Tehnologii Free Energy Viktor Schauberger

Tehnologii Free Energy: Viktor Schauberger - Vrăjitorul apei Genialului Viktor Schauberger, un silvicultor austriac care a trăit între anii 1885 şi 1958 a fost supranumit "Vrăjitorul apei". Datorită unui dispozitiv de purificare a apei pe care l-a proiectat şi realizat, Schauberger ne revelează, precum un adevărat magician, secretele lichidului dătător de viaţă – APA. Deviza inventatorului austriac era „să înţeleagă natura, apoi să o copieze”. În anii ‘30, observând vârtejurile de apă din râuri, i-a venit ideea unor maşinării al căror principiu l-a definit astfel: „Dacă aerul sau apa se învârtesc într-o formă ondulată numită coloidală, rezultă o acumulare de energie care poate să provoace levitaţia.” Plecând de aici, el a enunţat un principiu conform căruia energia se obţine în mod natural prin implozie, şi nu prin explozie, precum în motoarele actuale. Această teorie se bazează pe un principiu universal al mişcării, ce include două aspecte, pe de o parte, mişcarea implozivă, unificatoare, cea care susţine viaţa, iar pe de altă parte, mişcarea explozivă, cea care conduce la epuizarea resurselor vitale. Primul tip de mişcare, imploziv, generează răcire, creşterea puterii de absorbţie şi sănătate sau altfel spus sistemul să meargă în direcţia scăderii entropiei, adică a creşterii ordinii. Al doilea tip de mişcare, cel exploziv, generează căldură, presiune, fragmentare, boală şi chiar moarte. Iată ce declara Viktor Schauberger despre gravitaţie: „...în momentul în care toate subsistemele turbionare sunt sincronizate, are loc o eliberare imensă de energie. Forţele implicate sunt capabile să creeze sisteme complexe şi să genereze DIAMAGNETISM. Diamagnetismul este opusul „gravitaţiei” şi explică modul în care fiinţele se pot ridica pe suprafaţa terestră. Principiile de bază ale invenţiilor lui Viktor Schauberger

"Trebuie să pun la punct acele tehnologii care vor proteja sau salva viaţa, cu o sursă de energie, care produc energie aşa de ieftin încât fusiunea nucleară va fi nu numai neeconomică, însă ridicolă. Aceasta este sarcina care mi-am stabilit-o în timpul scurt de viaţă care mi-a mai rămas" Viktor Schauberger ...o scrisoare către Aloys Kokaly, in 1953. Unul din principiile fundamentale ale invenţiilor lui Viktor Schauberger este vortexul. Uraganele, furtunile, tornadele, cicloanele şi oricare din toate acestea sunt unele din cele mai distructive furtuni şi forţe pe planeta noastră, toate formând clasica formă de spirală vortex. Un inventator american a construit şi brevetat o pompă de apă pe piston din informaţia implicând debitul în spirală pe care el pretinde că a întrezărit-o de la o vizită la Piramida Egipteană. Umanitatea încearcă în realitate să utilizeze vortexul în spirală în arme de distrugere folosind o ţeavă încărcată în mâini într-o direcţie ca să dea proiectilelor stabilitate de zbor, distanţă şi acurateţe. Simţul practic şi propriile invenţii ale lui Viktor Schauberger, ne dau indiciile către cum vom putea să racordăm acest potenţial de energie după cum se pare aproape nemărginit. Noi am descoperit deja, prin propriile teorii ale lui Schauberger, şi mai apoi confirmat de savanţi ca de exemplu Hebrand şi Hasselburg că există mai multă energie şi putere disponibilă în curgerea

apei, accelerată printr-o spirală vortex decât este disponibilă din acelaşi volum de apă reţinută şi apoi vărsată peste un baraj, pe o scală de 9:1, în favoarea primului, forţa vortexiană. Curată, ambiental favorabilă, energia nelimitată este disponibilă peste tot în jurul nostru, totuşi, datorită condiţionării noastre din partea "marii afaceri" şi celorlalţi, noi refuzăm să acceptăm şi să privim îndeaproape la aceste alternative. Schauberger poate că a murit, dar unele din ideile sale rămân. El a sugerat ca noi să privim la ciclul de răcire (implozie) şi nu întotdeauna să ne focalizăm asupra risipei de căldura produsă de la dispozitivele noastre (fisiune, exploziile de la motoarele cu combustie internă, turbinele de jet, etc.). Forţa explozivă pe care noi o folosim să producem energie, ca de exemplu în ciclul combustiei auto, tinde să fie dăunător pentru mediu, în timp ce implozia (echivalent-calea Naturii) ar putea să nu fie. Ar trebui să lucrăm cu legile forţelor naturale în locul folosirii risipei energiei explozive care sunt opuse lor. Ca să aducă putere maşinilor ei, ştiinţa de astăzi dă prioritate unui proces de oxidare sau metabolic, unde oxigenul (oxigenul atmosferic) - substanţa importantă a respiraţiei - consumă scăzutul oxid sau pro-toxid (o formă de calc sau calx) care conţine factori de creştere de valoare şi care este o sustanţă care ajută la formarea geo-sferei. Această schimbare a substantei (metabolism) este menţionată ca procesul "normal" de combustie şi lumea are greşita părere, că acesta dă naştere la acele forţe de ducere, de schimbare şi orientare care mişcă şi animă corpurile noastre. Acest proces "normal" de combustie, al cărui produs dinamic Natura îl foloseşte să divizeze, să descompună şi să elimine evoluţia necorespunzătoare, este declanşat în aşa fel încât la aproape +40 grade Celsius (+104 grade Fahrenheit) datorită aplicării căldurii sau focului, oxigenul devine agresiv şi beligerant. Dacă este încălzit mai departe, atunci devine chiar mai liber şi mult mai periculos, ducând la descompunerea sângelui, apei şi sevei. La acest punct toate funcţiile vieţii a oricărui fel de lucruri care cresc, trăiesc şi se mişcă autonom încetează ... calea lui Viktor Schauberger, aşa cum vom vedea, este complet diferită. Conducta - Prima etapă

Central pentru întelegerea oricărei forţe de levitaţie a lui Schauberger este că el foloseşte curba de spaţiu cicloidală. Aceasta el a folosit-o pentru a genera două curgeri (debite) ale unui fluid printr-o conductă - dintr-un current (debit) axial interior care se mişcă mai repede în interiorul conductei decât celălalt curent periferic care a fost special direcţionat într-o mişcare (traiectorie) cicloidală. În această separare a debitului constă secretul inducerii a ceea ce Schauberger se referă ca implozie - o forţă contrarie (inversă) dar de mult mai multe ori mai puternică decat explozia. Această forţă unică cu toate că a fost doar o parte într-un ciclu întreg de tranziţii rezultând întrun proces termo-dinamic care transformă aerul obişnuit, apa sau apa de mare într-o forţă superbio-magneto-kinetică.

Folosind termenii lui Schauberger, sarcina sa a fost să separe particulele de carbon şi oxigen ale apei sau fluidului, să le proceseze, şi apoi să le reconstituie cu o configuraţie energetică diferită - cu o cotă energetică mult mai mare decat a fost la început. Apoi, folosind diferite caracteristici ale vortexului, împreună cu efectul imploziei, va canaliza rezultând eliberarea energiei de repulsie şi folosind energia pentru propulsia kinetică a dispozitivului generator. Patentul conductei lui Scahuberger

Iată cum a făcut: Dacă vă uitati la modelul aspectului scurgerii (spectrului aerodinamic), poate fi văzut ceea ce această conductă a creat şi aceasta a fost o curgere cicloidală periferică care a acţionat centrifugal, aproape de peretele ţevii. Această mişcare va începe să scoată afară şi să exploateze carbonul organic din apa complet curgătoare. Corespunzător, strâns la centrul conductei a fost atras oxigenul anorganic rotindu-se sub forţa centripetă reactivă. Descoperirea sa încât carbonul apei (şi aerului) reacţioneaza sub o influenţă centrifugă, în timp ce oxigenul reacţionează la o forţă centripetă a venit după mulţi ani de experimentare şi observare anterioară. Paletele culisante de ghidare speciale asigură, în interiorul ţevii, să rotească curgerea fluidului periferic. De asemenea acestea au fost puse special la intervale specifice în lungime, pe întreaga lungime a ţevii, pentru infiltrarea unei alternări de creştere şi descreştere a presiunii debitului de-a lungul ţevii, care rezultă în general în răcirea temperaturii întregii mase de apă (încă una din descoperirile lui Schauberger - Viktor Schauberger Patent englez: Conducta de apă, din 1934 ). Ceea ce a apărut sub influenţa acestor forţe de mişcare opuse, înăuntrul apei, a fost un proces metabolic de transformare, sau ca şi explicaţiile lui Schauberger, "Este de asemenea ştiut că disocierea şi recompunerea, deci rearanjarea atomilor, poate fi obţinută în substrat cu ajutorul proceselor catalitice. Din acest punct de vederea s-a observat că aceste procese au loc într-un ciclu caracteristic sau ritm oscilatoriu până când o nouă stare de echilibru se stabilizează" . Procesele pe care el le poate genera prin folosirea mişcării-curbe-spaţio-cicloidale înăuntrul unui spaţiu închis va conduce aproape la producerea instantanee a unui produs de sinteză inferior şi a unuia superior, care constituie partea de disociere a procesului. Prin răcirea apei densitatea creşte. Diferenţa rotirii centrale a miezului (de oxigen) şi spiralele periferice ale carbonului rotesc fiecare una celeilalte ingredientele bipolare constant, şlefuind ca intervenţia rindelei prin alunecare împotriva paletelor de culisare ale pereţilor exteriori. Acest proces de rupere sau rafinare induce mai departe o disociere a micro-particulelor celor 2 fluide de curgere separate, în primul rând un proces pe care Schauberger l-a numit efectul oligodimanic al descompunerii şi deci o eliberare a influenţelor suplimentare, şi în al doilea rând, printr-o contractare şi densificare ale ambelor elemente de oxigen şi carbon, creând în felul acesta o reducere în volum. Ca rezultat, miezul axial al fluidului accelerează înaintea curgerii periferice (spiralat) în felul acesta mărind diferenţa potenţială dintre cele două debite. Apoi, în ceea ce doar poate fi descris

ca un mecanism extrem de declanşare a reacţiilor în lanţ bio-electrice, apare acolo o interacţiune între rezidurile şlefuite ale carbonului şi debitul axial al oxigenului. Pe această cale, precum Schauberger a exprimat clar,"Dacă această stare (a interacţiunii) este atinsă la punctul de anomalie (de 3,98 grade C sau 39,164 grade F), apoi rezidurile organice extrem energizate (particulele anterioare ale carbonului) se leagă de omologii lor îngrăşati (de oxigen), şi produsul natural de sinteză este complet" . Cineva ar putea presupune că această "apă încărcată" ar fi ca şi un fluid în formă coloidală, cum moleculele sale ar avea infiltrate în ele o puternică, încărcare electrică negativă, dar, conform lui Schauberger, aceasta nu a fost cazul. El a demonstrat că acest proces a fost o mult mai înaltă formă de energie. "Dacă pe de altă parte o masă tri-polară este despărţită prin intensificarea aspirării şi reducerea temperaturii influenţelor dinamice, atunci adevărata substanţă creativă (rezidurile de carbon) vor fi expuse temperaturilor revitalizante (răcitoare). În acest caz miezul materiei care ajută la formare devine liber, unipolar şi extrem de activ care leagă, consumă şi digeră oxigenul, care a devenit pasiv sub altă influenţă dinamică. Produsul final al acestei disocieri magnetolitice este predominant ionul încărcat magnetic, ale cărui forţe formative şi levitative, care ca şi orice altceva în Natură poate fi înţeles ca un efect indirect, poate fi intensificat de peste 96%. Plin cu forţa levitativă, aceşti ioni absorb în sus materia inferioară şi dispozitivul de generare în trezirea lor...". Aceasta a fost o descoperire necunoscută anterior de ştiinţa la acel moment. În concluzie aşadar, din descrierea anterioară cu ce se întâmplă în interiorul acestei conducte speciale, la această etapă în procesul de tranziţie există o forţă RADIAL-CĂTRE-AXIAL (centripetă), şi recţia în lanţ, care produce o puternică trasformare dinamică asupra fluidului care traversează conducta, a cărei reacţie urmează să accelereze într-o mişcare perpendiculară de-a lungul axei longitudinale: printr-o asemănare electronică aceasta este cumva similar unui electrod-inel exterior şi unui electrod central axial, la care un câmp electric neuniform există să creeze o combinaţie oscilatoare a reacţiilor electroforetice şi a potenţialului de curgere. Reacţiile care vor apărea pe fluid vor fi de generare alternativă a energiei electro-kinetice şi de accelerare de către energia electro-kinetică. Sursa articol şi poze: http://www.energielibera.net/Tehnologiile-vortexului/principiile-de-bazaale-inventiilor-lui-viktor-schauberger.html