Tache Papahagi - Aromanii:Grai,Folclor,Etnografie

TACHE PAPAHAGI

AROMINII GRAI FOLKLOR ETNOGRAFIE CU O INTRODUCERE ISTORICA

Curs unioersitar litografiat

t932

www.dacoromanica.ro

/

b,/

FACULTATEA DE FILOSOFIE SI LITERE DIN

BUCURESTI

DIALECTOLOGIE SI FOLKLOR ROMANIC

TACHE PAPAHAGI

AROMINII GRAI * FOLKLOR * ETNOGRAFIE CU 0 INTRODUCERE 'STOMA.

Curs fin& in noembrie si decembrie 1931

1932

www.dacoromanica.ro

INTRODUOERE A concentra sumar schiytt in zoos leoViuni trAsAturile fundamental° gi caracteristice ale unui

por din punct de vedere a trei aspecte atit de

po-

vasto

gi complexe gi anume:Grai,Folklorqi E tnografie-- iatA ceva caro °u cit va trebui sA fie mai concia °u atit va deveni mai greu cind

va fi

vorba de alegerea problemelor de relevat. Si totupito schitare de ansamblusca intr'un tablou sinoptic, a Arominilor din aceste trei puncte de vedere, oare

poatA servi dreptoIntroduoere celor

ce

asemenea probleme Ii privepte direct,apare necesarA.

Se impune mai ales pentru studenimea inscrisA la Filologia rominA sau la Dialectologia rominA,intrucit Ii lipsagte o sintesA,ohiar didactioA,ou privire ArominipmAcar din punct de vedere al graiului. Darpo astfel de sintesA o cer

vi

www.dacoromanica.ro

imprejurArile

la

4

istorice gi etno-politice.Prefacerile adinci survenite in peninsula balcanica incepind cu 1912 pun hota, ritor existents, Arominilor pe povirnigul unor radicale transrormaripsimilare Cu insagi disparitia.E o lege ratala pe care o dicteazA gi o aplica un intreg convoi de circumstante perturbatoare gi ucigatoare

pentru tot ce e existen ta patriarhala far% nici o inchegare gi stabilitate etno-politica. Nu vom cauta sa expunem gi nici sa documentara aceasta precarA atare

de lucrurisintrucit nu privegte direct problemele cursului nostru;insa,pentru a ne convinge de realitatea ei gi ea ne gasim in fa-Va unei legi pe care o impune natura evenimentelor istoriceovom cita ce ne apune A.Meillet in Une enquAte linguistique univer-

selle (aparuta in Bulletin de la Société de linguistique,XXIX (1929),fasc.3,pag.77):

"Le mouvement de la civilisation entraine natu-

rellement l'élimination des langues parles par des groupes d'hommes petits et sans influences; de mame, dans une communauté ou s'emploient des parlera divers d'un Arne typepun parlor central tend 'a se généraliser qui devient la langue de tout le monde.Ainsi www.dacoromanica.ro

5

des langues et des parlers disparaissent sans cesse et maintenant plus vite que jamais". Reflectind asupra ultimelor cuvinte din acest citat --citat pe care 1-am dat spre a satisface neincrederea ou care Rominul cam gratificA cercetArile

documentate

ale unui Romin--,ne putém ugor infMigea sumbra

desa-

gregare a elementului arominesc ea grai,folklor gi et-

nografieli fiindcA ne vom ocupa gi de probleme

etno-

grafice,gi cum, bunAoarA,migcArile metanastasice

ale

unui popor privesc etnografia,nu e chiar deplasat

de

a aminti cA,din acest punct de vedere, anumite ramuri

de Aromini,mai periclitate in existena lor, au gi apucat drumul TArei romine liberepagezindu-se in sudul

Orel lui Mircea-cel-bAtrin dintre DunAre

gi

Marea

NeagO Problema emigrArei Arominilor in Rominia nu poate privi direct ce ne intereseaz6 pe noi

o sumarAex-

punere a ei poate fi urmAritA in Colonisarea Arominilor din Revista aromAneascA,I (1929),111-124. Pe

EatA parte: inelegem sA facem oricind www.dacoromanica.ro

qtiin-V,

de

ro-

6

mineasc6IniciodatM insA gtiint6 nationalistA. Si cum va fi verba in cursul acestor zece expuneri gi de unitatea etno-linguistiat dintre Aromini gi Dacoromini,

evident cA gi aceastA emigrare ar putea interesa capitolul etnografic in sensul c6, oricind ne-am putea intreba: de ce,oaresacepti Aromini sau indreptat

in

spre Rominia gi nu au apucat alt drum de emigrarelin spre altM targe? Adevgratul,logicul r6spuns e inutil a

fi enuntat,e1 fiind pe buza tuturor. Dar --ca cheiem ou emigrarea Arominilor cind de legile naturei. Apa

in-

135,

ne amintim

ori-

unui izvorag de pe umrul

unui munte inaltpatit timp cit el nu va seca, ea va curge mereu pe panta acelui munte din care tignegte;

nu o

vei putea-o da peste capul munteluipchiar dac4

In josul ei ai ridica un zid mai inalt decit

acel

munte. Izvoragele vietei muntenegti a Arominilor igi

minA stropii lor spre plaiurile Rominieimonstruosit6t1le "rominegti" ce ar incerca sttivilirea sau devierea lor,drept rtisplattt,vor fi spAlate

stropi de once murdArie,fAr6 insI a putea www.dacoromanica.ro

de

acegti fi st6.-

7

Ne-am propussaga dar,s& urmArim graiul,folklorul

qi

etnografia Arominilor --trot marl capitole ce ar

fi putut forma fiecare cite un ours de cite

un

an

pi pe a cAror apariie tipograficA nu o vom socoti-o ca imposibil& pentru viitoare imprejurAri. Upor ne putem da seama ce trebue BA inIfelegem prin

Grai. Vom aminti numai c& el va fi studiat nu numai sub aspectulisAu popular, ci *i sub aspectul cult.

PrinFolklor vom inelegetiar4i, deo po_ triv& gi literatura popular& gi °ea oultM.

Cit privegteEtnografialoprecisare a definittiei ei qi a materialului ce poate forma

obi-

ectul ei de cercetare in raport ouFolklorul *i ou alte discipline --aceasta

o vom ounoaqte-o

oind

vom ajunge la acest capitol. Dar,pentrucA e vorba de o sintesApinainte de a trata fiecare din aceste trei capitole,se impune --in afar& de citeva precisari profesionale de www.dacoromanica.ro

metod6

qi

8

disciplinA in cercetAri-- o expunere de cadru istorico-geografic in care apare entitatea arominA.Se impunepprin urmarelin primul rind

CUNOASTEREA GEOGRAFICI A AROMINILOR &DB

.Ar fi de pri-

once gind de incercare pentru a releva

raportu-

rile dintre filologie gi geografie. E destul

BA

ne a-

mintim 05, once grai are gi influene streine,imediat apropiate sau mai indepArtate,propagate pe diferite

cAi in timp gi spaWm. Dar,pentru a ne da mai

bine

seama bunAoarA de influentele rutene in graiul mara-

muregan,va trebui sA cunoagtem gi geografia

acestui

grai. Pe de altA parte: nu ne vom putea explica com-

plet gi temeinic bunAoar6 temperamentul Arominilor dacA nu vom

inoa seam& gi de mediul geografic in ca-

re vie*Wiesc ei.

TeritOriul locuit de Aromini e o fostA

suprafatA

unitarA gi continuA de pAmint care,astAzi,in pAr-0.1e

ei joase,apare ingriiitA de ape intinse. AstAzi teri-

toriul lor face impresia unor stinci, a unor www.dacoromanica.ro

9

turi de pAmint cu intinderi sau dimensiuni variate,ce Vigneso din adincul unor ape stApine pe

situatie

gi

cari rod in continuu in aceste ridicAturi,transformin-

du-le gi in adevArate fiorduri. PopulaW.e mai compactA apare pe masivul muntos al Pindului,cu ramifica-WA di-

recte spre sudpin Tesalia,gi spre nordpin Albania

su-

dicA.Grupuri insemnate sint apoi in Albania central, anume in MuzAchia gi in regiunea Valonei (pe coasta driaticei). In restul peninsulei balcanice apar rAsfirate mal pretutindeni enclave menite unor rapide

die-

pariWA. Pentru o mai bunA intulie, vezi harta

schi-

atA (pag.10).

Nu aceasta a fost geografia lor gi in trecut.Oricit de pu-tein densA sau chiar completA va fi fost romanisa-

rea peninsulei gi colonisarea ei,totugi,din acea pinzA de romanitate ce a stApinit-o de la AdriaticA pinA la Marea Neagra a trebuit

sa

rAminA cu mult mal mult

de-

cit constatIm astAzi.ImprejurAri variate gi multiple au

tot mAcinat gi inghiWA din aceastä romanitate, reducind-o la cit o vedem actualmente. www.dacoromanica.ro

1-4

o

HARTA ETNO-LINGUISTICÁ A AROMINILOR www.dacoromanica.ro

11

In present --ca gi ieri--,Arominii formeaz5. mai

multe ramuri distinctepacestea fiind in functie sea de regiuni sau de centre regionale. Iat5,

ade-

princi-

palele ramuri ale lor:

Pindeniilcari locueso in Pind, in Zagor. pe versanturile Riului-alb (Aspropotamos),in Tesalia, spre Olimpoprecum gi in regiunea Vpriei gi in citeva sato din spre Bitolia gi din Tracia. De notat cA termenul de "Pindean" e cult;

Gr6mostenii, cari locueso in

regiunea

Gramostei (astAzi e frontier6 intre Grecia gi Albania),in regiunea Bitoliei,precum gi in mun-W.

Traciei

(Serbia gi Bulgaria sudiott);

FárgeroW: apar in Albania sudicA, in regiunea Vodenei,(azi Edesa) gi in mun-W.i Pindului;

M (i)uztlohearii :

locuesc in

Albania

centra15,,apusean6 gi nord-vesticA;

MoBoopoleniiporiginari din Mosoopole (in Albania),emigrai gi in regiunea Bitoliei. Pentru o mai ugoar6 urmArire a lor, gi -0.nind seawww.dacoromanica.ro

12 mA de caracteristici specifice,vom impArti toate aces-

te ramuri in douA

marl

sudici (locuind

divisiuni:

in Aromini

to.W. in Grecia)

mini nordici (locuind coi

gi

mai

in Aromul-0. in

Albania).

Pentru a inelege pi mai bine acest

contrast geo-

grafic al populatiell arominegti in trecut

*i astAzi,

gindul oricui se indreaptA --in afar% de alte °onsidera-0.uni despre cari va fi vorba in ultima lectiune --

gi la trecutul ei istoric. SA pAgim,aga dar,spre CUNOASTEREA ISTORIOX A AROMINILOR

.In privinta a-

ceasta,prima intrebare ce trebue sA ne o punem

e

ur-

mAtoarea: oareopoate un filolog sA scruteze indepArtatul trecut

istoric

al unui popor?

Ar fi totalmente superfluu BA arAtAm cA

epoca

formatiune a poporului romin nord- gi sud-dunArean

de e

insAgi formaW_unea limbei romine. Ca atare, gi mai ales tinind seamA gi de tot ce privegte acest

trecut,

intilnirea dintre filologie pi istorie e evidentA.Iawww.dacoromanica.ro

13

tA,insA,c6,pentru anumite probleme ale acestui trecut constatAm gi incAierAri intro aceste dou6 discipline, provenind din...incAlcAri de domenii de cercetAri.

Este gi era natural ca raporturi intro ele sA existe. Si ne gindim cum filologi de seamAlcum ar 7

fi B.

P.Hasdeu,au pAgit gi in domeniul istorictaducind conce rAmin. Dar nu proa am vAzut istorici care sA se poatA revanga. D.Onciul a atine gi probleme

de

filologie,dar a recurs la achisi-WAle filologilor- re-

producindu-le drept argumente pentru convingerile sale istorice. AceastA stare de fapte vrea BA o rAstoar-

ne actualul istoric,d.N.Iorga. De aci, diso4ia imixtiunilor.

SA ne lAmurim.Vrem sA ounoagtem trecutul

istorio

indepArtat al Arominilor. Firegteto astfel de problem& cade exclusiv in saroina istoriei. Dar, de

aoest

trecut indepArtat romin s'a ooupat gi se ()cup& gi fi-

lologia

BA ne amintim de monumentala operA Histoire

de la langue roumaine a d.Ovid Densusianuocare, prin insugi titlul eione aratA acest lucru. In casul aceswww.dacoromanica.ro

14

ta,W.nem seam& gi de conclusiile filologiei sau ne oprim numai la resultatele istoriei?

Dup& cum se vede,disoutia ivit& nu e lipsitA de importan-V.. De aceea,pentru a ne infnigea mai temeinic problema ce ne preocup6.99ã desohidem o parantes&

ou

privire la aceastA discuIfie.

Chiar pentru o problem& oomunA,onile de cercetAri gi studii ale filologiei sint diferite de cele ale istorieisin sensul c. filologia stabilegte criterii gi reguli precise pentru problemele salevea fiind o disci-

plina gtiin-Wio5.. Iat&oprin urmare,de ce filologul,ou bun6 dreptatelformuleazA urm&toarele:

"Nu avemode sigur,dreptul sA spunem istorieilor ea s& nu intre in domeniul linguistioeitoi din oontr6.056 se puna in curent,pe oit e posibilvou resultatele ei. Aceasta cu atit mai mult,ou oit gtim cA una din marile laoune ale cercetatorilor nogtri de istorie veche a fostpadese ori,o total & nepregAtire filologicAn(G. Giuglea,in Dacoromania,III,971). Sau:

"Un istoric care e lipsit ohiar de o redus& pregA, tire filologio& va rAtAoi ori de cite ori va ataca problema trecutului romineso: pentru originea gi epoca veche a neamului nostru letona rAmine remoroat& filologiei..."(in Grai gi suflet,111,283). www.dacoromanica.ro

15

Farmullrile sint categorice;dar nu au rAmas ftirti rtispuns. letona nu numai oA nu inttelege s.-pi insugeasc5. astrel de constatAripciodin oontrApformuleazA °Elva

ou totul opus. In adev5r,istoria romin5, actual5, d.N.Iorga devine qi mai categoricM in "ucazele sale" (0v.Densusianuoin Vieata nougt9XVI (1920)9200):

"Les historiens se dormant la peine d'apprendre un peu de philologie;je ne dirai pas que les philologues en font de mame a l'égardwde l'histoire"(in Revue historique du sud-est européen,VIII (1931)9191).

Nu vom r5.spunde cu nimio celor reproduse,mai ales

cá oricine igi poate da ugor seama oá nu e nevoie

fii istoric ca sA int(elegi istoria care nu e decit expunere literarti qi cgt nu prea poi in-tielege filologia dactipin afar& de istoriconu egti çl filolog.Mai departe d.Iorga sortie: "Les historiens,et les philologues qui veulent ;tr.° historiens --et ils ont tort-- qui traitent l'abandon de la Dacie de oette fagon n'ont pas le sens des

réalités" (ibid.,207).

Duptt cum se vede ,formularea de mai SUB priveqte in-

treaga filologie --evident,romin6--sindiferent daogi, ea ar tinti pe d.Philippidepautorul lucrArei Originaa Rowww.dacoromanica.ro

16

minilor,care va fi prilejuit aceastA iegire.Reinind din acest citat cuvintele "n'ont pas is sons des réalites",BA reproducem un altul:

"Je ne veux pas employer un terme vulgaire, mais il arrive parfois que la science se moque' du bon sens;alors,le bon sens,é. son tourlse moque tres souvent de la science établie sur de pareilles bases" (ibid.,209-210).

Tornen vulgar nu a intrebuintatIdar el reieseptotugi,cu prisosint . la ivealA. Reinind gi de aci ul-

timele cuvinte,vom reproduce un ultim citat: "Alors que la philologie cree parfois une histoire qui repose uniquement sur des changements phonétiques et morphologiques et sur des emprunts de lexique,pendant trop longtemps l'histoire s'est tue.Peut-être le moment est-il venu outdevant des hypothéses qui prennent un corps,qui representent maintenant un systéme, ces historiens .doivent dire y croient ou s'ils n'y croient pas" (ibid.,191).

ells

Reiese clarlprin urmare

cA d.Iorga vrea BA

fie

hotAritor in intervenia d-sale. Nu se simte nici o nevoie de vre-un rAspuns la persiflarea d-sale pe ca-

re o aduce filologiei in prima fras6,intrucit aceastA persiflare e pe cit de ieftinA gi nefundatA, pe atit

de gratuita. De aceealin ciuda "bunului simV gi www.dacoromanica.ro

al

17

logicei,BA admitem pentru un moment cA d.Iorga are toat& dreptatea pi sA urmArimodecipargumentarea ce o aduce acestei interven-WA. Documentarea gi argumentarea la care recurge d.Iorga epin trAsAturile ei esen-W.ale,exclusiv filologicA;deci,

pAgepte intr'un domeniu in care gropes() inpipi filologii --dup& d-sa. In casul acesta,ar fi extrem de interesant sA constatAm cá in problemele de purA filologie,in cari filologii dau grepotocmai imixtiunea unui storic e salutarA. In articolul din care am reprodus citatele de mai suspd.Iorga vrea sA dea o lec-We fi-

lologiei romine,tratind desprepsihologia limbei romine (psychologie du roumain). Ne scutim de o integral& punere la punct a acestui articol. Ne vom mArgini la prea pu-Wm,din care pu'Wn se

va vedea cit de necontrolatA'pi pubredA este interven-

-0.a-lecie a d.Iorga. Persiflind pe filologi c& se joac6 cu "schimbArile fonetice,morfologice"etc., iatA-1 pe d.Iorga jonglind cu etimologiile cuvintelor rominepti --etimologii din cari vom reproduce numai vre-o duzinA. T.Papahagi,AROMINITagrai,folklorotnografie www.dacoromanica.ro

2

18

Dupa d.Iorga, cinepa aceitar dobinda faola imblaciu

e

inel

malura

piva

popor

ra-0. rIle preot

e

CANNABIS (200) CASSITERIUM (202) DEBENDA (202) FACULA (199) AMBULARE (204) tl ANNULUS (200) MATULA (198) PILLULA (200) POPULUM (204) ANATEM (203) RANA (200) "forme albanaise" (201). lat.

In fe4a acestor surprinzatoare neseriositati etimologiceone miran' intrebindu-ne: e posibilvoarepoapiegind din lunga reserva oe

impus-o fa-0, de filo-

logie *i vrind a-i da o lecie,sa faci atari gregeli? Fara a ne intreba cine anume nu are "le sens des réa-

lites",sa ne permitem a restabili dei e superfluuadevaratele etimologii:

cinepa oositor dobinda faola imblaciu inel

*CANEPA gr.-91.K0SIT0RS < s1.D0B4DA < sl.FAKL(1)A < sl.MLATITI < ANELLUS

:natura

< METULA

piva

< <

<

popor

<

ratca

<

*PILLA din popa,sau it.POPOLO sl.RA0A

www.dacoromanica.ro

19

rile preot

4 ARANEA 4 PRESBYTERUS

Un control Il putea face orioind,recurgind

m&car

la dicIcionarul etimologic al d.S.Pugcariu --filolog pe

care,pare-sepil agreeaz6 gi cgruiaptot din aceeagi lips& de controlvii atribule paternitatea evolutliei seman-

tice a cuvintului merge,(ibid.,213),oind,de fapt,aceastA paternitate constituie o pagin& de glorie

pentru

Buletinul Societnei filologice din Buouregti (II(1906), pag.12). De altfelpaceast& lips& de precisare profesional., nu e rarA --compar6,bungoar5.,oe se spune cu pri-

vire la AMARE-iubire (ibid.,222),cu ce s'a Boris

mai

inainte in Gral gi suflet,III (1927),84-87.

In fine, ca s6 se vad& gi din inc& un exemplu eficacitatea acestei interven-0i atit de intirziate, reproduc: "Il me semble que la Transylvanie,vivant d'une vie ruraletne connait pas le POD"(ibid.,197). Dac5.

e

vorba.s6 intervenim cu "il me semblel de sigur c& Rominul din Transilvania,de hatirul unor atari interven-0.i,va declara c& nu cunoagte nici cuvintul www.dacoromanica.ro

POD,

gi

20

nici chiar PUNTE.

E de prisos,aga dar,s6 relevnm

05, interven-0.a

storiei in ce e al filologiei s'a clasat singurn. In amintim on "le bon

consecinn,nu e nevoie 1

1

a son tourose moque tres souvent de la science

Bens,

eta-

bile sur de pareilles bases",dupn cum n'a fost nevo_ ie

sn

men-W.onnm

on bunnoarn AMBULARE putea da imbla-

re > umblare (cum a gi dat),dar niciodatn

Astfel presentindu-se casul in oeea ce priveqte raporturile dintre filologie gi istorie pi, mal

a-

les,imixtiunea acesteia in domeniul primei,cercetntorul trecutului istoric indepnrtat al poporului romin trebuie

sn

log, intruoit

fie

negregit in pritul rind un filo-

letona e lipsitn de material documen-

tar cu privire la aoest treout. Reintorcindu-ne, aga

dar,la problemn ce ne intereseazn direct --problemn ce a Post obiectul preocupnrilor multor filologi gi istoricipromini ca gi streini

ne intrebnm:cam ca-

re ar putea fi www.dacoromanica.ro

21

ORIGINEA AROMiNILOR

Degi problema e vasta gi complicatA,m6 voi resuma

la schiarea ei numai in citeva rinduri. Imi permit a men-t(iona cA o expunere a ei in liniamente generale

e

datA in studiul O problemA de romanitate sud-iliricA (in Gral gi sufletlI (1923),precum gi in Din epoca de forma-0.une a limbei romine (ibid.,I (1924).

Ne vom opri tot la conclusia precisatA in primul studiu amintit,intrucit nu vedem nimio hotAritor care sA o clatine.Nu ne putem opri la pArerea °A originea Arominilor,din punct de vedere geografic,ar fi nordi-

cA,cum cA ea s'ar datori unei dislocAri de masA romineascgt din spre Vlasina planina din Moesia

superi-

oarA,dislocare ce ar fi fost provocatA de nAvAlirea gi agezarea Slavilor in regiunile dunArene sudicepin-

cepind cu secolul al VII-lea. In primul rind,0 atare dislocare trebuia BA se producA mai inainte de acest secol,dacA am admite oá Slavii au foot barbari www.dacoromanica.ro

nAvá,

22

litori. Slavii nu trebue consideraW. astfel (cf.gi in Gral gi suflet,I,210-211 gi 340-341),mai ales c5,

istoria ne spune c

gi

ei au venit in p6rile nordice a-

le imperiului roman de rAs6rit fiind admigi de politica administrativ6 a imperiului drept: salahori gi colonisatori,de pe urma c6rora imperiul s. poatA trage foloasele de cari avea nevoie (cf.A.Iorga in Revue histo,

rique du sud-est europeen,VII (1930),pag.2 gi 7). In atari condi-O.uni, evident GA el nu puteau

provoca a-

cea inchipuit6 dislocare a unei populaW. bAgtinage. Niel acea convenionalA zontt culturalA greco-romanA,trasat6 pe linia Durazzo-Nig-Sofia,nu o putem

ad-

mitesintrucit o atare zon5, apare fundamental factice,

necorespunzAtoare nici realitnilor romane, niel celor grecegti. Sint sc5.p6ri de control ce favoriseazA ca,din genera-OA in generatcii de istorici gi filologi,

8á se perindeze pAreri impresionant formulate. Pentru unul caro cunoagte oomplexul faptelorpal re-

alitnilor istorice,filologice,etnografice,folklorice gi geografice,originea Arominilor in sensul romanit6,www.dacoromanica.ro

23

ei lor sud-ilirice se impune de la sine,afarA de casul cind cercetAtorul ar gAsi ca sA nesocoteascA vii,preferind ce spun in general paginile rafturilor de bibliotecipemanate tot din studii

de

birou,nu din cercetAri pe teren.

Aga fiindpromanitatea traco-iliro-daoicA

inf4igem

ne

o

cind e vorba de formateiunea poporului ro-

min nord- gi sud-dunArean din aceastA romanitate -sub urmAtorul aspect geografic: pe de o parte avem ROMANITATEA NORD-BALCANIC1 --adicA romanitatea dintre versantul nordic al mun-Olor Balcani gi dintre Carpa-0_,

romanitate

care era,deci,cAlare pe DunAre gi din ca-

re a iegit ramura daco-romin--,iar pe de altA parte avem ROMANITATEA SUD-VEST-BALCANICI --adicA romanitatea dintre AdriaticApversantul sua-vestic al Balcani-

lor,Egee gi Tesaliapromanitate din care au iegit Arominii. Pentru aceastA epocA vom aveapaga dar, ROMINI NORD-BALCANICI Emu BALCANO-CARPATINI

(loci/nu HORD-

DUNIRENI sau DACO-ROMINI-- gi ROMiNI SUD-VEST-BALCANICI--deci,nu SUD-DUlaRENI.Cf.gi harta din pag.25,in www.dacoromanica.ro

24

care schi-Om0aga cum ne permite acest mijloc de editurgt,aceasta atare de lucruri.

Oprindu-ne la aceast5. solt44e,nu numai cA origi-

nea Arominilor apare in propria ei luminA rean,dar gi alte probleme vin 136 se contureze satisfäc6tor.

Controversata provenient6, a Megleno-rominilor de

a

fipla origine,Daco-romini sau Arominipse contureaz6 luminos. Discutata origine a Maramuregenilor ar ap5,

rea gi ea verosimil6,in sensul o. ei nu au putut fi Romini sud-vest-balcanici,adic5. Aromini; vor

fi f6,-

cind parte din aceeagi pronuntard mass& de populatie

romineasc6 dintre Balcani gi DunAresce,in decursul timpurilor,parte s'a bulgarisat,parte a apucat

spre

nordul DunArei,fie prin Dobrogea,fie prin OarpaWA dunAreni --cf.ce am spus pi in Grai pi suflet, III, 94-95.

Dar aceast6 conclusie ar veni sá resolve gi alt6 problemA,in care istoria face s5, apar6 gi Arominii.

E vorba de aceeagi origine geografic& a populatiunei rominepti din Eaem,ce,sub AsAneptipa incercat www.dacoromanica.ro

acea

25

B/osta,

Recl Loset-

D 14.1.a.z¡ el

Vatna. L anidsa,

voeco

At e tux

STR1-ROMINII

/

1111111

balcano-carpatini Romini Bud-vest-balcanici

jr: Romini :

www.dacoromanica.ro

28

manifestare politico-militar.. D.Iorga afirmA in IBtoria Rominilor din peninsula balcanicM,pag.20,05. ml-.. gcarea de sub AsAnegti apartcine Rominilor din Pind,din Tesalia deci,Arominilor. "In ce privegte Btatul in-

temeiat de p6storii din Pind la Bfirgitul secolului al XII-lea gi care B2a intArit la inceputul celui urmAtor, el a c&Ottat un fel de coroan& imperial& de la Papa" (N.Iorga,Romini gi Slavi,Romini gi Unguri,1922,16).Nu vom continua cu relevarea bibliografic& a acestei problame. Conform aceleiagi conclusii la care ne-am oprit, vom admite cgt manifestarea de sub AsAnegti nu apartine Arominilor,ci Rominilor nord-balcanici. Evident at In aceast& privin-á e rolul istoriei in primul rind;

dar rAu nu va fi de se vor coordona gi faptele filologice etc. MANIFESTXRI

AROMiNE

In trecutul istoric MANIFESTXRI POLITICE--.In direct& leg&turA cu

mi-

carea revoluionarA romineasat de sub ABAnegtio lo.

www.dacoromanica.ro

27

cul sA amintim cA,cu clouá secole mai inainte,Rominii

sud-balcanici,anume masa din Pind gi TesaliapincearoA,

coi dintii in istoria poporului romin,o manifestare

etno-politioá,oreind astfel

oele douA

Vlahii: Vlahia-mare gi Vlahia-mioA (pentru care cf.G. Murnu,Vlahia-mare,1913). Probabil ca aceste migoAri sA fi avut o puternicA reperouteie in populatia Balca-

nilor care s'a rAsoulat sub AsAnegti. Acosta e singurul eveniment istoric de naturA politico-militará in treoutul Arominilor. Mal tirziulin deoursul secolelor,

migoAri ou caracter politic incA mai apar,dar

toate

sint ori de naturA administrativA,ori de naturA rell-

gioasA --ele fiind indreptate in contra Semi-lunei gi toate apar ori isolatevori reduse ca amploare

mi-

litará. In seria aoestor migoAri meritA sA fie amintite cApitánatelessau epoca aga numitilor

toli

a r m a -

aromini (pentru cari of.I.Caragiani,Studil

istorice asupra Rominilor din peninsula balcanicA).

Cunoagterea acestor cápitAnate presintrit o real& important6 pentru tot ce ne interesezA. www.dacoromanica.ro

Ele

28

fiind o manifestare national-religioas6,contribue

in

mod hot6ritor la apropierea de fapte de arme gi suflet

intro Aromini gi Grecioluptind anturi in contra Turcilor st6pinitori. Steagul religiei cregtine fiind insugi steagul bisericei grecegtioiatil cum aceasta

in-

frätire religioas5. a contribuit ca sufletul Arominului muntean s5. se aráture celui grecese,pentru ca,ou timpul,sA,gi piard5. tot mal mult din specificul 85.uppin5.

la o aproape complet6 asimilare. Aceste fapte de arme au contribuit,intre altele,ca Arominul sá dea sufletului sAu hran5, greceasc6,insugindu-gi,deci, poor:31a gi

cintecul popular grecesc. Pasul acesta a fost decisiv

nu numai pentru sufletul luipci gi pentru grai (vezi Folklor romin comparat,208 gi urm.). Iat6,prin urmare, o primá important6, ce decurge din cunoagterea 05.pitAnatelor.

Dar actiunea lorlprivitA in ansamblul evenimentelor,

nu putea fi decit r6svr6tirea unor riulete in contra unui ocean. Ea nu putea zdrunoina imperiul otoman. In schimboaceste r6svrAtiri au prilejuit distrugeri de awww.dacoromanica.ro

geaminte etnice arominegti,determinind gi rAsfirgri de populatie aromAneascá in cuprinsul imperiului otoman. S

ne transportAm bungoar6 in epoca lui Ali-paga

gi vom asista la zguduiri gi risipiri de felul color urm'Atoare:

1.0ragul gi regiunea Moscopolei (in Albania)incear-

cn. cea mai puternicA loviturA,vAzindu-gi populatia

imprAgtiindu-se (cf.,de pild,i studiul Originea Mulovigtenilor gi Gopegenilor in lumina unor texto, in Grai gi suflet,IV,252 gi urm.). 2.Regiunea Gramostei igi vede risipiti locuitorii

In dep6rt6ri,dind nagtere unor agez5ri nouA (cf. in Biblioteca nat1onal6 a Arominilor,II,132,sub

Gramu-

ste).

3.Comune infloritoare din Pind,cum ar fi AvdelapPerivolelSamarina etc.lrftin micite prin emigrarea mul-

tor familii,cari,gi elepau pus base de inchegAri nou5 dindpastfelonagtere unor agezári ca cele de ling6 Ohrida,sau din satul Poroi din Tracia,sau din regiunea Veriei etc.(cf.gi Per.Papahagi,Din literatura populawww.dacoromanica.ro

30

rA a Arominilor,1033).

IatA cum,din causa acestor migeAri,populatia aromineascA s'a irosit qi mai mu1t,s1Abindu-gi astfel puterea ei de resisten t6 etno-linguisticA. O. aceste mi-

goAri vor fi fost inoununate ou strAluciri de vitejie (pentru aceastA lature,cf.qi 011.Fauriel,Ohants popui laires de la Greco moderne,I (1824)0. II (1825), cift

elepou singele Arominilor,au prilejuit çi procurat glorie qi independen-tA na-0.unei grece0i etc.,acestea

sint fapte ce nu pot intra in cadrul acestui curs.De aceea0e5. urmArim pe Aromini qi din alte puncte de vedere.

MANIFESTIRI ETNO-SOOIALE --.In aceastAprivint douA sint ocupatiunile_fundamentale strIvechi ale A-

rominilor: pástoritul *i cArvAnAr i t u 1. E inutil sA men-O.onAm cA,mai ales in tre-

cut,ei au ounoscut

agricultura,re-

strinsA in eadrul propriilor nevoi. Primele douA sint cele ce

i astAzi incA deosebesc radical pe www.dacoromanica.ro

Aromini

31

de celelalte neamuri din peninsulA. PAstoritul e eaupfqiunea strAveche a lor,a carel origine se confundA ou cea a strAbunilor lor romani. Sub raportul termi-

nologiei,cArvAnAritul se indepArteazA de aceastA o-

rigine,trAdind gi influene orientaleomprapuse, de sigur,peste cele strAvechi.

PABtoritul a avut drept efect,in desvoltarea lui, BA

remorcheze Emu

B. lege viaIa populaiei arominegti

de tot ce aparIfine mun-0.1or,contribuind astfel ca A-

rominul EA fie omul prin excelenA al muntelui. CArvAnAritul fiind,prin insAgi natura luitreqeaua de comunica-teii,de transporturi in cuprinsul pi in afara

peninsulei baloanice,a determinat ca o bunA parte din sexul bArbAteso al Arominilor

sa

ounoascA dife-

rite aspecto de viatA ale diferitelor popoare cu care venea

in

contact.

In

felul acesta,scrutind vari-

ate orizonturi civilisatorii,prin insAgi ocupaW.unea lor Arominii deveneau implicit gi incetul incetul factori

ou

pioni de civilisaie in peninsula

balcanic6-- ceea ce vom vedea mal Jos. www.dacoromanica.ro

PAstoritul,

32

prin însi viaa lui geograficApera o citadel& pentru entitatea arominAlin timp ce cArvAnAritul,pe m5, surA ce pAstoritul se desvolta,devenea

mijlocul de

via-0.

pastoral6 in

scurgere a tuturor produselor de

direcii multiple. Nu e locul BA ne oprim mai mult nici asupra acestor aspecte

ele urmind a fi Btudiate in volumul ce

va incheia lucrarea Images d'ethnographie roumaine. Dar,putem menteiona gi un periodic corolar al lui,ca-

ree haiducia,pe care poesia popular& ne o infMigeazA adesea alAturi gi in funcie de via-Vt pAstoreasc5, gi de care vom vorbi la capitolul etnografic.

MANIFESTÁRI ECONOMICE SI CULTURALE

.Spiritul

ager muntenesc --pAstorul--,dublat de experiena cutreierAtorului de

-Ori

zut treptat-treptat

streine --cArvAnarul-,s'a vg, in toomai izvoragului de mun-

te ce-gi. vede Btropii in gura mArei sau pe gesuri intinse-- intr'o viatd6 noug. Din agent al migairei eco-

nomicepel devine factor important al ei,deinind www.dacoromanica.ro

in

33

anumite puncte geografice situaMA decisive.IatA-1,bun5parA,ca proprietar de han la rAspintii,la noduri de drumuri,unde trebuie BA facA fat

.

celor mai contradic-

torii gi mal periculoase situaii. Pentru a ne face o idee despre atari stAri de lucruri,sA ne oprim o clipA asupra lor.

In generalphanul de rAspintii a fost cuibul,ascunzAtoarea oriogror fapte.Relativ Bpa-0.os gi labirintic,

el trebuia sA fie pentru un oAlAtor adApost pentru

noapteppentru vremuiritoa gi pentru once eventualitate neplAcutA. Prin positia ea retrasA2prin fiorii ou earl Il inoonjurau singurAtatea gi imprejurArile el putea fi oricind locul color mai inspAimintAtoare drame. Aga fiind,stApinul unui han trebuia BA fie ca-

pabil a infrunta totulpa soluUona totul. Credem

oA

nu e ugor lucru capbunaoarAlsub acelagi acoperig de han sA adApostegti in acelagi timp gi haiduci pi potera urm6ritoare a aoestor haiduci. Tot aga: nu e ugor captu hangiu,s6 soapi din ghiarele briganzilor pe

T.Papahagi,AROMNII:grai,folklorpetnografie www.dacoromanica.ro

3

34

un conattional al tau care se intoarce dupA ani de zile

din streinatate ou ceva avere agonisita pentru familie, cind

Oil

bine cA tinta aceStor briganzi a fost tocmai

pradarea instreinatului *i o

orioind,tu hangiu, po-W.

°Adea victima aceStor briganzi. Iata,prin urmarepsitu-

aii pe care un Aromin hangiu trebuia BA le domine. In domeniul economic,Arominul a devenit pretutin-

deni,in ora*e ca *i in porturiscel mai mare rival al comerciantului grec Bau evreu. AteStari

in privii4a

aceasta Be pot constata in cercetarile speoialiqtilor,

ca qi in insavi viaa de toate zilele. Sub raportul cultural vom mentciona *i mai

pu-W.n,

intrucit,trecind peste stralucirea epocala a Moscopolei,vom aminti

ca

Arominul nu lose din proverbul Ban:

"ninviatlu,cit avut e'hiba,easte sclav a nviatluIn. Ca atarepse explica de ce printre Aromini analfabetiii sint rari.

MANIFESTIRI NATIONALE --.Am vazut ,

ca

lupta religi-

oas6 dintre cregtinim *i mahomedanism, oare masca biwww.dacoromanica.ro

35

ne lupta congtient national& a Grecilorsa absorbit in sfera ei pe Aromini. Prin urmareopin& la inceperea redegteptArei nationalevce dateaz& de pe timpul domnito-

rului Cuza,nu poate fi vorba de manifestAri nationale In sinul poporului. Ele mijeso pe la finele secolului trecut,pentru cavodat& ou anul 1900,s6 intre in fasa unor incercAri extrem de singeroase (cf.,de pild&I Alexandre Rubin,Les Roumains de Macédoine,1913).Cirmuit& pin&In1903,1n1upt& ou turbate valuri,de marele gi inteleptul Apostol Margarit,manifestarea congtient national& a Arominilor intr& singeros in fasa sacrificiilor anuale. Fruntagi ucigi sau m&celAritie,case,biserici gi sate incendiateslupte pe v1a-0, gi moarte

t& in ce a constat existenta lor pin6 in 1908 sau,mai bine zistpin& in 1912,oind imperial otoman se clatinA, pentru ca,odat& ou disparltia lui din peninsul&,s5, a-

pun& gi eteaua entit&tei aromine. In oomparatie au numArul de locuitori al fiecAreia din provinciile minegti subjugate pinA in 1916,Arominii au dat

ro-

cele

mai numeroase gi mat cumplite jertfe pentru chestiuni www.dacoromanica.ro

36

de natfionalitate. Ceva mai mult: numgtrul color

ucipi

dintre Aromini in luptA pentru idei na-0.onale intrece cu mult numArul color mor-ti din oricare provincie romineasett eliberata prin marele r6.zboiu.

Si

fapt curi-

os: ireductibilii dugmani de moarte ai Arominilor au fost in acetate ultime decenii

te cu biserica lor, c5rora mai

tocmai Grecii,in frunieri Arominii

le-au

dat cu prisosintá singe gi glorie.

Dup6 aceastM introductiv6 expunere istoric6, intrAm in insugi domeniul in care trebuie sá urmArim pe Aromini. Am vAzuttinsgtooti,mai ales in trecut,locuina lor,

intreaga lor agezare era la munte. Si aceasta se peate vedea foarte bine in propriul lor dicton: " casa noastr6 i-muntile" (P.Papahagi,Din lit.pop.a Arominilor,1007)e--Ceea ce e "muntele" pentru ei reiese limpede gi din urarea pe care ei o fac unui binenic6tor: www.dacoromanica.ro

37

"va ti-avem ca un munte"(cf.La Rominii din Albania, 1920,pag.50.--.Prin urmareppentru a cunoagte pe Aro-

mini,va trebui sá incercám sfor-Orile urcugului

in

Ne-am propus sá cunoagtem pe Aromini prin G r a J.,

Folklor giEtnografie

. Sá precisám

de la inceput in ce sena vom incerca aceasta pentru fiecare din aceste trei capitole.

GRALCercetindu-1 chiar in trásáturi generale,ne vom convinge ugor gi fárá intirziere de insemnátatea lui pentru evolu-kia istoricI a limbei romine. Pentru

foarte multe probleme el ne ofere anumite fase

prin

cari a trecut limba rominA,dindu-ne astfel icoana unor epoci apuse

gippoate,necunoscute

direct prin al-

te documente.

Un exemplu. Se gtie cá astázipin limba literará,

relativul cu mai mare circulaW.e e careppe cind

ce

incepe 86 se retrangeze in functfia de interogativ,

exclamativ etc.--fapt care nu cadreazá cu graiul powww.dacoromanica.ro

38

pular gilmai ou seamnou veohea romineason. In oonseexprimare ea aceasta: mielul ce suge e sugar; mielul ce cumparai e sugar (v.§ 84). nu e curentn. in limba literarA de asttizi.In arominn,

insn,ca gi in romina veohelse zice: nfelu te sudze easte sugar; nblu e acumpnrai easte sugar.

In faa unor astfel de faptetne putem da seama

care

anume din cele doll& relative avea mai mare circulaie In. strromingt. Si daon ar fi

sn

urmnrim acest relativ

care in construcia unde el apare precedat de

prep.

pe,am vedea on aga °eve+, e neounoscut strnrominei comune color doll& ramuri: aromina gi daooromina.

Inc& un exemplu,asupra cnruia nu ne vom opri ou nioi o expliowteie. Arominul zioe:

lu-an (=il socoteso) ca scare, In timp ce in limba literarn trebuie eft ne exprimnm www.dacoromanica.ro

39

astfel:

Il au ca pe un scare.

Arhaismul sintactic din aromin6 e evident. FOLKLOR--.Folklorul ne ofere aspecte,cari

ugor

s'ar putea confunda. Vom avea folklorlingui-

stic gi

folklor

p u r

.

S. lamurim. Arominul are urmAtoarea "vorbA

bA,

trineascV sau,cum am zice noi,urm6torul "dicton": Oalotih6 di pufilu -VI nu 2g1-are soacrii! (Ferice de patArea ce nu igi are soacrW) Din aceast5. vorlA noi desprindem ceva Cu privire

la

sufletul gi raporturile sociale din familia Arominu-

lui. Ne mai gindimoiar6giogi la imaginea la care

recurs el pentru a o da drept comparaie prin

a

care

plasticiseze starea sufleteasc6 a tinerei mirese

eau neveste sau,chiar,gi a soului ce nu are

peste

cap o soacr6. Desprindem,deci,un strop de sufletli se gtie cA folklorul e studiul sufletului. Dar acea-

stA desprindere o facem dintr'o mvorbA bUrineascl", www.dacoromanica.ro

40

dintr'un dicton; iar "vorba" din bAtrini cade de o potrivA,ca gi un ouvint,gi in sarcina studiilor de 11m-

b. Vom avea,aga dar,a face gi Cu aspecte de folklor linguistic.

Pentru a intelege,acum,ce e folklor pur, precum gi deosebirea dintre aceste douA nuante de

folklor,

vom reproduce un "dece-un,in care ni se explicA "de ce unii oameni sint mAgari":

Oindu feate lumea DumnidaluodupA te li adrA tute cum il tAre caplu,bAgA si-adarA Tumari gi,tu Boni (in urmA),oamiril.DupA te il-adr5,,e'toarnA si-T1 mutreascA, s'veadA cum sta.Ma te s'veadA? Tute ghine li-avea fapta,magI si-agArgi s'1A bagA. NAirit (inrAit) cum eara,acAtA g' nis s'1A crueascA, a tutlor cite unA pAreacre di ureclLgi,ca s'nu s'minteascA (amestece) ateali di om ou ateale di rumar, rumAregtile li-adrA cama mAri.Ghine ma,adarA, tut adarA,nAirit g' vrel si-u al mintea tu loo? Acgi, cA al DumnidzAil cari-gti iu rl-alAga tu oara atea, cA adrA cama multe urecri di oaminl gi magi ndoauA di rumari.DupA te lA bAgA a rumarilor cite urec2i rumA, regti avea,a1Antor te armasir6 lA chicA urecft di om. Di-aestA ntrA oaminl si-aflA g' rumarilcu tut cg au urecfi di om gi nu s' cumoscu ligor.(Per.Papahagi, Din lit.pop.a Arom.,789). Evident cA filologia poate recurge gi acioca qi la dictonul dat mai sus. Dar filologia poate www.dacoromanica.ro

recurge la

41

tot ce e exprimat prin grai.Aceasta nu insemneazA cA acest tot poate fi numai material filologic.Textul re-

produstinsA,ne duce in primul rind la ce aparine ex_ clusiv folklorului.

ETNOGRAFIE --.Ca gi la Folklor,vom distinge gi a-

ci douA nuane: etnografie linguisticA gi etnografie

p u r A.

SA exemplificAm.

Arominul intrebuineazA urmAtoarele expresii: Easti-1 cAtrA soare (El este scApAtat,s5rac de tot); L-teasirA cAtrA soare (I1 intinserA cu fata la soare).

Dar aoeste douA locu-W.uni pot privi direct gi de

proape filologia:fie ca foneticA (teasirA),fie

a-

ca

sintaxA (easti-1),fie ca semanticA (prep.cAtrA). Ele

pot fipaga dartentitni filologice. InsA din aceste locutiuni noi desprindem °ova care privegte tot aga de direct gi de aproape gi etnografia. BunAoarA din www.dacoromanica.ro

42

a doua locutiune desprindem o fasA din obiceiul

ce

intereseazA inmormintarea:intinderea sau agezarea

mortului,in Gas&

E:18,u

in mormintocu fata spre soare.

Avem,prin urmarepa face Cu o problemA de etnografie linguisticA aplicatA la locutiuni,aga cum ea s'ar aplica la elemento lexicale.

PugipinsA,in fata unui text cum ar fi urmAtorul: Ma gi-a mnrilor 16, e foame g/ la puravA si-adunará. s'fripsirA tu sule gi mArcaturile s' nefigarA. Oile ipasc;oile-amiridzA;cinlri dorm ca nicuchirl; Caplu proaspit si stricoarA pri-arAzbdía di furtutirl,

(din Bibl.natoa Arom.,II,50),intreaga noastrA preocu-

pare e stApinitA de tabloul eminamente etnografic in

care ni se desfAgoarA o scenA din transhumana

Aro-

minilor oieri din Pind. Spre deosebire de nuanyst lo_

cutiunilor reprodusepacest text,aceastA descriere va

fi pentru noi material de etnografie purA.

Abstractfie flioind de toate aceste consideratiuni

www.dacoromanica.ro

43

relevatesdar reflectind numai asupra aspectului, ca

graipatuturor textelor sau exemplelor aromine pe care le-am dat,e locul sA ne intrebAm: oarestoate acecte exemple nu duo la conclusia c& aromina gi dacoromina sint dou& ramuri ale unui singur trunchiu

comun la basa caruia st& latina vulgar? Pentru

ci-

ne e ini-O.at in probleme de filologie, evident c& a-

coast& intrebare e de prisos; ea se adreseaz& color ce vin pentru prima datM in contact.cu asemenea probleme.

Firegte,graiul aromin ast&zi nu poate fi identic din toate punctele de vedere cu cel dacoromin. El igi are,ca tot ce e organic,caracteristicile

sale

proprii. Se indep&rteaz& de dacorominA mal ou seam& In privin-tia lexicului. Se inelegesiaragisc6 influ-

enele primite nu vor fi toate aceleagi cu cele ce apar in dacoromin&. §i totugisaceasta nu inseamnA cA aromina gi dacoromina nu constituie o singur& te linguistic&.

Vom renunta la relevarea documentgrilor in aceawww.dacoromanica.ro

44

stA privint. Drept dovezi cApdin punct de vedere al graiuluilArominii gi Daoorominii formeazA o singurA entitate etnion,vom da din graiul popular urmAtoarele proverbe:

Terlu curat nu si-aspare di ascApirare 1Cerul senin nu se teme de fulgerare); Calu gione tu gIug s' cunoagte (Calul viteaz la urcug se cunoapte); Coada easte cap la noi furlu picurar la oI (Coada este cap la noi gi furul pAstor la oi),

Dipusira mun-VYT,si-alinarA cuprine (Se lAsarA in jos munii, se inAltarA gunoaiele).

A ne opri cu vre-o explicaie asupra acestei identitAV_,insemneazA a contesta insAgi realitatea. Prin urmare,din punct de vedere al graiului,identitatea dintre Aromini gi Dacoromini e clarA ca lumina zilei.

Putem,oare,dovedi acelagi lucru gi pe cala folklorului gi etnografiei?

Din capul locului trebue precisat cA aceste dou6 discipline,in stadiul in care se gAsesc ele astAzi, sint departe de a incadra,de a contura In apa felpincit oonclusiile respective www.dacoromanica.ro

problemele sgl,

poatA

45

raminea fapte precise,realitni concrete,ca *i in domeniul filologiei. Din texto intregi de-abia s'ar putea desprinde sugestii sau note,mai apropiate de ce e al impresiei *i mai indepártate de ce e al precisiei --ceea ce,de altfel e perfect explicabil,. S. incer-

cám cite o exemplificare pentru fiecare din aceste dou5, discipline.

Pentru etnografie: Naparti di Laia-mare NI-algAvdarA *22n5. mu*eat6.

Cum si fac,lallu-dipsi-u ved? calupgluneale, S'du-te,d5. pin di mugeat6. "BurA dzur15,,mol mugeatge.

"Ghine

vinl*I,lal

guneale".

tatg-tu,lea feat6?" -"Tat&-nlu i la '1115. numt5,,

La 'nb, numtA,amirAreascA, Amirgreasc6 cri*tineasc6". mA-ta,morl mugeat6?" --"Mu-mea easte la 'n'A numt5., La 'n5. numt5.-amirAreascA, Amir6reasc5, *' crigtineascA". -"AidelfeatA,si nA lomu, Si nA lomu0si nA vremu, Tra s' dirdzem tru loclu-a nostru:

Clo iu 'ç1-ate

pufilu veara

Si birbifilu prumuveara" (din Per.Papahagi,Din litipop.a Arom.,851) www.dacoromanica.ro

46

In ointeoul acesta,care e dintre cele mai vechi, se pomenegte de Laia-mare,adic6 de Marea Neagr6.Evident c& aceast& not& nu poate fi trecut& ou vederea.

Dar once intrebAri ne-am pune in legAtur6 cu ea, Gaya precis momentan nu putem desprinde. Ipotese de leg&turi intre Dacoromini gi ArominilseparaU prin Laja-mare dup& cintec--,s'ar putea face;dar nu vedem nici o conolusie. Naturalpacesta ar fi un text din

cele ce nu ne pot spune mult; pot fi altele care s& ne dea oeva mai multodup& cum pot fi altele din care s& nu putem extrage nimio.

SA trecem la folklor. Din literatura poetic& popular& a Arominilor reinem cintec:

Morl tu lun& nxilicIoas&, Mult analt& g' aipArtoas&I Di*vedz oaminl,di- vedz lume,

Nu-dl vidzugi mugeatlu-a mera Spune-nlplunA mult analt&I Cu earl vrutlu-a de s' disdeard&? A eta min& strindze nis Si-a ma budz& bage? Ia dzi-Yiplun&ta' vring-acas&, www.dacoromanica.ro

47

C& mult mima

ril-u

ars&.

(P.Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,896)

Poesia popular& dacoromin& ne ofere gi ea ceva a-

propiat cu ce conine cintecul aromin: De-ai fipluna,credincioasA, DupA cum e2ti de frumoas6.0 Eu te-agi intreba sA-mi spui: Nu i-ai zArit umbra lui? De-ai fiplunA,aplecat& Precum egti de luminat6, Tu mi-ai spune-adevArat In care cas&-a intrat Si cine 1-a fermecat. (Calendarul pentru popor al Asociat4unei,pe anul 1929,pag0188). Cintecul acesta e cules in jud.Sibiu. Al&turindu-1 celui arominescone intreb&m: putempoareltrage aceeagi conclusie pe care am putea-o trage din alAturarea bun&oar& a cuvintelor- dcr.pAresimi gi ar.pAreasinI?

Drept un plus de ispitire in aceast& ordine de idei,s& mai relevAm inc& o apropiere.

Poesia popular& aromin& (cf.P.PapahagilDin pop.a Arom.,866) ne dA: www.dacoromanica.ro

lit.

48 "Aide,featA,vfin Cu mine, Si-n1 ti fac tut6 di-asime, Feata mea,aleapta mea". "Nu v'in,gione,cá I-argine S' c5. /15. him fAr' di curune, tionle-a merlissifteriu-a merino

"Aide,il1c,si-ra ti ncrun Su-aumbrata -Vita di chin:

S' b6,g6m nunu a-01 scare Si-Eqea 1un5,,nun6 mare; nogtri goto Cusori Tra s'oreapâ dugmanlia to-V.

lat.& acum acelagi motiv in poesia popularA dacoro-

minA (S.Mindrescu,LiteraturA gi obiceiuri poporane din comuna Ripa-de-jos,comitatul Mureg-Turda, 1892, pag.53):

Si-om trece Tirnava-mare g-acolo ne-om cununa-re: Este-un pop5. intros brazi Cunun6 pe hi scApa-0.;

Este-un pop& intro munti-Cunun6 pe hi pierduti. Sau in cea bucovinean6 (S.F1.Marian,Poesii populare romine,II,1875,pag.30-31):

Si-om fugi 'n Moldova-mare, 116muta nu ne-a ata-re. www.dacoromanica.ro

49

Dupg ce ne-om depgrta, La scare ne-om credinIa, La lung ne-om cununa: Este-un pop. 'ntre molizi, Ce cunung pe fug1-0.;

Este-un pop& intre fagi, Ce cunung pe cei dragi.

Dupg cum vedemovarianta bucovineang se suprapune In tocmai motivului aromin.In casul acesta care

e

concluaia ce se impune sau care ar pgrea mai verosimilg?

Dacg am lualde exemplu,cuvintele:dcr_aring (vechiul arirg) gi ar.aring,sau dcr.vechiu aug gi aug,de sigur cg nici nu ne-am putea gindi mAcar

ar.

cg

ele Be vor fi ngscut in aroming gi dacoroming in mod

independentlin timp gi spa-Om.Amindoug impunpatit pentru formele aromine cit gi pentru cele dacoromine,

cite o origine comung,gi anume:AREWA gi UVA. Logica faptelor °ere BA aplicgm acelagi principiu pi in materie de motive liricesepice etc. (cf.Folklor romin comparat,296-297 gi 332).Vom admite,deciscg varianta aroming gi cea dacoroming au ca genesg unul gi aT.PaPahagi,AROMINII:grai,folklor,etnograrie. www.dacoromanica.ro

4

50

celagi motiv,a cgrui provenient& gi aparitie in timp gi spat,411 nu le putem precisavaga oum am proceda

cu

ARENA,UVA etc. Cert,ins6par putea rAminea faptul o& avem a faoe cu un fond sau prototip comun acestor dou&

motive gi c&

ele ar urma s& fie vechi in poesia popu-

lar& aromin& gi dacorominA.

Infnigindu-ne ca

s'a schiat pira

intr'un tablou sinoptic

tot ce

aci,vom putea conclude c&:

1.Ast6zi,entitatea arominA,ca grai,rolklor gi etno-

grafie,constituie o ramur& aparte de coa daoorominA

cosa ce era fireso s& se intimple,mai ales e& intre ele a intervenit o integral& despArW.re ce dateaz& cam de prin secolul al X-lea;

2.In treout,adicA pinA la acest secol,in afarA de

oareoari caracteristioi,aoeste douA ramuri formau

o

perfectA unitate din toate punotele de vedere.In aoeast& epoc& avem atit in nordul Baloanilor gi

DunArei,

cit gi in sudul aoeloragi Baloani ROMINI,nu AROMiNI www.dacoromanica.ro

51

gi DA0OROM1NI.

SA ne explicAm.

In trecut-- bunA parte gi astAzi inc4--tintreaga populateie denumitA actualmenteAromin1 igi dAdea ea insAgi denumire deRumin (v.pag.56).

Forma Arumin sau Arminscuaprotetio, nu poate data din epoca de formaV.une a limbei rominevoind nu circula.decit forma fArA a protetic.Aga dartpe cele douA versanturi ale Balcanilor nu erau decit RUMINI.Deosebirea dintre acegti Rumini --nordbalcanici gi sud-vest-balcanici consta in eeparaV.unea lor prim lanul muntos al Balcanilor.0 ima-

gine a acestei stari de luoruri ne o presintA carpatinan nord-vestul Carpa-W.lor popula-0.a traneilvAneanA,iar in sud-estul lor popula-0.a "regAteanA".Dar gi una gi alta constituieso o singurA tulpinA romineascA,indiferent dacA unii sint numiV. bu-

nAoar6 Ardelenipiar oeilalj4 "Regneni"etc. 1MM

Ma

.

www.dacoromanica.ro

bZ

GRAI E capitolul cel mai greu de expus.Greu in sensul 06.4in mul-0.mea fapteloroa exemplelor,din tot materi-

alul ce stA in dosul fiecArei problemeoalegerea lor

pentru a fi relevate intr'o schiylre sinteticA atit de concentratA nu va fi ugoarA. Din capul locului trebuie sA men-O.onAm cá, in toa-

tA aceastA sumará expunere ne vom cAlAuzi

in cadrul

urmAtoarelor traseuri:

1.Vom urmAri numai elementul latin; 2.AceastA urmArire va fi fAcutA in general

com-

parativ cu ce ne ofere dacoromina (gpaiul popular); 3.Vom avea in vedere exclusiv trAsAturile

gene-

rale ale aromineipfArA a t'irles. seamA --in majorita-

tea casurilor-- de ce e particularitate sub-dialectalA etc.

www.dacoromanica.ro

53

Vorbita pe lungi filoane geografice gi de grupuri

rAzlee,e firesc Ga aromina sA aibA,gi ea,sub-dialectele saleounele mai insemnate,altele mai reduse.Chiar dacA anumite fapte presintA nuar*) diferite in aceste grupAri sub-dialectaleole nu vor fi men-O.onate. Ceva mai mult: nu vom da nici istoricul problemelor ce vor fi men-O.onate,e1 considerindu-se

cunoscut din tot ce

privegte istoria limbei romine.

Si totugiochiar din aceste simple semnalAri se va

putea constata importana gi utilitatea cunoagterei arominei.In afar& de ce am amintit mai sus (cf.pag.38), sA mai incercAm citeva exemplificAri. In dacorominA avem: masA ; intins, intins6; avem: measA; tes teasA. In arominA ,

Din alAturarea acestor forme se desprinde ciar ce s'a afirmat mai sus,intrucit formele aromine sint fase fonotice anterloare,fase prin cari, in evolut4a lor

fo-

neticA0gi formele dacoromine au trebuit sA treacA0aga cum se poate vedea

in schemele urmAtoare:

1i1ENSA)KESA>measa>ma85. www.dacoromanica.ro

54

TENSUS >TESU >tes lENSA >TESA >teas A

(in-tins) (in-tinsA).

Din aceastA schemA se mai poate vedea c& in arominA avem pentru adj.TENSUS formele normalevcorecte,in timp ce in dacorominA a intervenit analogia.IatAjdeci, cum dialectul aromin ne aratA mai repede gi mai precie originea cuvintelor gi evolt4ia lor fonetio6. IncA o exemplificare:

In dacorominA: vint; furo, furcei; In arominA : vint; furcA, a furcIder. Formele aromine sint fasele intermediare dintre etimoanele latine gi formele dacoromine: > vint > vint VENTUM FURCA+ILLAEI furcAlrer> furcei.

FONETICI

Vocalism A accentuat

§l--.AstAzi in dacorominA intunecarea acestei vocawww.dacoromanica.ro

55

le in posit,gii acum cunoscute are un singur reflexpanu-

me col de iovoluat din vechiul A,In arominA circulA amindou& aceste reflexe: In aromina nordicA: 1An&, cAnd, cAmp, sudic& linA, cind, cimp. §2--.In aromina nordic& acest A apare gi ca E (e) sunet intermediar intre

gi e: cAne>kSni.

§3--.Ca fonetio5. morfologic5.,amintim c& in arominA

e general& transformarea lui a din subst.gi adj.singulare in A la formele de plural:

pl.dcr.: capre, vaci; mari pl.ar. cApri, va; mArr etc. §4--.Monosilabele de pers.a 3-a sing.de la ind.present:

dcr.: el dA, eta el da, eta. ar. :

Dup6 cum vedem,relevAm tot ce constituie dublet aromino-dacoromin.Toate celelalte resultate ale lui A

accentuat nu le menionAmpintrucit sint identice cele din dacoromin& --ceea ce vom aplica gi toate belelalte sunete etc. www.dacoromanica.ro

cu

pentru

56

A neaccentuat §5--.Caracteristic pentru dialectul aromin e protesa lui a,pe care o constatAm chiar in denumirea

arumin. Aceast6 protes5.efoarte intins5, in aromina de sudospre deosebire de cea de nordpunde nu numai 05, e redusA,dar chiar e extinsA *i in

ea

eons

contrariu.Citeva example:

In nord: Rum6n rup (la FtirgeroW In sud Arumin, arup etc. In Bens opus: In Bud : aprochn, aruc In nord: prochn ruc (=arunc) etc. ,

Aceasta e aparitlia protesei in spaW.u.In timp, ea

nu poate fi socotitA strnveche,aqa c6,gi din acest punct de vederepla origine nu avem a face cu o particularitate distinctiv6 intre aromira *i dacoromink. InclinAm a crede c6 genesa acestei protese se explic6 pe cale de analogie,avind ins6 co. punct de ple-

care ins6gi prepositeia a 4AD pe care o constate chiar In forme dacoromine ca: a-cas6,a-desea,a-m1nte,a-seawww.dacoromanica.ro

57

rA etc.Arominul zioe (eu) avin (=eu vinez).CoreepunzAtor,bunAoarA,exprim5rei franceze ou infinitivul

lung

1

(ca gi in vechea romineascI):"il est alle a ohasser", Arominul nu se putea exprima deoit astfel: si dura() a

vinare favru

*CAUTO >caftu,

§25--.Aceeagi constatare gi pentru EUIprimar sau secundar: FEBREM > heavrtt

Hiat

eto.

Of.§37.

secundar

§26.Dei formele ce voi da drept exemple prives° gi fonetica lui -V- gi

a lui -LL-,totugipavind

in ve-

dere disouii1e ivite in jurul aoestei probleme,le relevez aci.Se va vedea din anturarea formelor aromine gi dacoromine diferentieri ce trebuie Fa fie luate in seamA.Exemple in leg5.turá ou-V-intervocalic: ar.

aeare, neata, noattA

dcr, avere, nea

etc.

nota

www.dacoromanica.ro

64

Exemple in legAturA ou ILL+A intervocalic: mAduúA, mAseaúA, steaúA, der. mAduvA, mAsea stea piuA. ar.

ConstatAm,aga dar,cA:

1.in arominA nu apare v pentru evitarea hiatului; 2.spre deosebire de dacorominAtin arominA termina-O.unea

avem

neaa.;

3.c6. aceastA terminaV.une apare gi in dacorominA

la unele forme: noúA,piúA.

Consonant ism P,B,F,V,M §27

.Urmate de I inchis sau de E degchis accen-

tuat,precum gi de vocala tematio6 -i a femininelor plurale nearticolate de la declinarea a III-aptoate

aceste labiale se palataliseazA fArA excenie: P: chira

luchI, véschi, adachl

B: ghine 2

alghi, ierghi, herghi

F: hirú

vahl www.dacoromanica.ro

65

V: vérmu

vine

M: nércurI, porA, luriini, dorril. Evident cA aceastA palatalisare e veche; nu credem,ins6,0á ea ar putea data din epoca de formaW.une a limbei romine.Ca genesAlsub raportul fisiologic,ea _ e prilejuitA de iot-ul con'tlinut de E gi I.Originea ei nu poate rAminea streinA de palatalisarea din greaca modernA, opritA la fasa intermediará de phpylpfh,uri.

§28--.In aceleagi condi-O_uni ca gi labialele (cf. §27),L se palataliseazAlpAstrindu-se ca 4fArA a dispArea ca in dacorominI:

ar. :Yean, Zertu, Ano aila, muiéare dor.:iau ; iert in aiu muiere. §29--.In aromina nordicA,mai ales la FárgeroWA munteni,1 se aude pi ca r (rucru),sau ca (TunI),ori dispare (cAdurA) etc. 1

T.Papahagi,AROMINII:grai,folklor,etnografie. www.dacoromanica.ro

5

66 N

.In general,nnu apare in verbele aruc (=arunc) gi micri (mino). §31--.Intervocalic,nu a cunoscut de loo rotacisarea in arominä. §32--.Ca la once alt sunet (vocalä sau consoanä), §30

gi aci ar fi casuri multe;dar ele ar putea intra

nu-

mai intr'o expunere fonetic6 completä.Iat60bunloarg, forma ndoI,ndoarlä (=ciWrapoiteva),care circulä alä, turi de niscin'tci,niscinte (

,

MALLEUM

MILLIA > Aire .

§36.Pentru resultatul ei in posiV.a LLL+A, cf. exemplele relevate la §26. LBR-0LBT-

§37

dispariIiiapprin vocalisare,a labialei

B din aceste grupuri consonantioevhiatul secundar www.dacoromanica.ro

69

-ur- gi -ut- evoluiaz5, la fel ca gi diftongul de care a fost vorba la §25: FEBREM > heavrg.,

PRESBYTERUM > pref tu.

Pentru precisgripcf.Introducere in Filologia romanicA, 206-208.

CL,GL §38

,In dacoromintt au evoluat spre che,ohi, Ahe,

ghi.In aromingt s'au oprit la fasele vechi de olfgi

ar. :cfitoare ,cfem; dcr.:chiotoare,chem;

d:

viditor, gYem veghetor, ghem.

De relevat aci c6, pronunt(area de catre Aromini a nume-

lui minunatei comuni arominegti Vlaho-Clisura nu este Clisura,ci

CAsura.

In aromina nordic6,1a Ftirgeroi,aoest olf,gg a evo-

luat ca gi in daooromintE: cheale,chem, nchielivigheam etc.

§39--.In genera1,nici o deosebire in pronu4area awww.dacoromanica.ro

70

castor grupuri consonantice rominegti intre arominA gi dacorominA.Intrucit,insAppinA aci am mai recurs la graiul FArgeroilor oieri,vom mentiiona din causa pronun-Orei vibrante a lui

al

la acegtia,

gi n dis-

par.Deci: 1.1 >1.",

celig >ceig;

°aim° > °ail. etc.

Cf. gi §16.

Conclusiuni §40

.Aruncindu-ne o privire asupra intregului ca-

pitol foneticoceea ce vom re-O.nea e cA aromina s'a

oprit in evol4ia ei la o fas A mai veche,pe care dacoromina a lasat-o in urmA.Tocmai aceastA oaracteristicA vine BA inlesneascA gi

BA

documenteze cercetarea

evol4iei istorice a limbei romine. Expunerea a fost eminamente generalApaga cA faptele mer4ionate a trebuit sA fie reduse gi ca numAr gi ca exp1ica-4e --criteriu ce-1 vom aplica *i la capitolele urmAtoare.Nu am putea susinea c-A nu vor www.dacoromanica.ro

fi

71

fost alte fapte ce meritau s& fie menW.onate,oum ar fi,de exemplu,pronuntarea ou a i z in loo In regiunea Riului-alb: Base pentru pease, DOO pentru gloc etc.Scopul acestui cure fiind o sumar orientare integral& cu privire la Aromini,am preferat B6,1 resumez la cit mai pl4ine fapte.ScAderea lui ar consta,

prin urmare,in alegerea acestor fapte de a fi menionato.

MORFOLOGIE

Articolul §41--.Oorespunz&tor articolului singular masculin

de la substantivelé de declinarea a II-a din dacoromin& -ul (lup-u1),in arominA avem dubletul -ul_pi -lu. -ul apare la substantive le terminate, printr un gglip de consoane (+u,vocala tematicA): lemn sau lemnuoart. lemnul; terb sau ywbu,art.erbul etc. (POROU+ILLU > PURcULLU>porculti>porcul). www.dacoromanica.ro

74

lui,gi astAzi incA filologia rominA reourge la de mult propusa constructde-tip HOMO ILLE BONUS1devenitA HOMOILLE BONUSlpentru a explica cum ILLE HOMO a devenit HOMO-ILLE. °reclaim 05. aceastA construcie-tip,ou folo_

sirea unui adjectiv (BONUS) nu e fericit aleas54oAci,

la inceput un HOMO a trebuit BA acioneze,indifereni dacA era BONUS sau MALUS ori REUS etc Deci,anterioarA unei

construcW. ca

HOMO ILLE BONUS COGITAT a trebuit

sgl. fie HOMO ILLE COGITAT ori ILLE HOMO COGITAT (adicA,

fArA nici un calificativ adjectival).Prin urmare,tradi-O.onala constructeie-tip cade --un om putind ougeta

gi fArA a fi bun sau rAu,adicA in latinA se putea exprima gi fArA adjectivul dat.Explicfqiapaga dar,mai de grab& ar trebui cAutatA in intilnirile sintactice

ale acestui artiool cu pronumele personal masculin de persoana a 3-a.

Casurile §45

.GENITIV-DATIVUL singular feminin al www.dacoromanica.ro

sub-

75

stantivelor de declinarea ridin aromingt ne dovedeso ou prisosin-0. 06. in latina vulgarAlla fel ca gi la singu-

larul deolin6rei a II-a0singularul feminin pi-a

formisat toate cele patru casuriodesinena lor

uni-

fiind

arAtatá numai prin artiool. Arominul zice a poarcgdei, a mutgdOioceea ce ne arat6.

0á

formele respective lati-

ne nu puteau fi decit PORCA+ILLAEI,MUTA+ILLAEI,nu PORCAE+ILLAEI,MUTAE+ILLAEI (cf.Din epoca de formateiune a limbei romine).

§46--.VOCATIVUL singular feminin_de_daol.Iipi a III* e insupt nominativul singular moarticolat:feEl.pi..,vulpe,.

Rar avem vocative in -o: mamo --pi aceasta mai in regiunea Bitolieissub influengt

mult

Cel masou-

lin de deolinarea a III-a e insugi nominativul singular neartioolat: oaspe; la deol.a II-a avem.pe ling& insupi nom.sing.neart.care e rar (cf.§73),col terminat In -e (identio cu vocativul latin):doamneolupe,mute -vocativ care gi in dacoromin6.,in poesia populargpapare foarte des:bArbate,cerbe,coadre,corbelouce,ouscre, In-.

prumuteplupe,mugure,p6minte,ploape,Prutesunchie, vere, www.dacoromanica.ro

76

vinte,vinte etc.

Vocativul in -le apare numai la for-

ma Dumnidzale (of.qi euneale). La pluralsvocativul general e insugi nominativul

plural nearticolat:feate,bortfArtavoira etc.

Adjeotivul §47

.Demonstrattvul masoulin nu ounoaqte termina-

tiunea -a,ca in daoorominA:ateel (dor.acel-a),aestu

(dcr.aoest-a)piar femininul,care nu are la basa lui

art.ILLA,nu transforma niciodatA pe -A in -a, oa in dacorominA: casa aestA sau aestA castt,alant6 etc.

§48--.Comparatiunea e simplificatA.Comparativul se formeazA ou ma intirin.

In arominA numeralele

oar-

dinale primes° articol: unluouna;doiAldoane; optuft, optule;viingbit21,VInghile;noarlAdzA-ail,noatiAdzAtIle

etc.(in dacorominA:cei,cele 8920,90 etc.).

Pronumele §50--.PERS0NAL: forma tu astAzi nu mai circulA de-

alt extrem de rar (cf.Dispariii gi suprapuneri Grai

si

suflet,III,87),ea fiind inlocuitA ou

forma de acusativ tine=tu.Pe cale de analogie, forma eu e concuratA de forma mine.--Acusativul

si

dativul

plural pentru primele douA persoane este: nA "ne"

si

vA "v5" la formele atone;dativul pl.al pers.a treia e lá "le".De sigur oA toate aceste trei forme au la basa lor atonele NOS,VOS,ILLOS (pentru ILLIS). www.dacoromanica.ro

78

§51

Jet

.In graiul fArgerotesc incA circulA forma is,

"insu-gi,insA-gi".--CorespunzAtor dcr.dins-ul,din-

sa,avem in arominA formele nis,nisA care nu primesc ticol in nici o constructie sintactioApnici la singular

nici la plural;in schimb,in dacorominA se intrebuineazá numai sub formele articolate.

§52--.Dintre cele nehotAritelmenionAm virnu,virnA, care nu primegte niciodatA articol ca in dacorominA -ceea ce,iarAgi,e logic gi normal--,niscintu,niscintA, niscinT4i,niscinte (NE-EX-QUANTUM) "nigeit,citva",care,

gi el,nu se articoleazA niciodatA.Mai amintim pe cariti "care-ce9oricare".

§53--.Arominul nu a folosit nici un termen de polite-0,corespunzAtor dor."domnia-tanetc.Tirziu a imprumutat pe cale greceascA turcescul

"domnia-ti".

Verbul §54--.0u privire la verbul ajutAtor "a fi",de

re-

marcat °A pentru arominA avem a face au un mai pronunwww.dacoromanica.ro

79

4-vat amestec intre ESSE qi FIRE,intrucit indic.pres. a-

romin,f6r6 a mai reproduce pronumele,e urmgitorul:

hirl,hiLeaste,himphlI,suntu.

Pentru celalt verb ajutftor,nimic de observat

decit

faptul fonetic c5, se pronun-V, inc5, noi aem uavem", a-

eam "aveam" etc.--Pentru alte forme de la alte timpuri, vezi la fiecare timp a parte.

Mai jos,dam timpurile ce presint6 cite oeva ce trebuie luat in seam60inglobind la fiecare toate conjugArile,inclusiv verbele ajut6toare. §55--.PERF.SIMPLU. Se p5.streaz6 pretutindeni t fi-

nal la pers.a doua plura15.: voI:avutpfut,cintat,idzut, scoasit,durrht.--CirculA curent perfectele tari,ca

toate celelaltepou fonetismul normal: en:apre, te*11, plimqu,trapgu etc.("aprinseisintinsei,plinsei,tr6sei"): IatA conjugarea integralA a acestui timp:

fregn,freadzigI,freadze,freadzim,freadzit,freadzir6; fripgulfripsigi ofripse ,fripsim ,fripsit ofripsir6 astegia,asteasipi,astease;asteasimpasteasit,asteasir6. §56--.PERF.OUPUS. Toate timpurile compuse in arowww.dacoromanica.ro

80

minA Be formeazA cu participiul verbului de conjugat terminat in -A: ointatA,durrAtAlavutA eto.Acest timp se formeazA cu: am,alparepavempavetvaú+part.respeotiv: am vidzutA etc.(cf.§87).

§57--.MMOPERF.I1WIO. Se formeazA cu ajutorul

im-

perf.de indic.al verb.a avea: aveam luoratA trem de rar circulA forme cari BA reproducA mmoperf. Bubj.latinoca in dacorominA (of.Din epoca de format,i-

une a limbei romine gi Graiul gi folklorul Maramuregului,pag.LXVIII,§60).

§58--.VIITORUL I. Se formeazA cu indic.pres. al

verbului de oonjugat precedat de invariabilul va sau va!: eil:va mi ducsva ti 1m-tova tornu etc.

§59--.VIIT.AL II-lea. Se formeazA ou perf.simplu al verbului de oonjugat preoedat de acelagi invariabil va sau val:

eú : va fuI , va fecIú , va mi-ascAldal tine: va fugI, va feqigi, va ti-ascAldagl va feate va si-ascAldA etc. el : va fu §60--.SUBJ.PRES. Vb.ajutAtor a fi: B'hinvs'hilos'hibtt

s'himls'hilB2hibA.

www.dacoromanica.ro

81

Toate verbele de conj.Illa

pers. a 3-a se termino. in

-g: si-alavd6,pe cind in dacoroming se terming

in -e:

sg laude etc.--Of.§62. §61

.SUBJ.IMPERF. Am vgzut cg pres. subj. se for-

reazg cu pres.indie.al vb.de conjugat,precedat de con-

juncia si "sg".imperfectulocum e gi logic,se formeazg din imperfectul indic.al vb.de conjugat,precedat de acelagi

21:

(ea) si-aveam, s'purtam, s'oriqteam etc. Se mai formeazg din acelagi si+mmcperf.indie.:

(en)

si-aveam tgcutg, (el) si-avea friptg etc.

Sint casuri sintactice cind acest timp are gi nuan-0

de optativ trecut (cf463). §62--.OPTATIV PRES. Adevgratele forme pentru acest timp reproduc imperfectul subj. latin: si-aveare si-avearim, si-avearim, si-avearit 2 si-aveare

(HABEREY etc.).In anumite construcii sintactice, el se formeazg gi cu indic.pres.al verbului de conjugat,precedat de invariabilul vrea:

casgIvrea

T.Pipahagi2AROMINII:grai,folklor,etnografie. www.dacoromanica.ro

8 2

oasuri cind e exprimat prin forma de subj.pres. §63

.OPTATIV TRECUT.

Si

acipadevAratele forme ale

acestui timp reproduc perfectul subj.latin (cf.gi §90): si-avurem, si-avuregI, si-avure. si-avurem, si-avuret , si-avure. sau:

s'furem s'furem

, ,

s'furegI s'furet

s'fure, s'fure

(deci:HABUERIM...,FUERIM...). Comparind cele douN tim-

puri de optativ in legAturA Cu ce ne presintll de

pil-

dA vb,a aveapse vede ciar o& in arominA s'au

pAstrat

gi imperf.gi perf.subj.latin.UrmArind gi cele

patru

conjugAri,vom avea gi alte dovezi.IatA,bunAoarA,vb.TACERE:

opt.pres.: sltnearim (TACEREM), opt.trec.: s'tAcurim

(TACUERIM).

Ca gi presentullacest timp se formeazA ou vrea+ perf.compus sau mmoperfectul verbului de conjugat: vrea mi-am dusA; vrea mi-aveam dusA. §64--.IMPERATIVUL. Pentru verbele ajutAtoare

se

°unos° numai formele de subjonctiv present.Pentru cewww.dacoromanica.ro

83

lelalte conjugéxi,dém ca tip: poarté., s'poarté., purtat, s'poarté.. §65--.PARTIO.PRES. E ins6gi forma dacorominA, cu

-alui: avinda(luI), lucrinda(lul),vidzinda(luI),nlirginda(luT),iinda(luT).

deosebire cé, se terminé, in -.

§66--.PARTIC.TREOUT. Spre deosebire de dacoromin6

care,la acest timp ca gi la perf.simplu

presinta forme cu fonetism analogisat dupé, infinitiv sau indio. ne

pres.etc.,in arominé, vom constata multe forme normale,

ca gi la perf.simplu (cf.§55):apres,apreasé, "aprine,

tesIteaa nintins",traptu,-ti "tras";astinptu,-6"stins", plinptu,-6 "plins" etc. arominei. Forma vallI (gi alte citeva) rémine isolat6 gi ne du§67--.INFINITIVUL SOURT, Nu e cunoscut

ce in spre graiul comunelor Gopegi gi Mulovigte, pentru cari cf.Originea Mulovigtenilor gi Gopegenilor... §68--.INFINITIVUL LUNG.E curent gi are o bogaté,

gi variaté, intrebuinare sintactioé, (cf.§86).Vb.ajutAtor a fi nu are forme infinitivale. www.dacoromanica.ro

84

Adverbul §69

.FArA a ne

opri

ou vre-o explica-0.e fonetic6,

semantic& ori etimologic&,vom men-W.ona in ordine alfa-

betic6 anumite forme caracteristice pentru arominA.Nu vom -0.nea,decipseama de natura lor:

allá "aici",deadoar& "de a doua or& ,pe la ora

2

In dimine-teile de var6,cind p&storii sau cArAvAnarii

igi reiau ocupatia respect1v6",d(e)adun "laolalt62inpreun&"/didinde "dincolo(de muntErtdipriun6 "inpreun&;

mereunviu "unde",ruva unicUrin,mirinde "pe la

orele

4 dup. amiazi",nghTos "josm,náparte "dincolo",tot(u)na "totdeaunanpung-oar6 "odatAn etc.

Prepositiunea §70--.Ne vom opri numai la una singur6,gi anume

asupra prep.tri gi comp.trigI. Di citeva exemple in cari tri (tr&) circul& ou urm6toarele sensuri: "c&tr&": trapee tri Bucuregti; www.dacoromanica.ro

85

"pentru" : viné tri tine; "de" : va AnA tri StA,M5rie; "la" tri mul anl;

"de(ce)?": tri e fur6

Din aceste exemple reiese 05 etimologia preposiWinei nu poate fi INTRO,ci CONTRA;deci,acest tri e insA$i

prep.c6tri sau cîtrî cu prima silab6 aferesatA. Trig! inseamn6 "pinAptoomai pin6":trie Bucuregti.

Interjeciunea §71--.In interjeciuni nu putem spune 06 s'ar continua element latin.Ele sint,in general,comune multor popoare.Citeva specifice arominei: bobó (de mirare,de

durere),lai "m6i",lele "auleu",mori "fa".

Derivaiunea §72--.0a gi vechea romineas050aromina cunoagte Ince nu au primit prefixul in. Exemplu:vicfediil cá "invechese:cAravea u vioYearA furtuntle (cf."vechirA,

se oasele mele"lin I.A.Candrea,Psaltirea scheianA,54/ 13).

www.dacoromanica.ro

86

§73--.Sufixul -ame e productiv in aromin&; coree-

punde dcr.-ime:ArumAname,F&rgirutame;tora tu-aupeame

scoate,cal,guname "acum la b&trinee ecoate,calule, voinicie"(pentru vocativul cal,cf.§46). §74--.Sufixul -up,care apare *i in romina veche (tAtup), in arominA e curent;birbicus,pirug "fir de

pár micu"(de unde;pirupeanA),nipArtiou*e

etc.--cf.

dcr.cAlup. §75--.0a

familia de cuvinte, merit& men-W.onat

exemplul urm&tor,care ne deev&luie o

caracterieticA

eufleteasc& a Arominului. Din adj.gIone,gIoan6 "vi-

teaz,tin&r,mindru",avem;giunelogunarodunea,

gru-

nilie,gtuname,guneapte.

SINTAXI Din anunite consideraIciuni,facem ca dupA Morfologia a& urmeze Sintaxa.

Pentru a urmAri gi inelege mai bine diferitele probleme,vom da exemple comparative din romina veche. www.dacoromanica.ro

87

Aceste exemple vor fi luate din opera d.I.A.0andrea, Psaltirea scheian6.,pe care o vom cita-o prescurtat: Ps.sch.Pentru citatele aromine nu vom da in totdeauna indica-WA bibliografic5..

§76--.Substantivul gi atributul 9u adjectival despärite prin ARTICOLUL Eqe1 "col; primesc artico-

lul enclitic (cf.Bibl.natd.a Arom.,II,pag.XIV):muntile attel analtulloata atea bitirnalfurlYi atiefT.multii N lipapile aeale mMrIle --cf.:"focul cel nestinsul" etc.,in Ps.sch.,§121/2.

§77--.In aroming,numeralele cardinale primesc articolul enclitic (cf.§49): furi murirrt "cei

trei..."--cf.dcr.:"cu trei coade pe spinare, cite trele 0.1bioare",in Materialuri folkloristice, 1303 (Dolj).V.gi Bibl.na.a §78--.PRONUMELE PERSONAL,gi anume formele sale en-

c1itice,ne ofere casuri interesante.Aceste forme enclitice apar ca o repetare a subiectului substantiv al proposiI(iunei.Si apar numai al5.turi de anumite forme ale verbului a fitin propositiuni afirmattve, www.dacoromanica.ro

88

ea gi interogative.AceastA apariW.e ne presintA dubletepin sensul cA aceste forme apa7 sau inainte

sau du-

pI forma verba16.1AsAm sA urmeze mai multe exemple -unele din pub1ica-0.i (gi anume din P.Papahagi, GraIe

aromine,58 gi Din lit.pop.a Arom.,33),altele inedite: draolu tu cAri. 1-easte, II II " easte-1; feata nu-ri easte aria, I/ " easti-u aria; furIYi pri dzeanA va-]!i hibA, " " va hibA,YI; .

stroplu iu-loaste?

Iu

easte-1? pinea Iu va u hibä? " " hibA-u? " piourarifi Iu 111-era? " era-11? cAprile Iu li euntu? " suntu-li? "

Dupä oum vedemotoate aceste forme pronominale enolitice sint formele atone ale

pronumelor

personale:elpea,

ell,eale.

O exprimare eimilarä apare gi in greaca

popular..

IatA,bunAoarA,exemplul 2 in aceastA 1imb54"0 diávolos

s'ta hartIá in'-tue.Dar acest2tus nu e decit adj.demonstrativ aftós,care -Wme loo de pron.pers.de pers.

a 3-a.Si totugi,nu creden cA am avea a face in www.dacoromanica.ro ,

aro-

89

minA Cu o origine sau o influen0, greceascA, intrucit exprimarea Cu encliticul pronominal prepus

verbului

nu apare in limba greacA.InclinAm,deci,a crede cA ex-

primarea arominA

eel pu-O.n cea interogativA-- vine

sA se intilneascA cu una identicA bunAoarA din limba francesA:"le diable oú est-il?" etc.De originea lati-

nA gi a acestei probleme nu ne-am putea indoi,mai

a-

les cA romina veche ne presint6 casuri identice (cf. Ps.sch.,§132). §79

.DATIVUL

PRONOMINAL ETIC pentru persoana 1-i

sing.,a 2-a sing.gi a 3-a sing.gi plural apare foarte des in arominA,de obicei pe ling6 verbe reflexive gi intransitive.IatA citeva exemple luate din Bibl.nat.a Arom.,vol.I: mi batA 80, mi-aca-0. 4; tee ei-mi-avinA ascumta si-ti fudzI di-acasA 122, du-te ca si-te mori acas6; la numta mea si-gi viinA 124 to era lee nu-gl., era (P.Papahagi,Basme..,126).

vimtul

§80

si-di

.PRONUMELE REFLEXIV apare post-pus verbului

numai la pers.1-i sing.gi pers.a 3-a sing.gi

Casul intii aparine poesiei populare.Exemple:dug-me, www.dacoromanica.ro

90 dug-me cala nghTos (Frgtillia,II(1902),252;P.Papahagi,

Din lit.pop.a Arom.,858);cintg alinindaluI-si cgtrA DumnidzAll (ibid.,764).

§81--.PRONUMELE POSESIV. Din formele atone

latine

MIHI,TIBI,ILLI gi SIBI,NO(BI)S,VO(BI)S in aroming

vem encliticele nfl,"Wlgitng,vg,care apar in

a-

urma cu-

vintelor.Pentru a le intelege mai bine rostul lor,dupg fiecare exemplu vom da transpunerea lui in dacoro-

ming: t'u

cAftagi,Hriste-n'1 "ti-o cAutagi,Hristosul

mau" (P.PapahagilGraie aromine,128),di mgrata-A

al-

ja-te "de biata de mine aibi mil" (N.Velo,CintiYa pri suflit-ti "mg ai pe sufletul

tau"

(Lum1na,IV(1906),284),aI-ti peana "aibi-ti grijea"(P. Papahagi,GraIe..,128),ping atia-t "ping aicea-ti" (C.

I.Cosmescu,Scoala vede,1902,58);11i-ascApg "ii scApA calu-i",a

agiumsirg ghine "al lui-i

ajunserg bine";oarfAna-gt di mamá "orfana-gi de mama."

(Gran bun,I(1906)12,27),a lui-gi agrulsa lui-gi Tumarlu "a

lui-vi

tarinaval lui-gi mAgarul"(P.Papahagi,

Grate..,9),bate a lui-gi "bate pe al lui-gi"(P.Papahawww.dacoromanica.ro

91

.gi,Din lit.pop.a Arom.,422);laTa-n6 di hoarA "sArmana

noastrA de coomunA"(FrUiYia,II,250),mAratYi-nA di

noI

"bie-0i-ne de noi";bunA-v6 sear% (Lumina,II,80)A1va s'nu da di tu-v. vol. "nimio

la

nu se ating6 de to-4-

v. voi"(Z.Araia,Enoh Arden,14);eale armin vedue ntreaga-lA banA "ele rAmin vAduve intreaga lor via-0."(FrAt&i1ia,I,56),to

mutresc s'nA Yea

ln partea-16

"to'0.

privesc sA ne la in partea ninte-1A lucrarea "pentru inainte sA le fie lucrarea, cu noroc"(Batzaria,PArAvu1i1,1904,18). Din toate aceste exemple se vede cA formele

en-

clitice ale pronumelui personal au rol de posesivo.

Intrebuinarea lor sintacticA nu poate fi atribuitI vre-unei influene streine,bunAoarAt grecepti,intrucit asemenea oonstrue-0.i apar gi in romina veche: ai sAi-

§I

(Ps.soh1,§90) etc.

§82--.Forma sAu,redusA la -su apare construitA cu subiect

la plural:oile s'toarng, fArA domnu-su a

lor (P.Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,777).A se remar-

ca gi intArirea -EiLl a lor.

Construc0.e identicA a-

www.dacoromanica.ro

9 2

vem in dialectologia dacoromina pi in romina veche: "pasarile 'n cuibu sau"(Graiul pi folklorul Maramurepului,§78),"adurmira somnul sAu"(Ps_.sch.,§131).

§83--.PRONUMELE RELATIV

claro pi 'te "ce"Ifiecare

cu rol sintactio oarecum precisat.De exemplu:cind

e

vorba de o fiinta intr'o propositiune interogativavintrebuintam careloorespunzator lui tine "cine":care vide? Cind insa e vorba de a se pti ce fel e fiinta de-

spre care se intreaM2se zice:te om vide? "cine e mul

ce

o-

veni?" etc.

general,propositiunile relativepatributive sint precedate de

eloare ne ofere variate

roluri

sintactice.Fara a intra cu explicatii in analisa storica a acestei probleme,vom mentiona oiteva exemple:tu tute

part4ile

T4e ("undevin cari")mi du0 anal

lucru; oarfanlu,di oara te ("in care") u vidzu ...(P.

Papahagi,Basme aromine,13/3);carte...te ("careia")... si-agiunga 11I-dimandagi (Bibl.nat.a Arom.II,104)etc. --Aceasta constructie e curentá in romina veche:"spure-voiu voao tuturor ce §134) etc.

va

e frica de Zeul" (Ps.sch.,

www.dacoromanica.ro

93 §85

.PRON.INTEROGATIV te precedeazA curent propo-

sitiunile interogative au privire la o actiune:

e vi-

/AO. nApol? Cf.:"ce turnagi-te inrapoi?"(Ps.sch.§154). --Ca gi

in

romina veche,acest te e precedat de conj.c6:

cA tee nu-lri'gregti? (P.Papabagi,Basme...,75/2).Cf."cAce

me ultagi?" (Ps.sch.,§148).

Din cele citeva example date ou privire la te t

fa-

de care Bub §83,§84 gi §85 se poate contura proble-

ma circulatiei istorice a lor preoum pi retrangarea fiecAruia in spre anumite functii sintactice. §86--.INFINITIVUL LUNG. Spre deosebire de dacorominA unde forma infinitivalA scurtA are o intrebuintare tit de intinsA

pentru arominA v.§67

a-

,in acest dia-

lect vom grtsivin schimbpo variatA gi bogatA intrebu-

intare a formei infinitivale lungi,care,astAzi,in dacorominA e ma totul redusA la exprimAri ca de mincare (dar nu de bere,ci de bAut)pora de plecare (dar

ora

de stat,nu ora de stare),cu stare etc.--Pentru arominA vom 1Asa BA urmeBe citeva exemple variate: vru si s'ducA avinare (P.Papahagi,Basme...,75/35),Y1-are trA dawww.dacoromanica.ro

94

re al Mihalr (ibid.,231/29),aturqea alumtarea ahurbeapte "atunci lupta incepe"(ibid.,15/6),pidearea nu da pine (ibid.,300/25),tu scularea -tee s'fes."0 "cind s'a sculat"(p.Papahagi,Din lit,pop.a Arom.,763),topa cu darea datul mingei"(ibid.,140),cu ascundearea "cu de ascunsul"(ibid.,143),calea va imnare "drumul trebuie umblatfletc. Vechea romin6,ca pi poesia popular& dacoromin6,

ne ofer interesante exemple:"de-a prevegher4"(Ps.sch., §106.Cf.pi §103);"stai,voi cai,de-a roaderea" (Al. Viciu,Colinde din Ardea1,40,41 pi 42);"sau t11-este de dare"(Materialuri folkloristice,67).Mai din pi urm&toarele exemple luate dintr20 colec-teie ineditA olteneasc6:"85,-1 mAnince de cAlare"rde cAlare se ntindea";"dar eu n'avusei venire,s6 intru Cu mindra

'n tine" etc. intrebuinare substantivalA,dar el nu apare sub forma de masculin singular,ci numai ca feminin (cf.§56). Exemple: unlu acttp cAtr& tu ascApitata ("apusul") a §87--.PARTICIPIUL TRECUT. Si in arominl are

www.dacoromanica.ro

95 soarlluI gi-alantu cAtrA tu data ("rAsAritul") a soa-

rIlui (P.Papahagi,Basme...,345/29);dit apiritA pin' tu ascApitata a soariluI (ibid.,12/22);tu apreasa

*'

tu chirita [a lundeIPP.Papahagi,Din lit.pop..,426)= "la rAsAritul gi apusul lunei",1u-ascApA di duca la

amirAlu "il scApA de dusul la impAratur(Basme aromine,503/3); s'frimsirrt di fug& "se rupserl fugind"(ibid.,185/6) etc.

§88--.PREPOSITIUNEA.Aromina nici astAzi nu ounoagte intrebuintarea prep.PE inaintea accusativului siAr-

plupcare nu e de naturA circumstantdalA: lo tine ti cunosou (0alendarul "Gran': bun",35),In romina veche:

"se ultare tire,Ierusalime..."(Ps.sch.,§151)-- deci, fArA pe.

§89--.Preposit1a DE ne presint6 qi ea interesan-

te,variate gi strAvechi construcii,ce-gi au originea In sintaxa latinA vulgarA.Acestea se pot vedea in urmAtoarele citeva casuripin cari se va recunoagte

u-

gor de exemplu un DE comparativ,un DE partitiv

etc.

DupA fiecare cas din arominA vom da cite unul

din

www.dacoromanica.ro

9 6

romina veche sau moderna:

ma fricos di tu nis easte, mai fricos de impara-OA ....(Ps.sch.,§l24);

na

eculam di noaptea,, scolu-me de noaptea (Ps.sch.,§140);

virnu di eIT nu ascapa, urul de ei nu scapa (Ps.sch.,§140); tu una di aeste dzile, intru ura de 0i:rote (Pe.sch.,§140);

era ma multi di patrudzatt, era mai multi de patruzeci (Ps.sch.,§140); ar.

oara-di-oara, der.: zi-de-zi (nu gi "ora,de-ora" sau "noapte-de-noapte" etc.).

Iata alte exemple in cari lui DE in dacoromina ii respunde alta prepoei-0.e:

pina

co-

di guge (Papahagi,Din

lit.pop...,653)"pina la git";tradzi di ("la")'na

par-

te (ibid.,569)0u-te,da pin' di ("la") mugeata (ibid.,

851);di ("din causa") uscaclune mare buna-t g'indina (ibid.,652) etc.

§90--.00NJUNCTIA

s e

apare,ca gi in romina veche,

In proposiItiuni condiionale.Citeva exemple: spune-A di ei egti Armin--"spufre-mi se Rimitimu epti"(Ps.sch., www.dacoromanica.ro

97 (in

§151);si nu puture tra

Cod.

Dim.din Jahresbericht,VI,166)--"se suire in ceriuptu egti acie"(Ps.soh.,§151); s2furegr fee:Mph:de

si-rif

vka

hir (Basme aromine,222/15); s2fure mortu,s2fure (N.Velo,Cintite junegti,1905,67).

LEX IC Ca gi la oelelalte oapitole ale graiuluitgi

soi

vom concentra intro() singurá leotiune tot ce, ',a ele-

ment latin,privegte lexioul.Ne vom resuma,aga darsla oiteva oonsideratiuni de ordin general,din oare sti se

poatA. evidentia gi aci insemnUatea arominei fatA de

evolutia istorioA a limbei

romine.

§91--.Lexicul aromin ne ofere suficiente elemente ourente oari

au oiroulat in

stAzi,ori au

dispArut

romina veche gi cari, a-

ori sint rare.Evident o

acea-

st5. probleml poate fi pus. *i in sens invers,spre

a

aräta superioritatea daoorominei in bognie gi varie-

T.Papahagi,AROMINII:grai,folklor,etnografie. www.dacoromanica.ro

7

9 8

tate Dar macesta e scopul acestui curs.De aceea, revenim la ce ne intereseazä.Vom da,deci,citeva elemente,

dintre cari cele mai multe apar in vechea rominä

qi

pentru acestea a se vedea Glosarul din Ps.sch.a d.Can-

drea--piar celelalte circulä *i azi in regiuni dialectale:

agru analtu

au*6 cäsätor

aptos

iu märat nea rlä,

arinä a ua

stur sugar tAmbare

tilar 1.21iptu

etc.

Elementele ce nu apar in Ps.sch.pot fi urmArite

in M.

Gaster,Chrestomatie rominä (bunAoarä v.r.tämbariu, in

v01.1.21/34).Cu privire la am,releväm forma bucovineanä au*uc din strigätura:

Vornicul *i Cu giuratul Seade-aläturea Cu dracul, lar au*ucii satului Taie lemne dracului (in ezti.toarea,)QXIII(1927),6),

In

care atiple noi vedem sensul de "bAtrinn.

§92--.Am vAzut in celelalte trei capitole ale gra-

iului cite elemente strAromine s'au pästrat sub forma lor mai veche in arominA.In ciuda atitor inprejurAri www.dacoromanica.ro

99

vitrege

pentru acest dialect ce de

mult qi-a vgzut

lexicul napadit de streinisme,aromina

cunoa*te §i azi

ca vor fi fost cunoscute i dacorominei.Elementul de basa al unora din ele e curent in dacoroming,dar in forma qi multe ouvinte latine ce nu sint atestate

Cu sensul cu care

circula

in aroming,ele nu sint

noscute de romina nord-dungreang.Pentru o mai urmärire a lor,vom da in

au-

bung

dreptul fiecgreia *i etimolo-

gia:

altare amintare apirire

arniti

< ALT IARE