţionale.

Aceast ă secţiune se adreseaz ă atât publicului larg cât şi personalului medical de specialitate, func ţie de pregatire, dup ă caz. 3.4.2. Educaţia medicală continuă. Aceast ă secţiune se va adresa medicilor de specialitate în cadrul programului de educaţie medicală continuă. După cum se ştie, în sala de opera ţie pe lângă echipa operatorie pot intra încă unul-doi medici pentru a asista; acest num ăr fiind total insuficient. proiectului folosind camera de luat vederi din sala de opera ţie

În cadrul

şi reţeaua de

calculatoare, se va oferi posibilitatea ca întreaga grupă de cursan ţi să poată vedea în timp real detalii care sunt accesibile de cele mai multe ori numai chirurgului. Un alt aspect al educa ţiei medicale continue este acela de a realiza cursuri la distanţă, medicul putând participa la aceste cursuri de la spital, sau chiar de acas ă; testarea la sf ârşitul cursului se poate face la unul din centrele universitare.

Etapa II - Raport

Pagina 46

3.4.3. Este bine de ştiut •

Pentru publicul larg

Aceast ă secţiune va conţine:

▪

informaţii generale despre ficat şi afecţiuni hepatice;

▪

informaţii despre complica ţiile posibile ale diverselor afec ţiuni hepatice;

▪

modul de prevenire al diferitelor tipuri de afec ţiuni hepatice;

▪

informaţii referitor la inciden ţa şi prevalenţa diverselor afec ţiuni hepatice în România şi în lume etc.

•

Pentru medicul specialist

Aceast ă secţiune va conţine:

▪

informaţii de specialitate despre ficat şi afecţiuni hepatice;

▪

aspecte „clasice“ ale chirurgiei hepatice;

▪

studii referitoare la diverse aspecte ale chirurgiei hepatice;

▪

probleme specifice chirurgiei hepatice şi moduri de rezolvare a acestora etc.

3.4.4. Sec ţiunea pentru studentul la medicină. Aceast ă secţiune se va adresa studen ţilor la facultăţile de medicin ă

şi va

cuprinde atât cursurile predate în clinică cât şi alte informaţii pentru documentarea suplimentar ă a studenţilor.

Etapa II - Raport

Pagina 47

Tot aici studentul va putea g ăsi un „avizier electronic“ cu informaţii despre orarul cursurilor, data

şi temele comunicărilor ştiinţifice ale secţiei, noutăţi,

rezultatele examenelor. Ca aplicaţie de perspectiv ă va fi dezvoltat un modul pentru testarea on-line a cunoştinţelor studenţilor, folosind baza de date cu întrebări care au fost date la examenele anterioare. Astfel studentul se poate autoevalua înainte de examen. 3.4.5. În dialog cu specialistul. Aceast ă secţiune se va adresa persoanelor care doresc s ă se informeze despre afecţiunile hepatice şi care au nevoie de sfatul unui medic. Serviciul va func ţiona prin sistem e-mail. În funcţie de condiţiile tehnice ale solicitantului se poate iniţia şi o conectare prin camere web. De aici NU vor se pot ob ţine tratamente! 3.5.

Noutăţi şi link-uri utile.

Aceast ă secţiune va cuprinde articolul s ăptămânii, noutăţi în domeniu şi link-uri către site-uri de interes din ţară şi străinătate. 3.6.

Proiecte de perspectiv ă.

Ca proiecte de perspectiv ă: a)

introducerea de noi facilităţi aplicaţiei clinico-diagnostice;

b)

recunoaşterea oficial ă ca modalitate de educaţie medicală continuă;

c)

simulatoare pentru domeniul medical;

d)

altele ce urmeaz ă a fi identificate pe parcurs.

Etapa II - Raport 3.7.

Pagina 48

Nucleul de baz ă de date pentru pacien ţi.

Acest nucleu poate fi considerat „inima“ sistemului, în jurul acestui nucleu vor gravita toate aplicaţiile din cadrul acestui proiect. Structura sa este proiectat ă de un grup format din programatori (furnizorul de software), medici (beneficiarul) şi medici  –  programatori (persoanele care transpun cerin ţele/nevoile medicilor

într-un limbaj comun programatorilor). Viabilitatea

aplicaţiilor şi implicit succesul proiectului depinde într-o mare măsură tocmai de modul de transpunere a nevoilor personalului medical în cerinţe către programator. Fluxul

datelor/informaţiilor

modificările administrative cât

medicale,

varietatea

formularelor

folosite,

şi structura logică a subgrupurilor de date

corespunzătoare unui pacient coroborate cu nevoile medicului de informa ţii specifice la un anumit moment impun programatorului adoptarea unei scheme logice bine structurate, modular ă, flexibilă, cu posibilităţi de dezvoltare intensivă şi extensivă. Din celălalt punct de vedere, algoritmul şi resursele mediului de programare conturează aplicaţiile care vor interacţiona cu nucleul bazei de date, finisarea aplicaţiilor fiind dictată de modul de operare totul îmbrăcat într-un aspect pl ăcut de către designer-ul interfe ţei. Din punct de vedere tehnic aplica ţia va rula pe un server Linux iar baza de date va fi pe MySQL server. Aceast ă soluţie a fost aleas ă pentru stabilitate, performan ţa recunoscut ă şi raportul excelent performan ţă /preţ.

Etapa II - Raport

4.

Pagina 49

Video-Conferinţa. Facilitatea de a realiza video-conferin ţe reprezint ă un suport pentru majoritatea

aplicaţiilor implementate în proiect. Aceast ă facilitate va fi implementată în cadrul Pilotului Deminstrativ ca facilitate ocazională. 4.1.

Privire generală.

Fie că este vorba de fotografii, grafice ori figuri animate imaginea este al ături de text

şi clipuri video,

şi sunet componenta de baz ă a oricărui sistem

multimedia modern. Caracterizate prin marea cantitate de informa ţie pe care o pot transmite extrem de rapid şi de comod omului, imaginile  –  statice sau dinamice  –  ar trebui să fie mediul  preferen ţ ial de comunicare a informa ţiei în sistemele multimedia. Însă de cealalt ă parte a balan ţei atârnă destul de greu costurile de producere a acestora, problemele tehnice legate de stocarea şi manipularea lor cu ajutorul calculatorului şi nu în ultimul rând, de faptul că de multe ori interpretarea acestora este subiectiv ă. Imaginile statice sunt în general limitate ca

şi posibilităţi de comunicare a

diverselor tipuri de informa ţii şi se utilizează în special pentru a sublinia o anumita idee, sau pentru descrieri şi exemplificări grafice. De când a

început să fie accesibilă publicului larg, tehnologia video

(cinematografia, televiziunea şi sistemele video VHS  –  Video Home System) a fost considerat ă cel mai complet şi mai important mediu de comunicare a informa ţiilor. Pe măsură ce performanţele sistemelor de calcul au crescut suficient de mult, producătorii de hardware şi software au început procesul de integrare a tehnologiei video, întâi în staţii de lucru dedicate aplica ţiilor grafice

 –  calculatoare foarte

puternice, specializate, foarte scumpe  –  coborând apoi treptat spre calculatoare mai puţin pretenţioase, până la comunele PC-uri. Procesul nu este nici pe departe

Etapa II - Raport

Pagina 50

terminat, performan ţele aplicaţiilor ce conţin video-clipuri, filme sau imagini dinamice situându-se încă între satisf ăcător şi bine. Captarea imaginilor din exterior

şi transformarea lor în semnale electrice

analogice  –  operaţie efectuat ă de camerele

de luat vederi  –  defineşte procesul de intrare video sau filmare. Semnalele video obţinute pot fi apoi stocate pe suport digital sau compresate şi transmise pe re ţeaua locală a spitalului sau pe Internet. Aplicaţiile multimedia cele mai complexe şi care promit cel mai mult pentru viitorul sistemelor om-maşină, includ în mod obligatoriu componenta video ca mediu de baza în comunicarea informatiei spre utilizator. 4.2.

Sistem de video-conferin ţă.

Odată cu dezvoltarea re ţelelor de calculatoare, comunica ţiile la distanţe foarte mari nu mai sunt o problemă nici de timp, nici de bani şi nici de tehnologie. Ca urmare au ap ărut diverse sisteme de comunicaţie prin reţea, cu performan ţe excelente, performanţe limitate aproape în exclusivitate de capacitatea re ţelelor de calculatoare de a vehicula informa ţia („lăţimea de band ă“). Sistemele de video-conferin ţă ridică standardele în comunicaţii la nivele de performan ţă neatinse până nu demult. Video-conferin ţa presupune ca mai mul ţi participan ţi să poată comunica sonor şi vizual fiecare-cu-fiecare, ca şi când s-ar afla

în aceeaşi sală. Sistemele de video-conferin ţă capătă în ziua de ast ăzi o utilizare tot mai frecvent ă, ele devenind mijlocul optim de comunicare audio-vizual ă la distanţă pentru oameni de afaceri, profesori precum şi pentru oricine dore şte s ă realizeze o întâlnire virtuală cu un partener aflat la distan ţă, deci şi pentru doctorii care doresc s ă realizeze un consult sau, de ce nu, o interven ţie chirurgicală la distanţă (evident cu dot ă ri suplimentare fa ţă  de cele necesare pentru video-conferin ţă ). Sistemele de video-

conferin ţă asigură legături audio/video/date în configuraţie de tip point-to-point sau multi-point. O video-conferinţă cu mai mulţi participanţi amplasaţi în mai mult de

Etapa II - Raport două locaţii poartă denumirea de

Pagina 51

„Conferinţă multipunct“. Principalul avantaj îl

constituie posibilitatea realizării conexiunilor atât pe suport ISDN cât şi Internet (over IP). Video-conferinţa este procesul de comunicare între locuri aflate la distan ţă prin folosirea camerei video, monitoarelor, microfoanelor şi difuzoarelor folosind linii de comunicaţie. Video-conferin ţa se poate realiza at ât din locuri fixe (s ăli de cursuri, s ăli de operaţie) cât şi în sistem mobil folosind sisteme portabile de video-conferin ţă. Video-conferinţa înseamnă comunicare vizual ă. Într-o video-conferinţă două sau mai multe părţi separate fizic prin distan ţă pot comunica şi

îşi pot derula activitatea

verbal şi vizual ca şi cum ar fi în aceeaşi încăpere. Fiecare participant din fiecare locaţie poate vedea şi auzi interlocutorul pe un monitor la o calitate video similar ă TV. Pentru a realiza o video-conferin ţă participan ţii au nevoie de echipamente compatibile

şi pot comunica folosind linii telefonice ISDN, re ţeaua LAN a

organiza ţiei sau utilizând Internetul. Folosind tehnologia oferită de sistemele de video-conferin ţă, participan ţii pot interac ţiona verbal şi vizual şi, în acelaşi timp, pot vizualiza texte, grafice, radiografii, imagini operatorii etc. interlocutorii put ând avea acces la aplica ţiile de computer şi le pot modifica. Video-conferinţele sunt realizate

în timp real, ceea ce înseamnă că între

imaginile video şi sunet nu sunt întârzieri, şi sunt afişate pe monitorul interlocutorului instantaneu. Gama aplicaţiilor de video-conferinţă este foarte larg ă, aceast ă tehnologie putând fi utilizată oriunde este nevoie de comunicare. Se poate realiza transmiterea şi supravegherea audio/video a opera ţiilor folosind personal din mai multe locaţii.

Etapa II - Raport

Pagina 52

Succesul unei video-conferinţe este dependent de înalta calitate, şi modul simplu de folosire a aparaturii de video-conferin ţă. Pe l ângă aceste două calităţi necesare a mai apărut şi o a treia: aceea de portabilitate a sistemului de video-conferin ţă. Sistemul de video-conferinţă ce se va implementa la Institutul Clinic Fundeni (la

început sub forma de închiriere) va trebui să îndeplinească aceste trei condi ţii. 4.3.

Sistemul de video-conferinţă în cadrul Pilotului. 4.3.1. Cerinţe.

Aplicaţia completă presupune realizarea unui sistem complex de transmitere de imagini/video/audio/date între diferite s ăli din cadrul Institutului •

Sala / s ăli de operaţie;

•

Amfiteatru de vizionare;

•

Sala de consiliu pentru vizionare/schimb de opinii. 4.3.2. Prezentarea unor solu ţii.

Există două variante de sisteme de video-conferin ţă: I.

Prima care este deja realizat ă între Clinica de Radiologie

şi cea de

Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic, care este o variant ă ieftină obţinută prin folosirea a două desktop PC-uri dotate fiecare cu c âte o cameră Web Logitech Click Smart 510.  De şi este o considerat ă  o variant ă  ieftină , aceasta variant ă are însă următoarele dezavantaje majore: •

Nu este posibil controlul distant (este nevoie de o persoana în fiecare sala care sa controleze sistemul);

•

Calitatea transmisiei prin Internet nu este satisf ăcătoare realizării unei interven ţii chirurgicale asistate de la distan ţă;

Etapa II - Raport •

II.

Pagina 53

Calitatea imaginilor în mişcare este slab ă. Cea de-a doua varianta, ce se va implementa în viitor, va fi ob ţinută prin

folosirea unor echipamente profesionale dedicate video-conferin ţei

şi are

următoarele avantaje: •

Controlul sistemului se poate realiza din oricare din cele dou ă locaţii, prin folosirea unor camere W.A.V.E. (Wide Angle View). Aceste camere se pot acţiona de la distan ţă atât cu ajutorul telecomenzii c ât şi prin control vocal (+5° /-15° tilt; +/-95° pan). Camerele au un anumit num ăr de pozi ţii ce pot fi presetate înaintea unei video-conferin ţe (se poate realiza zoom pe o anumită zonă, se poate poziţiona camera pe un anumit interlocutor, se poate focaliza camera pe întregul grup); în timpul video-conferinţei se poate muta camera printr-o singur ă apăsare a telecomenzii pe aceste pozi ţii presetate;

•

Cei din sala de opera ţie se pot consulta audio/video cu cei din sala de vizionare;

•

Sistemul este up-gradabil;

•

Calitatea transmisiei prin Internet este bun ă acest lucru fiind însă influenţat de lăţimea de band ă. În orice video-conferin ţa semnalul audio şi video trebuie compresat înainte de a fi transmis. Calitatea imaginii şi sunetului recepţionat este determinată în mare măsură de lăţimea de band ă a legăturii la Internet, de calitatea codec-ului (device-ul de compresie/decompresie) şi de algoritmii de compresie folosi ţi. Important este ca noul sistem s ă recunoasc ă

algoritmii standard folosiţi

de

către

codec

pentru

a

compresa/decompresa informaţiile. Standardele actuale recunoscute pe plan mondial pentru aparatura de video-conferin ţa sunt: H.320 pentru videoconferin ţele ISDN

şi H.323 pentru video-conferin ţele peste reţele IP.

Video-conferin ţele ce se realizeaz ă pe standardul H.323 (IP) sunt mult mai convenabile deoarece sunt mult mai pu ţin costisitoare în comparaţie cu

Etapa II - Raport

Pagina 54

video-conferin ţele ISDN în care fiecare minut de video-conferin ţa este taxat la tariful ROMTELECOM pentru zona

în care se realizeaz ă

conectarea. Alte standarde interna ţionale pe care sistemul de videoconferin ţă ar trebui s ă le recunoasc ă sunt: H.261, H.263, H.281, H.231, H.243. Majoritatea video-conferin video-conf erin ţelor de astăzi se realizeaz ă pe l ăţimi de bandă de 128Kbps. La aceast ă lăţime de band ă la decompresarea imaginii se obţine o rat ă de 15 frame-uri video pe secund ă, calitate considerat ă satisf ăcătoare numai dacă nu există mişcarea persoanelor, mi şcare ce va aduce o depreciere a calit ăţii imaginii. Transmisia pe o l ăţime de bandă de 384Kbps este în general considerat ă ca fiind minimul necesar pentru o aplicaţie unde mi şcarea este critic ă. La o rat ă de transfer de 768Kbps se obţin 30 de frame-uri video pe secund ă ceea ce este considerat ca fiind calitatea video necesar ă realizării unei video-conferin ţe care s ă satisfacă toate cerinţele („Natural video“). •

Posibilitatea de a vedea dou ă imagini în acelaşi timp, una a participan ţilor de la distanta şi cealaltă a ceea ce urmeaz ă să se transmită către ei. Astfel există posibilitatea de a avea contact cu persoanele participante la videoconferin ţă şi în acelaşi timp de a vedea modul în care ace ştia recep ţionează ceea ce li se transmite. Aceasta se poate realiza fie cu un singur monitor (sau videoproiector) folosind funcţia picture-in-picture care pune imaginea recepţionată în fereastra principal ă şi pe cea care se transmite intr-un colt al monitorului fie cu doua monitoare separate;

•

Sistemul audio beneficiaz ă reducerea zgomotului automat;

•

Sistemul accept ă protocoalele de re ţea Ethernet/Internet/Intranet: TCP/IP, SNMP, DHCP, FTP, Telnet, HTTP;

•

Foloseşte un standard de codare NATO: KG194; accesul la videoconferin ţă fiind protejat prin parol ă;

Etapa II - Raport

Pagina 55

4.3.3. Aplicaţii ale video-conferin ţei. Aplicaţia de streaming video pe LAN este în configuraţia standard a sistemelor de video-conferin ţa şi beneficiază de următoarele avantaje: •

Operaţia sau consultările se pot urmări „live“  –  semnal audio/video  –  pe orice calculator din re ţeaua local ă;

•

Utilizatorul poate selecta site-ul de video-conferin ţă pe care dore şte să-l urmărească la o viteza maximă de 384 kbps;

•

Acest acces la transmisia video nu necesit ă echipamente suplimentare, iar software-ul software-ul folosit se poate obţine gratuit de pe Internet

Sistemul de video-conferin video-conferinţă ce se va realiza la Institutul Clinic Fundeni trebuie să permită realizarea următoarelor aplica ţii clinice şi administrative: administrative: •

Înregistrarea audio-video a opera ţiilor;

•

Transmiterea opera ţiilor sau a cursurilor în instituţie şi prin Internet;

•

Educaţie medicală la distanţă prin Internet

şi înregistrarea cursurilor

predate în clinică pentru o eventuală folosire ulterioară; •

Consultaţie la distanţă (Second-opinion medicine);

•

Tele-radiologie;

•

Realizarea de discu ţii şi schimburi de experien ţă între clinicile din Institutul Clinic Fundeni şi parteneri interni şi externi;

•

Operaţii chirurgicale de la distan ţă.

Etapa II - Raport

5.

Pagina 56

Acţiuni suport pentru Pilotul Demonstrativ. Scopul acţiunilor suport.

5.1.

Pilotul de Telemedicin ă care face obiectul prezentului proiect este o tentativ ă de anvergur ă de introducere a celor mai moderne abord ări într-un domeniu de mare interes naţional. Aşa cum s-a mai amintit pe parcursul prezentului material telemedicina implică alocarea şi vehicularea unor importante resurse materiale, lucru care nu se poate face în afara unei puternice con ştientizîri a necesit ăţii domeniului. Conştientizarea şi sensibilizarea este necesar a fi facut ă cel puţin la nivelul următoarelor segmente: •

factori de decizie la nivel guvernamental şi instituţional;

•

personal medical de toate gradele;

•

posibili parteneri din ţară şi străinătate;

•

posibili finanţatori;

•

opinie publică.

Mediatizarea

şi lobby-ul se vor face de c ătre tot personalul implicat în

telemedicină cu mijloace adecvate scopului

şi segmentului ţintă. Printre aceste

metode, la loc de frunte, vor sta cele puse la dispozi ţie de Tehnologia Informa ţiei şi Comunicaţiei, notamente cele care apar ţin Tehnologiilor Internet. 5.2.

Prezentare pentru conferin ţe şi lobby.

Una din metodele de elec ţie pentru incitarea şi susţinerea interesului pentru domeniul care ne intereseaz ă aici sunt campaniile de conferin ţe şi lobby-ul, în cadrul unor manifestări organizate - gen workshop - sau, s au, ocazional, cu prilejul unor vizite de prezentare.

Etapa II - Raport

Pagina 57

Astfel de acţiuni au şi început să aibă loc prin comunicări şi vizite, inclusiv în străinătate, cum au fost cele intreprinse de Dr. Calin Popovici în Statele Unite, la Stanford University Medical Center şi Salinas Valley Memorial Hospital. Suportul prezentărilor de acest gen a fost şi va fi, prezent ări PowerPoint, precum cele incluse în CD-ul anexat la prezentul raport. 5.3.

Sistemul de site-uri Internet.

Cel mai audiat mijloc pentru mediatizare şi construirea imaginii mediatice este, astăzi, f ără îndoială, Internet-ul. Pilotul demonstrativ va dispune de un sistem de siteuri Internet care vor îmbina vocaţia educaţională cu cea mediatic ă şi de informare. Sistemul de site-uri Internet apar ţinând proiectului Pilotului Demonstrativ va reprezenta una din aplica ţiile în sine ale prezentului proiect. Tipul de informa ţie precum şi modul de organizare a acesteia pe site a fost prezentat implicit, în prezentul raport, la paragraful 3.4. 5.4.

CD-ROM multimedia pentru mediatizare şi protocol.

Se are în vedere realizarea unui CD de prezentare multimedia a domeniului telemedicinei, a Pilotului Demonstrativ şi a perspectivelor acestora. CD_ul va fi multiplicat şi distribuit cu diferite ocazii de protocol, etc. Nota: CD-ul anexat la prezentul raport NU ESTE CD-ul multimedia avut în vedere în acest context.

Etapa II - Raport

6.

Pagina 58

Cooper ări în cadrul Pilotului Demonstrativ. 6.1.

Scopul şi miza cooper ărilor.

După cum a fost definit anterior, Pilotul Demonstrativ de Telemedicin ă

îşi

propune să fie elemetul de debut al unei re ţele naţionale de telemedicin ă. Modul în care acesta este proiectat a func ţiona, elementele tehnice pe care se construie şte precum şi complexitatea şi proprietăţile aplicaţiilor sale demostrează că pilotul nu va rămâne un simplu sistem informatic medical ce va deservi doar anumite clinici ale Institutului Fundeni ci va avea capacitatea de a fi extins din punct de vedere functional. Sistemul devine atractiv nu numai datorit ă accesibilit ăţii la informaţia medical ă şi formatul pe care îl propune ci şi prin scalabilitate, capacitatea de a fi utilizat şi de alte specialităţi medicale faţă de cele pe care va debuta. Evident, fară cooperari-parteneriate, proiectul va r ămâne la stadiul iniţial; nici nu poate fi conceput ca in momentul actual, al liberei circula ţii a informaţiei sa nu dezvoltăm un sistem care să fie uşor accesibil oricui care este interesat, de la pacient pană la medic, care sa pun ă la dispoziţie date de specialite at ât studentului cât şi statisticianului. Putem afirma c ă parteneriatul, cooperarea este chiar

„sufletul” pilotului.

Funcţionarea sa depinde de colaborarea dintre sec ţii medicale diferite, speciali şti în domenii diferite, at ât medical cât şi extramedical. Scopul pilotului a fost definit încă de la

început: o accesibilitate mai bună la servicii medicale de specialitate,

gestionarea mai eficient ă a datelor medicale, deplasarea indicatorului de costeficien ţă spre scăderea costurilor aferente diverselor activit ăţi legate de actul medical odată cu creşterea eficien ţei acestora, finalitatea fiind reprezentat ă de dobândirea unei calităţi mai bune a vie ţii.

Etapa II - Raport 6.2.

Pagina 59

Cooperatori cerţi

Cooperarea în cadrul pilotului va avea loc la nivel na ţional şi internaţional după cum urmează:. 6.2.1. Cooperări naţionale. Considerăm ca parteneriatele la nivel na ţional ale pilotului vor deschide calea către funcţionarea sa ca un sistem na ţional de telemedicină. Din păcate, în momentul actual, pentru realizarea unor cooper ări eficinte exist ă constrângeri tehnice care nu vor fi dep ăşite decât atunci când spitalele vor beneficia de o baz ă informatică suficientă care să le permită să comunice în timp real între ele. Astfel, vor exista cooper ări cu următoarele spitale: •

Spitalul „Sf ântul Ioan” Bucureşti

•

Spitalul Militar Bucureşti

•

Spitalul Universitar Bucureşti

•

Spitalul Urgenţă Floreasca, Bucure şti

•

Spitalul „Sf ântul Spiridon” Iaşi

•

Sitalul Judeţean Craiova

•

Spitalul Judeţean Timişoara

•

Spitalul Judeţean Târgul Mureş

•

Spitalul „Sf ânta Maria” Bucureşti 6.2.2. Cooperări internaţionale.

In acest moment exist ă deja cooper ări internaţionale în derulare. Astfel, în cadrul proiectului îşi desf ăşoară activitatea doi medici care au beneficiat de o specializare în

Etapa II - Raport

Pagina 60

telemedicină la Universitatea din Maryland, SUA, al ţi trei medici urmând a pleca în luna mai 2002 pentru acela şi program.

În data de 18.05.2000 a fost aprobat de catre primul ministru al Rom âniei memorandumul

„privind pregatirea şi derularea cooper ării privind explorarea şi

utilizarea spaţiului extraatmosferic între Guvernul României, reprezentat de Agen ţia Spaţială Româna, şi NASA (Administraţia Naţională pentru Aeronautica şi Spaţiu a SUA)”.

În data de 23.05.2000 a fost semnat acordul de cooperare spa ţială între NASA şi Guvernul României. Acordul prevede, printre altele, pregatirea unor medici rom âni în domeniul telemedicinei

şi realizarea unui proiect pilot (sistem mobil cu facilit ăţi de

diagnosticare si comunicare a datelor). •

În sprijinul acordului de cooperare, NASA se angajeaz ă să: −

asigure pregatirea unui numar de 6-8 medici rom âni pe o perioada de 3 ani in domeniul telemedicinei si sănataţii publice;

−

sprijine dezvoltarea proiectului comun NASA- Guvernul Rom âniei;

−

asigure suport tehnic

şi consultanţă în timpul derulării proiectului

pilot; −

sprijine eforturile Guvernului României în identificarea surselor de finanţare adi ţionale pentru aceasta ini ţiativă.

•

În sprijinul acordului de cooperare, Guvernul Rom âniei se angajează sa: −

identifice, selecţioneze şi sa sprijine candida ţii români pentru training

în domeniul telemedicinei;

Etapa II - Raport −

Pagina 61

sprijine dezvoltarea unui plan de lucru comun NASA-Guvernul României pentru proiectul pilot;

−

dezvolte un proiect specific de telemedicin ă;

−

gaseasc ă finanţarea necesara pentru studiile efectuate

în cadrul

proiectului pilot în România; −

confere suportul corespunz ător

implementării

proiectelor

care

urmează să se realizeze în cadrul acordului de cooperare. Programul de telemedicina se desf ăşuară pe o perioadă de 4 luni în cadrul Universităţii Maryland, la East-West Space Science Center (EWSSC), program finanţat şi dezvoltat în colaborare cu NASA. •

Organizaţiile din SUA implicate în desf ăşurarea programului sunt: −

NASA

−

University of Maryland  –  EWSSC

−

Virginia Commonwealth University (VCU)

−

Medical Informatics and Technology Applications Consortium (MITAC)

•

−

Uniformed Services University of Health Sciences (USUHS)

−

Fairfax Hospital

Obiective: 1)

înţelegerea fundamentului istoric, dezvolt ării şi a tendinţei de viitor a politicii spaţiale a SUA;

Etapa II - Raport 2)

Pagina 62

dobândirea unor cunoştinţe legate de ştiinţa spaţiului, sanătate publică, medicina spaţială;

3)

elemente de s ănătate publică internaţională şi managementului sistemului sanitar;

4) •

aplicaţiile informaticii şi telemedicinei.

Scopul cursurilor şi activităţii practice: -

obţinerea informaţiilor de baza asupra istoriei, fond ării, scopurilor şi posibilităţiilor telemedicinei;

-

obţinerea abilităţii şi a expertizei în utilizarea modernă a computerelor, inclusiv teleconferinte;

-

înţelegerea fundamentelor aspectelor tehnice ale telemedicinei;

-

obţinerea abilităţii şi capacităţii folosirii resurselor reprezentate de internet în telemedicină;

-

învăţarea capacit ăţilor telemedicinei de imbunătăţire a sistemului de sănătate;

-

familiarizarea cu dezvoltarea tehnologiei de viitor şi strategiile în telemedicină;

-

obţinerea informaţiilor de baz ă asupra sateliţilor de telecomunicaţii –  unealtă principală pentru telemedicină şi educaţia la distan ţă.

•

Curriculum - domenii: −

informatică şi telemedicină;

−

sistemul de sănătate al SUA, politici de s ănătate şi sistemul administrativ al SUA;

Etapa II - Raport

Pagina 63

−

sănătate publică, sănătatea mediului şi medicină ocupaţională;

−

politica spaţială, achiziţii tehnologice şi aplicaţii în SUA;

−

bioetică şi comunicaţii interculturale.

În urma colaborării cu România, NASA împreună cu EWSSC au anun ţat la a 19a AIAA International Communications Satellite System Conference care a avut loc in aprile 2001 la Toulouse, Fran ţa, un proiectat nod de leg ătură în telemedicină în România, localizat la Bucure şti. Aceasta reprezint ă o integrare a actualului pilot de telemedicină de la Institutul Fundeni în sistemul de telemedicină internaţional, având

în vedere în cel mai scurt timp posibil şi colaborări cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA). A fost semnat un acord de cooperare între Medical Informatics and Technology Applications Consortium (MITAC) administrat de Virginia Commonwealth University, SUA şi Institutul Clinic Fundeni. Cooperarea se refer ă la domeniile: •

telemedicină,

•

informatică medicală şi

•

educaţie la distanţă.

Se vor continua colabor ările existente ale Clinicii de Chirurgie II şi Translpant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni cu centre similare din Franţa, Germania, Italia şi Austria. 6.3.

Cooperatori potenţiali

Avem în vedere semnarea unor acorduri de colaborare cu Stanford University Medical Center, National Biocomputation Center, cu Salinas Valley Memorial Hospital, şi alţi potenţiali parteneri din SUA.

Etapa II - Raport

Pagina 64

Există posibilitatea de a colabora în cadrul unor clinici virtuale create mai ales in scop educaţional, unde se pot practica virtual variate tehnici chirurgicale, training în medicină de urgenţă, etc. Un exemplu este Clinica de Colaborare Virtual ă între Center for Bioinformatics

şi NASA Research and Education Network (NREN) la NASA Ames Research Center, California. Ca participan ţi sunt incluşi Numerical Aerospace Simulation Systems Division at NASA Ames Research Center, Stanford Universitz Medical Center, University of California at Santa Cruz/ Salinas Vallez Memorial Hospital, Navajo Shiprock Service Unit din Shiprick, New Mexico şi NASA Glenn Research Center/Cleveland Clinic Foundation din Ohio. Clinica de Colaborare Virtual ă conecteaz ă pentru o colaborare interactiv ă facilităţi medicale majore cu situri larg dispersate şi zone indepărtate. Medicii pot sa vad ă şi sa rotească imagini 3-D de inalt ă rezoluţie 24-bit color, stereo construite dup ă electronomicroscopie, examene CT sau RMN. Ei pot colabora aproape în timp real cu alţi colegi pentru consultaţii, diagnostic sau diverse planificări. De asemenea, folosind un

„cyber-bisturiu” ei pot taia în

imagini şi sa realizeze opera ţii simulate. O altă posibilă cooperare este cu „National Capitol Area Medical Simulation Center” din cadrul Uniformed Services University of Health Sciences din SUA. 6.4.

Domenii de cooperare.

Domeniile de cooperare au fost deja descrise pe larg, în cadrul discuţiei despre aplicaţiile implementate în cadrul Pilotului (cap 3.), ele vizeaz ă sfera diagnostică, clinică şi educaţională.

Etapa II - Raport

Pagina 65

Programul AEROSPAŢIAL

Proiect PILOT DEMONSTRATIV DE TELEMEDICINĂ CU APLICAŢII DIAGNOSTICE, CLINICE ŞI EDUCAŢIONALE

Etapa II Identificarea soluţiilor tehnice concrete pentru realizarea pilotului demonstrativ de telemedicina

Anexa 1 Caiet de Sarcini Final pentru Pilot Demonstrativ de Telemedicin ă

Bucureşti - Aprilie 2002

Etapa II - Raport

Pagina 66

Anexa 1. Caiet de Sarcini Final pentru Pilotul Demonstrativ de Telemedicin ă.

1. Tip de reţea: 1.1. Fast Ethernet LAN 100 MBps. 2. Conexiune de comunicaţie de date: 2.1. Principal: radio streamer 2MBps. 2.2. Back-Up: fibr ă optică /CATV, 512 kBps (ulterior). 3. Echipament de comunica ţie: 3.1. Radio modem full duplex 2 MBps. 4. Echipament de reţea 4.1. Existent în cadrul Clinicii de Transplant Hepatic şi al Clinicii de Imagerie Medicala. 5. Sistem informatic al Pilotului de Telemedicin ă: 5.1. 1x Server/router Linux pentru re ţeaua de la Clinica de Transplant Hepatic

în următoarea configuraţie: •

1x M/B Assus A7M266/AMD761 SocketA;

•

1x Processor K7-1400E Thunderbird FSB266;

•

1x Socket A-FCPGA Majesty Cooler;

•

2x DDR 512MB PC2100 266MHz;

•

1x AGP Inno3D Tornado GF2 MX400 64MB VRAM;

Etapa II - Raport •

1x FDD 3.5’ 1.44MB NEC;

•

1x HDD 75GB IBM 7200rpm-100-2M

•

2x HDD 36GB IBM U160 4MB 10k SCSI;

•

1x SCSI Controller ADPTEC 29160;

•

1x CD-REW TEAC 24x/10x/40x 4MB;

•

1x 10/100 Fast Ethernet AD PCI-Realtek;

•

1x Carcasa Server 300W P4 RPA;

•

1x Keyboard MITSUNI PS2 ERGO KSX2;

•

1x Mouse PS2 2 Buttons MITSUMI;

•

1x CABLE FOR U160 SCSI 5 Heads.

Pagina 67

5.2. 1x Server pentru reţeaua de la Clinica de Imagistic ă Medicală, existent: 5.3. Staţii de lucru cu diferite destina ţii pentru reţeaua de la Clinica de Transplant Hepatic, existent. 5.4. Staţii de lucru cu diferite destina ţii pentru reţeaua de la Clinica de Imagistică Medicală, existent. 6. Sistem de operare: 6.1. Linux pe server-ul de la Clinica de Transplant Hepatic; 6.2. MS Windows diferite ediţii pe server-ul de la Clinica de Imagistică Medicală şi pe staţiile de lucru existente la cele dou ă clinici. 7. Echipamente de captur ă de imagine: 7.1. Interfaţă cu sistemul de imagistică a Clinicii de Imagistică Medical ă prin server-ul Clinicii de Imagistic ă Medicală 7.2. Configurarea re ţelei Clinicii de Imagistică Medicală ca sub-reţea a Pilotului de Telemedicină;